UNIVERSITATEA OVIDIUS CONSTANA

FACULTATEA DE TIINE APLICATE I INGINERIE

MASTER Tehnologii i Management n Prelucrarea Petrolului
DISCIPLINA Tehnologii avansate in ingineria protectiei mediului

STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI

ASUPRA MEDIULUI INSTALATIA PIROLIZA

Masteranzi:

Anul universitar

Cuprins
1

INFORMATII GENERALE......................................................................................................................... 4
1.1.Detalii de amplasament ...................................................................................................................... 4
1.2.Activitatea desfasurata ....................................................................................................................... 4

DESCRIEREA ACTIVITATII....................................................................................................................... 5
2.1 .Scopul si necesitatea studiului de impact.......................................................................................... 5
2.2 Planul amplasamentului...................................................................................................................... 5
2.3 Proces tehnologic. Functionare .......................................................................................................... 7

AMPLASARE IN MEDIU........................................................................................................................12
3.1 Elemente de geologie si hidrologie................................................................................................... 12
3.2 Clima .................................................................................................................................................14
3.3 Strctura tectonica,activitatea seismica .............................................................................................14
3.4 Biodiversitatea. Informatii despre flora si fauna locala .................................................................... 18
3.5 Mediul social si economic .................................................................................................................19

POLUANTI............................................................................................................................................ 20
4.1Surse de poluanti ...............................................................................................................................20
4.2 Protectia impotriva zgomotului si a vibratiilor .................................................................................21
4.3 Protectia impotriva radiatiilor........................................................................................................... 24
4.4 Gospodarirea deseurilor. Gospodarirea substantelor toxice si periculoase................................... 24

EVALUAREA IMPACTULUI PRODUS ASUPRA MEDIULUI INCONJURATOR ......................................... 28

5.1 Impactul asupra apelor .....................................................................................................................29
5.2 Impactul produs asupra aerului. ...................................................................................................... 31
5.3 Impactul produs asupra solului........................................................................................................ 32
5.4 Impactul produs asupra vegetatiei si faunei terestre ...................................................................... 32
5.5 Impactul produs asupra asezarilor umane si asupra sanatatii populatiei ....................................... 33
2

5.6 Evaluarea impactului global.............................................................................................................. 33

5.6.1 Generalitati ................................................................................................................................33
5.6.2 calculul pentru stabilirea indicelui de poluare globala ..............................................................34
6

POSIBILITATI DE DIMINUARE SAU ELIMINARE A IMPACTULUI PRODUS ASUPRA MEDIULUI............ 36

CONCLUZII GENERALE .........................................................................................................................38

INFORMATII GENERALE

1.1.Detalii de amplasament
Complex Petrochimic, Instalatia Piroliza este situata pe DJ 226 Km 23, la o distanta de
225 km de Bucuresti, judetul Constanta, pe fasia litorala a Capului Midia. Complexul
Petrochimic, se afla in perimetrul orasului N, care se afla pe malul de sud al lacului Tasaul si pe
istmul dintre acesta si lacul Siutghiol.
Coordonatele geografice ( ETRS89) ale platformei industriale sunt:
-44o19`58-44o20`55,7 nord;
-28o38`13.3-28o41`01,14 est.
1.2.Activitatea desfasurata
Complexul Petrochimic are ca obiect principal de activitate: Fabricarea materialelor
plastice in forme primare, cod CAEN 2016.
Obiectul principal de activitate al societatii se completeaza cu urmatoarele obiective de
activitate secundare: productia si distributia energiei termice si a apei calde; activitati de testari si
analize tehnice; transporturi prin conducte; manipulari; depozitari.
Complexul Petrochimic are o capacitate anuala determinata de capacitatea Instalatiei
Piroliza (200000t/an) de unde rezulta capacitatile unitatilor ce prelucreaza materiile prime, de
unde un total de circa 200000-210000t/an polimeri
In vederea desfacerii produselor , compania utilizeaza facilitate de incarcare pentru
vagoane CF si auto, precum si terminale portuare.

DESCRIEREA ACTIVITATII

2.1 .Scopul si necesitatea studiului de impact.

Scopul acestui studiu de impact este de a verifica daca emisiile care rezult din
activitile desfurate pe amplasament nclca cerinele legislative romnesti n domeniul
proteciei mediului.
2.2 Planul amplasamentului
Suprafata totala ocupata de platforma
industrial edte de 498,5 ha, din care Complex
Petrochimic ocupa circa 65 ha.
Zona din jurul platformei industriale
se prezinta astfel:
-In nord-vest Lacul Corbu;
-la vest lacul Orasul N (Tasaul)
-la sud-est Zona industrial Port Midia;
-la est Marea Neagra
Principalele asezari umane in zona sunt:
-2,5 km la N , satul Corbu;
- 3km V-SV, Orasul Orasul N;
-17 km S, Municipiul Constanta;
-10 Km S ,Statiunea Mamaia;
4 km SV, Tabara de copii Orasul N.

Datorita amplasarii in fasia litorala de la Capul Midia, zonele locuite se gasesc la mai
mult de 2,5 km de platforma industriala.

In vecinatatea platformei tehnologice functioneaza CET Midia care produce abur pentru
rafinare si alte firme: N&O Refilling SRL, TMUCB, Argenta, Arconi, Butan Gaz, Portul Mida
(Capitania) si doua unitati militare U.M. 01835, U.M. 2003 Capul Midia.
Complex Petrochimic este organizata pe uzine: Uzina Piroliza care cuprinde instalatiile
Olefine I, II, III, Instakatia Utilitati si Conservare(Instalatia Frig -200C si Depozite Criogenice) si
Uzina Polimeri.

2.3 Proces tehnologic. Functionare

Instalatia Olefine I- Cazane abur (Uzina Piroliza)
In instalatia Olefine I exista doua cazane de abur care genereaza abur de inalta presiune
supraincalzit, avand parametrii urmatori: presiunea 105 barg si temperatura 525 o C. Capacitatea
celor doua cazane este de 50 t/h fiecare, ele functionand cu gaz metan (current), gaz de rafinarie
sau pacura.

Produsul acestor cazane de generare abur este aburul supraincalzit (105 barg si 525 o C).
Prin reducere de presiune si temperatura , rezulta abur supraincalzit (cu delta de 30o C) cu
urmatoarele trepte de presiune la 35 barg, 20 barg, 15 barg 4 si 2,5 barg.
Instalati Olefine II- Purificare Propilena (Uzina Piroliza)
Coloana D 209 are ca scop obtinerea propilenei polimerizabile de puritate minim 99.6%,
limita impusa de instalatia Polipropilena, folosind ca materie prima propilena chimica din
rafinarie (FCC) sau din alte surse. Parametrii: temperatura 45-52oC, presiune 15-15,5 barg, ratie
de reflux 18:1. Debit alimentare 12t/h.
Amestecul de propan-propilena este trimis de la parcul de sfere din sferele V-1/1
sau T-103, cu urmatoarele pompe:P 1-1/1,2 ;P 2-1/1,2 ; P 3-3 la o presiune de cca. 20 atm. si
temperatura ambianta. Pomparea se face prin linia de propan alimentare cuptoare in linia de
alimentare a coloanei

D 209.

