Bilant de Mediu

S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI , JUD.
CONSTANTA
CUPRINS
1. INTRODUCERE....................................................................................................4 2. IDENTIFICAREA AMPLASAMENTULUI SI LOCALIZAREA.............................6 2.1. Localizare si topografie.............................................................................6 2.2. Geologie si hidrogeologie.........................................................................6 2.2.1. Elemente de geologie......................................................................6 2.2.2. Ape de suprafata............................................................................11 2.2.3. Ape subterane................................................................................14 2.3. Date generale privind conditiile de clima si meteorologice in zona obiectivului....................................................15 2.4. Biodiversitate............................................................................................18 2.4.1. Introducere......................................................................................18 2.4.2. Armonizarea legislatiei nationala cu Directivele si Regulamentele europene privind protectia mediului.............20 2.4.3. Biodiversitatea in judetul Constanta............................................23 2.4.4. Arii protejate in judetul Constanta................................................29 2.4.5. Siturile Natura 2000 din zona amplasamentului..........................33 2.4.6. Relatia proiectului cu Reteaua Natura 2000................................62 2.4.7. Descrierea biodiversitatii in zona obiectivului..........................64 2.4.8. Impactul asupra biodiversitatii....................................................67 2.4.9. Masuri de diminuare a impactului.....................70 3. ISTORICUL AMPLASAMENTULUI SI DEZVOLTARI VIITOARE....................71 3.1. Istoricul amplasamentului.......................................................................71 3.2. Dezvoltari viitoare....................................................................................71
1 BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI , JUD. CONSTANTA 4. ACTIVITATI DESFASURATE IN CADRUL OBIECTIVULUI.............................72 4.1. Generalitati...............................................................................................72 4.1.1. Componentele obiectivului..........................................................72 4.1.2. Procese tehnologice.....................................................................77 4.2. Bilantul de materiale..................................................................................82 4.3. Materiale de constructii.............................................................................83 4.4. Stocarea materialelor.................................................................................83 4.5. Emisii in atmosfera....................................................................................84 4.5.1. Principalele surse de poluare in cadrul activitatii analizate........84 4.5.2. Emisii de poluanti, calculul dispersiei poluantilor.......................86 4.6. Alimentarea cu ap, efluenti menajeri si tehnologici , evacuarea apelor pluviale.........................................................................87 4.6.1. Alimentarea cu apa potabila...........................................................87 4.6.2. Evacuarea apelor uzate...................................................................88 4.7. Producerea si eliminarea deseurilor.......................................................89 4.8. Alimentarea cu energie electrica............................................................90 4.9. Protectia si igiena muncii.........................................................................91 4.10. Prevenirea si stingerea incendiilor.........................................................91 4.11. Zgomotul si vibratiile................................................................................91 4.12. Securitatea zonei.......................................................................................91 4.13. Administratie.............................................................................................92 4.14. Surse de informare...................................................................................92 5. CALITATEA SOLULUI.......................................................................................93 5.1. Efecte potentiale ale activitatii analizate................................................93 5.2. Efecte potentiale ale activitatilor invecinate..........................................93
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI , JUD. CONSTANTA 6. CONCLUZII SI RECOMANDARI........................................................................94 6.1. Rezumatul aspectelor de neconformare si cuantificarea acestora, dupa caz, in propuneri pentru programul de conformare......................94 6.1.1. Factor de mediu apa.........................................................................94 6.1.2. Factor de mediu aer.........................................................................95 6.1.3. Factor de mediu sol-subsol.............................................................96 6.1.4. Flora si fauna....................................................................................97 6.1.5. Gestiunea deseurilor si a substantelor chimice periculoase......99 6.1.6. Protectia muncii si sanatatea populatiei.....................................100 6.2. Recomandari pentru studii urmatoare privind responsabilitatile necuantificabile si conditionate de un eveniment viitor si incert......101 6.3. Concluzia finala........................................................................................101 7. BIBLIOGRAFIE-BAZE LEGALE......................................................................103 8. ANEXE..............................................................................................................106
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI , JUD. CONSTANTA 1. INTRODUCERE
Titularul activitatii: S.C. PETROCONST S.A. CONSTANTA, cu sediul in municipiul Constanta, B-dul I.C. Bratianu, nr. 45, Constanta, tel: 0241/ 618771, e-mail: office@petroconst.ro ; Denumirea obiectivului : BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , Midia - Navodari, Judetul Constanta Profilul activitatii clasificare conform COD CAEN ( anexa 1): Fabricarea produselor din beton pentru constructii - cod CAEN 2361; Fabricarea betonului- cod CAEN 2363 ; Tratarea si acoperirea metalelor- cod CAEN 2561 ; Operatiuni de mecanica generala- cod CAEN 2562 ; Lucrari de constructii a proiectelor utilitare pentru fluide cod CAEN 4221 . Lucrari de constructii a altor proiecte ingineresti n.c.a. cod CAEN 4299 Lucrari de pregatire a terenului cod CAEN 4312 Alte lucrari speciale de constructii n.c.a.- cod CAEN 4399 Depozitari- cod CAEN 5210 Manipulari - cod CAEN 5224
Activitatilor desfasurate de S.C. PETROCONST S.A. in cadrul bazei Midia Navodari, care se autorizeaza din punct de vedere al mediului,le corespund urmatoarele coduri CAEN : 2361, 2363, 2561, 2562, 4221. Scopul lucrarii il constituie identificarea domeniilor in care impactul asupra mediului, produs de activitatile mentionate, poate fi semnificativ.
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI , JUD. CONSTANTA Studiul s-a intocmit in conformitate cu prevederile Ordinului MAPPM 184/1997 si a OUG195/2005 privind protectia mediului, cu modificarile si completarile ulterioare, pe baza documentatiei tehnice prezentate care cuprinde: Fisa de prezentare a activitatii; Planuri de situatie si schite amplasament; Contract RAJA ; Contract E.N.E.L.; Contract cu S.C. ENVIROTECH S.R.L. ; Contract S.C. POLARIS M HOLDING S.R.L. ; Contract cu S.C. INTEX ECO CONSTRUCT S.R.L. ; Contract cu S.C. Green Life Recycling S.R.L. nr. 035/ 05.05.2007 ; Act spatiu; Certificat constatator ; Act constitutiv ; Contract de prestari servicii incheiat cu ICH CONSTRUCTII GRUP S.A. ; Autorizatie C.N.A.C.N. nr. Al 150/2008 pentru detinere surse de radiatii si instalatii radiologice; autorizatie C.N.A.C.N. nr. Al 221/2007 pentru utilizare instalatii radiologice autorizatie C.N.A.C.N. nr Al 258/2008 pentru transport surse radiologice si instalatii radiologice; Lista mijloace de transport detinute de catre S.C. PETROCONST S.A.
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI , JUD. CONSTANTA
2. IDENTIFICAREA AMPLASAMENTULUI SI LOCALIZAREA 2.1. Localizare si topografie Baza BICS apartinand S.C. PETROCONST S.A. se afla in zona industriala de conducte submarine, zona terminal petrolier Corbu, in zona joasa spre mare, avand urmatoarele vecinatati ( anexa 2): nord - teren extravilan localitatea Corbu ( folosinta agricola) vest - teren extravilan localitatea Corbu (folosinta agricola) est - Marea Neagra - cca 330 m fata de amplasament ( plaja) Sud -Acvatoriul Marea Neagra- (nisipuri cu vegetatie)
Pentru desfasurarea activitatii societatea detine un spatiu in suprafata de 266.130 mp , in zona Midia Navodari. S.C. PETROCONST S.A. este proprietarul terenului cu suprafata de 266.130 mp aflat in extravilanul localitatii Corbu, conform Certificatului de atestare a dreptului de proprietate( anexa 3). Terenul din extravilanul localitatii Corbu detinut de S.C. PETROCONST S.A. la baza Midia Navodari, se incadreaza la categoria de folosinta curti si curti cu constructii, cu destinatiile constructiilor constructii industriale. Accesul in zona se poate realiza pe artera rutiera Constanta-Navodari, iar de aici pe drumul de interes local Navodari-Corbu. 2.2. Geologie si hidrogeologie 2.2.1. Elemente de geologie Cuprins ntre 271505 i 293010 longitudine estic i 434004 i 492503 latitudine nordic, regiunea Dobrogea se prezint ca o unitate distinct n cuprinsul teritoriului Romniei. Specificul este dat de geomorfologia zonei, ntregul relief fiind ajuns la stadiul de peneplena, eroziunea fluviatil ncetnd s fie un factor modelator deosebit. 6 BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI , JUD. CONSTANTA Podiul Dobrogei, cuprins ntre Dunre (n vest i nord), Marea Neagr (n est) i grania cu Bulgaria (n sud) este o unitate danubiano-pontic de o deosebit originalitate geografic. Dobrogea se prezint ca un podi relativ rigid, format pe roci vechi (isturi verzi, granite) i structuri sedimentare mezozoice i neozoice, puternic erodat de aciunea ndelungat a factorilor modelatori externi, cu un relief domol, uor ondulat i cu altitudini relativ reduse (200-300 m).Partea de nord este mai nalt, ajungnd pe alocuri la 350 - 400 m i chiar 467 m n vrful cel mai nalt (Vf. Greci din Munii Mcinului). Partea de sud are sub 200 m (altitudinea maxim este de 204 m n Deliorman). Alcatuirea geologica a Podisului Dobrogei se reda plastic prin notiunea de mozaic structural si petrografic . De la nord la sud se intalnesc urmatoarele unitati structurale: Orogenul Nord-Dobrogean, Dobrogea Centrala si Dobrogea de Sud ( anexa 4). Din punct de vedere geologic amplasamentul se afla pe tarmul situat la est de unitatea structural a Dobrogei CentraleMasivul Central Dobrogean,care ocupa treimea mijlocie a Dobrogei si este delimitat spre sud de falia Palazu, care il separa de Platforma sud-dobrogeana, iar la nord de falia Peceneaga Camena care il delimiteaza de Orogenul nord-dobrogean. Astfel conturat, Masivul central-dobrogean se individualizeaza net ca unitate geologica distincta, trasatura particulara constituind-o natura si varsta soclului precambrian si faptul ca acesta afloreaza pe suprafete foarte intinse. Cea mai larga suprafata din Dobrogea centrala este ocupata de formatiunile soclului. Cuvertura in schimb ocupa suprafete restranse Soclul In alcatuirea soclului se deosebesc doua unitati cu caractere petrofaciale bine distincte.Aceste unitati se delimiteaza printr-o discordanta stratigrafica si de metamorfism.Astfel, se individualizeaza ca prima unitate, grupa sisturilor cristaline mezometamorfice, iar cea de a doua include formatiunea sisturilor verzi.
Cuvertura. Prima transgresiune de amploare care se recunoaste in spatiul central-dobrogean a avut loc in Mezojurasic. Formatiuni mai vechi care sa aiba drept soclu formatiunea sisturilor verzi se cunosc numai la vest de dunare (in Platforma Valaha). In cuvertura din Dobrogea centrala se recunoaste un singur ciclu de sedimentare Dogger-malm.Depozite cretacice se intalnesc doar ca petice protejate de eroziune depuse in timpul unor ingresiunidinspre sud sau dinspre nord. Neogenul nu este reprezentat decat prin iviri foarte restranse de depozite sarmatiene alcatuite din pietrisuri si nisipuri cu microfauna ce indica Basarabianul. In anexa 5 este prezentata coloana startigrafica a Dobrogei centrale. Tectonica Spatiul central-dobrogean in Proterozoicul terminal si la inceputul Paleozoicului a evoluat ca arie labila intracratonica. Aceasta a luat fiinta prin fracturarea si regenerarea unei portiuni din domeniul continental consolidat est-european, care s-a separat in doua blocuri : unul sud - vestic devenind Platforma Moesica si altul nord estic devenind platforma est europeana. Consolidarea Dobrogei centrale a aut loc in urma orogenezei baikaliene, cand a suferit principalele deformari si a devenit sistem cutat in structura actuala, constituind Masivul central dobrogean.In alcatuirea acestuia, pe langa formatiunea sisturilor verzi care ii este proprie, sunt incluse si nuclee mai vechi, reprezentate prin metamorfitele de la AltnTepe. Cele mai vechi deformari ale Masivului central-dobrogean apartin orogenezei baikaliene. Aceasta a determinat , intr-o prima etapa cutarea stransa si simetrica a ansamblului sisturilor verzi. Intr-o etapa ulterioara, s-a produs o cutare mai larga ducand la o inmanunchere a cutelor preexistente in structuri anticlinale si sinclinale majore.In structura actuala, aceste cute majore se delimiteaza clar. Contemporan sau penecontemporan cu formarea structurilor plicative majore, s-au stabilit si raporturile dintre masivul central-dobrogean si unitatile structurale majore invecinate.
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI , JUD. CONSTANTA Spre sud, Masivul central-dobrogean ia contact cu soclul karelian al Platformei suddobrogene in lungul faliei Palazu (Ovidiu-Capidava). Aceasta a fost interceptata prin forajele de la Palazu Mare si Cocosu si ar atinge suprafata la sud de localitatile mentionate.In lungul acestei falii, contactul se face intre cristalinul de Palazu si sisturile verzi (seria de Cocosu). Contactul tectonic este acoperit de cuvertura sedimentara care include in baza depozite mezojurasice. Varsta faliei este deci anterioara Mezojurasicului si posterioara sisturilor verzi, ea datand de la sfarsitul orogenezei baikaliene. Dupa deformarile baikaliene, care au avut caracter predominant plicativ, au avut loc deformari rupturale insotite de deplasari pe orizontala cu tendinte de rotire.In randul acestora sunt de mentionat doua falii cu pozitie verticala : una in partea sudica, in regiunea localitatii Horia, iar a doua in partea nordica intre localitatea Ostrov si lacul Sinoe. Aceste doua falii delimiteaza in partea centrala a masivului central-dobrogean un sector ale carui structuri au orientarea est-vest, delimitat la sud si la nord de sectoare in care structurile sunt orientate nord-vest/sud-est. In evolutia Dobrogei centrale , pe langa deformarile mentionate, se recunosc si efectele unei tectonici mai noi. Acestea constau in culminatii si afundari cu aspect de largi ondulatii care au o dispozitie oblica pana la transversala fata de structurile preexistente. In ceea ce priveste amplasamentul analizat, asa cum precizam, acesta este situat in vecinatatea tarmului Marii Negre. In aceasta zona depozitele cuaternare ale cordonului litoral sunt formate dintr-o succesiune de aluviuni marine, in care sunt cantonate doua orizonturi acvifere : primul cantonat in nisipuri intalnite de la suprafata pana la adancime de 6 9 m., al doilea cantonat in nisipurile prafoase cenusii, situate intre adancimile de 8,50 11,50 m. pana la cca. 20 m.Orizonturile acvifere sunt separate printr-un strat impermeabil continuu, format din prafuri argiloase cenusii galbui. impermeabile. Cu aproximativ 18.000-20.000 de ani n urma , la apogeul glaciatiei Wrm, nivelul marii era cu aproximativ 120 m mai jos dect nivelul actual. ncalzirea globala si topirea ghetarilor au dus la ridicarea nivelului marii, n medie cu 1 cm pe an, timp de aproximativ 15.000 de ani, ajungnd acum 4.000-5.000 de ani la 3-5 m deasupra nivelului actual. 9 BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT Sub adancimea de 20 m, Cuaternarul este format dintr-o succesiune de argile prafoase cenusii cafenii
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI , JUD. CONSTANTA Ridicarea treptata a nivelului marii nu a fost continua , ci a constat dintr-o repetitie de ridicari si opriri. n zona Marii Negre, transgresia marii deasupra uscatului, care a avut loc cu aproximativ 4.000-5.000 de ani n urma , este cunoscuta sub numele de transgresiunea neolitica . n comparatie cu nivelul mediu al oceanelor, nivelul mediu al Marii Negre a suferit fluctuatii importante, datorate modificarilor climatice, cauzate probabil de mediul sau de mare nchisa . ntr-o perioada scurta de timp, la 500-1.500 de ani dupa transgresiunea neolitica , nivelul Marii Negre a scazut cu 5-8 m sub nivelul actual, cu aproximativ 3.500 de ani n urma. Aceasta este denumita regresiunea Phanagorica. Nivelul Marii Negre a continuat sa fie scazut aproximativ 1.000 de ani. Cnd grecii s-au stabilit n porturile de la Marea Neagra , n timpul primului mileniu nainte de Hristos, au putut sa se foloseasca de formatiunile stncoase iesite de sub nivelul apelor de adncime mica , pentru a- si amenaja adaposturi portuare. Aproximativ n secolul al VI-lea d.Hr. s-a produs o noua ridicare a nivelului Marii Negre, la cota de +1 pn la +3 m, care este denumita transgresiunea Nimfeana sau Istriana . Nivelul Marii Negre a scazut la 1 pna la 2 m n jurul secolului al XIlea, apoi a revenit gradat pna la nivelul actual. Aceste ridicari si scaderi ale nivelului mediu al Marii Negre, denumite transgresiuni, respectiv regresiuni, au exercitat o puternica influenta asupra topografiei costiere. La adncimea de 12 m pna la 14 m pe platoul continental al zonei vestice a Marii Negre au fost identificate urme ale unor terase spargeval si ale unor plaje-bariera relicte, care s-au format, probabil,n perioade cnd nivelul marii ramnea constant la o anumit cota n timpul fenomenului de ridicare. La cota de +3 pna la +5 m, n lungul uscatului costier, se afla terasele Marii Negre Antice , care s-au format n timpul transgresiunii Neolitice. Conform studiului privind protectia si reabilitarea litoralului sudic al Romaniei la Marea Neagra intocmit de Agentia Japoneza de Cooperare Internationala (JICA) si Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor, plaja in vecinatatea careia se afla si amplasamentul studiat face parte din unitatea nordica a litoralului romanesc, sector alcatuit dintr-o plaja -bariera cu sediment terigen adus de Dunare. Datorita uriasei cantitati de sediment, plaja-bariera s-a dezvoltat timp de mii de ani devenind foarte lata .
2.2.2. Ape de suprafata Principalele corpuri de suprafata in zona obiectivului sunt : Marea Neagra, Lacul Corbu, Lacul Tasaul . Marea Neagra este o mare semiinchisa, componenta a Marii Mediterane, de al carui bazin se leaga prin mai multe stramtori si bazine: stramtoarea Bosfor, Marea Marmara, Stramtoarea Dardanele si Marea Egee. Din punct de vedere geografic, Marea Neagra este situata in partea de est a Europei Sud-estice, intre 4555 si 4632 latitudine Nordica, si intre 2727 si 4142 longitudine Estica. Prin mijlocul bazinului Marii Negre trece paralela de 43 latitudine Nordica, asezand Marea Negra in centrul zonei climatice temperate. Marea Negra nu poate fi considerata o mare continentala deoarece are bazinul dezvoltat atat pe crusta constinentala, cat si pe crusta oceanica, morfologia bazinului este asemanatoare cu cea a bazinelor oceanice ( este frecvent considearata un ocean in miniatura), cu margini si campie abisala, iar acvatoriul se afla in relatii active de schimb cu Marea Mediterana si prin aceasta cu restul Oceanului Planetar. Geografia Marii Negre, 2005) Suprafata Marii Negre este de 466.200 km2 , suprafata bazinului hidrografic aferent Marii Negre este de 1.874.904 km2 din care 0,817 mil. Km2 apartin Dunarii. Adancimea maxima este de 2.245 m , dupa datele primelor expeditii rusesti, insa masuratorile recente au identificat o adancime maxima de numai 2212 m. Adancimea medie este de 1.197 m. In adancime, bazinul Marii Negre este alcatuit din platforma continentala care coboara pana la 180-200m si care reprezinta 30% din suprafata marii. In dreptul tarmului romanesc aceasta platforma are aspectul unei trepte late de 100-200 km. Un alt sector, povarnisul continental, are adancimea intre 180 200 m si 1000 1500 m ( 10 % din suprafata marii), iar in interiorul bazinului marin este zona adanca, abisala inconjurata de izobata de 1000-1500 m , atingand adancimile cele mai mari ( in jur de 2200 m). Marea Neagra are tarmurile putin crestate, cu golfuri larg deschise, cu putine peninsule si insule. 11 BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT (Emil Vespremeanu,
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI , JUD. CONSTANTA Geneza acestei mari, oscilatiile de nivel au contribuit la conturarea caracteristicilor sale geografice. Stabilindu-se o legatura directa cu Marea Mediterana prin stramtoarea Bosfor, nivelul acestei mari, ca si nivelul oceanului planetar, s-a inaltat in ultimele doua milenii cu aproximativ 4m, oscilatie care s-a observat de-a lungul tarmului , de la Vama Veche la complexul lacustru Razim Sinoe. Asa cum am specificat mai sus Marea Negra se afla in centrul zonei climatice temperate, avand doua implicatii, si anume: sezoanele sunt bine marcate in concordanta cu succesiunea solstitiilor si echinoctiilor, iar radiatia solara variaza intre 130.000 si 150.00 cal./km2, suficienta pentru asigurarea energiei necesare dezvoltarii tuturor proceselor fizice, chimice si biologice. Prezinta pe cea mai mare parte a suprafetei caracter semiarid, evaporatie de 300-400 km3/an si o cantiate de precipitatii de numai 225-300 mm/an. Temperatura medie anuala a apelor marine in zona litoralului romanesc este de 12,7C, depasind temperatura medie a aerului numai cu 1C. La Constanta, vara se intalnesc cele mai ridicate temperaturi ale apei, de 22,4C iar cele mai reci sunt in februarie (2,9C). Salinitatea oscileaza intre 17% pe litoralul romanesc si 18% in larg, iar in adancimi atinge 22%. Astfel apele Marii Negre au salinitate mult mai redusa decat ale oceanului planetar precum si o stratificare particulara a apelor sale in doua paturi de apa suprapuse, cu salinitate si densitate net diferite. Aceasta stratificare se explica prin schimbul de ape ce are loc prin stramtoarea Bosfor si prin patrunderea unui contracurent adanc de ape sarate dinspre Marea Marmara spre Marea Neagra. Diferenta de densitate impiedica formarea curentilor verticali spre suprafata si de aceea masele de apa sub 200m adancime nu au posibilitatea de a se oxigena ca in patura superficiala, cu valuri sicurenti,care o fac favorabila vietii. De aceea sub 200- 220m , apele Marii Negre, lipsite de oxigen, sunt lipsite si de viata, cu exceptia bacteriilor sulfuroase anaerobe, producatoare de hidrogen sulfurat. La suprafata Marii Negre curentii sunt ocazionali, determinati de vantul de nord-est, dirijati in doua inele pe langa linia de tarm. Exista si doi curenti de directie inversa in zona stramtorii Bosfor, care transporta la adancime apele sarate dinspre Marea Mediterana, iar la suprafata apele marii Negre. Alte miscari ale apei sunt valurile produse in mare parte de vanturi iar mareele, de mica amplitudine, oscileaza pe litoralul romanesc intre 8 si 12 cm. 12 BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI , JUD. CONSTANTA Luata in ansamblul Marea Neagra este o adevarata uzina biologica, cu particularitati nemaintalnite in alte mari, cu o fauna si o flora specifice, fiind considerata un unicum hidrobiologicum. Flora Marii Negre este reprezentata prin peste 304 specii de alge macrofite, majoitatea alge rosii, carora li se adauga algele brune si verzi. Animalele sunt reprezentate de majoritatea grupelor de nevertebrate, cu un total de 1750 de specii, iar dintre vertebrtae sunt prezenti pestii, pasarile si mamiferele marine , cu un total de 164 de specii. Mamiferele sunt reprezentate prin doua specii de delfin , de foca si de marsuin : delfinul comun ( Delphinus delphinus ponticus), delfinul cu bot gros (Tursiops truncatus ponticus), foca mediteraneana (Monachus monachus) si marsiunul sau porcul de mare (Phocoena phocoena). Lacul Tasaul, cu suprafata de 23, 35 kmp, cel mai mare dintre lacurile aflate la sud de Capul Midia, este situat in prelungirea vaii Casimcea si are o forma relativ sinuoasa cu tarmuri inalte de 5-12m, sapate in calcare jurasice destul de compacte (tarmul nordic) si in sisturi verzi ( cel sudic). Spre perisip , a carui altitudine maxima depaseste cu putin 1m, tarmul este jos si instabil, asa incat cresterile de nivel ale apei din lac produc deseori inundarea si degradarea soseleli aflate chiar pe malul lacului. Pe suprafata lacului se gasesc doua insule, ambele martori ai eroziunii: insula Ada, calcaroasa, avand o suprafata de 30,3 ha si altitudine maxima de 12,8m si insula La Ostrov, din sisturi verzi, cu o suprafata de 3 ha si altitudine maxima de 4,6m.
Fig. nr. 1: Lacul Tasaul, vazut dinspre localitatea Navodari 13 BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI , JUD. CONSTANTA Lacul Corbu , situat pe valea Corbului, are o forma circular alungita si tarmuri in cea mai mare parte inalte si abrupte, fiind sapate in loess si, partial in calcare. Are un bazin de receptie de 64,25 kmp, principalul colector fiind paraul Corbului.
Fig. nr. 2: Lacul Corbu 2.2.3. Apele subterane Din punct de vedere al resurselor de ape subterane, zona Masivului central dobrogean se caracterizeaza prin rezerve reduse de ape freatice din cauza ariditatii climei, dar si a grosimii mari a depozitelor loessoide care acopera rocile. Zonele sisturilor verzi, unitati geologice cu fundament impermeabil, sunt regiuni care pot fi considerate ca practic lipsite de ape subterane de adancime. Aici se gasesc doar apele freatice de la baza loessului sau din depozitele deluviale, ape destul de bogate pe alocuri, pentru a alimenta reteaua hidrografica sau asezarile din podisul Casimcei (A. Breier). Una dintre cele trei hidrostructuri delimitate in Dobrogea centrala este hidrostructura Targusor Tasaul, orientata NV-SE, afundandu-se axial spre nord-est. Vaile mai adanci ce traverseaza hidrostructura scot la zi sisturile verzi ale fundamentului, determinand o separare in bazine hidrogeologice a hidrostructurii; la contactul calcarelor cu sisturile verzi apar izvoare, asa cum sunt cele de la Gura Dobrogei (5 l/s) si Piatra (3 l/s). Alimentarea acestei hidrostructuri se face numai din precipitatii, existand si un aport din reteaua de irigatii. In aceasta structura, se cunosc cele mai dezvoltate forme carstice din Dobrogea, dar ele nu contin retea acvifera, ca urmare a deficitului de alimentare in subteran (M.R. Pascu).
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI , JUD. CONSTANTA In vecinatatea tarmului Marii Negre in zona analizata depozitele cuaternare ale
cordonului litoral sunt formate dintr-o succesiune de aluviuni marine, in care sunt cantonate doua orizonturi acvifere : primul cantonat in nisipuri intalnite de la suprafata pana la adancime de 6 9 m., al doilea cantonat in nisipurile prafoase cenusii, situate intre adancimile de 8,50 11,50 m. pana la cca. 20 m.Orizonturile acvifere sunt separate printrun strat impermeabil continuu, format din prafuri argiloase cenusii galbui. Sub adancimea de 20 m, Cuaternarul este format dintr-o succesiune de argile prafoase cenusii cafenii impermeabile. 2.3. Date generale privind conditiile de clima si meteorologice in zona amplasament Meteoclimatic, judeul Constana aparine n proporie de 80% sectorului cu clim
continental i n proporie de 20% sectorului cu clima de litoral maritim. Influentele Dunarii, pe latura vestica si ale Marii Negre, pe latura estica, particularitatile reliefului, gradul de impadurire si activitatile umane, determina anumite aspecte specifice climatice si topoclimatice. Dominante sunt fenomenele de uscaciune si seceta, cu frecventa si intensitate dintre cele mai mari in tara (O. Bogdan, I. Ilie). Temperatura Podisul Dobrogei Centrale se incadreaza in etajul climatic de campie, sub 200 m altitudine. Temperatura medie anuala oscileaza intre 10 C in partea nordica a Dobrogei centrale si peste 11C spre litoral. Amplitudinea termic anual este destul de difereniat: 23 - 24 C n jumtatea "dunrean" a Dobrogei i 21 - 22 C n jumtatea "maritim" a climatului litoral. n mod similar se ajunge pe litoral la 10 - 20 zile tropicale, fa de 30 - 40 zile spre Cmpia Romn. Temperatura medie a lunii celei mai reci (ianuarie) este, pe cea mai mare intindere, de -1/-2 C, dar n extremitatea sud-estic (zona Mangalia) este pozitiv, fiind cea mai clduroas regiune iarna. Prima zi cu nghet se inregistreaza, n medie n prima decad a lunii noiembrie, pe litoral aceasta fiind decalat cu circa o jumatate de lun din cauza prezenei mrii, dar se poate inregistra si mai timpuriu, inca din a doua de cada a lunii septembrie, in Podisul Casimcei. Durata medie a intervalului fara inghet este in Dobrogea cea mai mare din tara, totalizand in zona centrala cca. 200 de zile. 15 BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI , JUD. CONSTANTA In cursul anului se constat o cretere general a valorilor lunare de temperatur de la lunile ianuarie februarie catre iulie august i apoi o descretere din iulie ctre decembrie. In luna ianuarie, temperatura lunar multianual este negativ. In cursul anului, temperaturile maxime zilnice ale aerului depesc 25C n peste 60 de zile. Aceasta se datoreaz predominrii n zon a timpului senin i frecvenei mari a invaziilor de aer tropical i continental. Zilele cu temperatura maxim mai mare de 25C au o frecven accentuat n sezonul estival i n special n lunile iulie august, cnd numrul lor mediu depete 20 de zile. Numrul anual al zilelor tropicale, cu temperaturi maxime, egale sau mai mari de 30C, este de 4 5 zile, datorit influenei brizelor. Nopile tropicale, cu temperaturi egale sau mai mari de 20 C, nsumeaz anual 15 nopi n lunile iulie august i rar n octombrie. La
Constana, temperatura aerului nregistreaza medii anuale de 11,2C. Mediile lunii celei mai calde, iulie, sunt de 22,4C la Constana i de 21,8C la Mangalia. Influena mrii se manifest n semestrul cald prin scderea uoar a mediilor lunare. Mediile lunii celei mai reci, ianuarie, sunt de -0,3C la Constana i de 0,2C la Mangalia.Influena mrii se manifest prin mediile termice lunare mai coborate n semestrul rece. Din aceast cauz la Constana se nregistreaz cea mai ridicat medie lunar de iarn, iar Mangalia este singura staie meteorologic din ar la care temperatura medie lunar ramane pozitiv n tot cursul anului. Maximele absolute au fost de 38,5C la Constana n ziua de 10 iulie 1927 i de 36C la Mangalia n 25 iulie i 23 august 1933. Minima absoluta a fost de -25C la Constana n ziua de 10 iulie 1927. In interiorul uscatului Dobrogean, mediile anuale ale temperaturii aerului se reduc de la sud spre nord, concomitent cu cresterea altitudinii si influentei continentale, situandu-se in intervalul 10,5-9C. Regimul precipitatiilor Dobrogea se caracterizeaza printr-un climat secetos, cu precipitatii atmosferice rare, dar reprezentate prin ploi toreniale. Volumul precipitaiilor anuale este cuprins ntre 3 400 mm/an. Cele mai reduse cantiti lunare se constat n perioada februarie aprilie i la sfarsitul verii i nceputul toamnei, iar cantitile cele mai mari n mai, iunie, iulie (cu 16 BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI , JUD. CONSTANTA predominare iunie) i n noiembrie decembrie (cu predominare n decembrie). Zapada i lapovia se produc n semestrul rece octombrie martie i ntampltor i din septembrie pan n mai. Pe langa ploile ciclonice, in zona Dobrogei centrale se remarca ploile frontale si mai ale cele convective, cu caracter continental (averse). Ele se produc in regim anticiclonic, datorita insolatiei puternice. Cercetarile de teren au demonstrat ca in timpul averselor, cu actiune mecanica puternica, se maresc bazinele hidrografice prin eroziune regresiva, iar vaile (derele) se adancesc pe verticala, pana la roca de baza. In acelasi timp, de-a lungul lor, se scurge o mare cantitate de aluviuni (Bogdan, O.) Umiditatea aerului Marea Neagra exercit o influen modificatoare asupra umiditatii aerului care se resimte pe ntreg teritoriul Dobrogei, dar mai puternic n primii 15 25 km de la rm. Umiditatea relativ a aerului reprezint raportul exprimat n procente ntre umiditatea maxim la aceai temperatur. In zona considerat, mediile anuale ale umiditii relative sunt de cca. 80 %, n luna decembrie fiind de 87 - 89,5% iar n luna iulie de 70 72 %. Zilele cu umiditate foarte scazut sunt estimate la 2 pe an, cnd umiditatea scade sub 30%. Frecvena zilelor cu umiditate relativ de cca. 80 % este destul de ridicat, respectiv de 130 zile, numarul zilelor cu umiditate mare avnd un maxim n luna decembrie i un minim n luna august. Regimul vanturilor Vantul constituie un alt element al potentialului climatic arid, specific dobrogean. Datele multianuale au pus in evidenta predominanta in zona Podisului Casimcea a vanturilor de est ( 15,1% ) si vest (14,4%). Se mai remarca existenta unor vanturi locale: Crivatul, un vant geros si uscat, care bate iarna, din nord nord-est, aducand ingheturi puternice si Suhoveiul, care bate in anotimpul cald, din sud sud-est, fiind un vant uscat si fierbinte; acesta din urma provoaca fenomene de uscaciune si seceta, generand si procese de deflatie, furtuni de praf. Brizele marine, generate de contrastul termobaric dintre apa si uscatul limitrof, apar vara si se resimt pe cca. 25-30 km departare de tarm. Viteza medie 17 BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI , JUD. CONSTANTA anuala este mult influentata de Marea Neagra care favorizeaza dezvoltarea vanturilor puternice, uneori cu caracter de furtuni. Cele mai mari viteze medii anuale se produc pe litoral (4,1-5 m/s), pe restul teritoriului viteza vantului se mentinandu-se totusi ridicata, intre 3,6 si 4 m/s.(Bogdan, O.) 2.4. Biodiversitate 2.4.1. Introducere Capitolul BIODIVERSITATE din cadrul prezentului Bilant de mediu a fost intocmit in colaborare cu dr. Biolog Theodor Glavan- expert de mediu atestat de Ministerul Mediului . Desi un astfel de capitol nu este prezent in structura Raportului la Bilantul de mediu nivel I, precizata in ordinul MAPM nr. 184/1997, am considerat necesara realizarea unui capitol distinct care sa trateze aspectele de biodiversitate avand in vedere modificarile legislative ce au avut loc de-a lungul anilor in ceea ce priveste legislatia de mediu si cu precadere, in cazul obiectivului analizat ne referim la legislatia in domeniul protectiei naturii. Europa se dezvolt tot mai intens economic, iar acest lucru aduce oamenilor avantaje, dar si riscuri. Un risc este acela de a deveni un continent tot mai artificial - de a pierde natura i tot ceea ce omul are de cstigat prin ea. NATURA 2000 este soluia prin care Europa se strduiete s i pstreze natura n toat diversitatea ei actual i s promoveze activiti economice care nu duneaz biodiversitii. Se poate spune c, NATURA 2000 ncearc s mpace dou nevoi ale oamenilor, ambele vitale: nevoia de a ctiga venituri i nevoia de a pstra natura vie. Reeaua "Natura 2000" este o reea ecologic european, care are ca scop principal meninerea strii de conservare favorabile pentru anumite specii i tipuri de habitate naturale, corespunztoare directivelor europene i este format din: arii speciale de conservare (Special Areas of Conservation, SAC) - constituite conform Directivei Habitate - Directiva 92/43 din 1992 privind Conservarea Habitatelor Naturale si a Faunei si Florei Salbatice i
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI , JUD. CONSTANTA arii de protecie special avifaunistic (Special Protected Areas, SPA) constituite conform Directivei Psri - Directiva 79/409 din 1979 referitoare la conservarea psrilor slbtice. Transpunerea n legislaia naional a acestor Directive s-a realizat n principal prin: O.U.G. nr. 57 din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei i faunei slbatice; Ord. Ministerului Mediului i Dezvoltrii Durabile nr. 776 din 5.05.2007 privind declararea siturilor de importan comunitar ca parte integrant a reelei ecologice europene Natura 2000 n Romnia (Monitorul Oficial al Romniei nr. 615 din 5.09.2007); Ord. Ministerului Mediului i Dezvoltrii Durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice Natura 2000 in Romnia (MO nr. 98/7.02.2008); H.G. nr. 1284/24.10.2007 privind declararea ariilor de protecie special avifaunistic ca parte integrant a reelei ecologice europene Natura 2000 n Romnia (Monitorul Oficial al Romniei nr. 739 din 31.11.2007); Aspectele legate de diversitatea biologica a speciilor, regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei i faunei slbatice, au o importanta deosebita pentru Romania, tara aliniata la cerinele i reglementrile Uniunii Europene. Este imperativ de a identifica aceste aspecte, dar si efectele potenial semnificative asupra componentelor de mediu, in special privind biodiversitatea, precum i msurile care se impun pentru prevenirea si reducerea impactului negativ asupra mediului. Amplasamentul analizat, respectiv Baza Industriala de Conducte Submarine Midia Navodari, judetul Constanta este situat in siturile Natura 2000: Situl de protecie special avifaunistic ROSPA0031 - Delta Dunrii i Complexul Razim Sinoie conform HG nr. 1284/2007, privind declararea ariilor de protecie special avifaunistic ca parte integrant a reelei ecologice europene Natura 2000 n Romnia; 19 BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT
Siturile de importan comunitar ROSCI0065 Delta Dunrii, ROSCI0066 Delta Dunarii zona marina, n conformitate cu Ord. 1964/2007, privind instituirea regimului de arie natural protejat a siturilor de importan comunitar, ca parte integrant a reelei ecologice europene Natura 2000 n Europa, incluse in Rezervatia Biosferei Delta Dunarii, teritoriu administrat de ARBDD. Prezentul capitol se refer la aspecte generale viznd: Legislaia naionala corelata cu Directivele i Regulamentele Europene privind protecia naturii; Biodiversitatea judeului Constanta; Siturile Natura 2000 din zona obiectivului Baza Industriala de Conducte Submarine Midia Navodari, judetul Constanta; Relaia proiectului cu reeaua ecologic european NATURA 2000; Descrierea biodiversitatii amplasamentului bazei Industriale de Conducte Submarine Midia Navodari; Impactul produs de obiectiv asupra biodiversitatii; Masuri de conservare a ariilor protejate; Masuri de reducere a impactului activitatilor desfasurate in baza asupra biodiversitatii din zona.
2.4.2. Armonizarea
legislaiei
naionale
cu
Directivele
Regulamentele Europene privind protecia naturii n tabelul urmtor se prezint principalele Directive i Regulamente ale UE privind protecia naturii, aplicabile prezentului proiect, precum i reglementrile naionale corespondente acestora:
DIRECTIVE I REGULAMENTE EUROPENE Directiva Consiliului 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale i a speciilor de flor i faun salbatic (modificat de Directiva 97/62/CE) Directiva HABITATE
LEGISLAIA NAIONAL
OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea

habitatelor naturale, a florei i faunei slbatice, modificat i completat prin OUG 154/2008;
Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a

teritoriului naional - Seciunea a III-a - Zone protejate;
H.G. nr. 230/2003 privind delimitarea rezervaiilor biosferei,

parcurilor naionale i parcurilor naturale i constituirea administraiilor acestora, modificat prin HOTARAREA nr. 1.529 din 1 noiembrie 2006;
H.G. nr. 2151/2004 privind instituirea regimului de arii naturale

protejate pentru noi zone;
H.G. 1581/2005 privind instituirea regimului de arie natural

protejat pentru noi zone;
Ord. nr. 552/2003 privind aprobarea zonrii interioare a parcurilor

naionale i a parcurilor naturale, din punct de vedere al necesitii de conservare a diversitii biologice;
Ord. nr. 494/2005 privind aprobarea procedurilor de ncredinare a

administrrii i de atribuire n custodie a ariilor naturale protejate;
Ord. nr. 207/2006 privind aprobarea coninutului Formularului

Standard Natura 2000 i a manualului de completare al acestuia;
Ordinul nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie natural

protejat a siturilor de importan comunitar, ca parte integrant a reelei ecologice europene Natura 2000 n Romnia, care abrog Ord. 776/2007;
HG 1284/2007 privind declararea ariilor de protecie special

avifaunistic ca parte integrant a reelei ecologice europene Natura 2000 n Romnia. Directiva Consiliului 79/409/CEE privind conservarea speciilor de psri slbatice (modificat de Directiva 91/244/C, Directiva 94/24/CE, Directiva 97/49/CE) Directiva PSRI
HG 1284/2007 privind declararea ariilor de protecie special

avifaunistic ca parte integrant a reelei ecologice europene Natura 2000 n Romnia;
OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea

habitatelor naturale, a florei i faunei slbatice;
ORDIN nr. 255/2007 privind unele msuri pentru aplicarea

regulamentelor Uniunii Europene privind comerul cu specii
slbatice de faun i flor;
LEGE nr. 265/2006 pentru aprobarea Ordonanei de urgen a

Guvernului nr. 195/2005 privind protecia mediului ;
LEGE nr. 454/2001 privind aprobarea Ordonanei de urgen a

Guvernului nr. 112/2000 pentru modificarea i completarea Legii nr. 82/1993 privind constituirea Rezervaiei Biosferei "Delta Dunrii";
LEGEA nr. 26/1996, CODUL SILVIC, cu modificrile i completarile

aduse de: ORDONANTA DE URGEN nr. 139 din 17 octombrie 2002; ORDONANA DE URGEN nr. 139 din 5 octombrie 2005 ;
LEGEA nr. 407/2006 vntorii i a proteciei fondului cinegetic, cu

modificrile i completrile aduse de LEGEA nr. 197 din 2 iulie 2007 ;
Legea nr. 5/2000 (M.Of. nr. 152/12.04.2000) privind aprobarea

Planului de amenajare a teritoriului naional - Seciunea a III-a Zone protejate ;
Decretul nr. 187/30.03.1990 (M.Of. nr. 46/31.03.1990) pentru acceptarea Conveniei privind protecia patrimoniului mondial, cultural i natural, adoptat de Conferina general a Organizaiei Naiunilor Unite pentru Educaie, Stiin i Cultur la 16 noiembrie 1972 ;
Legea nr. 5/1991 (M.Of. nr. 18/26.01.1991) pentru aderarea

Romniei la Convenia asupra zonelor umede, de importan international, n special ca habitat al psrilor acvatice ;
Legea nr. 13/1993 (M.Of. nr. 62/25.03.1993) pentru aderarea Romniei la Convenia privind conservarea vieii slbatice i a habitatelor naturale din Europa, adoptat la Berna la 19 septembrie 1979;
Legea nr. 58/13.07.1994 (M.Of. nr. 199/02.08.1994) pentru

ratificarea Conveniei privind diversitatea biologic, semnat la Rio de Janeiro la 5 iunie 1992 ;
Legea nr. 13/1998 (M.Of. nr. 24/26.01.1998) pentru aderarea

Romniei la Convenia privind conservarea speciilor migratoare de animale salbatice, adoptat la Bonn la 23 iunie 1979 ;
Legea nr. 89/2000 (M.Of. nr. 236/30.05.2000) pentru ratificarea Acordului privind conservarea psrilor de ap migratoare african-
eurasiatice, adoptat la Haga la 16 iunie 1995 ;
HG nr. 230/2003 (M.Of. nr. 190/26.III.2003) privind delimitarea

rezervaiilor biosferei, parcurilor naionale i parcurilor naturale i constituirea administraiilor acestora, modificat de HG 1529/2006;
ORDIN nr. 494/2005 privind aprobarea procedurilor de incredinare

a administrrii i de atribuire n custodie a ariilor naturale protejate. Regulamentul (CE) nr. 1091/94 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului Consiliului (CEE) nr. 3528/86 privind protecia pdurilor Comunitii mpotriva polurii atmosferice Regulamentul (CE) nr. 2278/99 de punere in aplicare a Regulamentului Consiliului (CEE) nr. 3528/86 privind protecia pdurilor din Comunitate mpotriva polurii atmosferice
Legea nr. 444/2002 (M.Of. nr. 531/22.07.2002) pentru aprobarea

Ordonanei de Urgen a Guvernului nr. 38/21.03.2002 (M.Of. nr.223/03.04.2002) privind ntocmirea i finanarea studiilor pedologice i agrochimice i finanarea Sistemului naional de monitorizare sol-teren pentru agricultur, precum i sol-vegetaie forestier pentru silvicultur;
HG nr. 1003/2003 (M.Of. nr. 631/03.09.2003) pentru aprobarea

