DN 66A Raport La Studiul de EIM - August 2009

CUPRINS
A. PIESE SCRISE
1. INFORMATII GENERALE ....................................................................................... 4
1.1. Titularul proiectului ................................................................................................... 4
1.2. Proiectantul lucrarilor................................................................................................. 4
1.3. Denumirea proiectului ................................................................................................ 4
1.4. Amplasament ........................................................................................................... 4
1.5. Scop si necesitate ..................................................................................................... 5
1.6. Descrierea proiectului .............................................................................................. 10
2. SURSE DE POLUARE SPECIFICE OBIECTIVULUI ................................................ 30

2.1. Surse de poluare................................................................................................................ 30
2.2. Tipuri de poluare caracteristice drumurilor ........................................................................... 32
3. PRINCIPALELE ALTERNATIVE STUDIATE ........................................................... 33

3.1 Descrierea alternativelor de traseu studiate..........................................................................33
3.2 Alternative studiate propuse pentru lucrarile de protectia a mediului......................................55
4. UTILIZAREA CURENTA A TERENULUI................................................................. 58

5. INFRASTRUCTURA EXISTENTA SI INCADRAREA OBIECTIVULUI IN PLANURILE
DE AMENAJARE TERITORIALA................................................................................ 66
5.1. Incadrarea obiectivului in planurile de amenajare teritoriala................................................... 66
5.2. Infrastructura de transport existenta in zona ........................................................................ 72
5.3. Prognoza traficului pe tronsonul de drum consolidat.............................................................. 73
6. VALORI ISTORICE, CULTURALE SI ARHEOLOGICE IN ZONA TRASEULUI ....... 74

7. ACTIVITATI DE DEZAFECTARE ........................................................................... 76
7.1. Mutari si protejari de instalatii ............................................................................................. 76
7.2. Demolari ........................................................................................................................... 76
8. DESEURI.............................................................................................................. 76
8.1 Gospodarirea deseurilor in perioada de constructie ................................................................ 76
8.2. Gospodarirea deseurilor in perioada de operare .................................................................... 85
STUDIU DE FEZABILITATE PENTRU OBIECTIVUL:

DRUM DE LEGATURA DN 66 A, KM 47+600-KM 66+204,
CAMPU LUI NEAG VALEA CERNEI
9. SUBSTANTE TOXICE SI PERICULOASE .............................................................. 87

9.1 Gospodarirea substantelor toxice si periculoase in perioada de constructie............................... 87
9.2 Gospodarirea substantelor toxice si periculoase in perioada de operare ................................... 88
10. IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A ACESTUIA........ 89

10.1. Apa................................................................................................................................. 89
10.2. Aerul............................................................................................................................... 99
10.3. Solul ..............................................................................................................................117
10.4. Geologie.........................................................................................................................125
10.5. Biodiversitatea ................................................................................................................131
10.6. Peisajul ..........................................................................................................................223
10.7. Mediul social si economic .................................................................................................227
10.8. Zgomotul........................................................................................................................233
11. MONITORIZAREA............................................................................................ 239

11.1. Planul de monitoring in perioada de constructie .................................................................239
11.2. Planul de monitoring in perioada de operare......................................................................241
12. SITUATII DE RISC........................................................................................... 242

12.1.Evaluarea riscului declansarii unor accidente sau avarii cu impact major in perioada de constructie
..............................................................................................................................................242
12.2.Evaluarea riscului declansarii unor accidente sau avarii cu impact major in perioada de operare243
13. POLUAREA SEZONIERA................................................................................... 245

13.1. Apa................................................................................................................................246
13.2. Sol .................................................................................................................................247
14. REZUMAT CU CARACTER NON-TEHNIC .......................................................... 248

14.1.Titularul proiectului ..........................................................................................................248
14.2. Denumirea proiectului......................................................................................................248
14.3. Durata de functionare a obiectivului..................................................................................248
14.4. Amplasament..................................................................................................................248
2

14.5. Scop si necesitate ...........................................................................................................249

14.6. Descrierea proiectului .....................................................................................................251
14.7. Metode utilizate pentru evaluarea impactului asupra mediului .............................................265
14.8. Identificarea si descrierea zonei in care se resimte impactul.....................271
14.9. Masuri de diminuare a impactului .....................................................................................272
15. CONCLUZIILE MAJORE CARE AU REZULTAT DIN EVALUAREA IMPACTULUI

ASUPRA MEDIULUI ...........................................................................................251
BIBLIOGRAFIE ...................................................................................................... 276
B. ANEXE
Anexa nr. 1 Autorizatia de mediu a Organizarii de Santier;
Anexa nr. 2 Raspunsuri ale autoritatilor privind modul de incadrare al sectorului de drum in P.U.G;
Anexa nr. 3 Date privind localitatile traversate;
Anexa nr. 4 Studiu de biodiversitate.
Anexa nr. 5 Aviz Parcul National Domogled Valea Cernei.
C. PIESE DESENATE
Plan de situatie- traseul drumului + variante de traseu analizate
sc.1 :10 000 ;
Plan de situatie - zonele unde au fost prevazute viaducte
sc.1 :1 000 ;
Plan amenajare trecere la nivel a mamiferelor
sc.1 :50;
Profil transversal tip
sc.1 :50;
Concentratii medii anuale Co, Cov, Pm, SO2, NOx, Pb

Plan de situatie Arii naturale protejate
sc.1 :10 000;
Plan de situatie Distributie habitate
sc.1 :10 000 ;
Plan de situatie Culoare migratie mamifere mari
sc.1 :10 000 ;
Plan de situatie Peisaj
sc.1 :10 000 ;
Plan de situatie Nivel de zgomot
sc.1 :10 000 ;
Viaducte Dispozitii generale
sc.1 :200 / 1 :500.

RAPORT PRIVIND STUDIUL DE EVALUARE A

IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
1. INFORMATII GENERALE
1.1. TITULARUL PROIECTULUI
Directia Regionala de Drumuri si Poduri Timisoara.
1.2. PROIECTANTUL LUCRARILOR SI AUTORUL ATESTAT AL RAPORTULUI
-
Proiectantul lucrarilor: S.C. SEARCH CORPORATION S.R.L.
Autorul atestat al raportului: S.C. ECOTERRA S.R.L.
Certificatul de atestare al autorului atestat al raportului este atasat la prezentul raport la punctul B.
Anexe.
1.3. DENUMIREA PROIECTULUI
Drum de legatura DN 66A, Km 47+600 Km 66+204, Campu lui Neag - Cerna.
1.4. AMPLASAMENT
Sectorul de drum analizat este parte componenta a drumului national DN 66 A si face legatura intre
Campu lui Neag si Valea Cernei.
Tronsonul de drum forestier al DN 66 A cuprinse intre km 30 + 604 si km 66+204, care include si subtronsonul care face obiectul prezentului studiu, Km 47+600 Km 66+204, a fost clasificat ca drum
national prin Hotararea de Guvern nr. 856/1999 al carui Articol Unic prevede:
Se aproba clasificarea sectoarelor de drum forestier, aflate in proprietatea publica a statului si in

administrarea Regiei Nationale a Padurilor, ca drum national, DN 66, de clasa tehnica V, conform
anexei care face parte integranta din prezenta hotarare.
Sectorul de drum care face obiectul prezentului proiect (km 47+600 km 66+204) strabate teritoriul
administrativ al judetului Gorj, orasul Tismana si comuna Pades.

1.5. SCOP SI NECESITATE

Necesitatea si oportunitatea investitiei rezulta din caracteristicile actuale, tehnice si de exploatare, ale
drumului forestier pe sectorul mai sus-mentionat, care nu corespund normelor tehnice in vigoare
prevazute pentru un drum national de clasa tehnica V.
Situatia existenta
In prezent, caracteristicile tehnice si de exploatare ale drumului forestier nu corespund normelor
tehnice specifice unui drum de clasa tehnica V:
-
Caracteristicile geometrice sunt cele ale unui drum forestier, cu o latime a platformei de 3 5 m,
traseul desfasurandu-se in intregime in zona muntoasa;
Drumul existent este pietruit (grosimea medie a pietruirii fiind de 15 cm), fiind degradat in cea mai
mare parte;
Pantele longitudinale ale drumului forestier au valori pana la 17 %, fiind necesare corectii pentru ca
pantele sa nu depaseasca 9 %;
Santurile lipsesc in cea mai mare parte, iar cele existente au fost erodate sau infundate;
Desi panta longitudinala a drumului forestier depaseste in general 5 %, nu exista rigole sau santuri
pereate;
Podetele existente pentru descarcarea apelor pluviale sunt insuficiente ca numar si au diametrul
prea mic pentru a putea prelua debitul la viituri mari (podete tubulare, cu diametrul 0,50 1,50
m), majoritatea sunt degradate, fara amenajari in amonte si aval (camere de cadere, pereuri etc);
Pe toata lungimea traseului lipsesc parapetii pentru siguranta circulatiei.
Impactul pozitiv al realizarii lucrarilor de reabilitare/consolidare a acestui drum se refera

la:
1. Dezvoltarea turistica
Zona turistica si de agrement de la lacul Cernei va constitui o puternica sursa de atractie pentru turisti
in conditiile in care vor fi asigurate conditii de transport sigure si economice.
Un aspect important il reprezinta faptul ca in zona Muntilor Retezat se afla Parcul National Retezat
impreuna cu care arealul acestei zone protejate este si arie declarata Sit Natura 2000 fiind arie de
protectie avifaunistica (SPA) si sit de importanta comunitara (SCI). Totodata cea mai mare parte din
traseul sectorului de drum al DN 66 A care face obiectul prezentului Raport traverseaza Parcul National
Domogled - Valea Cernei, constituind in cadrul ariei sale atat arie de protectie avifaunistica (SPA), cat si
sit de importanta comunitara (SCI). In vecinatatea celor doua parcuri nationale se afla arealul sitului de
importanta comunitara SCI Nordul Gorjului de Vest.
5

Acestea nu se pot pune in valoare printr-o infrastructura rutiera neconforma cu cerintele actuale din
domeniu pe plan international pentru un drum national, in comparatie cu zone similare existente in alte
tari.
Realizarea acestui drum va conduce la dezvoltarea turismului in aceasta zona, acesta reprezentand un
sector cu resurse importante, insa neexploatate in prezent la capacitatea sa reala.
Pe de alta parte, statutul lor de zone protejate impune adoptarea unor masuri de protectie care sa
elimine posibilitatea exercitarii oricarui impact negativ asupra mediului, in special asupra biodiversitatii,
atat in perioada de realizare a lucrarilor de consolidare, cat si in perioada de functionare a drumului.
In anul 2007 cele trei arii protejate au fost declarate parti integrante ale retelei ecologice Natura 2000,
astfel:
-
Prin Ordinul nr. 1964/2007 privind declararea siturilor de importanta comunitara ca parte integranta
a retelei ecologice Natura 2000 in Romania s-au declarat ROSCI0217 Retezat, ROSCI0069
Domogled - Valea Cernei, ROSCI0128 Nordul Gorjului de Est;
Prin Hotararea nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica ca parte
integranta a retelei ecologice Natura 2000 in Romania s-au declarat ROSPA0084 Muntii Retezat,
ROSPA0035 Domogled Valea Cernei.
2. Impactul economic
Aducerea drumului forestier la standardele unui drum national va conduce la economie de timp si
combustibil.
Timpul de parcurs pana la lacul de acumulare va scadea considerabil si de asemenea consumul de
carburanti, circulandu-se in conditii de fluenta si siguranta.
Reabilitarea drumului forestier se impune cu atat mai mult cu cat in viitor va fi creata o legatura intre
drumul national DN 66A si reteaua de drumuri din zona (DN 67D) vezi fig. 1.5-1.

Fig.1.5.-1 - Pozitionarea geografica a DN 66 A, km 47+600 - km 66+204

In prezent, din zona localitatilor Petrila si Petrosani se poate ajunge in localitatea Herculane mergand
prin Targu Jiu pe DN 66, iar apoi pe DN 67D catre localitatea Baia de Arama (vezi figura nr. 1.5.-1).
Lungimea acestui traseu este de peste 150 km.
Se estimeaza ca dupa primii 5 ani de la darea in exploatare a tronsonului DN 66A analizat (Campu lui
Neaga Valea Cernei) va fi realizata si racordarea acestuia la DN 67D catre Herculane. Astfel, lungimea
traseului care va fi parcurs intre Petrosani si Herculane va fi de numai 100 Km, cu o treime mai putin
decat in prezent.
In graficele si tabelele de mai jos este prezentat traficul estimat pentru sectorul DN 66A Km 47+600
Km 66+204 si pentru sectorul Km 66+204 intersectia cu DN 67D la momentul darii in functiune a
drumului, respectiv dupa 5, 10 si 15 ani de la anul darii in functiune.
7

Evolutia traficului pe DN 66A (Km 47+600 - Km 66+204)

350
300
250
200
150
100
50
0
turisme
transport masa lemnoasa
transport materiale
autobuze
10
15
80
60
32
12
200
60
40
16
268
40
46
28
342
20
54
36
Figura nr. 1.5. 2 - Evolutia traficului pe DN 66A, sector Km 47+600 Km 66+204 (VF/zi)
Evolutia traficului pe DN 66A (intre Km 66+204 si DN 67D)

400
350
300
250
200
150
100
50
0
10
15
0
0
0
0
240
0
50
30
306
0
64
38
391
0
81
49
turisme
transport materiale
autobuze
Figura nr. 1.5 3 - Evolutia traficului pe DN 66A, sector Km 66+204 si legatura cu DN 67D (VF/zi)
Dupa cum se observa, se estimeaza ca numarul de turisme va creste la fiecare 5 ani de la darea in
exploatare a tronsonului analizat. Si transportul de materiale, precum si numarul de autobuze vor
creste, dar intr-un ritm considerabil mai scazut decat turismele. In perspectiva, traficul pentru
transportul de masa lemnoasa va scadea, fiind constant in primii 10 ani de la darea in exploatare a
tronsonului analizat, scazand apoi treptat.

Totusi, traficul total estimat, chiar si cel pentru prognoza cea mai indepartata, va avea valori reduse:
452 VF/zi pentru sectorul
Km 47+600 Km 66+204 si 521 VF/zi pentru sectorul
Km 66+204
legatura cu DN 67 D.
Reabilitarea sectorului de drum national DN 66 A, care face obiectul prezentului proiect va asigura o
legatura directa din Valea Cernei, respectiv localitatile Baile Herculane si Cerna Sat in Valea Jiului de
Vest, respectiv localitatile Campu lui Neag, Uricani, Lupeni, Vulcan si Petrosani.
In perspectiva racordarii DN 66A la reteaua nationala de drumuri, o parte din traficul desfasurat in
prezent pe DN 66 si DN 67D, drumuri nationale care traverseaza numeroase localitati (Baile Herculane,
Obarsia Closani, Baia de Arama, Pestisani, Targu-Jiu etc), va scadea si vor scadea corespunzator si
emisiile de poluanti si nivelul de zgomot in aceste localitati, crescand totodata siguranta circulatiei pe
DN 66 si DN 67D.
Din punct de vedere economic, realizarea acestui obiectiv va aduce avantaje deosebite, atat
transportatorilor, cat si persoanelor fizice, prin scurtarea cu aproximativ 90 km a distantei care separa
zona municipiului Petrosani si localitatile invecinate cu statiunea Baile Herculane.
Totodata se va realiza o legatura directa intre Valea Jiului si zona limitrofa Dunarii din judetul Caras Severin, respectiv o relatie directa cu arterele rutiere din sud-vestul tarii.
Aceasta ruta va asigura scaderea costurilor de transport intre cele doua zone proportional cu scurtarea
distantei, va conduce la echilibrarea retelei de drumuri din zona.
3. Impactul social
Realizarea obiectivului are si un puternic caracter social, preluand o parte insemnata a fortei de munca,
a utilajelor si a echipamentelor disponibilizate din sectorul minier din zona (dupa cum se specifica in
cadrul Hotararii nr 908/1999).
Totodata, impactul pozitiv social se va exercita si in perspectiva, prin reconversia personalului muncitor
in directia viitoarelor ramuri industriale sau de servicii care s-ar putea dezvolta in zona prin atragerea
de capital investitional autohton sau strain.
Redistributia fortei de munca generata prin deschiderea
lucrarilor de constructii s-a inscris ca o
componenta a Programului de restructurare si dezvoltare a activitatii economico-sociale a acestei zone

defavorizate.

1.6. DESCRIEREA PROIECTULUI
1.6.1. Descrierea proiectului

Traseul in plan orizontal
Pentru aducerea drumului forestier existent la elementele unui drum national de clasa tehnica V, s-a
pastrat in general traseul drumului existent, fiind necesare deplasari cuprinse intre 0,5 m - 15 m ale
axei acestuia pe aproape toata lungimea sectorului.
Elementele geometrice in plan vor corespunde unui drum de clasa tehnica V, regiune de munte,
luandu-se in considerare viteza de proiectare 25 km/h (viteza minima 15 km/h), conform STAS 863/86.
Traseul sectorului de drum national DN 66A are o lungime de 18,604 km si se desfasoara pe teritoriul
administrativ al Judetului Gorj, strabatand extremitatea nord-vestica a acestuia, respectiv in aria
administrativ locala a orasului Tismana si a comunei Pades. Acest sector de drum constituie parte
componenta a intregului drumului national DN 66A, si incepe de la km 47+600, din zona Cantonului
Silvic Campusel pe Valea Jiului de Vest, si se termina la km 66+204, in apropierea de coada lacului de
acumulare Valea lui Iovan, pe Valea Cernei.
Drumul national DN 66A se desprinde din drumul national DN 66 la sud de Municipiul Petrosani. Drumul
national DN 66A strabate valea Raului Jiul de Vest, asigurand legatura cu municipiile Vulcan si Lupeni,
cu orasele Aninoasa si Uricani, cu localitatea Campu lui Neag, urmand ca apoi sa traverseze cumpana
de apa carpatica prin intermediul Pasului Jiu-Cerna, coborand pe Valea Cernei, catre localitatea CernaSat si drumul national DN 67D.
Sectorul de drum national DN 66A aflat in cadrul studiului de fata traverseaza in totalitate o zona
montana. Altimetric cotele variaza intre aprox. 1190 in zona de inceput a proiectului, zona Canton Silvic
Campusel, atingand o altitudine maxima din cadrul intregului parcurs al sau in punctul Pasului JiuCerna, de aprox. 1380 m. Altitudinea minima in cadrul traseului de fata, de aprox. 690 m, este
inregistrata catre finalul traseului, respectiv in zona de traversare a Raului Cerna, pod peste Raul Cerna,
zona km 63+700 si a traversarii unei vai torentiale din zona km 64+200 afluent de dreapta a Raului
Cerna, zone aflate catre finalul traseului.
Din zona de inceput a traseului, respectiv km 47+600 pana in zona Pasului Jiu-Cerna, zona km 51+350,
traseul analizat se afla in cadrul bazinului morfohidrografic al Jiului de Vest, in timp ce de parte
cealalta, respectiv din zona Pasului Jiu-Cerna, zona km 51+350 si pana la sfarsitul proiectului, respectiv
km 66+204, sectorul de drum se afla in cadrul bazinului morfohidrografic al Raului Cerna.
Traseul sectorului de drum national DN 66A aflat in cadrul studiului de fata strabate un aliniament
orientat pe directia generala nord-est sud-vest, marcat morfografic si morfometric de aliniamentul
faliei Vaii Cerna si a legaturii sale cu Valea Jiului de Vest.
10

Zona montana traversata de sectorul de drum national DN 66A face parte din cadrul Carpatilor
Meridionali, Grupa Retezat-Godeanu. Baza naturala de sustinere a regiunii este alcatuita dintr-o serie de
masive montane cu morfologie si altimetrie variata. Astfel, se individualizeaza Muntii Retezat (Vf.
Peleaga2509 m), aflati in partea de nord si nord-vest a traseului sectorului de drum national DN 66A,
respectiv a Masivului Retezatul Mic sau a Retezatului Calcaros (Piule-Iorgovan2014 m) aflat in
imediata vecinatate a zonei Cantonului Sivic Campusel si a partii lateral-stanga a cursului Vaii Jiului de
Vest. In imediata vecinatate a acestora, cu un alt substrat geologic, ca o prelungire domoala si
prelunga, catre sud-vest se afla Muntii Godeanu (Vf. Gugu2290 m), aflati pe partea dreapta a vaii
Raului Cerna si a traseului sectorului de drum national DN 66A (Masivele Soarbele-Sturu 2149 m
Paltina-2152 m Maneasa Gardomanu Galbena-2194 m). De partea opusa acestora, pe partea
stanga a vaii si a traseului sectorului de drum national DN 66A se afla Muntii Valcan (Vf. Straja-1868
m), individualizati aici prin Masivul Oslea (Vf. Oslea1948 m). Prelungirea catre sud-vest a Masivului
Oslea se realizeaza treptat printr-o culme principala care altitudinal coboara usor (Sarba-1743 m Turcineasa-1518 m Alunu-1150 m), realizand trecerea in unitatea Muntilor Mehedinti.
Toata aceasta zona montana, inclusiv traseul sectorului de drum national DN 66A se afla pe teritoriul
unor arii naturale protejate. Astfel, in sensul parcurgerii traseului strabatut de drumul national DN 66A
se intalnesc sau se suprapun mai multe zone protejate.
In zona traseului sectorului de drum national DN 66A, se intalnesc o serie de zone (areale) protejate
care fac parte din Reteaua europeana Natura 2000 in Romania. Aceste areale sunt reprezentate prin
urmatoarele zone:
situri de importanta comunitara:
-
SCI Muntii Retezat;
SCI Domogled Valea Cernei;
SCI Nordul Gorjului de Vest.
arii de importanta avifaunistica:

-
SPA Muntii Retezat;
SPA Domogled Valea Cernei;
Astfel, situl de importanta comunitara SCI Nordul Gorjului de Vest se suprapune in zona traseului
sectorului de drum national DN 66A pe unitatea montana a Masivului Oslea (Muntii Valcan) si a unei
mici parti din Masivul Retezatul Mic (Muntii Retezat). Acest sit se afla in zona de inceput a proiectului,
respectiv zona Canton Silvic Campusel, respectiv de la km 47+600 pana in zona km 50+350, zona
Pasului Jiu-Cerna. Traseul drumului national DN 66A traverseaza aceasta arie naturala protejata SCI pe
o distanta de aprox. 2,750 m.
11

Din zona Pasului Jiu-Cerna, respectiv zona km 50+350 si pana la sfarsitul proiectului, respectiv km
66+204, sectorul de drum national DN 66A strabate trei arii naturale protejate, respectiv situl de
importanta comunitara SCI Domogled - Valea Cernei, aria de importanta avifaunistica SPA
Domogled - Valea Cernei si arealul Parcului National Domogled-Valea Cernei. Practic,
suprafatal Parcului National Domogled Valea Cernei cuprinde si arealele celor doua arii protejate SPA
si SCI Domogled Valea Cernei. Traseul de drum traverseaza si strabate aceaste arii naturale protejate
pe o lungime de 15,854 km.
Totodata, este de amintit faptul ca sectorul de drum national DN 66A, mai ales pentru zona km 47+600
50+350 (zona de inceput), respectiv sectorul de drum ce corespunde bazinului morfohidrografic al
Jiului de Vest se desfasoara in vecinatatea sitului de importanta comunitara SCI Muntii Retezat, a
ariei de importanta avifaunistica SPA Muntii Retezat, acesta doua integrate in unitatea natural
protejata a Parcului National Retezat.
Traseul sectorului de drum national DN 66A traverseaza si alte zone protejate, rezervatii, monumente
ale naturii, reprezentate prin formatiunea geologica Stanca Rosie din zona km 58+100, precum si zona
integrala a Ciucevelor Cernei.
Sub aspectul sinuozitatii drumului, acesta prezinta succesiuni de curbe, sinuozitate fiind una ridicata,
dat fiind faptul ca acesta traverseaza o regiune de munte, cu o adancime si o fragmentare a reliefului
mare.
Primii kilometrii, respectiv zona de inceput a traseului km 47+600 si pana in zona km 50+350, se
desfasoara pe un profil longitudinal ascendent, sectorul de drum atingand altitudinea maxima a
intregului traseu, de aprox. 1380 m in Pasul Jiu-Cerna, pe interfluviul principal carpatic. Pentru aceasta
zona, sectorul de drum strabate partea dreapta a cursului superior al Vaii Jiului de Vest, vale ce se
continua catre zona inalta-alpina a Retezatului Mic, prin Valea Soarbele. Traseul de drum, nu
traverseaza aceasta vale, ci doar un afluent mai important al acesteia denumit Sarba, afluent de
dreapta ce isi are obarsia in Masivul Oslea sub Varful Sarba. Practic, confluenta celor doua cursuri de
apa, Soarbele si Sarba formeaza Jiul de Vest. In aceasta zona, drumul strabate o alternanta de areale
forestiere cu zone de fanate si zone defrisate. Parcele cu vegetatie forestiera este alcatuita
predominant din paduri de conifere (molid si brad) mai ales pentru zona joasa din apropierea
Cantonului Silvic Campusel si de-a lungul vailor, precum si din paduri de fag, intalnite catre partea mai
inalta, din zona Pasului Jiu-Cerna. Padurile compacte de fag din zona inalta reprezinta un factor rezultat
al frecventelor inversiuni de temperatura intalnite in aceasta zona. Binenteles, numeroase parcele
foresteire sunt reprezentate dintr-un amestec molid-fag, dar si din specii azonale.
Din zona Pasului Jiu-Cerna, km 50+350, sectorul de drum national DN 66A patrunde in cadrul Parcului
National Domogled-Valea Cernei, urmand pana in zona km 63+700 pod peste Raul Cerna, profilul
12

longitudinal al drumului sa fie unul descendent pe urmatorii 13 km lungime, atingnad din punctul cel
mai inalt al traseului aprox. 1380, la altitudinea de aprox. 690 m in zona albiei Raului Cerna. Din zona
de pas, drumul strabate culmile si vaile secundare vestice si nord-vestice ale Muntilor Valcan (Masivul
Oslea), traversand o zona puternic impadurita in cea mai mare parte, in alternanta cu zone lipsite de
vegetatie forestiera, cum sunt cele din zona km 53+250, 54+250 si zona Stanca Rosie de la km
58+100. Aspectul peisajului este dat de alternanta zonelor calcaroase cu varietatea de forme ce
constituie parti din Rezervatia Ciucevelor Cernei (Ciuceava Sturu, Ciuceava Sarbii, Ciuceava Mare,
Ciuceava Neagra, Ciuceava Frasinului) si masivitatea culmilor glaciare si periglaciare a Muntilor
Godeanu. Drenajul natural al retelei hidrografice este orientat catre Valea Cernei, respectiv a Vaii
Cernisoara. Catre aceasta se indreapta si Valea Ogasul Sec, prin afluentii caruia traverseaza si drumul
national DN 66A, vale ce se afla sub punctul de belvedere de la Stanca Rosie.
Incepand cu zona km 61+300 traseul sectorului de drum national DN 66A se inscrie pe partea stanga a
Vaii Cerna, strabatand o zona mai larga, cea a unor bazinete alungite create de lunca Raului Cerna.
Raul Cerna este format din unirea unor parauri care isi au obarsia in partea superioara a Muntilor
Godeanu, respectiv din Paraurile Sturu si Cernisoara, precum si a Paraurilor Cernisaoara cu Maneasa, in
aval de confluenta primelor amintite mai sus. Aici in zona joasa, drumul national DN 66 intersecteaza
din partea dreapta un drum forestier de exploatare care patrunde pe in lungul vailor Cernisoara si
Maneasa.
In zona km 63+500 pe partea dreapta a drumului, dincolo de albia Raului Cerna se afla Izbucul Cernei.
Acesta este format din trei izvoare dstincte care tasnesc din grohotisul Ogasului Chicerii din cadrul
Ciucevele Chicerii si a Ogasului Cald. Izbucul Cernei constituie cel mai mare izbuc din tara avand un
debit mediu de 1,5 2 m3/s. Temperatura apei este una constanta, atat vara cat si iarna, respectiv in
jurul valorii de 8OC.
In zona km 63+700 traseul drumului national DN 66A traverseaza Raul Cerna prin intermediul unui pod
de pe partea stanga pe partea dreapta a acestuia, zona pe care isi va desfasura traseul pana la finalul
proiectului, in zona km 66+204. In aval de pod se afla si coada Lacului Valea lui Iovan. Inainte de
podul peste Raul Cerna, traseul drumului national DN 66A intersecteaza un drum de acces si exploatare
care face legatura peste culmea Muntilor Mehedinti, pe sub Varful Milan in bazinul Raului Motru, pe
valea cu acelasi nume, catre Valea Mare Baia de Arama. Aceasta acumulare este formata prin bararea
Raului Cerna, in aval cu confluenta cu Paraul Ivoan,. Bazinul colector are o suprafata de 131 km2, cu o
dispunere perpendiculare pe axul Vaii Cerna sau a Culoarului Cerna. Acumularea volumului de apa se
realizeaza in cea mai mare parte din afluenta naturala a Raului Cerna, dar si prin lucrarile complexe de
captare a principalelor paraie din zona. Lacul de acumulare format in spatele barajului are o suprafata
de 292 ha si un volum maxim de 124 milioane m3. Apa prelevata din acumularea Valea lui Iovan este
13

transportata catre CHE Motru prin aductia subterana Cerna-Motru cu o lungime de 5930 m. Lacul Valea
lui Iovan a dat nastere totodata unei zone turistice si de agrement de pe malurile fapt ce ar putea
constitui o puternica sursa de atractie pentru turisti in conditiile in care vor fi asigurate conditii de
transport sigure si economice realizate prin intermediul drumului national DN 66A.
Profilul longitudinal
In profil longitudinal s-a urmarit corectarea declivitatilor actuale (care pe unele portiuni sunt pana la 14
17 %), astfel incat panta proiectata a drumului sa se incadreze in prevederile STAS 863/85,
declivitatile maxime fiind de 9 %.
Profil transversal
In conformitate cu tema de proiectare, drumul va avea o platforma cu latimea de 7,00 m, din care:
-
Parte carosabila: 6,00 m;
Acostamente: 2 x 0,50 m.
Structura rutiera
Structura rutiera proiectata are urmatoarele straturi:
-
4 cm beton asfaltic in strat de uzura;
6 cm beton asfaltic in strat de legatura;
6 cm mixtura asfaltica in strat de baza;
25 cm piatra sparta;
30 cm balast.
Colectarea apelor pluviale

In lungul drumului au fost proiectate rigole din beton de ciment (beton C12/15), asezate pe un strat de
5 cm de nisip pilonat.
Lucrari de arta
Podul existent la Km 63+825 peste raul Cerna va fi refacut pentru a corespunde urmatoarelor cerinte:
-
Clasa de incarcare E;
Clasa de importanta: III;
Categoria de importanta: B;
Clasa de incarcare: E (A30 - V80);
Viteza de proiectare: 30 Km/h;
Clasa de trafic: greu;
Durata normata de serviciu: 50 ani.
14

Fig. Nr. 1.6.-1 - Fotografii pe DN 66 A, zona podului peste Raul Cerna (Km 63+700)
Podul va avea urmatoarele caracteristici tehnice:
-
Lungimea totala: 53,70 m;
Nr. deschideri: 2 x 21,0 m;
Latimea podului: 12,0 m din care:

-
parte carosabila: 8,40 m
trotuare: 2 x 1,00 m
Gabaritul sub pod: 4,90 m;
Profil longitudinal: convex;
Profil transversal: acoperis, panta 2%;
Racordari cu terasamentele: ziduri intoarse, dale racordare, sferturi de con si aripi din beton simplu;
Calea pe pod, avand latimea de 8,40 m este delimitata cu borduri denivelate si parapete
directionale tip greu;
Trotuarele au latimea de 1,0 m, fiind denivelate si realizate din asfalt turnat de 3,0 cm grosime pe
un strat de beton de completare de 25 cm grosime in care sunt
inglobate tuburi PVC pentru
traversarea eventualelor retele;

-
Podul este protejat spre exterior cu parapeti metalici pietonali;
Scurgerea apelor de pe pod se realizeaza prin pante transversale si pante longitudinale racordate la
gurile de scurgere si casiurile pe taluz de la capetele podului.
15

Rampele de acces se vor racorda la pod prin pene de racordare pe o lungime de 25,0 m.
Rampele podului vor avea urmatoarele caracteristici tehnice:
-
Lungime: 176,89 m;
Profil transversal: rambleu 0,3 - 5,0 m;
Latimea platformei: 8,60 - 12,80 (14,40) m (din care carosabil = 6,60 8,40 m);
Panta transversala : 2,5%.
Lucrari de consolidare-protectie versanti

La stabilirea solutiilor de consolidari s-au avut in vedere urmatoarele:
-
asigurarea elementelor geometrice ale platformei drumului;
sustinerea platformei drumului;
consolidarea terasamentelor de rambleu;
micsorarea volumului de sapaturi si asigurarea stabilitatii la unele deblee;
colectarea apelor de suprafata si dirijarea lor catre emisar;
limitarea amprizei drumului cu structuri de sprijin, limitare impusa de existenta unor obstacole
(proprietati, utilitati etc.) sau lungimi mari ale taluzurilor;
posibilitatile tehnice de executie ale constructorului, avand in vedere configuratia reliefului in zona.
Fata de aceste considerente au fost proiectate urmatoarele tipuri de lucrari de consolidare prezentate:
-
Structuri de sprijin de rambleu;
Structuri de sprijin de debleu;
Protectii versanti cu plase ancorate.
Amenajare treceri la nivel pentru animale
Descrierea lucrarilor de consolidari proiectate:
Structuri de sprijin la ramblee

Structura de sprijin din beton armat
S-au prevazut structuri din beton armat, cu elevatii de inaltimi variabile cuprinse intre 28.00m, suple,
necesare pentru limitarea suprafetelor de teren ocupate.
Pentru evacuarea apei provenita din infiltratii la intradosul structurilor de sprijin se executa un dren din
balast, protejat cu geotextil cu rol anticontaminant, evacuarea drenului facandu-se prin intermediul
barbacanelor 110mm dispuse la baza drenului. La inaltimi mai mari de 2.00m ale elevatiei, se va
monta un rand de barbacane si la partea superioara, pentru aeraj.
La inaltimi ale elevatiei cuprinse intre 68.00m se vor fixa ancore in pintenul fundatiei, a caror lungime
variaza in functie de inaltimea elevatiei.
16

Structura de sprijin de rambleu din zidarie de piatra

Sunt prevazute pentru sustinerea platformelor si umpluturilor pentru platforma drumului, amplasate pe
terenuri stabile, neafectate de alunecari, in situatia in care terasamentele nu se pot executa cu taluzuri
obisnuite.
Fundatia se realizeaza din beton ciclopian, iar elevatia din zidarie de piatra. Zidul de sprijin se executa
din aval spre amonte pe tronsoane de 5.00m, intre tronsoane fiind executate rosturi de separatie
realizate din doua straturi de carton bitumat.
Pentru evacuarea apei provenite din infiltratii, la intradosul zidului de sprijin se executa un dren din
zidarie uscata de piatra bruta, protejat cu geotextil cu rol anticontaminant, evacuarea drenului facanduse prin intermediul barbacanelor =110mm dispuse la baza acestuia.
Structuri de sprijin la deblee

Structura de sprijin de debleu din zidarie de piatra
Pentru sustinerea versantilor inalti stabili sau afectati de alunecari de suprafata, limitarea sapaturilor si
a suprafetei ocupate, se folosesc structuri de sprijin de debleu din zidarie de piatra cu fundatia din
beton ciclopian.
Se executa sapatura numai pentru un tronson de 5.00m, se cofreaza si toarna fundatia si se executa
zidaria pentru elevatie. Sapaturile pentru ziduri se vor executa pe tronsoane alternative cu peretii
sprijiniti, nu se vor ataca sapaturile pe intregul front de lucru pentru a nu se dezechilibra versantii. Se
va acorda o atentie deosebita executiei sprijinirilor de taluz pe timpul executiei.
Pe toata lungimea din spatele zidului se va construi un dren umplut cu piatra bruta. La partea
superioara a acestuia este prevazut un capac din argila pentru a impiedica patrunderea apelor din
precipitatii in dren. Filtrul drenului se va realiza din material netesut si neimpregnat. Pentru evacuarea
apelor colectate in dren s-au prevazut barbacane din tevi 110mm.
Structura de sprijin de debleu din beton prefabricat
Are rol de limitare a suprafetelor ocupate si de indepartare si dirijare a apelor de suprafata. Prevazuta
in zone cu versanti stabili, solutia adoptata necesita volume mici de sapaturi.
Pentru evacuarea apei provenite din infiltratii, la intradosul zidului de sprijin se executa un dren din
zidarie uscata de piatra bruta, protejat cu geotextil cu rol anticontaminant, evacuarea drenului facanduse prin intermediul barbacanelor =110mm dispuse la baza acestuia. La partea superioara a drenului
este prevazut un capac din argila pentru a impiedica patrunderea apelor din precipitatii in interiorul lui.
Structura de sprijin din placi ancorate din beton armat prefabricat
Sunt dispozitive care impart incarcarile transmise de versant intre lucrarile de ancoraj. Armatura
transmite incarcarea de la placa de distributie la teren sau roca fiind echipata cu dispozitive de protectie
17

impotriva coroziunii. Conducta de injectie, prevazuta cu conducta de aerare, face posibila umplerea
bulbului interior cu un volum controlat.
Lucrarea presupune executarea forajului tubat, montarea ancorei cu ajutorul distantierilor din plastic si
injectarea cu suspensie de ciment.
Dupa intarirea injectiilor, se curata versantul, se monteaza placile prefabricate pe un strat de mortar de
ciment M100.
Protectie versanti cu plase ancorate

Sunt lucrari de protectie a taluzurilor de debleu stancoase si inalte, cu pante mari, unde exista pericol
de cadere de material marunt rezultat din degradarea stancii la suprafata, sau ca urmare a sapaturilor
cu explozibil facute la executie.
Etapele de executie sunt:
- finisarea taluzului (dislocarea cu unelte de mana a stancii alterate);
- executia protectiei, si anume:
forarea gaurilor pentru ancore;
introducerea si betonarea ancorelor;
fixarea unei bare din OB 37 de ancorele de creasta pentru prinderea plaselor de sarma la
partea superioara;
intinderea plasei pe taluzuri si fixarea ei cu piroane sau ancore din OB 37 min = 12 mm,
l min = 0,50 m;
rigidizarea plasei cu bare din OB 37 montate sub forma de retele.
Amenajare treceri la nivel pentru animale (vezi plansele nr. 6 si 7)

In conformitate cu propunerile din Studiul de biodiversitate intocmit de Colectivul Universitatii de Vest
din Timisoara, Departamentul de Biologie, vor fi amenajate treceri la nivel pentru animale la
urmatoarele pozitii kilometrice: Km 56+000, Km 59+090, Km 59+300 si Km 59+780.
Aceste lucrari constau din:
-
Amenajari ale zonelor de debleu

Zidurile de sprijin de debleu de la marginea platformei drumului se vor intrerupe pe o lungime de
aproximativ 10.00 m pentru realizarea excavatiilor perpendiculare pe drum, avand panta de maxim
1:1.
Excavatiile vor fi protejate cu geocelule in grosime de minim 20 cm umplute cu pamant vegetal
inierbat. Taluzurile laterale acestor excavatii vor fi sprijinite cu ziduri de sprijin pe coronamentul
carora se vor monta plase pentru protectia si dirijarea animalelor pe aceste rampe.
Amenajari ale zonelor de rambleu
18

Rampele de acces se vor realiza perpendicular pe zidurile de sprijin ce asigura stabilitatea corpului
drumului. Panta in lungul rampei este de cel mult 1:1, aceasta stabilindu-se in functie de panta
terenului natural si al conditiilor locale specifice fiecarui amplasament.
Rampele se vor executa din umpluturi de pamant armat cu geocelule umplute cu pamant vegetal
inierbat.
Umpluturile rampelor vor fi marginite de ziduri de sprijin ce vor urmari configuratia terenului
natural. In dreptul acestor rampe de racordare cu terenul natural parapetele metalic de la
marginea platformei se va intrerupe pe o lungime de aproximativ 10.00 m si inlocuit cu parapete
discontinuu cu spatii de trecere animale de circa 1.50 m.
Pentru protectia si dirijarea animalelor se vor monta plase pe coronamentul zidurilor.
Lucrari hidrotehnice
Pentru preluarea apelor de pe vai, versanti, izvoare ori descarcarea rigolelor care colecteaza apele
meteorice de pe drum a fost necesara proiectarea de podete noi.
Astfel, suplimentar fata de situatia actuala, au fost prevazute urmatoarele podete:
-
75 bucati de podete dalate L = 2,00 m;
Tabel nr. 1.6.-2 - Podete
Suprafata
Determinare
debite maxime
Nr.
Pozitie
bazinului
crt.
kilometrica
hidrografic
q5%
q2%
km
m /s
m /s
Podet
Garda
(bxh)
(m)
47+704
0,46
4,61
6,68
4x1.8
0,65
48+148
0,06
0,95
1,38
2x1.8
0,56
48+333
8,35
12,11
5x1.8
0,5
48+521
0,21
2,28
3,31
2x1.8
0,66
48+832
0,063
0,68
0,99
2x1.8
0,68
48+994
0,023
0,30
0,43
2x1.8
0,91
49+308
0,083
0,90
1,31
2x1.8
0,58
49+628
0,5
5,43
7,87
4x1.8
0,52
19

Suprafata
Determinare
debite maxime
Nr.
Pozitie
bazinului
crt.
kilometrica
hidrografic
q5%
q2%
km
m3/s
m3/s
Podet
Garda
(bxh)
(m)
50+090
0,038
0,49
0,71
2x1.8
0,79
10
50+829
0,1
1,25
1,82
2x1.8
1,04
11
50+887
0,1
1,25
1,82
2x1.8
1,04
12
51+180
0,08
0,94
1,36
2x1.8
0,57
13
51+238
0,08
0,94
1,36
2x1.8
0,57
14
51+265
0,08
0,94
1,36
2x1.8
0,57
15
51+357
0,08
0,94
1,36
2x1.8
0,57
16
51+627
0,094
1,06
1,54
2x1.8
0,51
17
51+908
0,033
0,41
0,60
2x1.8
0,83
18
52+002
0,033
0,41
0,60
2x1.8
0,83
19
52+197
0,22
2,52
3,65
2x1.8
0,58
20
52+538
0,15
1,75
2,54
2x1.8
0,84
21
52+650
0,04
0,52
0,75
2x1.8
0,77
22
52+883
0,04
0,52
0,75
2x1.8
0,77
23
52+945
0,04
0,52
0,75
2x1.8
0,77
24
53+176
0,1
1,21
1,76
2x1.8
1,05
25
53+568
0,1
1,21
1,76
2x1.8
1,05
26
53+784
0,1
1,21
1,76
2x1.8
1,05
27
53+910
0,1
1,21
1,76
2x1.8
1,05
28
54+232
0,1
1,04
1,51
2x1.8
0,52
29
54+775
0,09
1,07
1,55
2x1.8
0,51
30
55+350
0,09
1,07
1,55
2x1.8
0,51
31
55+533
0,06
0,68
0,98
2x1.8
0,68
32
55+762
0,06
0,68
0,98
2x1.8
0,68
20

Suprafata
Determinare
debite maxime
Nr.
Pozitie
bazinului
crt.
kilometrica
hidrografic
q5%
q2%
km
m3/s
m3/s
Podet
Garda
(bxh)
(m)
33
55+912
0,06
0,68
0,98
2x1.8
0,68
34
56+093
0,55
6,43
9,32
5x1.8
0,56
35
56+219
0,05
0,54
0,79
2x1.8
0,76
36
56+335
0,05
0,54
0,79
2x1.8
0,76
37
56+394
0,05
0,54
0,79
2x1.8
0,76
38
56+440
0,05
0,54
0,79
2x1.8
0,76
39
56+690
0,1
1,19
1,72
2x1.8
1,05
40
56+764
0,1
1,19
1,72
2x1.8
1,05
41
56+780
0,1
1,19
1,72
2x1.8
1,05
42
57+023
0,1
1,09
1,57
2x1.8
0,51
43
57+230
0,1
1,09
1,57
2x1.8
0,51
44
57+365
0,1
1,09
1,57
2x1.8
0,51
45
57+657
0,02
0,35
0,51
2x1.8
0,87
46
57+980
0,02
0,35
0,51
2x1.8
0,87
47
58+320
0,02
0,35
0,51
2x1.8
0,87
48
58+493
0,02
0,35
0,51
2x1.8
0,87
49
58+840
0,08
1,07
1,55
2x1.8
0,51
50
58+905
0,09
1,05
1,53
2x1.8
0,51
51
58+990
0,09
1,05
1,53
2x1.8
0,51
52
59+100
0,09
1,05
1,53
2x1.8
0,51
53
59+343
0,3
3,51
5,09
2x1.8
0,84
54
59+607
0,3
3,26
4,72
2x1.8
0,89
55
59+780
0,3
3,26
4,72
2x1.8
0,89
21

Suprafata
Determinare
debite maxime
Nr.
Pozitie
bazinului
crt.
kilometrica
hidrografic
q5%
q2%
km
m3/s
m3/s
Podet
Garda
(bxh)
(m)
56
60+344
0,03
0,43
0,62
2x1.8
0,83
57
60+476
0,03
0,43
0,62
2x1.8
0,83
58
60+608
0,03
0,43
0,62
2x1.8
0,83
59
60+708
0,03
0,43
0,62
2x1.8
0,83
60
60+836
0,19
1,98
2,88
2x1.8
0,76
61
61+035
0,19
1,98
2,88
2x1.8
0,76
62
61+140
0,16
1,87
2,71
2x1.8
0,8
63
61+187
0,16
1,87
2,71
2x1.8
0,8
64
61+400
0,019
0,32
0,46
2x1.8
0,89
65
61+560
0,15
1,63
2,36
2x1.8
0,89
66
61+650
0,15
1,63
2,36
2x1.8
0,89
67
61+735
0,041
0,45
0,65
2x1.8
0,81
68
61+840
0,041
0,45
0,65
2x1.8
0,81
69
62+046
0,19
2,22
3,22
2x1.8
0,68
70
62+180
0,19
2,22
3,22
2x1.8
0,68
71
62+660
0,59
6,90
10,00
5x1.8
0,5
72
62+947
0,075
1,00
1,45
2x1.8
0,54
73
63+153
0,49
4,91
7,12
4x1.8
0,6
74
63+472
0,07
0,91
1,31
2x1.8
0,58
75
63+590
0,07
0,91
1,31
2x1.8
0,58
76
64+184
0,89
7,80
11,31
5x1.8
0,39
77
64+386
0,042
0,67
0,97
2x1.8
0,68
78
64+688
0,19
2,06
2,99
2x1.8
0,75
22

Suprafata
Determinare
debite maxime
Nr.
Pozitie
bazinului
crt.
kilometrica
hidrografic
q5%
q2%
km
m3/s
m3/s
Podet
Garda
(bxh)
(m)
79
64+980
0,048
0,80
1,16
2x1.8
0,63
80
65+475
0,043
0,72
1,04
2x1.8
0,68
81
65+605
0,02
0,35
0,51
2x1.8
0,83
82
66+081
0,088
1,18
1,70
2x1.8
0,5
Pentru impiedicarea aducerii de material pietros si lemnos de pe versanti pe drum s-a propus realizarea
a 16 amenajari de torenti de pe versanti.
Tabel nr. 1.6.-3 Amenajari torenti

Tip lucrare
Prag retinere
aluviuni din
gabioane
Prag de retinere
aluviuni din plasa
ancorata de inalta
rezistenta
Lungime
Pozitie KM
Nr. buc.
47+700
48+333
56+093
62+660
63+153
64+184
52+170
52+277
53+568
54+544
54+863
59+100
59+780
170
110
300
aplicata (m)
61+670 Protectie mal cu

ziduri din
gabioane
61+840
62+925 63+035
63+230 63+530
23

Torentii sunt cursuri de apa caracteristice regiunilor muntoase si deluroase, cu pante mari si
neregulate, cu apa putina sau chiar seci in cea mai mare parte a anului, dar care in timpul ploilor mari
si topirii zapezilor, prezinta viituri violente si de scurta durata cu aport mare de material solid.
Curgerea acestora este caracterizata de viteze mari, capacitate mare de eroziune si antrenare,
transportand in timpul viiturilor copaci, bolovani, aluviuni si depozitandu-le in partea inferioara a
cursului lor.
Pericolul pe care il reprezinta torentii pentru drum consta in faptul ca acestia pot produce inundatii ale
drumului, iar prin accentuarea eroziunii in adancime acestia pot compromite stabilitatea versantilor.
-
Praguri de retinere aluviuni
Aceste tipuri de lucrari sunt lucrari hidrotehnice transversale, foarte importante in amenajarea retelei
hidrografice torentiale. Ele au ca scop atat reducerea scurgerilor de suprafata, diminuarea transportului
de aluviuni, cat si apararea drumului impotriva viiturilor. Au rolul de limitare a caracterului torential
amonte de podet, de retinere a aluviunilor si creare a unei pante de echilibru, de stabilizare a malurilor
si fundului albiei.
Aceste tipuri de praguri de retinere aluviuni sunt lucrari transversale prevazute din gabioane, fiind
lucrari elastice.
Lucrari pentru protectia mediului

Lucrarile pentru protectia mediului se refera la protectia faunei din Parcul Domogled Valea Cernei si la
protectia formatiunii geologice Stanca Rosie care este rezervatie geologica, si se afla in zona de
conservare speciala/zona de protectie integrala a Parcului National Domogled Valea Cernei.
Pentru a se stabili lucrarile necesare pentru protectia faunei si a zonei de conservare speciala Stanca
Rosie a fost elaborat de catre personalul catedrei de biologie a Facultatii de Chimie Universitatea de
Vest Timisoara un Studiu de biodiversitate Studiu de biodiversitate DN 66A km 47+600-
66+204 Campu lui Neag-Cerna.

In cadrul studiului au fost identificate zonele prin care in prezent mamiferele traverseaza sectorul de
drum, precum si zonele de reproducere a amfibienilor si s-a stabilit necesitatea prevederii urmatoarelor
lucrari/masuri de protectie:
-
6 viaducte care vor asigura accesul de pe o parte a alta a drumului a faunei mari: cerb, urs si
mistret (vezi Plansele nr.2,3,4,17,20,21,22,23,24,25 atasate la prezentul studiu). Caracteristicile
acestor viaducte sunt urmatoarele:
24

Tabel nr. 1.6.-4 Viaducte
Lungime
Nr.
Pozitia
Crt
kilometrica
1.
52+170
4x10.00
50.00
2.
52+277
5x10.00
50.00
3.
52+595
6x10.00
60.00
4.
52+703
5x10.00
50.00
5.
54+554
7x10.00
70.00
6.
54+863
5x10.00
50.00
Deschideri
suprastructura
viaduct
4 zone unde se vor amenaja treceri la nivel pentru animale si nu se vor mai monta
parapeti de protectie la marginea platformei drumului in vederea asigurarii faunei
posibilitatea de a traversa drumul. Aceste zone sunt urmatoarele: km 56+000, km 59+090, km
59+300 si km 59+780 (vezi Planselr nr. 6 ,7 si 17 atasate la prezentul studiu). In aceste zone de
recomanda interzicerea opririi si stationarii.
Un podet pozitionat la km 48+994 care asigura si protectie pentru amfibieni, aceasta

zona fiind indicata ca zona de reproducere a lor (vezi Plansa nr. 17 atasata la prezentul
studiu).;
La km 58+075, pentru a nu afecta rezervatia geologica Stanca Rosie s-a proiectat un

viaduct de coasta cu suprastructura in consola. Caracteristicile acestui viaduct cu
suprastructura in consola sunt: lungime = 99 m, fiind alcatuit din
grinzi prefabricate
precomprimate (vezi Plansele nr. 5 , 17 si 26 atasate la prezentul studiu).

In zonele de trecere ale mamiferelor mari amenajate la nivel cu drumul se mai recomanda:
-
Reducerea vitezei, prin montarea indicatoarelor de reducere a vitezei, precum si montarea

bumperelor la nivelul partii carosabile;
Interzicerea claxonatului, prin montarea de panouri de semnalizare;
Lucrari de siguranta circulatiei

In vederea asigurarii sigurantei circulatiei rutiere au fost proiectati parapeti metalici de tip greu si foarte
greu in lungime de 19 000 m si in zonele de trecere la nivel a mamiferelor se vor amplasa parapeti
New Jersey . In zonele unde sunt amenajate trecerile la nivel pentru mamifere, parapetii metalici vor fi
inlocuiti cu elemente de parapeti din beton pe o lungime de 12 m. Acestia vor fi intrerupti cu 1,5 m
pentru a permite trecerea la nivel a mamiferelor (Vezi plansa nr.6).
Proiectul a prevazut de asemenea, semnalizarea verticala a drumului cu indicatoare rutiere si
semnalizarea orizontala a lui prin marcarea axului.
25

1.6.2. Informatii privind resursele ce vor fi folosite

Pentru reabilitarea acestui sector de drum al DN 66 A, Constructorul isi va procura materiile prime de la
urmatoarele surse:

Materii prime
Denumirea
Surse de materii
prime
Piatra sparta
Cariera Paroasa
Sorturi pentru asfalt
Cariera Paroasa
Sorturi pentru beton
Balastiera Lazaru
Prefabricate
S.C. Prebet Aiud
Cariera Poroasa se afla pe partea dreapta a DN 66 A, la Km 30+200. Sorturile de agregate pentru

fabricarea betonului sunt produse intr-o statie de concasare, sortare, spalare, aflata in Baza de
productie din Organizarea de santier situata pe DN 66 A la Km 35.
Estimarea principlelor cantitati de materii prime si materiale

-
Volumele de terasamente:
Tabel nr. 1.6. 3 Volumul de terasamente

Nr.crt.
1
2
Lucrare
Sapaturi manuale
Sapaturi mecanice
U.M.
Cantitatea
m3
28.202
253.800
40.200
Sapatura mecanica ziduri
Sapatura manuala ziduri
m3
3
7.105
Sapatura mecanica - rigole din beton si ciment
20.000
Sapaturi in cheson
m3
1.107
Umplutura pamant manual
m3
4.238
Umplutura pamant mecanic
Total terasamente
12.700
367.352
Intrucat volumul de sapatura va fi mult mai mare decat cel de umplutura (Vsapatura~350000 m3 si
Vumplutura ~17000 m3) nu va fi nevoie de gropi de imprumut.
-
Piatra sparta: 53.325 m3;
Balast: 54.330 m3;
Pietris: 205 m3;
Mixtura asfaltica: 13.861 t
Caracteristicile materialelor care vor fi puse in opera vor fi indicate in Caietele de Sarcini.
26

Estimarea necesarului de resurse energetice, de substante si preparate chimice

Necesarul resurselor energetice, substantelor si preparatelor chimice a fost estimat pe baza cantitatilor
de lucrari prevazute in cadrul Studiului de Fezabilitate si pe baza unor informatii de la Constructor
privind consumurile de resurse energetice la tronsonul de drum executat deja, Km 30+604 - Km
47+600.
Tabel nr. 1.6. 4 Informatii privind productia si necesarul resurselor energetice

Productia
Denumirea
Resurse folosite in scopul asigurarii productiei
Cantitatea anuala
ASFALT
BETON
AGEREGATE
Denumirea
Cantitatea anuala
Furnizor
Combustibil tip M
75000 l
ROMPETROL
Filer
500 tone
CHISCADAGA
Bitum
300 tone
MOL UNGARIA
Energie electrica
90 000 kw
Electrica Banat
Motorina
20 tone
ROMPETROL
Ciment
5000 tone
CHISCADAGA
Energie electrica
25000 kw
Electrica Banat
Motorina
20 tone
ROMPETROL
Motorina
40 tone
ROMPETROL
5000 t
15000 m
20000 m3
Substante periculoase
Executia lucrarilor pentru reabilitarea drumului va necesita utilizarea unor materiale care prin
compozitie sau prin efectele potentiale asupra sanatatii angajatilor sunt incadrate in categoria
substantelor toxice si periculoase. Conform autorizatiei de mediu pe care constructorul o detine pentru
Organizarea de Santier, cantitatile anuale ale sustantelor clasificate ca substante periculoase care vor fi
utilizate in perioada de constructie a sectorului de drum sunt estimate a fi urmatoarele:
-
Motorina, utilizata pentru functionarea echipamentelor si a unora dintre mijloacele de transport;
Lubrifianti (uleiuri motor = 1000 l/an, vaselina = 0,5t/an, bitum = 300 t/an);
Vopsele = 500 kg/an.
Alimentarea cu carburanti a utilajelor va fi efectuata cu cisterne auto, ori de cate ori va fi necesar.
Utilajele cu care se vor lucra vor fi aduse in santier in perfecta stare de functionare, avand facute
reviziile tehnice si schimburile de lubrifianti.
Schimbarea lubrifiantilor se va executa dupa fiecare sezon de lucru in ateliere specializate, unde se vor
efectua si schimburile de uleiuri hidraulice si de transmisie.
In cazul in care vor fi necesare operatii de intretinere sau schimbare a acumulatorilor auto, acestea nu
se vor executa in santier, ci intr-un ateier specializat, unde se vor efectua si schimburile de anvelope.
27

Depozitarea combustibililor se face in 2 bazine de cate 20 de tone fiecare, ingropate, iar alimentarea se
face cu o pompa de carburanti.
Caracteristicile Organizarii de Santier

In prezent, Constructorul care a executat lucrari pe sectoarele DN 66A anterioare acestui sector si care
va executa si sectorul Km 47+600 Km 67+204 are amenajata o Organizare de santier, situata pe raza
comunei Campu lui Neag, in zona Buta, pe malul drept al Jiului de Vest. Aceasta Organizare de
santier va fi folosita si pentru sectorul care face obiectul prezentului Raport.
Organizarea se afla de o parte si de alta a DN 66A, in dreptul bornei kilometrice 35.
Pe partea stanga a drumului, Organizarea de santier cuprinde urmatoarele:
-
Containere pentru birouri;
Atelier mecanic;
Magazie;
Laborator;
Depozit de carburanti.
O statie de betoane tip Cedomal 52 (instalatie complexa pentru prepararea si livrarea betoanelor,
formata din echipamente de depozitare, dozare si malaxare).
2 statii betoane tip SBMS 35;
O statie concasare+sortare+spalare;
3 puturi forate pentru alimentare cu apa tehnologica;
Grupuri sanitare cu fosa septica;
Pe partea dreapta a drumului, Organizarea de santier cuprinde urmatoarele:

-
O statie de mixturi asfaltice cu productivitatea de 40 tone/ora;
Depozite de agregate;
Platforme pentru parcare auto si utilaje.
Constructorul are Autorizatie de mediu pentru aceste amplasamente si pentru activitatile

desfasurate aici. Autorizatia de mediu a fost emisa de A.P.M. Hunedoara in 9 aprilie 2007 si
este valabila pana in anul 2012, luna martie (o copie a autorizatiei de mediu se regaseste atasata
in Anexa nr. 1).
28

1.6.3. Perioada de executie estimata si durata de functionare a obiectivului

Perioada de executie
Pentru executia lucrarilor se estimeaza o perioada de executie de 24 luni lucratoare. In aceasta zona se
lucreaza 5 - 6 luni pe an din cauza conditiilor climatice.
Durata de functionare a obiectivului

Conform Normativului privind lucrarile de intretinere si reabilitare a drumurilor publice, durata de functionare a
drumurilor publice (initiala sau intre 2 reabilitari) pentru structura supla este de 15 ani.
Durata normala de functionare a podurilor si podetelor cu infrastructura din beton este de 50 de ani
pentru infrastructura si de 4 8 ani pentru suprastructura.
29
Tip
poluare
Pe zona
obiectivului
In cadrul Capitolului 10 sunt propuse masuri de

reducere a impactului in perioada de executie a
lucrarilor de consolidare a DN 66A pentru toti
factorii de mediu astfel incat sa nu se produca
poluare in zona santierului sau in organizarea de
santier..
Vezi capitolul 10, unde se fac recomandari

privind masurile de eliminare/reducere a
impactului negativ asupra factorilor de mediu.
Vezi capitolul 10.
Tronsonul nu traverseaza zone rezidentiale.

Nu exista poluare de fond.
In zona km km 47+600 pana in zona km
50+350 drumul traverseaza SCI Nordul
Gorjului de Vest.
Intre Km 50 + 350 - Km 66 + 204 drumul
traverseaza Parcul National Domogled Valea
Cernei, care este declarat SPA & SCI .
Vezi capitolul 10.
Poluare de fond
3
In zonele traversate de tronsonul Km 47+600
Km 66+204 al DN 66A nu exista surse de
poluare, deci nici poluare de fond.
- Surse liniare:
traficul rutier
desfasurat in cadrul
santierului;
- Surse punctiforme:
functionarea
echipamentelor si
Specifica
utilajelor in zona
perioadei
fronturilor de lucru;
de
- Surse de suprafata:
constructie
functionarea statiei
de asfalt, a celor 3
statii de betoane, a
statiei de concasare
in cadrul
organizarii de
santier.
Valori maxim
admisibile
Sursa de poluare
Valorile
maxim
admisibile
(conform
standardelor si normativelor in vigoare),
pentru poluantii caracteristici activitatilor sunt
prezentate in capitolul 10.
2.1.
Nr. surse de poluare

2. SURSE DE POLUARE SPECIFICE OBIECTIVULUI

SURSE DE POLUARE
Tabel nr. 2 1 Surse de poluare
Masuri de eliminare / reducere a poluarii

Pe zone rezidentiale, de recreere sau
alte zone protejate luand in
considerare poluarea de fond
Cu
Masuri de eliminare /
implementare
reducere a poluarii
Fara masuri de
a masurilor de
eliminare /
eliminare /
reducere a poluarii
reducere a
poluarii
30
Accidentala
- Traficul greu, in
general
Sezoniera
- Solutiile de
deszapezire
aplicate pe timpul
iernii (ClCa,
material
antiderapant
(nisip+sare),
functie de
temperatura
aerului)
Masurile de protectie a
mediului se refera, in
principal, la protectia
faunei in zona in care
drumul
traverseaza
Parcul. Ele constau in
asigurarea continuitatii
culoarelor de migratie a
faunei. Vezi Capitolul 10.
Impactul asupra florei si

faunei din Parc nu va fi
important, daca se vor
respecta
masurile
de
protectie. prezentate in
Capitolul10.
Pe zona
obiectivului
Masuri de eliminare / reducere a poluarii

Pe zone rezidentiale, de recreere sau
alte zone protejate luand in
considerare poluarea de fond
Cu
Masuri de eliminare /
implementare
reducere a poluarii
Fara masuri de
a masurilor de
eliminare /
eliminare /
reducere a poluarii
reducere a
poluarii
Nu exista zone rezidentiale
in apropierea drumului,
care sa fie afectate de
desfasurarea traficului pe
tronsonul Km 47+600 Km
66+204.
Vezi Capitolul 10.
Traficul rutier nu va avea

valori care sa determine
poluarea in zona drumului.
Specifica
perioadei
de
functionare
- Traficul rutier
a sectorului
de
drum
national
consolidat
Poluare de fond
Sursa de poluare
Valori maxim
admisibile
Tip
poluare
Nr. surse de poluare

1
functie
de
solutiile
aplicate
Intrucat pe cea mai mare lungime a tronsonului drumul traverseaza Parcul National
Domogled Valea Cernei se recomanda interzicerea accesului masinilor care
transporta substante periculoase.
31

2.2.
TIPURI DE POLUARE CARACTERISTICE DRUMURILOR
Functie de intensitatea si durata ei, poluarea specifica drumurilor si traficului rutier este de urmatoarele
tipuri:
-
Poluarea manifestata pe durata executiei lucrarilor la DN 66 A
Acest tip de poluare are caracter temporar, atingand valori ridicate in perioadele de functionare ale statiilor
de asfalt si de betoane din cadrul Organizarii de santier. Sursele de poluare specifice perioadei de executie
sunt:
Sursele liniare : reprezentate de traficul zilnic desfasurat in cadrul santierului (masini de

transport, utliaje etc);
Sursele de suprafata: reprezentate de functionarea utilajelor si echipamentelor in zona

fronturilor de lucru;
Sursele punctiforme: reprezentate de functionarea statiilor de asfalt, betoane, concasare etc

din cadrul Organizarii de santier.
Poluarea manifestata in perioada operationala a drumului, cauzata de desfasurarea traficului

zilnic. Traficul estimat pe acest sector al DN 66A va avea valori foarte reduse, 452 VF/zi pentru
prognoza de perspectiva. Traficul fiind atat de redus, nu va produce poluare chimica sau fonica.
Implementarea masurilor si lucrarilor propuse in cadrul acestui Raport pentru protectia faunei va
minimiza impactul negativ asupra faunei determinat de intensificarea circulatiei pe acest drum
comparativ cu situatia actuala;
Poluarea accidentala, poate aparea ca rezultat al accidentelor de circulatie in care sunt implicate
autovehicule ce transporta hidrocarburi lichide, produse toxice, corozive etc. Intrucat pe cea mai mare
lungime a tronsonului, drumul traverseaza Parcul National Domogled Valea Cernei se recomanda
interzicerea accesului masinilor care transporta substante periculoase pe acest tronson al DN 66A;
Poluare sezoniera, ca rezultat al lucrarilor executate pentru mentinerea circulatiei in conditii de

siguranta pe perioada iernii, pe drumurile cu polei si gheata.
32

3. PRINCIPALELE ALTERNATIVE STUDIATE

3.1 DESCRIEREA ALTERNATIVELOR DE TRASEU STUDIATE
3.1.1 Alternativa 0 (situatia existenta )
Descrierea traseului
componenta a intregului drumului national DN 66A si incepe de la km 47+600, din zona Cantonului Silvic
Campusel pe Valea Jiului de Vest, si se termina la km 66+204, in apropierea de coada lacului de acumulare
Valea lui Iovan, pe Valea Cernei.
national DN 66A strabate valea Raului Jiul de Vest, asigurand legatura cu municipiile Vulcan si Lupeni, cu
orasele Aninoasa si Uricani, cu localitatea Campu lui Neag, urmand ca apoi sa traverseze cumpana de apa
carpatica prin intermediul Pasului Jiu-Cerna, coborand pe Valea Cernei, catre localitatea Cerna-Sat si
drumul national DN 67D.
Sectorul de drum national DN 66A aflat in cadrul studiului de fata traverseaza in totalitate o zona montana.
Altimetric cotele variaza intre aprox. 1190 in zona de inceput a proiectului, zona Canton Silvic Campusel,
atingand o altitudine maxima din cadrul intregului parcurs al sau in punctul Pasului Jiu-Cerna, de aprox.
1380 m. Altitudinea minima in cadrul traseului de fata, de aprox. 690 m, este inregistrata catre finalul
traseului, respectiv in zona de traversare a Raului Cerna, pod peste Raul Cerna, zona km 63+700 si a
traversarii unei vai torentiale din zona km 64+200 afluent de dreapta a Raului Cerna, zone aflate catre
finalul traseului.
traseul analizat se afla in cadrul bazinului morfohidrografic al Jiului de Vest, in timp ce de parte cealalta,
respectiv din zona Pasului Jiu-Cerna, zona km 51+350 si pana la sfarsitul proiectului, respectiv km 66+204,
sectorul de drum se afla in cadrul bazinului morfohidrografic al Raului Cerna.
Traseul sectorului de drum national DN 66A aflat in cadrul studiului de fata strabate un aliniament orientat
pe directia generala nord-est sud-vest, marcat morfografic si morfometric de aliniamentul faliei Vaii
Cerna si a legaturii sale cu Valea Jiului de Vest.
33

Zona montana traversata de sectorul de drum national DN 66A face parte din cadrul Carpatilor Meridionali,
Grupa Retezat-Godeanu. Baza naturala de sustinere a regiunii este alcatuita dintr-o serie de masive
montane cu morfologie si altimetrie variata. Astfel, se individualizeaza Muntii Retezat (Vf. Peleaga2509
m), aflati in partea de nord si nord-vest a traseului sectorului de drum national DN 66A, respectiv a
Masivului Retezatul Mic sau a Retezatului Calcaros (Piule-Iorgovan2014 m) aflat in imediata vecinatate a
zonei Cantonului Sivic Campusel si a partii lateral-stanga a cursului Vaii Jiului de Vest. In imediata
vecinatate a acestora, cu un alt substrat geologic, ca o prelungire domoala si prelunga, catre sud-vest se
afla Muntii Godeanu (Vf. Gugu2290 m), aflati pe partea dreapta a vaii Raului Cerna si a traseului
sectorului de drum national DN 66A (Masivele Soarbele-Sturu 2149 m Paltina-2152 m Maneasa
Gardomanu Galbena-2194 m). De partea opusa acestora, pe partea stanga a vaii si a traseului sectorului
de drum national DN 66A se afla Muntii Valcan (Vf. Straja-1868 m), individualizati aici prin Masivul Oslea
(Vf. Oslea1948 m). Prelungirea catre sud-vest a Masivului Oslea se realizeaza treptat printr-o culme
principala care altitudinal coboara usor (Sarba-1743 m - Turcineasa-1518 m Alunu-1150 m), realizand
trecerea in unitatea Muntilor Mehedinti.
Toata aceasta zona montana, inclusiv traseul sectorului de drum national DN 66A se afla pe teritoriul unor
arii naturale protejate. Astfel, in sensul parcurgerii traseului strabatut de drumul national DN 66A se
intalnesc sau se suprapun mai multe zone protejate.
In zona traseului sectorului de drum national DN 66A, se intalnesc o serie de zone (areale) protejate care
fac parte din Reteaua europeana Natura 2000 in Romania. Aceste areale sunt reprezentate prin
urmatoarele zone:
-
SCI Muntii Retezat;

-
SPA Muntii Retezat;
sectorului de drum national DN 66A pe unitatea montana a Masivului Oslea (Muntii Valcan) si a unei mici
parti din Masivul Retezatul Mic (Muntii Retezat). Acest sit se afla in zona de inceput a proiectului, respectiv
zona Canton Silvic Campusel, respectiv de la km 47+600 pana in zona km 50+350, zona Pasului Jiu-Cerna.
34

Traseul drumului national DN 66A traverseaza aceasta arie naturala protejata SCI pe o distanta de aprox.
2,750 m.
importanta comunitara SCI Domogled - Valea Cernei, aria de importanta avifaunistica SPA Domogled
- Valea Cernei si arealul Parcului National Domogled-Valea Cernei. Practic, suprafatal Parcului
National Domogled Valea Cernei cuprinde si arealele celor doua arii protejate SPA si SCI Domogled
Valea Cernei. Traseul de drum traverseaza si strabate aceaste arii naturale protejate pe o lungime de
15,854 km.
50+350 (zona de inceput), respectiv sectorul de drum ce corespunde bazinului morfohidrografic al Jiului de
Vest se desfasoara in vecinatatea sitului de importanta comunitara SCI Muntii Retezat, a ariei de
importanta avifaunistica SPA Muntii Retezat, acesta doua integrate in unitatea natural protejata a
Parcului National Retezat.
Traseul sectorului de drum national DN 66A traverseaza si alte zone protejate, rezervatii, monumente ale
naturii, reprezentate prin formatiunea geologica Stanca Rosie din zona km 58+100, precum si zona
Sub aspectul sinuozitatii drumului, acesta prezinta succesiuni de curbe, sinuozitate fiind una ridicata, dat
fiind faptul ca acesta traverseaza o regiune de munte, cu o adancime si o fragmentare a reliefului mare.
desfasoara pe un profil longitudinal ascendent, sectorul de drum atingand altitudinea maxima a intregului
traseu, de aprox. 1380 m in Pasul Jiu-Cerna, pe interfluviul principal carpatic. Pentru aceasta zona, sectorul
de drum strabate partea dreapta a cursului superior al Vaii Jiului de Vest, vale ce se continua catre zona
inalta-alpina a Retezatului Mic, prin Valea Soarbele. Traseul de drum, nu traverseaza aceasta vale, ci doar
un afluent mai important al acesteia denumit Sarba, afluent de dreapta ce isi are obarsia in Masivul Oslea
sub Varful Sarba. Practic, confluenta celor doua cursuri de apa, Soarbele si Sarba formeaza Jiul de Vest. In
aceasta zona, drumul strabate o alternanta de areale forestiere cu zone de fanate si zone defrisate. Parcele
cu vegetatie forestiera este alcatuita predominant din paduri de conifere (molid si brad) mai ales pentru
zona joasa din apropierea Cantonului Silvic Campusel si de-a lungul vailor, precum si din paduri de fag,
intalnite catre partea mai inalta, din zona Pasului Jiu-Cerna. Padurile compacte de fag din zona inalta
reprezinta un factor rezultat al frecventelor inversiuni de temperatura intalnite in aceasta zona. Binenteles,
numeroase parcele foresteire sunt reprezentate dintr-un amestec molid-fag, dar si din specii azonale.
35

longitudinal al drumului sa fie unul descendent pe urmatorii 13 km lungime, atingnad din punctul cel mai
inalt al traseului aprox. 1380, la altitudinea de aprox. 690 m in zona albiei Raului Cerna. Din zona de pas,
drumul strabate culmile si vaile secundare vestice si nord-vestice ale Muntilor Valcan (Masivul Oslea),
traversand o zona puternic impadurita in cea mai mare parte, in alternanta cu zone lipsite de vegetatie
forestiera, cum sunt cele din zona km 53+250, 54+250 si zona Stanca Rosie de la km 58+100. Aspectul
peisajului este dat de alternanta zonelor calcaroase cu varietatea de forme ce constituie parti din
Rezervatia Ciucevelor Cernei (Ciuceava Sturu, Ciuceava Sarbii, Ciuceava Mare, Ciuceava Neagra, Ciuceava
Frasinului) si masivitatea culmilor glaciare si periglaciare a Muntilor Godeanu. Drenajul natural al retelei
hidrografice este orientat catre Valea Cernei, respectiv a Vaii Cernisoara. Catre aceasta se indreapta si
Valea Ogasul Sec, prin afluentii caruia traverseaza si drumul national DN 66A, vale ce se afla sub punctul
de belvedere de la Stanca Rosie.
Vaii Cerna, strabatand o zona mai larga, cea a unor bazinete alungite create de lunca Raului Cerna. Raul
Cerna este format din unirea unor parauri care isi au obarsia in partea superioara a Muntilor Godeanu,
respectiv din Paraurile Sturu si Cernisoara, precum si a Paraurilor Cernisaoara cu Maneasa, in aval de
confluenta primelor amintite mai sus. Aici in zona joasa, drumul national DN 66 a intersecteaza din partea
dreapta un drum forestier de exploatare care patrunde in lungul vailor Cernisoara si Maneasa.
Ciucevele Chicerii si a Ogasului Cald. Izbucul Cernei constituie cel mai mare izbuc din tara avand un debit
mediu de 1,5 2 m3/s. Temperatura apei este una constanta, atat vara cat si iarna, respectiv in jurul
valorii de 8OC.
In zona km 63+700 traseul drumului national DN 66A traverseaza Raul Cerna prin intermediul unui pod de
pe partea stanga pe partea dreapta a acestuia, zona pe care isi va desfasura traseul pana la finalul
proiectului, in zona km 66+204. In aval de pod se afla si coada Lacului Valea lui Iovan. Inainte de podul
peste Raul Cerna, traseul drumului national DN 66A intersecteaza un drum de acces si exploatare care face
legatura peste culmea Muntilor Mehedinti, pe sub Varful Milan in bazinul Raului Motru, pe valea cu acelasi
nume, catre Valea Mare Baia de Arama. Aceasta acumulare este formata prin bararea Raului Cerna, in
aval cu confluenta cu Paraul Ivoan,. Bazinul colector are o suprafata de 131 km2, cu o dispunere
perpendiculare pe axul Vaii Cerna sau a Culoarului Cerna. Acumularea volumului de apa se realizeaza in
36

cea mai mare parte din afluenta naturala a Raului Cerna, dar si prin lucrarile complexe de captare a
principalelor paraie din zona. Lacul de acumulare format in spatele barajului are o suprafata de 292 ha si
un volum maxim de 124 milioane m3. Apa prelevata din acumularea Valea lui Iovan este transportata catre
CHE Motru prin aductia subterana Cerna-Motru cu o lungime de 5930 m. Lacul Valea lui Iovan a dat
nastere totodata unei zone turistice si de agrement de pe malurile fapt ce ar putea constitui o puternica
sursa de atractie pentru turisti in conditiile in care vor fi asigurate conditii de transport sigure si economice
realizate prin intermediul drumului national DN 66A.
Conditii actuale
In prezent, caracteristicile tehnice si de exploatare ale drumului forestier nu corespund
normelor tehnice specifice unui drum national de clasa tehnica V:
-
Caracteristicile geometrice sunt cele ale unui drum forestier, cu o latime a platformei de 3 5 m, iar
curbele au raze ale caror valori sunt mult sub limita inferioara celor din normativul pentru drumuri
nationale, traseul desfasurandu-se in intregime in zona muntoasa;
mare parte (fagase, gropi, alunecari locale) iar pe zona din valea Cernei (cca 3 km lungime) pietruirea
este foarte subtire sau lipseste, lasand loc terenului natural din zona si producandu-se astfel fagase
mai pronuntate;
Pantele transversale ale drumului lipsesc cu desavarsire mai ales in curbe unde sunt absolut necesare
pentru suprainaltari ce ofera siguranta si confort;
Din punct de vedere geotehnic, alterneaza zonele unde terenul este alcatuit din sisturi marnoase
degradabile ce curg peste partea carosabila (si necesita stabilizari cu diverse solutii: geocelule, plase
etc) cu zonele de stanca stabila (calcare) cu inaltimi mari si pante foarte pronuntate si respectiv cu
zone de taluzuri abrupte impadurite;
Santurile lipsesc in cea mai mare parte, iar cele existente au fost erodate sau infundate colmatate;
pereate;
Podetele existente pentru descarcarea apelor pluviale sunt insuficiente ca numar si au diametrul prea
mic pentru a putea prelua debitul la viituri mari (podete tubulare, cu diametrul 0,50 1,50 m),
majoritatea sunt colmatate, degradate, fara amenajari in amonte si aval (camere de cadere, pereuri
37

etc); iar apa care se acumuleaza pe vai si torenti debuseaza in partea carosabila producand alunecari
de teren antrenand chiar si zidurile de sprijin ce au fost executate de curand.
-
Torentii care traverseaza amplasamentul drumului nu sunt amenajati si materialul (trunchiuri de copaci,
bolovani) transportat de viituri a participat la colmatarea podetelor.
Pe toata lungimea traseului lipsesc parapetii si indicatoarele pentru siguranta circulatiei;
3.1.2. Alternativa 1
Traseul Alternativei 1 urmareste acelasi traseu descris in cadrul Alternativei 0, insa acesta va fi reabilitat
pentru a corespunde caracteristicilor tehnice ale unui drum national, in prezent sectorul de drum national
DN 66A km 47+600km 66+204 neavand caracteristici tehnice de drum national, si avand portiuni cu
dificultate de parcurs in conditiile posibile ale existentei unui trafic rutier.
pastrat in general traseul drumului existent, fiind necesare deplasari cuprinse intre 0,5 m - 15 m ale axei
acestuia pe aproape toata lungimea sectorului.
Dupa executia lucrarilor de reabilitare, elementele geometrice in plan vor corespunde unui drum national
de clasa tehnica V, regiune de munte, luandu-se in considerare viteza de proiectare 25 km/h (viteza
minima 15 km/h), conform STAS 863/86.
Lucrari proiectate
Profilul longitudinal
17 %), astfel incat panta proiectata a drumului sa se incadreze in prevederile STAS 863/85, declivitatile
maxime fiind de 9 %.
Profil transversal
Drumul va avea o platforma cu latimea de 7,00 m, din care:
-
Structura rutiera
-

38

30 cm balast.
Astfel, suplimentar fata de situatia actuala, au fost prevazute urmatoarele podete:
-
Pentru impiedicarea aducerii de material pietros si lemnos de pe versanti pe drum s-a propus realizarea a
16 amenajari de torenti de pe versanti.
Lucrari de arta
Podul existent la Km 63+825 peste raul Cerna va fi refacut pentru a corespunde urmatoarelor cerinte:
-
Clasa de incarcare E;

protectia formatiunii geologice Stanca Rosie care este rezervatie geologica, si se afla in zona de conservare
speciala/zona de protectie integrala a Parcului National Domogled Valea Cernei.
Pentru a se stabili lucrarile necesare pentru protectia faunei si a zonei de conservare speciala Stanca Rosie
a fost elaborat de catre personalul catedrei de biologie a Facultatii de Chimie Universitatea de Vest
Timisoara un Studiu de biodiversitate Studiu de biodiversitate DN 66A km 47+600-66+204
Campu lui Neag-Cerna.