Vaporii de propilena de min. 99,5% se separa pe la vrful coloanei D-209, sunt

condensati in bateria de condensatoare de vrf E-242 A/D prin racire cu apa recirculata.
Propilena lichida este colectata in vasul de reflux F-225.
Pompele G-221 A/B preiau propilena lichida din vasul de reflux si o trimit ca
reflux la vrful coloanei D-209. O parte din propilena este preluata din

F-225 prin proprie

presiune, este racita in E-243 cu apa recirculata dupa care este trimisa la uscatoarele F-211 A/B
unde are loc retinerea pe site moleculare a urmelor de apa. Din uscatoare, propilena este trimisa
la purificare avansata in reactoarele R-229 A/B. Adsorbia impuritilor are loc pe catalizatorul
Prosorb. Procesul de adsorbie are loc la temperatura ambiant 35 0 C si presiunea de 20 barg.
Propilena purificat rezultat din reactoarele R 229 A/B, nainte de a fi trimis la parc, este
trecut prin filtrul F 208. Acest filtru are rolul de a reine particulele fine de Ni/NiO ce pot fi
antrenate din masa adsorbant.
Propilena purificata este trimisa la parcul de sfere in sferele de propilena conforma T104 si T-105. Propanul separat in baza coloanei este trimis prin proprie presiune la parcul de
sfere in sferele de propan V-1/2 si V-1/3.

Aportul de caldura la blazul coloanei D-209 este asigurat de apa Quench prin
refierbatoarele E-241 A/B.
In aceste conditii, parametrii de lucru ai coloanei D-209 sunt urmatorii:
Varf

Blaz

Temperatura (C)

45

50-52

Presiune (bar)

15

15,5

Produsul instalatiei de purificare propilena este o propilena tip grad de polimerizare,

folosita la instalatia de polipropilena.
Instaltia Olefine III-Recuperare gaze facla ( RFG) (Uzina Piroliza)
Materiile prime care intra in instalatia de recuperare gaze si ardere la facla sunt constituie
din amestecuri de hidrocarburi gazoase purjate din diverse instalatii tehnologice din Rompetrol
Petrochemicals SRL si din Rompetrol Rafinare (sfere). Prin intermediul acestei instalatii se
9

reduce la minim cantiatea de gaze care se arde la facla gazelle recuperate fiind dirijate in reteaua
de gaze combustibile.
Produsul instalatiei de recuperare gaze si facla este un amestec de gaze cu urmatoarea
compozitie ( de proiect) aratata in tabelul de mai jos, amestec care este pompat in reteaua de gaze
combustibile:

Componet

U.M. % vol.

Hydrogen

22

Metan

28

Etan

19

Etilena

Propan

Propilena

16

Butan+butene

C5-C7

Inerte

Instalatia Utilitati si Conservare, Instalatia Frig -20oC(Uzina Piroliza)

Procesul tehnologic din instalatia Frig -20oC se bazeaza pe principiul absorbtieidesorbtiei de ammoniac pentru asigurarea necesarului de agent frigorific, sola de -20oC, in
instalatiile tehnologice din Rompetrol Petrochemicals SRL. Procesul de racier a solei se
realizeaza prin evaporarea amoniacului la presiune scazuta. Capacitatea instalatiei este de 1,25
Gcal/h. Readucerea amoniacului vapori de presiune scazuta la starea initiala de amoniac lichid de
presiune ridicata, se realizeaza cu un compressor termo-chimic format din absorber si coloana
fierbator.
Produsul instalatiei de frig de -20oC este o sola de -20oC pompata in reteaua de sola/ frig
ce furnizeaza agent de racier avansata instalatiilor din Ropetrol Petrocgemicals, la o capacitate de
racier de 1,25Gcal/h.
10

Instalatia Depozite criogenice (Uzina Piroliza)

Instalatia depozite criogenice este formata din doua subinstalatii; Depozitul cryogenic de
propilena si Depozitul cryogenic de etilena. In acestea se realizeaza stocarea temporara a
propilenei, la presiune atmosferica si temperature de -48oC, respective, a etilenei la presiune
armosferica si temperature de -104oC. Capacitate propilena 14000 tone (22000mc) si respectiv
etilena 10000 tone (20000mc).
Produsele Instalatiei Depozite Criogenice sunt monomer polimerizabili care sunt livrati la
instalatiile PP, PIP(LDPE) si PJP(HDPE).

11

AMPLASARE IN MEDIU

3.1 Elemente de geologie si hidrologie

Din punct de vedere al conditiilor geologice si hidrologice, tertoriul pe care este
amplasata societatea se caracterizeaza prin urmatoarele:
Amplasamentul se afla pe cordonul litoral care separa Marea Neagra de lacurile Corbu
(Gargalac)si Orasul N (Tasaul) , in cadrul Platformei Dobrogei Centrale.
Platforma Complexului Petrochimic s-a realizat prin inaltarea cotei terenului la cca. 2,53,00 m r.n.M.N. prin hidromecanizare, cca. 100ha reprezentand extinderea acesteia in
mare.Materialul de extindere este un nisip marin ale carui caracteristici structurale nu difera
substantial de suportul natural. Exista de asemenea areale unde umplutura s-a refacut cu depozite
loessoide sau argiloase excavate din Canal. In aceste zone apare potentialul retinerii apelor de
suprafata. In partea de sud a platformei, terenul a ramas la un nivel mai scazut, cu balti drenate
slab.
Relieful zonei are aspectul unei campii deluroase inalte, cu vai largi si terase, cu inaltimi
de pana la 100m. genetic, zona este o peneplena a muntilor Caledonici ( formatiuea sisturilor
verzi), acoperita de un strat de loees. De sub aceasta cuvertura de depozie eoliene, apar petice de
calcare jurasice erodate. Catre zona litoralului, reliful este jos,cu lagune, limanuri fluviatile si
perinisipuri.
Forajele geotehnice executate pe cordonul litoral, in dreptul Statiei de tratare a apei,
releva succesiunea stratigrafica a depozitelor existente in aceasta zona a Capului Mdia: straturi
de argile maloase dispuse la adancimi de 30m pana la 20,3m; pachete de nisipuri fine cu rare
cochilii si elemente de pietris, dispuse la adancimi de 20,3m pana la 14,2m; maluri siltice bogate
in material vegetal dispuse intre 14,2m si 10,8m; nisip in intervalul 10,8m si 5,6m format ca
urmare a unui process de innisipare datorat cresterii nivelului marii (in perioada de transgresiune
nimfeana); intre 5,6m si 0m exista o secventa litologica constituita din depozite ale actualului
cordon litoral, format din material de sedimentare; acesta reprezinta material aluvionar adus de
Dunare, purtat si depus in lungul tarmului.
Arealul Complexului Petrochimic este situat in cadrul barierei complexe TasaulCorbu,care se continua spre sud, cu bariera complexa Mamaia.
12

