Studiu de Fezabilitate Biogaz Matic

STUDIU DE FEZABILITATE
A. Parti scrise
Date generale:
1. Denumirea obiectivului de investitii:
“Construirea unei centrale de productie prin cogenerare de energie electrica si termica din biogaz”
2.Amplasamentul (judetul, localitatea, strada, numarul):
Investitia este amplasata in judetul Dolj comuna Perisor , tarlaua ....., parcela .....
3.Titularul investitiei
Titularul investitiei este SC MATIC CONSULT-CONSTRUCT SRL Bucuresti
- Forma de organizare: Societate cu Raspundere Limitata
- Adresa: Bulevardul Decebal , nr.4, bl. S11, sc.1, etaj 7, ap.21, Mun. Bucuresti, sector 3.
- Cod fiscal: RO36691420
- Numar de ordine in Registrul Comertului J40/14317/2016
- Nr. cont bancar:
- Banca:
Adresa:
Cod swift:
4. Beneficiarul investitiei
Beneficiarul investitiei este SC MATIC CONSULT-CONSTRUCT SRL
5. Elaboratorul studiului
Proiectant general – SC TERRA GROUP TRADING SRL : Bucuresti, sector 6, Str. Preciziei nr.
6M, bl.1A, sc.1, et. 8, ap. 41 , Tel/Fax :0351184601, e-mail: terragrouptrading@yahoo.com
Numarul de inmatriculare la Oficiul Registrului Comertului : J40/5053/2005
Cod de Identificare Fiscala: RO17364839
Firma SC TERRA GROUP TRADING SRL are ca obiect de activitate urmatoarele:
- managementul societatilor comerciale;
- analize diagnostic, programe de restructurare, preluarea in vederea reabilitarii unor
societati comerciale si revinderea acestora, studii si evaluari patrimoniale;
- consultanta pentru afaceri si management, engineering si informatica;
- marketing – studii si cercetari de piata, activitati de sondaj;
- efectuarea de studii si cercetari in scopul promovarii si punerii in aplicare a initiativelor
de interes national sau local;
- consultanta si intocmirea de programe de finantare a intreprinderilor mici si mijlocii
(fonduri PHARE, etc).
In statutul societatii comerciale TERRA GROUP TRADING SRL figureaza urmatoarele coduri CAEN:
- activitate principala :
4618 – “Intermedieri in comertul specializat in vanzarea produselor cu caracter
nespecific, n.c.a.”
- activitati secundare:
7021 – “ Activitati de consultanta in domeniul relatiilor publice si al comunicarii”
7022 – “Activitati de consultanta pentru afaceri si management”
7111 – “Activitati de arhitectura”
7112 – “Activitati de inginerie si consultanta tehnica legate de acestea”
7320 – “Activitati de studiere a pietei si de sondare a opiniei publice”
7490 – “Alte activitati profesionale, stiintifice si tehnice n.c.a.”
Informatii generale privind proiectul
1. Situatia actuala si informatii despre entitatea responsabila cu implementarea proiectului

SC MATIC CONSULT-CONSTRUCT SRL este o societate infiintata in data de.........., cu numar
de ordine in registrul comertului J40/14317/2016. In data de......... societatea a primit codul unic de
inregistrare nr.36691420.
Sediul social al societatii este situate in Municipiul Bucuresti, b-DUL Decebal nr.4, bloc S11, etaj
7, ap. 21, sector 3.
Capital social subscris ......lei
Valoare parti sociale :.... lei
Obiectul principal de activitate :
Societatea s-a infiintat in anul 2016, avand ca obiect principal de activitate constructiile
hidrotehnice.
Structura actionariatului este reprezentata de............ cu o cota de participare de....... % si de.......cu
o cota de participare de ......
Administratorii imputerniciti ai societati sunt .......... si ............care va fi si reprezentant legal
pentru proiectul prezentat.
Societatea are ca obiect de activitate principal:
4291 – CONSTRUCTII HIDROTEHNICE
Ca activitati secundare societatea isi propune , prin statut, urmatoarele:
0111 Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plante leguminoase si a plantelor producatoare de seminte
oleaginoase
0112 Cultivarea orezului
0113 Cultivarea legumelor si a pepenilor, a radacinoaselor si tuberculilor
0114 Cultivarea trestiei de zahar
0115 Cultivarea tutunului
0116 Cultivarea plantelor pentru fibre textile
0121 Cultivarea strugurilor
0130 Cultivarea plantelor pentru inmultire
0141 Cresterea bovinelor de lapte
0142 Cresterea altor bovine
0143 Cresterea cailor si a altor cabaline
0144 Cresterea camilelor si a camelidelor
0145 Cresterea ovinelor si caprinelor
0146 Cresterea porcinelor
0147 Cresterea pasarilor
0149 Cresterea altor animale
0150 Activitati in ferme mixte (cultura vegetala combinata cu cresterea animalelor)
0161 Activitati auxiliare pentru productia vegetala
0162 Activitati auxiliare pentru cresterea animalelor
0163 Activitati dupa recoltare
0164 Pregatirea semintelor
0220 exploatare forestiera
0240 Activitati de servicii anexe silviculturii
1011 Producerea si conservarea carnii
1031 Producerea si conservarea cartofilor
1041 Producerea uleiurilor si grasimilor
1051 Fabricarea produselor lactate si a branzeturilor
3512 Transportul energiei electrice
3513 Distributia energiei electrice
3514 Comercializarea energiei electrice
352 Productia gazelor; distributia combustibililor gazosi prin conducte
381 Colectarea deseurilor
382 Tratarea si eliminarea deseurilor
4671 Comert cu ridicata l combustibililor solizi , lichizi si gazosi si a produselor derivate
2. Descriere investitiei
a. concluziile studiului de prefezabilitate
Necesitatile si constrangerile percepute in regiune si tara in conformitate cu piata pe care opereaza
solicitantul.
Energia este un element esential al dezvoltarii la nivelul uniunii in conformitate cu Noua Politica
Energetica a Uniunii Europene elaborata in anul 2007. In aceeasi masura, o importanta provocare in fata
tarilor UE este impactul sectorului energetic asupra schimbarilor climatice, a cresterii dependentei de
importul de resurse energetice precum si a cresterii pretului energiei.
Program national de cercetare agronomica in domeniul plantelor energetice creeaza premisele
atingerii unor productii ridicate si stabile.
 ameliorarea plantelor energetice in vederea cresterii productiilor in conditiile pedoclimatice din
Romania.
 Introducerea unor noi plante in cultura (ex. Miscanthus, cynara,etc.)
 Zonarea culturilor energetice si elaborarea tehnologiilor de cultura cu eficienta energetica maxima
si impact negativ de mediu minim.
Provocarile reprezentate de schimbarile climatice cauzate de emisiile antropogene de gaze cu efect
de sera, provenite in principal din utilizarea energiei fosile, impun o abordare urgenta si intr-o maniera
eficienta. Studiile efectuate recent au contribuit la cresterea gradului de constientizare si cunoasterea
problemei energiei si poluarii precum si a consecintelor sale pe termen lung si au subliniat necesitatea
luarii unor masuri decesive si imediate.
Se impune o abordare integrata a politicii in domeniul climei si energiei, dat fiind faptul ca
producerea de energie si utilizarea acesteia constituie principalele surse de emisii de gaze cu efect de sera.
UE a recunoscut cu mult timp in urma necesitatea promovarii in continuare a energiei
regenerabile, tinand seama de faptul ca exploatarea acesteia contribuie la incetinirea schimbarilor
climatice prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera, la dezvoltarea durabila, la siguranta in
aprovizionare si la dezvoltarea unei industrii bazate pe cunoastere, care sa creeze locuri de munca, sa
contribuie la crestere economica, competivitate si dezvoltare regionala si rurala.
Analizand situatia existenta la nivelul UE, Comisia a constatat ca utilizarea celor trei principale
resurse pentru generarea energiei electrice este diferita: energia hidraulica este cvasiconstanta, energia
produsa pe baza de biomasa creste usor, in timp ce energia eoliana a cunoscut un avant deosebit. Prin
urmare, pentru atingerea obiectivelor propuse trebuie sa se acorde o atentie sporita utilizarii biomasei. In
majoritatea cazurilor instalatiile de producere a energiei electrice livreaza, in acelasi timp si energie
termica. In acest mod creste semnificativ eficienta centralelor si totodata gradul de satisfacere a cerintelor
consumatorilor. Avand in vedere acest fapt Comisia incurajeaza statele membre in a considera acest
aspect in cadrul schemelor de sustinere adoptate.
Pentru Romania producerea de electricitate pe baza de biomasa este un element de noutate, pana
in prezent biomasa fiind folosita mai ales pentru producerea energiei termice si biocarburantilor.
Electricitatea poate fi generata din toate tipurile de biomasa, fiind disponibile actualmente o gama larga
de tehnologii. Multe dintre acestea permit utilizarea biomasei in combinatie cu carbunele sau gazul
natural. Pana in prezent in Romania a fost pusa in functiune in anul 2009 o centrala de producere a
energiei electrice si termice din biogaz apartinand Sc Bio Electrica Transilvania Srl, cu o putere instalata
de 8,08 MW energie electrica.
Avantajul utilizarii instalatiilor de producere a energiei electrice din biomasa este dat nu in ultimul
rand de obtinerea energiei termice si a materialului fertilizant. Implementarea prezentului proiect conduce
la cresterea competitivitatii unor industrii precum agricultura (prin utilizarea materialului fertilizant ca
si ingrasamant natural, prin utilizarea energiei termice in cadrul unor sere de legume, sau in cadrul unor
uscatoare de cereale), industria alimentara (prin transformarea energiei termice in agent frigorific),
industria lemnului (prin folosirea energiei termice in cadrul unor fabrici de pelitizare a rumegusului)
De asemenea, implementarea si punerea in functiune a prezentului proiect va avea un impact
semnificativ si asupra unor activitati conexe necomerciale precum protectia mediului inconjurator ca
urmare a reducerii emisiilor de CO2 fata de producerea energiei electrice din surse conventionale,
scaderea ratei somajului din zona prin crearea unui numar de 7 noi locuri de munca, reducerea
dependentei zonei de agricultura fiind principala activitate din zona.
Inca din anul 2000 Comisia Europeana a propus si adoptat un numar considerabil de legi si
instrumente legale pentru promovarea si utilizarea energiei regenerabile.
Ca si obiective strategice la nivel de tara se are in vedere :

 largirea bazei resurselor energetice prin utilizarea potentialului national de resurse bioenegetice;
 cresterea securitatii energetice prin diversificarea resurselor energetice utilizate si limitarea
dependentei de resurse energetice de import;
 utilizarea rationala a resurselor de sol ale tarii fara a rezulta un impact negativ asupra
biodiversitatii si secatuirea solurilor bogate in carbon;
 utilizarea deseurilor agro-alimentare, municipale si forestiere;
 largirea gamei de plante energetice cultivate in Romania in concordanta cu conditiile
pedoclimatice ale tarii;
 dezvoltarea tehnologiilor de cultura a plantelor energetice prin maximizarea nivelului productiilor
si cresterea eficientei energetice;
 largirea pietei produselor agricole (alimentare si nealimentare);
 cresterea gradului de ocupare a fortei de munca disponibila in zonele rurale;
 dezvoltarea unor IMM-uri in zonele rurale;
 cresterea nivelului de eficienta a tehnologiilor.
Biomasa pentru alimentarea centralelor electrice

 Biomasa este cea mai veche sursa de energie cunoscuta de omenire, dar contributia sa in acest
moment este redusa. Ea a fost inlocuita de combustibilii fosili, mai ieftini si mai convenabili la utilizare.
 Astazi insa, energia din biomasa este din nou considerata interesanta, din urmatoarele motive:
rezervele de combustibili fosili sunt in scadere, preturile lor cresc, din cauza problemelor climatice si a
restrictiilor impuse de acestea si din cauza dependentei economice nedorite de natiunile producatoare de
petrol si gaze.
 Biomasa este doar o sursa de carbon regenerabila. Tehnologia gazeificarii deschide perspective mari
pentru biomasa. Gazul rezultat poate fi utilizat pentru a obtine caldura, electricitate, gaz sintetic,
combustibili pentru transporturi si produse chimice diverse.
Tehnologia permite sa nu se obtina rezidii poluante.
Prezentul proiect contribuie si la:
- reducerea somajului;
- egalitatea de sanse pe piata muncii intre diferite grupuri sociale;
- cresterea nivelului de trai, imbunatatirea conditiilor de viata;
- dezvoltarea infrastructurii locale;
- reducerea decalajelor economice si sociale intre zone si regiuni;
- valorificarea anumitor resurse locale (biomasa);
- protectia mediului
Proiectul se refera la realizarea unei centrale complexe de productie prin cogenerare de energie
electrica si termica din biogaz de 1,487 kW. Complexitatea consta in faptul ca nu se utilizeaza un singur
fel de materie prima ci un amestec de materii prime vegetale combinate cu dejectii de animale, sistem
care imbunatateste raportul carbon / azot al substratului si creaza conditii pentru o mai complexa
valorificare a potentialului energetic al materiilor prime prin efect sinergetic al calitatii componentelor
primare. Fermentarea anaeroba a acestui amestec de materii prime are loc in regim mezofil, la 37°C-
40°C, produsele fermentarii fiind:
- biogaz care se transforma in energie electrica si termica
- un fertilizant agricol de buna calitate, utilizabil ca ingrasamant pe terenurile agricole limitrofe, cu o
remarcabila capacitate de regenerare a humusului.
Grupul de conversie a biogazului este un agregat compus dintrun motor termic functionand pe
biogaz si un generator electric. Prin recuperarea caldurii disipate de motorul termic se obtine apa calda
utilizabila atat in procesul de producere a biogazului cat si pentru nevoile de apa calda menajera.
Deasemeni , surplusul de energie termica va fi valorificat catre terti.
b. Scenariile tehnico-economice
I. Analiza scenariilor tehnice:
Varianta I
In aceasta varianta se propune realizarea centralei de cogenerara prin realizarea unui rezervor
pentru dejectii, a patru rezervoare pentru fermentare (in doua trepte) si a doua rezervoare pentru
depozitarea produsului fermentat prin turnare in cofraje glisante, monolit, incheierea ciclului de
prelucrare a materialului fermentat la faza de amestec lichid + solid ce se va utiliza ca ingrasamant natural
, neutilizarea procedeului de desulfurare a gazelor , utilizarea rezervoarelor acoperite cu placi de beton ,
introducerea materialelor pentru fermentare fara utilizarea buncarelor si rezervoarelor de amestecare
(introducere direct in fermentator), utilizarea constructiei silozurilor pe sistem monolit. Stocarea
biogazului se face intr-o cladire separata, in care se afla folia care formeaza depozitul de biogaz.
Analiza acestei variante prezinta urmatoarele avantaje:
- Lipsa buncarelor si a rezervoarelor de amestecare reduce costurile de realizare a cladirii tehnice si a
numarului de pompe ce alimenteaza fermentatoarele.
- Cladirea tehnica este mai usor de realizat si cu fundatii mai mici, nefiind necesara construirea unui
subsol
- Rezervoarele au o structura mult mai solida, avand grosimea peretilor mai mare (25cm) si placa
superioara din beton
Dezavantaje:
- Realizarea fermentarii in doua trepte necesita un numar mai mare de rezervoare fara obtinerea unei
cantitati considerabile in plus de biogaz.
- Cofraje speciale pentru turnare
- Cantitate mai mare de beton necesara realizarii rezervoarelor si a acoperisurilor acestora.
- Orificiile de trecere se vor realiza mult mai greu in pereti grosi turnati monolit
- Realizarea rezervoarelor pe sistem monolit mareste timpul de executie al acestora
- Cladirea tehnica necesita a fi construita din 2 zone: una din beton si alta utilizand stalpi metalici (pentru
zona de depozitare a biogazului in stocatorul flexibil).
- Stocarea biogazului se face intrun stocator separat ceea ce necesita o cladire pentru protectia acestuia.
Varianta II
Isi propune:
- realizarea rezervoarelor monolit, produse de firme specializate si cu experienta in acest domeniu
- realizarea compozitiei substratului intr-un rezervor de amestecare, urmand a fi pompat in
fermentator;
- continuarea, pentru produsul fermentat a gradului de valorificare prin separarea partii lichide de
cea solida , in vederea comercializarii partii solide ca ingrasamant natural cu caracteristici superioare
- realizarea desulfurarii gazelor in fermentatoare
- realizarea fermentarii intro singura treapta
- rezervoare acoperite cu folie flexibila
Varianta a II-a are, din punct de vedere constructiv, avantajele:

- se utilizeaza mai putine rezervoare in procesul de fermentare
- control mai bun si flexibilitate in utilizarea retetei de incarcare a fermentatoarelor
- orificiile tehnologice se realizeaza din faza de turnare a peretilor
- desulfurarea gazelor in fermentatoare pentru reducerea sulfului rezultand mai putin SOx in gazele de
esapament ale centralei de cogenerare
- recircularea substratului din fermentator in rezervorul de amestecare conduce la eliminarea necesarului
de apa utilizata pentru amestecarea si pomparea substratului.
- materialul recirculat din fermentator aduce aport de caldura si bacterii substratului din rezervorul de
amestecare;
Dezavantaje:
- Necesita forta de munca calificata pentru realizarea rezervoarelor
Varianta III
Aceasta varianta propune :
- realizarea rezervoarelor din inox
- realizarea fermentarii intro singura etapa de fermentare
- realizarea acoperiri rezervoarelor cu folie flexbila
- Utilizarea de buncare de introducere a materialelor pentru mixare situate in cladire tehnica
Avantaje:
- rezervoare rezistente usor de asamblat
- realizarea intro singura etapa a fermentarii conduce la un numar mai mic de fermentatoare
Dezavantaje:
- Rezervoarele nu pot fi foarte inalte din cauza dificultatilor de consolidare la partea superioara pentru
asigurarea la seism
- Complexitate in etansarea fiecarei componente metalice de realizare a partii cilindrice si la contactul
fundatie – cilindru metalic
- Necesita personal de inalta calificare pentru realizarea montajului rezervoarelor
- Necesita operatii complexe pentru efectuarea decupajelor tehnologice in corpul rezervoarelor.
Varianta IV
Propune realizarea fermentatoarelor si rezervoarelor pentru depozitarea materialului fermentat din beton
pe solutia “cilindru in cilindru”
Avantaje:
- reducerea cantitatii de fundatii
- reducerea spatiului de amplasare pe teren
- eliminarea cantitatii de izolatie pentru fermentatoare ( fermentatorul este cilindrul interior).
- ansamblul fermentator- rezervor materiale dupa fermentare este mai rezistent la seism.
Dezavantaje:
- realizare complexa din punct de vedere constructiv
- transfer de caldura prin peretii fermentatorului la materialul de dupa fermentare, cu consum de energie
termica
- dificultati de vizualizare a procesului din fermentator, inconjurat fiind de cilindrul exterior care
constituie rezervorul cu material dupa fermentare
- dificultati de realizare a instalatiilor electrice si tehnologice catre si de la fermentator
II. Analiza scenariilor economice:

Varianta I
In acest scenariu s-a ales varianta in care societatea isi continua activitatea curenta (business as
usual) fara a realiza investitii si s-a realizat o prognoza pe 20 ani a acesteia.
Avantaje:
- societatea nu este supusa nici unui efort financiar suplimentar;
- existenta personalului calificat pentru activitatea curenta;
Dezavantaje:
- perspective de crestere redusa;
- directii de dezvoltare limitate;
Din analiza indicatorilor de performanta se observa o situatie stabila a activitatii curente cu un

nivel al indicatorilor sub asteptarile actionarilor, dar si un excedent de lichiditati care reprezinta un cost de
oportunitate deoarece disponibilitatile respective ar putea fi utilizate pentru noi investitii.
Varianta II
In acest scenariu s-a ales varianta in care societatea isi propune realizarea unei centrale de
producere prin cogenerare de energie electrica si termica din biogaz apeland la ajutor financiar
nerambursabil din cadrul FEDR. Totodata s-au analizat costurile de realizare a investitiei propuse fata de
alte investitii similare in Romania
Nr. Denumire investitie Putere instalata Valoare eligibila
Crt
1 Uzina de biogaz cu cogenerare energie
electrica si termica capacitate 716 kWe. – 0,716 MWhe 17.570.785 lei
S.C. Unicom 3N 2000 Srl
2 Construirea unei centrale de producere prin
cogenerare de energie electrica si termica 3,393 MWhe 45.841.656 lei
din biogaz – S.C Agro New Energy S.A
3 Construirea unei centrale de producere prin
cogenerare de energie electrica si termica 1,131 MWhe 18.445.048 lei
din biogaz – S.C Comcereal S.A
4 Investitia propusa prin prezentul proiect 1.131 MWhe 17.631.404 lei
De asemenea s-a analizat si potentialul agricol al zonei si s-a tinut seama de potentialii furnizori
de porumb energetic si de potentialii furnizori de dejectii porcine.
Pentru aceasta s-a realizat fluxul de numerar atat pe perioada de implementare cat si pentru
urmatorii 20 de ani de functionare, si o prognoza a veniturilor si cheltuielilor in perioada de operare.
Avantaje:
- dezvoltarea de noi activitati;
- limitarea dependentei de furnizorii de energie;
- costuri reduse cu cheltuielile cu materii prime datorate activitatii preponderent agricole din zona;
- existenta unei piete reglementate de desfacere pentru energia electrica precum si o cerere sporita pentru
energia termica si material fertilizant;
- costurile reduse de producere a energiei termice rezultata din cogenerare fata de energia termica
rezultata prin metode conventionale;
- posibilitatea finantarii investitiei din fonduri nerambursabile;
- subventia acordata pentru fiecare MWh de energie electrica produs din surse regenerabile;
- atat investitia initiala cat si extinderea acesteia pe viitor nu necesita suprafete extinse de teren;
- operarea centralei necesita un numar redus de personal;
- recuperarea investitiei inainte de amortizarea completa a acesteia;
- gradul ridicat de automatizare a procesului tehnologic;
- cheltuielile de intretinere pe perioada de viata a centralei relativ reduse fata de alte utilaje folosite in
sistemele clasice;
- cheltuieli reduse cu protectia mediului inconjurator, intrucat sistemul este inchis;
Dezavantaje:
- eforturi financiare ridicate pe perioada de implementare;
- patrunderea pe o piata noua;
- nevoia de stocuri mari pentru materiile prime;
- nevoia impetuoasa de a nu intrerupe ciclul de productie;
- costurile cu dobanzile ridicate pe perioada de implementare;
Varianta III
In acest scenariu s-a ales varianta in care societatea realizeaza intreaga investitie fara ajutor
financiar nerambursabil.
Pentru aceasta s-a realizat fluxul de numerar atat pe perioada de implementare cat si pentru
urmatorii 20 de ani de functionare, si o prognoza a veniturilor si cheltuielilor in perioada de operare,
precum si indicatorii financiari.
Avantaje:
- posibilitatea de a demara lucrarile de constructii si achizitia de utilaje si echipamente tehnologice
imediat;
- posibilitatea realizarii unor lucrari cu forte proprii;
Dezavantaje:
- nivel foarte ridicat al costurilor de finantare;
- rata acoperirii debitului pentru activitatea generata de proiect mai mica de 1,2%, ceea ce denota un risc
mare din partea bancilor creditoare si un apetit redus al acestora in acordarea creditelor necesare realizarii
investitiei;
Scenariul recomandat de catre elaborator
Atat in cadrul analizei tehnice cat si incadrul analizei economice s-a ales a doua varianta.
Avantajele scenariului recomandat
Analiza SWOT a scenariului recomandat atat din punct de vedere economic cat si tehnic
Puncte - se utilizeaza mai putine rezervoare in procesul de fermentare
forte - control mai bun si flexibilitate in utilizarea retetei de incarcare a fermentatoarelor
- orificiile tehnologice se realizeaza din faza de turnare
- desulfurarea gazelor in fermentatoare pentru reducerea sulfului rezultand mai putin Sox in gazele
de esapament ale centralei de cogenerare
- utilizarea unei conducte de recirculare pentru a se amesteca substratul cu o materie uscata de 15%
in rezervorul de mixare si deci reducerea cantitatii de apa utilizata
- materialul recirculat este incalzit in fermentator si astfel este necesara mai putina energie pentru
incalzirea materialului amestecat la 37°C in fermentator
- procesul de lucru este in sistem inchis pentru a garanta ca productia de gaz lucreaza doar in
fermentator.
- limitarea dependentei de furnizorii de energie;
- costuri reduse cu cheltuielile cu materii prime datorate activitatii preponderent agricole din zona;
- costurile reduse de producere a energiei termice rezultata din cogenerare fata de energia termica
rezultata prin metode conventionale;
- atat investitia initiala cat si extinderea acesteia pe viitor nu necesita suprafete extinse de teren;
- operarea centralei necesita un numar redus de personal;
- recuperarea investitiei inainte de amortizarea completa a acesteia;
- gradul ridicat de automatizare a procesului tehnologic;
- cheltuielile de intretinere pe perioada de viata a centralei relativ reduse fata de alte utilaje folosite
in sistemele clasice;
- cheltuieli reduse cu protectia mediului inconjurator, intrucat sistemul este inchis;
Puncte slabe - eforturi financiare ridicate pe perioada de implementare;
- nevoia de stocuri mari pentru materiile prime;
- nevoia impetuoasa de a nu intrerupe ciclul de productie;
- Necesita forta de munca calificata pentru realizarea rezervoarelor
- Este mai dificila si specializata prinderea partii cilindrice a rezervoarelor pe fundatie
Oportunitati - dezvoltarea de noi activitati;
- existenta unei piete reglementate de desfacere pentru energia electrica precum si o cerere sporita
pentru energia termcia si material fertilizant;
- posibilitatea finantarii investitiei din fonduri nerambursabile;
- subventia acordata pentru fiecare MWh de energie electrica produs din surse regenerabile;
Amenintari - patrunderea pe o piata noua;
- costurile cu dobanzile ridicate pe perioada de implementare;
- cresterea preturilor materiei prime
- variatia cursului de schimb ron/euro
- schimbarea cadrului legislativ
c) Descrierea constructiva, functionala si tehnologica, dupa caz:

Investitia cuprinde urmatoarele obiecte in incinta:
1. Cladire tehnica
2. Rezervor dejectii
3. Fermentator
4. Rezervor material fermentat
5. Silozuri
6. Grup de cogenerare
7. Cantar bascula
8. Casa poarta
9. Gospodarie de apa
10. Ministatie epurare
11. Imprejmuiri
12. Platforme
13. Post trafo
Retele exterioare
Procesul tehnologic in centrala de biogaz presupune alimentarea centralei cu diverse materii prime
care printr-un proces controlat de fermentare vor fi transformate in biogaz si material fertilizant.
Alimentarea cu porumb energetic se face de la companiile de agricultura de profil. Alimentarea cu
materiale energetice se face din porumbul siloz achizitionat de la detinatorii de terenuri agricole care
cultiva porumb siloz de mare productivitate si dejectii colectate de la fermele din apropiere. Dejectiile de
porcine sunt aduse cu ajutorul unei vidanje de la ferme de crestere si ingrasare porci din zona folosind cai
de acces care nu afecteaza asezari umane.
Porumbul siloz este adus cu utilaje si descarcat in cele doua silozuri dreptunghiulare despartite de
ziduri cu volum util de cca. 20.000 m³. Porumbul siloz se va aduce tocat la dimensiuni de cca 4-10 mm.
Dupa descarcarea in silozuri, porumbul va fi tasat si acoperit cu o folie pentru a se pastra in conditii
corespunzatoare pentru procesul de fermentare, nesuferind transformari fizico-chimice. Silozul este
prevazut cu o rigola care va colecta lichidul scurs din porumb si il va pompa in rezervorul de dejectii.
Porumbul siloz se ia cu tractorul cu cupa din silozuri si se introduce in fermentatorul treapta I,
capacitatea acestuia fiind aleasa pentru a asigura centralei o autonomie de peste 48 ore intre alimentari.
Centrala de biogaz va fi alimentata pe langa porumb siloz si cu dejectii provenite de la porci.
Dejectiile animale lichide sunt aduse de la fermele de suine cu ajutorul vidanjei si sunt depozitate intrun
rezervor de dejectii. Din acest rezervor de dejectii se va pompa direct in rezervoarele de fermentare
treapta a II-a si material fermentat treapta I.
Timpul de amestecare, intervalele de alimentare precum si cantitatile zilnice de materii sunt
controlate cu ajutorul PC-ului si pot fi schimbate. Tot procesul este automatizat fiind controlat de un
calculator care realizeaza dozarea.
Acest sistem de alimentare permite separarea fluxurilor de alimentare ale centralei de biogaz
realizandu-se o foarte buna dozare si omogenizare a substratului.
Fermentatoarele vor fi facute din beton armat turnat monolit, fiind izolate si protejate cu tabla. In
acest proiect au fost prevazute doua fermentatoare.
Primul fermentator are o inaltime de 5 m, cu un diametru interior de 11 m, avand un volum de
utilizare brut de 474,92 m³. Cel de-al doilea fermentator are o inaltime de 8 m, cu un diametru interior de
24 m , avand un volum brut de 3.617,28 mc. Cu o rata zilnica de alimentare cu substrat de 48.99 m³,
rezulta un timp de retentie de aproximativ 73 zile. Fermentatoarele sunt acoperite in partea superioara cu
doua folii flexibile. Folia inferioara, etansa, va forma un depozit de biogaz in partea superioara a
fermentatorului aceasta asigurand functionarea constanta a motorului deoarece compenseaza micile
variatii care apar in generarea biogazului. Pentru a proteja folia de gaz aceasta este acoperita cu o folie
care sustine sarcinile externe care apar de la zapada sau vant si protejeaza si de razele ultraviolete.
Folia este garantata de producator pe o perioada de 2 ani, data la care se va face inlocuirea
acesteia.(Durata de schimbare a foliei este de 2 zile. Cu 2-3 zile inainte de schimbare se intrerupe
alimentarea cu materie prima). Oprirea alimentarii zilnice va conduce la o diminuare progresiva a
cantitatii de biogaz avand in vedere ca acesta rezulta in urma unui proces biologic cu o inertie destul de
mare in functionare. Materialul folosit pentru fabricarea foliei (elastomer) are o rezistenta la radiatiile
ultraviolete foarte buna si rezistenta la temperaturi cuprinse intre -30°C si 80°C.
Folia are capacitatea de stocare suplimentara a biogazului pentru o perioada de 5 ore. Menirea ei
nu este sa acumuleze cantitati mari de biogaz ci doar sa compenseze diferentele de ritm orar dintre
productie si consum.
Pe folie nu se formeaza gheata datorita temperaturii din fermentator (35-40°C) care produce
topirea instantanee.
Electricitatea statica se scurge in pamant, avand in vedere ca fermentatorul este prevazut cu un
sistem propriu de impamantare.
Fermentarea substratului în scopul obţinerii de biogaz are etape şi faze deosebit de complexe. În
prima fază acţionează bacteriile din grupa celor acidogene, al căror rol este acela de a ataca enzimatic şi a
rupe moleculele mari din substrat de tipul celulozei, grăsimilor complexe, hemicelulozei etc. în molecule
mai mici. Urmează o altă grupă de microorganisme care atacă biologic aceste noi substanţe create de
prima grupă şi le descompune în substanţe cu molecule şi mai mici de tipul acidului acetic, acidului
propionic etc. În acest moment intră în funcţiune bacteriile metanogene care metabolizează produsele cu
molecule simple în biogaz, adică în metan, dioxid de carbon şi mici cantităţi de alte gaze.
Tot acest proces se deruleaza in regim mezofil mai exact la temperaturi de aproximativ 37 - 40°C.
Procedeul de fermentare, plecand de la Directiva privind deseurile 1999/31/CE confirmata de
legislatia tuturor statelor membre ale CE care au inceput deja programul de reducere a deseurilor
biodegradabile si transformarea acestora in biogaz, se apreciaza ca procedeul este implicit agrementat in
Romania ca stat membru al Uniunii Europene.
Pentru asigurarea temperaturii de fermentare este nevoie de un sistem de incalzire. Sistemul de
incalzire se afla montat pe peretii interiori ai fermentatorului. Fiecare fermentator este dotat cu agitatoare
submersibile cu inaltime reglabila, care asigura distributia constanta si uniforma a substratului si a
temperaturii in interiorul fermentatoarelor.
Fermentatoarele sunt protejate impotriva pierderii de caldura/inghetului cu izolatie si
imbracaminte din tabla de aluminiu.
Cu fermentatoarele se lucreaza ca si cu un asa numit bioreactor continuu, nivelul de umplere al
fermentatoarelor ramanand constant, fiind determinat de cota deversorului.
Posibilitatea de a vedea in interiorul fermentatorului este oferita de doua hublouri de inspectie
aflate pe peretii fermentatorului.
Cea mai mare parte a substantei organice se va transforma in urma fermentarii in biogaz. Biogazul
este un gaz in componenta caruia intra metanul in proportie de 50 – 70 % si dioxidul de carbon in
proportie de 50 – 30 %. Deoarece acest gaz contine un procent considerabil de gaz metan acesta se va
valorifica prin arderea lui cu obtinerea de energie electrica si termica.
In procesul de generare al biogazului se genereaza si H 2S. Acest gaz trebuie eliminat. El se
elimina prin desulfurare biologica cu ajutorul bacteriilor sulfuroase care se intretin prin introducerea in
fermentator de mici cantitati de aer. Bacteriile sulfuroase in prezenta oxigenului transforma hidrogenul
sulfurat in sulf si apa. Sulful se dizolva in biomasa din fermentator. Eliminarea sulfului se face in partea
superioara a fermentatorului la interfata cu perna de biogaz. Viteza de desulfurare este egala cu viteza de
generare a biogazului. Procentul maxim de sulf la care poate ajunge materialul fertilizant poate ajunge la
600mg/kg material fertilizant in cazul folosirii dejectiilor de porcine care au un grad ridicat de sulf. In
cazul utilizarii si a altor dejectii, continutul de sulf este mai mic. Pragul de alerta al continutului de sulf
din sol este de 400mg/kg substanta uscata de sol conform Ordinului 756/1997 pentru aprobarea
reglementarilor privind evaluarea poluarii mediului abrogat partial de Ordinul 592/2002 si completat prin
Ordinul Administratiei Publice nr. 27/2007. Cantitatea de aer introdusa in fermentatoare este direct
proportionala cu cantitatea de H2S care este masurata de un analizor de gaze. Continutul de oxigen optim
din biogaz trebuie sa fie intre 0,1% si 0,8%. In procesul de desulfurare biologica, bacteriile mai intai
oxideaza hidrogenul sulfurat in sulfat apoi reduce sulfatul pentru a forma sulf elementar. Sulful va fi
evacuat odata cu materialul fermentat, el reprezentand un procent nesemnificatv din aceasta materie
fermentata.
Biogazul se acumuleaza sub o a doua folie, cu geometrie variabila, montata sub membrana
exterioara. Un sistem automat regleaza consumatorul de biogaz (grupul de cogenerare ) in functie de
disponibilul de biogaz acumulat sub membrana inferioara a fiecarui fermentator. Fiecare fermentator este
dotat cu senzori de presiune care vor controla productia de biogaz si vor da informatii privind cantitatea
de biogaz care poate fi consumata de grupul de cogenerare. In cazul in care presiunea din fermentatoare
scade sub valoarea prestabilita in programul de comanda al centralei, atunci calculatorul va comanda
inchiderea grupului de cogenerare.
Biogazul rezultat din procesul de fermentare, dupa condensarea vaporilor de apa, se va arde intrun
moto - generator. Moto - generatorul functioneaza in cogenerare de energie electrica si termica.
Biogazul iesit din fermentator este cald fiind saturat cu vapori de apa. Pentru a se putea utiliza in
motor, biogazul trebuie racit si uscat deoarece umezeala ar deteriora motorul. Pentru a elimina vaporii de
apa biogazul este transportat la motor prin conducte subterane, astfel temperatura biogazului scade iar
umezeala prezenta condenseaza. Pentru a se putea scurge umezeala la caminul de condens conductele de
biogaz vor avea o panta de cel putin 1% catre el. Condensul este separat de “capcana de apa” din caminul
de condens. “ Capcana de apa” previne scurgerea necontrolata de gaz.
Inainte de admisia biogazului in motorul de cogenerare continutul de apa scade de la 50g/m 3 la 15
g/m ,conform diagramei Moollier.
3
In caminul de condens este montata o pompa submersibila, care este controlata de nivelul fluidului
din camin si transfera condensul la un rezervor de materiale dupa fermentare.
Nivelul lichidului din camin este monitorizat de un sistem cu plutitor care va declanseze alarma in
caz de atingere a limitelor minime si maxime setate si va inchide conducta de biogaz.
In cazul in care biogazul nu poate fi consumat, situatie care poate aparea in cazuri de avarie a
motorului sau a altor echipamente vitale, biogazul se va arde la o flacara de gaz prevazuta pentru aceasta
situatie. Tot pentru asigurarea unei presiuni adecvate in fermentator s-a prevazut un sistem de siguranta la
presiune ridicata sau scazuta. Acest sistem asigura ca presiunile excesiv de scazute sau ridicate sa nu
poata aparea in fermentator. Sistemul de siguranta la presiune ridicata sau scazuta consta intro bariera de
fluid (etilglicol) intre biogazul din fermentator si atmosfera.
1 - Tub de legatura cu atmosfera