39

In cadrul studiului au fost identificate zonele prin care in prezent mamiferele traverseaza sectorul de drum,
precum si zonele de reproducere a amfibienilor si s-a stabilit necesitatea prevederii urmatoarelor
-
6 viaducte care vor asigura accesul de pe o parte a alta a drumului a faunei mari: cerb, urs si mistret.
Caracteristicile acestor viaducte sunt urmatoarele:
Tabel nr. 3.1.2.-1 Viaducte
Nr.
Crt
Pozitia
kilometrica
1.
2.
3.
4.
5.
52+170
52+277
52+595
52+703
54+554
4x10.00
5x10.00
6x10.00
5x10.00
7x10.00
6.
54+863
5x10.00
Deschideri
Lungime
suprastructura
viaduct
50.00
50.00
60.00
50.00
70.00
50.00
4 zone unde se vor amenaja treceri la nivel pentru animale si nu se vor mai monta parapeti
de protectie la marginea platformei drumului in vederea asigurarii faunei posibilitatea de a
traversa drumul. Aceste zone sunt urmatoarele: km 56+000, km 59+090, km 59+300 si km 59+780.
In aceste zone de recomanda interzicerea opririi si stationarii.
Un podet pozitionat la km 48+994 care asigura si protectie pentru amfibieni, aceasta zona
fiind indicata ca zona de reproducere a lor;

viaduct de coasta cu suprastructura in consola. Caracteristicile acestui viaduct cu suprastructura
in consola sunt: lungime = 99 m, fiind alcatuit din grinzi prefabricate precomprimate. In etapa de
proiectare a traseului sectorului de drum national pentru zona Stanca Rosie s-au studiat 2 variante
pentru traversarea zonei prin tunel sau viaduct in consola conform. Datorita cerintelor Admnistratiei
Parcului National Domogled Valea Cernei precum si a normelor tehnice de executie a drumurilor
nationale s-a optat pentru realizarea viaductului de coasta.
In zonele de trecere ale mamiferelor mari amenajate la nivel cu drumul se mai recomanda:
-
Reducerea vitezei, prin montarea indicatoarelor de reducere a vitezei, precum si montarea bumperelor
la nivelul partii carosabile;

40

Lucrari de siguranta circulatiei

In vederea asigurarii sigurantei circulatiei rutiere au fost proiectati parapeti metalici de tip greu si foarte
greu in lungime de 19 000 m si in zonele de trecere la nivel a mamiferelor se vor amplasa parapeti New
Jersey . In zonele unde sunt amenajate trecerile la nivel pentru mamifere, parapetii metalici vor fi inlocuiti
cu elemente de parapeti din beton pe o lungime de 12 m. Acestia vor fi intrerupti cu 1,5 m pentru a
permite trecerea la nivel a mamiferelor.
Proiectul a prevazut de asemenea, semnalizarea verticala a drumului cu indicatoare rutiere si semnalizarea
orizontala a lui prin marcarea axului.
3.1.3. Alternativa 2
Alternativa 2 a traseului sectorului de drum national DN 66A urmareste in cea mai mare parte culmea si
versantii aflati pe partea stanga a Vaii Jiului de Vest si mai ales a Vaii Cerna.
Este de remarcat faptul ca toate Alternativele (0, 1 si 2) studiate pentru sectorul de drum national DN 66A
intre Campu lui Neag si Valea Cernei traverseaza zone natural protejate.
Alternativa 2 traverseaza in totalitate zone protejate, alternativ aceasta varianta strabatand din zona
Muntelui Sarba Parcul National Domogled Valea Cernei, a zonei de importanta comunitara SCI Domogled
Valea Cernei si a ariei de importanta avifaunistica SPA Domogled - Valea Cernei. Atunci cand drumul nu
se afla ariile zonelor protejate amintite mai sus, traseul Variantei 2 se afla si strabate aria zonei de
importanta comunitara SCI Nordul Gorjului de Vest, din care face parte si cea mai mare parte a Muntilor
Valcan, respectiv a Masivului Oslea.
Inceputul traseului acestei variante se afla in acelasi punct cu cel al celeilalte variante de traseu
(Alternativa 1), respectiv km 47+600, urmand ca apoi Alternativa 2 a traseului sa urce accentuat prin zona
impadurita a versantului nord-estic a Muntelui Oslea, respectiv pe prelungirea acesteia catre Valea Jiului de
Vest, reprezentata prin Culmea Sarba. Pe aceasta culmea, Alternativa 2 a traseului realizeaza o serie de
serpentine, dupa care paraseste aria forestiera in zona km 54+200, ajungand in zona pajistilor subalpine.
Drumul traverseaza prin zona de obarsie valea Paraului Sarba (zona km 55+300), vale ce are un caracter
torential si care coboara catre confluenta de jos cu Paraul Soarbele, formand impreuna Raul Jiul de Vest.
Din zona km 55+800, traseul drumului atinge culmea principala carpatica, cea care realizeaza totodata si
cumpana de ape dintre bazinul morfohidrografic al Jiului de Vest catre nord si nord-est cu bazinul
morfohidrografic al Cernei, catre sud-vest si Motru catre sud. Aici, in culmea principala a Masivului Oslea
41

(Muntii Valcan), Alternativa 2 ocoleste pe la vest proeminenta Varfului Sarba sau Garba (1743 m), dupa
care se indreapta catre prelungirea sudica a culmii acestuia.
In aceasta zona, Alternativa 2 atinge si cea mai mare altitudine din cadrul traseului sau, respectiv
altitudinea de 1650 m (zona km 56+500 57+500). Practic nu este vorba de un pas sau de o trecatoare
montana, asa cum ar fi in majoritatea sectoarelor de drum montan, sectorul de drum inscriindu-se pe o
curba de nivel (1650 m), zona in care traverseaza obarsia mai multor vai cu caracter torential, vai care se
indreapta catre Valea Cernei.
Drumul strabate in continuare la gol subalpin prelungirea sudica si sud-estica a Muntelui Sarba,
inscriindu-se pe Culmea Sarba-Trucineasa, culme inalta ce separa Valea Cernei de Valea Motrului. Drumul
traverseaza punctul numit Mormantul Tiganului, coborand usor pana in zona ce ocoleste prin partea
nordica, nord-vestica si vestica a Varfului Turcineasa (1518 m) (zona km 62+700 63+000).
Alternativa 2 strabate in aceasta zona arelae compacte forestiere alcatuite in principal din paduri de fag si
din paduri de amestec fag cu molid, in alternanta cu pajisti si pasuni.
Din zona km 72+500, imediat dupa zona de desprindere din cadrul acesteia a Subvariantei 1.3.1, traseul
Alternativei 2 coboara accentuat prin intermediul unei noi serii de serpentine pana in zona luncii Raului
Cerna, acolo unde intersecteaza Alternativa 1.
In continuare traseul acestei variante traverseaza Raul Cerna, de pe partea stanga pe partea dreapta a
acestuia, desfasurandu-si traseul pana la sfarsitul proiectului pe acelasi traseu cu cel al Alternativei 1, pe
drumul existent.
3.1.3.1. Subvarianta 2.1
Subvarianta 2.1 se desprinde din cadrul Alternativei 2, constituind o posibila ruta realizata in continuarea
Culmii Turcineasa Milan. Aceasta subvarianta asigura o legatura directa intre Masivul Osela Sarba din
Muntii Valcan cu culmile nordice si nord-estice ale Muntilor Mehedinti.
Aceasta subvarianta contituie o alterntiva la traseul initial existent din lungul Vaii Cerna, fara a mai realiza
un acces direct la zona joasa a luncii Raului Cerna, respectiv la zona pod peste Raul Cerna din apropierea
Izbucului (Izvoarelor) Cernei.
Traseul acesteia se desprinde din zona km 72+000 al Alternativei 2 strabatand catre sud-vest culmea
montana ce separa Valea Cernei catre vest si nord-vest si Valea Motrului catre est si sud-est. Traseul
strabate o succesiune de areale forestiere alcatuite in principal din paduri compacte de fag, in alternanta
cu zone de pajisti si pasuni.
42

Realizarea acestei subvariante presupune evitarea Zonelor de Conservarea Speciala si arealelor cuprinse in
cadrul Rezervatiei Ciucevele Cernei, mai ales in zona de dupa podul peste Raul Cerna al Alternativelor 1
si 2, insa trebuie avut in vedere ca executia acestei variante nu asigura o legatura cu zona superioara a
Vaii Cerna, respectiv cu zona din coada Lacului Valea lui Iovan de pe Valea Cernei si a afluentului acestuia
Paraul Valea lui Iovan.
Prin urmare, executia acestei subvariante nu realizeaza o legatura de continuitate si nu poate fi racodat la
o retea de drumuri existente, cu potential de dezvoltare si modernizare la un standard minimum tehnic al
unui drum national.
Lucrari proiectate
Alternativa 2 detine o lungime a traseului de aproximativ 31,1 km, fata de 18,6 Km cat masoara traseul in
Alternativele 0 si 1.
In studiul traseului pentru aceasta varianta s-a urmarit, pe de o parte, evitarea traversarii Zonelor de
Conservare Speciala si a Rezervatiei Ciucevele Cernei, areale cuprinse in cadrul Parcului National Domogled
- Valea Cernei, iar pe de alta parte respectarea prevederilor standardelor si normelor in vigoare pentru
amenajarea drumurilor nationale si elementele geometrice ale acestora (raze, declivitati, pante
transversale etc.).
Parasirea drumului din piatra sparta existent necesita defrisari masive (cca 29,7 ha), defrisari ce pot
produce cu o probabilitate mare de producere de alunecari de teren, prabusiri, rostogoliri si mai ales
instalarea in anii urmatori a eroziunii la nivelul torentilor.
Instabilitatea terenului este sporita si mai mult de prezenta apei din sol la nivele foarte apropriate de
suprafata terenului si chiar la suprafata, formand numerosi torenti cu caracter temporar sau permanent
(functie de marimea bazinelor de colectare a apelor, de tipul de sol si vegetatia din acea zona si de pantele
acestora).
Infiltratia apei in patul drumului (structura rutiera) reprezinta una dintre cele mai periculoase si mai dificile
situatii din amplasament. O drenare defectuoasa sau subdimensionata poate compromite intreaga
constructie, atat lucrarile de drum cat si cele de consolidari (ziduri de sprijin) si poduri. Chiar si in conditiile
unei proiectari si executii exemplare, modificarea debitului si locatiile torentilor trebuie atent tinute sub
observatie, periodic, pentru a preveni distrugerea lucrarilor in timpul viiturilor de primavara.
Traversarea a numeroase scurgeri, paraie, torenti este prevazuta a se face cu podete de 2 m pentru a
prelua debitele de varf produse pe torenti in aceste zone si debitele din santurile si rigolele ce colecteaza
apele pluviale de pe partea carosabila. Numarul total al podetelor este influentat direct de natura terenului,
43

de relieful strabatut, debitul de apa pluviala prevazut in aceasta zona si nu in ultimul rand de traseul
drumului. Dintr-un calcul preliminar a rezultat un total de 126 de podete noi necesare a fi amplasate, fata
de 82 cate sunt necesare in Alternativa 1.
Aliniamentul drumului umareste in cea mai mare masura curbele de nivel alte terenului natural, insa avand
in vedere ca intreaga zona se afla intr-o regiune cu relief puternic accidentat si schimbarile de pante ale
versantilor sunt bruste si foarte abrupte, pentru a putea urca sau cobora versantii intalniti, traseul cuprinde
numeroase curbe extrem de stranse de tip serpentine, cu razele minime (20 m) si declivitatile maxime (5
7%) cu valori limita prevazute in prescriptiile de proiectare. Astfel, pentru a obtine o panta longitudinala
cat mai confortabila (intre 2% si 9%) pe aceasta varianta de traseu au fost necesare 56 de curbe stranse
cu raze cuprinse intre 20 m si 25 m, viteza de rulare in aceste zone fiind de 15 km/h.
In aceste conditii, pantele transversale in curbele stranse ating valori foarte mari (6%), iar in combinatie
cu pantele longitudinale (2 - 9%) si conditiile meteo nefavorabile (ploi torentiale si ninsori abundente) vor
crea elementele potrivite producerii de accidente prin derapari sau chiar rasturnari de autovehicule.
Supralargirile necesare atat curbelor stranse, cat si curbelor largi, variaza intre 0,50 m si 1,25 m pentru
fiecare banda de circulatie, astfel in plus fata de cei 6 m de parte carosabila si 2 x 0,50 m pentru
acostamente se vor adauga si supralargirile rezultate din STAS 863-85 Elemente geometrice ale traseelor
Prescriptii de proiectare.
Astfel, profilul transversal ajunge la latimi medii de ampriza de 13 m si va cuprinde urmatoarele elemente:
- parte carosabila
6,00 m,
- acostamente
2 x 0,50 m,
- supralargire
2 x (0,50 ... 1,25) m,
- santuri / rigole
2 x 1,00 m,
- ziduri de sprijin de debleu / rambleu

Structura rutiera necesara acestei variante de traseu este:
- 4 cm beton asfaltic in strat de uzura,
- 6 cm beton asfaltic in strat de legatura,
- 6 cm mixtura asfaltica in strat de baza,
- 28 cm piatra sparta,
- 30 cm balast,
- 25 cm strat de forma.
44

In proportie de 92% fata de lungimea totala, ampriza drumului trebuie stabilizata cu ajutorul zidurilor de
sprijin cu inaltimi cuprinse intre 2 m si 8 m, iar versantii defrisati trebuiesc protejati cu plase ancorate de
inalta rezistenta pentru prevenirea prabusirilor si rostogolirilor de material stancos de pe versant. Pentru
aceasta sunt necesare volume foarte mari de lucrari de consolidare ce ar putea produce destabilizarea
ecosistemelor existente atat in timpul executiei (din cauza utilajelor grele), cat si in timpul exploatarii (prin
distrugerea habitatelor la nivel local in zonele care urmeaza a se face defrisari).
In aceste conditii conducatorii autovehiculelor sunt nevoiti sa ruleze cu viteze foarte reduse (maxim 20
km/h) si astfel consumul de carburant creste simtitor, iar noxele eliberate in urma arderii acestora vor
pune in pericol mentinerea in bune conditii a calitatii aerului si totodata a speciilor de flora si fauna din
zona.
In eventualitatea rularii cu viteza peste cea indicata, este pusa in pericol si viata participantilor la trafic,
accidentele putand fi dintre cele mai grave intrucat obstacolele ce prezinta un real pericol in accidente sunt
omniprezente pe acest tip de aliniment (pomi, parapeti, santuri, ziduri, podete, etc.).
Un alt inconvenient major al acestei variante de traseu il constituie succesiunea de serpentine atat din
zona de inceput a traseului, din zona inalta, cat mai ales din dreptul podului existent peste Raul Cerna.
Motivul pentru care s-a apelat la aceasta solutie este diferenta mare de nivel a traseului intre aliniamentul
drumului ce se desfasoara pana acolo si aceasta zona obligata prin care se poate traversa Raul Cerna.
Lacul Valea lui Iovan aflat pe cursul superior al Raului Cerna se intinde in aval de podul existent, catre
directia sud-vest, pe o distanta de cca 5,5 km latindu-se progresiv, fapt pentru care traversarea raului
Cerna se face in zona podului aflata la coada lacului. Realizarea unei alte variante implica prevederea de
lucrari de arta si ar face imposibila racordarea acestei alternative la drumul existent si continuitatea
acestuia pe drumul de contur al lacului.
Astfel, pentru traversarea Raului Cerna s-a ales aceeasi pozitie a podului ca cea din Alternativa 1, urmand
in continuare aliniamentul Alternativei 1, acceptandu-se situatia de traversare a ariilor Zonei de Conservare
Speciala si a Rezervatiei Ciucevele Cernei pe o lungime de cca 2,5 km cauzata de prezenta Lacului Valea lui
Iovan in partea de sud-est.
Pentru traversarea lacului in alta locatie decat cea a podului existent ar fi necesar un pod de cca 300 m
lungime cu infrastructuri (pile si culee) foarte inalte (cca. 16 m
inaltime). Se face mentiunea ca
traversarea lacului sau ocolirea acestuia (cca. 15 km) implica probleme si situatii ce maresc in mod
nejustificat valoarea investitiei.
In concluzie, realizarea Alternativei 2 si/sau a Subvariantei 2.1 nu se dovedeste a fi o solutie viabila si
eficienta in realizarea unui drum national care sa traverseze aceasta zona, avand in vedere faptul ca
45

regiunea beneficiaza de existenta unui drum de exploatare forestiera care realizeaza legatura intre Valea
Jiului de Vest si Valea Cernei prin intermediul Pasului Jiu Cerna, care atinge altitudinea de 1380 m
(Sectorul DN 66 A km 47+600km 66+204)
3.1.4. Comparatia alternativelor studiate

3.1.4.1 Comparatia alternativei 0 cu alternativa 1
In prezent sectorul de drum national DN 66A km 47+600km 66+204 nu are caracteristici tehnice de drum
national, avand portiuni cu dificultate de parcurs in conditiile existentei unui trafic rutier. In momentul de
fata nu se poate vorbi despre un trafic rutier, ci doar de o circulatie la un nivel local, aspect impus de
calitatea deficitara a drumului.
In cazul realizarii Alternativei 1, activitatea de constructie va avea, temporar (pe durata executiei), un
impact local asupra mediului natural din zona amplasamentului drumului. Insa, se apreciaza ca impactul
va fi mai important in cadrul Organizarii de santier, ca urmare a functionarii Statiilor de asfalt si betoane,
insa aceasta nu este amplasata pe teritoriul Parcului National Domogled Valea Cernei, de aceea impactul
determinat de functionarea acestora nu va fi resimtit in Parc.
In Parc se va exercita impactul determinat de functionarea utilajelor si echipamentelor si de circulatia
vehiculelor grele de transport. In cadrul Raportului au fost prezentate estimari ale impactului executiei
lucrarilor in perioada de constructie, precum si masurile de protectie adecvate.
Se estimeaza ca in cazul aplicarii acestora, impactul negativ din perioada de constructie va fi diminuat.
In cazul Alternativei 0, evident ca nu se mai pune problema impactului in perioada de constructie, insa nici
drumul nu va avea caracteristicile unui drum national.
Impactul asupra aerului

Aducerea acestui sector de drum la caracteristicile unui drum national (Alternativa 1) va avea impact
pozitiv asupra mediului, pe amplasamentul lui, in conditiile cresterii traficului, datorita imbunatatirii
conditiilor de circulatie pe acest drum, care in prezent are caracteristicile unui drum forestier.
Emisiile de poluanti vor atinge valori minime in cazul in care drumul va fi proiectat pentru a se asigura o
circulatie in conditii optime: fara accelerari si franari bruste, viteza fiind relativ constanta. Lucrarile de
reabilitare proiectate pentru drum vor conduce la asigurarea unor asemenea conditii.
Un impact benefic asupra calitatii aerului il va reprezenta faptul ca in conditiile in care drumul national va fi
legat la reteaua de drumuri pornind de la Lacul Valea lui Iovan catre Baile Herculane, traficul de pe celelalte
drumuri nationale, care strabat localitati, va scadea, fiind atras de DN 66A.
46

Impactul asupra biodiversitatii

Pentru realizarea Alternativei 1 va fi necesara defrisarea unei suprafete forestiere
de 12 ha. Aceasta
defrisare este necesara pentru a se lati platforma drumului, in acest fel se va asigura o circulatie rutiera in
conditii de siguranta.
In cadrul Raportului au fost propuse o serie de lucrari pentru protectia mediului care au in vedere reducere
impactului asupra faunei existente in aceasta zona (aceste lucrari au fost descrise la capitolul 1.2).
Impactul asupra factorului uman

In perspectiva racordarii sectorului de drum national DN 66A la reteaua nationala de drumuri, o parte din
traficul desfasurat in prezent pe drumurile nationale DN 66 si DN 67D, drumuri care traverseaza
numeroase localitati (Baile Herculane, Obarsia Closani, Baia de Arama, Pestisani, Targu-Jiu etc), va
scadea si totodata vor scadea corespunzator si emisiile de poluanti si nivelul de zgomot in aceste localitati.
Scaderea traficului pe aceste drumuri determina, totodata, cresterea siguranta circulatiei pe drumurile
nationale DN 66 si DN 67D.
De asemenea, trebuie avut in vedere ca realizarea obiectivului are si un puternic caracter social, preluand
o parte insemnata a fortei de munca, a utilajelor si a echipamentelor disponibilizate din sectorul minier din
zona (dupa cum se specifica in cadrul Hotararii nr 908/1999).
Totodata, impactul pozitiv social se va exercita si in perspectiva, prin reconversia personalului muncitor in
directia viitoarelor ramuri industriale sau de servicii care s-ar putea dezvolta in zona prin atragerea de
capital investitional autohton sau strain.

defavorizate.
Zona turistica si de agrement de la lacul Cernei va constitui o puternica sursa de atractie pentru turisti in
conditiile in care vor fi asigurate conditii de transport sigure si economice.
impreuna cu care arealul acestei zone protejate este si arie declarata Sit Natura 2000 fiind arie de protectie
avifaunistica (SPA) si sit de importanta comunitara (SCI). Totodata cea mai mare parte din traseul
sectorului de drum al DN 66 A care face obiectul prezentului Raport traverseaza Parcul National Domogled
- Valea Cernei, constituind in cadrul ariei sale atat arie de protectie avifaunistica (SPA), cat si sit de
importanta comunitara (SCI). In vecinatatea celor doua parcuri nationale se afla arealul sitului de
47

tari.
transportatorilor, cat si persoanelor fizice, prin scurtarea cu aproximativ 90 km a distantei care separa zona
municipiului Petrosani si localitatile invecinate cu statiunea Baile Herculane.
3.1.4.2 Comparatia alternativei 0 cu alternativa 2
De la inceput, trebuie mentionat ca obiectivul acestui proiect il constituie reabilitarea drumului existent si
nu constructia unui drum nou, pe un alt traseu, asa cum este cazul Alternativei 2.
Realizarea Alternativei 2 implica crearea unui drum nou, ceea ce va conduce in primul rand la defrisarea
unei fasii continue din arealul forestier compact al versantilor Vaii Jiului de Vest si mai apoi a Culmii Sarba
Turcineasa si a versantilor Vaii Cernei, precum si desteleniri a paturii de sol pe intregul traseu, cu
precadere in zona inalta, cea a pajistilor si a pasunilor subalpine.
Din cadrul Alternativei 2, inainte ca traseul drumului sa se inscrie in zona succesiunii de serpentine catre
Valea Cernei, se desprinde o subvarianta care continua culmea Turcineasa, insa si aici drumul nu exista
urmand a se realiza un traseu nou. Realizarea acestei subvariante implica toate masurile intregii Alternative
2 (defrisari, desteleniri, creearea structurii de drum si a masurilor de consolidare si regularizare
hidrotehnica) avand ca imposibilitate legatura cu obiective social-turistice, si mai ales faptul ca nu poate fi
racordata la o retea de drumuri existente.
Crearea unui drum nou va implica realizarea tuturor lucrarilor specifice unui drum national.
Fata de Alternativa 0, acolo unde deja exista platforma drumului, podete, lucrari de amenajari ale
torentilor, precum si o structura rutiera specifica unui drum forestier, in cazul Alternativei 2 este necesar sa
se realizeze toate lucrarile de mai sus. Exceptia o constitue partea finala a traseului sectorului de drum,
respectiv cea cuprinsa intre podul peste Raul Cerna si drumul existent pana la finalul proiectului, comun cu
cel al Alternativei 0.
48

Impactul asupra aerului

In cazul Alternativei 2, aliniamentul drumului umareste in cea mai mare masura curbele de nivel alte
terenului natural, insa avand in vedere ca intreaga zona se afla intr-o regiune cu relief puternic accidentat
si schimbarile de pante ale versantilor sunt bruste si foarte abrupte, pentru a putea urca sau cobora
versantii intalniti, traseul cuprinde numeroase curbe extrem de stranse de tip serpentine, cu razele minime
(20 m) si declivitatile maxime (5 7%) cu valori limita prevazute in prescriptiile de proiectare.
In aceste conditii, conducatorii autovehiculelor sunt nevoiti sa ruleze cu viteze foarte reduse (maxim 20
km/h) si astfel consumul de carburant creste simtitor, iar noxele eliberate in urma arderii carburantului vor
fi in cantitati mai mari decat in cazul Alternativei 0. Impactul e cu atat mai semnificativ cu cat va fi afectata
o zona unde in prezent nu exista niciun alt factor de poluare.

In cazul realizarii Alternativei 2 de traseu suprafata forestiera ce va fi defrisata va fi mare, deoarece
aceasta alternativa presupune executia unui drum nou. Pe langa suprafata ce va fi defrisata, va fi necesara
si o destelenire in zona inalta a pajistilor si pasunilor subalpine, unde nu se afla vegetatie forestiera.
Suprafata forestiera ce va fi defrisata a fost estimata la cca. 29,7 ha, la estimarea acestei suprafete
tinandu-se seama ca exista tronsoane unde nu se afla vegetatie forestiera, ci pajisti si pasuni. Defrisarile se
vor realiza foarte greu, intrucat arborii taiati vor fi greu de transportat de pe amplasament, intrucat nu
exista drum.
Alternativa 2 de traseu traverseaza de asemenea zone protejate ca si alternativa 0, dar dat fiind faptul ca
realizarea acesteia presupune executia unui drum nou, va fi afectat un numar mare de exemplare de flora,
iar traseele de migratie ale faunei vor fi foarte greu de identificat, neexistand acces in zona.
In cazul Alternativei 0, fauna de pe acest sector de drum este obisnuita cu existenta drumului si cu
desfasurarea unui trafic rutier, in timp ce in cazul realizarii Alternativei 2 fauna va fi mult mai afectata,
intrucat in prezent in zona nu exista niciun factor perturbator.
In aceste conditii, se estimeaza ca realizarea Alternativei 2 va avea un impact negativ mai important
asupra biodiversitatii, prin comparatie cu Alternativa 0.
Impactul asupra solului

Comparativ cu Alternativa 0, parasirea drumului din piatra sparta existent necesita defrisari masive (29,7
ha), defrisari ce pot produce cu o probabilitate mare de producere de alunecari de teren, prabusiri,
rostogoliri si mai ales instalarea in anii urmatori a eroziunii la nivelul torentilor.
49

Instabilitatea terenului este sporita si mai mult de prezenta apei din sol la nivele foarte apropiate de
suprafata terenului si chiar la suprafata, formand numerosi torenti cu caracter temporar sau permanent
(functie de marimea bazinelor de colectare a apelor, de tipul de sol si vegetatia din acea zona si de pantele
acestora).
De asemenea, comparativ cu Alternativa 0 (caz in care asupra sectorului de drum existent nu se aduc
imbunatatiri), lucrarile de terasamente necesar a fi realizate in Alternativa 2 vor fi mari, iar depozitarea si
transportarea pamantului in exces, precum si a arborilor rezultati din defrisare, se vor realiza greu.
Impactul asupra factorului uman

Realizarea acestei Alternativei 2 de traseu, ca si in cazul realizarii Alternativei 1, va antrena o forta de
munca semnificativa care va duce la o imbunatatire a mediului social-economic din zona.
Forta de munca va proveni din zona in care se afla traseul de drum.
3.1.4.3. Comparatia alternativei 1 cu alternativa 2

Comparatia celor 2 alternative porneste in primul rand de la faptul ca Alternativa 1 implica in mare masura
lucrari de reabilitare si modernizare a sectorului de drum existent, precum si unele lucrari noi (in special
cele prevazute pentru protectia faunei), in vreme ce Alternativa 2 presupune executia unui drum nou, cu
toate lucrarile aferente lui.
Comparatia celor 2 alternative de traseu studiate s-a realizat lunadu-se in considerare factorii de mediu
considerati relevanti pentru acest caz:
-
folosinta terenului;
calitatea aerului;
biodiversitatea;
mediul uman.
In continuare se prezinta comparatia celor doua altenative de traseu pe factorii de mediu prezentati mai
sus.
Folosinta terenului:
-
Alternativa 1, care consta in reabilitarea drumului existent, va presupune ocuparea unei

suprafete de teren de cca 18,05 ha. De pe aceasta suprafata se vor face defrisari numai pe
anumite portiuni, pentru ca in unele zone unde se va ocupa teren nu exista arbori. Astfel, Sdefrisata
= 12 ha;
50

Alternativa 2, fiind un drum nou, mai lung decat cel din cadrul Alternativei 1, va necesita
ocuparea unei suprafate mai mari de teren, cca 47,2 ha. Realizarea acestei variante presupunea
defrisarea sub forma unor fasii continue din cadrul zonelor ferestiere compacte existente (Sdefrisata
= cca. 29,7 ha). Totodata, pentru zona inalta a pajistilor si pasunilor subalpine, unde nu se afla
vegetatie forestiera, va fi necesara o destelenire. Fiind un drum nou creat, va fi necesar
decaparea unui volum mare de sol-vegetal.
Impactul asupra aerului:

Pentru acest criteriu punctajul s-a stabilit tinand seama de urmatoarele aspecte:
-
Niciuna dintre cele doua alternative de traseu nu strabate localitati si nu se afla in apropierea
zonelor locuite;
Luand in considerare impactul pe care il vor avea Alternativa 1 si Alternativa 2 asupra calitatii
aerului in localitatile traversate de drumurile de pe care tronsonul DN 66A va atrage trafic (DN
66 si DN 67D), se estimeaza ca traseul propus in cazul Alternativei 2 va fi mai putin atractiv
pentru participantii la trafic decat cel al Alternativei 1, dat fiind conditiile grele de circulatie
(sinuozitate mare, curbe cu raze mici, viteza mica de parcurgere, sub 20 Km/h). In aceste
conditii, apreciem ca realizarea Alternativei 1 va avea un impact pozitiv mai pronuntat decat
Alternativa 2 asupra calitatii aerului din localitatile traversate de pe drumurile de unde vor atrage
trafic;
Alternativa 2 se afla intr-o regiune cu relief puternic accidentat si schimbarile de pante ale
versantilor sunt bruste si foarte abrupte, iar pentru a putea urca sau cobora versantii intalniti,
traseul cuprinde numeroase curbe extrem de stranse de tip serpentine, ceea va conduce la o
viteza de circulatie sub 20 Km/h, rezultand de aici un consum suplimentar de carburant, ce va
avea ca rezultat eliberarea in atmosfera a unor cantitati mai mari de noxe decat in cazul
Alternativei 1. De asemenea, realizarea Alternativei 2 de traseu va presupune aducerea de trafic
intr-o zona in care in prezent nu exista nicio alta sursa de poluare.

-
Rezervatii naturale din acest punct de vedere ambele variante traverseaza aceleasi arii
naturale protejate. In cazul Alternativei 1 drumul este existent, pe cand traseul Alternativei 2
implica crearea de drum nou ceea ce va determina un impact negativ mult mai mare asupra
acestor zone protejate;
51

Alternativa 2 strabate areale compacte forestiere, alcatuite in principal din paduri de fag si din
paduri de amestec fag cu molid, in alternanta cu pajisti si pasuni. Fata de Alternativa 1, caz in
care suprafata de defrisat este de 12 ha, in cazul realizarii Alternativei 2, suprafata estimata ca
va fi defrisata este de 29,7 ha;
Referitor la impactul asupra faunei, se estimeaza ca realizarea Alternativei 1 va avea un impact

minim asupra faunei, deoarece traseul de drum exista si in prezent, fauna s-a obisnuit deja cu
drumul, iar in cadrul proiectului au fost propuse lucrari pentru reducerea impactului. Apreciem ca
in cazul realizarii Alternativei 2 de traseu, va fi exercitat un impact mult mai mare deoarece se va
realiza un drum nou, iar fauna va fi mult mai afectata. Totodata, lipsa accesului in prezent in
acea zona, face aproape imposibila identificarea traseelor de migratie inainte de punerea in
aplicare a proiectului;
Realizarea subvariantei 2.1., care a avut ca scop evitarea parcurgerii Zonei de Conservare
Speciala si a Rezervatiei Ciucevele Cernei, implica de la sine faptul ca nu se poate racorda cu
un alt drum existent aflat in cadrul cumpenei de ape dintre Valea Cernei si Valea Motrului. Date
fiind acestea, executia acestei subvariante nu poate face parte din cadrul proiectului de fata.
Impactul asupra mediului uman

-
Mediul social - economic: realizarea ambelor aternative de traseu vor antrena o forta de munca
semnificativa, provenind din zona inconjuratoare. Se presupune ca in cazul realizarii Alternativei
2 de traseu, forta de munca antrenata va fi mai mare, datorita volumului mai mare de lucrari ce
trebuie executate, iar perioada de executie se estimeaza ca va fi mai mare decat in cazul
Alternativei 1;
Dupa darea in folosinta a acestui sector de drum national din punct de vedere turistic, avand la
baza potentialul existent, intreaga zona va cunoaste o crestere economica semnificativa.
In urma celor prezentate mai sus, precizam ca cele 2 alternative de traseu vor avea un impact pozitiv
asupra mediului uman.
3.1.5. Concluzii
In urma comparatiei alternativelor studiate au rezultat urmatoarele:
Alternativa 0
Trebuie spus ca in conditiile in care nu se vor executa lucrarile de reabilitare, drumul actual nu indeplineste
caracteristicile unui drum national, asa cum este incadrat el acum.
52

Degradarile existente in prezent, atata in ceea ce priveste drumul, cat si la versanti, amenajari de torenti,
rigole si santuri, se vor accentua.
In cazul in care asupra sectorului de drum nu se va aduce nicio imbunatatire pentru a se asigura buna
desfasurare a traficului rutier, impactul asupra mediului va fi redus, in conditiile in care traficul va avea
valori la fel de mici ca in prezent.
Insa, in conditiile intensificarii traficului, impactul va fi semnificativ, ca urmare a conditiilor dificile de
circulatie. Impactul se va exercita atat din cauza emisiilor mari de substante poluante si de zgomot, cat si
din cauza accidentelor care se vor produce.
In plus, prin alegerea Alternativei 0, zona in care se afla traseul de drum national nu va cunoaste nicio
imbunatatire a dezvoltarii turistice, precum si a situatiei economice.
Alternativa 1
Prin realizarea Alternativei 1, sectorul de drum care face obiectul studiului va avea caracteristicile unui
drum national, cu realizarea unui minim de lucrari necesare, comparativ cu Alternativa 2 care presupune
constructia unui tronson de drum nou.
drumul national DN 66A si reteaua de drumuri din zona (DN 67D).
Reabilitarea sectorului de drum national DN 66 A care face obiectul prezentului proiect va asigura o
legatura directa din Valea Cernei, respectiv localitatile Baile Herculane si Cerna Sat in Valea Jiului de Vest,
respectiv localitatile Campu lui Neag, Uricani, Lupeni, Vulcan si Petrosani.
In cazul realizarii Alternativei 1, reabilitarea sectorului de drum national va avea impact pozitiv mai ales
asupra factorului uman, realizarea obiectivului avand un puternic caracter social, preluand o parte
insemnata a fortei de munca, a utilajelor si a echipamentelor disponibilizate din sectorul minier din zona
(dupa cum se specifica in cadrul Hotararii nr 908/1999).
53

Totodata, impactul pozitiv social se va exercita si in perspectiva, prin reconversia personalului muncitor in
directia viitoarelor ramuri industriale sau de servicii care s-ar putea dezvolta in zona prin atragerea de
capital investitional autohton sau strain.
Zona turistica si de agrement de la lacul Cernei va constitui o puternica sursa de atractie pentru turisti in
conditiile in care vor fi asigurate conditii de transport sigure si economice.
In perioada de constructie a sectorului de drum national, se va produce temporar un impact negativ,
analizat in cadrul Raportului. Pentru diminuarea acestuia au fost propuse lucrari si masuri de protectie a
tuturor factorilor de mediu posibil a fi afectati.
Impactul va fi mai semnificativ in cadrul Organizarii de santier, ca urmare a functionarii Statiilor de asfalt
si betoane, precum si a circulatiei unui parc important de utilaje si vehicule grele pentru transport
materiale. Intrucat Organizarea de santier nu este amplasata pe teritoriul Parcului National Domogled
Valea Cernei putem afirma ca impactul va fi minim asupra factorilor de mediu din Parc. Organizarea de
santier are autorizatie de mediu
In ceea ce priveste impactul asupra zonelor naturale protejate traversate, se estimeaza ca reabilitarea
acestui sector de drum national va exercita un impact mult mai redus comparativ cu Alternativa 2,
deoarece este un drum existent, iar lucrarile de reabilitare adoptate au fost propuse astfel incat sa
diminueze impactul asupra mediului (limitarea platformei drumului, viaducte pentru traversarea drumului
de fauna, amenajari de treceri la nivel pentru animale, amenajari de torenti etc).
Alternativa 2
Trebuie mentionat ca obiectivul acestui proiect il constituie reabilitarea drumului existent si nu constructia
unui drum nou, pe un alt traseu, asa cum este cazul Alternativei 2.
Realizarea unui sector de drum nou, pe un alt traseu, ca
o alternativa pentru un drum existent si
exploatabil in prezent implica defrisari masive a masei lemnoase compacte (paduri de molid, brad si fag),
desteleniri la nivelul paturii de sol, mai ales in zona pajistilor si a pasunilor subalpine, cu distrugerea locala
a echilibrului biologic natural existent.
Totodata, crearea in versant a unui drum implica realizarea a numeroase derocari, crearea unor ziduri de
sprijin, a amenajarilor privind scurgerea apelor si mai ales a torentilitatii firelor de vale.
Ar mai fi de amintit faptul ca in cazul adoptarii Alternativei 2, pe perioada de iarna ar fi necesare masuri de
inchidere a drumului, in primul rand datorita altitudinii ridicate pana unde urca drumul, respectiv 1650 m,
si mai ales a unui aport ridicat al cantitatilor si al stratului de zapada consistenta pe intreaga perioada
noiembrie - aprilie. In aceasta situatie, drumul ar fi deschis doar cca 6 luni/an.
54

In concluzie, se estimeaza ca realizarea drumului in Alternativa 1 - reabilitarea sectorului de drum existent

- raspunde temei proiectului, aducerea drumului la standarde de drum national, in conditiile exercitarii unui
impact minim asupra mediului, daca se vor respecta masurile si lucrarile de protectie propuse in cadrul
Raportului.
3.2 ALTERNATIVELE STUDIATE PROPUSE PENTRU LUCRARILE DE PROTECTIE A

MEDIULUI
3.2.1 Alternative studiate in zona Stanca Rosie
In zona km 58+100, pe partea stanga a sectorului de drum se afla Formatiunea Geologica Stanca Rosie.
Formatiunea Geologica Stanca Rosie este situata in zona de protecie integrala/zona de conservare speciala
a Parcului National Domogled Valea Cernei. Zona unde se afla formatiunea geologica Stanca Rosie este
prevazuta in planurile de situatie: nr.5 (scara 1 : 1 000), nr.17(scara 1 : 10 000).
Astfel, pentru aceasta zona de drum unde traseul se ala in imediata vecinatate a formatiunii geologice
Stanca Rosie (Km 58+075) , au fost analizate doua variante de realizare a drumului, in vederea neafectarii
Stancii:
-
A. Alternativa cu tunel;
B. Alternativa cu drum in consola exterioara.
A. Alternativa cu tunel
Fig. 3.2.1-1: Tunel

55

Tabel nr. 3.2.1-1 - Alternativa cu tunel

Avantaje
Dezavantaje
- Animalele pot traversa;
- Nu se mai resimte la suprafata

poluarea chimica a aerului si
poluarea sonora cauzata de
traficul rutier.
- Peisajul va fi afectat vizual pe portiunea de

drum in care se realizeaza tunelul;
Afectarea
Rosie;
formatiunii
geologice
Stanca
- Dificil de executat, intrucat panta este de

peste 20%;
- Realizarea tunelului este o investitie foarte
scumpa.
B. Alternativa cu viaduct de coasta cu suprastructura in consola
Fig. 3.2.1-2: Viaduct de coasta cu suprastructura in consola

Tabel nr. 3.2.1-2 Alternativa cu viaduct de coasta cu suprastructura in consola
Avantaje
Dezavantaje
- Animalele pot traversa pe sub

viaduct;
- Executie grea;
- Peisajul nu este intrerupt si nici

afectat de realizarea acestei
lucrari;
- Elemente dificile pentru drum datorita razei

mici in curba.
-Investitia este relativ acceptabila

in comparatia cu investitia pe ca
re o presupunea realizarea
tunelului
56

Concluzii
In urma comparatiei facute intre aceste 2 alternative, tinand seama de avantajele si
dezavantajele lor, precum si de optiunea Beneficiarului, a fost aleasa Alternativa 2
realizarea viaductului cu suprastructura in consola.
3.2.2 Alternative privind solutiile de asigurare a continuitatii trecerilor faunei peste drum
-
A. Alternativa 0 modernizarea drumului fara viaducte in cele 6 puncte de trecere a faunei mari;
B. Alternativa 1 cu viaducte prevazute in cele 6 puncte de trecere a faunei mari;
C. Alternativa 2 cu poduri suspendate peste drum.
Comparatia alternativelor din punct de vedere al protectiei mediului

A. Alternativa 0 modernizarea drumului fara viaducte in cele 6 puncte de trecere a faunei mari
Fig. nr. 3.2.2-1 - Locurile in care este recomandat a se efectua viaducte

(conform studiului de biodiversitatie
realizat de Universitatea Timisoara in anul 2008)
Daca lucrarile de modernizare in cele 6 puncte, in care caderile de panta sunt mari, iar drumul urmeaza
curba de nivel in agrafa s-ar face fara viaducte, datorita zidurilor de sprijin si taluzurilor care ar creste
unghiul de coborare/escaladare, traversarea dintr-o parte in alta a habitatului de catre fauna ar fi
imposibila.
B. Alternativa 1 cu viaducte prevazute in cele 6 puncte de trecere a faunei mari
57

Cele 6 viaducte, pozitionate intre km 52+170 km 54+863 vor avea un impact pozitiv asupra faunei mari
(cerb, urs, mistret) deoarece vor asigura faunei posibilitatea de a traversa dintr-o zona in alta a
habitatelor. Constructia viaductelor va avea ca rezultat pastrarea actualelor unghiuri ale drumului, fauna
nefiiind impiedicata sa traverseze dintr-o zona in alta.
Pozitiile kilometrice si caracteristicile acestor viaducte sunt prezentate in urmatorul tabel:
Tabel nr. 3.2.2-1 Cracteristicile viaductelor

Nr.
Crt
Pozitia
kilometrica
Deschideri
1.
2.
3.
4.
5.
52+170
52+277
52+596
52+703
54+554
5x10.00
5x10.00
6x10.00
5x10.00
7x10.00
6.
54+863
5x10.00
Lungime
suprastructura
viaduct
50.00
50.00
60.00
50.00
70.00
50.00

Acesta alternativa ar fi mult mai ineficienta decat cea cu viaducte, fiind mult mai greu de acceptat de catre
fauna. Panta de coborare de pe ele ar avea un unghi mare, iar macromamiferele ar refuza sa coboare chiar
daca la intrarea/iesirea de pe pod ar fi realizate plantatii care sa le faca mai atractive.
Concluzii
In urma studierii acestor 3 alternative s-a constatat faptul ca realizarea Alternativei 1 cu viaducte
prevazute in cele 6 puncte de trecere a faunei mari este cea mai benefica privind solutiile de
asigurare a continuitatii trecerilor faunei peste drum.
4. UTILIZAREA CURENTA A TERENULUI

Lucrarile de reabilitare proiectate pentru DN 66A Km 47 + 600 Km 66 + 204 se vor executa pe actualul
amplasament, axul drumului suferind insa deplasari fata de pozitia actuala cu valori cuprinse intre 5 m si
15 m.
58

Suprafata necesar a fi ocupata suplimentar este pentru: largirea platformei drumului, realizarea de rigole
pentru colectarea apelor meteorice, de ziduri de sprijin, pentru amplasarea de parapete, realizarea
viaductelor.
In zona limitrofa drumului, pe partea versantului (care in proportie de 90% este pe partea stanga, exceptie
facand zona serpentinelor si zona Km 63+000 Km 66+204, unde versantul se afla pe partea dreapta) se
intalnesc urmatorele tipuri de arbori si arbusti: fag, molid , brad si frasin. Dintre aceste tipuri, predominant
este fagul, urmat de molid si brad.
Defrisarile se vor face pe partea dinspre versant, in timp ce pe partea cealalta nu se va modifica substratul
vegetal - arboricol, in principal datorita faptului ca versantii acestei zone montane prezinta o adancime si o
fragmentare de relief ridicata (prapastie).
Se estimeaza ca se vor ocupa definitiv terenuri din fondul forestier de stat si particular, insumand o
suprafata de 180 591 m2, din care:
-
Fond forestier proprietate a statului roman: 154.925 m2;
Fond forestier proprietate privata: 25.666 m2.
Terenul necesar a fi ocupat suplimentar apartine astfel:
Tabel nr. 4-1 Suprafata de teren ce va fi ocupata pe raza Ocolului Silvic Lupeni
Nr.
crt
Proprietar
Administrat
Suprafata
(mp)
Statul roman
Ocolul Silvic
Lupeni
1.747
Proprietate
particulara
Particulari
20.677
Total = 22.424
Tabel nr. 4-2 Suprafata de teren ce va fi ocupata pe raza Ocolului Silvic Baia de Arama
Nr.
crt
Proprietar
Administrat
Suprafata
(mp)
Statul roman
Ocolul Silvic
Baia de Arama
151.025
Statul roman
Consiliul local Pades
2.153
Proprietate
particulara
Particulari
4.989
Total = 158.167
Suprafata totala ce va fi ocupata prin reabilitarea acestui sector de drum este de 180.591 m2.
59

In tabelele urmatoare sunt prezentate informatii referitoare la unitatile de productie si unitatile

amenajistice de unde vor fi scoase terenuri din circuitul forestier.
Ocolul Silvic Lupeni - U.P. IV Campusel

Tabel nr. 4-3 - Identificarea unitatilor amenajistice si a proprietarilor, U.P IV Campusel
Nr. crt.
Unitate amenajistica
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
Total
139 A
140 A
142 A
143 A
144 C
144 A
143, CAD 433, TOP 983/1
150 B
150 A
147 B
147 A
147 D
146 A
144 A
144 V
147 C
147 F
147 D
147 D
147 D
147 F
147 E
146 D
146 D
Suprafata
propusa pentru
ocupare (mp)
121
70
63
87
1148
258
1030
200
1668
516
1545
3640
808
175
228
643
21
209
3640
1209
1209
1669
395
1872
22424
Proprietar
Statul roman, in
administrarea
Ocolului Silvic
Lupeni
Mojoatca Violeta
S.C. Cascade
Empire S.A.
Ocolul Silvic Baia de Arama U.P X1 Cernisoara

Tabel nr. 4-4 Identificarea unitatilor amenajistice si a proprietarilor, U.P X1 Cernisoara
Nr. crt.
Unitate
amenajistica /
nr cadastral
Suprafata
propusa pentru
ocupare (mp)
1
2
3
4
5
6
7
140
140
140
140
142
142
142
256
382
1110
815
443
8437
880
V
V
B
B
B
C
D
Proprietar
60

Nr. crt.
Unitate
amenajistica /
nr cadastral
Suprafata
propusa pentru
ocupare (mp)
142 A
2895
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40
41
42
43
44
45
46
47
48
49
50
51
52
53
54
144 A
144 D
144 F
144 G
144 D
144 B
144 E
144 C
145 A
145 C
145 A
145 D
145 B
147 E
147 B
147 A
147 D
147 C
148 C
148 A
148 F
148 E
148 D
148 D
148 B
E 29
E 29
151 E
151 B
151 F
151 B
152 A
152 C
152 C
152 C
154 B
154 C
157 B
157 A
158 B
158 A
158 C
159 B
159 E
159 F
159 F
1755
1329
863
649
964
229
512
766
1249
4537
1153
860
161
845
557
690
381
161
1806
714
2226
988
836
136
259
1016
695
1549
675
1348
280
5435
392
12
1656
3530
1981
3051
1165
2265
2196
1572
3090
2036
506
3596
Proprietar
Statul roman, in
administrarea
Ocolului Silvic
Baia de Arama,
Parcul National
Domogled Valea
Cernei
61

Nr. crt.
Unitate
amenajistica /
nr cadastral
Suprafata
propusa pentru
ocupare (mp)
55
56
57
58
59
60
61
62
63
64
65
66
67
68
69
70
71
72
159
159
159
159
159
159
159
161
161
162
162
163
163
163
163
164
164
164
B
A
A
A
A
A
F
6035
878
838
2224
717
918
485
2078
1118
1530
513
101
5145
711
700
570
756
1694
73
74
75
76
77
78
79
80
81
82
83
84
85
86
87
88
89
90
91
92
93
94
95
96
97
98
99
100
101
165 H
165 A
165 A
165 I
166 A
166 A
166 D
166 D
166 A
166 A
167
167
167
168 A
168 C
169
170 A
170 B
170 A
170 A
172 A
172 A
173 A
174 A
175 A
198 B
82 A
190 C
81 A
2726
42
1629
1006
2319
1364
1015
368
2796
816
5633
705
1020
1990
751
349
366
197
455
146
263
541
40
70
1035
189
1331
51
210
F
F
N
N
C
G
A
A
A
Proprietar
62

Nr. crt.
Unitate
amenajistica /
nr cadastral
Suprafata
propusa pentru
ocupare (mp)
102
103
104
105
106
107
108
109
110
111
112
113
114
115
116
117
118
119
120
121
80 A
80 B
190 D
E 12
80 B
190 A
190 A
E 11
E 11
189
79
194
77 A
PD 1562
PD 1565
PD 1566
PD 1572
F 414
F 415
F 416
201
448
328
766
3912
350
323
65
868
446
1241
1066
1503
1484
1047
1374
1279
409
156
297
122
123
F 940
NR 938
955
2153
124
125
126
127
128
129
130
131
132
133
134
135
F943
F 935
F 944
F 934
F 945
F 933
A 946
F 945
F 932
F 947
F 930
P 1575/1-2
319
31
186
886
42
572
23
26
355
95
410
227
Total
158167
Proprietar
Barbu Mircea
Amenajare Cerna
Consiliul local
Pades
Orzescu Vasile
Orzescu Vasile
Borodnic P.
Elisabeta
Hindea N.
Gheorghe
In cele ce urmeaza se prezinta principalele caracteristici ale unitatilor de productie ce apartin Ocolului Silvic
Lupeni (U.P IV Campusel) si Ocolului Silvic Baia de Arama (UP IX Cernisoara), care se regasesc in zona
tronsonului studiat.
Ocolul Silvic Lupeni, Amenajamentul silvic U.P IV Campusel

63

Fondul forestier total din U.P IV Campusel are o suprafata de 5810,2 ha si este impartit in 197 de parcele
si 538 subparcele. Suprafata medie a unei unitati amenajistice este de 10,0 ha.
Fitoclimatic, aceste paduri sunt situate in:
Etajul de amestecuri (FM2);
In etajul montan de molidisuri (FM3).
Tabel nr. 4-5 - Caracteristicile amenajamentului silvic U.P.IV Campusel, judetul Hunedoara
DENSITATE ARBORETE (%)
Nr.
u.a
Fag
Molid
168 A
156 A
139A
30
60
40
40
100
140
142
143
150
144
144
A
A
A
A
A
C
40
60
10
100
60
40
40
30
90
146
146
147
147
147
146
147
147
A
D
D
C
A
B
F
E
10
100
80
20
90
100
60
80
Brad
Mesteacan
Pin
Salcie
Frasin
10
10
10
40
60
20
80
100
40
20
Carpen
Paltin
Diverse
specii
de
esente
tari(%)
Varsta
(ani)
20
47
157
137
10
22
22
22
77
107
127
147
77
17
132
32
77
117
127
Exploatari
Taieri de igiena
Taieri progresive
Taieri de
conservare
Degajari
Degajari
Curatiri
Taieri de igiena
Degajari
Taieri de
conservare
Taieri progresive
Taieri de igiena
Degajari
Taieri de igiena
Taieri de igiena
Rarituri
Taieri de igiena
Taieri de
conservare
Amenajamentul silvic UP XI Cernisoara

Fondul forestier din U.P XI Cernisoara este de 5245,3 ha.
Fitclimatic, arboretele ce aprtin acestei unitati de productie se gasesc in urmatoarele etaje:
-
Montan de amestecuri (F.M.2);
Montan premontan de fagete (F.M.1+ F.D.4).
Tabel nr. 4-6 Caracteristicile menajamentului silvic U.P.XI Cernisoara, judetul Gorj
64


Nr.
u.
Fag
Molid
140 A
140 B
142 C
144 D
144 A
145 C
145 A
145 D
147 A
147 D
147 C
148 A
148 C
148 E
148 F
148 D
148 B
151 B
152 A
154 B
157 B
158 B
151 A
90
60
100
100
100
100
100
60
100
100
100
100
100
100
100
100
10
100
100
90
100
100
90
10
40
159
159
159
159
159
149
149
149
161
162
163
163
166
166
167
168
169
170
170
170
174
100
10
100
100
100
10
100
100
100
100
100
100
100
70
100
100
100
10
10
100
100
B
C
A
E
F
F
D
C
A
B
A
A
C
A
C
B
A
A
191 A
82 A
82 B
10
80
70
81 A
80 C
190 D
90
60
60
Brad
Mesteacan
Salcie
Frasin
Carpen
Paltin
Diverse
specii
de
esente
tari
-
30
10
70
20
10
10
20
40
70
20
90
90
20
103
113
153
103
123
113
123
33
83
83
103
113
153
33
83
28
33
123
14
113
113
113
103
113
18
63
113
143
53
83
48
113
113
123
123
153
13
153
153
123
18
18
153
123
30
30
90
10
Varsta
(ani)
20
10
40
40
Exploatari
Taieri de igiena
Taieri progresive
Taieri de igiena
Taieri
Taieri
Taieri
Taieri
Taieri
Taieri
Taieri
Taieri
Taieri
Taieri
Taieri
Taieri
Taieri
Taieri
de igiena
de igiena
de igiena
succesive
de igiena
de igiena
de igiena
de igiena
de igiena
de igiena
de igiena
progresive
de igiena
de igiena
Taieri de igiena
Taieri progresive
Taieri progresive
Taieri
Taieri
Taieri
Taieri
progresive
de igiena
succesive
progresive
Taieri progresive
Taieri progresive
Taieri progresive
Curatire
Taieri progresive
Taieri de
conservare
18
123
83
48
73
83
65


Nr.
u.
Fag
190 A
190 B
189
79
194
77 A
5.
30
10
20
10
100
100
Molid
Brad
Mesteacan
Salcie
Frasin
10
Carpen
Paltin
Diverse
specii
de
esente
tari
60
50
30
80
90
Varsta
(ani)
Exploatari
73
18
83
73
133
INFRASTRUCTURA EXISTENTA SI INCADRAREA OBIECTIVULUI IN

PLANURILE DE AMENAJARE TERITORIALA
5.1. INCADRAREA OBIECTIVULUI IN PLANURILE DE AMENAJARE TERITORIALA
Sectoarele de drum forestier cuprinse intre Km 30 + 604 si Km 66+204 au fost clasificate ca drum national
prin Hotararea de Guvern nr. 856/1999 al carui Articol Unic prevede:
Se aproba clasificarea sectoarelor de drum forestier, aflate in proprietatea publica a statului si in

administrarea Regiei Nationale a Padurilor, ca drum national, DN 66, de clasa tehnica V, conform anexei
care face parte integranta din prezenta hotarare."
Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal Valea Jiului
P.A.T.Z. Valea Jiului reprezinta principalul instrument de implementare spatiala a Strategiei de dezvoltare
socio economica a Bazinului carbonifer al Vaii Jiului (H.G. nr. 646/2000).
Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal Valea Jiului ofera o viziune globala si coerenta asupra structurii si
folosirii teritoriului studiat, definind principalele optiuni pentru revitalizarea acestei zone, in prezent cu un
caracter dominant minier.
In cadrul Planului de Amenajare a Teritoriului Zonal Valea Jiului la programul de masuri apare si
modernizarea DN 66 A.
Incadrarea proiectului in Planurile de Urbanism Generale

In ceea ce priveste modul de incadrare a drumului national DN 66 A in planurile urbanistice, au fost
solicitate Consiliului Judetean Gorj si Primariilor localitatilor Tismana si Pades informatii privind includerea
sectorului de drum in planurile de urbanism aprobate:
66

Conform raspunsului primit din partea Consiliului Judetean Gorj, acest tronson de drum nu este inclus
in P.U.G.-urile localitatilor Tismana si Pades;
Conform raspunsurilor primite din partea primariilor Tismana si Pades sectorul de drum national km
47+600+ km 66+204 nu este cuprins in P.U.G-urile localitatilor.
Raspunsurile primite de la autoritati se regasesc in prezentul raport in Anexa nr.2.
Planul de Urbanism Zonal elaborat pentru DN 66A, Km 47+600 Km 66+204

Ca urmare a solicitarilor exprimate de catre Administratia Parcului National Domogled Valea Cernei,
pentru acest tronson de drum a fost elaborat de catre firma
DEVA
S.C. KEOPS DESIGN PROIECTS.R.L.
un P.U.Z: Drum de legatura DN 66 A, km 47+600 km 66+204, DEZVOLTAREA ZONEI
ADIACENTE DN 66 A.
Scopul Planului de Urbanism Zonal
Planul urbanistic zonal are caracter de reglementare si raspunde programului de amenajare a teritoriului si
de dezvoltare a zonei adiacente D.N. 66 A etapa III, cat si programului de conservare a biodiversitatii din
cadrul Parcului National Retezat si Parcul National Domogled Valea Cernei.
Obiectivul Drum de legatura DN66A, Km 47+600 m 66+204m se inscrie in cadrul politicii generale de
dezvoltare a zonelor pentru turism si agrement. Dezvoltarea durabila a zonei de agrement este posibila
prin intermediul politicilor urbane in conditiile coeziunii teritoriale, economice si sociale si a corelarii
factorilor ce contribuie la evolutia zonei.
Elaborarea Planului Urbanistic Zonal pentru zonele protejate este necesara de asemenea pentru a
impiedica dezvoltari haotice ale zonelor construite in vecinatatea unui areal protejat si a stabili o serie de
masuri care sa reglementeze eliberarea autorizatiilor de construire si modalitatea de desfasurare a
activitatilor de turism.
Regulamentul local de urbanism are rol de reglementare si este un instrument util in analiza solicitarilor de
amenajare si construire in zona pentru dezvoltarea coordonata ulterioara a infrastructurii de turism si
agrement fara a duce la distrugerea valorilor peisagistice si naturale.
Potentialul de dezvoltare al zonei permite incadrarea zonelor adiacente DN 66 A ca zone extinse ale
arealului ce face parte din programul international Om Biosfera, astfel ca dezvoltarea economica si
umana sa fie durabila din punct de vedere social-cultural si ecologic.
Disfunctionalitati sesizate
Disfunctionalitatile sesizate sunt mentionate in ordinea prioritatilor de rezolvare :
67

Lipsa structurilor de cazare comunitatile satesti pot fi influentate de dezvoltarea turismului si prezinta
un potential pentru dezvoltarea turismului durabil;
Lipsa unor amenajari si dotari de interes public corespunzatoare pentru agrement, loisir si sport;
Lipsa delimitarii zonelor functionale, aparand disfunctionalitati intre activitatile de crestere a animalelor
si activitatile de turism, daca acesta nu este in totalitate de tip rural;
Lipsa unui centru de interes si a unei ierarhizari a zonelor functionale;
Alimentarea cu apa este deficitara;
Rezolvarea echiparii tehnico-edilitare astfel incat sa nu existe deversari in apele de suprafata sau in sol,
constructii grupate cat mai compact in teritoriu;
Rezolvarea evacuarii si depozitarii gunoiului.
Propuneri de dezvoltare urbanistica

Zona de dezvoltare durabila din cadrul Parcului National Domogled Valea Cernei a fost impartita in mai
multe zone care au fost denumite dupa numele unitatilor de productie in apropierea caruia se
gasesc sau din care fac parte, conform Regulamentului in vigoare al parcului.
Zona
de
dezvoltare durabila
Cernisoara
cuprinde
perimetre
de
dezvoltare
suprafata de 50,3 ha incepand de la Cheile Cernisoarei pana la Plaiul
durabila
cu
Bulzului. Se remarca
perimetrul Izvoarelor Cernei care este constituit din Lunca Cernisoarei, intre Chei si Coada lacului
de acumulare Ivanul. Limita acestei zone incepe de pe malul drept al Cernisoarei si continua la o
distanta de 50 - 100m fata de liziera padurii, se suprapune pe anumite locuri peste limita de
intravilan a comunei Pades, si ajunge la Izvoarele Cernei, pe care le ocoleste la o distanta de
100 m de acestea. Continua tot la o distanta apreciabila de limita padurii pe partea dreapta a
drumului de contur lac Iovanul pana la coada lacului unde trece pe partea stanga a acestuia si
se intoarce spre Cheile Cernei mergand pe limita zonei inundabila, incadreaza constructiile existente
pana la podul peste Cerna. De aici urmeaza drumul forestier pe malul stang al Cernei cuprinzand
Lunca Cernei si continua pana la Cheile Cernei unde trece pe partea dreapta.
Celelalte 4 perimetre continua de la coada lacului Iovanul pana la Plaiul Bulzului si sunt de o
parte si alta a drumului de contur lac. Nu sunt unite intre ele, au marimi diferite si includ
conacele comunitatilor din zona.
Potrivit proiectului de drum, Drumul National 66 A va avea clasa tehnica V, regiune de munte, pentru care
viteza de deplasare este de 25 Km/h, cu doua benzi de circulatie pe o latime de 6,0 m si latimea platformei
de 7 m. Conform HG 261/1996 privind inscrierea constructiilor in categorii de importanta, lucrarea de drum
68

se inscrie in categoria de importanta C lucrari de importanta normala si Clasa de importanta IV. Din
punct de vedere al lucrarilor hidrotehnice domeniul de exigenta este A7, cu debitul calculului de siguranta
5%.
Sistemul de cai rutiere nationale se va completa si imbunatati prin realizarea DN 66 A, acest drum avand si
importanta strategica economica. Conectarea zonei turistice Parang, Straja, Parcul National Retezat in
reteaua de turism din sud-vestul tarii Parcul National Domogled, Valea Cernei, Statiunea turistica
Herculane, va aduce beneficii prin directionarea capitalului investitional in turism, si implicit dezvoltare
economica a zonei. Drumul propus va crea legatura directa intre zona Vaii Jiului si zona de sud judetul
Mehedinti statiunea turistica Herculane, Drobeta Turnu Severin si Orsova.
Raportul interimar privind coeziunea teritoriala al Directiei Generale pentru Politici Regionale a Comisiei
Europene pune in evidenta enorme dezechilibre pe teritoriul U.E. Astfel, dezechilibre se regasesc intre
centre si periferie, intre mediul urban si rural. Prin politicile de dezvoltare spatiala durabila se urmareste
echilibrarea zonala, realizabila numai in conditiile existentei unei infrastructuri capabile sa faca legatura
intre doua puncte ale sistemului, in deplina siguranta.
Este necesara stabilirea unui areal polarizator in cadrul zonei de agrement, unde vor fi amplasate dotari de
interes comun, servicii, punct de vanzare produse alimentare, teren de sport, punct farmaceutic, spatii
pentru socializare si schimb de informatii.
Reglementarile stabilite prin planul urbanistic zonal au ca scop conservarea si valorificarea
zonei de agrement, armonizarea cadrului natural cu cel construit.
Pentru fundamentarea masurilor propuse ca reglementari s-a efectuat un studiu pluridisciplinar, in vederea
cuprinderii a cat mai multe aspecte.
Construirea se va realiza conform zonarii functionale propuse, respectandu-se conditiile impuse prin
regulamentul de urbanism.
Sistemele constructive utilizate vor respecta prevederile Legii 10/1994, ce vizeaza rezistenta si siguranta
constructiei.
Aspectul exterior al constructiilor, cu toate elementele sale definitorii apartine spatiului public.
Constructiile vor avea volume simple si un aspect compatibil cu caracterul de agrement al zonei. Se va
urmari la autorizarea constructiilor :
-
Conformarea volumului (panta acoperisului de minim 40o), streasina la nivel cat mai jos, inaltime egala
sau apropiata fata de vecinatatile imediate.
Constructiile de pensiuni vor respecta regimul de inaltime parter, etaj, mansarda pe partea dreapta a
drumului national si demisol, parter, mansarda in amonte fata de drumul national.
69

Casele de vacanta cu regim privat vor avea regimul maxim de inaltime parter si mansarda.
Materiale traditionale (textura rustica a tencuielilor sau lemn aparent la exterior, soclu de preferinta cu
piatra naturala sau placaj cu piatra, culoare armonizata cu culorile naturale, de pamant, sau alb) ;
Aliniament obligatoriu 15 m de la limita carosabilului, inscrierea in parcela independent fata de limitele

laterale, distanta minima intre constructiile invecinate 15 m;
Rezolvarea parcajelor in afara domeniului public.
Procentul de Ocupare a Terenului va fi de maxim 30 %. Coeficientul maxim de Utilizare a Terenului se

propune de maxim 0,5.
Alimentarea cu energie electrica se va realiza prin extinderea retelei de medie tensiune existente.
Pentru alimentarea cu apa potabila si canalizare se vor adopta solutii de echipare colective pentru a
asigura igiena si confortul zonei si a spatiului propus, respectiv se va realiza extinderea retelei de
alimentare cu apa potabila, de asemenea se va realiza extinderea retelei de canalizare pentru intreg
ansamblul.
Strategiile de management al turismului trebuie sa se concentreze asupra conservarii si protejarii zonelor
naturale intacte.
Se admite amenajarea unor spatii pentru comert si servicii in turism in urmatoarele conditii :
-
Unitatile de comert si servicii sa nu polueze chimic si fonic, sa nu produca sau sa comercializeze marfuri
de dimensiuni mari si sa nu utilizeze pentru depozitare terenul vizibil din circulatia publica;
Unitatile de comert si servicii se recomanda sa aiba programul de lucru limitat pentru a nu incomoda
spatiile din jur in timpul noptii.
Sa nu fie generatoare de noxe, zgomot si vibratii, radiatii.
Se impune realizarea unor conditii speciale pentru persoanele cu handicap, atat in cadrul fiecarei
constructii incadrata ca structura turistica, cat si in ceea ce priveste accesul la servicii si dotari rampe cu
panta maxima de 8% si cu balustrada.
.Printre masurile cuprinse in planul de dezvoltare al zonei de agrement mentionam :
-
Evitarea acelor activitati care ar putea afecta in mod semnificativ speciile sau ar putea distruge
habitatele pentru care au fost desemnate siturile respective;
Adoptarea de masuri unde este cazul, pentru refacerea populatiilor unor specii si habitate;
Mentinerea habitatelor semi-naturale si a speciilor vulnerabile prin masuri de management adecvate si

de lunga durata;
Vor fi amplasate panouri de avertizare treceri pentru animale, reduceri de viteza viteza
constructiva a drumului este de 25 km/h, ceata frecventa, etc., de asemenea in principalele puncte de
70

interes ale zonelor construite se vor amplasa indicatoare de trasee turistice si informatii asupra
regulamentelor locale de campare, vizitare, etc.
In cadrul retelei Natura 2000 vor fi promovate activitatile traditionale, care nu pun existenta acestor
animale, plante si habitate in pericol. Nu se vor autoriza constructiile ce nu se incadreaza in arhitectura
traditionala pentru a evita poluarea peisajului cu constructii ce nu corespund aspectului general al zonei.
Numai prin aceste conditii impuse potentialilor solicitanti ai autorizatiilor de construire se va realiza
pastrarea echilibrului ecologic iar zona va suporta o dezvoltare sanatoasa, durabila in timp.
Dotarile esentiale ce trebuiesc rezolvate in cadrul tuturor zonelor sunt cele privind echiparea edilitara,
realizarea alimentarii in sistem grupat a alimentarii cu apa si canalizarii, organizarea platformelor de
precolectare a gunoiului precum si organizarea colectarii periodice a gunoiului. Pentru alimentarea cu apa
potabila si canalizare se vor adopta solutii de echipare colective pentru a asigura igiena si confortul zonei si
a spatiului propus, respectiv se va realiza extinderea retelei de alimentare cu apa potabila, de asemenea se
va realiza extinderea retelei de canalizare pentru intreg ansamblul.
Se propun de asemenea dotari complementare zonei rezidentiale de vacanta terenuri de sport, spatii
de cazare, mici spatii comerciale, locuri de joaca pentru copii, foisor.
Asa cum prevede OUG 57/2007 modificata si completata, la articolul 28 alineatul (1) Sunt interzise
activitaile din perimetrele ariilor naturale protejate de interes comunitar care pot sa genereze poluarea sau
deteriorarea habitatelor, precum si perturbari ale speciilor pentru care au fost desemnate ariile respective,
atunci cand aceste activitai au un efect semnificativ, avand in vedere obiectivele de protecie si conservare
a speciilor si habitatelor. Pentru protejarea si conservarea pasarilor salbatice, inclusiv a celor migratoare,
sunt interzise activitaile din afara ariilor naturale protejate care ar produce poluarea sau deteriorarea
habitatelor.
Realizarea infrastructurii rutiere in zonele cuprinse in limitele Parcului National Domogled Valea Cernei
este necesara a fi executata cu masuri de precautie fata de arealul protejat, astfel ca impactul negativ
asupra naturii sa fie minim.
Interventia asupra zonei adiacente Drumului National 66A sustine programul de dezvoltare a structurilor
turistice prin implementarea spatiala a amenajarilor si constructiilor in zone de intravilan bine delimitate, in
afara carora este stabilita interdictia de construire.
Monitorizarea activitatilor turistice se realizeaza prin inregistrarea si culegerea periodica a informatiilor.
Acestea, fara a prezenta o lista completa, pot face referire la urmatoarele elemente :
-
Numarul cladirilor construite in stil traditional, autentice, cu materiale si tehnici traditionale;

71

Evaluarea starii de mediu poluarea apelor, sol, aer, cantitatea de deseuri provenite din activitatile
turistice, modul de rezolvare a evacuarii apelor menajere uzate si a alimentarii cu apa pentru fiecare
constructie in parte, nivelul decibelilor;
Evaluarea starii sitului din punct de vedere al biodiversitatii;
Evaluarea sitului in zona carstica;
Starea de sanatate a ecosistemelor numarul speciilor din habitate, inmultirea speciilor;
Numarul locuitorilor din zona care sunt implicati in turism (atat numarul angajatilor cat si numarul
managerilor);
Dintre cei enumerati anterior cati au urmat cursuri de calificare in turism;
Serviciile si produsele solicitate de turisti;
Cuantumul investitiilor turistilor in servicii si produse; investitiilor localnicilor;
Numarul evenimentelor si a festivitatilor traditionale autentice ce au loc in zona.
Prin identificarea principalelor probleme in conservarea mediului si in dezvoltarea turismului (prin

implementarea acelor actiuni ce vor duce consolidarea durabila a turismului) se spera ca impactul uman
negativ asupra naturii sa fie minim, cu beneficii maxime. Solutiile adoptate ce se dovedesc a fi viabile sa
poata fi adoptate si in alte situri ce se confrunta cu situatii similare.
Prevederile P.U.Z.-ului au fost preluate in prezentul proiect.
5.2. INFRASTRUCTURA DE TRANSPORT EXISTENTA IN ZONA
Interferenta cu alte proiecte importante de dezvoltare a retelei rutiere

Reabilitarea si modernizarea drumului forestier se impune cu atat mai mult cu cat in viitor va fi creata o
legatura intre drumul national DN 66A si reteaua de drumuri din zona (DN 67D) vezi figura nr. 1.5.-1
Pozitionarea geografica a DN 66 A, km 47+600 - km 66+204.

