UNIVERSITATEA PETROL GAZE PLOIETI

FACULTATEA TEHNOLOGIA PETROLULUI I PETROCHIMIE

SPECIALIZAREA: INGINERIA PROTECIEI MEDIULUI

PLAN DE
MONITORIZARE
MONITORIZAREA FACTORILOR DE
MEDIU

NDRUMTOR PROIECT: STUDENT:

CONF. DR. ING. NEGOITA L. STOICA CLAUDIA-CATALINA
ANUL I; MASTER; GRUPA B;

2009 - 2010

1
 1.DATE DE IDENTIFICARE A TITULARULUI ACTIVITATII

1.1.Numele titularui de activitate: S.C. Centrala Electrica de Termoficare Iasi S.A.

1.2.Adresa sediului social: municipiul IASI, strada str.Calea Chisinaului nr.25
e-mail: secretariat@cet-iasi.ro

1.3.Data nfiinrii societatii: S.C.CET Iai S.A. a luat fiin n anul 2002 ( data PIF 1964)

1.4. Numr de nmatriculare: J22/677/26.06.2002

1.5. Cod Fiscal: R14718982

1.5.Nume operator: SC Centrala Electrica de Termoficare Iasi II HOLBOCA

1.6.Data punerii in functiune a instalatiei: cazan nr.1- 1986
cazan nr.2 -1988
1.7.Obiectul autorizarii: Centrala electrica de termoficare de tip I, cu putere termica
nominala de 610 MW , cu functionare pe combustibil solid(huila energetica), inclusiv
instalatiile auxiliare, direct legate sub aspect tehnic de instalatia principala si aflate pe
acelasi amplasament, precum si reeaua de termoficare (transport energie termic) formata
din:
- Sistemul de transport;
- Punctele termice;
- Sistemul de distributie;
1.8.Amplasamentul prevazut pentru operare:
CET Iasi II este amplasata in afara perimetrului municipiului Iasi, la cca. 10 km, pe
directia est, in judetul Iasi, intre statiile CFR Holboca si Ungheni, incinta obiectivului avind
urmatoarele vecinatati:
- la nord - calea ferata Holboca Cristesti, teren agricol primaria comunei Holboca
- la est - riul Jijia, S.C. CONEST S.A. si S.C. SAEM S.A
- la sud - riul Bahlui, teren agricol primaria comunei Holboca
- la vest teren agricol primaria comunei Holboca.
Accesul pe amplasament se face din soseaua Iasi Ungheni, la km 10.
Centrala este amplasata pe partea stinga a luncii riului Bahlui, in zona de confluenta a
acestuia cu riul Jijia.
Coordonatele geografice ale centralei sunt:
- longitudine - 27 grd si 6 min E
- latitudine - 47 grd si 16 min N

2. MATERII PRIME SI AUXILIARE

2.1 Materii prime

Tabelnr. 2.1.1. Combustibili utilizati

Nr. Denumire materie Ambalare Depozitare Capacitati Consum anual (tone)

crt. prima depozitare
1 Huila energetica Vagoane Halde 2 x 175 000 115150
CF Estacade t2 x 100 000
t2 x 30 000 t

2
2 Pacura Cisterne Rezervoare 3 X 5 000 t1 4558
CF 1 x 10 000 t

Huil energetica - este un carbune superior bituminos cu putere calorica de 6000 kcal/kg si
o concentratie de 72% Carbon.

Pacura - se utilizeaza pentru pornirea /oprirea cazanelor si pentru sustinerea arderii cand
calitatea huilei nu este corespunzatoare. Cantitatile anuale consumate sunt mici; la nivelul
anotimpului rece 2004-2005 consumul fiind de 4558 tone.

Tabel 2.1.2.Compozitia pacurii achizitionate in octombrie 2005.

Component Valoare UM
Carbon 83 % masa
Hidrogen 11 % masa
Sulf 0,58 % masa
Oxigen 1.8 % masa
Azot 0.1 % masa
Umiditate 0,3 % masa
Cenusa 0,07 % masa
Putere calorifica 9600 kcal/kg
Sodiu 13,5 ppm
Vanadiu 11,5 ppm

Compozitia huilei energetice utilizate in 2005 conform buletinului de analiza

Component Valoare, % UM
Umiditate totala 5,83 % masa
Cenusa, la
anhidru 18,88 % masa
Carbon total 48,5 % masa
Azot 0,62 % masa
Hidrogen 2,8 % masa
Materii volatile 31,98 % masa
Putere calorifica
inferioara 5940 Kcal/Kg
Sulf 0,37-0,7 %masa
Duritate hardgrove 40 Grd H
Dioxid de siliciu 47,81 %
Temperatura de
topire 1375 C

3
2.2. Materii auxiliare

Tabel 2. 2. Materiale auxiliare

Nr. Denumire Ambalare Depozitare Capacitati

crt. materie prima depozitare
1. Sare Vrac Bazin dizolvare 2 x 180
Var Vrac Silozuri 4 x 81 t
5 x 25 t
Sulfat feros Saci Magazie 200 t
acoperita
Lesie sodica- Vrac Cisterne 4 x 63
36%
Acid clorhidric- Vrac Cisterne 5 x 63
32%
Amoniac-25% Butoaie Magazie 2000 l
plastic acoperita
Uleiuri diverse Cisterne Rezervoare 3 x 40 mc
Butoaie metalice 3 x 30 mc
2 x10 mc

Vaseline diverse Buoaie tabla Magazie inchisa 20 t

Azbest(fulgi+ Ambalaj Magazie -
snur) original
Motorina Cisterne Rezervor 2 x 70
metalic
Vopsele Ambalaje Magazie -
originale inchisa
Solventi Magazie -
inchisa
CO2 tuburi Tuburi Rampa 100 tuburi
speciala
Oxigen Tuburi Rastel 60 tuburi
Hidrogen Conducte - 6 x 20
Nmc/ora
Hidroxid de Butoi tabla Magazie -
potasiu Butoi plastic reactivichimici
Azot tehnic Tuburi Rastel 10 tuburi
Carbid Butoaie tabla Magazie -
inchisa