2 - Protectie impotriva intrarii precipitatiilor
in dispozitiv
3 - Cilindru
4 - Apa cu etilglicol rezistenta la inghet
5 - Manometru diferential de indicare a
nivelului din tub
6 - Manometru diferential de indicare a
nivelului din cilindru
Δh - indica presiunea din fermentator
Presiunea in exces a biogazului

Capacitatea la care functioneaza motorul de
cogenerare este dependenta de presiunea
biogazului din fermentator. Prin urmare
atunci cand presiunea creste motorul functioneaza pana la 100% din capacitate. Capacitatea de substrat cu
care sunt alimentate fermentatoarele trebuie ajustata pentru ca biogazul produs in fermentatoare san nu
depaseasca capacitatea de ardere a motorului atunci cand acesta functioneaza la capacitate maxima.
Sistemul de control trebuie sa aprinda flacara de gaz si o parte din biogaz sa fie directionata catre
ea atunci cand presiunea biogazului din fermentator creste peste nivelul admisibil deoarece motorul nu
mai functioneaza sau motorul functioneaza la capacitate maxima dar nu poate consuma biogazul produs
intr-un ritm alert.
Daca flacara de gaz nu se aprinde sistemul incearca reaprinderea si totodata porneste alarma care
alerteaza operatorul.
Daca problema nu este remediate si presiunea in fermentator continua sa creasca intra in functiune
sistemul de siguranta pentru presiune ridicata si scazuta.
Presiune scazuta a biogazului

Cand consumul de biogaz ( de catre motor sau flacara de urgenta) reduce presiunea in fermentator
sub nivelul setat, calculatorul va inchide toti consumatorii.
Daca presiunea scade mai departe calculatorul va activa inchiderea de urgenta a sistemului si va
declansa alarma.
Daca in pofida acestor masuri presiunea continua sa scada sistemul de presiune ridicata si scazuta
va intra in functiune.
Volumul de substrat din fermentator va ramane constant fiind prevazut cu o conducta de prea plin
care deverseaza surplusul in rezervorul de material fermentat in cazul in care nu functioneaza pompa care
asigura transportul materialului catre separator.
Separatorul va separa partea solida de partea lichida. Partea solida se va depozita pe o platforma
urmand a fi imprastiata pe camp. Materialul fertilizant are o compozitie de :
- Sulf 0,02-0,05%
-Azot 5g/kg
- Fosfor 0,1-02%
si nu contine bacterii specializate in metabolizarea hidrogenului sulfurat inca active. Continutul chimic si
biologic , atat al materialului fertilizant cat si al continutului fermentatorului se face lunar in cadrul unui
laborator specializat.
Partea lichida rezultata din separare se va pompa in rezervoarele de materiale dupa fermentare.
Platforma pentru partea solida este prevazuta cu o rigola care va prelua lichidul care se mai poate scurge
si il va pompa intrun rezervor de materiale dupa fermentare. Partea solida si cea lichida reprezinta un
fertilizant cu proprietati deosebite urmand a fi imprestiat pe camp. Fertilizantul solid se va comercializa.
Productia anuala de material fertilizant va fi de 3.133 t/an.
Rezervoarele de material fermentat sunt facute din elemente de beton armat turnat monolit.
Rezervorul de material fermentat treapta I are un diametru interior de 24 m cu inaltimea de 8 m, avand
volumul brut de 3617.28 m³. Rezervoarele de material fermentat treapta a II-a au un diametru interior de
21 m, inaltimea de 8 m, avand un volum brut de 2769,48 mc. Acestea vor fi acoperite cu o folie flexibila
care va proteja rezervoarele de cantitatile de apa care ar putea proveni din ploaie si zapada. In interiorul
rezervoarelor se vor prevedea mixere submersibile care asigura omogenitatea lichidului depozitat.
Deoarece materia lichida prezenta in acest rezervor este oxigenata si neincalzita procesul de
fermentatie va fi oprit si in consecinta nu se va mai produce biogaz. Rezervoarele au o capacitate
proiectata pentru a putea inmagazina partea lichida dupa separarea rezultata timp de minim 6 luni de
functionare. Aceasta capacitate este necesara deoarece materialul fermentat, lichid, nu poate fi imprastiat
pe camp restrictia fiind data de prezenta recoltelor pe camp sau inghetul solului.
O statie de descarcare a materialului fermentat este prevazuta langa unul dintre rezervoarele de
material fermentat.
Monitorizarea emanatiilor de biogaz se face printr-un analizor portabil de gaze pentru masurarea
calitativa a emisiilor de gaze.
Fermentatoarele pot fi izolate in cazul unor situatii de avarie avand robineti de inchidere pe fiecare
conducta, robineti ce pot fi actionati manual.
Nu exista pericolul de asfixiere sau otravire in puturi si recipiente acestea fiind acoperite si avand
hublouri de vizionare. In cazul in care ar fi necesara o interventie aceasta se va face prin dezamorsarea
recipientului respectiv, accesul facandu-se dupa o buna aerisire de catre echipe special instruite in acest
scop. In caminele de pompare accesul se va face dupa masurarea concentratiilor de substante care pot
produce asfixierea (H2S, CH4, CO2).
Pentru prevenirea accidentelor cauzate de emisii de CO 2, NH3, si CH4 este prevazut analizor de
gaz in:
- camera rezervoarelor de amestecare;
- camera compresoarelor;
si sistem de ventilare in :
- camera rezervoarelor de amestecare;
- camera compresoarelor;
- camerele de comanda ;
Pentru reducerea riscului de aparitie a unor scurgeri de lichide sunt prevazute :
- o folie de polietilena de min 0,8 mm grosime care imbraca in intregime fundatiile rezervoarelor,
impiedicand orice scurgere accidentala de materie lichida ;
- un sistem de drenaj in interiorul foliei (Dn 100) care sa capteze eventualele lichide si un tub de aerisire
de Dn 100.
3. Date tehnice ale investitiei

FOND DE TIMP
Unitatea va lucra medie anuala 365 zile/an – 7 zile/saptamana - 21,5 h/zi.
Energia termica, atunci cand consumatorii principali sunt opriti, se disipeaza intr-un sistem de
racire in circuit inchis (poate suplini lipsa tuturor consumatorilor de energie termica). Sistemele de racire
prevazute sunt cu apa si etilenglicol, solutia finala fiind confirmata prin detalii dupa procedura de
achizitie a instalatiilor si utilajelor.
Tabel nominal cu destinatia energiei electrice si termice

Unitatea de Produsa
Nr.Crt Denumire Comercializare
masura
1 Energie electrica KWh / an 11.236 10.450
2 Energie termica KWh / an 9.970 7.473
SCHEMA TEHNOLOGICA A STATIEI
Dejectii porci Porumb siloz Apa

1000 t/an 19700 t/an 1000 t/an
Fermentator Fermentator
treapta I treapta I
Recirculare Separator Fertilizant solid 3.133 t/an

Fermentator
condens Recirculare
treapta II
Biogaz MOTOR
Rezervor material Rezervor material

fermentat fermentat
Noxe
Energie Energie
electrica termica
Fertilizant lichid 13.419 t/an

Date privind produsul fermentat care se evacueaza din instalatia de biogaz
Fermentarea metanogena distruge si transforma o mare parte din materialul organic si compozitia
initiala a materiilor prime. In functie de natura acestora si de reteta aplicata, compozitia produsului
fermentat poate varia in limite destul de largi.
Este insa cert ca daca materiile prime intra in proces cu un continut de materie organica de 9-
12% , produsul fermentat va avea un continut de materie organica de 3-4%. In acelasi timp scade si
continutul de substanta uscata de la 12-15% la cca 4-7%, care duce la fluidizarea materialului evacuat din
fermentator.
Este de asemenea, cunoscuta imbogatirea materialului fermentat in elemente fertilizante esentiale
cum sunt azotul, fosforul si potasiul, cu efecte benefice asupra solurilor agricole pe care le administreaza.
In cazul in care se procedeaza la presarea materialului fermentat, varianta prevazuta ca posibilitate
in cadrul situatiei proiectate, rezulta un produs solid, lopatabil, cu o umiditate de 70-75% si o fractiune
lichida. Ambele au valente importante sub raport fertilizant si pot fi utilizate ca atare prin imprastiere pe
camp. Se utilizeaza atat fractiunea solida cat si cea lichida. Produsul fermentat nu contine elemente
toxice sau daunatoare pentru sol. Dimpotriva, utilizat cu regularitate, el contribuie la regenerarea
humusului de pe terenul agricol respectiv.
Se apreciaza ca din materia prima introdusa zilnic in fermentare substanta uscata este de
16.301,37 Kg/zi. Prin fermentare partea organica a substantei uscate se transforma in biogaz, echivalentul
a 13.236,25 Kg substanta uscata pe zi. Separarea celor 3.065,12 Kg/zi substanta uscata ramasa
netransformata in biogaz se face in proportie de 70 % astfel ca raman spre livrare ca fertilizant o cantitate
de 2.145,59 Kg/zi substanta uscata. Substanta uscata se livreaza, insa cu o umiditate relativa de 75% ca
fertilizant si anume in cantitate de 8.582,35 Kg fertilizant / zi, care se comercializeaza. Restul lichidului
este recirculat.
Se considera oportun livrarea fertilizantului cu un grad mare de umiditate, intrucat este mai bine
asimilat de sol, si totodata pentru eliminarea apei ar fi necesare cantitati importante de energie termica
care sunt necesare comercializarii. Astfel, cantitatea totala anuala de material fertilizant este de 3.133
tone/an.
a) Zona si amplasamentul
Terenul se afla situat in extravilanul comunei Perisor, judetul Dolj, T229, P7.
Terenul aflat in posesia firmei are categoria de folosinta de teren agricol, este in suprafata totala de
25385,00 mp si va fi utilizat pentru amplasarea obiectivului”Construirea unei centrale de productie
prin cogenerare de energie electrica si termica din biogaz”.
Amplasamentul se invecineaza :
La Nord –
La Sud –
La Est –
La Vest –
Terenul este liber de constructii.

Amplasamentul prezinta stabilitate generala, terenul nefiind afectat de alunecari corozive sau de teren.
b)Statutul juridic al terenului

Teren pe care se doreste realizarea investitiei este teren extravilan si se afla situat in comuna Perisor,
Jud. Dolj.
c) Situatia ocuparilor definitive de teren: suprafata totala reprezentand terenuri din

intravilan/extravilan
S TEREN total= 25.385mp
S CONSTRUIT = 1957.0mp
S DESFASURAT = 1957.0mp
S SILOZURI-platforme= 6644mp
S PLATFORME = 654.5mp
S DRUMURI SI ALEI = 2722 mp
POT = 7.71%
CUT = 0.077
d) Studii de teren
Amplasamentul cercetat este situat in comuna Perisor, jud. Dolj.
Din punct de vedere morfologic amplasamentul este un platou relativ plan. Din punct de vedere tectonic,
zona face parte din Domeniul Moesic si anume “Platforma Valaha”.
La alcatuirea ansamblului geologic al zonei iau parte formatiuni de varsta neogena si cuaternara.
Formatiunile neogene nu au fost interceptate cu lucrarile de cercetare efectuate (foraje geotehnice).
Formatiunile interceptate de forajele geotehnice (4 foraje) sunt de varsta pleistocen mediu – pleistocen
superior si sunt alcatuite din argile nisipoase cenusiu negricioase pana la 0,70-0,80 m, argile cafeniu
deschis, plastic consistente, cu compresibilitate medie pana la 2,20-3,50m si argile prafoase galbui, plastic
consistente, cu compresibilitate medie, umede mai jos.
Incadrarea in categoria geotehnica
Pentru incadrarea unei constructii intro anumita categorie geotehnica se atribuie fiecarui factor un numar
de puncte, in functie de punctajul total incadrarea se face astfel:
Nr. Tip Limite punctaj Categoria geotehnica
crt.
1. Risc geotehnic redus 6-9 1
2. Risc geotehnic moderat 10-14 2
3. Risc geotehnic major 15-21 3
Stabilirea categoriei geotehnice

Pentru stabilirea categoriei geotehnice si a riscului geotehnic, pentru lucrarea in studiu se foloseste
procedeul tabelar de stabilire a corelarii intre cei patru factori:
Factori avuti in vedere Conditii Punctaj
Conditii de teren Terenuri medii la bune 2
Apa subterana Fara epuismente 1
Importanta constructiei Normala 3
Vecinatati Fara riscuri 2
Risc geotehnic Redus 8
Avand in vedere totalul punctajului realizat cat si zona seismica (D), lucrarea se incadreaza in categoria
geotehnica 1, cu un risc geotehnic redus.
Conform ‘ Normativ privind documentatiile geotehnice pentru constructii” , indicativ NP 074-2007,
amplasamentul se incadreaza in Categoria Geotehnica 1 cu risc geotehnic redus.
La stabilirea categoriei geotehnice s-au avut in vedere:
 importanta normala a constructiei
 natura terenului (terenuri medii de fundare)
 nivelul scazut al apei, fara epuismente
 risc neglijabil din punct de vedere al vecinatatilor
Investigarea terenului de fundare

Prospectarea terenului s-a efectuat prin:
- observatii directe, cartarea geologica a zonei studiate
- executarea a 4 foraje geotehnice cu diametrul de 200 mm si adancimi de 6m, pozitionate conform
planului de situatie.
- executarea de incercari penetrometrice la diferite adancimi, cu penetrometrul dinamic.
- colectarea de probe tulburate si netulburate si analiza acestora in laborator
Conform cartarii de suprafata a zonei si in baza forajelor realizate, rezulta ca terenul cercetat prezinta o
stratificatie uniforma sub stratul vegetal.
Litologia si caracteristicile fizico-mecanice ale terenului
Pentru determinarea caracteristicilor geotehnice ale tipurilor litologice intalnite s-au recoltat probe
tulburate si netulburate din forajele executate.
Pe baza determinarilor de laborator, caracteristicile fizico-mecanice ale pamanturilor consemnate in fisele
geotehnice ale forajelor sunt:
 Argile nisipoase cenusiu negricioase pana la 0,70-0,80m
 Argile cafeniu deschis, plastic consistente, cu compresibilitate medie pana la 2,20-3,50m cu
urmatoarele caracteristici fizico-mecanice:
- umiditati variabile, w = 22,0-24,0%
- indicele porilor, E = 0,75-0,78
- greutatea volumetrica aparenta, γ= 18,4 – 18,7 kN/mc
- compresibilitatea medie , M2-3= 150-160daN/cm2
- unghiul de frecare interna, Ø=12-17°
- coeziunea, c = 20-23 kPa
 Argile prafoase cafeniu galbui, plastic, consistente , cu compresibilitate medie, umede mai jos, cu
- greutatea volumetrica aparenta, γ= 18,5 – 19,0 kN/mc
- compresibilitatea medie , M2-3= 160-170daN/cm2
- unghiul de frecare interna, Ø=15-18°
- coeziunea, c = 24-26 kPa
Date hidrogeologice
Forajele geotehnice realizate nu au interceptat orizontul acvifer; la nivelul apeise gasesc in zona la
adancimi de aproximativ 15m.
Conditii de fundare
Avand in vedere natura si starea fizica a terenului de fundare, au fost efectuate calcule ale terenului
intalnite in forajele realizate pentru diferite adancimi de fundare (0,8;1;1,5;2;2,5;3m) si pentru diferite
latimi ale fundatiilor (0,6;1;2m).
Calculul terenului de fundare s-a efectuat conform STAS 3300/1-85 si 3300/2-85.
Calculul terenului de fundare pe baza presiunilor conventionale

La calculul preliminar sau definitiv al terenului de fundare, pe baza presiunilor conventionale, trebuie sa
se respecte conditiile:
 La incercari centrice:
Pef <Pconv. si
P’ef <1,2 Pconv.
 La incercari cu:
- excentricitati dupa o serie directie:
Pef.max<1,2 Pconv. in gruparea fundamentala
P’ef.max<1,4 Pconv. in gruparea fundamentala
- excentricitati dupa ambele directii:
Pef. max.<1,4 Pconv. in gruparea speciala
in care:
Pef, P’ef – presiunea medie verticala pe talpa fundatiei provenita din incarcarile de calcul din gruparea
fundamentala, respectiv, din gruparea speciala.
Pconv. – presiunea conventionala de calcul
Pef. max . ,P’ef max – presiunea efectiva maxima pe talpa fundatiei provenita din incarcarile de calcul din
gruparea fundamentala, respectiv din gruparea speciala.
Pentru pamanturi foarte compresibile , stabilirea preliminara a dimensiunilor fundatiei se poate face pe
baza valorilor Pconv. minime pentru clasa respectiva de pamant, dar este obligatorie verificarea ulterioara la
starile limita de deformatie (Ppl) si de capacitate portanta (Pcr).
In categoria pamanturilor foarte compresibile sunt cuprinse: nisipurile afanate si pamanturile coezive
(argiloase) cu Ic< 0,5 sau cu E>0,90.
Presiunile conventionale se determina luand in considerare valorile de baza Pconv.din tabele.
Valorile de baza din tabele corespund cu presiunile conventionale cu latimea talpii B = 1 m si adancimea
de fundare Df=2,0 m.
Presiunile conventionale de calcul sunt centralizate in tabelul 1 pentru adancimi de fundare (Df =
0,8;1;1,5;2;2,5;3m) si latimi ale fundatiilor (B = 0,6;1;2m) pentru care au fost calculate si presiunile de
deformare plastica Ppl (cu care se compara sau se inlocuiesc la constructiile de importanta ridicata sau
pentru terenurile proaste de fundare).
Calculul terenului de fundare la starea de deformatii (Ppl)

Pentru efectuarea calculului trebuie indeplinite conditiile:
 Pentru fundatii incarcate centric:
Pef < Ppl
 Pentru fundatii incarcate excentric:
Pef < Ppl; Pef < 1,2 Ppl ; Pef. max <1,4 Ppl
in care:
Pef – presiunea verticala pe talpa fundatiei, provenita din incarcaturile de calcul din gruparea
fundamentala
Pef. max – presiunea verticala maxima pe talpa fundatiei provenita din incarcarile de calcul din gruparea
fundamentala in cazul excentricitatii dupa o singura directie
Pef. max – presiunea verticala maxima pe talpa fundatiei provenita din incarcarile de calcul din gruparea
speciala in cazul excentricitatii dupa ambele directii.
Ppl – presiunea corespunzatoare unei extinderi limitate a zonei plastice in terenul de fundare
Pentru fundatii de forma dreptunghiulara a zonei plastice in terenul de fundare:
- pentru constructii fara subsol:
Ppl= ml (γxBxN1 + qxN2 + exN3), kPa
- pentru constructii cu subsol:
Ppl = ml(γxBxN1 +(2qe+qi)/3x N2 + exN3), kPa
in care:
ml – coeficient al conditiilor de lucru;
γ – media ponderata a greutatii volumetrice de calcul a straturilor de sub fundatie cuprinse pe o adancime
de B/4 masurata de la talpa fundatiei (kN/mc).
B – latura mica a fundatiei (m0.
q – suprasarcina de calcul la nivelul talpii fundatiei, lateral de fundatie (kPa);
qe, qi – suprasarcina de calcul la nivelul talpii fundatiei la exteriorul si respectiv interiorul fundatiei de
subsol (kPa).
c – valoarea de calcul a coeziunii in functie de valoarea de calcul a unghiului de frecare a terenului de sub
talpa fundatiei., (kPa).
N1, N2, N3 – coeficienti adimensionali in functie de valoarea de calcul a unghiului de frecare a terenului
de sub talpa fundatiei.
Tasarea absoluta probabila a fundatiei

Se calculeaza cu relatia:
S = 100xβ(Σ σmedzi x hi) /Ei, cm
in care:
σzi - efortul unitar la limita superioara, respectiv limita inferioara a stratului elementar i;
h – grosimea stratului elementar I, (m);
Ei – modulul de deformatie liniara al stratului elementar I, (kPa);
n – numarul de straturi elementare cuprinse in limita zonei active.
Calcului terenului de fundare in starea de capacitate portanta

Prin calculul terenului la starea limita de capacitate portanta trebuie sa se asigure respectarea conditiei:
Q<mxR
in care:
Q – incarcarea de calcul asupra terenului de fundare provenita din actiunile din gruparile speciale, aceasta
poate fi ce natura unei presiuni efective, forta de alunecare, moment de rasturnare, etc.
R – capacitatea portanta de calcul a terenului de fundare, poate fi de natura unei presiuni critice, rezistente
la forfecare, moment de stabilitate, etc.;
m – coeficient al conditiilor de lucru
Cand rezultanta incarcarii de calcul prezinta o inclinare fata de verticala mai mica de 5° si in conditiile
unei stratificari aproximativ orizontale, presiunea critica se poate calcula cu relatia:
Pcr = γ*x B’x Nγ x λγ +qxNqx λq +c* x Nc xλc , kPa
in care:
λ* - greutatea volumetrica a straturilor de pamant de sub talpa fundatiei ,(kPa)
B – latimea redusa a talpii fundatiei, (m).
Nγ, Nq, Nc – coeficienti de capacitate portanta care depind de valoarea de calcul a unghiului de frecare
interna , Ø* al straturilor de sub talpa fundatiei;
q – suprasarcina de calcul care actioneaza la nivelul talpii fundatiei, (kPa);
c – valoarea de calcul a coeziunii straturilor de pamant de sub talpa fundatiei, (kPa);
λγ, λq,λc – coeficienti de forma ai talpii fundatiei
In cazul prezentei sub fundatie a unei stratificatii in care caracteristicile de rezistenta la forfecare Ø *, c*, λ*
si nu variaza cu mai mult de 50% fata de valorile medii, se pot adopta pentru calculul capacitatii portante
valorile medii ponderate.
In cazul in care in cuprinsul zonei active apare un strat mai slab avand o rezistenta la forfecare sub 50%
din valoarea rezistentei la forfecare a straturilor superioare, se va verifica capacitatea portanta capacitatea
portanta ca si cand fundatia s-ar rezema direct pe stratul slab.
Rezultatele calculelor sunt centralizate in tabelul2 pentru presiuni la starea limita de deformatii (P pl) si la
starea limita pentru capacitate portanta (Pcr) si in tabelul 3 pentru tasarea absoluta probabila(S) pentru
incarcari de 2,0 daN/cmp la latimi ale fundatiei de 1m si adancimi de fundare de 1,5 m, dimensiuni
acoperitoare fata de situatia din teren.
Concluzii si recomandari
Se desprind urmatoarele concluzii:
 Amplasamentul este un platou relativ plan din punct de vedere morfologic
 Stratul de pamant prospectat de la suprafata (0-6m) este bun pentru fundare, este stabil din punct
de vedere al comportarii la alunecare si este constituit din:
- Argile nisipoase negricioase pana la 0,70-0,80 m
- Argile cafeniu deschis, plastic consistente, cu compresibilitate medie pana la 2,30-3,50m cu
- greutatea volumetrica aparenta, γ = 18,4 -19,0 kN/mc
- compresibilitatea medie, M = 150 – 160 daN/cm2
-unghiul de frecare interna, Ø = 12-17°
- coeziunea, c= 20-23 kPa
 Argile prafoase cafeniu galbui, plastic consistente, cu compresibilitate medie, umede mai jos, cu
- greutatea volumetrica aparenta, γ = 18,5 -19,0 kN/mc
- compresibilitatea medie, M = 160 – 170 daN/cm2
-unghiul de frecare interna, Ø = 15-18°
- coeziunea, c= 24-26 kPa
Forajele geotehnice realizate nu au interceptat orizontul acvifer.
 Presiunile conventionale variaza intre Pconv. = 163 kPa, pentru adancimea de fundare Df=0,8m si
latimea B=0,6m si Pconv. = 226 kPa pentru Df = 3m si B=2m conform tab.1
 Presiunile admisibile la stare limita de deformatie (incarcari fundamentale), variaza intre P pl =
162,4 kPa pentru Df = 0,8m si B=0,6m (tab.2) si Ppl = 218 kPa, pentru adancimea de fundare Df =
3m si latimea fundatiei, B=2m.
 Presiunile admisibile la starea limita de capacitate portanta (incarcari speciale) variaza de la Pcr. =
295,5 kPa, pentru adancimea de fundare Df = 0,8 m si latimea fundatiei B= 0,6 m in tab.2 si Pcr. =
276,3 kPa (tab.2).
 Tasarea absoluta probabila pentru o fundatie dreptunghiulara cu latimea B=1,0m si adancimea de
fundare hf =1,5m care exercita o presiune Pn = 2,0 daN/cmp, este S = 1,73cm (tab.3).
 Fundatiile se vor turna pe teren natural nu surpat.
 Sub alei sau platforme betonate se recomanda realizarea unui strat compactat din balast de min. 10
cm.
 Sapaturile langa constructii existente se vor realiza in spatii restranse pana la cota de fundare a
constructiilor cu sprijinirea constructiilor existente sau la o distanta egala cu adancimea cu care se
intra sub cota de fundare.
 Sapaturile langa constructiile vechi vor fi tinute deschise o perioada scurta.
 Ultimii 10cm ai sapaturilor se vor realiza in ziua turnarii betonului de egalizare de sub fundatii,
pentru ca terenul sa nu fie alterat de precipitatii , insolatii sau inghet-dezghet.
 Umpluturile vor fi realizate in straturi de 10-15 cm la umiditatea optima de compactare, cu
compactarea fiecarui strat la gradul de compactare de 98%.
 In situatia intalnirii de umpluturi neconsolidate la cota de fundare se recomanda inlaturarea
acestora si realizarea de umpluturi compactate in straturi.
 Apele din precipitatii se recomanda a fi indepartate din fundatii iar langa fundatii se vor realiza
umpluturi compactate, pentru asigurarea gospodaririi apelor;
Conform”Normativ privind documentatiile geotehnice pentru constructii”, indicativ NP 074-2007,
amplasamentul se incadreaza in categoria geotehnica 1 cu risc geotehnic redus si s-au avut in vedere:
-Importanta normala a constructiei
-Natura terenului (terenuri medii de fundare)
-Nivelul scazut al apei, fara epuismente
-Risc neglijabil din punct de vedere al vecinatatilor
 Din punct de vedere al seismicitatii suprafata cercetata se afla in zona D de seismicitate, valoarea
acceleratiei terenului pentru proiectare este ag = 0,16 g, perioada de control (colt) Tc = 1,0s, are
gradul 7 de seismicitate (gradul 7 cu o perioada de revenire de 50 ani).
 Din punct de vedere eolian (actiunea vantului) amplasamentul studiat se gaseste in zona B.
 Din punct de vedere climatic al actiunilor date de zapada amplasamentului se gaseste in zona C.
 Adancimea de inghet a zonei este de 80 cm conform STAS 6054
 Dupa modul de comportare la separare, pamanturile din zona studiata se incadreaza in categoria a
II-a teren mijlociu;
 Controlul gradului de compactare al umpluturilor se va realiza conform STAS 1912/83.
 Taluzele sapaturilor vor avea inclinarea minima de 1/1 conform normativ C169-88 privind
executarea lucrarilor de terasamente sau vor fi sprijinite.
Tabelul 1
Nr. Ad. Pres. Conventionale pentru
foraj fundare diferite latimi B (m) Natura teren
1 2 0,6
0,8 172 181 163 Argila cafeniu deschis, plastic consistenta,
FG1 cu compresibilitate medie, umeda
1 176 185 170 Argila cafeniu deschis, plastic consistenta,
cu compresibilitate medie, umeda
- 1,5 182 192 176 Argila cafeniu deschis, plastic consistenta,
FG4 2 195 205 191 Argila cafeniu deschis, plastic consistenta,
2,5 207 216 200 Argile prafoase cafeniu galbui, plastic
consistente, cu compresibilitate medie,
umede
3 218 226 211 Argile prafoase cafeniu galbui, plastic
consistente, cu compresibilitate medie,
umede
Tabelul 2
Cu presiunile la starea limita de deformatie (P pl) si la starea limita de capacitate portanta (P cr) pentru
diferite latimi (B=0,4;0,6;1m) ale fundatiilor si la diferite adancimi de fundare (0,8-3m) calculate conform
STAS 3300/2-85
Nr.crt Ad. γ, Ø c, ml Pres. de deformare Pres. de cap.port. Nat

. calcul kN/ kPa 0,6 1 2 0,6 1 2 ura
mc tere
n
1 0,8 18,4 16 22 1,1 162, 164, 168, 295, 301,3 315, a)
4 1 2 5 7
2 1 18,4 16 22 1,1 172, 173, 178, 309, 315,6 330, a)
2 9 0 8 1
3 1,5 18,4 14 22 1,1 181, 182, 185, 299, 303,6 313, a)
1 3 2 6 8
4 2 17,0 14 22 1,1 196, 197, 200, 248, 251,6 258, b)
2 3 0 7 9
5 3 14,0 14 22 1,1 215, 215, 218, 267, 270,3 276, b)
0 9 1 9 3
a) Argila cafeniu deschis, plastic consistenta, cu compresibilitate medie, umeda.
b) Argile prafoase cafeniu galbui, plastic consistente, cu compresibilitate medie, umede.
Tabelul3
Tasarea absoluta probabila a fundatiei cu latimea B = 1m; hf = 1,5m; Pn = 2,0 daN/cmp
Nr.strat Adanc. Natura M Mo E Zi B Zi/B α σzi σzi hf S
strat teren m m med
1 1,0-1,5 a) 150 1,1 165 0 1 0 1 2
0,5 1 0,5 0,9 1,8 1,9 0,5 0,0058
2 1,5-2,0 a) 150 1,1 165 0,50 1 0,5 0,9 1,8
1 1 1 0,8 1,6 1,7 0,5 0,0052
3 2,0-2,5 a) 160 1,1 176 1 1 1 0,8 1,6
1,5 1 1,5 0,7 1,4 1,5 0,5 0,0043
4 2,5-3,0 a) 160 1,1 176 1,5 1 1,5 0,7 1,4
2 1 2 0,55 1,1 1,25 0,5 0,0036
5 3,0-3,5 a) 160 1,1 176 2 1 2 0,55 1,1
2,5 1 2,5 0,48 0,96 1,03 0,5 0,0029
1 Σ 0,0216
a) Argila cafeniu deschis, plastic consistente, cu compresibilitate medie

Pentru studiul topografic reteaua de ridicare este constituita dintro retea principala de ridicare
determinata cu tehnologia GPS Topcon GRS-1. Pe aceste puncte s-au inchis drumuirile secundare.
Incadrarea in Sistemul Stereografic 70 s-a efectuat prin determinari GPS in puncte nodale ale drumurilor.
Detaliile s-au ridicat din punctele retelei de ridicare prin metoda radierii.Masuratorile s-au efectuat cu
statia totala RecElta15. Calculele s-au efectuat cu ajutorul programului TopoSys v5.0.
Transcalculul coordonatelor elipsoidale in Stereografic’70 s- realizat prin programul TransDatRO v.4.0
utilizand coeficientii de transcalcul ai programului.Planul de situatie a fost executat in programul
BricaCAD.
Consideratii hidrogeologice Din punct de vedere geologic bazinul inferior al Desnatuiului
constituie zona de aparitie la zi a depozitelor daciene, determinand in acest mod dezvoltarea zonei de
alimentare a straturilor acvifere din acest sector.
Circulatia curentului acvifer din orizonturile poroase ale Pleistocenului a fost apreciata sub premiza ca
aceste orizonturi se gasesc saturate cu apa pe intreaga extensiune a bazinului Getic. In aceasta acceptiune
circulatia curentului subteran trebuie sa urmeze linia de scufundare a axului acestei largi cuvete.
Depozitele acvifere pliocene sunt constituite din nisipuri diferite si mai rardin nisipuri cu pietrisuri.
Parametrii hidrogeologici determinati in forajele executate in vecinatatea perimetrului studiat, amplasate
pe aceeasi unitate morfo-geologica indica un ridicat potential acvifer al acestor depozite.
Complexul acvifer romanian localizat in nisipuri fine si medii , cu unele lentile de pietris, cuprinde doua
orizonturi captate intre 45,0-53,0 m si 84,0-92,0 m. Investigarea potentialului acvifer al orizontului
Romanian a pus in evidenta debite de 3,0-6,0 l/s la denivelari de 4,43 – 10,66 m.
Complexul acvifer dacian cantonat in nisipuri fine, cuprinde un singur orizont acvifer captat in intervalul
130,0-137,5 m.
Apa subterana localizata in acest orizont are un caracter puternic ascensional, suprafata piezometrica
stabilizandu-se la adancimea de 3,30 m.
Complexul acvifer dacian este constituit la partea sa inferioara din nisipuri marunte, cu frecvente
concretiuni grezoase, care trec spre partea superioara la nisipuri fine, cu intercalatii argiloase. Cresterii in
grosime a Dacianului de la sud la nord ii corespunde o inmultire a nivelelor pelitice reprezentate printro
succesiune de marne si argile cu intercalatii de nisipuri si nivele carbunoase.Straturile acvifere din
complexul dacian-romanian au grosimi insemnate, ajungand la peste 70m in sectorul Drincea-Desnatui.
Acestea se alimenteaza din precipitatii in zonele unde acestea afloreaza, din orizontul freatic unde acestea
au legatura hidraulica directa si din apele de suprafata acolo unde formatiunile de adancime si daciene
foemeaza talvegul acestor cursuri de apa. Directia de curgere a fluxului subteran este de la sud la nord,
confoema cu zonele de afundare a depozitelor daciene si romaniene. Tot in aceasta directie creste si
presiunea de strat , in unele zone apele cantonate in aceste formatiuni devenind arteziene.
Din analiza datelor existente se constata ca apele freatice din zona cercetata prezinta o mineralizatie totala
de pana la 800 mg/l. Pe directia fluxului subteran apele ,in general, se imbogatesc in saruri si
mineralizatia totala creste. De altfel, valorile mineralizatiei totale sunt in stransa legatura cu constitutia
litologica a complexului acvifer si totodata cu grosimea stratului din acoperis, care in cazul acesta are
valori de 15-20m. fiind constituit din argile cu frecvente concretiuni calcaroase.
Apele cele mai des intalnite in zona cercetata sunt de tip bicarbonatato-calcice si bicarbonatato-
sodice.Buletinul de analiza anexat studiului indica existenta unei ape al carui continut mineral prezinta
elemente caracteristice acviferelor de adancime si anume:
- duritate temporara marita
- prezenta amoniului
- continut de substante organice care depasesc limitele admise de lege
- reziduu fix in jur de 600 mg/l
- duritate temporara marita de pana la 15,8 grade germane
- prezenta amoniacului
- pH = 7,0
- caracterul bicarbonatato-sodo-cloro-magneziene
La executia forajului proiectat se vor respecta urmatoarele recomandari:
- forajul va avea in mod obligatoriu caracter de explorare-exploatare
- forajul va fi definitivat cu coloana unica Ø160-200 mm si va capta in intregime orizonturile acvifere
interceptate (daciene, romaniene si cuaternare) urmand ca prin efectuarea de pompari experimentale sa se
determine debitul optim de exploatare.
Evaluarea potentialului resursei regenerabile