Reteaua hidrografica a zonei este formata in principal de urmatoarele cursuri de

apa:Dunarea (pe o distanta de 137 m), Valea Carasu, Valea Baciu si Casimcea. Reteaua
hidrografica mai cuprinde lacuri naturale,de lunca, lagune si limane marine.
Lacul Siutghiol (situat de-a lungul statiunii Mamaia) este o laguna marina (fost golf
marin), iar lacurile Tasaul si Corbu sunt, din punct de vedere genetic, fluvio-marine.acestea s-au
format prin bararea gurilor de varsare a raurilor Casimcea si respectiv Corbu, prin cordoane de
nisip, la contactul cu linia tarmului, in decursul ultimei secvente denumite transgresive, din
evolutia Marii Negre.
Nivelul lacului Tasaul,situat la NV de amplasamentul Complexului Petrochimic, se
situeaza la cote mediide +1,20 m pana la + 1,45 m r.n. M.N., fiind impus si de nivelul apei din
bazinul ultimei ecluze a Canalului Poarta Alba - Midia Orasul N. Alimentarea acestui lac se face
din surse subterane carstice si din Canal, digul ce il separa de acesta fiind permeabil.
Canalului Poarta Alba Midia Orasul N se desprinde din cel principal, la km 36 al
acestuia. El se inscrie pe firul Vaii Nazarcea, traverseaza Platoul Dobrogean prin zona carierei de
la Ovidiu si debuseaza in portul maritim Midia.
Lacul Corbu, situat tot in partea de NV a Complexului Petrochimic, ocupa cursul inferior
al vaii Corbu,care a fost barata de aluviuni marine depuse la adapostul capului clisargic (farul
Midia). Fiind amplasat pe formatiunea Casimcea, caracterizata de o structura formata din calcare
recifale jurasice intens carstificate, lacul Corbu este alimentat atat din surse subterane carstice,
cat si din canal. Prin partea de nord a cordonului litoral trece canalul de scurgere a surplusului de
ape din acest lac spre mare.
Pentru impiedicarea migrarii de produse petroliere in afara intregii platform Petromidia,
s-a prevazut un ecran perimetral de argila, care consta intr-un sant, umplut cu argila caolinica
impermeabila, cu cota de aprox. -5 m r.n.M.N.
Produsele petroliere scurse accidental sunt retinute astfel in incinta, fiind captate de
sistemul de drenaj perimetral interior si trimise la Statia de Epurare finala in vederea
tratamentului mecanic, fizico- chimic si biologic. Apa subterana este neafectata, aceasta trecand
pe sub ecran,pe directia dinspre lacuri spre mare.
In estul judetului Constanta, linia de tarm este scaldata de apele Marii Negre,mare de tip
continental, cu o suprafata de 410.000 Kmp, care prin portul Midia margineste amplasamentul
platformei industriale pe partea de sudest.
13

3.2 Clima
Clima este tipic continentala, marea avand influenta pe cuprinsul unei fasii litorale de 1015 km latime.Temperatura medie multianuala este de 11,2 grade Celsius.
Influenta marii asupra climatului zonei se manifesta prin alternarea brizelor de zi cu cele
de noapte.In timpul verii, briza de zi are sensul dinspre mare spre uscat, sens care se inverseaza
in timpul noptii.In timpul iernii,uscatul ramane mai rece decat apa, motiv pentru care sensul
brizei este dinspre uscat spre mare.Temperatura aerului este elementul climatic asupra caruia se
manifesta pregnant influenta marii.
Viteza vantului este in medie de:
-6,6m/s cu ofrecventa de 26% din directive N si NE;
-4,3m, cu ofrecventa de 22,8% dinspre S si SE;
-3,9 m/s cu freventa de 7,3 m% dinspre SV;
-4,7 m/s cu o frecventa de cca.12% dinspre NV;
4,7m/s, cu frecventa de cca. 15,2% dinspre V.
Datorita temperaturii ridicate, (vara in medie de cca. 22 grade celsius si iarna +1,1 grade
celsius), zona este caracterizata de formarea unor curenti ascendenti care favorizeaza dispersia
noxelor in straturile inalte ale atmosferei.
Umiditatea medie anuala de 81% este influentata de evaporarea continua a apei marii,
umiditate care previne incalzirea excesiva in timpul verii. Precipitatiile anuale variaza,zona cea
mai saraca in precipitatii fiind litoralul,unde valoarea cantitatii de precipitatii anuale se
stueazasub 400 mm.
3.3 Strctura tectonica,activitatea seismica
Cutrmurele reprezinta o ruptura brusca a continuitatii si echilibrului unui fenomen mai
mult sau mai putin intins din scoarta terestra sau mantaua terestra (in functie de adancimea la
care are loc deplasarea placilor tectonice sau a modificarilorgeologice de adancime).Declansate
brusc, cutremurele reprezinta factorul de risc cel mai greu de urmarit si de prevenit.
Luind in considerare itensitatile cutremurelor care au avut loc pe perioade lungi de timp
si studiile de inginerie seismica, au fost elaborate metode de calcul folosite in proiectarea
antiseismica a constructiilor si harti de zonare seismica.Zonarea seismica consta in delimitarea
14

arealelor expuse seismelor la nivel national sau regional pe baza unor informatiide natura
istorica,geologica si geofizica. La realizarea acestei zonari se tine cont de marimea miscarilor
terenului corelate cu reprezentarea geografica determinate pe baza unor parametrii seismici;
intensitati, acceleratii, viteze sau deplasari.
Zonarea seismic a
teritoriului
scara

romaniei,

MSK (SR

pe

11100-

1/93)care reda intensitatile

seismice

probabile

pe

teritoriul Romaniei in cazul

producerii
indica

unui

faptul

Rompetrol

cutremur
ca

zona

Petrochemicals

este situate intr-un areal

caracterizat

de

intensitati

seismice probabile 7l, a doua zona ca valoare a intensitatii seismic de pe teritoriul Romaniei pe o
scara cu 4 valori de la 6 la 9.
Pentru proiectarea antiseismica a constructiilor s-au folosit harti special cum ar fi cea
prezentata in Codul P.100-1/2006, care reda zonarea teritoriului Romaniei pe baza valorilor de
varf a acceleratiei orizontale a terenului la cutremur.

15

Zona amplasamentului este localizata intr-un areal a carui valoare de varf a acceleratiei
terenului este de 0,16g a treia valoare pe scara cu 7 valori de la 0,08g la 0,32g a acceleratiilor
terenului la cutremur de pe teritoriul Romaniei.
In zone relativ apropiate de amplasament exista o serie de surse seismice de natura
crustala, dintre care cea mai importanta este zona situata la sud de orasul Mangalia, in zona
capului Shabla din Bulgaria, caracterizata de un maxim foarte puternic de 7,2 (cutremur produs
in data de 31.03.1901). Deoarece cutremurele de tip crustal se produc la adancimi reduse (max
50-60km) acestea se propaga pe distante relative scazute, intensitatea resimtita a unui astfel de
cutremur scazand pe masura indepartarii de sursa mult mai rapid decat cutremurele produse la
adancimi intermediare ( cutremure de tip Vrancea ). O situatie a surselor seismic aferente Marii
Negre sunt prezentate mai jos;
Sursa

Magnitudine maxima

Magnitudine maxima

observata (Mw)

observata (Mwp)

Nord Dobrogea

5,1

5,4

Sursa seismic central-sudica dobrogeana

4,2

4,5

Shabla (Sursa seismic Sud Dobrogea)