In prezent, din zona localitatilor Petrila si Petrosani se poate ajunge in localitatea Herculane mergand prin
Targu Jiu pe DN 66, iar apoi pe DN 67D catre localitatea Baia de Arama. Lungimea acestui traseu este de
peste 150 km.
traseului care va fi parcurs intre Petrosani si Herculane va fi de numai 100 Km, cu o treime mai putin decat
in prezent.
72

legatura directa din Valea Cernei, respectiv localitatile Baile Herculane si Cerna Sat in Valea Jiului de Vest,
respectiv localitatile Campu lui Neag, Uricani, Lupeni, Vulcan si Petrosani.
In perspectiva racordarii DN 66A la reteaua nationala de drumuri, o parte din traficul desfasurat in prezent
pe DN 66 si DN 67D, drumuri nationale care traverseaza numeroase localitati (Baile Herculane, Obarsia
Closani, Baia de Arama, Pestisani, Targu-Jiu etc), va scadea si vor scadea corespunzator si emisiile de
poluanti si nivelul de zgomot in aceste localitati, crescand totodata siguranta circulatiei pe DN 66 si DN
67D.
5.3. PROGNOZA TRAFICULUI PE TRONSONUL DN 66A KM 47+600 KM 66+204
Evolutia traficului pe DN 66A (Km 47+600 - Km 66+204)
350
300
250
200
150
100
50
0
turisme
transport materiale
autobuze
10
15
80
60
32
12
200
60
40
16
268
40
46
28
342
20
54
36
Figura nr. 5.3. 1 - Evolutia traficului pe DN 66A, Km 47+600 Km 66+204 (VF/zi)

Calculele prezentate in cadrul Raportului pentru estimarea poluarii chimice a aerului si pentru estimarea
poluarii sonore au fost facute pentru prognoza de trafic pentru cel de al XV-lea an de functionare al DN
66A reabilitat.
Tabel nr. 5.3.-1 Traficul estimat pentru al XV-lea an de functionare al DN 66A reabilitat (VF/zi)
73

Sector
Turisme
Km 47+600 km 66+204
Autocamioane
3 sau 4 osii
2 osii
342
36
Autovehicule
articulate
54
TOTAL
vehicule
20
452
Asa cum se poate vedea, traficul estimat pentru acest an va avea valori mici, cca 450 VF/zi, majoritatea
autovehiculelor care vor utiliza drumul fiind autoturisme, traficul greu reprezentand cca 25% din traficul
total.
Din grafic se observa, de asemenea, ca, in timp, se estimeaza o scadere a traficului care transporta
material lemnos si o crestere a numarului de autoturisme si autobuze, ca urmare a unei viitoare dezvoltari
turistice a zonei.
6.
VALORI
ISTORICE,
CULTURALE
SI
ARHEOLOGICE
IN
ZONA
TRASEULUI
Traseul sectorului de drum care face obiectul Raportului, precum si amplasamentul Organizarii de santier
(Km 35 la DN 66A), nu se afla in apropierea unor situri arheologie cunoscute sau a unor monumente
istorice.
Conform Listei Monumentelor Istorice din judetul Gorj, intocmita de catre Ministerul Culturii si Cultelor/
Institutul National al Monumentelor Istorice, in localitatile Tismana si Pades din judetul Gorj sunt
monumentele istorice, insa nu in zona sectorului de drum.
Tabel nr. 6-1: Monumente istorice comuna Tismana, judet Gorj

Nr.
crt.
1
2
Denumire
Localitate
Adresa
Datare
Biserica "Buna
Vestire
Manastirea Tismana
sat TISMANA
comuna TISMANA
1720, ref. Epoca

bronzului
sat TISMANA
comuna TISMANA
1377 - 1378, cu
adaugiri ulterioare
3
4
5
Biserica "Adormirea
Maicii Domnului
Paraclisul "Sf. Ilie
Turn clopotnita
sat TISMANA
comuna TISMANA
1377 - 1378
sat TISMANA
sat TISMANA
comuna TISMANA
comuna TISMANA
1650, ref. 1782

sec. XVII, ref. sec.
XIX
74

Nr.
crt.
Denumire
Localitate
Adresa
Staretie sat
sat TISMANA
comuna TISMANA
Chilii
sat TISMANA
comuna TISMANA
Incinta cu turnuri de
colt
sat TISMANA
comuna TISMANA
Ansamblu schitului
Cioclovina de Jos
Biserica "Sf.
Voievozi
Staretie
Chilii
Ruinele bisericii "Sf.
Ilie a schitului
sat TISMANA
comuna TISMANA
1715
sat TISMANA
comuna TISMANA
1715
sat TISMANA
sat TISMANA
sat TISMANA
comuna TISMANA
comuna TISMANA
comuna TISMANA
1912
1714
10
11
12
13
Datare
XIX
XIX
ref. sec. XIX 1646 1651
Tabel nr. 6-2: Monumente istorice comuna Pades, judet Gorj

Nr.
crt.
Denumire
Localitate
Adresa
sat CALUGARENI
La morminti"
Situl arheologic de la
Calugareni punct"La
morminti"
Asezare
sat CALUGARENI
"La morminti"
3
4
Asezare
Asezare
sat CALUGARENI
sat CALUGARENI
"La morminti"
"La morminti"
5
6
Biserica "Sf. Nicolae

Casa Constantin
Nacu
Monumentul
"Proclamatiei de la
Pades"
sat PADES
sat PADES
comuna PADES
comuna PADES
sec. XVI Epoca

medievala
Hallstatt
Epoca bronzului
timpuriu
1830
sec. XIX
sat PADES
comuna PADES
1921 - 1935
Datare
75

7. ACTIVITATI DE DEZAFECTARE
7.1. MUTARI SI PROTEJARI DE INSTALATII
In zona tronsonului de drum exista retea electrica de medie tensiune care asigura alimentarea cu energie
electrica in zona Campusel si la Cerna.
Pentru realizarea lucrarilor nu este necesara mutarea sau protejarea instalatiilor existente.
7.2. DEMOLARI
Pentru executia lucrarilor nu vor fi afectate cladiri .
In ceea ce priveste dezafectarea Organizarii de santier de la Km 35 al DN 66A, dupa ce se va termina
executia acestui tronson, pe amplasamentul acesteia se va ridica un district de drumuri care va apartine
D.R.D.P. Timisoara.
8. DESEURI
8.1 GOSPODARIREA DESEURILOR IN PERIOADA DE CONSTRUCTIE
Conform O.U.G. 78/2000 privind regimul deseurilor, aprobata si modificata prin Legea 426/2001,
Constructorul, ca generator de deseuri, are obligatia sa gestioneze deseurile in conformitate cu legislatia in
vigoare.
Sursele de deseuri din perioada de executie

Principalele surse de deseuri in perioada de executie sunt:
-
Procesele tehnologice pentru executia lucrarilor;
Instalatiile de producere a agregatelor minerale, cele de preparare a betoanelor, mixturilor asfaltice si

emulsiilor bituminoase;
Activitatile desfasurate in cadrul Organizarii de santier, inclusiv statiile de intretinere a utilajelor si a

masinilor de transport;
Cantinele, spatiile de birouri si dormitoarele etc.
In prezent, pentru activitatile desfasurate in cadrul Organizarii de santier si bazei de productie existente
(amplasate pe raza comunei Campu lui Neag, zona Buta, in dreptul bornei kilometrice 35 a DN 66A),
Constructorul a incheiat contracte de prestari servicii astfel:
-
Deseurile menajere se ridica de catre firma Goscomloc S.A Uricani;

76

Vidanjarea foselor septice (bazine vidanjabile) se face de catre R.A.V.J Petrosani.
In urma activitatilor de executie a drumului rezulta urmatoarele tipuri de deseuri:

- Deseuri menajere si asimilabile. Provin de la angajatii Constructorului. Deseurile menajere se vor colecta
selectiv, in recipienti adecvati, pe platformele betonate special amenajate. Fractiile ce se pot recicla si
valorifica se vor preda centrelor de reciclare, iar cele municipale amestecate vor fi predate operatorului
de salubrizare autorizat cu care Constructorul are contract pentru eliminare (Goscomloc S.A Uricani).
Se vor pastra evidente cu privire la cantitatile predate conform legislatiei in vigoare. Se produc
aproximativ 1,2 mc/an.
-
Deseuri din constructii. Provin de la activitatile de executie a lucrarilor, inclusiv de la defrisari. Deseurile
din constructie se vor colecta selectiv, in recipienti adecvati, fractiile ce se pot recicla si valorifica se vor
preda centrelor de reciclare sau se pot valorifica la infrastructura drumurilor locale si de exploatare, etc.,
iar cele ce nu pot fi valorificate vor fi predate operatorului de salubrizare autorizat cu care Constructorul
are contract pentru eliminare. In cazul defrisarilor se vor lua masurile specificate in capitolul 10.5.3, iar
arborii taiati vor fi indepartati de pe amplasament cu utilaje adecvate.
Se vor pastra evidente cu privire la cantitatile de deseuri conform legislatiei in vigoare. Se colecteaza
aproximativ 576 mc/an de namol si nisip fin, 2t/an de deseuri metalice.
Deseuri uleioase si deseuri de combustibili lichizi. Provin de la intretinerea si repararea vehiculelor.

Acestea se vor colecta selectiv, in recipienti adecvati (recipienti metalici inchisi) si se vor preda la
unitati specializate, pentru valorificare sau incinerare.
Se vor pastra evidente stricte cu privire la cantitatile predate conform normelor legale in vigoare. Se
produc aproximativ 770 l/an, care sunt eliminate prin Finexim Arad.
Deseuri de solventi organici, agenti de racire si carburanti. Provin de la intretinerea si repararea

vehiculelor. Aceste deseuri se vor colecta selectiv, in recipienti adecvati (in recipienti metalici inchisi) si
se vor preda la unitati specializate, pentru valorificare sau incinerare.
Deseurile rezultate sub forma de reziduuri din rezervoarele de depozitare a carburantilor sunt
combustibile si lipsite de sulf, putand fi colectate, ambalate in saci de plastic si transportate in locuri
special amenajate pentru incinerarea lor.
Se vor pastra evidente stricte cu privire la cantitatile predate conform normelor legale in vigoare.
- Deseuri nespecificate in alta parte. Provin de la intretinerea si repararea vehiculelor. Acestea pot fi:
anvelope uzate, filtre de ulei, lichide de frana, antigel, DEEE, baterii si acumulatori. Aceste deseuri se
vor colecta selectiv, in recipienti adecvati, pe platforme special amenajate, fractiile ce se pot recicla si
77

valorifica se vor preda centrelor de reciclare, iar cele ce nu pot fi valorificate vor fi predate operatorului
de salubrizare autorizat cu care constructorul are contract pentru eliminare. Se produc aproximativ 250
kg anvelope uzate/an, 10 bucati de acumulatori uzati/an si 50 bucati filtre de ulei si motorina/an. Toate
acestea sunt predate la societatea Ciclop Timisoara.
- Deseuri de la utilizarea vopselelor. Provin in special de la realizarea marcajelor rutiere dar si de la alte
activitati de pe santier. Recipientii cu resturi de vopselei se vor stoca pe o platforma betonata, ingradita,
special amenajata, iar ulterior se vor returna producatorilor, distribuitorilor sau altor operatori autorizati
cu care antrepenorul are contract.
- Deseuri de ambalaje. Provin de la diverse activitati de pe santier. Se produc 3 buc. de butoaie metalice
de 200 l, cutii metalice de la vopsele 4 kg/luna, hartie si carton 29 kg/luna. Butoaiele metalice se
reutilizeaza, ambalajele de la vopsele se stocheaza pe o platforma betonata, ingradita, special
amenajata, iar ulterior se vor returna producatorilor, distribuitorilor sau altor operatori autorizati cu care
antrepenorul are contract. Deseurile de hartie si carton, se depoziteaza in locuri special amenajate si se
valorifica prin unitati specializate.
Pentru prevenirea si reducerea cantitatii de deseuri se mai pot lua si urmatoarele masuri :
-
Se vor utiliza cele mai bune tehnologii disponibile, care utilizeaza un consum cat mai mic de resurse
naturale si energie;
Se vor utiliza doar vehicule cu consum mic de carburanti si emisii reduse de noxe;
Se vor utiliza statii de betoane ecologice;
Revizia, intretinerea si repararea vehiculelor se va face doar in ateliere specializate.
Conform Listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase din H.G. nr. 856/2002, principalele
deseuri rezultate din activitatile de constructie a drumurilor, exceptand materialele contaminate cu
substante periculoase, nu se incadreaza in categoria deseurilor periculoase.
Deseurile periculoase, precum si ambalajele substantelor toxice si periculoase, vor fi depozitate in
siguranta, pe platforme betonate si ingradite, special amenajate, iar ulterior vor fi predate unitatilor
specializate pentru depozitare definitiva, reciclare sau incinerare.
78

Tabel 8.1-1 - Managementul deseurilor rezultate din activitatile de executie a DN 66A
Denumire
deseu
Starea
fizica
(solid S;
lichid L;
semisolid
SS)
Deseuri
municipale
si
asimilabile
Deseuri
constructii
Cod
deseu
20
20.03.01
20 01 01
20 01 08
20 01 21*
20 01 39
20 01 11
20 02 01
20 02 02
20 02 03
17
17 02
17 02 01
17 03
17 03 02
17 04
17 04 05
17 04 07
17 05
17 05 04
17 05 08
17 09
17 09 03*
17 09 04
Cod privind
principala
proprietate
periculoasa
Cod
clasifica
re
statistic
a1
H4
Managementul deseurilor
Valorificata
Eliminata
07.1
07.2
07.4
07.6
08.43.1
10.11.0
10.2
Fractiile ce se
pot recicla sunt
predate
operatorilor
autorizati.
Fractiile amestecate se
elimina
prin
Goscomloc S.A Uricani.
06.1
06.3
07.5
12.12 0
12.31.0
Fractiile
reciclabile se
elimina prin
operatori
autorizati.
Ce nu se poate
valorifica, se elimina
prin Goscomloc S.A
Uricani.
Ramas in stoc
79

Denumire
deseu
Deseuri
uleioase si
deseuri de
combustibili
lichizi
Starea
fizica
(solid S;
lichid L;
semisolid
SS)
L
Cod
deseu
13
13
13
13
13
13
13
13
13
13
13
13
13
13
13
13
0101*
01 11*
01 12*
01 13*
02
02 04*
02 05*
02 06*
02 07*
02 08*
07
07 01*
07 02*
07 03*
08
Cod privind
principala
proprietate
periculoasa
Cod
clasifica
re
statistic
a1
H3, H4, H5,

H6, H17
01.3
Valorificata
Eliminata
Ce nu se poate
prin Goscomloc S.A
Uricani.
Ramas in stoc
80

Denumire
deseu
Deseuri de
solventi
organici,
agenti de
racire si
carburanti
Starea
fizica
(solid S;
lichid L;
semisolid
SS)
L
Cod
deseu
14
14 06
14 06 03*
14 06 05*
Cod privind
principala
proprietate
periculoasa
Cod
clasifica
re
statistic
a1
H3B, H4, H5,

H6, H14
01.1
Valorificata
Eliminata
Ramas in stoc
Ce nu se poate
prin Goscomloc S.A
Uricani.
81

Denumire
deseu
Deseuri
nespecificat
e in alta
parte
Starea
fizica
(solid S;
lichid L;
semisolid
SS)
S, L
Cod
deseu
16
16
16
16
16
16
16
01
01
01
01
02
06
03
07*
13*
15
Cod privind
principala
proprietate
periculoasa
Cod
clasifica
re
statistic
a1
H4, H6, H14
03.14
08.23
08.41
07.3
Valorificata
Eliminata
Ramas in stoc
Ce nu se poate
prin Goscomloc S.A
Uricani.
82

Denumire
deseu
Deseuri de
la
producerea,
prepararea,
furnizarea si
utilizarea
(ppfu)
straturilor
de acoperire
(vopsele,
lacuri si
emailuri
vitroase), a
adezivilor,
cleiurilor si
cernelurilor
tipografice
Starea
fizica
(solid S;
lichid L;
semisolid
SS)
L
Cod
deseu
08
08
08
08
08
08
08
01
01
01
04
04
04
11*
19*
20
09*
11*
15*
Cod privind
principala
proprietate
periculoasa
Cod
clasifica
re
statistic
a1
H3B, H14, H5
02.13.1
Valorificata
Eliminata
Ramas in stoc
Recipientii goliti se vor

returna producatorilor,
distribuitorilor sau
altor operatori
autorizati.
83

Denumire
deseu
Deseuri de
ambalaje;
materiale
absorbante,
materiale
de lustruire,
filtrante si
imbracamin
te de
protectie,
nespecificat
e in alta
parte
1
Starea
fizica
(solid S;
lichid L;
semisolid
SS)
S
Cod
deseu
15
15
15
15
15
15
15
15
01
01
01
01
02
02
02
01
04
10*
02*
03
Cod privind
principala
proprietate
periculoasa
Cod
clasifica
re
statistic
a1
H3B, H14, H5
06.31
06.21
Valorificata
Fractiile
valorificabile se
elimina prin
operatori
autorizati
Eliminata
Ramas in stoc
Ce nu se poate
valorifica se elimina
prin operatori
autorizati
Clasificarea statistica a deseurilor s-a facut conform Regulamentului CE 2150/2002 privind clasificarea statistica a deseurilor.
84

8.2. GOSPODARIREA DESEURILOR IN PERIOADA DE OPERARE

In perioada de exploatare a DN 66A pot rezulta deseuri astfel:
-
Deseuri uleioase si deseuri de combustibili lichizi. Pot rezulta din accidentele si incidentele ce au loc in
timpul tranzitarii. Deseurile ajunse pe carosabil vor fi curatate utilizand cele mai bune solutii in
domeniu, iar deseurile rezultate in urma acestui proces vor fi eliminate conform prevederilor legale in
vigoare.
Printre masurile necesare pentru reducerea cantitatii de deseuri generate se numara si informarea
participantilor la trafic, prin panouri vizibile, despre obligatia pastrarii starii de curatenie a drumului.
85

Tabel 8.2-1- Managementul deseurilor rezultate din activitatile de operare a DN 66A

Denumire
deseu
Deseuri
uleioase si
deseuri
de
combustibili
lichizi
Starea fizica
(solid S;
lichid L;
semisolid
SS)
Cod deseu
Cod privind
principala
proprietate
periculoasa
Cod
clasificare
statistica 1
13
13
13
13
13
13
13
13
13
13
13
13
13
13
13
13
H3, H4,
H5, H6,
H17
01.3
01
01
01
01
01
02
02
02
02
02
02
07
07
07
07
08
01*
11*
12*
13*
04*
05*
06*
07*
08*
Valorificata
Eliminata
Ramas in stoc
Fractiile
valorificabile se
elimina prin
operatori
autorizati
01*
02*
03*
Clasificarea statistica a deseurilor s-a facut conform Regulamentului CE 2150/2002 privind clasificarea statistica a deseurilor
86

9. SUBSTANTE TOXICE SI PERICULOASE

9.1 GOSPODARIREA SUBSTANTELOR TOXICE SI PERICULOASE IN PERIOADA DE
CONSTRUCTIE
Executia lucrarilor pentru reabilitarea DN 66A va necesita utilizarea unor materiale care prin compozitie
sau prin efectele potential negative asupra sanatatii angajatilor si/sau mediului sunt incadrate in
categoria substantelor toxice si periculoase. Aceste substante si materiale precum si managementul lor
au fost tratate in capitolul de deseuri si sunt urmatoarele:
-
08 01 11* - deseuri de vopsele cu continut de solventi organici sau alte substante periculoase;
08 01 19* - suspensii apoase cu continut de vopsele si lacuri si solventi organici sau alte substante
periculoase;
08 04 09* - deseuri de adezivi si cleiuri cu continut de solventi organici sau alte subst nte
periculoase;
08 04 11* - namoluri de adezivi si cleiuri cu continut de solventi organici sau alte substante
periculoase;
08 04 15* - deseuri lichide apoase cu continut de adezivi si cleiuri si solventi organici sau alte
substante periculoase;
13 01 01* - uleiuri hidraulice cu continut de PCB1;
13 01 11* - uleiuri hidraulice sintetice;
13 01 12* - uleiuri hidraulice usor biodegradabile;
13 01 13* - alte uleiuri hidraulice;
13 02 04* - uleiuri minerale clorurate de motor, de transmisie si de ungere;
13 02 05* - uleiuri minerale neclorurate de motor, de transmisie si de ungere;
13 02 06* - uleiuri sintetice de motor, de transmisie si de ungere;
13 02 07* - uleiuri de motor, de transmisie si de ungere usor biodegradabile;
13 02 08* - alte uleiuri de motor, de transmisie si de ungere;
13 07 01* - ulei combustibil si combustibil diesel;
13 07 02* - benzina;
13 07 03* - alti combustibili (inclusiv amestecuri);
14 06 03* - alti solventi si amestecuri de solventi;
14 06 05* - namoluri sau deseuri solide cu continut de alti solventi;
15 01 10* ambalaje care contin reziduuri sau sunt contaminate cu substante periculoase
15 02 02* absorbanti, materiale filtrante (inclusiv filtre de ulei fara alta specificatie),
materiale de lustruire, imbracaminte de protectie contaminata cu substante periculoase
16 01 07* - filtre de ulei;

87

16 01 13* - lichide de frana;
17 09 03* - alte deseuri de la constructii si demolari (inclusiv amestecuri de deseuri) cu continut de

substante periculoase;
20 01 21* - tuburi fluorescente si alte deseuri cu continut de mercur.
Gospodarirea substantelor toxice si periculoase se va face cu respectarea prevederilor legale in vigoare.

Ambalajele provenite de la aceste materiale vor fi gestionate in conformitate cu prevederile legale in
vigoare, in functie de gradul de contaminare a acestora.
Constructorului ii revine sarcina depozitarii si folosirii in conditii de siguranta a acestor substante. De
asemenea, Antreprenorul va trebui sa tina o evidenta stricta a acestor materiale.
9.2 GOSPODARIREA SUBSTANTELOR TOXICE SI PERICULOASE IN PERIOADA DE

OPERARE
In perioada de operare, substantele toxice si periculoase pot apare ca urmare a producerii accidentelor
rutiere, inclusiv a celor in care sunt implicate vehicule ce transporta substante toxice si periculose.
Modul de transport al substantelor toxice si periculoase este reglementat si trebuie respectat de catre
transportatori.
Aceste substante si materiale precum si managementul lor au fost tratate in capitolul de deseuri si
sunt urmatoarele:
-
13 01 01* - uleiuri hidraulice cu continut de PCB1l;
13 01 11* uleiuri hidraulice sintetice;
13 01 12* - uleiuri hidraulice usor biodegradabile;
13 01 13* - alte uleiuri hidraulice;
13 02 04* - uleiuri minerale clorurate de motor, de transmisie si de ungere;
13 02 05* - uleiuri minerale neclorurate de motor, de transmisie si de ungere;
13 02 06* - uleiuri sintetice de motor, de transmisie si de ungere;
13 02 07* - uleiuri de motor, de transmisie si de ungere usor biodegradabile;
13 02 08* - alte uleiuri de motor, de transmisie si de ungere;
13 07 01* - ulei combustibil si combustibil diesel;
13 07 02* - benzina;
13 07 03* - alti combustibili (inclusiv amestecuri).
Responsabilitatea pentru gestionarea lor revine administratorului drumului. Substantele ajunse pe

carosabil vor fi curatate utilizand cele mai bune solutii in domeniu, iar deseurile rezultate in urma
acestui proces vor fi eliminate conform prevederilor legale in vigoare.
88

Se recomanda interzicerea accesului masinilor care transporta substante periculoase pe

tronsonul DN 66A care traverseaza Parcul National Domogled Valea Cernei.
10. IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A

ACESTUIA
10.1. APA
10.1.1. Caracteristici generale ale apelor subterane si de suprafata
Apa subterana
Stratul de apa freatica se intalneste la adancimea de 0,5 m fata de nivelul terenului natural, nivelul
variind functie de regimul de scurgere al raului Cerna.
Apa de suprafata
In zona studiata, pasul Jiu - Cerna delimiteaza doua mari bazine hidrografice tributare Dunarii: Jiul de
Vest si raul Cerna.
In continuare se vor prezenta principalele aspecte legate de aceste doua bazine hidrografice.
-
Raul Jiul de Vest
Traseul drumului forestier se desfasoara de la Km 47+600 pana la Km 48+800 paralel cu Raul Jiul de
Vest si afluentii sai, la o distanta ce variaza intre 5 si 100 m de acesta. Raul Jiul de Vest se afla pe
partea dreapta a drumului.
Jiul de Vest strabate culoarul dintre Muntii Retezat (Masivul Retezat) si Muntii Valcan si patrunde in
depresiunea Petrosani in zona localitatii Campu lui Neag. El strabate depresiunea pe o lungime de 51
de km, iar la est de localitatea Iscroni, in apropierea localitatii Livezeni, se intalneste cu Jiul de Est,
formand raul Jiu.
Raul Jiu are suprafata bazinului hidrografic de 10.070 km2 si o lungime a cursului pana la varsarea in
Dunare, de 331 km.
-
Raul Cerna
Raul Cerna isi are izvoarele pe versantul sud - estic al Muntilor Godeanu, formandu-se din confluenta
mai multor paraie si curge in mare parte pe linia tectonica dintre Muntii Cernei - Godeanu si Muntii
Valcan Mehedinti.
Afluentul principal este Belareca, care conflueaza cu Cerna in Depresiunea Mehadia, urmand ca mai
apoi Cerna sa se verse in fluviul Dunarea (Lacul Portile de Fier I Golful Cerna).
Suprafata totala a bazinului hidrografic al Raului Cerna este de 1380 km2.
89

Pe raul Cerna este amenajat lacul de acumulare Valea lui Iovan, care face parte din amenajarea
hidrotehnica Cerna Motru - Tismana. Lacul Valea lui Iovan este inconjurat de catene montane cu o
masivitate ridicata (Muntii Retezat Godeanu - Cerna, Muntii Mehedinti - Valcan).
Fata de tronsonul DN 66A analizat, Lacul Valea lui Iovan se afla in zona km 66+204 (coada Lacului
Valea lui Iovan), care reprezinta totodata si finalul proiectului.
Lacul Valea lui Iovan are un volum total de apa de 126 milioane m3, este destinat satisfacerii folosintei
energetice, regularizarii nivelurilor de debite, precum si suplimentarii cu circa 9 m3/s a debitului raului
Jiu, in aval de localitatea Rovinari.
Suprafata lacului este 292 ha.
In cadrul acestui proiect a fost proiectat un pod peste raul Cerna la km 63+700. Caracteristicile podului
sunt urmatoarele:
-

-
parte carosabila: 8,40 m,
trotuare: 2 x 1,00 m.
LaFig.10.1. - 1 - Lacul Valea lui Iovan, Cerna

10.1.2. Calitatea apelor subterane si de suprafata
Intrucat pe amplasamentul DN 66A, Km 47+600 Km 66+204, si in apropierea acestuia, nu exista
surse de poluare a apei subterane si de suprafata, se apreciaza ca apa nu este poluata.
Informatii privind calitatea apei subterane in judetul Gorj

Informatiile privind calitatea apelor subterane si de suprafata au fost preluate din cadrul anuarului
factorilor de mediu al Agentiei pentru Protectia Mediului Gorj .
90

Conform informatiilor disponibile la A.P.M. Gorj, in judetul Gorj a fost urmarita calitatea apei din panza
freatica in zonele afectate de desfasurarea activitatilor industriale specifice judetului: industria
extractiva (Capreni Cornetu, Coltesti, Ticleni, Rovinari, Motru) si productia de energie (Turceni).
Rezultatele determinarilor arata ca exista depasiri ale concentratiilor maxime admisibile pentru:
-
Cloruri si sulfati, in toate zonele unde s-au facut determinari;
Calciu si magneziu, la Turceni (determinate de influentei depozitului de zgura si cenusa
Valea
Ceplea al S.C. Complex Energetic Turceni);

-
Azotati, la Ticleni;
Fier, la Motru, in apropierea gropii de zgura si cenusa apartinand U.A.T.A.A. Motru.
Zone critice sub aspectul poluarii apelor subterane

Zonele in care se inregistreaza poluari ale apelor subterane cu diversi poluanti sunt:
-
Zonele exploatarilor petroliere (Capreni Cornetu, Piscu Stejari, Aninoasa, Coltesti): depasiri la
indicatorul cloruri.
In zona localitatii Turceni, jud. Gorj, ca urmare a exfiltratiilor din iazul de zgura si cenusa Valea
Ceplea apartinand termocentralei Turceni, apele freatice sunt puternic influentate de apele uzate
evacuate, modificand substantial chimismul apelor freatice din fantani sau izvoarele de la baza
versantului. Se constata o crestere a valorilor anionului sulfat fata de fondul natural al zonei, ceea
ce indica prezenta exfiltratiilor din iazul de decantare al S.E.Turceni si infiltrarea acestora in apele
freatice din zona influentand chimismul apelor subterane. Valorile ionului SO42- determinate in
drenurile executate pentru coborarea nivelului freatic in localitatea Turceni depasesc 350 mg/l.
Sunt afectati locuitorii comunei Turceni, jud. Gorj, atat din punct de vedere al folosirii apei
nepotabile, cat si sub aspectul ridicarii nivelului freatic, cu repercursiuni nefaste asupra
constructiilor si gospodariilor individuale.
Se observa ca zona in care se gaseste tronsonul DN 66A Campu lui Neag Valea Cernei nu este
evidentiata ca o zona critica din punct de vedere al calitatii apelor subterane.
Informatii privind calitatea apei de suprafata in judetul Gorj

In anul 2007 in judetul Gorj calitatea apelor de suprafata a fost monitorizata de A.P.M. Gorj si de S.G.A.
Gorj.
Pe teritoriul judetul Gorj, pricipalul curs de apa este raul Jiu, care traverseaza judetul de la nord spre
sud pe o lungime de 141 km.
Calitatea Raului Jiu a fost analizata in mai multe sectiuni de control: amonte confluenta parau Sadu,
amonte si aval S.C. SUINPROD S.A. Bumbesti-Jiu, aval Targu Jiu, aval Rovinari, aval Turceni.
91

In urma analizelor efectuate a rezultat ca apa raului Jiu se incadreaza in clasa a II-a de calitate,
conform Ordinului nr. 161/2006.
Apa raului Jiu contine suspensii provenite din bazinul carbonifer al Vaii Jiului si, in sectiunea aval S.C.
SUINPROD S.A. Bumbesti-Jiu (societate decrestere a porcinelor), s-au inregistrat depasiri la indicatorul
amoniu.
In toate sectiunile analizate, continutul de suspensii a avut o evolutie descendenta pe parcursul anilor,
astfel ca procesul de limpezire a apei raului Jiu este tot mai evident.
LaFig.10.1. - 2 - Evolutia indicatorului suspensii in apa Raului Jiu

Referitor la calitatea apei din Lacul Valea lui Iovan, din punct de vedere al chimismului apei, lacul este
incadrat in categoria I de calitate, iar din punct de vedere biologic, lacul este mezotrof, conform
rezultatele analizelor de calitate a apei de suprafata efectuate de Sistemul Hidrotehnic Petrosani.
Zone critice sub aspectul poluarii apelor de suprafata

Zonele in care se inregistreaza depasiri ale indicatorilor de calitate pentru ape de suprafata sunt :
-
Ticleni Cioiana, clasa a V a de calitate urmare a continutului de cloruri;
Stoina - Amaradia, clasa a V a de calitate urmare a continutului de cloruri.
Se observa ca zona in care se gaseste tronsonul DN 66A Campu lui Neag Valea Cernei nu este
evidentiata ca o zona critica din punct de vedere al calitatii apelor de suprafata.
10.1.3. Surse de poluare a apelor

Cele mai apropiate surse de poluare a apelor se afla la distante de min. 20 Km fata de zona de inceput
a tronsonului DN 66A, care face obiectul studiului, astfel incat, in prezent, pe zona de paralelism a
raului cu tronsonul de drum Km 47+600 Km 66+204, nu exista surse de poluare a acestuia.
Acestea sunt reprezentate de evacuarile de ape uzate insuficient epurate de la Exploatarile Miniere
Uricani, Vulcan si Lupeni. Aceste evacuari determina depasiri ale concentratiilor maxime admisibile la
suspensii si NH4+ .
92

10.1.3.1. Surse de poluare in perioada de executie a lucrarilor

In perioada de executie a lucrarilor sursele posibile de poluare a raurilor Jiul de Vest si Cerna pot fi:
- Executia propriu-zisa a lucrarilor
Lucrarile de terasamente pot determina antrenarea unor particule fine de pamant care pot ajunge in
Raurile Jiul de Vest si Cerna.
Volumul de terasamente necesar a fi executate pentru reabilitarea drumului este prezentat in urmatorul
tabel:
Tabel nr. 10.1.-1 Volumele de terasamente

Nr.crt.
Lucrare
U.M.
3
Cantitatea
Sapaturi manuale
Sapaturi mecanice
m3
253.800
m3
40.200
28.202
m3
20.000
Sapaturi in cheson
m3
1.107
4.238
m3
Total terasamente
7.105
12.700
367.352
Asa cum se vede, volumul de sapatura necesar a fi executata este mult mai mare decat volumul de
umplutura, rezultand cca 350.414 m3 de pamant in exces, nefiind necesara executia de gropi de
imprumut.
De asemenea, manipularea si punerea in opera a materialelor de constructii (beton, bitum, agregate
etc,) determina emisii specifice fiecarui tip de material si fiecarei operatii de constructie. In zonele in
care lucrarile se desfasoara in apropierea cursurilor de apa, toate acestea reprezinta surse de poluare
directa a apelor. De asemenea, ploile care spala suprafata santierului pot antrena depunerile si astfel,
indirect, acestea ajung in cursurile de apa, dar si in stratul freatic.
Manevrarea defectuoasa, in apropierea cursurilor de apa, a autovehiculelor care transporta diverse
tipuri de materiale sau a utilajelor poate reprezenta surse potentiale de poluare ca urmare a producerii
unor deversari accidentale de materiale, combustibili, uleiuri.
- Traficul de santier, rezultat din circulatia vehiculelor grele pentru transport de materiale si personal
la punctele de lucru, utilajele
93

Traficul greu, specific santierului, determina diferite emisii de substante poluante in atmosfera rezultate
din arderea combustibilului in motoarele vehiculelor (NOx, CO, SOx, COV, particule in suspensie etc.).
Pe de alta parte, traficul greu care se va desfasura pe tronsonul DN 66A Km 47+600 Km 66+204
poate determina emisii de de particule sedimentabile ca urmare a antrenarii particulelor de praf de pe
drumul care acum este pietruit.
Autovehiculele de transport pe care le va utiliza Constructorul sunt autobasculante de 16 si 24 de tone,
precum si teleconstructii pentru transportul muncitorilor.
- Organizarea de santier si baza de productie, unde exista: statii de asfalt si betoane, statie de
concasare, atelier de intretinere a utilajelor, a echipamentelor, a masinilor de transport,
magazie,depozit pentru carburanti, grupuri sanitare etc
Conform informatiilor transmise de Constructorul care va realiza lucrarile, Organizarea de santier este
amplasata pe raza comunei Campu lui Neag, zona Buta, pe malul drept al Jiului de Vest, pe partea
stanga a drumului national DN 66 A, la Km 35 .
De la Organizarea de santier existenta rezulta ape uzate de la statia de betoane si de la statia de
concasare, sortare si spalare a agregatelor, precum si ape uzate menajere de la grupurile sanitare.
In prezent apele uzate rezultate din procesele tehnologice (de la statia de betoane si statia de
concasare, sortare si spalare a agregatelor) sunt dirijate in 3 decantoare, dupa care, sunt deversate in
raul Jiul de Vest, in aval de priza de apa Buta.
Apele uzate menajere rezultate de la grupurile sanitare sunt evacuate intr-o fose septica, aceasta fiind
vidanjata periodic, conform contractului incheiat de catre Constructor cu R.A.V.J Petrosani.
10.1.3.2. Surse de poluare in perioada de functionare a drumului
Sursele de poluare ale apei pot fi apele meteorice care spala poluantii depusi pe platforma drumului, ca
urmare a desfasurarii traficului rutier. Traficul rutier estimat are valori foarte reduse, cca 450 VF/zi
pentru anul al XV-lea de la darea in folosinta a sectorului de drum care face obiectul studiului.
10.1.4. Impactul consolidarii drumului asupra apelor subterane si de suprafata

In ceea ce priveste regimul natural de scurgere al raului Cerna, traversat de drum la Km 63+700, se
apreciaza ca acesta nu va fi afectat, intrucat dimensionarea podului peste rau s-a facut la debitul de
calcul cu probabilitatea anuala de depasire a debitelor maxime de 2%, conform normelor in vigoare.
Traseul DN 66A nu afecteaza folosinte de apa.
In ceea ce priveste impactul desfasurarii traficului rutier asupra calitatii apei subterane si a raurilor Jiul
de Vest si Cerna, acesta va fi nesemnificativ, intrucat valorile traficului estimat sunt foarte mici. In
94

cadrul capitolului 10.1.7. este prezentata estimarea concentratiilor de poluanti in apa pluviala.
Rezultatele estimarilor arata ca nu este necesara epurarea apelor pluviale colectate de pe platforma
drumului, valorile concentratiilor de poluanti in apa pluviala colectata de pe platforma drumului fiind
inferioare limitelor admisibile stabilite pentru descarcarea intr-o apa de suprafata sau pe terenurile
inconjuratoare.
10.1.5. Regimul generarii apelor uzate

10.1.5.1. Poluarea de fond
In zona studiata nu exista nicio sursa de poluare, neexistand poluare de fond.
10.1.5.2. Poluarea in perioada de executie a lucrarilor de reabilitare a drumului
In perioada de executie, apele uzate rezultate din procesele tehnologice, precum si apele uzate
menajere de la Organizarea de santier si baza de productie vor fi epurate si deversate in rau (in cazul
apelor tehnologice) sau colectate in fose septice (in cazul apelor uzate menajere), asa cum se intampla
si in prezent. Volumul anual de apa uzata care ajunge la decantor este de 6,24 mii m3.
Din operatiile executate pentru reabilitarea drumului pot aparea poluari accidentale.
10.1.5.3. Poluarea in perioada de operare a drumului
In perioada de operare, regimul apelor uzate rezultate ca urmare a traficului rutier depinde de regimul
pluviometric.
Poluantii se depun si se acumuleaza pe partea carosabila si in zonele adiacente ale drumului in
perioadele lipsite de precipitatii, fiind apoi spalati in perioadele ploioase. Concentratiile de poluanti sunt
mai ridicate in timpul primei ploi, intervenind apoi dilutia.
Ca urmare a faptului ca traficul estimat a se desfasura nu va avea valori mari, cca 450 VF/zi, cantitatile
de poluanti depuse pe platforma drumului vor fi mici, nefiind necesara epurarea apei pluviale colectate
de pe drum.
10.1.6. Refolosirea apelor uzate

Nu este cazul.
10.1.7. Indicatori de calitate ai apelor uzate concentratii de poluanti

10.1.7.1. Perioada de executie a lucrarilor de reabilitare
In prezent apele uzate rezultate de pe amplasamentul Organizarii de santier si Bazei de productie sunt
colectate si epurate inainte de deversare (apele tehnologice) sau colectate intr-o fosa septica, care este
vidanjata periodic (apele uzate menajere).
95

Apele uzate rezultate de la statiile de betoane si statia de concasare, sortare si spalare sunt epurate in
3 decantoare, dupa care apa este deversata in raul Jiul de Vest in aval de priza de apa Buta.
Indicatorii de calitate ai acestor ape trebuie sa respecte limitele stabilite de NTPA 001/2002 - Normativ
privind stabilirea limitelor de incarcare cu poluanti a apelor uzate industriale si orasenesti la evacuarea
in receptorii naturali.
Indicatorii de calitate ai apelor uzate menajere care sunt colectate in fosa septica si apoi vidanjate
trebuie sa respecte limitele stabilite de NTPA 002/2002 Normativ privind conditiile de evacuare a
apelor uzate in retelele de canalizare ale localitatilor si direct in statiile de epurare.

10.1.7.2. Perioada de operare
Estimarea concentratiilor de poluanti in apa pluviala care spala platforma drumului s-a facut in ipoteza
colectarii apei de pe jumatate din platforma drumului. Cantitatile de poluanti s-au calculat pentru
traficul corespunzator prognozei anului XV de functionare a drumului.
Perioada de acumulare a poluantilor pe platforma drumului consolidat, adica intervalul intre doua ploi
consecutive, s-a considerat a fi de 7 zile.
Cantitatile de poluanti care sunt spalate de apa pluviala s-au stabilit utilizand metodologia franceza
SETRA Protection des eaux contre la pollution dorigine routiere .

S-a considerat ca o parte din emisii se disperseaza, nedepunandu-se pe platforma drumului.
Pornind de la aceste ipoteze, au rezultat urmatoarele valori estimate pentru concentratiile de poluanti in
apele pluviale colectate de pe platforma drumului consolidat:
Tabel nr. 10.1.7.2 1. Concentratiile de poluanti in apa pluviala care spala platforma drumului
reabilitat anul XV de functionare
Tip poluant
Concentratii de poluanti (mg/l)

C.M.A. conform
DN 66A
NTPA 001
Suspensii
CCO
CBO5
Hidrocarburi
Pb
40,9218
16,7407
0,9672
0,4092
0,1126
60
125
25
20
0,2
96

Concentratii in apele uzate colectate de pe platforma drumului DN 66A

(mg/l)
140.0000
concentratii estimate
concentratii conf. NTPA 001
120.0000
100.0000
80.0000
mg/l
60.0000
40.0000
20.0000
0.0000
concentratii estimate
concentratii conf. NTPA 001
suspensii
CCO
CBO5
Pb
hidrocarburi
40.9218
60
16.7407
125
0.9672
25
0.1126
0.2
0.4092
20
poluanti
Figura nr. 10.1.7.2 2 - Concentratii de poluanti estimate in apele uzate colectate de pe platforma DN
66A (Km 47+600 Km 66+204)
Asa cum se poate vedea, concentratiile de poluanti in apa pluviala estimate nu vor depasi pe cele
maxim admisibile, nefiind necesara prevederea unor constructii pentru epurarea apei pluviale inainte de
descarcarea ei intr-un emisar.
Impactul potential negativ asupra faunei si vegetatiei acvatice nu va fi semnificativ datorita faptului ca
emisiile atmosferice ce pot ajunge in apa nu vor depasi limitele maxim admisibile, iar concentratiile de
poluanti in apa pluviala estimate nu vor depasi pe cele maxim admisibile.
10.1.8. Sistemul de colectare si epurare a apelor uzate

10.1.8.1. Perioada de executie a lucrarilor de reabilitare
Sistemul de colectare, epurare si descarcare a apelor uzate tehnologice si menajere rezultate de pe
amplasamentul Organizarii de santier si bazei de productie a mai fost descris si in sub capitolele
anterioare.
El consta in:
-
apele uzate rezultate din procesele tehnologice sunt dirijate in 3 decantoare, dupa care, sunt
deversate in raul Jiul de Vest, in aval de priza de apa Buta;
apele uzate menajere rezultate de la grupurile sanitare sunt evacuate intr-o fose septica, aceasta
fiind vidanjata periodic, conform contractului incheiat de catre Constructor cu R.A.V.J Petrosani.
97


Apele pluviale de pe platforma drumului vor fi colectate in rigole din beton de ciment si vor fi
descarcate in emisari prin intermediul a 82 de podete dalate, astfel:
-
4 bucati de podete dalate L = 5,00 m.
Rigolele de ciment prevazute sunt de beton C12/15 pe un strat de 5 cm, nisipi pilonat, insumand o
lungime totala de 19 000 m.
Rezultatele estimarilor concentratiilor de poluanti in apa pluviala arata ca nu este necesara epurarea
apelor pluviale colectate de pe platforma drumului, valorile fiind inferioare limitelor admisibile stabilite
pentru descarcarea intr-o apa de suprafata sau pe terenurile inconjuratoare.
10.1.9. Alte masuri de protectie

-
Intrucat cea mai mare parte a acestui tronson de drum strabate Parcul Domogled Valea Cernei,
iar restul traseului se afla in vecinatatea Parcului Retezat, se recomanda interzicerea accesului pe
acest tronson a autovehiculelor care transporta substante/materiale periculoase, cu potential mare
de poluare a mediului in cazul producerii unor accidente. Aceasta masura va constitui o masura
suplimentara de protectie si a factorului de mediu apa, eliminandu-se posibilitatea producerii unor
poluari accidentale;
Rezervoarele de carburanti si rezervoarele de bitum din Organizarea de santier vor fi etanse,

prevazute cu cuve de retentie a pierderilor;
Extragerea produselor de balastiera din albiile si malurile cursurilor de apa se va face cu avizul
Administratiei Nationale Apele Romane;
Nu se vor amenaja depozite de materiale, materii prime, deseuri in apropierea cursurilor de apa;
Nu se va permite deversarea de materii prime, materiale, deseuri in raul Cerna;
Depozitele nu se vor amenaja direct pe sol, ci pe platforme betonate, in vederea evitarii poluarii
solului si a apei freatice;
Autovehiculele, echipamentele, utilajele nu vor stationa in apropierea raului;
Executia podului peste Cerna si a lucrarilor hidrotehnice nu va fi facuta in perioadele cu ape mari.
Albia raului unde se vor executa lucrari va fi in permanenta degajata de orice obstacol ar putea
impiedica curgerea apei. Dupa finalizarea lucrarilor se vor indeparta constructiile provizorii.
98

10.1.10. Gospodarirea namolului

10.1.10.1. Perioada de executie
Namolurile rezultate din decantoarele prevazute pentru epurarea apei tehnologice, precum si cele
depuse in fosa septica sunt ridicate de catre o societate cu care Constructorul a incheiat un contract,
R.A.V.J. Petrosani.
10.1.10.2 Perioada de operare
Nu este cazul.
10.2. AERUL
10.2.1. Caracteristici generale
Unitati climatice
Teritoriul judetului Gorj apartine in proportie de cca 20% sectorului cu clima de munte si cca 80%
sectorului cu clima continentala. Traseul sectorului de drum al DN 66 A ce face obiectul prezentului
raport traverseaza in totalitate o regiune montana existand la nivel local topoclimate influentate de
marile unitati montane aflate in zona si de culoarul Vaii Cernei.
Regimul climatic general

In sectorul montan iernile sunt friguroase, cu viscole relativ frecvente si strat de zapada stabil pe o
perioada indelungata, iar verile sunt racoroase si cu precipitatii bogate.
In tinutul de dealuri iernile sunt reci, intrerupte uneori de invaziile de aer cald, dinspre Marea
Mediteraneana, care provoaca dezghetul si topirea stratului de zapada.
Radiatia solara globala

Inregistreaza valori mai mari de 122,5 kcal/cm2/an in sudul judetului si valori sub 110 kcal/cm2/an in
nord.
Circulatia generala a atmosferei

Faptul ca Valea Cernei este protejata de masive muntoase inalte, in special in partea de nord,
varietatea litologica, fragmentarea accentuata a reliefului, existenta a numeroase abrupturi, in unele
locuri adevarati pereti stancosi, gradul de acoperire cu vegetatie, determina pe suprafata parcului o
serie de topoclimate.
Prin pozitia sa geografica, bazinul Cernei este supus predominant circulatiei atmosferice de vest si sud vest. Astfel, cu exceptia sectorului nordic al zonei, respectiv sectorul inalt al Muntilor Godeanu si partial
99

al Muntilor Cernei, in tot timpul anului, dar mai ales iarna, au loc invazii de masa de aer umed si cald
de origine mediteraneana si oceanica, care determina valori mai crescute ale temperaturii aerului, decat
in restul tarii.
In timpul verii exista un grad mai mare de instabilitate termica, evidentiat de frecventa averselor
insotite de descarcari electrice.
Ciclonii mediteraneeni transporta aerul umed, care la intalnirea cu muntii din bazinul Cernei, da nastere
la precipitatii orografice, fenomenul fiind mai frecvent in lunile noiembrie-decembrie, cand cad ploi
abundente. In perioada rece se face simtita si actiunea anticiclonului siberian, care determina uneori
producerea ninsorilor si a viscolelor in bazinul Cernei, dar de durata si intensitate redusa.
Temperatura aerului
Temperatura variaza in limite largi ca urmare a diferentelor mari de altitudine a reliefului. Mediile
anuale sunt de 10,2 o C la Targu Jiu, in depresiune, de 3,4 o C la statia meteorologica Parang, pe muntii
cu altitudini mijlocii, si de 0 o C sau sub 0 o C pe muntii inalti.
Mediile lunii celei mai calde, iulie, ating 21,6
C la Targu Jiu, 12,4
C la statia meteorologica Parang si
cca 6-7 o C pe muntii inalti.

Mediile lunii celei mai reci, ianuarie sunt sunt de 5,8
C la statia meteorologica Parang, -2,5
C la
Targu Jiu si de sub - 9 o C pe muntii cei mai inalti.

In zona traseului studiat temperaturile medii anuale se incadreaza in jurul valorilor de 4 - 5 o C.
100

Fig. nr. 10.2.- 1 - Caracteristicile temperaturilor si precipitatiilor in judetul Gorj

Relieful dispus in trepte de la peste 2000 m altitudine pana la 168 m in zona Baile Herculane determina
o varietate a temperaturilor medii anuale, de la 00 C pe inaltimile Muntilor Godeanu, pana la aproape
110 C in partea inferioara a bazinului. La Baile Herculane, cu toate ca ne aflam in plina regiune de
munte, temperatura medie multianuala este de 10,50 C, la fel ca in Campia Romana, Dobrogea Centrala
si Campia Crisanei.
Variatia in inaltime a temperaturii aerului se modifica de la un anotimp la altul, chiar de la o luna la
alta, diferentele cele mai mari fiind in lunile cele mai reci sau cele mai calde.
Fluctuatia altitudinii izotermelor s-a facut resimtita atat in formarea solurilor, cat si in etajarea
vegetatiei, un fapt caracteristic fiind existenta unui strat de situare a padurilor de fag direct sub
101

vegetatia etajului alpin. Caracteristic zonei este ca primaverile sunt mai timpurii si ca trecerea de la
iarna la primavara se face fie brusc, fie prin alternarea invaziilor de aer rece si cald.
Prelungirea procesului de desprimavarare si inaintarea lui treptata spre partea superioara a bazinului se
manifesta favorabil in alimentarea retelei hidrografice din topirea treptata a zapezii.
Precipitatiile atmosferice
Precipitatiile variaza in functie de altitudine, fiind mai accentuate la inaltimile 1600 - 2000 m. La peste
2000 m, temperaturile scazute si aerul mai putin umed elibereaza cantitati reduse de precipitatii.
Repartitia anuala a precipitatiilor prezinta doua maxime si doua minime anuale, datorita influentei
oceanice si mai ales a celei mediteraneene.
Influenta mediteraneana este destul de accentuata, masele de aer umed fiind canalizate pe culoarul
Cernei si marind gradul de umezeala si provocand cantitati mari de precipitatii la Cerna Sat si inaltimile
bazinului superior de pana la 1200 - 1300 mm anual.
10.2.2. Calitatea aerului fond de poluare existent

In zona traseului DN 66A Km 47+600 Km 66+204 Campu lui Neag Valea Cernei nu exista surse de
poluare a aerului, calitatea aerului nefiind afectata.
Informatiile privind calitatea aerului ambiental in judetul Gorj furnizate in Anuarul factorilor de mediu
pentru anul 2007 se refera la poluantii: dioxid de sulf, dioxid de azot si pulberi. Dintre acestia, pulberile
in suspensie reprezinta poluantul care prezinta depasiri ale valorilor limita
Pulberile in suspensie au natura diferita, provenind de la urmatoarele surse:
-
Pentru zona Rovinari: Complexul Energetic Rovinari, exploatarile miniere de cariera, traficul rutier;
Pentru zona Turceni: Complexul Energetic Turceni;
Pentru zonele Motru, Matasari, Seciuri, Pinoasa, Jilt, Timiseni: exploatarile miniere de cariera,
traficul rutier;
Pentru zona Barsesti: S.C. SIMCOR VAR S.A. Oradea punct de lucru Targu Jiu, S.C. Macofil S.A.,
S.C. LAFARGE CIMENT ROMANIA S.A. Uzina Targu Jiu, traficul rutier;
Pentru zona Meri: Cariera Meri.
In urma determinarilor efectuate de catre A.P.M. Gorj s-a constatat ca 62,9% din concentratiile medii
zilnice inregistrate depasesc valoarea limita (50 g/mc) iar 92,1% depasesc pragul superior de evaluare
(30 g/mc). Valoarea maxima inregistrata este 195,91 g/mc in zona Rovinari Cariera Tismana I.
102

Zonele critice privind poluarea aerului in judetul Gorj sunt urmatoarele:

-
Rovinari poluanti proveniti de la SC Complexul Energetic Rovinari SA si exploatarile miniere

(frecventa depasirilor la indicatorul pulberi sedimentabile in punctele de prelevare situate in aceasta
zona variaza in intervalul 16,7 100%);
Zonele limitrofe exploatarilor miniere de cariera, respectiv: Rosiuta (depasiri la indicatorul pulberi
sedimentabile frecventa depasirilor variaza in intervalul 75 100%), Timiseni, Matasari, Pinoasa,
Jilt;
Turceni - poluanti proveniti de la SC Complexul Energetic Turceni
SA (frecventa depasirii la
indicatorul pulberi sedimentabile variaza in intervalul 0 16,7%).
10.2.3. Surse de poluare

10.2.3.1.Surse de poluare existente in zona traseului sectorului de drum reabilitat
In zona sectorului de drum ce urmeaza a fi consolidat nu exista surse de poluare.
10.2.3.2.Surse de poluare in perioada de executie
In cadrul santierului, executia lucrarilor pentru reabilitarea sectorului de drum national constituie:
-
Sursa de emisii de praf, cauzata de circulatia vehiculelor si a utilajelor si de lucrarile de

terasamente;
Sursa de emisie a poluantilor specifici arderii combustibililor fosili (produse petroliere distilate) atat
in motoarele echipamentelor utilajelor, cat si a mijloacelor de transport folosite.
Suplimentar, trebuie luat in considerare impactul asupra mediului generat de functionarea statiilor de
mixturi asfaltice si betoane si statia de concasoare in cadrul Organizarii de santier.
In acest sens, la evaluarea impactului asupra mediului pe durata lucrarilor de consolidare a sectorului
de drum national s-au analizat separat emisiile de substante poluante evacuate in atmosfera de:
Sursele liniare - reprezentate de traficul rutier desfasurat zilnic in cadrul santierului si de la Organizarea
de Santier si baza de productie la santier.
Emisiile de substante poluante evacuate in atmosfera sunt rezultatul traficului desfasurat pentru
transportul de materii prime, materiale, prefabricate, personal etc, precum si rezultatul traficului
utilajelor si echipamentelor de constructie.
Circulatia mijloacelor de transport si a utilajelor si echipamentelor reprezinta o sursa importanta de
poluare a mediului pe drumurile de acces la santier si in santier.
Apreciem ca poluarea aerului in cadrul activitatilor de alimentare cu carburant, intretinere si reparatii
ale mijloacelor de transport este redusa si poate fi neglijata.
103

Sursele de suprafata - reprezentate de functionarea utilajelor si echipamentelor in zona fronturilor de

lucru.
Emisiile de substante poluante evacuate in atmosfera sunt generate de functionarea utilajelor in
fronturile de lucru.
Activitatea utilajelor cuprinde, in principal: sapaturi si umpluturi din pamant si balast in corpul drumului,
realizarea sistemului rutier, realizarea lucrarilor de arta (infrastructura, suprastructura), etc.
Pentru realizarea principalelor tipuri de lucrari, se vor utiliza urmatoarele tipuri de utilaje si vehicule:
-
Terasamente: buldozere, excavatoare, incarcatoare, camioane, ciocane pneumatice, autogredere,

screpere, cisterne pentru apa, compactoare pe pneuri;
Structura rutiera: autodescarcatoare, nivelator de drum, gredere, perii mecanice, compactoarevibratoare, repartizor de asfalt, auto-gudronator;
Lucrari de arta: macarale, camioane, elephantine, autotransportoare de beton.
Cantitatile de poluanti emise in atmosfera de utilaje depind, in principal, de urmatorii factori: nivelul
tehnologic al motorului, puterea motorului, consumul de carburant pe unitatea de putere, capacitatea
utilajului, varsta motorului / utilajului, dotarea cu dispozitive de reducere a poluarii.
Emisiile de poluanti scad cu cat performantele motorului sunt mai avansate, tendinta in lume fiind
fabricarea de motoare cu consumuri cat mai mici pe unitatea de putere si cu un control cat mai
restrictiv al emisiilor.
Emisiile de particule in suspensie variaza de la o zi la alta depinzand de specificul operatiilor, cat si de

conditiile meteorologice.
Conform metodologiei AP - 42 emisiile de suspensii rezultate din activitatea utilajelor de constructii, pe
durata lucrarilor pot fi apreciate la 2,69 t/ha/luna.
Cantitatea de particule in suspensie este proportionala cu aria terenului pe care se desfasoara lucrarile.
Apreciind ca lucrarile de constructie se desfasoara intr-o fasie de 15 m latime si pe o lungime de cca.
0,5 km (pentru un front de lucru), emisiile lunare de particule pe acest sector sunt de 0.75 ha x 2,69 t /
ha = 2,01 t / luna, respectiv 2,01 t / 0,5 km / luna, ceea ce corespunde la 100,5 kg / km / zi.
Impactul emisiilor de particule in suspensie, asupra factorilor de mediu este maxim in conditii
meteorologice defavorabile (vant cu viteza egala sau mai mica de 1 m/s).
Particulele in suspensie provenite din activitatea utilajelor se adauga celor provenite de la mijloacele de
transport, pe sectoarele pe care se desfasoara ambele activitati.
Prin efecte cumulative in aceste zone se pot atinge concentratii mai mari decat cele maxim admisibile in
conditiile meteorologice mentionate, dar pentru perioade limitate de timp.
Emisiile de substante poluante evacuate in atmosfera ca urmare a arderii combustibililor in motoarele

utilajelor depind de numarul si tipul utilajelor ce lucreaza simultan intr-un front de lucru.
104

Emisii importante de poluanti rezulta de la descarcarea asfaltului in zona punctelor de lucru. Conform
metodologiei AP 42, emisiile de carbon organic total in primele 8 minute dupa incarcarea /
descarcarea asfaltului pot fi estimate cu un factor de emisie de 0,00055 kg/t de asfalt incarcat /
descarcat. O descarcare reprezinta maxim 16 t, respectiv capacitatea unui vehicul greu de transport. In
aceste conditii, emisia de carbon organic total la o descarcare este de cca 0,0088 kg / vehicul.
Similar, emisiile de monoxid de carbon s-au apreciat multiplicand factorul de emisie specific carbonului
organic total cu o valoare de 0,32, rezultand o valoare de cca. 0,0028 kg/t de asfalt descarcat.
In ultima vreme in fronturile de lucru, solutia amestecului bitum + solvent tip cutback a fost inlocuita
cu solutia unei emulsii de tip cationic. Aceasta foloseste bitum amestecat cu apa si emulgator, motiv
pentru care emisiile de substante volatile la turnarea in fronturile de lucru (specifice solventului continut
in amestecul tip cutback) sunt excluse.
Sursele punctiforme - reprezentate de functionarea statiilor de asflat si betoane si nisip in cadrul

Organizarii de santier.
Organizarea de santier este amplasata pe raza comunei Campu lui Neag, zona Buta, pe malul drept al
Jiului de Vest, pe partea stanga a drumului national DN 66 A, Aninoasa - Herculane, in dreptul bornei
kilometrice 35 .
Pe partea dreapta a drumului, organizarea de santier are 8.500 m2, unde este amplasata o statie de
produs mixturi asfaltice cu productivitatea de 40 tone/ora.
Emisiile provenite de la satiile de asfalt sunt de doua tipuri:
-
emisii fugitive - specifice activitatii de dinaintea prepararii mixturii, cat si unor operatii in timpul
producerii mixturilor;
emisii dirijate - specifice procesului de productie.
Emisiile de praf premergatoare fazei de preparare a mixturilor asflatice sunt asociate traficului de
vehicule desfasurat pe drumurile din cadrul organizarii de santier (pavate sau nu), cat si manevrarii
agregatelor. La emisiile fugitive de praf se incadreaza particulele cu dimensiuni cuprinse intre 0,1 300
m.
Emisiile fugitive aparute in timpul procesului de productie al mixturilor asfaltice constau in combinatii de
poluanti gazosi si particule materiale si sunt asociate urmatoarelor operatii:
-
descarcarea asfaltului in mijloacele de transport de unde rezulta vapori organici si aerosoli;
stocarea bitumului.
Estimarea emisiilor fugitive

Estimarea s-a facut pe baza factorilor de emisie prezentati in metodologia AP 42, pentru operatiunile
de stocare a bitumului si descarcare a asfaltului in mijloacele de transport de la Baza de productie in
santier.
105

Bitumul este transportat de la punctul de descarcare al lui (o statie CF) pana la depozitele din cadrul
Bazei de productie in trasnsportoare de bitum. In cadrul Bazei de productie bitumul se depoziteaza in
tancuri de bitum.
Factorii de emisie s-au evaluat pe tona de asfalt. Statia de asfalt folosita pentru executia acestui
tronson de drum produce o cantitate medie de 40 t/h, respectiv 320 t/zi.
Tabel 10.2. 3.2.-1: Emisii provenite de la stocarea bitumului

Poluant
Particule materiale totale
Particule materiale organice
Carbon organic total
Oxid de carbon
Debit orar de substanta poluanta

(kg/h)
0,010928
0,002144
0,205856
0,019932
Tabel 10.2. 3.2.-2: Emisii provenite de la descarcarea asfaltului in mijloacele de transport

Debit orar de substanta poluanta
Poluant
(kg/h)
Particule materiale totale
Particule materiale organice
Carbon organic total
Oxid de carbon
0,065568
0,012864
1,235136
0,119592
Emisiile dirijate specifice procesului de productie sunt colectate si evacuate in atmosfera controlat prin
cosuri, Sursele principale de emisii dirijate sunt:
-
uscatorul de unde rezulta particule materiale, produse de combustie (CO2, NOx si SOx, monoxid
de carbon) si cantitati reduse de compusi de diferite tipuri (COV, CH4 ce rezulta din combustia
incompleta a combustibilului);
topitorul de bitum de unde rezulta particule materiale, produse de combustie (CO2, NOx si SOx,
monoxid de carbon).
Estimarea emisiilor dirijate, rezultate din procesul de productie

Pentru evaluarea emisiilor de poluanti rezultati din activitatea de productie s-a presupus ca Statiile de
Asfalt vor fi echipate cu filtre.
Conform metodologiei AP - 42, factorii de emisie si debitele masice de substante poluante au valorile
din tabelul nr. 10.2. 3 3.
Tabel nr. 10.2. 3 3: Debite de substante poluante pentru statia de mixturi asflatice
Natura poluantului
CO
NOx
COV
SO2
Debitele de substante poluante (kg)

Orare
Zilnice
(kg/40 t/ h)
(kg/320 t / zi)
8
2,4
0,164
1,936
64
19,2
1,312
15,48741
106

Debitele de substante poluante (kg)

Orare
Zilnice
(kg/40 t/ h)
(kg/320 t / zi)
Natura poluantului
CH4
Particule totale (filtrabile + condensabile)
0,148148
0,84
1,185185
6,72
In cazul statiei de mixturi asfaltice, emisiile de particule rezultate pe cosul de evacuare a gazelor arse
sunt emisii concentrate. Pentru incadrarea in reglementarile romanesti pentru emisii (CMA - 50
mg/Nmc) statia de asfalt trebuie obligatoriu echipata cu filtre din saci textili. Respectarea concentratiilor
de particule la emisie de max. 50 mg/Nmc trebuie verificata periodic prin masuratori.
Agregate
AER:
CO, CO2,
NOx,
SO2,
pulberi
PREDOZARE
AGREGATE
Bitum
CLU
TOPIRE
BITUM
SOL:
CLU
bitum
USCARE
AGREGATE
SOL:
CLU
AER:
CO, CO2,
NOx,
SO2,
pulberi
Filer
Bitum topit
MALAXARE
SOL:
Mixtura
asfaltica
INCARCARE
BUNCAR CU
MIXTURA
TRANSPORT
MIXTURA ASFALTICA
LA PUNCTELE DE
LUCRU
Figura nr. 10.2. 3 1 - Surse de poluare specifice procesului de productie a mixturii asfaltice
107

Functionarea Statiei de betoane

Pe partea stanga a drumului, organizarea de santier are o suprafata de 12.800 m2, unde sunt
amplasate:
-
o statie de betoane tip Cedomal 52 (instalatie complexa pentru prepararea si livrarea betoanelor
compuse din ciment, agregate, apa si aditivi- formata din echipamente de depozitare, dozare si
malaxare).
2 statii betoane tip SBMS 35.
Poluarea specifica acestei activitati se refera exclusiv la fabricarea betoanelor.

Reteta de preparare a betonului consta intr-un amestec de apa, ciment, nisip si agregate. Statia de
preparare a betonului asigura depozitarea, transportul (pe benzi transportoare), cantarirea si
descarcarea constituentilor in vehiculele de transport catre frontul de lucru.
Pornind de la procesul de productie al betonului, singurele emisii de poluanti de interes sunt particulele
materiale (particule de ciment, agregate si nisip).
Emisiile de poluanti sunt de doua tipuri: emisii fugitive si emisii punctiforme.
Emisiile fugitive sunt generate de: transferul nisipului si agregatelor, incarcarea vehiculelor de
transport, incarcarea mixerului, traficul de vehicule grele, eroziunea vantului in zonele de stocarea a
nisipului si agregatelor.
Emisiile punctiforme apar intr-o singura zona si anume la transferul cimentului in silozuri. Emisii pot
apare de asemenea in cazul in care Statia de betoane nu este echipata cu garnituri de etansare sau
atunci cand acestea sunt uzate.
Emisiile de particule materiale rezultate de la functionarea statiei de betoane.
Emisiile de particule materiale s-au evaluat pe baza factorilor de emisie prezentati in metodologia AP 42.
Tabel nr. 10.2. 3 4: Debite de substante poluante pentru statia de betoane

Surse de poluare
Transferul nisipului si agregatelor la silozul elevator
Descarcarea pneumatica a cimentului in silozuri
Incarcarea cantarului
Incarcarea mixerului
Traficul de vehicule pe drumuri nepavate
Eroziunea vantului in zonele de stocarea a nisipului si
agregatelor
Debitele de substante poluante

(kg)
Orare
Zilnice
(kg/50 m3/h) (kg/400 m3/zi)
1,75
16,22
1,25
2,5
562
14
129,76
10
20
4496
487
3896
Pentru evaluarea cantitatilor de poluanti emisi in atmosfera, s-a luat in calcul o statie de betoane dotata
cu filtre de praf.
108

Emisii rezultate din operatiile de manevrare a agregatelor si eroziune a vantului in zonele de depozitare
Suplimentar, in cadrul Bazelor de Productie apar emisii de particule din manevrarea agregatelor si
depozitarea acestora in zonele denumite padocuri. Agregatele sunt folosite pentru producerea
asfaltului, betonului si balastului stabilizat.
Constructorul utilizeaza 14 padocuri, astfel:
-
4 padocuri la cele 2 statii de beton;
4 padocuri la statia de sortare ;
6 padocuri la statia de asfalt.
Cantitatea de emisii rezultata din operatiile de manevrare depinde de volumul agregatelor ce sunt
depozitate. Emisiile depind de asemenea de o serie de parametrii specifici conditiilor de depozitare cum
ar fi: continutul in umezeala si procentul de agregate fine. In ultimul timp s-a adoptat solutia acoperirii
agregatelor fine de tipul nisipului (in special la agregate fine pentru asfalt), cu dimensiuni mai mici de 3
mm, din cauza proprietatii acestora de retinere a umezelii pe perioade mari de timp.
Emisiile de particule sunt mai mari in primele zile dupa depozitarea agregatelor. Emisiile de praf
datorita manevrarii agregatelor apar in special in zona de descarcare a agregatelor in padocuri.
Cantitatea de particule rezultata din operatiile de manevrare a agregatelor s-a evaluat pe baza formulei
recomandata de metodologia AP-42:
1, 3
2,2
E = k (0,0016 )
1, 4
M

2
(kg/t),
-
unde:
E = factor de emisie;
K = factor de multiplicare pentru dimensiunea particulelor, k = 0,74 pentru d < 30 m;
U = viteza vantului (m/s), s-a ales U = 6,7 m/s;
M = continutul in umezeala (%), s-a ales M = 0,25.
Cantitatile maxime de emisii de praf de la padocurile de stocare a agregatelor sunt generate in conditii
de vreme uscata, cu vant.
6,7
2,2
E = 0,74 * (0,0016 ) *
1, 4
0,25
1,3
= 0,093 kg/t
Factorul de emisie a fost calculat pe tona de agregate depozitate.
Emisia totala rezultata din incarcarea padocurilor de depozitare a agregatelor pentru fabricarea
asfaltului, betoanelor si balastului stabilizat este de cca 296 kg/zi.
109

Suplimentar, apar emisii de praf din eroziunea vantului in zonele de stocare a agregatelor. In evaluarea
emisiilor s-a presupus un numar de 14 padocuri repartizate pe sorturi si pe specificul productiei (4
padocuri pentru statia de asfalt , 4 padocuri pentru cele 2 statii de beton si 4 padocuri pentru pentru
statia de sortare). Capacitatea maxima a unui padoc a fost considerata de 200 m3, cu o suprafata de
0,02 ha.
Factorul de emisie s-a ales conform metodologiei AP-42: E = 3,9 kg/ha/zi.
In aceste ipoteze, emisia totala de particule de praf, cu dimensiunea < 30 m, rezultata din eroziunea
vantului in zonele de stocarea a agregatelor, se aprecieaza la cca. 1,09 kg/zi.
10.2.3.2. Poluarea in perioada de operare

Sursa principala de poluare a aerului in perioada operationala a drumului este data de arderea
combustibilului in motoarele vehiculelor. Urmare acestui proces, in atmosfera sunt evacuate o serie de
substante nocive. Principalii poluanti din gazele de ardere sunt: oxizii de carbon (CO si CO2), oxizii de
sulf (SOx in cazul vehiculelor care circula cu motorina), hidrocarburi nearse, plumb si compusi de
plumb (din cauza aditivilor din benzina), precum si aerosoli (fum din cauza arderii incomplete a
motorinei in motoarele Diesel).
Pentru evaluarea emisiilor specifice circulatiei rutiere s-a folosit metodolgia COPERT, metodologie care
stabileste factorii de emisie (g /Km) pentru autovehicule. Estimarile s-au facut pentru volumul de trafic
corespunzator pentru cel de al XV-lea an de functionare al DN 66A reabilitat.
Metodologia ia in considerare: tipul de autovehicule, , viteza de circulatie, specificul circulatiei, starea
tehnica a autovehiculelor.
Tabel nr. 10.2.3.2. 1 Emisiile de poluanti cauzate de traficul rutier desfasurat pe DN 66 A

Emisii de poluanti (g/s/Ltronson DN 66 A)
PM
0,000873
NOx
0,016476
SO2
0,002542
Pb
0,000029
CO
0,037897
COV
0,005813
10.2.4. Impactul asupra mediului

10.2.4.1. Impactul in perioada de executie
Executia lucrarilor constituie, pe de o parte, o sursa de emisii de praf, iar pe de alta parte, sursa de
emisie a poluantilor specifici arderii combustibililor fosili (produse petroliere distilate) atat in motoarele
utilajelor, cat si a mijloacelor de transport folosite.
Activitatea de constructie poate avea, temporar (pe durata executiei), un impact local apreciabil asupra
calitatii atmosferei. Impactul asupra aerului poate fi semnificativ in cadrul Organizarii de santier, ca
urmare a functionarii Statiilor de asfalt si betoane, precum si a circulatiei vehiculelor grele.
110

Actiunea poluantilor atmosferici asupra sanatatii umane se manifesta cand acestia depasesc un nivel
maxim al concentratiilor, numit prag nociv. Nocivitatea poluantilor depinde de concentratia lor, dar si de
durata expunerii. Efectele lor asupra sanatatii umane pot fi urmatoarele:
-
monoxidul de carbon (CO): prin inhalarea acestuia se pot produce intoxicatii, care au ca efect
tulburari de vedere, dureri de cap, ameteala, oboseala, palpitatii si chiar moartea, atunci cand 66%
din hemoglobina prezenta in sange se transforma in carboxihemoglobina;
oxizii de azot (NOx): la anumite concentratii provoaca intoxicatii grave (maladii respiratorii cronice
si leziuni inflamatorii);
hidrocarburile (Hc): indeosebi cele aromatice monociclice (benzenul) si policiclice (benzopirenul)

sunt hemato si neurotoxice, avand efecte cancerigene;
particule de funingine (fum): fumul poate contine particule de plumb si hidrocarburi aromatice
policiclice determinand aparitia unor tulburari respiratorii si efecte cancerigene la nivelul laringelor,
bronhiilor, plamanului;
plumbul si compusii de plumb: poate patrunde in organism prin plamani, aparatul digestiv si prin
piele, actiunea toxica a acestuia este urmarea perturbarii biosintezei hemoglobinei, a sistemului
nervos central si pot aparea anemii sau poate avea efect negativ asupra capacitatii intelectuale;
oxizii de sulf (SOx): au actiune iritanta asupra sistemului respirator.
10.2.4.2. Impactul in perioada de operare

Poluarea atmosferica cu CO este influentata de o serie de factori dintre care aminitim:
-
Tipul carburantului: cu benzina sau cu motorina. S-a evidentiat ca in cazul benzinei, emisia de CO
este mult mai mare.
Viteza de circulatie: in cazul benzinei emisiile minime se inregistreaza la valori ale vitezei de cca. 80
km/h. Pentru viteze foarte mici (10 km/h) sau mari (120 km/h) valoarea emisiilor poate creste de
pana la 5 ori;
Conditiile de circulatie: la accelerari si franari au loc cresteri ale emisie de pana la 1,5 - 2 ori, in timp
ce la mersul in gol cresterea poate fi de pana la 25 ori;
Intensitatea traficului: emisia de CO creste proportional cu cresterea numarului de vehicule pe un

tronson dat;
Circulatia in rampa: emisia de CO creste cu 15 % pentru fiecare crestere a rampei cu 2 procente.
Una dintre problemele specifice poluarii cu CO este timpul indelungat de retentie in atmosfera, ce
variaza intre 1 2 luni.
111

Poluarea cu NOx
Din cercetarile efectuate pana in prezent s-au identificat urmatorii factori de baza ce influenteaza
gradul de poluare cu NOx:
-
Tipul carburantului. S-a mentionat ca in cazul benzinei, emisia de NOx este de 2-3 ori mai mare
decat in cazul vehiculelor cu motorina.
Viteza de circulatie: cresterea vitezei vehiculelor la peste 60 km/h conduce implicit la cresterea
emisiei de NOx, aceasta fiind cu atat mai mare cu cat motoarele sunt mai puternice.
Circulatia in rampa: emisia de NOx creste cu un factor de 35% pentru fiecare crestere a rampei de
2%.
Poluarea cu hidrocarburi
Poluarea atmosferica cu hidrocarburi este influentata de o serie de factori dintre care aminitim:
-
Viteza de circulatie: valori minime ale concentratiei emisiei de hidrocarburi se inregistreaza la o

circulatie cu viteza constanta de 80100 km/h, fiind insa de 5-6 ori mai mare la o viteza de 10
km/h;
Conditiile de circulatie: concentratia emisiei de hidrocarburi este minima la viteza constanta, creste
usor prin accelerare, creste de pana la 20 ori la mers in gol si de pana la 50 de ori la franare.
Asa cum reiese din cele prezentate mai sus, circulatia fluenta, cu viteza constanta, asa cum se va
desfasura pe sectorul de drum national, determina cele mai mici emisii de substante poluante in aer.
Pentru a evidentia aportul adus prin reabilitarea tronsonului de drum national al DN 66 A la fondul
general de poluare, s-a realizat evaluarea teoretica a campurilor de concentratii. In acest scop a fost
utilizat un model de dispersie pentru surse liniare de emisie, model bazat pe solutia gaussiana pentru
calcularea concentratiei pentru o sursa liniara.
Concentratia medie intr-un receptor aflat la o distanta x si pozitionat la inaltimea de sursa liniara pe
directia vantului este data de relatia:
C(x,z) =
2
2
Ql
1
exp (z H) + exp (z +H)
2 u(sin ) z
2 z2
2 z 2
unde:
u = viteza vantului
= unghiul dintre sursa liniara si directia vantului

H=inaltimea de emisie
Concetratia medie anuala este calculata folosind o functie de distributie a starilor meterologice
triplete (directia vantului, viteza vantului si clasa de stabilitate) obtinuta prin date statistice plurianuale.
Acesta distributie este specifica zonei traversate de DN 66A. Astfel, intrucit modelarea matematica
112

include utilizarea unei functii statistice a conditiilor meteorologice specifice zonei, rezultatele obtinute
au o buna valabilitate statistica, incluzand datele asociate tuturor conditiilor meteorologice posibile.
Datele de intrare necesare in model sunt:
-
Rata de emisie pe fiecare tronson, pentru fiecare poluant;
Harta continand configuratia tronsonului DN 66A ce va fi consolidat;
Caracteristicile zonei (urban/ rural);
Coordonatele extremitatilor tronsoanelor si subtronsoanelor definite ca surse liniare distincte;
Grila de calcul;
Frecventa de aparitie a starilor meteorologice triplete pentru fiecare tronson.
Modelul a fost rulat pentru urmatorii poluanti: CO, COV, Nox, Pb, PM si SO2.
In urma utilizarii acestui model de dispersie a fost posibila reprezentarea izoliniilor de egala
concentratie pentru acest tronson de drum national.
Rezultatele sunt prezentate sintetic in tabelele de mai jos, urmarindu-se valorile concetratiilor pentru
fiecare poluant la diferite distante de axul principal al tronsonului DN 66A si comparandu-cu normele
impuse de Ordinul 592/2002.
Tabel nr. 10.2.4.2 1 Concentratii de poluanti pe tronsonul
de drum Dn 66 A (km47+600 -
66+204)
Distanta fata de
axul drumului
Zona platformei
50 m
100 m
Ordin 592/2002
Concentratia media anuala:

(g/m3)
NOx
Pulberi
COVtot
CO
0.8
0.45
0.1
-
0.29
0.17
0.05
40*/30**
0.01
0.018
0.002
40*
0.12
0.7
0.02
-
Pb
SO2
0.0006
0.0003
0.0001
0.5*
0.055
0.03
0.005
20*
* - valoarea limita pentru protectia sanatatii umane

** - valoarea limita pentru protectia ecosistemelor
Se observa ca valorile estimate ale concentratiilor de poluanti nu depasesc limitele maxime admisibile
conform Ordinului nr. 592/2002, nici chiar la nivelul platformei tronsonului de drum, aceasta fiind o
consecinta a faptului ca traficul pe acest tronson de drum se va desfasura in conditii de fluenta, iar
valorile de trafic estimate sunt foarte mici.
113

10.2.5. Masuri de reducere a impactului

Tabel nr. 10.2.5.1 1: Masuri de reducere a impactului in perioada de executie
Nr.
Crt.
1.
Tip activitate/actiune
Organizarea
de
statiilor
mixture
de
betoane etc)
(functionarea
asfaltice,
Masuri de reducere a impactului propuse

Ca o masura generala, se recomanda adoptarea unor tehnologii
mai putin poluante, folosirea unor statii de mixturi asfaltice si de
betoane dotate cu
instalatii de epurare a gazelor evacuate in
atmosfera si de retinere a prafului, astfel incat nivelul imisiilor sa

nu depaseasca limitele stabilite de Ordinul nr. 592/2002 privind
stabilirea valorilor limita, a valorilor de prag si a criteriilor si

metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot si
oxizilor de azot, pulberilor in suspensie, plumbului, benzenului,
monoxidului de carbon si ozonului in aerul inconjurator.
Specificam faptul ca in prezent Constructorul are in dotare statii de
asfalt si de beton ecologice.
Statiile de beton si de mixturi asfaltice care vor fi folosite au
urmatoarele caracteristici: O statie de betoane tip Cedomal 52
(instalatie complexa pentru prepararea si livrarea betoanelor
compuse din ciment, agregate, apa si aditivi- formata din
echipamente de depozitare, dozare si malaxare).
-

O statie de produs mixturi asfaltice cu productivitatea de 40
tone/ora.
In cazul statiilor de mixturi asfaltice, emisiile de particule pe cosul

de evacuare a gazelor arse sunt emisii concentrate. Pentru
incadrarea in reglementarile romanesti pentru emisii Ordinul nr.
462/93 Conditii tehnice privind protectia atmosferei. Norme de

limitare a emisiilor de poluanti pentru instalatiile de ardere, (CMA
- 50 mg/Nm3) - statiile de asfalt trebuie obligatoriu echipate cu
filtre din saci textili. Respectarea concentratiilor de particule la
emisie se va verifica periodic prin masuratori. Instalatia de
producere a mixturilor asfaltice este dotata cu un sistem de filtre
care retin particulele reziduale din gazele esapate din unitatea de
uscare, in trei etape, cu ajutorul filtrelor uscate de separare si a
colectorului umed sistem Venturi- sau a filtrelor maneca.
114

Nr.
Crt.