Suprafata totala a judetului a judetului Dolj este de 741401 ha, din care 585223 ha sunt destinate
agriculturii. Din suprafata agricola 488.866 ha sunt arabile. Conform anuarului statistic in anul 2007 au
fost cultivate 20.763 ha in vederea obtinerii de furaje verzi ajungand la o productie totala de 210.224 tone.
De asemenea la nivelul judetului in aceeasi perioada s-a inregistrat un efectiv de 220.223 capete porcine.
Din analiza efectuata reiese o disponibilitate ridicata de materii prime la nivelul judetului Dolj
dovada fiind si faptul ca societatea comerciala SC Bio Green Energy Srl a incheiat deja contracte de
vanzare – cumparare pe o durata de 5 ani pentru achizitia a 19.700 tone/an porumb energetic cu un
procent de substanta uscata cuprins intre 28 si 32 %, a 1.000 tone/an dejectii porc cu un procent de
substanta uscata cuprins intre2% si 6% .
Energia primara obtinuta la tona de biomasa este prezentata in tabelul urmator:
Procent Cantitate Cantitate energie

Umiditate Energie
Nr. substanta biogaz produsa dintr-un
Biomasa biomasa primara
crt. uscata obtinuta m3 de biogas
(%) (kWh/an)
(%) Nm3 (Kwh/ Nm3)
1 Dejectii porc 96 % 4% 13,04 Nm3 6 78.240
2 Porumb siloz 70 % 30% 210 Nm3 5,5 22.753.,500
e) Caracteristicile principale ale constructiilor din cadrul obiectivului de investitii, specifice

domeniului de activitate, si variantele constructive de realizare a investitiei, cu recomandarea
variantei optime pentru aprobare;
Investitia cuprinde urmatoarele obiecte:

1. CLADIRE TEHNICA
2. REZERVOR DEJECTII
3. FERMENTATOR
4. REZERVOR MATERIAL FERMENTAT
5. SILOZURI
6. GRUP DE COGENERARE
7. CANTAR BASCULA
8. CASA POARTA
9. GOSPODARIE DE APA
10. MINISTATIE EPURARE
11. IMPREJMUIRI
12. DRUMURI SI ALEI
13. PLATFORME
14. POST TRAFO
15. RETELE EXTERIOARE
Descrierea obiectelor
Ob. 1. Cladire tehnica
Regimul de inaltime – Parter

Aria construita = 69.16 mp
Aria desfasurata = 69.16 mp
H max coama = 4.24 m
CATEGORIA DE IMPORTANTA C conf. HGR 766/97

CLASA DE IMPORTANTA III conf. P100/2006
GRAD DE REZISTENTA LA FOC grdul III conf. table 2.1.9. P.118-99
RISC MIC DE INCENDIU
Sistemul constructiv
- realizata din stalpi de metal, profile HEA, pe fundatii izolate si grinzi metalice transversale tip
IPE.
- blocul de fundare este realizat din beton si cuzinet din beton armat.
-perimetral este dispusa o grinda de soclu pentru intreaga cladire
- sarpanta este alcatuita din grinzi metalice, pane, contravantuiri tiranti.
-panta invelitorii este 25%; invelitoarea este in 2 ape.
Inchiderile exterioare si compartimentarile interioare
- vor fi din panouri metalice tristrat, termoizolante din polistiren expandat, 10 cm grosime si
gips-carton 12.5 cm (cele interioare).
Finisaje exterioare
-Pereti: panouri metalice tristrat, termoizolante din poliuretan
-Soclu: tencuiala
Finisaje interioare
-Pardoseli : gresie
-Pereti: gips-carton, faianta in grup sanitar, dus si vestiar.
-Tavane: panouri gips-carton
Acoperisul si invelitoarea
- panouri metalice cu termoizolatie din poliuretan de 10 cm grosime.
Tamplariile
- usi, ferestre - vor fi din profile de PVC, cu geam termoizolant. Usile interioare vor fi din PVC.
Ob. 2. Rezervor dejectii - rezervor cu diametrul interior de 7.00 m

Ac (ext) = 43 mp
H int.perete = 4.00 m
Vol brut = 153.84 mc
GRAD DE REZISTENTA LA FOC grdul II conf. table 2.1.9. P.118-99
CATEGORIA DE PERICOL DE INCENDIU E
• Sistemul constructiv
- rezervorul va fi realizat din beton armat turnat monolit, armat.
- peretele circular va avea grosimea de 20cm, va fi ingropat pana la adancimea de 100cm fațǎ
de cota terenului amenajat și realizat din beton cu un grad de impermeabilitate ridicat.
Rezervorul este acoperit cu o placa de beton de 20 cm grosime si este tencuita pentru
protejare.
- fundațiile sunt de tip radier realizate din beton armat turnat monolit cu un grad de
impermeabilitate ridicat cu grosimea de 25cm.
- radierul se va turna pe un strat de egalizare de 10cm.
• Inchiderile exterioare
-rezervorul va fi realizat din beton armat turnat monolit
• Finisaje exterioare
- peretii si placa din ba se vor proteja cu tencuiala.
- sub radier se va pozitiona hidroizolatie geomembrana HDPE pe strat geotextil. Membrana se
intoarce si pe verticala protejand peretii ba pana la cota terenului asfaltat.
- bazinul este prevazut cu sistem de drenaj format din tub drenaj DN 160 mm si tuburi aerisire
DN 315 mm
• Finisaje interioare
-pereții se vor hidroizola la interior cu rǎșini epoxidice ȋmpotriva fisurǎrii betonului.
Ob. 3. Fermentator – 2 buc

OB 3a Fermentator treapta I
- rezervor circular cu diametrul interior de 11.00 m
Ac (ext) = 107,45 mp
Volum brut = 474,92 mc

GRAD DE REZISTENTA LA FOC gradul II conf. table 2.1.9. P.118-99
CATEGORIA DE PERICOL DE INCENDIU “E”
- rezervorul va fi realizat din beton armat turnat monolit acoperit cu o placa de beton armat.
- peretele circular va avea grosimea de 25cm, va fi ingropat pana la adancimea de 300 cm fața
de cota terenului amenajat și realizat din beton cu un grad de impermeabilitate ridicat. ridicat.
- fundațiile sunt de tip radier realizat din beton armat turnat monolit cu grosimea de 30cm.
- radierul se va turna pe un strat de egalizare de 10cm.
- rezervorul va fi realizat din beton armat turnat monolit
- peretii din ba , partea neigropata, se vor termoizola la exterior cu polistiren extrudat 10 cm pe
care se vor aseza panouri de aluminiu. Partea ingropata se va termoizola cu polistiren extrudat
10 cm.
-sub radier se va pozitiona un strat termoizolant de 10 cm realizat din polistiren extrudat,
hidroizolatie folie HDPE. Hidroizolatia –membrana HDPE se intoarce si pe verticala protejand
peretii ba pana la cota terenului amenajat.
-rezervorul este prevazut cu sistem de drenaj format din tub drenaj DN 160 mm si tuburi aerisire
DN 315 mm
-radierul va fi hidroizolat la suprafața lichidului cu rǎșini epoxidice ȋmpotriva fisurǎrii betonului.
• Acoperisul si invelitoarea
- placa de beton armat de 27 cm ce va fi izolata cu 10 cm de polistiren extrudat pe care se vor
aseza panouri de aluminiu.
OB 3b Fermentator treapta II
- rezervor circular cu diametrul interior de cca. 24.00 m
Ac (ext) = 492.44mp
Volum brut = 3617.28 mc

GRAD DE REZISTENTA LA FOC gradul II conf. table 2.1.9. P.118-99
CATEGORIA DE PERICOL DE INCENDIU “A”
- rezervorul va fi realizat din beton armat turnat monolit, acoperit cu o membrana dubla si este
prevazut cu stalp central din beton armat cu diametrul de 60cm.
-peretele circular va avea grosimea de 40cm, va fi ingropat pana la adancimea de 240cm fațǎ
- fundațiile sunt de tip radier realizat din beton armat turnat monolit cu grosimea de 30cm. -
radierul se va turna pe un strat de egalizare de 10cm.
- peretii din ba , partea neigropata, se vor termoizola la exterior cu polistiren expandat 10 cm pe
10 cm.
peretii ba pana la cota terenului asfaltat.
DN 315 mm
- membrana dubla din PVC care are triplu rol:
-de stocare a gazului produs in procesul de fermentare –in cavitatea membranei interioare,
-de etansare a procesului de fermentare- incat procesul de fermentare, respectiv colectare a
gazului produs, sa nu fie diluat de mediuul exterior,
-de termoizolare- prin stratul de aer dintre cele doua membrane.
Ob. 4. Rezervor material fermentat – 3 buc

Ob. 4a. Rezervor material fermentat treapta I – 1 buc
- cu diametrul interior de 24.00 m.
Ac (ext) = 492.44 mp
Volum brut = 3617.28 mc
- rezervorul va fi realizat din beton armat turnat monolit, și poate fi catalogat ca rezervor de
suprafațǎ, cilindric, cu o singurǎ ȋncǎpere, acoperit cu o membrana dubla si este prevazut cu
stalp central din beton armat cu diametrul de 60cm.
-peretele circular va avea grosimea de 40cm, va fi ingropat pana la adancimea de 240cm fațǎ
- fundațiile sunt de tip radier realizat din beton armat turnat monolit cu grosimea de 30cm, iar
perimetral, sub pereți, se va realiza o evazare cu comportare de grindǎ. - radierul se va turna pe
un strat de egalizare de 10cm.
- peretii din ba , partea neigropata, se vor termoizola la exterior cu polistiren expandat 10 cm pe
10 cm.
peretii ba pana la cota terenului asfaltat.
DN 315 mm
- membrana dubla din PVC care are triplu rol:
-de stocare a gazului produs in procesul de fermentare –in cavitatea membranei interioare,
-de etansare a procesului de fermentare- incat procesul de fermentare, respectiv colectare a
gazului produs, sa nu fie diluat de mediuul exterior,
-de termoizolare- prin stratul de aer dintre cele doua membrane.
Ob. 4b, 4c Rezervor material fermentat treapta II – 2 buc

- cu diametrul interior de 21.00 m.
Ac (ext) = 373,25 mp
Volum brut = 2769,48 mc

-rezervorul va fi realizat din beton armat turnat monolit, și poate fi catalogat ca rezervor de
suprafațǎ, cilindric, cu o singurǎ ȋncǎpere.
- peretele circular va avea grosimea de 40cm, va fi ingropat pana la adancimea de 320cm fațǎ
-fundațiile sunt de tip radier realizat din beton armat turnat monolit cu grosimea de 30cm, iar
perimetral, sub pereți, se va realiza o evazare cu comportare de grindǎ.
-radierul se va turna pe un strat de egalizare de 10cm.
-rezervorul va fi realizat din beton armat turnat monolit
-peretii din ba vor fi tencuiti la exterior
-sub radier se va pozitiona un strat hidroizolatie geomembrana HDPE pe strat geotextil.
Hidroizolatia –membrana HDPE se intoarce si pe verticala protejand peretii ba pana la cota
terenului asfaltat.
DN 315 mm
Ob. 5. Silozuri – 2 buc.

Dimensiuni : interioare 29.10 m x 109.10 m x 5.00 m inaltime
exterioare totale 60.40 m x 110. 0 m
Aria construita totala = 6644.0 mp
Volumul general max. = 33000.0 mc
CATEGORIA DE PERICOL DE INCENDIU “D” materiale cu grad de umiditate aprox. 70%

Constructia – platforma din beton armat, cu dimensiunile exterioare totale 60,40. x
110.00 m, avand pe contur si pentru compartimentare perte variabil cu grosime de la 15 la 40
cm grosime si 5.00 m inaltime, panta de scurgere a platformei 0,5% si un canal colector lichide
de scurgere, realizat din beton armat, acoperit cu gratar metalic.
Canalul colector, alcatuit din pereti si radier de 15 cm grosime, are rolul de a colecta apa
si mustul plantelor energetice insilozate. Canalul este pozitionat la capatul silozurilor, are o
lungime de 60,00 m, este acoperit cu gratar carosabil si colecteaza lichidele intr-o basa de
capat. De aici lichidul este pompat de o pompa cu motor submersibil, in rezervorul de dejectii
sau rezervorul de material dupa fermentare.
Ob. 6. Grup de cogenerare
Contine ansamblul centralei termo-electrice, inglobat intr-un container cu aria construita
de 65 mp si asezat pe o suprafata betonata din incinta. Regim de inaltime h = 3.00 m.
Ob. 7. Cantar bascula
Cantarul este de tip bascula si se utilizeaza pentru cantarirea mijloacelor de transport ce
aprovizioneaza cu plantele energetice sau transporta alte materii si materiale ce intra sau ies
din incinta.
Echipamentul este asezat pe blocuri de fundatie izolate, din beton armat.
Dimensiuni : 18,00 x 3,00 m
Ob. 8. Casa poarta
Regimul de inaltime – Parter
Aria construita = 6.0 mp
Aria desfasurata = 6.0 mp
H max coama = 3.5 m fata de CTA
CATEGORIA DE IMPORTANTA D conf. HGR 766/97

CLASA DE IMPORTANTA IVconf. P100/2006
RISC MIC DE INCENDIU
Este o constructie din zidarie, cu fundatii din beton armat, acoperisi sarpanta de lemn
in 2 ape, invelita cu panouri metalice din tabla amprentata.
Dimensiuni: 3.0 x 2.0 m.

Tamplariile – usi ,ferestre - vor fi din profile de PVC, cu geam termopan.
Finisajele interioare
Pardoseli : mozaic
Pereti: vopsea lavabila pentru interior si exterior.
Tavane: vopsea lavabila.
Ob. 9. Gospodarie apa
Se compune din camera tehnica, un rezervor de apa de incendiu cu o capacitate de
54,00 m3 si un put forat la o adancime de 150m. Este o constructie total ingropata din beton
armat, cu dimensiuni exterioare de 6.60 x 6.90m si 3.30m adancime.
CATEGORIA DE IMPORTANTA D conf. HGR 766/97
CLASA DE IMPORTANTA IVconf. P100/2006
CATEGORIA DE PERICOL DE INCENDIU “E”
Ob. 10. Ministatie de epurare

Are rolul de epurare a apelor uzate rezultate de la grupurile sanitare si dus, incluse in
Cladirea tehnica. Este o constructie total ingropata. Langa ministatia de epurare este prevazut
un bazin ingropat din polipropilena cu un volum de 2,5 mc. Apele uzate epurate se colecteaza
in acest bazin urmand a fi folosite ulterior la irigarea spatiilor verzi din incinta.
Ob. 11. Imprejmuiri

Imprejmuirea incintei va avea o lungime L = 871ml, se va realiza din panouri de plasa de
sarma bordurata, cu h= 2.00m, pe stalpi metalici, si va avea, in zona de acces principal, o
poarta auto glisanta de 4.00 m latime si una pentru accesul pietonal de 1.00 m latime.
Ob. 12. Drumuri si alei
Ac = 2722 m².
Drumurile si aleile din cadrul incintei asigura o circulatie normala intre diferitele obiecte de
plan general – pentru aprovizionare, nevoi tehnologice de transport.
Acestea vor avea stratul de uzura din pietris.
Ob. 13. Platforme
Platforma descarcare: Ac = 24.00 m².

Platforma separator: Ac = 217.5 m². Platforma este incercuita pe trei laturi de un zid de
beton armat h = 2.50 m.
Platforma grup de cogenerare: Ac = 236 m², platforma pe care sunt asezate containerele :
grupul de cogenerare, generatorul de abur, si containerul pentru filtru carbon activ.
Platforma de gunoi: Ac = 6 m².
Platforma extractie: Ac = 24 m².
Platforma containere pompa si comanda: Ac = 56 m².
Platforma containere pompe si biofiltru: Ac = 89 m².
Platforma post trafo: Ac = 8 m².
Total platforme: Ac = 654.5 m².
Platformele vor fi betonate
Ob. 14. Post trafo

Obiectivul se va racorda la reteaua de medie tensiune din zona prin intermediul a unui
post de transformare.
Ob. 15. Retele exterioare
Obiectul cuprinde reteaua de instalatii electrice, sanitare, canalizare, biogaz,

impamantare, paratrasnet.
MONTAJ UTILAJ
In cadrul prezentului proiect “Construirea unei centrale de productie prin cogenerare de
energie electrica si termica din biogaz” in com. Perisor, jud. Dolj a fost prevazuta dotarea cu utilaje
tehnologice performante procurate de la firme de profil, astfel incat sa corespunda legislatiei in vigoare
din tara cat si din UE.
Pentru a se realiza lucrarile specifice pentru specialitatea de montaj se impune o esalonare a
acestora dupa cum urmeaza:
a) Realizarea constructiei conform proiectului de rezistenta si arhitectura
b) Executia instalatiilor de alimentare cu utilitati: energie electrica, apa – canal.
c) Montajul utilajelor tehnologice
d) Montajul instalatiei de are comprimat
e) Rodajul mecanic in gol al utilajelor actionate electric precum si alte probe si verificari ce se
impun
In mod obligatoriu inainte de montaj se va verifica existenta racordurilor necesare.
Montajul instalatiei de aer comprimat

In cadrul prezentului proiect s-a prevazut si montarea unei instalatii de aer comprimat. Aceasta
este compusa din: electrocompresor aer, rezervor de aer comprimat si reteaua de distributie.
Compresorul de aer si rezervorul se vor monta in camera rezervorului de amestecare.
La receptionarea compresorului si a rezervorului de aer se va realiza verificarea tuturor
precizarilor de la utilajele cu montaj din proiect. Compresorul va fi obligatoriu legat la centrura de
impamantare.
Rezervorul de aer comprimat va fi echipat cu supapa de siguranta, manometrul, reductor de
presiune precum si robineti de alimentare si golire. De asemenea acesta va fi supus la verificari ISCIR iar
intregul traseu va fi verificat la etanseitate si la presiune.
Montajul utilajelor tehnologice

Montajul utilajelor prevazute in acest proiect va fi realizat de firme specializate si va respecta
prevederile din proiectul de montaj utilaj.
La executarea lucrarilor se vor utiliza numai materiale care corespund tehnic si calitativ
prevederilor, standardelor respective si agrementelor tehnice.
Materialele vor fi insotite la livrare de certificatul de calitate si garantie al furnizorului.
Materialele neconforme vor fi inlaturate de pe santier fara ca furnizorul sa aiba vreo pretentie.
Dupa montaj se va verifica:
- rigiditatea fixarii utilajelor tehnologice pe pardoseala, neexistenta muchiilor taietoare.
- amplasarea utilajelor in linii tehnologice conform planului de amplasament si existenta aparatorilor de
protectie.
- etanseitatile conductelor tehnologice, panta de curgere a acestora pentru golirea totala, existenta pieselor
sau a posibilitatilor de golire totala.
- existenta legaturilor de impamantare si se va masura rezistenta ohmica a acestora.
- verifica sensul de rotatie a motoarelor electrice.
- racordurile corecte la utilitati, conform cu cartile tehnice care insotesc fiecare utilaj tehnologic.
Utilajele tehnologice trebuie sa fie insotite la aprovizionare in mod expres de cartile tehnice care
trebuie sa cuprinda indicatii de montaj, exploatare si intretinere, iar acolo unde este cazul si masuri
specifice de protectie a muncii. De asemenea beneficiarul va solicita furnizorului si certificatele de
calitate si garantie.
Ordinea de executie a lucrarilor de montaj
Lucrarile de montaj utilaj tehnologic se vor realiza in urmatoarea ordine:
- Verificarea existentei racordurilor aferente
- Aducerea utilajelor pe pozitia de montaj
- Executarea racordurilor la utilitatile specifice
- Rodajul mecanic in gol pentru utilaje tehnologice care sunt actionate electric
- Efectuarea probelor de etanseitate si presiune pentru rezervorul de aer si conducte de aer
comprimat
- Probe tehnologice
Realizarea montajuli tehnologic in functie de fluxul tehnologic
Masuri de protectie a muncii
Indicatiile precizate in cartile tehnice vor fi respectate cu strictete atat la montaj cat si in
expluatare si la intretinere. In paralel se va respecta legislatia in vigoare privind protectia muncii si
prevenirea si stingerea incendiilor.
Personalul implicat la executia lucrarilor de montaj si cel din exploatare va fi instruit periodic
pentru respectarea normelor NPM si NPCI.
Se vor respecta NPM elaborate de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale in conformitate cu
legea 90/1996 si normativul P118/99.
Orice interventie la utilaje se va face numai dupa scoaterea acestora de sub tensiune si numai de
personalul calificat in aceste sensuri.
Intreg personalul va fi echipat de lucru si protectie adecvata la fiecare loc de munca.
Dotari
Nu sunt necesare instalatii de stins incendiu cu hidranti interiori (conform art. 4.1 din NP086-05
sunt necesari hidranti de incendiu interiori pentru constructiile de productie sau depozitare din categoriile
A, B sau C de pericol de incendiu, definite conform normelor in vigoare, cu arii construite de minimum
750 mp si densitatea sarcinii termice mai mare de 420 MJ/mp - nu este cazul).
Nu este necesara instalatie de stins incendiu cu hidranti exteriori (conform art. 6.1 din NP086-05
sunt necesari hidranti de incendiu exteriori pentru constructiile de productie sau depozitare din categoriile
A, B sau C de pericol de incendiu, definite conform normelor in vigoare, cu volum mai mare de 5000 mc
- nu este cazul).
Conform art. 6.2 din NP086-05 pentru constructii de productie sau depozitare izolate peste 2000
mp se va asigura alimentarea cu apa a pompelor mobile de interventie prin prevederea unui rezervor de
apa din beton armat de 54 mc volum util. Se va prevedea de asemenea in dotarea investitiei o motopompa
de 5 l/s (18 mc/h), 30 mCA, ce va putea fi racordata in caz de incendiu la un racord tip C infundat cu care
este echipat bazinul de mai sus. Bazinul mai este echipat si cu un racord tip A pentru racordarea masinilor
de pompieri.
f) Situatia existenta a utilitatilor si analiza de consum

Situatia existenta si analiza acestora
Instalatii sanitare
In prezent nu exista in cadrul incintei sau in apropierea acesteia retele de apa sau canalizare
Situatia proiectata
Alimentare cu apa
Necesarul de apa potabila pentru consum curent (menajer si tehnologic) :
Qs zi mediu = 0,59 + 2,74 = 3,33 mc/zi

Qs zi maxim = 0,77 + 3,56 = 4,33 mc/zi
Qs orar maxim = 0,10 + 2,74 = 2,84 mc/h
qc = 0,63 l/s = 2,27 mc/h (consum menajer)

qc = 0,76 l/s = 2,74 mc/h (consum tehnologic)
qc total = 0,63 + 0,76 = 1,39 l/s = 5,00 mc/h; H nec = 2 bar.
Asigurarea debitului si presiunii instalatiilor sanitare menajere si tehnologice se va face

de la OB09 - GOSPODARIE DE APA, nou proiectata in incinta, in cadrul careia se foreaza un
put de mare adancime (150 m), conform studiului hidrologic si avizului de gospodarire a apelor.
Apa menajera necesara va fi furnizata de un put de mare adancime (150 m) nou forat in
incinta, echipat cu o pompa submersibila de put ce va alimenta cu apa un rezervor tampon din
polietilena pentru uz alimentar de 3000 l. Apa din rezervor va fi pompata catre instalatiile de
alimentare cu apa menajera de consum prin intermediul unui grup de pompare consum menajer
(1 pompa functiune, 1 pompa rezerva activa) si catre instalatiile tehnologice prin intermediul
unui grup de pompare consum tehnologic (1 pompa functiune, 1 pompa rezerva activa). Apa din
put destinata consumului menajer va fi tratata pentru a ajunge la paramentrii apei potabile.
In camera tehnica aferenta gospodariei de apa executata ingropat in incinta se vor monta
urmatoarele echipamente pentru pomparea si tratarea apei:
- Pompa submersibila de put: Q=3 mc/h, H=50 mCA, P=1,1 kW;
- Grup pompare consum menajer (1 pompa activa + 1 pompa rezerva activa): Q=3 mc/h, H=40
mCA, P=1,1 kW;
- Grup pompare consum tehnologic (1 pompa activa + 1 pompa rezerva activa): Q=4mc/h,
H=40 mCA, P=1,5 kW;
- Electrovană 1 1/4” actionare automată (1 buc);
- Rezervor tampon din polietilena pentru uz alimentar, V=3000 l (1 buc);
- Vas de expansiune inchis cu membrana pentru grup pompare consum menajer, V=100 l;
- Vas de expansiune inchis cu membrana pentru grup pompare consum tehnologic, V=200 l;
- Statie clorinare cu solutie hipoclorit de sodiu cu control electronic, Qmax apa tratata=3 mc/h;
- Filtru cu pat de carbune activ cu control electronic, Qmax=3 mc/h;
- Statie dedurizare cu control electronic, Qmax=3 mc/h;
- Sterilizator ultraviolete cu control electronic pentru Qmax=3 mc/h;
- Electropompă submersibilă de epuisment cu plutitor, Q=6 mc/h, H=9 mCA, P=0,75 kW.
Nu este necesara instalatie de stins incendiu cu hidranti interiori (conform art. 4.1 din
NP086-05 sunt necesari hidranti de incendiu interiori pentru constructiile de productie sau
depozitare din categoriile A, B sau C de pericol de incendiu, definite conform normelor in
vigoare, cu arii construite de minimum 750 mp si densitatea sarcinii termice mai mare de 420
MJ/mp - nu este cazul).
Nu este necesara instalatie de stins incendiu cu hidranti exteriori (conform art. 6.1 din
NP086-05 sunt necesari hidranti de incendiu exteriori pentru constructiile de productie sau
depozitare din categoriile A, B sau C de pericol de incendiu, definite conform normelor in
vigoare, cu volum mai mare de 5000 mc - nu este cazul).
Conform art. 6.2 din NP086-05 pentru constructii de productie sau depozitare izolate
peste 2000 mp se va asigura alimentarea cu apa a pompelor mobile de interventie prin
prevederea unui rezervor de apa din beton armat de 54 mc volum util. Se va prevedea de
asemenea in dotarea investitiei o motopompa de 5 l/s (18 mc/h), 30 mCA, ce va putea fi
racordata in caz de incendiu la un racord tip C infundat cu care este echipat bazinul de mai sus.
Bazinul mai este echipat si cu un racord tip A pentru racordarea masinilor de pompieri.
Dotarea cu obiecte sanitare la obiectivele din incinta s-a facut conform temelor de arhitectura,
tehnologie si montaj utilaj.
Se vor alimenta cu apa menajera potabila, apa tehnologica si se vor evacua apele uzate
menajere de la OB01 - CLADIRE TEHNICA.
In grupurile sanitare (OB01 - CLADIRE TEHNICA), s-au prevazut:
- WC-uri din portelan sanitar avand rezervorul de spalare montat la semiinaltime
cu actionare normala;
- Lavoare, din portelan sanitar, montate pe picior, alimentate prin baterii
amestecatoare monocomanda din alama cromata cu ventil automat si dop, cu actionare
normala;
- Spatiu dus din gresie cu baterie de dus monocomanda cu furtun dus flexibil;
- Set accesorii: portprosop, porthartie de toaleta, oglinda sanitara, etajera,
sapuniera, dozator sapun lichid, cuier cu doua agatatori, perie si suport pentru WC.;
- Sifon de pardoseala din polipropilena cu capac si sita din INOX, cu o iesire
laterala Dn50;
- Robinete de trecere pe conductele de apa rece si apa calda 45˚C.
- Robinete golire.
Reteaua de alimentare cu apa rece din cadrul OB9 - GOSPODARIE DE APA se va

realiza cu conducte din otel zincat, imbinate cu fitinguri din fonta zincata si izolate anticondens
9mm.
Retelele de alimentare cu apa rece menajera si tehnologica in interiorul OB01 -
CLADIRE TEHNICA s-au proiectat in sistem ramificat cu conducte din polipropilena random
(PPR) izolate anticondens 9mm si vor alimenta obiectele sanitare, respectiv utilajele
tehnologice.
Se prevad armaturi de inchidere. Golirea instalatiei este prevazuta in conformitate cu
masurile in vigoare.
Prepararea apei calde menajere utilizate la obiectele sanitare din OB01 - CLADIRE
TEHNICA se va face la temperatura de 45˚C cu ajutorul unui boiler de 200 l cu o serpentina si
rezistenta electrica, amplasat in grupul sanitar, prin intermediul agentului termic provenit de la
circuitul de racire al motorului.
Distributia apei calde la obiectele sanitare se va face prin tevi din polipropilena random
(PPR) izolate termic 9mm.
In instalatia de apa calda se vor folosi aceleasi tipuri de armaturi ca si in instalatia de apa
rece.
Se vor monta usi de vizitare a ghenelor in locurile unde s-au montat piese de curatire si
robinete, pentru a avea acces facil la acestea.
Canalizarea apelor uzate menajere si tehnologice.