Programului naional de monitorizare sol-vegetaie forestier pentru silvicultur;
Ord. nr. 244/2002 (M.Of. nr. 831/19.11.2002) pentru aprobarea

Metodologiei silvicultur. de monitorizare sol-vegetaie forestier pentru
2.4.3. Biodiversitatea in cadrul judetului Constanta Judeul Constana, datorit unui climat specific (continental, de tip pontic), beneficiaz de o diversitate biologic deosebit att prin numeroasele tipuri de habitate i cosisteme ct i prin multitudinea de specii de flor i faun. Teritoriul judetului Constanta se caracterizeaza printr-un numar important de habitate naturale si seminaturale cu o vasta diversitate: habitate acvatice (habitate acvatice dulcicole, salmastre, marine si costiere), habitate terestre (habitate de padure, de pajisti stepice si tufarisuri, habitate de silvostepa, habitate de mlastini si turbarii) si habitate subterane (habitate cavernicole sau de pestera).
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI , JUD. CONSTANTA Habitatele identificate pna n prezent se clasifica n sapte clase (comunitati litorale si halofile, ape continentale, tufarisuri si pajisti, paduri, mlastini si terenuri nmlastinate, grohotisuri, stncarii si nisipuri continentale si terenuri agricole si peisaje artificiale) (Tab. 1), care cuprind 58 tipuri de habitate naturale si comunitati ruderale (terenuri agricole si peisaje artificiale), conform clasificarii prezentate n lucrarea Habitatele din Romnia, 2005, N. Donita et. al. si anexei 2 a O.U.G. nr.57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice si anexei nr. I a Directivei Habitate (92/43/CEE). Flora Dobrogea se caracterizeaza printr-un fenomen de migratie floristica deosebit de accentuat, datorita particularitatilor climatice, tipurilor de sol si prin situarea la confluenta cailor de migratie a unor elemente fitogeografice foarte variate (central-europene, balcanice, ponto-balcanice, pontice-panonice, pontice, euxinice, tauro-caucazice, mediteraneene, submediteraneene etc.). Climatul temperat-continental interfernd cu cel temperat-oceanic si submediteranean determina o structura complexa a florei judetului Constanta din punct de vedere fitogeografic. Astfel, reprezentative sunt speciile eurasiatice (aproximativ 25%) carora li se adauga numeroase specii balcanice, pontic-mediteraneene, submediteraneene (aproximativ 25%) si continentale (aproximativ 17%).
Tabelul nr. 1:Tipuri de habitate n judeul Constana 24 BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT
CLASA
SUBCLASA Comunitati marine Brate de mare si tarmuri Mlastini, stepe, tufarisuri si paduri halofile Dune si plaje de nisip litorale Ape statatoare dulcicole Lande si tufarisuri temperate Stepe si pajisti xerice calcicole Pajisti umede si comunitati de ierburi nalte (buruienisuri)
NR. HABITATE 2 3 4 7 9 5 7 2 7 1 1 3 3 4
Comunitati litorale si halofile Ape continentale (nonmarine) Tufarisuri si pajisti Mlastini si terenuri nmlastinate Grohotisuri, stncarii si nisipuri continentale Pesteri Paduri Terenuri agricole si peisaje artificiale
Vegetatie de margini de ape Dune de nisip continentale Pesteri nchise publicului Paduri temperate de foioase cu frunze cazatoare Paduri si tufarisuri de lunca si de mlastina Comunitati ruderale
n ceea ce priveste ecologia speciilor vegetale, preponderente sunt speciile xerofile (42%) si xeromezofile (30%), urmate de cele mezofile (18%), higrofile si hidrofile (10%). Pe teritoriul judetului sunt prezente peste 900 specii de spermatofite, din care pna n prezent s-au identificat 8 specii de plante a caror conservare necesita desemnarea ariilor speciale de conservare, conform legislatiei nationale n vigoare: Moehringia jankae, Centaurea jankae, Centaurea pontica, Echium russicum, Liparis loeselii, Salicornia veneta, 25 BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI , JUD. CONSTANTA Campanula romanica, Potentilla emilii-popii, majoritatea fiind specii caracteristice habitatelor stepice si silvostepice. Peste 200 de specii de flora vasculara de interes national, cu diferite grade de periclitare si vulnerabilitate au fost identificate pe teritoriul judetului Constanta. De asemenea, s-au identificat si descris o serie de specii endemice dobrogene, cum ar fi, de exemplu: Adonis vernalis var. murfatlariensis, Paeonia tenuifolia, Brassica elongata var. splendidepinnulata, Linum borzeanum, Carduus murfatlarii, Centaurea orientalis f. murfatlarii, Stipa lessingiana f. murfatlarii. Deosebit de interesanta este vegetatia de dune marine de la Agigea, unde pe o suprafata de teren restrnsa se regaseste o mare varietate de plante arenicole, din care cteva sunt endemice. Raritatile floristice de aici sunt relictul tertiar Efedra distachya (crcel), Alyssum borzeanum (ciucusoara de nisip) si Convolvulus persicus (volbura de nisip). Flora litoralului romnesc al Marii Negre aferenta judetului nostru cuprinde peste 700 taxoni. Numarul taxonilor inventariati din zona litorala reprezinta aproximativ 18% din totalul speciilor si subspeciilor cunoscute n flora spontana a Romniei (peste 3000 de specii). Acest procentaj, alaturi de numarul mare de familii si genuri prezente, evidentiaza fitodiversitatea remarcabila a zonei litorale. Fauna Fauna judetului Constanta se caracterizeaza printr-o deosebita bogatie, consecinta a varietatii habitatelor fiind reprezentata de un numar de peste 345 taxoni de vertebrate (45 specii de mamifere, 243 specii de pasari, 19 specii de reptile, 10 specii de amfibieni si 28 specii de pesti) si un numar considerabil de nevertebrate. Din punct de vedere sozologic, din cele 28 specii de pesti din fauna judetului (reprezentnd 27% din speciile de ihtiofauna din Romniei) 4 specii sunt vulnerabile, 6 sunt periclitate, 1 specie este rara, iar una este endemica. Speciile de ihtiofauna de interes national, cu o pondere de 10,7% din totalul de specii, se mpart n doua categorii:
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI , JUD. CONSTANTA specii de interes national care necesita o protectie stricta, conform Anexei 4B la O.U.G. 57/2007, reprezentate printr-un singur taxon; specii de importanta nationala a caror prelevare din natura si exploatare fac obiectul masurilor de management (Anexa 5B la O.U.G. 57/2007) sunt n numar de 2 taxoni. Speciile de ihtiofauna de interes comunitar se distribuie astfel: 9 specii a caror conservare necesita desemnarea ariilor speciale de conservare (Anexa 3 la O.U.G. 57/2007), 32% din totalul de specii de pesti; 7 specii de interes comunitar a caror prelevare din natura si exploatare fac obiectul masurilor de management (Anexa 5A la O.U.G. 57/2007), 25% din totalul de specii de ihtiofauna. Amfibienii cuprind un numar de 10 taxoni pentru care este necesara aplicarea unor masuri de conservare si reprezinta 52,6% din speciile de amfibieni din fauna Romniei. n functie de gradul de vulnerabilitate, 3 specii sunt vulnerabile, doua sunt periclitate si una endemica. Speciile de amfibieni de interes national, reprezentate printr-un singur taxon (10% din totalul de specii din judet), intra n categoria speciilor care necesita o protectie stricta, conform Anexei 4B la O.U.G. 57/2007. Speciile de interes comunitar se distribuie astfel: 3 specii a caror conservare necesita desemnarea ariilor speciale de conservare (Anexa 3 la O.U.G. 57/2007), 30% din totalul de specii de amfibieni; 7 specii care necesita protectie stricta (Anexa 4A la O.U.G. 57/2007), 70% din totalul de specii de amfibieni; 2 specii de interes comunitar ale caror prelevare din natura si exploatare fac obiectul masurilor de management (Anexa 5A la O.U.G. 57/2007), 20% din totalul de specii de amfibieni. Reptilele sunt reprezentate prin 19 taxoni cu diferite grade de periclitare: 6 specii vulnerabile, 4 specie rara, 3 specii periclitate, 1 critic periclitata si 2 specii endemice.
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI , JUD. CONSTANTA Speciile de reptile de interes national, cu o pondere de 21% din totalul herpetofaunei judetului Constanta, sunt reprezentate printr-un numar de 4 taxoni care necesita o protectie stricta, conform Anexei 4B la O.U.G. 57/2007. Speciile de reptile de interes comunitar se distribuie astfel: 4 specii a caror conservare necesita desemnarea ariilor speciale de conservare (Anexa 3 la O.U.G. 57/2007), 21% din totalul de specii de reptile; 16 specii de reptile care necesita protectie stricta (Anexa 4A la O.U.G. 57/2007), 84,2% din totalul de specii de reptile. Pasarile sunt dominante ca numar si importanta conservativa, reprezentnd din punct de vedere al compozitiei specifice 60,8 % din avifauna Romniei, dintre acestea 33 specii sunt vulnerabile, iar 17 sunt periclitate si critic periclitate 13 taxoni. Speciile de pasari de interes national, cu o pondere de 13,5% din totalul avifaunei judetului Constanta sunt reprezentate printr-un numar de 33 specii care necesita o protectie stricta, conform Anexei 4B la O.U.G. 57/2007. Speciile de interes comunitar se distribuie astfel: 74 de specii a caror conservare necesita desemnarea ariilor speciale de conservare si a ariilor de protectie speciala avifaunistica (Anexa 3 la O.U.G. 57/2007), 30,45% din totalul de specii de pasari; 35 de specii a caror vnatoare este permisa (Anexa 5C la O.U.G. 57/2007), 14,4% din totalul de specii de pasari; 4 specii de ornitofauna de interes comunitar, a caror comercializare este permisa (Anexa 5D la O.U.G. 57/2007), 1,64% din totalul de specii de pasari; 13 specii a caror comercializare este permisa n conditii speciale (Anexa 5E la O.U.G. 57/2007). Un numar considerabil de specii de mamifere sunt vulnerabile (15 specii), 6 taxoni sunt periclitati, 5 sunt endemici si unul este rar. Foarte bine reprezentati numeric sunt liliecii din familia Rhinolophidae si familia Vespertilionidae, n marea lor majoritate specii vulnerabile sau periclitate. 28 BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI , JUD. CONSTANTA Speciile de mamifere de interes national, cu o pondere de 26,6% din totalul de specii, se mpart n doua categorii: specii care necesita o protectie stricta, conform Anexei 4B la O.U.G. 57/2007 cu modificarile si completarile ulterioare, reprezentate printr-un numar de 3 taxoni; specii de importanta nationala a caror prelevare din natura si exploatare fac obiectul masurilor de management (Anexa 5B la O.U.G. 57/2007) sunt n numar de 9 taxoni. Speciile de interes comunitar se distribuie astfel: 15 specii a caror conservare necesita desemnarea ariilor speciale de conservare (Anexa 3 la O.U.G. 57/200), 33,3% din totalul de specii de mamifere; 27 specii care necesita protectie stricta (Anexa 4A la O.U.G. 57/2007), 60% din totalul de specii de mamifere; 3 specii de interes comunitar pentru care prelevarea din natura si exploatarea fac obiectul masurilor de management (Anexa 5A la O.U.G. 57/2007), reprezentnd 6,6% din totalul de specii de mamifere. 2.4.4. Arii protejate din judetul Constanta n judeul Constana exist un numr de 38 de arii naturale protejate, cu o suprafa total de 19646,54 ha. Din totalul de 38 de arii naturale protejate, 21 sunt rezervaii naturale (categoria IV IUCN), 12 sunt monumente ale naturii (categoria III IUCN), iar 5 sunt rezervatii stiinifice (categoria I IUCN)*.
Nr.crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9
Arii naturale protejate de interes naional Acvatoriul litoral-marin Vama Veche-2 Mai - exclusiv zona marin; Pereii calcaroi de la Petroani Locul fosilifer Aliman Reciful neojurasic de la Topalu Locul fosilifer Cernavod Locul fosilifer Movila Banului Canaralele de la Hrova Dealul Allah-Bair ; Locul fosilifer Credina 29 BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI , JUD. CONSTANTA 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 Valu lui Traian Dunele marine de la Agigea Obanul Mare i Petera "La Movile" Petera "La Adam" Petera "Gura Dobrogei" Petera "Limanu" Pdurea Hagieni;; Pdurea Fntnia-Murfatlar Pdurea Dumbrveni Pdurea Esechioi Pdurea Canaraua-Fetii Masivul Geologic Cheia Refugiul ornitologic Corbu-Nuntai-Histria Cetatea Histria (Istria-Sinoe) Grindul Chituc; Grindul Lupilor; Lacul Agigea Lacul Techirghiol Lacul Oltina Lacul Dunreni Lacul Vederoasa; Lacul Bugeac Pdurea Celea Mare - Valea lui Ene ; Pdurea Cetate; Pdurea Bratca Mlatina Hergheliei; Gura Dobrogei
Nr.crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
Arii de protecie special avifaunistic (SPA) ROSPA0001 Aliman Adamclisi ROSPA0002 Allah Bair Capidava ROSPA0005 Balta Mic a Brilei ROSPA0007 Balta Vederoasa ROSPA0008 Bneasa - Canaraua Fetei ROSPA0017 Canaralele de la Hrova ROSPA0019 Cheile Dobrogei ROSPA0031 Delta Dunrii i Complexul Razim Sinoie ROSPA0036 Dumbrveni; ROSPA0039 Dunre Ostroave ROSPA0040 Dunrea Veche - Braul Mcin ROSPA0053 Lacul Bugeac ROSPA0054 Lacul Dunreni 30 BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI , JUD. CONSTANTA 14 15 16 17 18 19 20 21 22 ROSPA0056 Lacul Oltina ROSPA0057 Lacul Siutghiol ROSPA0060 Lacurile Taaul Corbu ROSPA0061 Lacul Techirghiol ROSPA0066 Limanu Herghelia ROSPA0076 Marea Neagr ROSPA0094 Pdurea Hagieni ROSPA0100 Stepa Casimcea ROSPA0101 Stepa Saraiu Horia
Nr.crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
Situri de importan comunitar (SCI) ROSCI0006 Balta Mic a Brilei ROSCI0012 Braul Mcin ROSCI0022 Canaralele Dunrii ROSCI0053 Dealul Alah Bair ROSCI0065 Delta Dunrii ROSCI0071 Dumbrveni - Valea Urluia - Lacul Vederoasa ROSCI0073 Dunele marine de la Agigea ROSCI0083 Fntnia Murfatlar ROSCI0094 Izvoarele sulfuroase submarine de la Mangalia; ROSCI0114 Mlatina Hergheliei - Obanul Mare i Petera Movilei ROSCI0149 Pdurea Esechioi - Lacul Bugeac ROSCI0157 Pdurea Hagieni - Cotul Vii Pdurea i Valea Canaraua Fetii Iortmac ROSCI0191 Petera Limanu ROSCI0197 Plaja submers Eforie Nord - Eforie Sud ROSCI0201 Podiul Nord Dobrogean ROSCI0215 Recifii Jurasici Cheia ROSCI0269 Vama Veche - 2 Mai ROSCI0273 Zona marin de la Capul Tuzla
2.4.5. Prezentarea siturilor Natura 2000 din zona obiectivului Baza Industriala de Conducte Submarine Midia Navodari, judetul Constanta Obiectivul analizat, respectiv Baza Indusriala de Conducte Submarine Midia Navodari, judetul Constanta este situat in Siturile Natura 2000 ROSPA0031 Delta Dunarii si 31 BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI , JUD. CONSTANTA Complexul RazimSinoe, ROSCI0065 Delta Dunarii si ROSCI0066 Delta Dunarii zona
marina, zone incluse in Rezervatia Biosferei Delta Dunarii, teritoriu administrat de ARBDD. ROSCI0065 DELTA DUNARII ( anexa 6 si anexa 7) Situl are suprafata de 450.542 ha, si este localizata la 44 54' 6'' latitudine Nordica si la 28 55' 19'' longitudine Estica. Delta Dunarii este extinsa atat la nivelul Judetului Tulcea, Judetului Constanta, cat si la nivelul Judetului Galati. In judetul Tulcea, aceasta arie protejata se extinde la nivelul localitatilor Babadag (21%), Baia (1%), Betepe (45%), C.A. Rosetti (> 99%), Ceamurlia de Jos (47%), Ceatalchioi (99%), Chilia Veche (> 99%), Crian (99%), Grindu (9%), Isaccea (25%), Jurilovca (67%), Luncavia (1%), Mahmudia (66%), Maliuc (98%), Marea Neagr (< 1%), Mihai Bravu (1%), Murighiol (88%), Niculiel (1%), Nufru (40%), Pardina (> 99%), Sarichioi (50%), Sfntu Gheorghe (> 99%), Somova (54%), Sulina (99%), Tulcea (31%), Valea Nucarilor (28%). In judetul Constanta ocupa suprafete din localitatile Corbu (48%), Istria (60%), Mihai Viteazu (59%), Scele (10%), iar la nivelul Judetului Galai, cuprinde mai putin de 1% din localitatea Galai. Conform prevederilor Ordinului nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania, arealul a fost declarat sit de importanta comunitara datorita prezentei speciilor specifice.
Tipuri de habitate prezente in sit si evaluarea sitului in ceea ce le priveste:

Cod 3160 6260* Denumire habitat Lacuri distrofice i iazuri Pajiti panonice i vest-pontice pe nisipuri % 1 1 Reprez. B B Supr. Rel. B A Conserv. B B Global B B
7210* 91F0 Mlatini calcaroase cu Cladium mariscus Pduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor ruri (Ulmenion minoris) Galerii ripariene i tufriuri (NerioTamaricetea i Securinegion tinctoriae) Bancuri de nisip acoperite permanent de un strat mic de ap de mare Vegetaie anual de-a lungul liniei rmului Comuniti cu salicornia i alte specii anuale care colonizeaz terenurile umede i nisipoase Pajiti srturate de tip mediteranean (Juncetalia maritimi) Pajiti i mlatini srturate panonice i ponto-sarmatice Dune mobile embrionare (n formare) Dune fixate cu vegetaie herbacee peren (dune gri) Dune cu Hippophae rhamnoides Depresiuni umede intradunale Ape stttoare oligotrofe pn la mezotrofe cu vegetaie din Littorelletea uniflorae i/sau Isoto-Nanojuncetea Lacuri eutrofe naturale cu vegetaie tip Magnopotamion sau Hydrocharition Cursuri de ap din zonele de cmpie, pn la cele montane, cu vegetaie din Ranunculion fluitantis i Callitricho-Batrachion Ruri cu maluri nmoloase cu vegetaie de Chenopodion rubri i Bidention Stepe ponto-sarmatice Pajiti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae) 0,001 0,8 B A A B B A B A
92D0 1110 1210 1310
0,2 1 1 1
B B A B
A C A A
B B B B
B B B B
1410 1530* 2110 2130 * 2160 2190 3130
1 1 1 5 1 1 1
A B B A A A A
A C A A A A A
A B B A A A A
A B B A A A A
3150 3260
10 2
A A
B A
A A
A A
3270 62C0 * 6410
1 1 1
A A B
A C C
A A B
A A B
6420 6430 Pajiti mediteraneene umede cu ierburi nalte din MolinioHoloschoenion Comuniti de lizier cu ierburi nalte higrofile de la nivelul cmpiilor, pn la cel montan i alpin Pajiti aluviale din Cnidion dubii Pajiti de altitudine joas (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis) Ape puternic oligo-mezotrofe cu vegetaie bentonic de specii de Chara Lagune costiere Zvoaie cu Salix alba i Populus alba Tufriuri de foioase pontosarmatice Vegetaie forestier pontosarmatic cu stejar pufos 0,0001 30 A A A A B A B A
6440 6510 3140 1150 * 92A0 40C0* 91AA
1 1 1 2 3 0,001 0,002
B B B B A C C
C B A A A C C
B B B B A B B
B B B B A C C
Nota: conform Manualului de Interpretare a Habitatelor Natura 2000 in Romania, semnificatiile simbolurilor din tabelul de mai sus sunt urmatoarele:
pentru coloana REPREZENTATIVITATE (Reprez.) A. vegetaia corespunde pe deplin descrierii fizionomice, prezena speciilor de diagnosticare, condiiilor ecologice i a altor caracteristici; B. nivelul de reprezentativitate este mai redus din cauza degradrii sau localizrii la marginea ariei naturale de distribuie), sau pentru c vegetaia aparine mai degrab unei alte arii; C. la fel ca B, dar mai accentuat D. vegetaia nu este tipic mai ales din cauza degradrii crescute, i n plus din cauza existenei abundente a unor specii alogene invazive si expansive i a altor influene negative care conturb structura i funcia ecosistemului. pentru coloana SUPRAFAA RELATIV (Supr. Rel.) A. excelent (starea optim din punctul de vedere al conservrii naturii; corespunde strii optime de conservare a naturii; corespunde descrierii iniiale n timp ce ia n considerare nivelul actual de reprezentativitate; 34 BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI , JUD. CONSTANTA B. bun (satisfctor); C. impropriu (dubii serioase dac segmentul respectiv ar trebui cartat ca habitat sau nu). pentru coloana STAREA DE CONSERVARE (Conserv.) A. parametrii habitatelor cu valori optime, care ar trebui s denote o dimensiune mare a populaiei sau o densitate mare de specii. Ar trebui folosit doar n mod limitat n situri remarcabile pentru anumite specii; B. parametrii habitatelor cu valori normale, unde populaia se menine stabil pe termen lung (datorit managementului, sau chiar i fr acesta); sau o degradare uoar a habitatelor, dar unde regenerarea este uor de obinut (ex. Habitate de pajiti); C. degradare medie sau sever a unui habitat la care regenerarea este dificil. pentru coloana EVALUAREA GLOBAL (global) Ar trebui s varieze nu mai mult de un grad +/- fa de starea de conservare. Dac valoarea strii de conservare este C, evaluarea global nu poate fi A. Evaluarea global poate fi propus de APM, dar valorile trebuie revizuite la nivel central.
Specii de mamifere enumerate n anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
Cod 2633 2635 1335 1355 1356 Specie Mustela eversmannii Vormela peregusna Spermophilus citellus Lutra lutra Mustela lutreola Populatie: Rezidenta V V P R R Reproducere Iernat Pasaj Sit . Pop. B C C A A Conserv. B B B B B Izolare B B C C B Global B B B B B
Specii de amfibieni i reptile enumerate n anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Cod 1188 1219 Specie Bombina bombina Testudo Populatie: Rezidenta C R Reproducere Iernat Pasaj Sit . Pop. A C Conserv. A B Izolare C B Global A B
1220 1298 1993 graeca Emys orbicularis Vipera ursinii Triturus dobrogicus RC R RC A A A B A B C A B A A A
Specii de peti enumerate n anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Cod 1124 1130 1134 1145 1146 1149 1157 1160 2522 1159 2491 2511 2555 4120 2011 Specie Gobio albipinnatus Aspius aspius Rhodeus sericeus amarus Misgurnus fossilis Sabanejewia aurata Cobitis taenia Gymnocephalus schraetzer Zingel streber Pelecus cultratus Zingel zingel Alosa pontica Gobio kessleri Gymnocephalus baloni Alosa tanaica Umbra krameri V RC RC R Populatie: Rezidenta C C P C RC RC C P RC P C Reproducere Iernat Pasaj Sit . Pop. B A B A A A A B A B A D A A A A B B B C B A B B Conserv. A A A A B B B B B B B Izolare C C C C C C B C C C C Global A A A A B B B B B B B
Specii de nevertebrate enumerate n anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Populati e rezident a RC Reproducer e Ier nat Pasa j Sit. Pop. B Conse rv B Glob al B
Cod 1060
Specie Lycaena dispar
Izolare C
1084 4064 1037 1089 4027 4028 4030 4045 Osmoderma eremita Theodoxus transversalis Ophiogomphus cecilia Morimus funereus Arytrura musculus Catopta thrips Colias myrmidone Coenagrion ornatum
P R P R R R P P
C B A D A B B
B B B
C B C
B B B
B B B
C C C
B B B
Specii de plante enumerate n anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Cod 1428 1516 2253 2255 4067 Specie Marsilea quadrifolia Aldrovanda vesiculosa Centaurea jankae Centaurea pontica Echium russicum Populatie: Rezidenta R R R V R Reproducere Iernat Pasaj Sit . Pop. A A A A C Conserv. B B B B A Izolare C C A A C Global B B B B A
Alte specii de flora si fauna