7,1

7,2

Istanbul

5,0

5,4

Falia Nord Anataoliana

6,1

6,2

Georgia

5,8

6,0

Novorossjsk

5,5

5,9

Crimeea

6,5

6,7

West Black Sea Fault

4,1

4,3

Mid Black Sea ridge

4,6

4,9

Platforma Petrochimica este situata pe o falie crustala aferenta sursei seismice Centralsudica dobrogeana ( caracterizata de un maxim posibil 4,5).
Zona seismica Shabla, dezvoltata pe teritoriul Bulgariei, din punct de vedere tectonic
apartine marginii sudice a Platformei Moesice. In zona Shabla-Cap Caliacra au fost localizate o
serie de falii normale, pe directia NE-SW,de-a lungul carora fiind distribuite epicentrele unor
cutremure crustale normale ( cu adancimea medie de 14 Km). aceasta zona tectonic activa
16

reprezinta marginea nord-estica a terminatiei unor falii crustale majore care se dezvolta parallel
cu tarmul Marii Negre, cu o directive NE-SV, si care intra pe continent in zona Burgas. Faliile
din zona Shabla au dezvoltare limitata, sectorul active avand o lungime de 20-25 km. cutremurul
pontic din 31 martie 1901,cu magnitudinea de 7,2 grade pe scara Richter, s-a produs la est de
capul Shabla, la o adancime de circa 15 km sub fundul marii. Seismul a avut urmari distrugatoare
in zona litorala la sud de Mangalia.mai multe sate fiin ruinate(intensitate maxima 9-10 grade pe
scara Mercalli ); de asemenea, in urma cutremurului s-a format un val tsunami de 4-5 metri, si sau produs dislocari de maluri si alte fenomene geomorfologice locale.Acesta a fost urmat de
replici slabe si moderate care au fost resimtite si in sudul Romaniei,inclusiv la Bucuresti, dupa
1905 activitatea seismica pontica continuand sa scada, desi seisme slabe si moderate s-au mai
semnalat si in anii urmatori. In perioada actuala,cutremurul produs in data de 05.08.2009,avand
intensitatea de 5,5 pe scara Rchter la o adancime de 20 Km in zona Shabla, a adus din nou in
actualitate problema produceriiunor cutremure puternice in zona.
Cutremurele pot produce efecte negative prin:
-avarii la instalatiile tehnologice: scurt circuite electrice, fisuri si/sau rupturi la conducte
si utilaje care pot provoca scurgeri de substante periculoase.incendii si explozii;
- tasari sau scufundari de teren cu avarierea instalatiilor si echipamentelor tehnologice;
- coliziuni ale navelor maritime aflate la incarcare/descarcare cu producerea de avarii la
nave si echipamentele de operare;
- inducerea de panica asupra personalului avand ca efect greseli de operare si pierdere a
controlului asupra instalatiilor.
Deoarece amplasamentul este situat la relativa distanta de sursa seismica cea mai
puternica din zona sip e o alta falie crustala, efectele uniu eventual cutremur produs in zona
shabla ar fi mult diminuate fata de cele care s-ar putea produce in zona situate la sud de orasul
Mangalia ( aflata pe o falie crustala aferenta acestei surse seismice).
In cazul unui cutremur in largul marii pe langa efectele mentionate se pot produce si
valuri seismice tsunami. Fenomenul valurilor seismice tsunami- este caracterizat de dislocarea
unor mari mase de apa cu producerea unor valuri puternice,care nu isi pierd energia si nu se
sparg in zona de tarm,si care pot sa inainteze pe uscat pe distante considerabile. Aceste valuri
sunt periculoase prin:

17

-forta valurilor care poate produce eroziunea tarmului precum si lovirea utilajelor si
echipamentelor cu producerea de avarii( inclusiv cu resturi purtate de val);
-Inundarea unor suprafete de teren.
In cazul producerii fenomenului tsunamii,deoarece amplasamentul este protejat de
amenajarile din portul midia, forta valurilor ar fi relativ diminuata,dar zone aflate la o cotade sub
4 m, cum ar fi parcul rezervoarelor de depozitareproduse petroliere, ar putea fi inundate.
Inundarea unor parti din amplasament poate duce la blocarea sistemului de canalizare cu
antrenarea de produse petroliere.
3.4 Biodiversitatea. Informatii despre flora si fauna locala
Vegetatia pe teritoriul judetului este variata, repartitia geografica a asociatiilor floristice
fiind conditionata de clima, sol si relief. In component vegetatiei spontane se intalnesc elemente
central-europene, mediteraneene, balcanice, pontice, unele dintre ele fiind endemic.
Conditiile fizico-geografice de pe teritoriul judetului asigura existent unei mari diversitati
de ecosisteme: stepa, silvostepa, padure, precum si acvatice (marine si lacustre).
Zona stepei, cu limita superioara de 50-100m altitudine, cuprinde cea mai mare parte a
teritoriului judetului.
Silvostepa ocupa spatii restranse in sud-vestul judetului, in zonele podisurilor Oltina si
negru Voda. Alaturi de elemente caracteristice padurii, ca stejarul brumariu, stejarul pufos si
mojdreanul, se remarca abundenta subarboretului mediteranean cu Frunze cazatoare si prezenta
unor specii sudice mai rare.
Padurea, in comparative cu stepa si silvostepa ocupa arealul cel mai restrains di teritoriul
judetului, fiind reprezentata izolat pe litoral si cu oarecare evident in partea sud-vestica a
judetului.
In zona litorala, pe nisipurile de origine marina, se intalnesc frecvent perisorul, volbura
de nisip, ciucusoara de nisip, lucerna de nisip, varza de mare, gusa porumbelului, etcunele
dintre ele fiind plante endemic sau rare. Pe solurile saturate, de-a lungul zonei nordice a
litoralului apare o vegetatie halofila (de saraturi) dominate de caprita, gherin, balanica, pipirig de
mare,etc.
Fauna prezinta un amestec de elemente mediteraneene, balcanice si pontice unele fiind
endemice.
18

In prezent in stepa dobrogeana predomina razatoarele si pasarile. Speciile de animale

caracteristice stepei sunt: popandaul, grivanul cu coada scurta, soarecele de stepa, la care se
adaugaiepurele de camp precum si alte specii de razatoare. Cele mai tipice carnivore de stepa
dobrogeana sunt dihorul de stepa, dihorul pata, nevastuica si in numar mic vulpea roscata. Printre
speciile de pasari caracteristice stepei se numara graurul, potarnichea, prepelita , ciocarlia. Dintre
speciile de rapitoare se intalnesc mai ales eretele alb si sorecarul mare. Unele specii care in trecut
erau tipice stepei dobrogene ca: dropia si sparcaciul, au disparut aproape complet. Dintre
nevertebrate amintim: melcii si unele insect ca greierul bortos si calugarita Amelis. In stepa se
constata o diminuare a componentei specific faunei, a elementelor rare, a densitatii unor specii ca
brosca testoasa, gusterul vargat, dropia, sparcaciul.
In comparatie cu stepa, fauna silvostepei este mult mai bogata ca numar de specii,
predominand pasarile, reptilele si batracienii.
3.5 Mediul social si economic
Functionarea Complexului Petrochimic genereaza un impact pozitiv asupra situaiei
economice a locuitorilor zonei, asupra veniturilor materiale ale populaiei, asupra creterii
gradului de calificare a populaiei din zon, asupra solicitrii serviciilor publice, cum ar fi cel
sanitar, educaional, curenie publica e.t.c. Se poate aprecia c prezenta societatii n zona aduce
modificri asupra indicatorilor sociali, n special asupra populaiei din orasul Navodari.
Tehnologiile de operare ale Instalaiilor Petrochimice implic operaiuni complexe ce solicit
calificare nalt. Aceste operaiuni solicit resurse umane care sunt asigurate din zon sau din
zonele imediat adiacente. O alt implicare este cea dat de activitatea economic a unui Agent
care reprezint o surs de venituri pentru orasul Navodari si pentru judetul Constanta.