4
 3. DESCRIEREA INSTALATIEI SI A FLUXURILOR TEHNOLOGICE
EXISTENTE PE AMPLASAMENT

3.1.Activitatea desfurat

CET Iasi II are in componenta un complex de instalatii care transforma energia

chimica a combustibililor solizi in energie termica si electrica. Conform prevederilor HG
541/2003 CT IASI II Holboca este o instalatie mare de ardere de tip I ( pusa in functiune in
1986) cu o putere termica nominala totala de 610 Mw .
CET Iasi II functioneaza prin interconectare cu CET Iasi I, furnizind energie termica
sub forma de apa fierbinte, in amestecatorul de apa fierbinte din CET Iasi I.
Anul punerii in functiune: cazanul nr 1 1986, luna august
cazanul nr. 2 1988, luna decembrie
Obiectul de activitate al CET Iai II este producerea de energie electric i energie
termic sub form de abur i ap fierbinte, transportul, furnizarea i distribuia energiei
termice.
Aportul centralei electrice si de termoficare cu functionare pe combustibil solid la
economia locala consta in:
- alimentarea cu energie termica sub forma de apa fierbinte a sistemelor urbane de
termoficare din municipiul Iasi;
- alimentarea cu energie termica a unor consumatori industriali din zon;
- alimentarea cu energie electrica a Sistemului Energetic National.

3.2. Descrierea activitii

C.E.T.Iasi II produce energie electrica si termica folosind drept combustibil huila

energetica si pacura ca suport de flacara la porniri si opriri de cazane.
Centrala functioneaza in mod normal in trei schimburi de cite opt ore.
Pe amplasamentul centralei sunt in functiune urmatoarele instalatii de ardere:
- un cazan de abur tip CR de 420 t/h (K1), 137 ata si 540 0C, cu functionare pe
carbune superior, huila, si pacura si un turbogenerator tip DSL - 50 de MW (TA1), cu
condensatie si prize reglabile la 0,7 - 2,5 ata si 10 - 16 ata, cu punere in fuctiune in anul 1986
- un cazan de abur tip CR de 420 t/h (K2), 137 ata si 540 0C, cu functionare pe
carbune superior, huila, si pacura si un turbogenerator tip DKUL - 50 de MW (TA2), cu
condensatie si prize reglabile la 0,7 - 2,5 ata si 10 - 16 ata, cu punere in functiune in anul
1988, luna decembrie.
Cele doua cazane de abur sunt racordate la acelasi cos de dispersie.
Puterea electrica si capacitatea termica instalata in prezent in CET Iasi II este de 100
MW si respectiv 240 Gcal/h.
Distribuirea debitelor de apa fierbinte in sistemul de termoficare al municipiului Iasi se
realizeaza prin transportul pe magistralele de interconectare CET Iasi I - CET Iasi II.
In ceea ce priveste evacuarea in sistem a puterii electrice, aceasta se face printr-o
statie interioara de 110 kV.
CET Iasi II functioneaza in circuit inchis, sistemul de racire al centralei fiind compus
din conducte de apa calda, apa rece, turn de racire, statie pompe circulatie si statie pompe
golire turnuri.

5
 Asigurarea carbunelui se realizeaza din buncarii aflati in blocurile 1 si 2,
corespunzatoare celor doua cazane de abur. Fiecare cazan este prevazut cu 4 mori de
strivire cu bile, de 15 t/h, puterea consumata fiind de 155,9 kW.
Capacitatea de depozitare a carbunelui este de cca.700 tone.
Evacuarea zgurii si cenusii se face hidraulic, spre depozitul de zgura si cenusa. Zgura
si cenusa sunt evacuate cu transportorul cu racleti Kratzer intr-un concasor, apoi hidro la
statia de pompe Bagger.
Gospodaria de pacura a fost dimensionata pentru pacura viscoasa tip 300/50S,
capacitatea de depozitare fiind de 25.000 mc (3 x 5000 mc si 1 x 10000 mc).
Prepararea apei de adaos in reteaua de termoficare (dedurizata) si in circuitul termic
al centralei (demineralizata) se realizeaza in :
- instalatia de preparare a apei - unde apa bruta din riul Prut este pretratata cu var si
sulfat feros, in trei decantoare suspensionale de cite 1000 t/h, apoi este limpezita prin filtre
mecanice echipate cu cuart
- instalatia de dedurizare a apei - in care se realizeaza dedurizarea prin filtre Na -
cationice, care functioneaza in doua trepte a cite doua filtre, capacitatea instalatiei fiind de
550 mc/h
- instalatia de demineralizare a apei - in care se realizeaza demineralizarea prin 5 linii
de demineralizare cu 4 filtre pe linie (2 filtre H - cationice si 2 filtre OH - anionice) si doua
degazoare de CO2; treapta de finisare este formata din filtre cu pat mixt si finisari de tipul H -
OH.
Evacuarea apelor uzate rezultate din tratarea apei se face la pompele Bagger. Apele
menajere se evacueaza printr-un decantor Imhoff, in riul Bahlui. La iesirea din decantor,
apele menajere se unesc cu cele pluviale, si sunt evacuate impreuna prin gura de varsare
GV1 , in raul Bahlui.
Apele reziduale de la gospodaria de carbune se acumuleaza intr-un bazin de retentie,
de unde se evacueaza periodic in Bahlui. Apele reziduale de la gospodariade pacura sunt
trecute prin separatori de pacura si apoi transportate la decantorul Imhoff.

3.3. Fluxurile tehnologice

Combustibili - C.E.T. Iasi II utilizeaz drept combustibili pentru cazanele de abur de

420 t/h, huila energetica, iar la porniri-opriri de cazane, pacura. Pentru cazanele de abur
industrial de la CTP se utilizeaza gazul metan sau pacura;

Apa de adaos cazane si adaos in termoficare Se utilizeaza apa industriala, care

este supusa unor tratamente chimice;
Aerul necesar arderii - Aerul necesar arderii combustibililor este aerul atmosferic si
este introdus in cazan cu ajutorul ventilatoarelor de aer;
Gazele de ardere - In focarele cazanelor are loc procesul de ardere a combustibilului,
rezultind gaze de ardere, cu temperatura ridicata. Gazele de ardere cedeaza caldura fluidului
de lucru, care este apa, realizindu-se in felul acesta si recuperarea caldurii;
Fluxul de energie termica este constituit din magistralele de apa fierbinte de
interconectare la platforma de amestec din C.E.T. Iasi I;
Fluxul de energie electrica pentru serviciile interne reprezint energia necesar
pentru antrenarea tuturor consumatorilor interni ai C.E.T. Iai II;
Fluxul de energie electrica in Sistem Evacuarea energiei electrice produse in
Sistemul Energetic National se efectueaza printr-o statie electrica de 110 KV;
Fluxul de zgura si cenusa Zgura si cenusa rezultata din arderea combustibilului
solid este transportata la halda proprie de eliminare a deseurilor.