In ceea ce priveste statiile de betoane, cele mai mari emisii sunt
de particule de ciment. Prevederea de filtre textile la silozurile de
stocare
cimentului
si
verificarea
etanseitatii
instalatiei
pneumatice de descarcare/incarcare a cimentului sunt masuri

obligatorii pentru reducerea pierderilor de ciment si incadrarea
concentratiilor de particule materiale in aer in reglementarile
legale. Statiile de betoane sunt prevazute cu filtre textile.
In centralele termice si statiile de preparare a mixturilor asfaltice
trebuie folosit un combustibil corespunzator (gaze naturale sau
combustibil lichid usor - CLU - cu continut de sulf - S - maxim 1
%). Instalatiile de ardere trebuie intretinute in mod corespunzator
si verificate periodic pentru asigurarea randamentelor maxime la
arderea
combustibilului
concentratiilor
si
substantelor
incadrarea
poluante
in
in
limitele
gazele
admise
de
ardere.
Constructorul sectorului de drum national DN 66 a foloseste in

centralele termice si statiile de preparare a mixturilor asfaltice
combustibil lichid usor.
Alimentarea cu carburanti a vehiculelor si utilajelor se va face
numai in cadrul Organizarii de santier.
2.
Depozitele de materiale
Udarea periodica a depozitelor de agregate reprezinta o masura

temporara de reducere a emisiilor, acest lucru realizandu-se numai
pentru agregatele utilizate pentru prepararea betoanelor si a
stabilizatului.
Ingradirea sau acoperirea padocurilor inactive reprezinta masuri de
reducere a eroziunii acestora de catre vant. De asemenea, se
adopta masuri de acoperire a padocurile de stocare pentru
agregate fine.
3.
Functionarea utilajelor
Utilajele vor fi periodic verificate din punct de vedere tehnic in

vederea cresterii performantelor
O alta posibilitate de limitare a emisiilor de substante poluante
provenite de la utilaje consta in folosirea de utilaje si camioane de
generatie recenta, prevazute cu sisteme performante de minimizare
si retinere a poluantilor in atmosfera
4.
Transportul materialelor
Pentru limitarea disconfortului iminent ce apare in perioada de

constructie a unui drum (mai ales pe timpul verii) se vor alege
115

Nr.
Crt.

trasee optime pentru vehiculele ce deserversc santierul, mai ales
pentru cele care transporta materiale de constructie ce pot elibera
in atmosfera particule fine. De asemenea, transportul acestor
materiale se va face pe cat posibil acoperit. Drumurile pot fi udate
periodic.
Managementul lucrarilor
5.
Elaborarea de planuri si grafice de lucru care sa tina seama de

timpii de rulare si punere in opera a materialelor de acoperire
(asfalt, mixtura asfaltica) corelandu-se programele de lucru ale
bazelor de productie, cu cele ale utilajelor din amplasamentul
lucrarilor. De asemenea se va tine seama de prognoza meteo
pentru zona respective, eliminandu-se astfel posibilitatea rebutarii
sarjelor de material deja preparat ca urmare a descarcarii acestuia
si nepunerii in opera in timp util.
Procesele tehnologice care produc mult praf, cum este cazul
umpluturilor de pamant, vor fi reduse in perioadele cu vant puternic
sau se va realiza o umectare mai intensa a suprafetelor
Drumurile de santier vor fi permanent intretinute prin nivelare si
stropire cu apa pentru a se reduce praful. In cazul transportului de
pamant, se vor prevedea pe cat posibil trasee situate chiar pe
corpul
umpluturii
astfel
incat
sa
se
obtina
compactare
suplimentara si pentru a se restrange aria de emisii de praf si gaze

de esapament. Drumurile de santier sunt in cazul de fata drumurile
folosite de la organizarea de santier catre cariera si balastiera de
unde Constructorul procura materialele necesare consolidarii acestui
sector de drum national.
La sfarsitul unei saptamani de lucru, se va efectua curatenia
fronturilor de lucru, cu care ocazie se vor evacua deseurile, se vor
stivui materialele, se vor alinia utilajele etc.

Tabel nr. 10.2.5.2 1 Masuri de reducere a impactului in perioada de operare
Nr.
Crt.
1.
Traficul care se desfasoara pe

Prin
imbunatatirea
fluentei
circulatiei
autovehiculelor,
prin
116

Nr.
Crt.
drum

adoptarea vitezelor optime, asigurarea conditiile de vizibilitate si
semnalizarilor corespunzatoare se asigura reducerea consumului
specific
de
carburant,
ceea
ce
determina
reducere
corespunzatoare a poluarii. De asemenea, si riscul poluarilor

accidentale se reduce proportional cu imbunatatirea conditiilor de
circulatie.
10.3. SOLUL
10.3.1. Caracteristici sol

Cuvertura de sol conserva in cadrul tipologiei sale influentele substratului litologic, a climatului, a apelor
si a vegetatiei.
Traseul strabatut de tronsonul drumului national DN 66A aflat in cadrul lucrarii de fata traverseaza o
varietate de soluri specifice arealului montan al Carpatilor Meridionali, cu o larga exitindere in aceasta
zona a solurilor dezvoltate pe tipul de roca calcaroasa a Masivelor Retezt (Retezatul Mic), Valcan,
Mehedinti si a zonei joase-calcaroase a Muntilor Godeanu si Cernei, dar si zonei cu roci cristaline
specifice partii inalte a Muntilor Godeanu si Cernei.
Tipurile de soluri existente pot fi impartite in cadrul a patru clase de soluri, reprezentate prin clasa
argiluvisolurilor, clasa cambisolurilor, clasa spodosolurilor si a solurilor neevoluate sau trunchiate.
Clasa argilovisolurilor cuprinde solurile brune luvice si soluri brune (argiloiluviale), soluri brune luvice si
planosoluri, luvisoluri albice.
Solurile brune luvice sunt soluri brune de padure, avand o larga raspandire. Materialul parental este
variat, fiind format de la depozite loessoide (inexistente in zona traseului), luturi, nisipuri, argile, pana
la gresii si alte depozite permeabile. In general productivitatea solului este mijlocie, aceste soluri
putand fi valorificate pentru livezi si culturi agricole cu timp scurt de vegetatie.
Luvisolurile albice au materialul parental alcatuit din depozite relativ sarace si permeabile, reprezentate
de gresii, nisipuri, luturi, depozite de terasa si materiale rezultate din alternarea rocilor metamorfice si
magmatice. In general, se apreciaza ca luvisolurile albice au o fertilitate naturala scazuta. Culturile
ocupa suprafete reduse, in schimb pasunile si fanetele ocupand suprafete extinse.
Clasa cambisolurilor cuprinde soluri brune eu-mezobazice, soluri brune acide si soluri brune luvice soluri
specifice zonelor puternic impadurite, avand o larga extindere in zona traversata de traseul drumului
117

national DN 66A. Solurile brune acide si solurile podzolice feriiluviale au un areal vast insa discontinuu
datorita intrecalatiilor formatiunilor calcaroase. Arealul acestora este caracteristic unui climat umed si
racoros, in tot timpul anului, si este ocupat cu precadere de paduri de foioase (mai ales de fag) si izolat
de rasinoase sau in amestec. Profilul acestor soluri este bine dezvoltat atingand in unele locuri grosimi de
80-100 cm, iar uneori din cauza conditiilor locale si eroziunii apare izolat roca la zi.
Clasa spodosolurilor cuprinde soluri brun feriiluviale si brune (humico-feriiluviale), cu extindere spatiala
redusa in zona traseului drumului national DN 66A, dar totodata acestea aflandu-se pe areal extins
lateral de traseul drumului, in zonele inalte al pajistilor si pasunilor subalpine si apline. Astfel, ca
delimitare, aceste soluri acopera versantii si culmea inalta din vestul si nordul bazinului Raului Cerna si
al afluentilor sai, din Muntii Godeanu la vest, pana in Muntii Valcan, zona Masiv Oslea, la est. Aceste
soluri sunt caracteristice unui climat umed si rece din zonele montane inalte, specifice subetajului
molidului si jneapanului, dar se intalnesc adesea si sub pajisti alpine, unde relieful este mai putin
fragmentat. Soluri brune acide subalpine, podzoluri humico-feriiluviale si soluri brune podzolice
feriiluviale apar ca un complex sub pajistile subalpine intre altitudini de 1600-1800, si chiar pana la
aproape 2000 m.
Clasa solurilor neevoluate sau trunchiate cuprinde soluri aluviale si protosoluri aluviale, avand totodata
o extindere spatiala redusa. Acestea pot fi intalnite in zonele de confleunta si in sectoarele vale mai
largi, precum si la coada lacului Valea lui Iovan.
Astfel, strans legat de timpul de roca si de vegetatie, pe calcarele masivelor amintite mai sus s-au
format rendzine si pseudorendzine, sub padurile de compacte de fag s-au format soluri roscate, brunroscate sau brune, iar sub padurile compacte de conifere specifice sunt solurile podzolite si podzolurile
intens acidificate.
Rendzine s-au format datorita aparitiei masive a calcarelor. Acesta apar in conditiile de teren
fragmentat pe culmi si versanti puternic si moderat inclinati, la baza versantilor pe suprafete slab
inclinate aflandu-se solurile brune. Rendzinele sunt ocupate de tufarisuri, si chiar unele situatii de
pasuni si fanate slab productive. Caracteristic pentru arealul acestui complex este aparitia frecventa a
rocii la zi, respectiv a calcarelor sub forma de creste inguste, de abrupturi sau grohotisuri la baza
versantilor puternic inclinati.
Totodata se poate observa o etajare altitudinala a tipurilor de soluri, de la cambisolurile brune si brune
acide, la podzolurile acide apline si litosolurilor crestelor si culmilor fragmentate si abrupte.
118

Fig. 10.3.1-1- Solurile din partea nord-vestica a judetului Gorj

10.3.2. Calitatea solului
Calitatea solurilor este influentata puternic de factorii antropici si mai ales de modul cum se practica
agricultura si cum sunt exploatate padurile. Factorii de degradare a solurilor sunt reprezentate de
eroziune, inmlastinire, saraturare, alunecari de teren, compactare-distrugere a structurii de baza a
solului, acidifiere, poluare chimica.
In cadrul traseului strabatut de drumul national DN 66A, Campu lui Neag Valea Cernei, nu exista
surse potentiale de poluare a solului, acesta nefiind afectat de poluare.
Conform informatiilor existente in in Anuarul factorilor de mediu, an 2007, al Agentiei pentru Protectia
Mediului Gorj, in judetul Gorj calitatea solurilor este afectata atat din motive antropice, cat si din cauze
naturale. La nivelul intregului areal al judetul Gorj exista un numar mare de exploatari miniere,
majoritatea sub forma de exploatari la suprafata (cariere), astfel incat, suprafete intinse de teren sunt
decopertate de staratul edafic, iar in afara perimetrului de exploatare, suprafete insemnate de teren
sunt ocupate definitiv pentru depunerea sterilului in halde exterioare. Aceasta situatie nu se intalneste
si in cadrul zonei traseului strabatut de tronsonul drumului national DN 66A.
10.3.2.1. Repartitia solurilor pe categorii de folosinte

Pe tronsonul sectorului de drum al DN 66 A terenurile sunt forestiere, ele apartinand Ocoalelor silvice
Lupeni si Baia de Arama.
119

Datele referitoare la repartitia solurilor pe categorii de folosinta in judetul Gorj sunt prezentate in
tabelul nr. 10.3.2.1.
Tabel nr. 10.3.2.1-1 Incadrarea solurilor pe clase si tipuri in judetul Gorj

Clasa I
Clasa II
Clasa III
Clasa IV
Clasa V
ha
% din
total
folosinta
ha
% din
total
folosinta
ha
% din
total
folosinta
ha
% din
total
folosinta
ha
% din
total
folosinta
Arabil
5856
35
26593
45,7
62538
43,6
8422
26,2
Pasuni si
fanete
10384
62,1
27785
47,7
65908
46,2
21604
67,3
Vii
216
1,3
1344
2,3
5696
980
Livezi
pomi
267
1,6
2489
4,3
9061
6,2
1125
3,5
Total (pe
clase de
terenuri)
16723
6,7
58211
23,3
143203
57,1
32131
12,9
Folosinta
10.3.2.2 Repartitia terenurilor pe clase de calitate in judetul Gorj

In judetul Gorj, o parte insemnata o reprezinta terenurile care fac parte din clasa IV-a de calitate.
Fig. 10.3.2.2- 1 Repartitia terenurilor pe clase de calitate

10.3.3. Fondul de poluare existent
Din datele existente nu exista surse de poluare in cadrul zonei traseului strabatut de tronsonul drumului
national DN 66A care face obiectul Raportului.
120

Pot sa apara degradari ale stratului edafic in apropierea cursurilor de apa, a torentilor, in urma depasirii
unor debite si a transportului de materiale de catre reteaua hidrografica, mai ales prin spalarea
solurilor, eroziunea malurilor si degradari ale albiei.
Totodata, exploatarile si defrisarea suprafetelor forestiere trebuie sa se realizeze aplicand masuri de
prevenire a implicatiilor pe care le pot cauza aceste procese, cu atat mai mult cu cat, in cea mai mare
parte a traseului strabatut de tronsonul drumului national DN 66A se desfasoara in cadrul Parcului
National Domogled-Valea Cernei.
In judetul Gorj, principalele surse de poluare si suprafetele afectate de acestea sunt:
-
Reziduuri zootehnice 4 ha;
Exploatari miniere de suprafata 13034 ha;
Exploatari petroliere 474 ha;
Industria energetica (pulberi de la termocentrale) 50000 ha;
Industria materialelor de constructii - 15000 ha.
Poluarea fizica a determinat modificarea radicala a solurilor existente: 60% din materialele geologice
aduse la suprafata din punct de vedere al insusirilor fizice au o pretabilitate buna pentru activitati
productive agricole. Chimismul materialelor geologice este cel putin satisfacator, dar nu este durabil.
Poluarea chimica a produs modificari asupra insusirilor chimice ale solurilor, astfel:
-
Poluarea cu petrol si apa sarata a determinat impregnarea solului pe grosimi cuprinse intre 5 si 20
cm, producand astfel efecte negative directe mor toate formele de viata pe toata grosimea
impregnata si directe se intrerup schimburile dintre sol si mediul inconjurator;
Poluarea cu apa sarata modifica chimismul solurilor, prin cresterea continutului de sodiu si clor
peste limitele maxime admise;
Poluarea cu pulberi de la termocentrale nu a produs pana in prezent modificari cuantificabile ale

principalelor insusiri chimice;
Poluarea cu metale grele a determinat cresteri punctuale peste limitele normale, cu exceptia
cobaltului si manganului, care se pastreaza in limitele normale. Zincul si nichelul depasesc punctual
limitele maxime admise;
Poluarea cu praf de ciment a determinat cresteri ale pH-ului de la 5-5,8 la 7,3- 8,2 la 500 m de
sursa de poluare, iar continutul in CaCO3 a crescut pana la 3,7%.
121


Principalul impact asupra solului in perioada de executie a tronsonului de drum este consecinta ocuparii
de terenuri care in prezent au alte folosinte.
Impactul manifestat de traficul desfasurat in cadrul santierului are un caracter temporar si se exercita
ca urmare a antrenarii poluantilor de catre apele de precipitatii, care se infiltreaza apoi in straturile
superioare ale solului.
Impactul determinat de pierderile de carburanti sau ulei de la functionarea defectuoasa a utilajelor
poate fi apreciabil, manifestandu-se insa tot pe arii restranse. Depoluarea solurilor este costisitoare si
necesita un timp indelungat.
Impactul asupra solului produs de depozitele de deseuri neorganizate este cu atat mai intens cu cat
substantele depozitate au un caracter mai agresiv. Precipitatiile spala depozitele de deseuri incarcanduse in special cu substante organice. O mare problema in cazul depozitelor necontrolate sunt apele uzate
rezultate din descompunerea substantelor organice. Aceste ape sunt caracterizate de un debit redus,
dar sunt foarte incarcate cu substante organice, motiv pentru care sunt greu de epurat.
Apele uzate menajere si tehnologice rezultate pe amplasamentul organizarii de santier si bazei de
productie se infiltreaza cu usurinta in sol in cazul in care nu exista platforme betonate sau sisteme de
scurgere, colectare si epurare a acestora.

In perioada operationala a drumului, sursele de poluare ale solului pot fi urmatoarele:
-
Emisiile de poluanti rezultate ca urmare a desfasurarii traficul rutier. Principalii poluanti eliminati
prin gazele de evacuare ale autovehiculelor sunt: monoxidul de carbon (CO), oxizii de azot (Nox),
hidrocarburile parafinice si aromatice (Hc), oxizii de sulf (SO, SO2), particulele (fum), plumbul si
compusii sai. Acesti poluanti pot avea efect singular, dar si sinergic. In anumite conditii climatice
acesti poluanti pot fi transferati in ceilalti factori de mediu (apa de suprafata si subterana, sol,
vegetatie, fauna);
Apele pluviale care spala poluantii depusi pe platforma drumului. Poluantii pot ajunge pe sol, iar
prin percolare intra in stratul de apa freatica, modificand caracteristicile acviferului;
Pe acest sector de drum al se interzice transportul substantelor tehnice si periculoase;
Poluarile sezoniere, care apar pe o perioada de timp limitata (cca 4 luni iarna), dar pot avea efect
pe termen mai lung. Sarurile folosite pentru dezghet CaCl2 (in stare solida sau in stare de solutie)
reprezinta o sursa de poluare directa sau indirecta a solului.
122

10.3.5. Impactul prognozat

Impactul manifestat de traficul desfasurat in cadrul santierului are un caracter temporar si se exercita
ca urmare a antrenarii de catre apele pluviale a poluantilor rezultati din arderea combustibilului. Aceste
ape se infiltreaaza in straturile superioare ale solului.
Impactul determinat de pierderile de carburanti sau ulei de la functionarea defectuoasa a utilajelor
poate fi apreciabil. El se manifesta, de asemenea, pe arii restranse, insa depoluarea suprafetelor
poluate cu produse petroliere este costisitoare si necesita un timp indelungat.
Impactul asupra solului produs de depozitele de deseuri neamenjate corespunzator este cu atat mai
intens cu cat substantele depozitate au un caracter mai agresiv. Precipitatiile spala depozitele de
deseuri incarcandu-se, in special, cu substante organice. O mare problema in cazul depozitelor
necontrolate sunt lixiviatii rezultati din descompunerea substantelor organice. Acestia sunt caracterizati
de un debit redus, dar sunt foarte incarcati cu substante organice, motiv pentru care sunt foarte greu
de epurat.
Apele uzate menajere si tehnologice rezultate pe amplasamentul Organizarilor de santier si Bazelor de
productie nu or sa se infiltreaze cu usurinta in sol deoarece este prevazut un sistem de colectare.
Sistemul de colectare consta in:
-
apele uzate rezultate din procesele tehnologice sunt dirijate in 3 decantoare, dupa care, sunt
deversate in raul Jiul de Vest, in aval de priza de apa Buta;
apele uzate menajere rezultate de la grupurile sanitare sunt evacuate intr-o fose septica, aceasta
fiind vidanjata periodic, conform contractului incheiat de catre Constructor cu R.A.V.J Petrosani.

Principalii poluanti eliminati prin gazele de evacuare ale autovehiculelor sunt: monoxidul de carbon
(CO), oxizii de azot (NOx), hidrocarburile parafinice si aromatice (Hc), oxizii de sulf (SO, SO2),
particulele (fum), plumbul si compusii sai.
Pe langa efectul direct al acestor poluanti asupra mediului, mai exista si efecte indirecte. Atmosfera
este spalata de ploi, astfel incat poluantii din aer sunt transferati in ceilalti factori de mediu (apa de
suprafata si subterana, sol, vegetatie, fauna) si ajung in final sa afecteze sanatatea oamenilor si
animalelor.
Conform estimarilor prezentate in capitolul 10.2, concentratiile de substante poluante din aer, care
ajung sa se depuna pe sol, nu vor depasi limitele admisibile. Apreciem astfel ca nu se va exercita un
impact negativ asupra solului, ca urmare a traficului de pe drum, date fiind, in primul rand, volumul mic
de trafic.
123

10.3.6. Masuri de diminuare a impactului

Tabel nr. 10.3.6.1 1 Pregatirea terenului
Nr.
Crt.
1.
Reconstructia ecologica

a zonelor afectate de lucrari cu
respectarea tuturor normelor legale (replantarea in alte locatii,
refacerea portiunilor afectate cu nucleul de specii original- vezi
masuri de compensare a impactului).
Tabel nr. 10.3.6.1. 3 Masuri de protectie a solului

Nr.
Crt.
1.
2.
Eroziunea solului
Stabilizarea solului
3.
Depozitarea
carburantilor,
materiilor prime etc
4.
Depozitarea deseurilor
5.
Colectarea si epurarea apelor

uzate
6.
Poluari accidentale

Se pot aplica masuri provizorii pe durata lucrarilor de executie.
Se vor realiza lucrari de consolidare a terenului:ziduri de sprijin
din beton.
Stocarea carburantilor, uleiurilor si materiilor prime care intra in
procesul de fabricare a mixturii asfaltice este necesar a se face
in rezervoare etanse. Pentru evitarea producerii de accidente
este recomandat a se stabili accesul vehiculelor la combustibil si
la instalatiile de producere a mixturii asfaltice sau betonului dupa
un flux prestabilit.
Deseurile rezultate din activitatea zilnica desfasurata in cadrul
Organizarilor de santier si a Bazelor de productie sunt
colectate in pubele tipizate amplasate in locuri special destinate
acestui scop. In prezent, pentru activitatile desfasurate in cadrul
Organizarii de santier si bazei de productie existente (amplasate
pe raza comunei Campu lui Neag, zona Buta, in dreptul bornei
kilometrice 35 a DN 66A), Constructorul a incheiat contracte de
prestari servicii astfel:
- Deseurile menajere se ridica de catre firma Goscomloc S.A
Uricani;
- Vidanjarea foselor septice se face de catre R.A.V.J Petrosani.
Deseurile rezultate de la rezervoarele de depozitare a
combustibililor au in general un continut redus de sulf, < 2%,
ele vor fi colectate, ambalate in saci de plastic si transportate la
un loc special amenajat pentru distrugere.
Deseurile provenite de la pierderile accidentale de produse
petroliere de pe platforma betonata pot fi colectate si deversate
intr-un separator de grasimi.
Apele uzate rezultate de la statiile de betoane si statia de
concasare, sortare si spalare sunt dirijate in 3 decantoare, dupa
care, printr-o conducta cu diametrul de 250 mm, cu lungimea de
1,80 m, este dirijata in Jiul de Vest in aval de priza de apa Buta.
Pentru suprafetele de teren contaminate accidental cu
hidrocarburi in timpul executiei lucrarilor sau in cazul in care
Antreprenorii identifica soluri poluate cu hidrocarburi pe
amplasamentul drumului, se propune excavarea volumului de
pamant si asternerea pamantului poluat pe alte suprafete, unde
se poate aplica un procedeu de epurare a lui, prin biostimulare.
In aceste cazuri, se recomanda ca metoda de epurare a solului
124

Nr.
Crt.
7.

sa fie stabilita printr-un studiu de specialitate, functie de volumul
de sol poluat si de tipul poluarii.
Terenurile ocupate temporar pentru amplasarea Organizarilor de
santier, Bazelor de productie, drumurilor provizorii, platformelor
etc vor fi redate circuitului normal de folosinta dupa incheierea
lucrarilor de constructie. In cazul in care se constata o degradare
a acestora vor fi aplicate masuri de reconstructie ecologica.

Tabel nr. 10.3.6.2.-1 Masuri de reducere a impactului in perioada de operare
Nr.
Crt.
1.

Responsabilitatea gestionarii deseurilor va reveni administratorului
drumului.
10.4. GEOLOGIE
10.4.1. Caracterizarea geomorfologica

In judetul Gorj se remarca diferentieri structurale conforme unitatilor mari de relief ce succed de la N
spre S: munti, dealuri si depresiuni subcarpatice, dealuri piemontane.
Unitatile montane, ce apartin zonei cristalino-mezozoice a orogenului carpatic, sunt alcatuite din sisturi
cristaline epimetamorfice strapunse de numeroase corpuri granitice, acoperite de o cuvertura
sedimentara mezozoica, predominant calcaroasa (Muntii Parang, Valcan si Mehedinti), precum si din
sisturi cristaline mezo si katametamorfice in Muntii Godeanu.
125

Fig.10.4.1-1 - Harta geologica a judetului Gorj

Unitatea subcarpatica ce apartine structural zonei de molasa neogena a Depresiunii Getice este
alcatuita din formatiuni sedimentare cutate de varsta eocena, tortoniana, sarmatiana si pliocena.
Cuaternarul este reprezentat prin nisipuri si pietrisuri ce alcatuiesc intinse terase fluviale in lungul
raurilor.
Dealurile piemontane getice sunt alcatuite din depozite levatine si cuaternare inferioare.
Axul Parcului National Domogled-Valea Cernei se suprapune pe Valea Cernei, vale de origine tectonica.
In perimetrul acestui parc apare o diversitate accentuata de roci, de la sisturi cristaline la roci
sedimentare. Muntii Godeanu etaleaza un relief masiv, greoi, cu creste secundare prelungi si usor
rotunjite care coboara in trepte inspre Cerna. Obarsiile vailor au fost modelate de ghetari. inspre SV
Muntii Godeanu se continua cu Muntii Cernei, unde peisajul este mai variat, in functie de substrat. Apar
astfel atat culmi masive cu interfluvii rotunjite, cat si creste inguste care, inspre Cerna, se termina
brusc prin pereti verticali corespondenti calcarelor. Mult mai impunatori sunt peretii din Marele Abrupt,
care corespunde versantului apusean al Muntilor Mehedinti. Relieful carstic din bazinul Cernei cuprinde
peste 100 pesteri, avene, chei impresionante, doline de mari dimensiuni, precum si renumitele ciuceve
si geanturi care marginesc cursul inspumat al Cernei. Altitudinile intre care se desfasoara Parcul
National Domogled-Valea Cernei sunt 180 m (in perimetrul statiunii Baile Herculane) si aproape 2.000
m in zona somitala a masivului Godeanu.
126

10.4. 2. Stratigrafia
Din punct de vedere stratigrafic, zona studiata se incadreaza in Domeniul Danubian al Carpatilor
Meridionali. Aceasta reprezinta o zona de sedimentare numita zona Cerna-Jiu si se caracterizeaza prin
dezvoltarea unei intinse platforme carbonatice care s-a format incepand din Mezojurasic si pana spre
sfarsitul Eocretacicului (in Aptian).
Carpatii Meridionali au fost impartiti in doua domenii, din punct de vedere stratigrafic, Domeniul Getic si
Domeniul Danubian.
Domeniul Getic cuprinde formatiuni metamorfice si sedimentare care s-au format intr-un spatiu situat in
interiorul arcului carpatic iar domeniul danubian cuprinde formatiuni metamorfice strabatute de masive
eruptive si formatiuni sedimentare formate pe un teritoriu situat in exteriorul catenei, la sud si est de
cele ale domeniului getic. Intre aceste doua domenii de sedimentare a functionat in timpul Mezozoicului
o intrafosa in care s-au format depozite cu caracter predominant de flis, intrafosa de Severin.In situatia
actuala, domeniul danubian are o pozitie tectonica autohtona, constituind o imensa fereastra care
cuprinde masivele: Almajului, muntii Cernei si o parte din podisul Mehedinti.
Acest domeniu cuprinde formatiuni cristaline de varsta Proterozoic superior- Antecarbonifer superior si
formatiuni sedimentare apartinand Paleozoicului si Mezozoicului.
Astfel, in regiunea cercetata, formatiunile intalnite sunt de varsta :
Proterozoic superior Antecarbonifer superior (Pts-Pz)

Fundamentul cristalin al domeniului danubian este reprezentat prin sistturi cristaline strabatute de mase
importante de granitoide si granite, precum si de corpuri de roci eruptive bazice, ultrabazice si alcaline.
Spre deosebire de sisturile cristaline ale domeniului getic, care se prezinta relativ unitar din punct de
vedere petrografic al succesiunii stratigrafice, sisturile cristaline ale domeniului danubian prezinta
particularitati
regionale
determinate
de:
variatii
laterale
de
facies,
variatii
ale
intensitatii
metamorfismului si de ordin tectonic.
Seria de Tulisa (Pz)

In partea de vest si nord-vest a muntilor Godeanu precum si in partea de vest a muntilor Vulcan, se
dezvolta un complex de depozite sedimentare, slab metamorfozate, cunoscute sub numele de seria de
Tulisa. Aceasta este alcatuita in baza din metaconglomerate laminate, peste care urmeaza cuartite,
calcare cristaline, sisturi satinate, iar la partea superioara filite negre grafitoase sau sericito-cloritoase.
Uneori seria incepe cuartitele sau chiar cu filitele satinate si in majoritatea cazurilor ea se dispune
discordant pe sisturile cristaline ale seriilor de Dragsan si Lainici-Paius.
127

Magmatite paleozoice
Rocile magmatice ale cristalinului danubian sunt reprezentate prin peridotite serpentinizate,
epigabbrouri, masive de granite si granitoide, granodiorite, sienite nefelinice cu cancrinit su suita lor
filoniana, porfire cuartifere, aplite si lamprofire.
Jurasic superior Aptian (J3-ap)

Jurasicul superior este calcaros, recifal si mai putin fosilifer. Aceste caracteristici au provocat dificultati
in privinta separarii subdiviziunilor stratigrafice si a trasarii limitei Jurasic/Cretacic, fapt pentru care in
aceste zone s-a separat o zona comprehensiva Jurasic superior-Aptian. In aceasta stiva de depozite
calcaroase s-a putut separa la partea inferioara o serie constituita din calcare stratificate din bancuri
groase de silexuri, apartinand Jurasicului superior si Neocomianului, iar la partea superioara calcare
masive care apartin Barremian-Aptianului.
Burdigalian (bd)
Reprezinta cele mai vechi depozite neogene si sunt alcatuite dintr-o alternanta de conglomerate, gresii,
argile de culoare verde, rosie si vanata si uneori sisturi carbunoase. Este important de precizat ca,
uneori predomina faciesul conglomeratic, asa cum este Campul lui Neag-Lupeni.
10.4.3. Tectonica
In aria carpatica si chiar in contextul mai larg al ariei alpine centrale si sud-est europene, autohtonul
danubian reprezinta marginea continentala instabila a placii euroasiatice sau poate, mai exact, a
microplacii moesice. In comparatie cu restul marginii continentale instabile limitrofe Carpatilor, sectorul
danubian a fost ridicat si implicat mai intens in structogeneza alpina, acesta
purtand
amprenta
incalecarii lui de catre panza getica.

O falie importanta se urmareste directional pe versantul sudic al Muntilor Parang si Valcan, ajungand
pana la Valea Cernei. In unele interpretari, aceasta dislocatie este considerata a reprezenta urma unui
sariaj hercinic de mare amploare.
In masivul Godeanu directia formatiunilor cristaline este de N - S in partea de sud si E - V in partea de
N a acestuia. Aceasta curbura la 90o nu este un efect de periclin ci este chiar rasucirea axei structurilor
plicative (anticlinale si sinclinale).
Faliile formeaza un sistem NW si un sistem NE. Ambele sisteme sunt postalpine sau reluate postalpin
deoarece ele afecteaza limita panzei getice. Structurile mai importante din cuprinsul zonei de
sedimentare si a zonei de interes este anticlinalul Cerna.
Autohtonul Danubian a fost afectat si de deformari mai recente, exclusiv rupturale. Un exemplu este
grabenul Cernei, insa formarea acestuia se datoreaza probabil reactivarii unei falii mai vechi falia
Cernei.
128

10.4.4. Resurse ale subsolului

In judetul Gorj, cele mai importante substante minerale utile sunt legate de formatiunile sedimentare
reprezentate de carbune, titei si gaze naturale. Judetul Gorj, prin zacamintele de carbune, rezerve si
exploatate, detine primul loc in tara.
In continuare vom prezenta principalele surse de roci folosite ca materiale de constructii care se
regasesc in zona tronsonului de drum national:
Argile comune
-
Zacamantul Balteni - se afla la circa 250 m de soaseaua Tg. Jiu - Filiasi. Aici se gasesc argile
cafenii-galbui cuaternare care se dispun peste un pachet de marne cenusii cu intercalatii nisipoase,
de varsta pliocena;
Zacamantul Barsesti se afla in dealul Calului, la circa 3 km vest de Tg.Jiu. Aici se gasesc argile
cuaternare galbui si argile marnoase cenusii de varsta pliocena;
Zacamantul Jaramanesti este situat la 8 km de orasul Motru. Aici se gasesc argile cuaternare care
contin numeroase concretiuni calcaroase;
Zacamantul Targu Carbunesti. Pe versantul drept al vaii Blahnita, la o distanta de 1,5 km vest de
statia C.F.R. Tg. Carbunesti apare un complex de depozite alcatuite din argile nisipoase si
intercalatii nisipoase. Aceste depozite sunt de varsta daciana si suporta pe alocuri un nivel de
pietrisuri si nisipuri aluvionare. Grosimea utilului variaza intre 13 si 18 m. Este exploatat mecanizat
intr-o cariera cu fronturi in trepte de 4 m inaltime.
Calcare
-
Zacamantul Baia de Fier. Este situat in raza acestei localitati, fiind constituit din calcare tithonice,
alb-galbui si fisurate. Pot fi intrebuintate ca piatra naturala pentru drumuri;
Zacamantul Gureni-Pestisani. Este situat pe valea Bistritei, la sud de localitatea Gureni. Consta din
calcare jurasice superioare de culoare alb-galbuie, structura granulara si textura compacta;
Zacamantul Suseni. Este situat pe valea Susita Seaca la 4 km nord de localitatea Suseni. Roca utila
este reprezentata prin calcare masive de varsta jurasica.
Nisipuri si pietrisuri
-
Zacamantul Telesti. Este constituit din pietrisuri si nisipuri cu numeroase elemente de bolovanis,
care formeaza sesul aluvionar al raului Bistrita, in raza localitatii Telesti. Acestea sunt de varsta
holocena si se dispun peste argilele rosii.
129

10.4.4. Procese geologice alunecari de teren

Alunecarile de teren, asociate proceselor de eroziune in suprafata si ravenare, afecteaza, aproape in
intregime, toate dealurile subcarpatice si toti versantii vailor ce fragmenteaza podurile piemontane,
accentuand astfel caracterul de agresivitate al proceselor actuale de modelare.
Dezvoltate sub forma alunecarilor superficiale sau profunde, pe versanti sau bazine torentiale,
alunecarile de teren mentin, prin dinamica lor. O stare de mobilitate a versantilor, facandu-i improprii
unei utilizari economice eficiente.
Instabilitatea versantilor prin alunecarea maselor de pamant se accentueaza in anii deosebiti de ploiosi.
Folosirea neadecvata a unor terenuri in panta si defrisarile au accentuat capacitatea de actiune a
proceselor de modelare. Pluvio-denudarea si eroziunea in suprafata, procese declansate de ploile
torentiale si mentinute la o intensitate sporita de fondul natural favorabil, afecteaza, aproape in
totalitate, versantii lipsiti de vegetatie forestiera din dealurile subcarpatice si Piemontul Getic.
In judetul Gorj, dintre suprafetele supuse proceselor de eroziune in suprafata, cu intensitati moderate
pana la puternice, se detaseaza versantii din bazinele Calnicului, Gilortului, Blahnitei si Amaradiei in
delaurile subcarpatice, cei din bazinele Jiltului si Amaradiei, versantul stang al Gilortului, versantii Jiului
si Motrului in Piemontul Getic.
In zona tronsonului de drum depozitele autohtone sunt de natura calcaroasa jurasice, cu degradari
(exocarsturi) sau depozite alohtone, provenite din degradarea rocilor autohtone. Acestea se prezinta
sub forma depozitelor deluviale, coluviale si proluviale. Acestea pot avea grosimi de pana la 2 - 3 m
Incadrarea in zone de risc natural

Incadrarea in zonele de risc natural, la nivel de macrozonare, a ariei pe care se gaseste DN66 s-a facut
in conformitate cu Monitorul Oficial al Romaniei: Legea nr. 575/noiembrie 2001: Lege privind aprobarea
Planului de amenajare a teritoriului national Sectiunea a V-a: zone de risc natural. Riscul este o
estimare matematica a probabilitatii producerii de pierderi umane si materiale pe o perioada de
referinta viitoare si intr-o zona data pentru un anumit tip de dezastru. Factorii de risc avuti in vedere
sunt: cutremurele de pamant, inundatiile si alunecarile de teren.
1. cutremurele de pamant: zona de intensitate seismica pe scara MSK este 6, cu o perioada de
revenire de cca. 100 ani;
2. inundatii: aria studiata se incadreaza in zone cu cantitati de precipitatii cu valori medii
multianuale de 1000mm, cu arii afectate de inundatii datorate in general revarsarii unui curs de
apa si a scurgerilor pe torenti;
3. alunecari de teren: aria studiata se incadreaza in zone cu potential de producere a alunecarilor
ridicat cu tipuri de alunecari primare si reactivate.
130

In zona tronsonului de drum exista o alunecare de teren intre km 59+000 km 60+000. In

aceasta zona platforma drumului este realizata in umplutura cu inaltimi relativ mari.
Umpluturile platformei drumului au fost antrenate intr-o alunecare de teren, care a sectionat drumul,
astfel ca pe acesta portiune accesul este imposibil si pentru mijloacele de transport forestiere (TAF-uri,
tractoare etc.).
10.4.5. Masuri de diminuare a impactului

In proiect au fost prevazute masuri de protectie specifice pentru stabilizarea terenului impotriva
eroziunii si a alunecarilor de teren:
Structuri de sprijin la ramblee:

-
Structura de sprijin din beton armat :

S-au prevazut structuri din beton armat, cu elevatii de inaltimi variabile cuprinse intre 28.00 m,
suple, necesare pentru limitarea suprafetelor de teren ocupate.
Lucrarea se executa in tronsoane de 5,00 m lungime, intre tronsoane fiind executate rosturi de
separatie realizate din doua straturi de carton bitumat in grosime de 3 mm.
Structura de sprijin de rambleu din zidarie de piatra :

Sunt prevazute pentru sustinerea platformelor si umpluturilor pentru platforma drumului, amplasate
pe terenuri stabile, neafectate de alunecari, in situatia in care terasamentele nu se pot executa cu
taluzuri obisnuite.
Structuri de sprijin la deblee

-
Structura de sprijin de debleu din zidarie de piatra :

Pentru sustinerea versantilor inalti stabili sau afectati de alunecari de suprafata, limitarea sapaturilor
si a suprafetei ocupate, se folosesc structuri de sprijin de debleu din zidarie de piatra cu fundatia din
beton ciclopian.
Structura de sprijin de debleu din beton prefabricat

Are rol de limitare a suprafetelor ocupate si de indepartare si dirijare a apelor de suprafata.
Prevazuta in zone cu versanti stabili, solutia adoptata necesita volume mici de sapaturi.
Inaltimea prefabricatului variaza intre 13.00m si este din beton clasa C30/37.
Structura de sprijin din placi ancorate din beton armat prefabricat

Sunt dispozitive care impart incarcarile transmise de versant intre lucrarile de ancoraj. Armatura
transmite incarcarea de la placa de distributie la teren sau roca fiind echipata cu dispozitive de
protectie impotriva coroziunii.
131

Protectie versanti cu plase ancorate

Sunt lucrari de protectie a taluzurilor de debleu stancoase si inalte, cu pante mari, unde exista pericol
de cadere de material marunt rezultat din degradarea stancii la suprafata, sau ca urmare a sapaturilor
cu explozibil facute la executie.
10.5. BIODIVERSITATEA
Pentru identificarea habitatelor si speciilor existente de-a lungul tronsonului DN 66A Km 47+600 Km
66+204, a zonelor pe unde in prezent animalele traverseaza drumul, pentru evaluarea impactului
drumului asupra acestora si stabilirea masurilor de diminuare a impactului negativ a fost elaborat de
catre specialistii de la Universitatea din Timisoara un Studiu de biodiversitate DN 66A km
47+600-66+204 Campu lui Neag - Cerna.

Acest studiu este anexat la prezentul Raport in Anexa nr. 4.
10.5.1. Arii protejate

Tronsonul DN 66A Km 47+600 Km 66+204 se afla in vecinatatea, respectiv traverseaza doua parcuri
nationale, astfel:
-
Km 47+600 Km 50+250 traseul se afla in vecinatatea Rezervatia Biosferei Parcul National

Retezat (la o distanta de cca 400 m fata de limita parcului);
Km 50+250 Km 66+204 traseul traverseaza Parcul National Domogled Valea Cernei.
Prin O.M. 1968/2007 privind instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta
comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania si prin H.G.
1284/2007 privind declararea ariilor de protectie avifaunistica ca parte integranta a retelei ecologice
europene Natura 2000 in Romania cele doua parcuri au fost declarate atat SCI (sit de importanta
comunitara), cat si SPA (sit de protectie avifaunistica).
Totodata, intre km 47+600 km 50+250 drumul traverseaza SCI Nordul Gorjului de Vest.
Pozitionarea tronsonului DN 66A Km 47+600 Km 66+204 fata de aceste arii naturale protejate este
reprezentata in Plansa nr. 15, anexata la Raport.
Descrierea generala a acestor arii protejate este prezentata in subcapitolele 10.5.1.1, 10.5.1.2 si
10.5.1.3.
In subcapitolul 10.5.1.4 sunt descrise habitatele si fauna intalnite strict pe tronsonul de drum ce face
obiectul acestui proiect.
132

10.5.1.1. ROSCI0128 SCI Nordul Gorjului De Vest

DN 66A traverseaza aceasta arie protejata intre km 47+600 km 50+250.
83% din acest SCI se afla pe teritoriul administrativ al judetului Gorj, iar restul pe cel al judetului
Valcea.
Zona a fost declarata SCI datorita caracteristicilor de mai jos.
Tipuri de habitate
3220 - Vegetatie herbacee de pe malurile raurilor montane;
3230 - Vegetatie lemnoasa cu Myricaria germanica de-a lungul raurilor montane; 3240 - Vegetatie
lemnoasa cu Salix eleagnos de-a lungul raurilor montane;
4060 -Tufarisuri alpine si boreale;
4070* - Tufarisuri cu Pinus mugo si Rhododendron myrtifolium;
5130 - Formatiuni de Juniperus communis pe tufarisuri sau pasuni calcaroase;
6170 Pajisti calcifile alpine si subalpine;
6210* - Pajisti uscate seminaturale si faciesuri cu tufarisuri pe substrat calcaros
(Festuco Brometalia);
6430 - Comunitati de liziera cu ierburi inalte higrofile de la nivelul campiilor, pana la cel montan si
alpin;
6520 - Fanete montane;
7220* - Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion);
8120 - Grohotisuri calcaroase si de sisturi calcaroase din etajul montan pana in cel alpin (Thlaspietea
rotundifolii);
8210 - Versanti stancosi cu vegetatie chasmofitica pe roci calcaroase;
9110 - Paduri de fag de tip Luzulo-Fagetum;
9130 - Paduri de fag de tip Asperulo-Fagetum;
9150 - Paduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion;
9170 - Paduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum;
9180* - Paduri din Tilio-Acerion pe versanti abrupti, grohotisuri si ravene;
91E0* - Paduri aluviale cu Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion
albae);
91L0 - Paduri ilirice de stejar cu carpen (Erythronio-Carpiniori);
91M0 - Paduri balcano-panonice de cer si gorun;
91V0 - Paduri dacice de fag (Symphyto-Fagion);
91Y0 - Paduri dacice de stejar si carpen;
9260 - Vegetatie forestiera cu Castanea sativa;
133

9410 - Paduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea).
Specii de mamifere
1352* - Canis lupus (Lup);
1355 - Lutra lutra (Vidra, Lutra);
1361 - Lynx lynx (Ras);
1310 - Miniopterus schreibersi (Liliac cu aripi lungi);
1307 - Myotis blythii (Liliac comun mic);
1316 Myotis capaccinii (Liliac cu picioare lungi);
1306 - Rhinolophus blasii (Liliacul cu potcoava a lui Blasius);
1305 -Rhinolophus euryale (Liliacul mediteranean cu potcoava);
1304 - Rhinolophus ferrumequinum (Liliacul mare cu potcoava);
1303 - Rhinolophus hipposideros (Liliacul mic cu potcoava);
1354* - Ursus arctos (Urs brun).
Specii de amfibieni si reptile

1193 - Bombina variegata (Buhai de balta cu burta galbena)
Specii de pesti
1138 - Barbus meridionalis (Moioaga);
1122 - Gobio uranoscopus (Petroc)
Specii de nevertebrate
1078* -Callimorpha quadripunctaria;
1088 - Cerambyx cerdo (Croitor mare);
4030 - Colias myrmidone;
4036 - Leptidea morsei;
1083 - Lucanus cervus (Radaaca, Ragacea);
1060 - Lycaena dispar;
1037 - Ophiogomphus cecilia;
1084* - Osmoderma eremita (Carabus);
1087* - Rosalia alpina (Croitor de fag)
Specii de plante
4066 - Asplenium adulterinum (Feriguta, Ruginita);
4070* - Campanula serrata (Clopotel);
4097 - Iris aphylla ssp. hungarica (Iris);
2093 - Pulsatilla grandis;
134

4116 - Tozzia carpathica (Iarba gatului)
10.5.1.2. Parcul National Retezat

Tronsonul Km 47+600 km 50+250 este situat in vecinatatea limitei sudice a Rezervatiei Biosferei
Parcul National Retezat, la o distanta de cca 400 m de acesta.
Localizare geografica
Masivul Retezat este unul dintre cele mai importante sectoare oro-hidrografice ale Carpatilor Meridionali
si reprezinta o ramura laterala a acestora, foarte impozanta prin masivitatea si intinderea sa.
-
Spre Est, masivul Retezat se leaga prin pasul Banita (Merisor) de muntii Sebes si Paring.
Spre Sud, el este marginit de bazinul tertiar Petrosani, in timp ce valea Lapusnicului Mare il separa
de masivul Godeanu, iar valea Riului Mare il separa spre vest de masivele Borascu si Tarcu. Aceasi
vale, a Riului Mare, constituie limita tectonica dintre Retezat si lantul Bloju-Petreanu, care coboara
in trepte spre colinele Portile de Fier Transilvane.
Spre Nord, masivul Retezat este delimitat de o mare depresiune reprezentata de bazinul tertiar al
Hategului.
Descrierea Parcului National Retezat

Sub raport geomorfologic, climatic si de vegetatie, SCHREIBER W., COLDEA GH. si FARCAS I., 1992 au stabilit pentru Muntii Retezat urmatoarele trei etaje distincte:
-
montan (creste si vai de la 650-1700 m pina la 1650 si 1700 m) - deci pina la molidisurile de limita;
subalpin (intre 1650 si 2300 m);
alpin (> 2250-2300 m).
Fig. 10.5.1.1-1 Harta Parcului National Retezat

135

Altitudinea teritoriului din masiv, incadrat ca Rezervatie a Biosferei, este cuprinsa intre 850 m la Gura
Zlata si 2509 m la virful Peleaga, cel mai inalt din acesti munti; teritoriul respectiv cuprinde peste 20
virfuri care depasesc altitudinea de 2200 m, ceea ce face ca Retezatul sa reprezinte un masiv dominat
de o altitudine aproximativa de 2000 m.
Tronsonul de drum se afla la o distanta de circa 400 m de Rezervatia Retezat, in zona traversta de
drum altitudinea fiind de 1200 - 1370 m.
Retezatul este masivul muntos cu cea mai mare umiditate si scurgere din Carpatii Meridionali, cu o
retea hidrografica destul de densa, orientata in doua directii.
In bazinul riului Mures sunt colectate, prin intermediul Streiului, riurile: Barbat, Serel, Riul Alb, Parosu.
Riul Mare, care se varsa si el in Strei, colecteaza riurile: Lapusnicul Mare, Zlata, Riusor, Nucsoara
Salasu.
Partea sudica a masivului este drenata de Jiul de Vest, avind ca afluenti Buta, Valea Lazarului si Pilugul.
Flora si comunitatile de plante din Parcul National Retezat

Retezatul adaposteste aproape 1190 specii de plante superioare din cele peste 3450 cunoscute in
Romania. In Retezat se afla o treime din flora Romaniei si din acest motiv a fost declarat parc national.
La acestea se adauga un numar mare de specii inferioare.
Foarte importanti pentru conservarea plantelor din Retezat sunt cei peste 90 de taxoni endemici din
totalul de 127 - 400 taxoni endemici acceptati de diferiti autori pentru Romania.
O mare importanta o au si cele 130 de plante rare sau vulnerabile din Lista rosie a plantelor superioare
din Romania publicata in 1994 (Oltean et al).
Pedicularis exaltata, specie care face parte din flora Parcul National Retezat, apare in Anexa III a
O.U.G. 154/2008 privind modificarea si completarea O.U.G. 57/2007 privind regimul ariilor naturale
protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice si in anexa IV a speciilor care
necesita o protectie stricta.
Sub aspect florogenetic, Muntii Retezat reprezinta centrul genetic pentru genul Hieracium, care
cuprinde aici 257 taxoni unii endemici ca Hieracium borzae, Hieracium nigrilacus, si respectiv pentru
genul Poa, care cuprinde 31 taxoni. Deasemenea, o serie intreaga de taxoni si infrataxoni sunt
reprezentativi, ca de exemplu Barbarea lepuznica, Centaurea retezatensis, Oxytropis jacquinii ssp.
retezatensis, Hypochoeris maculata var. carpatica, Festuca rupicola var. retezatensis.

Analiza areal-geografica a florei evidentiaza ca predominant fondul general eurasiatic cu 44 %, existind
insa si elemente circumpolare 13%, alpine 9 %, europene 12 %, sudice 6 %, orientale 5 %, endemice
7,2%, policore 3,4%, adventive 1,4 %.
In Retezat exista 60 de asociatii vegetale de cormofite cuprinse in 10 clase de vegetatie, fapt care
dovedeste inca o data marea diversitate floristica a Retezatului.
136

Se pot intilni cele mai variate asociatii de la Pino-Quercetum moehringietosum pendulae din regiunile
joase ale Parcului National Retezat la Oreochloo- Juncetum trifidi a carei cenoze populeaza pe suprafete
restrinse virfurile, crestele si versantii puternic inclinati din etajul alpin.
Deosebit de importanta din punct de vedere floristic este zona calcaroasa a Retezatului Mic cu un mare
numar de plante rare si/sau endemice cum ar fi Barbarea lepuznica, Pedicularis baumgarteni si multe
altele. Zona este foarte vulnerabila la impactul pasunatului.
Pajistile din regiunea alpina constituie o zona de importanta aparte, aici regasindu-se majoritatea
speciilor din flora alpina, printre acestea fiind diferite specii de Gentiana,Ppotentilla, Pulsatilla precum si
floarea de colt (Leontopodium alpinum) si altele.
Alte zone de interes deosebit sunt cele de limita intre zona stincoasa si pajistile alpine, in care se
intilnesc rododendronul (Rhododendron kotschii) si jneapanul (Pinus mugo). Jneapanul (specie
protejata in Rominia) are o distributie mare pe pantele abrupte ale Retezatului contribuind la sustinerea
grohotisului. Zambrul (Pinus cembra) specie de arbori rara apare in grupe mai mari si mai compacte
decit in alte masive.
Cea mai mare amenintare pentru flora Parcului National Retezat o reprezinta suprapasunatul. Speciile
caracteristice pajistilor naturale sunt inlocuite treptat, in special ca urmare a suprapasunatului, cu specii
adventive, specii carora le prieste o cantitate superioara de azot cum ar fi Rumex. sp. si care elimina
toate celelalte plante din locurile de tarlire, respectiv de specii mai putin sensibile (ex. Nardus stricta)
acolo unde resursele trofice sunt epuizate.
Cu toate ca este interzis, conform articolului 43 din Regulamentul Parcul National Retezat, turistii si
localnicii colecteaza flori de Rhododendron, muguri de jneapan, flori de colt, diferite specii de ciuperci,
etc.
In zonele tampon ale Parcului se desfasoara exploatari forestiere, respectiv taieri de igiena si lucrari de
conservare.
Incepind cu anul 2000 APNR a organizat actiuni de inventariere a florei cu ajutorul biologilor voluntari.
In anul 2002 s-a elaborat prima versiune a planului de monitorizare a speciilor cheie.
Fauna Parcului National Retezat

Parcul National Retezat, datorita habitatelor sale foarte diverse, naturale sau semiantropizate,
adaposteste o fauna deosebit de bogata atit in ceea ce priveste numarul de specii cit si in numarul
mare de exemplare care alcatuiesc populatiile acestor specii.
Nevertebrate
Nevertebratele, reprezentate prin mii de specii incadrate in toate grupele taxonomice caracteristice
habitatelor carpatice, cu toate ca au fost mult studiate, sunt inca putin cunoscute.
137

In rindul nevertebratelor se gasesc cele mai multe endemite animale din Retezat, fiind identificate pina
in prezent:
-
9 taxoni endemici de fluturi de zi, dar care vor avea nevoie de confirmarea majoritatii specialistilor,
cel putin 6 specii endemice de plecoptere si 4 de trichoptere. Ultimele doua grupuri sunt in mod
particular asociate cursurilor de apa.
Viermii inferiori (nematode) au fost bine studiati, avind mai mult de 143 de specii gasite in aceasta
zona (incluzind 8 endemite).
Unele genuri, cum este de exemplu Erebia, din ordinul Lepidoptera, ajung aici la diversitati specifice
foarte ridicate. Astfel acest gen, relict glaciar, are in Retezat o raspindire altitudinala aproape similara
cu cea latitudinala pe care o are genul in emisfera nordica.
Ca o recunoastere a importantei pe care o are Retezatul pentru conservarea fluturilor, Lunca Berhina si
o parte a Vaii Riului Mare au fost declarate Arii de Importanta Primara pentru Fluturii din Europa.
Vertebrate
Vertebratele au in parc reprezentanti din toate clasele intilnite in Romania.
Dintre ciclostomi, in riuri se intalneste cicarul ( Eudontomyzon danfordi), una dintre cele trei specii de
agnate din Romania, a carui prezenta reprezinta inca o dovada a calitatii apelor Retezatului. Specia a
devenit rara, fiind trecuta pe anexa II a Directivei 92/43/EEC privind conservarea habitatelor naturale, a
florei si faunei salbatice si pe anexa III a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 57/2007 privind
regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice
modificata si completata de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 154/2008, anexe care contin specii
de plante si animale a caror conservare necesita desemnarea ariilor speciale de conservare.
Pestii
Pestii sunt reprezentati prin 11 specii, intre care si nisiparita (Sabanajewia aurata), considerata endemit
pentru bazinul Dunarii si care este listata in anexa III a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.
57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei
salbatice modificata si completata de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 154/2008.
In anii 1960 - 1970 au fost introdusi in citeva lacuri din Parcul National Retezat pastravii de lac (Salmo
trutta lacustris), subspecie neindigena adusa din Alpi.

Amfibieni si reptile
Mai mult de jumatate din numarul de specii de amfibieni intilnit in Romania se pot intilnii in Retezat.
Dintre acestea, 8 specii sunt considerate rare si vulnerabile la nivel national.
In Retezat s-a gasit si subspecia ampelensis a tritonului comun, Triturus vulgaris, subspecie considerata
endemit carpatic si subspecie prioritara, gasindu-se pe anexa III a Ordonantei de urgenta a Guvernului
138

nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei
salbatice modificata si completata de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 154/2008.
Reptilele sunt reprezentate in parc prin 9 specii ceea ce reprezinta aproape 40% din reptilele terestre
ale Romaniei.
Cu toate ca doar o specie este considerata rara la nivel national, sase sunt considerate vulnerabile.
Conventia de la Berna cuprinde toate reptilele din Retezat in anexa II (4 specii) si III (5 specii), iar
directiva 92/43/EEC asigura statut de specii care necesita o protectie stricta pentru 5 specii din Retezat,
integrindu-le in anexa IV. Tot in anexa IV, a speciilor strict protejate, dar a Ordonantei de urgenta a
Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a
florei si faunei salbatice modificata si completata de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.
154/2008sunt cuprinse 6 din speciile intilnite in parc.
Populatia de vipere (specii protejate) din parc a scazut in ultimii 30 de ani datorita faptului ca au fost
omorate de turisti si localnici.
Pasari
Numarul speciilor de pasari intilnite in parc si in zonele apropiate, pe vaile mari ale masivului si in zona
lacurilor de acumulare din apropiere, este mare pentru o zona montana. Acestea insumeaza 185 de
specii, reprezentind aproximativ jumatate din speciile de pasari ale Romaniei. Din acestea, 122 sunt
specii cuibaritoare in parc si in zonele apropiate.
Aici se pot intilni specii rare cum sunt:
-
acvila de munte, (Aquila chrysaetos) reprezentata si pe sigla parcului,
acvila tipatoare mica (Aquila pomarina),
serparul (Circaetus gallicus),
soimul calator (Falco peregrinus),
cocosul de munte (Tetrao urogallus),
buha (Bubo bubo),
cucuveaua pitica (Glaucidium paseinum),
barza neagra (Ciconia nigra),
ciocanitoarea cu spate alb (Dendrocopos leucotos) si multe alte specii rare.
In privinta statutului lor, OUG 57/2007 cuprinde in anexa III 28 de specii, in anexele III si IV 15 specii,
iar in anexa IV 101 specii. In anexa II a conventiei de la Berna sunt cuprinse 127 de specii ce se
intilnesc in Retezat si imprejurimi, iar 50 fac parte din anexa III a aceleasi conventii. Directiva
79/409/EEC a Consiliului Europei, privind conservarea pasarilor salbatice cuprinde in anexele sale 55 de
specii din zona.
139

Mamifere
Mamiferele determinate pina in prezent in Parcul National Retezat ( 55 de specii) reprezinta peste 23%
din mamiferele terestre ale Europei, ceea ce arata inca o data diversitatea habitatelor naturale prezente
aici.
Parcul ofera conditii pentru supravietuirea celor mai importante dintre carnivorele mari europene:
-
lupul (Canis lupus),
ursul (Ursus arctos),
risul (Lynx lynx).
Deasemenea, se intilnesc in parc ierbivore mari cum sunt :

-
capra neagra (Rupicapra rupicapra),
cerbul (Cervus elaphus),
capriorul (Capreolus capreolus).
Carnivorele de mai mici dimensiuni cum sunt pisica salbatica (Felis silvestris) si mustelidele gasesc in
diversele habitate ale parcului micromamifere care le asigura o parte din hrana.
Pesterile din Retezatul Calcaros sunt folosite de ursi pe timpul iernii, iar liliecii gasesc aici conditii bune
pentru hibernare sau retregere in timpul zilelor de vara.
In Parc au fost identificate 13 specii de lilieci printre care: Rhinolophus ferrum-equinum, Vespertilio
murinus, Pipistrelus pigmaeus.

Vidrele ( Lutra lutra) pot fi intilnite pe unele riuri ale Retezatului.
Conform Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate,
conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice modificata si completata de Ordonanta de
urgenta a Guvernului nr. 154/2008, 22 de specii de mamifere din Retezat necesita o protectie stricta, 9
dintre ele fiind cuprinse si in anexa III a legii, iar 13 sunt specii animale de interes comunitar ale caror
prelevare din natura si exploatare fac obiectul masurilor de management, apartinand anexei 5 a legii.
Diversitatea mare a faunei din Parcul National Retezat dovedeste inca o data existenta unor habitate
naturale putin afectate de activitatea umana.
La nivelul parcului exista 3 rezervatii naturale. Acestea sunt: Rezervatia stiintifica Gemenele, Pestera cu
Corali si Pestera Zeicului.
Sectorul de drum care face obiectul acestui studiu nu se afla pe teritoriul Parcului National
Retezat.
Parcul National Retezat este inclus in reteaua Natura 2000 ca SCI si SPA.
A fost declarat SCI (ROSCI0217) datorita urmatoarelor caracteristici:
140

Tipuri de habitate
3230 - Vegetatie lemnoasa cu Myricaria germanica de-a lungul raurilor montane;
3240 - Vegetatie lemnoasa cu Salix eleagnos de-a lungul raurilor montane;
4060 - Tufarisuri alpine si boreale;
4070* - Tufarisuri cu Pinus mugo si Rhododendron myrtifolium;
4080 - Tufarisuri cu specii sub-arctice de salix;
6150 - Pajisti boreale si alpine pe substrat silicios;
6170 - Pajisti calcifile alpine si subalpine;
6230* - Pajisti montane de Nardus bogate in specii pe substraturi silicioase;
6430 - Comunitati de liziera cu ierburi inalte higrofile de la nivelul campiilor, pana la cel montan si alpin;
7140 - Mlastini turboase de tranzitie si turbarii oscilante (nefixate de substrat);
7240* - Formatiuni pioniere alpine din Caricion bicoloris-atrofuscae;
8110 - Grohotisuri silicioase din etajul montan pana in cel alpin (Androsacetalia alpinae si Galeopsietalia
ladani);
8120 - Grohotisuri calcaroase si de sisturi calcaroase din etajul montan pana in cel alpin (Thlaspietea
rotundifolii);
8220 - Versanti stancosi cu vegetatie chasmofitica pe roci silicioase;
9150 - Paduri medioeuropene de fag din Cephalanthero-Fagion;
9410 - Paduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea);
9420 - Paduri de Larix decidua si/sau Pinus cembra din regiunea montana.
Specii de mamifere:
1308 - Barbastella barbastellus (Liliac carn);
1352* - Canis lupus (Lup); 1355 Lutra lutra (Vidra, Lutra);
1324 - Myotis myotis (Liliac comun);
1305 - Rhinolophus euryale (Liliacul mediteranean cu potcoava);
1304 Rhinolophus ferrumequinum (Liliacul mare cu potcoava);
141

1354*- Ursus arctos (Urs brun)
Specii de amfibieni si reptile:

1193 - Bombina variegata (Buhai de balta cu burta galbena)
Specii de pesti:
1163 - Cottus gobio (Zglavoc);
9903 - Eudontomyzon danfordi (Chiscar)
Specii de nevertebrate:
1078* - Callimorpha quadripunctaria;
1052 - Euphydryas maturna;
4034 Glyphipterix loricatella;
4039 - Nymphalis vaualbum;
4054 Pholidoptera transsylvanica (Cosasul transilvan);
4024* - Pseudogaurotina excellens (Croitor);
1087* - Rosalia alpina (Croitor de fag).
Specii de plante:
4070* -Campanula serrata (Clopotel);
1902 - Cypripedium calceolus (Papucul doamnei, Blabornic);
2113 - Draba dorneri (Flamanzica);
1758 - Ligularia sibirica (Curechi de munte,Galbenele);
4116 - Tozzia carpathica (Iarba gatului).
De asemenea, Parcul a fost declarat SPA (ROSPA0084) datorita caracteristicilor de mai jos.
Specii de pasari enumerate in anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE:

A223 Aegolius funereus 50-70 perechi rezidente
A229 Alcedo atthis 1-2 perechi cuibaresc
A091 Aquila chrysaetos 3-4 perechi rezidente
A089 Aquila pomarina 3-5 perechi cuibaresc
A104 Bonasa bonasia 110-140 perechi rezidente
A215 Bubo bubo 3-5 perechi rezidente
A224 Caprimulgus europaeus 15-25 perechi cuibaresc
142

A080 Circaetus gallicus 1-2 perechi cuibaresc

A122 Crex crex 5-7 perechi cuibaresc
A239 Dendrocopos leucotos 80-120 perechi rezidente
A238 Dendrocopos medius 5-10 perechi rezidente
A236 Dryocopus martius 40-60 perechi rezidente
A103 Falco peregrinus 2-3 perechi rezidente
A321 Ficedula albicollis 2000-2500 perechi cuibaresc
A320 Ficedula parva 800-1300 perechi cuibaresc
A338 Lanius collurio 25-35 perechi cuibaresc
A072 Pernis apivorus 35-50 perechi cuibaresc
A241 Picoides tridactylus 75-100 perechi rezidente
A234 Picus canus 20-25 perechi rezidente
A220 Strix uralensis 30-40 perechi rezidente
A217 Glaucidium passerinum 15-20 perechi rezidente
A108 Tetrao urogallus 50-80 indivizi rezidenti.
Alte specii importante de flora si fauna

Aegolius funereus
Alcedo atthis
Aquila chrysaetos
Aquila pomarina
Bonasa bonasia
Bubo bubo
Caprimulgus europaeus
Ciconia nigra
Circaetus gallicus
Crex crex
Dendrocopos leucotos
Dendrocopos medius
Dryocopus martius
Falco peregrinus
Ficedula albicollis
Ficedula parva
Glaucidium passerinum
Lanius collurio
143

Pernis apivorus
Picoides tridactylus
Picus canus
Strix uralensis
Tetrao urogallus
Caracteristici generale ale sitului
Descrierea sitului
N08 Tufisuri, tufarisuri
N09 Pajisti naturale, stepe
N16 Paduri de foioase
N17 Paduri de conifere
N19 Paduri de amestec
N22 Stancarii, zone sarace in vegetatie
N22 Stancarii, zone sarace in vegetatie
N26 Habitate de paduri (paduri in tranzitie)
Alte caracteristici ale sitului:

Prin intinderea sa, Parcul National Retezat, se suprapune structurilor geologice care alcatuiesc grupa
muntilor Retezat-Godeanu. Caracteristica principala a Muntilor Retezat este data de prezenta a doua
mari blocuri de roci eruptive care se desfasoara pe directiile de curgere ale Lapusnicului Mare si Raului
Barbat: spre nord masivul granodioritic de tip Retezat si masivul granodioritic de Buta, care apare in
sudul culoarului de vale Lapusnic-Barbat si cade sub depozitele jurasice ale Retezatului Mic. Parcul
National Retezat dispune de o mare diversitate a formelor, ceea ce ofera peisajului o spectaculozitate
aparte. Aici se pastreaza cele mai reprezentative forme de relief generat de modificarile climatice,
relictele glaciatiunii cuaternare din Carpati: circurile glaciare, vaile glaciare, custurile, rocile striate si
morenele.
Flora: aproape 1190 specii de plante superioare din cele peste 3450 cunoscute in Romania, peste 90 de
taxoni endemici, 130 de plante rare sau vulnerabile din Lista rosie a plantelor superioare din Romania;
sub aspect florogenetic, Muntii Retezat reprezinta centrul genetic pentru genurile Poa si Hieracium.
Fauna: specii endemice de nevertebrate: 9 specii de fluturi, 6 specii de plecoptere si 4 de trichoptere;
multe specii de vertebrate a caror conservare necesita desemnarea ariilor speciale de conservare; 185
specii de pasari, 55 specii de mamifere.
144

Calitate si importanta:
Prioritate nr. 25 din cele 68 de situri propuse de Grupul Milvus.
C6 populatii importante din specii amenintate la nivelul Uniunii Europene 9 specii: cocos de munte
(Tetrao urogallus), ierunca (Bonasa bonasia), acvila de munte (Aquila chrisaetos), soim calator (Falco
peregrinus), minunita (Aegolius funereus), ciuvica (Glaucidium passerinum), buha (Bubo bubo),
ciocanitoare de munte (Picoides tridactylus), muscar mic (Ficedula parva).
Zonele cele mai importante din parcul national din punct de vedere al pasarilor sunt padurile putin
deranjate de molid, amestec fag-molid-brad si cele de fag. Acestea adapostesc efective cuibaritoare
importante pe plan national, din 6 specii din anexa I, toate sunt reprezentate cu populatii stabile. Alte
trei specii (doua rapitoare de zi si una de noapte) au efective importante in parcul national, ele
preferand stancile abrupte pentru cuibarit. Este al doilea sit ca importanta pentru acvila de munte din
tara.
Vulnerabilitate:
1. turismul necontrolat
2. turismul in masa
3. schimbarea habitatului semi-natural (fanete, pasuni) datorita incetarii activitatilor agricole ca cositul
sau pasunatul
4. lucrari indelungate in vecinatatea cuibului in perioada de reproducere
5. vanatoarea in timpul cuibaritului prin deranjul si zgomotul cauzat de catre gonaci
6. practicarea sporturilor extreme: alpinism, zborul cu parapanta, enduro, motor de cross, masini de
teren
7. amenajari forestiere si taieri in timpul cuibaritului a speciilor periclitate
8. distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor
9. adunarea lemnului pentru foc, culegerea de ciuperci
10. deranjarea pasarilor in timpul cuibaritului
11. prinderea pasarilor cu capcane
12. scoaterea puilor pentru comert ilegal
13. braconaj
14. defrisarile, taierile ras si lucrarile silvice care au ca rezultat taierea arborilor pe suprafete mari
15. taierile selective a arborilor in varsta sau a unor specii
16. arderea vegetatiei (a miristii si a parloagelor).
Activitatile antropice si efectele lor in sit si in vecinatate

Activitati si consecinte in interiorul sitului
145

141 Abandonarea sistemelor pastorale, intensitate scazuta, influenta neutra asupra sitului;
162 Plantare artificiala, intensitate scazuta, influenta neutra asupra sitului;
102 Cosire/Taiere, intensitate scazuta, influenta negativa asupra sitului;
140 Pasunatul, intensitate scazuta, influenta negativa asupra sitului;
230 Vanatoare, intensitate scazuta, influenta neutra asupra sitului;
243 Braconaj, otravire, capcane, intensitate scazuta, influenta negativa asupra sitului;
501 Poteci,trasee, trasee pentru ciclism, intensitate scazuta, influenta neutra asupra sitului;
511 Linii electrice, intensitate scazuta, influenta neutra asupra sitului;
600 Structuri (complexe) pentru sport si odihna, intensitate scazuta, influenta neutra asupra sitului;
602 Complex de ski, intensitate scazuta, influenta neutra asupra sitului;
608 Locuri de campare si zone de parcare pentru rulote, intensitate scazuta, influenta neutra asupra
sitului;
609 Alte complexe sportive/de odihna, intensitate scazuta, influenta neutra asupra sitului;
624 Drumetii montane, alpinism, speologie, intensitate scazuta, influenta neutra asupra sitului.
Activitati si consecinte in jurul sitului

140 Pasunatul, intensitate scazuta, influenta neutra asupra sitului;
160 Managementul forestier general, intensitate scazuta, influenta neutra asupra sitului;
400 Zone urbanizate, habitare umana, intensitate scazuta, influenta neutra asupra sitului;
502 Drumuri, drumuri auto, intensitate scazuta, influenta neutra asupra sitului.
Managementul sitului
Organismul responsabil pentru managementul sitului:
Administratia Parcului National Retezat s-a infiintat prin Ord. Ministrului Apelor, Padurilor si Protectiei
Mediului nr. 287/02.04.1999 si este subordonata Directiei Silvice Hunedoara din cadrul Regiei Nationale
a Padurilor.
Planuri de management ale sitului:

Planul de management si Regulamentul avizat de Comisia Monumentelor Naturii a Academiei Romane,
cu nr. 502/14.03.2003 si aprobat prin Ord. Ministrului Apelor si Protectiei Mediului nr. 372/19.06.2003.
146

10.5.1.3. Parcul National Domogled-Valea Cernei

Parcul National Domogled Valea Cernei face parte din reteaua Natura 2000. Parcul a fost declarat atat
SCI cat si SPA.
Intre Km 50 + 334 - Km 66 + 204 drumul traverseaza Parcul National Domogled Valea Cernei pe
directie E V, in general desfasurandu-se in paralel cu raul Cerna, pe care il traverseaza la Km
63+700. Afluentul principal al raului Cerna pe acest sector de drum este paraul Maneasa. Catre sfarsitul
traseului, drumul este marginit de Dealul Cordomanu pe partea dreapta si Dealul Alunu pe partea
stanga.
Fig. 10.5.1.3. 1 Harta Parcului National Domogled Valea Cernei

Localizare geografica
Parcul National Domogled - Valea Cernei se afla situat in latura de Sud - Vest a tarii si anume in
extremitatea Sud-Vestica a Carpatilor Meridionali. Din punct de vedere geografic, Parcul National se
inscrie total in spatiul montan si inglobeaza un bazin hidrografic, invecinandu-se astfel:
-
in partea vestica cu masivul Godeanu si Muntii Cernei,
in partea estica cu Muntii Vilcanului si Mehedinti.
Suprafata parcului national este de 61.211 ha, din care 46.931 ha padure, iar 19.170 ha zona de
conservare speciala.
Descrierea Parcului National Domogled -Valea Cernei

Parcul National Domogled Valea Cernei este al doilea ca marime din tara si unicul care inglobeaza un
intreg bazin hidrografic si nu un singur masiv montan.
147

El cuprinde un important fenomen geologic - falia Cernei - la care se asociaza o originala conformatie
geografica.
Prezenta masiva a calcarelor a favorizat constituirea unor ecosisteme cu caracter de unicat, care
trebuie neaparat conservate si protejate.
In Parcul National Domogled - Valea Cernei se afla miezul ariei de raspindire a Pinului Negru de Banat
(Pinus nigra ssp. banatica), specie endemica, care este renumita pentru rezistenta si adaptarea sa in
conditii stationale vitrege, ceea ce inseamna ca se dezvolta pe stinci abrupte dezgolite (fara sol).
Extinderea acestei specii este continua si pe mari suprafete, formind arborete de mare valoare
peisagistica. Aceasta specie se intalneste pe formatiuni stincoase abrupte.
Pesterile termale din Parcul National Domogled - Valea Cernei sunt unice in Romania si foarte rare pe
glob. In aceste pesteri conditiile de mediu sunt asemanatoare celor din climatul tropical (350 - 450 C,
temperatura aerului), fapt pentru care fauna si speleotemele au caractere aparte.
Parcul National Domogled - Valea Cernei reprezinta un esantion unic al fagetelor carpatine si europene
de la altitudinile cele mai joase pana la limita padurii cu golurile alpine.
Prin pozitia sa privilegiata, la incrucisarea unor raspantii geologice, climatice si biogeografice, acest
spatiu de existenta multimilenara reprezinta un ecosistem complex, de o mare originalitate si
spectaculozitate.
Valea Cernei este unica prin aceea ca se inscrie total in spatiul montan si desparte doua siruri de munti
diferite ca alcatuire si peisaj. In acelasi timp, este valea cu cel mai variat si reprezentativ relief carstic
din Romania, care este inegal distribuit ca urmare a distributiei inegale a calcarelor.
Flora Parcului National Domogled Valea Cernei

Datorita complexitatii aspectelor stationale, fizico-geografice si climatice, Parcul National Domogled Valea Cernei este caracterizat de o diversitate floristica remarcabila, inventarul floristic bogat insumind
1051 specii, din care circa 1110 specii de plante vasculare (superioare).
Din totalul de plante superioare (1110 specii) 66 specii sunt taxoni periclitati, rari si in parte endemici,
existind in Parcul National Domogled - Valea Cernei specii rare necunoscute in alte parti ale tarii:
-
Vicia truncatula (un neam de borceag balcanic),
Tragopogon balcanicus (barba caprei balcanica),
Cerastium banaticum (cornutul banatean),
Lamium bithynicum (urzica moarta originara din Bithynia).
Datorita conditiilor stationale deosebite relief calcaros si-au gasit refugiul in aceasta regiune,
indeosebi pe calcare, numeroase endemisme:
-
Linum uninerve (in galben de Banat),
Primula aurica ssp.serratifolia (ciubotica cucului banatean),

148

Hypericum rochelii (pojarnita lui Rochel),
Dianthus giganteus (scaunul cucului) etc.
Atit Domogledul cit si valea mijlocie si cea inferioara a Cernei raman refugiul ideal pentru unele din cele
mai atragatoare si rare specii balcanice si mediteraneene:
-
Aristolochia pallida (marul lupului),
Seseli rigidum (buruiana vintului) 110 specii mediteraneene.
Ruscus aculeatus specie intalnita pe suprafata parcului national, apare in anexa 5 a OUG 57/2007
specii de plante si de animale de interes comunitar ale caror prelevare din natura si exploatare fac
obiectul masurilor de management.
Deasemenea speciile Lycopodium selago (Huperzio selago), Lycopodium annotinum si Leucobryum
glaucum sunt trecute in anexa 5 a OUG 57/2007, pentru a caror prelevare si exploatare sunt necesare
masuri de management. Totodata Cladonia L. subgenus cladina se intalneste sub forma urmatoarelor
taxoni: Cladonia fimbriata, C.f.var.simplex, C.chlorophaea, C.ch.f.costata.
Analiza areal-geografica a florei din parcul national arata ca alaturi de speciile mediteraneene cu un
nr.de 110 specii (10%) se intalnesc 106 specii alpine (9,6%), 45 specii carpatine (4%), 75 specii dacice
(6,7%), 37 specii balcano-carpatice (3,3%); 17 specii moesice (1,5%), 14 specii anatolice (1,0%),
existind elemente eurasiatice, central europene si europene 509 specii (circa 45,9%).
In Parcul National Domogled-Valea Cernei din cele 30 asociatii descrise 9 sunt absolut endemice dintre
care amintim: Asplenio-Silenetum petraeae, Danthonio-Chrysopogonetum grylii, Telekio-Alnetum
incanae. In afara celor 9 cenotaxoni de baza se mai intalnesc doi cenotaxoni superiori sistematic alianta
Micromerion pulegi si Danthonio-Brachypodion, ce amplifica valoarea stiintifica sub raport biologic,
geobotanic si ecologic al regiunii.
Pajistile din etajul alpin (1500-1800m) sunt reprezentate de urmatoarele specii :
-
Juniperus sabina (cetina de negi),
Juniperus communis nana (ienupar),
Pinus montana (jneapan)
Vaccinium myrtillus (afin).
Totodata pajistile alpine au in componenta multe graminee ca Festuca rubra (paiusul rosu), Festuca
supina etc.
Pe teritoriul parcului national exista specii de plante sub protectie stricta oriunde s-ar afla pe teritoriul
parcului, distrugerea lor fiind pedepsita de lege:
-
Nigritella nigra (singele voinicului),
Trollius europaeus (bulbucul de munte),
Rhododendron kotschyi (smirdar)-intalnit pe locurile stincoase din etajul alpin,

149

Iris graminea (stinjenelul),
Crocus moesiacus (brindusa galbena)
Fauna Parcului National Valea Cernei

Datorita elementelor
biogeografice, biologice, climatice Parcul National Domogled-Valea Cernei
gazduieste o fauna foarte bogata si interesanta, intalnindu-se aici numeroase specii de animale de
mare valoare stiintifica, unele unice in tara sau chiar in lume, exceland prin diversitatea insectelor.
Parcul National Domogled-Valea Cernei reprezinta zona cu cea mai ridicata biodiversitate in ceea ce
priveste lepidopterele, intalnindu-se aproape 1500 specii de fluturi (1463), 45% din fauna de
lepidoptere a tarii fiind concentrata aici.
Endemismele intalnite in randul lepidopterelor au un numar semnificativ dintre care amintim:
Lampronia aeripenella, Brevantenia banatica, Eupithecia domogledana, Melicta athalia mehadiensis.