Se vor colecta ape uzate menajere conforme cu NTPA002-05 de la OB01 - CLADIRE
TEHNICA.
Apele uzate menajere se colecteaza prin retele prevazute cu tubulatura din polipropilena
ignifuga cu imbinare cu mufa si garnitura.
Retelele de canalizare de sub cota 0.00 se vor executa cu tubulatura din PVC-KG cu
imbinare cu mufa si ganitura.
Coloanele si colectoarele principale de canalizare s-au prevazut cu:
- piese de curatire;
- puncte fixe, executate conform tehnologiei furnizorului;
- caciuli de ventilatie montate pe prelungirea coloanelor de canalizare deasupra
acoperisului.
Elementele de sustinere ale coloanelor de canalizare si colectoarelor vor fi cele indicate
de furnizorul tubulaturii.
Debitul de ape uzate menajere evacuate la ministatia de epurare este:

Q med zi = 0,59 m3/zi;
Q max zi = 0,77 m3/zi;
Q max orar = 0,10 m3/h;
Apele uzate menajere se vor evacua la o ministatie de epurare conforma cu NTPA001-

05 cu o incarcare hidraulica nominala de 0,75 mc/zi. Evacuarea apelor epurate, conforme cu
NTPA001-05, se va face la teren, printr-un sistem de drenaj.
Apele uzate tehnologice provenite de la platforma de depozitare materiale dupa

fermentare vor fi preluate de o rigola cu panta de scurgere, din beton, cu gratar metalic,
prevazuta la capat cu o basa pentru golirea acesteia. Din aceasta basa apele tehnologice
(scurgeri materiale dupa fermentare) vor fi evacuate prin pompare de o electropompa
submersibila de epuisment cu plutitor si tocator (Q=4 mc/h, H=12 mCA) la OB 02 - REZERVOR
DEJECTII, printr-o retea de conducte din PEHD PN6 De50x2,9mm.
Apele uzate tehnologice provenite de la OB05 - SILOZURI vor fi preluate de o rigola cu

panta de scurgere, din beton, cu gratar metalic, prevazuta la capat cu o basa pentru golirea
acesteia. Din aceasta basa apele tehnologice (scurgeri plante energetice) vor fi evacuate prin
pompare de o electropompa submersibila de epuisment cu plutitor si tocator (Q=8 mc/h, H=20
mCA) la OB02 - REZERVOR DEJECTII, printr-o retea de conducte din PEHD PN6
De63x3,6mm.
Canalizarea apelor pluviale

Colectarea apelor pluviale de pe sarpanta acoperisurilor se va face prin intermediul unei
retele de jgheaburi si burlane (conform proiect arhitectura).
Evacuarea apelor pluviale se va face la teren, in incinta, prin intermediul unei
sistematizari pe verticala a acesteia.
Colectarea apelor pluviale si apelor provenite din infiltratii din zona REZERVORULUI
DEJECTII, FERMENTATOARELOR si REZERVOARELOR MATERIALE FERMENTATE, se
colecteaza prin retele prevazute cu tubulatura din PVC-KG De 160mm pentru acumulare si
eliminare la caminele CP1, CP2.
Apele acumulate in caminele CP1, CP2, sunt deversate in sol cu tuburi din PVC-KG De
110mm pentru drenaj.
Retele exterioare de apa- canal din incinta

Asigurarea debitului si presiunii instalatiilor sanitare menajere si tehnologice se va face
de la OB09 - GOSPODARIE DE APA, nou proiectata in incinta, in cadrul careia se foreaza un
put de mare adancime (150 m), conform studiului hidrologic si avizului de gospodarire a apelor.
Put forat
Debitul solicitat de beneficiar va fi asigurat printr-un foraj de mare adancime (150 m) ce
va furniza un debit de minim 1 l/s.
Executarea forajului va cuprinde următoarele operaţiuni:

- coloana filtrantă va fi executată din tuburi de PVC echipată cu filtre în dreptul
stratelor poros permeabile şi va fi echipată cu centrori elastici, plasaţi astfel încât să asigure o
verticalitate optimă acesteia şi să evite lipirea coloanei de peretele găurii forate.
- se va introduce pietriş cuarţos sort 3 – 7 mm, plasat astfel încât filtrele să fie
împachetate în totalitate (nivel pietris: 5 m deasupra ultimului filtru de sus).
Stratele ce vor fi captate vor fi stabilite de catre geolog, la executie, pe baza probelor de
sita, a diagrafiilor electrice si de comun acord cu executantul.
Definitivarea forajului ca puţ de exploatare apă se va face după executarea lucrărilor de
decolmatare, denisipare şi a pompărilor pregătitoare. Pomparile experimentale vor permite
obtinerea datelor definitive privind debitul stratelor acvifere deschise la foraje si a debitului optim
de exploatare, in conditiile respectarii la executie a detaliilor tehnice constructive legate de
slituirea coloanei definitive pe intervalul de captare determinat litologic si geofizic si executarera
corecta a filtrului de pietris margaritar.
Puţul va fi echipat cu pompa submersibila adaptata la debitul solicitat, pompa ce va fi
echipata cu tablou de comandă ce va fi montat în gospodaria de apa executata ingropat in
pamant şi prevăzută cu capac metalic de vizitare şi intervenţie la gura puţului în caz de
necesitate.
Dupa executie se vor realiza pompari experimentale. Pe baza rezultatelor acestora, daca
apele exploatate se incadreaza in limitele de potabilitate, se vor putea dimensiona si institui in
jurul putului perimetrele de protectie sanitara (cu regim sever si de restrictie). Pentru a respecta
caracterisiticile apei potabile se vor propune solutii de tratare a acestora.
Dupa finalizarea executiei se va intocmi documentatia tehnica a forajului care va
cuprinde toate datele privind executia si definitivarea acestuia (parametrii tehnici ai lucrarilor,
adancime, litologie, intervale captate, etc), rezultatele pomparilor experimentale (niveluri,
denivelari, debite specifice, parametrii hidrogeologici ai acviferului) si parametrii de exploatare ai
forajului (debit exploatabil, raza de influenta, denivelare la exploatare, regim de functionare,
etc).
Un exemplar din aceasta documentatie va fi transmisa la "Institutul National de
Hidrologie si Gospodarire a Apelor" - Sectia de Hidrogeologie si Izotopi de Mediu pentru
completarea Fondului national de date hidrogeologice.
Apa menajera necesara va fi furnizata de un put de mare adancime (150 m) nou forat in
incinta, echipat cu o pompa submersibila de put ce va alimenta cu apa un rezervor tampon din
polietilena pentru uz alimentar de 3000 l. Apa din rezervor va fi pompata catre instalatiile de
alimentare cu apa menajera de consum prin intermediul unui grup de pompare consum menajer
(1 pompa functiune, 1 pompa rezerva activa) si catre instalatiile tehnologice prin intermediul
unei grup de pompare consum tehnologic (1 pompa functiune, 1 pompa rezerva activa). Apa din
put destinata consumului menajer va fi tratata pentru a ajunge la paramentrii apei potabile.
In camera tehnica aferenta gospodariei de apa executata ingropat in incinta se vor monta
urmatoarele echipamente pentru pomparea si tratarea apei:
- Pompa submersibila de put: Q=3 mc/h, H=50 mCA, P=1,1 kW;
- Grup pompare consum menajer (1 pompa activa + 1 pompa rezerva activa): Q=3 mc/h, H=40
mCA, P=1,1 kW;
- Grup pompare consum tehnologic (1 pompa activa + 1 pompa rezerva activa): Q=12 mc/h,
H=40 mCA, P=2,5 kW;
- Electrovană 1 1/4” actionare automată (1 buc);
- Rezervor tampon din polietilena pentru uz alimentar, V=3000 l (1 buc);
- Vas de expansiune inchis cu membrana pentru grup pompare consum menajer, V=100 l;
- Vas de expansiune inchis cu membrana pentru grup pompare consum tehnologic, V=200 l;
- Statie clorinare cu solutie hipoclorit de sodiu cu control electronic, Qmax apa tratata=3 mc/h;
- Filtru cu pat de carbune activ cu control electronic, Qmax=3 mc/h;
- Statie dedurizare cu control electronic, Qmax=3 mc/h;
- Sterilizator ultraviolete cu control electronic pentru Qmax=3 mc/h;
- Electropompă submersibilă de epuisment cu plutitor, Q=6 mc/h, H=9 mCA, P=0,75 kW.
In incinta s-au prevazut retele de alimentare cu apa menajera, retele de alimentare cu
apa tehnologica, retele de canalizare menajera si retele de canalizare tehnologica pompata.
Reteaua de alimentare cu apa rece menajera din incinta s-a prevazut cu conducte din
PEHD PN6 bar De40mm, ingropate sub adancimea de inghet si pozate pe un pat de nisip de 20
cm.
Reteaua de alimentare cu apa rece tehnologica din incinta s-a prevazut cu conducte din
PEHD PN6 bar De20..75mm, ingropate sub adancimea de inghet si pozate pe un pat de nisip
de 20 cm.
Reteaua de canalizare menajera din incinta se prevede cu conducte de canalizare din
PVC-KG 110-160mm, ingropate sub adancimea de inghet si pozate pe pat de nisip de 20 cm si
camine de vizitare din beton cu rama si capac din fonta, carosabile si necarosabile.
Reteaua de canalizare tehnologica pompata din incinta se prevede cu conducte din
PEHD PN6 bar De50..63mm, ingropate sub adancimea de inghet si pozate pe pat de nisip de
20 cm.
Apele uzate menajere se vor evacua la o ministatie de epurare conforma cu NTPA001-
05 cu o incarcare hidraulica nominala de 0,75 mc/zi. Evacuarea apelor epurate, conforme cu
NTPA001-05, se va face la teren, printr-un sistem de drenaj.
Ministatie de epurare
Descriere functionala
Metoda de epurare are la baza principiul conform caruia aerarea puternica a unei ape
uzate (bogata in substante organice) depozitata intr-un tanc de aerare are drept consecinta
agregarea materiei fin suspendate si coloidale in flocoane.
Flocoanele reprezinta substanta nutritiva si suportul bacteriilor. In acest fel flocoanele au
o mare capacitate de absorbtie a substantelor organice din apa poluata, acestea fiind
descompuse apoi de microorganisme.
Instalatia SBR (sequencing batch reactor sau reactor biologic cu alimentare secventiala)
reprezinta de fapt o tehnologie de epurare cu namol activ asemanatoare cu cea din statiile de
epurare orasenesti, diferenta esentiala in comparatie cu acestea constand din segmentarea
procesului si comasarea lui tehnologic intr-un singur compartiment.
In sistemul SBR se disting cinci etape secventiale ale procesului de epurare, care se
repeta ciclic. Ele sunt precedate de epurare mecanica (decantare).
Cele cinci etape sunt urmatoarele:
- etapa 1: Alimentare: o cantitate predeterminata de apa uzata este preluata din bazinul
de decantare cu ajutorul unui air-lift si se introduce in bazinul de aerare unde se amesteca cu
namolul activ ramas din ciclul precedent. Datorita formei speciale a air-liftului, numai apa
decantata (fara solide si fara grasimi) este transferata in bazinul de aerare.
- etapa 2: Aerare: apa uzata este aerata in intervale regulate si bine definite. Prin
oprirea si pornirea aerarii au loc procesele de nitrificare, denitrificare, ceea ce duce la o
eliminare cat mai eficienta a compusilor organici ai azotului. Distributia aerului in masa apei se
face cu ajutorul unor membrane de cauciuc cu perforatii fine. Datorita dimensiunii mici a bulelor
de aer introduse, o mare cantitate de oxigen poate fi dizolvata in apa. Cu ajutorul acestui oxigen
microorganismele (prezente in namolul activ) vor descompune substanta organica (pe care o
utilizeaza ca sursa de hrana) si se vor inmulti.
- etapa 3: Decantare: in aceasta etapa se opreste toata instalatia, lasand timp suficient
pentru sedimentarea flocoanelor de namol care se vor depune pe fundul bazinului. In acest fel
in partea superioara a bazinului ia nastere o zona de apa limpede, epurata.
- etapa 4: Evacuare: apa epurata decantata se evacueaza in cantitate determinata tot
cu ajutorul unul air-lift, numai din partea superioara a camerei.
- etapa 5: Recirculare namol: datorita faptului ca namolul activ se va inmulti, o parte din
acesta este recirculat din bazinul de aerare in decantor
Ministatia de epurare este un sistem monobloc. Toate cele cinci etape au loc in interiorul
aceluiasi bazin budlu compartimentat (decantor si camera de aerare) care poate avea forma
orizontala sau verticala. Circulatia apei pe parcursul celor cinci etape se face cu ajutorul air-
lifturilor antrenate de o suflanta. Introducerea aerului se face cu ajutorul aceleiasi suflante.
Statia de epurare este prevazuta cu punct de prelevare probe si gura de vizitare.
Rezultatele obtinute in urma testelor de eficienta si analizelor de laborator au aratat ca
acest sistem este capabil sa asigure o calitate a efluentului in conformitate cu normele
legislative in vigoare (NTPA 011 si NTPA001/2005, legea 188/2002). In urma procesului de
epurare apa poate fi deversata in rau, lac, sol prin doua posibilitati (drenaj - situatia noastra sau
put absorbant).
Instructiuni montaj
Ministatia de epurare se poate ingropa in sol fara nici un fel de amenajari speciale.
La alegerea amplasamentului ministatiei se vor evita versanţii cu pante abrupte, nestabili
sau care îşi pot pierde stabilitatea prin lucrările de excavatie.
Groapa in care se instaleaza ministatia trebuie sa fie cu circa 30 - 40 cm mai mare decat
dimensiunile gabaritice ale recipientului. Baza gropii trebuie sa fie plana si destul derezistenta
pentru a suporta sarcina recipientului plin. Materialul de umplutura va fi pamant fara pietre,
moloz, sau alte particule ce pot fi concentratori de tensiune pentru peretii recipientului.
Se asterne pe fundul gropii un stat de ~15-20 cm de nisip. Se va aseza ministatia pe
fundul gropii, folosindu-se franghii sau pamblici suficient de rezistente pentru a sustine
greutatea recipientului.
Ministatia de epurare, odata asezata pe fundul gropii trebuie sa aiba o pozitie stabila.
Se verifica cu o cumpana daca este perfect orizontal instalata.
Ministatia se racordeaza la conducta de canalizare a imobilului (aceasta ar trebui sa aiba
un grad de inclinare de cel putin 1% in directia bazinului).
Se executa conectarea la conducta de evacuare.
Se umple recipientul 30-40% cu apa pentru a se asigura o asezare perfecta a acesteia
pe fundul gropii.
Se umple umple spatiul dintre peretii gropii si cei ai recipientului cu straturi de circa 40
cm material de umplutura, pana la jumatatea lui. Fiecare strat trebuie compactat cu atentie,
astfel incat sa umple tot spatiul din jurul recipientului.
Se umple ministatia cu apa. Se continua umplerea gropii cu material de umplutura, asa
cum a fost prezentat mai sus.
Se executa instalatia electrica de alimentare a instalatiei.
Umplerea cu apa a ministatiei se va face concomitent in ambele compartimente avand in
vedere ca diferenta de nivel a apei din cele 2 camere sa nu fie mai mare de 50-70 cm.
-Este permis accesul pietonal deasupra unui rezervor astfel montat, dar NU este admisa
circulatia auto sau a oricaror alte vehicule.
Sistem drenaj
Sistemul de drenaj este compus din trei linii de drenaj confectionate din tevi de PVC-KG
cu diametrul 110 mm, prevazuta cu fante pentru evacuare, cu latimea standard de 3 mm. Toate
fantele de evacuare trebuie asezate pe suprafata inferioara de contact. Partea superioara a
conductei de drenaj nu trebuie prevazuta cu fante de evacuare. Linia de drenaj poate sa aiba o
lungime de maxim 20 de metri si trebuie sa respecte panta de scurgere de aproximativ 1:100,
iar distanta dintre doua linii de drenaj trebuie sa fie de minim 2 metri.
Linia campului de drenaj este definita ca o excavatie cu latimea de 40-60 cm si cu
adancimea de 150 cm, utilizand o metoda uzuala de umplere de jur imprejur a liniei de drenaj
cu un strat de piatra concasta (agregat) cu granulatie 35-70 mm de 35 cm grosime. Sub stratul
de agregat si linia de drenaj se aseaza un strat de nisip de 15 cm grosime. Un strat de pietris cu
granulatie 10-15 mm de 10 cm grosime amplasat deasupra stratului de agregat si a liniei de
drenaj va fi de asemenea utilizat pentru a proteja linia de drenaj inainte de umplerea cu pamant.
Se mai recomanda ca pamantul de umplutura de la suprafata sa prezinte o panta, astfel incat
sa nu permita stationarea indelungata a apelor de suprafata deasupra liniilor de drenaj.
Campul de dispersie al apei drenate este in general 1 metru pe directie orizontala si 0,7
metri pe adancime de la linia campului de drenaj.
Pentru mentinerea calitatii apei din sol, panza freatica si puturi de apa potabila in
concordanta cu normele sanitare se vor impune distante minime de siguranta pentru drenajul
apelor menajere astfel:
- Drenajul se executa la cel putin 1,5 metri adancime fata de de cota 0.00 a solului
- Partea inferioara a liniei de drenaj va fi la cel putin 2 metri deasupra panzei freatice
- Se va pastra o distanta minima de 30 de metri pe orizontala fata de orice sursa de apa
potabila.
Apele uzate tehnologice provenite de la platforma de depozitare materiale dupa
fermentare vor fi preluate de o rigola cu panta de scurgere, din beton, cu gratar metalic,
prevazuta la capat cu o basa pentru golirea acesteia. Din aceasta basa apele tehnologice
(scurgeri materiale dupa fermentare) vor fi evacuate prin pompare de o electropompa
submersibila de epuisment cu plutitor si tocator (Q=4 mc/h, H=12 mCA) la OB04 - REZERVOR
MATERIAL FERMENTAT, printr-o retea de conducte din PEHD PN6 De50x2,9mm.
Apele uzate tehnologice provenite de la OB05 - SILOZURI vor fi preluate de o rigola cu
panta de scurgere, din beton, cu gratar metalic, prevazuta la capat cu o basa pentru golirea
acesteia. Din aceasta basa apele tehnologice (scurgeri plante energetice) vor fi evacuate prin
pompare de o electropompa submersibila de epuisment cu plutitor si tocator (Q=8 mc/h, H=20
mCA) la OB02 - REZERVOR DEJECTII, printr-o retea de conducte din PEHD PN6
De63x3,6mm.
Cand nivelul apei in cele doua base creste pana la inaltimea de 0,4 m (in caz de ploaie)
electropompele submersibile de epuisment cu plutitor vor fi oprite de un senzor de nivel (in
cazul in care pompa nu este oprita manual).
Golirea baselor (dupa ploaie) se va face prin pompare cu aceleasi electropompe
submersibile de epuisment cu plutitor la teren.
Instalatii electrice
Situatia existenta si analiza acestora
Actualmente nu exista alimentare cu energie electrica.
Situatia proiectata
ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICĂ
Alimentarea cu energie electrica a obiectivului se va realiza dintr-un post de transformare
PT – 2 x 1000 kVA; 0,4 / 20 kV, in anvelopa, amplasat in apropierea grupului de cogenerare si
la limita de proprietate.
Datele tehnice ale prezentului obiectiv sunt urmatoarele:
- puterea instalata Pi = 400 kW
- puterea maxima absorbita Pa= 170 kW
- tensiunea/ frecventa Un= 230/400 V c.a.; 50Hz
Prezentul proiect trateaza instalatiile electrice de joasa tensiune aferente acestei unitati
industriale pana la intrarea in tabloul de joasa tensiune al postului de transformare.
De la postul de transformare, prin intermediul tabloului general de distributie - TGD (inclus in
echipamentul postului), se va face alimentarea cu energie electrica a tablourilor aferente
obiectelor din incinta.
Tabloul general de distributie va avea un sistem de bare si va fi echipat cu aparatura de
comutatie, protectie si comanda, cu fiabilitate ridicata. Intrerupatorul automat pentru intrare va fi
de tip debrosabil.
Pentru asigurarea continuitatii in alimentare a consumatorilor vitali s-a prevazut un grup
electrogen de 40 kVA, carcasat pentru montaj in exterior, ce se va amplasa langa postul de
transformare si care va fi livrat cu tablou electric propriu si automatizare la caderea sursei de
baza.
Factorul de putere va fi de 0,92 imbunatatit cu baterie automata de condensatori,
montata la nivelul tabloului general, având 90 kVAr. Pentru compensarea puterii reactive s-a
prevazut o baterie automata de condensatoare statice trifazate ecologice cu functionare
automata.
CONTORIZAREA ENERGIEI ELECTRICE
Contorizarea energiei electrice se va face separat, atat pentru energia necesara

consumului intern cat si pentru energia debitata in sistemul de medie tensiune, in conformitate
cu avizul de racordare energie electrica.
LIMITELE PROIECTULUI
Proiectul de instalatii electrice este limitat la intrarea in postul de transformare.

Amplasarea postului de transformare si structura acestuia se va face conform unui proiect
intocmit de catre o firma agreata de catre furnizorul de energie electrica. In aval, satisface toti
consumatorii de energie electrica din incinta: cladire tehnica, fermentatoare, rezervoare post
fermentare , gospodarie de apa, ministatie de epurare, casa poarta si iluminatul exterior.
SISTEMUL DE DISTRIBUŢIE A ENERGIEI ELECTRICE
Din tabloul electric general de joasa tensiune TGD se alimenteaza tablourile secundare
pentru alimentarea urmatorilor consumatori:
- tablou forta, comanda si control statie biogaz;
- tablou cladire tehnica ;
- tablou ministatie de epurare ;
- tablou gospodarie de apa;
- tablou motor cogenerare;
- tablou casa poarta.
Traseele instalatiilor electrice exterioare se vor realiza ingropat, cablurile fiind in
constructie armata. La subtraversarea drumurilor si platformelor betonate cablurile se vor
proteja in tub PVC.
Notatiile si amplasamentul tablourilor electrice, asa cum apar ele in proiect in planuri si
scheme, sunt urmatoarele:
TGD - tablou general de distributie (PT anvelopa);

TGE - tablou grup electrogen (exterior);
TFC - tablou forta si comanda (container comanda – CC);
TF3.1 - tablou forta si comandada (container pompa 2 – CP2)
TSP - tablou gospodarie apa tehnologica + menajera (gospodarie apa);
TCT - tablou iluminat si prize (cladire tehnica) ;
TCP - tablou casa poarta (casa poarta);
TSE - tablou ministatie de epurare (ministatie epurare).
Distributia energiei electrice la restul obiectelor aferente statiei de producere biogaz

(rezervor dejectii, fermentatoare, rezervoare material fermentat si camin condensare) se va face
direct de la tabloul de forta, comanda si control, simbolizat TFC.
DESCRIERE GENERALA INSTALATII
Solutiile pentru realizarea instalatiilor electrice au fost astfel alese incat sa fie respectate
normativele si STAS - urile in vigoare pentru instalatii electrice sub 1 kV. Mediile incaperilor au
fost stabilite conform normativului I7-2011, iar categoriile de pericol de incendiu conform NPCI.
Solutiile de iluminat au fost adoptate in functie de tipul incaperii, de activitatea
desfasurata si de conditiile de mediu, iar stabilirea s-a facut prin calcul cu ajutorul programelor
de calcul specializate si in conformitate cu nivelele de iluminare indicate in normativul
NP061/02. Toate sursele de lumina utilizate au un indice de redare a culorilor Ra=80, iar
temperatura de culoare 4000K. Circuitele de iluminat vor fi monopolare, incarcate aproximativ
uniform, repartizate simetric pe cele trei faze (max. 30 corpuri de iluminat / circuit monofazat).
Pentru cablurile de cupru sectiunea minim admisa la circuitele de iluminat este de 1,5 mmp, la
circuitele de prize este de 2,5 mmp si la circuitele de forta este de 1,5 mmp.
In spatiile tehnice s-a optat pentru corpuri de iluminat echipate cu tuburi fluorescente cu
grad de protectie corespunzator influentelor externe ale spatiilor in care se monteaza.
Comutarea iluminatului se va face direct de la intrerupatoarele locale. Circuitele de iluminat se
vor realiza din cabluri cu conductoare din cupru cu intarziere marita la propagarea flacarii, tip
CYY-F, montate pe pod de cabluri sau aparent pe elementele de constructie. Coborarile la
aparatele de comutatie se vor proteja impotriva loviturilor mecanice in tub PVC.
Din punct de vedere al iluminatului s-au prevazut corpuri de iluminat etanse (IP65)
echipate cu lampi tubulare fluorescente de 36W, montate aparent.
Aparatele de conectare folosite pentru circuitele de iluminat ale corpurilor fluorescente
vor avea curent nominal de minimum 10 A.
Iluminatul de siguranta si continuarea lucrului se va realiza cu corpurile de iluminat
prestabilite, integrate in circuitele de iluminat normal, care vor fi prevazute cu kit-uri de siguranta
cu acumulator si inversor automat de sursa ; in caz de avarie (cadere de tensiune) aceste
corpuri de iluminat raman in functiune asigurand o autonomie de minimum 1,5 h.
S-au prevazut circuite de prize de serviciu alimentate la 230V.
Toate prizele vor fi cu contact de protectie (legare la nulul de protectie), iar circuitele lor
vor fi protejate contra curentilor reziduali (de defect) cu disjunctoare diferentiale (30 mA).
Fiecare circuit electric se dimensioneaza in functie de curentul nominal al receptorului
alimentat si se compune din aparatura de protectie, montata pe plecarea din tabloul electric de
distributie aferent si din cablul de alimentare al receptorului respectiv.
La aparatele de protectie criteriile de alegere sunt curentul nominal al aparatului, care
trebuie sa fie mai mare decat curentul de calcul si gradul de protectie, care se alege in functie
de categoria influentelor externe.
Pentru cabluri se stabileste sectiunea necesara, care rezulta din valoarea curentului de
calcul, si care trebuie sa se verifice conditiilor caderii de tensiune pentru toate tipurile de circuite
si, in plus, conditiilor de stabilitate termica in regim tranzitoriu (densitatea de curent la pornire)
pentru circuitele de forta.
Instalatiile electrice de tip « «normal » din interiorul obiectelor se vor executa in cablu de
cupru, cu izolatie de PVC, nearmat, cu intarziere la propagarea focului tip CYY-F. Pentru
executarea instalatiilor electrice se vor utiliza numai aparate si materiale certificate.
Instalatia de forta consta din alimentarea cu energie electrica a tuturor receptorilor
electrici aferenti utilajor tehnologice.
Utilajele aferente procesului tehnologic se alimenteaza din tabloul TFC sectiunea de forta
conform schemei monofilare prezente in documentatie. La realizarea acesteia s-au avut in
vedere caracteristicile din punct de vedere electric a utilajelor conform temei de proiectare.
Pentru remedierea in caz de avarie a unui utilaj se poate actiona din imediata apropiere a
acestuia prin intermediul intrerupatorului tripolar local aferent fiecarui motor. Utilajele sunt
prevazute cu intrerupatoare tripolare locale “safety-switch” care permit o intrerupere vizibila a
alimentarii cu energie electrica pe durata unor reparatii, conditie obligatorie din punct de vedere
al NTS.
Toate circuitele de forta vor fi protejate in tablourile electrice atat electromagnetic cat si
termic cu disjunctoare automate monopolare, tripolare sau tetrapolare. Circuitele de prize vor fi
protejate pe plecari cu disjunctoare diferentiale monobloc.
Fluxurile de cabluri vor fi montate aparent (pe poduri de cabluri sau in tevi de PVC)
ancorate de structura constructiilor sau aparent pe pereti. Paturile de cabluri se vor monta
suspendat prin console fixate de perete. Nu se vor monta cabluri de energie direct pe elemente
de constructie combustibile. Fixarea podurilor de cabluri de elementele structurilor de rezistenta
se va realiza astfel incat integritatea acestora sa nu fie afectata. Circuitele de automatizare se
vor realiza cu cabluri de comanda, montate aparent pe elementele de constructie sau pe pod de
cabluri, similar celor de forta.
DESCRIERE SOLUTII TEHNICE PE OBIECTE
Ob.1 – CLADIRE TEHNICA
Alimentarea cu energie electrica a instalatiei electrice de iluminat si prize aferente cladirii

tehnice se va face din tabloul electric TCT amplasat local.
Instalatia de iluminat
Din punct de vedere al iluminatului s-au prevazut:
- corp de iluminat etans (IP66) echipat cu lampa fluocompacta de 57W, montat aparent,
in exterior in dreptul intrarii;
- corpuri de iluminat neetanse (min.IP20) echipate cu lampi tubulare fluorescente de
36W, montate aparent, in camera de control, camera de instruire si in atelierul mecano-
energetic (300 lx).
- corpuri de iluminat etanse (IP44) echipate cu lampi tubulare fluorescente de 18W,
montate aparent, grupurile sanitare (200 lx).
Actionarea iluminatului in incaperile cladirii tehnice se va face de la intrerupatoarele
montate local. Aparatele de conectare folosite pentru circuitele de iluminat ale corpurilor
fluorescente vor avea curent nominal de minimum 10 A.
Iluminatul de siguranta se va realiza cu corpurile de iluminat prestabilite, integrate in
circuitele de iluminat normal, care vor fi prevazute cu kit-uri de siguranta cu acumulator si
inversor automat de sursa ; in caz de avarie (cadere de tensiune) aceste corpuri de iluminat
raman in functiune asigurand o autonomie de minimum 1,5 h.
Instalatia de prize
S-au prevazut circuite de prize de serviciu alimentate la 230V in vestiar, atelier mecano-
energetic, camera de control si camera de instruire.
Toate prizele vor fi cu contact de protectie (legare la nulul de protectie), iar circuitele lor
vor fi protejate contra curentilor reziduali (de defect) cu disjunctoare diferentiale (30 mA).
Toate circuitele vor fi protejate pe plecarile din tabloul electric atat electromagnetic si
termic, cat si contra curentilor de defect; aceasta se va obtine prin utilizarea disjunctoarelor
magnetotermice si a interupatoarelor automate diferentiale.
CC - CONTAINER COMANDA
CP1 – CONTAINER POMPE 1
Cabina tabloului electric este de tip container. Instalatiile electrice de iluminat si prize se
vor realiza de furnizorul containerului. Containerul va asigura conditiile de mediu si protectie
necesare amplasarii in interior a tabloului electric si a tuturor componentelor aferente conform
normativelor in vigoare.
In camera tabloului se amplaseaza tabloul de forta si comanda TFC precum si PC-ul
aferent.
Alimentarea cu energie electrica a receptoarelor de forta aferente centralei de
cogenerare se va face de la tabloul electric de forta si comanda - TFC. Functionarea liniei
tehnologice de producere biogaz si de cogenerare energie este complet automatizata, respectiv
controlata – comandata, computerizata si monitorizata de la tabloul TFC.
Consumatorii de energie electrica alimentati din acest tablou sunt:
- iluminatul hublourilor aferente rezervoarelor;
- ventilatoarele;
- utilajele tehnologice care compun instalatia de producere biogaz: agitatoare, pompe
substrat, pompe submersibile lichid, transportoare, mixer, compresor, instalatie desulfurare, etc.
Pompele de agent termic aferente distribuitorului sunt alimentate cu energie electrica din
tabloul TFC prin intermediul unor cabluri cu conductoare de cupru si cu rezistenta marita la
propagarea focului, tip CYYF.
Alimentarea cu energie electrica a pompei condens, a transportoarelor, a pompelor de
reziduu lichid si a elementelor de automatizare si control - comanda aferente se va face direct
de la panoul de forta si control comanda TFC. Cablurile vor fi pozate ingropat, direct in pamant
de la tablou la camin condensare, respectiv separator si aparent pana la receptoare.
Ob.2 – REZERVOR DEJECTII
Alimentarea cu energie electrica a receptorilor de forta si a elementelor de automatizare

si control - comanda aferente rezervorului de dejectii se va face direct de la tabloul de forta si
control comanda TFC. Cablurile vor fi pozate ingropat, direct in pamant de la tablou la rezervor
si aparent pana la receptoare.
Ob.3 – FERMENTATOR
BIO FILTRU ; STATIE FeCl

si control - comanda aferente fermentator treapta I_3.1 se va realiza de la tabloul electric de
forta si comanda simbolizat TF3.1 amplasat in containerul pompa – CP2 . De la acest tablou se
alimenteaza cu energie electrica si receptorii statiei FeCl si Bio Filtrului. Consumatorii electrici
aferenti fermentatorului treapta II_3.2 se vor alimenta direct de la tabloul de forta si control
comanda TFC. Cablurile vor fi pozate ingropat, direct in pamant de la tablou la rezervoare si
aparent pana la receptoare.
Ob.4 – REZERVOR MATERIAL FERMENTAT

si control - comanda aferente rezervoarelor de material fermentat simbolizate : 4.1 ; 4.2.1 si
4.2.2 se va face direct de la tabloul de forta si control comanda TFC. Cablurile vor fi pozate
ingropat, direct in pamant de la tablou la rezervoare si aparent pana la receptoarele aferente.
Ob.6 – GRUP DE COGENERARE
CM - CONTAINER MOTOR
FILTRU CARBON ACTIV; GENERATOR ABUR
In acest container se afla motorul termic de cogenerare de 1,487 MW. Toate

echipamentele aferente motorului si care se afla in acest container se alimenteaza cu energie
electrica de la tabloul electric simbolizat TM amplasat local iar racordul electric al acestui tablou
se realizeaza din TGD. Echipamentele electrice aferente generatorului de abur si filtrului de
carbon activ se alimenteaza din tabloul TM.
Ob.7 – CANTAR BASCULA
Alimentarea cu energie electrica (la tensiunea 230V) a cutiei electrice aferenta cantarului
bascula se va face de la tabloul electric local al casei poarta TCP.
Ob.8 – CASA POARTA
Alimentarea cu energie electrica a tabloului aferent casei poarta, simbolizat TCP, se va

realiza din barele tabloului general de joasa tensiune TGD.
Acest tablou va fi amplasat local si va alimenta instalatia de iluminat si prize, instalatia de
iluminat exterior incinta si cantarul bascula.
Ob.9 – GOSPODARIE APA
Alimentarea cu energie electrica a consumatorilor gospodariei de apa se va realiza din

tabloul electric de distributie al statiei de pompare TSP, amplasat local.
Pentru instalatia de iluminat in statia de pompe se vor utiliza corpuri de iluminat etanse
(min. IP45), echipate cu lampi tubulare fluorescente de 36W, montate aparent, in vederea
obtinerii unei iluminari medii de 200 lx.
Tabloul TSP va avea dubla alimentare : se va racorda atat de la tabloul general TGD cat
si de la grupul electrogen de 40kVA ; comutarea se realizeaza prin intermediul unui AAR. Din
acest tablou (TSP) se vor conecta circuitele de prize bipolare cu contact de protectie, pompa
pentru putul forat ; tabloul pompelor de consum curent precum si pompa de basa. Toate prizele
vor fi cu contact de protectie (legare la nulul de protectie), iar circuitele lor vor fi protejate
contra curentilor reziduali (de defect) cu disjunctoare diferentiale (30 mA).
Grupul de electropompe va fi livrat de furnizorii echipamentelor impreuna cu tabloul
electric propriu de forta si comanda automata.
Ob.14 – POST TRAFO
Alimentarea cu energie electrica a obiectivului se va realiza dintr-un post de transformare

PT – 2 x 1000 kVA; 0,4/20kV, tip anvelopa.
Energia electrica produsa de centrala de cogenerare, din care se va scadea consumul
propriu, va fi debitata in reteaua de medie tensiune de 20kV a sistemului energetic zonal.
Tablourile electrice aferente gospodariei de apa, casa poarta si iluminat si prize cladire
tehnica vor fi alimentate si din sursa de rezerva, un grup electrogen de 40 KVA, amplasat langa
postul trafo.
Ob.15 – RETELE ELECTRICE EXTERIOARE
Retelele electrice exterioare aferente acestui obiectiv se refera la:

- coloanele de alimentare cu energie electrica a tablourilor principale de distributie
prevazute la obiectele din incinta;
- instalatia de iluminat exterior;
- instalatia de protectie prin legare la pamant (priza de pamant);
- instalatia de protectie contra trasnetului
La realizarea retelelor electrice exterioare se vor respecta prevederile din normativul
NTE 007/08/00, precum si indicatiile fabricii furnizoare de cabluri.
Coloanele electrice exterioare cuprinse in prezentul proiect vor realiza alimentarea cu
energie electrica a urmatoarelor obiecte din incinta:
- container comanda: tabloul electric TFC;
- cladire tehnica: tabloul electric TCT;
- gospodaria de apa: tabloul electric TSP;
- casa poarta: tabloul electric TCP;
- ministatie de epurare: tabloul electric TSE;
- cantar bascula: tablou electric Tcb;
- circuitele de iluminat exterior.
Retelele electrice exterioare se vor poza ingropat, direct in pamant, la adancimea de
0,8 m. La subtraversarea platformelor de beton carosabile cablurile vor fi protejate contra
deteriorarilor mecanice fiind trase in tuburi de protectie din PVC, ingropate la adancimea de
1,35 m.
Caderea de tensiune intre tabloul general de joasa tensiune TGD si punctul cel mai
defavorizat al fiecarui circuit trebuie sa fie mai mica decat 6% pentru instalatia de iluminat si
prize si mai mica decat 8% pentru circuitele de forta si coloanele tablourilor electrice conform
I7/2011. Cablurile instalatiilor electrice exterioare pozate ingropat vor fi cu conductoare din
cupru, armate.
Instalatia de iluminat exterior se va constitui in trei circuite C5;C6;C7 alimentate din
tabloul TCP. Instalatia se va realiza cu corpuri de iluminat pentru lampi cu vapori de sodiu de
inalta presiune de 150 W, montate pe stalpi metalici cu inaltimea de 9 m pentru iluminatul
exterior aferent incintei. Iluminatul exterior perimetral va fi actionat fie manual, fie automat,
regimul de functionare setandu-se de la cheia de comutare, prevazuta la tabloul TCP. In
regimul de functionare automat actionarea iluminatului va fi centralizata, comandata automat de
la un intrerupator crepuscular cu fotocelula – montat la casa poarta.
S-a prevazut de asemenea un iluminat exterior (C7 / TCP) in zona silozurilor si a
platformei separatorului, iluminat care se va realiza cu corpuri de iluminat pentru lampi de inalta
presiune de 70 W, montate pe stalpi metalici la inaltimea de 4 m; stalpii vor fi fixati la partea
superioara a peretilor perimetrali ai silozurilor si platformei. Iluminatul se va actiona manual, de
la tabloul TCP.
Ob.10 – MINISTATIE DE EPURARE
Alimentarea cu energie electrica (la tensiunea 230V) a cutiei electrice aferenta ministatiei
de epurare se va face de la tabloul electric local al cladirii tehnice TCT.
INSTALATII DE PROTECTIE
Instalatia de protectie contra electrocutarilor accidentale