6
 Fluxul apei de racire - Apa calda de la racitorii grupurilor de 50 MW este condusa
spre turnul de racire cu tiraj natural, iar din radierul bazinului apa racita se intoarce la cazane.

4. INSTALATII PENTRU RETINEREA , EVACUAREA SI DISPERSIA

POLUANTILOR IN MEDIU

4.1.AER

Tabel 6.1. Modul de evacuarea,retinere si dispersie a poluantilor in aer

Nr. Sursa Com- Debit Putere Instalatie instalatii Eficienta

crt. generatoare bustibil maxim termica dispersie retinere
de noxe utilizat gaze de Mwt
atmosferice ardere
Nmc/h
1 Cazan abur Huila 1240000 305 Cos de fum Electrofiltru 99,5%
tip CR 1244 nr 4 tip orizontal
de 420 t/h h=164 m uscat
2. Cazan abur Huila 1240000 305 -2buc/fiecare
tip CR 1244 cazan
de 420 t/h
3. CT pornire Gaz Gaz 24,4 Cd1 - -
Cazan CR 16 Natural natural- h=15 m
de 30 t/h / 25354 d= 0,3 m
4. CT pornire pacura Pacura- 24,4 Cd2 - -
Cazan CR 16 24554 h= 15 m
De 30 t/h d=0,3 m

Date referitoare la cosuri:

Simbol Configuratie cos Temp. Viteza Volum gaze

cos Inaltimea Diametru evacuare evacuare umede
(m) int/ext(m) gaze arse gaze evacuate
C arse Mii
m/s Nmc/luna
Cos de 164 8,1/8,3 140-150 3-5 903674,637
fum nr.
4
Cd1, 15 0,3 - - -
cd2

Constructia cosului de fum CD , este conceputa in sistemul cos in cos, cu spatiu vizitabil
intre structura exterioara si protectia anticoroziva. Soclul cosului este un cilindru tronconic, ce
leaga radierul cu structura exterioara pina la coronament. Tubul de evacuare a gazelor
asigura evacuarea lor si protectia structurii din beton armat. Spatiul vizitabil asigura

7
eliminarea eventualelor scapari de gaze prin tirajul propriu, repararea si intretinerea protectiei
cosului, asigurarea unei temperaturi constante.
Cosurile aferente centralelor de pornire cd1,2 sunt metalice cu izolatie din vata minerala.

Caracteristici electrofiltre:

- numar electrofiltre - doua bucati/cazan

-tip electrofiltru - orizontal-uscat
- debit de gaze (valoare maxima) - 1.240.000 mc/h
- temperatura gazelor inainte de electrofiltru - 140 - 180 grdC
- continut de praf la intrare - 70 g/Nmc
- continut de praf in gazele epurate - 0,702 g/Nmc
- debit total max. de praf evacuat - 52.400 kg
- consum de energie electrica - 290 kW

Principiul de lucru pentru electrofiltre

Desprafuirea gazelor de ardere se face in cimpul electric creat de electrozii de emisie
si electrozii de depunere aflati in electrofiltru. Electrozii de emisie construiti din profile subtiri
sunt conectati la polul negativ al unor instalatii de inalta tensiune. Electrozii de depunere sunt
construiti din tabla, au suprafata mare si sunt legati la pamint, constituind polul pozitiv al
cimpului electric.
Cimpul electric foarte puternic precum si forma electrozilor de emisie favorizeaza
aparitia fenomenului Corona, prin care electronii parasesc electrozii de emisie, provocind
ionizarea gazelor si a cenusii, care trec prin cimp. Avind incarcatura electrica negativa,
dobindita prin ionizare, cenusa este deviata de cimpul electric spre polul pozitiv, constituit de
electrozii de depunere. Cenusa separata din gaze se colecteaza la partea inferioara in
buncarele de cenusa.
Exploatarea electrofiltrelor se realizeaza conform Regulamentului intern de exploatare
si intretinere electrofiltrele.

4.2.APA

Tabel 4.2.Modul de evacuare a apelor uzate menajere, tehnologice, pluviale

Categoria de Modul de colectare, Instalatii de Eficienta Receptor

ape- sursa de stocare , evacuare retinere
emisie poluanti
Ape uzate -retea de canalizare din Statie de 45% Rau Bahlui
menajere de la tuburi de beton epurare cu
cantina,grupuri - bazin de retentie decantor tip
sanitare, - Statie pompe IMHOFF
cladire
administratie
Ape uzate - retea de rigole de -separator 75% canalizarea
tehnologice de scurgere pacura pluviala,
la gospodaria - statie pompe subteran de Rau Bahlui
de pacura: cca 20 mc
-separator
suprateran

8
 pacura -2
bucati de
20 mc
fiecare

Ape uzate de -colectoare de canalizare Statie

la statia de pentru ape agresive pompe
tratare chimica -bazinul de omogenizare Bagger
a apei brute: cu 2 compartimente
- statie pompe

1.Apele uzate bazin decantare statie

de la filtrele de statie pompe pompe
limpezire: Bagger
Bazin de statie
neutralizare(omogenizare pompe
) Bagger
Statie pompe
2.slam -camine colectoare slam Depozit
decantare - bazin slam zgura si
- pompe de slam cenusa
Ape pluviale - canale deschise cu Rau Bahlui
de la gratare
gospodaria de - bazinul de retentie
carbune - statie pompe

Ape pluviale - colectoare de canalizare Rau Bahlui

din incinta
CET II

Ape pluviale - bazin de aspiratie in

de la baza - statie pompe conductele
digului de de
contur de la recirculare
depozitul de de la
zgura si depozitul de
cenusa zgura si
cenusa
Ape de drenaj - - - Canalizarea
din incinta pluviala,
CET II Rau Bahlui
Ape de drenaj - bazin de -stropire
de la depozitul aspiratie depozit
de zgura si - pompare -statie
cenusa si pompe
apele Bagger
recuperate din - in Raul
depozit prin Bahlui in
sistemul de caz de avarii
puturi si sau in cazul
conducte depasirii

9
colectoare nivelului
maxim

Caracteristici instalatii retinere poluanti

Statia epurare ape menajere

Este dimensionata pentru un debit de : 35 mc/h
Se compune din: -statie pompare ape uzate
-doua decantoare etajate tip IMHOFF pentru 500 locuitori fiecare
-bazin de clorinare
- statie clorinare
-canal evacuare ape uzate epurate
-bazin de stocare cu V=3500 mc , pentru ape menajere, ape pluviale si ape
de drenaj
-statie pompare ape epurate
- gura de varsare ape menajere epurate,ape pluviale si de drenaj in rau
Bahlui.
Namolul colectat in decantorul IMHOFF este depus in depozitul de zgura si cenusa.