19

POLUANTI

4.1Surse de poluanti
Instalatia Olefine I- Cazane abur (Uzina Piroliza)

-gazul metan ( contine cca. 87,8% v/v gaz metan; punct de roua: -10oC; este mai usor
decat aerul ,densitate relativa 0,55; concentratia maxima admisa in aer 1500mg/m 3)
- hidratul de hidrazina ( substanta toxica; valoare limita de expunere -0,1mg/m3)
- ulei pentru pompe ( temperature de aprindere 450oC)
Instalati Olefine II- Purificare Propilena (Uzina Piroliza)

Propilena ( gaz extrem de inflamabil: -108oC; temperatura de

autoaprindere 455oC; densitate relativa ( aer) a vaporilor 1,476; limite de explozie (%) 211,1);
-

Propan ( gaz extrem de inflamabil: -104oC; temperatura de autoaprindere

450oC; densitate relativa ( aer) a vaporilor 1,55; limite de explozie (%) 2,1- 9,6 );
-

Metanol ( foarte inflamabil; toxic; lichid incolor cu miros characteristic;

punct de inflamabilitate 12oC; temperatura de autoaprindere 464oC; densitate relativa (

aer) a vaporilor 1,11; limite de explozie (%) 6- 36; solubil in apa si solvent organic in
orice proportie ).
Concentratiile maxime admise : propilena 700mg/m3; propan 1800mg/m3;
methanol 250mg/m3 ).
Instaltia Olefine III-Recuperare gaze facla ( RFG) (Uzina Piroliza)

Gaze combustibile a caror compozitie este :

20

Componet

U.M.

Temp.

% vol.

aprindere oC

Hydrogen

22

585

Metan

28

595

Etan

19

470

Etilena

425

Propan

450

Propilena

16

455

Inerte

Concentratiile maxime admise : propilena 700mg/m3; propan 1800mg/m3; gaz

combustibil 1500mg/m3; n- hexan 1500mg/m3; hydrogen 240mg/m3 ).
Instalatia Utilitati si Conservare, Instalatia Frig -20oC(Uzina Piroliza)

-amoniac lichefiat ( este inflamabil, formeaza amestec exploziv cu aerul pe un domeniu

de 16-25% vol in aer; gaz lichefiat, incolor, toxic, periculos pentru mediu, cu miros intepator si
puternic inecacios caracteristic; vaporii de amoniac se pot aprinde doar de la o sursa exterioara,
temperature de autoaprindere 650oC; densitate relativa (aer) a vaporilor 0,95; limite de explozie
(%aer) 17-27; solubil in apa cu degajare de caldura; formeaza amestecuri corozive cu aerul;
concentratia maxima admisa 30mg/m3 ).
Instalatia Depozite criogenice (Uzina Piroliza)
-propilena
-etilena ( gaz extreme de inflamabil; temperature de autoaprindere 450oC; densitate
relativa (aer) a valorilor 0,98; limite de explozie (%) 2,7-36).

4.2 Protectia impotriva zgomotului si a vibratiilor

Reglementrile naionale actuale precum i numrul mare de cazuri de boli profesionale
determinate de expunerea la zgomot impun ntreprinderea de ctre toi specialitii care sunt
implicai n asigurarea msurilor de prevenire, la nivelul unitilor economice, a unor aciuni de

21

combatere care au ca scop modificarea nivelului de zgomot receptat i perceput de angajai,

astfel nct acesta s se ncadreze n limitele prevzute. Expunerea personal zilnic la un
zgomot ce depete aceste limite poate determina apariia unor modificri auditive care, n cazul
unei expuneri pe termen lung, pot deveni ireversibile.
n conformitate cu prevederile Normelor generale de protecie a muncii, limita maxim
admis la locurile de munc cu solicitare neuropsihic i psihosenzorial obinuit, pentru
expunerea zilnic, este de 87 dB (A).
Cerine normative
Pentru echipamentele tehnologice de construcii nivelul de zgomot i vibraii trebuie
evaluat innd seama de urmtoarele documente principale:

Directiva 98/37 a mainilor preluat prin HG 119/2004;

Directiva 89/655 pentru echipamentele aflate n exploatare preluat n

cadrul L 90/1996 i Norme Generale de Protecia Muncii din 2002;

Directiva 2000/14 pentru zgomotul emis n exterior preluat prin HG

539/2004;

SR EN 474 pentru echipamentele tehnologice de construcii;

Msuri pentru combaterea sau atenuarea nivelului de zgomot

atenuarea nivelului de zgomot produs de mainile unelte si de utilajele folosite;
amplasarea raional a cldirilor i a ncperilor zgomotoase, precum i a surselor de
zgomot;
cptuirea pereilor ncperilor cu materiale fonoabsorbante i montarea de panouri
fonoizolante i fonoabsorbante perpendicular pe direcia de propagare a zgomotului;
la alegerea mainilor, uneltelor i al utilajelor, n condiii tehnice comparabile, se va
acorda prioritate acelora care produc zgomotul cel mai mic, precum i acelora care sunt
sau pot fi complet automatizate n msura n care aceasta corespunde i cerinelor
tehnologice i economice;
acoperirea cu carcase fonoizolante i fonoabsorbante a pieselor sau a ansamblurilor de
piese ale mainilor unelte i ale utilajelor care produc zgomot;
carcasarea n ntregime a mainilor unelte i a utilajelor care radiaz zgomot prin
ntreaga lor suprafa;
22

prevederea orificiilor de trecere a organelor de acionare i a cablurilor de conexiune ale

aparatelor de msur i de control cu canale cptuite n interior cu materiale
fonoabsorbante;
prevederea de atenuatoare de zgomot speciale la maini unelte i la utilajele care produc
zgomote de natur aerodinamic (ventilatoare, suflante, utilaje i masini unelte
pneumatice, ejectoare, motoare cu ardere intern, etc.).
Pentru atenuarea nivelului de zgomot la locurile de munc, pna la limita admis se vor
respecta urmatoarele reguli:
a) Se vor concentra ntr-un singur loc sau n cteva locuri din ncperea respectiv toate
utilajele care produc zgomot i se vor prevedea cu carcase sau cu ecrane fonoizolante i
fonoabsorbante. n cazul cnd aceste msuri nu pot fi luate din cauza condiiilor de exploatare, se
vor prevedea cabine izolate fonic pentru personalul de deservire. Aceste cabine vor fi prevzute
cu ui de acces i cu geamuri de supraveghere, care s prezinte o izolare fonic ridicat.
Organele de actionare i aparatele de msur i control ale utilajelor respective vor fi introduse n
aceste cabine, lundu-se toate msurile de izolare fonic.
b) Se vor cptui plafonul i pereii ncperilor cu zgomot pe o suprafa de cel puin
50%, cu materiale fonoabsorbante (plci acustice poroase, absorbani sonori de rezonan etc.),
iar restul suprafeei se va acoperi cu tencuieli acustice.
c) La proiectarea, modernizarea sau reconstruirea mainilor unelte i a utilajelor se vor
lua msuri de reducere a nivelului de zgomot pn la limita admis. Cteva msuri ce se pot lua
n acest sens sunt:
nlocuirea operaiilor cu ocuri prin operaii fr ocuri;
nlocuirea micrilor rectilinii prin micri de rotaie, ori de cte ori e posibil;
amortizarea vibraiilor unor pri ale utilajelor supuse la impact, prin cptuirea cu
materiale care au frecare intern mare (cauciuc, plut, bitum, psl, carton asfaltat,
azbest, materiale plastice etc.);
micorarea suprafeelor metalice mari ale utilajelor i instalaiilor care radiaz zgomot
prin acoperirea acestora cu materiale fonoizolante sau umplerea spaiilor de aer, special
practicate n aceste suprafete, cu materiale amortizoare de vibraii;