Enchitreidele, Colembolele, Nematodele, Lumbricidele sunt nevertebratele studiate din Parcul National
Domogled-Valea Cernei acestea fiind reprezentate de unele specii foarte rare sau rare ce demonstreaza
originalitatea ridicata a regiunii.
Deasemenea specii endemice, rare si noi pentru stiinta au fost identificate in grupa Colembolelor si
Ortopterelor.
Dintre vertebrate fauna de pasari care este variata si bogata in indivizi fiind studiata mai amanuntit dar
datele sunt incomplete, insa in urma cercetarilor efectuate in regiune s-au stabilit urmatoarele:
-
sunt prezente elemente de origine meridionala (mediteraneana si indo-africana),
avifauna silvicola prezinta o structura locala particulara care o diferentiaza specific fata de
caracteristica generala a faunei Ornitologice din Carpati
si limita inferioara de raspandire a unor specii montane poseda valori sub nivelurile cunoscute in
totalitatea Muntilor Carpati.

Dintre pasarile salbatice din bazinul Cernei sunt cateva incluse pe Lista rosie a Consiliului Europei dintre
speciile strict protejate amintim urmatoarele: Apus melba, Coracius garrulus, Cinclus cinclus, Oenanthe
hispanica, Emberiza citrinella si altele.

Reptilele din parcul national se intalnesc incepand cu etajul alpin pana in etajul nemoral care este mai
populat cu aceste specii, dintre ele se gasesc atat specii protejate cat si endemice cum este Vipera
ammodytes.
Testudo hermanni apare in anexa 3 - specii de plante si de animale a caror conservare necesita
desemnarea ariilor speciale de conservare si a ariilor de protectie speciala avifaunistica a OUG 57/2007.
Totodata reptilele urmatoare Lacerta agilis, L.praticola, L.viridis si L.muralis se gasesc in anexa 4 specii de animale si de plante care necesita protectie stricta a OUG 57/2007.
150

Reptilele din Lista rosie a Consiliului Europei anexa II, specii de fauna strict protejate sunt: Vipera
ammodytes, Elaphe longissima, Testudo hermanni etc.; iar celelalte specii sunt declarate in anexa III
specii de fauna protejate (L.vivipara, L.muralis, L.praticola, Natrix tessellato, Vipera berus etc.).
Amfibienii din Parcul National Domogled-Valea Cernei sunt reprezentati de urmatoarele specii: Triturus
alpestris aplestris, Bombina variegata, Salamandra salamandra, Bombina bombina, Rana dalmatina.
In Lista rosie a Consiliului Europei apar trei specii strict protejate la nivel european, care traiesc in
bazinul Cernei: Bombina variegata, B.bombina, Rana dalmatina, iar celelalte specii din bazinul Cernei
fac parte din categoria speciilor protejate.
Pestii sunt reprezentati in zona din amonte de Baile Herculane de Salmo trutta fario (pastravul indigen),
Thymallus thymallus (lipanul), Barbus barbus (mreana).

In Lista rosie a Consiliului Europei -Thymallus thymallus- este incadrata in categoria speciilor protejate.
Mamiferele salbatice mari traiesc retrase in inima padurilor cu precadere in jumatatea superioara a
bazinului Cernei, aceasta zona fiind caracterizata de o bogatie mare a mamiferelor importante din
Europa.
Ursus arctos, Lynx lynx sunt speciile care apar in anexa 3 - specii de plante si de animale a caror
conservare necesita desemnarea ariilor speciale de conservare si a ariilor de protectie speciala
avifaunistica a O.U.G. 57/2007.
Fauna guanoului de liliac este bine reprezentata intr-una din pesterile termale ale parcului, Pestera lui
Adam - care contine cele mai mari depozite de guano din pesterile romanesti (gros de aproape 3 metri
acest depozit s-a acumulat in timp de la mai multe specii de lilieci, indeosebi de la Rhinlophus euryale).
Conditiile geografice, climatice cat si cele de habitat au asigurat mediul prielnic, in aceasta arie,
dezvoltarii unei faune de o mare bogatie.
In parc, conform hartii cu rezervatiile naturale de pe site-ul http://www.domogled-cerna.ro/, se gasesc
13 rezervatii naturale: Belareca, Cheile Corcoaiei, Ciucevelele Cernei, Coronini-Bedina, Pestera Martel,
Piatra Closanilor, Rezervatia naturala Domogled, Rezervatia naturala Iauna-Craiova, Rezervatia Naturala
Pestera Barzoni, Rezervatia stiintifica Domogled, Valea Tesna, Varful lui Stan si Rezervatia Naturala
Iardasita. Acestea se regasesc si in Legea 5/2000 privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului
national-Sectiunea a III-a- zone protejate.
Parcul a fost declarat SCI (ROSCI0069) datorita caracteristicilor de mai jos.
Tipuri de habitate:
4060 - Tufarisuri alpine si boreale;
151

40A0* - Tufarisuri subcontinentale peri-panonice;

5130 - Formatiuni de Juniperus communis pe tufarisuri sau pasuni calcaroase;
6110* - Comunitati rupicole calcifile sau pajisti bazifite din Alysso-Sedion albi;
6190 - Pajisti panonice de stancarii (Stipo-Festucetalia pallentis);
6210* - Pajisti uscate seminaturale si faciesuri cu tufarisuri pe substrat calcaros (Festuco Brometalia);
6410 - Pajisti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae);
6430 - Comunitati de liziera cu ierburi inalte higrofile de la nivelul campiilor, pana la cel montan si alpin;
7220* - Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion);
8110 - Grohotisuri silicioase din etajul montan pana in cel alpin (Androsacetalia alpinae si Galeopsietalia
ladani);
8160* - Grohotisuri medio-europene calcaroase ale etajelor colinar si montan;
8210 - Versanti stancosi cu vegetatie chasmofitica pe roci calcaroase;
8310 - Pesteri in care accesul publicului este interzis;
9130 - Paduri de fag de tip Asperulo-Fagetum;
9150 - Paduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion;
91E0* - Paduri aluviale cu Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion
albae);
91K0 - Paduri ilirice de Fagus sylvatica (Aremonio-Fagion);
91L0 - Paduri ilirice de stejar cu carpen (Erythronio-Carpiniori);
9410 Paduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea);
9530* - Vegetatie forestiera submediteraneeana cu endemitul Pinus nigra ssp, Banatica.
Specii de mamifere:
1352* - Canis lupus (Lup);
1355 - Lutra lutra (Vidra, Lutra);
1323 - Myotis bechsteini (Liliac cu urechi mari);
1316 Myotis capaccinii (Liliac cu picioare lungi);
1321 - Myotis emarginatus (Liliac caramiziu);
152

1324 - Myotis myotis (Liliac comun);

1306 - Rhinolophus blasii (Liliacul cu potcoava a lui Blasius);
1305 - Rhinolophus euryale (Liliacul mediteranean cu potcoava);
1304 - Rhinolophus ferrumequinum (Liliacul mare cu potcoava);
1354* - Ursus arctos (Urs brun).
Specii de amfibieni si reptile:

1193 - Bombina variegata (Buhai de balta cu burta galbena);
1217 - Testudo hermanni (Testoasa de uscat banateana).
Specii de pesti:
1163 - Cottus gobio (Zglavoc);
9903 - Eudontomyzon danfordi (Chiscar);
1122 - Gobio uranoscopus (Petroc);
1146 - Sabanejewia aurata (Dunarita).
Specii de nevertebrate:
1093* - Austropotamobius torrentium (Racul de ponoare);
1085 - Buprestis splendens (Gandacul auriu);
1078* - Callimorpha quadripunctaria;
4014 - Carabus variolosus (Carab);
1088 Cerambyx cerdo (Croitor mare);
4057 - Chilostoma banaticum;
4046 - Cordulegaster heros (Calul dracului);
1052 - Euphydryas maturna;
4035 - Gortyna borelii lunata;
1083 - Lucanus cervus (Radasca, Ragacea);
1059 - Maculinea teleius;
1089 - Morimus funereus (Croitorul cenusiu);
4039 - Nymphalis vaualbum;
4052 - Odontopodisma rubripes (Lacusta de munte);
1084* - Osmoderma eremita (Carabus);
153

4053 - Paracaloptenus caloptenoides (Calul dracului);

4054 - Pholidoptera transsylvanica (Cosasul transilvan);
4026 - Rhysodes sulcatus (Gandac de apa);
1087* - Rosalia alpina (Croitor de fag).
Specii de plante:
4070* - Campanula serrata (Clopotel);
1902 - Cypripedium calceolus (Papucul doamnei, Blabornic);
2327 - Himantoglossum caprinum (Ouale popii).
De asemenea, Parcul a fost desemnat SPA (ROSPA0035) datorita caracteristicilor de mai

jos.
Specii de pasari enumerate in anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

A091 Aquila chrysaetos 3-4 perechi rezidente
A104 Bonasa bonasia 70-80 perechi rezidente
A215 Bubo bubo 4-6 perechi rezidente
A224 Caprimulgus europaeus 150-250 perechi cuibaresc
A080 Circaetus gallicus 5-8 perechi cuibaresc
A239 Dendrocopos leucotos 450-480 perechi rezidente
A238 Dendrocopos medius 30-50 perechi rezidente
A429 Dendrocopos syriacus 5-10 perechi rezidente
A236 Dryocopus martius 135-150 perechi rezidente
A103 Falco peregrinus 4-5 perechi rezidente
A321 Ficedula albicollis 20000-25000 perechi cuibaresc
A320 Ficedula parva 800-1100 perechi cuibaresc
A072 Pernis apivorus 30-40 perechi cuibaresc
A234 Picus canus 150-250 perechi rezidente
A307 Sylvia nisoria 10-15 perechi cuibaresc
A220 Strix uralensis 30-40 perechi rezidente
A246 Lullula arborea 100-150 perechi cuibaresc
A338 Lanius collurio 2000-4000 perechi cuibaresc
A379 Emberiza hortulana 20-30 perechi cuibaresc
Alte specii importante de flora si fauna

Anthus campestris
154

Anthus spinoletta
Anthus trivialis
Aquila chrysaetos
Aquila chrysaetos
Aquila pomarina
Bonasa bonasia
Bonasa bonasia
Bubo bubo
Bubo bubo
Circaetus gallicus
Circaetus gallicus
Circus aeruginosus
Circus cyaneus
Circus pygargus
Crex crex
Cuculus canorus
Dendrocopos major
Dendrocopos medius
Dendrocopos medius
Dendrocopos syriacus
Dryocopus martius
Dryocopus martius
Emberiza caesia
Emberiza hortulana
Falco peregrinus
Ficedula albicollis
Ficedula parva
Lanius collurio
Lullula arborea
Neophron percnopterus
155

Pernis apivorus
Picus canus
Strix uralensis
Sylvia nisoria
Capreolus capreolus
Elaphe longissima
Descrierea sitului
Caracteristici generale ale sitului
N08 Tufisuri, tufarisuri
N09 Pajisti naturale, stepe
N14 Pasuni
N16 Paduri de foioase
N17 Paduri de conifere
N19 Paduri de amestec
N26 Habitate de paduri (paduri in tranzitie)
Alte caracteristici ale sitului:

Formatiunule geologice sunt reprezentate de un ansamblu de roci metamorfice, sedimentare vechi si
magmatice apartinand domeniilor getic si danubian, aflate in raporturi tectonice foarte complicate. Sunt
scoase in evidenta formele sculptate in calcare si conglomerate pe vai scurte cu panta mare, sectoare
de chei greu accesibile sau chiar inaccesibile. Caracteristicile naturale si diversitatea habitatelor
(habitate de apa dulce, formatiuni ierboase, pajisti si arbusti, tufisuri, paduri, stancarii, pesteri) din care
10 habitate de interes comunitar. Parcul National Domogled- Valea Cernei este inzestrat cu o serie de
valori naturale incontestabile care dau nastere unor peisaje tipice, cum ar fi:
- Abrupturi calcaroase cu Pin Negru de Banat (specie endemica)
- Canioane cu paraie cu debit puternic fluctuant
- Varfuri calcaroase cu vegetatie submediteraneana
- Paduri intinse de fag de varste mari
- Goluri alpine cu jnepenis.
- Urmand traseele de mare altitudine din Parcul National Domogled-Valea Cernei descoperim
relieful glaciar cu forme de eroziune si acumulari glaciare (morene), ideale pentru montaniarzi si pentru
cei care vor sa patrunda in lumea floristica alpina (Vf. Mt-lor Godeanu).
- Lacuri de acumulare montane
156

- Chei si prapastii calcaroase: exocarstul fiind inegal distribuit pe suprafata ariei protejate a dat
nastere la formatiuni calcaroase spectaculoase cu o importanta peisagistica de exceptie si anume Cheile
Corcoaiei unde se impleteste prezentul cu trecutul prin legenda lui Iovan Iorgovan. Alte exemple:
Cheile tasnei, Cheile Feregari, Cheile Peciniscai.
- Catune izolate in munte
- Pajisti subalpine cu lapiezuri: lapiezurile intalnite in zona Tilva, Piatra Mare a Closanilor sun
unice in Romania creand ecosisteme ce necesita conservare, totodata formatiunile din Poiana Beletina
incanta privirea oricarui turist care viziteaza parcul. Analiza areal-geografica a florei din parcul national
arata ca alaturi de speciile mediteraneene cu un nr.de 110 specii (10%) se intalnesc 106 specii alpine
(9,6%), 45 specii carpatine (4%), 75 specii dacice (6,7%), 37 specii balcano-carpatice (3,3%); 17
specii moesice (1,5%), 14 specii anatolice (1,0%), existand elemente eurasiatice, central europene si
europene 509 specii (circa 45,9%). In Parcul National Domogled- Valea Cernei din cele 30 asociatii
descrise, 9 sunt absolut endemice.
Calitate si importanta:
C6 populatii importante din specii amenintate la nivelul Uniunii Europene 8 specii acvila de munte
(Aquila chrysaetos), soim calator (Falco peregrinus), buha (Bubo bubo), serpar (Circaetus gallicus),
ciocanitoare cu spate alb (Dendrocopos leucotos), ciocanitoarea neagra (Dryocopus martius), ghionoaie
sura (Picus canus), muscar gulerat (Ficedula albicollis).
Regiune de munte cu stancarii si paduri mari de fag (respectiv de Pinus nigra), incluzand pajisti
naturale si semi-naturale cu foarte putine asezari omenesti, prezinta si o valoare peisajistica.
Combinatia de zone stancoase, zone deschise si paduri ofera conditii prielnice pentru multe specii,
dintre care trei specii de rapitoare si buha ating efective semnificative pe plan national. Padurile intinse
de fag gazduiesc efective foarte mari din muscar gulerat, respectiv trei specii de ciocanitoare. Pe langa
efectivele semnificative ale speciilor de mai sus este demn de amintit si numarul mare de perechi
clocitoare la ierunca (Bonasa bonasia), sfrancioc rosiatic (Lanius collurio), dar si multe specii cu
distributie sudica care cuibaresc doar in putinele locuri din tara.
Impactul antropic este putin semnificativ si se refera in mare parte la turism.
Vulnerabilitate:
1. turismul necontrolat
2. turismul in masa
3. lucrari indelungate in vecinatatea cuibului in perioada de reproducere
4. vanatoarea in timpul cuibaritului prin deranjul si zgomotul cauzat de catre gonaci
5. vanatoarea in zona locurilor de cuibarire a speciilor periclitate
157

6. practicarea sporturilor extreme: alpinism, zborul cu parapanta, enduro, motor de cross, masini de
teren
7. amenajari forestiere si taieri in timpul cuibaritului a speciilor periclitate
8. distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor
9. adunarea lemnului pentru foc, culegerea de ciuperci
10. deranjarea pasarilor in timpul cuibaritului
11. prinderea pasarilor cu capcane
12. scoaterea puilor pentru comert ilegal
13. braconaj
14. defrisarile, taierile ras si lucrarile silvice care au ca rezultat taierea arborilor pe suprafete mari
15. taierile selective a arborilor in varsta sau a unor specii
16. amplasare de generatoare eoliene.
Activitatile antropice si efectele lor in sit si in vecinatate

Activitati si consecinte in interiorul sitului
100 Cultivare, intensitate scazuta, influenta negativa;
140 Pasunatul, intensitate medie, influenta negativa;
161 Plantare de padure, intensitate mare, influenta pozitiva;
162 Plantare artificiala, intensitate medie, influenta pozitiva;
167 Exploatare fara replantare, intensitate mare, influenta negativa;
166 Indepartarea arborilor uscati sau in curs de uscare, influenta medie, influenta negativa;
170 Cresterea animalelor, intensitate mare, influenta negativa;
180 Incendiere, intensitate medie, influenta negativa;
220 Pescuit sportiv, intensitate medie, influenta negativa;
230 Vanatoare, intensitate medie, influenta negativa;
240 Luare / Indepartare de fauna, intensitate medie, influenta negativa;
243 Braconaj, otravire, capcane, intensitate medie, influenta negativa;
244 Alte forme de luare (extragere), intensitate medie, influenta negativa;
250 Luare/Indepartare de flora, intensitate medie, influenta negativa;
301 Cariere, intensitate mare, influenta negativa;
500 Retele de comunicare, intensitate medie, influenta neutra;
501 Poteci,trasee, trasee pentru ciclism, intensitate medie, influenta neutra;
502 Drumuri, drumuri auto, intensitate mare, influenta negativa;
511 Linii electrice, intensitate scazuta, influenta neutra;
158

600 Structuri (complexe) pentru sport si odihna, intensitate scazuta, influenta neutra;
608 Locuri de campare si zone de parcare pentru rulote, intensitate medie, influenta negativa;
624 Drumetii montane, alpinism, speologie, intensitate medie, influenta neutra;
690 Alte impacte determinate de turism si recreere ce nu au fost mentionate mai sus, intensitate mare,
influenta negativa;
852 Modificarea structurii cursurilor de apa continentale, intensitate mare, influenta negativa;
900 Eroziunea, intensitate mare, influenta negativa;
941 Inundatii, intensitate mare, influenta negativa;
942 Avalanse, intensitate mare, influenta negativa;
960 Relatii interspecifice ale faunei, intensitate mare, influenta neutra;
970 Relatii interspecifice de flora, intensitate mare, influenta neutra;
943 Alunecarile de teren, intensitate mare, influenta negativa;
954 Invazia unei specii, intensitate mare, influenta negativa;.
Activitati si consecinte in jurul sitului

100 Cultivare, intensitate mare, influenta negativa;
102 Cosire/Taiere, intensitate medie, influenta negativa;
120 Fertilizarea, intensitate medie, influenta negativa;
140 Pasunatul, intensitate medie, influenta neutra;
160 Managementul forestier general, intensitate mare, influenta pozitiva;
164 Curatarea padurii, intensitate scazuta, influenta negativa;
167 Exploatare fara replantare, intensitate mare, influenta negativa;
170 Cresterea animalelor, intensitate medie, influenta neutra;
230 Vanatoare, intensitate mare, influenta negativa;
240 Luare / Indepartare de fauna, intensitate medie, influenta negativa;
241 Colectionare (insecte,reptile,amfibieni), intensitate mare, influenta negativa;
243 Braconaj, otravire, capcane, intensitate mare, influenta negativa;
300 Extragere de nisip si pietris, intensitate mare, influenta negativa;
301 Cariere, intensitate mare, influenta negativa;
400 Zone urbanizate, habitare umana, intensitate mare, influenta negativa;
421 Depozitarea deseurilor menajere, intensitate mare, influenta negativa;
424 Alte tipuri de depozitari, intensitate mare, influenta negativa;
500 Retele de comunicare, intensitate medie, influenta neutra;
501 Poteci,trasee, trasee pentru ciclism, intensitate medie, influenta neutra;
502 Drumuri, drumuri auto, intensitate scazuta, influenta neutra;
159

511 Linii electrice, intensitate scazuta, influenta neutra;

608 Locuri de campare si zone de parcare pentru rulote, intensitate medie, influenta negativa;
624 Drumetii montane, alpinism, speologie, intensitate mare, influenta negativa;
690 Alte impacte determinate de turism si recreere ce nu au fost mentionate mai sus, intensitate mare,
influenta negativa;
942 Avalanse, intensitate medie, influenta neutra;
943 Alunecarile de teren, intensitate mare, influenta negativa;
960 Relatii interspecifice ale faunei, intensitate medie, influenta neutra;
970 Relatii interspecifice de flora, intensitate medie, influenta neutra.
Managementul sitului
Organismul responsabil pentru managementul sitului:
Responsabilitatea acestui sit o are administratia Parcului National Domogled - Valea Cernei.
Planuri de management ale sitului:

Planul de management al sitului a fost intocmit de catre administratia Parcului Domogled - Valea Cernei
si este in curs de aprobare.
10.5.1.4 ZONELE DE PROTECTIE INTEGRALA, HABITATELE TRAVERSATE SI SPECIILE DE

FAUNA INTALNITE DE-A LUNGUL DN 66A, KM 47+600 KM 66+204
Zonele de protectie integrala din Parcul National Domogled Valea Cernei au fost stabilite prin
suprapunerea hartii inaintate de catre administratia Parcului National Domogled Valea Cernei prin
adresa nr. 351/21.05.2008 peste planul de ansamblu ale drumului.
Habitatele traversate de sectorul de drum ce face obiectul acestui proiect si speciile intalnite pe acest
traseu au fost identificate prin Studiul de biodiversitate DN 66A km 47+600-66+204 Campu lui Neag-
Cerna, realizat de Universitatea Timisoara in anul 2008.

De-a lungul sectorului de drum din Parcul National Domogled-Valea Cernei exista 3 zone de protectie
integrala si anume: in zona km 50+450 km 51+800, in zona km 57+000 km 58+950 si in zona km
63+950 km 66+204.
Zona km 50+450 km 51+800 are acest statut datorita prezentei trecatorilor pentru cerbi si mistreti,
prezentei habitatelor cu valoare conservativa mare (R4107) si foarte mare (R4115) si a prezentei unui
loc important de reproducere a amfibienilor in zona km 48+990.
Zona km 57+000 km 58+950 are acest statut datorita prezentei trecatorilor pentru cerbi si mistreti,
prezentei habitatelor cu valoare conservativa mare (R4107) si Stancii Rosii/Dracului (importanta din
160

punct de vedere geologic, floristic si al prezentei lastunului de casa). Toata aceasta zona este inclusa in
Rezervatia Ciucevele Cernei.
Zona km 63+950 km 66+204 are acest statut datorita includerii in Rezervatia Ciucevele Cernei.
In sedintele Consiliului Stiintific din 29-30.11.2007 si 26-27.06.2008 s-au facut unele recomandari
privind solutiile ce trebuiesc utilizate pentru modernizarea sectorului de drum din aceste zone si nu
numai. In cadrul proiectului s-a tinut cont de toate recomandarile Consiliului Stiintific.
10.5.1.4.1 Habitatele traversate de DN 66A km 47+600 km 66+204

Habitatele traversate de DN 66A au fost identificate in cadrul unui studiu de teren efectuat de catre
specialisti biologi din cadrul Universitatii din Timisoara. Pozitionarea habitatelor identificate este
prezentata pe Planul de situatie nr. 16, scara 1:10.000, precum si in Tabelul nr. 1 din Studiu de
biodiversitate DN 66A km 47+600-66+204 Campu lui Neag, aflat in Anexa nr. 4.

Habitatul de tipul: Paduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) si brad (Abies alba) cu Luzula
sylvatica (R4208) este localizat doar in SCI Nordul Gorjului de Vest. Habitatele de tipul: Paduri sud-est
carpatice de molid (Picea abies), fag (Fagus sylvatica) si brad (Abies alba) cu Pulmonaria rubra (R4101)
si de tipul: Paduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) cu Symphytum cordatum (R4109) sunt
intalnite atat in SCI Nordul Gorjului de Vest cat si in Parcul National Domogled Valea Cernei. Ambele au
valoare conservativa mare. Restul tipurilor de habitat descrise mai jos se intalnesc, pe traseul drumului,
doar in Parcul National Domogled Valea Cernei.
1. R3113 - Tufarisuri sud-est carpatice de soc rosu (Sambucus racemosa).

Nu are corespondenta Natura 2000.
Asociatii vegetale: Sambucetum racemosae (Noirfalise 1944) Oberd. 1967 (Syn.: Senecio fuchsii
Sambucetum racemosi Noirfalise1949, Salicetum capreae Schreier 1955, Salici capreae Sambucetum
racemosae (So 1960) Kovcs 1961).
Raspandire: in etajul nemoral al fagului, in ochiuri de padure.
Statiuni: altitudinea: 8001200 m. Clima: T= 6,54,5 0C, P = 8501100 mm. Relief: versanti montani
semiumbriti si umbriti. Roci: conglomerate calcaroase, roci silicioase. Soluri: eutricambosoluri, luvosoluri
cu umiditate moderata-mare si troficitate ridicata, cu mult material organic in descompunere.
Structura: Fitocenoza se instaleaza secundar, dupa taierea padurilor de fag si fag in amestec, dar
numai dupa stadiile incipiente de succesiune, in care are loc descompunerea materialului lemnos ramas
pe sol. Stratul arbustilor este dominat de Sambucus racemosa, insotit de Salix caprea dar sporadic apar
Sambucus nigra, Salix silesiaca, Betula pendula, Sorbus aucuparia. Inaltimea stratului este de 45 m.
Acoperirea variaza, dupa stadiul de evolutie, intre 6090%.
161

Stratul ierburilor si subarbustilor pastreaza in buna masura flora forestiera anterioara, Senecio fuchsii
devenind caracteristica asociatiei. Cu dominanta mare sunt prezente speciile: Calamagrostis
arundinacea, Rubus hirtus, Rubus idaeus, Fragaria vesca, Urtica dioica, Impatiens noli-tangere, Luzula
luzuloides si numeroase ferigi.
Compozitie floristica: Specii edificatoare: Sambucus racemosa. Specii caracteristice: Senecio fuchsii,
Salix caprea, Sambucus racemosa. Alte specii importante: Sorbus aucuparia, Calamagrostis
arundinacea, Gnaphalium sylvaticum, Rumex acetosella, Galeopsis speciosa, Bromus ramosus,
Hypericum hirsutum, Cirsium vulgare, Stachys sylvatica, Betula pendula, Chamaenerion angustifolium,
Fragaria vesca, Rubus idaeus, Myosotis arvensis, Centaurium erythraea, Verbascum thapsus, Rubus
hirtus, Salix silesiaca, Sambucus nigra, Urtica dioica, Impatiens noli-tangere, Luzula luzuloides.
Valoare conservativa: redusa, stadii succesionale antropizate.
2. R3704 - Comunitati sud-est carpatice de buruienisuri inalte cu Senecio subalpinus si
stevia stanelor (Rumex alpinus)
Corespondenta Natura 2000: 6430 Hydrophilous tall herb fringe communities of plain and of the
montane to alpine levels
Asociatii vegetale: Senecioni-Rumicetum alpini Horv. 1919 em. Coldea (1986) 1990 (Syn.: Rumicetum
alpini auct. rom.; Urtico dioicae Rumicetum alpini (Serbanescu 1939, Todor et Culica 1967) corr.
Oltean et Dihoru 1986; Chenopodietum subalpinum Br.-Bl. 1944).
Raspandire: in regiunea montana si etajul subalpin.

Statiuni: Altitudine: 10002000 m. Clima: T = 4,50,0 0C; P = 9801425 mm. Relief: terenuri plate.
Substrat: diferit. Soluri: bogate in nitrati.
Structura: Stratul ierbos: grupari dominate masiv de Rumex alpinus si Urtica dioica au o acoperire de
6585% si invadeaza pajistile puternic ingrasate prin tarlire in decurs de multi ani, unde vegetatia este
distrusa prin calcare si acumulare de gunoi de grajd. In fitocenozele de Rumex alpinus participa un
numar redus de specii, in general nitrofile, dintre care amintim: Urtica dioica, Poa supina, Capsella
bursa-pastoris, precum si unele specii din pajistile montane din regiune.

Compozitie floristica: Specii edificatoare: Senecio subalpinus, Rumex alpinus. Specii caracteristice:
Senecio subalpinus, Senecio rupestris, Rumex obtusifolia. Alte specii importante: Poa supina, Veratrum
album ssp. lobelianum, Chenopodium bonus-henricus, Lamium maculatum, Glechoma hederacea,
Geum urbanum, Plantago major, Poa annua, Cherophyllum hirsutum, Carduus personata, Poa trivialis,
Galeopsis tetrahit, Silene alba, Geranium phaeum, Achillea distans.
Valoare conservativa: redusa.
162

3. R4101 - Paduri sud-est carpatice de molid (Picea abies), fag (Fagus sylvatica) si brad
(Abies alba) cu Pulmonaria rubra
Corespondenta Natura 2000: 91V0 Dacian beech forest (Symphylo-Fagion)

Asociatii vegetale: Pulmonario rubrae Fagetum (So 1964) Tuber 1987
Tipuri de ecosisteme: 2316 Molideto fageto-bradet cu Oxalis-Dentaria-Asperula; 2216 Molideto-bradet
cu Oxalis-Dentaria-Asperula; 2327 Molideto-fageto-bradet cu Rubus hirtus.
Raspandire: in etajul nemoral.

Statiuni: Altitudini: (600) 9001300 (1400) m. Clima: T = 5,33,6 0C, P = 750950 mm. Relief: versanti
cu inclinari medii si expozitii diferite, platouri, culmi. Roci: variate, in special flis, conglomerate, sisturi
cristaline. Soluri de tip eutricambosol, luvosol, districambosol mijlociu-profunde pana la profunde, slab
scheletice, moderat slab acide, mezo eubazice, jilave.
Structura: Fitocenoze edificate de specii boreale si nemorale, oligo-mezoterme, mezofite, oligomezotrofe. Stratul arborilor compus din molid (Picea abies), fag (Fagus sylvatica ssp. sylvatica), brad
(Abies alba), frecvent cu exemplare de paltin de munte (Acer pseudoplatanus), ulm de munte (Ulmus
glabra); are acoperire de 90100% si inaltimi de 3035 m pentru molid si brad, 2530 pentru fag la
100 de ani. Stratul arbustilor este slab dezvoltat, cu rare exemplare de Sambucus racemosa, Lonicera
xylosteum, Ribes petraeum, Daphne mezereum, Rosa pendulina. Stratul ierburilor si subarbustilor:
dezvoltat variabil in functie de lumina, format din specii ale florei de mull (Dentaria glandulosa, Galium
odoratum, Rubus hirtus), local si putine specii acidofile (Calamagrostis arundinacea, Luzula luzuloides).
Stratul muschilor reprezentat prin pernite disperse de Eurynchium striatum, Hylocomium splendens,
Dicranum scoparium s.a.

Compozitie floristica: Specii edificatoare: Picea abies, Fagus sylvatica ssp. sylvatica, Abies alba. Specii
caracteristice: Pulmonaria rubra, Symphytum cordatum, Dentaria glandulosa. Alte specii importante:
Actaea spicata, Carex sylvatica, Geranium robertianum, Lamium galebdolon, Mercurialis perennis,
Oxalis acetosella, Polygonatum multiflorum, Rubus idaeus, Salvia glutinosa, Sanicula europaea, Senecio
nemorensis, Stachys sylvatica; in locuri umede, primavara: Allium ursinum; vara: Cardamine impatiens,
Circaea lutetiana, Carex pendula, Impatiens noli-tangere; pe versantii umbriti si in statiuni mai umede
poate domina Rubus hirtus.
Valoare conservativa: moderata.

4. R4107 - Paduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) si brad (Abies alba) cu
Vaccinium myrtillus
Corespondenta NATURA 2000: 9110 Luzulo-Fagetum beech forest
Tipuri de ecosisteme: 3356 Faget cu Vaccinium, 2456 Fageto-bradet cu Vaccinium.
163

Statiuni: Altitudini: 7001450 m, coboara local si sub 700 m. Clima: T = 8,04,0 0C, P = 7001200 mm.
Relief: creste inguste, versanti foarte inclinati, frecvent cu expozitii umbrite. Roci: acide, sisturi, granite,
gneise silicioase. Soluri: de tip podzol, mijlociu profunde-superficiale, foarte acide, oligobazice, hidric
echilibrate, oligotrofice.
Structura: Fitocenoze edificate de specii europene nemorale si boreale, mezooligoterme, mezofite,

oligotrofe. Stratul arborilor, compus exclusiv din fag (Fagus sylvatica ssp. sylvatica) (paduri intre 700
1400 m), fag si brad (Abies alba) (paduri intre 8001250 m), cu rare exemplare de molid (la altitudini
mai mari), cu exemplare de scorus (Sorbus aucuparia), mesteacan (Betula pendula) iar la altitudini mici
si gorun (Quercus petraea) sau pin silvestru (Pinus sylvestris). Are acoperire mare (6080%) si inaltimi
de 1520 m pentru fag si 1725 m pentru brad. Stratul arbustilor, de regula, lipseste sau este compus
din rare exemplare de Sorbus aucuparia. Stratul ierburilor si subarbustilor: dominat de Vaccinium
myrtillus, V. Vitis-idaea si specii din tipurile Calamagrostis Luzula.

Compozitie floristica: Specii edificatoare: in principal Fagus sylvatica ssp. sylvatica, in parte Abies alba.
Specii caracteristice: . Alte specii importante: Anthenaria dioica, Calamagrostis arundinacea,
Dechampsia flexuosa, Luzula luzuloides, Lycopodium selago, Oxalis acetosella, Brukenthalia spiculifolia,
Saxifraga cuneifolia, s.a.
Valoare conservativa: mare.
5. R4109 - Paduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) cu Symphytum cordatum
Corespondenta Natura 2000: 91V0 Dacian beech forests (Symphyto Fagion)

Asociatii vegetale: Symphyto Fagetum Vida 1959
Tipuri de ecosisteme: 3316 Faget cu Oxalis-Dentaria-Asperula, 3327 Faget cu Rubus hirtus.
Statiuni: Altitudini: 7001450 m. Clima: T = 7,54,0 0C, P = 8001200 mm. Relief: versanti cu inclinari
reduse medii, cu diferite expozitii, coame, platouri, funduri de vai. Roci: bazice, intermediare, rar
acide. Soluri: de tip eutricambosol, districambosol, profunde-mijlociu profunde, slab-mediu acide, eumezobazice, umede, eutrofice.
Structura: Fitocenoze edificate de specii europene, mezoterme, mezofite, mezo-eutrofe. Stratul

arborilor constituit exclusiv din fag (Fagus sylvatica ssp. sylvatica), sau cu putin amestec de paltin de
munte (Acer pseudoplatanus), ulm de munte (Ulmus glabra), rar brad (Abies alba) sau molid (Picea
abies); are acoperire mare (80100%) si inaltimi de 3034 m la 100 de ani. Stratul arbustilor lipseste
sau este slab dezvoltat din cauza umbrei; rare exemplare de Daphne mezereum, Sambucus nigra, S.
racemosa, Corylus avellana, Lonicera xylosteum, Spiraea chamaedri-folia. Stratul ierburilor si

subarbustilor: dezvoltat variabil, in functie de umbrire, poate lipsi in cazul stratului de arbori foarte
inchis (fagete nude); in general insa bogat in specii ale florei de mull avand ca elemente caracteristice
164

speciile carpatice Symphytum cordatum, Dentaria glandulosa, Pulmonaria rubra; pe versantii umbriti cu
microclima mai umeda, poate domina Rubus hirtus.
Compozitie floristica: Specii edificatoare: Fagus sylvatica ssp. sylvatica. Specii caracteristice:
Symphytum cordatum, Pulmonaria rubra, Dentaria glandulosa. Alte specii importante: Actaea spicata,
Anemone nemorosa, Galium odoratum, Athyrium filix-femina, Dentaria bulbifera, Dryopteris filix-mas,
Epilobium montanum, Euphorbia amygdaloides, Lamium galeobdolon, Geranium robertianum, Hepatica
nobilis, H. transsilvanica, Mercurialis perennis, Mycelis muralis, Oxalis acetosella, Sanicula europaea,
Stellaria nemorum s.a.
6. R4115 - Paduri balcanice de fag (Fagus sylvatica) cu Geranium macrorrhizum
Corespondenta Natura 2000: 91K0 Illyrian Fagus sylvatica forest (Aremonio-Fagion)

Asociatii vegetale: Geranio macrorrhizi Fagetum (Borza 1933) So 1964
Tipuri de ecosisteme:
Raspandire: in etajul nemoral, subetajul padurilor de fag si de amestec de fag.
Statiuni: Altitudini = 400900 m. Clima: T = 97 0C, P = 9001000 mm. Relief: versanti puternic
inclinati, umbriti. Roci: calcare. Soluri: de tip rendzina, superficialemijlociu profunde, eubazice, relativ
umede, eutrofice.
Structura: Fitocenoze edificate de specii balcanice. Stratul arborilor, compus, in etajul superior, din fag
(Fagus sylvatica ssp. moesiaca) cu exemplare de paltin de munte (Acer pseudoplatanus), frasin
(Fraxinus excelsior), tei (Tilia platyphyllos), iar in etajul inferior mojdrean (Fraxinus ornus), carpen
(Carpinus betulus); are acoperire 7090% si inaltimi de 2025 m la 100 de ani. Stratul arbustilor, slab
dezvoltat, compus din Corylus avellana, Evonymus verrucosus, Crataegus monogyna. Stratul ierburilor
si subarbustilor, dominat de Geranium macrorrhizum, cu elemente din flora de mull (Galium odoratum,
Asarum europaeum).
Compozitie floristica: Specii edificatoare: Fagus sylvatica. Specii caracteristice: Geranium macrorrhizum.
Alte specii importante: Aremonia agrimonioides, Arabis turrita, A. procurens, Asplenium trichomanes,
Brachypodium sylvaticum, Cystopteris fragilis, Dactylis polygama, Dryopteris robertiana, Doronicum

columnae, Epipactis atrorubens, Geranium robertianum, Gymnocarpium robertiana, Helleborus odorus,
Seseli libanotis, Lychnis coronaria, Melittis melissophyllum, Mercurialis perennis, Peltaria alliacea, Poa
nemoralis, Polystichum lobatum, Pulmonaria officinalis, Potentilla micrantha, Salvia glutinosa,
Scutellaria altissima, Sedum maximum, Silene heuffeli, Saxifraga heuffeli, Viola reichenbachiana s.a.
Valoare conservativa: foarte mare.
165

7. R4118 - Paduri dacice de fag (Fagus sylvatica) si carpen (Carpinus betulus) cu Dentaria
bulbifera
Corespondenta Natura 2000: 9130 Asperulo-Fagetum beech forests
Asociatii vegetale: Carpino-Fagetum Pauca 1941
Tipuri de ecosisteme: 4116 Faget cu Asperula-Asarum-Stelaria, 4216 Faget cu carpen cu AsperulaAsarum-Stellaria, 4316 Faget amestecat cu Asperula-Asarum-Stellaria.
Statiuni: Altitudini: 300800 (1000) m. Clima: T = 9,06,0 0C, P = 650850 mm. Relief: la altitudini sub
700 m numai pe versanti umbriti si vai, chiar pe versanti insoriti cu vechi alunecari; la altitudini peste
700 m, pe versanti cu diferite inclinari si expozitii, culmi, platouri. Roci: in general molase (alternante
de argile, nisipuri, pietrisuri), marne, gresii calcaroase, calcare, sisturi (la munte). Soluri: de tip
eutricambosol, luvosol, profunde, slab acide, eubazice, umede, eutrofice.
Structura: Fitocenoze edificate de specii europene, nemorale si balcanice, mezoterme, mezofile, mezoeutrofe. Stratul arborilor, compus exclusiv din fag (Fagus sylvatica ssp. moesiaca si ssp. sylvatica), sau
cu amestec redus de carpen (Carpinus betulus), iar diseminat gorun (Quercus petraea), cires (Cerasus
avium), paltin de munte (Acer pseudoplatanus), sorb de camp (Sorbus torminalis), ulm (Ulmus glabra,
U. minor), frasin (Fraxinus excelsior), tei pucios (Tilia cordata), iar in sud-vestul si vestul Romaniei si
cer (Quercus cerris) si garnita (Q. frainetto). In cazul cand proportia speciilor de amestec depaseste
50% se formeaza asa numitele fagete amestecate. Acoperirea realizata de arboret este de 80100%,
iar inaltimea atinsa de fag la 100 de ani este de 2535 m. Stratul arbustilor, cu dezvoltare variabila, in
functie de acoperirea realizata de arboret, este compus din Corylus avellana, Crataegus monogyna,
Evonymus europaeus, Staphylea pinnata, Cornus sanguinea, Sambucus nigra s.a. Stratul ierburilor si
subarbustilor, cu dezvoltare variabila, contine specii din flora de mull (Galium odoratum, Asarum
europaeum, Stellaria holostea, Carex pilosa, Mercurialis perennis, Dentaria bulbifera).

Compozitie floristica: Specii edificatoare: Fagus sylvatica ssp. moesiaca cu frecventa mare, ssp.
sylvatica cu frecventa mai mica, Carpinus betulus. Specii caracteristice: nu sunt; posibil Erythronium
dens-canis, cat si speciile aliantei Lathyro Carpinion (Carpinus betulus, Cerasus avium, Tilia cordata,
Melampyrum bihariense, Dactylis polygama, Ranunculus auricomus, Stellaria holostea, Crocus
heuffelianus, Lathyrus hallersteinii). Alte specii importante: dominanta primavara este Dentaria
bulbifera; cu frecventa mare se intalnesc Anemone ranunculoides, A. nemorosa, Asarum europaeum,
Galium odoratum, Carex sylvatica, Dactylis polygama, Lamium galeobdolon, Lathyrus vernus, Milium
effusum, Mercurialis perennis, Primula vulgaris, Pulmonaria oficinalis, Sanicula euopaea, Viola
reichenbachiana, precum si unele specii sud-europene (Melittis melissophyllum, Campanula persicifolia,
Lathyrus niger), in locuri umede, primavara, solul este acoperit cu Allium ursinum.
166


8. R4119 - Paduri dacice de fag (Fagus sylvatica) si carpen (Carpinus betulus) cu Carex
pilosa
Corespondenta Natura 2000: 91V0 Dacian beech forests (Symphyto Fagion)
Asociatii vegetale: Carpino-Fagetum Pauca 1941
Tipuri de ecosisteme: 4125 Faget cu Carex pilosa, 4225 Faget cu carpen cu Carex pilosa.
Statiuni: Altitudini: 300800 m. Clima: T = 9,06,0 0C, P = 600750 mm. Relief: versanti cu inclinari
mici si medii, cu expozitii diferite, platouri. Roci: molase (argile, nisipuri, pietrisuri), marne. Soluri: de
tip luvosol, preluvosol, profunde, slab acide, eubazice, hidric echilibrate, cu stagnare temporara de apa
deasupra orizontului B, eutrofice.
Structura: Fitocenoze edificate de specii europene nemorale si balcanice, mezoterme, mezofile, mezoeutrofe. Stratul arborilor, compus din fag (Fagus sylvatica ssp. moesiaca, ssp. sylvatica), exclusiv sau
cu carpen (Carpinus betulus), mai rar gorun (Quercus petraea s.l.), cer (Quercus cerris), frasin
(Fraxinus excelsior), sorb de camp (Sorbus torminalis), paltin de camp (Acer platanoides), jugastru
(Acer campestre), tei pucios (Tilia cordata), cires (Cerasus avium), plop tremurator (Populus tremula),
ulm (Ulmus glabra); are acoperire de 80100% si inaltimi de 2530 m la 100 de ani. Stratul arbustilor,
dezvoltat variabil, in functie de acoperirea arboretului, compus din Corylus avellana, Crataegus
monogyna, Cornus sanguinea, Ligustrum vulgare, Evonymus europaeus s.a. Stratul ierburilor si
subarbustilor: dominat de Carex pilosa, cu elemente din flora de mull; in vestul tarii apare frecvent
Aposeris foetida.
Compozitie floristica: Specii edificatoare: Fagus sylvatica ssp. moesiaca, ssp. sylvatica, Carpinus
betulus. Specii caracteristice: Carex pilosa, Galium schultesii. Alte specii importante: Anemone
nemorosa, Asarum europaeum, Brachypodium sylvaticum, Campanula persicifolia, Carex digitata, C.
sylvatica, Dactylis polygama, Dentaria bulbifera, Euphorbia amygdaloides, Galium odoratum, Lamium
galebdolon, Lathyrus vernus, Melica uniflora, Poa nemoralis, Primula vulgaris, Pulmonaria officinalis,
Ranunculus auricomus, Stellaria holostea, Viola reichenbachiana.
9. R4208 - Paduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) si brad (Abies alba) cu Luzula
sylvatica
Corespondenta Natura 2000: 9410 Acidophilous Picea forests of the montane to alpine levels (Vaccinio
Piceetea)
Asociatii vegetale: Hieracio rotundati Piceetum Pawl. et Br. Bl. 1939 (Luzulo sylvaticae Piceetum
Wraber 1953)
167

Tipuri de ecosisteme: 1237 Molidis cu Luzula sylvatica, 2237 Molideto-bradet cu Luzula silvatica.
Raspandire: in etajul boreal.
Statiuni: Altitudini: 13001600 m in nord, 10001200 m in sud. Clima: T = 4,02,0 0C, P = 9001000
mm in nord, 10001200 mm in sud. Relief: versanti slab moderat inclinati cu expozitii diverse. Roci:
roci acide (sisturi silicioase, gnaisuri, granite). Soluri: prepodzoluri, podzoluri, cu moder fin, mijlociu
submijlociu profunde, scheletice, usoare, acide, oligobazice, permanent umede dar drenate.
Structura: Fitocenoze edificate de specii boreale, oligoterme, mezofite, oligotrofe. Stratul arborilor,
compus exclusiv din molid (Picea abies), sau cu amestec de brad (Abies alba), scorus (Sorbus
aucuparia), are acoperire relativ mare (7080%) si inaltimi de 2030 m la 100 de ani. Stratul arbustilor
lipseste sau este slab dezvoltat cu exemplare rare de Sambucus racemosa, Rubus idaeus, Sorbus
aucuparia. Stratul ierburilor si subarbustilor, de regula bine dezvoltat, dominat de Luzula sylvatica.
Stratul muschilor: variabil, in petece de marimi diferite, nu acopera complet solul, de tip Hylocomiun.
Compozitie floristica: Specii edificatoare: Picea abies. Specii caracteristice: Luzula sylvatica (dominanta),
Hieracium rotundatum. Alte specii: Athyrium distentifolium, A. filix-femina, Campanula abietina,
Deschampsia flexuosa, Dryopteris dilatata, D. filix-mas, Homogyne alpina, Luzula luzuloides, Moneses
uniflora, Oxalis acetosella, Rubus idaeus, Senecio nemorensis, Soldanella hungarica, Vaccinium
myrtillus. Muschi: Dicranum scoparium, Hylocomium splendens, Pleurozium schreberi, Polytrichum
juniperinum, P. commune, Rhitidiadelphus triquetrus.
10. R5418 - Comunitati sud-est carpatice fontinale cu Philonotis seriata si Caltha laeta
Asociatii vegetale: Philonotido Calthetum laetae (Krajina 1933) Coldea 1991 (Syn.: Calthetum laetae
Krajina 1933, Calthetum palustris Borza 1963 n.n.).
Raspandire: in etajul subalpin.

Statiuni: Altitudini: 13002000 m. Clima: T = 4,00,0 0C; P = 11001400 mm; Relief: vai subalpine, pe
terenuri inclinate, slab accidentate. Substrat: acid, sisturi cristaline. Soluri: hidrisoluri, cu profil scurt
(1525 cm), bine aprovizionate in apa, pH = 4,35,1.
Structura: Habitat fontinal. In fitocenoze, speciile caracteristice Philonotis seriata si Caltha laeta
realizeaza o acoperire de 50%. Stratul ierbos este inalt de 1020 cm, in care prezenta catorva specii
turbicole precum: Carex nigra ssp. dacica, Carex echinata, Juncus filiformis si Valeriana simplicifolia,
indica evolutia sindinamica a acestora catre gruparile vegetale ale ordinului Caricetalia nigrae pe
masura accentuari procesului de turbificare. Stratul muschilor prezinta uneori acoperiri mari, pana la
70%; mentionam in special pe Philonotis seriata.
168

Compozitie floristica: Specii edificatoare: Caltha laeta, Philonotis seriata. Specii caracteristice: Philonotis
seriata, Chrysosplenium alternifolium, Cardamine opizii. Alte specii importante: Saxifraga stellaris,
Cardamine amara, Glyceria nemoralis, Silene pusilla, Epilobium nutans, Epilobium alsinifolium, Scapania
undulata, Stellaria uliginosa, Philonotis fontana, Deschampsia caespitosa, Crepis paludosa, Angelica
sylvestris, Veronica beccabunga, Chaerophyllum hirsutum, Stellaria nemorum, Viola biflora, Veratrum
album, Aconitum tauricum.
11.R6111
Comunitati
sud-est
carpatice
de
bolovanisuri
fixate
cu
Geranium
macrrorhizum, Sedum fabaria si Geranium lucidum

EMERALD: 61 Screes
CORINE: 61 Screes
PAL.HAB 1999: 61 Screes
EUNIS: H2 Screes
Asociatii vegetale: Sedo fabariae Geranietum macrorrhizi Boscaiu et Tber 1977 (incl. Geranietum
macrorrhizi Boscaiu 1971).
Raspandire: Carpatii Meridionali: Muntii Piatra Craiului (Valea Crapaturii, Valea Seaca), Muntii Tarcu,
Muntii Godeanu, Muntii Cernei.
Statiuni: Altitudine: 3801650 m. Clima: T = 92,5 0C; P = 7501200 mm. Relief: fundul vailor
intramontane, pe pante abrupte semi-umbrite. Substrat: calcaros, bolovanisuri masive, vechi, fixate.
Optimul ecologic este pe bolovanisurile de calcar, dar poate exista si pe substrat cristalin sau pe
granite. Soluri: scheletice, foarte bogate in humus, pH = 5,87.
Structura: Habitat saxicol. In stratul ierbos, speciile edificatoare si caracteristice sunt Geranium
macrorrhizum si Sedum fabaria. Speciile ce au o semnificatie diferentiala sunt: Moehringia pendula si
Arabis procurrens. Pe masura ce bolovanisurile sunt populate cu specii forestiere, asociatia evolueaza
spre Geranio macrorrhizo Fagetum (Borza 1933) So 1964. Cenozele descrise din Piatra Craiului,
populeaza abundent bolovanisurile acumulate in Crapatura Pietrii Craiului. Aceste fitocenoze au suferit
unele modificari in compozitia floristica, in ultimii 20 de ani, mai ales datorita factorului antropic.
Compozitie floristica: Specii edificatoare: Geranium macrrorhizum, Sedum fabaria. Specii caracteristice:
Geranium macrrorhizum, Geranium lucidum, Sedum fabaria. Alte specii importante: Senecio rupestris,
Polystichum lonchitis, Galium album (= G. erectum), Arabis alpina, Galium lucidum, Gymnocarpium
robertianum, Parietaria officinalis, Cardaminopsis arenosa ssp. borbsii, Galium album, Melica ciliata,
Origanum vulgare, Geranium robertianum, Moehringia muscosa, Vincetoxicum hirundinaria, Lamium
169

garganicum, Moehringia pendula, Asplenium trichomanes, Poa nemoralis, Asplenium ruta-muraria,

Asplenium viride, Saxifraga paniculata, Cystopteris fragilis.
Valoare conservativa: mare, habitat endemic.
10.5.1.4.2. Speciile identificate de-a lungul traseului DN 66a km 47+600 km 66+204

Speciile identificate de-a lungul DN 66A sunt cele de mai jos. Au fost identificate 6 specii de amfibieni, 4
specii de reptile si 6 specii de mamifere.
Amfibieni
Din cadrul clasei Amphibia au fost identificate de-a lungul DN 66A km 47+600 - 66+204 urmatoarele
specii de amfibieni, in ordinea abundentei:
-
Bombina variegata
Bufo bufo
Bufo viridis
Pelobates fuscus
Triturus alpestris
Salamandra salamandra.
Dintre acestea conform Conventiei de la Berna, ANEXA II, ratificata prin legea 13/1993 sunt strict
protejate: Bombina variegata, Pelobates fuscus si Bufo viridis. Restul speciilor de amfibieni identificati
fac parte din lista celor cu regim de protectie conform Anexei IV.
Cele mai importante locuri pentru mentinerea populatiilor de amfibieni de-a lungul drumului sunt
locurile clasice de reproducere. Intre km 47 si 66 a DN66 au fost constatate doua astfel de locuri.
Primul dintre ele, pentru Bombina este situat in stricta apropiere a drumului (coordonate GPS: N
4501510,3; E 2205133,2) (vezi Planul de situatie nr. 17), in SCI Nordul Gorjului de Vest, la km
48+990.
Un al doilea punct de reproducere este prezent la o distanta de cca. 100 metri de drum si anume in
coada lacului de acumulare Iovanul, km 66+204, sfarsitul proiectului. Acesta se afla localizat in Parcul
National Domogled Valea Cernei.
In tabelul nr. 10.5.1.4-1 sunt descrise speciile de amfibieni de pe traseu DN 66A.
170

Tabel nr. 10.5.1.4-1 Descrierea speciilor de amfibieni de pe traseul DN 66A

Denumire specie
Bombina variegata
(Buhai/ izvoras de
Raspandire/Habitat
Corp de dimensiuni mici, pana la 5 cm. Corp

apaltizat, cap mare mai lat decat lung, bot
rotunjit. Negii grupati simetric. Secretia glandulara
foarte toxica.
Colorit foarte variat. Dorsal cenusiu deschis,
maroniu, masliniu patat cu negru. Ventral-galben
cu desen marmorat cenusiu spre negru. Destul de
frecvent apar indivizi complet verzi.
Specie diurna dar si nocturna, preponderent
acvatica, euritopa, sociabila.
Hiberneaza.
Adultii rezistenti la poluare. Pontele si larvele bune
indicatoare ale gradului de poluare al apei, foarte
sensibile la acidifiere.
Aproape amenintat. Declin datorat distrugerii,
degradarii si fragmentarii habitatului, prin
expansiunea amenajarilor rezidentiale, industriale
si turistice, captari de ape, poluare industriala si
fecaloid-menajera. In trecut, extrem de abundenta
in tot arcul carpatic; acum local in declin (Valea
Prahovei, Cheile Rasnoavei, Valea Trotusului,
Slanic Moldova etc.).
Ciclul de reproducere este atat acvatic

cat si terestru.
Primavara, cand temperatura nu mai
scade sub 00C migreaza pentru
reproducere.
Se reproduce de mai multe ori in timpul
verii. In conditii favorabile depune mai
multe serii de sute de oua in aceeasi
saptamana. Ouale le depune fixate de
plante sau direct pe fundul apei.
Eclozarea e dupa 3-14 zile, in functie de
temperatura.
Cand larvele ating un anumit grad de
dezvoltare se metamorfozeaza, iar
juvenilii parasesc mediul acvatic.
Este prezenta de la nivelul marii (in Delta Dunarii)

pana la 1800 m altitudine, dar la ses e mai putin
frecventa. Prefera baltile mari, mai ales
permanente.
Mai tot timpul anului terestra, preferand locurile

umede, crepusculara-nocturna.
Forma masiva, indesata, de dimensiuni mari (8-12
cm), femela pana la 15 cm. Capul este puternic
latit.
Colorit dorsal maro inchis/roscat/cenusiu/masliniu.
Reproducerea prin martie-aprilie in

baltoace, iazuri, santuri cu apa dar si in
balti mari cu apa permanenta.
Femela depune, in apa putin adanca,
10.000-12.000 oua, mici si negre, in doua
cordoane paralele, lungi de cativa metri,
galbena)
Vezi fig. 10.5.1.4-1
raioasa bruna)
Vezi fig. 10.5.1.4-2
Reproducere si dezvoltare
Raspandita in zona de deal si de munte, in orice

ochi de apa, preponderent balti temporare. Se
intalneste intre 150 si 2000 m altitudine.
balta cu burta
Bufo bufo (Broasca
Caracteristici
171

Denumire specie
Bufo viridis (Broasca

raiaosa verde)
Vezi fig. 10.5.1.4-3
Raspandire/Habitat
Prezenta pretutindeni cu exceptia zonelor alpine (o1700 m, dar peste 1000 m mai rar). Frecvent in
zonele stepice secetoase (Dobrogea si Baraganu),
pe malul marii si a lacurilor sarate, in jurul
localitatilor. In orice ochi de apa
temporar/permanet, inclusiv lacuri de agrement.
Caracteristici
Ventral e alb gri, patat cu maro.

Tegument foarte toxic.
Este destul de rezistenta la uscaciune, desi prefera
zonele cu umiditate mai ridicata.
Foarte rezistenta la frig.
Aproape amenintat. Declin pronuntat, datorita
distrugerii, degradarii si fragmentarii habitatului, in
special baltile de reproducere, prin expansiunea
amenajarilor industriale, turistice si rezidentiale,
poluare (in special pesticide si ingrasaminte
agricole si ape fecaloid-menajere), despaduriri;
sensibila la secete. In trecut abundenta, acum in
declin la nivel local (de ex. Comana).
formate din cate 2-3-4 siruri alternative,

infasurandu-le pe plantele acvatice.
Mormolocii apar dupa 12-18 zile si
alcatuiesc colonii, cantonate doar in
anumite portiuni ale baltii, fiind slabe
inotatoare. Metamorfoza are loc in iulieaugust.
Broscutele, negricioase pe spate si
cenusii inchis pe abdomen, sunt capabile
de reproducere dupa 4-5 ani.
Forma masiva, indesata, de dimensiuni mari (pana

in 10 cm), masculii mai mici decat femelele. Capul
este puternic latit. Dorsal coloratia este alb galbui
cu pete verzi. Ventral alb murdar uneori cu pete
inchise.
Specie euritopa, rezistenta la uscaciune, apa
salmastra si poluare, termofila.
Specie noctura, doar juvenilii fiind diurni. Face
migratii pe distante mari.
Aproape amenintat. Declin accentuat, datorita
distrugerii, degradarii si fragmentarii
habitatului, in special baltile de reproducere, prin
expansiunea amenajarilor industriale, turistice si
rezidentiale, poluare (in special pesticide si
ingrasaminte agricole si ape fecaloid-menajere);
specie.
In trecut extrem de abundenta si frecventa,
Reproducere sfarsitul lui martie-iunie.

Depune pana la 10.000 oua. Larvele se
metamorfozeaza in iulie-septembrie.
172

Denumire specie
Raspandire/Habitat
Caracteristici
intalnita si in asezari omenesti; acum local in

declin, atat in biotopii antropizati, cat si in cei
naturali (de ex. Bucuresti, Canaraua Fetei).
Pelobates fuscus
(Broasca de pamant
bruna)
La ses si deal, in zone cu soluri nisipoase sau

argiloase, pana la 500 m altitudine.
Vezi fig. 10.5.1.4-4
Triturus alpestris
(Tritonul/salamzdra de
munte)
Vezi fig. 10.5.1.4-5
Peste tot in Carpati, intre 500-2000 m, in preajma

apelor. Prefera ape curate, oligotrofe, reci dar si lin
curgatoare, cu vegetatie putina.
Corp indesat, mediu (5-8 cm), cap foarte convex.

Colorit dorsal gri, maro deschis, galbui cu
marmoratii brun inchis. Uneori pete rosii portocalii.
Ventral alb cenusiu.
Strict nocturne cu exceptia periaodei de
reproducere. Ziua si in perioada secetoasa se
ingroapa in pamant.
Hiberneaza.
Vulnerabila. Declin accentuat, datorita distrugerii,
degradarii si fragmentarii habitatului, in special
baltile de reproducere, prin expansiunea
amenajarilor industriale, turistice si rezidentiale,
poluare (in special pesticide si ingrasaminte
agricole si ape fecaloid-menajere), extinderea
culturilor agricole. Sensibila la secete, care pot
provoca mortalitate in masa.
De dimensiuni medii (maxim 12 cm). Femelele mai
mari decat masculii. Colorit dorsal la masculi gri
albastrui, iar la femele gri inchis verde deschis.
Ventral galben portocaliu pana la rosu.
In perioada de reproducere, masculii au o creasta
dorsala joasa, nedintata.
Bine adaptati la frig, nu suporta temperaturile
ridicate.
Vulnerabila. Declin pronuntat, datorita degradarii
habitatului, in principal a baltilor de reproducere,
Se reproduce martie-aprilie. Ponta

contine mii de oua. Dezvoltarea
embrionului si larvelor foarte rapida.
Metamorfoza dupa 2-4 luni, juvenilii
avand 3-4 cm.
Se reproduc mai tarziu decat tritonii de

campie, in functie de altitudine si
temperatura. Uneori in august, larvele
ierneaza inainte de metamorfoza. Se
reproduc o data la 2 ani.
173

Denumire specie
Salamandra
salamandra
(Salamandra)
Vezi fig. 10.5.1.4-6
Raspandire/Habitat
Zone impadurite intre 200 m si limita golului alpin.

Un-i plac terenurile nisipoase. Prefera padurile de
fag.
Caracteristici
prin expansiunea amenajarilor turistice si
rezidentiale, despaduriri, captari de ape,
constructii de sosele, precum si prin poluare,
suprapasunat (si poluarea baltilor cu dejectii).
Pe Valea Prahovei, majoritatea populatiilor sunt
grav amenintate sau deja extincte.
Dimensiuni mari, pana la 20 cm. Colorit identic
dorsal si ventral, negru lucios cu pete galben
portocaliu.
Strict terestra, nocturna si crepusculara, aparand
ziua doar cand ploua.
Nu suporta uscaciunea.
Vulnerabila. Declin accentuat in ultimii ani,
datorita in primul rand despaduririlor accelerate si
expansiunii amenajarilor rezidentiale sau turistice,
precum si captarilor de ape; fragmentarea
habitatului si implicit a populatiilor creste
vulnerabilitatea fata de factorii perturbatori
(inclusiv secetele puternice din 2000 -2002).
Reproducere primavara si toamna.

Femela intra partial in apa si depune 1040 oua din care ies imediat larve bine
dezvoltate. Poate depune ponta si pe
parcursul mai multor saptamani.
174

Fig. nr. 10.5.1.4-1

Bombina variegata
Fig. nr. 10.5.1.4-2

Bufo bufo
Fig. nr. 10.5.1.4-3

Bufo viridis
Fig. nr. 10.5.1.4-4

Pelobates fuscus
Fig. nr. 10.5.1.4-5

Triturus alpestris
Fig. nr. 10.5.1.4-6

Salamandra salamandra
Reptile
Din cadrul Clasei Reptilia a fost constatata prezenta urmatoarelor specii:
Podarcis muralis, cea mai abundenta in zona.
Anguis fragilis
Coronella austriaca
Natrix natrix.
In literatura de specialitate mai sunt insa mentionate pentru zona in cauza: Vipera
berus si Vipera amodytes amodytes. Ele nu au fost gasite de-a lungul sectorului din
175

DN 66A care face obiectul acestui proiect dar acest fapt denota mai degraba raritatea
speciei decat inexistenta ei in zona.
Dintre acestea sunt strict protejate conform Conventiei de la Berna, Anexa II:
Podarcis muralis, Coronella austriaca si Vipera amodytes.

Sunt protejate conform Anexei IV si speciile: Anguis fragilis, Natrix natrix, si Vipera
berus.
In tabelul nr. 10.5.1.4-2 sunt descrise speciile de reptile de pe traseu DN 66A.
176

Tabelul nr. 10.5.1.4-2: Descrierea speciilor de reptile de pe traseul DN 66A

Denumire specie
Raspandire/Habitat
Caracteristici
Podarcis
muralis
(Soparla de ziduri)
Dobrogea, sporadic in Carpati, podisul Transilvaniei

si cateva populatii colonizatoare de-a lungul Dunarii.
Coaste stancoase, bolovanisuri, biotopuri pietroase
cu/fara acoperire vegetala, pante lutoase uneori,
peste tot in locuri insorite, uneori in biotopi
antropizati (poduri de piatra, ziduri, etc).
Specie diurna.
Forma relativ mica, nedepasind 19 cm, inclusiv
coada.
Culoare cafenie sau bruna, rar cu urme verzui.
Hrana: insecte, melci, omizi, paianjeni, rame,
fructe carnoase, etc.
Ierneaza din noiembrie pana in februarie-martie.
Traieste 7-10 ani.
extinderea amenajarilor rezidentiale, turistice si
industriale (mai ales cariere de calcar si baraje);
poluarea cu pesticide si ingrasaminte. Unele
populatii extincte (Ada-Kaleh), altele grav
amenintate (Bicaz, Cheile Bicazului).
Lungime 45-53 cm, in functie de sex. Culoarea
spatelui cenusiu/cafeniu cu pete albastre, iar
abdomenul mai deschis pana la galbui, la masculi.
La femele, culoarea spatelui cafenie cu pete
roscate, lateral o dunga dubla negricioasa,
abdomen alb murdar, cenusiu.
Hrana: rame, limacsi, omizi, melci mici, rame.
Naparleste de mai multe ori vara. Ierneaza din
octombrie/noiembrie pana in martie/aprilie.
despadurire, extinderea amenajarilor rezidentiale,
turistice si industriale si a culturilor agricole;
poluarea cu pesticide si ingrasaminte; degradarea
Perioada de reproducere aprilie-mai sau

mai-iunie, in functie de altitudine si
temperatura. Femela depune 3-9 oua in
pamant. Puii apar in august-septembrie
foarte agili. Dupa 2 ani se pot reproduce.
Vezi fig. nr. 10.5.1.4-7
Anguis fragilis
(Naparca)
Vezi fig. nr. 10.5.1.4-8
In cea mai mare parte a tarii, rara in Dobrogea

Paduri de foioase si conifere, poieni, liziere, livezi,
fanete.
Imperecherea in mai-iunie.
Depune 8-12 oua in august/septembrie.
Puii ies imediat.
177

Denumire specie
Coronella austriaca
(Sarpe de alun)
Vezi fig. nr. 10.5.1.4-9
Natrix natrix (Sarpele

de casa)
Vezi fig. nr. 10.5.1.410
Raspandire/Habitat
In toate regiunile tarii. Mai frecvent in Carpati si

Subcarpati.
Liziere de padure, raristi, luminisuri, taluzuri cu
arbori si tufe, regiuni pietroase si stancoase cu
vegetatie de acoperire, buruienisuri, uneori si in
paduri umede sau chiar pe dune de nisip, de la
nivelul marii pana la 1500 m altitudine.
In toate regiunile tarii. In jurul mlastinilor, baltilor,

lacurilor, apelor curgatoare, in paduri, la camp sau
in zonele lipsite de vegetatie.
Caracteristici
vegetatiei prin pasunarea oilor, caprelor si vitelor.
Unele populatii grav amenintate (Comana,
Snagov, Canaraua Fetei).
Lungime 65-75 cm.
Coloratia dorsala, la mascul, galbena/rosie cafenie,
la femela cenusie cafenie pana la maslinie.
Ventral, la mascul, galbena/rosie-galbena, la
femela-cenusie. Lateral o dunga cafenie.
Hrana: carabusi, soparle mici, pui de serpi, rar
pasarele si soareci de camp.
Ierneaza din septembrie-octombrie pana in
martie-aprilie.
Vara naparleste de 4 ori.
Traieste 8 ani.
Neveninos dar agresiv.
Vulnerabil. Declin grav, datorita distrugerii,
Amenintat prin uciderea de catre localnici si prin
mortalitatea in traficul rutier. Unele populatii
extincte (Chitila, Baneasa), altele probabil extincte
(Craiova, Leamna).
Diurna.
Lungime 100-180 cm, in functie de sex.
Culoare verde inchis sau maroniu cu un colier
caracteristic galben, crem/portocaliu situat in
spatele capului. Culoarea poate varia de la gri
Prima acuplare in aprilie-mai, a 2 in

august. Ovovivipare, rar vivipare. Femela
depune in august si octombrie 2-15 oua.
Puii se reproduc dupa 4 ani.
Ponta este realizata de femela, in general

in lunile iunie-iulie-august, avand
aspectul unui ciorchine de 10-15 oua.
Ouale sunt ingropate la mica adancime in
solurile cu o umiditate crescuta. In
178

Denumire specie
Vipera berus
(Vipera/vipera de
munte/vipera cu
cruce/vipera neagra)
Vezi fig. nr. 10.5.1.411
Raspandire/Habitat
In Carpati, Subcarpati si Podisul Transilvaniei.