Pentru protectia contra electrocutarii se va folosi ca masura principala de protectie –
instalatia de legare la nulul de protectie, prin conductoare de cupru special prevazute in
circuitele de alimentare, conform STAS 12604/4 – 89. Aceste conductoare se vor lega in tabloul
respectiv la borna speciala de nul iar la aparat, la borna cu care acesta este prevazut in acest
scop. La prizele cu contact de protectie conductoarele se racordeaza la bornele speciale ale
acestora. In tablourile principale de distributie bornele de nul de lucru si nul de protectie vor fi
racordate la instalatia de legare la pamant.
Nulul de protectie se va realiza din conductor de cupru izolat, cu sectiunea minima de
1,5mm². Sectiunea nulului de protectie se coreleaza cu sectiunea conductorilor activi, conform
prevederilor STAS 12604/4;5.
Conform STAS 12604/5 – 90, ca masura suplimentara de protectie, se va utiliza
instalatia de legare la pamant ca protectie contra tensiunilor de atingere accidentala a
carcaselor echipamentelor electrice (care in mod normal sunt izolate). Aceasta instalatie se
compune din centura interioara de impamantare din cladiri, din conductoarele de legare la
pamant si din priza de pamant. Centura interioara de impamantare si conductoarele de legare
la pamant se vor realiza din platbanda de otel –zincat 25x4 mm.
Fermentatoarele si rezervoarele vor fi prevazute cu instalatie de legare la pamant, atat ca
protectie aferenta electromotoarelor, cat si ca protectie contra electricitatii statice ; in plus
platformele metalice de vizitare ale fermentatoarelor si rezervoarelor se vor lega, de asemenea,
la priza de pamant.
Instalatia de protectie prin legare la pamant

Instalaţia de protectie prin legare la pamant va fi de tip TN-S, separarea conductorului PE
de conductorul N realizandu-se la bara de nul a tabloului general de joasa tensiune TGD.
Tabloul general TGD (prin bareta PEN) se va lega suplimentar la priza de pamant a postului de
transformare cu platbandă OL-Zn 25x4 mm.
Priza de pamant va fi de tip artificiala mixta, comuna atat pentru instalatia de legare la
pamant, cat si pentru instalatia de protectie contra trasnetului, avand rezistenta de dispersie mai
mica sau egala cu 1.
PRIZA DE PAMANT
In cadrul masurilor de protectie a muncii pentru aceasta incinta industriala se va pevedea

instalatia de protectie prin legare la nul si instalatia de protectie prin legare la pamant. Priza de
pamant este parte componenta a acestor instalatii si este aferenta grupei de retele electrice
exterioare, care se monteaza ingropat.
S-au prevazut prize de pamant artificiale locale pentru legarea la pamant la
fermentatoarele si rezervoarele modulelor de biogaz si la gospodaria de apa.
Priza de pamant de la postul de transformare nu este cuprinsa in prezentul proiect ; ea
va fi prevazuta in proiectul aferent postului si alimentarii cu energie electrica pe medie tensiune.
Se va realiza o priza de pamant artificiala unica comuna, avand rol de priza de pamant
atat pentru instalatia de protectie prin legare la pamant, cat si pentru instalatia de protectie
contra loviturilor de trasnet, intrucat la aceasta priza se va lega si dispozitivul PDA al instalatiei
de paratrasnet . In acest caz rezistenta de dispersie a prizei de pamant trebuie sa fie mai mica
sau egala cu 1W. Daca la masuratori nu se obtin valorile necesare pentru rezistentele de
dispersie, prizele de pamant se vor completa cu electrozi pana cand se ajunge la respectarea
acestei conditii.
Priza de pamant artificiala se formeaza prin legarea in paralel a prizei multiple orizontale
(platbanda OL- Zn 40x4 mm) si a prizei multiple verticale (electrozii verticali OL-Zn Ø 2 1/2”- 2
m lungime; prizele se vor monta la 2 m distanta de constructii si la 0,8 m adancime.Legaturile
intre elementele prizelor se vor face prin sudura si vor trebui sa asigure continuitatea electrica a
retelei de impamantare.
N.B. Problema principala care trebuie respectata la executie este asigurarea cu
deosebita atentie a continuitatii electrice in punctele de sudura (conexiune). Este esential
sa se asigure continuitatea prin suduri executate cu constiinciozitate. Astfel, pentru
receptia si darea in exploatare a instalatiilor de legare la pamant, trebuie sa se realizeze
si sa se predea beneficiarului, alaturi de alte documente necesare, procesul verbal de
lucrari ascunse si cel pentru continuitatea electrica.
INSTALATIA DE PROTECTIE CONTRA TRASNETULUI
Pentru cladirea tehnica si zona rezervoarelor de productie biogaz este necesara

protejarea contra efectelor rezultate in urma descarcarilor atmosferice. In acest scop se va
prevedea o instalatie de protectie contra trasnetului, care va consta din montarea unui
echipament prevazut cu dispozitiv de captare cu amorsare_PDA. Dispozitivul se va fixa pe un
stalp metalic telescopic, conform pozitiei precizata in planul de retele exterioare si se va lega la
priza de pamant cu doua conductoare de coborare realizate din platbanda OL-Zn, prin
intermediul pieselor de separatie.
La montarea echipamentelor de protectie contra trasnetului se vor lua in considerare
conditiile de montaj impuse de furnizorul acestora.
Instalatii termice
Conform fisei tehnice a furnizorului de echipamente, energia electrica asigurata de
generatorul de curent electric este de 1487 kW. In timpul procesului de generare a curentului
electric, se produce si o cantitate suficienta de energie termica, ce se poate recupera si se
poate utiliza in consumul propriu al functionarii fluxului tehnologic, precum si de catre terti.
Conform aceleasi fise tehnice, prezentate de furnizorul echipamentului generatorului de
curent electric, sarcina termica asigurata de schimbatorul de caldura al motorului este de 1472
kW. Aceasta este un schimbator de caldura complex, care cuprinde mai multe trepte de schimb
termic.
Puterea termica asigurata de schimbatorul de caldura general al masinii termice
Q(+90/+70ºC) = 1472 kW, se va utiliza pentru consumul propriu al instalatiei de cogenerare si
pentru terti consumatori din exteriorul sistemului.
Astfel:
- pentru functionarea fluxului tehnologic se utilizeaza sarcina termica de:
83 kW + 53 kW + 38 kW = 174 kW
- pentru asigurarea conditiilor de mediu interior si preparare apa calda menajera, se
utilizeaza: ~ 5 kW
Diferenta de putere termica asigurata de schimbatorul termic
Q ~ 1472 kW – 179 kW ~ 1293 kW se comercializeaza.
Obiectul 1 - Cladirea tehnica
In obiectul 1 - denumit ”Cladire tehnica” compartimentarea cuprinde:

- hol, cu dimensiuni: 5 m² * 2.8 m
- camera instructaj, cu dimensiuni: 15.5 m² * 2.8 m
- atelier mecano-energetic, cu dimensiuni: 17.3 m² * 2.8 m
- camera control, cu dimensiuni: 14.6 m² * 2.8 m
- grup sanitar femei, cu dimensiuni: 3.1 m² * 2.8 m
- grup sanitar barbati, cu dimensiuni: 3.1 m² * 2.8 m
- vestiar, cu dimensiuni: 2 m² * 2.8 m
Sarcina termica stabilita pentru Cladirea tehnica, este de: Q(+90/+70ºC) ~ 5000 W.
Distributia caldurii este asigurata la nivelul suprafetei de schimb a radiatoarelor din tabla
de otel emailata de diferite puteri termice.
Prepararea de apa calda menajera este asigurata de un boiler vertical bivalent
(serpentina + rezistenta electrica), de capacitate 200 litri, alimentat cu acelasi agent termic
obtinut in schimbatorul de caldura general al generatorului de curent. Acesta este echipat cu
termostate si ventile electromagnetice pentru limitarea circulatiei agentului termic, in cazul
depasirii temperaturii permise de aparat, si respectiv in functie de sezon.
Obiectul 3 - Fermentator
- 3a Fermentator treapta I
Rezervorul este de forma cilidrica, construit din beton armat, termoizolat la exterior,
acoperit cu un strat de beton armat termoizolat.
In interiorul bazinului de prefermentare se desfasoara un proces de prefermentare izoterma, la
temperatura de t = +30°C (indiferent de temperatura exterioara).
Dimensiunile bazinului de prefermentare sunt:
- diametrul interior D = 11 m
- inaltime interioara h = 5 m dintre care 3 m reprezinta perete ingropat
- volum brut 475 m³
In rezervor, pe tot parcursul procesului de fermentare, temperatura interioara este
asigurata de un schimbator de caldura de tip imersat, montat pe interiorul peretelui circular al
acestuia. Prin interiorul tevii schimbatorului de caldura imersat, circula agentul termic produs in
schimbatorul de caldura al generatorului de curent.
Schimbatorul de caldura, de tip imersat, este executat din 12 randuri de tevi din PE-X, cu
caneluri exterioare (pentru marirea suprafetei de schimb termic) cu y = 16 mm, pentru care
furnizorul prezinta o valoare a capacitatii termice pe unitatea de suprafata de q = 200 W/m²*K.
Puterea termica asigurata de schimbatorul de caldura imersat, conform “Breviar de
calcul”, este de Q(+60°/+40°C) = 83 kW - pentru o temperatura constanta de ~ +30°C.
Pentru mentinerea temperaturii de +30°C cu toleranta +/-1°...2°C, in masa de material
biologic aflat in fermentare, pe langa automatizarea functionarii pompei de circulatie a agentului
termic din circuitul bazinului, s-a procedat la automatizarea circuitului de agent termic de la
distribuitor. Astfel, prin montarea cate unui ventil cu trei cai pe circuitul de agent termic al
bazinului, se asigura recircularea agentului termic, pana la sesizarea unei variatii a
temperaturii cu valori diferite de toleranta admisa de +/-1°...2°C.
Pierderile de caldura prin elementele de constructie ale rezervorului sunt diminuate de:
- stratul de termoizolatie, de grosime d = 10 cm polistiren extrudat, protejat cu un strat din tabla
de aluminiu, aplicat la exteriorul peretelui cilindric
- stratul de grosime d = 10 cm polistiren extrudat, aplicat sub pardoseala din beton
- stratul de grosime d = 10 cm polistiren extrudat, aplicat peste acoperisul din beton, protejat cu
un strat din tabla de aluminiu de grosime 2 mm
- 3b Fermentator treapta II
Rezervorul este de forma cilidrica, construit din beton armat, termoizolat la exterior,
acoperit pentru etansare cu o membrana elastica dubla.
In interiorul bazinului de fermentare se desfasoara un proces de fermentare izoterma , la
temperatura de t = +40°C (indiferent de temperatura exterioara).
Dimensiunile bazinului de fermentare sunt:

- inaltime interioara h = 8 m dintre care 2.4 m reprezinta perete ingropat
In rezervor, pe tot parcursul procesului de fermentare, temperatura interioara este
acestuia. Prin interiorul tevii schimbatorului de caldura imersat, circula agentul termic produs
in schimbatorul de caldura al generatorului de curent.
Schimbatorul de caldura, de tip imersat, este executat din 4 randuri de tevi din PE-X, cu
caneluri exterioare (pentru marirea suprafetei de schimb termic) cu y = 16 mm, pentru care
furnizorul prezinta o valoare a capacitatii termice pe unitatea de suprafata de q = 200 W/m²*K.
Puterea termica asigurata de schimbatorul de caldura imersat, conform “Breviar de
calcul”, este de Q(+60°/+40°C) = 53 kW - pentru o temperatura constanta de ~ +40°C.
biologic aflat in fermentare, pe langa automatizarea functionarii pompei de circulatie a agentului
termic din circuitul bazinului, s-a procedat la automatizarea circuitului de agent termic de la
distribuitor. Astfel, prin montarea cate unui ventil cu trei cai pe circuitul de agent termic al
bazinului, se asigura recircularea agentului termic, pana la sesizarea unei variatii a
temperaturii cu valori diferite de toleranta admisa de +/-1°...2°C.
Pierderile de caldura prin elementele de constructie ale fiecarui fermentator sunt
diminuate de stratul de termoizolatie, de grosime d = 10 cm polistiren expandat, protejat cu un
strat de tabla din aluminiu, aplicat la exteriorul peretelui cilindric si de grosime d = 10 cm
polistiren extrudat, aplicat sub pardoseala din beton.
Rezervorul este inchis etans, la partea superioara, prin membrana elastica din PVC,
dubla, care are triplu rol:
- de stocare a gazului produs in procesul de fermentare - in cavitatea membranei interioare.
- de etansare a procesului de fermentare - incat procesul de fermentare, respectiv colectare a
gazului produs, sa nu fie diluat de mediul exterior.
- de termoizolare - prin stratul de aer dintre cele doua membrane.
Obiectul 4 – Rezervor material fermentat
- 4a Rezervor material fermentat treapta I

Rezervorul de material fermentat este un rezervor de forma cilidrica, construit din beton
armat, termoizolat la exterior, acoperit cu o membrana elastica dubla, in care se desfasoara un
proces de fermentare lent, la temperatura constanta de t= +40°C.
Dimensiunile postfermentatorului sunt:
- inaltime interioara h = 8 m dintre care 2.4 m reprezinta perete ingropat
In acest rezervor, in timpul procesului de fermentare, temperatura interioara este
acestuia. Prin interiorul tevii schimbatorului de caldura imersat, circula agentul termic produs in
schimbatorul de caldura al generatorului de curent.
Schimbatorul de caldura de tip imersat este executat din 3 randuri de tevi din PE-X, cu caneluri
exterioare (pentru marirea suprafetei de schimb termic) cu y = 16 mm, pentru care furnizorul
prezinta o valoare a capacitatii termice pe unitatea de suprafata de q = 200 W/m²*K.
Puterea termica asigurata de schimbatorul de caldura imersat, conform breviar de calcul,
este de Q(+60°/+40°C) = 38 kW - pentru o temperatura constanta de +40°C.
biologic aflat in postfermentare, pe langa automatizarea functionarii pompei de circulatie a
agentului termic din circuitul rezervorului, s-a procedat la automatizarea circuitului de agent
termic. Astfel, prin montarea unui ventil cu trei cai pe circuitul de agent termic al rezervorului,
se asigura recircularea agentului termic pana la sesizarea unei variatii a temperaturii cu valori
diferite de toleranta admisa de +/-1°…2°C.
Prin elementele de constructie ale rezervorului de material fermentat, pierderile de
caldura sunt diminuate de stratul de termoizolatie, de grosime d = 10 cm polistiren expandat,
protejat cu un strat de tabla din aluminiu, aplicat la exteriorul peretelui cilindric si de grosime
d = 10 cm polistiren extrudat, aplicat sub pardoseala din beton.
Rezervorul de material fermentat este inchis etans fata de mediul ambiant, cu o
membrana dubla, elastica din PVC, care are triplu rol:
- de stocare a gazului produs in procesul de fermentare - in concavitatea membranei interioare
- de etansare a procesului de fermentare - incat procesul de fermentare, respectiv colectare a
gazului produs, sa nu fie influentat de parametrii mediului exterior
- de termoizolare - prin stratul de aer dintre cele doua membrane.
Coloana de agent termic utilizabil, produs de schimbatorul de caldura al generatorul

de curent electric, alimenteaza cladirea tehnica aflata in imediata apropiere a generatorului si
un distribuitor aflat in container pompe CP1, de unde se distribuie in continuare prin pompe
individuale in cele 3 circuite de intretinere proces tehnologic, respectiv circuitul de agent termic
pentru alimentare terti.
Primul consumator alimentat este schimbatorul de caldura al fermentatorului treapta I,
aflat in imediata apropiere a containerului pompe.
Al doilea consumator alimentat este schimbatorul de caldura al fermentatorului treapta II,
aflat in imediata apropiere a fermentatorului treapta I.
Al treilea consumator alimentat este schimbatorul de caldura al rezervorului de material
fermentat treapta I, aflat in imediata apropiere a fermentatoarelor.
Al patrulea consumator alimentat, este circuitul de alimentare terti.
Coloana de agent termic traverseaza subteran prin canal cu adancimea minima de
1 m, prin curtea obiectivului, distanta de ~ 80 m pana la consumatorii termici departati. Astfel,
traseele exterioare cuprind urmatoarele conexiuni:
- intre “container motor” si cladirea tehnica – ob. 1
- intre “container motor” si “container pompe CP1” - pentru circuitele generale de tur si
retur agent termic
- intre “container pompe CP1” si fermentator treapta I – ob. 3a
- intre “container pompe CP1” si fermentator treapta II – ob. 3b
- intre “container pompe CP1” si rezervor mat. ferm. Treapta I – ob. 4a
Fiecare dintre circuitele termice alimentate din schimbatorul termic al generatorului de

curent, au propriile pompe de recirculare agent termic. Astfel:
- pentru circuitul din schimbatorul de caldura - pompa cu debit de 65 m³/h - 1 buc

- pentru circuit fermentator treapta I - pompa cu debit de 4 m³/h - 1 buc
- pentru circuit fermentator treapta II - pompa cu debit de 2.3 m³/h - 1 buc
- pentru circuit rezervor mat.fermentat - pompa cu debit de 1.7 m³/h - 1 buc
- pentru circuit cladire tehnica - pompa cu debit de 0.3 m³/h - 1 buc
- pentru circuit alimentare terti - pompa cu debit de 58 m³/h - 1 buc
Distributia caldurii este asigurata, in cladirea tehnica, de radiatoare din otel - conform
planului de montaj utilaj IT.01.01. Radiatoarele se echipeaza cu ventil manual de tur si retur,
ventil de aerisire si ventil de golire.
Pentru evitarea depunerilor de piatra, in radiatoare se recomanda ca agentul termic sa
aiba duritate de valori sub 5 gd.
Traseele de agent termic sunt prezentate in schema instalatiei termice si planul de retele
exterioare. Pentru sistemele de incalzire, traseele interioare se executa din teava de tip PPR,
respectiv tevi din polipropilena tip PE-X, conform cap. Breviar de calcul.
Circuitul de recirculare a agentului termic de la schimbatorul de caldura cu placi al
grupului de cogenerare si distribuitor, respectiv colectorul de agent termic, se executa din teava
de otel termoizolata. Traseele exterioare intre distribuitor – colector si bazinele cu material
tehnologic ce necesita incalzire se executa tot din tevi de otel termoizolate.
Armaturile utilizate in circuitele de agent termic sunt de tipuri diferite:
- robinete de reglaj manual din otel
- robinete de trecere – cu reglaj manual
- robinete de trecere cu actionare pneumatica
- robinete cu trei cai cu actionare pneumatica - comandata de termostat, presostat
- clapete de retinere
- robinete de trecere cu bila
Impactul produs asupra aerului

Impactul produs asupra mediului inconjurator
Impactul produs asupra apelor
Din activitatea noii investitii rezulta ape menajere care sunt evacuate intrun bazin vidanjabil.
Apa rezultata in urma procesului tehnologic, o solutie organica stabilizata, are o valoare ridicata
ca fertilizator. Aceasta contine combinatii de azot, fosfor si 3-4,5% potasiu ( in materie uscata) si poate fi
imprastiata direct pe terenul cultivabil. Continutul de amoniac al “filtratului” este de pana la de doua ori
mai mare decat in gunoiul de grajd depozitat (nefermentat).
Impactul produs asupra aerului
Se va face desulfurarea in fermentatoare pentru a reduce sulful si a exista mai putin SO X in gazele
de esapament ale centrale de cogenerare.
Oxizii de carbon, CO si CO2 proveniti din arderea biogazului sunt evacuati la inaltime deasupra
solului. Acesti compusi fac parte din fondul atmosferic general si dupa cum se stie, in ultimi ani au
determinat incalzirea planetei prin inducerea efectului de sera. Construirea centralei de productie prin
cogenerare de energie electrica si termica din biogas are ca sursa de emitere a poluantilor in atmosfera –
ardera biogazului in centrala de cogenerare, emisiile de poluanti in atmosfera se incadreaza in limitele
impuse de Ordinul 462/93.Pe de alta parte, plantele consuma CO 2 in procesul de fotosinteza, astfel incat
prin crearea si mentinerea unei zone verzi in jurul centralei impactul produs de acesti oxizi asupra
atmosferei s-ar reduce.
Impactul asupra vegetatiei si faunei terestre
Desfasurarea activitatii pe platforma centrale de cogenerare nu va afecta ecosistemele terestre,
neexistand pericolul unei fragmentari sau distrugeri a habitatelor specifice anumitor vietuitoare. Poluanti
generati de unitate nu implica un nivel ridicat de pericol.
Impactul produs asupra solului si subsolului

Platforma centralei de cogenerare este acoperita in zonele exerioare cu beton pe o arie extinsa,
ceea ce reduce mult posibilitatea poluarii solului si subsolului. O posibilitate de poluare potentiala a
subsolului o va reprezenta un sistem de canalizare impropriu, cu conducte si camine de colectare
colmatate si fisurate. De aceea in timpul functionarii unitatii se impune revizuirea periodica a intregii
retele de canalizare pentru evitarea infiltrarii apelor menajere in sol.
Impactul produs asupra asezarilor umane si altor obiective

Datorita amplasarii platformei centralei de cogenerare intr-o zona situata in extravilanul comunei Perisor,
intr-o zona relativ nepoluata, impactul produs asupra populatiei este redus. In perimetrul invecinat nu se
afla nici un obiectiv protejat.
Protejarea mediului se va realiza atat prin aplicarea unui bun management al tuturor factorilor de poluare
generati pe amplasament cat si prin monitorizarea si centralizarea emisiilor de poluanti pentru reducerea
efectelor adverse semnificative asupra mediului.
O posibila reducere a impactului asupra mediului consta in evitarea pe cat posibil a antropizarii solului,
prin mentinerea curateniei si inierbarea zonelor fara platforma betonata
In jurul obiectivului se va crea o perdea de verdeata, arbusti, si arbori, cu scopul de diminuare a
mirosurilor emanate si de ecranare a zgomotului.
Protectia impotriva zgomotelor si vibratiilor
Procesele tehnologice desfasurate in statia de biogaz nu constituie surse de poluare fonica si
vibratii, avand in vedere ca singura sursa de vibratii si zgomot o reprezinta motorul , pentru care sunt
luate masuri constructive de atenuare a acestora pana la limita maxima admisa conform normelor in
vigoare.
Nivelurile de zgomot produse de activitatile din incinta nu provoaca disconfort in zona de
amplasare si in imprejurimi.
Amenajarile si dotarile prevazute pentru protectia impotriva zgomotului si vibratiilor datorate
utilajelor sunt, pe langa echipamentele moderne, silentioase:
 postamente si tampoane elastice pentru sprijinirea utilajelor
 echipamente silentioase
 racorduri flexibile intre echipamente si conducte
Centrala de cogenerare este instalata intrun container izolat impotriva zgomotului. Sistemele de
intrare si iesire a aerului ale centralei termo-electrice sunt echipate cu un mecanism de blocuri
fonoabsorbante. Gazele esapate din motorul termic trec printr-un sistem de atenuare a zgomotului .
Emisiile de zgomote inadmisibile sunt evitate.
Sursele si protectia impotriva radiatiilor

In noua unitate nu sunt radiatii si nici nu sunt necesare amenajari sau dotari impotriva radiatiilor
calorice sau alt gen de radiatii.
Protectia solului si subsolului.
Instalatiile ce urmeaza a fi efectuate au fost prevazute cu pardoseli betonate, protejate
corespunzator mediului de lucru si instalatii de canalizare, astfel incat nu exista pericolul infiltrarii
fluidelor in sol, respectiv in stratul de apa freatica.
Protectia asezarilor umane si a altor obiective de interes public
Obiectivul este amplasat la distante considerabile de zone locuite sau zone de interes cultural sau
turistic.
In jurul obiectivului se va crea o perdea de verdeata, arbusti, si arbori, cu scopul de diminuare a
mirosurilor emanate si de ecranare a zgomotului.
Gospodarirea deseurilor generate pe amplasament

Tipurile si cantitatile de deseuri de orice natura rezultate.
In ordinea logica a desfasurarii activitatilor se vor analiza in primul rand deseurile rezultate in :
 Deseuri menajere provenite de la personalul deservent.
 Materialul provenit din procesul tehnologic ce se foloseste ca ingrasamant natural, un
fertilizant agricol de buna calitate, utilizat pe terenurile agricole limitrofe, cu o remarcabila capacitate de
regenerare a humusului.
Colectare si depozitare
Deseurile rezultate din cadrul unitatii sunt colectate si evacuate astfel:
 cele menajere - in containere metalice acoperite, amplasate pe platforma betonata , preluate de
firma de salubritate si transportate la groapa de gunoi autorizata.
 Materialul deshidratat se utilizeaza ca ingrasamant si se valorifica in aceasta stare iar cel din
rezervoarele de material fermentat (lichid) se imprastie pe terenurile agricole din zona cu utilaje
specializate.
Gospodarirea substantelor toxice si periculoase

In cadrul procesului tehnologic nu se folosesc si nu rezulta emisii de substante toxice si
periculoase.
Concluziile evaluarii impactului asupra mediului

La modul general, acceptarea implementarii unei noi activitati intr-o anumita zona trebuie facuta
pe principiul: o activitate umana este economic sau social favorabila daca se dovedeste acceptabila din
punct de vedere ecologic.
Proiectul “Centrala de producere prin cogenerare de energie electrica si termica din biogaz”, in com.
Perisor, jud. Dolj isi propune tocmai rezolvarea din punct de vedere ecologic a utilizarii dejectiilor de la
ferme de crestere a porcilor prin cresterea randamentului de utilizare prin cogenerare de energie electrica
si termica.
In general, se considera ca posibila aprecierea mediului dintr-o anumita zona la un moment dat prin:
- calitatea aerului
- calitatea apei
- calitatea solului
- starea de sanatate a populatiei
Evaluarea calitatii acestor factori se face pe baza unei matrici de identificare ale carei linii reprezinta
elementele activitatii analizate.
Pentru proiectul de mai sus s-a realizat urmatoarea matrice:

Autoevaluarea in raport cu criteriile de mediu
Impactul proiectului asupra obiectivelor de
Denumire proiect / ref.:
mediu relevante pentru POS CCE
Explicatie
neaplicabile
Neutre sau
Negative
scurta privind
Pozitive
Obiective de mediu relevante pentru POS CCE amploarea si
natura
impactului
Mentinerea calitatii aerului inconjurator in zonele si aglomerarile in care Micsorarea
X
aceasta este in limitile prevazute de normele in vigoare pentru indicatorii de emisiilor din
1
calitate si imbunatatirea atunci cand limitele sunt depasite dejectii
Micsorarea
Limitarea impactului asupra calitatii mediului X
emisiilor din
2
dejectii
Limitarea poluarii din surse punctiform si difuze a apei X
Nu e cazul
3
Limitarea poluarii din surse punctiforme si difuze a solului si protejarea X
Nu e cazul
solului de eroziunea apei si a vantului 4
Metanul este
convertit in
Reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera X
CO2 cu efect de
5
sera de 21 ori
mai mic
Protejarea si imbunatatirea conditiilor si functiilor ecosistemelor terestre si
X
acvatice impotriva degradarii de natura antropogena, fragmentarii habitatelor Nu e cazul
6
si despaduririlor
Conservarea diversitatii naturale a faunei, florei si a habitatelor din zonele X
Nu e cazul
protejate si potentiale arii Natura 2000 7
Implementarea unor masurii pentru mentinerea in limitele prevazute de Sursele de
X
normele in vigoare a noxelor emise de mijloacele de transport, zgomotului si zgomot sunt
8
trepidatiilor fonoizolate
Exploatare limitata a resurselor naturale epuizabile X
Nu este cazul
9
Reducerea generarii de deseuri, valorificarea si reciclarea deseurilor X Nu exista
10 deseuri
Protejarea peisajelor naturale si culturale prin revitalizarea zonelor industriale Zona va fi
X
dezafectate si protejarea habitatelor naturale impotriva fragmentarii realizate imprejmuita cu
11
de coridoarele de transport arbori
Conservarea, protejarea si reabilitarea zonei costiere romanesti a Marii Negre,
asigurandu-se protejarea patrimoniului natural (inclusiv a ecosistemelor Nu este cazul
terestre si acvatice) si cultural in vederea dezvoltarii durabile a regiunii
Deseurile si
plantele
energetice sunt
Cresterea eficientei energetice X
convertite in
12
energie
electrica si
termica
Deseurile si
plantele
energetice sunt
Utilizarea energiei din surse regenerabile
convertite in
energie
electrica si
termica
Prin mass-
Informarea publicului cu privire la impactul proiectului asupra mediului
media
Investitia reprezinta aplicarea la beneficiar a tehnologiei, instalatiilor si echipamenteleor preluate

integral de la parteneri din Uniunea Europeana unde astfel de instalatii functioneaza fiind perfect
adaptate la cerintele si exigentele de mediu ale Uniunii Europene.
In concluzie se poate afirma cu certitudine ca realizarea investitiei de catre beneficiar va produce
un impact pozitiv asupra mediului atat sub raportul respectarii standardelor de mediu cat si sub raport
sanitar-veterinar, sanitar si fitosanitar.
Analiza autoevaluare;
1. Functionarea instalatiei de producere a biogazului va inlatura fermentarea spontana a deseurilor
organice, in speta dejectii, prin care se emit in aer diferite mirosuri dezagreabile (amoniac, hidrogen
sulfurat) dar mai ales metan care, cum se stie, genereaza un efect de sera de 21 ori mai intens decat cel
produs de emisiile echivalente volumic de dioxid de carbon.
2. Prin fermentarea dirijata in instalatia de producere a biogazului, vor rezulta practic doar doua gaze
in amestec si anume metanul si dioxidul de carbon. Prin instalatia de cogenerare prevazuta in statia de
biogaz, metanul va fi ars complet rezultand dioxid de carbon si apa. Hidrogenul sulfurat produs in cursul
fermentarii este oxidat biologic, prin injectie controlata de oxigen, la sulf nativ care ramane in substrat si
este evacuat odata cu acesta.
3. Instalatia de producere a biogazului nu evacueaza apa reziduala.
4. Suprafata de teren pe care se afla instalatia de biogaz este integral betonata. Contactul cu
materialul din statie il vor avea doar suprafetele agricole pe care se va imprastia materialul fermentat care
are tocmai rolul de fertilizant al solului cu o remarcabila capacitate de regenerare a humusului.
5. Prin mecanismul explicat la punctul 2 se arata ca se va evita degajarea spontana de metan din
deseuri organice, gaz al carui efect de sera este de cca. 21 ori mai mare decat cel al dioxidului de carbon.
6. Instalatia de producere a biogazului nu se amplaseaza intr-un asemenea habitat.
7. Instalatia de producere a biogazului nu se amplaseaza intr-un asemenea habitat.
8. Emisiile poluante ale mijloacelor de transport vor fi in limitele stabilite si controlate periodic prin
normele RAR. Principala sursa de zgomot – grupul cogenerator, este introdus in camera antifonata iar
cosul de evacuare a gazelor arse este prevazut cu amortizor de zgomot. Din functionarea statiei de biogaz
nu rezulta trepidatii iar fundatiile cogeneratorului sunt astfel concepute ca sa preia si sa amortizeze
vibratiile motorului termic.
9. Nu se recurge la resurse naturale.
10. Din proces nu rezulta deseuri. Produsul fermentat este destinat integral fertilizarii terenurilor
agricole avand un aport semnificativ de azot, fosfor si potasiu.
11. Este prevazut prin proiect ca zona de functionare a instalatiei de producere a biogazului sa fie
imprejmuita cu o perdea verde de arbori.
12. Intregul proiect urmareste valorificarea energetica a unor resurse regenerabile de energie, prin
producerea asa-zisei energii verzi din deseuri agricole, culturi agricole energetice cu dejectii animaliere.
Acestea sunt convertite cu ajutorul instalatiilor proiectate in energie electrica, energie termica si un
valoros fertilizant pentru terenurile agricole limitrofe.
Activitatea ce urmeaza a se desfasura in cadrul centralei de producere de energie electrica si
termica din biogaz, dupa considerarea factorilor semnificativi, a primit urmatoarele aprecieri:
- aer – nota 9 – degajari de mirosuri
- apa – nota 9 – posibile evacuari de compusi organici
- sanatatea populatiei – nota 9 – posibile avacuari de compusi organici si agenti patogeni
Concluzie
Impactul asupra mediului creat de noua unitate va avea un nivel scazut si nu va afecta considerabil
nici unul din factorii de mediu: apa, sol, aer.
4. Durata de realizare si etapele principale; graficul de realizare a investitiei
Perioada de implementare a prezentului proiect este de 24 de luni de la data semnarii contractului de finantare.
Activitati pana la semnarea contractului de finantare ACTIVITATI DUPA SEMNAREA CONTRACTULUI DE FINANTARE
Activitate / Subactivitate L1 L2 L3 L4 L5 L6 L7 L8 L9 L10 L11 L12 L1 L2 L3 L4 L5 L6 L7 L8 L9 L10 L11 L12 L13 L14 L15 L16 L17 L18 L19 L20 L21 L22 L23 L24
Realizare analiza de piata;