23

nlocuirea pieselor metalice cu piese din materiale plastice sau din alte materiale
insonore, eventual combinarea alternativ a pieselor metalice cu piese din materiale
insonore etc.
n ceea ce privete personalul din unitile economice, pentru prevenirea producerii
zgomotelor duntoare i nlturarea efectelor negative se recomand:
folosirea ctilor acustice;
obligativitatea folosirii antifoanelor;
folosirea mnuilor sau palmarelor pentru prinderea comenzilor vibrante, zgomotoase;
pauze la intervale scurte de timp;
schimbarea periodic a locului de munc;
Msuri de combatere a vibraiilor:
agregatele care produc vibratii puternice se vor instala n subsol sau la parter, pe fundaii
masive, aezate direct pe pmnt, fr nici o legtur rigid cu elementele de construcie ale
cldirii;
pe perimetrul dintre fundaie i pmnt se va lsa un spaiu de aer (interval acustic) cu o
lime de cel puin 70 mm, care se va umple cu past, moloz de construcii uor sau cu alte
materiale cu rezisten acustic mic; talpa fundaiei agregatului va fi mai jos dect talpa
fundaiei cldirii i va fi izolat de pmnt cu o garnitur corespunztoare;
cnd e necesar s se instaleze agregate ce produc vibraii pe pardoseal, planee, plafon
sau pereii cldirii, acestea se vor monta pe amortizoare elastice speciale, iar ntre planee i
zidurile nconjuratoare se vor introduce elemente de izolare mpotriva transmiterii vibraiilor;
ntre sursa de vibraii i fundaia acesteia se vor prevedea elemente elastice (arcuri de
oel, garnituri de cauciuc, plut, psl bituminat, azbest etc.).
4.3 Protectia impotriva radiatiilor
In aceasta activitate nu se folosesc si nu se emit substante radioactive
4.4 Gospodarirea deseurilor. Gospodarirea substantelor toxice si periculoase
Deeurile generate de societate sunt colectate selectiv conform prevederilor
Ordonanei de Urgen a Guvernului 78/16.06.2000 (M.O. 283/22.06.2000) privind
regimul deeurilor, aprobat prin Legea 426/18.07.2001 (M.O. 411/25.07.2001), ordonan
24

modificat prin O.U.G. 61/06.09.2006 (M.O. nr. 790/19.09.2006), aprobat cu completri

prin Legea nr. 27/15.01.2007 (M.O. nr. 38/18.01.2007), act normativ care transpune
Directiva Cadru privind Deeurile nr. 75/442/EEC, amendat de Directiva nr. 91/156/EEC
i Directiva nr. 91/689/EEC privind deeurile periculoase, cu respectarea prevederilor
Hotrrii de Guvern nr. 856 din 16 august 2002 privind evidena gestiunii deeurilor i
pentru aprobarea listei cuprinznd deeurile, inclusiv deeurile periculoase, publicata n
Monitorul Oficial, Partea I nr. 659 din 5 septembrie 2002.
Deseurile nepericuloase generate pe amplasament sunt inregistrate conform
Tabelului 1.1, cu respectarea prevederilor de mai sus.
Deeurile periculoase generate pe amplasament si inregistrate conform Tabelului
nr.1.2 se transporta, respectand prevederile Ordinului comun al M.A.P.A.M., M.E.C. i
M.T.C.T. nr. 2/211/118/2004 , pentru aprobarea Procedurii de reglementare si control al
transportului deseurilor pe teritoriul Romaniei,n afara amplasamentului pentru valorificare
sau eliminare, doar de societati specializate, autorizate pentru astfel de activiti.
Deeurile sunt transportate de pe amplasamentul activitii pe amplasamentul de
valorificare/eliminare fr a afecta n sens negativ mediul i n conformitate cu legislaia i
protocoalele naionale.
Evidenta deseurilor produse este tinuta lunar, conform prevederilor HG 856/2002 si
contine urmatoarele informatii: tipul deseului, codul deseului, instalatia producatoare,
cantitatea produsa, data evacuarii deseului din instalatie, modul de stocare, data predarii
deseului, cantitatea predata catre transportator, date privind expeditiile respinse, date
privind orice amestecare a deseurilor.
Se ine un registru complet pe probleme legate de operaiunile i practicile de
management al deeurilor. Acest registru conine detalii cu privire la:
1. Cantitile deeurilor gestionate

- mentionate Tabele: 1.1/1.2, pe coduri, in

conformitate cu prevederile HG 856/2002.

2. Numele agentului i transportatorului de deeuri i detaliile lor de autorizare,
adresa precum si numele agentului economic valorificator/eliminator, detalii de autorizare,
adresa (inclusiv adresa instalaiei finale destinate eliminrii/valorificarii deeurilor.)

25

3. Confirmarea scris a transportatorului privind acceptarea de catre societatile

autorizate pentru eliminarea/valorificarea

deeurilor periculoase precum i

locul de

depozitare/eliminare.

Tabel.1.1. DEEURI NEPERICULOASE GENERATE

Denumirea deseului

Cod deseu cf.HG

856/2002

Deeuri municipale i
industriale asimilabile celor
menajere

20 01

Depozitare pe

20 02

platfofm betonat n

20 03 01

Deeuri de lemn - palei

Depozitare

15 01 03

containere metalice
Depozitare in
spatii special amenajate in

Deeuri din hartie i

19 12 01

carton

vederea valorificarii

Tabel 11.1.2 DEEURI PERICULOASE GENERATE

Denumirea
deeului
Uleiuri uzate de
motor

Cod deeu cf.

HG 856/2002

13 02 05

Depozitare

In recipiente matalice etane

depozitate in magazie cu pardoseala

Deeuri de uleiuri
hidraulice

Acumulatori uzai

13 01 13

16 06

26

betonat (C 2.5)

Depozit special amenajat n

vederea valorificrii

Tabel .1.3 -DEEURI COMERCIALIZATE/ PREDATE

Cod deeu cf. HG

Denumirea deeului

856/2002

Modalitate
de valorificare

Deseuri lemnoase - palei

15 01 03

Uleiuri uzate de motor

13 02 05

Deeuri de uleiuri hidraulice

13 01 13

prin vanzare/ predare

Acumulatori uzai

16 06

catre societati

Ambalaje metalice

15 01 04

Deeuri din hartie i carton

19 12 01

Valorificabile

autorizate

27

EVALUAREA IMPACTULUI PRODUS ASUPRA MEDIULUI INCONJURATOR

Prezinta cuantificarea cantitativa a impactului activitatii asupra mediului. Impactul

produs asupra factorilor de mediu s-a apreciat pe baza indicelui de impact calculate cu relatia:

In care:
-

este valoarea caracteristica efectiva a factorului care influenteaza mediul

inconjurator sau, in unele cazuri concentratia maxima calculate;

-

este valoarea caracteristica maxima admisibila a aceluiasi factor stabilita prin acte

normative atunci cand acestea exista, sau prin asimilare cu valori recomandate in literatura de
specialitate , cand lipsesc normativele.

Impactul asupra fiecarui factor de mediu s-a apreciat pe baza indicelui de impact

din

scara de bonitate prezentata mai jos.