Separatoare pacura
Separator subteran dimensionat la un debit de 40 mc/h este o constructie subterana
din beton armat , tip cuva de retentie , avand dimensiunile de 11,6 x 3,6 mp.
Separatorul subteran preia amestecul de apa si pacura de la rampa de descarcare pacura,
preincalzitoare de pacura, rezervoare de pacura 1 si 2, drenaje pacura estacada si statia
transvazare plus drenaje C.L.U. Amestecul de apa si pacura este incalzit in separatorul
subteran cu ajutorul unei serpentine de abur montata in partea inferioara a separatorului si
apoi trimis cu pompele in separatorul suprateran
Amestecul de apa plus pacura este aspirat din separatorul subteran, care joaca rol de
cuva de retentie, cu patru pompe centrifuge, doua subterane si doua supraterane, iar apoi
refulat in separatoarele supraterane.

Separatoare supraterane -2 buc , in aceste separatoare intra amestecul de pacura si

apa de la separatorul subteran. Pacura colectata in separatoarele supraterane, in rezervorul
de stocare (capacitate 2 m3) este incalzita cu ajutorul unei serpentine de abur si apoi trimisa
cu ajutorul a doua pompe in rezervorul de pacura nr. 2.Serpentina are drept scop fluidizarea
si reducerea viscozitatii ei.Serpentina este prevazuta la intrarea in separator cu robinet de
reglare, iar la iesire din separator cu oala termodinamica de condens.
Dupa separare, apele conventional curate sunt evacuate gravitational la canalizare, iar
pacura este trimisa in circuitul tehnologic (rezervorul de pacura nr. 2) cu ajutorul a doua
pompe, dupa ce in prealabil pacura a fost incalzita in rezervorul de stocare.

Bazinul de neutralizare cu o capacitate e 500 mc este o constructie tip cuva subterana

cu doua compartimente, din beton armat cu rol de stocare , amestecare si neutralizare.
Procesul de neutralizare are loc prin omogenizarea apelor agresive rezultate de la diversele
procese de tratare a apei (demineralizare,regenerare filtre ionice , etc).

4.3.SOL

10
Pentru evitarea poluarii solului la depozitele de combustibili ,lubrefianti,chimicale prezente
pe amplasament sunt construite cuve de preluare a unor potentiale deversari in caz de
accident.
Pentru preluarea uleiului de transformator in caz de accident la transformatoare, statia de
transformatoare este prevazuta cu cuve betonate cu si /fara piatra sparta.

5.CONCENTRATII DE POLUANTI ADMISE LA EVACUAREA IN MEDIUL

INCONJURATOR, NIVEL DE ZGOMOT

5.1AER

5.1.1.Conditii locale
Date de monitorizare furnizate de APM Iasi, statie Oancea- Tatarasi:

Tabelul nr.5.1.1.a
Poluant Medii anuale/ Maxima CMA ( pentru protectia sanatatii
2005 mediilor umane)
g/mc zilnice / 2005 conf.
g/mc OM 592/2002
g/mc
SO2 11,5(nov,dec) 47 125 g/mc media zilnica,cf OM
592/2002

NO2 21,5(nov,dec) 92 40 g/mc - medie anuala, cf OM

592/2002
Pulberi in 75(nov,dec) 343 50 g/mc media zilnica
suspensie- 40 g/mc- media anuala
PM10

Valorile inregistrate in procesul de monitorizare sunt caracteristice lunilor reci (noiembrie si

decembrie), aceste valori nu sunt reprezentative ca valori anuale.
Conditiile de clima caracteristice zonei pentru anul 2004 sunt:

Tabelul nr. 5.1.1.b.

Temperatura Medie anual 10,2 C

Suma precipitatiilor 563,4 l/m2/luna
Precipitaii
anuale
Clima V
Direcie dominant
Vnturi
Frecvena medie 26,%
Valori maxime nregistrate 15 m/s

11
5.1.2.Emisii dirijate

Noxele specifice arderii combustibililor in cazane , conform Ghidului National al emisiilor de

poluanti sunt : CO2, CO,CH4, N2O, Nox, SOx, pulberi, As, Cd, Cr, Cu, Ni, Pb, dioxine si
furani, cloruri, floruri.

Nivelul emisiilor anuale la instalaia mare de ardere CET II Holboca

Tabel 5.1.2.1. ( co de fum nr 4) :

An SO2 CO CO2 Pulberi
tone NOx tone tone tone
tone
2003 958.6 387.3 51.6 345840.6 85.8
2004 906 300 41 275778 95
2005 1211,88 425,06 78,58 420556 114,14

Nota:Estimarea emisiilor s-a facut prin calcul, utilizand un soft bazat pe metodologia
CORINAIR.

Valori Limita de Emisie

Tabel 5.1.2.2.