Stabilirea tipului de energie verde de realizat;
producerea de energie verde.
stabilire restrictii de mediu reglementate;
alegerea solutiei favorabile;
intocmirea documentatiei pentru obtinerea deciziei de
incadrare din partea APM Dolj;
obtinerea deciziei de incadrare;
lansarea tema de proiectare;
obtinerea autorizatiei de mediu;
realizare documentare tehnica
stabilire tema de proiectare
realizare documentatie certificat urbanism
realizare documentatie avize si acorduri
obtinere avize si acorduri
realizare studiu de fezabilitate
realizare DTAC
Depunere DTAC
obtinere autorizatie de construire
realizare cerere de finantare
predare cerere de finantare
realizare Proiect Tehnic
realizare documentatie de achizitii
raspuns intrebari OIE
semnare contract de finantare cu autoritatea contractanta
realizare management de proiect
realizare plata management de proiect
realizare actiuni de comunicare si publicitate
derulare proceduri de achizitii si contractare
realizare plata proiect tehnic
inceperea activitatilor
realizare dirigentie santier
realizare plata comisioane, cote, taxe legale
realizare plati dobanzi la creditele contractate
Realizare Ob.1 Cladire Tehnica
Realizare lucrari de rezistenta
Realizare lucrari de arhitectura
Realizare instalatii electrice
Realizare instalatii termice
Realizare instalatii sanitare
Realizare instalatii ventilatie
Realizare lucrari de montaj utilaj
Realizare lucrari de montaj
Achizitionare utilaje si echipamente tehnologice
Achizitionare utilaje si echipamente de transport
Achizitionare aparatura de laborator si dotari
Realizare Ob.2 Rezervor dejectii
Realizare lucrari de rezistenta - pereti semifabricati
Realizare Ob.3 Fermentator
Realizare Ob.4 Rezervor materiale fermentat
Realizare Ob.5 Silozuri
Realizare Ob.6 Grup de cogenerare
Realizare Ob.7 Cantar bascula
Realizare Ob.8 Casa poarta
Realizare Ob.9 Gospodarie de apa
Realizare Ob.10 Ministatie de epurare
Realizare Ob.11 Imprejmuiri
Realizare Ob.12 Platforme
Realizare Ob.13 Post trafo
Retele exterioare
Alimentare cu apa
Canalizare
Drumuri de acces
Alimentare cu agent termic
Alimentare cu energie electrica
Racordare SEN
Amenajare teren
Plantare copaci
Amenajare spatii verzi
Realizarea carti tehnice a constructiei
Punere in functiune
Intocmirea cererii de rambusare a cheltuielilor eligibile
efectuate
primirea ajutorului nerambursabil
stabilirea structurii personalului in functie de tehnologia
selectata;
selectarea personalului;
angajarea personalului;
instruirea personalului;
realizarea tipurilor de biomasa generatoare de 10 locuri de
munca in amonte.
realizarea de sere genereaza 15 locuri de munca in aval;
punerea sub tensiune a instalatiei;
producerea de energie electrica si termica verde;
contractarea si vanzarea energiei;
amplasarea centralei in zone mai putin dezvoltate;
crearea de premize de dezvoltare a noi tipuri de activitati;
definire concept RES;
realizare studiu de piata;
realizare contracte de achizitie pentru fiecare componenta
de biomasa;
stabilirea cadrului de vanzare a energiei electrice;
realizare contract de furnizare a energiei termice si a
materialului fertilizant produs
Costurile estimative ale investitiei
1. valoarea totala cu detalierea pe structura devizului general;
Valoare 1 EURO= 4.9715 LEI
Valoare (fara TVA) TVA Valoare(inclusiv TVA)
Denumirea capitolelor si
Nr. Crt.
subcapitolelor de cheltuieli Mii Lei Mii Euro Mii Lei Mii Lei Mii Euro
1 2 3 4 5 6 7
PARTEA I
CAPITOLUL 1 - CHELTUIELI PENTRU OBTINEREA SI AMENAJAREA TERENULUI
1.1. Obtinerea terenului 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000
1.2. Amenajarea terenului 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000
Amenajari pentru protectia
1.3. mediului si aducerea la starea
initiala 21.632 5.313 5.192 26.823 6.588
TOTAL CAPITOL 1 21.632 5.313 5.192 26.823 6.588
CAPITOLUL 2 - Cheltuieli pentru asigurarea utilitatilor necesare obiectivului
Cheltuieli pentru asigurarea

utilitatilor necesare obiectivului 1877.647 461.168 450.635 2328.282 571.849
TOTAL CAPITOL 2 1877.647 461.168 450.635 2328.282 571.849
CAPITOLUL 3 - CHELTUIELI PENTRU PROIECTARE SI ASISITENTA TEHNICA
3.1. Studii de teren 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000
Taxe pentru obtinerea de avize,
3.2.
acorduri si autorizatii 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000
3.3. Proiectare si inginerie 881.569 216.522 211.577 1093.146 268.487
Organizarea procedurilor de
3.4.
achizitie 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000
3.5. Consultanta 219.861 54.000 52.767 272.628 66.960
3.6. Asistenta tehnica 81.430 20.000 19.543 100.973 24.800
TOTAL CAPITOL 3 1182.860 290.522 283.886 1466.747 360.247
CAPITOLUL 4 - CHELTUIELI PENTRU INVESTITIA DE BAZA
4.1. Constructii si instalatii 8294.091 2037.109 1990.582 10284.673 2526.016
4.2. Montaj utilaje tehnologice 234.967 57.710 56.392 291.359 71.561
Utilaje, echipamente tehnologice si
4.3.
functionale cu montaj 8055.662 1978.549 1933.359 9989.021 2453.401
Utilaje fara montaj si echipamente
4.4.
de transport 607.468 149.200 145.792 753.260 185.008
4.5. Dotari 4.047 0.994 0.971 5.018 1.233
4.6 Active necorporale 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000
TOTAL CAPITOL 4 17196.235 4223.563 4127.096 21323.332 5237.218
CAPITOLUL 5 - ALTE CHELTUIELI
5.1. Organizare de santier 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000
5.1.1. Lucrari de constructii 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000
Cheltuieli conexe organizarii
5.1.2.
santierului 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000
Comisioane, cote,taxe, costul
5.2.
creditului 886.217 217.664 0.000 886.217 217.664
5.3. Cheltuieli diverse si neprevazute 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000
5.4. Actualizare 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000
TOTAL CAPITOL 5 886.217 217.664 0.000 886.217 217.664
CAPITOLUL 6 – CHELTUIELI PENTRU DAREA IN EXPLOATARE
Pregatirea personalului de
6.1.
exploatare 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000
6.2. Probe tehnologice si teste 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000
TOTAL CAPITOL 6 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000
Total general 21164.592 5198.230 4866.810 26031.402 6393.565
Din care C+M 10428.337 2561.301 2502.801 12931.138 3176.013
Elaborat,
S.C. TERRA GROUP TRADING SRL
Valoare
EURO 4.9715
Nr.crt.
subcapitolelor de cheltuieli Valoare fara TVA TVA Valoare (inclusiv TVA)
Cladire tehnica Mii lei Mii euro Mii lei Mii lei Mii euro
I. LUCRARI DE CONSTRUCTII
1 Terasamente - - - - -
Constructii: rezistenta (fundatii,
structura de rezistenta) si arhitectura
2
(inchideri exterioare,
compartimentari, finisaje) 217.331 53.379 52.159 269.490 66.189
3 Izolatii - - - - -
4
Instalatii electrice 131.549 32.310 31.572 163.121 40.064
5
Instalatii sanitare 8.642 2.123 2.074 10.716 2.632
Instalatii de incalzire, ventilare,
6
climatizare. PSI, radio-tv, intranet 7.286 1.790 1.749 9.035 2.219
Instalatii de alimentare cu gaze
7
naturale - - - -
8 Instalatii de telecomunicatii - - - -

TOTAL I 364.808 89.600 87.554 452.362 111.105
II MONTAJ
Montaj utilaje si echipamente
1
tehnologice 3.163 0.777 0.759 3.922 0.963

TOTAL II 3.163 0.777 0.759 3.922 0.963
III PROCURARE
1
Utilaje si echipamente tehnologice 400.639 98.401 96.153 496.793 122.017
2
Utilaje si echipamente de transport 582.225 143.000 139.734 721.958 177.320
3
Dotari 1.942 0.477 0.466 2.408 0.591

TOTAL III 984.806 241.878 236.353 1,221.159 299.929

TOTAL DEVIZ PE OBIECT 1,352.777 332.255 324.667 1,677.444 411.996
Intocmit,
SC TERRA GROUP TRADING SRL
Valoare
EURO 4.9715
Nr.cr
subcapitolelor de
t.
cheltuieli Valoare fara TVA TVA Valoare (inclusiv TVA)
Rezervor dejectii Mii lei Mii euro Mii lei Mii lei Mii euro
LUCRARI DE
I.
CONSTRUCTII
1 Terasamente - - - -
Constructii: rezistenta
(fundatii, structura de
2 rezistenta) si arhitectura
3 Izolatii - - - -
4
5
Instalatii de incalzire,
6 ventilare, climatizare. PSI,
radio-tv, intranet - - - -
Instalatii de alimentare cu
7
gaze naturale - - - -
Instalatii de
8
telecomunicatii - - - -

TOTAL I 125.283 30.771 30.068 155.351 38.156
II MONTAJ
Montaj utilaje si
1
echipamente tehnologice 6.556 1.610 1.574 8.130 1.997

TOTAL II 6.556 1.610 1.574 8.130 1.997
III PROCURARE
Utilaje si echipamente
1
tehnologice 42.344 10.400 10.162 52.506 12.896
Utilaje si echipamente de
2
transport - - - -
3 Dotari - - - -

TOTAL III 42.344 10.400 10.162 52.506 12.896
TOTAL DEVIZ PE

OBIECT 174.183 42.781 41.804 215.987 53.049
Intocmit,
Valoare
EURO 4.9715
Nr.cr
subcapitolelor de
t.
Fermentator Mii lei Mii euro Mii lei Mii lei Mii euro
LUCRARI DE
I.
CONSTRUCTII
1 Terasamente - - - - -
compartimentari, finisaje) 1,593.097 391.280 382.343 1,975.440 485.187
3 Izolatii - - - -
4
5
radio-tv, intranet 28.611 7.027 6.867 35.478 8.714
7
gaze naturale - - - - -
Instalatii de
8
telecomunicatii - - - - -

TOTAL I 1,678.273 412.200 402.786 2,081.059 511.128
II MONTAJ
Montaj utilaje si
1

TOTAL II 83.840 20.592 20.122 103.962 25.534
III PROCURARE
1
tehnologice 1,702.948 418.261 408.707 2,111.655 518.643
2
transport - - - -
3 Dotari - - - -

TOTAL III 1,702.948 418.261 408.707 2,111.655 518.643
TOTAL DEVIZ PE

OBIECT 3,465.061 851.053 831.615 4,296.676 1,055.305
Intocmit,
Valoare
EURO 4.9715
Nr.cr Denumirea capitolelor si
t. subcapitolelor de cheltuieli Valoare fara TVA TVA Valoare (inclusiv TVA)
Rezervor material dupa

fermentare Mii lei Mii euro Mii lei Mii lei Mii euro
I. LUCRARI DE CONSTRUCTII
1
Terasamente - - - -
3
Izolatii - - - -
4
5
Instalatii de incalzire, ventilare,
6 climatizare. PSI, radio-tv,
intranet 9.704 2.383 2.329 12.033 2.955
7
8
Instalatii de telecomunicatii - - - -

TOTAL I 3,322.083 815.936 797.300 4,119.383 1,011.760
II MONTAJ
Montaj utilaje si echipamente
1
tehnologice 99.650 24.475 23.916 123.567 30.349

TOTAL II 99.650 24.475 23.916 123.567 30.349
III PROCURARE
1
tehnologice 1,120.921 275.309 269.021 1,389.942 341.383
2
transport - - - -
3
Dotari - - - -

TOTAL III 1,120.921 275.309 269.021 1,389.942 341.383

TOTAL DEVIZ PE OBIECT 4,542.654 1,115.720 1,090.237 5,632.891 1,383.493
Intocmit,
Valoare
EURO 4.9715
Nr.cr
subcapitolelor de
t.
Siloz Mii lei Mii euro Mii lei Mii lei Mii euro
LUCRARI DE
I.
CONSTRUCTII
3 Izolatii - - - -
4 Instalatii electrice - - - -
5 Instalatii sanitare - - - -
7
Instalatii de
8

TOTAL I 3,198.113 785.488 767.547 3,965.660 974.005
II MONTAJ
Montaj utilaje si
1
echipamente tehnologice - - - -
TOTAL II - - - - -
III PROCURARE
1
tehnologice 1.091 0.268 0.262 1.353 0.332
2
transport - - - - -
3 Dotari - - - - -

TOTAL III 1.091 0.268 0.262 1.353 0.332
TOTAL DEVIZ PE

OBIECT 3,199.204 785.756 767.809 3,967.013 974.337
Intocmit,
Valoare
EURO 4.9715
Nr.cr
subcapitolelor de
t.
Grup de cogenerare Mii lei Mii euro Mii lei Mii lei Mii euro
LUCRARI DE
I.
CONSTRUCTII
3 Izolatii - - - -
4
7
Instalatii de
8

TOTAL I 20.454 5.024 4.909 25.363 6.229
II MONTAJ
Montaj utilaje si
1

TOTAL II 33.785 8.298 8.108 41.893 10.289
III PROCURARE
1
tehnologice 4,084.897 1,003.291 980.375 5,065.273 1,244.080
2
transport 25.243 6.200 6.058 31.302 7.688
3 Dotari - - - -

TOTAL III 4,110.141 1,009.491 986.434 5,096.574 1,251.768
TOTAL DEVIZ PE

OBIECT 4,164.379 1,022.812 999.451 5,163.831 1,268.287
Intocmit,
Valoare
EURO 4.9715
Nr.cr
subcapitolelor de
t.
Cantar bascula Mii lei Mii euro Mii lei Mii lei Mii euro
LUCRARI DE
I.
CONSTRUCTII
3 Izolatii - - - -
7
Instalatii de
8

TOTAL I 28.004 6.878 6.721 34.725 8.529
II MONTAJ
Montaj utilaje si
1

TOTAL II 6.480 1.592 1.555 8.035 1.974
III PROCURARE
1
tehnologice 78.987 19.400 18.957 97.944 24.056
2
transport - - - -
3 Dotari - - - -

TOTAL III 78.987 19.400 18.957 97.944 24.056
TOTAL DEVIZ PE

OBIECT 113.471 27.870 27.233 140.705 34.558
Intocmit,
Valoare
EURO 4.9715
Nr.cr
subcapitolelor de
t.
Casa poarta Mii lei Mii euro Mii lei Mii lei Mii euro
LUCRARI DE
I.
CONSTRUCTII
3 Izolatii - - - -
4
7
Instalatii de
8

TOTAL I 26.256 6.449 6.301 32.558 7.996
II MONTAJ
Montaj utilaje si
1
TOTAL II - - - - -
III PROCURARE
1
tehnologice - - - -
2
transport - - - -
3
Dotari 0.061 0.015 0.015 0.076 0.019

TOTAL III 0.061 0.015 0.015 0.076 0.019
TOTAL DEVIZ PE

OBIECT 26.317 6.464 6.316 32.633 8.015
Intocmit,
Valoare
EURO 4.9715
Nr.cr
subcapitolelor de
t.
Gospodarie de apa Mii lei Mii euro Mii lei Mii lei Mii euro
LUCRARI DE
I.
CONSTRUCTII
3 Izolatii - - - -
4
5
7
Instalatii de
8

TOTAL I 149.856 36.806 35.965 185.822 45.640
II MONTAJ
Montaj utilaje si
1
TOTAL II - - - - -
III PROCURARE
1
tehnologice 30.105 7.394 7.225 37.330 9.169
2
transport - - - -
3
Dotari 2.044 0.502 0.491 2.534 0.622

TOTAL III 32.149 7.896 7.716 39.864 9.791
TOTAL DEVIZ PE

OBIECT 182.005 44.702 43.681 225.686 55.431
Intocmit,
Valoare
EURO 4.9715
Nr.cr
subcapitolelor de
t.
Minsitatie de epurare Mii lei Mii euro Mii lei Mii lei Mii euro
LUCRARI DE
I.
CONSTRUCTII
compartimentari, finisaje) - - - -
3 Izolatii - - - -
5
7
Instalatii de
8

TOTAL I 1.699 0.417 0.408 2.106 0.517
II MONTAJ
Montaj utilaje si
1
TOTAL II - - - - -
III PROCURARE
1
tehnologice 11.274 2.769 2.706 13.980 3.434
2
transport - - - -
3 Dotari - - - -

TOTAL III 11.274 2.769 2.706 13.980 3.434
TOTAL DEVIZ PE

OBIECT 12.973 3.186 3.113 16.086 3.951
Intocmit,
Valoare
EURO 4.9715
Nr.cr
subcapitolelor de
t.

Imprejmuiri Mii lei Mii euro Mii lei Mii lei Mii euro
LUCRARI DE
I.
CONSTRUCTII
3 Izolatii - - - -
7
Instalatii de
8
telecomunicatii - - - - -

TOTAL I 109.009 26.774 26.162 135.171 33.199
II MONTAJ
Montaj utilaje si
1
TOTAL II - - - - -
III PROCURARE
1
tehnologice - - - -
2
transport - - - -
3 Dotari - - - -
TOTAL III - - - - -
TOTAL DEVIZ PE

OBIECT 109.009 26.774 26.162 135.171 33.199
Intocmit,
Valoare
EURO 4.9715
Nr.cr
subcapitolelor de
t.
Platforme Mii lei Mii euro Mii lei Mii lei Mii euro
LUCRARI DE
I.
CONSTRUCTII
3 Izolatii - - - -
7
Instalatii de
8

TOTAL I 229.125 56.275 54.990 284.115 69.781
II MONTAJ
Montaj utilaje si
1
TOTAL II - - - - -
III PROCURARE
1
tehnologice 5.403 1.327 1.297 6.700 1.645
2
transport - - - -
3 Dotari - - - -

TOTAL III 5.403 1.327 1.297 6.700 1.645
TOTAL DEVIZ PE

OBIECT 234.528 57.602 56.287 290.814 71.427
Intocmit,
Valoare
EURO 4.9715
Nr.cr
subcapitolelor de
t.
Post trafo Mii lei Mii euro Mii lei Mii lei Mii euro
LUCRARI DE
I.
CONSTRUCTII
compartimentari, finisaje) - - - -
3 Izolatii - - - -
7
Instalatii de
8
TOTAL I - - - - -
II MONTAJ
Montaj utilaje si
1

TOTAL II 1.493 0.367 0.358 1.851 0.455
III PROCURARE
1
tehnologice 577.054 141.730 138.493 715.547 175.745
2
transport - - - -
3 Dotari - - - -

TOTAL III 577.054 141.730 138.493 715.547 175.745
TOTAL DEVIZ PE

OBIECT 578.547 142.097 138.851 717.398 176.200
Intocmit,
Valoare EURO 4.9715
Nr.crt Valoarea pe categorii de
. Denumire lucrari, fara TVA
RETELE EXTERIOARE Mii lei Mii euro
Alimentare cu apa
1 15.28 3.752
Canalizare
2 27.99 6.874
3 Alimentare cu gaze -
Alimentare cu agent termic
4 40.23 9.881
Alimentare cu energie electrica
5 208.05 51.100
Telefonie
6 -
7 Radio-TV -
Drumuri acces
8 586.10 143.952
9 Cai ferate industriale -
Cheltuieli aferente bransarii la retelele de utilitati
10 1000.00 245.610
Total fara TVA 1877.65 461.17
Valoare TVA 450.64 110.68
Total cheltuieli 2328.28 571.85
Intocmit,
2. Esalonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a investitiei
MII RON
Indicatori Luna 1 Luna 2 Luna 3 Luna 4 Luna 5 Luna 6 Luna 7 Luna 8 Luna 9 Luna 10 Luna 11 Luna 12
ACTIVITATE AN I DE IMPLEMENTARE
Obtinerea terenului - - - - - - - - - - -
-
Studii de teren - - - - - - - - - - -
-
Obtinere avize acorduri autorizatii - - - - - - - - - - -
-
Proiectare si inginerie - - 881,56 - - - - - - - -
- 9
Organizarea procedurilor de achizitie - - - - - - - - - - -
-
Consultanta - - 36,64 - - - 36,644 - - - 36,644
- 4
Asistenta tehnica - - 4,52 4,52 4,524 4,52 4,524 4,524 4,524 4,524 4,524
- 4 4 4
Achizitie active necorporale - - - - - - - - - - -
-
Lucrari de constructii si instalatii aferente - - - - - - - - - - -
organizarii de santier -
Cheltuieli conexe organizarii de santier - - - - - - - - - - -
-
Comisioane, cote si taxe legale - - 1,83 5,64 15,330 8,78 28,853 21,80 19,699 20,179 4,507
- 4 1 3 0
Costul creditului - - - - - - 29,359 29,35 29,359 29,359 29,359
- 9
Cheltuieli diverse si neprevazute - - - - - - - - - - -
-
Pregatirea personalului de exploatare - - - - - - - - - - -
-
Probe tehnologice si teste - - - - - - - - - - -
-
Actualizare - - - - - - - - - - -
-
Realizare lucrari de rezistenta - - 53,75 53,75 53,754 53,75 53,754 - - - -
- 4 4 4
Realizare lucrari de arhitectura - - - - - - 28,948 28,94 28,948 - 28,948
- 8
Realizare instalatii electrice - - - - - - - - - - -
-
Realizare instalatii termice - - - - - - - - - - -
-
Realizare instalatii sanitare - - - - 4,048 - - - - - -
-
Realizare instalatii ventilatie - - - - - - - - - - -
-
Realizare lucrari de montaj utilaj - - - - - - - - - - -
-
Realizare lucrari de montaj - - - - 9,739 - - - - - -
-
Achizitionare utilaje si echipamente tehnologice - - - - - - - - - - -
-
Achizitionare utilaje si echipamente de - - - - - - - - - - -
transport -
Achizitionare aparatura de laborator si dotari - - - - - - - - - - -
-
Realizare lucrari de rezistenta - - 9,01 9,01 9,012 - - - - - -
- 2 2
Realizare lucrari de rezistenta - - - - 56,333 56,33 - - - - -
- 3
Realizare lucrari de arhitectura - - - - 27,465 27,46 - - - - -
- 5
-
Realizare lucrari de montaj utilaj - - - - - - - - - 0,158 0,158
-
Achizitionare utilaje si echipamente tehnologice - - - - - - - - 21,738 - -
-
Realizare lucrari de rezistenta - - - 110,79 110,793 110,79 110,793 - - - -
- 3 3
Realizare lucrari de rezistenta - - - - - - 400,953 240,57 561,335 400,953 -
- 2
Realizare lucrari de arhitectura - - - - - 22,43 - 22,43 22,433 - 22,433
- 3 3
-
Realizare instalatii termice - - - - - - - - - - -
-
-
Realizare lucrari de montaj - - - - - - - - - - -
-
-
Realizare lucrari de rezistenta - - - 152,16 152,169 152,16 152,169 - - - -
- 9 9
- 2
Realizare lucrari de arhitectura - - - - - 22,76 - 22,76 22,766 - 22,766
- 6 6
-
-
Realizare lucrari de montaj - - - - - - - - - - -
-
-
Realizare lucrari de rezistenta - - - - - - - - - 187,662 187,662
-
Realizare lucrari de arhitectura - - - - - - - - - - -
-
-
Realizare instalatii termice - - - - - - - - 26,942 26,942 -
-
-
-
Realizare lucrari de rezistenta - - 5,39 5,39 - - - - - - -
- 7 7
Realizare lucrari de montaj utilaj - - - - - - - 1,437 1,437 - -
-
Achizitionare utilaje si echipamente tehnologice - - - - - 78,98 - - - - -
- 7
Realizare lucrari de rezistenta - - - - - 6,95 6,958 - - - -
- 8
Realizare lucrari de arhitectura - - - - - - - 10,67 10,675 - -
- 5
Realizare instalatii electrice - - - - - - - - 1,922 1,922 -
-
Realizare instalatii termice - - - - - - - - 0,690 0,690 -
-
-
Realizare lucrari de rezistenta - - 5,52 5,52 5,522 5,52 5,522 5,522 - - 5,522
- 2 2 2
Realizare lucrari de arhitectura - - - - - - - - - - 6,516
-
Realizare instalatii electrice - - - - - - - - 8,856 8,856 -
-
Realizare instalatii sanitare - - - - - - - - 49,149 49,149 -
-
-
-
Realizare instalatii sanitare - - - - - - 0,698 0,698 - - -
-
Achizitionare utilaje si echipamente tehnologice - - - - - - - 11,27 - - -
- 4
Realizare lucrari de rezistenta - - - - - - - 16,98 16,989 16,989 16,989
- 9
Realizare lucrari de arhitectura - - - - - - - - - 19,953 19,953
-
- 0
Realizare lucrari de arhitectura - - - - - - - - 0,358 0,358 0,358
-
Realizare lucrari de montaj utilaj - - - - - 10,77 - - - - -
- 8
Achizitionare utilaje si echipamente tehnologice - - - - 577,054 - - - - - -
-
Alimentare cu apa - - - - - 5,69 - - 5,693 - -
- 3
Canalizare - - - - - - - 10,75 - - -
- 9
Drumuri de acces - - 52,99 52,99 52,995 52,99 52,995 52,99 - - -
- 5 5 5 5
Alimentare cu agent termic - - - - - - 12,949 - - 12,949 -
-
Alimentare cu energie electrica - - - - - - 86,499 - - 86,499 -
-
Racordare SEN - - - - - - 500,000 500,00 - - -
- 0
Plantare copaci - - - - - - - - - - -
-
Amenajare spatii verzi - - - - - - - - - - -
-
TOTAL GENERAL - - - 1.051,251 399,806 1.078,737 619,952 2.092,400 1.561,534 1.414,295 1.447,926 386,341
MII RON
Indicatori Luna 13 Luna 14 Luna 15 Luna 16 Luna 17 Luna 18 Luna 19 Luna 20 Luna 21 Luna 22 Luna 23 Luna 24 Total
ACTIVITATE AN II DE IMPLEMENTARE
Obtinerea terenului - - - - - - - - - - - - -
Studii de teren - - - - - - - - - - - - -
Obtinere avize acorduri - - - - - - - - - - - - -
autorizatii
Proiectare si inginerie - - - - - - - - - - - - 881,569
Organizarea procedurilor de - - - - - - - - - - - - -
achizitie
Consultanta - - - 36,64 - - - 36,644 - - - 36,644 219,861
4
Asistenta tehnica 4,524 4,524 4,524 4,52 4,524 4,524 4,52 4,524 4,524 - - - 81,430
4 4
Achizitie active necorporale - - - - - - - - - - - - -
Lucrari de constructii si - - - - - - - - - - - - -
instalatii aferente organizarii
de santier
Cheltuieli conexe organizarii - - - - - - - - - - - - -
de santier
Comisioane, cote si taxe legale 65,192 13,701 28,536 9,89 8,796 7,572 5,75 0,620 9,691 - - - 276,384
5 4
Costul creditului 29,359 29,359 40,432 40,43 40,43 40,43 40,43 40,432 40,43 40,43 40,43 40,432 609,833
2 2 2 2 2 2 2
Cheltuieli diverse si - - - - - - - - - - - - -
neprevazute
Pregatirea personalului de - - - - - - - - - - - - -
exploatare
Probe tehnologice si teste - - - - - - - - - - - - -
Actualizare - - - - - - - - - - - - -
Realizare lucrari de rezistenta - - - - - - - - - - - - 268,770
Realizare lucrari de arhitectura 28,948 - - - - - - - - - - - 144,741
Realizare instalatii electrice - - - - - - 20,75 20,754 20,75 - - - 62,263
4 4
Realizare instalatii termice 2,838 2,838 2,838 - - - - - - - - - 8,513
Realizare instalatii sanitare - - 4,048 - - - - - - - - - 8,096
Realizare instalatii ventilatie 8,556 8,556 8,556 - - - - - - - - - 25,668
Realizare lucrari de montaj - - - 2,57 2,575 2,575 2,57 2,575 2,575 - - - 15,451
utilaj 5 5
Realizare lucrari de montaj - - 29,216 - - - 19,47 19,477 19,47 - - - 97,386
7 7
Achizitionare utilaje si - 353,586 353,586 353,58 353,58 353,58 353,58 - - - - - 2.121,516
echipamente tehnologice 6 6 6 6
Achizitionare utilaje si - - - - - - - - 607,46 - - - 607,468
echipamente de transport 8
Achizitionare aparatura de - - - - - - - - 1,942 - - - 1,942
laborator si dotari
Realizare lucrari de arhitectura - - - - - - - - - - - - 54,930
Realizare instalatii electrice 25,360 25,360 - - - - - - - - - - 50,720
Realizare lucrari de montaj - - - - - - - - - - - - 0,317
utilaj
Achizitionare utilaje si - - - - - - - - - - - - 21,738
echipamente tehnologice
Realizare lucrari de rezistenta - - - - - - - - - - - - 1.603,814
Realizare lucrari de arhitectura 22,433 22,433 - - - 22,43 - - - - - - 157,034
3
Realizare instalatii electrice 15,313 - - - - 15,31 - - - - - - 30,626
3
Realizare instalatii termice 176,198 176,198 - - - - - - - - - - 352,395
Realizare lucrari de montaj - - 1,745 1,74 - - - - - - - - 3,491
utilaj 5
7
Achizitionare utilaje si - - 631,099 - - - - - - - - - 631,099
Realizare lucrari de rezistenta - - - - - - - - - - - - 2.195,570
Realizare lucrari de arhitectura 22,766 22,766 - - - 22,76 - - - - - - 159,361
6
Realizare instalatii electrice 32,461 - - - - 32,46 - - - - - - 64,922
1
utilaj 5
7
Achizitionare utilaje si - - 639,934 - - - - - - - - - 639,934
Realizare lucrari de rezistenta 187,662 187,662 187,662 187,66 187,66 - - - - - - - 1.313,634
2 2
Realizare lucrari de arhitectura - - - - - 20,86 - - - - - - 20,861
1
Achizitionare utilaje si - - - - - - 1,09 - - - - - 1,091
echipamente tehnologice 1
Realizare instalatii termice - - - - - - - - - - - - 53,884
Realizare lucrari de montaj - 9,874 - - - - - - - - - - 9,874
utilaj
Achizitionare utilaje si 3.937,46 - - - - - - - - - - - 3.937,462
utilaj
Realizare lucrari de arhitectura - - - - - - - - - - - - 21,349
Realizare instalatii electrice - - - - - - - - - - - - 3,844
Realizare instalatii termice - - - - - - - - - - - - 1,381
Achizitionare aparatura de - - - - - 0,061 - - - - - - 0,061
laborator si dotari
Realizare lucrari de rezistenta 5,522 5,522 5,522 - - - - - - - - - 55,224
Realizare lucrari de arhitectura 6,516 6,516 6,516 - - - - - - - - - 26,065
Realizare instalatii electrice - - - - - - - - - - - - 17,712
Realizare instalatii sanitare - - - - - - - - - - - - 98,298
Achizitionare utilaje si - - - 35,50 - - - - - - - - 35,508
Achizitionare aparatura de - - - 2,04 - - - - - - - - 2,044
laborator si dotari 4
Realizare instalatii sanitare - - - - - - - - - - - - 1,395
Realizare lucrari de arhitectura 19,953 19,953 - - - - - - - - - - 79,814
Realizare lucrari de arhitectura 0,358 - - - - - - - - - - - 1,432
utilaj
Alimentare cu apa - 5,693 - - - - - - - - - - 17,078
Canalizare 10,759 - - - 10,75 - - - - - - - 32,278
9
Drumuri de acces - - 52,995 52,99 52,99 52,99 - - - - - - 529,949
5 5 5
Alimentare cu agent termic - 12,949 - - - - - - - - - - 38,848
Alimentare cu energie - 86,499 - - - - - - - - - - 259,496
electrica
Racordare SEN - - - - - - - - - - - - 1.000,000
Plantare copaci - - - - - - - - 17,17 - - - 17,170
0
Amenajare spatii verzi - - - - - - - - 4,461 - - - 4,461
TOTAL GENERAL 4.602,181 993,989 2.044,608 775,008 661,329 575,580 448,194 125,026 728,495 40,432 40,432 77,075 21.164,592
Analiza COST – BENEFICIU
1. Identificarea investitiei si definirea obiectivelor, inclusiv specificarea perioadei de referinta
Finantarea proiectului va fi facuta prin:
AXA PRIORITARA A PROGRAMULUI OPERATIONAL SI DOMENIUL MAJOR DE
INTERVENTIE - PROGRAMUL OPERATIONAL SECTORIAL Cresterea Competitivitatii Economice
- AXA PRIORITARA 4 Cresterea eficientei energetice si a securitatii furnizarii, în contextul combaterii
schimbarilor climatice - DOMENIUL DE INTERVENTIE 4.2 Valorificarea resurselor regenerabile de
energie pentru producerea energiei verzi
OPERATIUNEA Sprijinirea investitiilor în modernizarea si realizarea de noi capacitati de
producere a energiei electrice si termice, prin valorificarea resurselor energetice regenerabile: a biomasei,
a resurselor hidroenergetice ( în unitati cu putere instalata mai mica sau egala cu 10 MW), solare, eoliene,
a biocombustibilului, a resurselor geotermale si a altor resurse regenerabile de energie
SCHEMA DE AJUTOR DE STAT: Hotarârea de Guvern nr. 750/2008 privind aprobarea schemei
de ajutor de stat regional privind valorificarea resurselor regenerabile de energie
Obiectivul general al proiectului il constituie cresterea competitivitatii Sc Matic Consult-

Construct Srl prin cresterea productivitatii muncii.
Realizarea proiectului „Construirea unei centrale de productie prin cogenerare de energie

electrica si termica din biogaz”, rezultat din biomasa, are ca scop satisfacerea cerintei de energie
electrica si termica obtinute din resurse regenerabile cat si cea pentru material fertilizant.
Obiectivele specifice ale proiectului sunt:
 Reducerea dependentei de importurile de resurse de energie primara si imbunatatirea sigurantei in
aprovizionare prin producerea de biogaz. Siguranta in aprovizionare este determinata de potentialul de
producere a biomasei ridicat al Romaniei de circa 7.594 mii temp / an (318 PJ / an);
 Imbunatatirea protectiei mediului comparativ cu producerea energiei din carbune ca urmare a
reducerii emisiilor de CO2 produs cu 5,34% fata de carbune. Schimbarile climatice sunt intarziate de
micsorarea efectului de sera prin diminuarea emisiilor de CO2 prin consumarea acestuia de catre plantele
energetice, componente ale biomasei, ca si transformarea biogazului rezultat din fermentarea spontana a
dejectiilor care are efect de sera de 21 ori mai intens decat cel produs de emisiile echivalente volumic de
CO2, rezultatul din arderea biogazului produs prin fermentarea biomasei;
 Realizarea unei centrale cu generare de energie electrica si termica in totalitate din RES (biomasa
generatoare de biogaz), avand in vedere disponibilitatea biomasei cantitativ si calitativ, infrastructurii de
transport care permite posibilitatea de conectare la retea;
 Crearea unui numar de 7 noi locuri de munca in structura urmatoare:
 1 inginer tehnolog
 1 electrician
 3 mecanizatori
 1 mecanici intretinere
 1 paznic
 Cresterea numarului locurilor de munca in amonte in procesul de obtinere a biomasei cu circa 10, fapt
ce ridica nivelul de trai al Romaniei;
 Implicarea Sc Matic Consult-Construct Srl in procesul de valorificare a resurselor regenerabile de
energie, fapt ce ofera importante avantaje sub aspectul protectiei mediului si dezvoltarii rurale;
 Prin implementarea prezentului proiect, se creeaza posibilitatea introducerii in circuitul economic si a
zonelor mai putin dezvoltate din punct de vedere economic, ceea ce va conduce la dezvoltarea zonelor
respective, atat din punct de vedere social (prin scaderea somajului si cresterea nivelului de trai a
populatiei din zona respectiva) cat si din punct de vedere profesional (inlesnind accesul populatiei
angajate in sectorul agricol in alte sectoare);
 Valorificarea oportunitatii de piata de a desface produsele: energie electrica, termica si material
fertilizant necesare economiei pe termen lung.
 Generarea combinata de energie electrica si termica in totalitate din RES prin folosirea de tehnologii
noi cu un grad ridicat de inovare.
Perioada de referinta:
- implementare: 24 luni de la semnarea contractului de finantare nerambursabila;
- operare (perioada de referinta): 20 ani de la data punerii in functiune;
- perioada de viata: 25 ani
INDICATORI DE PERFORMANTA AI OPERATIUNII Valoare la sfârsitul perioadei obligatorii de
mentinere a investitiei*
Puterea instalata ( MW) 1,487MW energie electrica
1,472MW energie termica
Numarul de locuri de munca nou create (dupa punerea in functiune a
instalatiei RES in comparatie cu situatia alternativa in care nu s-ar instala
surse regenerabile de energie in zona).
- total din care: 7
- barbati 5
- femei 2
Numarul de locuri de munca nou create in perioada de implementare a
proiectului
- total din care: -
- barbati
- femei
Energia produsa ca urmare a implementarii proiectului 11.236 MWe h/an
( MWe h/an sau MWt h/an) 9.970 MWt h/an
Alti indicatori
Numar de ore de functionare a instalatiei/an la cel putin 80% din capacitatea 7.847,5
maxima
Alti indicatori
Cantitatea de economii de emisii de CO2 sau echivalent CO2 (tone anual)
prin introducerea tehnologiei RES in raport cu situatia alternativa bazata pe 6983,97 t CO2/an
folosirea combustibililor conventionali
Efectele generate de implementarea proiectului