Sporadic in regiunea dealurilor Moldovei.
Pante stancoase cu arbusti, margini de paduri,
poieni, pante muntoase, paduri de foioase, amestec
sau conifere, pe sol stancos sau pietros, regiuni cu
tufisuri si pietre, mlastini si turbarii, pana la 2500 m
altitudine.
Caracteristici
pana la negru.
Hrana : broaste, pesti si rareori cu tritoni, soareci
si pasari mici.
Masculii naparlesc de 2 ori pe an, femelele o
singura data pe an, chiar inainte de depunerea
oualor.
Ierneaza intre octombrie-martie.
Traieste 13-15 ani, maxim 25 ani.
Preocupare de conservare minima. Specie inca
frecventa si local numeroasa, adaptabila,
suportand relativ bine impactul antropic, in pofida
numarului imens de exemplare ucise anual de
localnici sau in traficul rutier.
Nocturna. Foarte veninoasa.
Lungime 65-68 cm, in functie de sex.
Coloratia dorsala variatii de cenusiu, ceafa galbuie,
abdomen cenusiu/ albastrui/negricios.
Ierneaza noiembrie-decembrie.
Periclitata. Declin grav, datorita in egala masura
colectarii ilegale (pentru comercializarea veninului,
pentru cresterea in captivitate sau pentru pretinse
scopuri farmaceutice) si distrugerii, degradarii si
fragmentarii habitatului, prin despadurire,
extinderea amenajarilor rezidentiale, turistice si
industriale si a culturilor agricole; poluarea cu
pesticide si ingrasaminte; degradarea vegetatiei
prin pasunarea oilor, caprelor si vitelor.
Amenintata prin uciderea de catre localnici si prin
probabil extincte (Slanic-Moldova, Starmina),
majoritatea celor ramase grav amenintate.
functie de temperatura mediului ambiant,

ouale eclozioneaza dupa circa 10
saptamani (in lunile august-septembrie),
aparand puii cu o lungime de circa 13-20
cm, care devin rapid independenti.
Masculii ating maturitatea sexuala in jurul
varstei de 3 ani, in timp ce femelele nu
se imperecheaza pana in anul al patrulea
sau al cincelea de viata.
Prima acuplare aprilie-mai, a 2-a toamna.

Femela naste 5-20 pui in iulie
septembrie.
Acestia incep sa vaneze imediat.
179

Denumire specie
Vipera amodytes
amodytes (Vipera cu
corn banateana)
Vezi fig. nr. 10.5.1.412
Raspandire/Habitat
Caracteristici
Muntii Banatului si ai Olteniei, Tara Hategului, S

muntilor Apuseni.
Pante stancoase cu arbusti, pe maluri de apa,
paduri de foioase pe sol stancos sau pietros, regiuni
cu tufisuri si pietre, pana la 2000 m altitudine.
Lungime pana la 95 cm.

Culoare: diverse nuante de cenusiu. Rar neagra.
Hrana: rozatoare mici si soparle.
Ierneaza 2-6 luni functie de temperatura si
altitudine.
Periclitata. Declin grav, datorita in egala masura
colectarii ilegale (pentru comercializarea veninului,
pentru cresterea in captivitate sau pentru
pretinse scopuri farmaceutice) si distrugerii,
Amenintata prin uciderea de catre localnici si prin
extincte (Starmina), altele probabil disparute
practic toate cele ramase grav amenintate.
Acuplarea in aprilie-mai.
In august-septembrie femelele dau
nastere unui numar 10-20 pui.
180

Fig. nr. 10.5.1.4-7

Podarcis muralis
Fig. nr. 10.5.1.4-8

Anguis fragilis
Fig. nr. 10.5.1.4-9

Coronella austriaca
Fig. nr. 10.5.1.4-10

Natrix natrix
Fig. nr. 10.5.1.4-11

Vipera berus
Fig. nr. 10.5.1.4-12

Vipera amodytes amodytes
Pasari
In total, de-a lungul sectorului de drum din parc, au fost identificate 44 de specii, unele din ele fiind
protejate de diferite conventii, directive, acte normative. Speciile de pasari identificate pe sectorul de
drum care face obiectul acestui proiect sunt urmatoarele:
Actitis hypoleucos (Fluierar-de-munte)
Anthus trivialis (Fasa-de-padure)
Aquila chrysatos (Acvila-de-munte)
Buteo buteo (Sorecar comun)
Coccothraustes coccothraustes (Botgros)
Carduelis chloris (Florinte)
Cinclus cinclus (Pescarel negru)
Columba oenas (Porumbel-de-scorbura)
Corvus corax (Corb)
Cuculus canorus (Cuc)

181

Delichon urbica (Lastun-de-casa)
Dendrocopos major (Ciocanitoare-pestrita-mare)
Dryocopus martius (Ciocanitoare neagra)
Erithacus rubecula (Macaleandru)
Falco peregrinus (Soim calator)
Ficedula albicollis (Muscar gulerat)
Ficedula parva (Muscar mic)
Fringilla coelebs (Cinteza)
Garrulus glandarius (Gaita)
Hippolas icterina (Frunzarita galbena)
Lanius collurio (Sfrancioc rosiatic)
Motacilla alba (Codobatura alba)
Motacilla cinerea (Codobatura-de-munte)
Oriolus oriolus (Grangur)
Parus ater (Pitigoi-de-bradet)
Parus caeruleus (Pitigoi albastru)
Parus cristatus (Pitigoi motat)
Parus major (Pitigoi mare)
Parus palustris (Pitigoi sur)
Phoenicurus ochruros (Codros-de-munte)
Phylloscopus collybita (Pitulice mica)
Picus canus (Ghionoaie sura)
Picus viridis (Ghionoaie verde)
Ptyonoprogne rupestris (Lastun-de-stanca)
Pyrrhula pyrrhula (Mugurar)
Regulus regulus (Ausel-cu-cap-galben)
Sitta europaea (Ticlean)
Streptopelia decaocto (Gugustiuc)
Sylvia atricapilla (Silvie-cu-cap-negru)
Sylvia communis (Silvie-de-camp)
Sylvia curruca (Silvie mica)
Troglodytes troglodytes (Ochiuboului)
Turdus merula (Mierla)
Turdus philomelos (Sturz cantator).

182

6 din cele 44 de specii apar in anexa I a Directivei Consiliului Europei 74/409/CEE si se numara
printre motivele petru care Parcul National Domogled Valea Cernei a fost declarat SPA.
A091 Aquila chrysaetos (vezi fig. nr. 10.5.1.4-13)
A236 Dryocopus martius (vezi fig. nr. 10.5.1.4-14)
A103 Falco peregrinus (vezi fig. nr. 10.5.1.4-15)
A321 Ficedula albicollis (vezi fig. nr. 10.5.1.4-16)
A320 Ficedula parva (vezi fig. nr. 10.5.1.4-17)
A 338 Lanius collurio (vezi fig. nr. 10.5.1.4-18)
Alta specie importanta pentru SPA, identificata pe traseu e Picus canus (vezi fig. nr. 10.5.1.4-19).
4 din cele 44 de specii se gasesc in anexa II a Directivei Consiliului Europei 92/43/CEE si se

numara printre motivele pentru care Parcul National Domogled Valea Cernei a fost declarat
SCI:
Aquila chrysaetos
Dryocopus martius
Lanius collurio
Corvus corax (vezi fig. nr. 10.5.1.4-20).
Nota (conform Studiului de biodiversitate DN 66A km 47+600-66+204 Campu lui Neag-
Cerna, realizat de Universitatea Timisoara in anul 2008): din aceste 11 specii, cu exceptia acvilei-demunte (Aquila
chrysaetos) observata zburand deasupra crestelor Turcineasa si Alunu si un singur
survol al corbilor (Corvus corax) si a soimului calator (Falco peregrinus) peste Stanca Rosie, restul
speciilor de pasari au fost identificate la capatul traseului DN 66A si anume in zona puternic antropizata
de la extrema nordica a lacului Iovanu. Ele nu sunt particulare traseului majoritar DN 66A km
47+600 km 66+ 204, ca atare nu intrevedem un posibil impact direct asupra lor cum nici
asupra prezentei lor in sit.
O prezenta notabila pe lista speciilor observate este Ptyonoprogne rupestris (lastunul-de-stanca),
hirundinid legat de habitatele stancoase si identificat cu intreruperi la Stanca Rosie (coordonate GPS: N
4501322,5; E 2204933,1); iesindurile si asperitatile verticalei formatiunii sunt locuri de scurta
stationare pentru lastunii stolului ca de altfel toate celelalte stanci, in parte circumscrise abruptului din
preajma. In ceea ce priveste soimul calator (Falco peregrinus), cele doua exemplare identificate au fost
observate o singura data in amonte de Stanca Rosie (conform Studiului de biodiversitate DN 66A
km 47+600-66+204 Campu lui Neag-Cerna, realizat de Universitatea Timisoara in anul 2008).

Descrierea celor 44 de specii este in tabelul nr. 10.5.1.4-3.
183

Fig. nr. 10.5.1.4-13

Aquila chrysaetos
Fig. nr. 10.5.1.4-14

Dryocopus martius
Fig. nr. 10.5.1.4-15

Falco peregrinus
Fig. nr. 10.5.1.4-16

Ficedula albicollis
Fig. nr. 10.5.1.4-17

Ficedula parva
Fig. nr. 10.5.1.4-18

Lanius collurio
Fig. nr. 10.5.1.4-19

Picus canus
Fig. nr. 10.5.1.4-20

Corvus corax
184

Tabel nr. 10.5.1.4-3: Descrierea speciilor de pasari de pe sectorul de drum din Parcul National Domogled-Valea Cernei
Denumire specie
Raspandire/Habitat
Caracteristici
Cuibaritul
Actitis hypoleucos (Fluierar-demunte)
De-a lungul apelor de munte

pana in etajul coniferelor.
Cuibul pe sol de-a lungul apei, o mica scobitura sau

uneori foloseste un cuib parasit.
Depune 3-5 oua in mai.
Un cuibarit pe an.
Clocesc ambii parinti 20-23 zile.
Puii devin independenti dupa 28-30 zile.
Anthus trivialis (Fasa-depadure)
In regiuni deschise, aride si

nisipoase cu vegetatie joasa.
Prefera marginile padurilor si
poienilor de foioase.
Lungime 19 cm.
Dorsal brun maslinie, ventral alb.
Oaspete de vara ce cuibareste la noi.
Intalnita intre aprilie si septembrie.
Hrana: larve, insecte, etc.
In declin datorita distrugerii habitatelor
pt cuibarit.
Lungime: 15-17 cm.
Partea superioara brun-ruginie, piept
galbui cu pete maronii.
Oaspete de vara ce cuibareste la noi si
pasare de pasaj.
Intalnite intre martie si octombrie.
Hrana: insecte, artropode, gasteropode
mici, seminte.
Aquila chrysaetos (Acvila-demunte)
Muntii Carpati.
Lungime 75-92 cm.

Culoare inchisa cu o tenta galbuiecastanie pe cap si ceafa.
Sedentara. Iarna vagabondeaza
cautand hrana.
Hrana: diferite mamifere (Capreolus
capreolus, Lepus sp., Marmota, Felis
sp., Canis sp, etc.), pasari (Alaudidae,
Emberizidae, Gruidae, etc), reptile
(Vipera sp., Testudo sp., Lacerta sp,
etc), ocazional pesti (Salmo sp.),
hoituri proaspete.
Specie foarte rara. Monument al
Cuibul pe o buza de stanca, o crapatura mai mare

dintr-un perete stancos, varful unui arbore.
Construieste mai multe cuiburi pe teritoriul ales pe
care le va folosi in anii urmatori.
Depune in martie-aprilie 1-3 oua.
Clocitul dureaza 40-45 zile.
Maturitate sexuala dupa 4 ani.
Cuibul pe sol in vegetatie deasa sau sub o tufa

mica.
Depune 4-5 oua la jumatatea lui mai.
A 2-a ponta la sfarsitul lui iunie.
185

Denumire specie
Raspandire/Habitat
Caracteristici
Buteo buteo (Sorecar comun)
Muntii Carpati, zone

impadurite, coaste stancoase.
Coccothraustes coccothraustes
(Botgros/ciresar/samburar)
Raspandit peste tot pana in

etajul fagului, habitate cu
paduri rare, parcuri, prefera
carpinisurile, paltinisurile si
stejarisurile.
Lungime: 18-19.5 cm.

Spate brun, aripi cu o dunga alba,
ventral roz.
Sedentar si sedentar eratica.
Hrana: omizi, insecte, samburi de
diferite fructe, muguri, seminte.
Carduelis chloris (Florinte)
Dumbravi, liziere, zone

deschise cu copac rari,
parcuri, cimitire, pana la 1300
m.
Lungime: 14.5-15 cm.

La mascul penaj verde-masliniu, la
femela bruna.
Sedentara.
Hrana: seminte, muguri, rar insecte,
stafide, mere.
Cinclus cinclus (Pescarel

negru/mierla de apa)
De-a lungul apelor

curgatoare, repezi din zona
montana, mai sus de 1500 m.
Iarna coboara pana la
Dunare.
Lungime: 17-19 cm.

Culoare neagra-bruna, barbia, gusa si
parte din piept albe.
Sedentara.
Hrana: larve acvatice de insecte, rar
alevini de peste.
Columba oenas (Porumbel-de-
Paduri, parcuri.
Lungime: 32-35 cm.
naturii.
Lungime: 52-57 cm.
Penaj brun, ventral cu pete albe.
Sedentar.
Hrana: serpi, insecte, mamifere mici,
rar pasari, prefera hoiturile.
Cuibaritul
Cuibul in arbori batrani, la 8-23 m inaltime, pe

marginea poienilor sau pe o cornisa intr-o zona
abrupta si stancoasa.
Depune 2-4 oua in aprilie.
Cuibul in arbori (stajar, carpen, ulm, fag, plop, etc)
la 2-7 m inaltime, mai jos in pomii fructiferi.
Cuibaritul dureaza intre aprilie-iulie.
Cloceste preponderent femela 11-13 zile.
Puii devin independenti dupa 2 saptamani.
A -2 ponta in iunie, rar a 3-a.
Intre martie-iulie.
Cuibul in arbori (molid, conifer tanar, carpen, tuia,
tei) sau vita de vie, intre 1.5-4 m inaltime.
Prima ponta de 3-7 oua la sfarsitul lui aprilie.
Cloceste femela 13-14 zile. A 2-a ponta la sfarsitul
lui iunie. Clocitul dureaza 12 zile.
Puii devin independenti dupa mai mult de 2
saptamani.
Intre martie-iunie.
Cuibul in peretii malurilor intre radacini, in spatele
cascadelor, intr-o crapatura de stanca sau in
scorburi din malul apei, pana la 2.5 m inaltime.
Depune 4-6 oua. Prima ponta in martie. Femela
cloceste 15-17 zile. 2 ponte/an.
Puii devin independenti dupa 25 zile.
Cuibarit martie-iulie.
186

Denumire specie
Raspandire/Habitat
scorbura)
Corvus corax (Corb)
Campie, zone colinare,

munte. Amplitudine ecologica
foarte mare.
Cuculus canorus (Cuc)
Specie destul de comuna in

toate tipurile de habitate, mai
ales in paduri, de la campie
pana la munte.
Evita locurile populate de om,
fiind destul de sperios.
Delichon urbica (Lastun-decasa)
In toata tara.
Prefera zonele cu vegetatie
joasa cum sunt pasunile, in
apropierea apelor, dar este
intalnita si in zona muntoasa
si in zonele urbane care nu
sunt foarte poluate.
In toate padurile de foioase,
Dendrocopos major
Caracteristici
Cuibaritul
Cenusiu-albastrui cu dungi negre.

Oaspete de vara ce cloceste in tara si
pasare de pasaj. Intalnita intre
februarie-noiembrie.
Hrana: seminte, fructe, nevertebrate
mici.
Lungime: 63-72 cm.
Penaj negru.
Sedentar.
Hrana: insecte, viermi, melci, mici
mamifere, oua, pui de pasari, hoituri,
seminte, ghinda, fructe.
Monument al naturii.
Lungime 31.5-38 cm.
Culoare cenusie, uneori roscat-ruginie.
Oaspete de vare clocitoare in tara si
pasare de pasaj.
Intalnita martie/aprilieaugust/septembrie.
Hrana: omizi si exceptional insecte.
Cuibul in scorburile din arbori, in gauri din pereti

calcarosi sau in cuiburi abandonate de Cioara griva
sau Cotofana, la inaltimi de 4-20 m.
Depune 1-3 oua. Clocesc ambii parinti 16-18 zile.
Puii independenti dupa 34-37 zile.
Lungime: 12.5-14.2 cm.

Dorsal negru albastrui, ventral alb.
Oaspete de vara ce cloceste aici si
pasare de pasaj.
Intalnita martie/aprilie-septembrie.
Hrana: insecte.
Lungime 20-26 cm
Cuibul in arbori batrani sau pe o cornisa intr-un

perete abrupt din zona montana. Il pastreaza mai
multi ani.
Depune 4-6 oua in februarie-aprilie/ineputul lui
mai.
Cloceste femela cca. 21 de zile.
Paraziteaza cuiburile, depunandu-si ouale in
cuiburile altor pasari, cate un ou in fiecare cuib.
Depune oua pana in iulie.
Cuiburile apartin mai ales urmatoarelor specii:
codobatura alba, macaleandru, fasa de lunca, silvie
de campie, lacari, muscar sur. Fiecare femela isi
alege o anumita pasare-gazda, in functie de
culoarea oualor.
Puiul eclozeaza dupa 12 zile. Devine independent
dupa 20-23 zile.
Cuibul sub stresinile caselor, biserici, pereti abrupti
stancosi din afara localitatilor.
Depune, in mai, 4-5 oua. Clocesc ambii parinti 1415 zile.
Cuiburile si le sapa in trunchiurile arborilor la 3-26
187

Denumire specie
Raspandire/Habitat
Caracteristici
Cuibaritul
(Ciocanitoare-pestrita-mare)
pana in zona conifereleor.
m.
Depune 4-7 oua in a 2 jumatate a lui aprilie.
Clocesc ambiipartenei 14-15 zile.
Dryocopus martius
(Ciocanitoare neagra)
In Carpati, Dobrogea si Delta

Dunarii.
Paduri masive si compacte
(chiar cu area discontinuu) de
fagacee, conifere si mixte.
Erithacus rubecula
(Macaleandru)
In toata tara, de la campie la

munte.
Falco peregrinus (Soim calator)
Zone deschise de la campie si

munte.
Ierneaza in localitati pe
constructiile inalte.
Cea mai mare ciocanitoare de la noi.

Penaj tarcat, alb cu negru, cu rosu pe
ceafa si regiunea subcodala. Femela nu
are culoare rosie pe ceafa.
E sedentara.
Hrana: oua, larve, insecte, uneori
seminte si fructe.
Lungime: 44-55 cm.
Penaj negru.
Hrana: foarte variata, in functie de
sezon, varsta pasarilor si regiune.
Insecte, miriapode, seminte de
conifere.
Sedentara.
Populatii in regres datorita exploatarii
padurilor seculare, a arborilor batrani si
in special a coniferelor.
Dorsal bruna, ventral rosu portocaliu si
alb.
Sedentar migratoare si pasare de
pasaj.
Intalnita martie-octombrie/noiembrie.
Hrana: artopode, gasteropode, bobite.
Lungime: 38-55 cm.
Culoare gri-ardeziu-negricios.
Sedentar si sedentar eratic.
Hrana: pasari de marimea unei rate,
exceptional lacuste, libelule, coleoptere
mari, broaste, soparle, rozatoare,
iepuri.
Cuibaritul din prima jumatate a lui martie pana in

prima jumatate a lui mai.
Cuibul in trunchiurile arborilor, preferand lizierele
sau marginea poienilor mari. Inaltimea la care e
cuibul: 3-27 m.
Depune 3-8 oua.
Clocesc ambii parteneri 12-14 zile.
Cuibul instalat pe sol sau suspendat pana la 1.4 m.

Depune 5-7 oua in mai. A 2 ponta in iunie.
Cloceste femela 13-14 zile.
Cuibul e o adancitura in material vegetal, in copaci,

cuiburi parasite, pe o cornisa intr-o zona stancoasa
sau intr-o cladire sau turn ruinate.
Depune 3-4 oua incepand cu o 2 decada a lui
aprilie.
Clocesc ambii parteneri 28-30 zile.
188

Denumire specie
Raspandire/Habitat
Ficedula albicollis (Muscar

gulerat)
Specie destul de comuna, dar

locala, in padurile cu frunze
cazatoare sau de amestec, cu
ve-getatie luxurianta,
umbroase, adesea usor
umede.
Prefera padurile de stejar si
parcurile cu arbori batrani cu
scorburi.
Prezenta din zonele joase
pana in munti dar nedepasind
800 m altitudine.
Ficedula parva (Muscar mic)
Paduri mari de foioase (mai

ales fagete) si mixte in care
nu abunda coniferele, pana la
900 m altitudine. Prefera si
paduri rare de stejar cu
subarboret.
Fringilla coelebs (Cinteza)
Intalnita din zona de campie

pana in cea montana, in zona
coniferelor.
Caracteristici
E cel mai rapid soim.
Foarte rar datorita presiunii antropice.
Pete albe la baza cozii. Masculul
ventral portocaliu. Femela are usor
crem pe barbie si piept.
Oaspete de vara clocitoare la noi si
pasare de pasaj.
Se intalneste din aprilie pana in
septembrie.
Hrana: oua, larve, pupe si rar adulti de
insecte, uneori miriapode si paianjeni,
viermi sau seminte.
Procesul de migrare incepe la inceputul
lunii octombrie.
Dorsal brun masliniu, ventral alb
murdar.
pasare de pasaj.
Intalnita din aprilie-maiseptembrie/octombrie.
Hrana: oua, larve, insecte, miriapode,
paianjeni, viermi, bace.
Vulnerabila datorita plantatiilor
forestiere moderne.
Lungime 14.5-16.5 cm.
Mascul caramiziu roscat pe gusa, obraji
si piept, cenusiu pe cap si tartita,
cafeniu pe spate. Femela este cafenie.
Masculuii in general sedentari, femelele
Cuibaritul
Cuibul in scorburi, cuiburi parasite de ciocanitori.

Depune 5-7 oua in mai pe care le cloceste femela
12-13 zile.
Cuibul in scorburi deschise sau la bifurcatia unor

crengi groase, pana la 4 m inaltime.
Depune spre sfarsitul lui mai 4-7 oua.
Cloceste mai ales femela 13-14 zile.
Cuibul si-l face pe crengi groase, mascat de muschi

si licheni, la 1-9 m inaltime.
Depune 4-5 oua in prima jumatate a lui aprilie. A 2
ponta la inceputul lui iunie.
Cloceste doar femela 11-13 zile.
189

Denumire specie
Raspandire/Habitat
Garrulus glandarius (Gaita)
In toata tara.
In zona coniferelor pana la
2000 m, dar si se intalneste si
in zona de campie si deal,
precum si in orase.
Hippolais icterina (Frunzarita

galbena)
Paduri de foioase rare cu

tufe, parcuri si gradini mari
cu maracinisuri, pana la 1500
m altitudine.
Lanius collurio (Sfrancioc

rosiatic)
Se intalneste in zonele
deluroase cu terenuri agricole
mixte cu pasuni si pajisti din
Transilvania si Moldova. In
Tara Romaneasca este mai
rar din lipsa habitatelor
corespunzatoare.
Caracteristici
Cuibaritul
si tineretul sedentari migratori.

Hrana: seminte, muguri, flori,
nevertebrate, larve, insecte.
Lungime 33-37.5 cm.
Penaj cafeniu cu alb si albastrui la aripi.
Sedentar, sedentar eratica si pasare de
pasaj.
Hrana: artropode, melci mici, soareci,
lilieci, broaste, tritoni, soparle, serpi,
oua, pui de alte pasari, seminte, fructe.

Spate: verde-masliniu, ventral galben
sulfuriu deschis sau spre alb.
Oaspete de vara ce cloceste aici.
Intalnit aprilie/mai
august/septembrie.
Hrana: insecte, paianjeni, fructe si
bobite de Prunus sp., Sorbus sp.,
Morus sp., etc.
Specie in declin datorita presiunii
antropice.
Penaj posterior brun negricios, ventral
alb murdar.
Se hraneste cu insecte mari, pasari
mici, rozatoare, si soparle.
Oaspete de vara clocitor in tara si
pasare de pasaj.
Intalnit din aprilie/mai pana in
septembrie/octombrie.
Cuibul la 1-4 m inaltime, in coroana arborilor,

uneori in tufe sau vegetatie bogata la 30-40 cm
deasupra solului.
Cloceste predominant femela 12-14 zile. Puii devin
independenti dupa 21-27 zile.
Cuibul il face intre crengi si in desisuri, pana la

peste 2 m inaltime.
Cuibul in tufe sau arbori pe crengile laterale sau in

interiorul coroanei (la 0.6-9 m inaltime).
190

Denumire specie
Raspandire/Habitat
Motacilla alba (Codobatura

alba/ochiuboului)
In regiunile joase, pe malul

baltilor si lacurilor, inclusiv a
celor din golul alpin, pe malul
raurilor de la ses pana la
munte.
Motacilla cinerea (Codobaturade-munte)
Malul apelor curgatoare din

zona montana si
subcarpatica. Pana la 2000
m.
Oriolus oriolus
(Grangur/filomela)
Paduri din regiuni cultivate,

preferand arbori cu coroane
bogate.
Se intalneste in paduri si
livezi.
Parus ater (Pitigoi-de-bradet)
Prefera padurile de conifere

dar se intalneste si in padurile
mixte si de foioase (prefera
Quirnicee), zone cu tufe,
Caracteristici
Trecerile principale noaptea.
Pene alb cenusii, tartita, barbia si gusa
negre, partea inferioara alba.
pasare de pasaj.
Intalnita martie-septembrie/octombrie.
Hrana: insecte.
In regres datorita presiunii antropice.
Lungime:17.5-21 cm.
Penaj dorsal cenusiu, ventral galbui.
probabil oaspete de iarna.
Hrana: insecte.
Populatii in scadere datorita impactului
antropic.
Lungime 23-24 cm.
Penaj galben si negru la mascul si
verde impestritat cu alb la femela.
pasare de pasaj.
Se intalneste in aprilie-septembrie.
Hrana: insecte, fructe.
Populatii in regres datorita presiunii
antropice si a schimbarilor de clima in
locurile de origine si in cele de iernat.
Dorsal cenusiu-masliniu cu nuante
albastrui. Ventral alb cu partile laterale
galbui.
Cuibaritul
Inceputul lui mai si prima jumatate iulie.

Cuib pe sol, sub pietre, maluri.
Depune 5-6 oua la sfarsitul lui aprilie. Clocesc ambii
parinti 12-14 zile.
A 2 ponta in iunie, 4-5 oua.
Uneori si al 3-lea cuibar.
Puii devin independenti dupa mai mult de 16 zile.
Cuibul intr-o scorbura de mal, sub pietre, radacini.
Depune 4-6 oua la inceputul lui aprilie.
Al 2-lea cuibar in iunie cu 3-4 oua.
Cuibul la bifurcatia unor ramuri laterale.

Depune 4-5 oua la sfarsitul lui mai-inceputul lui
iulie.
Femela cloceste 14-15 zile.
Cuibul in scorbura, gaura dintr-un mal, perete

stancos sau cuib artifical.
In aprilie depune 7-12 oua.
Femela cloceste 14-18 zile. Puii devin independenti
191

Denumire specie
Raspandire/Habitat
Caracteristici
Cuibaritul
livezi.
Sedendara si sedentar eratica.

Hrana: seminte si insecte.
Lungime 12 cm.
Cap albastru, spate verde, pieptul si
pantecele galben-verzui.
Sedentara.
Hrana: insecte, paianjeni, seminte,
bace.
Lungime: 11-12 cm. Pe cap mot
caracteristic cu pete albe si negre.
Dorsal brun-cenusiu, ventral alb
murdar cu flancuri ruginii.
Sedentara si sedentar eratica (in iernile
foarte grele).
Hrana: insecte, paianjeni, gasteropode,
seminte si fructe de Crataegus sp.,
Rosa sp., Cornus sp., etc.
Lungime 15 cm.
Dorsal verde, partea inferioara galbenverzuie.
Sedentara si poate pasare de pasaj.
Hrana: insecte, seminte, fructe.
dupa 12-14 zile.
Parus caeruleus (Pitigoi

albastru)
Se intalneste in zone joase

umede dar si in paduri urcand
pana la nivelul coniferelor.
Parus cristatus (Pitigoi motat)
In Carpati.
Paduri de conifere, intre 7001800 m altitudine. Frecvent si
in partea superioara a
padurilor mixte.
Parus major (Pitigoi mare)
Se intalneste in toate tipurile

de padure pana in zona
coniferelor, uneori pana la
1300 m.
Frecvent in parcuri, gradini si
livezi.
Parus palustris (Pitigoi sur)
Traieste in paduri si cranguri

joase, urcand in zona de
munte pana la nivelul
padurilor de amestec.
Lungime 12 cm.
Dorsal brun-cenusiu, ventral albicios.
Sedentar.
Hrana: insecte, paianjeni, seminte.
Cuibareste in scorburi naturale sau in cuiburi

parasite de ciocanitori.
Depune 7-14 oua la sfarsitul lui aprilie si inceputul
lui mai. Al 2-lea in iunie-iulie.
Cloceste numai femela 13-16 zile.
Cuibul in scorburile arborilor partial putreziti ce se
afla in picioare, la inaltimi intre 0.7-2.5 m.
Prima ponta la sfarsitul lui aprilie-inceputul lui mai,
2-a in iunie.
Depune 5-8 oua.
Cuibareste in scorburi, crapaturi, tevile gardurilor

metalice, cuiburi artificiale, uneori la 1-8 m
inaltime.
Utilizeaza mai multi ani acelasi cuib.
Depune 8-12 oua in martie-aprilie. A 2- ponta 6-8
oua.
Puii independenti dupa 34 zile.
Cuibareste in scorburi.
Depune 7-8 oua in aprilie-mai (prima ponta). A 2-a
ponta in iunie.
Cloceste femela 14 zile.
192

Denumire specie
Raspandire/Habitat
Caracteristici
Cuibaritul
Phoenicurus ochruros (Codrosde-munte)
Peste tot pana la limita

superioara a coniferelor.
Cuibul in crapaturi din stanci, scorburi,

acoperisurile cabanelor sau caselor de fan.
Depune 4-6 oua in aprilie. A 2 ponta in iunie.
Phylloscopus collybita (Pitulice

mica)
Prefera padurile luminoase.
Picus canus (Ghionoaie sura)
De-a lungul raurilor inferioare

sin Lunca Dunarii; prefera
padurile de plop si salcie;
intalnita si in padurile de
foioase rare cu arbori batrani,
livezi, parcuri si gradini cu
arbori batrani. In lizierele
padurilor de conifere.
Intalnita in padurile de
foioase din zona de campie si
deal, parcuri si livezi cu arbori
batrani, iarna in localitati.

Culoare neagra cu coada rosie-ruginie.
Oaspete de vara ce cloceste la noi si
pasare de pasaj.
Intalnita martie-octombrie.
Antropofila.
Pene brune-verzui pe spate si cenusii
pe pantece.
Oaspete de vara clocitor la noi.
Intalnita din martie/aprilieseptembrie/octombrie.
Hrana: insecte dintre Orthoptere,
Dermaptere, Lepidoptere, etc.,
paianjeni, miriapode, rame, fructe sau
seminte de Juniperus sp., Prunus sp,
Ribes sp., etc.
Populatii in regres datorita presiunii
antropice.
Lungime: 26-33 cm.
Sedentara.
Hrana: furnici, alte insecte,mai rar
seminte si fructe.
Picus viridis (Ghionoaie verde)
Lungime 31-33 cm.

Verzuie.
Sedentara.
Hrana: insecte, viermi, seminte.
Cuib in zone montane, la marginea poienilor, pe

sol, in vegetatie bogata.
Depune prima ponta, 2-7 oua, in aprilie. A 2-a
ponta in iunie, 4-5 oua.
Cuibul in tulpina unui arbore sau in scorburi deja

existente.
Depune 5-10 oua la inceputul lui mai.
Clocesc ambele sexe 17-18 zile. Un cuibarit pe an.
Cuibul sapat in arbori, la 1-15 m inaltime.

Sedentar.
Depune 5-6 oua in aprilie-mai pe care le clocesc
ambii parinti timp de 14-19 zile.
193

Denumire specie
Raspandire/Habitat
Ptyonoprogne rupestris
(Lastun-de-stanca)
Zone montane cu pereti

abrupti, calcarosi.
Pyrrhula pyrrhula (Mugurar)
Prefera padurile de conifere si

cele mixte din Carpati, dar in
perioada rece ajunge pana la
mare.
Regulus regulus (Ausel-cu-capgalben/ausel nordic)
Paduri de conifere, dar iarna

si la campie.
Sitta europaea (Ticlean/toi)
In toata tara.
Paduri de foioase dar poate
ajunge si pana in zona
padurilor de amestec, gradini
si parcuri cu arbori batrani.
Streptopelia decaocto
Paduri rare, zone de
Caracteristici
Cuibaritul
In regres datorita distrugerii habitatelor

si a furnicularelor.
Lungime: 14-15 cm. Penaj dorsal negru
brun, ventral alb.
Oaspete de vara ce cloceste in tara.
Intalnit din aprilie/mai-septembrie.
Hrana: insecte

Penaj dorsal cenusiu cu negru, iar
ventral roz-rosiatic, in functie de sex.
Sedentara si sedentar eratica (in
octombrie-aprilie).
Hrana: seminte, muguri, bace, insecte.
Lungime 9-10 cm.
Dorsal verde-maslinie, ventral aramie.
Sedentar, sedentar eratic si oaspete de
iarna.
Hrana: insecte, paianjeni, foarte rar
seminte.
Lungime de 14 cm.
Este o pasare adaptata cataratului pe
scoarta arborilor.
Coloritul spatelui si capului este
cenusiu-albastrui, iar abdomenul
caramiziu, in diverse nuante.
Sedentara.
Hrana: insecte si alte nevertebrate
mici, rar seminte.
Lungime: 27-33 cm.
Cuibareste in prima jumatate a lui mai si iulie.

Cuibul doar in zone cu pereti abrupti, stancosi.
La sfarsitul lui mai depune 4-5 oua. Rar a 2-a
ponta.
Puii devin independenti intre 39-46 zile.
Cuibul in coroana arborilor sau in tufe mai mari, la
1-2 m inaltime.
Clocitul dureaza 12-14 zile. Puii devin independenti
dupa o luna.
2 cuibare pe an, rar 3.
Cuibul la bifurcatia unor ramuri.
Depune 7-13 oua in aprilie. 2 ponte/an.
Cloceste preponderent femela 12-17 zile.
Cuibul in scorburi, ocupand adesea cuiburi parasite

de ciocanitori.
Depune 6-9 oua in aprilie mai si le cloceste doar
femela timp de 14-15 zile.
Cuibul in coroana arborilor.
194

Denumire specie
Raspandire/Habitat
Caracteristici
Cuibaritul
(Gugustiuc)
tufarisuri, uneori si in
gradinile si parcurile mari cu
arbori batrani.
Depune 2 oua in mai pe care le clocesc ambii

parteneri 13-14 zile.
Sylvia atricapilla (Silvie-cu-capnegru)
Paduri mari cu subarboret,

lunci cu vegetatie bogata,
locuri deschise cu tufe din
zona de campie pana la 1200
m altitudine.
Sylvia communis (Silvie-decamp/silvie cu cap sur)
Locuri insorite cu tufe si

vegetatie din zona de campie
pana la 1000 m altitudine;
mai frecventa in zona
dealurilor si platourilor.
Penaj cenusiu, asemanatoare cu

porumbelul, dar mai mica.
Oaspete de vara ce cloceste in tara
fiind astfel locul de origine si pasare de
pasaj.
Se intalneste din aprilie pana in
septembrie/octombrie.
Hrana: vegetala, uneori insecte.
Dorsal brun-cenusie, ventral cenusiu
deschis.
Oaspete de vara si clocitoare aici.
Intalnita aprilie-septembrie/octombrie.
Hrana: insecte, paianjeni, bobite,
fructe.
Lungime 13-15.5 cm.
Penaj diferite nuante de brun.
Oaspete de vara clocitor in tara.
Intalnita in aprilie/maiseptembrie/octombrie.
Foarte activa, tot timpul in miscare prin
tufisuri.
Hrana: insecte, paianjeni si alte
nevertebrate, fructe si seminte.
Reduceri de populatii datorita chimizarii
agriculturii, conditiilor meteorologice,
schimbari in locurile de iernat.
Sylvia curruca (Silvie mica)
Tufarisuri dese, in gardurile

vii din gradini, in crangurile
tinere, etc. de la campie la
Lungime 12.5-14.8 cm.

Spate brun-cenusiu, ventral alb
murdar.
Depune 5-7 oua in aprilie si le clocesc ambii parinti

timp de 13-14 zile.
2 ponte/an.
Cuibul la 0.5-3 m, pe ramuri din tufe de mur, soc,

intre ferigi.
Prima ponta in mai (4-6 oua).
Depune 4-6 oua in mai. A 2 ponta in iulie.

Clocesc ambii parinti timp de 11-14 zile.
195

Denumire specie
Raspandire/Habitat
Caracteristici
Cuibaritul
munte (pana la 1800-2000 m

altitudine).
Oaspete de vara ce cloceste in tara.

Intalnita din martie/aprilie-octombrie.
Sta bine ascunsa.
Hrana: insecte, paianjeni, bobite.
Lungime 9-10.5 cm.
Penaj cafeniu-roscat cu striatii
intunecate.
Sedentar eratica si oaspete de iarna.
Exista si populatii oaspete de vara
clocitoare in tara.
Hrana: artropode mici, miriapode,
crustacee si moluste mici.
Lungime 23.8-26 cm.
Foarte comuna.
Masculul are penajul negru, femela
cafeniu inchis.
Sedentar migratoare si pasare de
pasaj.
Hrana: artropode, melci mici, rame,
fructe, seminte, resturi alimentare de la
oameni.
Lungime 21.5-23 cm.
Spate cafeniu, piept alb roscat cu pete
intunecate, pantece alb.
Oaspete de vara clocitoare la noi si
pasare de pasaj.
Intalnita in martieseptembrie/noiembrie.
Hrana: insecte, gasteropode, viermi,
fructe mici, strugurii.
Troglodytes troglodytes
(Ochiuboului)
Padurile rare cu tufisuri,

parcurile, livezile, hatisurile cu
tufe, maracinisurile si
balariile. In Carpati pana la
1800 m altitudine.
Turdus merula (Mierla)
In padurile din zona de

campie si deal dar si in zona
montana in etajul padurilor
de foioase, zavoaiele apelor,
taieturi de paduri, gradini,
parcuri.
Turdus philomelos (Sturz

cantator)
Se intalneste in paduri si
zavoaie din zona de campie
pana in cea montana, la
peste 1300 m altitudine, in
parcuri si gradini cu tufe.
Cuibul il face pe sol, intre radacini, in crapaturi de

piatra, intr-o scorbura larga, pana la 3 m inaltime.
Depune 5-8 oua in aprilie-mai pe care le cloceste
femela 15 zile.
A 2 ponta in iunie/iulie (5 oua).
Cuibul la bifurcarea unor ramuri, in coroana

arborilor sau in crapaturi mai mari din tulpina
acestora, la 1-25 m inaltime, sub streasina caselor,
etc.
Depune 4-5 oua in aprilie, clocite de femela 14-15
zile.
Pot face 2-3 generatii de pui pe an.
Puii devin independenti dupa mai mult de 12-14
zile.
Cuibul in interiorul coloanei, langa tulpina.
Depune in aprilie 4-5 oua clocite de femela 13-14
zile.
Pot face 2-3 generatii de pui pe an.
196

Mamifere
Dintre mamiferele mari (ierbivore si carnivore) al caror teritoriu este intersectat de DN 66A am
identificat urmatoarele specii:
Cervus elaphus (cerb)
Ursus arctos (urs)
Sus scrofa (mistret)
iar dintre cele mici:
Glis glis (parsul mare/mihus)
Clethrionomys glareolus (soarece scurmator, soarece rosu)
Crocidura suaveolens (chitcanu mic cu dinti albi).
Cea mai abundenta specie intalnita a fost Cervus elaphus, pentru acesta identificandu-se un numar de
26 trecatori. Acestea sunt folosite ocazional si de Sus scrofa. Doua din aceste trecatori sunt localizate in

Ursus arctos are o singura trecatoare care intersecteaza drumul, aceasta este localizata in Parcul
National Domogled Valea Cernei.
Pozitia acestora este figurata pe Planul de situatie nr. 17 precum si in tabelul nr 3 din Studiu de
biodiversitate DN 66A km 47+600-66+204 Campu lui Neag-Cerna, realizat de Universitatea

Timisoara in anul 2008.
Pana in prezent, nu au fost realizate studii de amploare privind micromamiferele strict in zona
adiacenta drumului datorita faptului ca acestea, in mod obisnuit, sunt greu de observat in zone unde
prezenta umana se face simtita asa evident (in prezent drumul este utilizat pentru transporturi
forestiere, iar zgomuotul produs de vehicule tine la distanta micromamiferele). Totusi pe teritoriul
parcului National Domogled-Valea Cerenei si in muntii apropiati (Retezat, Tarcu), in habitate similare au
fost efectuate astfel de cercetari (Duma 2006, Benedek 2006).
In urma acestora s-au colectat din habitate similare celor strabatute de DN 66A si urmatoarele specii de
micromamifere:
Erinaceus concolor (ariciul rasaritean)
Talpa europaea (cartita, sobol)
Sorex araneus (chitcan de ogor)
Sorex minutus (chitcan mic)
Sorex alpinus (chitcan de munte)
Neomys fodiens (chitcan de apa)
Neomys anomalus (chitcan de apa)
Sciurus vulgaris (veverita)
Eliomys quercinus (pars de stejar)
Muscardinus avellanarius (pars de alun)
Pitymys subterraneus (soarece subpamantean)
Apodemus sylvaticus (soarece de padure)
Apodemus
flavicollis
(soarece
de
Descrierea acestor mamifere este in tabelul nr. 10.5.1.4-4.
padure,
soarece
gulerat).
197

Tabel nr. 10.5.1.4-4: Descrierea mamiferelor de pe traseul DN 66A

Denumire specie
Cervus elaphus (cerb)
Vezi fig. 10.5.1.4-21
Ursus arctos (urs)

Vezi fig. 10.5.1.4-22
Sus scrofa (mistret)

Vezi fig. 10.5.1.4-23
Glis/ Myoxus glis (parsul

mare/cenusiu/mihus)
Raspandire/Habitat
Caracteristici
Reproducere
In Carpati. Prefera poienile

padurilor de foioase, dar intra si
in padurile de conifere, iar
uneori depaseste limita padurilor
de brad. Se intalneste si la
campie.
Brun roscat.
Masculii au greutati cuprinse intre 180-300 kg,
iar ciutele ajung doar la 80-150 kg.
Masculii pierd coarnele la inceputul fiecarei luni
martie.
Longevitatea cerbului este apreciata in libertate
la cca 18-20 ani, poate atinge 30 ani.
Ierbivor.
Vulnerabil datorita alterarii ecosistemelor si
presiunii antropice.
Se afla in Cartea Rosie a vertebratelor din
Romania.
Masculul greutatea medie de 200-440 kg.
Femelele sunt ceva mai mici.
Brun-cenusie, brun inchisa pana la negru.
Hrana: omnivor
Longevitate 25-30 ani in libertate.
Vulnerabil datorita braconajului, distrugerii
habitatului.
Romania.
Omnivor.
Culoarea diverse nunate de brun pana la
negru.
Greutatea vierilor 250 de kg.
Virsta medie in libertate este de 15-16 ani.
Preponderent nocturn.
Lungime: 16-18 cm.
Greutate 80-120 g.
Perioada de rut incepe la jumatatea

lui septembrie.
Gestatia dureaza 235 zile.
Vitelul se naste in mai-iunie.
Alaptarea dureaza 4-6 luni.
Femelele ating mjaturitatea sexuala la
28 luni, masculii in al 2-lea an de
viata.
In Carpati. Zone impadurite, dar

si locuri deschise, cu tufisuri,
stancarii, terenuri accidentate.
Din Delta Dunarii pana in golul

alpin, in paduri. Mari densitati in
zona colinara si in luncile
raurilor.
Paduri de foioase, preferandu-le

pe cele de stejar, dar si de fag,
Imperechere: mai-iulie.
Fecundarea: octombrie-noiembrie.
Gestatie de 7-8 luni.
Fata in ianuarie-februarie, 1-3 pui.
Puii independenti dupa 2 ani.
Maturitatea sexuala 4-6 ani.
Perioada de reproducere: septembrie

pina in ianuarie.
Gestatia dureaza 17 saptamani.
Se nasc 5 - 10 purcei care devin
independenti in noiembrie anul
urmator.
Reproducerea mai-iulie, rareori au loc
2 reproduceri pe an.
198

Denumire specie
Raspandire/Habitat
Vezi fig. 10.5.1.4-24
pana in 1000 m altitudine.

Deasemenea, zone cu stancarii
sau cu formatiuni carstice.
Clethrionomys glareolus (soarece

scurmator/soarece rosu)
In toata tara.
Gauri subterane si putin adanci,
pe sub pietre, prin scorburile de
la baza arborilor, prin gradini, in
paduri de deal si de munte.
Locurile deschise, liziera
padurilor, vegetatia ruderala,
gardurile vii, tufisurile, de-a
lungul drumurilor, gradinile.
In mediul rural intra si in
pivnite/beciuri sau pe langa
case.
Nu depaseste 500-700 m
altitudine.
Paduri deschise, baraganuri,
tufisuri, gradini, livezi, orase,
parcuri.
Vezi fig. 10.5.1.4-25
Crocidura suaveolens (chitcanu

mic cu dinti albi/ chitcanul de
gradina).
Vezi fig. 10.5.1.4-26
Erinaceus
rasaritean)
concolor
(ariciul
Vezi fig. 10.5.1.4-27
Talpa europaea (cartita, sobol)

Vezi fig. 10.5.1.4-28
Peste tot, de la ses la munte,

pana la 2000 m.
Traieste numai subteran.
Caracteristici
Reproducere
Blana cenusie cu alb.

Vulnerabil datorita taierii arborilor scorburosi si
prinderea in capcane a indivizilor din podurile
caselor.
Longevitate in libertate: 4 ani.
Romania
Lungime: 90-115 mm.
Greutatea 15-25 g.
Hrana: fructe, graunte, coaja si ramurile
arborilor tineri.
Gestatia 30 zile, 3-6 pui/nastere.

Maturitatea sexuala e atinsa dupa
hibernare.
Coloratia foarte variata, cenusie, bruna sau

roscat-galbuie.
Lungimea: 58 cm
Greutate: 3-11 g.
Hrana: insecte si mici batracieni
Longevitate: 18 luni.
Vulnerabil datorita distrugerii habitatelor.
Romania.
Lungime: 35 cm
Blana, dorsal, sub forma de tepi.
Hrana: rame, melci, diferite insecte, pui si oua
de pasari sau mici
rozatoare.
Hiberneaza octombrie/noiembrie-martie/aprilie.
Lungime: 125-165 cm.
Culoare cafenie intunecata.
Cel putin 2 perioade de reproducere.

Gestatia: 28-30 zile.
2-6 pui/nastere.
Reproducerea
din
martie-aprilie.
Femela naste cate 5-8 pui, de 3-4 ori
pe an.

In mai -septembrie, femela naste 7-8
pui.
Femela naste 3-7 pui primavara.
199

Denumire specie
Sorex araneus (chitcan de ogor)
Vezi fig. 10.5.1.4-29
Sorex minutus (chitcan mic)

Vezi fig. 10.5.1.4-30
Sorex alpinus (chitcan de munte)

Vezi fig. 10.5.1.4-31
Neomys fodiens (chitcan de apa)

Vezi fig. 10.5.1.4-32
Neomys anomalus (chitcan de

apa/de mlastina)
Raspandire/Habitat
Terenuri umede, cu vegetatie
bogata, in tufisurile de arbusti,
in zonele cu muschi din padurile
de campie, deal si munte (zona
cu Pinus montana, Retezat,
1950 m). Toamna se intalneste
prin gradini si in apropierea
locuintelor.
Pajistile si gradinile de la ses,
deal si munte.
In Transilvania, Moldova.
Zone umede cu torenti, mlastini
din padurile montane, la
altitudini de 700-1500 m.
Nu intra in apa dar isi sapa
galeriile in malurile raurilor sau
pe marginea baltilor.
Raurile limpezi si marginile de

iazuri cu ierburi inalte, lastarisul
din luncile cursurilor de apa.
Populeaza si frunzarul,
gramezile de vreascuri, spatiile
dintre radacinile arborilor de pe
malul apelor.
Zone umede, de la nivelul
campiei pana la 2500 m
Caracteristici
Reproducere
Lungime: 65-80 mm.

Greutatea 7-12 g.
Dorsal cafeniu. Abdomenul alb-cenusiu.
Hraneste cu diferite insecte, viermi, dar si cu
proprii pui.
Reproducerea prin mai-iulie, femela

nascand 5-10 pui.
Lungime: 50-60 mm.

Greutatea 3-5 g.
Cafeniu cu alb-cenusiu.
Reproducerea: aprilie-august.
Gestatia: 3 saptamani.
Naste 2-8 pui.
Pot avea 5 serii de pui/an.
Reproducerea in aprilie si iulie.
4-6 pui/nastere.
Maturitate sexuala: iulie-august (pt
puii nascuti in mai) si primavara
anului urmator (pt puii nascuti in
iulie).
Lungime: 62-75 mm.

Greutatea: 6-10 g.
Cenusiu.
Hrana: viermi, rame, insecte.
Longevitate: 18-24 luni.
Vulnerabil datorita distrugerii habitatelor, prin
pasunat, actiuni de defrisare extinsa si poluare.
Romania.
Lungime: 72-96 mm.
Greutate: 15-19 g.
Cafeniu/negru cu alb.
Periclitat datorita deteriorarii habitatelor mai
ales prin poluarea apelor din care isi procura
hrana.
Romania.
Lungime: 75-80 mm.
Greutate: 11-17 g.
Reproducerea intre jumatatea lunii

aprilie-septembrie/octombrie.
2/mai multe perioade de
reproducere/an.
Gestatia 20 zile.
5-8 pui/nastere.
2 perioade de reproducere/an:
primvara (dupa ce temperatura
200

Denumire specie
Raspandire/Habitat
Vezi fig. 10.5.1.4-33
altitudine.
Sciurus vulgaris (veverita)
Padurile de foioase si conifere.
Vezi fig. 10.5.1.4-34
Eliomys quercinus (pars

stejar/de ghinda/de gradina)
de
Prefera padurile de foioase si in

amestec cu coniferele, locuri cu
stancarii si tufisuri, terenuri
cultivate.
Muscardinus avellanarius (pars de

alun/rosu)
Prefera padurile de foioase; mai

frecventa in liziere, in tufele de
aluni si in tufisurile de pe
marginea drumurilor, intre
paduri si terenuri cultivate.
Vezi fig. 10.5.1.4-35
Vezi fig. 10.5.1.4-36
Caracteristici
Cafeniu-alb.
Longevitate: 18 luni.
Periclitata datorita distrugerii habitatului prin
poluarea solului, defrisari, pasunat.
Romania.
Lungime: 200-300 mm.
Greutatea 250-400 g.
Blana rosu caramiziu la cafeniu intunecat si
negru.
Hrana: seminte de conifere, ghinda, nuci,
alune, jir, muguri, fructe, din care isi face
rezerve si pentru iarna; uneori consuma oua si
pui de pasarele.
Lungime: 120-140 mm.
Greutatea 60-120 g.
Sur-albicios.
Longevitate: 5-6 luni.
Vulnerabil datorita defrisarilor si distrugerii
habitatelor, lipsa scorburilor pe timp de vara si
pt hibernare.
Romania.
Lungime: 60-80 mm.
Greutatea 15-25 g.
Longevitate: 4 ani.
Dorsal rosie-galbuie, ventral galbuie-albicioasa.
Vulnerabil datorita perturbarii habitatelor
preferate si vechimea reprezentantilor familiei
gliride.
Reproducere
nocturna e in jur de 00C) si in iulieaugust.
4-6 pui/nastere.
Reproducerea: martie - toamna.

Femela naste 3-8 pui in 1-3 serii.
Imperecherea aprilie-mai.
Gestatia 22-28 zile.
4-6 pui/nastere.
Maturitatea sexuala in al 2-lea an.
Imperecherile: una dupa iesirea din

hibernare, a 2-a toamna.
3-5 pui/nastere.
Maturitate sexuala: in al 2-lea an.
201

Denumire specie
Pitymys subterraneus (soarece

subpamantean)
Raspandire/Habitat
Vezi fig. 10.5.1.4-38
In Carpati. Mai mult subteran.

Paduri de stejar, pin, livezi
umede, poieni cu ierburi dese.
Zone impadurite, mai ales
stejaris si faget. Mai rar conifere
si gradini.
Apodemus flavicollis (soarece de

padure, soarece gulerat).
In zona padurilor de stejar, fag

si conifere.
Vezi fig. 10.5.1.4-37
Apodemus sylvaticus (soarece de

padure)
Vezi fig. 10.5.1.4-39
Caracteristici
Romania.
Greutate: 13-25 g.
Dorsal cenusiu, ventral alb-cenusiu.
Greutatea 18-25 g.
Alb-roscat.
Hrana: seminte, fructe, cereale.
Nocturn.
Greutatea 20-45 g.
Galben-portocaliu cu alb.
Nocturn.
Hrana: ghinda, jir, alune.
Reproducere
Reproducere martie/aprilieseptembrie.
2-4 pui de 2-3 ori pe an.
Aprilie-octombrie.
4-6 pui de 3-4 ori pe an.
Martie-septembrie.
2-5 generatii de 4-7 pui.
202

Fig. 10.5.1.4-21
Cervus elaphus
Fig. 10.5.1.4-23
Sus scrofa
Fig. 10.5.1.4-25
Clethrionomys glareolus
Fig. 10.5.1.4-22
Ursus arctos
Fig. 10.5.1.4-24
Glis glis
Fig. 10.5.1.4-26
Crocidura suaveolens
Fig. 10.5.1.4-27
Fig. 10.5.1.4-28
Erinaceus concolor
Talpa europaea
203

Fig. 10.5.1.4-29
Fig. 10.5.1.4-30
Sorex araneus
Sorex minutus
Fig. 10.5.1.4-31
Fig. 10.5.1.4-32
Sorex alpinus
Neomys fodiens
Fig. 10.5.1.4-33
Fig. 10.5.1.4-34
Neomys anomalus
Sciurus vulgaris
Fig. 10.5.1.4-35
Fig. 10.5.1.4-36
Eliomys quercinus
Muscardinus avellanarius
204

Fig. 10.5.1.4-37
Fig. 10.5.1.4-38
Pitymys subterraneus
Apodemus sylvaticus
Fig. 10.5.1.4-39
Apodemus flavicollis
10.5.2. Surse de poluare, impactul asupra biodiversitatii, masuri de reducere a impactului

Pentru identificarea habitatelor si speciilor existente de-a lungul tronsonului DN 66A Km 47+600 Km
66+204, a zonelor pe unde in prezent animalele traverseaza drumul, pentru evaluarea impactului
drumului asupra acestora si stabilirea masurilor de diminuare a impactului negativ a fost elaborat de
catre specialistii de la Universitatea din Timisoara un Studiu de biodiversitate DN 66A km
47+600-66+204 Campu lui Neag-Cerna.

Pentru a putea identifica corect impactul produs de diferiti factori
antropici asupra ecosistemelor
traversate de DN 66A s-a aplicat modelul DPSIR (forte motricepresiunestareimpactraspuns)

dezvoltat de catre Agentia Europeana de Protectia Mediului in 2001.
205

D
(drivers/forte
motrice)
R
(raspuns)
CN
SSE
P
(presiune)
I
(impact)
S
(stare)
Fig.10.5.2-1 - Structura modelului DPSIR (adaptare dupa EEA/R20/2001 si A. Vadineanu, 2004)

Nota:
-
CN (capitalul natural)-e reprezentat de sisteme ecologice naturale, seminaturale si partial cele

antropizate (agrosisteme, ferme piscicole, etc).
SSE (sisteme socio-economice)-sunt reprezentate de sistemele ecologice proiectate si construite

(ecosisteme urbane, rurale, complexe industriale, sisteme de transport, etc)
Sursele si emisiile de poluanti (Fortele motrice/drivers-D)

Fortele motrice care influenteaza starea ecosistemelor pot fi naturale (clima, hidrologia) sau antropice
(diferite activitati umane). In cazul nostru importante sunt in primul rand cele antropice.
In perioada de executie a lucrarilor:

-
Traficul de santier pentru transportul materialelor si al muncitorilor la punctele de lucru. Rezulta

emisii de noxe (NOX, SOX, CO, metale grele, pulberi), praf, zgomot.
Activitatile din frontul de lucru desfasurate prin intermediul utilajelor si mijloacelor de costructii. Se
produc emisii de noxe (NOX, SOX, CO, metale grele, pulberi), praf, zgomot.
De la functionarea statiilor de asfalt, mixturi bituminoase, beton si sortare agregate naturale rezulta
praf, zgomot precum si noxe (NOX, SOX, CO, metale grele, pulberi).
In urma incidentelor si accidentelor de pe santier pot rezulta scurgeri de combustibili, uleiuri.

206

Deseuri de constructie si menajere.
In perioada de functionare:
-
Traficul rutier. Se produc emisii de noxe (NOX, SOX, CO, metale grele, pulberi), praf, zgomot.
Stationarea si/sau parcarea autovehiculelor. Rezulta zgomot, praf, deseuri menajere si potential
periculoase (scurgeri de uleiuri, carburanti), noxe.
Accidente rutiere in urma carora pot rezulta deseuri, scurgeri de carburanti si de uleiuri.
Presiunea (P)
Canalele sau caile prin care fortele motrice actioneaza, respectiv, presiunea care se exercitata reciproc
si se propaga in, din sau in afara ecosistemelor sunt receptorii directi (troposfera, componenetele
unitatilor
hidrogeomorfologice
(sol/litosfera/sedimente
si
populatiile/speciile, modulele trofodinamice (lanturile trofice)) sau
masa
de
apa),
biocenozele,
receptorii indirecti cum sunt
calitatea vietii si metabolismul sistemului economic.

De interes pentru scopul nostru, evaluarea impactului asupra biodiversitatii sunt receptorii directi.
Comportamentul si circuitul unui compus chimic la nivelul ecosistemelor implica fenomene de transfer,
transformare, acumulare si concentrare.
Prin intermediul troposferei poluantii ajung la distante considerabile fata de sursa de emisie, distanta
depinzand de circulatia curentilor atmosferici, intensitatea si durata vantului, masa substantelor
chimice. Noxele si praful emise in atmosfera ajung pe suprafata solului si a vegetatiei fie prin depunere
directa fie prin intermediul precipitatiilor care in unele cazuri (la concentratii ridicate de SO2 si NOX) pot
fi acide. In acest caz substantele poluante in suspensie sau dizolvate pot ajunge atat in subsol cat si in
apele de suprafata si subterane.
Prin spalarea de catre precipitatii a suprafetelor foliare pe care sunt depuse diferite substante poluante
acestea ajung deasemenea pe suprafata solului, subsolului sau in apele de suprafata si subterane.
In cadrul modulelor trofodinamice are loc procesul de bioacumulare si astfel concentratia poluantilor
creste.
Deoarece traficul estimat pe acest tronson este redus (450 VF/zi), emisiile din timpul operarii sunt
foarte mici si nu depasesc nivelul maxim admisibil.
Starea de referinta (S)
Datorita drumului forestier deja aflat in exploatare, a exploatarilor forestiere care pe alocuri sunt
deosebit de agresive, cu taieri rase pe anumiti versanti, a existentei unor stane, ecosistemele traversate
207

de DN 66A sunt alterate in limite mai mari sau mai mici, fara a le fi totusi depasita capacitatea de
suport. Vegetatia din imediata apropiere a drumului este puternic antropizata.
Impactul (I)
Comportamentul poluantilor intr-un ecosistem poate fi asociat cu efectele toxice in diferite grade pentru
toate sau numai pentru unele componenete biologice si respectiv cu simplificarea biodiversitatii si cu
deteriorarea patrimoniului genetic, inclusiv al populatiei umane.
Modernizarea DN 66A nu va avea per ansamblu un impact negativ semnificativ asupra calitatii
biodiversitatii din zonele traversate datorita:
-
Traficului redus (450 VF/zi);
Pastrarii continuitatii rutelor de migrare;
Protejarii locurilor de reproducere a amfibienilor;
Masurilor de reducere si de compensare a impactului.
Impactul asupra biodiversitatii in perioada de constructie

Impactul potential negativ din perioada de constructie este pe termen scurt (doar pe durata lucrarilor
de executie a drumului-maxim 24 luni lucratoare. Fiind zona de munte se lucreaza doar 5-6 luni/an in
functie de conditiile meteorologice).
-
Alterarea unor servicii si resurse oferite de catre ecosisteme cum sunt: compozitia chimica si
calitatea atmosferei, hidrosferei si solului cauzata de emisiile de noxe si praf;
Alterarea productivitatii biologice cauzata de emisiile de noxe si de defrisari;
In ceea ce priveste efectul diverselor noxe asupra biodiversitatii, din studiile de ecotoxicitate
realizate de diverse universitati si institutii reiese ca gradul de poluare depinde de: tipul
carburantului, viteza de circulatie, circulatia in rampa, de circulatia maselor de aer, temperatura,
intensitatea vantului etc.
NOx
Efectul nociv al NOx se resimte pana la o distanta de 200 m de o parte si de alta a sectorului de
drum, aproximativ 250 m circular in zona organizarii de santier si circa 300 m in zona gropilor de
imprumut atunci cand sunt exploatate. In cazul actiunii cumulate ale oxizilor de azot cu materiile in
suspensie aceste distante se modifica astfel: 100 m de o parte si de alta a sectorului de drum, 300
m circular in zona organizarii de santier
Oxizii de azot pot provoca leziuni ale suprafetei foliare, leziuni inflamatorii si maladii respiratorii. De
asemenea, diferitele combinatii ale azotului ajuns in apele de suprafata provoaca, alaturi de alti
compusi, eutrofizarea acestora cu efect direct asupra florei si faunei acvatice.
208

SOx
Gradul de poluare al oxizilor de sulf depinde de tipul de combustibil, circulatia maselor de aer,
temperatura, intensitatea vantului, etc. Efectul nociv al oxizilor de sulf se manifesta pana la o
distanta de 200 m circular in zona organizarii de santier.Transformarile suferite de oxizii de sulf in
atmosfera pot duce la aparitia ploilor acide care determina leziuni grave in special la nivelul
vegetatiei, afectand cresterea padurilor si uneori uscarea acestora; sunt afectate si procesele din
sol; acidifierea aplelor duce la distrugerea faunei si florei ( un pH de 4,5 determina decesul unor
specii de pesti).
CO
Gradul de poluare cu oxizi de carbon depinde de: tipul carburantului (in cazul benzinei emisia este
mai mare), viteza de circulatie (pt benzina, emisii minime sunt in jurul vitezei de 80 km/ora, la
viteze foarte mici sau foarte mari crescand cam de 5 ori), circulatia maselor de aer, temperatura,
intensitatea vantului etc. Cresteri ale concentratiei de CO determina aparitia dificultatilor de
respiratie si chiar decesul, contribuie la efectul de sera.
Metalele grele
Metalele grele si in special plumbul determina diferite leziuni ale organismelor vegetale si animale,
la concentratii mari unele specii disparand. O mare parte din Pb ingerat de mamifere este excretat,
iar din cel absorbit o parte este imobilizata in oase si par iar alta parte in ficat determinand leziuni
osoase, hepatice, anemie si tulburari ale sistemului nervos. In lungul soselelor, concentratia
plumbului acumulat in plantele de pe margine ajunge la 250 ppm, iar la 50 m de sosea la 50 ppm
(Botnariuc, 1983) Plumbul este preluat in organismul animalelor fie prin ingestia plantelor, fie prin
respiratie fie prin apa.
Pulberile
Pulberile pot provoca alterari ale procesului de fotosinteza, maladii respiratorii, perturbarea
proceselor din cadrul ecosistemului.
-
Restrangerea habitatelor cauzata de defrisari

Se va defrisa o suprafata de 180591 m2 (18.0591 ha), ca urmare a: largirii platformei, proiectarii
de rigole pentru colectarea apelor meteorice, de ziduri de sprijin, amplasarii de parapete.
In zona limitrofa drumului, pe partea versantului (care in proportie de 90% este pe partea stanga,
exceptie facand zona serpentinelor si zona km 63+000 -66+204, unde versantul se afla pe partea
dreapta) se intalnesc urmatorele tipuri de arbori si arbusti: fag, molid , brad si frasin. Dintre aceste
tipuri, predominant este fagul, urmat de molid si brad. Defrisarile se vor face pe partea dinspre
209

versant, in timp ce pe partea cealalta nu se va modifica substratul vegetal - arboricol,in principal

datorita faptului ca versantii acestei zone montane prezinta o adancime si o fragmentare de relief
ridicata (prapastie) (vezi Capitolul 4 - Utilizarea terenului).
-
Contaminarea cu carburanti si/sau uleiuri in timpul executiei reparatiilor, intretinerii si chiar

functionarii utilajelor si vehiculelor;
Contaminarea cu deseuri de constructie sau/si menajere a ecosistemelor determina alterari ale

peisajului, degradarea functiilor ecosistemului, ocuparea unor suprafete de teren etc;
Nivelul ridicat de zgomot din timpul executiei lucrarilor poate determina schimbari comportamentale
in relatia interspecii - cum ar fi schimbarea balantei prada-pradator ceea ce are ca efect final
schimbari populationale, schimbari comportamentale in ceea ce priveste ritualul de imperechere,
reproducerea, migrarea etc.
De asemenea, poate fi afectat auzul unor specii. Prin limitarea auzului si modificarea fondului sonor
natural poate fi mascata prezenta unor pradatori, chemarea pentru imperechere, comunicarea cu alti
membrii ai aceleiasi specii. Nivelul ridicat de zgomot poate produce modificari fiziologice cum sunt
cresterea sau scaderea nivelului unor hormoni, alterarea functiilor inimii, alterarea respiratiei, stres.
Totusi trebuie specificat faptul ca in literatura de specialitate (studii ale Agentiei Americane de
Protectia Mediului) se precizeaza ca asemenea modificari apar in general la un nivel de zgomot mai
mare de 90 decibeli, pe o perioada indelungata de timp, iar nivelul de zgomot de pe santier nu
depaseste aceasta valoare.
Impactul produs asupra biodiversitatii in perioada de operare

Impactul potential negativ din perioada de operare se va manifesta pe tot timpul existentei drumului,
dar datorita masurilor de diminuare si/sau compensare, impactul va fi mult diminuat.
Impactul se poate manifesta astfel:
-
Diverse efecte negative asupra morfologiei si fiziolologiei vegetatiei si faunei din zona si alterarea
productivitatii biologice datorita emisiei de noxe.
Totusi, asa cum reiese din capitolul 10.2 Aer, valorile estimate ale concentratiilor de poluanti nu
depasesc limitele maxime admisibile conform Ordinului nr. 592/2002,
nici la nivelul platformei
tronsonului de drum ce va fi consolidat, aceasta fiind o consecinta a faptului ca traficul pe

tronsonul de drum national consolidat se va desfasura in conditii de fluenta, iar valorile de trafic
estimate sunt reduse (vezi tabelul nr.10.5.2-1). De aceea, aceste efecte vor fi minime si numai
asupra exemplarelor foarte sensibile.
210

Tabel nr. 10.5.2-1- Concentratii de poluanti pe tronsonul de drum DN 66 A (km47+600 - 66+204)

Distanta fata
de axul
drumului
Zona platformei
50 m
100 m
Ordin
592/2002
CO
Concentratia media anuala:

(g/m3)
NOx
Pulberi
COVtot
0.8
0.45
0.1
0.29
0.17
0.05
0.01
0.018
0.002
40*/30**
40*
Pb
SO2
0.12
0.7
0.02
0.0006
0.0003
0.0001
0.055
0.03
0.005
0.5*
20*
* - valoarea limita pentru protectia sanatatii umane

** - valoarea limita pentru protectia ecosistemelor
-
Disparitia unor exemplare ale unor specii datorita accidentelor rutiere, acolo unde sunt treceri la
nivel pentru fauna si parapetele este intrerupt pentru a nu impiedica deplasarea. In aceste zone se
vor amplasa parapeti New Jersey. Acestia vor fi intrerupti pe o lungime de 12 m la fiecare trecere la
nivel pentru fauna.Totusi numarul de exemplare va fi foarte mic datorita faptului ca vor exista
indicatoare care sa semnaleze pericolul traversarii drumului de catre animale, precum si indicatoare
de limitare a vitezei la 25 km/h;
Cresterea competitiei pentru hrana si alte resurse necesare supravietuirii datorita in principal
fragmentarii si reducerii habitatului (din cauza modernizarii drumului). Proiectul prevede masuri de
diminuare si compensare a efectelor negative, printre care suplimentarea numarului de podete,
crearea de viaducte. Astfel fragmentarea habitatului va fi redusa, iar competitia pentru resurse nu
va depasi limitele normale;
Contaminarea cu deseuri menajere a ecosistemelor determina alterari ale peisajului, degradarea

functiilor ecosistemului, ocuparea unor suprafete de teren, etc. Deoarece pe tot tronsonul nu se vor
amenaja parcari sau alte spatii pentru stationarea vehiculelor, cantitatea de deseuri de la
participantii la trafic va fi aproape inexistenta;
Nivelul ridicat de zgomot din perioada de operare poate determina schimbari in etologia unor specii
ca si modificari fizilologice. Asa cum am precizat mai sus, trebuie specificat faptul ca in literatura de
specialitate (studii ale Agentiei Americane de Protectia Mediului) se precizeaza ca asemenea
modificari apar in general la un nivel de zgomot mai mare de 90 decibeli, iar nivelul de in timpul
traficului nu depaseste 60 dB(A);
Existenta podurilor si a viaductelor, pe langa impactul pozitiv, acela de reducere a fragmentarii

habitatului, poate avea si un impact potential negativ datorita obstructionarii vizibilitatii pentru
unele specii, in special de pasari, care prefera spatiile deschise pentru hranire si odihna. Astfel
acestea pot deveni mai vulnerabile in fata pradatorilor sau isi pot gasi mai greu hrana. Trebuie
specificat ca singurul pod de pe din acest sector de drum este cel de pe Cerna, care are un gabarit
211

sub pod de 4,9 m si o latime de 12 m. Fiind amplasat intr-o zona plana si cu putini arbori, nefiind
prea inalt si nici prea lat nu obstructioneaza semnificativ vizibilitatea (vezi fig. 10.5.2-2). Viaductele
au deschideri de 10m, inaltimea libera sub pod in amonte min 4.00 m si astfel nu obstructioneaza
vizibilitatea in mod semnificativ. La toate viaductele s-au adoptat fundatii indirecte pe piloti forati
de diametru mare. Racordarea cu terasamentele se face cu ziduri de sprijin;
Fig. nr. 10.5.2-2 - Fotografii pe DN 66 A, zona podului peste Raul Cerna

-
Cele 6 viaducte, pozitionate intre km 52+170 km 54+863 vor avea un impact pozitiv asupra
faunei mari (cerb, urs, mistret), deoarece vor asigura faunei posibilitatea de traversarea dintr-o
zona in alta a habitatului. Daca lucrarile de modernizare in cele 6 puncte (vezi fig. nr. 10.5.2 - 3) in
care caderile de panta sunt mari, iar drumul urmeaza curba de nivel in agrafa, s-ar face fara
viaducte, din cauza zidurilor de sprijin si taluzurilor care ar creste unghiul de coborare/escaladare,
traversarea dintr-o parte in alta a habitatului ar fi imposibila. Constructia viaductelor va avea ca
rezultat pastrarea actualelor unghiuri ale drumului si astfel, fauna nu va fi impiedicata sa traverseze
dintr-o zona in alta.
Pozitia kilometrica a acestor viaducte este in tabelul nr. 10.5.2 1.
212

Tabel nr. 10.5.2-1: Pozitia kilometrica a viaductelor pentru macrofauna

Nr.
crt.
Denumire
lucrare
Pozitia
kilometrica
Deschiderii
1.
2.
3.
4.
5.
Viaduct
Viaduct
Viaduct
Viaduct
Viaduct
Viaduct
52+170
52+277
52+595
52+703
54+554
5x10.00
5x10.00
6x10.00
5x10.00
7x10.00
54+863
5x10.00
6.
Lungime
suprastructura
pod
50.00
50.00
60.00
50.00
70.00
50.00
Utilizarea, pe perioada iernii, de materiale antiderapante bogate in saruri pot afecta negativ unele
specii de plante mai sensibile la concentratii crescute de saruri. Studii realizate in Marea Britanie au
dovedit ca in general, la 5 m de marginea carosabilului, concentratia in saruri este nepericuloasa
pentru majoritatea speciilor de plante. Totusi pot exista specii de plante sensibile la concentratii
mari de saruri, care in timp pot fi inlocuite de specii halofile. Aceleasi studii realizate in Marea
Britanie dovedesc ca, de obicei, acest fenomen are loc la cel mult 2 m distanta de marginea
carosabilului. In general, aceste substante afecteaza frunzele arborilor rasinosi, fara a provoca
totusi daune majore;
Mamiferele mici nu vor fi prejudiciate de constructia drumului, lucrarile de consolidare afectand

doar in mica masura habitatele adiacente si deci teritoriile acestora;
Impactul circulatiei vehiculelor nu va fi mai puternic asupra vanatului mare decat este in prezent
(marcat si de activitatea umana), deoarece mamiferele in cauza au activitate preponderent
nictemeral - nocturna si in zori;
Herpetofauna (amfibieni si reptile) nu are de suferit prin consolidarea DN 66A atata vreme cat se
vor pastra pe mai departe podetele existente peste izvoare, torenti ori zone umede. In plus se vor
realiza alte podete pentru preluarea apelor de pe vai, versanti, izvoare ori descarcarea rigolelor care
colecteaza apele meteorice de pe drum (vezi tabelul nr. 1.6.-2 Podete). Acestea vor putea fi
utilizate si de catre harpetofauna pentru traversarea catre zonele de hranire si/sau reproducere;
In cazul reptilelor si mai ales a celor din specia Podarcis mualis construirea drumului este un factor
benefic deoarece a expus la zi o serie de formatiuni pietroase si astfel sunt create conditii prielnice
de vietuire acestei specii;
Nici una dintre speciile de pasari nu este afectata semnificativ de prezenta DN 66A deoarece
habitatele in care vietuiesc, chiar strabatute de drum, se extind pe arii largi;
In ceea ce priveste zonele in care se pot desfasoara ritualuri nuptiale, acestea nu vor fi afectate
intrucat si in prezent speciile de pasari din zona isi desfasoara aceste ritualuri departe de zgomotul
213

produs de traficul rutier de pe DN 66A. Parada nuptiala pentru pasarile rapitoare, de exemplu, se
desfasoara in aer, semanad cu ritualul de vanatoare, la alte specii se desfasoara in luminisuri sau
zone deschise umede, etc (Ciochia, 2007);
-
Exemplarele care cuibaresc in prezent in marginea padurii, la distanta mica de DN 66A, sunt
adaptate deja prezentei umane, deci nu le va fi afectata reproducerea;
Zonele de hranit ale diferitelor specii de pasari nu vor fi afectate de implementarea proiectului,
deoarece acestea au un regim de hrana variat. Astfel, arealul de pe care isi procura hrana este
foarte mare. Speciile de pasari din arealele posibil a fi afectate de executia drumului se hranesc cu
insecte in diferite stadii de reproducere, scorpioni, paianjeni, broaste, pesti, serpi, crustacee,
mamifere mici, oua, viermi, seminte, pasari mici, rozatoare si soparle etc.;
Impactul potential negativ asupra faunei si vegetatiei acvatice nu va fi semnificativ datorita faptului
ca emisiile atmosferice ce pot ajunge in apa nu vor depasi limitele maxim admisibile, iar
concentratiile de poluanti in apa pluviala estimate nu vor depasi pe cele maxim admisibile (vezi
capit. 10.1. Apa si capit. 10.2 Aer).