Punctul de Noxa Limita conform VLE Tehnici BAT Tehnici BAT

emisie/ Emisa legislatiei nationale conform optiuni utilizate
Sursa de BAT pentru
emisie Ordin HG 541/ mg/Nmc realizarea
462/1993 2003 VLE
Mg/Nm3 Mg/Nm3 6% O2
Medii
orare 6% O2
Cos de fum - 50 5-10dm
nr. 4/ Pulberi ESP/FF/ in 2electrofiltre/
combinatie cu cazan
Cazan abur totale FGD (umed)
1,2 tip
50 mm Fara masuri de
CR 1244 reducere
30 dm

12
 2 x305 NOx - 500 200 dm PM (accesul
progresiv al
Ardere aerului si 01.01.2006
huila combustibilului, Realizata
Dupa arzatoare cu modernizarea
Nox redus, arzatoarelor NOx
electrofiltru postcombustie existente
termica)
in combinatie cu
SCR
500mm Fara masuri de
reducere
SO2 - 400 150 dm FGD (sds) FGD
(umed) -
Spalarea cu apa
de mare
Tehnici
combinate
pentru reducerea
de NOx si SO2
400 mm Fara masuri de
reducere

Substa 50 - -
nte
organic
e
exprima
te in
TOC
CT pornire CO2 -
1,2
CO 100/170
Cazan CR
16 NOx 350/450
24,4 MW
So2 35/1700
Gaz
pulberi 5/50
natural/pac
ura

VLE BAT sunt valori tinta pe care operatorul le va avea in vedere in procesul de planificare a
investitiilor pe linie de protectie a mediului, pentru promovarea tehnologiilor BAT.
Noxele la care nu s-au stabilit VLE se vor estima anual si se vor raporta in tone/an
VLE trebuiesc respectate inconditii de referinta: 6% oxigen in gazele de ardere pentru
arderea combustibililor solizi,3% oxigen pentru arderea combustibililor gazosi si lichizi.
VLE pentru metale grele pot fi inlocuite cu VLE pentru particule;Monitorizarea continua a
pulberilor si aplicarea de masuri Bat pentru reducerea emisiilor de pulberi este considerata a
fi o masura BAT si pentru reducerea emisiilor de metale grele. Conformarea la VLE pentru
particule implica si respectarea VLE pentru metale grele.
Pentru cosul de fum nr.4 unde se realizeaza monitorizarea continua a emisiilor, VLE se
considera a fi respectate daca rezultatele acestor masuratori efectuate pentru orele de
functionare dintr-un an calendaristic ,exceptand perioadele de functionare
necorespunzatoare a instalatiilor de depoluare si perioadele de porniri/opriri , indeplinesc
toate conditiile urmatoare:

13
-nici una dintre valorile medii lunare calendaristice pentru SO2, Nox, pulberi , nu depasesc
valorile limita de emisie corespunzatoare ;
-9&% din toate valorile medii la 48 ore pentruSO2, pulberi, nu depasesc 110% din valorile
limita de emisie corespunzatoare;
- 95% din toate valorile medii la 48 de ore pentru Nox, nu depasesc 110% din
valorile limita de emisie corespunzatoare ;

Perioade de tranzitie; Plafoane de emisii

Tabel 5.1.2.3.SO2
Plafoane emisii
Conformare SO2
(tone/an)
Puterea
Cazan Investitii
termica
mil. An 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
EURO
Cazan
abur
nr.1-
420t/h
2 x 305 20 31.12.2013 5784 5784 5784 5784 5784 5784 345
Cazan
abur
nr.2-
420t/h

Tabel 5.1.2.4. NOx

Plafoane emisii
Conformare NOx
(tone/an)
Numele Puterea
Investitii
cazanului termica
mil. An 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
EURO
Cazan
abur
nr.1-
420t/h
2 x 305 - 31.12.2006 1631 1631 429 429 429 429 429
Cazan
abur
nr.2-
420t/h

Tabel 5.1.2.5. Pulberi

Numele Putere Conformare pulberi Plafoane emisii
cazanului termica (tone/an)

14
 Investitii
mil. An 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
EURO
Cazan
abur nr.2-
420t/h

2 x 305 - 31.12.2008 929 62 62 62 62 62 62

Cazan
abur nr.1-
420t/h

15
Tabel 5.1.2.6. Prognoza emisiilor si emisile tinta conform PNRPE
Sector Locaie Combustibil Putere Instalatii Media Media Media anual Emisii Emisii Emisii anuale Media Volumul
utilizat termica incluse n anual anual a orelor de anuale anuale de pulberi n emisiilor mediu anual
nominal Planul a orelor de a orelor de funcionare de SO2 de NOx 2004 (t/an) anuale de gaze
a Naional funcionare funcionare ncepnd cu n n nediminuate reziduale
(MWt) de in 2008-2015 2016 (ore), 2004 2004 de SO2 din
reducere a perioada (ore), unde unde este (t/an) (t/an) 1996-2000 1996-2000
emisiilor 1996-2000 este cazul cazul (t/an) unde (milioane
(ore) este relevant Nm3/an)

A B C D E F G H I J K L M
Produce CET II Huil (cu 610 da 2596 Nu se Nu se 906 300 95 7365 4575
re Holboca pcur poate poate
energie suport preconiza preconiza
electric flacr)
si
termic

A B C N O P Q R S T U V W X Y Z AA
Contribuia la emisiile int (t/an) VLE SO2 VLE Nox VLE Pulberi

Pulberi VLE
SO2 SO2 NOx NOx NOx VLE din
Tip din VLE din VLE din VLE din VLE din
Sector Locatie din din din din din 2012- Rata de
combustibl din 2016 n 2012- 2016 n 2018 n 2012 n
2012 2016 2012 2016 2018 2015 desulfurare
2012 contin. 2015 2017 contin. contin
in n n n n (mg/Nm3 propus
n mg/Nm mg/Nm3 mg/Nm3 mg/Nm3 mg/Nm3
2015 contin. 2015 2017 contin. ) 3
contin.

5748
tone/an
huila 345 429 429 429 62
in
(perioada tone/an tone/an tone/an tone/an tone/an
CET II 2012 si
Energie de tranzitie pentru pentru pentru pentru pentru 400 400 nu este cazul 500 200 200 50
Holboca 345
pana la fiecare fiecare fiecare fiecare fiecare
tone/an
01.01.2014) an an an an an
din
2013

16
5.2.APA(incusiv apa subterana)

5.2.1.Conditii naturale

Apa de suprafata
Ultima sectiune a raului Bahlui este situata in amonte de varsarea acestuia in raul Jijia
si aval de statia de epurare a municipiului Iasi. Apele uzate insuficient epurate a statiei de
epurare Iasi influenteaza negativ echilibrul ecologic al raului Bahlui, sectiunea fiind
incadrata in clasa a IV-a de calitate, din punct de vedere biologic.
Apa subterana
In general, calitatea apei subterane prezinta in conditii naturale pericol de risc pe termen
scurt si mediu pentru sanatatea utilizatorului direct pentru scopuri potabile si menajere la
indicatorii de calitate cum sunt calciu si magneziu.
Sub aspect hidrochimic, in culoarul Bahluiului predomina tipul hidrochimic sulfat calcic,
in care prezenta anionului sulfat este in general moderata, iar continutul de calciu detine o
pondere puternica in balanta ionica. In culuarul Jijiei tipul hidrochimic predominant este
sulfat-magnezian, cu pendulari spre tipul sulfat calcic si clorurat calcic.