S-au luat in considerare urmatorii factori de mediu:
-apa;
-aer;
-sol;
-flora si fauna;
-sanatatea populatiei.

Impactul asupra fiecaruia dintre ei s-a evaluat printr-o nota in intervalul 110. Nota
1 corespunde unei poluari maxime a factorului de mediu respective, iar nota 10 unui mediu
nepoluat. Notele acordate fiecarui factor de mediu din cei cinci considerati s-au stabilit din
Scara de bonitate, pe baza indicelui de poluare

28

Nota de

Valoarea
Efectele asupra omului si mediului inconjurator

bonitate
10

=0

-calitatea factorilor de mediu naturala, de echilibru

-starea de sanatate pentru om naturala

=0.0-0.25

- fara efecte

=0.25-0.5

-fara efecte decelabile casuistic

-mediul este afectat in limitele admise- nivel 1

=0.50-1.0

-mediul este afectat in limitele admise- nivel 2

-efectele nu sunt nocive

=1.0-2.0

-mediul este afectat peste limitele admise- nivel 1

-efectele sunt accentuate

=2.0-4.0

-mediul este afectat peste limitele admise- nivel 2

-efectele sunt nocive

=4.0-8.0

- mediul este afectat peste limitele admise- nivel 3

- efectele nocive sunt accentuate

=9.0-12.0

- mediul degradat- nivel 1

- efectele sunt letale la durate medii de expunere

12.0-20.0

-mediul degradat

= peste 20.0

-mediul este impropriu formelor de viata

5.1 Impactul asupra apelor

Statia de preepurare ape uzate de la Piroliza
Apele uzate de la Piroliza contin sulfuri si produse petroliere. In prima faza are loc
separarea produselor petroliere, care sunt trimise prin reteaua de colectare slops, spre reutilizare.
Intr-o a doua faza, are loc oxidarea la cald prin aerarea sulfurilor, in mediu alcalin.

29

Sursele generatoare de ape uzate , natura apei, metode de epurare si punctele de evacuare sunt
prezentate in tabelul de mai jos.
Sursa
generatoare

Natura apei

Metode de epurare

Punctul de evacuare

Cazane abur

-Ape chimic impure

tehnologice si din
spalare.

-Statia locala de preepurare

aferenta instalatiei Olefine 1

- Canalizare chimic impur

- Sistem ap de rcire

Instalatia de
separare-purificare
propilena

-Ape chimic impure din

spalare.

-Statia locala de preepurare

aferenta instalatiei Olefine 2

- Canalizare chimic impur

Statia de Frig
Deposit criogenic
Facla de sol
Activitati igienicosanitare

-Ape chimic impure din

spalare.
-Ape chimic impure din
spalare.
-Ape chimic impure din
spalare.
-Ape uzate menajere

Determinarea indicelui de impact

- Canalizare meteorica

- Canalizare meteorica

- Canalizare meteorica

- Canalizare menajera

si notei de bonitate

Pentru apa chimic impura punct de proba Canalizarea chimic impur

Analiza
Continut de produs
petrolier
Continut de sulfuri

U.M.

Limite

Realizat

mg/l

max. 600

429

0.72

mg/l

max. 10

5.8

0.58

Nota de
bonitate (N.B)

7
medie = 7

Pentru apa chimic impur din spalare punct de proba Canalizarea meteoric
Analiza
Continut de produs
petrolier
Continut de sulfuri

U.M.

Limite

Realizat

mg/l

max.900

428

0.47

mg/l

max.43

21

0.49

Nota de
bonitate (N.B)

8
medie = 8

Nota de bonitate finala pentru este N.B.=(7+8)/2= 7.5. Mediul este afectat in limite
admise nivel 1, efectele nu sunt nocive. Nu se pune problema afectarii ecosistemelor acvatice
sau a folosintelor de apa.
Indicatorii de calitate ai apei evacuate in Statia de epurare finala respecta NTPA
001/2002.

30

5.2 Impactul produs asupra aerului.

Sursele de emisie evacuate in atmosfera sunt prezentate in tabelul de mai jos:
Activitatea

Indicatori

Cos evacuare gaze

arse - cazane abur/
sectia Piroliza
Cos evacuare gaze
arse cuptor
izomerizare

Pulberi
Oxizi de sulf (Sox)
Oxizi de azot (NOx)
Pulberi
Monoxide carbon (CO)
Oxizi de sulf (Sox)
Oxizi de azot (NOx)

Determinarea indicelui de impact

Valoare limita de Valoare limita de

emisie
mgN/m3 emisie
mgN/m3
conform HG 541/2003 conform ord 462/1993
35
300
5
100
35
350

si notei de bonitate

Pentru Cos evacuare gaze arse - cazane abur/ sectia Piroliza

Analiza
Pulberi
Oxizi de sulf (Sox)
Oxizi de azot (NOx)

U.M.
mgN/m3
mgN/m3
mgN/m3

Limite

Realizat

max. 35
Max.300

31
225

0.88
0.75

Nota de
bonitate (N.B)

7
7
medie = 7

Pentru Cos evacuare gaze arse- Cuptor izomerizare

Analiza
Pulberi
Monoxide carbon (CO)
Oxizi de sulf (Sox)
Oxizi de azot (NOx)

U.M.
mgN/m3
mgN/m3
mgN/m3
mgN/m3

Limite

Realizat

max.5
max.100
max.35
max.350

2
99
32
230

0.4
0.99
0.91
0.65

Nota de
bonitate (N.B)

8
7
7
7
medie = 7

Nota de bonitate finala pentru este N.B.=(8+7+7+7)/4= 7.25. Mediul este afectat in limite
admise nivel 1, efectele nu sunt nocive.
Atentie !! nici o emisie in aer nu trebuie sa depaseasca valoarea limita inscrisa in tabelul
de mai sus, iar din activitate nu trebuie sa existe alte emisii in aer, semnificative pentru mediu.

31

5.3 Impactul produs asupra solului.

Valorile concentratiilor poluantilor specifici activitatii, prezenti in solul din incinta
societatii, se vor incadra in valorile de prag pentru soluri cu folosinta mai putin sensibila
prevazute in Ordinul MAPPM nr. 756/1997 astfel:

Indicator
Total hidrocarburi din petrol (THP)
Fenoli
Sulfuri
Plumb
Determinarea indicelui de impact

Prag de alerta
(mg/kg subst.uscata)
1000
10
400
250

Praguri de interventie
(mg/kg subt.uscata)
2000
40
2000
1000

si notei de bonitate

Punctele de prelevare a probelor de sol sunt in conformitate cu prevederile Ordinului MAPPM

nr. 756/1997
Analiza

U.M.