In concluzie se poate afirma ca modernizarea drumului nu va avea un impact negativ semnificativ
asupra biodiversitatii din zona datorita implementarii masurilor de diminuare si compensare a
impactului.
De asemenea, specificam faptul ca s-a obtinut avizul nr. 37/19.05.2009 eliberat de catre
Administratia parcului national Domogled Valea Cernei.
Impactul cumulat
In zona sectorului de drum care face obiectul acestui proiect (Km 47+600 Km 66+204 Campu lui
Neag-Valea Cernei) singura sursa de poluare o poate reprezenta exploatarea forestiera. Activitatile
forestiere se desfasoara in concordanta cu normele silvice si alte reglementari legale in vigoare astfel
incat impactul potential negativ asupra ecosistemelor din zona este nesemnificativ.
Datorita masurilor de diminuare si compensare implementate, proiectul de modernizare a acestui sector
de drum nu are impact negativ semnificativ asupra ecosistemelor din zona.
In concluzie se poate afirma ca impactul cumulat este nesemnificativ.
214

Impactul rezidual
Nr. crt
1.
Sursele de poluare si impactul

potential negativ 1
(in absenta masurilor de diminuare)
Impactul potential asupra biodiversitatii in
timpul executiei drumului:
- emisii de noxe ce produc diferite
efecte negative asupra ecosistemelor
- nivelul de zgomot ce poate
produce modificari negative ale etologiei
si fiziologiei faunei
- defrisari
-fragmentarea/restrangerea
habitatatului
- producerea de deseuri ce
determina diferite efecte negative asupra
ecosistemului
contaminarea
cu
combustibili/uleiuri ce determina diferite
efecte negative asupra ecosistemului
Masurile de diminuare a
impactului1
Se vor lua toate masurilor
necesare
de
diminuare
si
compensare a impactului potential
negativ. Printre acestea
se
numara:
- se vor utiliza vehicule si
utilaje performante, cu nivel redus
de zgomot si noxe. Emisiile de
noxe nu vor depasi nivelul maxim
admisibil, iar zgomotul nu va
depasi 90 db, nivel peste care
fauna poate fi afectata.
- mentenanta acestora se
va face doar in baze speciale, in
afara ariilor protejate
- organizarea de santier
este amplasata in afara zonelor
impadurite, pe raza comunei
Campu lui Neag.
- se va defrisa o suprafata
de 18 ha pentru care se vor lua
masurile compensatorii impuse de
RNP2,
Administratia
Parcului
National Domogled-Valea Cernei,
agentiile de protectia mediului si
cele propuse in acest studiu.
- daca in arborii ce vor fi
defrisati se vor identifica cuiburi
active de pasari, acestea vor fi
mutate la indicatia unui orinitolog
- defrisarile nu se vor face
in perioada martie-mai ale anului
in care se executa drumul
- gestionarea deseurilor va
respecta toate normele legale in
vigoare
- nu se vor efectua lucrari
indelungate
in
vecinatatea
locurilor de cuibarit ale speciilor
de pasari identificate
in
evidentele ariilor protejate in
perioada martie mai ale anului
Impactul rezidual1
Datorita masurilor de
diminuare
luate,
impactul rezidual va fi
minim
dupa
terminarea
activitatilor
de
executie a drumului.
Deoarece
sunt
afectate arii Natura
2000 se vor lua
masuri
de
compensare.
Pentru detalii privind sursele de poluare, impactul si masurile de diminuare si compensare vezi subcapitolele:
Sursele si emisiile de poluanti (fortele motrice/drivers-D), Impactul asupra biodiversitatii in perioada de
constructie, Impactul asupra biodiversitatii in perioada de operare, Masuri de diminuare a impactului in timpul
lucrarilor de constructie, Masuri de diminuare a impactului in timpul perioadei de operare si Masuri de
compensare a impactului
2
Regia Nationala a Padurilor

215

Nr. crt
2.
Sursele de poluare si impactul

potential negativ 1
(in absenta masurilor de diminuare)
Impactul potential asupra biodiversitatii in

timpul operarii drumului:
- emisii de noxe ce produc diferite
efecte negative asupra ecosistemelor
- fragmentarea/reducerea
habitatului
- disparitia unor exemplare din
speciile de fauna
- producerea de deseuri ce
determina diferite efecte negative asupra
ecosistemului
- nivelul de zgomot ce poate
produce modificari negative ale etologiei
si fiziologiei faunei
-obstructionarea vizibilitatii pentru
pasari de catre viaducte
- afectarea vegetatiei datorita
utilizarii materialelor antiderapante cu
continut crescut de saruri
Masurile de diminuare a
impactului1
in cauza;
in
afara
perioadei
de
reproducere, lucrarile de executie
in vecinatatea ariei protejate se
vor derula intr-un ritm cat mai
alert pentru a reduce perioada in
care sunt supuse la stres
componentele biotice;
-se vor face lucrari de consolidare
pentru reducerea defrisarilor, a
nivelului de zgomot, protectia si
consolidarea versantilor;
- se vor amenaja treceri la nivel
pentru fauna;
- se va evita pe cat posibil
desecarea si asanarea baltilor
chiar daca au caracter temporar
Se vor lua toate masurilor
necesare
de
diminuare
si
compensare a impactului potential
negativ. Masuri adecvate de
protectie sunt prinse in proiect si
astfel impactul va fi mult
diminuat.
Printre masuri se
numara:
- inierbarea taluzurilor cu
specii locale
- reconstructia ecologica a
zonelor afectate de proiect
- podete
- utilizarea de materiale
antiderapante cu un continut
scazut in saruri
- constructia de viaducte
- treceri la nivel pentru
fauna
- acoperirea rigolelor cu
grilaje
- plantarea de arbori din
speciile defrisate
Impactul rezidual1
Datorita
implementarii
masurilor de
diminuare impactul
rezidual va fi minim.
Deoarece sunt
afectate arii Natura
2000 se vor lua
masuri de
compensare.
Emisiile de noxe nu vor depasi

nivelul maxim admisibil.
216

Masuri de reducere a impactului negativ (Raspunsul - R)
Masuri de protectie necesar a fi luate inaintea inceperii executiei lucrarilor

-
Antreprenorul a consultat planurile de management si administratorii ariilor protejate in scopul

alegerii solutiei optime privind executia drumului astfel incat fragmentarea habitatelor sa fie cat mai
redusa, iar impactul asupra ecosistemelor sa fie minim;
In momentul in care se va face scoaterea din circuitul forestier a suprafetelor impadurite, arborii vor
fi marcati, atunci fiind identificate si eventualele cuiburi aflate in arborii ce urmeaza a fi defrisati sau
in frontul de lucru. mutarea cuiburilor se va face numai la indicatia unui specialist ornitolog.
Masuri de diminuare a impactului in timpul lucrarilor de modernizare

-
Organizarea de santier este situata pe raza comunei Campu lui Neag, in zona Buta, pe malul drept
al Jiului de Vest. Organizarea se afla de o parte si de alta a DN 66A, in dreptul bornei kilometrice
35, departe de zonele impadurite;
Se vor utiliza utilaje si vehicule performante, cu un nivel redus de zgomot si de noxe;
Deseurile se vor colecta selectiv, se vor depozita temporar in zone special destinate si care respecta
normele legale in vigoare, iar la intervale stabilite sau ori de cate ori este necesar se vor elimina
prin servicii specializate la depozitele de deseuri corespunzatoare fiecarei clase. Astfel se va evita
contaminarea zonei si se vor evita incidentele si accidentele in care pot fi implicate diferite specii de
fauna; se va limita impactul negativ asupra florei. In prezent constructorul are contracte cu mai
multe firme pentru eliminarea diferitelor categorii de deseuri (pentru deseuri menajere cu
Goscomloc S.A Uricani, pentru deseuri uleioase cu Finexim Arad, pentru deseurile de anvelope,
acumulatori, filtre de ulei si motorina cu Ciclop Timisoara;
Defrisarile din padurile traversate de drum se vor face numai dupa obtinerea aprobarilor necesare
de la Directiile Silvice care administreaza respectiva padure, de la proprietarii padurilor si de la
administratorul Parcului National Domogled Valea Cernei;
Defrisarile se vor limita la suprafetele strict necesare realizarii lucrarilor;
Arborii care urmeaza sa fie taiati vor fi marcati in prealabil de catre reprezentantii autoritatilor
silvice, fiind inregistrate caracteristicile fiecarui arbore: specia, inaltimea, diametrul;
Arborii vor fi taiati cu drujbele, incarcati in autovehicule si transportati de pe amplasamentul pe care

se va realiza tronsonul de drum;
In cazul in care arborii taiati se tarasc pana la autovehiculele in care vor fi incarcati pentru
transportul lor de pe amplasament, se recomanda sa se prelucreze sau sa se protejeze capatul care
va fi tarat;
217

Se recomanda manevrarea cu atentie a utilajelor, echipamentelor, autovehiculelor de transport,

astfel incat sa nu fie afectati arborii aflati in zona limitrofa suprafetei care va fi defrisata, precum si
cei de pe traseele autovehiculelor care vor transporta arborii rezultati de pe suprafata defrisata;
Arborii din vecinatatea celor care vor fi taiati, posibil a fi afectati, se vor proteja cu mansoane;
Defrisarile nu se vor face in perioada de reproducere a diferitelor specii de pasari protejate (martie mai). In plus, inainte de inceperea lucrarilor de executie se vor identifica toate cuiburile aflate pe o
adancime de cel putin 250 m fata de axul drumului, iar daca este cazul, dupa consultarea
ornitologilor si obtinerea aprobarilor de la Administratia Parcului, vor fi mutate. Identificarea
cuiburilor se va face inaintea inceperii lucrarilor deoarece majoritatea speciilor de pasari folosesc
cuibul un singur sezon sau chiar pentru o singura ponta (Ciochia, 2007) deci pot apare cuiburi noi,
cele vechi fiind parasite sau utilizate de alte specii care nu-si fac cuib propriu;
In timpul executiei lucrarilor de largire si consolidare a drumului se va evita dizlocarea peretilor

versantilor pe inaltimi mari;
Pentru minimizarea defrisarilor, dar si pentru consolidarea/protectia versantilor, au fost proiectate

urmatoarele tipuri de lucrari de consolidare:
In zonele unde s-au propus amenajari de treceri la nivel pentru fauna si unde a fost necesara si
amplasarea de lucrari de consolidare, acestea vor fi amenajate astfel incat fauna sa poata traversa
prin acele locuri.
In conformitate cu precizarile date in Studiul de biodiversitate DN 66A km 47+600-66+204 Campu
lui Neag-Cerna,
realizat de Universitatea Timisoara, vor fi amenajate treceri la nivel pentru
animale la urmatoarele pozitii kilometrice Km 56+000, Km 59+090, Km 59+300 si Km 59+780.

Amenajari ale zonelor de debleu
Zidurile de sprijin de debleu de la marginea platformei drumului se vor intrerupe pe o lungime de
aproximativ 10.00 m pentru realizarea excavatiilor perpendiculare pe drum avand panta de maxim
1:1.
Excavatiile vor fi protejate cu geocelule in grosime de minim 20 cm umplute cu pamant vegetal
inierbat. Taluzurile laterale acestor excavatii vor fi sprijinite cu ziduri de sprijin pe coronamentul
carora se vor monta plase pentru protectia si dirijarea animalelor pe aceste rampe.
Amenajari ale zonelor de rambleu
218

Rampele de acces se vor realiza perpendicular pe zidurile de sprijin ce asigura stabilitatea corpului
drumului. Panta in lungul rampei este de cel mult 1:1, aceasta stabilindu-se in functie de panta
terenului natural si al conditiilor locale specifice fiecarui amplasament.
Rampele se vor executa din umpluturi de pamant armat cu geocelule umplute cu pamant vegetal
inierbat.
Umpluturile rampelor vor fi marginite de ziduri de sprijin ce vor urmari configuratia terenului natural. In
dreptul acestor rampe de racordare cu terenul natural parapetele metalic de la marginea platformei se
va intrerupe pe o lungime de aproximativ 12.00 m si inlocuit cu parapete de beton discontinuu cu spatii
de trecere animale de circa 1.50 m.
Pentru protectia si dirijarea animalelor se vor monta plase pe coronamentul zidurilor.
In zonele impadurite, lucrarile se vor executa pe tronsoane cat mai mici posibil din punct de vedere
tehnic (maxim 5 km) si in perioade de timp cat mai scurte. Astfel se va evita crearea unei bariere pe
intregul tronson vizat de proiectul de reabilitare lasandu-se mamiferelor mari rute alternative de
deplasare.
Masuri de diminuare a impactului in timpul perioadei de operare

-
a zonelor afectate de lucrari cu respectarea tuturor normelor legale
(replantarea in alte locatii, refacerea portiunilor afectate cu nucleul de specii original- vezi masuri de
compensare a impactului);
-
Inierbarea si stabilizarea taluzurilor drumului. Se vor utiliza doar specii locale;
Intretinerea corespunzatoarea a rigolelor de catre administratorul drumului;
Indepartarea rapida a urmarilor accidentelor, astfel incat eventualele scurgeri de carburanti pe

suprafata carosabila sa nu ajunga pe sol;
Semnalizare rutiera corespunzatoare care sa indice ca exista pericolul traversarii drumului de catre
animale la trecerile la nivel unde parapetul este intrerupt;
Limitarea vitezei vehiculelor pe tot teritoriul ariilor protejate si in special la trecerile la nivel pentru
reducerea nivelului de zgomot, a emisiilor si pentru evitarea accidentelor;
Interzicerea claxonatului abuziv;
Utilizarea, pe perioada iernii, de materiale antiderapante cu un continut scazut in saruri;
Pentru traversarea in zona Stanca Rosie (in zona kilometrului 58+075) este necesar ca platforma
actuala a drumului sa nu sufere mari modificari si se vor evita zidurile de sprijin. De aceea s-a
proiectat un viaduct de coasta cu suprastructura in consola. Viaductul propus are 11 deschideri de
9.00m, L suprastructura =99.00m. Racordarea cu terasamentele se face cu ziduri de sprijin (vezi
capit. 1.6.1 Descrierea proiectului);
219

Se vor realiza 6 viaducte, pozitionate intre km 52+170 km 54+863 ce vor avea un impact pozitiv
asupra faunei mari (cerb, urs, mistret), deoarece vor asigura faunei posibilitatea de traversarea
dintr-o zona in alta a habitatului. Daca lucrarile de modernizare in cele 6 puncte (vezi fig. nr. 10.5.2
- 3) in care caderile de panta sunt mari, iar drumul urmeaza curba de nivel in agrafa s-ar face fara
viaducte, din cauza zidurilor de sprijin si taluzurilor care ar creste unghiul de coborare/escaladare,
traversarea dintr-o parte in alta a habitatului ar fi imposibila. Constructia viaductelor va avea ca
rezultat pastrarea actualelor unghiuri ale drumului si astfel, fauna nu va fi impiedicata sa traverseze
dintr-o zona in alta (pentru pozitia acestora vezi tabelul nr. 10.5.2-1). Viaductele au deschideri de
10m, inaltimea libera sub pod in amonte min 4.00 m si astfel nu obstructioneaza vizibilitatea in
mod semnificativ. La toate viaductele s-au adoptat fundatii indirecte pe piloti forati de diametru
mare. Racordarea cu terasamentele se face cu ziduri de sprijin (vezi capit. 1.6.1 Descrierea
proiectului). Punctele de trecere stabilite prin coordonate GPS sunt prezentate in anexa la Studiu de
biodiversitate DN 66A km 47+600-66+204 Campu lui Neag-Cerna realizat de Universitatea
Timisoara in anul 2008.
In figura nr. 10.5.2-3 sunt indicate cele 6 puncte unde este indicat sa se realizeze viaducte.
Fig. nr. 10.5.2-3 - Locurile in care este recomandata constructia de viaducte (conform studiului realizat
de Universitatea Timisoara in anul 2008)
220

In cele 4 puncte unde se vor amenaja treceri la nivel cu drumul ale mamiferelor se recomanda ca
parapetii sa fie intrerupti pentru ca fauna sa nu fie impiedicata sa traverseze dintr-o parte in alta a
habitatului;
Fig. 10.5.2-4 - Punctele de trecere la nivel pentru mamifere mari in care se recomanda sa nu se puna
parapeti (conform studiului realizat de Universitatea Timisoara in anul 2008).
-
In proiect au fost prevazute podete noi, acestea putand fi folosite de fauna pentru a traversa
drumul si a ajunge astfel in zonele de hranire si/sau reproducere (vezi tabelul nr. 1.6.-2 Podete).
Acestea se vor incadra cat mai bine in peisaj. Se recomanda ca in zona podetelor sa fie facute
amenajari vegetale, cu scopul de a creste sansele de satisfacere a necesitatilor faunei si de a
imbunatati capacitatea de primire a pasajelor. Plantarile trebuie facute rapid, chiar in timpul
executiei podetelor, pentru ca ele sa constituie un mediu atractiv si pentru a se evita situatiile in
care animalele, in perioada de dezvoltare a vegetatiei, isi schimba definitiv teritoriul, abandonand
pasajul.
Podetele existente de-a lungul traseului vor fi pastrate si largite, pentru a permite migratia pe
verticala a amfibienilor dar si pentru a ajunge mai lesnicios la sursele de apa vitale in procesul de
perpetuare al indivizilor. Punctele cheie pentru amfibieni sunt intre km 47 si 66 a DN 66A unde au
fost constatate doua astfel de locuri. Primul, pentru Bombina sp., este situat in stricta apropiere a
drumului (coordonate GPS: N 4501510,3; E 2205133,2), in zona km 48+990. Amfibienii din
aceasta zona, pot utiliza pentru traversarea drumui podetul de la km 48+994. Un al doilea punct de
reproducere este prezent la o distanta de cca. 100 metri de drum si anume in coada lacului de
221

acumulare Iovanul. In aceasta zona se recomanda a nu se executa nici un fel de lucrare care nu e
de importanta majora pentru executia drumului.
Masuri de compensare a impactului

Deoarece pentru lucrarile de modernizare a DN 66 A sunt necesare defrisari in arii Natura 2000 si
datorita faptului ca in ciuda masurilor de diminuare a impactului ramane impact rezidual negativ se
recomanda sa se ia si unele masuri de compensare a impactului negativ.
-
Replantarea in alte locatii, stabilite impreuna cu A.P.M., Directia Silvica si custozii ariilor protejate, a
arborilor din speciile ce au fost defrisate. Suprafata ce va fi impadurita se va stabilii impreuna cu
Directia Silvica, custozii ariilor protejate si A.P.M. inainte de scoaterea din fondul forestier a
suprafetelor ce vor fi defrisate. Se recomanda ca suprafata reimpadurita sa fie cu cel putin 10% mai
mare decat cea defrisata pentru a echivala astfel functiile si serviciile suprafetei initiale;
Dupa constructia drumului, se vor reface portiunile afectate ale habitatelor traversate, cu nucleul de
specii original, iar apoi se va monitoriza instalarea acestor specii si a habitatelor respective;
Daca autoritatile de mediu si administratia parcului considera necesar se vor recreea habitatele
afectate fie in acelasi sit, prin largirea acestuia, fie in alta locatie similara si care va fi declarata Sit
Natura 2000.
Monitorizarea
Se va realiza monitorizarea periodica a nivelului emisiilor si zgomotului atat in timpul lucrarilor de
modernizare cat si in timpul operarii DN 66A, conform indicatiilor agentiilor locale de protectia mediului.
Acestea nu trebuie sa depaseasca limita maxim admisa.
Se va monitoriza starea habitatelor si a speciilor afectate de existenta drumului. Programul de
monitorizare va avea ca obiective urmarirea urmatorilor parametrii:
Morfologia zonei: se va urmari gradul de eroziune a portiunilor despadurite si stabilizate prin plantarea
de specii caracterisitice zonei. Gradul de eroziune nu trebuie sa-l depaseasca pe cel initial. Monitorizare
anuala.
Vegetatia terestra: se va realiza cartarea periodica a vegetatiei urmarindu-se daca se pastreaza nucleul
de specii initial. Se va calcula productia de biomasa anuala, urmarindu-se ca aceasta sa ramana cam la
acelasi nivel cu cel initial. Se vor face transecte periodice si se va urmari daca se instaleaza specii
invazive. Monitorizarea se va realiza de 3 ori pe an (inceputul lunii mai, mijlocul lunii iunie- inceputul
lunii iulie si inceputul lunii august).
Fauna: se va urmari numarul de exemplare din fiecare specie, numarul de perechi reproductive,
numarul de pui. Acestea trebuie sa ramana in limite apropiate ce cele initiale. Monitorizarile se vor face
in perioada de reproducere a diferitelor specii (martie-octombrie).
222

In cazul replantarilor si refacerii portiunii afectate: se va calcula anual productia de biomasa,

densitatea, abundenta. Valorile vor trebui sa creasca anual pentru a ajunge in final la valori apropiate
de cele ale habitatului initial.
Ecosisteme acvatice: se monitorizeaza viteza de curgere, adancimea, salinitatea, cantitatea de oxigen
dizolvat, se vor carta speciile de fauna si flora, se va calcula biomasa, abundenta. Toate acestea trebuie
sa ramana in limitele normale. Monitorizarea se va face bianual (iarna si vara).
10.6. PEISAJUL
10.6.1. Caracteristici si geomorfologia reliefului

Traseul strabatut de tronsonul drumului national DN 66A ce face obiectul acestui studiu strabate aria
administrativa a Judetului Gorj in extremitatea nord-vestica a acestuia, foarte aproape de ariile
administrative ale judetelor Hunedoara, Caras-Severin si Mehedinti.
Judetul Gorj este pozitionat in partea sud-vestica a Romaniei, facand parte din regiunea istorica a
Olteniei. Grupa montana Retezat-Godeanu, parte a Carpatilor Meridionali, constituie o baza naturala de
sustinere a regiunii, cu o serie de masive montane cu morfologie si altimetrie variata.
Aspectul peisagistic al zonei si al traseului drumului national DN 66A reflecta o mare resursa turistica
extrem de variata tipologic, intalnind practic toate tipurile naturale si antropice relevante pentru zona
montana a Carpatilor Meridionali, respectiv existenta numeroaselor abrupturi, creste, chei, pajisti
alpine, platforme de nivelare si eroziune (Platforma Borascu in Muntii Godeanu si Retezat), prezenta in
zona a lacurilor graciare si periglaciare (Muntii Retezat), a lacurilor antropice (Lacul Valea lui Iovan,
Lacul Baile Herculane ambele pe Valea Cernei, Lacul Motru Sec pe Valea Motrului), de fauna
cinegetica si piscicole, peisaje naturale pitoresti, etc.
Valea Cernei si Lacul de acumulare Valea lui Iovan se afla la adapostul unor masive montane inalte,
mai ales in partea de nord, cu o varietate litologica, fragmentarea accentuata a reliefului, alaturi de
existenta numeroaselor abrupturi si gradul de acoperire cu vegetatie determina aparitia unor serii de
topoclimate locale.
Din punct de vedere a aspectului peisagistic, Valea Cernei se remarca prin rezenta unor siruri de
inaltimi variabile ce insotesc valea, cand pe o parte, cand pe cealalta, purtand numele de ciuceve sau in
alte locuri geanturi.
223

Fig. 10.6.1 -1 Aspecte peisagistice din cadrul Ciucevelor Cernei

Traseul strabatut de tronsonul drumului national DN 66A leaga doua bazine morfohidrografice ale Jiului
de Vest in partea de nord si nord-est, respectiv inceputul proiectului si cel al Raului Cerna aflat in
partea mediana si de final a proiectului, la sud si sud-vest. Intre cele doua bazine morfohidrografice se
afla zona de inseuare numita Pasul Jiu-Cerna. Aici se afla si punctul altitudinal cel mai inalt al traseului,
respectiv aprox. 1380 m, in timp ce altitudinea cea mai mica se situeaza in jurul valorii de 740 m in
zona de final a proiectului.
In general, traseul drumului strabate un sector de vale ce se desfasoara paralel cu aliniamentul cursului
Raului Cerna, principalul curs de apa al zonei. Raul Cerna, impreuna cu afluentul sau, Paraul Maneasa
constituie principalele cursuri de apa care dreneaza zona bazinului superior al Cernei. Ambele cursuri de
apa isi au obarsia din zona inalta a Muntilor Godeanu, la nord si nord-vest de traseul drumului national
DN 66A. De partea cealalta, in zona de inceput a proiectului Jiul de Vest, prin afluentii sai constituie
principalul curs de apa.
Traseul drumului strabate in cea mai mare parte suprafete forestiere extinse, in care specia dominanta
este cea a fagului, alaturi de specii de conifere (brad, molid). Acestea se gasesc fie sub forma padurilor
compacte, fie in amestec. Suprafata forestiera ce va fi ocupata pentru reabilitarea acestui tronson de
drum national este de 18,05 ha. Tronsonul de drum national ce face obiectul prezentului proiect se afla
in cea mai mare parte (de la Km 50+300 pana la final) in cadrul Parcului National Domogled-Valea
Cernei (vezi plansa nr. 18, Plan de Situatie - Peisaj).
Parcul National Domogled-Valea Cernei este caracterizat prin diversitatea tipurilor de peisaje, acesta
desfarsurandu-se altitudinal de la aprox. 170 m pana la peste 2200 m. Plecand de la monumentalitatea
peisajului alpin cu goluri alpine acoperite cu jnepenis si pajisti subalpine cu lapiezuri, cu suprafete de
nivelare si martori de eroziune, caldari glaciare specifice zonelor cele mai inalte aflate pe culmile
Muntilor Godeanu, Cernei si Valcan, pana la varietatea si spectaculozitatea reliefului carstic, a imbinarii
224

diverselor elemente naturale abrupturi calcaroase, canioane, pesteri, avene, doline, lapiezuri,
cascade, izbucuri, izvoare termominerale, pesteri termale unice in Romania si foarte rare pe glob, a
vegetatiei cu fagete compacte, cu prezenta Pinului Negru de Banat, fauna bogata in fluturi (peste 1 500
specii), ursi bruni, rasi, capre negre, flora si vegetatie deosebita, de la speciile alpine pana la cele
submediteraneene, numeroase specii endemice de flora si fauna, - toate acestea ofera posibilitatea
desfasurarii diverselor activitati ecoturistice in interiorul Parcului National Domogled-Valea Cernei.
Parcul National Domogled-Valea Cernei detine variate aspecte fizico-geografice si climatice, fapt ce
reflecta diversitatea floristica existenta, (1 110 specii de plante superioare), alaturi de prezenta unui
numar de 1463 specii de fluturi, respectiv 45% din fauna de lepidoptere a Romaniei.
10.6.2. Impactul asupra peisajului

Fiind dj un drum existent ce trebuie adus la clasa de drum national, se va ocupa o suprafata de teren
de cca. 18,05 ha.
Tabel 10.6.2 1 Utilizarea terenului inainte si dupa punerea in aplicare a proiectului

Suprafata (ha)
Utilizarea terenului
Zona forestiere - Paduri
Inainte de punerea in
aplicare a proiectului
18,05
Dupa punerea in
aplicare a proiectului
Sector de drum national
reabilitat
Recultivata
In
urma
cerintelor
Autoritatilor competente
se vor recompensa aceste
suprafete prin replantare
Cum am mentionat in cadrul capitolului 5 al acestui Raport, pentru zona aceasta in care se desfasoara
sectorul de drum ce va fi amenajat s-a realizat si un P.U.Z. In cadrul acestui P.U.Z. sunt propuse
urmatoarele masuri de protectie a peisajului zonei, cu atat mai mult cu cat aceasta zona este declarata
SPA/SCI Parc National Domogled Valea Cernei:
-
Vor fi promovate activitatile traditionale, care nu pun existenta animalelor, plantelor si

habitatelor in pericol.
Nu se vor autoriza constructiile ce nu se incadreaza in arhitectura traditionala pentru a evita

poluarea peisajului cu constructii ce nu corespund aspectului general al zonei.
Sectorul de drum national nu se afla in apropierea zonelor urbane. Acest sector de drum al DN 66 A se
afla in apropierea Parcului National Retezat si traverseaza Parcul National Domogled Valea Cernei.
Pentru protectia peisajului in zona km 58+075 si pentru a se evita un impact negativ asupra formatiunii
geologice Stanca Rosie s-a prevazut un viaduct cu suprastructura in consola. S-au mai prevazut 6
viaducte pentru a deservi fauna de dimensiuni mari (cerb, porc mistret si urs), astfel incat sa nu le fie
disturbate culoarele de migratie. Proiectarea acestor lucrari mentionate nu vor avea un impact engativ
asupra peisajului.
225

Pe produsele prefabricate (ziduri de sprijin) se vor pune matrite elastice amprentate pentru a se realiza
o integrare armonioasa a sectorul de drum national consolidat in peisaj.

Din punct de vedere peisagistic, orice lucrare de constructie, consolidare de drumuri reprezinta o
modificare a peisajului.
Dupa incheierea lucrarilor de consolidare a drumului, Constructorul are obligatia de a lua o serie de
masuri in sensul refacerii calitatii estetice a mediului afectat.
In ceea ce priveste refacerea amplasamentelor afectate, apreciem ca masurile care se vor aplica vor
putea fi stabilite atunci cand se va decide dezafectarea amplasamentelor si se va evalua starea
factorilor de mediu pe amplasament. Se vor aplica masuri de refacere in cazul in care se vor identifica
factori afectati, iar masurile vor fi specifice cazurilor identificate.
De asemenea, masurile de refacere a amplasamentelor vor tine seama de utilitatea viitoare a
amplasamentelor dezafectate.
In cele ce urmeaza vom propune o serie de masuri pe protectie cu caracter general pentru suprafetele
ocupate temporar.
Masuri cu caracter general care vor fi adoptate pentru reabilitarea suprafetelor ocupate temporar:
Organizarea de santier si baza de productie
Pentru acest tronson de drum national ce va fi consolidat, Constructorul va utiliza Organizarea de
Santier si Baza de Productie amenajata pe raza comunei Campu lui Neag, in zona Buta, pe malul drept
al Jiului de Vest. Organizarea se afla de o parte si de alta a DN 66A, in dreptul bornei kilometrice 35.
Pe partea stanga a drumului, organizarea de santier ocupa o suprafata de 12.800 m2, iar pe
amplasamentul ei se afla urmatoarele:
-
Containere pentru birouri;
Atelier mecanic;
Magazie;
Laborator;
Depozit de carburanti.
O statie de betoane tip Cedomal 52 (instalatie complexa pentru prepararea si livrarea betoanelor
compuse din ciment, agregate, apa si aditiv i- formata din echipamente de depozitare, dozare si
malaxare).
O statie concasare+sortare+spalare;
3 puturi forate pentru alimentare cu apa tehnologica;

226

Grupuri sanitare cu fosa septica;
Pe partea dreapta a drumului, organizarea de santier ocupa 8.500 m2, aici fiind amplasate urmatoarele:
-
O statie de mixturi asfaltice cu productivitatea de 40 tone/ora;
Depozite de agregate;
Platforme pentru parcare auto si utilaje.
Constructorul are autorizatie de mediu pentru aceste amplasamente si pentru activitatile desfasurate
aici.
Organizarea de santier se va dezafecta la finalizarea lucrarilor, iar pe o parte din suprafata

ocupata de ea in prezent se va construi un district pentru intretinerea DN 66 A.
Lucrarile necesare pentru reabilitarea suprafetelor ocupate temporar constau in:
-
Demontarea/dezafectarea statiilor de mixturi asfaltice, a statiilor de betoane, a rezervoarelor de

carburanti, a padocurilor pentru depozitarea agregatelor, evacuarea lor de pe amplasament si
transportul in alte amplasamente pentru depozitare sau pentru utilizarea de catre Constructor la
alte lucrari.
In cazul in care pe amplasamentele Organizarii de santier si bazei de productie se identifica

degradari ale factorilor de mediu, cum ar fi poluarea solului cauzata de pierderile din rezervoarele
de carburanti, de la circulatia si intretinerea utilajelor si vehiculelor, de la evacuarea necontrolata de
ape uzate etc, solul poluat va fi excavat si depozitat controlat in rampele de deseuri amenajate sau
ars sau va fi asternut pe o alta suprafata unde i se va aplica un procedeu de epurare, prin
biostimulare (in cazul poluarii cu substante petroliere). In acest ultim caz, metoda de epurare a
solului va fi stabilita printr-un studiu de specialitate, functie de caracteristicile poluantilor.
10.7. MEDIUL SOCIAL SI ECONOMIC

Drumul
ce urmeaza a fi consolidat traverseaza teritoriul administrativ al judetului Gorj, localitatile
Tismana si Pades.
Terenurile traversate de tronsonul de drum consolidat sunt pozitionate in extravilanul localitatilor si
apartin in cea mai mare parte fondului forestier.
Drumul nu traverseaza zone locuite, preponderent drumul se desfasoara intr-o zona impadurita, paralel
cu raul Cerna, pe care il traverseaza cu pod la km 63+700.
De la Km 50+300 pana la sfarsitul tronsonului, sectorul de DN 66A
traverseaza teritoriul Parcului
National Domogled - Valea Cernei.
227

Fig. 10.7-1 Localitatile Tismana si Pades, judetul Gorj

Comuna Tismana
Comuna Tismana este situata in sud-vestul Romaniei, in partea de nord-vest a judetului Gorj,
localitatea de resedinta a comunei fiind Tismana.
Se invecineaza:
-
la est cu comuna Pestisani,
la vest cu comuna Pades,
la sud-vest cu judetul Mehedinti,
la sud cu comuna Godinesti,
iar la nord cu judetul Hunedoara.
Comuna Tismana este situata la 30 km fata de municipiul Targu Jiu (resedinta judetului Gorj) si este
strabatuta de la est la vest de drumul national 67D, Targu Jiu Pestisani -Baia de Arama, drum in
228

intregime modernizat ce are pe raza comunei o lungime de 13,5 km si strabate localitatile Vanata,
Tismana si Celei.
Comuna Pades
Comuna Pades este situata in partea de vest a judetului Gorj, la 40 km distanta de municipiul Targu Jiu
si 33 km distanta de Motru. Localitatea se desfasoara de-a lungul cursului raului Motru iar satul CernaSat si pe raul Cerna.
Comuna Pades se invecineaza cu :
-
la est Tismana
la nord Hunedoara
la nord-vest si vest Caras Severin
la sud Judetul Mehedinti
10.7.1. Populatia si principalele aspecte economice

Pentru a putea oferi informatii despre mediul social si economic al judetului Gorj a fost consultat site-ul
Agentiei Judetene pentru ocuparea fortei de munca Gorj si de asemenea au fost obtinute date in urma
consultarii administratiilor locale Tismana si Pades.
Date obtinute de pe site-ul Agentiei Judetene pentru ocuparea fortei de munca Gorj
Conform datelor disponibile in buletinul informativ emis in luna iulie a anului 2008, in judetul Gorj
populatia este de 380 061. Rata somajului este de 8%, numarul de someri fiind de 11864.
Tabel nr. 10.7.1 -1 Populatia in Judetul Gorj:

Nr.
Crt.
Specificatie
Persoane
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
Populatia totala
Resurse de munca
Populatia activa civila
Populatia ocupata civila
Numar salariati
Someri
Rata somajului (%)
380061
248200
147800
135936
81200
11864
8.00
Sursa: INS (Balanta Fortei de Munca 1 ianuarie 2008)

In tabelul nr. 10.7.1.- 2 se prezinta evolutia somajului in judetul Gorj intre anii 2000 - 2009, iar in
tabelul nr. 10.7.1.- 3 este prezentata evolutia somajului in anul 2008 - 2009:
229

Tabel nr.10.7.1.-2 Evolutia somajului si a ratei somajului in Judetul Gorj in perioada 2000 2009
Anul
Nr.
someri
Rata
somaj
Locuri
vacante
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
22859
17967
17533
14550
12419
14252
13234
8205
10994
11864
12.9
10.1
10.1
8.9
7.8
9.3
8.7
5.5
7.4
364
137
222
392
119
137
214
220
241
369
Tabel nr.10.7.1.-3 Evolutia somerilor si a ratei somajului in Judetul Gorj, an 2008 - 2009
2008/2009
Feb.
Mar.
Apr.
Mai
Iun.
Iul.
Aug.
Sept.
Oct.
Nov.
Dec.
Ian.
Feb.
Nr. someri
Rata
somajului
Locuri
vacante
8896
8520
8086
7783
7860
7829
8525
9216
9848
10549
10994
11810
11864
5.9
5.7
5.4
5.2
5.3
5.2
5.7
6.2
6.6
7.1
7.4
626
787
552
613
537
517
476
495
514
417
241
517
369
Asa cum se observa, evoluatia somajului la sfarsitul anului 2008 a fost in continua crestere.
Date obtinute in urma consultarii autoritatilor locale

Datele privind numarul de locuitori, principalele ocupatii si gradul de dezvoltare al localitatilor sunt
prezentate in tabelul 10.7.1 -1. Datele au fost obtinute in urma consultarii administratiilor locale.
Chestionarele sunt atasate in Anexa nr. 3.
Tabel nr. 10.7.1 1

Localitate
Nr. locuitori
Principalele ocupatii
Cresterea
animalelor
Pomiculatura
Albinarit
Exploatarea
lemnului
Tismana
7864
Pades
5161
Agricultura
Cresterea
Stadiul de
dezvoltare
Principalele
obiective economice
Invatamant
prescolar
Invatamnat
gimnazial
Invatamant liceal:
liceul industrial
,,Grupul Scolar
Industrial Tismana
Sanatate:
dispensar uman
Tismana, centru de
sanatate, dispensar
veterinar
Retea alimentare
cu apa
8 km canalizare
Telefonie fixa si
mobila
Retea de
televiziune prin
cablu
Scoli:7
Gradinite:7
Hidrocentrala
Tismana amonte
Hidrocentrala
Tismana aval
Hidrocentrala Cerna
- Motru - Tismana
230

Localitate
Nr. locuitori
Principalele ocupatii
Stadiul de
dezvoltare
Principalele
obiective economice
Cabinete medicale:
3
Retea de
alimentare cu
energie electrica
Retea alimentare
cu apa in 6 sate
componente ale
comunei
Telefonie
Ocolul Silvic Pades

Societati comerciale
Turism
animalelor
Exploatarea
lemnului
Comert
Economia zonei integreaza aspectele mineritului si cele ale agriculturii, urmate de servicii si turism.
Realizarea obiectivului are un puternic caracter social, preluand o parte insemnata a fortei de munca, a
utilajelor si a echipamentelor disponibilizate din sectorul minier (dupa cum se specifica in cadrul
Hotararii nr 908/1999) , iar in perspectiva, prin reconversia personalului muncitor in directia viitoarelor
ramuri industriale sau de servicii care s-ar putea dezvolta in zona prin atragerea de capital investitional
autohton sau strain.

defavorizate.
De asemenea, aceasta zona in care se gaseste tronsonul de drum care face obiectul Raportului
reprezinta o vasta bogatie naturala care pana in momentul de fata nu este inca in totalitate exploatata.
In general, pe Valea Jiului se doreste sprijinirea dezvoltarii turismului ca sector nou de activitate
economica. Odata cu dezvoltarea turismului in Valea Jiului, se preconizeaza ca mediul economic va
cunoaste imbunatatiri semnificative, acestea conducand la un nivel mai ridicat de trai al populatiei din
zona.
10.7.3. Impactul prognozat asupra mediului social si economic

10.7.3.1 Perioada de executie
Impactul asupra locurilor de munca
Realizarea obiectivului are un puternic caracter social, preluand o parte insemnata a fortei de munca, a
utilajelor si a echipamentelor disponibilizate din sectorul minier din zona.
Reabilitarea sectorului de drum national DN66 A km 47+600 km 66+204 va oferi locuri de munca
pentru cca 420 de persoane.
Aceste persoane care vor lucra la reabilitarea drumului sunt locuitori din zona sectorului de drum
national, din judetul Gorj.
231

in directia viitoarelor ramuri de servicii care s-ar putea dezvolta in zona prin atragerea de capital
investitional autohton sau strain.
Asadar, se poate spune ca prin reabilitarea acestui sector de drum se vor imbunatati conditiile de trai
ale locuitorilor.

Un aspect important il reprezinta faptul ca in zona masivului Retezat se afla Rezervatia naturala Parcul
National Retezat, iar in zona muntilor Godeanu - Cernei si Vulcan Mehedinti se afla Parcul National
Domogled Valea Cernei si rezervatia Nordul Gorjului de Vest.
Reabilitarea sectorului de drum national DN 66 A, va asigura o legatura directa din Valea Cernei,
respectiv localitatile Baile Herculane si Cerna Sat in Valea Jiului de Vest, respectiv localitatile Campu lui
Neag, Uricani, Lupeni, Vulcan si Petrosani.
tari.
decat in prezent.
10.7.4.Masuri de reducere a impactului

10.7.4.1.Perioada de executie
Tabel nr. 10.7.4.1. 1: Masuri de reducere a impactului in perioada de executie
Nr.
Crt.
1.
Amplasarea Organizarii de santier,

bazei de productie

Organizarea de santier este amplasata pe raza comunei Campu
lui Neag, zona Buta, pe malul drept al Jiului de Vest, pe partea
stanga a drumului national DN 666 A, Aninoasa - Herculane, in
dreptul bornei kilometrice 35.
Organizarea de santier nu se afla in apropierea zonelor locuite,
astfel nu va afecta populatia.
232

Nr.
Crt.

Traficul de santier va fi dirijat astfel incat sa evite ambuteiaje de
autovehicule in zonele de lucrari.
Pentru utilajele de lucru se vor stabili trasee care sa asigure cel
mai simplu acces la santier, cu perturbari minime.
Traficul de santier
2.
Se va asigura semnalizarea santierului cu panouri de avertizare

pentru a obliga conducatorii auto sa reduca viteza, in zona
lucrarilor, si sa acorde atentie sporita circulatiei pentru a se evita
accidentare riveranilor care se deplaseaza pe drumurile de
legatura.
Antreprenorul are obligatia sa asigure mentinerea curata a
drumurilor utilizate pe perioada executiei. Se vor amenaja puncte
de curatare a pneurilor utilajelor si vehiculelor
Executia lucrarilor va genera nivele importante ale zgomotului
produs de circulatia utilajelor de constructie, vibrarea betonului,
baterea pilotilor etc. In zona fronturilor de lucru este necesar a se
Executia lucrarilor
3.
4.
5.
Expropieri
lua toate masurile de protectie antifonica pentru personalul care

munceste.
Graficul de executie a lucrarilor va avea in vederea minimizarea
perioadei de timp necesare executiei lucrarilor in apropierea
zonelor rezidentiale prin deschiderea mai multor fronturi de lucru
in paralel si alocarea de resurse suplimentare.
Dupa desfiintarea santierelor, terenul folosit temporar pentru
Organizarea de santier, Baza de productie sau in alte scopuri, va
fi redat in circulatie, dupa reconstructia ecologica, daca e cazul,
sau va fi utilizat de Antreprenor pentru alte obiective.
Se vor elabora documentatiile necesara expropierii terenului
fiecarui proprietar afectat.
Proprietarii vor fi despagubiti material, urmand a primi pretul
corect pe terenurile expropiate. Acest pret este stabilit in functie
de pretul terenurilor in zona.
10.7.4.2.Perioada de operare
Nu este cazul.
10.8. ZGOMOTUL
10.8.1.Fondul existent de poluare

In prezent, in zona tronsonului de drum DN 66A Campu lui Neag Valea Cernei nu exista nicio sursa
de zgomot.
233

Conform Anuarului factorilor de mediu intocmit de Agentia pentru protectia mediului Gorj, pe teritoriul
judetului Gorj in anul 2007 au fost efectuate 255 de determinari de zgomot.
Tabel nr. 10.8.1. 1: Masuratori de zgomot in judetul Gorj in anul 2007

Tip masuratoare zgomot
Numar masuratori
Maxima masurata
(dB)
Depasiri (%)
Piete , spatii comerciale, restaurante

in aer liber
Parcuri, zone de recreere si odihna
Incinta industriala
24
72,3
33,3
100
75,5
27
Trafic
Altele - zone locuibile
83
48
74,5
59,2
7,2
-
In urma acestor determinari s-au inregistrat urmatoarele:

-
8 depasiri ale limitei de zgomot admise la exterior locuinta situata in imediata vecinatate a unei
zone functionale din mediul urban (piete, spatii comerciale, restaurante in aer liber).
27 depasiri ale limitei de zgomot admise la limita zonelor functionale ale incintelor industriale si un
numar de 6 depasiri ale limitei de zgomot admise in zone cu trafic intens (intersectii de strazi).

Nivelul sonor depinde in mare masura de urmatorii factori:
-
Fenomenele meteorologice si anume: viteza si directia vantului, gradientul de temperatura si de

vant;
Absorbtia undelor acustice de catre sol, fenomen denumit efect de sol;
Absorbtia in aer, dependenta de presiune, temperatura, umiditatea relativa, componenta spectrala

a zgomotului;
Topografia terenului;
Vegetatie.
Lucrarile de reabilitare a sectorului de drum national implica urmatoarele surse de zgomot si vibratii:
-
Procesele tehnologice de executie a drumului, care implica functionarea unor grupuri de utilaje si
echipamente cu functii adecvate.
Aceste utilaje in lucru reprezinta tot atatea surse de zgomot, care se cumuleaza.
Principala sursa de zgomot si vibratii este reprezentata de functionarea utilajelor.
In cele ce urmeaza se prezinta nivelul de zgomot masurat in santiere pe diverse
echipamente de constructii:
Buldozere
Leq = 75 - 91 dB(A);
Incarcatoare Wolla
Leq = 85 - 90 dB(A);
234

Excavatoare
Leq = 76,5 - 78 dB(A);
Compactoare
Leq 87 dB(A);
Repartizor mixturi
Leq = 85 - 90 dB(A).
Luandu-se in considerare ca vor functiona simultan aproximativ 80% din echipamente, a

rezultat un nivel de zgomot in santier dat de functionarea echipamentelor si utilajelor de
85 95 dB(A).
Suplimentar impactului acustic, utilajele de constructie, cu mase proprii mari, in timpul
deplasarii si executarii operatiilor in punctele de lucru, constituie surse de vibratii.
-
Circulatia mijloacelor de transport si a utilajelor de la Bazele de Productie la fronturile de lucru si in

cadrul santierului.
Pentru transportul materialelor (pamant, balast, prefabricate, beton, asfalt, etc.) se presupune
ca vor fi folosite basculante/autovehicule grele, cu sarcina cuprinsa intre cateva tone si mai
mult de 40 tone. Se estimeaza ca cele mai multe din vehicule vor avea sarcina de 16 t.
Evolutia nivelului sonor va depinde de evolutia lucrarilor si de mutarea fronturilor de lucru.
Din literatura de specialitate si din observatiile efectuate de-a lungul timpului pe santiere,
se poate face afirmatia ca la parcurgerea unei localitati de catre autobasculantele ce
deservesc santierul, se pot atinge niveluri echivalente de zgomot, pentru perioadele de
referinta de 24 ore, de peste 50 dB(A), daca numarul trecerilor depaseste 20. Se
inregistreaza nivele echivalente de zgomot de 60 - 62 dB(A) in cazul unui numar de treceri
de ordinul a 100 si mai mult de 65 dB(A) in cazul unui numar de treceri de cca 200.
Functionarea instalatiilor si utilajelor din cadrul Bazei de productie: statiile de mixturi asfaltice si de
betoane.
In cazul statiilor de mixturi asfaltice si betoane, sursele de zgomot sunt date de functionarea:
Arzatoarelor;
Compresoarelor;
Ventilatoarelor;
Grupurilor electrogene;
Malaxoarelor
Motoarelor.
In general, functionarea unei statii de mixturi asfaltice determina un nivel de zgomot de 70

75 dB(A), in vreme ce de la statia de betoane rezulta la nivelul malaxorului un nivel de
zgomot de cca 80 dB(A).
-
Functionarea instalatiilor din cadrul Statiei de sortare concasare.

In acest caz, sursele de zgomot sunt date de functionarea:
235

Utilajelor de la exploatarea agregatelor: dragline, incarcatoare, buldozere;
Utilajelor din instalatia de sortare spalare concasare;
Mijloacelor de transport, autobasculantele.
Nivelul de zgomot rezultat de la functionarea instalatiei de producere a agregatelor minerale

este de cca 70 dB(A).
Impactul zgomotului si vibratiilor pe durata lucrarilor de executie are caracter temporar.
In cadrul Bazei de productie si in santier nivelul ridicat de zgomot poate afecta personalul, motiv pentru
care trebuie luate masuri speciale de protectie fonica a acestuia. Asa cum am mai spus, se estimeaza
ca in santier si in zona fronturilor de lucru se genereaza niveluri de zgomot de pana la 90 dB(A)
exprimat ca Leq pentru perioade de maxim 10 ore.
Nivelul de expunere la zgomot trebuie luat in considerare datorita efectelor manifestate asupra
factorului uman, manifestate prin: scaderea capacitatii de munca, scaderea preciziei si eficientei
miscarilor, tulburari de echilibru, etc. Astfel, zgomotul reprezinta o cauza importanta de crestere a
frecventei accidentelor de munca.
In perioada de functionare a drumului national sursa de poluare sonora este traficul rutier.
Se estimeaza ca circulatia fluenta cu viteze constante nu va fi sursa producerii unor nivele importante
de zgomot. De mentionat ca in zona tronsonului analizat nu exista case sau alte obiective care sa fie
afectate de zgomot.
Nivelul de zgomot depinde de urmatoarele elemente:
-
Caracteristicile traficului (valori, componenta);
Viteza de circulatie;
Topografia zonei;
Distantele, fata de sursa.
Calculul nivelului de zgomot s-a estimat pentru traficul de perspectiva (la 15 ani de la darea in
exploatare a drumului).
Mentionam faptul ca in estimarea nivelului de zgomot nu s-a luat in calcul existenta arborilor si
dispozitia versantilor, care atenueaza nivelul de zgomot.
Nivelurile de zgomot, inregistrate la diferite distante de marginea platformei drumului sunt prezentate
in tabelul nr. 10.8.2.2 1.
236

Tabel nr. 10.8.2.2 1 Nivelul de zgomot pentru traficul de perspectiva (la 15 ani de la darea in
exploatare a drumului)
Distanta de la marginea
platformei drumului (m)
Nivel de zgomot mediu dB(A)
Nivel de zgomot la varf dB(A)
10
15
20
30
50
100
200
59,58
57,80
56,48
54,55
52,04
48,55
45,00
61,88
60,11
58,79
56,86
54,35
50,85
47,30
In general, valorile nivelului de zgomot inregistrate pe drumuri nationale, depasesc 70 dB(A), insa,
intrucat pe DN 66A traficul prognozat este redus chiar in perspectiva, valorile estimate nu depasesc 60
dB(A).
Nivel de zgomot mediu si la varf dB(A)

70.00
60.00
50.00
dB(A)
40.00
nivel de zgomot mediu (dB(A))
nivel de zgomot la varf (dB(A))
30.00
20.00
10.00
0.00
10
nivel de zgomot mediu (dB(A))

nivel de zgomot la varf (dB(A))
59.58
61.88
15
20
30
50
100
57.80
56.48
54.55
52.04
48.55
60.11
58.79
56.86
54.35
50.85
distanta de la marginea platformei drumului (m)
200
45.00
47.30
Figura nr. 10.8.1 2 Nivelul de zgomot mediu si la varf pentru traficul de perspectiva (la 15 ani de la
darea in exploatare a drumului)
Valorile estimate ale nivelului de zgomot nu au fost comparate cu limitele prevazute in STAS
10009/1998 Acustica urbana. Limite admisibile ale nivelului de zgomot, acesta fiind aplicabil in
zonele locuite.
Specificam faptul ca in estimarea nivelului de zgomot nu s-a tinut seama de existenta arborilor si a
dispozitiei versantilor, factori care pot diminua nivelul de zgomot.
237

Pe sectorul de drum national ce va fi reabilitat singura componenta ce ar putea fi afectata de zgomot il

reprezinta fauna. In urma valorilor de zgomot estimate se remarca ca aceste valori sunt mici, astfel
incat se estimeaza ca fauna nu va fi afectata.

Tabel nr. 10.8.3.1. 1: Masuri de reducere a impactului in perioada de executie
Nr.
Crt.

Organizarea de santier este amplasata pe raza comunei Campu
lui Neag, zona Buta, pe malul drept al Jiului de Vest, pe partea
stanga a drumului national DN 666 A, Aninoasa - Herculane, in
dreptul bornei kilometrice 35.
Distanta intre Organizarea de Santier si localitatea Campu lui
Neag este de 200 m. In cadrul Bilantului de Mediu nivel 1 realizat
pentru Organizarea de Santier s-a estimat ca fi nivelul de zgomot
receptat de louitorii din localitatea Campu lui Neag va fi de
44dB(A).
1.
Amplasarea Organizarii de santier

si Bazei de productie
2.
Traficul de santier
3.
Executia lucrarilor
In Baza de productie, precum si in santier, este necesar a se lua

masuri de protectie fonica pentru personal (echipament
individual de protectie impotriva zgomotului, care sa reduca
nivelul de zgomot la urechea angajatului sub 80 dB(A)).
In cele ce urmeaza vom preciza niveul de zgomot potential:
- statia de sortare-spalare, emisie sonora la 30 m=90dB
(A);
- statia de betoane Cedomal, emisie sonora la 30 m=80
dB (A);
- instalatia de preparare mixturi asfaltice , emisie sonora
la 30 m=75 dB(A)
In atelierele unde se desfasoara activitati generatoare de zgomot
se recomanda aplicarea de tratamente fonoabsorbante peretilor,
adica acoperirea acestora cu materiale fonoabsorbante:
materilale poroase (spume poliuretanice cu pori deschisi,
minerale expandate rigide), cu materiale fibroase (vata de sticla)
sau cu materiale cu celule inchise (polistiren expandat)
Traficul de santier va fi dirijat astfel incat sa evite ambuteiaje de
autovehicule in zonele de lucrari si astfel nivele importante de
zgomot.
Pentru utilajele de lucru se vor stabili trasee care sa asigure cel
mai simplu acces la santier, cu perturbari minime.
Executia lucrarilor va genera nivele importante ale zgomotului
produs de circulatia utilajelor de constructie, vibrarea betonului,
baterea pilotilor etc. In zona fronturilor de lucru este necesar a
se lua toate masurile de protectie fonica pentru personal.
Se recomanda reducerea nivelului de zgomot la sursa, prin
utilizarea unor utilaje si echipamente de constructie performante,
de generatie recenta.
De asemenea, se recomanda verificare si intretinerea periodica a
acestora in vederea functionarii la parametrii optimi.
238

Nr.
Crt.

Se recomanda limitarea duratei de expunere a angajatilor la
zgomot, prin lucrul in schimburi.
Nu este cazul.
11. MONITORIZAREA
Monitorizare este foarte importanta atat pentru perioada de executie cat si pentru cea de operare,
deoarece constituie mecanismul care permite verificarea eficientei masurilor adoptate pentru reducerea
impactului infrastructurii asupra mediului.
O schema de monitorizare bine stabilita va servi urmatoarelor scopuri:
-
Detectarea erorilor in executia, functionarea sau intretinerea lucrarilor;
Evaluarea modului in care masurile adoptate au ca efect reducerea sau eliminarea impactului
negativ pe termen lung.
11.1. PLANUL DE MONITORING IN PERIOADA DE CONSTRUCTIE

Pe perioada executiei lucrarilor este necesar a se desfasura o activitate de monitorizare a factorilor de
mediu in scopul urmaririi eficientei masurilor aplicate, cat si pentru a stabili masuri corective in cazul
neincadrarii in normele specifice.
In acest sens se propun urmatoarele masuri necesar a fi aplicate de Antreprenor cu sprijinul Agentiei
pentru Protectia Mediului Gorj:
-
Identificarea si monitorizarea surselor de poluare: localizare, identificare si cuantificare emisii si

imisii specifice de poluanti.
Stabilirea unui program de masuratori pentru determinarea nivelului de zgomot pe durata executiei
lucrarilor, atat in incinta Organizarii de santier, cat si pe traseul drumului in executie;
Urmarirea modului de functionare a instalatiilor ce deservesc santierul (statiile de preparare a

mixturilor asfaltice, statiile de betoane si de nisip stabilizat, cariere) pentru asigurarea
randamentelor maxime. In special, se recomanda a se efectua masuratori la emisie pentru gazele si
pulberile rezultate de la statiile de asfalt. Principalii poluanti evacuati in atmosfera la functionarea
statiilor sunt: CO, CO2, SO2 si NOx;
Urmarirea modului de functionare a instalatiilor de depoluare si masuri privind curatirea lor

periodica;
Verificarea periodica a parcului de utilaje pentru depistarea eventualelor defectiuni;

239

Verificarea periodica a etanseitatii rezervoarelor de stocare a carburantilor sau substantelor toxice,

daca este cazul;
Gestionarea controlata a deseurilor rezultate atat pe amplasamentul Organizarii de santier, cat si in

zona fronturilor de lucru;
Stabilirea unui program de interventie in cazul in care indicatorii de calitate specifici factorilor de
mediu aer, apa, sol nu se incadreaza in limitele impuse de legislatia in vigoare;
Stabilirea unui program de prevenire si combatere a poluarii accidentale: masuri necesar a fi luate,
echipe de interventie, dotari si echipamente pentru interventie in caz de accident;
Organizarea unui sistem prin care populatia sa poata informa Constructorul asupra nemultumirilor
pe care le are, legate de poluarea din aceasta perioada, siguranta traficului etc. In acest sens, se
propune crearea unei linii telefonice in cadrul Organizarii de santier si desemnarea unei persoane
dintre angajatii Constructorului care sa preia toate opiniile exprimate in apelurile primite, urmand a
transmite un raspuns, dupa analiza situatiei. Acest numar de telefon va fi mediatizat, prin
prezentarea lui in presa locala, afisarea la sediile Primariilor localitatilor traversate de sectorul de
drum reabilitat.
Aspectele privind Organizarea si baza de productie, in cazul in care se vor amenaja si altele decat cea
existenta la Km 35 al DN 66A, vor face obiectul unui acord de mediu distinct, intrucat impactul asupra
mediului si masurile de protectie vor depinde in mare masura de amplasamentul lor, de modul de
amenajare, caracteristicile statiilor, echipamentelor etc, aspecte care nu pot fi cunoscute de catre
Proiectant.
Tabel nr. 11.1. 1: Recomandari privind monitorizarea in perioada de constructie

Amplasament
Obiectiv
Santier
(in special acolo
unde fronturile
de lucru si
drumurile de
acces se vor afla
in apropierea
zonelor locuite
localitatea
Campu lui Neag)
Fronturi de lucru
Organizarea de
santier si baza
de productie
Incinta
Componenta de
mediu/altele
Aer
Nivel de zgomot
Aer
Sol
Nivel de zgomot
Aer
Sol
Apa subterana
Nivel de zgomot
Apa uzata
Starea tehnica
a statiilor de
mixturi asfaltice,
Periodicitate
Lunar
Lunar
(depinde in mare
masura de ritmul
in care se vor
executa lucrarile
si in care se vor
muta fronturile
de lucru)
Lunar
Trimestrial
Lunar
Lunar
Trimestrial
Trimestrial
Lunar
Trimestrial
Lunar
Parametrii
CO, NOx, SO2, pulberi,

COV
CO, NOx, SO2, pulberi, Pb,

COV
Produse petroliere, Pb
CO, NOx, SO2, pulberi, Pb,
COV
Produse petroliere, Pb
Suspensii, CCO, CBO5,
hidrocarburi
Suspensii, CCO, CBO5,
hidrocarburi
240

Amplasament
Obiectiv
Rezervoare
carburanti, bitum
Utilaje,
echipamente,
vehicule transport,
etc.
Componenta de
mediu/altele
Periodicitate
statiilor de
betoane, statiilor
de sortare,
inclusiv a
instalatiilor
pentru retinerea
poluantilor
Etanseitatea
Lunar
Starea tehnica
Lunar
Parametrii
Monitorizarea factorilor de mediu pe durata executiei lucrarilor, precum si aplicarea masurilor propuse
au drept scop asigurarea functionarii santierului in conditiile exercitarii unui impact minim asupra
habitatului.
11.2. PLANUL DE MONITORING IN PERIOADA DE OPERARE

Se recomanda ca dupa intrarea in exploatare a tronsonului de drum national sa se aplice un program
de monitorizare al factorilor de mediu.
Aer si nivel de zgomot

Se va realiza monitorizarea periodica a nivelului emisiilor si zgomotului in timpul operarii DN 66A,
conform indicatiilor agentiei locale pentru protectia mediului. Acestea nu trebuie sa depaseasca limitele
maxime admisibile.
Specificam faptul ca, traficul care va circula pe acest sector de drum national va fi redus (dupa cum au
aratat si estimarile efectuate pentru traficul ce se va desfasura in anul al XV-lea de la darea in functiune
a acestui sector de drum ce va fi reabilitat), iar emisiile de poluanti si de zgomot de asemenea vor fi
reduse.
-
Pentru protectia calitatii aerului se recomanda a se face masuratori ale concentratiilor de poluanti in
aer. Poluantii specifici traficului rutier sunt: CO, NOx, SO2, Pb. Valorile determinate trebuie sa fie
inferioare celor prevazute de Ordinul nr. 592/2002;
Monitorizarea nivelelor de zgomot atinse in perioada de operare a tronsonului de drum national

reprezinta o masura ce va trebui aplicata in cazul in care in zona se vor dezvolta zone rezidentiale,
unitati turistice, care ar putea fi afectate de zgomotul produs de traficul desfasurat. Valorile
masurate trebuie sa fie in conformitate cu STAS 10009/1988.

Flora si fauna
241

Monitorizarea
Se va realiza monitorizarea periodica a nivelului emisiilor si zgomotului atat in timpul lucrarilor de
modernizare cat si in timpul operarii DN 66A, conform indicatiilor agentiilor locale de protectia mediului.
Acestea nu trebuie sa depaseasca limita maxim admisa.
Se va monitoriza starea habitatelor si a speciilor afectate de existenta drumului. Programul de
monitorizare va avea ca obiective urmarirea urmatorilor parametrii:
Morfologia zonei: se va urmari gradul de eroziune a portiunilor despadurite si stabilizate prin plantarea
de specii caracterisitice zonei. Gradul de eroziune nu trebuie sa-l depaseasca pe cel initial. Monitorizare
anuala.
Vegetatia terestra: se va realiza cartarea periodica a vegetatiei urmarindu-se daca se pastreaza nucleul
de specii initial. Se va calcula productia de biomasa anuala, urmarindu-se ca aceasta sa ramana cam la
acelasi nivel cu cel initial. Se vor face transecte periodice si se va urmari daca se instaleaza specii
invazive. Monitorizarea se va realiza de 3 ori pe an (inceputul lunii mai, mijlocul lunii iunie- inceputul
lunii iulie si inceputul lunii august).
Fauna: se va urmari numarul de exemplare din fiecare specie, numarul de perechi reproductive,
numarul de pui. Acestea trebuie sa ramana in limite apropiate ce cele initiale. Monitorizarile se vor face
in perioada de reproducere a diferitelor specii (martie-octombrie).
In cazul replantarilor si refacerii portiunii afectate: se va calcula anual productia de biomasa,
densitatea, abundenta. Valorile vor trebui sa creasca anual pentru a ajunge in final la valori apropiate
de cele ale habitatului initial.
Ecosisteme acvatice: se monitorizeaza viteza de curgere, adancimea, salinitatea, cantitatea de oxigen
dizolvat, se vor carta speciile de fauna si flora, se va calcula biomasa, abundenta. Toate acestea trebuie
sa ramana in limitele normale. Monitorizarea se va face bianual (iarna si vara).
12. SITUATII DE RISC

12.1. EVALUAREA RISCULUI DECLANSARII UNOR ACCIDENTE SAU AVARII CU IMPACT
MAJOR IN PERIOADA DE CONSTRUCTIE
Riscul declansarii unor accidente sau avarii care pot avea un impact major asupra mediului este
determinat de:
-
Activitatile de manipulare a substantelor potential poluatoare pentru sol (vopseluri, solventi,

combustibili etc);
Operatiile de aprovizionare si manipulare a utilajelor sau a mijloacelor de transport cu carburanti;

242

Posibilele pierderi din zona depozitelor de carburanti in cazul in care peretii sau fundatiile
rezervoarelor nu sunt etansi.
Acestea se desfasoara cu preponderenta in Organizarea de Santier.

Aceste surse potentiale de poluare accidentala, in cazul producerii unor accidente ecologice, vor afecta
suprafete limitate si vor determina deprecierea locala a calitatii solului, a apelor de suprafata si
subterane si implicit a biodiversitatii. Tinand cont de amplasarea acestor surse de poluare si de caile de
migrare ale poluantilor, consideram ca impactul asupra tintelor (sol, apa de suprafata si subterana si
biodiversitate) nu va fi semnificativ daca se vor lua imediat toate masurile de depoluare.
In scopul prevenirii riscului poluarii accidentale in perioada de constructie Constructorul vor intocmi un
plan de prevenire si de interventie in cazul producerii unei poluari accidentale.
12.2. EVALUAREA RISCULUI DECLANSARII UNOR ACCIDENTE SAU AVARII CU IMPACT
MAJOR IN PERIOADA DE OPERARE
Pe tronsonul DN 66 A Campu lui Neag Valea Cernei se propune interzicerea accesului
autovehiculelor ce transporta substante toxice sau periculoase.
Poluarea accidentala este rezultatul deversarii de poluanti ca urmare a producerii unui accident in care
sunt implicate autovehicule ce transporta substante toxice sau periculoase sau a accidentelor in care
sunt implicate autovehiculele ce tranziteaza parcul.
Se definesc a fi substante periculoase acele substante ce pot reprezenta un pericol in perioada
transportului pe de o parte din punct de vedere al securitatii, iar pe de alta parte al igienei publice. Din
aceasta categorie fac parte: hidrocarburile lichide, produsele chimice transportate in cisterne, gazul din
butelii sau cisterne, produsele chimice ambalate, bitumul, explozibilii, materiile radio-active.
In cazul accidentelor rutiere, materiile periculoase ce pot produce poluare sunt carburantii si uleiurile
hidraulice care ajung pe carosabil in urma spargerii rezervoarelor si/sau motoarelor. De pe carosabil,
daca nu se intervine imediat pot ajunge in sol/subsol si ape subterane si de suprafata, afectand implicit
si biodiversitatea din zona expusa direct si nu numai.
Riscul poluarilor accidentale creste odata cu cresterea traficului, impactul asupra factorilor de mediu:
apa subterana si de suprafata, sol, biodiversitate depinzand de vulnerabilitatea zonei precum si de
cantitatea si natura produsului deversat.
Apa
In cazul producerii unor accidente grave, cu rasturnari de autovehicule, hidrocarburi lichide, materiale
de constructie, alte produse toxice sau corozive pot fi deversate pe platforma sectorului de drum
national ajungand apoi pe terenurile invecinate si in raul Cerna.
243

Majoritatea acestor accidente sunt cauzate de semnalizarea necorespunzatoare sau de neadaptarea

regimului de viteza la starea drumului (suprafata uda, cu polei sau gheata, existenta gropilor etc).
Pe acest sector de drum viteza recomandata este de maxim 25 km/h.
Riscul poluarilor accidentale creste odata cu cresterea traficului. Datorita faptului ca in aceasta zona
traficul estimat pentru al XV-lea an de functionare de la darea in folosinta este mic consideram ca riscul
producerii poluarilor accidentale este foarte mic.
Studiile de specialitate evidentieaza existenta a trei categorii de incadrare a materiilor periculoase:
-
Categoria A - substante ce provoaca o modificare a pH-ului apei (acid sau bazic);
Categoria B substante de toxicitate slaba, dar care fac apa improprie consumului prin modificarea
proprietatilor organoleptice;
Categoria C produse de toxicitate ridicata.
Efectul poluarii accidentale se manifesta printr-o dispersie rapida in mediu a materiilor periculoase
transportate. Impactul se face simtit la nivelul straturilor acvifere, lacurilor, iazurilor sau a apelor
curgatoare din zona. Impactul depinde atat de cantitatea de substante deversate ce ajung in receptor
cat si de capacitatea acestuia de autoepurare.
Efectele asupra apei subterane
Daca accidentul s-a produs intr-o zona unde apa subterana este cantonata in terenuri aluvionare,
timpul de inaintare a apei este suficient de lung pentru a se evita riscul de distributie a apei poluate.
Depoluarea este dificila, dar zonele poluate pot fi fixate.
Daca accidentul s-a produs intr-o zona unde terenul este fisurat (cazul calcarului), poluantul circula
rapid prin goluri, riscul distributiei apei poluate este mare, iar depoluarea si fixarea sunt imposibile
deoarece circulatia apei este putin cunoscuta.
Este de amintit ca zona tronsonului de drum analizata din cadrul DN 66 A traverseaza preponderent
suprafate cu un substrat calcaros.
Efectele deversarii de substante toxice sau periculoase asupra apei subterane depind de:
-
nivelul panzei freatice,
directia generala de curgere a curentului,
gradul de filtrare.
In lungul traseului sectorului de drum national nivelele stratului freatic, unde poluantii se acumuleaza
cel mai usor, este de 3-4 m sub nivelul suprafetei terestre in perioadele secetoase, respectiv 1-2 m in
perioadele abundente in precipitatii.
Efectele asupra apei de suprafata
244

Daca are loc o deversare brusca intr-un curs de apa si este incompatibila cu capacitatea de dilutie a
acestuia, se poate produce o distrugere totala sau partiala a florei si faunei pe un tronson de o lungime
care poate fi importanta (zeci de Km), functie de confluentele din aval.
Daca produsul este solubil sau miscibil cu apa, efectele pot fi importante dar de scurta durata,
poluantul fiind transportat in aval, organismele pot recoloniza progresiv zona.
Solul
Impactul asupra solului cauzat de deversarea accidentala de substante toxice sau periculoase depinde
de sensibilitatea zonei si de tipul si cantitatea produsului deversat.
Conform literaturii de specialitate trebuie avute in vedere urmatoarele elemente:
-
nu exista terenuri impermeabile la hidrocarburi, patrunderea si migrarea putand fi doar limitata;
la terenurile cu porozitate interstitiala viteza de circulatie a fazei uleioase depinde de vascozitatea

sa: mai usoare decat apa, hidrocarburile se acumuleaza la suprafata stratului acvifer unde
tensiunea superficiala existenta la contactul dintre cele doua lichide franeaza considerabil
deplasarea complexului apa-ulei.
Efectele manifestate asupra solului depind de tipul acestuia, solurile de tip aluvial avand propritetatea
de a ingreuna procesul de filtrare al poluantilor catre straturile mai profunde.
Sodiul, este rapid fixat in straturile superficiale iar cantitatea acumulata depinde de asemenea de tipul
solului.
Efectele asupra biodiversitatii

Efectele asupra faunei si florei terestre si acvatice depind in mare masura de tipul poluantului deversat,
de cantitatea de poluant ajuns in apa si sol, de conditiile meteorologice si de perioada de timp care
trece pana la aplicarea masurilor de depoluare. Constructorul si antreprenorul drumului vor avea
planuri de prevenire si de interventie in cazul producerii unei poluari accidentale. Acestia vor colabora
strans cu Administratia Parcului National Domogled Valea Cernei si cu Agentia pentru Protectia
Mediului locala pentru a stabilii masurile ce trebuiesc luate in caz de poluare. Masurile de depoluare se
vor lua cat mai repede dupa producerea accidentului pentru a limita efectele negative asupra
biodiversitatii.
13. POLUAREA SEZONIERA

Poluarea sezoniera reprezinta acel tip de poluare care apare pe o perioada de timp limitata dar care
poate avea insa efect pe termen mai lung. Poluarea sezoniera apare ca rezultat al lucrarilor executate
pentru mentinerea sigurantei circulatiei pe perioada de iarna (cca. 5 luni) pe drumurile cu polei si
gheata.
245

La scara larga cea mai utilizata substanta folosita este clorura de sodiu. Fiecare interventie executata
asupra drumului se traduce in fapt printr-o deversare de 70210Kg NaCl/km pentru un drum cu doua
cai de rulare.
13.1. APA

Pentru apa, sursa de poluare manifestata pe perioada sezonului rece este reprezentata de substantele
si materialele utilizate in scop preventiv sau curativ pe drumurile afectate de polei si gheata.
Dupa topirea ghetii, solutia de saruri rezultata se scurge sau este proiectata lateral de circulatia
vehiculelor, dispersandu-se pe terenul invecinat si/sau in raul Cerna.