5.2.2. Emisii punctiforme

Noxele specifice activitatii conform Ghidului nationalal emisiilor de poluanti sunt:

metalele (Cd, Cr, Cu, Hg, Ni, Pb, Zn) , benzenul, toluenul, etilbenzenul, xilenii, hidrocarburile
aromate policiclice, carbonul organic total, clorurile si florurile.
Sursele de emisii poluante pentru apele de suprafata sunt:
- evacuarile directe de ape tehnologice de la statia de epurare si evacuarile directe de ape
pluviale din incinta CET II prin gura de varsare GV1.
- evacuari directe, in cazuri accidentale, ale apelor de drenaj de la depozitul de zgura si
cenusa (avarii sau depasiri ale nivelului maxim in bazinul de aspiratie al statiei de pompe
Bagger) prin gura de varsare GV2. In anul 2005 nu au fost deversari accidentale in riul
Bahlui prin GV2
-evacuarile indirecte , prin statia de epurare, de la gospodaria de pacura si gospodaria de
tratare chimica a apei .

17
 Tabelul nr. 5.2.

Valori-limita de ncrcare cu poluanti a apelor uzate industriale i urbane evacuate n

receptori naturali
-se aplica tuturor categoriilor de efluenti provenii sau nu din staiile de epurare

Nr.crt. Categoria apei Indicatorii de calitate U/M Valori Medoda de analiza

admise
1. Ape uzate temperatura C 35 -
2 menajere+tehnologice pH Unit. 6,5-8,5 SR ISO 10523-97
+ape de drenaj+ape Ph
3 meteorice CBO5 Mg/l 20 SR EN 1899-2/2002
4 CCOCr Mg/l 70 SR ISO 6060-96
5 Materii in suspensie Mg/l 60 STAS 6953-81
6 Azot Amoniacal(NH4+) Mg/l 2,0 SR ISO 5664/2001
SR ISO 7150-1/2001
7 Azot total(N) Mg/l 10 SR EN ISO 13395/2002
8 Azotiti Mg/l 1,0 SR EN 26777/2002
9 Azotati Mg/l 25 SR ISO 7890-2/2000
SR ISO 7890/3/2000
SR ISO 7890/1/98
10 Reziduu filtrat la 105C Mg/l 2000 STAS 9187/84
11 Cloruri Mg/l 500 STAS 8663/70
12 Sulfati Mg/l 600 STAS 8601/70
13 Calciu Mg/l 300 STAS 3662-90
14 Magneziu Mg/l 100 STAS 6674/77
SRISO 7980/97
15 Sulfuri si hidrogen Mg/l 0,5 SRISO 10530/97
sulfurat SR 7510/97
16 Fosfor total Mg/l 1,0 SREN 1189/2000
17 Fenoli antrenabilicu Mg/l 0,3 SR ISO 6439/2001
vapori de apa SR ISO 8165/1/2000
18 Fier total ionic Mg/l 5,0 SR ISO 6332/96
19 Mangan total Mg/l 1,0 STAS 862/1-96
SR ISO 6332/96
20 Cadmiu Mg/l 0,2 SR ISO 8288/2002
SR EN ISO 5961/2002
21 Plumb Mg/l 0,2 STAS 8637/79
22 Mercur Mg/l 0,05 SR EN 1483/2003
SR EN 12338/2003
23 Substante extractibile Mg/l 20 SR 7587/96
24 Produse petroliere Mg/l 5,0 SR 7877/1-95
suprafata SR 7877/2-95
receptor
fara irizatii
25 Compusi tributili stanici Mg/l 0,01
26 Triclorbenzen Mg/l 0,01
27 Naftalina Mg/l 0,05
28 Antracen Mg/l 0,05
29 Hidrocarburi aromatice Mg/l 0,01
policiclice(PAH

5.2.3.Emisii fugitive in apa de suprafata si in apa subterana

18
 Emisiile fugitive sunt datorate infiltratiilor de acidul clorhidric si lesie de soda care pot
sa apara de la gospodaria de reactivi chimici industriali, infiltratiilor de produse petroliere de
la depozitul de pacura si infiltratiilor de la depozitul de zgura si cenusa, poluantii fiind datorati
apelelor de transport si depozitare ale zgurii si cenusii .
Pentru urmarirea si control calitatii apei freatice , avind in vedere principalele surse cu
potential de poluare a solului si panzei freatice , pe amplasament exista o retea de 9 puturi
piezometrice si 9 puturi de observatie in zona depozitului de zgura si cenusa.
Deoarece nu exista standarde de calitate pentru apele subterane, deoarece nivelul apei
subterane este la 1,1,-3,0 m, comparand valorile medii monitorizate cu standardele de
calitate pentru apa de suprafata se constata respecarea acestor limite, exceptie facand
puturile P3,P4,P5 de la depozitul de zgura si cenusa unde se constata depasiri la indicatorul
Mg2+.
Comparativ cu standardele de apa potabila se constata o compozitie neadecvata
incadrarii lor in categoria apelor potabile fapt datorat si conditiilor naturale caracteristice
culoarului Jijia-Bahlui. Calitatea apei subterane trebuie sa respecte caracteristicile fizico-
chimice ale apei de suprafata, reglementate prin O 1146/2002.