Cat. A A A B B B B B Specia Bufo bufo Pelobates fuscus Rana ridibunda Acrocephalus arundinaceus Acrocephalus scirpaceus Anas crecca Anas querquedula C Aquila clanga C Populatie C P C Motiv D D D C C C
B B A A A B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B Ardea purpurea Asio otus Hyla arborea Pelobates syriacus Triturus vulgaris Acrocephalus paludicola Anas clypeata Anas penelope Anser erythropus Aquila pomarina Ardeola ralloides Aythya ferina Aythya fuligula Aythya nyroca Buteo buteo Carduelis spinus Chlidonias niger Circus aeruginosus Circus pygargus Cuculus canorus Dendrocopos major Dendrocopos syriacus Egretta garzetta Emberiza schoeniclus Falco peregrinus Gallinago gallinago C C C C C C C C C C C C C C C C C C P P P C C D D A C C C
B B B B B B B B B B B B B B B B B F Himantopus himantopus Lanius collurio Limosa limosa Merops apiaster Numenius arquata Nycticorax nycticorax Oriolus oriolus Pelecanus onocrotalus Phalacrocorax pygmeus Platalea leucorodia Plegadis falcinellus Porzana porzana Remiz pendulinus Sterna albifrons Tringa glareola Turdus iliacus Upupa epops Carassius auratus auratus Chalcalburnus chalcoides mento Leuciscus borysthenicus Neogobius syrman Sander lucioperca Silurus soldatovi P A C C C C C C C C C C C C C
C C C C D A P
F F F F
R P P P
D B D D
F I I I I I I I I I I M
Vimba vimba Crypsinus angustatus Geotomus punctulatus Melanocoryphus tristrami Melanocoryphus tristrami Ochetostethus nanus Odontoscelis hispidula Pachybrachius fracticollis Saga pedo Stagonomus bipunctatus Tholagmus flavolineatus Erinaceus concolor concolor Micromys minutus Mustela erminea aestiva Neomys anomalus Alyssum borzaeanum Artemisia arenaria Astrodaucus littoralis Camphorosma monspeliaca Centaurium spicatum Convolvulus lineatus Corispermum marschallianum
P R R R R
D D D D D
R R R R R R R
D D D D D D D
M M
R R
D D
M P P P P P P P
P R R V V R R R
D C D D D
D D D
P P P P B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B
Eryngium maritimum Frankenia hirsuta Heliotropium curassavicum Limonium meyeri Aythya marila Botaurus stellaris Buteo lagopus Chlidonias hybridus Ciconia ciconia Circus macrourus Clangula hyemalis Cygnus cygnus Dendrocopos minor Egretta alba Emberiza melanocephala Falco naumanni Falco vespertinus Gallinula chloropus Ixobrychus minutus Limosa lapponica Mergus albellus Miliaria calandra Numenius phaeopus Oenanthe oenanthe
R R V
D D D
D C C
C C C C C C C C C
C C C C C C C C C
B B B B B B B B B B B F F F F F F I I I Pelecanus crispus Phalacrocorax carbo sinensis Philomachus pugnax Plectrophenax nivalis Porzana parva Rallus aquaticus Scolopax rusticola Tringa erythropus Tringa ochropus Turdus merula Vanellus vanellus Carassius carassius Esox reichertii Leuciscus idus Perca fluviatilis Sander volgensis Umbra krameri Bagrada stolata Geotomus elongatus Leprosoma inconspicuum Melanocoryphus tristrami Menaccarus arenicola Odontoscelis fuliginosa Pachybrachius V P R P P R R R R R R R R D D D C A C C C C C C C C C C
A D D D D B D D D D
I I I I
fracticollis I I I I M M M M M P P P P P P P P P P P P Paramysis intermedia Pterocuma pectinatum Sciocoris homalonotus Stibaropus henkei Canis aureus Lepus europaeus Mus spicilegus Mustela nivalis Sorex araneus Anacamptis pyramidalis Asperula setulosa Cakile maritima ssp. euxina Carex secalina Ceratophyllum demersum Convolvulus persicus Crambe maritima Euphorbia paralias Groenlandia densa Hottonia palustris Lindernia procumbens Medicago marina V V R B B D
R P R
D D D
R R R V
D D D D
R R V C
D D C D
R R P P R P
D D D D D C
P P P P P P P P P P P P P R R P P P P P P P P Merendera sobolifera Nuphar lutea Onosma arenaria Orchis laxiflora ssp. elegans Petunia parviflora Plantago cornuti Polypogon monspeliensis Ranunculus aquatilis Ruppia maritima Salvinia natans Silene thymifolia Syrenia montana Zannichellia prodani Coronella austriaca Lacerta agilis Melilotus arenaria Myriophyllum spicatum Nymphaea alba Orchis coriophora ssp. fragrans Orchis morio Phragmites australis Polygonum amphibium Potentilla pedata V P R R V R R P V C V R P R P R C P R V C P R A D D D D D D A D A D A D D D A A D D C D A B
Ruppia cirrhosa Saccharum strictum Scolymus hispanicus Stachys maritima Trapa natans Zygophyllum fabago Eremias arguta Podarcis taurica
P P P P P P R R
V V R V C V P P
D D A D C D D D
Calitate i importan: Delta Dunrii, n comparaie cu alte delte ale Europei i chiar ale Terrei, a pstrat o biodiversitate mai ridicat, respectiv, un numr mare de specii dintr-o mare diversitate de uniti sistematice, ncepnd de la plantele inferioare (unicelulare) i pn la cele superioare (cormofite), de la animalele unicelulare (protozoare) i pn la vertebratele cele mai evoluate (mamifere). Dar, mai mult dect att, delta Dunrii frapeaz nc prin densitatea ridicat de exemplare la multe specii, care n zilele noastre sunt rare sau lipsesc din alte regiuni ale continentului, cu toate c, datorit unor influene antropice din ultimele decenii (poluarea apelor, transformarea unor suprafee naturale n terenuri silvice, piscicole i agricole etc.), n-a produs o diminuare pn la dispariie a unor specii de plante i animale. Numrul speciilor ce triesc pe acest teritoriu este cu siguran mai mare dect cel cunoscut n prezent, ntruct inventarele ntreprinse n trecut i dup nfiinarea RBDD nu au cuprins toate zonele, nici sub aspect sistematic i nici teritorial.Pn acum au fost inventariate 1 642 specii de plante i 3 768 specii de animale, dintre care circa 1 530 specii de insecte, 70 specii de melci, 190 specii de peti, 16 specii de reptile, 8 specii de broate, 325 specii de psri i 34 specii de mamifere. Amintim dintre plante endemitele Centaurea pontica i Centaurea jankae, orhideele (Orchis elegans, Platantera bifolia, Anacamptis pyramidalis), liana greceasc (Periploca graeca), volbura de nisip (Convolvulus persicus), dintre insecte fluturii iris (Apatura metis, Rhiparioides 45 BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI , JUD. CONSTANTA metelkana, Catocala elocata, Arctia villica, Thersamonia dispar), dintre coleoptere nasicornul (Oryctes nasicornis), mantodeul Empusa fasciata i ortopterul Saga pedo. Dintre amfibieni, brotcelul (Hyla arborea) este deosebit de numeros aici. Psrile sunt bine reprezentate, unele protejate (pelican comun i pelican cre, lebda cucuiat, egreta mare i egreta mic, strcul galben, strcul loptar, avozeta, piciorongul, raa cu peruc, gsca cu gt rou i multe altele). Majoritatea sunt cuibritoare n zon. Comparativ cu flora regiunii continentale limitrofe (Dobrogea), care cuprinde peste 1 900 specii de cormofite (reprezentnd peste 50 % din flora ntregii ri), flora Deltei Dunrii i a Complexului lagunar Razim Sinoie este mai srac (779 specii), cuprinznd n majoritatea lor taxoni cu areal larg: elemente eurasiatice cca 30 %; continental-eurasiatice cca 15 %; cosmopolite cca 10 %). Majoritatea speciilor sunt hidrofile (acvatice), higrofile (palustre), psamofile (adaptate la zone nisipoase) i halofile (de srtur). Comparnd numrul de specii din diferite familii de angiosperme observate n Delta Dunrii, se constat c numrul speciilor semnalate de literatura de specialitate (total 995 specii) este mai mare dect cel al taxonilor observai n perioada 1991 1996 (total 729 specii). Trebuie inut cont, ns, att de faptul c n lista floristic de cca 150 specii sunt citate dup literatura veche de peste o jumtate de secol.Dintre aceti taxoni neregsii pe teritoriul deltei fac parte specii de pajiti umede, de pdure sau din vecintatea pdurii (Orchis morio, Orchis coriophora, Liparis loeselii, Gentiana cruciata etc.) sau specii palustre (Calla palustris, Caldesia parnassifolia, Viola palustris, Menyanthes trifoliata etc.) Vulnerabilitate: n ecosistemele dulcicole stagnante, flora microalgal i macrofitic ce constituie productorii primari, precum i multe specii de protozoare, asigur continuitatea consumatorilor animali pentru foarte multe specii din verigile inferioare ale lanului trofic.Datorit creterii, n ultimele decenii, a gradului de poluare a bazinului dunrean i, n special, aportul crescut de nutrieni (azot i fosfor), microalgele, mai ales cele din grupul cianoficeelor (albastre), care n sezonul cald acoper majoritatea suprafeelor lacustre din ntreg teritoriul RBDD, imprimnd circuitului materiei vii i moarte un sens nedorit i anume, 46 BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI , JUD. CONSTANTA diminuarea pn la dispariie a numeroaselor specii de alge din alte grupe sistematice preferate de ctre consumatorii acvatici i a unor specii i asociaii de plante acvatice superioare. n consecin, reducerea speciilor din verigile consumatorilor precum i deplasarea acestora n sensul populrii bazinelor eutrofe cu specii care au un spectru mai larg de adaptabilitate (euritope), ca de exemplu peti de talie mic i cu valoare economic mai redus (babuc, biban, caras, oble), iar ceilali cu un grad mai mult sau mai puin pronunat de stenotopie au prsit n cea mai mare parte aceste zone (tiuc, somn, crap etc.), unele specii fiind, n prezent, periclitate pe ntreaga suprafa a RBDD (caracuda, linul, vduvia). n ecosistemele terestre rmase n regim natural, mult mai reduse n suprafa dect n trecut, lanurile trofice au avut mai puin de suferit dect n cele acvatice. Din analiza efectelor poluante produse de navele n mar sau n staionare, pe braele Dunrii(Chilia, Sulina, Sfntu Gheorghe), ct i pe canalele interioare deltei a rezultat c principalul produs poluant este combustibilul utilizat la bordul navelor (motorina, combustibilii lichizi uori i grei, pcura i uleiurile), att ca urmare a procesului de ardere, ct i prin prelingerea lor din tancuri, rezervoare, instalaii. O surs de poluare o prezint i parcurile reci (cimitire de nave)de pe teritoriul Deltei Dunrii, n care sunt cca.120 nave, aflate n punctele:Km107 de pe braul Sfntu Gheorghe i de pe Dunre la mile 45. Circulaia navelor provoac modificri semnificative asupra malurilor canalelor prin fenomenele de suciune i de val,precum i producerea de zgomote i vibraii care afecteaz fauna, n special, n perioada de cuibrire i hrnire. Desemnarea sitului: Un prim act a fost Hotrrea Guvernului Romniei nr. 983 din august 1990 care, odat cu organizarea Ministerului Apelor, Pdurilor i Proteciei Mediului, la articolul 5 prevedea constituirea Rezervaiei Biosferei Delta Dunrii cu o administraie i un consiliu tiinific propriu. Aceast hotrre a fost urmat de elaborarea i aprobarea de ctre Parlamentul Romniei a Legii nr. 82/1993 privind Rezervaia Biosferei Delta Dunrii prin
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI , JUD. CONSTANTA care s-a stabilit structura i modul de administrare, protejare i reconstrucie ecologic a unor areale deteriorate. * Dei Delta Dunrii, prin rezervaiile Roca Buhaiova i Letea, fusese inclus n reeaua internaional a rezervaiilor biosferei n cadrul programului Omul i Biosfera (MAB) din 1980, pe plan intern nu s-au ntreprins msurile corespunztoare cerute prin statutul acestor tipuri de arii protejate. De abia n septembrie 1990 Parlamentul Romniei a ratificat i transmis la UNESCO Convenia Internaional a Patrimoniului Natural i Cultural Universal care conferea acordul rii noastre la respectarea statutului acestor arii protejate i solicita includerea Deltei Dunrii ca Rezervaie a Biosferei. Au urmat alte afilieri internaionale cum a fost semnarea n septembrie 1991 a Conveniei privind zonele umede de importan internaional ndeosebi ca habitat pentru psrile de ap, cunoscut sub denumirea de Convenia RAMSAR, iar ceva mai trziu, n decembrie 1991, Delta Dunrii, ca Rezervaie a Biosferei, a fost inclus pe Lista Patrimoniului Natural Mondial UNESCO. Conceptul de Rezervaie a Biosferei a fost promovat n 1971 de ctre UNESCO n cadrul Programului MAB (Man and Biosphere), prin care se are n vedere conservarea unor zone naturale caracteristice, ecosisteme reprezentative cu resurse genetice capabile de meninerea i extinderea unor specii de plante i animale pe cale de dispariie sau n pericol. Spre deosebire de alte arii protejate, o Rezervaie a Biosferei nu este destinat unei protecii exclusive ci are mai multe scopuri, dintre care menionm doar cteva i anume: conservarea ecosistemelor i folosirea echilibrat a resurselor naturale regenerabile; pstrarea formelor tradiionale de activitate economic, care nu contribuie la producerea de dezechilibre ecologice; cercetarea i supravegherea continu a componentelor ecosistemelor protejate; armonizarea intereselor populaiei autohtone cu obiectivul fundamental al Rezervaiei Biosferei conservarea.
Tip de proprietate:
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI , JUD. CONSTANTA O mare parte din suprafaa deltei aparine Administraiei Rezervaiei Delta Dunrii. Suprafeele de punat i cele agricole aparin comunitilor locale, n rest, situaia sprafeelor concesionate nu se cunoate n detaliu. Pdurile i plantaiile, constituie n majoritate fond forestier, proprietate de stat, fiind administrate de Direcia Silvic Tulcea. Planuri de management ale sitului: Potrivit Legii nr. 82/1993, Administraia Rezervaiei Biosferei Delta Dunrii (ARBDD) are ca obiective principale n gestionarea ecologic a teritoriului rezervaiei conservarea i protejarea patrimoniului natural cu valoare tiinific deosebit i promovarea utilizrii durabile a resurselor productivitii ecosistemelor naturale, reconstrucia ecologic a unor habitate deteriorate prin amenajrile realizate nainte de 1989.Planul de management discutat i aprobat de Consiliul tiinific al RBDD conine 35 obiective i 87 proiecte, grupate n patru categorii i anume: Obiective generale privind redresarea strii ecologice a RBDD, cadrul legislativ i a unor forme de cooperare i promovare a rezervaiei; Obiective privind utilizarea economic durabil a spaiului RBDD i folosirea resurselor naturale (agricultur fr ngrminte chimice i pesticide, folosirea resurselor naturale stuf, papur, lemn, fauna piscicol, ornitologic i mamifere, ecoturism); Obiective i activiti n zona tampon care s contribuie la reducerea presiunii antropice spre zonele cu protecie integral i reabilitarea habitatelor degradate anterior; Obiective referitoare la zonele cu protecie integral, cum ar fi mbuntirea calitii apei, cercetare i monitoring asupra biodiversitii pentru conservarea i protecia ei.
ROSPA 0031 DELTA DUNARII SI COMPLEXUL RAZIM-SINOE( anexele 8 si 9) Situl ocupa o suprafata de 500.334 ha , cuprinzand la nivelul judetului Constanta, 10% din comuna Cogealac, 62% din comuna Corbu, 1% din Fantanele, 85% din Istria, 75% din comuna Mihai Viteazu si 63 % din comuna Sacele.
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI , JUD. CONSTANTA La nivelul judetului Tulcea , aria protejata se extinde astfel:Babadag (21%), Baia (9%), Betepe (41%), C.A. Rosetti (> 99%), Ceamurlia de Jos (83%), Ceatalchioi (99%), Chilia Veche (> 99%), Crian (> 99%), Grindu (97%), Isaccea (44%), Jijila (10%), Jurilovca (84%), Luncavia (38%), Mahmudia (63%), Maliuc (> 99%), Mihai Bravu (1%), Murighiol (94%), Niculiel (1%), Nufru (40%), Pardina (> 99%), Sarichioi (50%), Sfntu Gheorghe (> 99%), Somova (54%), Sulina (> 99%), Tulcea (31%), Valea Nucarilor (28%), Vcreni (48%) Judeul Galai: Galai (< 1%). Situl este localizat la 44 54' 8'' latitudine Nordica si 28 54' 3'' longitudine estica. Arealul a fost declarat arie de protectie speciala avifaunistica datorita prezentei celor 80 de specii de pasari cuprinse in anexa 1 a Directivei Consiliului 79/409/CEE - Directiva Pasari.
Specii de psri enumerate n anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE prezente in sit:
Cod A402 A229 A042 A090 A404 A089 A029 A024 A060 A021 Specie Accipiter brevipes Alcedo atthis Anser erythropus Aquila clanga Aquila heliaca Aquila pomarina Ardea purpurea Ardeola ralloides Aythya nyroca Botaurus stellaris 230-45 0p 2000-2 400 p 3800-4 200 p 1550-1 650 p Populatie: rezidenta Cuibarit Iernat Pasaj R 1500-1 700 p 10-30 i 8-14 i 1-3 i 200-30 0i Sit. Pop. D A A A B C A A A A Conserv. B B B B B B B B B B Izolare C C C A C C C C C C Global B B A B C C A A A A
A396 Branta ruficollis 700024000 i 44-60 p 4-5 p 90-120 p 2300-2 500 p 80-90 p 2-5 p R 300-40 0p R R 2-3 p 360-42 0p 1-4 i 340-1 270 i R RC RC 320-36 0p 1700-2 500 p 620-8 70 i 450-52 0i A B C A
A133 A403 A138 A196
Burhinus oedicnemus Buteo rufinus Charadrius alexandrinus Chlidonias hybridus Ciconia ciconia Ciconia nigra Circaetus gallicus Circus aeruginosus Circus cyaneus Circus macrourus Circus pygargus Coracias garrulus Cygnus columbianus bewickii Cygnus cygnus Dendrocopos medius Dendrocopos syriacus Dryocopus martius Egretta alba Egretta garzetta
B C A A
B B B B
C C C C
C C B B
A031 A030 A080 A081 A082 A083 A084 A231 A037 A038 A238 A429 A236 A027 A026
C D D A D B B B A B D D D A A
B B B B B B B B B B B B B B B
C C C C C C C C C C C C C C C
C C C B C C C B C A C C C A A
A379 A511 A098 A095 A103 A097 A154 A002 A001 A189 A135 A075 A092 A131 A022 Emberiza hortulana Falco cherrug Falco columbarius Falco naumanni Falco peregrinus Falco vespertinus Gallinago media Gavia arctica Gavia stellata Gelochelidon nilotica Glareola pratincola Haliaeetus albicilla Hieraaetus pennatus Himantopus himantopus Ixobrychus minutus Lanius collurio Lanius minor Larus genei Larus melanocephalus Larus minutus 220-36 0p 1000012000 i 8-12 p 420-54 0p 26-28 p R 220-37 0p 3000-3 500 p RC R C C 20-70 i 1400-2 200 i RC RC 320-35 0i 1-3 p R 2220-3 40 p 20-80 i R 1-2 p 20-60 i D B D A D A A D D A A A D B A B B B B B B B B B B B B B B B C C C A C C B C C C C C C C C C B C C C A B C C B B A C B A
A338 A339 A180 A176 A177
D D B A B
B B B B B
C C C B B
C C C A B
A157 A246 A242 A068 A073 A159 A023 A533 A071 A094 A020 A019 A393 A170 A151 Limosa lapponica Lullula arborea Melanocorypha calandra Mergus albellus Milvus migrans Numenius tenuirostris Nycticorax nycticorax Oenanthe pleschanka Oxyura leucocephala Pandion haliaetus Pelecanus crispus Pelecanus onocrotalus Phalacrocorax pygmeus Phalaropus lobatus Philomachus pugnax Picus canus Platalea leucorodia Plegadis falcinellus Pluvialis apricaria Porzana parva Porzana porzana 2000-3 000 p 300-40 0p R 360-44 0p 2000-3 200 p 120-30 0i 1-5 i V RC 21003800 i 6-7 p 1-3 i 2660-3 200 p 12-24 p 1-4 i RC 320-41 0p 3560-4 160 p 8700-9 500 p 40006500 i 4000-6 500 i 700-12 00 i 1300018000 i R B D D A C A A C C C A A A C B B B B B B B B B B B B A B B B C C C C C C C C C C B A C C C C C C A C B A C C C A A A C B
A234 A034 A032 A140 A120 A119
D A A B A B
B B B B B B
C C C C C C
C A A C A B
A121 A464 A132 Porzana pusilla Puffinus yelkouan Recurvirostra avosetta Sterna albifrons Sterna caspia Sterna hirundo Sterna sandvicensis Sylvia nisoria Xenus cinereus Nota: 1800-2 300 p 20-60 p R 1200-3 000 i RC 1-3 i 220-28 0p 160-22 0p 120-14 0i V 20-100 0i 800-12 00 i A A B B B B C A C C A B
A195 A190 A193 A191 A307 A167
A B A A C A
B B B B B B
C C C C C C
B B B B C C
A specia este foarte bine reprezentata la nivelul sitului B ca specia este bine reprezentata la nvelul sitului C la nivelul sitului cuibareste o populatie cu densitate care reprezinta mai putin de 2% din populatia la nivel national D la nivelul sitului cuibareste o populatie cu densitate redusa fata de media la nvel national (nesemnificativa la nivel national).
Alte specii importante de flora si fauna