Valoarea adaugata a proiectului raspunde implicit la obiectivele proiectului si suplimentar efectele
generate de realizarea investitiei se regasesc atat la nivelul societatii comerciale SC Matic Consult-
Construct Srl, respectiv la nivelul entitatii care realizeaza investitia, cat si la nivelul altor actori economici
(beneficiari), astfel:
- bugetul de stat sub forma impozitelor, taxelor, si varsamintelor asimilate,a impozitului pe profit;
- salariati prin salariile incasate, inclusiv sumele destinate asigurarilor si protectiei sociale;
- banca prin dobanzile bancare incasate.
Cresterea de valoare adusa de societatea comerciala SC Matic Consult-Construct Srl, bunurilor si
serviciilor provenind de la terti (altfel spus, cresterea de valoare rezultata din utilizarea factorilor de
productie – in cazul societatii, acestia fiind reprezentati de factorii munca si capital– peste valoarea
consumurilor de materii prime, materiale si a serviciilor furnizate de terti.
Practic, valoarea adaugata generata de proiect se distribuie intre: entitatea care a realizat investitia,
salariatii antrenati in realizarea investitiei precum si la alti beneficiari cum ar fi: statul, bancile, etc.
Relevanta proiectului pentru zona respectiva si modul in care corespunde prioritatilor de

dezvoltare ale zonei de Sud-Vest.
Populatia ocupata este apropiata mediei pe tara 38,8 %. O pondere foarte mare o detine populatia
ocupata in agricultura (38 %), mai ales in judetele Olt (44,7 %), Mehedinti (43,7) si Dolj (39,75).
Ponderea populatiei ocupate in industrie se afla sub media pe tara (21 %) , judetele Mehedinti (18,1 %) si
Olt (18,2 %) avand cel mai mic grad de ocupare in industrie. De asemenea, aceste judete se confrunta si
cu o evidenta ramanere in urma a gradului de tehnologizare industriala si agrara , precum si un nivel redus
de calificare a populatiei.
Regiunea de Sud - Vest este una dintre regiunile cele mai slab dezvoltata din Romania (in 2006,
PIB/ locuitor reprezenta 77,16 % din media nationala). In interiorul regiunii cele mai sarace zone sunt
sudul-estul judetului Olt, sud-estul judetului Dolj, estul judetului Mehedinti.
Atractivitatea scazuta se manifesta si in volumul mic al investitiilor straine directe: 1 226 mil euro
in 2008 respectand 2,5% din totalul investitiilor straine directe realizate in Romania.
De asemenea, Regiunea Sud - Vest are cel mai mic numar de IMM-uri la 1000 de locuitori, doar
15,77, numarul total al IMM-urilor fiind de 36.769, microintreprinderile reprezentand 88,30 % din totalul
IMM-uri.
Astfel implementarea proiectului raspunde unor necesitati ale zonei de a mari numarul de locuri
de munca creaza in cadrul SC Matic Consult-Construct SRL. premize pentru desfasurarea unei activitati
nonagricole amplasata in mediul rural deficitar de astfel de locuri de munca, asigura o sursa importanta de
utilizare a productiei de bimasa realizata de forta de munca excedentara in agricultura asigura astfel locuri
de munca si in aceasta zona precum si ocuparea terenurilor necultivate.
Avantajul utilizarii instalatiilor de producere a energiei electrice din biomasa este dat nu in ultimul
rand de obtinerea energiei termice si a materialului fertilizant. Implementarea prezentului proiect conduce
la cresterea competitivitatii unor industrii precum agricultura (prin utilizarea materialului fertilizant ca
si ingrasamant natural, prin utilizarea energiei termice in cadrul unor sere de legume, sau in cadrul unor
uscatoare de cereale), industria alimentara (prin transformarea energiei termice in agent frigorific),
industria lemnului (prin folosirea energiei termice in cadrul unor fabrici de pelitizare a rumegusului).
Astfel in cazul agriculturii se creeaza premiza infiintarii a 4 ha sere, ceea ce va conduce la
cresterea veniturilor in cadrul sectorului cu:
- sere castraveti - 600 tone/ha x 1.500 Ron/tona = 900.000 Ron/ha x 4 ha = 3.600.000 Ron
- sere tomate - 400 tone/ha x 2.000 Ron/tona = 800.000 Ron/ha x 4 ha = 3.200.000 Ron
Media veniturilor este de 3.400.000 Ron.
Media veniturilor rezultate din agricultura clasica este de 3.588 Ron/ha, rezulta un venit total de
3.588 Ron/ha x 4 ha = 14352 Ron.
In cazul industriei lemnului se pot realiza fabrici de paletizare rumegus si paie.
Pentru uscarea unui mc de material lemnos se folosesc aproximativ 1.932 kWh, ceea ce inseamna
un potential de uscare de 4036 mc/an.
Preturile medii material lemnos
Nr. Denumire Pret masa lemnoasa Pret masa lemnoasa Diferenta
Crt verde / mc uscata / mc
1 Stejar 1.800 Ron 2.800 Ron 1.000 Ron
2 Fag 400 Ron 580 Ron 180 Ron
3 Molid 400 Ron 540 Ron 140 Ron
4 Pin 400 Ron 570 Ron 170 Ron
Medie 372,5 Ron/mc
Astfel rezulta un surplus din vanzarea lemnului uscat de 372,5 Ron/mc x 4036 mc/an = 1.503.410
Ron/an. In cazul transportarii lemnului la o distanta medie de 200 km se realizeaza o economie a greutatii
de transport de 180 kg x 4036 mc/an = 726.480 kg.
Considerand ca se folosesc TIR-uri de 20 tone, rezulta o economie de km parcursi de 7.265 km.
Consumul de motorina pe 100 km este de aproximativ 20 litri, ceea ce inseamna o economie de
1453 litri x 3,4 lei = 4.940 Ron x 2 drumuri (dus-intors) = 9.880 ron
De asemenea, implementarea si punerea in functiune a prezentului proiect va avea un impact
semnificativ si asupra unor activitati conexe necomerciale precum protectia mediului inconjurator ca
urmare a reducerii emisiilor de CO2 fata de producerea energiei electrice din surse conventionale,
scaderea ratei somajului din zona prin crearea unui numar de 7 noi locuri de munca. De asemenea
implementarea proiectului duce la realizarea de venituri fiscale in cuantum de 228.329 Ron in primul an,
crescand pana la 362.273 Ron.
Inca din anul 2000 Comisia Europeana a propus si adoptat un numar considerabil de legi si
instrumente legale pentru promovarea si utilizarea energiei regenerabile.
Ca si obiective strategice la nivel de tara se are in vedere :
 largirea bazei resurselor energetice prin utilizarea potentialului national de resurse bioenegetice;
 cresterea securitatii energetice prin diversificarea resurselor energetice utilizate si limitarea
dependentei de resurse energetice de import;
 utilizarea rationala a resurselor de sol ale tarii fara a rezulta un impact negativ asupra
biodiversitatii si secatuirea solurilor bogate in carbon;
 utilizarea deseurilor agro-alimentare, municipale si forestiere;
 largirea gamei de plante energetice cultivate in Romania in concordanta cu conditiile
pedoclimatice ale tarii;
 dezvoltarea tehnologiilor de cultura a plantelor energetice prin maximizarea nivelului productiilor
si cresterea eficientei energetice;
 largirea pietei produselor agricole (alimentare si nealimentare);
 cresterea gradului de ocupare a fortei de munca disponibila in zonele rurale;
 dezvoltarea unor IMM-uri in zonele rurale;
 cresterea nivelului de eficienta a tehnologiilor.
2. Analiza optiunilor
Au fost avute in vedere 4 scenarii tehice si 3 secenarii economice pentru alegerea celei mai bune
solutii, atat din punct de vedere tehnic, cat si financiar.
Pentru a vedea viabilitatea scenariului ales s-au calculat fluxurile financiare prin metoda
incerementala pentru toate variantele.
Astefel au fost identificate 3 posibile scenarii:
I. Varianta fara investitie (business as usual)
- Presupune pastrarea activitatii pe care firma o desfasoara in prezent, fara a se realiza investitii noi.
In acest scenariu s-a facut o prognoza a activitatii curente pe o perioada de 20 de ani, pentru care s-au
calculat indicatorii de performanta financiara.
Structura cheltuielilor pentru activitatea curenta
Cheltuieli cu Total
Cantitatea Cheltuieli
lucrari si Cheltuieli Alte pret
Denumire produs produsa materii Cheltuieli Impozite Amortis-
servicii cu cheltuieli de cost
(um) anual (1000 prime si utilitati si taxe mente
executate de personalul exploatare anual
um) materiale
terti ( lei)
Alte activitati 1,000 0,00 0,00 5,00 0,00 0,00 0,00 0,00 5,00
Structura veniturilor pentru activitatea curenta
Pret unitar Cantitate Valoarea

Nr.crt Denumire produs pe produs vanduta anual productiei anual
(lei) (UM) ( lei)
1 Alte activitati 98,78 1000 98780
II. Varianta cu investitie si finantare nerambursabila

Presupune realizarea proeictului de investitii cu ajutorul fondurilor nerambursabile si pastrarea
activitatii pe care firma o desfasoara in prezent.
calculat indicatorii de performanta financiara si o prognoza a activitatii generate de proiect.
S-a avut in vedere primirea unui ajutor nerambursabil in cuantum de 70% din valoarea eligibila a
proiectului, diferenta fiind acoperita din surse proprii si 2 credite bancare (unul pe termen lung si unul pe
termen scurt pentru acoperirea nevoii de lichiditati pe perioada de implementare).
Calculul indicatorilor pentru aceasta varianta s-a realizat prin metoda incrementala, luandu-se in
calcul doar veniturile si cheltuielile generate de implementarea proiectului si de operarea acestuia.
Ipoteze care au stat la baza realizarii analizei financiare:
- fond de timp: 365 zile/an
- timp de lucru al motorului in primul an de functionare: 21,5 ore/zi x 365 zile/an = 7.847,5 ore/an
- pentru ceilalti ani de prognoza s-a prevazut o crestere atat a productiei realizate cat si a consumurilor de
0,3%/an.
- pretul de vanzare al energiei electrice este format din pretul reglementat prin Ord. Nr. 44 din 01.11.2007
al Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei de 132 Ron/ MWh la care se adauga
subventia in certificate verzi acordata pentru fiecare MWh produs din surse regenerabile. In prognoza s-a
utilizat un pret mediu pentru certificatul verde de 40 euro calculat la cursul de 4,97 Ron/Euro (curs
prognozat de Comisia Nationala de Prognoza pentru anul 2023.)
-pretul privind energia electrica utilizata pentru autoconsum a fost determinat ca diferenta intre pretul
energiei electrice pe MW/h pe care firma l-ar fi platit daca aceasta ar fi achizitionata direct din reteaua
locala de distributie (430 Ron) si pretul cu care v-a fi comercializat 1 MWh produs de societate, si
reprezinta economia de cheltuiala pe care firma o face prin implementarea prezentului proiectului.
-pentru energia termica a fost luat in calcul un pret de 125,00 Ron fara TVA, pret care a fost negociat si
pentru care s-a incheiat un contract de vanzare-cumparare pe o perioada de 5 ani.
- dobanzile aferente creditelor pe perioada de implementare au fost cuprinse in devizul general al
investitiei la capitolul “5.2 Comisioane, cote, taxe, costul creditului”, conform HG.28/2008;
- in cel de al doilea an de implementare s-au prevazut cheltuieli cu achizitionarea cantitatii de porumb
energetic necesara pentru un an de functionare si a dejectiilor pentru pornirea procesului de fermentare;
Cost de productie pentru: Energie electrica

Consum
Pret unitar
Nr.crt Specificatie UM specific 1000 Cost total (lei)
(lei)
UM
1 Planta energetica tone 1,926.86 176.30 339712.20
2 Dejectii porc tone 97.81 3.63 354.67
3 Paie tone 0.00 0.00 0.00
4 Alte cheltuieli materiale global 97.81 53.59 5241.40
Total cheltuieli materiale si materii
prime 345308.27
5 Energie electrica KWh 72544.45 0.00 0.00
6 Apa rece m3 87.19 0.00 0.00
7 Carburant l 1256.96 3.40 4273.67
8 Energie termica KWh 179212.71 0.00 0.00
9 Canalizare m3 15.45 1.00 15.45
Total cheltuieli utilitati 4289.12
Cheltuieli materiale din productia
vanduta - total 349597.38
Cheltuieli cu lucrari si servicii
10 executate de terti 125150.12
11 Impozite si taxe 3690.48
12 Cheltuieli cu personalul 18122.77
13 Alte cheltuieli de exploatare 0.00
14 Amortismente 74095.24
TOTAL 570656.00
Cost de productie pentru: Energie termica
Consum
Pret unitar
(lei)
UM
3 Paie tone 0.00 0.00 0.00
prime 51434.14
6 Apa rece m3 12.99 0.00 0.00
7 Carburant l 187.23 3.40 636.57
9 Canalizare m3 2.30 1.00 2.30
TOTAL 85000.00
Cost de productie pentru: Material fertilizant

Consum
Pret unitar
(lei)
UM
3 Paie tone 0.00 0.00 0.00
prime 32917.85
6 Apa rece m3 8.31 0.00 0.00
7 Carburant l 119.82 3.40 407.40
9 Canalizare m3 1.47 1.00 1.47
TOTAL 54400.00
Cost de productie pentru: Energie electrica consum propriu
Consum
Pret unitar
(lei)
UM
3 Paie tone 0.00 0.00 0.00
prime 345308.27
6 Apa rece m3 73.48 0.00 0.00
7 Carburant l 1059.25 3.40 3601.45
8 Energie termica m3 151023.87 0.00 0.00
9 Canalizare m3 13.02 1.00 13.02
TOTAL 671840.00
Structura cheltuielilor in primul an de functionare

Cheltuieli cu Alte
Cantitatea Total cost
Cheltuieli lucrari si Cheltuieli cheltuieli
produsa Cheltuieli Impozite Amortisment de
Denumire produs (um) materii prime servicii cu de
anual utilitati si taxe e productie
si materiale executate de personalul exploatar
(1000 um) anual (lei)
terti e
10.22387 3,530,388.8 43,851.3 1,279,519.3 37,731.0 185,284.9
Energie electrica 6 9 9 2 5 7 0.00 757,540.54 5,834,316.15
Energie termica 8.623760 443,555.71 5,509.46 160,757.96 4,740.50 23,279.08 0.00 95,176.89 733,019.60
16.55200
Material fertilizant 0 544,856.29 6,767.73 197,472.34 5,823.15 28,595.63 0.00 116,913.67 900,428.80
Energie electrica consum propriu 1.011153 349,159.34 3,654.78 184,855.25 5,451.10 26,768.57 0.00 109,443.71 679,332.74
4,867,960.2 59,783.3 1,822,604.8 53,745.8 263,928.2
TOTAL 3 5 6 0 4 0.00 1,079,074.81 8,147,097.28
Structura veniturilor generate de proiect in anul 1 de functionare:
Pret
Cantitate Valoarea
unitar pe
Nr.crt Denumire produs vanduta anual productiei
produs
(UM) anual (lei)
(lei)
1 Energie electrica 839.20 10224 8579877
2 Energie termica 125.00 8624 1077970
3 Material fertilizant 80.00 16552 1324160
4 Energie electrica consum propriu 707.20 1011 715087
TOTAL 11 697 094
Recuperarea investitiei
Valoarea investitiei fara TVA 21,164,592
Perioada din an
necesara pentru
Anul Profit net recuperare Ani
Anul 1 2119767.37 100.00% 1
Anul 2 2207070.48 100.00% 1
Anul 3 2439615.12 100.00% 1
Anul 4 2461998.69 100.00% 1
Anul 5 2632871.42 100.00% 1
Anul 6 2466256.12 100.00% 1
Anul 7 2754510.76 100.00% 1
Anul 8 2348261.31 100.00% 1
Anul 9 2919662.61 59.40% 1
8.594
III.Varianta cu investitie si fara finantare nerambursabila

- Presupune realizarea proeictului de investitii fara fonduri nerambursabile si pastrarea activitatii pe
care firma o desfasoara in prezent.
calculat indicatorii de performanta financiara si o prognoza a activitatii generate de proiect.
S-a avut in vedere ca finantarea investitiei se face atat din fonduri proprii, cat si din alte surse atrase
(credite bancare). Pentru comparabilitate fata de cele 2 credite bancare prevazute a se accesa in varianta
cu finantare nerambursabila, in aceasta varianta a fost necesara accesarea unui alt credit pe termen lung
care sa acopere nevoia de finantare a investitiei.
Calculul indicatorilor pentru aceasta varianta s-a realizat prin metoda incrementala, luandu-se in
calcul doar veniturile si cheltuielile generate de implementarea proiectului si de operarea acestuia.
Fata de situatia prezentata anterior in aceasta varianta nu mai apar veniturile aferente cotei de
amortizare a cheltuielilor eligibile a subventiei primite din partea finantatorului iar in flux nu apar
incasarile din rambursari FEDR.
A fost necesar inca un credit pe termen lung care va fi luat in primul an de implementara in luna 4, pentru
a putea acoperii nevoia de finantare determinata de lipsa ajutorului nerambursabil.
Varianta fara proiect ramane aceeasi ca cea prezentata mai sus.
Credit suplimentar termen lung
Valoarea creditului 14 000 000 lei
Durata (ani) 25
Perioada de graţie (luni) 21
Rata dobânzii 7%
Rata de
Anul Luna Anuitate Dobânda Sold credit
rambursat
1 0 0 0 0
2 0 0 0 0
3 0 0 0 0
4 81667 81667 0 14000000
5 81667 81667 0 14000000
AN -1 implementare 6 81667 81667 0 14000000
7 81667 81667 0 14000000
8 81667 81667 0 14000000
9 81667 81667 0 14000000
10 81667 81667 0 14000000
11 81667 81667 0 14000000
12 81667 81667 0 14000000
1 81667 81667 0 14000000
2 81667 81667 0 14000000
3 81667 81667 0 14000000
4 81667 81667 0 14000000
5 81667 81667 0 14000000
6 81667 81667 0 14000000
AN -2 implementare 7 81667 81667 0 14000000
8 81667 81667 0 14000000
9 81667 81667 0 14000000
10 81667 81667 0 14000000
11 81667 81667 0 14000000
12 81667 81667 0 14000000
1 131846 81667 50179 13949821
2 131553 81374 50179 13899642
3 131260 81081 50179 13849462
4 130968 80789 50179 13799283
5 130675 80496 50179 13749104
6 130382 80203 50179 13698925
AN 1 7 130090 79910 50179 13648746
8 129797 79618 50179 13598566
9 129504 79325 50179 13548387
10 129211 79032 50179 13498208
11 128919 78740 50179 13448029
12 128626 78447 50179 13397849
1 128333 78154 50179 13347670
2 128041 77861 50179 13297491
3 127748 77569 50179 13247312
4 127455 77276 50179 13197133
5 127162 76983 50179 13146953
6 126870 76691 50179 13096774
AN 2 7 126577 76398 50179 13046595
8 126284 76105 50179 12996416
9 125992 75812 50179 12946237
10 125699 75520 50179 12896057
11 125406 75227 50179 12845878
12 125114 74934 50179 12795699
1 124821 74642 50179 12745520
2 124528 74349 50179 12695341
3 124235 74056 50179 12645161
4 123943 73763 50179 12594982
5 123650 73471 50179 12544803
6 123357 73178 50179 12494624
AN 3 7 123065 72885 50179 12444444
8 122772 72593 50179 12394265
9 122479 72300 50179 12344086
10 122186 72007 50179 12293907
11 121894 71714 50179 12243728
12 121601 71422 50179 12193548
1 121308 71129 50179 12143369
2 121016 70836 50179 12093190
3 120723 70544 50179 12043011
AN 4 4 120430 70251 50179 11992832
5 120137 69958 50179 11942652
6 119845 69665 50179 11892473
7 119552 69373 50179 11842294
8 119259 69080 50179 11792115
9 118967 68787 50179 11741935
10 118674 68495 50179 11691756
11 118381 68202 50179 11641577
12 118088 67909 50179 11591398
1 117796 67616 50179 11541219
2 117503 67324 50179 11491039
3 117210 67031 50179 11440860
4 116918 66738 50179 11390681
5 116625 66446 50179 11340502
6 116332 66153 50179 11290323
AN 5 7 116039 65860 50179 11240143
8 115747 65568 50179 11189964
9 115454 65275 50179 11139785
10 115161 64982 50179 11089606
11 114869 64689 50179 11039427
12 114576 64397 50179 10989247
13 114283 64104 50179 10939068
14 113990 63811 50179 10888889
15 113698 63519 50179 10838710
16 113405 63226 50179 10788530
17 113112 62933 50179 10738351
18 112820 62640 50179 10688172
AN 6 19 112527 62348 50179 10637993
20 112234 62055 50179 10587814
21 111941 61762 50179 10537634
22 111649 61470 50179 10487455
23 111356 61177 50179 10437276
24 111063 60884 50179 10387097
25 110771 60591 50179 10336918
26 110478 60299 50179 10286738
27 110185 60006 50179 10236559
28 109892 59713 50179 10186380
29 109600 59421 50179 10136201
30 109307 59128 50179 10086022
AN 7 31 109014 58835 50179 10035842
32 108722 58542 50179 9985663
33 108429 58250 50179 9935484
34 108136 57957 50179 9885305
35 107843 57664 50179 9835125
36 107551 57372 50179 9784946
37 107258 57079 50179 9734767
38 106965 56786 50179 9684588
39 106673 56493 50179 9634409
40 106380 56201 50179 9584229
41 106087 55908 50179 9534050
42 105795 55615 50179 9483871
AN 8 43 105502 55323 50179 9433692
44 105209 55030 50179 9383513
45 104916 54737 50179 9333333
46 104624 54444 50179 9283154
47 104331 54152 50179 9232975
48 104038 53859 50179 9182796
49 103746 53566 50179 9132616
AN 9 50 103453 53274 50179 9082437
51 103160 52981 50179 9032258
52 102867 52688 50179 8982079
53 102575 52395 50179 8931900
54 102282 52103 50179 8881720
55 101989 51810 50179 8831541
56 101697 51517 50179 8781362
57 101404 51225 50179 8731183
58 101111 50932 50179 8681004
59 100818 50639 50179 8630824
60 100526 50346 50179 8580645
61 100233 50054 50179 8530466
62 99940 49761 50179 8480287
63 99648 49468 50179 8430108
64 99355 49176 50179 8379928
65 99062 48883 50179 8329749
66 98769 48590 50179 8279570
AN 10 67 98477 48297 50179 8229391
68 98184 48005 50179 8179211
69 97891 47712 50179 8129032
70 97599 47419 50179 8078853
71 97306 47127 50179 8028674
72 97013 46834 50179 7978495
73 96720 46541 50179 7928315
74 96428 46249 50179 7878136
75 96135 45956 50179 7827957
76 95842 45663 50179 7777778
77 95550 45370 50179 7727599
78 95257 45078 50179 7677419
AN 11 79 94964 44785 50179 7627240
80 94671 44492 50179 7577061
81 94379 44200 50179 7526882
82 94086 43907 50179 7476703
83 93793 43614 50179 7426523
84 93501 43321 50179 7376344
85 93208 43029 50179 7326165
86 92915 42736 50179 7275986
87 92622 42443 50179 7225806
88 92330 42151 50179 7175627
89 92037 41858 50179 7125448
90 91744 41565 50179 7075269
AN 12 91 91452 41272 50179 7025090
92 91159 40980 50179 6974910
93 90866 40687 50179 6924731
94 90573 40394 50179 6874552
95 90281 40102 50179 6824373
96 89988 39809 50179 6774194
97 89695 39516 50179 6724014
98 89403 39223 50179 6673835
99 89110 38931 50179 6623656
100 88817 38638 50179 6573477
AN 13 101 88524 38345 50179 6523297
102 88232 38053 50179 6473118
103 87939 37760 50179 6422939
104 87646 37467 50179 6372760
105 87354 37174 50179 6322581
106 87061 36882 50179 6272401
107 86768 36589 50179 6222222
108 86476 36296 50179 6172043
109 86183 36004 50179 6121864
110 85890 35711 50179 6071685
111 85597 35418 50179 6021505
112 85305 35125 50179 5971326
113 85012 34833 50179 5921147
114 84719 34540 50179 5870968
AN 14 115 84427 34247 50179 5820789
116 84134 33955 50179 5770609
117 83841 33662 50179 5720430
118 83548 33369 50179 5670251
119 83256 33076 50179 5620072
120 82963 32784 50179 5569892
121 82670 32491 50179 5519713
122 82378 32198 50179 5469534
123 82085 31906 50179 5419355
124 81792 31613 50179 5369176
125 81499 31320 50179 5318996
126 81207 31027 50179 5268817
AN 15 127 80914 30735 50179 5218638
128 80621 30442 50179 5168459
129 80329 30149 50179 5118280
130 80036 29857 50179 5068100
131 79743 29564 50179 5017921
132 79450 29271 50179 4967742
133 79158 28978 50179 4917563
134 78865 28686 50179 4867384
135 78572 28393 50179 4817204
136 78280 28100 50179 4767025
137 77987 27808 50179 4716846
138 77694 27515 50179 4666667
AN 16 139 77401 27222 50179 4616487
140 77109 26930 50179 4566308
141 76816 26637 50179 4516129
142 76523 26344 50179 4465950
143 76231 26051 50179 4415771
144 75938 25759 50179 4365591
145 75645 25466 50179 4315412
146 75352 25173 50179 4265233
147 75060 24881 50179 4215054
148 74767 24588 50179 4164875
149 74474 24295 50179 4114695
150 74182 24002 50179 4064516
AN 17 151 73889 23710 50179 4014337
152 73596 23417 50179 3964158
153 73303 23124 50179 3913978
154 73011 22832 50179 3863799
155 72718 22539 50179 3813620
156 72425 22246 50179 3763441
157 72133 21953 50179 3713262
158 71840 21661 50179 3663082
159 71547 21368 50179 3612903
AN 18 160 71254 21075 50179 3562724
161 70962 20783 50179 3512545
162 70669 20490 50179 3462366
163 70376 20197 50179 3412186
164 70084 19904 50179 3362007
165 69791 19612 50179 3311828
166 69498 19319 50179 3261649
167 69205 19026 50179 3211470
168 68913 18734 50179 3161290
169 68620 18441 50179 3111111
170 68327 18148 50179 3060932
171 68035 17855 50179 3010753
172 67742 17563 50179 2960573
173 67449 17270 50179 2910394
174 67157 16977 50179 2860215
AN 19 175 66864 16685 50179 2810036
176 66571 16392 50179 2759857
177 66278 16099 50179 2709677
178 65986 15806 50179 2659498
179 65693 15514 50179 2609319
180 65400 15221 50179 2559140
181 65108 14928 50179 2508961
182 64815 14636 50179 2458781
183 64522 14343 50179 2408602
184 64229 14050 50179 2358423
185 63937 13757 50179 2308244
186 63644 13465 50179 2258065
AN 20 187 63351 13172 50179 2207885
188 63059 12879 50179 2157706
189 62766 12587 50179 2107527
190 62473 12294 50179 2057348
191 62180 12001 50179 2007168
192 61888 11708 50179 1956989
193 61595 11416 50179 1906810
194 61302 11123 50179 1856631
195 61010 10830 50179 1806452
196 60717 10538 50179 1756272
197 60424 10245 50179 1706093
198 60131 9952 50179 1655914
AN 21 199 59839 9659 50179 1605735
200 59546 9367 50179 1555556
201 59253 9074 50179 1505376
202 58961 8781 50179 1455197
203 58668 8489 50179 1405018
204 58375 8196 50179 1354839
205 58082 7903 50179 1304659
206 57790 7611 50179 1254480
207 57497 7318 50179 1204301
208 57204 7025 50179 1154122
209 56912 6732 50179 1103943
210 56619 6440 50179 1053763
AN 22 211 56326 6147 50179 1003584
212 56033 5854 50179 953405
213 55741 5562 50179 903226
214 55448 5269 50179 853047
215 55155 4976 50179 802867
216 54863 4683 50179 752688
217 54570 4391 50179 702509
218 54277 4098 50179 652330
AN 23 219 53984 3805 50179 602151
220 53692 3513 50179 551971
221 53399 3220 50179 501792
222 53106 2927 50179 451613
223 52814 2634 50179 401434
224 52521 2342 50179 351254
225 52228 2049 50179 301075
226 51935 1756 50179 250896
227 51643 1464 50179 200717
228 51350 1171 50179 150538
229 51057 878 50179 100358
AN 24 230 50765 585 50179 50179
Termenul de recuperare al investitiei

Valoarea investitiei fara
TVA 21.164.592 RON
Perioada din an necesara
Anul Profit net pentru recuperare Ani
Anul 1 -189800,36 100,00% 1
Anul 2 -160842,69 100,00% 1
Anul 3 8807,41 100,00% 1
Anul 4 -25042,89 100,00% 1
Anul 5 72219,34 100,00% 1
Anul 6 212956,91 100,00% 1
Anul 7 400906,02 100,00% 1
Anul 8 14853,53 100,00% 1
Anul 9 487623,58 100,00% 1
Anul 10 282953,35 100,00% 1
Anul 11 642238,82 100,00% 1
Anul 12 426899,28 100,00% 1
Anul 13 742223,42 100,00% 1
Anul 14 698923,41 100,00% 1
Anul 15 557384,99 100,00% 1
Anul 16 700556,50 100,00% 1
Anul 17 1172204,33 100,00% 1
Anul 18 1072233,59 100,00% 1
Anul 19 1264007,55 100,00% 1
Anul 20 891751,19 100,00% 1
Anul 21 891751,19 100,00% 1
Anul 22 891751,19 100,00% 1
Anul 23 891751,19 100,00% 1
Anul 24 891751,19 100,00% 1
Anul 25 891751,19 100,00% 1
Anul 26 891751,19 100,00% 1
Anul 27 891751,19 100,00% 1
Anul 28 891751,19 100,00% 1
Anul 29 891751,19 100,00% 1
Anul 30 891751,19 100,00% 1
Anul 31 891751,19 100,00% 1
Anul 32 891751,19 100,00% 1
Anul 33 891751,19 100,00% 1
Anul 34 891751,19 33,50% 0.335
33,335
Se observa ca pe perioada de operare societatea inregistreaza pierderi din operarea centralei de

biogaz datorita cheltuielilor mari cu dobanzile, pe care nu le poate acoperi din activitatea curenta.
In aceasta situatie termenul de recuperare este 33,335 ani, perioada care depaseste perioada de
viata a investitiei.
Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Anul 6 Anul 7 Anul 8 Anul 9 Anul 10
Rata acoperirii
debitului pentru
activitatea generata
de proiect 0,70 0,69 0,74 0,71 0,92 3,42 3,72 2,89 3,63 3,16
Venituri exploatare 3.714.512 3.715.627 3.716.741 3.717.856 3.718.972 3.720.087 3.721.203 3.722.320 3.723.436 3.724.554
Venituri financiare -163 -9.934 -19.414 -27.200 -35.323 -37.202 -30.515 -21.949 -17.244 -8.539
Cheltuieli din
exploatare 2.525.868 2.631.642 2.595.335 2.767.578 2.785.910 2.679.437 2.505.641 3.017.060 2.502.212 2.797.839
Amortizare 1.079.075 1.079.075 1.079.075 1.079.075 1.079.075 1.056.682 1.056.682 1.056.682 983.784 983.784
Dobanzi 1.378.281 1.234.894 1.091.507 948.120 811.764 0 0 0 0 0
Debite bancare 1.867.605 1.867.605 1.867.605 1.867.605 1.340.332 602.151 602.151 602.151 602.151 602.151
Anul 11 Anul 12 Anul 13 Anul 14 Anul 15 Anul 16 Anul 17 Anul 18 Anul 19 Anul 20
Rata acoperirii debitului
pentru activitatea
generata de proiect 3,78 3,28 3,81 3,65 3,30 3,01 3,88 3,61 3,92 3,11
Venituri exploatare 3.725.6713.726.7893.727.9073.729.0253.730.1443.731.2633.732.3823.733.5023.734.6223.735.742
Venituri financiare -1.881 8.228 16.184 27.142 37.667 46.777 54.297 66.534 77.771 90.926
Cheltuieli din exploatare 2.420.0442.729.7782.405.6172.511.3912.733.6842.615.6212.104.9252.279.4452.105.6502.605.238
Amortizare 969.638 969.638 954.487 954.487 954.487 652.347 652.347 652.347 652.347 652.347
Dobanzi 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Debite bancare 602.151 602.151 602.151 602.151 602.151 602.151 602.151 602.151 602.151 602.151
Din analiza indicatorilor financiari rezultati din prognoza celor 3 variante se observa ca cea de a
doua varianta este optima pentru atingerea obiectivelor prezentului proiect. Totodata apreciind impactul
pozitiv asupra mediului inconjurator, apreciem ca varianta cu investitie si finantare nerambursabila este
justificata atat din punct de vedere al investitorului, cat si din punct de vedere al economiei nationale.
3. Analiza financiara
In analiza financiara s-au luat in calcul doar fluxurile de numerar generate de implementarea
proiectului si de operarea centralei pe o perioada de 20 de ani.
Rata de actualizare folosita in calculul indicatorilor VANFC/RIRFC respectiv VANFK/RIRFK
este de 5%.
Conform metodologiei de realizare a analizei cost – beneficiu, proiectul a fost evaluat prin
metoda incrementala (pe baza diferentelor dintre cheltuielile si veniturile dintre scenariul activitatii cu
proiect si scenariu fara proiect)
Valoarea reziduala a fost calculata dupa cum urmeaza:
Perioada de viata a obiectivului 25 ani
Perioada de referinta (prognoza) 20 ani
Venituri realizate in anul 20 11,697,094
Cheltuieli cu materiile prime si materialele consumabile in anul 20 4,867,960

Alte cheltuieli din afara (cu energia si apa) in anul 20 59,783
Cheltuieli privind marfurile in anul 20 0
Cheltuieli cu personalul in anul 20 263,928
Amortizari si provizioane pentru deprecierea imobilizarilor corporale si necorporale in anul
20 652,347
Cheltuieli privind prestatiile externe in anul 20 2,427,078
Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate in anul 20 53,746