Impactul asupra apelor subterane si de suprafata depinde de cantitatea de saruri utilizate. Aceasta
cantitate rezida din conditiile climatice specifice zonei respective. Doza optima de NaCl utilizata,
conform literaturii de specialitate (B. Cososchi Impactul transporturilor asupra mediului) pentru o
interventie, este de circa 20 g/m2 in cazul folosirii in scop preventiv si de circa 40 g/m2 in cazul folosirii
in scop curativ pentru topirea ghetii.
Literatura de specialiate Protection de eaux contre la pollution d`origine routiere aprecieaza
urmatoarele cantitati medii folosite pentru dezghet in cazul autostrazilor:
-
zona de tip A, caracterizata de ierni severe: 30 t / an / km,
zona de tip B, caracterizata de ierni medii: 15 t / an / km,
zona de tip C, caracterizata de ierni domoale: 5 t / an / km.
In general, perioada de aplicare a tratamentelor de prevenire a inghetului/dezghet este de 5 luni.
Efectele asupra apei subterane

Impactul asupra apelor subterane se manifesta prin transferul NaCl in panza freatica. In acest sens
studiul SETRA reliefeaza ca pentru surse aflate la distante mari, concentratia de Cl-
in cantitati
apropiate de 1015 mg/l, nu este modificata.
Efectele asupra apei de suprafata

Prezenta sarurilor de dezghet, sub forma ionilor de Cl-, Na+ si Ca++ a fost constatata pana la distante de
100 m de drum. Ionii de clor continuti in sare au proprietatea de a migra ajungand in apele naturale.
Prezenta acestor ioni in sursele de apa potabila in special, reprezinta o caracteristica nedorita.
Studiile efectuate (SETRA) au demonstrat faptul ca prezenta clorurilor in cursul receptor se manifesta
chiar si in perioada de vara, putand atinge 11000 mg/l cloruri in cazul in care pe perioada de iarna se
246

foloseste o cantitate de 25 t NaCl/Km pe un drum avand 2 benzi de circulatie, pe un bazin de circa 10

km2. In cazul sectorului de drum national aceasta cantitate se dubleaza.
In general concentratia de Cl- masurata in cursurile de apa nu depaseste valorile admisibile. Efectul
clorurilor asupra organismelor bentice este nesemnificativ atunci cand limitele maxime sunt respectate.
13.1.3. Masuri pentru protectia mediului

Dintre masurile eficiente pentru reducerea poluarii apelor subterane si de suprafata putem aminti:
-
clorura de sodiu, precum si celelalte materiale care se folosesc in timpul iernii, trebuie sa fie stocate
in depozite acoperite si pe suprafete impermeabile, pentru a nu se produce poluari prin antrenarea
lor de catre apele meteorice.
optimizarea cantitatii de sare utilizata: utilizarea solutiei de saramura in tratamentul preventiv pare
a fi o solutie buna in acest sens;
protectia zonelor sensibile, prin evitarea utilizarii de substante cu concentratii ridicate;
utilizarea si a altor solutii pentru realizarea deszapezirii.
Monitorizarea calitatii apelor este necesar a se face cu o frecventa mai mare in timpul iernii astfel incat
sa se poata lua masurile adecvate pentru remedierea situatiei, in cazul depasirii concentratiilor
admisibile.
13.2. SOL

Poluarea sezoniera apare pe o perioada de timp limitata (cca. 5 luni - iarna), dar poate avea efect pe
termen mai lung.
Sarurile folosite pentru dezghet sunt: in stare solida (CaCl2) sau in stare de solutie.

Poluarea solului poate apare ca rezultat al inflitrarii apelor pluviale care spala platforma sectorului de
drum national antrenand substantele folosite pentru dezghet.
Dupa topirea ghetii, solutia de saruri rezultata se scurge sau este proiectata lateral prin circulatia
vehiculelor, dispersandu-se pe terenul invecinat.
Prezenta sarurilor de dezghet, sub froma ionilor de Cl-, Na+ si Ca++, a fost constatata in urma studiilor
efectuate, pana la distante de 100 m de drum.
O parte din cantitatea de sare utilizata se va acumula in sol, in orizontul de 10 - 40 cm. O caracteristica
importanta a sodiului este accea ca prezinta o mobilitatate relativ scazuta, fiind rapid fixat in
247

orizonturile superficiale ale solului. Se poate insa considera ca pe parcursul anilor, noul aport al sarii la
suprafata solului impune deplasarea sodiului deja fixat in cursul iernilor anterioare, in orizonturi mai
profunde si mai putin saturate.
13.2.3. Masuri pentru protectia mediului

Apele pluviale care spala platforma drumului national nu vor ajunge direct pe terenurile inconjuratoare,
ci in santuri rigolele de ciment. Deci, riscul de poluare a solului este redus.
Se recomanda ca substantele folosite pentru dezghet sa fie tinute in depozite acoperite, pe platforme
impermeabile. Daca locul de depozitare nu este acoperit, in jurul depozitului se vor construi santuri de
garda, unde sa fie colectate apele pluviale care siroiesc pe depozit.
Se recomanda de asemenea sa se utilizeze doze optime de materiale de dezghet.
14. REZUMAT CU CARACTER NON-TEHNIC

14.1.TITULARUL PROIECTULUI
Directia Regionala Drumuri si Poduri Timisoara.
14.2. Denumirea proiectului
Drum de legatura DN 66A, Km 47+600 Km 66+204.
14.3. Durata de functionare a obiectivului
Conform Normativului privind lucrarile de intretinere si reabilitare a drumurilor publice, durata de functionare a
drumurilor publice (initiala sau intre 2 reabilitari) pentru structura supla este de 15 ani.
Durata normala de functionare a podurilor si podetelor cu infrastructura din beton este de 50 de ani
pentru infrastructura si de 4 8 ani pentru suprastructura.
14.4. Amplasament
Sectorul de drum care face obiectul prezentului proiect (km 47+600 km 66+200) strabate teritoriul
administrativ al judetului Gorj, comunele Tismana si Pades.
De la km 47+600 km 50+300 traseul sectorului de drum ce va fi reabilita se afla in vecinatatea
Parcului Retezat , iar de la km 50+300 pana la km 66+204 sectorul de drum se afla in Parcul national
Domogled Valea Cernei.
248

14.5. Scop si necesitate

Necesitatea si oportunitatea investitiei rezulta din caracteristicile tehnice si de exploatare ale drumului
forestier pe sectorul mai sus-mentionat, care nu corespund normelor tehnice in vigoare prevazute
pentru un drum national de clasa tehnica V.
Situatia existenta
In prezent, caracteristicile tehnice si de exploatare ale drumului forestier nu corespund normelor
tehnice specifice unui drum de clasa tehnica V:
-
Caracteristicile geometrice sunt cele ale unui drum forestier, cu o latime a platformei de 3 5 m,
traseul desfasurandu-se in intregime in zona muntoasa;
mare parte;
Santurile lipsesc in cea mai mare parte, iar cele existente au fost erodate sau infundate;
pereate;
Podetele existente pentru descarcarea apelor pluviale sunt insuficiente ca numar si au diametrul
prea mic pentru a putea prelua debitul la viituri mari (podete tubulare, cu diametrul 0,50 1,50
m), sunt in cea mai mare parte, majoritatea fiind degradate, fara amenajari in amonte si aval
(camere de cadere, pereuri etc);
Pe toata lungimea traseului lipsesc parapetii pentru siguranta circulatiei.
Impactul pozitiv al realizarii lucrarilor de consolidare a acestui drum se refera la:

1. Dezvoltarea turistica
impreuna cu care arealul acestei zone protejate este si arie decalarata Sit Natura 2000 fiind arie de
traseul sectorului de drum al DN 66 A care face obiectul prezentului raport traverseaza Parcul National
Domogled-Valea Cernei constituind in cadrul ariei sale atat arie de protectie avifaunistica (SPA), cat si
249

tari.
Pe de alta parte, statutul lor de zone protejate impune adoptarea unor masuri de protectie care sa
elimine posibilitatea exercitarii oricarui impact negativ asupra mediului, in special asupra biodiversitatii,
atat in perioada de realizare a lucrarilor de consolidare, cat si in perioada de functionare a drumului.
In anul 2007 cele trei arii protejate au fost declarate parti integrante ale retelei ecologice Natura 2000,
astfel:
-
Prin Ordinul nr. 1964/2007 privind declararea siturilor de importanta comunitara ca parte integranta
a retelei ecologice Natura 2000 in Romania s-au declarat ROSCI0217 Retezat, ROSCI0069
Domogled - Valea Cernei, ROSCI0128 Nordul Gorjului de Est;
Prin Hotararea nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica ca parte
integranta a retelei ecologice Natura 2000 in Romania s-au declarat ROSPA0084 Muntii Retezat,
ROSPA0035 Domogled Valea Cernei.
2. Impactul economic
combustibil.
Reabilitarea si modernizarea drumului forestier se impune cu atat mai mult cu cat in viitor va fi creata o
legatura intre drumul national DN 66A si reteaua de drumuri din zona.
prin Targu Jiu pe DN 66, iar apoi pe DN 67D catre localitatea Baia de Arama. Lungimea acestui traseu
este de peste 150 km.
Se apreciaza dupa primii 5 ani de la darea in exploatare a tronsonului DN 66A analizat (Campu lui
traseului intre Petrosani si Herculane va fi de numai 100 Km.
Reabilitarea sectorului de drum national DN 66 a, care face obiectul prezentului proiect va asigura o
250

emisiile de poluanti si nivelul de zgomot in aceste localitati, crescand totodata siguranta pe DN 66 si DN
67D.
Totodata se va realiza o legatura directa intre Valea Jiului si zona limitrofa Dunarii din judetul CarasSeverin, respectiv o relatie directa cu arterele rutiere din sud-vestul tarii.
3. Impactul social
a utilajelor si a echipamentelor disponibilizate din sectorul minier (dupa cum se specifica in cadrul
Hotararii nr. 908/1999).

defavorizate.
14.6. Descrierea proiectului
Principalele alternative studiate

Deoarece obiectul acestui proiect il constituie reabilitarea unui drum existent, nu au fost analizate alte
variante de traseu.
Oricare alta varianta de traseu ar fi fost propusa, ea ar fi avut un impact negativ mai mare asupra
mediului decat varianta studiata, fiind necesara scoaterea definitiva din circuitul forestier a unei
suprafete mult mai mari decat suprafata care va fi ocupata prin reabilitarea drumului forestier existent
pentru aducerea lui la caracteristicile unui drum national.
Solutiile tehnice adoptate in cadrul proiectului sunt cele care exercita impact minim asupra mediului:
latimea platformei drumului va fi de numai 7 m, au fost prevazute ziduri de sprijin pentru limitarea
amprizei drumului si, deci, a suprafetei de padure necesar a fi defrisata, au fost prevazute viaducte
251

care asigura continuitatea traversarilor drumului de catre fauna, fiind amenajate totodata si treceri la
nivel cu drumul, iar in zona Stanca Rosie nu se va largi drumul, ci va fi construit un viaduct cu
suprastructura in consola, in vederea neafectarii stancii care este rezervatie.
Alternativele studiate se refera la solutiile propuse pentru lucrarile de protectie a mediului.
Alternative studiate in zona Stanca Rosie

In zona km 58+100, pe partea stanga a sectorului de drum se afla Formatiunea Geologica Stanca
Rosie. Formatiunea Geologica Stanca Rosie este situata in zona de protecie integrala/zona de
conservare speciala a Parcului National Domogled Valea Cernei. Zona unde se afla formatiunea
geologica Stanca Rosie este prevazuta in planurile de situatie: nr.5 (scara 1 : 1 000), nr.17(scara 1 : 10
000).
Astfel, pentru aceasta zona de drum unde traseul se ala in imediata vecinatate a formatiunii geologice
Stanca Rosie (Km 58+075) , au fost analizate doua variante de realizare a drumului, in vederea
neafectarii Stancii:
-
A. Alternativa cu tunel;
B. Alternativa cu drum in consola exterioara.
B. Alternativa cu tunel
Tabel nr. 14.6 -1 - Alternativa cu tunel

Avantaje
Dezavantaje
- Animalele pot traversa;

- Nu se mai resimte la suprafata
poluarea chimica a aerului si
poluarea sonora cauzata de
traficul rutier.
- Afectarea formatiunii geologice Stanca Rosie;

- Peisajul va fi afectat vizual pe portiunea de drum
in care se realizeaza tunelul;
- Dificil de executat, intrucat panta este de peste
20%;
- Realizarea tunelului este o investitie foarte
scumpa.
B. Alternativa cu viaduct de coasta cu suprastructura in consola
Tabel nr. 14.6-2 Alternativa cu viaduct de coasta cu suprastructura in consola

Avantaje
Dezavantaje
- Animalele pot traversa pe sub

viaduct;
- Peisajul nu este intrerupt si nici
afectat de realizarea acestei
lucrari;
-Investitia este relativ acceptabila
in comparatia cu investitia pe ca
re o presupunea realizarea
tunelului
- Executie grea;
- Elemente dificile pentru drum datorita razei mici
in curba
252

Concluzii
In urma comparatiei facute intre aceste 2 alternative, tinand seama de avantajele si
dezavantajele lor, precum si de optiunea Beneficiarului, a fost aleasa Alternativa 2
realizarea viaductului cu suprastructura in consola.
Alternative privind solutiile de asigurare a continuitatii trecerilor faunei peste drum

-
A. Alternativa 0 modernizarea drumului fara viaducte in cele 6 puncte de trecere a faunei mari;
B. Alternativa 1 cu viaducte prevazute in cele 6 puncte de trecere a faunei mari;
Comparatia alternativelor din punct de vedere al protectiei mediului

A. Alternativa 0 modernizarea drumului fara viaducte in cele 6 puncte de trecere a faunei mari
Daca lucrarile de modernizare in cele 6 puncte, in care caderile de panta sunt mari, iar drumul urmeaza
curba de nivel in agrafa s-ar face fara viaducte, datorita zidurilor de sprijin si taluzurilor care ar creste
unghiul de coborare/escaladare, traversarea dintr-o parte in alta a habitatului de catre fauna ar fi
imposibila.
B. Alternativa 1 cu viaducte prevazute in cele 6 puncte de trecere a faunei mari
Cele 6 viaducte, pozitionate intre km 52+170 km 54+863 vor avea un impact pozitiv asupra faunei
mari (cerb, urs, mistret) deoarece vor asigura faunei posibilitatea de a traversa dintr-o zona in alta a
habitatelor. Constructia viaductelor va avea ca rezultat pastrarea actualelor unghiuri ale drumului,
fauna nefiiind impiedicata sa traverseze dintr-o zona in alta.
Pozitiile kilometrice si caracteristicile acestor viaducte sunt prezentate in urmatorul tabel:
Tabel nr. 14.6-3 Cracteristicile viaductelor

Nr.
Crt
Pozitia
kilometrica
Deschideri
1.
2.
3.
4.
5.
52+170
52+277
52+596
52+703
54+554
5x10.00
5x10.00
6x10.00
5x10.00
7x10.00
6.
54+863
5x10.00
Lungime
suprastructura
viaduct
50.00
50.00
60.00
50.00
70.00
50.00

Acesta alternativa ar fi mult mai ineficienta decat cea cu viaducte, fiind mult mai greu de acceptat de
catre fauna. Panta de coborare de pe ele ar avea un unghi mare, iar macromamiferele ar refuza sa
coboare chiar daca la intrarea/iesirea de pe pod ar fi realizate plantatii care sa le faca mai atractive.
253

Concluzii
In urma studierii acestor 3 alternative s-a constatat faptul ca realizarea Alternativei 1 cu viaducte
prevazute in cele 6 puncte de trecere a faunei mari este cea mai benefica privind solutiile
de asigurare a continuitatii trecerilor faunei peste drum.
Traseul in plan
pastrat in general traseul drumului existent, fiind necesare deplasari cuprinse intre 0,5 m - 15 m ale
axei acestuia pe aproape toata lungimea sectorului.
Elementele geometrice in plan vor corespunde unui drum de clasa tehnica V, regiune de munte,
luandu-se in considerare viteza de proiectare 25 km/h (viteza minima 15 km/h), conform STAS 863/86.
componenta a intregului drumului national DN 66A, si incepe de la km 47+600, din zona Cantonului
Silvic Campusel pe Valea Jiului de Vest, si se termina la km 66+204, in apropierea de coada lacului de
acumulare Valea lui Iovan, pe Valea Cernei.
national DN 66A strabate valea Raului Jiul de Vest, asigurand legatura cu municipiile Vulcan si Lupeni,
cu orasele Aninoasa si Uricani, cu localitatea Campu lui Neag, urmand ca apoi sa traverseze cumpana
de apa carpatica prin intermediul Pasului Jiu-Cerna, coborand pe Valea Cernei, catre localitatea CernaSat si drumul national DN 67D.
Sectorul de drum national DN 66A aflat in cadrul studiului de fata traverseaza in totalitate o zona
montana. Altimetric cotele variaza intre aprox. 1190 in zona de inceput a proiectului, zona Canton Silvic
Campusel, atingand o altitudine maxima din cadrul intregului parcurs al sau in punctul Pasului JiuCerna, de aprox. 1380 m. Altitudinea minima in cadrul traseului de fata, de aprox. 690 m, este
inregistrata catre finalul traseului, respectiv in zona de traversare a Raului Cerna, pod peste Raul Cerna,
zona km 63+700 si a traversarii unei vai torentiale din zona km 64+200 afluent de dreapta a Raului
Cerna, zone aflate catre finalul traseului.
traseul analizat se afla in cadrul bazinului morfohidrografic al Jiului de Vest, in timp ce de parte
cealalta, respectiv din zona Pasului Jiu-Cerna, zona km 51+350 si pana la sfarsitul proiectului, respectiv
km 66+204, sectorul de drum se afla in cadrul bazinului morfohidrografic al Raului Cerna.
254

Traseul sectorului de drum national DN 66A aflat in cadrul studiului de fata strabate un aliniament
orientat pe directia generala nord-est sud-vest, marcat morfografic si morfometric de aliniamentul
faliei Vaii Cerna si a legaturii sale cu Valea Jiului de Vest.
Zona montana traversata de sectorul de drum national DN 66A face parte din cadrul Carpatilor
Meridionali, Grupa Retezat-Godeanu. Baza naturala de sustinere a regiunii este alcatuita dintr-o serie de
masive montane cu morfologie si altimetrie variata. Astfel, se individualizeaza Muntii Retezat (Vf.
Peleaga2509 m), aflati in partea de nord si nord-vest a traseului sectorului de drum national DN 66A,
respectiv a Masivului Retezatul Mic sau a Retezatului Calcaros (Piule-Iorgovan2014 m) aflat in
imediata vecinatate a zonei Cantonului Sivic Campusel si a partii lateral-stanga a cursului Vaii Jiului de
Vest. In imediata vecinatate a acestora, cu un alt substrat geologic, ca o prelungire domoala si
prelunga, catre sud-vest se afla Muntii Godeanu (Vf. Gugu2290 m), aflati pe partea dreapta a vaii
Raului Cerna si a traseului sectorului de drum national DN 66A (Masivele Soarbele-Sturu 2149 m
Paltina-2152 m Maneasa Gardomanu Galbena-2194 m). De partea opusa acestora, pe partea
stanga a vaii si a traseului sectorului de drum national DN 66A se afla Muntii Valcan (Vf. Straja-1868
m), individualizati aici prin Masivul Oslea (Vf. Oslea1948 m). Prelungirea catre sud-vest a Masivului
Oslea se realizeaza treptat printr-o culme principala care altitudinal coboara usor (Sarba-1743 m Turcineasa-1518 m Alunu-1150 m), realizand trecerea in unitatea Muntilor Mehedinti.
Toata aceasta zona montana, inclusiv traseul sectorului de drum national DN 66A se afla pe teritoriul
unor arii naturale protejate. Astfel, in sensul parcurgerii traseului strabatut de drumul national DN 66A
se intalnesc sau se suprapun mai multe zone protejate.
In zona traseului sectorului de drum national DN 66A, se intalnesc o serie de zone (areale) protejate
care fac parte din Reteaua europeana Natura 2000 in Romania. Aceste areale sunt reprezentate prin
urmatoarele zone:
-
SCI Muntii Retezat;

-
SPA Muntii Retezat;
sectorului de drum national DN 66A pe unitatea montana a Masivului Oslea (Muntii Valcan) si a unei
mici parti din Masivul Retezatul Mic (Muntii Retezat). Acest sit se afla in zona de inceput a proiectului,
respectiv zona Canton Silvic Campusel, respectiv de la km 47+600 pana in zona km 50+350, zona
255

Pasului Jiu-Cerna. Traseul drumului national DN 66A traverseaza aceasta arie naturala protejata SCI pe
o distanta de aprox. 2,750 m.
importanta comunitara SCI Domogled - Valea Cernei, aria de importanta avifaunistica SPA
Domogled - Valea Cernei si arealul Parcului National Domogled-Valea Cernei. Practic,
suprafatal Parcului National Domogled Valea Cernei cuprinde si arealele celor doua arii protejate SPA
si SCI Domogled Valea Cernei. Traseul de drum traverseaza si strabate aceaste arii naturale protejate
pe o lungime de 15,854 km.
50+350 (zona de inceput), respectiv sectorul de drum ce corespunde bazinului morfohidrografic al
Jiului de Vest se desfasoara in vecinatatea sitului de importanta comunitara SCI Muntii Retezat, a
ariei de importanta avifaunistica SPA Muntii Retezat, acesta doua integrate in unitatea natural
protejata a Parcului National Retezat.
Traseul sectorului de drum national DN 66A traverseaza si alte zone protejate, rezervatii, monumente
ale naturii, reprezentate prin formatiunea geologica Stanca Rosie din zona km 58+100, precum si zona
Sub aspectul sinuozitatii drumului, acesta prezinta succesiuni de curbe, sinuozitate fiind una ridicata,
dat fiind faptul ca acesta traverseaza o regiune de munte, cu o adancime si o fragmentare a reliefului
mare.
desfasoara pe un profil longitudinal ascendent, sectorul de drum atingand altitudinea maxima a
intregului traseu, de aprox. 1380 m in Pasul Jiu-Cerna, pe interfluviul principal carpatic. Pentru aceasta
zona, sectorul de drum strabate partea dreapta a cursului superior al Vaii Jiului de Vest, vale ce se
continua catre zona inalta-alpina a Retezatului Mic, prin Valea Soarbele. Traseul de drum, nu
traverseaza aceasta vale, ci doar un afluent mai important al acesteia denumit Sarba, afluent de
dreapta ce isi are obarsia in Masivul Oslea sub Varful Sarba. Practic, confluenta celor doua cursuri de
apa, Soarbele si Sarba formeaza Jiul de Vest. In aceasta zona, drumul strabate o alternanta de areale
forestiere cu zone de fanate si zone defrisate. Parcele cu vegetatie forestiera este alcatuita
predominant din paduri de conifere (molid si brad) mai ales pentru zona joasa din apropierea
Cantonului Silvic Campusel si de-a lungul vailor, precum si din paduri de fag, intalnite catre partea mai
inalta, din zona Pasului Jiu-Cerna. Padurile compacte de fag din zona inalta reprezinta un factor rezultat
al frecventelor inversiuni de temperatura intalnite in aceasta zona. Binenteles, numeroase parcele
foresteire sunt reprezentate dintr-un amestec molid-fag, dar si din specii azonale.
256

longitudinal al drumului sa fie unul descendent pe urmatorii 13 km lungime, atingnad din punctul cel
mai inalt al traseului aprox. 1380, la altitudinea de aprox. 690 m in zona albiei Raului Cerna. Din zona
de pas, drumul strabate culmile si vaile secundare vestice si nord-vestice ale Muntilor Valcan (Masivul
Oslea), traversand o zona puternic impadurita in cea mai mare parte, in alternanta cu zone lipsite de
vegetatie forestiera, cum sunt cele din zona km 53+250, 54+250 si zona Stanca Rosie de la km
58+100. Aspectul peisajului este dat de alternanta zonelor calcaroase cu varietatea de forme ce
constituie parti din Rezervatia Ciucevelor Cernei (Ciuceava Sturu, Ciuceava Sarbii, Ciuceava Mare,
Ciuceava Neagra, Ciuceava Frasinului) si masivitatea culmilor glaciare si periglaciare a Muntilor
Godeanu. Drenajul natural al retelei hidrografice este orientat catre Valea Cernei, respectiv a Vaii
Cernisoara. Catre aceasta se indreapta si Valea Ogasul Sec, prin afluentii caruia traverseaza si drumul
national DN 66A, vale ce se afla sub punctul de belvedere de la Stanca Rosie.
Vaii Cerna, strabatand o zona mai larga, cea a unor bazinete alungite create de lunca Raului Cerna.
Raul Cerna este format din unirea unor parauri care isi au obarsia in partea superioara a Muntilor
Godeanu, respectiv din Paraurile Sturu si Cernisoara, precum si a Paraurilor Cernisaoara cu Maneasa, in
aval de confluenta primelor amintite mai sus. Aici in zona joasa, drumul national DN 66 intersecteaza
din partea dreapta un drum forestier de exploatare care patrunde pe in lungul vailor Cernisoara si
Maneasa.
Ciucevele Chicerii si a Ogasului Cald. Izbucul Cernei constituie cel mai mare izbuc din tara avand un
debit mediu de 1,5 2 m3/s. Temperatura apei este una constanta, atat vara cat si iarna, respectiv in
jurul valorii de 8OC.
In zona km 63+700 traseul drumului national DN 66A traverseaza Raul Cerna prin intermediul unui pod
de pe partea stanga pe partea dreapta a acestuia, zona pe care isi va desfasura traseul pana la finalul
proiectului, in zona km 66+204. In aval de pod se afla si coada Lacului Valea lui Iovan. Inainte de
podul peste Raul Cerna, traseul drumului national DN 66A intersecteaza un drum de acces si exploatare
care face legatura peste culmea Muntilor Mehedinti, pe sub Varful Milan in bazinul Raului Motru, pe
valea cu acelasi nume, catre Valea Mare Baia de Arama. Aceasta acumulare este formata prin bararea
Raului Cerna, in aval cu confluenta cu Paraul Ivoan,. Bazinul colector are o suprafata de 131 km2, cu o
dispunere perpendiculare pe axul Vaii Cerna sau a Culoarului Cerna. Acumularea volumului de apa se
realizeaza in cea mai mare parte din afluenta naturala a Raului Cerna, dar si prin lucrarile complexe de
257

captare a principalelor paraie din zona. Lacul de acumulare format in spatele barajului are o suprafata
de 292 ha si un volum maxim de 124 milioane m3. Apa prelevata din acumularea Valea lui Iovan este
transportata catre CHE Motru prin aductia subterana Cerna-Motru cu o lungime de 5930 m. Lacul Valea
lui Iovan a dat nastere totodata unei zone turistice si de agrement de pe malurile fapt ce ar putea
constitui o puternica sursa de atractie pentru turisti in conditiile in care vor fi asigurate conditii de
transport sigure si economice realizate prin intermediul drumului national DN 66A.
Profil longitudinal
17 %), astfel incat panta proiectata a drumului sa se incadreze in prevederile STAS 863/85,
declivitatile maxime fiind de 9 %.
Profilul transversal
In conformitate cu tema de proiectare, drumul va avea o platforma cu latimea de 7,00 m, din care:
-
Structura rutiera
-
30 cm balast.
Terasamente
Tabel nr. 14. 6. 4 Volumul de terasamente
Nr.crt.
1
2
3
4
5
6
7
8
Lucrare
Sapaturi manuale
Sapaturi mecanice
Sapaturi in cheson
Total terasamente
U.M.
m3
m3
m3
m3
m3
m3
m3
m3
Cantitatea
28.202
253.800
40.200
7.105
20.000
1.107
4.238
12.700
367.352
Intrucat volumul de sapatura va fi mult mai mare decat cel de umplutura (Vsapatura~350000 m3
si
Vumplutura ~17000 m3) nu va fi nevoie de gropi de imprumut.

258

Lucrari pentru colectarea si evacuarea apelor meteorice

In lungul drumului au fost proiectate rigole din beton de ciment (beton C12/15), asezate pe un strat de
5 cm de nisip pilonat.
Lucrari de consolidare-protectie versanti

La stabilirea solutiilor de consolidari s-au avut in vedere urmatoarele:
-
asigurarea elementelor geometrice ale platformei drumului;
sustinerea platformei drumului;
consolidarea terasamentelor de rambleu;
micsorarea volumului de sapaturi si asigurarea stabilitatii la unele deblee;
colectarea apelor de suprafata si dirijarea lor catre emisar;
limitarea amprizei drumului cu structuri de sprijin, limitare impusa de existenta unor obstacole
(proprietati, utilitati etc.) sau lungimi mari ale taluzurilor;
posibilitatile tehnice de executie ale constructorului, avand in vedere configuratia reliefului in zona.
Fata de aceste considerente au fost proiectate urmatoarele tipuri de lucrari de consolidare prezentate:
-
Astfel, suplimentar fata de situatia actuala, au fost prevazute:
-
Tabel nr. 14.6.-5 - Podete

Determinare
debite maxime
q5%
q2%
3
m /s
m3/s
Nr.
crt.
Pozitie
kilometrica
Suprafata
bazinului
hidrografic
km2
47+704
0,46
4,61
48+148
0,06
48+333
48+521
Podet
(bxh)
Garda
(m)
6,68
4x1.8
0,65
0,95
1,38
2x1.8
0,56
8,35
12,11
5x1.8
0,5
0,21
2,28
3,31
2x1.8
0,66
259

Determinare
debite maxime
q5%
q2%
3
m /s
m3/s
Nr.
crt.
Pozitie
kilometrica
Suprafata
bazinului
hidrografic
km2
48+832
0,063
0,68
48+994
0,023
49+308
Podet
(bxh)
Garda
(m)
0,99
2x1.8
0,68
0,30
0,43
2x1.8
0,91
0,083
0,90
1,31
2x1.8
0,58
49+628
0,5
5,43
7,87
4x1.8
0,52
50+090
0,038
0,49
0,71
2x1.8
0,79
10
50+829
0,1
1,25
1,82
2x1.8
1,04
11
50+887
0,1
1,25
1,82
2x1.8
1,04
12
51+180
0,08
0,94
1,36
2x1.8
0,57
13
51+238
0,08
0,94
1,36
2x1.8
0,57
14
51+265
0,08
0,94
1,36
2x1.8
0,57
15
51+357
0,08
0,94
1,36
2x1.8
0,57
16
51+627
0,094
1,06
1,54
2x1.8
0,51
17
51+908
0,033
0,41
0,60
2x1.8
0,83
18
52+002
0,033
0,41
0,60
2x1.8
0,83
19
52+197
0,22
2,52
3,65
2x1.8
0,58
20
52+538
0,15
1,75
2,54
2x1.8
0,84
21
52+650
0,04
0,52
0,75
2x1.8
0,77
22
52+883
0,04
0,52
0,75
2x1.8
0,77
23
52+945
0,04
0,52
0,75
2x1.8
0,77
24
53+176
0,1
1,21
1,76
2x1.8
1,05
25
53+568
0,1
1,21
1,76
2x1.8
1,05
26
53+784
0,1
1,21
1,76
2x1.8
1,05
27
53+910
0,1
1,21
1,76
2x1.8
1,05
28
54+232
0,1
1,04
1,51
2x1.8
0,52
29
54+775
0,09
1,07
1,55
2x1.8
0,51
260

Determinare
debite maxime
q5%
q2%
3
m /s
m3/s
Nr.
crt.
Pozitie
kilometrica
Suprafata
bazinului
hidrografic
km2
30
55+350
0,09
1,07
31
55+533
0,06
32
55+762
33
Podet
(bxh)
Garda
(m)
1,55
2x1.8
0,51
0,68
0,98
2x1.8
0,68
0,06
0,68
0,98
2x1.8
0,68
55+912
0,06
0,68
0,98
2x1.8
0,68
34
56+093
0,55
6,43
9,32
5x1.8
0,56
35
56+219
0,05
0,54
0,79
2x1.8
0,76
36
56+335
0,05
0,54
0,79
2x1.8
0,76
37
56+394
0,05
0,54
0,79
2x1.8
0,76
38
56+440
0,05
0,54
0,79
2x1.8
0,76
39
56+690
0,1
1,19
1,72
2x1.8
1,05
40
56+764
0,1
1,19
1,72
2x1.8
1,05
41
56+780
0,1
1,19
1,72
2x1.8
1,05
42
57+023
0,1
1,09
1,57
2x1.8
0,51
43
57+230
0,1
1,09
1,57
2x1.8
0,51
44
57+365
0,1
1,09
1,57
2x1.8
0,51
45
57+657
0,02
0,35
0,51
2x1.8
0,87
46
57+980
0,02
0,35
0,51
2x1.8
0,87
47
58+320
0,02
0,35
0,51
2x1.8
0,87
48
58+493
0,02
0,35
0,51
2x1.8
0,87
49
58+840
0,08
1,07
1,55
2x1.8
0,51
50
58+905
0,09
1,05
1,53
2x1.8
0,51
51
58+990
0,09
1,05
1,53
2x1.8
0,51
52
59+100
0,09
1,05
1,53
2x1.8
0,51
53
59+343
0,3
3,51
5,09
2x1.8
0,84
261

Determinare
debite maxime
q5%
q2%
3
m /s
m3/s
Nr.
crt.
Pozitie
kilometrica
Suprafata
bazinului
hidrografic
km2
54
59+607
0,3
3,26
55
59+780
0,3
56
60+344
57
Podet
(bxh)
Garda
(m)
4,72
2x1.8
0,89
3,26
4,72
2x1.8
0,89
0,03
0,43
0,62
2x1.8
0,83
60+476
0,03
0,43
0,62
2x1.8
0,83
58
60+608
0,03
0,43
0,62
2x1.8
0,83
59
60+708
0,03
0,43
0,62
2x1.8
0,83
60
60+836
0,19
1,98
2,88
2x1.8
0,76
61
61+035
0,19
1,98
2,88
2x1.8
0,76
62
61+140
0,16
1,87
2,71
2x1.8
0,8
63
61+187
0,16
1,87
2,71
2x1.8
0,8
64
61+400
0,019
0,32
0,46
2x1.8
0,89
65
61+560
0,15
1,63
2,36
2x1.8
0,89
66
61+650
0,15
1,63
2,36
2x1.8
0,89
67
61+735
0,041
0,45
0,65
2x1.8
0,81
68
61+840
0,041
0,45
0,65
2x1.8
0,81
69
62+046
0,19
2,22
3,22
2x1.8
0,68
70
62+180
0,19
2,22
3,22
2x1.8
0,68
71
62+660
0,59
6,90
10,00
5x1.8
0,5
72
62+947
0,075
1,00
1,45
2x1.8
0,54
73
63+153
0,49
4,91
7,12
4x1.8
0,6
74
63+472
0,07
0,91
1,31
2x1.8
0,58
75
63+590
0,07
0,91
1,31
2x1.8
0,58
76
64+184
0,89
7,80
11,31
5x1.8
0,39
77
64+386
0,042
0,67
0,97
2x1.8
0,68
262

Determinare
debite maxime
q5%
q2%
3
m /s
m3/s
Nr.
crt.
Pozitie
kilometrica
Suprafata
bazinului
hidrografic
km2
78
64+688
0,19
2,06
79
64+980
0,048
80
65+475
81
82
Podet
(bxh)
Garda
(m)
2,99
2x1.8
0,75
0,80
1,16
2x1.8
0,63
0,043
0,72
1,04
2x1.8
0,68
65+605
0,02
0,35
0,51
2x1.8
0,83
66+081
0,088
1,18
1,70
2x1.8
0,5
Pentru impiedicarea aducerii de material pietros si lemnos de pe versanti pe drum s-a propus realizarea
a 16 amenajari de torenti de pe versanti.

Tip lucrare
Prag retinere
aluviuni din
gabioane
Prag de retinere
aluviuni din plasa
ancorata de inalta
rezistenta
Protectie mal cu
ziduri din
gabioane
Pozitie KM
Nr. buc.
Lungime
aplicata (m)
47+700
48+333
56+093
62+660
63+153
64+184
52+170
52+277
53+568
54+544
54+863
59+100
59+780
61+670 61+840
62+925 63+035
63+230 63+530
4
4
4
4
4
4
4
4
8
4
4
4
8
170
110
300
Torentii sunt cursuri de apa caracteristice regiunilor muntoase si deluroase, cu pante mari si
neregulate, cu apa putina sau chiar seci in cea mai mare parte a anului, dar care in timpul ploilor mari
si topirii zapezilor, prezinta viituri violente si de scurta durata cu aport mare de material solid.
263

Curgerea acestora este caracterizata de viteze mari, capacitate mare de eroziune si antrenare,
transportand in timpul viiturilor copaci, bolovani, aluviuni si depozitandu-le in partea inferioara a
cursului lor.
Pericolul pe care il reprezinta torentii pentru drum consta in faptul ca acestia pot produce inundatii ale
drumului, iar prin accentuarea eroziunii in adancime acestia pot compromite stabilitatea versantilor.
-
Praguri de retinere aluviuni
Aceste tipuri de lucrari sunt lucrari hidrotehnice transversale, foarte importante in amenajarea retelei
hidrografice torentiale. Ele au ca scop atat reducerea scurgerilor de suprafata, diminuarea transportului
de aluviuni, cat si apararea drumului impotriva viiturilor. Au rolul de limitare a caracterului torential
amonte de podet, de retinere a aluviunilor si creare a unei pante de echilibru, de stabilizare a malurilor
si fundului albiei.
Aceste tipuri de praguri de retinere aluviuni sunt lucrari transversale prevazute din gabioane, fiind
lucrari elastice.
Lucrari de arta
S-a reproiectat podul peste Raul Cerna, de la Km 63+825, pentru a corespunde urmatoarelor cerinte:
-
Podul va avea urmatoarele caracteristici tehnice:

-

-
parte carosabila: 8,40 m
trotuare: 2 x 1,00 m
Gabaritul sub pod: 4,90 m;
Profil longitudinal: convex;
Profil transversal: acoperis, panta 2%;
Racordari cu terasamentele: ziduri intoarse, dale racordare, sferturi de con si aripi din beton simplu;
Calea pe pod, avand latimea de 8,40 m este delimitata cu borduri denivelate si parapete
directionale tip greu;
264

Trotuarele au latimea de 1,0 m, fiind denivelate si realizate din asfalt turnat de 3,0 cm grosime pe
un strat de beton de completare de 25 cm grosime in care sunt
inglobate tuburi PVC pentru
traversarea eventualelor retele;

-
Podul este protejat spre exterior cu parapeti metalici pietonali;
Scurgerea apelor de pe pod se realizeaza prin pante transversale si pante longitudinale racordate la
gurile de scurgere si casiurile pe taluz de la capetele podului.
Rampele de acces se vor racorda la pod prin pene de racordare pe o lungime de 25,0 m.
Rampele podului vor avea urmatoarele caracteristici tehnice:
-
Lungime: 176,89 m;
Profil transversal: rambleu 0,3 - 5,0 m;
Latimea platformei: 8,60 - 12,80 (14,40) m (din care carosabil = 6,60 8,40 m);
Panta transversala : 2,5%.

protectia formatiunii geologice Stanca Rosie care este rezervatie geologica, si se afla in zona de
conservare speciala/zona de protectie integrala a Parcului National Domogled Valea Cernei.
Pentru a se stabili lucrarile necesare pentru protectia faunei si a zonei de conservare speciala Stanca
Rosie a fost elaborat de catre personalul catedrei de biologie a Facultatii de Chimie Universitatea de
Vest Timisoara un Studiu de biodiversitate Studiu de biodiversitate DN 66A km 47+600-
66+204 Campu lui Neag-Cerna.

In cadrul studiului au fost identificate zonele prin care in prezent mamiferele traverseaza sectorul de
drum, precum si zonele de reproducere a amfibienilor si s-a stabilit necesitatea prevederii urmatoarelor
-
6 viaducte care vor asigura accesul de pe o parte a alta a drumului a faunei mari: cerb, urs si
mistret (vezi plansele nr. 2,3,4,17,20,21,22,23,24,25 atasate la prezentul studiu). Caracteristicile
acestor viaducte sunt urmatoarele:
Tabel nr. 14.6.-7 Viaducte

Nr.
Crt
Pozitia
kilometrica
Deschideri
1.
2.
3.
4.
5.
52+170
52+277
52+596
52+703
54+554
5x10.00
5x10.00
6x10.00
5x10.00
7x10.00
6.
54+863
5x10.00
Lungime
suprastructura
viaduct
50.00
50.00
60.00
50.00
70.00
50.00
265

- 4 zone unde se vor amenaja treceri la nivel pentru animale si nu se vor mai monta
parapeti de protectie la marginea platformei drumului in vederea asigurarii faunei posibilitatea
de a traversa drumul; aceste zone sunt urmatoarele: km 56+000, km 59+090, km 59+300 si km
59+780 (vezi Planselr nr. 6 ,7 si 17 atasate la prezentul studiu). In zonele de trecere ale mamiferelor
mari la nivel cu drumul se mai recomanda:
-
Reducerea vitezei, prin montarea indicatoarelor de reducere a vitezei precum si montarea

bumperelor la nivelul partii carosabile;
Interzicerea opririi si stationarii.
Un podet pozitionat la km 49+994 care asigura si protectie pentru amfibieni, aceasta

zona fiind indicata ca zona de reproducere a lor (vezi plansa nr.17 atasata la prezentul
studiu);

viaduct de coasta cu suprastructura in consola. Caracteristicile acestui viaduct cu
suprastructura in consola sunt: lungime = 99 m, si este alcatuit din
grinzi prefabricate
precomprimate (vezi Plansele nr. 5 , 17 si 26 atasate la prezentul studiu).
14.7. Metode utilizate pentru evaluarea impactului asupra mediului

Estimarea fondului actual de poluare
In zona tronsonului DN 66A Km 47+600 KM 66+204 Campu lui Neag Valea Cernei nu exista nicio sursa
de poluare, in consecinta factorii de mediu nefiind afectati de poluare.
Pentru aprecierea globala a starii factorilor de mediu in judetul Gorj au fost utilizate informatii din bazele de
date ale A.P.M. Gorj, Directia Apelor Targu Jiu, Directia silvica Gorj si Ocoalele silvice Lupeni si Baia de
Arama.
Pentru identificarea caracteristicilor biodiversitatii din zona traversata de sectorul de drum au fost
utilizate informatii de la Parcul National Domogled Valea Cernei, Directia Silvica Deva, Ocoalele silvice
Lupeni si Baia de Arama, Studiul de biodiversitate intocmit de colectivul departamentului de biologie al
Universitatii de Vest Timisoara.
Estimarea poluarii produse de traficul desfasurat pe tronsonul de drum national

In cadrul Raportului a fost analizat impactul executiei lucrarilor, precum si impactul desfasurarii
traficului pe drum dupa darea acestuia in folosinta.
Estimarea cantitativa a impactului cauzat de traficul rutier care se va desfasura pe sectorul de drum
national s-a facut pentru traficul rutier corespunzator pentru al XV-lea an de functionare.
266

Apa
In ceea ce priveste perioada de executie a lucrarilor, apele uzate tehnologice rezultate de la statiile de
betoane si statia de concasare, sortare si spalare sunt dirijate in 3 decantoare, dupa care, printr-o
conducta cu diametrul de 250 m, cu lungimea de 1,80 m, este dirijata in Jiul de Vest in aval de priza de
apa Buta. Apele uzate menajere rezultate din Organizarea de santier rezultate de la grupurile sanitare
sunt evacuate intr-o fose septica, aceasta fiind vidanjata periodic, conform contractului incheiat de
catre Constructor cu R.A.V.J Petrosani.
Pentru perioada de functionare a drumului, cantitatile de poluanti depuse pe platforma drumului au fost
estimate in conformitate cu recomandarile literaturii de specialitate Setra Protection des eaux contre la
pollution dorigine routiere.

Pentru estimarea calitatii apelor meteorice care spala platforma drumului in perioada de functionare a
lui, s-au calculat concentratiile de substante poluante in apa colectata de pe drum.
Estimarea concentratiilor de poluanti in apa pluviala care spala platforma drumului s-a facut in ipoteza
colectarii apei de pe jumatate din platforma drumului. Cantitatile de poluanti s-au calculat pentru
traficul corespunzator prognozei anului XV de functionare a drumului.
Perioada de acumulare a poluantilor pe platforma drumului consolidat, adica intervalul intre doua ploi
consecutive, s-a considerat a fi de 7 zile.
Cunoscand debitele de apa pluviala si cantitatile de poluanti care se vor acumula intre doua ploi
consecutive au fost estimate concentratiile de poluanti in apa pluviala colectata de pe platforma
tronsonului de drum national.
Concentratiile de poluanti in apa pluviala nu vor depasi pe cele maxim admisibile, nefiind
necesara prevederea unor constructii pentru epurarea apei pluviale inainte de descarcarea
ei intr-un emisar.
Aerul
Perioada de constructie
kilometrice 35.
In prezent, Constructorul are in dotare:
-
o statie de betoane tip Cedomal 52;
o statie concasare+sortare+spalare;
o statie de produs mixturi asfaltice cu productivitatea de 40 tone/ora.

267

Autovehiculele de transport pe care le utilizeaza sunt autobasculante de 16 tone si 24 tone si

teleconstructii pentru transportul muncitorilor.
Estimarea impactului asupra aerului pentru perioada de executie s-a facut pornind de la aceste
elemente.
Pentru estimarea emisiilor de poluanti s-au utilizat factorii de emisii conform:
-
Metodologiei AP 42 pentru sursele punctiforme si de suprafata.
Perioada de functionare
Pentru estimarea concentratiilor de poluanti rezultate de la traficul rutier desfasurat pe sectorul de
drum national ce va fi reabilitat s-a realizat modelarea matematica a dispersiei poluantilor utilizand
modelul de trafic.
Acesta este un model de dispersie pentru surse liniare de emisie, bazat pe solutia gaussiana pentru
calcularea concentratiei pentru o sursa liniara.
Datele de intrare in model sunt:
-
Rata de emisie;
Harta continand configuratia tronsonului de drum national;
Caracteristicile zonei;
Coordonatele extremitatilor tronsoanelor si subtronsoanelor definite ca surse liniare distincte;
Grila de calcul;
Frecventa de aparitie a starilor meteorologice triplete (directia vantului, viteza vantului si clasa de
stabilitate).
S-a observat ca valorile estimate ale concentratiilor de poluanti nu depasesc limitele

maxime admisibile conform Ordinului nr. 592/2002 ,
nici chiar la nivelul platformei
tronsonului de drum ce va fi consolidat , aceasta fiind o consecinta a faptului ca valorile de

trafic vor fi mici.
Zgomotul
In cadrul Raportului s-a facut estimarea nivelului de zgomot produs de traficul rutier desfasurat pe
tronsonul de drum national.
Estimarea nivelului de zgomot rezultat de la traficul rutier s-a facut utilizand metodologia CETUR-
ETAPES ET OBJIECTIF DUNE ETUDE DE BRUIT.

Nivelul de zgomot depinde de urmatoarele elemente:
-
Caracteristicile traficului (valori, componenta);
Viteza de circulatie;
Topografia zonei;
Distantele fata de sursa.

268

Calculul nivelului de zgomot s-a estimat pentru traficul de perspectiva anul XV (la 15 ani de la darea in
exploatare a drumului).
Nivelul de zgomot s-a estimat pentru distante cuprinse intre 10 -200 m de la marginea platformei.
S-au obtinut nivele de zgomot mediu si de varf.
In urma estimarilor a reiesit faptul ca nu va fi nevoie de amplasarea panourilor de protectie impotriva
zgomotului, intrucat valorile estimate sunt mici, cca 45 dB(A) (la 200 m fata de axul drumului) conform
zgomotului mediu estimat.
Flora si fauna
Identificarea suprafetei de padure care va fi scoasa definitiv din fondul forestier s-a facut analizand
planurile de situatie cadastrale si in urma efectuarii vizitelor pe amplasament.
Suprafata de padure care se va ocupa este de 18,05 ha.
Identificarea compozitiei padurilor s-a facut prin consultarea Fiselor tehnice puse la dispozitie de catre
Ocolul Silvic Lupeni si Baia de Arama.
Pentru identificarea caracteristicilor biodiversitatii din zona traversata de tronsonul de drum national sa realizat in anul 2008 Studiul de biodiversitate DN 66A km 47+600-66+204 Campu lui Neag-Cerna de
catre Universitatea Timisoara.
Metodele utilizate pentru realizarea acestui studiu sunt cele specifice domeniilor: fitosociologie-habitate,
herpetologie, ornitologie, mamalogie: metoda Braun-Blanchet, metoda traseelor, metoda patratelor.
Aceste metode au presupus deplasarea in teren. Localizarile importante pentru habitate, pentru zonele
de reproducere ale amfibienilor, punctele ornitologice importante si trecerile vanatului mare au fost
stabilite prin coordonate GPS in urma studiului de teren.
Pentru caracterizarea ariilor naturale Natura 2000 s-au utilizat, pe langa metodele de mai sus, si Fisele
Natura 2000.
Pentru caracterizarea parcurilor s-au utilizat, pe langa metodele de mai sus, si informatiile furnizate de
Regulamentele lor.
Tronsonul DN 66A Km 47+600 Km 66+204 se afla in vecinatatea, respectiv traverseaza doua parcuri
nationale, astfel:
-
Km 47+600 Km 50+250 traseul se afla in vecinatatea Rezervatia Biosferei Parcul National

Retezat (la o distanta de cca 400 m fata de limita parcului);
Km 50+250 Km 66+204 traseul traverseaza Parcul National Domogled Valea Cernei.
Prin O.M. 1968/2007 privind instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta
comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania si prin H.G.
1284/2007 privind declararea ariilor de protectie avifaunistica ca parte integranta a retelei ecologice
269

europene Natura 2000 in Romania cele doua parcuri au fost declarate atat SCI (sit de importanta
comunitara), cat si SPA (sit de protectie avifaunistica).
Totodata, intre km 47+600 km 50+250 drumul traverseaza SCI Nordul Gorjului de Vest.
Pozitionarea tronsonului DN 66A Km 47+600 Km 66+204 fata de aceste arii naturale protejate este
reprezentata in Plansa nr. 8, anexata la Raport.
Descrierea generala a acestor arii protejate este prezentata in subcapitolele 10.5.1.1, 10.5.1.2 si
10.5.1.3.
In subcapitolul 10.5.1.4 sunt descrise habitatele si fauna intalnite strict pe tronsonul de drum ce face
obiectul acestui proiect.
Impactul social
Datele privind mediul social au fost obtinute in urma consultarii autoritatilor publice (Primariile Tismana
si Pades) si de pe site-ul Agentiei pentru Ocuparea Fortei de Munca a Judetului Gorj.
Metodele de consultare publica aplicate si care vor fi aplicate mai departe in procesul de consultare a
publicului sunt urmatoarele:
-
Transmiterea de adrese catre autoritati in vederea consultarii si a obtinerii de date: Agentia pentru
Protectia Mediului Gorj, Directia Apelor Targu Jiu, Directia Silvica Deva;
Anunturi in presa;
Sedinte de dezbatere publica.
In continuare, consultarea publica se va desfasura in cadrul procedurii de obtinere a acordului de mediu.

Conform Ordinului M.A.P.A.M. nr. 860/2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului
asupra mediului si de emitere a acordului de mediu, cu completarile ulterioare, titularul proiectului,
D.R.D.P Timisoara, informeaza publicul asupra urmatoarelor etape:
-
Depunerea solicitarii de obtinere a acordului de mediu pentru proiect (s-a facut);
Decizia etapei de incadrare a proiectului (s-a facut);
Dezbaterea publica a raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului;
Decizia etapei de analiza a calitatii raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului.
Impactul prognozat asupra mediului

Poluarea specifica drumurilor si traficului rutier este de urmatoarele tipuri:
-
Poluarea manifestata pe perioada de consolidare a tronsonului de drum national;
Poluarea manifestata pe perioada de functionare a tronsonului de drum national consolidat.
Poluarea manifestata pe perioada de consolidare a tronsonului de drum national

Acest tip de poluare are un caracter temporar, iar valorile nivelului de poluare variaza functie de
intensitatea de desfasurare a lucrarilor de consolidare.
270

Se estimeaza ca nivelul de poluare va fi mai ridicat in zonele din vecinatatea Organizarii de santier si a
Bazei de productie (amplasate la Km 35 al DN 66A in afara Parcului National Retezat) pe drumul care
asigura accesul vehiculelor si utilajelor de constructie la santier si in vecinatatea santierului.
Impactul in aceasta perioada va depinde in buna masura de tehnologiile utilizate de Constructor si de
receptorii posibil a fi afectati.
Estimarea impactului pentru aceasta perioada s-a facut pe baza unor ipoteze , care au la baza situatii
similare intalnite la alte proiecte, care au fost deja puse in aplicare precum si informatiilor pe care ni lea furnizat Constructorul cu privire la tehnologiile utilizate.
Poluarea manifestata pe perioada de functionare a tronsonului de drum national consolidat

-
Poluarea cauzata de desfasurarea traficului rutier poluare care are un nivel variabil, functie de
volumul si caracteristicile traficului. Estimarile cantitative ale poluarii s-au facut pentru pentru
traficul de perspectiva (la 15 ani de la darea in exploatare a drumului). Se estimeaza ca poluarea
survenita in urma desfasurarii traficului rutier va fi nesemnificativa intrucat traficul are valori reduse.
In ceea ce priveste impactul asupra biodiversitatii, asupra faunei in mod special, au fost luate
masuri de protectie;
Poluarea sezoniera poluare produsa de lucrarile executate pentru mentinerea circulatiei in conditii
de siguranta pe perioada iernii in zonele cu polei si gheata ale tronsonului de drum national
reabilitat. Se estimeaza ca poluarea sezoniera va fi nesemnificativa;
Poluarea accidentala cauzata de producerea accidentelor de circulatie in care sunt implicate

autovehicule care transporta substante periculoase (hidrocarburi, substante toxice, inflamabile,
explozibile, corozive, etc.). Aceste substante sunt periculoase pentru factorii de mediu si prezinta un
risc ridicat pentru sanatatea populatiei din zona accidentului. Mentionam faptul ca recomandam
interzicerea transportului de substante periculoase pe acest tronson de drum.
Estimarea impactului pe care il va avea tronsonul de drum national reabilitat asupra factorilor de mediu
s-a facut calitativ si cantitativ. S-a analizat, de asemenea, poluarea de fond in culoarul sectorului de
drum national ce va fi reabilitat. In zona analizata nu exista poluare de fond, in zona nefiind nicio sursa
de poluare.
14.8. Identificarea si descrierea zonei in care se resimte impactul

In perioada de executie a lucrarilor, zona de impact maxim va fi cea din apropierea Organizarii de santier si
Bazei de productie, ca urmare a functionarii surselor fixe de poluare (statii de asfalt, statii de betoane),
drumurile de acces la santier, din cauza traficului intens desfasurat pe ele, precum si zonele in care se
realizeaza lucrarile (ca urmare a desfasurarii traficului de santier, functionarii utilajelor si echipamentelor,
activitatilor de incarcare descarcare a materiilor prime si materialelor de constructie, etc.).
271

kilometrice 35.
In perioada de operare, zona de impact este cea adiacenta tronsonului de drum national ce va fi
reabilitat. In prezent, zonele traversate de tronsonul de drum national nu sunt caracterizate de poluare,
neexistand surse fixe importante de poluare a mediului.
Conform estimarilor, concentratiile de poluanti in aer rezultate de la traficul rutier desfasurat pe DN vor
fi inferioare concentratiilor maxim admisibile conform Ordinului nr. 592/2002 chiar si in zona platformei
tronsonului de drum national. Astfel, se apreciaza ca impactul asupra aerului va fi nesemnificativ.
In ceea ce priveste, impactul asupra biodiversitatii, trebuie precizat ca traseul de drum national
traverseaza SCI Nordul Gprjului de Vest, SPA&SCI Parcul National Domogled Valea Cernei si se afla in
apropierea SPA&SCI Parcul National Retezat.
Pe sectorul de drum care face obiectul acestui proiect au fost identificate 11 habitate (1 cu valoare
conservativa foarte mare, 4 cu valoare conservativa mare, 1 cu valoare conservativa moderata si 5 cu
valoare conservativa redusa). De asemenea, au fost identificate 44 de specii de pasari, majoritatea
dintre ele in zona puternic antropizata de la extrema nordica a lacului Iovanu. Ele nu sunt particulare
traseului majoritar DN66 km 47+600 km 66. 200.
Au fost identificate 10 specii de mamifere, 6 specii de amfibieni si 6 specii de reptile.
De asemenea au fost identificate trecerile la nivel cu drumul ale mamiferelor, punctele in care trebuiesc
realizate viaducte pentru a nu se obstructiona traversarea dintr-o parte in alta a habitatelor de catre
mamifere, punctele cheie de reproducere a amfibienilor.
Datorita masurilor de reducere si compensare a impactului ce vor fi implementate, impactul negativ
asupra biodiversitatii nu va fi semnificativ.
14.9. Masurile de diminuare a impactului
In cadrul Raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului au fost identificate sursele de
poluare si impactul atat pentru perioada de executie, cat si pentru cea de operare a tronsonului de
drum ce va fi consolidat.
Corespunzator, pentru cele doua faze, au fost propuse masuri de reducere a impactului asupra mediului
pentru diminuarea efectelor negative si accentuarea celor pozitive.
In raport, au fost propuse, de asemenea, programe de monitorizare pentru identificarea unor posibile
probleme/disfunctionalitati si urmarirea functionarii lucrarilor propuse.
Lucrarile propuse pentru protectia mediului sunt urmatoarele:
Lucrari prevazute pentru protectia faunei: viaducte, podete
272

Tab. 14.9 1: Viaducte prevazute pe tronsonul de drum national ca ve afi reabilitat

Nr.
Crt
Pozitia
kilometrica
Deschideri
1.
2.
3.
4.
5.
52+170
52+277
52+596
52+703
54+554
5x10.00
5x10.00
6x10.00
5x10.00
7x10.00
6.
54+863
5x10.00
Lungime
suprastructura
viaduct
50.00
50.00
60.00
50.00
70.00
50.00
Amenajari de treceri la nivel pentru animale

In conformitate cu precizarile date prin Studiul de biodiversitate intocmit de Colectivul Universitatii de
Vest din Timisoara, Departamentul de Biologie, vor fi amenajate treceri la nivel pentru animale la
urmatoarele pozitii kilometrice Km 56+000, Km 59+090, Km 59+300 si Km 59+780.
Viaduct de coasta prevazut la rezervatia geologica Stanca Rosie

La km 58+075, pentru a nu afecta rezervatia geologica Stanca Rosie s-a proiectat un viaduct de coasta
cu suprastructura in consola. Caracteristicile acestui viaduct cu suprastructura in consola sunt: lungime
= 99 m, fiind alcatuit din grinzi prefabricate precomprimate (vezi Plansele nr. 5 , 17 si 26 atasate la
prezentul studiu).
Alte masuri de diminuare a impactului asupra biodiversitatii
In timpul lucrarilor de modernizare
Organizarea de santier este situata pe raza comunei Campu lui Neag, in zona Buta, departe de
zonele impadurite.
Se vor utiliza utilaje si vehicule performante, cu un nivel redus de zgomot si de noxe.
Deseurile se vor colecta selectiv, se vor depozita temporar in zone special destinate si care
respecta normele legale in vigoare, iar la intervale stabilite sau ori de cate ori este necesar se vor
elimina prin servicii specializate la depozitele de deseuri corespunzatoare fiecarei clase.
Constructorul are contracte cu firme specializate in eliminarea diferitelor tipuri de deseuri.
Defrisarile din padurile traversate de drum se vor face numai dupa obtinerea aprobarilor necesare
de la Directiile Silvice care administreaza respectiva padure, de la proprietarii padurilor si de la
administratorul Parcului National Domogled Valea Cernei. Se vor respecta toate normele tehnice si
prevederile legale privind defrisarea. Defrisarile nu se vor face in perioada de reproducere a
diferitelor specii de pasari protejate (martie-mai).
273

In timpul executiei lucrarilor de largire si consolidare a drumului se va evita dizlocarea peretilor

versantilor pe inaltimi mari.
In zonele impadurite, lucrarile se vor executa pe tronsoane cat mai mici posibil din punct de
vedere tehnic (maxim 5 km) si in perioade de timp cat mai scurte.
In perioada de operare
Inierbarea si stabilizarea taluzurilor drumului. Se vor utiliza doar specii locale.
Reconstructia ecologica a zonelor afectate de lucrari cu respectarea tuturor normelor legale.
Intretinerea corespunzatoarea a rigolelor de catre administratorul drumului.
Indepartarea rapida a urmarilor accidentelor, astfel incat eventualele scurgeri de carburanti pe

suprafata carosabila sa nu ajunga pe sol.
Semnalizare rutiera corespunzatoare care sa indice ca exista pericolul traversarii drumului de catre
animale la trecerile la nivel unde parapetul este intrerupt.
Limitarea vitezei vehiculelor pe tot teritoriul ariilor protejate si in special la trecerile la nivel pentru
reducerea nivelului de zgomot, a emisiilor si pentru evitarea accidentelor.
Interzicerea claxonatului abuziv.
15. CONCLUZIILE
MAJORE
CARE
AU
REZULTAT
DIN
EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

Impactul reabilitarii traseului de drum national DN 66 A va fi preponderent pozitiv.
Impactul in perioada de executie a lucrarilor va fi negativ, dar se va manifesta pe arii restranse si in perioade
limitate de timp. In cadrul studiului au fost prevazute masuri de reducere a impactului negativ.
Beneficiile reabilitarii/consolidarii tronsonului de drum:
Dezvoltarea turistica
impreuna cu care arealul acestei zone protejate este si arie decalarata Sit Natura 2000 fiind arie de
traseul sectorului de drum al DN 66 A care face obiectul prezentului raport traverseaza Parcul National
Domogled - Valea Cernei, constituind in cadrul ariei sale atat arie de protectie avifaunistica (SPA), cat si
274

tari.
Impactul economic
combustibil.
drumul national DN 66A si reteaua de drumuri din zona.
prin Targu Jiu pe DN 66, iar apoi pe DN 67D catre localitatea Baia de Arama. Lungimea acestui traseu
este de peste 150 km.
decat in prezent.
Se estimeaza ca numarul de turisme va creste la fiecare 5 ani de la darea in exploatare a tronsonului
analizat. Si transportul de materiale, precum si numarul de autobuze vor creste, dar intr-un ritm
considerabil mai scazut decat turismele. In perspectiva, traficul pentru transportul de masa lemnoasa
va scadea, fiind constant in primii 10 ani de la darea in exploatare a tronsonului analizat, scazand apoi
treptat.
Totusi, traficul total estimat, chiar si cel pentru prognoza cea mai indepartata, va avea valori reduse:
452 VF/zi pentru sectorul
Km 47+600 Km 66+204 si 521 VF/zi pentru sectorul
Km 66+204
legatura cu DN 67 D.
275

emisiile de poluanti si nivelul de zgomot in aceste localitati, crescand totodata siguranta circulatiei pe
DN 66 si DN 67D.
Impactul social
a utilajelor si a echipamentelor disponibilizate din sectorul minier din zona (dupa cum se specifica in
cadrul Hotararii nr 908/1999).

defavorizate.
Reabilitarea sectorului de drum national DN66 A km 47+600 km 66+204 va oferi locuri de munca
pentru cca 420 de persoane.
BIBLIOGRAFIE
1. Legislatia romana:
-
Ordonanta de urgenta nr. 195/2005 privind protectia mediului;
Legea nr. 265/2006 pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta nr. 195/2005 privind protectia
mediului;
Ordonanta de urgenta nr.164 - 19/11/2008 pentru modificarea si completarea Ordonantei de

urgenta a Guvernului nr. 195/2005 privind protectia mediului;
Hotararea nr. 1213/2006 privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra

mediului pentru anumite proiecte publice si private;
Ordinul nr. 860/2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului si de
emitere a acordului de mediu;
276

Ordin nr. 1.037 din 25 octombrie 2005 al ministrului mediului i gospodririi apelor privind
modificarea Ordinului ministrului apelor i proteciei mediului nr. 860/2002 pentru aprobarea
Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului i de emitere a acordului de mediu;
Ordinul nr. 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru
de evaluare a impactului asupra mediului.
2. Standarde si normative in vigoare, dintre care le mentionam pe cele mai importante:
Aerul
-
Ordinul nr. 592/2002 privind stabilirea valorilor limita, a valorilor de prag si a criteriilor si metodelor
de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot si oxizilor de azot, pulberilor in suspensie,
plumbului, benzenului, monoxidului de carbon si ozonului in aerul inconjurator;
Ordinul nr. 462/1993 - Conditii tehnice privind protectia atmosferei. Norme de limitare a
emisiilor
de poluanti pentru instalatiile de ardere.
Zgomotul
-
STAS 10009/1988 Acustica Urbana. Limite admisibile ale nivelului de zgomot;
Hotararea Guvernului nr. 539 din 7 aprilie 2004 privind limitarea nivelului emisiilor de zgomot in
mediu produs de echipamente destinate utilizarii in exteriorul cladirilor;
Hotararea Guvernului nr. 321/2005 privind evaluarea si gestionarea zgomotului ambiental;
Ghid din 30/06/2006 Metode interimare de calcul al indicatorilor de zgomot pentru zgomotul
produs de activitatile din zonele industriale de traficul rutier, feroviar si aerian din vecinatatea
aeroporturilor;
Ghidul nr. 13 din 2008 privind adoptarea valorilor limita si modul de aplicare al acestora atunci cand
se elaboreaza planurile de actiune, pentru indicatorii L(zsn) si L9noapte), in cazul zgomotului
produs de traficul rutier pe drumurile principale si in aglomerari, traficul aerian pe aeroporturile mari
si/sau urbane si pentru zgomotul produs in zonele din aglomerari unde se desfasoara activitati
industriale prevazute in anexa nr. 1 la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 152/2005 privind
prevenirea si controlul integrat al poluarii, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr.
84/2006.
Apa
-
Legea apei nr. 107/1996, cu completarile si modificarile ulterioare;
Legea nr. 311/2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 458/2002 Conditii de calitate
pentru apa potabila;
277

Hotararea de Guvern nr. 930/2005 Norme speciale privind natura si marimea zonelor de protectie
sanitara;
Ordinul nr. 161/2006 Normativ privind clasificarea calitatii apelor de suprafata in vederea stabilirii
starii ecologice a corpurilor de apa;
NTPA 001/2002 Normativ privind stabilirea limitelor de incarcare cu poluanti a apelor uzate
industriale si orasenesti la evacuarea in receptorii naturali;
NTPA 002/2002 Normativ privind conditiile de evacuare a apelor uzate in retelele de canalizare ale
localitatilor si direct in statiile de epurare;
Hotararea de Guvern nr. 352/2005 privind modificarea si completarea H.G. nr. 188/2002 pentru
aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate;
STAS 9450-1988 Conditii tehnice de calitate a apelor pentru irigarea culturilor agricole.
Solul
-
Ordinul nr. 756/1997 Ordin pentru aprobarea reglementarii privind evaluarea poluarii mediului.
Biodiversitatea
-
Ordonanta de urgenta nr.1092 - 12/11/2008 pentru modificarea si completarea Ordonantei de

urgenta a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor
naturale, a florei si faunei salbatice si a Legii vanatorii si a protectiei fondului cinegetic nr.
407/2006;
Legea nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a
florei si faunei salbatice;
Ordin nr.1964 - 13/12/2007 privind instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de
importanta comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania;
Hotararea de Guvern nr. 2151/2004 privind instituirea regimului de arie naturala protejata pentru
noi zone;
Legea nr. 5/2000 privind amenajarea teritoriului national - Sectiunea a III-a, zone protejate - M.Of.
nr. 152/ 12.04.2000;
Hotararea de Guvern nr. 1284/2007 din 24.10.2007privind declararea ariilor de protectie

avifaunistica ca parte integranta a retelei ecologice Natura 2000;
Ordinul ministrului mediului si dezvoltarii durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de
arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice
europene Natura 2000 in Romania.
278

Peisaj
-
Legea nr. 451/2002 pentru ratificarea Conventiei europene a peisajului, Florenta.
Arheologie
-
Legea nr. 462/2003 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 43/2000 privind
patrimoniul arheologic si declararea unor situuri arheologice ca zone de interes national.
Starea de sanatate a populatiei

-
Ordinul Ministerului Sanatatii nr. 536/1995.
Deseuri
-
Hotarare nr.1061 - 10/09/2008 privind transportul deseurilor periculoase si nepericuloase pe

teritoriul Romaniei;
Ordonanta de Urgenta nr. 78 din 16 iunie 2000 privind regimul deseurilor aprobata si modificata
prin Lege nr. 426 din 18 iulie 2001;
Hotararea nr. 856 din 16 august 2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei
cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase;
Hotararea nr. 662 din 12 iulie 2001 privind gestionarea uleiurilor uzate;
Hotararea nr. 621 din 23 iunie 2005 privind gestionarea ambalajelor si a deseurilor de ambalaje;
Hotararea nr. 1057 din 18 octombrie 2001 privind regimul bateriilor si acumulatorilor care contin
substante periculoase.
Substante periculoase
-
Hotarare nr.1408 - 04/11/2008 privind clasificarea, ambalarea si etichetarea substantelor

periculoase;
Hotararea de Guvern nr. 804/2007 privind controlul activitatilor care prezinta pericole de accidente
majore in care sunt implicate substante periculoase.
3. Metodologii si documentatii utilizate:
Aer
-
Metodologia COPERT - European Environment Agency;
Metodologia AP-42 - European Environment Agency.
Zgomot
-
CETUR- ETAPES ET OBJIECTIF DUNE ETUDE DE BRUIT.

279

Apa
-
SETRA Protection des eaux contre la pollution dorigine routiere ;
CETUR La pollutiuon de lair par la circulation automobile.
Flora, fauna
-
Passages pour la grande faune Guide technique ;
Studiul sistemic al rezervatiilor naturale din judetul Alba, 1998 - Institutul de Geografie din cadrul
Academiei Romane, coordonator dr. Mircea Buza ;
Donita, N., Popescu, A., Pauca-Comanescu, M., Mihailescu, S., Biris, I.A. (2005) - Habitatele din
Romania. Edit. Tehnica Silvica, Bucuresti

-
Amenajamentul Ocolului Silvic Aiud (unitatea de productie VI Miraslau) Gergely I., 1964;
Flora si vegetatia regiunii cuprinse intre Mures si Masivul Bedeleu. Universitatea Buucuresti
Facultatea de Stiinte Naturale;
The Status of Birds in Romania, Dan Munteanu, 1998;
Indrumator de protectia pasarilor, Dan Munteanu, 2000;
Mic tratat de ornitologie, Victor Ciochia, 2007;
Ecomorfologia plantelor, Anca Sarbu, 2002;
Flora ierboasa din campiile si dealurile Romaniei, Ioan virgiliu Oprea si Valeria Oprea, 1999 ;
Botanica sistematica, Culita Sirbu, 2005 ;
Dinamica si migratia pasarilor, Victor Ciochia, 2007 ;
Relatii cenologice si date noi asupra raspandirii stejarului pufos (Quercus pubescens Willd.) in
regiunea Cluj- Gergely I., 1960 ;
Cartea rosie a vertebratelor din Romania, Bucuresti, Botnariuc, N., Tatole V. 2005 ;
Pasarile din Romania si Europa, Determinator Ilustrat Societatea Ornitologica Roamana, Munteanu
Dan 1999 ;
Baza de data a Agentiei Europene pentru Protectia Mediului- http://www.eea.europa.eu/;
Baza de date Bird Life- http://www.birdlife.org/.
Alte documentatii
-
Metode de investigare a impactului asupra mediului inconjurator B.E.R.D. ;
Roads and the environment: A handbook World Bank, SETRA.
280

DN 66A Raport La Studiul de EIM - August 2009

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

DN 66A Raport La Studiul de EIM - August 2009

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CUPRINS

2. SURSE DE POLUARE SPECIFICE OBIECTIVULUI ................................................ 30

3. PRINCIPALELE ALTERNATIVE STUDIATE ........................................................... 33

4. UTILIZAREA CURENTA A TERENULUI................................................................. 58

6. VALORI ISTORICE, CULTURALE SI ARHEOLOGICE IN ZONA TRASEULUI ....... 74

STUDIU DE FEZABILITATE PENTRU OBIECTIVUL:

9. SUBSTANTE TOXICE SI PERICULOASE .............................................................. 87

10. IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A ACESTUIA........ 89

11. MONITORIZAREA............................................................................................ 239

12. SITUATII DE RISC........................................................................................... 242

13. POLUAREA SEZONIERA................................................................................... 245

14. REZUMAT CU CARACTER NON-TEHNIC .......................................................... 248

STUDIU DE FEZABILITATE PENTRU OBIECTIVUL:

14.5. Scop si necesitate ...........................................................................................................249

15. CONCLUZIILE MAJORE CARE AU REZULTAT DIN EVALUAREA IMPACTULUI

sc.1 :10 000 ;

Plan de situatie - zonele unde au fost prevazute viaducte

Plan amenajare trecere la nivel a mamiferelor

Profil transversal tip

Concentratii medii anuale Co, Cov, Pm, SO2, NOx, Pb

sc.1 :10 000;

Plan de situatie Distributie habitate

sc.1 :10 000 ;

Plan de situatie Culoare migratie mamifere mari

sc.1 :10 000 ;

Plan de situatie Peisaj

sc.1 :10 000 ;

Plan de situatie Nivel de zgomot

sc.1 :10 000 ;

Viaducte Dispozitii generale

sc.1 :200 / 1 :500.

STUDIU DE FEZABILITATE PENTRU OBIECTIVUL:

RAPORT PRIVIND STUDIUL DE EVALUARE A

Proiectantul lucrarilor: S.C. SEARCH CORPORATION S.R.L.

Autorul atestat al raportului: S.C. ECOTERRA S.R.L.

Se aproba clasificarea sectoarelor de drum forestier, aflate in proprietatea publica a statului si in

STUDIU DE FEZABILITATE PENTRU OBIECTIVUL:

1.5. SCOP SI NECESITATE

Pe toata lungimea traseului lipsesc parapetii pentru siguranta circulatiei.

Impactul pozitiv al realizarii lucrarilor de reabilitare/consolidare a acestui drum se refera

STUDIU DE FEZABILITATE PENTRU OBIECTIVUL:

STUDIU DE FEZABILITATE PENTRU OBIECTIVUL:

Fig.1.5.-1 - Pozitionarea geografica a DN 66 A, km 47+600 - km 66+204

STUDIU DE FEZABILITATE PENTRU OBIECTIVUL:

Evolutia traficului pe DN 66A (Km 47+600 - Km 66+204)

Evolutia traficului pe DN 66A (intre Km 66+204 si DN 67D)

STUDIU DE FEZABILITATE PENTRU OBIECTIVUL:

Km 47+600 Km 66+204 si 521 VF/zi pentru sectorul

lucrarilor de constructii s-a inscris ca o

componenta a Programului de restructurare si dezvoltare a activitatii economico-sociale a acestei zone

STUDIU DE FEZABILITATE PENTRU OBIECTIVUL:

1.6. DESCRIEREA PROIECTULUI

1.6.1. Descrierea proiectului

STUDIU DE FEZABILITATE PENTRU OBIECTIVUL:

SCI Muntii Retezat;

SCI Domogled Valea Cernei;

SCI Nordul Gorjului de Vest.

arii de importanta avifaunistica:

SPA Muntii Retezat;

SPA Domogled Valea Cernei;

STUDIU DE FEZABILITATE PENTRU OBIECTIVUL:

STUDIU DE FEZABILITATE PENTRU OBIECTIVUL:

STUDIU DE FEZABILITATE PENTRU OBIECTIVUL:

Parte carosabila: 6,00 m;