Cat. I Specie Arytrura musculus Populatie B Motiv C
Calitate i importan: Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate. Conform datelor avem urmatoarele categorii: a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 97
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI , JUD. CONSTANTA b) numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor migratoare (Bonn): 151 c) numar de specii periclitate la nivel global: 17 In perioada de migratie situl gazduieste mai mult de 20.000 de exemplare de pasari de balta, fiind sit RAMSAR. Vulnerabilitate: intensificarea agriculturii schimbarea metodelor de cultivare a terenurilor din cele tradiionale n agricultur intensiv, cu monoculturi mari, folosirea excesiv a chimicalelor, efectuarea lucrrilor numai cu utilaje i maini - schimbarea habitatului semi-natural (fnee, puni) datorit ncetrii activitilor agricole ca cositul sau punatul - braconaj - desecarea zonelor umede prin canalizare de-a lungul rurilor,pe zone de es, n turbrii - cositul n perioada de cuibrire - industrializare i extinderea zonelor urbane; distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor - deranjarea psrilor in timpul cuibritului (colonii) - arderea vegetaiei (a miritii i a prloagelor) - reglarea cursurilor rurilor electrocutare si coliziune in linii electrice - turismul in masa - amplasare de generatoare eoliene; nmulirea necontrolat a speciilor invazive - defririle, tierile ras i lucrrile silvice care au ca rezultat tierea arborilor pe suprafee mari - tierile selective a arborilor n vrsta sau a unor specii -adunarea lemnului pentru foc, - mpduririle zonelor naturale sau seminaturale (puni, fnae etc.) - desecarea zonelor umede prin canalizare de-a lungul rurilor, pe zone de es reglarea cursurilor rurilor - arderea stufului n perioada de cuibrire- amplasare de generatoare eoliene navigatie. ROSCI0066 DELTA DUNARII ZONA MARINA (anexele 10 si 11) Zona marina a Deltei Dunarii are suprafata de 121.697 ha ,ocupa <1% din zona Marii Negre, si este situata la 44 46' 44'' latitudine Nordica si la 29 14' 56' longitudine Estica.
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI , JUD. CONSTANTA Conform prevederilor Ordinului nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania, arealul a fost declarat sit de importanta comunitara datorita prezentei speciilor specifice.
Tipuri de habitate prezente in sit si evaluarea sitului in ceea ce le priveste:
Cod 1110 1140 1160 Denumire habitat Bancuri de nisip acoperite permanent de un strat mic de ap de mare Nisipuri i zone mltinoase neacoperite de ap de mare la reflux Melele i golfuri % 10 1 2 Reprez. B B B Supr. Rel. A A A Conserv. B B B Global B B B
Specii de mamifere enumerate n anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Cod 1349 1351 Specie Tursiops truncatus Phocoena phocoena Populatie: Rezidenta Reproducer e Iernat Pasa j P C Sit Po p A A Conser v. B B Izolare C C Global B B
Specii de peti enumerate n anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Cod 4120 2491 Specie Alosa tanaica Alosa pontica Populatie: Rezidenta Reproducere Iernat RC RC Pasaj RC RC Sit Pop A A Conserv. B B Izolare C C Global B B
Specii de nevertebrate enumerate n anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Cod 1060 Specie Lycaena dispar Populatie: Rezidenta RC Reproducere Iernat Pasaj Sit Pop. C Conserv. B Izolare C Global B
Alte specii importante de flor i faun
Cat. B B B B B F F F F F F F F F F I M P P B B B B F F F F F F F F F F I I P P P P P P P P P Specia Aythya marila Jynx torquilla Numenius phaeopus Phylloscopus sibilatrix Sylvia communis Acipenser stellatus Chelidonichthys lucerna Huso huso Liza saliens Mugil cephalus Neogobius ratan Pomatomus saltatrix Pomatoschistus minutus Salmo labrax Trachinus draco Cerastoderma edule Delphinus delphis Callithamnion corymbosum Enteromorpha intestinalis Bucephala clangula Luscinia luscinia Passer hispaniolensis Somateria mollissima Acipenser gueldenstaedtii Belone belone belone Dasyatis pastinacaR Liza aurata Mesogobius batrachocephalus Mullus barbatus ponticus Platichthys flesus Pomatoschistus marmoratus Raja clavata Syngnathus abaster Anadara inaequivalvis Mya arenaria Bryopsis plumosa Ceramium diaphanum Enteromorpha linza Phyllophora crispa Porphyra leucosticta Ulva lactucaP Phyllophora pseudoceranoides Trapa natans Ulva rigida Populatie C Motiv C C C C C C A C A A C A C B A A C A A C C C C C B A A C B A C A C A A A A A D A A D A A
C R R R C C R C R C C V C C
C R R R C C R C R C C C C C C P? R C P? R C
DESCRIEREA SITULUI Corespunde cu unitatea geografica componenta a Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii (zona costala a Marii Negre de la varsarea bratului Chilia la Capul Midia, pana la adancimea de 20 m). Calitate i importan: Zona marina a Deltei Dunarii are anumite particularitati datorate influentei majore a apelor Dunarii si aluviunilor depuse de acestea, incat aici, exista habitate sedimentare unice la litoralul romanesc. Este de remarcat frumusetea si bogatia zonei, cu o varietate de biotopuri si resurse, care o fac unica nu numai in Europa ci si in cadrul ecosistemelor deltaice ale lumii. Vulnerabilitate: O serie de activiti umane specifice au impact distinct in agravarea calitatii mediului marin din zona desemnata, cu atat mai mult cu cat aceasta se afla sub influenta majora a apelor Dunarii. Tendinta de supraexploatare a resurselor naturale se manifesta in prezent, printr-o presiune crescuta asupra acestora, in special asupra pestelui, precum si prin dezvoltarea unor activitati nepotrivite sistemului deltaic, care pot determina disparitia unor zone de hranire si reproducere a mai multor specii. Tip de proprietate:
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI , JUD. CONSTANTA Zona este domeniu public, facand parte din marea teritoriala. De asemenea, este zona tampon a Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii. Managementul sitului Zona marina a Deltei Dunarii este inclusa in RBDD care este administrata de o institutie publica, ARBDD, subordonata de autoritatea nationala pentru protectia mediului si a ariilor naturale protejate, MMGA. Planuri de management ale sitului: Planul de management al RBDD a fost finalizat in 1995 si revizuit in 2001 pentru perioada 2002-2006. Asa cum precizam la inceputul prezentului capitol, intreg teritoriul Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii in care este inclus si amplasamentul analizat este administrat de ARBDD. Teritoriul RBDD se caracterizeaz printr-o diversitate deosebit de mare de elemente areologice, att din punctul de vedere al refugiilor postglaciale ct i al repartiiei geografice actuale a speciilor. Se poate aprecia c, la originea diversitii ridicate a florei i faunei teritoriului RBDD, un rol important l-a avut poziia geografic sud-est-european, apropiat de refugiile postglaciare mediteraneene, precum i influenele refugiilor estice, mai pronunate dect n teritoriile central-europene. De asemenea, o important influen a avut i specificul genezei Deltei Dunrii. Sub aspect biogeografic, teritoriul RBDD se afl situat n marea regiune palearctic (ce cuprinde ntreaga Europ, partea de nord a Africii i Asia fr India i Indochina), subregiunea euromediteranean. Sub aspect fitogeografic se ncadreaz n provincia danubiano-pontic, formnd o unitate proprie, i anume districtul Delta Dunrii (V. Ciocrlan, 1994). Sub aspectul zoogeografic al faunei de ap dulce, subregiunea euromediteranean este divizat n provincia ponto-caspic, districtul nord-ponto-caspic, iar n ceea ce privete Marea Neagr, aici se ntlnesc specii aparinnd att regiunilor marine litorale ct i celor pelagice (P. Bnrescu, N. Bocaiu, 1973). Conceptul si denumirea de rezervatie a biosferei a fost promovat in 1971 sub auspiciile UNESCO. Prin acest concept se are in vedere conservarea unor zone naturale 59 BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI , JUD. CONSTANTA caracteristice, ecosisteme reprezentative cu resurse genetice, capabile de mentinere si extindere a unor specii de plante si animale pe cale de disparitie sau in pericol. Spre deosebire de alte arii protejate, rezervatia biosferei nu este destinata unei protectii exclusive, ci are mai multe scopuri si anume: conservarea ecosistemelor si folosirea echilibrata a resurselor naturale regenerabile; pastrarea formelor traditionale de activitate econmica ce nu contribui ela prodeucerea de dezechilibre ecologice; cercetarea si supravegherea continua a componentelor ecosistemelor protejate; informarea si educarea populatiei privind valoarea stiintifica si necesitatea conservarii si protejarii speciilor de plante si animale, a peisajelor respective; integrarea in reteaua mondiala de arii protejate si schimbul de informatii asupra valorii stiintifice si starii acestora; integrarea activitatilor economice din perimetrul rezervatiei biosferei in asa fel incat acestea sa nu produca dezechilibre ecologice; armonizarea intereselor populatiei autohtone cu obiectivul fundamental al rezervatiei biosferei conservarea. Conceptul de rezervatie a biosferei are in vedere trei legaturi si combinatii sinergice: conservare, dezvoltare si logistica. Rolul de conservare in rezervatia biosferei, care este obiectivul principal si se exercita prin ria de protectie integrala, trebuie sa fie bine definit pentru a se asigura cu exigenta conditiile si procesele ecologice corespunzatoare. Rolul logistic al rezervatiei biosferei are mai multe fatete, dar dintre acestea cercetarea stiintifica si monitoring-ul componentelor protejate sunt cele mai importante pentru integrarea in reteaua internationala de arii protejate. Rolul dezvoltarii depinde mult de contextul socio-cultural al populatiei autohtone. In orice situatie trebuie gasite modalitati de cointeresare a populatiei locale pentru practicare acelor metode si folosirea acelor utilaje care sa duca treptat la refacerea unor echilibre ecologice deranjate. Plecand de la cele trei combinatii sinergice, modelul de organizare teritoriala a rezervatiei biosferei Delta Dunarii cuprinde: zone strict protejate : 18 zone ce ocup o suprafa total de 50 600 ha (8,7% din suprafaa rezervaiei). Acestea sunt protejate n mod obligatoriu i reprezint eantioane foarte putin deranjate, reprezentative pentru ecosistemele naturale, terestre i acvatice din 60 BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI , JUD. CONSTANTA rezervaie. In aceste zone este interzisa orice activitate economica si sunt permise numai activitati de cercetare stiintifica si monitoring; zonele tampon au fost stabilite n jurul zonelor cu regim de protecie integral. Ele ocup o suprafa total de 223 300 ha (38,5% din suprafaa rezervaiei) i au fost desemnate pentru atenuarea impactului antropic asupra zonelor protejate. Aici este admisa desfasurarea anumitor activitati de valorificare limitata a resurselor regenerabile astfel incat sa nu se produca o presiune antropica asupra ariei strict protejate.
zonele economice acoper o suprafa total de 306 100 ha (52,8% din suprafaa rezervaiei). Ele cuprind terenuri aflate n regim liber de inundaie, terenuri ndiguite pentru folosin agricol, piscicol i silvic i terenuri pe care sunt amplasate aezri umane. Aici se pot practica activitati economice, in anumite conditii.
2.4.6. Relaia proiectului cu reeaua ecologic european NATURA 2000 Dupa cum s-a mentionat, Natura 2000 reprezint reeaua ecologic european de arii naturale protejate format din: situri de importan comunitar (SCI) i arii de protecie special avifaunistic (Directivea Habitate - 92/43/1992 si Directiva Psri - 79/409/1979). n legislaia romneasc cele dou Directive sunt transpuse prin OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei i faunei slbatice. Principalul obiectiv ale implementrii acestor directive n legislaia naional l constituie identificarea, meninerea i refacerea arealelor cheie pentru protejarea speciilor de faun i flor slbatic, precum i coridoarele de legtur dintre acestea, care fac posibil migraia i schimbul ntre populaiile diferitelor habitate. Romnia contribuie semnificativ la mbogirea acestei reele europene deoarece deine cea mai mare diversitate biogeografic din Europa comparativ cu alte state UE. Lista siturilor de interes comunitar (SIC) a fost stabilit prin Ordinul nr. 1964/2007 privind declararea siturilor de importan comunitar ca parte integrant a reelei ecologice europene Natura 2000 n Romnia iar lista ariilor de protecie special avifaunistic (SPA) 61 BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI , JUD. CONSTANTA prin HG nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecie special avifaunistic ca parte integrant a reelei ecologice europene Natura n Romnia. Siturile de interes comunitar, dup recunoaterea statutului lor de ctre Comisia European devin arii speciale de conservare (SAC) i se declar prin Hotrre a Guvernului. Managementul siturilor de interes comunitar necesit planuri de management adecvate specifice sau integrate n alte planuri de management i msuri legale, administrative sau contractuale n scopul evitrii deteriorrii habitatelor naturale i a habitatelor speciilor ca i perturbarea speciilor pentru care zonele au fost desemnate. Orice plan sau proiect indirect legat sau necesar pentru gestiunea sitului, dar susceptibil de a-l afecta ntr-un mod semnificativ, face obiectul unui studiu pentru evaluarea impactului, innd cont de obiectivele de conservare a ariei i cu consultarea publicului. Nu sunt acceptate planuri sau proiecte n siturile respective care afecteaz aria. Desemnarea siturilor Natura 2000: ofer posibilitatea unei dezvoltri mai bune a serviciilor locale; asigur creterea vnzrilor produselor; etichetarea unor produse naturale (ca, miere, vin) dintr-o zon Natura 2000 vor putea crete vnzrile pe piaa intern i extern; asigur creterea diversificrii activitilor economice i a investiiilor interne; asigur respectarea cerinelor privind conservarea naturii n cazul activitilor agricole i forestiere; atrage finanri speciale UE pentru agricultur i silvicultur n zonele Natura 2000 pentru management tradiional i favorabil mediului; reprezint sprijin pentru accesarea fondurilor de dezvoltare comunitare care urmresc meninerea economiei i a structurii sociale din zonele rurale; Reeaua Natura 2000 este singura reea teritoial de interes comunitar, ce asigur o baz excelent pentru obinerea de fonduri de la diverse instrumente de finanare euopene; genereaz n zonele cu valoare natural ridicat desemnat, creterea numrului angajrilor de personal din mediul rural;
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI , JUD. CONSTANTA statutul de sit Natura 2000 va reprezenta o dovad c zona respectiv are o valoare natural deosebit, putnd s genereze venituri din ecoturism (n special cu turitii strini) i alte activiti asociate; scuteste de plata impozitului pe teren proprietarii de terenuri extravilane situate n arii naturale protejate supuse unor restricii de utilizare, conform legislaiei specifice n domeniu. Scutirea de la plata impozitului pe teren se acord n baza unei confirmri emis de structura de administrare a ariei naturale protejate sau de autoritatea competent pentru protecia mediului.
2.4.7. Descrierea biodiversitatii in zona obiectivului Amplasamentul analizat este inclus in zona economica a Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, iar din punct de vedere al biodiversitatii nu au fost identificate pe amplasament elemente de flora si fauna cu valoare conservativa deosebita, care sa impuna luarea unor masuri stricte de protectie a zonei. Astfel, in zona central-nordica a amplasamentului unde se desfasoara activitatile propriu zise, vegetatia este slab reprezentata, de plante ruderale si numai in zonele care nu sunt ocupate de obiectivele punctului de lucru. In zona cladirilor administrative exista amenajate cateva suprafete de spatiu verde, cu plantatii de arbori (plopi si pom fructiferi, in general). Zona sudica a amplasamentului, unde nu se desfasoara activitati curente si in care nu s-a intervenit asupra cadrului natural de-a lungul ultimilor ani prin diferite lucrari de infrastructura, se caracterizeaza prin existenta in substrat a nisipurilor si solurilor de tip psamosoluri, definite prin textura lor nisipoasa si un profil de sol slab dezvoltat. Din punct de vedere ecologic psamosolurile suporta o mare varietate de asociatii vegetale dar sunt foarte sensibile atat la eroziunea eoliana cat si la poluarea chimica si protejeaza in foarte mica masura apa freatica de poluantii chimici. Astfel in aceasta zona, pe amplasament au fost identificate specii halofile rezistente la continutul ridicat in saruri al substratului, determinat de existenta in apropiere a apelor 63 BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI , JUD. CONSTANTA marine: branca (Salicornia europaea), patlagina (Plantago maritima), albastrica (Aster tripolium), perisorul (Elymus sabulosus), iarba cainelui (Cynodon dactylon), trifoiul marunt (Medicago lupulina) sunt frecvente in aceasta portiune. Datorita legaturii stranse ce exista in aceasta zona intre mare si uscat apa freatica se afla la adancimi mici si din aceasta cauza cat si datorita naturii substratului care in unele locuri permite stagnarea apelor, pe anumite portiuni in aceasta zona din incinta amplasamentului se intalnesc zone de stufaris, asociatia vegetala intalnita putand fi caracterizata de tip Astero-tripolii-phragmitetum, caracterstica psamosolurilor salinizate. Stuful nu este prea inalt (0.90-1,65m) si are un diametru de 0,2-0,9 cm. Procentul de stuf din cantitatea totala de biomasa este de 50-75%, dar per total fitocenoza realizeaza o cantitate redusa de biomasa in comparatie cu alte tipuri si subtipuri de stufarisuri. Alte specii asociate acestor stufarisuri, identificate pe amplasament sunt papura (Typha latifolia), Juncetea maritimi si Bidentetea tripartiti, ultimele doua indicand inceputul ruderalizarii cu buruieni higrofile a zonei. In ceea ce priveste zona invecinata amplasamentului, la nord si vest de acesta exista numai terenuri agricole, iar la sud Marea Neagra. In zona estica a amplasamentului, intre limita amplasamentului si tarmul Marii Negre, pe aproximativ o latime de 300m se dezvolta o zona de cordon litorar marin. Aici, zona supusa actiunii valurilor este o plaja joasa, constituita din material nisipos de origine organica si din scoici cu diferite grade de macinare, cu o latime intre 50-100m. Intre aceasta plaja si limita estica a amplasamentului se regaseste o zona de nisipuri nefixate acoperite partial de vegetatie arenicola precum asociatii de Juncetum maritimi, Suaedetum maritime, Salicornietum europaea, Bassietum sedoides, Aperetum maritime. De asemenea pe nisipurile cordonului litoral, in aceasta zona, se gasesc portiuni cu tufarisuri, in principal speciile reprezentate fiind salcia taratoare (Salix rosmarinifolia) si salcioara (Eleagnus angustifolia). In ceea ce priveste fauna, dintre nevertebrate cel mai numeros grup este cel al insectelor pterigote, adaptate la o multitudine de habitate. Acestea sunt bine reprezentate prin specii caracteristice si efective relativ numeroase:
Ord. Hymenoptera (viespi, albine). Himenoptere - specii de apidae Apis mellifica,

bombinae Bombus agrorum, Bombus hortorum, halictide Halictus sp., vespoidee Polystes sp., Scolia hirta s.a.;
Ord. Coleoptera. Coleoptere (carabusi) Anisoplia austriaca, Anisoplia segetum,

Anoxia villosa, Malachius bipustulatus, Trichodes apiarius;
Ord. Orthoptera. Orthoptere Decticus verrucivorus, Platycleis sp., Poecilimon sp.,