Alte cheltuieli de exploatare in anul 20 0
CHELTUIELI TOTALE 8,324,842
Venituri realizate ajustate 10,527,384
Cheltuieli cu materiile prime si materialele consumabile ajustate 4,867,960

Alte cheltuieli din afara (cu energia si apa) ajustate 59,783
Cheltuieli privind marfurile ajustate 0
Cheltuieli cu personalul ajustate 263,928
Amortizari si provizioane pentru deprecierea imobilizarilor corporale si necorporale
ajustate 652,347
Cheltuieli privind prestatiile externe ajustate 3,155,201
Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate ajustate 53,746

Alte cheltuieli de exploatare ajustate 0
CHELTUIELI TOTALE AJUSTATE 9,052,966
Rezultat brut din exploatare 1,474,419
Impozit profit 235,907
Rezultat net al exercitiului financiar 1,238,512
Profit pentru anii de functionare 21-25 6,192,559
Valoare reziduala 6,192,559
Fluxurile de numerar pe perioada de implementare luate in calcul in analiza profitabilitatii

financiare si analiza profitabilitatii capitalului
Analiza financiara FNPVC FNPVK
Anul -
2 Anul -1 Anul 0 Anul -2 Anul -1 Anul 0
TOTAL COST
INVESTITIONAL -10,055,654 -11,108,937
TOTAL COSTURI DE
OPERARE
- materii prime -4,789,487 -4,789,487
- salarii
- energie, utilitati -95,000 -95,000
- intretinere si operare
- costuri administrative
- reparatii capitale, inlocuiri
- alte iesiri de numerar
- dobanzi
- rambursari de credit 0
- impozite si taxe
VENITURI OPERATIONALE
- produs X 0 0 0 0 0 0
- produs Y 0 0 0 0 0 0
- produs Z 0 0 0 0 0 0
SURSE DE FINANTARE
- asistenta UE
- bugetul de stat
- capital privat 0
- imprumuturi
- alte resurse
Flux perioada 0 -10,055,654 -15,993,424 0 0 -4,884,487
Analiza proiectului de investitii este prezentata sub forma unor indicatori calculati, conform metodologiei
de realizare a analizei cost - beneficiu.
1. Profitabilitatea financiara a investitiei se determina pe baza indicatorilor:
- VANF/C – valoare financiara neta actualizata calculat la total valoare investitie;
- RIRF/C – rata de rentabilitate financiara a investitiei calculata la total valoare investitie.
Indicator Valoare
VANF/C – valoare financiara neta

actualizata calculata la total 21,009,194.23 lei
valoare investitie
RIRF/C – rata de rentabilitate
financiara a investitiei calculata la 12.85%%
total valoare investitie.
Indicatorii financiari obtinuti au valori pozitive ceea ce evidetiaza capacitatea proiectului de a

genera un plus de valoare in viitor.
Necesitatea de finantarea a proiectului este accentuata si de rata de rentabilitate financiara care ia
valori putin peste rata de actualizare de 5% utilizata in calcului indicatorilor.
Rata actualizare 5.0%
ANUL -1 ANUL 0 ANUL 1 ANUL 2 ANUL 3 ANUL 4 ANUL 5 ANUL 6 ANUL 7 ANUL 8 ANUL 9
15,983,42
Costuri 10,055,654 4 7,014,277 7,141,912 7,097,514 7,305,634 7,327,393 7,225,150 7,014,277 7,633,076 7,097,514
10,973,64 10,973,64
Beneficii 10,973,64210,973,642 210,973,64210,973,642 210,973,64210,973,64210,973,642
14,497,43
Costuri actualizate 9,576,814 7 6,059,196 5,875,669 5,561,088 5,451,576 5,207,441 4,890,266 4,521,465 4,686,047 4,149,770
Beneficii actualizate 0 9,479,445 9,028,043 8,598,136 8,188,701 7,798,763 7,427,393 7,073,708 6,736,864 6,416,061
ANUL 10 ANUL 11 ANUL 12 ANUL 13ANUL 14 ANUL 15 ANUL 16 ANUL 17 ANUL 18 ANUL 19 ANUL 20
Costuri 7,455,028 7,014,277 7,388,8717,014,277 7,141,912 7,410,630 7,633,076 7,014,277 7,225,150 7,014,277 1,426,190
Beneficii 10,973,64210,973,64210,973,6428,039,36211,697,09411,697,09411,697,09411,697,09411,697,09411,697,09411,697,094
Costuri actualizate 4,151,239 3,719,821 3,731,8823,373,987 3,271,792 3,233,233 3,171,701 2,775,787 2,723,083 2,517,721 487,543
Beneficii actualizate 6,110,535 5,819,557 5,542,4353,867,071 5,358,573 5,103,403 4,860,384 4,628,937 4,408,512 4,198,583 3,998,650
103,634,55
Costuri totale
8
124,643,75
Beneficii totale
3
Raport cost/beneficiu 0,83
Raport beneficiu/cost 1,20
Din analiza rezulta un raport Cost / Beneficiu subunitar, ceea ce inseamna ca implementarea
proiectului va genera mai multe beneficii decat costuri. De asemenea pe langa costurile si beneficiile
adusa societatii proiectul poate determina beneficii sau costuri suplimentara mediului economic si social
din zona. Aceste beneficii au fost analizate si cuantificate in cadrul analiza economica a proiectului.
2. Profitabilitatea contributiei proprii investite in proiect este determinata considerand numai contributia
privata la proiect si este reflectata de indicatorii:
- VANF/K – valoare financiara neta actualizata calculata la capitalul national public si privat (fara
subventia UE);
- RIRF/K – rata de rentabilitate financiara a capitalului calculata la capitalul national public si privat
(fara subventia UE).
Indicator Valoare
VANF/K – valoare financiara neta

actualizata calculata la capitalul 24,956,499.67 lei
privat (fara subventia UE);
RIRF/K – rata de rentabilitate
financiara a capitalului calculata la
capitalul privat (fara subventia 24.56%
UE).
Indicatorii financiari obtinuti au valori pozitive ceea ce evidetiaza rentabilitatea capitalului

investit.
Din punct de vedere al indicatorilor VANFK si RIRFK investitia ar trebui realizata, aceasta
generand o rentabilitate ridicata a capitalului investit.
Sustenabilitate
Fluxurile de numerar sunt pozitive pe fiecare luna in perioada de implementare si pe toata
perioada de operare, ceea ce denota capacitatea societatii de a sustine investitia si de a finaliza
implementarea proiectului.
De asemenea valoarea indicatorului Rata de acoperire a debitelor este mai mare de 1,2 pe toata
perioada de operare, dovedind capacitatea sporita a societatii de a acoperi creditele accesate fara
dificultate, si riscul mic pe care societatea il prezinta in fata institutiilor de credit la care va apela pentru
cele doua credite prevazute a se contracta pe perioada de implementare.
Sustenabilitatea finaciara a proiectului a fost realizata in corelare cu graficul de realizare a
investitiei, planul de finantare si sursele prevazute, graficul prefinantarilor si graficul cererilor de
rambursare a cheltuielilor eligibile efectuate.
5. Analiza de senzitivitate
Pentru proiectul de investiţii s-a efectuat o analiză de senzitivitate la diversele schimbări ce pot
aparea în condiţiile economiei de piaţă. Acest tip de analiză işi propune să stabilească cât de sensibil va fi
viitorul obiectiv la unele modificări ce pot apărea în cursul exploatării sale viitoare.
Identificarea variabilelor cheie
Rezultatele analizei economico-financiare se bazează pe o serie de ipoteze de modificare pentru

fiecare variabilă. Valorile variabilelor utilizate în analiză pot suferi modificari şi pot afecta situaţia
preconizată. În aces sens, este necesar să se testeze senzitivitatea indicatorilor actualizaţi la modificări ale
variabilelor cheie.
Pentru a observa modificarile produse de variatia cu +/- 1% a variabilelor independente (vanzari

generate de afacere, costul materiei prime, cheltuieli privind prestari externe, cheltuieli cu personalui
precum si alte cheltuieli externe) asupra modificarii variabilei dependente (VANF/C, RIRF/C, VANF/K ,
RIRF/K) s-a efectuat analiza de senzitivitate .
S-au considerat variabile relevante acelea a căror variaţie pozitivă sau negativă de 1% a produs o
modificare cu aproximativ +\- 1% a RIR si o modificare a VAN. Printre elementele care îşi pot schimba
nivelele de influenţă pe parcursul a 20 ani de funcţionare a obiectivului sunt de menţionat modificarea
tarifelor în sensul creşterii acestora pentru combustibil, energie electrică, lucru ce va influenţa costurile
operaţionale anuale. O influenţă negativă o poate înregistra şi creşterea în salturi cheltuielilor cu
reparatiile echipamentelor ce pot determina creşeterea cheltuielilor de exploatare.
Rezultatele analizei economico-financiare se bazează pe o serie de ipoteze de modificare pentru
fiecare variabilă. Valorile variabilelor utilizate în analiză pot suferi modificari şi pot afecta situaţia
preconizată. În aces sens, este necesar să se testeze senzitivitatea valorilor actualizate la modificări ale
variabilelor cheie.
În studierea senzitivităţii proiectului la aceste schimbări, s-au luat în considerare mai multe
scenarii conform cărora anumite variabile economice se modifică, rezultând în schimbarea valorilor
indicatorilor economico-financiari ai proiectului de investiţii. Aceste scenarii au în vedere variaţii
potenţiale ale variabilelor cele mai predispuse la modificări pe parcursul perioadei de analiză, şi anume:
valoarea investiţiei iniţiale, venituri din productie, salariul nominal, cheltuielile cu materii prime,
materiale şi combustibili, cheltuieli cu servicii executate de terti. Aceste categorii sunt considerate a avea
cel mai mare impact asupra eficienţei proiectului în condiţiile modificării lor, lucru comensurat prin
studierea variaţiei indicatorilor: rata financiară de rentabilitate a investiţiei şi cea a capitalului, venitul net
actualizat şi raportul beneficiu-cost.
Rezultatele analizei au evidenţiat ca cea mai critica variabila este Productia Vanduta, a cărei
modificări au condus la schimbări însemnate ale indicatorilor analizaţi (RIR si VAN).
Calculul valorilor indicatorilor VANFC, RIRFC si VANFK, RIRFK in vederea identificarii variabilelor
critice.
FNPVC FNPVK FNPVC FNPVK

Indicatori VAN RIR VAN RIR VAN RIR VAN RIR
Flux de baza 21,009,194 12.85% 24956499.67 24.56% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00%
Variatia productiei cu -1% 19,762,757 12.42% 23710062.14 23.34% -5.93% -3.34% -4.99% -4.97%
Variatia productiei cu +1% 22,255,632 13.27% 26202937.19 25.81% 5.93% 3.31% 4.99% 5.10%
Variatia materiilor prime si materiale cu -1% 21,559,449 13.04% 25506754.04 25.11% 2.62% 1.47% 2.20% 2.25%
Variatia materiilor prime si materiale cu +1% 20,458,940 12.66% 24406245.30 24.01% -2.62% -1.48% -2.20% -2.22%
Variatia energiei si apei cu -1% 21,015,952 12.85% 24963257.34 24.56% 0.03% 0.02% 0.03% 0.03%
Variatia energiei si apei cu +1% 21,002,437 12.85% 24949742.00 24.55% -0.03% -0.02% -0.03% -0.03%
Variatia personalului cu -1% 21,039,028 12.86% 24986333.04 24.59% 0.14% 0.08% 0.12% 0.12%
Variatia personalului cu +1% 20,979,361 12.84% 24926666.30 24.53% -0.14% -0.08% -0.12% -0.12%
Variatia prestatiilor externe cu -1% 21,239,121 12.93% 25186426.60 24.78% 1.09% 0.61% 0.92% 0.91%
Variatia prestatiilor externe cu +1% 20,779,267 12.77% 24726572.74 24.33% -1.09% -0.61% -0.92% -0.91%
Variatia impozitelor cu -1% 21,009,194 12.85% 24956499.67 24.56% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00%
Variatia impozitelor cu +1% 21,009,194 12.85% 24956499.67 24.56% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00%
Variatia altor cheltuieli de exploatare cu -1% 21,009,194 12.85% 24956499.67 24.56% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00%
Variatia altor cheltuieli de exploatare cu +1% 21,009,194 12.85% 24956499.67 24.56% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00%
Variatia investitiei cu -1% 21241930.17 12.99% 25,000,712.70 24.69% 1.11% 1.14% 0.18% 0.56%
Variatia investitiei cu +1% 20760445.17 12.69% 24,912,286.64 24.42% -1.18% -1.19% -0.18% -0.55%
FNPVC FNPVK
Variatia productiei cu -1% Variatia productiei cu -1%

Variatia productiei cu +1% Variatia productiei cu +1%
Variatia materiilor prime si materiale cu -1% Variatia materiilor prime si materiale cu -1%
Variatia materiilor prime si materiale cu +1% Variatia materiilor prime si materiale cu +1%
Variatia prestatiilor externe cu -1%
Variatia prestatiilor externe cu +1%
Variatia investitiei cu -1%
Variatia investitiei cu +1%
Au fost considerate variabile critice, variabile care la o modificare cu +/- 1% au determinat o

variatie de cel putin +/- 1% a indicatorilor analizati
Grafic Tornado pt. VANFC
Influenta asupra variabilelor de intrare
Procent de modificare in VANFC
Grafic Tornado RIRFC
Procent modificare RIRFC

Grafic Spider pentru VANFC
modificare % variabila iesire

Productie vanduta (F33)
Cheltuieli materii prime (F40)
Cheltuieli energia si ap (F41)
Cheltuieli cu personalul (F43)
Cheltuieli privind presta (F44)
Investitie an I (D66)
Investitie an II (E66)
Modificare variabila intrare (%)
Grafic Spider pentru RIRFC

Modificare % Variabile de iesire
Productie vanduta (F33)

Cheltuieli materii prime (F40)
Cheltuieli cu personalul (F43)
Cheltuieli privind presta (F44)
Investitie an I (D66)
Investitie an II (E66)
Modificare % variabile intrare

Acest grafic permite vizualizarea în funcţie de regresie liniară (metoda celor mai mici pătrate) a
variabilelor care exercită influenţa pozitivă şi negativă (pe parcusul întregii simulări) asupra valorii
VANFC. Fiecărei modificări de o unitate (+/-) din valoarea de regresie (în cazul nostru 0,903 pentru
factorul productie vanduta) îi revine o modificare procentuală similară din devierea standard a variabilei
analizate. Observăm o influenţă pozitivă asupra VANFC determinata de valoarea productiei vandute
precum şi o influenţă negativă determinata de ceilalti indicatori analizati, dintre care se evidentiaza si
cheltuielilea cu materiile prime si materiale consumabile si valoarea investitiei pe cei 2 ani de
implementare.Ceilalti indicatori nu influentarea semnificativ VANFC, coeficientul de corelatie avand o
valoare destul de mica.
Coeficientul de corelatie indica intensitatea si sensul legaturii dintre VANFC si variabilele de
intrare. Se confirma faptul ca cea mai mare influenta asupra indicatorului VANFC o are valoarea
productiei vandute.
Ca si in cazul analizei asupra indicatorului VANFC cea mai mare influenta asupra modificarii
indicatorului RIRFC o are modificarea Productiei Vandute urmata de valoarea investitiei in cei 2 ani de
implementare si cheltuielile cu materii prime si materiale.
6. Analiza de risc
Schema nr. 1: Pentru a elabora un profil de risc al proiectului vom expune anumite
Structura ciclică a
metodologiei variabile şi presupuneri ale sale. O analiză a riscurilor identificate ne crează
RiskMan
o imagine a lor pe tot parcursul proiectului, cu atragerea atenţiei asupra
IDENTIFICARE
celor mai importante perioade în care pot interveni riscuri nedorite, precum
şi gradul de risc al proiectului în diferite faze ale sale. O simulare Monte
EVALU AR E Carlo ulterioară ne va ajuta să analizăm indicatorii financiari rezultanţi
pentru a alege cea mai bună variantă a proiectului analizat prin prizma
riscurilor atribuite proiectului.
Ce mai utilizată metodologie de identificare şi analiză a riscurilor este

D I M IN U A R E
cunoscută sub denumirea de RiskMan, elaborată de către instituţiile de

profil din Marea Britanie. Ca parte integrantă a managementului de proiect,
are ca scop evoluarea profilului de risc şi control al incertitudinei în cadrul
proiectului, prin structurarea procedeelor şi metodelor după un anumit
standard. Evaluarea prin RiskMan presupune respectarea a unei structuri ciclice de control al
incertitudinei şi anume după cum urmează în schema Nr. 1: Identificarea – Evaluarea – Diminuarea –
Stabilirea unui plan pentru situaţii neprevăzute – Luarea deciziei – Control/Monitorizare, paşi a căror
derulare este înregistrată de un Audit al riscului în cadrul proiectului, cu scopul de a asigura
implementarea managemntului de risc în fiecare fază a ciclului de viaţă al proiectului.
Utilitatea acestei metodologii este garantată de acumularea experienţei în managementul proiectelor

ulterioare din domeniu, care este parte a celei de a opta activităţi din cadrul RiskMan – Asigurarea
dezvoltării şi îmbunătăţirii continue a managementului de risc. Ultima etapă presupune realizarea pentru
fiecare proiect derulat a unui „project history file”.
Un fişier istoric este util în cazurile în care lucrurile evoluează negativ, deoarece poate fi folosit pentru a
stabili „de ce” şi „când”, iar în cazul în care lucrurile merg bine, fişierul este utilizat pentru a grăbi
procesul de audit şi pentru a face recomandări pentru viitor pe baza experienţei precedente.
În continuare vom sistematiza cele mai importante riscuri care pot interveni în derularea
normală a proiectului. Perioada derulării proiectului am împărţit-o în doua momente de referinţă, şi
anume: Perioada de implementare şi Perioada de operare.
Evaluarea probabilităţii apariţiei fiecărui risc în parte se axeaza pe experienţa echipei de proiect, cu
posibilitatea utilizării experienţei din proiectele precedente.
Analiza riscului în faza preinvestiţională a proiectului
În cazul proiectului dat ne întâlnim cu problema alegerii unei variante din cele două prezentate, având ca
cei mai utilizaţi indicatori în evaluarea eficienţei proiectelor – Valoarea Actualizată Netă şi Rata Internă
de Rentabilitate. Luând în considerare faptul că idicatorii ne dau o reprezentare clară a eficienţei
investiţiei s-a ales realizarea proiectului cu ajutor financiar nerambursabil. Analiza riscului în faza
preinvestiţională ne-a permis să facem o decizie mai sigură, mai bine justificată, privind acceptarea
proiectului investiţional.
In cadrul analizei de risc s-a apelat la posibilităţile programului de soft – @RISK (care face parte din
pachetul de programe soft de analiză a riscului în proiecte - Palisade Decision Tools). În @RISK există
posibilitatea utilizării a 32 de funcţii de distribuţie (Pareto, Pearson, Student, Triang, Normal, IntUniform
ş.a.), varianta folosita in simulare fiind distributia de tip triangulara care a facut posibila modificarea cu
+/- 10% a variabilelor de intrare.
Analiza riscurilor:
I) pentru perioada de implementare:
a) riscul tehnologic
▬ etapizarea eronata a lucrarilor va fi combatuta prin includerea graficului de realizare a investitiei ca
anexa la contractul de prestari servicii de lucrari de constructii asigurandu-se astfel o motivare in plus a
contractorului pentru realizarea la timp a lucrarilor;
▬ erori în calculul solutiilor tehnice. Pentru eliminarea acestui risc a fost facuta o documentare vasta pe
variante de statii de cogenerare de inalta eficienta produsa in Uniunea Europeana si au fost verificate
datele introduse in proiect la nivelul entitatilor deja realizate in Germania si Italia, astfel ca riscul a fost
inlaturat in proportie de 98%. De asemena, studiul de fezabilitate realizat are la baza proiectul tehnic deja
realizat, astfel concluziile afirmate in stidiul de fezabilitate sunt certe.
▬ executarea defectuoasa a unei/unor parti din lucrari. In bugetul proiectului a fost prevazute cheltuieli
pentru contractarea unui diriginte de santier atestat care alaturi de proiectant la nivelul fazelor
determinante si IGSIC va urmari calitatea realizarii lucrarilor in concordanta cu caietele de sarcini si
memoriile de specialitate incluse in proiectul tehnic;
▬ nerespectarea normativelor şi legislatiei în vigoare. Proiectul a avut la baza respectarea legislatiei
confirmata de obtinerea avizelor si acordurilor care au stat la baza obtinerii autorizatiei de construire, iar
proiectarea a fost realizata in concordanta cu standardele si normativele in vigoare; Astfel riscul este
practic inexistent intrucat prin clauze contractuale managementul contractantului trebuie sa-si asume
aceste lucruri.
b) riscul de venit
▬ riscul privind lipsa surselor de finantare proprii pentru derularea proiectului conform graficului de
activitati a fost mult diminuat datorita faptului ca SC MATIC CONSULT-CONSTRUCT SRL a
inregistrat in profit net la finele anului ...... de....... Ron (suma care usureaza completarea necesarului de
aport la capital), risc diminuat totodata si de ajutorul financiar nerambursabil primit din partea UE in
valoare de 12.341.982,73 Ron. De asemenea dupa finalizarea procedurilor de achizitii se are in vedere
accesarea prefinantarii in cumul de 4.319.692,95 Ron acordate conform prevederilor ghidului
solicitantului.
Pentru contractarea bunurilor si lucrarilor necesare realizarii obiectivului se are in vedere invitarea
la procedura de selectie de oferte a mai multor firme atat cu capital romanesc, cat si strain si se analiza
posibilitatea achizitionarii acestora , sau a unei parti din acestea direct (import), scutind astfel plata TVA-
ului aferent.
▬ riscul cresterii cursului de schimb Ron / Euro
Avand in vedere faptul ca, cursul de schimb Ron / euro folosit la calcularea devizului general este de
4,9715 Ron/Euro este foarte apropiat ca valoare de valorile estimate ale evolutiei cursului valutar pentru
anii urmatori de catre Comisia Nationala de Prognoza, acest risc se considera acceptabil si nesemnificativ
in evolutia proiectului. Totodata se va incerca diminuarea acestui risc prin semnarea de contracte ferme in
moneda nationala.
c) riscul operational
▬ riscul repetării procedurilor de achiziţii datorită nerespectarii conditiilor impuse prin caietele de sarcini
va fi diminuat prin asigurarea condiţiilor pentru sprijinirea liberei concurenţe pe piaţă, în vederea obtinerii
unui numar cât mai mare de oferte conforme în cadrul procedurilor de achizitie lucrari, echipamente şi
utilaje;
▬ este cauzat de existenta unui numar restrans de societati si muncitori calificati pentru implementarea
proiectului in conditii optime. Diminuarea acestui risc se va face prin conditiile de participare la licitatia
de bunuri si lucrari impuse in caietul de sarcini, cu privire la experienta acumulata in proiecte similare, in
care s-a mai folosit tehnologia respectiva. Astfel, atat constructorul cat si furnizorul de utilaje si
echipamente tehnologice vor trebui sa faca dovada fortei de munca calificata necesara implementarii in
bune conditii a prezentului proiect.
▬ riscul de a creste procentul taxelor si impozitelor ce trebuie platite de catre beneficiar. Acest risc este
exogen si nu poate fi controlat in prealabil de catre beneficiar, dar conform analizei de risc nu are un
impact semnificativ asupra implementarii proiectului;
▬ riscul de a creste costurile cu personalul este un risc indirect beneficiarului, intrucat acesta va negocia
un contract de constructii si/sau livrare de utilaje tehnologice global, acesta nu negociaza separat costurile
cu personalul, ci aceste costuri se regasesc in oferta globala;
d) risc de conjunctura
▬ riscul de a nu se respecta graficul de implementare a proiectului din cauze independente de beneficiar
este diminuat prin stabilirea unor clauze contractuale intre beneficiar si constructor sau furnizorul de
utilaje tehnologice care sa motiveze partile contractante sa respecte graficul de implementare a investitiei.
In caz contrar, se vor plati penalitati pentru fiecare zi de intarziere;
▬ riscul diminuarii perioadei optime in care se poate realiza lucrari de constructii. Acest risc se va
diminua in paralel cu riscul privind nerespectarea graficului de implementare a proiectului, aceste doua
riscuri fiind strans legate intre ele;
II) pentru perioada de operare:

a) riscul tehnologic
▬ riscul ca tehnologia aleasa si folosita de catre beneficiar sa nu fie adecvata conditiilor climatice din
tara noastra. Acest risc se va monitoriza si se va diminua prin specificatiile mentionate in caietele de
sarcini si prin asumarea responsabilitatii de catre constructori si de catre furnizorii de echipamente
tehnologice ca instalatia realizata va atinge parametrii solicitati. Totodata se are in vedere impunerea
instruirii personalului care opereaza centrala de catre furnizorii de echipamente si utilaje tehnologice;
▬ riscul de nu alege cele mai bune tehnologii in domeniul producerii energiei electrice si termice din
biogaz la momentul actual. Acest risc a fost diminuat prin cercetarea in prealabil a mai multor solutii
existente pe piata, asa cum este mentionat si mai sus;
▬ riscul de a nu produce intreaga cantitate de energie electrica si termica propusa prin proiect. Acest risc
va fi diminuat prin garantarea de catre constructor si furnizorul de utilaje si echipamente, prin contractul
de achizitie, a performantelor centralei de cogenerare. Furnizorul de materii prime isi va asuma riscul si
obligatia de a furniza materia prima in cantitatea si conform conditiilor din contractul de vanzare –
cumparare incheiat. Contractele de vanzare – cumparare a materiilor prime se vor realiza pe o perioada
cat mai indelungata de timp, si se va contracta pe cat posibil un numar de minim 2 furnizori pentru a se
diminua dependenta de un singur furnizor;
b) riscul de venit
▬ pretul la vanzarea energiei si pretul certificatelor verzi poate evolua negativ in functie de evolutia
preturilor la combustibilii clasici care au variatii destul de mari. Pretul reglementat de ANRE prin Ordinul
nr.44 din 01.11.2007 este de 132 lei/MWh. Faptul ca S.C. MATIC CONSULT-CONSTRUCT Srl va
comercializa energia electrica produsa din surse regenerabile - fie prin contracte bilaterale încheiate cu
furnizorii de energie electrica sau cu consumatorii eligibili la preturi negociate, sau prin contracte
bilaterale încheiate cu furnizorii de energie electrica la preturi reglementate de ANRE, sau pe piata
centralizata de energie electrica pentru ziua urmatoare (PZU) la pretul de închidere a pietei (PIP) – va
diminua considerabil riscul de a comercializa energia electrica la un pret inferior celui luat in calculul
economic. Pretul mediu al unui certificat verde tranzactionat de OPCOM in anul 2021 este superior
valorii de 50 Euro/certificat, in timp ce in analiza economica pretul unui certificat verde este estimat la 40
Euro;
▬ riscul de a nu comercializa energia termica si materialul fertilizant la pretul luat in calculul prognozei
economice. Pretul luat in calcul in analiza economica pentru energia termica este de 125 lei/MWh si 80
lei/tona material fertilizant. Aceste preturi au fost negociate si stipulate in contracte de vanzare –
cumparare. Avand in vedere faptul ca aceste contracte de vanzare - cumparare sunt incheiate pe o
perioada de 5 ani, cu posibilitatea prelungirii valabilitatii, se diminueaza riscul de nu se putea
comercializa intreaga cantitate de energia termica si materialul fertilizant produs.
Mentionam faptul ca preturile folosite in calculul economic sunt inferioare preturilor practicate pe
piata libera.
Avand in vedere faptul ca proiectul se va implementa intr-o zona rurula, neracordata la o retea de
distributie a energiei termice, dar dezvoltata din punct de vedere agricol, putem spune ca exista o cerere
sigura de agent termic si ingrasamant natural.
▬ riscul cresterii ratei dobanzii la creditele ce urmeaza a fi contractate. Acest risc este exogen si nu poate
fi controlat in prealabil de catre beneficiar, dar conform analizei de risc nu are un impact semnificativ
asupra implementarii proiectului;
c) riscul operational
▬ riscul ca investitia sa nu poata functiona un numar mediu de 7.847,5 h/an, sau ca perioadele necesare
service-ului si mentenantei sa depaseasca 912,5 h/an. Numarul mediu de 912,5 ore/an necesar service-ului
si mentenantei investitiei este o conditie obligatorie ce va fi impusa in caietul de sarcini aferent licitatie
pentru realizarea investitiei propuse, si obligatoriu va fi realizata de castigatorul licitatiei.
d) risc de conjunctura
▬ riscul ca materia prima introdusa in procesul de fermentare sa nu genereze suficient biogaz. Prin
contractele de vanzare – cumparare ce se vor incheia intre beneficiarul investitiei si diversi furnizori de
materie prima se vor impune anumite conditii de calitate pe care materia prima va trebui sa o
indeplineasca (ex: cantitatea de substanta uscata din fiecare tip de materie prima);
▬ riscul epuizarii stocului de materii prime necesare desfasurarii activitatii, si automat a reducerii
nivelului de energie electrica si termica generata. Avand in vedere ca pentru materia prima necesara
procesului de productie sunt incheiate contracte de vanzare – cumparare cu diversi furnizori, se
micsoreaza considerabil riscul de a se epuiza stocul de materii prime. S.C. MATIC CONSULT-
CONSTRUCT SRL are la dispozitie, in varianta in care principalul furnizor de materii prime nu isi mai
poate onora contractul de vanzare – cumparare incheiat, si alti potentiali furnizori de materii prime,
avand in vedere activitatea agricola preponderenta in zona, astfel se elimina riscul de nu avea disponibila
intreaga cantitate de materii prime disponibile procesului de producere a biogazului;
▬ riscul de nu se putea asigura service-ul necesar in timpii optimi. Atat service-ul cat si timpul de
raspuns al furnizorului la vre-o posibila defectiune a instalatiei vor fi mentionati in contractul de furnizare
ce se va incheia intre cele doua parti. Astfel, furnizorul echipamentelor va garanta ca in timpii mentionati
in contractul de furnizare va remedia defectiunile aparute;
Sursele de finantare a investitiei
Nr. SURSE DE FINANŢARE VALOARE

Crt (lei)
.
I VALOAREA TOTALĂ A PROIECTULUI (inclusiv 26,031,401.53
TVA)
(I=II+III)
II VALOAREA CHELTUIELILOR NEELIGIBILE 8,404,044.92
III VALOAREA CHELTUIELILOR ELIGIBILE 17,627,356.61
1. ASISTENŢĂ FINANCIARĂ NERAMBURSABILĂ 12,339,149.63
SOLICITATĂ
2. CONTRIBUŢIA SOLICITANTULUI 13,692,251.90
(2.=I-1.)
(2.=2.1+2.2+2.3)
2.1 Contribuţia în numerar 0.00
2.2 Contribuţia în natură 0.00
2.3 Contribuţia prin împrumut 13,692,251.90
Estimari privind forta de munca ocupata prin realizarea investitiei

1. numarul de locuri de munca create in faza de executie;
Numarul locurilor de munca create in faza de executie este de 0 locuri.
2. numarul de locuri de munca create in faza de operare;
Numarul locurilor de munca create in faza de operare este de 7 locuri.
Structura personalului va fi urmatoarea:
Categoria personal Nr. salariati

Inginer tehnolog 1
Electrician 1
Paznic 1
Mecanizator 3
Mecanic intretinere 1
TOTAL 7

Studiu de Fezabilitate Biogaz Matic

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Studiu de Fezabilitate Biogaz Matic

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

STUDIU DE FEZABILITATE

Informatii generale privind proiectul

1. Situatia actuala si informatii despre entitatea responsabila cu implementarea proiectului

Ca si obiective strategice la nivel de tara se are in vedere :

Biomasa pentru alimentarea centralelor electrice

Varianta a II-a are, din punct de vedere constructiv, avantajele:

II. Analiza scenariilor economice:

Din analiza indicatorilor de performanta se observa o situatie stabila a activitatii curente cu un

c) Descrierea constructiva, functionala si tehnologica, dupa caz:

1 - Tub de legatura cu atmosfera

Presiunea in exces a biogazului

Presiune scazuta a biogazului

3. Date tehnice ale investitiei

Tabel nominal cu destinatia energiei electrice si termice

SCHEMA TEHNOLOGICA A STATIEI

Dejectii porci Porumb siloz Apa

Recirculare Separator Fertilizant solid 3.133 t/an

Rezervor material Rezervor material

Fertilizant lichid 13.419 t/an

Terenul este liber de constructii.

b)Statutul juridic al terenului

c) Situatia ocuparilor definitive de teren: suprafata totala reprezentand terenuri din

Stabilirea categoriei geotehnice

Investigarea terenului de fundare

Calculul terenului de fundare pe baza presiunilor conventionale

Calculul terenului de fundare la starea de deformatii (Ppl)

Tasarea absoluta probabila a fundatiei

Calcului terenului de fundare in starea de capacitate portanta

Nr.crt Ad. γ, Ø c, ml Pres. de deformare Pres. de cap.port. Nat

a) Argila cafeniu deschis, plastic consistente, cu compresibilitate medie

Evaluarea potentialului resursei regenerabile

Energia primara obtinuta la tona de biomasa este prezentata in tabelul urmator:

Procent Cantitate Cantitate energie

e) Caracteristicile principale ale constructiilor din cadrul obiectivului de investitii, specifice

Investitia cuprinde urmatoarele obiecte:

Regimul de inaltime – Parter

CATEGORIA DE IMPORTANTA C conf. HGR 766/97

Ob. 2. Rezervor dejectii - rezervor cu diametrul interior de 7.00 m

Ob. 3. Fermentator – 2 buc

CATEGORIA DE IMPORTANTA C conf. HGR 766/97

CATEGORIA DE IMPORTANTA C conf. HGR 766/97

Ob. 4. Rezervor material fermentat – 3 buc

Ob. 4b, 4c Rezervor material fermentat treapta II – 2 buc

CATEGORIA DE IMPORTANTA C conf. HGR 766/97

Ob. 5. Silozuri – 2 buc.

CATEGORIA DE PERICOL DE INCENDIU “D” materiale cu grad de umiditate aprox. 70%

CATEGORIA DE IMPORTANTA D conf. HGR 766/97

in 2 ape, invelita cu panouri metalice din tabla amprentata.

Dimensiuni: 3.0 x 2.0 m.

Ob. 10. Ministatie de epurare

Ob. 11. Imprejmuiri

Ob. 12. Drumuri si alei

Platforma descarcare: Ac = 24.00 m².

Platformele vor fi betonate

Ob. 14. Post trafo

Ob. 15. Retele exterioare

Obiectul cuprinde reteaua de instalatii electrice, sanitare, canalizare, biogaz,

Montajul instalatiei de aer comprimat

Montajul utilajelor tehnologice

f) Situatia existenta a utilitatilor si analiza de consum

Qs zi mediu = 0,59 + 2,74 = 3,33 mc/zi

qc = 0,63 l/s = 2,27 mc/h (consum menajer)

Asigurarea debitului si presiunii instalatiilor sanitare menajere si tehnologice se va face