5.3.SOL

5.3.1.Protectia solului si apei subterane

Tabel 5.3.3. Limitele normate pentru solurile cu folosinta mai putin sensibila conform
prevederilor Ord. MAPPM nr. 756/1997
Produse Sulf Metale grele
Sulfuri
petroliere total Cu Mn Pb As Cd Ni Zn
Valori
normale
<100 - - 20 900 20 5 1 20 100
(mg/kg
s.u.)
Prag de
1000 400 5000 250 2000 250 25 5 200 700
alerta
Prag de
2000 2000 20000 500 4000 1000 50 10 500 1500
interventie

5.3.2. Surse potentiale de poluare

Sursele posibile de poluare a solului si subsolului datorate activitatii in CET II Holboca sunt:
19
 - scaparile accidentale de produse petroliere de la instalatiile de transport, descarcare
si depozitare pacura;
- scapari accidentale de reactivi chimici industriali la descarcarea, manipularea si
depozitarea acestora;
- depozitarile necontrolate de deseuri diverse;
- deversarile accidentale de ape de la depozitul de zgura si cenusa; acest fenomen
poate avea loc doar in cazul ruperii digurilor de contur s-au in caz de exploatare
necorespunzatoare a depozitului;
- spulberarea zgurii si cenusii din depozit, in conditii de vint ;
- spulberarea varului praf la descarcarea, manipularea si depozitarea acestuia.

5.4.ZGOMOT SI VIBRATII

5.4.1.Surse si nivelurile de zgomot

Centralele electrice ocupa unul din primele locuri in rindul unitatilor industriale
generatoare de zgomot in zonele in care sunt amplasate. Numarul mare al surselor de
zgomot determina aparitia unor cimpuri acustice avind componente nocive foarte diferite ca
intensitate si frecventa. Natura variata a zgomotelor (mecanica, aerodinamica) contribuie la
diversificarea surselor de zgomot din centralele electrice.
Caracteristic centralelor electrice este faptul ca nivelul de zgomot este dat de mai
multe componente de naturi diferite, aparind astfel cimpurile acustice difuze. Datorita
interferentei undelor sonore, pot apare zone de concentrare a energiei acustice chiar in locuri
lipsite de surse de zgomot puternice.
Aspiratia aerului in ventilatoarele de aer si curgerea prin ventilatoarele de gaze,
produc un nivel de zgomot ridicat, nivel care depinde de parametrii fluidului vehiculat precum
si de caracteristicile constructive ale ventilatoarelor.
O sursa importanta de zgomot este reprezentat de esaparile de abur, caracterizate
prin nivelul mare al zgomotului produs, raza mare de actiune si prin producerea discontinua,
ocazionala a acestuia.
Cazanele de abur ale CET IASI HOLBOCA sunt dotate cu atenuatoare de zgomot, montate
pe esapari, pentru reducerea nivelului de zgomot sub 90 dB. n aceste conditii nivelul de 90
dB nu a fost depasit.
La sursele citate mai sus se adauga si zgomotul produs de turnul de racire cu tiraj
natural, care poate ajunge la valori mai mari de 55 dBA.

6.MONITORIZARE

20
 Activitatea de supraveghere si monitorizare a emisiilor si a mediului va fi efectuata de
responsabilul de mediu numit cu decizie de conducerea unitatii.
In cazul solicitarii de catre Agentia Nationala de Protectie a Mediu Bucuresti, titularul
va asigura transmitere directa a rezultatelor monitorizarii conform solicitarii.

6.1 AER

6.1.1. Monitorizarea emisiilor punctiforme

PROGRAM DE MONITORIZARE EMISII

Tabelul nr 6.1

Nr Indicatori Punctul Metoda de monitorizare

crt de
masurare Masurare Estimare
Prelevare Analiza Frec metoda Frec
venta venta
1 CO2 - - - - anual
2 pulberi Cos nr 4,
Conform Normelor
3 Oxizi de azot aferent
europene de continua
4 Oxizi de sulf cazanelor On line -
monitorizare
5 O2 mari cu
continua Calcul pe
6 Temperatura, functionare
pe huila baza de
umiditate Conform 1/an lunar
coeficienti
8 COV Conform Standardelor ISO CORINAIR anual
exprimat in TOC Normelor sau NE
Europene Bilant de
9 CH4 In vigoare - masa anual
sau
10 N2O Conform metodelor -
Normelor anual
din Ghidul
11 Metale metodologic 1/an anual
e din OM national al emisiilor
462/1993 de poluanti,
Apendix 3 ,Conform
12 pulberi cd1 si cd2 - anual
BAT, principii
13 Oxizi de azot aferente CT
generale de
14 Oxizi de sulf de pornire
monitorizare,
Anexa 2
15 CO
Conform
16 CH4
Standardelor in
17 N2O
vigoare ,Catalogul
Standardelor
Romane
2004,sectiunea
Protectia mediului

6.1.2. Monitorizarea emisiilor difuze, fugitive

Titularul de activitate , prin laboratoarele proprii sau prin labaraoare terte , va efectua
masuratori conform unui grafic propriu, in diferite puncte ale instalatiei de tratare chimica a
21
apei, ale depozitului de pacura si in zona instalatiilor de maruntire de la depozitul de carbune
inclusiv la limita amplasamentului.
Planul de automonitorizare a emisiilor si imisiilor de pe amplasament va fi prezentat
APM/ARPM anual.

6.1.3.Monitorizarea calitatii aerului la limita amplasamentului

(Monitorizarea impactului)

Monitorizarea de impact in conditii normale de functionare nu este necesar a se

realiza deoarece obiectivul este situat in extravilan si din studiul de dispersie prezentat de
SC CET Holboca se constata ca la receptorii de noxe, considerati pe directia predominanta
a vantului nu sunt depasiri ale CMA pentru nici unul din poluantii reglementati prin OM
592/2002 si prin Standardul de calitate a atmosferei 12574/1987.

6.2. APA

6.2.1.Monitorizarea emisiilor in apa de suprafata

Se va realiza monitorizarea calitativa si cantitativa a apei uzate evacuate in raul Bahlui, prin
laboratorul propriu sau in colaborare cu laboratoare de specialitate, pentru indicatorii de
calitate mentionati in Autorizatia de gospodarire a apelor, conform tabelului nr 6.2.1.