Chorthippus brunneus, Chorthippus albomarginatus, Omocestus ruffipes, Sthenobothrus lineatus; Ord. Heteroptera. Heteroptere (plonie) - Eurygaster maura, Eurygaster austriaca, Eurygaster integriceps; Ord. Odonata. Odonate (libelule) - Anax imperator i Aeschna sp.; Ord. Diptera. Diptere - Bombylus sp., Anthrax sp., Asilus sp.; Ord. Lepidoptera. Lepidoptere (fluturi). Din speciile prezente n zon, amintim de specii rezistente la impactul antropic Pararge megera, Polyommatus icarus, Aricia agestis, Pieris rapae, Pontia daplidice, Colias croceus, Carcharodus alceae s.a. Dintre gasteropode (melci) s-au observat: Helix pomatia, Chondrula tridens, Cernuella virgata, Cepaea vindobonensis. Speciile de vertebrate sunt reprezentate prin amfibieni, reptile, pasari si mamifere. Herpetofauna (amfibieni, reptile), include specii comune identificate in zona: broasca de lac mare (Rana ridibunda), broasca rioas sura (Bufo bufo), testoasa de apa Emys orbicularis, tritonul comun (Triturus vulgaris), soparla de camp (Lacerta agilis), guterul (Lacerta viridis), sarpele de casa (Natrix natrix). Specii mai rar intalnite: buhaiul de balt (Bombina bombina), brotcelul (Hyla arborea), soparla de nisip (Eremias arguta). Avifauna. Pasarile identificate pe amplasament sunt specii comune caracteristice: zonelor stepice/agroecosisteme: Galerida cristata ciocarlan, Perdix perdix potarniche, Miliaria calandra presura sura, Merops apiaster prigorie, Coracias garrulus dumbraveanca, Upupa epops pupaza, Alauda arvensis ciocarlie de
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI , JUD. CONSTANTA camp, Anthus campestris fasa de camp, Passer montanus vrabie de camp, Carduelis carduelis sticlete, Saxicola torquata mrcinar negru s.a. zonelor antropice: Pica pica cotofana, Corvus frugilegus cioara de semanatura, Corvus corone cornix cioara griva, Sturnis vulgaris graur, Streptopelia decaocto gugustiuc, Hirundo rustica randunica, Motacilla alba codobatura alba, Corvus monedula stancuta, Passer domesticus vrabie de casa, Columba livia domestica porumbel domesctic s.a. zonelor umede: Anas platyrhynchos rata mare, Gallinula chloropus gainusa de balta , Acrocephalus arundinaceus lacar mare, Acrocephalus scirpaceus lacar de stuf, Locustella fluviatilis grelusel de zavoi, Ixobrychus minutus starc pitic, Alcedo attis pescaras albastru s.a. Alte specii ce pot fi intalnite in zona in tranzit/pasaj sunt: Ardea cinerea strac cenusiu; Egretta garzetta egreta mica, Nycticorax nycticorax starcul de noapte, Sterna sandvicensis chira de mare, Sterna caspia pescarita mare; Phalacrocorax carbo cormoran mare, Larus cachinnans - pescruul argintiu, Larus ridibundus pescarus razator, Vanellus vanellus nagat, Tringa ochropus fluierar de zavoi s.a. In general zona amplasamentului este tranzitata si survolata de pasari in perioadele de migratie, dar si in cautare de hrana. Majoritatea exemplarelor identificate aveau legatura cu terenurile agricole (Corbu). La fel si pentru pasarile rpitoare de zi (Accipiter nisus - uliul pasarar, Falco tinnunculus vanturel rosu, Falco subbuteo soimul randunelelor), zona reprezinta un teren prielnic de vanatoare. Hrana constituit din insecte, soparle, soareci, mici paseriforme, reprezinta surse importante de hrana pentru acest grup de psri. Mamifere. Specificam ca in zona amplasamentului s-au identificat specii comune de mamifere, dintre care amintim de: Erinaceus concolor arici, Talpa europaea cartita, Sorex araneus chitcan comun, Microtus arvalis soarece de camp, Lepus europaeus iepure de camp. 66 BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT limitrofe, zonele umede de pe litoral sau localitatile invecinate
2.4.8. Impactul produs de activitatile desfasurate in cadrul obiectivului analizat asupra biodiversitii zonei In plan general activitatile antropice care se desfasoara pe teritoriul judetului Constanta sunt numeroase si diverse, unele avnd impact asupra ecosistemelor si biodiversitatii: agricultura prin activitati de cultivare, cosire, fertilizare, tratamente cu pesticide; pasunatul si cresterea animalelor; incendierea miristilor; pescuitul industrial si sportiv, vnatoarea si braconajul; mineritul; urbanizarea; zone industriale sau comerciale; depozitarea deseurilor menajere, industriale si inerte; retele de comunicare, linii electrice de nalta tensiune si conducte; navigatie; turismul; poluarea si alte activitati antropice. In ceea ce priveste zonele costiere, principalele presiuni antropice identificate provin, in special, din dezvoltarea puternica a activitati socio-economice n spatiul natural al zonei costiere: Porturi si navigatie Extindere modernizare porturi turistice existente: activitati de dragaj Constructii/cartiere de case de vacanta n zone turistice Turism si recreere Constructii de nave Industria petrochimica, rafinarii Agricultura si industria alimentara Pescuit marin Industria energetica nucleara prin Canalul Dunare-Marea Neagra Activitati siderurgice locale Industria extractiva de minereu, extractii ilegale de nisip din arii costiere de mica adncime cu impact n zona costiera Industria manufacturiera Aeroport si transport aerian Activitati militare si de aparare: trageri spre mare 67 BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT
Problemele de mediu identificate n zona costiera romneasca induse de factorul antropic sunt urmatoarele: Eroziunea costiera/Dinamica sedimentelor la gurile Dunarii Poluarea apei/aerului Cresterea populatiei Dezvoltarea necontrolata a activitatilor de turism si recreere peste capacitatea de suportabilitate a mediului Transportul maritime si rutier n spatii de coasta Extractia resurselor naturale/nisip de plaja: zona Eforie Nord Exloatarea excesiva a stocurilor de pesti Pierderea habitatelor/specii periclitate Expansiunea urbana: zona Mamaia, faleze n regim natural si construit Alte activitati cu impact asupra ecosistemlui marin si costier: Dezvoltarea urbana Constructiile portuare si subacvatice . Platformele petroliere Instalatiile eoliene. Mentionam ca cele doua arii marine protejate din reteaua nationala sunt: Rezervatia Marina 2 Mai Vama Veche (5.000 ha) si zona marina a Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii (103.000 ha). n conformitate cu prevederile Ordinului Ministrului Mediului si Dezvoltarii Durabile nr. 1364 / 2007 se pastreaza regimul de arie naturala protejata, ca arie speciala de conservare pentru urmatoarele situri marine de importanta comunitara: - ROSCI0066 Delta Dunarii zona marina (se suprapune peste zona marina a RBDD, 103.000 ha). Rezervatia Biosferei Delta Dunarii are un plan propriu de management care prevede cheltuieli pentru actiuni de conservare a biodiversitatii.
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI , JUD. CONSTANTA In ceea ce priveste activitatile desfasurate de S.C. PETROCONST S.A. in cadrul bazei Midia Navodari, care se autorizeaza din punct de vedere al mediului, specificam ca acestea corespund codurilor CAEN: Fabricarea produselor din beton pentru constructii cod CAEN 2361; Fabricarea betonului - cod CAEN 2363; Tratarea si acoperirea metalelor cod CAEN 2561; Operatiuni de mecanica generala - cod CAEN 2562; Lucrari de constructii a proiectelor utilitare pentru fluide cod CAEN 4221 si se incadreaza in parametri normali cu privire la protectia calitatii apelor, a atmosferei, solului si subsolului, gestiunea deseurilor, ambalajelor si substantelor periculoase, protectia impotriva zgomotului si vibratiilor, radiatiilor, protectia asezarilor umane, protectia fondului forestier, protectia ecosistemelor, biodiversitatii si ocrotirea naturii (Fisa de prezentare a activitatii S.C. PETROCONST S.A. Baza Industriala de Conducte Submarine Midia Navodari, judetul Constanta, Cap.3).
Dupa cum s-a mentionat in descrierea aspectelor legate de biodiversitatea amplasamentului Bazei Industriale de Conducte Submarine Midia Navodari, impactul asupra ecosistemelor costiere a Marii Negre, produs de-a lungul timpului, a fost nesemnificativ. Astfel, in partea estica a amplasamentului, in afara acestuia, pe o latime de cca 300m se dezvolta o zona protejata de cordon litorar marin, cu nisipuri nefixate acoperite partial de vegetatie arenicola specifica (asociatii de Juncetum maritimi, Suaedetum maritime, Salicornietum europaea, Bassietum sedoides, Aperetum maritime). Asociatile vegetale si comunitatile de animale identificate in perimetrul locaiei analizate, sunt reprezentate, ndeosebi, de specii comune, frecvente n ecosistemele cu grad ridicat de antropizare. Prezena lor n zon este o consecin a modului de folosire al terenurilor. In concluzie: Activitatea Bazei Industriale de Conducte Submarine Midia Navodari, judetul Constanta, pe amplasamentul actual, nu este de natura sa pericliteze semnificativ biodiversitatea existenta;
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI , JUD. CONSTANTA Nu exist riscul afectarii speciilor de flora si fauna menionate, dat fiind faptul c este vorba de specii rezistente la impactul antropic; In condiiile n care se va pstra sistemul actual de folosin al terenurilor, biodiversitatea se va conserva ca atare. 2.4.9. Msuri de diminuare a impactului desfasurarea activitatilor se face cu precadere in zona central- nordica a amplasamentului , asa cum de altfel se desfasoara si in prezent; zona sudica a amplasamentului se va mentine la starea actuala, orice interventie ulterioara in aceasta arie, legata de extinderea activitatii existente sau de desfasurarea de noi activitati se va face numai dupa ce in prealabil se va instiinta autoritatea competenta de mediu asupra modificarilor ce se au in vedere; nu se vor executa nici un fel de lucrari in afara perimetrului obiectivului, de natura sa aduca modificari cadrului natural, cu precadere la est de perimetrul obiectivului.
3. ISTORICUL AMPLASAMENTULUI SI DEZVOLTARI VIITOARE 3.1. Istoricul amplasamentului Baza BICS a a fost infiintata in anul 1983 si a functionat in cadrul TAGCSP Ploiesti , in scopul realizarii conductelor de legatura intre platforme marine si terminalul etrolier si de gaze Midia Navodari. Prima conducta, cu diametrul de 300mm, a avut 64 km in mare si 20 km pe uscat .Ulterior, in anul 1995, a fost instalata in mare o conducta cu diametrul de 400 mm. Conform declaratiilor reprezentantului beneficiarului, pana in anul 2009 s-au realizat conducte de legatura intre platforme, cu diametrul de 150 mm. Dupa anul 1989 TAGCSP s-a tranformat in CIPROM Ploiesti. In anul 1994 s-a incheiat privatizarea CIPROM Ploiesti, si s-a infiintat in zona Constanta S.C. PETROCONST S.A. , societate care a preluat Baza BICS. 70 BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT
3.2.
Dezvoltri viitoare Nu se preconizeaza dezvoltari viitoare ale obiectivului
4. ACTIVITATI DESFASURATE N CADRUL OBIECTIVULUI
4.1 Generalitti Principalele activitati desfasurate de catre S.C. PETROCONST S.A. la punctul de lucru din Midia Navodari, sunt urmatoarele: Prepararea betoanelor in cadrul propriei statii de betoane , existenta in incinta amplasamentului. Betoanele fabricate sunt vandute la terti si se realizeaza pe baza de comanda. De asemenea in cadrul statiei se fabrica betoane pentru executarea de produse prefabricate din beton; Executarea de elemente prefabricate din beton, pentru terti sau pentru nevoi proprii ; Confectii metalice : aceasta activitate consta in executarea de armaturi si tipare pentru elementele prefabricate ; Executarea de elemente de tamplarie si dulgherie ; Prefabricare conducte pentru montaj la platformele din Marea Neagra ; operatiuni de tratare si acoperire a metalelor .
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI , JUD. CONSTANTA 4.1.1. Componentele obiectivului Principalele componente ale obiectivului sunt ( anexa 12): A. Statia de betoane mobila : ocupa o suprafata de 1417mp pe latura vestica a amplasamentului si are in componenta urmatoarele elemente: buncar de depozitare agregate cu o capacitate de 60 mc; buncarul este dotat cu jgheab de descarcare a agregatelor in 4 pozitii, controlat automat de unitatea de comanda a instalatiei montata in cabina de control, cu sistem de vibrare si guri pneumatice de descarcare; electrocompresor si unitatea pneumatica cu guri de filtrare a aerului;
2 silozuri de depozitare ciment cu o capacitate de 60 tone fiecare; silozurile sunt dotate cu sisteme de aerare cu legatura la un compresor pentru barbotarea cimentului din interiorul silozului. La partea superioara a fiecarui siloz exista un filtru de praf de 20 m2 din cartuse de filtrare poliester si un sistem de curatare a filtrelor prin vibrare; 2 snecuri pentru alimentarea cu ciment de la siloz la malaxor cu coloana inclinata si gura de descarcare; malaxor cu sistem de incarcare direct in autobetoniera; banda transportatoare auxiliara de 25,00 m lungime; cabina de control- constructie din panouri sandwich, din tabla de otel si spuma poliuretanica. exista 4 padocuri
Pe platforma pe care este amplasata statia de betoane mobila betonului, pe sorturi .
realizate din prefabricate din beton pentru depozitarea agregatelor utilizate la fabricarea Capacitatea statiei de betoane mobile este de 60 mc/h iar productia la nivelul anului 2008 a fost de 1000mc beton. B. o cladire magazie materiale, cu suprafata de 150 mp ce deserveste in principal statia de betoane;
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI , JUD. CONSTANTA C. poligonul pentru prefabricate: o platforma betonata cu suprafata de 2000 mp , unde se executa elementele prefabricate din beton ; D. atelierul de confectii metalice( baraca metalica) situat in vecinatatea statiei de betoane, pe platforma betonata, cu suprafata de aproximativ 50 mp din fata atelierului. Atelierul este dotat cu banc de lucru, masina pentru intins fierul, foarfeca, aparate de sudura si debitat tabla. E. atelierul de tamplarie situat in vecinatatea statiei de betoane.: atelierul are o suprafata de aproximativ 250 mp si este dotat cu echipamente performante pentru debitare si finisare produse din lemn: un circular pentru activitatea de debitare si un abric pentru activitatea de finisare; utilajele sunt prevazute cu echipamente de retinere a pulberilor fine de rumegus rezultate din activitatile de debitare si finisare a lemnului; F. 2 rampi asamblare conducte submarine, fiecare rampa avand lungimea de 1 km ; G. atelierul de sablare (250 mp):atelierul este dotat cu o instalatie de sablare BLAST WIZARD tip C200 E/M cu urmatoarele caracteristici tehnice: capacitate : grit 300 kg presiune lucru : 6 bar presiune maxima aer comprimat : 8 bar presiune minima aer comprimat : 4 bar temperatura max. de lucru :+50C temperatura min. de lucru: - 5C consum aer : 6 bar, duza 9,5 mm, 6 m3/min volum : 200 l diametru: 600 mm inaltime : 1450 mm greutate (gol): 150 kg
H. 6 cladiri administrative , avand urmatoarele destinatii: o birou - 80 mp ; o sediu santier 02( birouri) - 120 mp ; 73 BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI , JUD. CONSTANTA o birouri sefi formatii - 120 mp ; o vestiare - 120 mp ; o o cladire birouri (santier 05), cu suprafata de 120 mp ; o 1 cladire arhiva 80 mp ; I. o cladire magazie materiale 100 mp ; J. o cladire arhiva 80 mp ; K. LABORATORUL CND-GAMMA:o cladire cu dimensiuni in plan 8m x 8m, construita din beton armat, cu pereti de 1m grosime. Aici sunt depozitate trei instalatii radiologice, cu urmatoarele caracteristici:
Denumire, tip, serie, an fabricatie Instalatie de gamadefectoscopie, tip GDP-U5, seria 5507/1984/1987 Instalatie de gamadefectoscopie, tip GDP-U5, seria 5509/1984/1987 Instalatie de gamadefectoscopie, tip IGU-IP-Ir 100, seria 1328/1987/1991
caracteristici Sursa inchisa,Ir 192, activitate mxima 1,85 TBq Sursa inchisa,Ir 192, activitate mxima 1,85 TBq Sursa inchisa,Ir 192, activitate mxima 1,85 TBq
Instalatiile sunt depozitate in incinta laboratorului iar cand este necesara utilizarea acestora in incinta bazei sau in diferite alte locatii unde S.C. PETROCONST S.A. executa lucrari, acestea sunt utilizate si manipulate numai de personal specializat, de asemenea transportul se face cu autovehicul special ( autoutilitara model mazda, tip UN/8F42/B2500 cu numar de inmatriculare CT 22 CPC). S.C. PETROCONST S.A este autorizata de CNCAN pentru detinere, utilizare, transport sursa radioactiva, astfel: o autorizatie pentru detinerea surselor de radiatii si instalatii radiologice , o autorizatie pentru utilizarea instalatiilor radiologice; o autorizatie pentru transportul surselor de radiatii si instalatii radiologice ( anexele 13,14,15). 74 BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT
L. atelier scoala sudura, cu suprafata de 125mp, care este impartit in trei sectiuni, astfel: o magazie materiale ( electrozi, echipamente sudura, echipament protectie, etc.) , o depozit butelii ( 10 butelii oxigen, 3 butelii acetilena si 2 butelii argon) o atelier lucru ( dotat cu 8 puncte de lucru si echipamente de sudura ); M. un depozit materiale: platforma betonata cu 250 mp, unde sunt depozitate in principal tronsoanele de teava de 12 m lungime utilizate pentru montaj conducte ; N. parcul rece : este amenajat pe o platforma betonata cu suprafata de 1500 mp. Aici sunt tinute in conservare urmatoarele mijloace de transport, utilaje si macarale (macara KS, macara RDK, macara echipamente: buldozer S1500,
lansator conducte, macara lansator conducte caterpillar) , 5 lansatoare conducte. Principalele echipamente si utilaje existente in cadrul obiectivului sunt mentionate in tabelul urmator: Tabelul nr. 2:echipamene in baza BICS Denumire utilaj/echipament/ Instalatie (Tip/Model)
Putere/ capacitate
Numar bucati
Anul fabricatiei
EXCAVATOR CASTOR WOLLA 3.4 c.m. MACARA XCMG APARAT SUDURA MASTERS 3500
1.2 mc 3.4 mc 25 tf 250 A
1 1 1 6
1985 1990 2008 2006
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI , JUD. CONSTANTA APARAT SUDURA IN CO2 TIP FRONIUS AUTOBASCULANTA LEA AUTOBETONIERA MERCEDES AUTOBETONIERA MERCEDES POMPA BETON MERCEDES MICROBUS 105 TD IVECO STATIE BETOANE TIP ORU-ONE DAY 400 A 9t 6 mc 9 mc 38 l 19 locuri 60 mc/h 1 1 1 2 1 3 1 2008 1992 2007 2007 2007 2007 2007
In conservare BULDOZER S1500 MACARA KS MACARA RDK MACARA LANSATOR CONDUCTE MACARA LANSATOR CONDUCTE CATERPILLAR MASINA CU PERIDOC TRANSPORT TEAVA 150 HP 25 tf 30 tf 20 tf 18 tf 20 t 1 1 2 4 8 4 1988 1986 1988 1984 2008 1986
4.1.2
Procese tehnologice
Prepararea betonului : Realizarea unui sortiment de beton presupune un proces de fabricare stabilit pe baza unor reete, functie de cerinta beneficiarului . Odat compoziia stabilit, urmeaz dozarea materialelor i apoi prepararea betonului. Etapele procesului tehnologic sunt( fig. 1) : 76 BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI , JUD. CONSTANTA o aprovizionarea cu materii prime ;depozitarea agregatelor in padocuri si in buncarul de agregate , a cimentului in cele doua silozuri ; o dozarea agregatelor , conform retetei de fabricatie ; o alimentarea malaxorului prin intermediul jgheabului de alimentare cu agregate si a snecurilor pentru alimentare cu ciment ; o malaxarea ; o incarcarea in autobetoniera .
Procesul este automatizat si controlat de operator . Capacitatea statiei de betoane mobile este de 60 mc/h iar productia la nivelul anului 2008 a fost de 1000mc beton. Testarea calitatii betonului fabricat in statia de betoane se face prin intermediul Laboratorului central de materiale de constructii al S.C. I.C.H. CONSTRUCTII GRUP S.A. In acest sens intre cele doua societati a fost incheiat contractul de prestari servicii nr. 7 din 02.03.2009 ( anexa 16).
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI , JUD. CONSTANTA AGREGATE: pietris nisip;
CIMENT
PADOCURI AGREGATE
BUNCARE AGREGATE
SILOZ CONSUM
DOZARE AGREGATE
DOZARE CIMENT
MALAXOR
GOSPODARIE DE APA
BETON INCARCARE IN AUTOBETONIERA