Total hidrocarburi din

petrol (THP)
Fenoli
Sulfuri
Plumb

mg/kg subst.uscata
mg/kg subst.uscata
mg/kg subst.uscata
mg/kg subst.uscata

Limite

Realizat

max.1000

459

0.46

max.10
max.400
max.250

3.83
178
56

0.38
0.45
0.22

Nota de
bonitate (N.B)

8
8
9
Medie = 8,25

Nota de bonitate finala pentru este N.B.=(8+8+8+7)/4= 8.25. Mediul este afectat in limite
admise nivel 1, efectele nu sunt nocive.
Impactul asupra solului si mai ales subsolului poate fi negative numai in cazul producerii
unor accidente sau a gestionarii necorespunzatoare a activitatii.
5.4 Impactul produs asupra vegetatiei si faunei terestre
In conditii normale de desfasurare a activitatii nu vor apare problem semnificative privind fauna si
vegetatia in zona.
= 0.25, nota de bonitate N.B.= 9

32

5.5 Impactul produs asupra asezarilor umane si asupra sanatatii populatiei

Impactul activitatii asupra asezarilor umane este strans legat de modul in care sunt afectate apa,
aerul, solul.
Se considera ca activitatea desfasurata in instalatia Piroliza nu va aduce modificari cu efecte
negative atata timp cat se respecta cu strictete procesul de productie si normele de protectie a
mediului si amuncii.
= 0.5, nota de bonitate N.B.= 8

Nota:
Monitoringul emisiilor si calitatii factorilor de mediu s-a realizat prin intermediul unui
laborator acreditat RENAR.
Automonitorizarea emisiilor in faza de exploatare are ca scop verificarea conformarii cu
conditiile impuse de autoritatile competente. Automonitoringul emisiilor consta in urmatoarele
actiuni:
urmarirea concentratiilor de poluanti la cosurile de fum i de aer;
urmarirea calitatii apelor uzate evacuate de pe amplasament;
urmarirea calitatii apelor freatice din puturile de observatie amplasate in incinta
societatii;

5.6 Evaluarea impactului global

5.6.1 Generalitati
Pentru evaluarea impactului global asupra mediului inconjurator privind fuctionarea
instalatiei Piroliza, s-a utilizatmetoda propusa de V. Rojanschi si prezentata in revista Mediul
inconjurator, vol II. Nr.1-2/1991.
Notele de bonitate obtinute pentru fiecare factor de mediu in zona analizata servesc la
realizarea grafica a unei diagrame, ca o metoda de simulare a efectului . Avand in vedere ca in
cazul de fata au fost analizati cinci factori de mediu figura geometrica va fi un pentagon. Starea
ideala este reprezentata printr-un pentagon regulat inscris intr-un cerc ale carui raze corespund
valorii 10 a notei de bonitate. Prin amplasarea pe aceste raze a valorilor exprimand starea reala se
obtine o figura geometrica neregulata ,cu o suprafata mai mica, inscrisa in figura geometric a ce
cprespunde starii ideale

33

Indicele starii de poluare globala IPG reprezinta raportul dintre suprafata reprezentand
starea ideala Si si suprafata reprezentand starea reala SR.

Cand nu exista modificari ale calitatii factorilor de mediu , deci cand nu exista poluare,
acest indice este egal cu 1. Cand exista modificari , indicele IPG va capata valori supraunitare
din ce in ce mai mari pe masura reducerii suprafetei figurii ce reprezinta starea reala. Pentru
evaluarea impactului s-a intocmit o scara de la 1 la 6 pentru indicele poluari globale a mediului
astfel:

IPG=1
IPG=12
IPG=23
IPG=34
IPG=46
IPG>6

SCARA DE CALITATE
Mediul natural este neafectat de activitatea umana
Mediul este supus activitatii umane in limite admisibile
Mediul este supus activitatii umane,provocand stare de disconfort formelor de viata
Mediul este supus activitatii umane,provocand tulburari formelor de viata
Mediul afectat grav de activitatea umana, periculos pentru formele de viata
Mediul este degradat, impropriu formelor de viata

Calculul pentru stabilirea indicelui de poluarea globala IPG in cazul de fata conform
metodei descrise a condus la urmatoarea valoare: IPG=

5.6.2 calculul pentru stabilirea indicelui de poluare globala

FACTORI DE MEDIU
Apa
Aer
Sol si subsol
Vegetatie si fauna
Asezari umane sanatatea populatiei

NOTE DE BONITATE
10
7.5
10
7.25
10
8.25
10
9
10
8

34

Apa
10
9
8
7
6
5
4

Asezari umane

Aer

3
2
1
0

Flora si fauna

Sol
Ideal

Real

Suprafata ce corespunde starii ideale a mediului Si= 237.8 cm2

Suprafata ce corespunde starii reale a mediului SR= 151.4 cm2
SR=S1+S2+S3+S4+S5=25.84+28.44+35.30+34.24+27.58 = 151.4
IPG = 237.8/151.4= 1.57 IPG = 1.57
Rezulta ca prin functionarea acestei unitati mediul este supus activitatii umane in limite
admisibile

35

POSIBILITATI DE DIMINUARE SAU ELIMINARE A IMPACTULUI PRODUS

ASUPRA MEDIULUI

Pe platforma petrochimica se utilizeaza urmatoarele tehnici pentru reducerea emisiilor si

cresterea sigurantei in exploatare:
-

toate utilajele care lucreaza sub presiune sunt prevazute cu supape de

siguranta, ce permit colectarea intr-un system inchis de conducte, care evacueaza la

sistemul de facla calda;
-

analizoare de gaze explozive;

cosuri de dispersie a fumului cu inaltimi mari H=150m si D=7.56m;

elemente elastice care preiau suprasarcinile in cazul ruperilor conductelor

si scaparilor de gaze, vapori sau lichide inflamabile si toxice in atmosfera.

Apele evacuate din procesele tehnologice sunt epurate local intr-o serie de statii de
preepurare amplasate in incinta instalatiilor. In functionare normala apele uzate de la piroliza
contin sulfuri si produse petroliere. In prima faza are loc separarea produselor petroliere,
care sunt trimise in reteaua de colectare slops, spre reutilizare. In faza a doua are loc oxidarea
la cald prin aerare a sulfitilor , in mediu alcalin. Rezulta ape alcaline desulfurate care sunt
trimise la statia de epurare finala. Instalatia de Piroliza a fost prevazuta si cu doua bazine
colectoare de ape conventional curate (pluviale), ape impurificate de la spalarea platformei si
apele curate provenite de la golirea schimbatoarelor de caldura de apa de racire.
Pentru prevenirea poluarii solului se va urmari:
-

realizarea unui camin de control al efluentului final al societatii;

repararea si intretinerea corespunzatoare a tuturor retelelor de canalizare a apelor uzate

existente pe platforma;

refacerea betonarii spatiilor deteriorate, astfel incat eventualele scurgeri de produse sa

poata fi usor recuperate, eliminand astfel riscul infiltrarii acestora in subteran;

realizarea la timp a reparatiilor si curatirea zonelor folosite pentru stocari/depozitari

temporare in vederea eliminarii posibilitatilor
subsolului;

36

de impurificare a apei, solului si

crearea unui sistem eficient de urmarire si control a pierderilor de produse in timpul

operatiunilor de depozitare, manipulare, transport, in scopul reducerii cantitatilor de
poluanti evacuati in mediu;

salubrizarea suprafetei platformei si intretinerea spatiilor verzi dintre platformele

industriale si drumuri;

instruirea personalului societatii cu privire la aplicarea masurilor necesare pentru

reducerea poluarii factorilor de mediu.
Alt factor important care garanteaza reducerea impactului asupra mediului este utilizarea

unui personal cu experienta in exploatarea instalatiilor din cadrul complexului petrochimic.

37

EVALUAREA IMPACTULUI. CONCLUZII GENERALE

Impactul general asupra mediului este considerat limitat. Masurile luate n conformitate
cu normele tehnologice si a legislatiei de mediu in vigoare, si in mod special respectarea cu
strictete a acestora, ne determin s consideram c factorii de mediu din incinta Complexului
Petrochimic si din vecintatea acesteia, vor fi afectati negativ ntr-o msur destul de mic astfel
nct impactul s nu aib un caracter semnificativ.

38