Tabelul nr.6.2.1.
Nr.crt. Parametru Frecventa Metoda/tehnica de
monitorizarii analiza

GV1 GV2
1 temperatura zilnic In caz
2 pH de SR ISO 10523-97
3 CBO5 devers SR EN 1899-2/2002
4 CCOCr ari: SR ISO 6060-96
5 Materii in suspensie zilnic STAS 6953-81
6 Azot Amoniacal(NH4+) SR ISO 5664/2001
SR ISO 7150-1/2001
7 Azot total(N) SR EN ISO 13395/2002
8 Azotiti SR EN 26777/2002
9 Azotati SR ISO 7890-2/2000
SR ISO 7890/3/2000
SR ISO 7890/1/98
10 Reziduu filtrat la 105C STAS 9187/84
11 Cloruri STAS 8663/70
12 Sulfati STAS 8601/70
13 Calciu STAS 3662-90
14 Magneziu STAS 6674/77
SRISO 7980/97
15 Sulfuri si hidrogen sulfurat SRISO 10530/97
SR 7510/97
16 Fosfor total SREN 1189/2000
17 Fenoli antrenabilicu vapori de apa SR ISO 6439/2001
SR ISO 8165/1/2000
18 Fier total ionic SR ISO 6332/96

22
 19 Mangan total - STAS 862/1-96
SR ISO 6332/96
20 Cadmiu - SR ISO 8288/2002
SR EN ISO 5961/2002
21 Plumb - STAS 8637/79
22 Mercur - SR EN 1483/2003
SR EN 12338/2003
23 Substante extractibile - SR 7587/96
24 Produse petroliere - SR 7877/1-95
SR 7877/2-95
25 Compusi tributili stanici -
26 Triclorbenzen -
27 Naftalina -
28 Antracen -
29 Hidrocarburi aromatice -
policiclice(PAH)

6.2.2. Monitorizarea emisiilor in apa subterana

Sursele potentiale de poluare a panzei freatice sunt infiltratiile de la gospodaria de

pacura, infiltratiile de la depozitul de zgura si cenusa, de la gospodaria de reactivi
chimici,gospodaria deuleiuri uzate si canalizari.
In zona depozitului de zgura si cenusa lunar se va urmari calitatea apei freatice, printr-o
retea de 9 puturi de observatie, amplasate la baza depozitului , in afara acestuia. Indicatorii
urmariti lunar sunt cei ceruti in autorizatia de gospodarire a apelor pentru GV2.
Trimestrial se va urmari calitatea panzei freatice prin reteaua puturilor piezometrice.
Anual se vor efectua analize de apa uzata pe intreg circuitul hidrotehnic al centralei:
canalizari, decantor Imhoff(intrare iesire), separatori pacura( intrare iesire), bazin retentie.

6.3.SOLUL

Tanand seama de concluziile bilantului de mediu este necesara monitorizarea solului

in urmatoarele puncte:
1. gospodaria de pacura, zona rezervoarelor de pacura in funtciune
2. traseul de combustibil solid, in zona estacadei de descarcare, la o distanta de 30 m
de estacada
3. zona depozitului de zgura si cenusa, dupa cum urmeaza:
4. la baza taluzului depozitului, pe latura estica a compartimentului 3, spre confluenta
riurilor Jijia si Bahlui, pe directia dominanta a vintului
5. drumul de acces spre depozitul de zgura si cenusa, in apropierea statiei de pompe
6. in afara perimetrului obiectivului, pe latura nordica, in zona arabila a dealului
Caprita, ca punct de referinta

6.4.ZGOMOTUL

Monitorizarea Zgomotului se va realiza conform tabelului 6.4.

23
Tabel 6.4.
Nr. Locul de masurare frecventa Metoda de referinta
crt.
1 Zona cazanelor, a anul ISO 9613-2
esaparilor de abur SR ISO 8297/1999
2 Zona turn racire anul SR EN ISO 3744/1998
3 Zona concasoare anual
carbune
4 Poarta principala- anual
intrare incinta si
5 Poarta nr 2,acces anual
la depozitul de
zgura

24
 Tabel 6.5. Plan de actiuni- CET IASI IIHOLBOCA

Nr. Data propusa

Sursa de
Crt. Msura pentru Costuri Cine rspunde
finanare
implementare
1. Reabilitarea i modernizarea electrofiltrelor 2006 100000 Euro 1 Conducerea
studiu de fezabilitate 2007 societii si
proiectare 2009 serviciul investitii
execuia lucrrii
2. Modificarea tehnologiei de evacuare a zgurii i cenuii rezultate de la 1.01.2014 2000000 Euro 1 si 0 Conducerea
arderea combustibililor fosili societii si
serviciul investitii
3. Instalaii de desulfurare, conform BAT Ealonat pn la 10000000 Euro 1 si 0 Conducerea
01.01.2014 societii
4. Utilizarea tehnologiei THERMACHEM de tratare a suprafeelor de 2007 1 milion Euro grant 1 si 4 Conducerea
schimb de cldur la cazanele de 420 t/h i vnzarea reducerii de Guvernul Danemarcei societii
GES rezultate din aplicarea tehnologiei + 489500 Euro Surse
Proprii
5. Reabilitarea i modernizarea sistemului de termoficare Trim.I 2012 112609500 Euro 1 si 2 Conducerea
societii si
serviciul investitii
6. Obtinere autorizatie de functionare in conditii de siguranta a 31.12.2006 4500 Euro 1 Responsabil UCC
depozitului de zgura si cenusa CET Iasi II
Ing.Ursache Sergiu
7. Obtinere autorizatie de functionare in conditii de siguranta a 2007 3500 Euro 1 Responsabil UCC
rezervorului de pacura de 10000 mc CET Iasi II
Ing.Ursache Sergiu
8. Analize metale grile la puturile aferente depozitului de zgura si cenusa Trim.IV 2006 180 Euro 1 Serviciul tehnic
9. 11000 Euro 1 Responsabil UCC
Proiect urmarire speciala la depozitul de zgura si cenusa 2006
ing.Segiu Ursache
10. Constituirea unui fond de inchidere si urmarire post inchidere a Functie de lucrarea de 1 Conducerea
2006
depozitului de zgura si cenusa la punctul 9 societatii

25
7. Concluzii

n general la nivelul anului 2005 s-a nregistrat o scdere a concentraiei poluanilor att n
imisii ct i n emisii ca rezultat al reducerii activitii unor ageni economici poluatori.
n vederea scderii gradului de poluare a aerului ambiental propunem urmtoarele msuri:
- punerea i meninerea sub control a surselor de poluare existente
- utilizarea i exploatarea corespunztoare a instalaiilor de depoluare existente
- impunerea automonitorizrii emisiilor pentru sursele cu rol determinant asupra calitii
aerului
- eliminarea emisiilor necontrolate i accidentale
- eliminare din trafic a autovehiculelor vechi a cror emisii de noxe constituie o surs
semnificativ de poluare a atmosferei.

26