Fig. nr. 3 : schema flux tehnologic 78 BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT
Executarea de elemente prefabricate din beton Aceasta operatiune se realizeaza in poligonul pentru prefabricate, de fapt o platforma betonata cu suprafata de 2000 mp. Fluxul tehnologic in cadrul acestei activitati presupune urmatoarele operatii: o pregatirea formelor de tipar, care consta in ungerea acestora cu decofrol; betonului in aceste forme. (betonul este produs in incinta o turnarea
amplasamentului,asa cum precizam anterior , in cadrul propriei statii de betoane si adus in poligonul de prefabricate cu propriile autobetoniere) ; o maturarea produsului inseamna practic lasarea acestuia o anumita perioada de timp in forma pentru intarirea betonului. Perioada de intarire depinde atat de tipul betonului cat si de tipul produsului. o ulterior, produsul este scos din forma si depozitat intr-o zona special amenajata pentru produse finite, pe aceasta platforma betonata. Confectii metalice Activitatea consta in executarea de armaturi si tipare pentru elementele prefabricate si se desfasoara in atelierul de confectii metalice situat in vecinatatea statiei de betoane si pe platforma betonata, cu suprafata de aproximativ 50 mp din fata atelierului. Se utilizeaza echipamentele din atelier : banc de lucru, masina pentru intins fierul, foarfeca, aparate de sudura si debitat tabla. Executarea de elemente de tamplarie si dulgherie Activitatea consta in executarea cofrajelor din lemn pentru elementele prefabricate si se realizeaza in atelierul de tamplarie din cadrul obiectivului .
Prefabricare conducte pentru montaj la platformele din Marea Neagra In vederea desfasurarii acestei activitati, in zona extremitatii estice a amplasamentului se gasesc 2 rampi asamblare conducte submarine, fiecare rampa avand lungimea de 1 km. Principalele etape in cadrul fluxului tehnologic al acestei activitati se desfasoara astfel: tronsoanele de teava izolata de cate 12 m se pun pe rampa pana cand se formeaza un fir cu lungimea de 1000m; se sudeaza tronsoanele cap la cap ; se verifica sudura; se da apoi tronsonul jos de pe rampa, se echipeaza cu flotori si se lanseaza in mare. Aceasta activitate s-a desfasurat intens in anii 90, cand s-au realizat conductele de legatura intre platformele marine din Marea Neagra si terminalul Petromidia si de asemena conductele de legatura intre diferitele platforme marine. In ultimii ani insa activitatea a cunoscut un regres evident astfel incat in 2009 au fost executate asamblari de conducte de 1400 ml . Operatiuni de tratare si acoperire a metalelor Acestea constau in activitati de sablare, grunduire si vopsire a diferitelor elemente metalice utilizate in cadrul activitatilor desfasurate pe amplasament si se desfasoara in cadrul atelierului de sablare , care este dotat cu o instalatie de sablare BLAST WIZARD tip C200 E/M . Instalatia de sablare este echipata cu cele mai performante ventile din domeniu ce permit umplerea automata cu abraziv, presurizarea-depresurizarea vasului de sablare, dozarea abrazivului. Tubulatura de aer comprimat, ventilul principal de aer si sistemul de mixare aer-abraziv sunt echipate cu un sistem de echilibrare pneumatic care are ca efect o cadere de presiune minima. Ventilul principal de aer tip SP 018 , echipat cu piston si o diafragma controleaza accesul aerului comprimat in instalatia de sablare. 80 BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI , JUD. CONSTANTA Ventilul de dozare abraziv asigura dozarea precisa a abrazivului si duce la un raport optim abraziv-aer . Pentru deplasarea usoara a instalatiei, vasul de sablare este echipat cu doua roti si suportul de asezare. Ca principiu de functionare, vasul de presiune este special proiectat pentru utilizarea in operatia de sablare. Aceasta presupune existenta in vas a aerului comprimat la presiunea de lucru uzual 6 bar si a abrazivului. Instalatia de sablare se conecteaza la reteaua de aer comprimat max. 8 bar. Sablarea se efectueaza cu ajutorul unei duze de sablare conectata pe un furtun special de diametru ( uzual) 1 , furtun alimentat abraziv si aer comprimat din instalatia de sablare. Aerul comprimat si abrazivul sunt transportate spre racordul de iesire a instalatiei prin ventilul de dozare abraziv special poriectat si prin camera de amestec. La intreruperea operatiei de sablare de catre operator , executata cu ajutorul comenzii la mana cu 2 cai, amplasata langa duza de sablare, ventilul principal de aer comprimat se inchide, aerul sub presiune din vas este eliminat cu ajutorul ventilului de exhaustare care se deschide, ventilul de admisie abraziv se deschide si vasul este incarcat cu abraziv daca exista abraziv in palnia de stocare sau daca vasul este cuplat la un siloz in care exista abraziv. Dupa sablare se realizeaza grunduirea si vopsirea materialului sablat. Grunduirea se executa cu pensula, iar vopsirea cu pensula sau cu cele doua pistoale de vopsit din dotarea atelierului. 4.2 Bilantul de materiale Principalele materii prime si materiale utilizate in cadrul activitatilor desfasurate de catre S.C. PETROCONST S.A. in baza BICS si consumul acestora pe anul 2008 sunt prezentate in tabelul urmator :
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI , JUD. CONSTANTA Tabelul nr. 3 : bilant de materiale cantitate Unitate de masura 28 Tone 5 Tone 3 Tone 80 Tone 0 tone 6 mc 400 tone 3500 tone 100 Butelii 16 Butelii 36 Butelii 100 Kg 40 Kg 100 Kg 40 kg 200 kg 1 tona
Materie prima profile fier beton Tabla neagra electrozi Teava otel Teava PHDE Cherestea Ciment agregate Butelii oxigen Butelii argon acetilena Vopsea Diluant Grund Decofrol Aditivi Grit
Programul de functionare este de 8 ore/zi, 5 zile/ saptamana, pe durata intregului an , iar numarul total de angajati in cadrul bazei este de 26. 4.3 Materiale de constructii In general constructiile din incinta sectiei sunt realizate din materiale obisnuite de constructie (beton , baraci metalice, etc.). Platformele utilizate in activitate sunt betonate (depozitul de materiale , parcul rece , amplasamentul pentru realizarea prefabricatelor din beton , etc.) . In general, cu mici exceptii cladirile din incinta obiectivului sunt acoperite cu placi de azbociment. 4.4 Stocarea materialelor Pentru stocarea diferitelor materiale exista urmatoarele facilitati : 4 padocuri realizate din prefabricate din beton pentru depozitarea agregatelor utilizate la fabricarea betonului, pe sorturi ; 82 BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI , JUD. CONSTANTA o cladire magazie materiale, cu suprafata de 150 mp ce deserveste , in principal , statia de betoane; platforma betonata pentru depozitarea elementelor prefabricate din beton ; o cladire magazie materiale 100 mp ; magazie materiale ( electrozi, echipamente sudura, echipament protectie, etc.) si depozit butelii (10 butelii oxigen, 3 butelii acetilena argon) in incinta atelierului scoala sudura ; platforma betonata cu 250 mp, unde sunt depozitate in principal tronsoanele de teava de 12 m lungime . pentru stocarea apei, in statia de betoane exista doua rezervoare de stocare, supraterane, metalice , cu capacitatea de 20mc fiecare. 4.5 Emisii in atmosfera 4.5.1 Principalele surse de poluare in cadrul activitatii analizate si 2 butelii
Urmare a specificului activitatii desfasurate in cadrul bazei se identifica urmatoarele surse potentiale de poluare a aerului : o arderea combustibililor in centralele termice murale ; acestea insa utilizeaza drept combustibil gazele naturale, cel mai curat dintre combustibilii fosili, astfel incat nu constituie surse semnificative de poluare a aerului. o sursele mobile (autovehicule , utilaje , echipamente) ce utilizeaza combustibili lichizi si care emit in atmosfera poluanti precum SOx, NOx, CO, CO2, pulberi , etc.; combustibilii utilizati sunt achizitionati din statii de distributie carburanti autorizate si corespund normelor de calitate impuse ; de asemenea , atat mijloacele de transport utilizate cat si echipamentele ori utilajele folosite sunt in general de generatie noua si corespund din punct de vedere al cerintelor tehnice, astfel incat emisiile produse de functionarea acestora se incadreaza in limitele admise ;
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI , JUD. CONSTANTA o silozurile de ciment din cadrul statiei de betoane ; acestea sunt prevazute cu filtre de retinere a pulberilor in suspensie, pulberi care se recupereaza si se reintroduc in procesul tehnologic ; o eventualele pulberi din atelierul de tamplarie sunt retinute de echipamentele din dotare (sunt retinute pulberile de la activitatile de taiere si finisare a lemnului) ; o pulberi din activitatile de sablare ; aceasta activitate se desfasoara numai in incinta atelierului de sablare, in spatiu inchis ; lucrarile de sablare sunt de mica anvergura , iar dupa incheierea operatiei de sablare incaperea este mentinuta inchisa etans o vreme pentru evitarea raspandirii in atmosfera a pulberilor generate in proces . Principalele surse de emisii si caracteristici tehnice ale acestora usunt evidentiate si in tabelul urmator:
Surs
Localizare n procesul tehnologic
Program de funcionare (ore)
nlime (m)
Poluani
SURSE DE EMISIE DIN PROCESUL TEHNOLOGIC DIRIJATE SILOZ DE CONSUM CIMENT 1
S1
Gur evacuare prevzut cu filtru de reinere a pulberilor n suspensie
1 or / zi la umplere
18
Pulberi n suspensie
SILOZ DE CONSUM CIMENT 2
S2
Gur evacuare prevzut cu filtru de reinere a pulberilor n suspensie
1 or / zi la umplere
18
Pulberi n suspensie
NEDIRIJATE CIRCULAIA AUTO motoare Diesel EURO 2 IVECO Oxizi de sulf, oxizi de azot, oxid de carbon, pulberi n suspensie, COV: hidrocarburi, aldehide
S3
evi de eapament
4 maini / or capacitate 16 tone
SURSE DE EMISIE DIN ALTE ACTIVITI DIRIJATE CENTRALE TERMICE nclzire birouri, vestiare Oxizi de sulf, oxizi de azot, oxid de carbon, pulberi n suspensie, COV: hidrocarburi, aldehide
S4
Co evacuare gaze arse combustibil motorin, consum 3,2 l / h
Noiembrie-martie
4.5.2
Emisii de poluanti, calculul dispersiei poluantilor
Concentraiile i debitele masice pentru poluanii emii n atmosfer s-au calculat conform factorilor de emisie cuprini n metodologia CORINAR iar datele sunt prezentate in tabelul urmator: Debit masic g / h Ordin Poluant Calculat 462 / surs mg / h 93 S 4 - CO DE EVACUARE GAZE ARSE CENTRALA TERMIC Oxizi de sulf 25 1.700 NP Oxizi de azot 18 450 NP Oxid de carbon 4,0 170 NP Pulberi n suspensie 2,0 50 NP COV - Compui organici 2,0 NP NP volatili: hidrocarburi, aldehide Concentraie Calculat Ordin 462 /93 mg / m3 mg / Nm3 mg / m3 mg / Nm3
CIRCULAIE RUTIER mg / m3 zi 85 BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI , JUD. CONSTANTA Oxizi de sulf Oxizi de azot Oxid de carbon Pulberi n suspensie COV - Compui organici volatili: hidrocarburi SILOZURI CIMENT Metodologie CORINAIR Factor de emisie Cantitate Emisii in atmosfera Pulberi totale in suspensie PM10 PM2,5 10g/tona produs 5g/tona produs 0,5g/tona produs depozitata in 2008 400 tone 400 tone 400 tone 4 kg/an 2 kg/an 200 g/an 84 240 100 40 65 NP NP NP NP NP NP NP NP NP NP
4.6 Alimentarea cu ap, efluenti menajeri si tehnologici , evacuarea apelor pluviale 4.6.1 Alimentarea cu apa potabila Alimentarea cu apa se face din reteaua R.A.J.A. Constanta ( anexa 17). Apa este utilizata in scop menajer, in spatiile administrative si in scop tehnologic, in cadrul statiei de betoane.
Preparare beton capacitate productie statie betoane = 60 m3 /ora, timp efectiv preparare beton = 4 ore/zi. Cantitatea de apa se inglobeaza in produs 100%, utilizandu-se aproximativ 200 l/m3 beton 60m3 x 0,2m3/m3 x 4 ore = 48 m3 /zi la canalizare 0 86 BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI , JUD. CONSTANTA Pentru calculul consumului de apa s-a avut in vedere un timp efectiv de functionare al statiei, de 4 ore zi. Totusi acest timp depinde de comenzile primite, drept dovada este faptul ca in anul 2008 s-au produs numai 1000 mc beton , ceea ce inseamna un timp de functionare total de 17 ore/an. Pentru stocarea apei, in statia de betoane exista doua rezervoare de stocare, supraterane, metalice , cu capacitatea de 20mc fiecare. Consumul de apa in scop igienico sanitar si menajer In incinta obiectivului isi desfasoara activitatea un numar de 26 salariati intr-un schimb prelungit de 8-10 ore/zi, consumul mediu zilnic fiind de 5 l apa/om/zi. Q ig sanitar = 26x5 = 130 l/zi la canalizare 80% Quz igs = 104 l/zi 4.6.2 Evacuarea apelor uzate Evacuarea apelor uzate menajere se face intr-un bazin vidanjabil (fosa septica tricompartimentata). In scopul vidanjarii periodice a acestui bazin, S.C. PETROCONST S.A. a incheiat un contract de vidanjare cu S.C. ENVIROTECH S.R.L .( anexa 18). De asemenea S.C. ENVIROTECH S.R.L. asigura si vidanjarea toaletelor ecologice cu care este dotat obiectivul.
Apele uzate tehnologice rezultate de la spalarea autobetonierelor in statia de betoane si apele pluviale ce se colecteaza prin intermediul rigolelor existente in zona statiei de betoane sunt colectate gravitational in doua bazine bicompartimentate, din beton armat, de capacitate 25 mc fiecare, care functioneaza alternativ. Dupa decantare apa este reintrodusa in circuitul tehnologic. 4.7 Producerea si eliminarea deseurilor
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI , JUD. CONSTANTA Principalele tipuri de deseurile rezultate din activitatea S.C. PETROCONST S.R.L. la baza BICS sunt urmatoarele: Denumire deseu deseuri metalice -fier vechi deseuri hartie si carton deseuri plastic deseuri de lemn grit uzat deseuri menajere Codificare deseu conform H.G. 856/2002 16 01 06 15 01 01 16 01 19 17 02 01 12 01 16 20 03 01
Evidenta gestiunii deseurilor la nivelul unitatii se realizeaza conform H.G. 856/2002. Deseurile sunt stocate in spatii special amenajate in incinta obiectivului, pe categorii si ulterior sunt predate catre societati deseurilor. Deseurile menajere sunt colectate in 4 europubele amplasate astfel: 1 in cadrul statiei de betoane, 1 in atelierul de sudura si 2 in spatiul administrativ . Deseurile menajere sunt preluate ritmic de catre S.C. POLARIS M HOLDING , cu care societatea a incheiat contractul cu nr. 2457/24.06.2008 ( anexa 19). Se produc lunar aproximativ 300 kg deseuri menajere; Deseurile metalice (fierul vechi) sunt depozitate pe o platforma betonata cu suprafata de 60 mp situata langa magazia de materiale din cadrul statiei de betoane.; aceste deseuri sunt predate in scopul valorificarii lor, catre S.C. INTEX ECO CONSTRUCT S.R.L. anexa 20). La nivelul anului 2008 s-au generat 40.450 kg de astfel de deseuri, valorificate in totalitate ( anexa 21). Deseuri de plastic sunt depozitate pe acceasi platforma betonata din cadrul statiei de betoane, pe care este depozitat fierul vechi, insa in spatiu separate. La nivelul anului 2008 nu au fost generate astfel de deseuri. Gritul uzat este depozitat pe aceeasi platforma de 60 mp aflata in zona statiei de betoane , gritul uzat este depozitat separat de deseurile de fier si plastic. Avand in vedere ca gritul utilizat la sablare este reutilizat de cateva ori si tinand autorizate in vederea valorificarii sau eliminarii
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI , JUD. CONSTANTA cont ca in anul 2009 s-au executat foarte putine lucrari de sablare nu exista in prezent in stoc grit uzat pe amplasament ; Deseurile lemnoase sunt preluate de catre angajatii societatii in vederea utilizarii lor la incalzirea locuintelor; Deseurile de hartie-carton sunt preluate de S.C. Green Life Recycling S.R.L. in baza contractului incheiat, nr. 035/05.05.2007( anexa 22). 4.8 Alimentarea cu energie electrica Alimentarea cu energie elctrica se face prin intermediul retelei nationale de electricitate, conform contractului incheiat cu S.C. ELECTRICA S.A. ( anexa 23). Pe amplasament exista doua posturi de transformare, a caror vechime, conform declaratiilor reprezentantilor S.C. PETROCONST S.A. este de aproximativ 12 ani. Unul dintre posturi este inca in uz , iar cel de-al doilea este scos din functiune. Pe amplasament exista si un post de transformare nou, care urmeaza sa fie dat in functiune in perioada imediat urmatoare. In momentul punerii in fucntiune a noului post de transformare va fi scos din uz si cel de-al doilea post de transformare vechi. Dupa punerea in functiune a noului post de transformare se va face o inventariere a transformatorilor si condensatorilor electrici vechi si scosi din uz din incinta bazei , inclusiv prezenta PCB-urilor in aceste echipamente ( desi daca vechimea acestor echipamente corespunde cu cea declarata de reprezentantii societatii, este putin probabil ca aceste echipamente sa contina uleiuri cu PCB), iar indepartarea acestor echipamente de pe amplasament se va face prin firme specializate.
4.9 Protectia si igiena muncii Asigurarea cu echipament individual de protecie si materialele igienico sanitare revine conducerii societaii.
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI , JUD. CONSTANTA Conducerea societatii a asigurat conform normelor n vigoare echipament de protecie adecvat personalului deservent al punctului de lucru (dupa specificul locului de munca in care activeaza) , truse de prim ajutor i materiale igienico-sanitare . 4.10Prevenirea si stingerea incendiilor Pentru asigurarea masurilor de paza impotriva incendiilor, obiectivul este dotat cu pichet PSI si cu extinctoare. Punctul de lucru detine aviz PSI ( anexa) , de asemenea este intocmit planul de interventie in caz de producere a unor accidente sau poluari accidentale. 4.11Zgomotul si vibratiile Zgomotul rezultat in urma desfasurarii activitatilor pe amplasament nu este de natura sa afecteze vecinatatile, cu atat mai mult cu cat activitatea S.C. PETROCONST S.R.L. se desfasoara in extravilanul localitatii Corbu, la aproximativ 3km de zonele locuite. Nu este cazul aplicarii unor metode si mijloace tehnice de atenuare a zgomotului si vibratiilor . 4.12Securitatea zonei Este asigurata de: un sistem de paza cu firma specializata; un sistem de iluminare format din stalpi si lampi pe tot perimetrul zonei; obiectivul este imprejmuit cu gard pe 3 laturi; exista o singura sectiune de control , cu acces controlat atat pentru persoane cat si pentru masini.
4.13Administratie Pentru activitatile administrative exista 6 cladiri , avand urmatoarele destinatii: - birou - 80 mp ; 90 BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI , JUD. CONSTANTA - sediu santier 02( birouri) - 120 mp; - sediu santier 05( birouri) 150mp - birouri sefi formatii - 120 mp; - vestiare - 120 mp. - arhiva 80 mp. Activitatea in cadrul punctului de lucru este coordonata de seful bazei. 4.14Surse de informare Informatiile necesare elaborarii bilantului de mediu au fost obtinute : din examinarea documentatiei puse la dispozitie de beneficiar ; din discutiile purtate cu conducerea unitatii ; din propriile observatii in timpul efectuarii verificarilor in teren ; din consultarea legislatiei si a materialelor de specialitate.
5. 5.1.
CALITATEA SOLULUI
Efecte potentiale ale activitatii analizate
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI , JUD. CONSTANTA Activitatile in cadrul S.C. PETROCONST S.A. se desfasoara in general pe suprafete impermeabilizate, in incinta atelierelor sau pe platforme betonate, iar materialele utilizate sunt depozitate in spatii special amenajate in magazii, pe platforme ori rastele. In cazul aparitiei unor situatii accidentale de scurgeri de produse petroliere se intervine prompt cu material absorbant. In incinta obiectivului nu exista depozite de carburanti, alimentarea cu combustibili a mijloacelor de transport se efectueaza in statii de distributie carburanti autorizate. Zona sudica a amplasamentului, unde nu se desfasoara activitati curente si in care nu s-a intervenit asupra cadrului natural de-a lungul ultimilor ani prin diferite lucrari de infrastructura, se caracterizeaza prin existenta in substrat a nisipurilor si solurilor de tip psamosoluri , definite prin textura lor nisipoasa si un profil de sol slab dezvoltat . In zona cladirilor administrative exista amenajate cateva suprafete de spatiu verde , cu plantatii de pomi( plopi si pomi fructiferi, in general). 5.2. Efecte potentiale ale activitatilor nvecinate In vecinatatea amplasamentului nu se desfasoara activitati care ar putea influenta semnificativ calitatea solului din incinta obiectivului analizat. Desi la sud de amplasament se dezvolta Combinatul petrochimic Midia si in vecinatatea obiectivului, tot la sud de acesta se desfasoara cateva activitati conexe legate de Combinatul Midia, obiectivul analizat este pozitionat astfel incat practic este izolat de celelalte obiective industriale prin faleza inalta din zona. Avand in vedere si faptul ca vanturile predominante in aceasta zona bat dinspre nord, se aprecizaza ca activitatile din zona industriala aflata la sud de obiectivul analizat nu sunt de natura sa determine o poluare semnificativa a solului in zona amplasamentului .In ceea ce privestezona nordica si vestica, acestea sunt reprezentate de terenuri agricole iar la est se afla o plaja bariera si tarmul Marii negre. In ceea ce priveste plaja bariera, asa cum reiese si din capitolul de biodiversitate, aici se gasesc numeroase exemplare de vegetatie specifica cordoanelor litorale marine,de aceea este necesara conservarea zonei ca atare
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI , JUD. CONSTANTA 6. CONCLUZII SI RECOMANDARI
6.1. Rezumatul aspectelor de neconformare si cuantificarea acestora, dupa caz, in propuneri pentru programul de conformare 6.1.1. FACTOR DE MEDIU APA A. Situatia existenta si aspecte de neconformare 1. Alimentarea cu apa a obiectivului se face din reteaua RAJA CONSTANA existente in zona; 2. apa este utilizata in scop menajer si tehnologic; 3. consumul de apa in scop menajer este estimat la aproximativ 5l/om/zi, punctul de lucru avand in un numar de 26 angajati; 4. consumul de apa in scop tehnologic este estimat la 200l apa /mc de beton preparat; 5. Pentru stocarea apei, in statia de betoane exista doua rezervoare de stocare, supaterane, metalice , cu capacitatea de 20mc fiecare; 6. Evacuarea apelor uzate menajerere se face intr-un bazin vidanjabil impermeabilizat ( fosa sptica tricompartimentata). 7. In scopul vidanjarii periodice a acestui bazin, S.C. PETROCONST S.A. a incheiat un contract de vidanjare cu S.C. ENVIROTECH S.R.L . 8. Apele uzate tehnologice rezultate de la spalarea autobetonierelor in statia de betoane si apele pluviale ce se colecteaza prin intermediul rigolelor existente in zona statiei de betoane sunt colectate gravitational in doua bazine bicompartimentate, din beton armat, de capacitate 25 mc fiecare, care functioneaza alternativ. Dupa decantare apa este reintrodusa in circuitul tehnologic.
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI , JUD. CONSTANTA B. Propuneri si recomandari 1. Interzicerea evacuarii de ape uzate necontrolat pe terenul din incinta si adiacent obiectivului; 2. interzicerea executarii in incinta obiectivului a reparatiilor la masini si utillaje ori a schimbului de ulei. Aceste operatii se executa fie in unitati service autorizate fie in incinta atelierelor de reparatii de la punctul de lucru al S.C. PETROCONST S.A. din Constanta, b-dul I.C. Bratianu nr. 131; 3. curatarea periodica si mentinerea in permanenta stare de functionare a rigolelor si santurilor de scurgere a apelor pluviale; 4. reutilizarea eficienta a apelor uzate tehnologice in procesul tehnologic de fabricare a betoanelor. Astfel, la prepararea betoanelor se va utiliza in principal apa din decantoare urmand sa se completeze daca este cazul cu apa din retea. 6.1.2. FACTOR DE MEDIU AER A. Situatia existenta si aspecte de neconformare 1. principalele surse de poluare a aerului pe amplasament sunt legate de activitatile de preparare a betonului ; 2. silozurile statiei de betoane , in care este depozitat cimentul utilizat la prepararea betoanelor sunt dotate cu filtre de retinere a pulberilor; 3. statia de betoane este un echipament nou , componentele sale fiind prevazute, atunci cand este cazul cu elemente de retinere a poluantilor, astfel incat aceasta corespunde di punct de vedere tehnic, inclusiv normelor de mediu; 4. o alta sursa de poluare a aerului o constituie gazele arse evacuate in atmosfera de motoarele autovehiculelor folosite pentru transport in zona amplasamentului si de cel ale diverselor utilaje folosite in cadrul obiectivului. Nu se poate estima consumul de combustibili, avand in vedere ca utilajele si echipamentele din baza sunt utilizate partial si pe alte santiere unde S.C. PETROCONST S.A. executa diferite lucrari de constructii.De asmenea, aprovizionarea cu combustibili se face
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI , JUD. CONSTANTA din statii de distribuite carburanti , nu exista pe amplasament depozite de carburanti; 5. Pentru incalzirea spatiilor se utilizeaza centrale termice ce functioneaza cu gaze naturale. Emisiile provenite nu constituie o sursa semnificativa de poluare a aerului; 6. Utilajele ce deservesc atelierul de dulgherie sunt prevazute cu echipamente de retinere a pulberilor fine de lemn; B. Propuneri si recomandari
1. luarea de masuri in ceea ce priveste evitarea producerii de pulberi in exces in

diferitele etape de desfasurare a activitatilor pe amplasament,astfel:
amenajarea corespunzatoare si intretinerea drumurilor de acces; stropirea periodica a drumurilor de acces si platformelor de lucru,mai ales
in perioadele secetoase; utilizarea numai a echipamentelor si utilajelor corespunzatoare din punct de vedere tehnic;
supravegherea indeaproape a procesului tehnologic si inlocuirea imediata sau repararea, cand este posibil a pieselor defecte.
2. folosirea in exclusivitate a combustibililor de calitate, cu continut scazut de sulf si achizitionati din statii de distributie si/sau depozite de carburanti autorizate, interzicerea folosirii de combustibili alternativi ; 6.1.3. FACTOR DE MEDIU SOL-SUBSOL A. Situatia existenta si aspecte de neconformare 1. Desfasurarea activitatilor in zona amplasamentului se realizeaza numai pe platforme betonate sau in incaperi prevazute cu suprafete impermeabilizate ( beton) drept podele ; 95 BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI , JUD. CONSTANTA 2. Nu exista pe amplasament rezervoare sau depozite de combustibili; 3. Obiectivul este dotat cu material absorbant pentru interventie in caz de poluare accidentala cu produse petroliere; 4. Nu se executa lucrari de reparatii la mijloace de transport sau utilaje in incinta obiectivului; B. Propuneri si recomandari 1. achizitionarea de material absorbant si interventia prompta cu acesta in cazul producerii unor scurgeri sau accidente cu produse petroliere in zona obiectivului ; 2. stationarea mijloacelor de transport in incinta obiectivului sa se faca numai in spatiu special amenajat-platforma betonata, unde eventualele scurgeri accidentale de produse petroliere pot fi imediat indepartate cu material absorbant 3. intretinerea adecvata a sistemului de colectare a apelor meteorice ; 4. interzicerea efectuarii de reparatii, schimb ulei sau a spalarii autovehiculelor in incinta obiectivului; 6.1.4. FLORA SI FAUNA A. Situatia existenta si aspecte de neconformare 1. Obiectivul analizat, respectiv Baza Indusriala de Conducte Submarine Midia Navodari, judetul Constanta este situat in Siturile Natura 2000 ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul RazimSinoe, ROSCI0065 Delta Dunarii si ROSCI0066 Delta Dunarii zona marina, zone incluse in Rezervatia Biosferei Delta Dunarii, teritoriu administrat de ARBDD. 2. Baza BICS a a fost infiintata in anul 1983 si a functionat in cadrul TAGCSP Ploiesti , in scopul realizarii conductelor de legatura intre platforme marine si terminalul petrolier si de gaze Midia Navodari.Incepand din anul infiintarii activitatea s-a desfasurat neintrerupt in incinta obiectivului.
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI , JUD. CONSTANTA 3. in zona central-nordica a amplasamentului unde se desfasoara activitatile propriu zise in cadrul bazei, vegetatia este slab reprezentata, de plante ruderale si numai in zonele care nu sunt ocupate de obiectivele punctului de lucru; 4. Zona sudica a amplasamentului,in incinta obiectivului, unde nu se desfasoara activitati curente si in care nu s-a intervenit asupra cadrului natural de-a lungul ultimilor ani prin diferite lucrari de infrastructura, se caracterizeaza prin existenta in substrat a nisipurilor si solurilor de tip psamosoluri pe care s-au dezvoltat specii halofile rezistente la continutul ridicat in saruri al substratului, determinat de existenta in apropiere a apelor marine: branca (Salicornia europaea), patlagina (Plantago maritima), albastrica (Aster tripolium), perisorul (Elymus sabulosus), iarba cainelui (Cynodon dactylon), trifoiul marunt (Medicago lupulina) sunt frecvente in aceasta portiune; 5. In zona estica a amplasamentului, intre limita amplasamentului si tarmul Marii Negre, pe aproximativ o latime de 300m se dezvolta o zona de cordon litorar marin. Aici, zona supusa actiunii valurilor este o plaja joasa, constituita din material nisipos de origine organica si din scoici cu diferite grade de macinare, cu o latime intre 50-100m. Intre aceasta plaja si limita estica a amplasamentului se regaseste o zona de nisipuri nefixate acoperite partial de vegetatie arenicola precum asociatii de Juncetum maritimi, Suaedetum maritime, Salicornietum europaea, Bassietum sedoides, Aperetum maritime. 6. In ceea ce priveste fauna, dintre nevertebrate cel mai numeros grup este cel al insectelor pterigote, adaptate la o multitudine de habitate iar speciile de vertebrate sunt reprezentate prin amfibieni, reptile, pasari si mamifere. 7. Asociatile vegetale si comunitatile de animale identificate in perimetrul locaiei analizate, sunt reprezentate, ndeosebi, de specii comune, frecvente n ecosistemele cu grad ridicat de antropizare. Prezena lor n zon este o consecin a modului de folosire al terenurilor. B. Propuneri si recomandari
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI , JUD. CONSTANTA 1. Dupa cum s-a mentionat in descrierea aspectelor legate de biodiversitatea amplasamentului Bazei Industriale de Conducte Submarine Midia Navodari, impactul asupra ecosistemelor costiere a Marii Negre, produs de-a lungul timpului, a fost nesemnificativ 2. Activitatea Bazei Industriale de Conducte Submarine Midia Navodari, judetul Constanta, pe amplasamentul actual, nu este de natura sa pericliteze semnificativ biodiversitatea existenta; 3. Nu exist riscul afectarii speciilor de flora si fauna existente pe amplasament, dat fiind faptul c este vorba de specii rezistente la impactul antropic; 4. Din punct de vedere al biodiversitatii nu au fost identificate pe amplasament elemente de flora si fauna cu valoare conservativa deosebita, care sa impuna luarea unor masuri stricte de protectie a zonei si ca urmare nu se impune o delimitare stricta in incinta obiectivului a zonelor biodiversitatii. 5. In schimb trebuie avut in vedere ca activitatile desfasurate pe amplasament sa nu se extinda la est de amplasament unde se dezvolta o vegetatie specifica de cordon litoral marin din baza BICS. 6.1.5. GESTIUNEA DESEURILOR SI A SUBSTANTELOR CHIMICE PERICULOASE A. Situatia existenta si aspecte de neconformare 1. evidenta gestiunii deseurilor se face la nivelul sectiei ; 2. deseurile menajere sunt colectate si depozitate temporar in container metalic, ulterior fiind transportate la rampa de gunoi a localitatii; 3. exista echipamente si utilaje depozitate in incinta obiectivului , pastrate in vederea utilizarii diverselor subansamble ca piese de schimb in caz de nevoie; care trebuie conservata ca atare. De altfel de-a lungul timpului aceasta vegetatie s-a pastrat ca atare si nu a fost afectata de activitatile in care se pot desfasura activitati industriale si a zonelor in care este necesara conservarea
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI , JUD. CONSTANTA 4. pe amplasament exista doua posturi de transformare vechi, unul in functiune si unul ca re nu mai functioneaza. Nu s-a facut o inventariere a condensatorilor si transformatorilor electrici din alcatuirea acestor posturi, in vedeea identificarii eventualelor uleiuri cu contnut de PCB-uri. 5. Aditivii utilizati la prepararea betoanelor nu sunt considerate substante periculoase; 6. Tuburile de oxigen, acetilena si argon sunt depozitate in incinta atelierului de sudura , pe rastele. Capacitatea de stocare este de maxim 15 tuburi in incinta atelierului. B. Propuneri si recomandari 1. depozitarea schimb; achizitionarea de material absorbant, de preferinta biodegradabil, pentru 2. instituirea unei evidente stricte a deseurilor generate pe amplasament si a gestionarii acestora, in conformitate cu prevederile H.G. 856/2002. 3. In ceea ce priveste gritul uzat acesta va fi depozitat in conditii corespunzatoare in spatiul special amenajat astfel incat sa nu existe posibilitatea producerii unor poluari ale solului, subsolului, apei sau aerului cu acest material. Inainte de predarea acestuia in vederea eliminarii se va proceda la anlizarea compzitiei deseurlui si functie de rezultatele analizelor se va decide in ce tip de depozit va fi eliminat. 4. Dupa punerea in functiune a noului post de transformare se va face o inventariere a tuturor condensatorilor si transformatorilor electrici din posturile de transformare vechi, se va verifica daca aceste echipamente mai contin uleiuri si se va analiza continutul uleiurilor din punct de vedere al continutului de PCB, dupa care se va proceda la eliminarea esalonata a eventualelor echipamente cu continut de PCB-uri , de pe amplasament. temporara numai in spatiu special amenajat, a tuturor utilajelor si echipamentelor care se considera ca pot fi reutilizate sau folosite ca piese de
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI , JUD. CONSTANTA 5. Placile de azbociment cu care sunt acoperite cladirile se vor utiliza pana la sfarsitul ciclului de viata dupa care vor fi eliminate de pe amplasament intr-un depozit de deseuri periculoase. 6.1.6. PROTECTIA MUNCII SI SANATATEA POPULATIEI A. Situatia existenta si aspecte de neconformare 1. exista numit responsabil cu protectia muncii; 2. nu au fost semnalate aspecte grave de neconformare; B. Propuneri si recomandari 1. personalul va purta echipament complet de protectie si va respecta intocmai instructiunile precizate in normele de protectia muncii; 6.2. Recomandari pentru studii urmatoare privind responsabilitatile necuantificabile si conditionate de un eveniment viitor si incert Nu este cazul
6.3.
CONCLUZIA FINALA
Aspectul de mediu semnificativ legat de activitatile desfasurate de S.C. PETROCONST S.A. la punctul de lucru din jud. Constanta, respectiv la BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI , este determinat de faptul ca amplasamentul este inclus in teritoriul REZERVATIEI BIOSFEREI DELTA DUNARII , administrat de ARBDD si se suprapune partial peste trei arii naturale protejate declarate Situri natura 2000, respectiv ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim Sinoe, ROSCI0065 Delta Dunarii si ROSCI0066 Delta Dunarii zona marina Din analiza amplasamentului si a coordonatelor in proiectie STEREO 70 a limitelor amplasamentului( anexa 24) reiese faptul ca obiectivul este situat in extremitatea sudica a rezervatiei biosferei , in zona economica. 100 BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI , JUD. CONSTANTA Realizarea Bilantului de mediu de nivel I a scos in evidenta existenta in zona estica a amplasamentului , dincolo de limita acestuia a unui areal ce dezvolta o vegetatie tpica de cordon litoral marin, de o valoare naturala si peisagistica deosebita, ce merita conservarea. De mentionat este faptul ca de-a lungul anilor activitatile desfasurate in cadrul bazei industriale nu au afectat deloc aceasta zona astfel incat pentru conservarea zonei nu se impun masuri deosebite din partea operatorului economic, in masura in care activitatea nu se extinde in aceasta arie. Insa acest lucru este putin probabil deoarece zona de interes reprezinta domeniu public de interes national, conform legii zonei costiere deci nu poate fi in nici un caz atribuita operatorului economic ( prin contract de vanzare, concesiune sau orice alta forma de atribuire) iar pe de alta parte amplasamentul detinut de S.C. PETROCONST S.A. are o suprafata foarte mare, astfel incat exista loc suficient pentru ca desfasurarea activitatilor sa aiba loc strict in incinta amplasamentului. In ceea ce priveste monitorizarea, consideram ca nu este necesara monitorizarea aspectelor de biodiversitate in zona iar in ceea ce priveste ceilalti factori de mediu, avand in vedere natura activitatilor si concluziile bilantului de mediu se impune o analiza a nivelului imisiilor de pulberi in zona amplasamentului. Se recomanda efectuarea, semestrial a unor analize privind calitatea aerului in zona amplasamentului, indicatorii analizati fiind : pulberi sedimentabile , PM10 si PM2,5. Pentru pulberile sedimentabile se va stabili o singura locatie, situata la sud si la distante aproximativ egale de statia de betoane si de atelierul de sablare. Pentru PM10 si PM2,5 se vor stabili doua locatii, una la sud de statia de betoane si una la sud de atelierul de sablare.
Avand in vedere toate aspectele mentionate se recomanda in final emiterea Autorizatiei de Mediu pentru obiectivul analizat, respectiv Baza Industriala de Conducte Submarine Midia- Navodari, jud. Constanta de catre autoritatea competenta de mediu ARBDD TULCEA, fara program de conformare.
7.
BIBLIOGRAFIE-BAZE LEGALE
Rosu A., 1980: Geografia fizica a Romaniei; Simionescu I., 1960: Flora Romaniei; Breier A., 1976: Lacurile de pe litoralul romanesc al Marii Negre; Colectia Judetele Patriei, 1980: Constanta. Monografie; Ionescu Alex., s.a. 1982: Ecologie si protectia ecosistemelor ; Pumnea C., s.a.1994: Protectia mediului ambiant ; Mutihac V., 1990 : Structura geologica a teritoriului Romaniei ; Ianculescu O., Ionescu Ghe., Racoviteanu R.,2001 : Epurarea apelor uzate ; Iordache Ghe., 2003: Metode si utilaje pentru prevenirea poluarii mediului; Bold O., Maracineanu G., 2003 : Managementul deseurilor solide urbane si Industriale. Tofan L., 2005: Poluarea mediului ; Chirila E., Draghici C., 2003: Controlul calitatii apelor ; Neag Ghe.,1997: Depoluarea solurilor si apelor subterane Rojanschi V., Bran F., Diaconu Ghe., 2000: Protectia si ingineria mediului ; Parvu G.si altii, 1997: Roci utile din Romania; 102 BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI , JUD. CONSTANTA Geografia Romaniei, Bucuresti, Editura Academiei Romane, 2005; Popa A. si colab., 1989: Manualul inginerului de mine; Grigore M., 1989:Defileuri, chei si vai de tip canion in Romania; Mohan Gheorghe si colab., 193 Rezervatii si monumente ale naturii din Romania. Ciocrlan, V. - Flora ilustrat a Romniei, Ed.Ceres, Bucureti, 2000. Coglniceanu D., Aioanei F., Bogdan M. (2000): Amphibians from Romania. Determination keys. Ed. Ars Docendi, Bucureti, 199 (in Romanian). Covaciu-Marcov, S.D., Ghira, I., Cicort-Lucaciu, A. St., Sas, I., Strugariu, Al., Bogdan, H. (2006c): Contributions to knowledge regarding the geographical distribution of the herpetofauna of Dobrudja, Romania. North-Western Journal of Zoology 2 (2): 88-125. Doni, N., Popescu, A., Puc-Comnescu, M., Mihilescu, S., Biri, I.-A. Habitatele din Romnia, Ed. Tehnic Silvic, Bucureti, 2005. Hamlyn Guide (1999) Psrile din Romnia i Europa, Determinator ilustrat, Societatea Ornitologic Romn, ISBN 0600599647; Ionescu M. A., Lctuu M., 1971 - Entomologie, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti. Murariu, D., 1996 - Mammals of the Danube Delta (Romania). Travaux du Museum National dHistoire Naturelle "Grigore Antipa", 36: 361 - 371. Murariu, D., 1995 - Mammals species from Romania. Categories of conservation. Travaux du Museum dHistoire Naturelle "Grigore Antipa", 35: 549-566. Munteanu, D. (Coordonator) 2000. Metode de evaluare a abundentei pasarilor. Publicatiile Societatii Ornitologice Romane nr. 10, Cluj. Oltean, M.; Negrean, G.; Popescu, A.; Roman, N.; Dihoru, Gh.; Sanda, V.; Mihilescu, S. - Lista roie a plantelor superioare din Romnia, n Studii, sinteze, documentaii de ecologie, PI, 1994. Petrescu, M., 2007 Dobrogea si Delta Dunarii. Conservarea florei si habitatelor. Tulcea. 103 BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI , JUD. CONSTANTA Rugin, R., Mititiuc, M. - Plante ocrotite din Romnia, Ed. Universitii Alexandru Ioan Cuza Iai, 2003.
La elaborarea lucrarii s-au avut in vedere reglementarile specifice din domeniul protectiei mediului, dintre care enumeram: Ordinul MAPPM nr. 184/1997 pentru aprobarea procedurii de realizare a bilanturilor de mediu; OUG195/2005 privind protectia mediului, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 265/ 2006; Legea Apelor nr. 107/1996, modificata si completata prin Legea 310/2004; Ordinul MAPPM nr.462/1993 Conditii tehnice privind protectia atmosferei; Ordinul MAPM nr. 592/2002- stabilirea valorilor limita , a valorilor de prag si a criteriilor si metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot si oxizilor de azot, pulberilor in suspensie, plumbului, benzenului, monoxidului de carbon si ozonului in aerul inconjurator; H.G. 930/2005 pentru aprobarea normelor speciale privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara si hidrogeologica; Ordinul MAPPM nr.756 / 1997 Reglementari privind evaluarea poluarii mediului; STAS 12574/1988 Aer din zonele protejate Conditii de calitate; STAS 10009/1988 Acustica urbana; STAS 1343/1:995 Alimentarea cu apa a localitatilor; Ordinul MS nr.536/1997 pentru aprobarea normelor de igiena si a recomandarilor privind mediul de viata al populatiei, modificat si completat prin Ordinul 1028/2004 Legea 426/2001 privind regimul deseurilor ; Ordin nr. 2/211/118 al MAPAM/MTCT/MEC pentru aprobarea procedurii de reglementare si control al transportului deseurilor pe teritoriul Romaniei; MS
S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI , JUD. CONSTANTA H.G. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile , inclusiv deseurile periculoase; H.G. 349/2002 privind gestionarea ambalajelor si deseurilor de ambalaje; Ordinul MMGA nr. 95/2005 privind stabilirea criteriilor de acceptare si procedurilor preliminare de acceptare a deseurilor la depozitare si lista nationala de deseuri acceptate in fiecare clasa de depozit de deseuri
8.
ANEXE
ANEXA 1 certificat constatator ANEXA 2 plan de incadrare in zona ANEXA 3 act detinere spatiu ANEXA 4 unitatile geologice ale Dobrogei ANEXA 5 - coloana stratigrafica a Dobrogei Centrale ANEXA 6 ROSCI 0065 Delta Dunarii ANEXA 7 Formular Natura 2000 ROSCI 0065 ANEXA 8 ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim Sinoe ANEXA 9 - Formular Natura 2000 ROSPA 0031 ANEXA 10 ROSCI 0066 Delta Dunarii zona marina ANEXA 11 - Formular Natura 2000 ROSCI 0066 ANEXA 12 plan de situatie ANEXA 13 Autorizatie CNCAN detinere surse de radiatii ANEXA 14 - Autorizatie CNCAN utilizare instalatii radiologice ANEXA 15 - Autorizatie CNCAN transport surse de radiatii ANEXA 16 contract prestari servicii cu ICH CONSTRUCTII GRUP S.A. ANEXA 17 - contract RAJA ANEXA 18 contract cu S.C. ENVIROTECH S.R.L.
ANEXA 19 - contract S.C. POLARIS M HOLDING S.R.L. ANEXA 20 - contract cu S.C. INTEX ECO CONSTRUCT S.R.L. ANEXA 21 evidenta gestiunii deseurilor 2008 ANEXA 22 - contract cu S.C. Green Life Recycling S.R.L. ANEXA 23 - contract E.N.E.L ANEXA 24 coordonate amplasament , in proiectie STEREO 70

Bilant de Mediu

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Bilant de Mediu

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

S.C. PETROCONST S.A CONSTANTA BAZA INDUSTRIALA DE CONDUCTE SUBMARINE , MIDIA -NAVODARI , JUD.

1 BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT

2 BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT

3 BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT

4 BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT

5 BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT

7 BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT

8 BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT

10 BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT

14 BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT

18 BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT

20 BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT

OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea

Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a

H.G. nr. 230/2003 privind delimitarea rezervaiilor biosferei,

H.G. nr. 2151/2004 privind instituirea regimului de arii naturale

H.G. 1581/2005 privind instituirea regimului de arie natural

Ord. nr. 552/2003 privind aprobarea zonrii interioare a parcurilor

Ord. nr. 494/2005 privind aprobarea procedurilor de ncredinare a

Ord. nr. 207/2006 privind aprobarea coninutului Formularului

Ordinul nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie natural

HG 1284/2007 privind declararea ariilor de protecie special

HG 1284/2007 privind declararea ariilor de protecie special

OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea

ORDIN nr. 255/2007 privind unele msuri pentru aplicarea

21 BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT

LEGE nr. 265/2006 pentru aprobarea Ordonanei de urgen a

LEGE nr. 454/2001 privind aprobarea Ordonanei de urgen a

LEGEA nr. 26/1996, CODUL SILVIC, cu modificrile i completarile

LEGEA nr. 407/2006 vntorii i a proteciei fondului cinegetic, cu

Legea nr. 5/2000 (M.Of. nr. 152/12.04.2000) privind aprobarea

Legea nr. 5/1991 (M.Of. nr. 18/26.01.1991) pentru aderarea

Legea nr. 58/13.07.1994 (M.Of. nr. 199/02.08.1994) pentru

Legea nr. 13/1998 (M.Of. nr. 24/26.01.1998) pentru aderarea

22 BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT

HG nr. 230/2003 (M.Of. nr. 190/26.III.2003) privind delimitarea

ORDIN nr. 494/2005 privind aprobarea procedurilor de incredinare

Legea nr. 444/2002 (M.Of. nr. 531/22.07.2002) pentru aprobarea

HG nr. 1003/2003 (M.Of. nr. 631/03.09.2003) pentru aprobarea

Ord. nr. 244/2002 (M.Of. nr. 831/19.11.2002) pentru aprobarea

23 BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT

26 BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT

27 BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT

Tipuri de habitate prezente in sit si evaluarea sitului in ceea ce le priveste:

32 BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT

92D0 1110 1210 1310

1410 1530* 2110 2130 * 2160 2190 3130

3270 62C0 * 6410

33 BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT

6440 6510 3140 1150 * 92A0 40C0* 91AA

Specii de amfibieni i reptile enumerate n anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

35 BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT

Specii de peti enumerate n anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Specii de nevertebrate enumerate n anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Specie Lycaena dispar

36 BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT

Specii de plante enumerate n anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Alte specii de flora si fauna

37 BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT

38 BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT

39 BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT

40 BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT

41 BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT

42 BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT