Studiu Drum Expres Sibiu Fagaras

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul Drum Expres Sibiu-Fagaras
1. 1.1. 1.2.
INFORMAII GENERALE...................................................................................................... 6 Informaii despre titularul proiectului................................................................................... 6 Informatii despre autorul atestat al studiului de evaluare a impactului asupra mediului si al
raportului la acest studiu................................................................................................................. 6 1.3. 1.4. 1.5. 1.5.1. 1.6. 1.7. Denumirea proiectului si sursa de finantare ....................................................................... 6 Descrierea proiectului........................................................................................................ 6 Descrierea lucrrilor proiectate .......................................................................................... 8 Situaia proiectat.............................................................................................................. 8 Durata etapei de funcionare.............................................................................................64 Informatii privind productia care se va realiza si resursele folosite in scopul producerii energiei
necesare asigurarii productiei ........................................................................................................64 1.8. 1.8.1. 1.8.1.1. 1.8.1.2. Informatii despre poluantii fizici si biologici care afecteaza mediul .....................................66 Sursele si protectia impotriva zgomotului si vibratiilor n perioada de execuie...................66 Surse de zgomot si vibratii in perioada de executie.......................................................66 Niveluri de zgomot si vibratii specifice perioadei de constructie a drumului expres sibiu-
fagaras si compararea acestora cu reglementarile in vigoare .........................................................67 1.8.1.3. 1.8.2. 1.8.2.1. 1.8.2.2. Masuri de protectie impotriva zgomotului in perioada de constructie .............................72 Surse de poluare sonor i de vibraii n perioada de operare ...........................................73 Surse de zgomot i de vibraii.......................................................................................73 Niveluri de zgomot si vibratii specifice perioadei de operare a drumului expres sibiu-fagaras
si compararea acestora cu reglementarile in vigoare......................................................................77 1.8.2.3. 1.8.3. Msuri de reducere a polurii sonore in perioada de operare........................................81 Surse de radiaie electomagnetic, radiaie ionizant, poluarea biologic generati de activitatea
propusa 81 1.9. 1.10. Alte tipuri de poluarea fizic sau biologic ........................................................................81 Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului si indicarea motivelor alegerii
uneia dintre ele..............................................................................................................................82 1.11. Informaii despre documentele / reglementrile existente privind planificarea / amenajarea
teritorial n zona amplasamentului proiectului.............................................................................105 1.12. 2. 2.1. 2.1.1. 2.2. 3. 3.1.1. informaii despre modalitile propuse pentru conectarea la infrastructura existent........110 PROCESE TEHNOLOGICE ...............................................................................................115 Procese tehnologice de producie...................................................................................115 Categorii de lucrri .........................................................................................................115 Activiti de dezafectare..................................................................................................133 DESEURI ...........................................................................................................................134 Surse de deseuri inerte si nepericuloase in perioada de executie....................................134
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul Drum Expres Sibiu-Fagaras 3.1.2. 3.1.3. 3.1.4. 3.1.5. 3.1.6. 3.1.7. 3.1.8. 3.1.9. 4. 4.1. 4.1.1. 4.1.1.1. 4.1.1.2. 4.1.2. 4.1.2.1. 4.1.2.2. 4.1.3. Masuri de reducere a generarii de deseuri inerte si nepericuloase ..................................136 Surse de deseuri toxice si periculoase ............................................................................137 Masuri de reducere a generarii de deseuri toxice si periculoase......................................137 Surse de deseuri inerte si nepericuloase in perioada de exploatare ................................138 Masuri de reducere a generarii de deseuri inerte si nepericuloase ..................................138 Surse de deseuri toxice si periculoase ............................................................................139 Masuri de reducere a generarii de deseuri toxice si periculoase......................................139 Gospodarirea deseurilor .................................................................................................140 IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A ACESTUIA......................141 Apa ................................................................................................................................141 Apele subterane .............................................................................................................141 Calitatea actual a apelor subterane freatice ..............................................................141 Calitatea apelor subterane din zon ...........................................................................142 Informatii de baza despre corpurile de apa de suprafata .................................................142 Date generale ............................................................................................................142 Calitatea apelor de suprafa......................................................................................143 Zone inundabile de pe traseul proiectului care pot afecta constructia si functionarea acestuia 145 4.1.4. Zone de protectie sanitara si perimetre de protectie hidrologica in jurul surselor de apa, a
lucrarilor de captare, a constructiilor si instalatiilor de alimentare cu apa potabila .........................146 4.1.5. Zone care necesita lucrari de stabilizarea solului incluziv zone afectate de cursuri de apa cu
caracter torential..........................................................................................................................146 4.1.6. 4.1.7. 4.1.8. 4.1.9. 4.1.10. 4.1.11. 4.1.12. 4.1.12.1. 4.1.12.2. 4.2. 4.2.1. 4.2.1.1. 4.2.2. 4.2.2.1. Alimentarea cu ap ........................................................................................................146 Managementul apelor uzate ...........................................................................................146 Surse de poluare a apei i emisii de poluani n perioada de construcie .........................148 Surse de poluare a apei i emisii de poluani n perioada de operare ..............................149 Prognozarea impactului asupra apelor in perioada de constructie...............................156 prognozarea impactului asupra apelor in perioada de operare ....................................157 Msuri de protecie a apelor .......................................................................................160 Msuri de protecie a apelor n perioada de construcie ..............................................160 Msuri de protecie a apelor n perioada de operare. ..................................................162
Aerul ..............................................................................................................................162 Date generale.................................................................................................................162 Calitatea aerului .........................................................................................................163 Surse i poluani generai ...............................................................................................163 Surse si poluanti generati n perioada de construcie ..................................................163
4.2.2.1.1. Surse de poluanti atmosferici aferente obiectivului......................................................163
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul Drum Expres Sibiu-Fagaras 4.2.2.1.2. Debitele de poluanti emisi in aer in perioada de constructie ........................................164 4.2.2.1.3. Debite si concentratii masice de poluanti estimate a fi evacuate in mediu comparativ cu standardele in vigoare .................................................................................................................170 4.2.2.1.4. . Surse de poluare a aerului i emisii de poluani n perioada de operare ......................170 4.2.2.2. 4.2.2.3. 4.2.3. 4.2.3.1. 4.2.3.2. 4.3. 4.3.1. 4.3.2. 4.3.3. 4.3.3.1. 4.3.3.2. 4.3.4. 4.3.4.1. 4.3.4.2. 4.3.5. 4.3.5.1. 4.3.5.2. 4.4. 4.4.1. 4.4.2. 4.4.3. 4.4.4. 4.4.5. 4.4.6. 4.5. 4.5.1. 4.5.2. 4.5.3. 4.5.3.1. 4.5.3.2. 4.5.4. 4.5.4.1. 4.5.4.2. Impactul asupra aerului n perioada de construcie .....................................................172 Impactul asupra aerului n perioada de operare ..........................................................175 Msuri de diminuare a impactului ...................................................................................178 Msuri de protecie a aerului n perioada de construcie .............................................178 Msuri de protecie a aerului n perioada de exploatare ..............................................180 Solul...............................................................................................................................180 Principalele tipuri de sol din amplasamentul studiat ........................................................180 Calitatea solului din arealul cercetat................................................................................181 Surse de poluare a solului si subsolului generate de drumul proiectat .............................181 Surse de poluare a solului si subsolului n perioada de construcie ............................181 Surse de poluare a solului si subsolului n perioada de operare ..................................182 impactul produs asupra solului i subsolului....................................................................183 Impactul produs asupra solului i subsolului n perioada de construcie ......................183 Impactul produs asupra solului i subsolului n perioada de operare ...........................183 Msuri de protecie a solului i subsolului .......................................................................184 Msuri de protecie a solului i subsolului n perioada de construcie ..........................184 Msuri de protecie a solului i subsolului n perioada de operare ...............................185 Geologia subsolului ........................................................................................................186 Condiii geologice din amplasament................................................................................186 Date privind seismicitatea zonei......................................................................................186 Litologia terenului de fundare i caracteristicile fizico mecanice ale formaiunilor ntlnite187 Resurse ale subsolului ...................................................................................................188 Procese geologice alunecari de teren, eroziuni, zone predispuse alunecarilor de teren 188 Masuri de diminuare a impactului ...................................................................................188 Biodiversitatea................................................................................................................189 Aspecte legate de biodiversitate .....................................................................................189 Arii naturale protejate de tipul sci, spa si de interes national............................................190 Surse de poluare a florei i faunei...................................................................................219 Surse de poluare a florei i faunei i emisii de poluani n perioada de construcie ......219 surse de poluare a florei i faunei i emisii de poluani n perioada de operare............220 Impactul produs asupra florei i faunei............................................................................220 Impactul produs asupra florei i faunei n perioada de construcie...............................220 Impactul produs asupra florei i faunei n perioada de operare ...................................222
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul Drum Expres Sibiu-Fagaras 4.5.5. 4.5.5.1. Msuri de protecie a biotopurilor si habitatelor de pe amplasament................................224 Msuri de protecie a biotopurilor si habitatelor de pe amplasament n perioada de
construcie 224 4.5.5.2. Msuri de protecie a biotopurilor si habitatelor de pe amplasament n perioada de operare 225 4.6. 4.6.1. 4.6.2. 4.6.3. 4.6.4. 4.6.5. Peisajul ..........................................................................................................................226 Informatii despre peisaj, incadrarea in regiune, diversitatea acestuia ..............................226 Caracteristicile si geomorfologia reliefului pe amplasament.............................................227 Caracteristicile retelei hidrologice ...................................................................................228 Zone impadurite .............................................................................................................228 Impactul asupra cadrului natural, valorii estetice a peisajului, schimbarii de utilizare a terenului 229 4.6.6. 4.7. 4.7.1. 4.7.2. 4.7.2.1. Masuri pentru diminuarea impactului asupra peisajului ...................................................231 Mediul social i economic ...............................................................................................231 Impact prognozat asupra mediului social si economic.....................................................233 Msuri de diminuare a impactului ...................................................................................234 Masuri pentru diminuarea impactului proiectului asupra mediului social si economic in
perioada de executie ...................................................................................................................234 4.7.2.2. Masuri pentru diminuarea impactului proiectului asupra mediului social si economic in
perioada de operare ....................................................................................................................236 4.8. Conditii culturale si etnice, patrimoniu cultural .......................................................................237 4.8.1.Impactul potential al proiectului asupra obiectivelor de patrimoniu cultural, arheologic sau asupra monumentelor istorice .................................................................................................................237 5. 5.1. 5.2. 6. 6.1. 6.2. 6.3. 7. MONITORIZARE................................................................................................................237 Monitorizarea in faza de executie ...................................................................................237 Monitorizarea in faza de exploatare ................................................................................239 SITUAII DE RISC .............................................................................................................241 Posibilitatea aparitiei unor accidente cu impact semnificativ asupra mediului ..................241 Instalatii industriale cu risc major ....................................................................................241 Msuri de prevenire a accidentelor .................................................................................242 LUCRARI NECESARE PENTRU REABILITAREA SUPRAFETELOR OCUPATE TEMPORAR SI
DE REFACERE ECOLOGICA A ZONELOR PERIFERICE AFECTATE DE LUCRARI.....................243 8. 8.1. 8.2. 8.3. 8.4. REZUMAT FR CARACTER TEHNIC..............................................................................244 Descrierea lucrrii ..........................................................................................................244 Metodologiile utilizate n evaluarea impactului asupra mediului .......................................245 Impactul prognozat asupra mediului ...............................................................................249 Identificarea i descrierea zonei n care se resimte impactul ...........................................251
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul Drum Expres Sibiu-Fagaras 8.5. 8.5.1. 8.5.2. Msurile de diminuare a impactului pe componente de mediu.........................................252 Msuri pentru diminuarea impactului n perioada de construcie......................................252 Msuri pentru protecia factorilor de mediu n perioada de operare .................................255
9. AVIZE, ACORDURI OBINUTE...............................................................................................257 10.DOCUMENTE ANEXATE...........................................................................................................260
1.
1.1.
INFORMAII GENERALE
INFORMAII DESPRE TITULARUL PROIECTULUI

Ministerul Transporturilor Compania Naional de Autostrzi i Drumuri Naionale din Romnia SA Adresa: Bd. Dinicu Golescu nr. 38, sector 1, Bucureti
1.2.
INFORMATII DESPRE AUT ORUL ATESTAT AL STUD IULUI DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI SI AL RAPORTULUI LA ACEST STUDIU
SC ALDI M ASA SRL Adresa: Strada Tiglina, nr. 24, ei. 1, ap. 2, sector 3, Bucuresti
1.3.
DENUMIREA PROIECTULUI SI SURSA DE FINANTARE

Drum expres Sibiu-Fagaras Lucrarile vor fi finantate din Bugetul de Stat al Guvernului Romaniei
1.4.
DESCRIEREA PROIECTULUI
Obiectivul este amplasat pe teritoriul a 2 judete, si anume judetul Brasov, respectiv judetul Sibiu. Judeul Brasov: Terenurile afectate de lucrari sunt situate p e teritoriile
administrative ale Municipiului Fagaras, precum Beclean, Voila, Dragus, Vistea, Ucea, in extravilan.
si ale comu nelor: Mandra,
Judeul Sibiu: Terenurile afectate de lucrari sunt situate pe teritoriile administrative ale localitatilor Arpasu de Jos, Cirta, Cirtisoara, Sarata, Porumbacu de Sus, Avrig, Bradu, Vestem, Selimber, in extravilan.
Proiectantii lucrarilor sunt: POYRY Infra GmbH, in asociere cu SC ARCADIS EUROMETUDES SA. Perioada de executie prevzut pentru acest proiect este de 24 luni, iar lucrarile de constructie se estimeaza ca vor incepe in anul 2008. Scopul si importanta obiectivului de investitii In programul de dezvoltare a I frastructurii Rutiere din Romania, Guvernul n Romaniei prin Compania de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania SA, a cuprins lucrari de reabilitare a drumurilor nationale existente, autostrazi, variante de ocolire a principalelor localitati din Romania si drumuri expres. Avand in vedere cresterea exploziva a traficului rutier si a parcului auto intern a fost necesara elaborarea unei strategii care sa asigure conditii de circulatie normale si in limite de siguranta. Realizarea unor sectoare de drum expres sunt necesare pentru a asigura legatura intre autostrazile existente, in curs de finalizare pe de o parte si sa contureze o parte din traseul autostrazii Sud pe de alta parte. Drumurile expres urmeaza sa fie executate pe amplasamente noi, fara traversare de localitati avand elementele geometrice ale drumului prevazute de actele normative, iar cele ale podurilor prevazute de normativul TEM pentru a se asigura posibilitatea de dezvoltare ulterioara la profil de autostrada. In cadrul programului de realizare de drumuri expres este cuprins si sectorul de drum Sibiu-Fagaras care face legatura intre autostrada Bors-Bucuresti si Nadlac-Bucuresti-Constanta. La stabilirea necesitatii si oportunitatii includerii in programul de dezvoltare rutiera a sectorului Sibiu-Fagaras au fost luate in considerare rezultatele recensamantului de trafic de la finele anului 2005. Potrivit datelor din recensamantul de trafic rezulta ca pe acest sector de drum traficul recenzat este cu mult peste media nationala si capacitatea de circulatie a drumului actual cu 2 benzi este depasita. Realizarea acestei investitii este necesara si pentru protectia mediului. Acest proiect va conduce la reducerea poluarii reprezentata prin noxele si zgomotul rezultate de la traficul rutier de pe drumul actual de circulatie. De asemenea, prin imbunatatirea conditiilor de trafic, adica descongestionarea traficului pe traseul existent de circulatie, se vor reduce numarul de accidente si se va mari gradul de siguranta a circulatiei.
1.5.
DESCRIEREA LUCRRILOR PROIECTATE
1.5.1. Situaia proiectat Drumul expres se va desfasura in mare parte de-a lungul aliniamentului DN1, traseul exact a fost ales tinand cont de constrangerile de relief si teren, de costuri si de necesitatea de a asigura accesul cat mai facil la directiile de trafic.
A. Lucrari de drum Traseul in plan Traseul drumului expres, se desprinde din DN 1 Brasov Sibiu, la vest de localitatea Mandra, dupa podul existent peste paraul Broasca de la km 229+000. Dupa un aliniament de 1,163 km prin care se ocoleste prin vest localitatea Mandra, traseul printr-o curba dreapta de 1500 m raza si 751 m lungime, capata directia sud-vest pentru a se inscrie la nord de localitatea Ileni intersectand DC 67 si DJ 104B pe un aliniament de 2,989 km lungime. Cu o curba dreapta de 3000 m raza si 3,303 km lungime, se ocoleste pe la sud municipiul Fagaras la limita incintei industriale Nitramonia, intersectandu-se la sud de localitatea Hurez DJ 104C si DC 71. Cu un aliniament de 2,136 km lungime, traseul capata directia nord, pentru a ocoli pe la nord localitatea Luta cu o curba stanga de 4000 m raza si 1,840 km lungime. Pe aceasta curba, se intersecteaza DC 75, urmand un aliniament de 1,425 km lungime prin care se ocoleste pe la sud localitatea Dridif. Pentru a se putea evita pe la sud zona construita a localitatii Voila, cu intersectarea DJ 103F a fost proiectata o curba stanga de 8500 m raza si cu o lungime de 4,843 km. Localitatea Sambata de Jos este ocolita pe la sud, cu intersectarea lui DJ 105B, pe un aliniament 3,347 km lungime, aliniament care evita liziera de sud a padurii Dumbravii, dupa care cu o curba dreapta de 8000 m raza si 2,8 km lungime, se intersecteaza DC 80 la mijlocul distantei dintre localitatile Oltet si Dragus. Pe un aliniament de 1,026 km lungime amplasat intre localitatile Vistea de Jos
Vistea de Sus se intersecteaza DC 78, urmat de o curba stanga cu raza de 7950 m si 1,332 km lungime care intersecteaza DJ 103D. Aliniamentul de 1,199 km care urmeaza, asigura directia vest, pentru ca printr-o curba dreapta de 9000 m raza si 3,574 km lungime sa se asigure inscrierea traseului printre localitatile Ucea de Jos si Ucea de Sus cu traversarea caii ferate industriale Victoria, DJ 102C si DC 83. Urmeaza un aliniament de 1,079 km lungime, urmat de o curba stanga cu raza de 9350 m si cu o lungime de 6,369 km prin care se ocoleste pe la sud localitatea Arpasu de Jos intersectandu-se DJ 105H si DC 84. La km 33+700 paraul Ghirlotel, este limita dintre judetul Brasov si judetul Sibiu. Pe curba stanga de 9350 raza, se intersecteaza si DN 7C Transfagarasanul. Urmeaza un aliniament de 2,875 km lungime care ocolind pe la sud localitatea Scoreiu ia directia sud-vest necesara ocolirii printr-o curba dreapta cu raza de 6050 m si lungimea de 4,654 km, a localitatii Sarata la limita lizierei de nord a padurii Dumbravii. Urmeaza o contracurba stanga cu raza de 4050 m si lungimea de 2,003 km care traverseaza DJ 105J printre localitatile Porumbacu de Jos si Porumbacu de Sus. Dupa un aliniament de 1,615 km, a fost proiectata o curba dreapta cu raza de 4100 m si lungime de 0,962 km, urmata de un aliniament de 0,592 km, o contracurba stanga cu raza de 1600 m si 487 m lungime, care intersecteaza DJ 105F la sud de localitatea Avrig. Localitatea Avrig este ocolita pe la sud, dupa intersectia lui DJ 105F, cu un aliniament de 1,019 km lungime, urmat de o curba dreapta cu raza de 5300 m si 2,331 km lungime, pe care se intersecteaza DJ 105G, continuata cu un aliniament de 0,374 km pe care se intersecteaza CF 200. Traversarea raului Olt se realizeaza pe o curba stanga de raza 3000 m si lungime 1,474 km, urmata de un aliniament cu lungime de 0,815 km si apoi o curba dreapta cu raza de 2700 m si 0,880 km lungime ce ocoleste pe la sud localitatea Bradu. Traversarea dealului Hula Bradului se realizeaza printr-o curba stanga de raza 2700 m si lungimea 0,595 km amplasata pe partea stanga a lui DN 1, incadrata
intre doua aliniamente. Urmeaza o curba stanga de 1700 m raza si lungime 0,375 km cu care se inscrie paralel stanga cu DN 1 la km 60+660 pe drumul expres, respectiv km 291+630 pe DN 1. Paralelismul pe stanga lui DN 1 se pastreaza in continuare cu o curba stanga de 1200 m raza, aliniament de 290 m lungime, curba dreapta cu raza de 700 m, contracurba stanga cu raza de 1100 m. Dupa un aliniament de 210 m printr-o curba dreapta de raza 400 m se inscrie pe un aliniament de 312 m lungime cu care se subtraverseaza DN 1 la km 63+431 luandu-se directia vaii Bretan pe care o parcurge cu o curba stanga de 3000 m raza, contracurba dreapta de 3500 m raza, curba stanga de 5000 m raza cu care se intra in lunca Cibinului. Dupa traversarea raului Cibin la km 65+244 pe un aliniament de 0,339 km, printr-o curba dreapta de 2800 m raza si 1920 m lungime se supratraverseaza DN 7 si CF 200. Traseul se inscrie la poalele dealului Maguricii pe un aliniament de 477 m lungime, urmat de o curba stanga cu raza de 4500 m, un aliniament de 250 m. Cu o curba dreapta de raza 7000 m se traverseaza valea Tocilelor, drumul inscriindu-se la piciorul dealului Mohu pe un aliniament de 896 m lungime urmat de o curba dreapta de 1650 m raza cu care se ocoleste zona industriala Selimbar si se realizeaza racordarea la viaductul deja executat peste DN 7 la varianta Sibiu. Elementele geometrice proiectate in plan, asigura viteza de proiectare de 120 km/h. Lungimea totala a traseului in plan este de 72,537km. Profilul longitudinal La proiectarea profilului longitudinal, au fost luate in consideratie urmatoarele : asigurarea vitezei de proiectare de 120 km/h asigurarea gabaritelor la traversarea drumurilor locale clasificate sau neclasificate
10
asigurarea gabaritului la traversarea caii ferate 200 Brasov Sibiu si caii ferate industriale Fagaras
cota la marginea platformei drumului sa asigure nivelul pentru asigurarea de 2% si garda de 0,50 m la traversarea zonelor de albii majore Cibin si Olt
cota la traversarea cursurilor de apa sa asigure cota la 2% si garda de 1,0 m
evitarea sectoarelor de debleu adanc care faciliteaza inzapezirea drumului asigurarea vizibilitatii in curbele verticale, mai ales la cele convexe (raza minima 12000 m)
balanta echilibrata de terasamente, rambleu - debleu ocupari minime de terenuri evacuarea apelor din corpul drumului
Racordarea liniei rosii a drumului expres, cu DN 1, de la km 0+000 a fost realizata prin racordarea concava cu raza de 800 m a pantei transversale a lui DN 1 2,5% cu o declivitatea crescatoare de 1,320% a drumului expres. Cu aceasta rezolvare se poate amenaja intersectia de nivel intre DN 1 si drumul expres, in conditiile de asigurarea vizibilitatii. Declivitatea de 1,32% pe o lungime de 1,8 km realizeaza un debleu cu adancimea medie de 9,70 m in ax prin care se traverseaza dealul Dumbrava Ilenei, existent intre valea Iazului si valea Gardului la o diferenta de nivel de cca 11 m. In acest sector de debleu se subtraverseaza la km 1+050 autostrada Brasov Oradea, care venind pe dealul Dumbrava Ilenei de pe Magura Voina are linia rosie proiectata la o cota ce asigura gabaritul de subtraversare a drumului expres. Dupa km 1+850 se iese in rambleu de inaltime medie in ax 3,0 m, traversandu-se valea Gardului, la km 2+218. Dupa 2,736 km, declivitatea de 1,32% se racordeaza convex cu o raza de 70000 m cu o declivitate de 0,30% prin care se traverseaza platoul dintre valea Gardului si valea Sebesului cu un rambleu de inaltime medie de 1,50 m.
11
Valea Sebesului se traverseaza la km 3+827 pe o racordare concava cu raza de 50000 m proiectata intre declivitatea de 0,30% descrescatoare si una crescatoare cu care se traverseaza lunca dintre Sebes si paraul Racovita la o inaltime medie de rambleu de 2,0 m.
La km 4+716 drumul expres este supratraversat de DJ 104B, iar la km 6+019 se traverseaza paraul Berivoil si la km 7+133 paraul Racovita. La sud de municipiul Fagaras, platoul Mestecanis este traversat cu o declivitate descrescatoare de 0,60% racordata la km 7+771 printr-o curba convexa cu raza de 90000 m. Platoul Mestecanis este traversat intr-un rambleu de 1,50 2,0 m inaltime in ax. Pe acest platou se traverseaza paraul Hurez la km 8+157, paraul Savastreni la km 9+638 dupa care se intra pe platoul Sesul, traversandu-se paraul Valcioara la km 10+311, paraul Bungetul la km 11+242. Tot in sectorul de traversare a platoului Mestecanis la km 7+937, drumul expres este supratraversat de DJ 104C si la km 12+234 pe platoul Sesul, drumul expres este supratraversat de DC 75. Pe o raza concava de 100000 m, care racordeaza declivitatea descrescatoare de 0,60%, cu o declivitate crescatoare de 0,30% se traverseaza paraul Netot la km 12+371. De aici traseul drumului expres traverseaza un relief variat cu diferente de nivel reduse, dealul Ludisor, valea Negrisor, Intre dealuri, paraul Mortii, dealul Uluiului, valea Dridif, dealul Bunietului, valea Ovesei. Aceasta variatie a reliefului este traversata cu o linie ros crescator ie descrescatoare de declivitate 0,30% cu racordare convexa de 90000 m raza, in debleu de 1,0 1,50 m si rambleu 2,0 6,0 m. Valea Negrisor se traverseaza la km 13+042, valea Mortii se traverseaza la km 14+381, valea Dridif se traverseaza la km 14+999, valea Ovesei se traverseaza la km 15+404. Dupa traversarea dealului Reghina intre km 15+500 km 15+800 cu un debleu de cca 4,0 m ianltime in axa se intra in valea Pietris care este traversata intr-un
12
rambleu de 1,50 3,0 m. La km 16+649, drumul expres este supratraversat de DJ 103F. La km 16+836 se traverseaza valea Radacini, dupa care la km 16+950 se intra in dealul Dumbrava cu un debleu de cca 10,0 m inaltime in ax, din care se iese la km 17+560 printr-o curba concava de 100000 m raza care racordeaza la o declivitate crescatoare de 0,30% prin care se traverseaza la un rambleu de cca 2,0 m inaltime o zona de lunca, paraul Breaza la km 17+720 si paraul Glodului la km 18+005. La km 18+200 se intra in dealul Voivodeni din care se iese dupa un debleu de cca 5,0 m inaltime in ax, la km 18+450 pentru a se intra in valea Voivodeni cu un rambleu de cca 5,0 m inaltime, traversandu-se paraul Voivodeni la km 18+897. La km 19+789 drumul expres este supratraversat de DJ 105B. Dupa traversarea paraului Sambata la km 20+021, printr-o curba concava de raza 200000 m se realizeaza o racordare cu o declivitate ascendenta de 0,54% cu care se intra in lunca Racovita pe un rambleu de cca 4 5 m. Paraul Racovita este traversat la km 20+576, dupa care se traverseaza o zona de podis Glodului si Oltet cu un rambleu de cca 1,5 m inaltime. La km 22+009 se traverseaza paraul Dumbravii iar la km 22+949, drumul expres este supratraversat de DC 80. In continuare se intra in valea Caselor, traversata printr-un viaduct la km 23+340 peste valea Dragus care asigura trecerea spre podisul Vintila cu traversarea paraului Crangul la km 24+362. Printr-o racordare convexa cu raza de 100000 m care se continua cu o declivitate descrescatoare de 0,30% se traverseaza valea Hotarul la km 24+755, dupa care se traverseaza zona de ses Balta lui Coman, traversand la km 24+362 paraul Crangul. La km 24+755 a fost proiectat un viaduct peste valea si paraul Hotarul, iar la km 25+688 se supratraverseaza drumul expres de DC 78. Dupa traversarea paraului Vistea de la km 26+434, drumul expres este supratraversat de DJ 103D la km 26+685 intrandu-se intr-un rambleu de cca 4,0 m pentru a se traversa zona depresionala valea Gusata.
13
La km 27+638 se traverseaza paraul Corbul Vistei, dupa care la km 27+900 printr-o curba concava cu raza de 78000 m ce racordeaza la o declivitate ascendenta de 1,5% se intra in dealul Vistea pana la km 28+300 realizandu-se un debleu de cca 11,0 m. Dupa iesirea din dealul Vistea se traverseaza Valea lui Ban cu rambleu de cca 9,0 m inaltime si prevederea de pod la traversarea apei, km 28+404. La km 28+500 se intra in dealul Ucea printr-un debleu de cca 7,0 m inaltime in ax, iar din dealul Ucea se iese la km 28+950. Dupa dealul Ucea printr-o curba convexa de 102000 m raza, care racordeaza la o panta descrescatoare de 1,022%, se traverseaza cu un viaduct la km 29+360 valea Corbilor si calea ferata industriala spre localitatea Fagaras. Curba convexa se inscrie dupa traversarea caii ferate si peste dealul Podurilor intrun rambleu de cca 1,0 m inaltime, continuandu-se peste valea Cosariului unde supratraverseaza la km 30+359, DJ 105C. La zona de incheiere a curbei convexe se traverseaza cu un viaduct la km 30+971, valea si paraul Ucea. Printr-o deschidere a viaductului va trece si DC 83. Dupa trecerea peste dig mal stang al paraului Ucea, drumul expres, cu declivitatea descrescatoare de 1,022% traverseaza Campul Mare, la un rambleu de cca 7,0 m inaltime, traversand la km 32+241 paraul Racovita, dupa care rambleul se micsoreaza la cca 4,0 5,0 m inaltime pana la km 32+500, de unde rambleul se micsoreaza la 2,0 m inaltime pana la valea Ghirlotel. Paraul Ghirlotel care constituie limita judetelor Brasov si Sibiu este traversat la km 33+769, de unde terenul se ridica in sectorul Pe Poduri la cote care creeaza un debleu de cca 1,5 2,0 m inaltime in ax. La sud de Arpasu de Jos, la km 34+664 se traverseaza valea si paraul Gostaia, dupa care se traverseaza platoul Arpas intr-un debleu de cca 4,0 m inaltime in ax. Dupa racordarea concava cu raza de 100000 m care se face la o declivitate crescatoare de 0,40%, cu care se si iese de pe platoul Arpas, se traverseaza valea si paraul Arpas la km 35+443, intrandu-se pe platoul Grindul pe care este proiectat un rambleu de 1,5 2,0 m inaltime.
14
La km 35+704 drumul expres este supratraversat de DJ 105H. La km 37+080 se traverseaza paraul Valea Neagra. Pentru a se realiza un profil de rambleu cu o inaltime de 0,50 1,0 m, in sectorul de platou mai inalt de dupa platoul Grindul, amplasat intre km 37+900 km 38+600, la km 37+600 a fost proiectata o racordare verticala concava de raza 150000 m pentru o declivitate crescatoare de 0,80%. Dupa km 38+600, sfarsitul zonei de platou se coboara in valea Cartisoara respectiv depresiunea Grindul. Aceasta zona se traverseaza cu un rambleu de cca 7,0 8,0 m inaltime. La km 38+840 se traverseaza paraul Cartisoara iar la km 39+227, drumul expres este supratraversat de DN 7C Transfagarasanul. Dupa trecerea lui DN 7C, se te rmina depresiunea Grindul la km 39+450, traversandu-se un alt platou amplasat la o cota cu cca 7,0 m mai inalta. Acest platou este traversat intr-un debleu de cca 1,5 m inaltime in ax pana la km 40+200. Dupa km 40+200 se intra in depresiunea Opatu, care se traverseaza cu un rambleu de maxim 4,0 m inaltime. La km 40+875 se traverseaza paraul Opat. Dupa trecerea dealului Coastei pe o lungime de 300 m, intr-un rambleu de minim 0,50 m se ajunge in depresiunea Scoreiu. Valea Iazul Scorei cu pod la km 42+045, se traverseaza pe o curba convexa de raza 70000 m care asigura racordarea la o declivitate descrescatoare de 0,60%. Dupa curba convexa se intra in dealul Scoreiu intr-un debleu de maxim 9,0 m inaltime in ax, traversat pe o lungime de 2,650 m. Dealul Scoreiului este fragmentat de doua vai traversate prin viaducte, la km 43+249, valea Scorei si o vale fara nume la km 44+720. Dupa dealul Scorei, la sud de localitatea Sarata se traverseaza cu un viaduct valea Sarata la km 45+276 si apoi valea Mierii la km 45+702.
15
Dupa valea Mierii si viaductul valea Mierii km 45+702, la km 45+850, se intra in dealul Merilor, care este traversat pe o lungime de 500 m intr-un debleu de cca 2,0 m inaltime in ax, urmat de un rambleu pe o lungime de 400 m cu o inaltime de cca 1,50 m, dupa care dealul Merilor este strapuns de valea Saratui prevazandu-se un pod la paraul Saratui km 46+867 si rambleu de cca 5,0 m inaltime, pentru ca la km 47+250 sa se intre in dealul Cimitirului si sa capete altitudini mai pronuntate cu diferenta de nivel de 17,0 m, creandu-se un debleu de cca 15,0 m inaltime maxima in ax. Aceasta proeminenta de relief este parcursa pe o lungime de 800 m. Dupa iesirea din dealul Cimitirului, km 48+010, se intra in valea Porumbacu, traversandu-se paraul Porumbacu la km 48+287. Valea Porumbacu este traversata cu un rambleu de cca 5,0 m inaltime. Peste DJ 105J a fost proiectat un pasaj la km 48+106. La km 48+600 se intra pe Culmea Porumbacului la o diferenta de nivel de 3,0 m. Linia rosie peste Culmea Porumbacului a fost proiectata intr-o curba verticala concava cu raza de 50000 asigurandu-se un rambleu de cca 2,0 m si o racordare la o declivitate crescatoare de 0,30%. La km 49+244 se traverseaza paraul Liscov, dupa care la km 49+300 se inscrie cu 8,0 m diferenta de nivel pe dealul Cetatuia. Urmeaza Culmea Porumbacu care pe o lungime de 700 m este traversata intr-un rambleu de 3 5,0 m inaltime, iar dealul Cetatuia, pe o lungime de 1800 m este traversat intr-un debleu de 1,0 3,0 m inaltime in ax.
Dupa dealul Cetatuia urmeaza valea Racovicioara cu o depresiune de 18,0 m. Din acest motiv, pentru a se micsora volumul rambleelor din valea Racovicioara, la km 50+485 a fost rupta panta crescatoare necesara pentru strabaterea dealurilor Porumbacu si Cetatuia, printr-o panta descrescatoare de 0,90% cu realizarea unei racordari convexe de raza 50000 m. Intre paraul Racovicioara care este traversat la km 51+120 si paraul Avrig care este traversat la km 53+586 se traverseaza o zona depresionara formata din Valea Fantana Comisului si Crucea Grohotisului.
16
Aceste depresiuni sunt traversate cu o declivitate de 1,40% printr-un rambleu de minim 1,50 m inaltime si maxim 4,50 m inaltime. La km 53+243 drumul expres este supratraversat de DJ 105F. La km 53+700, dupa traversarea paraului Avrig, se intra intr-un debleu de cca 14,0 m inaltime in ax din care se iese la km 54+020 pentru a se intra in valea Neagra care este traversata cu o declivitate de 1,25%. La km 55+896 se subtraverseaza DJ 105G pe o curba concava de 30.000 m raza ce racordeaza la o declivitate de 1%. Cu o curba convexa de 20.000 m raza se supratraverseaza CF 200 la km 56+576, dupa care pe o declivitate descrescatoare de 1,5%, se traverseaza paraul Avrig la km 56+910. In scopul micsorarii rambleelor in luna Oltului la km 57+510 se realizeaza o rupere de declivitate, cu una crescatoare de 0,65%. Racordarea concava dintre declivitati se realizeaza cu o raza de 6000 m. La km 57+960 se traverseaza raul Olt existent, pe o declivitate de 0,65% ce asigura tarversarea si a cozii lacului de acumulare Avrig, la cota de asigurare de 2% si garda de 1,50 m. Coada lacului se traverseaza pe o raza convexa de 60.000 m u rmata de o racordare concava cu raza de 20.000 ce asigura intrarea pe dealul Carbunarilor la o declivitate de 2,35% urmat5a la km 60+930 de o declivitate de 6% cu racordare intre ele printr-o raza concava de 15000 m. Coborarea dealului Carbunarilor incepe la km 61+985 cu o declivitate de 5%. Racordarea convexa are raza de 8.000 m. Dupa popasul Fantanica Haiducului declivitate proiectata dupa o racordare concava de 12.000 m raza este de 1,8%, asigurandu-se subtraversarea lui DN 1 la km 63+431. Traversarea luncii Cibinului se face intr-un rambleu cu inaltime medie de 6 m la o declivitate de 1,1%.
17
Traversarea raului Cibin se realizeaza pe o curba concava de 32.000 m raza, iar traversarea lui DN 7 si CF 200, se face pe o curba convexa de 60.000 m. Dealul Maguricii este traversat pe o declivitate de 0,45% intr-un debleu de cca 5 m inaltime in ax. Valea Tocilelor se traverseaza la km 69+233 pe o curba concava cu raza de 50.000 m. Cu o declivitate de 1,50% se traverseaza dealul Mohu intr-un debleu de cca 11 14 m inaltime in ax. Creasta dealului Mohu se traverseaza la km 70+050 de unde cu o curba convexa de 35.000 m raza se realizeaza racordarea la o declivitate de coborare cu valoarea de 2,5%. Depresiunea Selimbar se traverseaza intr-un rambleu de cca 12,0 m inaltime la o declivitate de 1% proiectata intre o curba convexa de 5500 m raza si una concava de 50.000 m raza dupa care cu o declivitate de 0,32% se realizeaza racordarea la viaductul Selimbar de pe varianta Sibiu. Profilul transversal In proiectarea profilului transversal au fost respectate principiile stabilite prin Normativul de proiectare drumuri expres, Redactarea I si a clarificarilor ulterioare, respectiv: latimea platformei 22,0 m din care: zona centrala 3,0 m latime pe drum si la poduri parte carosabila 2 x 8,0 m latime din care 4 x 0,50 m marcaje longitudinale acostamente 1,50 m latime imprejmuirea prevazuta este amplasata la profil de autostrada santurile si rigolele sunt amplasate la profil de autostrada pentru sectoarele de rambleu la profilele de debleu vor fi prevazute drenuri longitudinal pentru colectarea apelor din sistemul rutier
18
la marginea amprizei de autostrada sunt prevazute drumuri colectoare zonele de vecinatate cu parcari si sectoarele nodurilor rutiere vor fi realizate la profil de autostrada
sectorul Vestem (DN1) Sibiu se va realiza la nivel de autostrada zona centrala va fi impermeabilizata acostamentele se vor impermeabiliza cu 4 cm beton asfaltic la profilele de rambleu, la marginea platformei se vor prevedea rigole de acostament
Dimensionarea structurii rutiere Dimensionarea drumului expres s-a realizat in doua ipoteze: ipoteza 1 - structura elastica ipoteza 2 structura rigida.
Anul de dare in exploatare a drumului expres este 2010. Pentru ipoteza 1, perioada de perspectiva este de 15 ani, adica anul 2025, iar pentru ipoteza 2, perioada de perspectiva este de 30 de ani, adica anul 2040. Descrierea profilelor transversale Profil transversal de drum expres in rambleu cu inaltimea maxima de 3,0 m latimea totala a platformei 23,50 m
din care: - carosabil din doua cai unidirectionale de cate 2 x 3,50 m benzi de circulatie incadrate cu 2 x 0,50 m benzi de incadrare - zona centrala de separare a cailor unidirectionale de circulatie de 3,0 m latime in care sunt amplasati parapetii - acostamente 2 x 1,50 m latime, la marginea carora sunt amplasate rigolele de acostament care au un umar catre taluz de 0,75 m din umplutura de pamant
19
Taluzele au panta de 2:3, cu amplasare de santuri pereate la distanta ce asigura dezvoltarea ulterioara la profil de autostrada. Intre piciorul taluzului de rambleu si santul pereat, se realizeaza o umplutura de pamant cu panta de 4% spre sant. La 1,50 m de santurile pereate se amplaseaza imprejmuirea. In spatiul dintre sant si imprejmuire se realizeaza o canalizare de trei cable pentru alimentare mesaje variabile. In spatele imprejmuirii sunt prevazute drumuri colectoare din pamant de 2 x 3,0 m latime. Profil transversal de drum expres in rambleu cu inaltimea mai mare de 3,0 m latimea totala a platformei 23,50 m
din care: - carosabil din doua cai unidirectionale de cate 2 x 3,50 m benzi de circulatie incadrate cu 2 x 0,50 m benzi de incadrare - zona centrala de separare a cailor unidirectionale de circulatie de 3,0 m latime in care sunt amplasati parapetii - acostamente 2 x 1,50 m latime, la marginea carora sunt amplasate rigolele de acostament care au un umar catre taluz de 0,75 m din umplutura de pamant In umarul de 0,75 m de umplutura de pamant din spatele rigolelor de acostament se amplaseaza parapeti. Taluzele au panta de 2:3, pana la inaltimea de 6,0 m, dupa care panta taluzelor se realizeaza la 1:2. Intre piciorul taluzului de rambleu si santul pereat, se realizeaza o umplutura de pamant cu panta de 4% spre sant. La 1,50 m de santurile pereate se amplaseaza imprejmuirea. In spatiul dintre sant si imprejmuire se realizeaza o canalizare de trei cable pentru alimentare mesaje variabile.
20
In spatele imprejmuirii sunt prevazute drumuri colectoare din pamant de 2 x 3,0 m latime. Profil transversal de debleu cu adancimea in ax de maxim 6,0 m latimea totala a platformei 22,00 m
din care: - carosabil din doua cai unidirectionale de cate 2 x 3,50 m benzi de circulatie incadrate cu 2 x 0,50 m benzi de incadrare - zona centrala de separare a cailor unidirectionale de circulatie de 3,0 m latime, in care sunt amplasati parapetii - acostamente 2 x 1,50 m latime, la marginea carora sunt amplasate santurile pereate Taluzele au panta de 2:3. De la varful virtual al taluzelor de debleu pentru realizarea viitorului profil de autostrada, la minim 3,0 m se amplaseaza imprejmuirea. Intre varful virtual al taluzelor de debleu pentru realizarea viitorului profil de autostrada si imprejmuire se amplaseaza o canalizare de trei cable pentru alimentare mesaje variabile. In spatele imprejmuirii sunt prevazute drumuri colectoare din pamant de 2 x 3,0 m latime. Profil transversal de debleu cu adancimea in ax mai mare de 6,0 m latimea totala a platformei 22,00 m
din care: - carosabil din doua cai unidirectionale de cate 2 x 3,50 m benzi de circulatie incadrate cu 2 x 0,50 m benzi de incadrare - zona centrala de separare a cailor unidirectionale de circulatie de 3,0 m latime, in care sunt amplasati parapetii
21
- acostamente 2 x 1,50 m latime, la marginea carora sunt amplasate santurile pereate Taluzele au panta de 1:2 pe o inaltime de 6,0 m, dupa care se realizeaza o berma de 4,0 m latime cu panta de 4% spre platforma drumului, berma de la care se realizeaza alt taluz, cu panta de 1:2 pana la iesirea la terenul natural. De la varful virtual al taluzelor de debleu pentru realizarea viitorului profil de autostrada, la minim 5,0 m se amplaseaza imprejmuirea. Intre varful virtual al taluzelor de debleu pentru realizarea viitorului profil de autostrada si imprejmuire se amplaseaza o canalizare de trei cable pentru alimentare mesaje variabile. In spatele imprejmuirii sunt prevazute drumuri colectoare din pamant de 2 x 3,0 m latime. Profil transversal de autostrada pe sectorul Vestem - Sibiu latimea totala a platformei 26,00 m
din care: - carosabil din doua cai unidirectionale de cate 2 x 3,75 m benzi de circulatie incadrate cu 2 x 0,50 m benzi de incadrare - zona mediana de 3,0 m latime, in care sunt amplasati parapetii - 2 x 2,50 m benzi de stationare in caz de urgenta cu rigole de acostament 2 x 0,50 m la partea exterioara - 2 x 0,75 m acostamente in care se amplaseaza parapeti Pe sectoarele unde declivitatea longitudinala impune banda a III-a pentru vehicule lente, banda de urgenta se transforma in banda pentru vehicule lente avand latimea de 3,50 m. In ceea ce priveste dispozitivele de colectarea apelor, panta taluzelor, functie de tipul de profil transversal si inaltime, amplasarea impremuirii si a canalizarii pentru mesaje variabile si sistem de apel urgenta sunt respectate aceleasi criterii ca la sectiunea transversala de drum expres.
22
In scopul posibilitatii de inchiderea circulatiei pe o cale unidirectionala necesara lucrarilor de intretinere, din 5 in 5 kilometri pe zona centrala, pe o lungime de 160 m se monteaza parapeti demontabili iar sistemul rutier va avea aceeasi structura ca in cale curenta. B. Dispozitive de scurgere, colectare si evacuarea apelor De pe platforma drumului scurgerea apelor de suprafata se realizeaza prin pantele transversale proiectate cu: 2,5% la carosabil asfaltic 2,0% la carosabil din beton de ciment 4,0% pe acostamente
La profilele transversale de rambleu apele meteoritice de pe platforma drumului sunt colectate in rigole de ac ostament prevazute la marginea platformei si evacuate, prin prevederea de declivitati longitudinale la drum, de minim 0,30%, prin casiuri pe taluz amplasate stanga dreapta platformei la distanta de 25 in 25 m, de unde sunt colectate in santurile pereate de la piciorul taluzului. La profilele transversale de debleu, apele meteorice de pe platforma drumului si de pe taluzele de debleu sunt colectate in santurile pereate de la marginea platformei. Apele meteorice de pe terenul natural adiacent taluzelor de debleu sunt colectate in santuri de garda. Apele de infiltratie din corpul drumului, sunt scoase prin p anta transversala prevazuta de 4% la fundatia de balast a sistemului rutier, de unde sunt colectate in santurile de la piciorul taluzelor la profilele de rambleu, iar la profilele de debleu sunt colectate in drenurile longitudinale de fund de sant de la marginea platformei drumului. In sectoarele cu profilul transversal proiectat convertit sau suprainaltat, apele de suprafata de pe jumatate de cale sunt colectate intr-o rigola betonata amplasata in axul platformei, iar apele din corpul drumului din aceeasi jumatate de platforma sunt colectate in dren longitudinal proiecta in zona centrala. Sistemul de colectare si evacuarea apelor din zona centrala, este dimensionat hidraulic astfel:
23
daca pana la maxim 300 m lungime se poate evacua apa din drenul longitudinal colectata in tubul 150 mm, nu mai este necesar canalizare
pentru sectoarele de debleu si pentru sectoarele cu ramblee sub 2.50 m inaltime unde nu se poate realza descarcarea drenului, se impune i realizarea canalizarii in care se se descarce drenul
Diametrele tubului de canalizare cresc functie de lungimea d colectare si e declivitate, dupa cum urmeaza: lungime 360 m 560 m cu p 3% - 400 lungime 560 m 960 m cu p 3% - 500
La declivitati mai mici, lungimile de colectare se diminueaza. In ambele sisteme de colectare si evacuarea apelor din zona centrala, din 60 in 60 m sunt necesare camine de vizitare. Din studiul profilului longitudinal al drumului expres rezulta ca pentru un kilometru, la structura cu zona verde cen trala, pe primii 300 m se apli a doar dren c longitudinal, pe urmatorii 360 m se aplica dren longitudinal si canalizare 315, pe urmatorii 200 m se aplica dren longitudinal si canalizare 400 iar pe ultimii 140 m se aplica dren longitudinal si canalizare 500. Descarcarea dispozitivelor de colectarea apelor a fost proiectata functie de relief si de calculul hidraulic a acestor dispozitive. In functie de relief au fost inventariate posibilitatile de evacuare (rambleu, debleu, ses, deal, cursuri de apa, depresiuni, vai, etc.). In functie de profilul transversal, au fost delimitate ramblee, deblee, inaltimea rambleelor, etc. Urmare acestor doua criterii au fost amplasate pozitia si tipul podetelor. Podetele au fost prevazute ca podete prefabricate de tip cadre deschise sau casetate. Acolo unde inaltimea de umplutura a rambleului peste podet a fost mai mare de 4,0m au fost prevazute podete tubulare de 2,0m diametru, tip PREMO. In vederea prevenirii si reducerii poluarii apelor au fost prevazute o serie de dispozitive pentru scurgerea, colectarea si evacuarea apelor, precum: prevederea de decantoare si separatoare de uleiuri inainte de evacuarea apelor uzate infestate inainte, la emisar
24
impermeabilizarea platformei drumului in scopul evitarii patrunderii apelor infestate in corpul drumului
pervederea in totalitate de dispozitive pentru colectarea si evacuarea ordonata a apelor uzate.
C. Siguranta circulatiei Pentru siguranta circulatiei au fost prevazute: parapeti flexibili
Parapetii flexibili au fost pr vazuti in zona centrala de se e pararea cailor unidirectionale de circulatie. Din 5 in 5 kilometri parapetii din zona centrala sunt prevazuti a fi demontabili, in scopul asigurarii posibilitatii de devierea circulatiei pe o singura cale, pentru realizarea lucrarilor de intretinere sau a altor lucrari accidentale. indicatoare rutiere
Au fost prevazute indicatoare de preselectie limitari de viteza si dirijarea traficului la nodurile rutiere, indicatoare de notare a drumului expres, indicatoare cu distante de parcurs. indicatoare cu mesaje variabile
Au fost prevazute indicatoare cu mesaje variabile pentru limitarea vitezei in conditii de trafic intens, protejarea tronsoanelor ambuteiate, a celor cu lucrari de constructie sau accidente, precum si avertizarea asupra pericolelor cauzate de conditiile meteo. marcaje rutiere
Au fost prevazute marcaje longitudinale in axul cailor unidirectionale si la marginile partii carosabile. Au fost prevazute marcaje longitudinale la noduri pentru limitari de viteza, preselectie si dirijarea traficului. Imprejmuire
25
In vederea eliminarii accesului accidental al animalelor sau a persoanelor neparticipante la traficul rutier, pe platforma drumului, a fost prevazuta imprejmuirea drumului expres cu panouri din plasa de sarma pe stalpi metalici de 1,60 m inaltime, amplasata la limita amprizei de profil de autostrada. Imprejmuirea este prevazut a se inchide la deschiderile podurilor si a podetelor. La Centrul de intretinere imprejmuirea este prevazuta la o inaltime de 2,10 m. podete pentru migrarea animalelor
Au fost amplasate podete pentru migrarea animalelor in numar de 78, avand deschidere intre 3,0-5,0 m cu inaltime libera minima de 1,60 m. D. Restabilirea legaturilor rutiere Au fost restabilite urmatoarele legaturi rutiere: Drumul comunal 67; drumul judetean 104B; drum judetean 104C si drum comunal 71; drum comunal 75; drum judetean 105B; drum comunal 80; drum comunal 78; drum judetean 103D; drum judetean 105 C; dr um comunal 83; drum judetean 105H; drum comunal 84; drum judetean 105 J; drum judetean 105 F; drum national 1. Drumul local pe valea Tocilelor Drumuri colectoare prevazute pe toata lungimea drumului expres cu scopul de a asigura colectarea tuturor drumurilor locale neclasificate existente. E. Noduri rutiere La racordarea drumului expres km 0+000 cu DN1, km 229+000, datorita existentei proprietatilor particulare de pe stanga lui DN 1 si a caii ferate 200 Brasov-Sibiu de pe dreapta lui DN 1, intersectia a fost tratata ca o intersectie de nivel in T. Au fost prevazute insule denivelate de dirijarea circulatiei pe drumul expres, benzi de selectarea traficului, benzi de stocare pentru virarea la stanga pe DN 1, benzi de accelerare si decelarare.
26
Nodurile rutiere au fost amplasate pe drumul expres dupa cum urmeaza: Km 1+020 cu autostrada Brasov Oradea nod dintre drumul expres si
autostrada Transilvania Km 16+500 Voila, cu DJ 103 F asigura accesul in si din drumul expres in DJ 103F; Drumul judetean supratraverseaza drumul expres la km 16+649. - Pasaj pe DJ 103F km 16+649 la nod Voila Pasajul proiectat are trei deschideri L=22.00 + 32.00 + 22.00m, executate oblic la 75o. Lungimea suprastructurii este de 76.00m, iar lungimea totala a pasajului este de 83.10m. Gabaritul de libera circulatie pe verticala asigurat pe drumul expres este 5.50m Km 39+200 Cartisoara cu DN 7 C asigura accesul in si din DN 7C Transfagarasanul; DN 7 supratraverseaza drumul expres la km 39+227. - Pasaj pe DN 7C km 39+227 la nod Cartisoara Pasajul proiectat este un cadru cu stilpi in V, executat normal. Lungimea pasajului este 65.60m. Gabaritul de libera circulatie pe verticala asigurat pe drumul expres este 5.50m Km 55+700 Avrig cu DJ 105 G asigura accesul in si din DJ 105G; Drumul judetean supratraverseaza drumul expres 55+896. - Pasaj pe DJ 105G km 55+896 la nod Avrig Pasajul proiectat are trei deschideri L=22.00 + 32.00 + 22.00m, executate oblic la 75o. Lungimea suprastructurii este de 76.00m, iar lungimea totala a pasajului este de 83.10m. Gabaritul de libera circulatie pe verticala asigurat pe drumul expres este 5.50m. Km 66+700 Vestem cu DN 1 asigura accesul in si din DN1.
Nodul rutier Vestem este alcatuit din urmatoarele lucrari : - Pasaj Km 66+617 peste DN1, Valea Saratii si CF200
27
Pasajul proiectat are 33 deschideri, executate normal. Lungimea suprastructurii este de 920.63m, iar lungimea totala a pasajului este de 937.95m. Garda pe verticala fata de NAQ2% este de 8.53m, in punctul cel mai de jos al suprastructurii. Cota minima a intradosului este de 388.94, iar nivelul apei calculat la debitul cu probabilitatea de depasire de 2% este de 380.41. Pentru asigurarea conditiilor de scurgere a apelor si punerea in siguranta a structurii se prevede apararea malurilor, pe cca. 170m amonte si 220m in aval cu saltele de gabioane si gabioane. - Pod Km 0+214 peste Valea Saratii pe breateaua 1 Podul proiectat are o deschidere, lungimea suprastructurii fiind de 12.00m, iar lungimea totala a podului este de 31.14m. Garda pe verticala fata de NAQ2% este de 5.87m, in punctul cel mai de jos al suprastructurii. Cota minima a intradosului este de 383.69, iar nivelul apei calculat la debitul cu probabilitatea de depasire de 2% este de 377.82. Pentru asigurarea conditiilor de scurgere a apelor si punerea in siguranta a structurii se prevede apararea malurilor, pe cca. 170m amonte si 220m in aval cu saltele de gabioane si gabioane. - Pod Km 0+269 peste Valea Saratii pe breteaua 2 Podul proiectat are o deschidere, lungimea suprastructurii fiind de 15.00m, iar lungimea totala a podului este de 28.10m. Garda pe verticala fata de NAQ2% este de 3.33m, in punctul cel mai de jos al suprastructurii. Cota minima a intradosului este de 385.64, iar nivelul apei calculat la debitul cu probabilitatea de depasire de 2% este de 382.31. Pentru asigurarea conditiilor de scurgere a apelor si punerea in siguranta a structurii se prevede apararea malurilor, pe cca. 170m amonte si 220m in aval cu
28
saltele de gabioane si gabioane. - Pod Km 296+939 peste Valea Saratii pe DN1 Podul existent pe DN1 trebuie largit la 6 benzi de circulatie pentru a permite amplasarea benzilor de accelerare - decelerare. Podul are o deschidere, lungimea suprastructurii fiind de 12.00m. Garda pe verticala fata de NAQ2% este de 1.71m, in punctul cel mai de jos al suprastructurii. Cota minima a intradosului este de 382.12, iar nivelul apei calculat la debitul cu probabilitatea de depasire de 2% este de 380.41. Podul existent urmeaza sa fie largit, pentru a asigura o parte carosabila de 21.80m. Pentru asigurarea conditiilor de scurgere a apelor si punerea in siguranta a structurii se prevede apararea malurilor, pe cca. 170m amonte si 220m in aval cu saltele de gabioane si gabioane. nod km 72+000 Selimber cu DN 1 asigura accesul in si din DN 1; Nodul este amplasat la sfarsitul sectorului de drum expres, la racordarea acestuia cu pasajul executat pe centura Sibiu si a rampelor acestuia. Pentru sectoarele de drum expres unde au fost proiectate nodurile, acestea au profil de autostrada. F. Poduri Pod Km 2+218 peste Valea Gardului
Podul proiectat are o deschidere de 10.00 m, executata normal. Lungimea suprastructurii este de 10.00m, iar lungimea totala a podului este de 23.10m. Garda pe verticala fata de NAQ2% este de 5.33m, in punctul cel mai de jos al suprastructurii. Cota minima a intradosului este de 456.59, iar nivelul apei calculat la debitul cu probabilitatea de depasire de 2% este de 451.26. Pentru asigurarea conditiilor de scurgere a apelor si punerea in siguranta a structurii se prevede apararea malurilor, pe cca. 70m amonte si 225m in aval cu saltele de gabioane si gabioane. De
29
asemenea in zona podului, albia se curata de vegetatie pe o zona de cca. 150m amonte si aval de axul podului proiectat. Pod Km 3+827 peste Sebes
Podul proiectat are trei deschideri de 15.40+18.80+15.40m, executate oblic. Lungimea suprastructurii este de 49.60m, iar lungimea totala a podului este de 61.70m. Garda pe verticala fata de NAQ2% este de 4.51m, in punctul cel mai de jos al suprastructurii. Cota minima a intradosului este de 460.32, iar nivelul apei calculat la debitul cu probabilitatea de depasire de 2% este de 455.81. Pentru asigurarea conditiilor de scurgere a apelor si punerea in siguranta a structurii se prevede apararea malurilor, pe cca. 100m amonte si 45m in aval cu saltele de gabioane si gabioane. De asemenea in zona podului, albia se curata de vegetatie pe o zona de cca. 100m amonte si aval de axul podului proiectat. Pod Km 6+019 peste Berivoi
Podul proiectat are o deschide re de 24.00m, executata oblic. Lungimea suprastructurii este de 24.00m, iar lungimea totala a podului este de 32.10m. Garda pe verticala fata de NAQ2% este de 1.94m, in punctul cel mai de jos al suprastructurii. Cota minima a intradosului este de 466.62, iar nivelul apei calculat la debitul cu probabilitatea de depasire de 2% este de 464.68. Pentru asigurarea conditiilor de scurgere a apelor si punerea in siguranta a structurii se prevede apararea malurilor, pe cca. 75m amonte si 60m in a val cu saltele de gabioane si gabioane. De asemenea in zona podului, albia se curata de vegetatie pe o zona de cca. 100m amonte si aval de axul podului proiectat. Pod Km 7+133 peste Racovita
Podul proiectat are o deschide re de 18.00m, executata oblic. Lungimea suprastructurii este de 18.00m, iar lungimea totala a podului este de 26.10m. Garda pe verticala fata de NAQ2% este de 2.40m, in punctul cel mai de jos al suprastructurii.
30
Cota minima a intradosului este de 469.97, iar nivelul apei calculat la debitul cu probabilitatea de depasire de 2% este de 467.57. Pentru asigurarea conditiilor de scurgere a apelor si punerea in siguranta a structurii se prevede apararea malurilor, pe cca. 50m amonte si 55m in a val cu saltele de gabioane si gabioane. De asemenea in zona podului, albia se curata de vegetatie pe o zona de cca. 100m amonte si aval de axul podului proiectat. Pod Km 8+157 peste Hurez
Podul proiectat are o deschide re de 12.00m, executata oblic. Lungimea suprastructurii este de 12.00m, iar lungimea totala a podului este de 21.10m. Garda pe verticala fata de NAQ2% este de 2.90m, in punctul cel mai de jos al suprastructurii. Cota minima a intradosului este de 470.04, iar nivelul apei calculat la debitul cu probabilitatea de depasire de 2% este de 467.14. Pentru asigurarea conditiilor de scurgere a apelor si punerea in siguranta a structurii se prevede apararea malurilor, pe cca. 55m amonte si 105m in aval cu saltele de gabioane si gabioane. De asemenea in zona podului, albia se curata de vegetatie pe o zona de cca. 150m amonte si aval de axul podului proiectat. Pod Km 9+638 peste Savastreni
Podul proiectat are o deschidere de 18. 0m, executata normal. Lungimea 0 suprastructurii este de 18.00m, iar lungimea totala a podului este de 25.10m. Garda pe verticala fata de NAQ2% este de 1.10m, in punctul cel mai de jos al suprastructurii. Cota minima a intradosului este de 460.74, iar nivelul apei calculat la debitul cu probabilitatea de depasire de 2% este de 459.64. Pentru asigurarea conditiilor de scurgere a apelor si punerea in siguranta a structurii se prevede apararea malurilor, pe cca. 75m amonte si 40m in aval cu saltele de gabioane si gabioane. De asemenea in zona podului, albia se curata de vegetatie pe o zona de cca. 100m amonte si aval de axul podului proiectat. Pod Km 10+311 peste Valcioara
Podul proiectat are o deschidere de 12.00m, executata oblic la 63o. Lungimea
31
suprastructurii este de 12.00m, iar lungimea totala a podului este de 20.10m. Garda pe verticala fata de NAQ2% este de 2.46m, in punctul cel mai de jos al suprastructurii. Cota minima a intradosului este de 457.15, iar nivelul apei calculat la debitul cu probabilitatea de depasire de 2% este de 454.69. Pentru asigurarea conditiilor de scurgere a apelor si punerea in siguranta a structurii se prevede apararea malurilor, pe cca. 45m amonte si 45m in a val cu saltele de gabioane si gabioane. De asemenea in zona podului, albia se curata de vegetatie pe o zona de cca. 100m amonte si aval de axul podului proiectat. Pod Km 11+242 peste Bunget
Podul proiectat are o deschidere de 12.00m, executata oblic la 60o. Lungimea suprastructurii este de 12.00m, iar lungimea totala a podului este de 22.10m. Garda pe verticala fata de NAQ2% este de 3.53m, in punctul cel mai de jos al suprastructurii. Cota minima a intradosului este de 451.47, iar nivelul apei calculat la debitul cu probabilitatea de depasire de 2% este de 447.94. Pentru asigurarea conditiilor de scurgere a apelor si punerea in siguranta a structurii se prevede apararea malurilor, pe cca. 135m amonte si 100m in aval cu saltele de gabioane si gabioane. De asemenea in zona podului, albia se curata de vegetatie pe o zona de cca. 150m amonte si aval de axul podului proiectat. Pod Km 12+371 peste Netot
Podul proiectat are o deschidere de 15.00m, executata oblic la 75o. Lungimea suprastructurii este de 15.00m, iar lungimea totala a podului este de 23.10m. Garda pe verticala fata de NAQ2% este de 1.54m, in punctul cel mai de jos al suprastructurii. Cota minima a intradosului este de 444.79, iar nivelul apei calculat la debitul cu probabilitatea de depasire de 2% este de 443.25. Pentru asigurarea conditiilor de scurgere a apelor si punerea in siguranta a structurii se prevede apararea malurilor, pe cca. 40m amonte si 40m in a val cu saltele de gabioane si gabioane. De asemenea in zona podului, albia se curata de vegetatie pe o zona de cca. 100m
32
amonte si aval de axul podului proiectat. Pod Km 13+042 peste Negrisor
Podul proiectat are o deschide re de 12.00m, executata oblic. Lungimea suprastructurii este de 12.00m, iar lungimea totala a podului este de 22.10m. Garda pe verticala fata de NAQ2% este de 3.15m, in punctul cel mai de jos al suprastructurii. Cota minima a intradosului este de 445.42, iar nivelul apei calculat la debitul cu probabilitatea de depasire de 2% este de 442.27. Pentru asigurarea conditiilor de scurgere a apelor si punerea in siguranta a structurii se prevede apararea malurilor, pe cca. 60m amonte si 50m in a val cu saltele de gabioane si gabioane. De asemenea in zona podului, albia se curata de vegetatie pe o zona de cca. 100m amonte si aval de axul podului proiectat. Pod Km 14+381 peste Valea Mortii
Podul proiectat are o deschide re de 12.00m, executata oblic. Lungimea suprastructurii este de 12.00m, iar lungimea totala a podului este de 19.10m. Garda pe verticala fata de NAQ2% este de 4.06m, in punctul cel mai de jos al suprastructurii. Cota minima a intradosului este de 443.33, iar nivelul apei calculat la debitul cu probabilitatea de depasire de 2% este de 440.38. Pentru asigurarea conditiilor de scurgere a apelor si punerea in siguranta a structurii se prevede apararea malurilor, pe cca. 55m amonte si 35m in aval cu s altele de gabioane si gabioane. De asemenea in zona podului, albia se curata de vegetatie pe o zona de cca. 100m amonte si aval de axul podului proiectat. Pod Km 14+999 peste Dridif
Podul proiectat are o deschide re de 12.00m, executata oblic. Lungimea suprastructurii este de 12.00m, iar lungimea totala a podului este de 23.10m. Garda pe verticala fata de NAQ2% este de 4.07m, in punctul cel mai de jos al suprastructurii. Cota minima a intradosului este de 441.46, iar nivelul apei calculat la debitul cu
33
probabilitatea de depasire de 2% este de 437.39. Pentru asigurarea conditiilor de scurgere a apelor si punerea in siguranta a structurii se prevede apararea malurilor, pe cca. 50m amonte si 35m in a val cu saltele de gabioane si gabioane. De asemenea in zona podului, albia se curata de vegetatie pe o zona de cca. 100m amonte si aval de axul podului proiectat. Pod Km 15+404 peste Ovesei
Podul proiectat are o deschidere de 12.00m, executata oblic la 70o. Lungimea suprastructurii este de 12.00m, iar lungimea totala a podului este de 25.10m. Garda pe verticala fata de NAQ2% este de 6.64m, in punctul cel mai de jos al suprastructurii. Cota minima a intradosului este de 440.27, iar nivelul apei calculat la debitul cu probabilitatea de depasire de 2% este de 433.63. Pentru asigurarea conditiilor de scurgere a apelor si punerea in siguranta a structurii se prevede apararea malurilor, pe cca. 50m amonte si 35m in a val cu saltele de gabioane si gabioane. De asemenea in zona podului, albia se curata de vegetatie pe o zona de cca. 100m amonte si aval de axul podului proiectat. Pod Km 16+836 peste Valea Radacinii
Podul proiectat are o deschidere de 12.00m, executata oblic la 70o. Lungimea suprastructurii este de 12.00m, iar lungimea totala a podului este de 19.10m. Garda pe verticala fata de NAQ2% este de 2.11m, in punctul cel mai de jos al suprastructurii. Cota minima a intradosului este de 435.97, iar nivelul apei calculat la debitul cu probabilitatea de depasire de 2% este de 433.86. Pentru asigurarea conditiilor de scurgere a apelor si punerea in siguranta a structurii se prevede apararea malurilor, pe cca. 50m amonte si 35m in a val cu saltele de gabioane si gabioane. De asemenea in zona podului, albia se curata de vegetatie pe o zona de cca. 100m amonte si aval de axul podului proiectat. Pod Km 17+720 peste Breaza
Podul proiectat are trei deschideri de 24.40+24.80+24.40m, executate oblic. Lungimea suprastructurii este de 73.60m, iar lungimea totala a podului este de
34
89.70m. Garda pe verticala fata de NAQ2% este de 7.16m, in punctul cel mai de jos al suprastructurii. Pentru asigurarea conditiilor de scurgere a apelor si punerea in siguranta a structurii se prevede apararea malurilor, pe cca. 150m amonte si 65m in aval cu saltele de gabioane si gabioane. De asemenea in zona podului, albia se curata de vegetatie pe o zona de cca. 150m amonte si aval de axul podului proiectat. Pod Km 18+005 peste Valea Glodului
Podul proiectat are o deschidere de 10.00m, executata normal. Lungimea suprastructurii este de 10.00m, iar lungimea totala a podului este de 16.10m. Garda pe verticala fata de NAQ2% este de 1.23m, in punctul cel mai de jos al suprastructurii. Cota minima a intradosului este de 435.12, iar nivelul apei calculat la debitul cu probabilitatea de depasire de 2% este de 433.89. Pentru asigurarea conditiilor de scurgere a apelor si punerea in siguranta a structurii se prevede apararea malurilor, pe cca. 45m amonte si 30m in a val cu saltele de gabioane si gabioane. De asemenea in zona podului, albia se curata de vegetatie pe o zona de cca. 100m amonte si aval de axul podului proiectat. Pod Km 18+897 peste Voivodeni
Podul proiectat are o deschidere de 12.00m, executata oblic la 63o. Lungimea suprastructurii este de 12.00m, iar lungimea totala a podului este de 22.10m. Garda pe verticala fata de NAQ2% este de 3.60m, in punctul cel mai de jos al suprastructurii. Cota minima a intradosului este de 437.79, iar nivelul apei calculat la debitul cu probabilitatea de depasire de 2% este de 434.19. Pentru asigurarea conditiilor de scurgere a apelor si punerea in siguranta a structurii se prevede apararea malurilor, pe cca. 45m amonte si 35m in a val cu saltele de gabioane si gabioane. De asemenea in zona podului, albia se curata de vegetatie pe o zona de cca. 100m amonte si aval de axul podului proiectat. Pod Km 20+061 peste Sambata
35
Podul proiectat are trei deschideri de 24.40+24.80+24.40m, executate oblic la 70o. Lungimea suprastructurii este de 73.60m, iar lungimea totala a podului este de 85.70m. Garda pe verticala fata de NAQ2% este de 5.19m, in punctul cel mai de jos al suprastructurii. Cota minima a intradosului este de 440.92, iar nivelul apei calculat la debitul cu probabilitatea de depasire de 2% este de 435.73. Pentru asigurarea conditiilor de scurgere a apelor si punerea in siguranta a structurii se prevede apararea malurilor, pe cca. 160m amonte si 130m in aval cu saltele de gabioane si gabioane. De asemenea in zona podului, albia se curata de vegetatie pe o zona de cca. 100m amonte si aval de axul podului proiectat. Pod Km 20+576 peste Racovita
Podul proiectat are o deschide re de 18.00m, executata oblic. Lungimea suprastructurii este de 18.00m, iar lungimea totala a podului este de 30.10m. Garda pe verticala fata de NAQ2% este de 4.15m, in punctul cel mai de jos al suprastructurii. Cota minima a intradosului este de 443.24, iar nivelul apei calculat la debitul cu probabilitatea de depasire de 2% este de 439.09. Pentru asigurarea conditiilor de scurgere a apelor si punerea in siguranta a structurii se prevede apararea malurilor, pe cca. 50m amonte si 70m in a val cu saltele de gabioane si gabioane. De asemenea in zona podului, albia se curata de vegetatie pe o zona de cca. 100m amonte si aval de axul podului proiectat. Pod Km 22+009 peste Dumbrava
Podul proiectat are o deschidere de 12.00m, executata oblic la 60o. Lungimea suprastructurii este de 12.00m, iar lungimea totala a podului este de 17.10m. Garda pe verticala fata de NAQ2% este de 1.00m, in punctul cel mai de jos al suprastructurii. Cota minima a intradosului este de 451.28, iar nivelul apei calculat la debitul cu probabilitatea de depasire de 2% este de 450.28. Pentru asigurarea conditiilor de scurgere a apelor si punerea in siguranta a structurii se prevede apararea malurilor,
36
pe cca. 55m amonte si 40m in aval cu saltele de gabioane si gabioane. De asemenea in zona podului, albia se curata de vegetatie pe o zona de cca. 100m amonte si aval de axul podului proiectat. Pod Km 23+340 peste Dragus
Podul proiectat are cinci deschideri de cite 40.00m, executate normal. Lungimea suprastructurii este de 202.00m, iar lungimea totala a podului este de 231.10m. Garda pe verticala fata de NAQ2% este de 7.94m, in punctul cel mai de jos al suprastructurii. Cota minima a intradosului este de 456.05, iar nivelul apei calculat la debitul cu probabilitatea de depasire de 2% este de 448.11. Pentru asigurarea conditiilor de scurgere a apelor si punerea in siguranta a structurii se prevede apararea malurilor, pe cca. 105m amonte si 240m in aval cu saltele de gabioane si gabioane. De asemenea in zona podului, albia se curata de vegetatie pe o zona de cca. 150m amonte si aval de axul podului proiectat. Pod Km 24+362 peste Valea Cringului
Podul proiectat are trei deschideri de 21.40+24.80+21.40m, executate oblic la 70o. Lungimea suprastructurii este de 73.60m, iar lungimea totala a podului este de 81.70m. Garda pe verticala fata de NAQ2% este de 7.53m, in punctul cel mai de jos al suprastructurii. Cota minima a intradosului este de 462.02, iar nivelul apei calculat la debitul cu probabilitatea de depasire de 2% este de 454.49. Pentru asigurarea conditiilor de scurgere a apelor si punerea in siguranta a structurii se prevede apararea malurilor, pe cca. 40m amonte si 65m in a val cu saltele de gabioane si gabioane. De asemenea in zona podului, albia se curata de vegetatie pe o zona de cca. 100m amonte si aval de axul podului proiectat. Pod Km 24+755 peste Hotarul
Podul proiectat are trei deschideri L=40.00+40.00+40.00m, executat normal. Lungimea suprastructurii este de 121.00m, iar lungimea totala a podului este de 132.10m.
37
Garda pe verticala fata de NAQ2% este de 13.15m, in punctul cel mai de jos al suprastructurii. Cota minima a intradosului este de 461.31, iar nivelul apei calculat la debitul cu probabilitatea de depasire de 2% este de 448.16. Pentru asigurarea conditiilor de scurgere a apelor si punerea in siguranta a structurii se prevede apararea malurilor, pe cca. 135m amonte si 80m in aval cu saltele de gabioane si gabioane. De asemenea in zona podului, albia se curata de vegetatie pe o zona de cca. 150m amonte si aval de axul podului proiectat. Pod Km 26+434 peste Vistea
Podul proiectat are trei deschideri de 15.40+21.80+15.40m, executate normal. Lungimea suprastructurii este de 52.60m, iar lungimea totala a podului este de 64.70m. Garda pe verticala fata de NAQ2% este de 5.58m, in punctul cel mai de jos al suprastructurii. Cota minima a intradosului este de 457.62, iar nivelul apei calculat la debitul cu probabilitatea de depasire de 2% este de 452.04. Pentru asigurarea conditiilor de scurgere a apelor si punerea in siguranta a structurii se prevede apararea malurilor, pe cca. 155m amonte si 50m in aval cu saltele de gabioane si gabioane. De asemenea in zona podului, albia se curata de vegetatie pe o zona de cca. 100m amonte si aval de axul podului proiectat. Pod Km 27+638 peste Corbul Vistei
Podul proiectat are o deschidere de 10.00m, executata normal. Lungimea suprastructurii este de 10.00m, iar lungimea totala a podului este de 16.10m. Garda pe verticala fata de NAQ2% este de 1.11m, in punctul cel mai de jos al suprastructurii. Cota minima a intradosului este de 455.09, iar nivelul apei calculat la debitul cu probabilitatea de depasire de 2% este de 453.98. Pentru asigurarea conditiilor de scurgere a apelor si punerea in siguranta a structurii se prevede apararea malurilor, pe cca. 45m amonte si 75m in a val cu saltele de gabioane si gabioane. De asemenea in zona podului, albia se curata de vegetatie pe o zona de cca. 100m amonte si aval de axul podului proiectat.
38
Pod Km 28+404 peste Valea lui Ban
Podul proiectat are o deschidere de 10.00m, executata normal. Lungimea suprastructurii este de 10.00m, iar lungimea totala a podului este de 31.10m. Garda pe verticala fata de NAQ2% este de 8.37m, in punctul cel mai de jos al suprastructurii. Cota minima a intradosului este de 459.68, iar nivelul apei calculat la debitul cu probabilitatea de depasire de 2% este de 451.31. Pentru asigurarea conditiilor de scurgere a apelor si punerea in siguranta a structurii se prevede apararea malurilor, pe cca. 105m amonte si 70m in aval cu saltele de gabioane si gabioane. De asemenea in zona podului, albia se curata de vegetatie pe o zona de cca. 100m amonte si aval de axul podului proiectat. Viaduct Km 29+360 peste Corbul Ucei
Podul proiectat are nouasprezece deschideri de cite 40.00m, executate normal. Lungimea suprastructurii este de 769.00m, iar lungimea totala a podului este de 780.20m. Garda pe verticala fata de NAQ2% este de 24.10m, in punctul cel mai de jos al suprastructurii. Cota minima a intradosului este de 469.98, iar nivelul apei calculat la debitul cu probabilitatea de depasire de 2% este de 445.88. Pentru asigurarea conditiilor de scurgere a apelor si punerea in siguranta a structurii se prevede apararea malurilor, pe cca. 105m amonte si 140m in aval cu saltele de gabioane si gabioane. De asemenea in zona podului, albia se curata de vegetatie pe o zona de cca. 150m amonte si aval de axul podului proiectat. Viaduct Km 30+359 peste DJ 105C
Viaductul proiectat are cinci deschideri de cite 33.00m, executate normal. Lungimea suprastructurii este de 167.00m, iar lungimea totala a podului este de 177.15m. Gabaritul asigurat fata de drumul judetean este mai mare decit 5.50m. Viaduct Km 30+971 peste Ucea
Podul proiectat are treisprezece deschideri de cite 40.00m, executate normal.
39
Lungimea suprastructurii este de 526.00m, iar lungimea totala a podului este de 537.20m. Garda pe verticala fata de NAQ2% este de 16.79m, in punctul cel mai de jos al suprastructurii. Cota minima a intradosului este de 471.77, iar nivelul apei calculat la debitul cu probabilitatea de depasire de 2% este de 454.98. Pentru asigurarea conditiilor de scurgere a apelor si punerea in siguranta a structurii se prevede apararea malurilor, pe cca. 120m amonte si 130m in aval cu saltele de gabioane si gabioane. De asemenea in zona podului, albia se curata de vegetatie pe o zona de cca. 150m amonte si aval de axul podului proiectat. Pod Km 32+241 peste Racovita
Podul proiectat are o deschide re de 12.00m, executata oblic. Lungimea suprastructurii este de 12.00m, iar lungimea totala a podului este de 23.10m. Garda pe verticala fata de NAQ2% este de 3.67m, in punctul cel mai de jos al suprastructurii. Cota minima a intradosului este de 460.51, iar nivelul apei calculat la debitul cu probabilitatea de depasire de 2% este de 456.84. Pentru asigurarea conditiilor de scurgere a apelor si punerea in siguranta a structurii se prevede apararea malurilor, pe cca. 85m amonte si 90m in a val cu saltele de gabioane si gabioane. De asemenea in zona podului, albia se curata de vegetatie pe o zona de cca. 100m amonte si aval de axul podului proiectat. Viaduct Km 33+769 peste Garlatel
Podul proiectat are patru deschideri de cite 40.00m, executate normal. Lungimea suprastructurii este de 161.50m, iar lungimea totala a podului este de 172.60m. Garda pe verticala fata de NAQ2% este de 12.72m, in punctul cel mai de jos al suprastructurii. Cota minima a intradosului este de 443.81, iar nivelul apei calculat la debitul cu probabilitatea de depasire de 2% este de 431.09. Pentru asigurarea conditiilor de scurgere a apelor si punerea in siguranta a structurii se prevede apararea malurilor, pe cca. 100m amonte si 80m in aval cu saltele de gabioane si gabioane. De
40
asemenea in zona podului, albia se curata de vegetatie pe o zona de cca. 100m amonte si aval de axul podului proiectat. Pod Km 34+664 peste Gostaia
Podul proiectat are o deschidere de 12.00m, executata normal. Lungimea suprastructurii este de 12.00m, iar lungimea totala a podului este de 30.10m. Garda pe verticala fata de NAQ2% este de 5.88m, in punctul cel mai de jos al suprastructurii. Cota minima a intradosului este de 436.32, iar nivelul apei calculat la debitul cu probabilitatea de depasire de 2% este de 430.44. Pentru asigurarea conditiilor de scurgere a apelor si punerea in siguranta a structurii se prevede apararea malurilor, pe cca. 75m amonte si 75m in a val cu saltele de gabioane si gabioane. De asemenea in zona podului, albia se curata de vegetatie pe o zona de cca. 100m amonte si aval de axul podului proiectat. Pod Km 35+443 peste Arpas
Podul proiectat are trei deschideri de 18.40+24.80+18.40m, executate normal. Lungimea suprastructurii este de 61.60m, iar lungimea totala a podului este de 74.60m. Garda pe verticala fata de NAQ2% este de 4.61m, in punctul cel mai de jos al suprastructurii. Cota minima a intradosului este de 431.09, iar nivelul apei calculat la debitul cu probabilitatea de depasire de 2% este de 426.48. Pentru asigurarea conditiilor de scurgere a apelor si punerea in siguranta a structurii se prevede apararea malurilor, pe cca. 100m amonte si 70m in aval cu saltele de gabioane si gabioane. De asemenea in zona podului, albia se curata de vegetatie pe o zona de cca. 100m amonte si aval de axul podului proiectat. Pod Km 37+080 peste Valea Neagra
Podul proiectat are o deschidere de 12.00m, executata oblic la 80o. Lungimea suprastructurii este de 12.00m, iar lungimea totala a podului este de 17.10m. Garda pe verticala fata de NAQ2% este de 1.00m, in punctul cel mai de jos al suprastructurii.
41
Cota minima a intradosului este de 435.95, iar nivelul apei calculat la debitul cu probabilitatea de depasire de 2% este de 434.95. Pentru asigurarea conditiilor de scurgere a apelor si punerea in siguranta a structurii se prevede apararea malurilor, pe cca. 60m amonte si 35m in a val cu saltele de gabioane si gabioane. De asemenea in zona podului, albia se curata de vegetatie pe o zona de cca. 100m amonte si aval de axul podului proiectat. Pod Km 38+840 peste Cartisoara
Podul proiectat are trei deschideri de 21.40+24.80+21.40m, executate normal. Lungimea suprastructurii este de 67.60m, iar lungimea totala a podului este de 80.70m. Garda pe verticala fata de NAQ2% este de 5.58m, in punctul cel mai de jos al suprastructurii. Cota minima a intradosului este de 431.09, iar nivelul apei calculat la debitul cu probabilitatea de depasire de 2% este de 426.48. Pentru asigurarea conditiilor de scurgere a apelor si punerea in siguranta a structurii se prevede apararea malurilor, pe cca. 110m amonte si 70m in aval cu saltele de gabioane si gabioane. De asemenea in zona podului, albia se curata de vegetatie pe o zona de cca. 100m amonte si aval de axul podului proiectat. Pod Km 40+875 peste Opat
Podul proiectat are o deschidere de 24.00m, executata normal. Lungimea suprastructurii este de 24.00m, iar lungimea totala a podului este de 31.10m. Garda pe verticala fata de NAQ2% este de 2.72m, in punctul cel mai de jos al suprastructurii. Cota minima a intradosului este de 463.34, iar nivelul apei calculat la debitul cu probabilitatea de depasire de 2% este de 460.62. Pentru asigurarea conditiilor de scurgere a apelor si punerea in siguranta a structurii se prevede apararea malurilor, pe cca. 105m amonte si 70m in aval cu saltele de gabioane si gabioane. De asemenea in zona podului, albia se curata de vegetatie pe o zona de cca. 100m amonte si aval de axul podului proiectat. Viaduct Km 42+045 peste Iazul Scorei
42
Viaductul proiectat are zece deschideri de cite 40.00m, executate normal. Lungimea suprastructurii este de 404.50m, iar lungimea totala a viaductului este de 415.60m. Garda pe verticala fata de NAQ2% este de 21.97m, in punctul cel mai de jos al suprastructurii. Cota minima a intradosului este de 471.33, iar nivelul apei calculat la debitul cu probabilitatea de depasire de 2% este de 449.36. Viaduct Km 43+249 peste Scorei
Viaductul proiectat are patru deschideri de cite 33.00m, executate normal. Lungimea suprastructurii este de 133.50m, iar lungimea totala a viaductului este de 144.70m. Garda pe verticala fata de NAQ2% este de 12.99m, in punctul cel mai de jos al suprastructurii. Cota minima a intradosului este de 468.80, iar nivelul apei calculat la debitul cu probabilitatea de depasire de 2% este de 455.81. Pentru asigurarea conditiilor de scurgere a apelor si punerea in siguranta a structurii se prevede apararea malurilor, pe cca. 80m amonte si 95m in a val cu saltele de gabioane si gabioane. De asemenea in zona viaductului, albia se curata de vegetatie pe o zona de cca. 100m amonte si aval de axul podului proiectat. Viaduct Km 44+720 peste Vale
Viaductul proiectat are trei deschideri de cite 33.00m, executate normal. Lungimea suprastructurii este de 99.42m, iar lungimea totala a podului este de 111.10m. Viaduct Km 45+276 peste Sarata
Viaductul proiectat are opt deschideri de cite 40.00m, executate normal. Lungimea suprastructurii este de 323.50m, iar lungimea totala a viaductului este de 334.70m. Garda pe verticala fata de NAQ2% este de 29.07m, in punctul cel mai de jos al suprastructurii. Cota minima a intradosului este de 455.81, iar nivelul apei calculat la debitul cu probabilitatea de depasire de 2% este de 426.74.
43
Pentru asigurarea conditiilor de scurgere a apelor si punerea in siguranta a structurii se prevede profilarea albiei pe o lungime de 215.00m in zona viaductului. Viaduct Km 45+702 peste Valea Mierii
Viaductul proiectat are patru deschideri de cite 40.00m, executate normal. Lungimea suprastructurii este de 161.50m, iar lungimea totala a viaductului este de 172.70m. Garda pe verticala fata de NAQ2% este de 21.47m, in punctul cel mai de jos al suprastructurii. Cota minima a intradosului este de 453.78, iar nivelul apei calculat la debitul cu probabilitatea de depasire de 2% este de 432.31. Pentru asigurarea conditiilor de scurgere a apelor si punerea in siguranta a structurii se prevede profilarea albiei pe o lungime de 75.00m in zona viaductului. Pod Km 46+867 peste Valea Saratui
Podul proiectat are o deschidere de 12.00m, executata oblic la 70o. Lungimea suprastructurii este de 12.00m, iar lungimea totala a podului este de 31.60m. Garda pe verticala fata de NAQ2% este de 7.80m, in punctul cel mai de jos al suprastructurii. Cota minima a intradosului este de 448.26, iar nivelul apei calculat la debitul cu probabilitatea de depasire de 2% este de 440.46. Pentru asigurarea conditiilor de scurgere a apelor si punerea in siguranta a structurii se prevede apararea malurilor, pe cca. 105m amonte si 35m in aval cu saltele de gabioane si gabioane. De asemenea in zona podului, albia se curata de vegetatie pe o zona de cca. 100m amonte si aval de axul podului proiectat. Pasaj Km 48+106 peste DJ 105J
Pasajul proiectat are trei deschideri de cite 15.00m, executate normal. Lungimea suprastructurii este de 46.60m, iar lungimea totala a podului este de 54.10m. Pod km 48+287 peste Porumbacu
Podul proiectat are o deschidere de 24.00m, executata normal. Lungimea suprastructurii este de 24.00m, iar lungimea totala a podului este de 41.20m.
44
Garda pe verticala fata de NAQ2% este de 6.79m, in punctul cel mai de jos al suprastructurii. Cota minima a intradosului este de 439.65, iar nivelul apei calculat la debitul cu probabilitatea de depasire de 2% este de 432.86. Pentru asigurarea conditiilor de scurgere a apelor si punerea in siguranta a structurii se prevede apararea malurilor, pe cca. 60m amonte si 60m in aval cu saltele de gabioane si gabioane. De asemenea in zona podului, albia se curata de vegetatie si se profileaza pe o lungime de cca. 100m amonte si aval de axul podului proiectat. Pod Km 49+244 peste Liscov
Podul proiectat are o deschidere de 24.00m executata normal. Lungimea , suprastructurii este de 24.00m, iar lungimea totala a podului este de 34.10m. Garda pe verticala fata de NAQ2% este de 3.70m, in punctul cel mai de jos al suprastructurii. Cota minima a intradosului este de 437.16, iar nivelul apei calculat la debitul cu probabilitatea de depasire de 2% este de 433.46. Pentru asigurarea conditiilor de scurgere a apelor si punerea in siguranta a structurii se prevede apararea malurilor, pe cca. 90m amonte si 90m in aval cu saltele de gabioane si gabioane. De asemenea in zona podului, albia se curata de vegetatie pe o zona de cca. 100m amonte si aval de axul podului proiectat. Pod Km 51+120 peste Racovicioara
Podul proiectat are o deschidere de 12.00m, executata oblic la 60o. Lungimea suprastructurii este de 12.00m, iar lungimea totala a podului este de 31.00m. Garda pe verticala fata de NAQ2% este de 7.90m, in punctul cel mai de jos al suprastructurii. Cota minima a intradosului este de 435.90, iar nivelul apei calculat la debitul cu probabilitatea de depasire de 2% este de 428.00. Pentru asigurarea conditiilor de scurgere a apelor si punerea in siguranta a structurii se prevede apararea malurilor, pe cca. 115m amonte si 65m in aval cu saltele de gabioane si gabioane. De asemenea in zona podului, albia se curata de vegetatie pe o zona de cca. 100m
45
amonte si aval de axul podului proiectat. Pod Km 53+586 peste Avrig
Podul proiectat are trei deschideri de 24.40+24.80+24.40m, executate oblic la 70o. Lungimea suprastructurii este de 73.60m, iar lungimea totala a podului este de 81.60m. Garda pe verticala fata de NAQ2% este de 5.95m, in punctul cel mai de jos al suprastructurii. Cota minima a intradosului este de 407.34, iar nivelul apei calculat la debitul cu probabilitatea de depasire de 2% este de 401.39. Pentru asigurarea conditiilor de scurgere a apelor si punerea in siguranta a structurii se prevede apararea malurilor, pe cca. 130m amonte si 90m in aval cu saltele de gabioane si gabioane. Viaduct Km 56+576 peste CF Marsa si CF 200
Viaductul proiectat are trei deschideri de cite 33.00m, executate normal. Lungimea suprastructurii este de 82.60m, iar lungimea totala a podului este de 89.75m. Viaduct Km 56+910 peste Avrig
Viaductul proiectat are patru deschideri de cite 40.00m, executate normal. Lungimea suprastructurii este de 161.50m, iar lungimea totala a viaductului este de 172.60m. Garda pe verticala fata de NAQ2% este de 9.87m, in punctul cel mai de jos al suprastructurii. Cota minima a intradosului este de 378.75, iar nivelul apei calculat la debitul cu probabilitatea de depasire de 2% este de 368.88. Pod km 58+439 peste Olt
Podul proiectat are 28 deschideri de cite 40.00m, executate normal. Lungimea suprastructurii este de 1133.50m, iar lungimea totala a podului este de 1142.60m. Cota intradosului podului in dreptul albiei Oltului natural este de 373.14, iar nivelul apei calculat la debitul cu probabilitatea de depasire de 2% este de 371.60, rezultind o garda de 1.54m.
46
Cota intradosului podului in dreptul Oltului amenajat este de 377.24, iar NNR in regim amenajat este 374.00, rezultind o garda de 3.24m. Pod km 65+244 peste Cibin
Podul proiectat are cinci deschideri de cite 40.00m, executate oblic la 70o. Lungimea suprastructurii este de 202.00m, iar lungimea totala a podului este de 214.10m. Garda pe verticala fata de NAQ2% este de 1.05m, in punctul cel mai de jos al suprastructurii. Cota minima a intradosului este de 379.50, iar nivelul apei calculat la debitul cu probabilitatea de depasire de 2% este de 378.45. Pentru asigurarea conditiilor de scurgere a apelor si punerea in siguranta a structurii se prevede apararea malurilor, pe cca. 210m amonte si 155m in aval cu saltele de gabioane si gabioane. Viaduct km 69+233 peste Valea Tocilelor
Viaductul proiectat are sapte deschideri de cite 40.00m, executate normal. Lungimea suprastructurii este de 283.00m, iar lungimea totala a viaductului este de 294.10m. Garda pe verticala fata de NAQ2% este de 14.49m, in punctul cel mai de jos al suprastructurii. Cota minima a intradosului este de 408.67, iar nivelul apei in lac este de 394.18. Lucrarile proiectate s-au corelat cu cele existente in vederea asigurarii unei scurgeri optime din punct de vedere hidraulic. La stabilirea solutiei s-a tinut seama de urmatoarele elemente generale: conservarea cadrului natural realizarea lucrarilor cu grad de mecanizare cat mai ridicat, transport containerizat al materialelor, manipulari mecanice etc. folosirea in limita posibilitatilor a materialelor locale
Lucrarile pentru amenajarea albilor sunt corelate cu lucrarile de realizare a podurilor. Solutia constructiva adoptata pentru amenajarile albilor nu afecteaza
47
zona. Lucrarile proiectate nu influenteaza defavorabil regimul apelor de suprafata si subterane, si nici obiectivele din zona, ele avand un caracter benefic. Dupa finalizarea lucrarilor de executie, constructorul va reface cadrul natural. Beneficiarul va intretine albile raurilor pentru pastrarea conditiilor normale de scurgere a apelor. Pasaje Pasaj pe DJ 104B Km 4+716
Pasajul proiectat are trei deschideri L=22.00 + 32.00 + 22.00m, executate oblic la 70o. Lungimea suprastructurii este de 76.00m, iar lungimea totala a pasajului este de 83.10m. Gabaritul de libera circulatie pe verticala asigurat pe drumul expres este 5.50m Pasaj pe DJ 104C Km 7+937
Pasajul proiectat are trei deschideri L=26.00 + 38.30 + 26.00m, executate oblic la 70o. Lungimea suprastructurii este de 90.30m, iar lungimea totala a pasajului este de 97.80m. Gabaritul de libera circulatie pe verticala asigurat pe drumul expres este 5.50m. Pasaj pe DJ 75 Km 12+234
Pasajul proiectat este un cadru cu stilpi in V, executat normal. Lungimea pasajului este 65.60m. Gabaritul de libera circulatie pe verticala asigurat pe drumul expres este 5.50m Pasaj pe DJ 105B Km 19+789
Pasajul proiectat are trei deschideri L=22.00 + 32.00 + 22.00m, executate oblic la 70o. Lungimea suprastructurii este de 76.00m, iar lungimea totala a pasajului este de 83.10m. Gabaritul de libera circulatie pe verticala asigurat pe drumul expres este 5.50m Pasaj pe DC 80 Km 22+949
Pasajul proiectat are trei deschideri L=26.00 + 38.30 + 26.00m, executate oblic la 70o. Lungimea suprastructurii este de 90.30m, iar lungimea totala a pasajului este
48
de 97.80m. Gabaritul de libera circulatie pe verticala asigurat pe drumul expres este 5.50m. Pasaj pe DC 78 km 25+688
Pasajul proiectat are trei deschideri L=32.00 + 47.25 + 32.00m, executate oblic la 56o. Lungimea suprastructurii este de 111.25m, iar lungimea totala a pasajului este de 120.15m. Gabaritul de libera circulatie pe verticala asigurat pe drumul expres este 5.50m. Pasaj pe DJ 103D Km 26+685
Pasajul proiectat are trei deschideri L=22.00 + 32.00 + 22.00m, executate oblic la 75o. Lungimea suprastructurii este de 76.00m, iar lungimea totala a pasajului este de 83.10m. Gabaritul de libera circulatie pe verticala asigurat pe drumul expres este 5.50m Pasaj pe DJ 105H Km 35+704
Pasajul proiectat este un cadru cu stilpi in V, executat normal. Lungimea pasajului este 65.60m. Gabaritul de libera circulatie pe verticala asigurat pe drumul expres este 5.50m. Pasaj pe DJ 105F Km 53+243
Pasajul proiectat are trei deschideri L=32.00 + 47.25 + 32.00m, executate oblic la 56o. Lungimea suprastructurii este de 111.25m, iar lungimea totala a pasajului este de 120.15m. Gabaritul de libera circulatie pe verticala asigurat pe drumul expres este 5.50m. Pasaj pe DN 1 km 63+431
Pasajul proiectat are patru deschideri L=32.00 + 47.25 + 47. 5 + 32.00m, 2 executate oblic la 56o. Lungimea suprastructurii este de 158.50m, iar lungimea totala a pasajului este de 167.50m. Gabaritul de libera circulatie pe verticala asigurat pe drumul expres este 5.50m.
49
Pod pe DC 71 km 0+493 peste Hurez
Podul proiectat are o deschidere de 12.00m, executata oblic la 64o. Lungimea suprastructurii este de 12.00m, iar lungimea totala a podului este de 19.10m. Garda pe verticala fata de NAQ2% este de 1.56m, in punctul cel mai de jos al suprastructurii. Cota minima a intradosului este de 469.25, iar nivelul apei calculat la debitul cu probabilitatea de depasire de 2% este de 467.69. Pentru asigurarea conditiilor de scurgere a apelor si punerea in siguranta a structurii se prevede apararea malurilor, pe cca. 40m amonte si 80m in aval cu saltele de gabioane si gabioane. De asemenea in zona podului, albia se curata de vegetatie pe o zona de cca. 100m amonte si aval de axul podului proiectat. Pod pe DC 78 km 1+042 peste Dumbrava
Podul proiectat are o deschidere de 12.00m, executata oblic la 60o. Lungimea suprastructurii este de 12.00m, iar lungimea totala a podului este de 19.10m. Garda pe verticala fata de NAQ2% este de 1.66m, in punctul cel mai de jos al suprastructurii. Cota minima a intradosului este de 451.94, iar nivelul apei calculat la debitul cu probabilitatea de depasire de 2% este de 450.28. Pentru asigurarea conditiilor de scurgere a apelor si punerea in siguranta a structurii se prevede apararea malurilor, pe cca. 55m amonte si 55m in aval cu saltele de gabioane si gabioane. De asemenea in zona podului, albia se curata de vegetatie pe o zona de cca. 100m amonte si aval de axul podului proiectat. G. Parcari La amplasarea spatiilor de serviciu a fost luat in considerare ultimul amplasament de spatiu de serviciu de pe Autostrada Transilvania tronson Brasov Fagaras. Acest amplasament a fost obtinut de la societatea Search Corporation S.A. el este amplasat la km 34+500 de pe autostrada Brasov Oradea fiind de tip parcare simpla.
50
Parcarile au fost prevazute la aceeasi pozitie kilometrica pe stanga dreapta drumului expres, cu aceleasi dotari. Pe lungimea parcajelor precum si a benzilor de iesire intrare la parcaje latimea platformei drumului expres se realizeaza la profil de autostrada. Pe toata lungimea parcajelor, intre platforma parcajelor si drumul expres a fost prevazuta o zona de protectie de 3,0 m latime. Benzile de circulatie interne sunt cu sensuri unice si cu 6,0 m latime. Toate parcajele au urmatoarele dotari: sistem de canalizare sursa de energie electrica sursa de apa sistem de iluminare telefon public locuri de parcare pentru autoturisme, autocamioane, autobuze precum si pentru persoane cu dizabilitati spatii de agrement WC ecologic
Toate platformele de parcare sunt imprejmuite cu plasa de sarma montata pe stalpi metalici cu inaltimea de 2,10 m. Toate parcarile au prevazute spatii verzi. Amplasarea parcarilor sunt la: km 2+720 km 27+400 km 51+980
51
In afara de dotarile comune, deja mentionate, parcarile de la km 2+720 si km 51+980 au rezervat spatii pentru statii de alimentare cu carburanti. Suprafetele parcarilor proiectate, sunt: km 2+720 si km 51+980 km 27+400 - 8953 m2 pe o parte a drumului expres - 7350 m2 pe o parte a drumului expres
La fiecare parcare au fost prevazute accese si iesiri din drumul expres. Accesele la parcari se realizeaza prin pene de racordare de 90 m lungime, pe care se realizeaza si reducerea platformei de la profil de autostrada la profil de drum expres, benzi de iesire din flux de 75 m lungime sau de intrare in flux de 150 m lungime, benzi de decelerare sau accelerare a caror lungime a fost calculata functie de valoarea declivitatii pe drumul expres. H. Centru de intretinere Amplasamentul Centrului de intretinere a fost selectat impreuna cu DRDP Brasov, functie de echilibrarea distantelor de parcurs pentru interventii pe drumul expres, functie de conditiile de relief, functie de posibilitatile de aprovizionare cu materiale necesare in centru de intretinere, functie de natura terenurilor ocupate, functie de posibilitatile pentru racordari la retea electrica, retea apa-canal, retea telefonie. Centrul de intretinere este amplasat in dreapta lui DN 7 C Transfagarasanul, in apropiere de intersectia acestuia cu DN 1 in interiorul bretelei Sibiu Fagaras DN 7 C de la nodul km 39+200 dintre drumul expres si DN 7. Acest amplasament prezinta facilitatile de a fi langa nodul rutier a drumului expres cu DN 7 C, in vecinatatea lui DN 1, cu racorduri facile pentru electricitate si telefonie, pe un teren de natura pasune situat in vecinatatea paraului Balea. Accesul la Centrul de intretinere se realizeaza din DN 7 C printr-o intersectie la nivel de tip T. Centrul de intretinere este iluminat, are racord telefonic, put de apa, canalizare, fosa septica. Centrul de intretinere este imprejmuit cu gard din plasa de sarma pe stalpi metalici cu inaltime de 2,10 m.
52
Platforma centrului de intretinere cu o suprafata totala de 12000 m2 are urmatoarele dotari: cladire operationala P+1 cu suprafata de 420 m2 depozit de materiale antiderapante cu suprafata de 450 m2 atelier mecanic cu suprafata de 1260 m2 parcaje autocamioane de 320 m2 parcaje autoturisme de 120 m2 statie de spalare cu decantor de 150 m2 put de apa si cabina put de 225 m2 fosa septica de 25 m2 cabina portar de 9 m2
I. Lucrari de consolidare Pentru stabilitatea corpului drumului au fost prevazute: placi ancorate ziduri de sprijin cu fundatii directe sau indirecte
Din studiul geotehnic, pe ampriza drumului expres au rezultat sectoare de capacitate portanta redusa. Aceste sectoare au fost tratate cu solutii de: material geotextil la baza rambleului perne de balast la baza rambleului inlocuirea materialului necorespunzator piloti drenanti
53
J. Lucrari hidrotehnice La toate podurile au fost prevazute lucrari de regularizari albii si protectie maluri. Local si la unele podete au fo prevazute lucrari de regularizare, in scopul st micsorarii oblicitatii podetului cu rezultatul micsorarii lungimii lui. Pe zona unde traseul drumului expres se suprapune pe valea Carbunarilor, a fost proiectat un canal betonat in corpul drumului. Canalul a fost calculat hidraulic, rezultand o sectiune dreptunghiulara de 6,80 m x 2,50 m, care se aplica pe 1,5 km. K. Utilitati Datorita faptului ca traseul drumului expres Sibiu-Fagaras intersecteaza utilitatile existente, precum conducte apa canal, retele de irigatii desecari, retele telefonie, retele de electricitate, retele de gaze naturale, este necesara protejarea sau relocarea acestora. Pe baza certificatelor de urbanism emise, respectiv certificatul de urbanism nr. 494/III A 3 din data de 06.09.2007 emis de Consiliul Judetean Sibiu si certificatul de urbanism nr. din data de emis de Consiliul Judetean Brasov, au fost solicitate de la administratori traseele retelelor existente (electrice, telefonie, gaze, petrol, instalatii de imbunatatiri funciare, instalatii de apa canal, cai ferate). Toate proiectele de relocari sau lucrari de protectie de utilitati vor fi subcontractate unor proiectanti de specialitate. La faza de proiect tehnic, toate proiectele de specialitate aferente relocarii utilitatilor sau lucrari de protectie vor fi supuse avizarii detinatorilor de utilitati si emiterii acordurilor specifice fiecarui tip de utilitate. Existenta zonelor de traversare a retelelor de transport hidrocarburi, apa, energie electrica, telefonie si masuri prevazute pentru protectia acestora Conform avizului favorabil emis de catre SC Filiala de Distributie a Energiei Electrice ELECTRICA DISTRIBUTIE TRANSILVANIA SUD S.A., traseul drumului expres Sibiu Fagaras interesecteaza LEA 20kV, respectiv LEA 110kV, motiv pentru care se impune intocmirea unei documentatii de specialitate, conform normelor tehnice in vigoare. Situatii mai deosebite care vor fi solutionate prin studiile de specialitate au fost identificate la LEA 20kV in zona nodurilor rutiere Avrig, Selimber, precum si in zona cabanei Fantanita Haiducului.
54
Pentru LEA 110kV, au fost metionate urmatoarele zone: nod rutier Avrig, care se interesecteaza cu LEA 110kV Marsa Cartisoara si LEA 110 kV CHE Avrig km 52-km 53, care se intersecteaza cu LEA 110 kV Marsa Cartisoara km 43, care se intersecteaza cu LEA 110 kV derivatia CHE Scorei km 40 km 41, care se intersecteaza cu LEA 110 kV Sibiu Sud Ucea 1+2 (dublu circuit) km 36- km 37, care se interesecteaza cu LEA 110 kV derivatie CHE Arpas nod rutier Selimber, care se intersecteaza cu LEA 110 kV Sibiu Sud Cisnadie 1+2 (dublu circuit). De asemenea, conform informatiilor furnizate de catre Compania Nationala de Transport a Energiei Electrice SA, Sucursala de Transport Sibiu, drumul expres subtraverseaza LEA 400 kV Sibiu Sud Brasov, LEA 400 kV Tantareni Sibiu Sud si LEA 220 KV d.c. Lotru Sibiu Sud. Instalatiile de telecomunicatii existente afectate de proiectul de investitie Drum expres Sibiu Fagaras sunt cele de la intersectia si paralelismul drumului expres proiectat (sau a nodurilor rutiere proiectate) cu drumurile: DJ 104 B, DJ 104C, DJ 103 F, DJ 105C, DN 1-7, DN 1, DJ 105G, DJ 105J, DJ 105 H. In zonele de intersectie si paralelism cu instalatiile Tc sunt necesare lucrari de protectie deviere, care se vor efectua pe baza unui proiect de specialitate. Lucrarea propusa intersecteaza traseul conductelor urmatoarelor magistrale de gaz metan care sunt administrate de catre Societatea Nationala de Transport gaze Naturale Transgaz S.A. Medias: O 28 Coroi Bucuresti, O 20,5 Tigmandru Bucuresti, O 24 Coroi Paltin, O 16 SRM Fagaras Interconectare O 10 (CO 2), O 4 Racord Hirseni, O 6 Racord Sasciori, O 10 Fagaras Victoria (CO 2), O 3 Racord Dridif, O 3 Racord Voila, O 3 Racord Dragus si Oltet, O 3 Racord Vistea, O 10 Punct B Victoria, O 16 Marpod Victoria, O10 si O6 Avrig Marsa. Conductele de transport gaze naturale se vor proteja, devia si/sau inlocui, dupa caz, in zonele de intersectie si/sau paralelism cu drumul expres proiectat si drumurile adiacente, conform unor proiecte tehnice executate de societati specializate.
55
De asemenea, traseul drumului expres intersecteaza retelele de distributie gaze naturale apartinand societatii Distrigaz Sud S.A. si anume: conducta de gaze naturale de OL de Dn=4 care alimenteaza cu gaze naturale localitatea Ilieni, si conducta de gaze naturale Ol de Dn=8 din apropierea comunei Luta, precum si retelele de distributie gaze naturale apartinand societatii SC E. ON GAZ ROMANIA S.A. Sucursala Sibiu, si anume: conducta de gaz metan O2 si conducta de gaz metan pe DN 60. In zona de construire a drumului expres exista retele de apa aflate in administrarea S.C. APA SERV S.A., judetul Brasov, dupa cum urmeaza: drum DJ 104 B Fagaras Ilieni partea dreapta drum conducta aductiune apa Sebes Fagaras drum DC 71 Hurez Iasi partea stanga drum conducta aductiune apa Iasi Fagaras drum DC Beclean Luta partea dreapta drum conducta aductiune apa Pojorta Fagaras. Drumul expres afecteaza si retelele de apa canal administrate de SC APA CANAL SA Sibiu, intre localitatile Vestem si Selimber, precum si o conducta de apa din azbociment Dn 400 administrata de SC APA TARNAVEI MARI SA. Retelele de apa canal proteja si devia conform unor proiecte de specialitate care vor fi elaborate ulterior. Pe durata executiei lucrarilor se vor lua masuri de protejare a tuturor retelelor de utilitati pentru a se evita degradarea si a se asigura continuitatea functionarii, precum si accesul pentru exploatare si interventii. In documentatiile de specialitate care vor fi elaborate vor fi prevazute masuri specifice pentru protectia, devierea sau inlocuirea retelelor aferente fiecarui tip de utilitate in parte. Se va evita circulatia si statonarea utilajelor grele pe traseul conductelor, i depozitarea materialelor de constructii sau a pamantului rezultat din sapaturi pe traseele retelelor existente, pe camine de vane, pe guri de scurgere. Se va realiza executia ingrijita, conform proiectelor retelelor de evacuare a apelor uzate in vederea evitarii pierderilor accidentale pe sol si subsol. Montarea conductelor si a cablurilor electrice si telefonice se vor realiza conform normelor in vigoare.
56
L.Suprafetele ocupate si categoria acestor suprafete (definitiv si temporar in perioada de constructie) Pe teritoriul judetului Sibiu, terenul este situat in extravilanul localitatilor Arpasu de Jos, Cirta, Cirtisoara, Sarata, Porumbacu de Sus, Avrig, Bradu, Vestem, Selimber, proprietatea unor persoane fizice, juridice, domeniu public de interes local, judetean, national. Pe arealul judetului Brasov, terenurile afectate de lucrari sunt situate pe teritoriile administrative ale Municipiului Fagaras, precum si ale comun elor: Mandra, Beclean, Voila, Dragus, Vistea, Ucea, in extravilan. Drept de proprietate asupra terenurilor: Statul Roman si proprietari particulari. Suprafetele ocupate temporar in perioada de constructie Organizarile de santier si constructiile provizorii vor fi realizate pe amplasamente propuse de Antreprenorul care va castiga licitatia de executie a lucrarilor. Pentru constructiile provizorii (drumuri de acces, platforme tehnologice, gropi de imprumut si spatiile de depozitare), cat si pentru lucrarile de organizare de santier (birouri, spatii cazare, baze de productie, ateliere de reparatii, laboratoare, platforme de parcare, etc), Antreprenorul acceptat va obtine avizele necesare dupa stabilirea locatiei pentru amplasamentele organizarilor de santier si bazelor de productie. In perioada de executie vor fi monitorizate, atat prin personal propriu, cat si prin experti independenti modul de respectare a conditiilor impuse in acordurile de mediu in perioada executiei lucrarilor de constructie. Potrivit prevederilor caietului de sarcini de proiectare si supraveghere a executiei lucrarilor, executia va fi realizata pe 2 loturi. In acest sens sunt necesare 2 organizari de santier. Din datele rezultate la lucrari similare rezulta ca suprafata unei organizari de santier incluzand: sediu administrativ spatii de cazare atelier mecanic laboratoare
57
magazii de materiale baze de productie pentru betoane si asfalturi spatii de depozitare materiale de masa toate constructiile auxiliare si instalatiile aferente si drum de acces
necesita o suprafata de cca 15ha, reprezentand un total de 30ha pentru intreaga lucrare. Restul de constructii provizorii reprezentand platforme de acces la sectoarele de lucru depind de distanta lucrarii fata de reteaua de drumuri existenta, dar pe baza datelor rezultate din lucrari similare suprafata necesara poate fi cuprinsa intre 10ha si 30ha. Necesitatea de dezvoltare de baze de productie materiale de masa (cariere si balastiere) depinde de bazele de productie existente pe o raza de cca. 200 km si nu pot fi estimate de catre proiectant. Restrictii privind amplasarea organizarilor de santier si bazelor de productie a) evitarea amplasarii organizarilor de santier si a bazelor de productie in albiile si pe malurile cursurilor de apa b) evitarea amplasarii organizarilor de santier si a bazelor de productie in zone de protectie, precum situri arheologice, monumente ale naturii c) limitarea la un numar cat mai mic de amplasamente pentru organizarile de santier si bazele de productie, cu dotari moderne pentru a determina reducerea emisiilor in aer d) se vor evita zonele situate in apropierea acceselor existente pentru a nu se crea noi zone de acces e) evitarea ocuparii terenurilor de calitati superioare pentru amplasamentele organizarilor de santier si bazele de productie. f) evitarea amplasarii organizarilor de santier si a bazelor de productie in zonele cu vegetatie arboricola
58
g) evitarea amplasarii organizarilor de santier si a bazelor de productie in zonele cu alunecari de teren, terenuri inundabile h) evitarea amplasarii organizarilor de santier si a bazelor de productie in arealele protejate identificate pe traseul drumului expres sau in vecintatea acestuia, precum siturile de importanta comunitara Oltul Mijlociu-Cibin-Hartibaciu, Mlaca Tatarilor, Poiana cu narcise de Dumbrava Vadului, Muntii Fagaras si arealele de protectie speciala avifaunistica Piemontul Fagaras, Avrig-Scorei-Fagaras si Podisul Hartibaciului, precum si in ariile protejate de interes national, precum: Golul Alpin si Valea Balii, Calcarele eocene de la Turnu Rosu, Suvara Sasilor, Parcul Dumbra Sibiului i) evitarea amplasarii organizarilor de santier si a bazelor de productie in arealele de mlastini aflate in vecinatatea traseului drumului expres, precum mlastinile de la km 0, localitatea Mandra si mlastinile de la km 55 situate la sud de localitatea Avrig. j) evitarea amplasarii organizarilor de santier si a bazelor de productie in arealele cu depozite de deseuri, precum depozitul de la km 55 situat la sud de localitatea Avrig si depozitul de deseuri de la km 25 situat la sud de localitatea Dragus k) evitarea amplasarii organizarilor de santier si a bazelor de productie in apropierea zonelor locuite. Suprafata scoasa temporar din circuitul forestier Stabilirea suprafetelor, in cazul in care necesita scoaterea temporara din circuitul forestier, se face de catre Antreprenorul care executa lucrarea pe baza propriilor conceptii, tehnologii si metode de lucru prezentate in oferta pentru ca re Antreprenorul va intreprinde toate actiunile legale necesare ocuparii temporare. Intrucat Antreprenorul urmeaza a fi stabilit pe baza unui proces de licitatie, aceasta suprafata urmeaza a fi stabilita ulterior de Antreprenorul desemnat castigator al licitatiei. Este de mentionat faptul ca, pentru asigurarea conditiilor de acces in lungul drumului expres dupa terminarea lucrarilor, in proiect au fost prevazute drumuri
59
colectoare longitudinale amplasate in exteriorul imprejmurii, pe ambele parti ale drumului expres. Aceste drumuri colectoare vor putea fi utilizate de Antreprenor ca drumuri tehnologice fara a mai fi necesara defrisarea suplimentara. Suprafetele ocupate definitiv si categoria acestor suprafete specifice perioadei de constructie In documentatia de ocupari de terenuri au fost identificati pe planuri cadastrale proprietarii de terenuri afectati de lucrari, suprafetele si natura terenurilor ocupate. Suprafata totala care urmeaza a fi expropriata este de 5.191.717 m2, din care 172.100 m2 padure. Principalele categorii de folosinta ale terenurilor ocupate de viitorul drum expres sunt prezentate sintetic in tabelele urmatoare.
60
Tabelul nr. 1 Tipuri de folosinta actuala a terenurilor care urmeaza a fi expropiate in vederea realizarii drumului expres Sibiu Fagaras
Unitate administrativa
Arabil
Constructii canal National Jude tean
Drum Comunal Exploatare Rau Parau
Ape Canal Stufaris
Mandra Beclean Voila Vistea Ucea Arpasu Carta Cartisoara Porumbacu Avrig Selimber Total
334970 349161 507282 281891 157585 130777 35316 139304 239295 359272 452120 2986973
3919
12857 23764 16079 6320 483 11953
2339 3637 19258 7962 2313 6510 937 2274 411 825 4112 836 4568 3066 12582 4670 9313 308 825
13292
19076 201 21318 51104 3919 91498 23170 567 35891 60261 758
1303 29962 14884 19750 108855
1108
1881
14400
1881
61
Tabelul nr. 2 Tipuri de folosinta actuala a terenurilor care urmeaza a fi expropiate in vederea realizarii drumului expres Sibiu - Fagaras
Unitate administrativa Fanat
Fanat Tufaris
Pasune
Curti constructii
Canal
Suprafata expropriata
Tufarisuri, maracinisuri
Livezi cu arbusti fructiferi
Neidentificat
Mandra Beclean Voila Vistea Ucea Arpasu Carta Cartisoara Porumbacu Avrig Selimber Total
7977 8919 26484 95365 69282 79256 24265 142175 117677 132727 70314 774441 6492 6492
52885 531 81346 11095 77851 12949 22024 15981 5947 1970 2609 1384 4050 274528 5219 48552 564425 2014 6489 76840 85874 5466 939 1487 57807 123 168 4050 45
29134 24791 2228 29134 27019
62
Tabelul nr. 3 Tipuri de folosinta actuala a terenurilor care urmeaza a fi expropiate in vederea realizarii drumului expres Sibiu - Fagaras
Unitate administrativa Mandra Beclean Voila Vistea Ucea Arpasu Carta Cartisoara Porumbacu Avrig Selimber Total 5489 566 5489 566 Neproductiv Rapa
Neproductiv Ravena Gropi Nisipuri
CFR
Padure
Taluz
Tufis
Stufaris
2697
1100
1520 8559
1082 183
11328 2532 5936
2962 7273 14268 129 2962 7273 17277 614 700 2396 104000 67000 172100 239 1759
23717 18591 25714 90441 16471 10535
63
1.6.
DURATA ETAPEI DE FUNCIONARE

Durata de funcionarea a drumului de determin conform Normativului privind ntreinerea i repararea drumurilor publice, industriale AND 554-2002. Conform Tabel 1 din Ordinul AND 554-2002, durata normal de funcionare ntre dou reparaii capitale la drum cu mbrcminte asfaltic este de 8 ani, iar pentru structuri (pod, pasaj, tunel, ziduri, etc) de 30 50 ani. In perioada de exploatare este necesar a se interveni pentru intretinerea si reparatiile necesare a lucrarilor executate. Solutiile proiectate vor permite interventia facila asupra lucrarilor executate. Interventiile pe perioada de exploatare asupra categoriilor de lucrari executate sunt reglementate prin norme C.N.A.D.N.R. S.A. Durata de serviciu estimata pana la prima reparatie capitala, dupa realizarea lucrarilor proiectate, este: drum - 15 ani poduri-pasaje consolidari - 50 ani -25 ani
1.7.
INFORMATII
PRIVIND
P RODUCTIA
CARE
SE
VA REALIZA
SI
RESURSELE FOLOSITE N I SCOPUL NECESARE ASIGURARII PRODUCTIEI
PRODUCERII ENERGIEI
Pentru realizarea proiectului materiile prime, auxiliare si combustibilii utilizati sunt reprezentate de: balast, piatra sparta, bitum, filer, agregate naturale, ciment, apa, aditivi, energie electrica sau gaze naturale, motorina. Antreprenorul proiectului Drum Expres Fagaras-Sibiu va fi cel care va alege sursele de unde vor fi luate aceste materiale de constructie, precum si tehnologiile care vor fi folosite. Astfel, proiectantul a precizat in caietele de sarcini necesare documentatiei de licitatie pentru alegerea antreprenorului, caracteristicile materiilor prime in vederea atingerii
64
calitatii corespunzatoare, conform actelor legislative in vigoare. De asemenea, se recomanda ca, aprovizionarea cu materiale sa se realizeze treptat, pe etape de construire, evitandu-se astfel, stocarea de materii prime pe termen lung. In urma sedintei din data de 11.10.2007 a Consiliului Tehnico-Economic din cadrul Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania s-a dispus necesitatea prezentarii a doua structuri rutiere (structura rutiera elastica si rigida). Pe baza documentului de avizare nr. 2949/04.12.2007 a fost emis aviz favorabil pentru obiectivul Drum expres Sibiu-Fagaras cu sistem rutier elastic si zona mediana impermeabilizata. In acest context, resursele folosite in scopul producerii energiei necesare asigurarii productiei sunt prezentate in tabelul de mai jos. Structura rutiera elastica Tabelul nr. 4 Informatii privind productia si necesarul resurselor energetice
Productia Denumirea Cantitate totala Mixtura asfaltica* 361.085 t Bitum Denumirea Resurse folosite in scopul asigurarii productiei Cantitate totala 14.443 t diversi agenti economici selectati de catre Antreprenor Filer
*
Furnizor
10.833 t
diversi agenti economici selectati de catre Antreprenor
Nu se produce pe Agregate naturale Beton asfaltic* 1.849.363 m2 sau 92.368 t Filer 7.389 t Bitum 5.542 t 335.809 t
amplasament
diversi agenti economici selectati de catre Antreprenor diversi agenti economici selectati de catre Antreprenor diversi agenti economici selectati de catre Antreprenor
Nu se produce pe Agregate naturale 79.437 t
amplasament
Binder de criblura
188.378 t
Bitum
8.477 t
Filer
5.651 t
Agregate naturale
174.250 t
65
1.8.
INFORMATII DESPRE AFECTEAZA MEDIUL
PO LUANTII
FIZICI
SI
BI OLOGICI
CARE
1.8.1. Sursele si protectia impotriva zgomotului si vibratiilor n perioada de execuie
1.8.1.1.
Surse de zgomot si vibratii in perioada de executie Asa cum a fost precizat la capitolul privind descrierea proiectului, pentru realizarea diferitelor categorii de lucrari (terasamente: decapare si depozitare pamant vegetal, excavatie de pamant in debleu, sapatura de pamant in groapa de imprumut, umplutura de pamant in rambleu, infrastructura si suprastructura drumului expres, poduri si pasaje, noduri rutiere, intersectii, parcaje si spatii de servicii, centru de intretinere, semnalizari si marcaje), se folosesc o serie de utilaje tehnologice si mijloace de transport, atat pentru activitatea de constructie a drumului expres, cat si pentru activitatea de defrisare. Toate acestea reprezinta o prima sursa de zgomot in perioada de executie a proiectului Drum expres Sibiu-Fagaras, sursa care este deci generata de activitatea care se desfasoara in cadrul santierului. O alta sursa de zgomot in perioada de executie a drumului expres Sibiu-Fagaras este reprezentata de circulatia mijloacelor de transport care transporta materiile prime necesare realizarii lucrarii, masa lemnoasa rezultata din activitatea de defrisare, precum si de traficul utilajelor de constructie din cadrul santierului (combine pentru tratamente bituminoase, repartizor de mixturi asfaltice, cilindri compresori, autogredere, buldozere). De asemenea, activitatea desfasurata in cadrul instalaiilor de preparare a mixturilor asfaltice, instalaiilor de preparare a emulsiilor bituminoase, ins talaiilor de preparare a betoanelor i instalaiilor de producere a agregatelor minerale este generatoare de zgomot. Ca si surse suplimentare de zgomot in perioada de executie a drumului pot fi amintite traficul rutier si activitatile existente care se desfasoara in vecinatatea drumului expres Sibiu-Fagaras.
66
1.8.1.2.
Niveluri de zgomot si vibratii specifice perioadei de constructie a drumului expres Sibiu-Fagaras si compararea acestora cu reglementarile in vigoare Functie de tipul de utilaje de constructie si mijloace de transport, se pot compara nivelurile de zgomot ale utilajelor de acelasi tip, si de asemenea se pot preciza puterile acustice ale diferitelor tipuri de utilaje. Pentru calculul imisiilor de zgomot rezultate de la utilajele de constructie si mijloacele de transport folosite la executia drumului expres, conform prevederilor Ord. nr. 1830/2007 pentru aprobarea Ghidului privind realizarea, analizarea si evaluarea hartilor strategice de zgomot, se poate utiliza urmatoarea relatie: Lp=Lw-10*log(r2)-8 in care: Lp nivelul de zgomot Lw puterea acustica r distanta fata de sursa de zgomot (se utilizeaza in cazul propagarii zgomotului de la o sursa punctiforma pe un teren plat). In tabelul urmator sunt enumerate cateva puteri acustice caracteristice utilajelor de constructie si mijloacelor de transport folosite la executia drumului: Tabelul nr. 5 Puterea acustica caracteristica utilajelor de constructie si mijloacelor de transport folosite la executia drumului Utilaje de constructie si mijloace de transport Buldozer Excavator Basculanta Betoniera Screpere 80-110 80-110 75-95 75-95 110 Putere acustica
67
Utilaje de constructie si mijloace de transport Autogredere Incarcatoare Compactor Finisor Troliu Compresor pentru drumuri Camion
Putere acustica
110 110 110 110 90-110 75-90 70-80
In camp deschis apropiat, zgomotul reprezinta de fapt zgomtul utilajelor de constructie si foarte rar al unui utilaj izolat. Nivelul de zgomot in acest caz este influentat de mediul de propagare a zgomotului, respectiv de existenta unor obstacole naturale sau artificiale intre surse (utilajele de constructie) si punctele de masurare. In acesta situatie, intereseaza nivelul acustic obtinut la distante cuprinse intre cativa metri si cateva zeci de metri fata de sursa. In cazul in care se doreste determinarea nivelului de zgomot pentru utilajele situate la cateva sute de metri distanta fata de surse, trebuie sa fie luate in consideratie influentele externe, si anume: viteza si directia vantului, absorbtia aerului in functie de presiune, temperatura, umiditate relativa, frecventa zgomotului, topografie, tip de vegetatie. Pe baza datelor din tabelul nr. 5 si pe baza relatiei mentionata anterior, prevazuta in Ghidului privind realizarea, analizarea si evaluarea hartilor strategice de zgomot, se pot determina nivelele de zgomot rezultate de la utilajele si mijloacele de transport folosite la executia drumului expres Sibiu-Fagaras, la diferite distante fata de sursa de zgomot (tabelul nr. 6). Utilajele de constructie care au sarcini de cateva tone sunt generatoare de vibratii. Deoarece amplasamentul traseului se suprapune din punct de vedere morfologic
68
peste depresiunea Fagaras care este o campie aluvio-proluviala etajata, cu lunci, terase si glacisuri piemontane si peste depresiunea Sibiului, fundamentul traseului este alcatuit din roci moi care conduc la atenuarea propagarii vibratiilor generate de utilajele de constructie, astfel incat sunt respectate prevederile SR 12025/1994. Pe baza datelor privind puterile acustice ale utilajelor si mijloacelor de transport mentionate mai sus, se estimeaza ca in conditii normale de functionare nivelele de zgomot in zona fronturilor de lucru variaza intre 72-102dB (tabelul nr. 6). De asemenea, se poate constata ca, de fiecare data cand se dubleaza distanta de la sursa punctiforma de zgomot, nivelul de presiune acustica scade cu 6 dB. Conform prevederilor HG nr. 493/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de zgomot, valoarea limita de expunere la zgomot este de 87dB. Pentru a nu fi depasite valorile limita la expunere a angajatilor la zgomot se recomanda: alegerea unor echipamente de munc adecvate, care s emit, innd seama de natura activitii desfurate, cel mai mic nivel de zgomot posibil, inclusiv posibilitatea de a pune la dispoziia lucrtorilor echipamente care respect cerinele legale al cror obiectiv sau efect este de a limita expunerea la zgomot informarea i formarea adecvat a ; lucrtorilor privind utilizarea corect a echipamentelor de munc, n scopul reducerii la minimum a expunerii acestora la zgomot; programe adecvate de ntreinere a echipamentelor de munc, a locului de munc i a sistemelor de la locul de munc; organizarea muncii astfel nct s se reduc zgomotul prin limitarea duratei i intensitii expunerii i stabilirea unor pauze suficiente de odihn n timpul programului de lucru.
69
Tabelul nr. 6 Imisii de zgomot rezultate de la utilajele de constructie si mijloacele de transport folosite la executia drumului expres Distant a fata de sursa de zgomot 0 10 20 50 100 200 300 102 82 76 68 62 56 52 102 82 76 68 62 56 52 87 67 61 53 47 41 38 87 67 61 53 47 41 38 102 82 76 68 62 56 52 102 82 76 68 62 56 52 102 82 76 68 62 56 52 102 82 76 68 62 56 52 102 82 76 68 62 56 52 102 82 76 68 62 56 52 Buldozer Exca vator Bascul anta Betoni era Screpe re Autogr edere Incarca toare Compa ctor Finisor Troliu Compre sor pentru drumuri 82 62 56 48 42 36 32 72 52 46 38 32 26 23 Camion Utilaje si mijloace de transport (dB)
70
Referitor la instalaiile de preparare a mixturilor asfaltice, instalaii de preparare a emulsiilor bituminoase, instalaii de preparare a betoanelor i instalaii de producere a agregatelor minerale se estimeaza ca acestea genereaza nivele de zgomot de 90dB. Valoarea admisibila a nivelului de zgomot la limita zonei functionale a incintei acestor instalatii, conform prevederilor STAS 10009-88 Acustica urbana - Limite admisibile ale nivelului de zgomot este de 65dB. Conform tabelului nr. 6, respectarea acestei valori se realizeaza daca amplasamentul acestor instalatii se afla la 200-300m distanta fata de sursa de zgomot. In caz contrar se impune o monitorizare continua pentru a putea fi luate masurile necesare de reducere a nivelului de zgomot la receptori. Traficul mijoacelor de lucru prin localitati de asemenea trebuie sa respecte valorile impuse prin STAS 10144/1-80, si anume mai putin de 65dB. Pentru a nu fi depasita aceasta valoare se impune evitarea pe cat posibil a traficului mijloacelor de lucru prin localitati, precum si esalonarea numarului trecerilor acestor mijloace de transport. Referitor la vibratii, acestea sunt generate de echipamentele de mare tonaj. Prin SR 12025/2-94 Acustica in constructii: Efectele vibratiilor asupra cladirilor sau partilor de cladiri sunt stabilite limitele admisibile pentru locuinte si cladiri socioculturale, precum si pentru ocupantii acestora, care pot fi afectate de vibratii produse de utilaje sau de vibratii propagate ca urmare a traficului de pe strazile din apropiere. Se recomanda ca drumurile proiectate sa fie situate la distanta suficient de mare pentru ca vibratiile sa aiba amplitudini reduse, evitarea traseelor prin localitati ale utilajelor grele, precum si reducerea vitezelor de deplasare in zonele sensibile pentru ca parametrii vibratiilor sa fie sub limitele impuse de standardele in vigoare pentru zonele locuibile. Limitele maxim admisibile, pe baza carora se apreciaza starea mediului din punct de vedere acustic in arealul unui obiectiv sunt prevazute in STAS 10009/88 (Acustica urbana - Limite admisibile ale nivelului de zgomot). Acest standard se refera la limitele admisibile de zgomot in zonele urbane si pe categorii tehnice de strazi. La amplasarea cladirilor de locuit nu trebuie sa se depaseasca valoarea maxima de 50dB pentru nivelul de zgomot exterior cladirii, masurat la 2m de fatada acesteia, in conformitate cu prevederile STAS 6161/1-79.
71
Nivelul de zgomot la cel mai apropiat receptor, conform STAS 10009-88 este de 50dB. In apropierea locuintelor nivelul echivalent continuu (Leq), masurat la 3m de peretele exterior al locuintei si la 1,5m inaltime de sol, nu trebuie sa depaseasca 50dB (A) si curba de zgomot de 45. In timpul noptii (orele 22,00-06,00) nivelul acustic echivalent continuu trebuie sa fie redus cu 10 dB (A) fata de valorile din timpul zilei. Pentru a fi respectate valorile admisibile mentionate anterior, este necesar ca organizarea de santier si traficul mijlocelor de lucru din si inspre santier, sa fie executate la distante de 200-300m de zonele locuibile. Valoarea admisibila a nivelului de zgomot la limita functionala a instalaiilor de preparare a mixturilor asfaltice, instalaiilor de preparare a emulsiilor bituminoase, instalaiilor de preparare a betoanelor i instalaiilor de producere a agregatelor minerale conform punctului 2.2. din STAS 10009-88 este de 65dB si poate fi respectata in conditia in care bazele de productie vor fi localizate la 200-300m fata de zonele rezidentiale. Reglementarile in vigoare care trateaza efectele vibratiilor generate de traficul de vehicule si de utilaje asupra locuintelor si cladirilor social-culturale sunt SR 12025/1-1994 efectele vibratiilor produse de traficul rutier asupra cladirilor si partilor din cladiri si SR 12025/2-1994 acustica in constructii efectele vibratiilor asupra cladirilor sau partilor de cladiri. SR 12025/1-1994 stabileste metodele de masurare a parametrilor vibratiilor aferenti produse de traficul rutier, propagate prin strazi si care afecteaza cladiri sau parti de cladiri. SR 12025/2-94 stabileste limitele admisibile pentru locuinte si cladiri socio-
culturale, precum si pentru ocupantii acestora, care pot fi afectate de vibratii produse de utilajele interne/externe sau de vibratii propagate ca urmare a traficului rutier de pe strazile din apropiere. Conform tabelului nr. 3 al acestui standard, pentru locuinte, nivelurile de acceleratii trebuie sa fie inferioare curbei combinate admisibile de 77.
1.8.1.3.
Masuri de protectie impotriva zgomotului in perioada de constructie Pentru a se diminua zgomotul generat de sursele mentionate anterior si pentru a fi respectate nivelele de zgomot, conform legislatiei in vigoare, sunt recomandate
72
masuri de protectie impotriva zgomotului, si anume: In vederea atenurii zgomotelor i vibraiilor provenite de la utilajele de construcii i transport, se va asigura dotarea acestora cu echipamente de reducere a zgomotului (amortizoare de zgomot performante, profil al benzii de rulare cu nivel redus de zgomot), deci folosirea de utilaje si mijloace de transport silentioase Pentru a nu se depasi limitele de toleranta admise, in perioada de executie, utilajele si mijloacele de transport folosite vor fi supuse procesului de atestare tehnica. Intretinerea si functionarea la parametrii normali ai mijloacelor de transport, utilajelor de constructie, precum si verificarea periodica a starii de functionare a acestora, astfel incat sa fie atenuat impactul sonor. Intretinerea si functionarea la parametrii normali ai instalatiilor de prepararea betoanelor si mixturilor asfaltice, precum si verificarea periodica a starii de functionare a acestora contribuie la reducerea nivelului de zgomot in zona de influenta a acestora. Pentru reducerea disconfortului sonor datorat functionarii utilajelor, in perioada de executie a drumului expres Sibiu-Fagaras, se recomanda ca programul de lucru sa nu se desfasure in timpul noptii, ci doar in perioada de zi intre orele 06.00 22.00. De asemenea, pentru protectia antizgomot, se impune amplasarea unor constructii ale santierului, depozitelor de materii prime, astfel incat acestea sa reprezinte ecrane intre santier si zonele locuite. Pentru reducerea nivelului de zgomot este necesara reducerea la minimum a traficului utilajelor de constructie in apropierea zonelor locuite si folosirea unor rute ocolitoare. In cazul in care in zonele locuite se inregistreaza niveluri de zgomot ridicate vor fi folosite panouri fonoabsorbante. 1.8.2. Surse de poluare sonor i de vibraii n perioada de operare
1.8.2.1.
Surse de zgomot i de vibraii. Principala surs de zgomot i vibraii n perioada de functionare a drumului expres
73
Sibiu-Fagaras este reprezentat de traficul rutier. Conform prevederilor HG nr. 321/2005 privind evaluarea si gestionarea zgomotului ambiental, modificata si completata prin HG nr. 647/2007, Anexa nr. 3, punctul 2.1, c), metoda interimara de calcul pentru zgomotul produs de traficul rutier este metoda nationala franceza de calcul NMPB Routes 96 (SETRA-CERTU-LCPCCSTB), mentionata in Hotararea din 5 mai 1995 referitoare la zgomotul produs de traficul pe infrastructurile rutiere, Jurnalul Oficial din 10 mai 1995, art. 6, si in standardul francez XPS 31-133. Pentru datele de intrare referitoare la emisii, aceste documente sunt prevazute in Ghidul zgomotului produs de transporturile terestre, fascicula previziunea nivelelor sonore, CETUR 1980. Aceasta metoda interimara de calcul recomandata de Comisia Europeana, se utilizeaza in Romania pana la data la care Comisia Europeana va revizui Anexa II a Directivei 2002/49/EC, conform art. 6 alin. (2) si a procedurii din art. 13, alin (2) din Directiva 2002/49/EC si va stabili astfel metode definitive de calcul a indicatorilor de zgomot L(zsn) si L(n), pentru toate statele membre ale Uniunii Europene. Conform prevederilor partii a III-a a Ghidului zgomotului produs de transporturile terestre, fascicula previziunea nivelelor sonore, CETUR 1980, metoda simplificata, pentru evaluarea nivelului de zgomot pentru structurile rutiere se aplica urmatoarea formula de calcul:
Leq = 20+10*log(Qu+E*Qg)+20*logV-12*log(d+lc/3)+10*log*/1800
n care: Qu i Qg = debite reprezentative de vehicule uoare sau vehicule grele E = factor de echivalen acustic ntre Qu i Qg; in acest caz, in functie de rampa drumului expres, factorul de echivalenta este 4 V = viteza, in km/ora; in acest caz este de 120km/h d = distana de la marginea platformei, n metri lc = limea platformei drumului , n metri; in acest caz latimea platformei drumului este de 22m = unghiul sub care este perceputa energia drumului in mod direct (fara relexie, fara difractie), in grade; in acest caz receptorii avand o pozitie paralela cu axul
74
drumului, =1800 Nivelul echivalent de zgomot astfel calculat corespunde unui nivel sonor Leq pentru intervalul orar 08-20, ca medie anuala, la 2 m de fatada cladirilor. Pentru nivelul sonor in camp liber, s-a convenit a reduce cu 3 dB(A) rezultatul gasit cu ajutorul formulei de mai sus. Debitele reprezentative de vehicule fizice usoare sau grele se pot calcula pe baza fluxurilor de circulatie MZA (medie zilnica anuala), pentru diferite intervale de timp, rezultate din studiul de trafic pentru drumul expres Sibiu-Fagaras. Vehiculele usoare au fost considerate autoturismele, iar vehiculele grele sunt reprezentate de autobuze, autocamioane si derivate cu 2 osii, autocamioane si derivate cu 3-4 osii, vehicule articulate (tir), autocamioane cu remorci (tren rutier). Prognoza de trafic pe traseul drumului expres la nivelul anului 2025, precum si distributia procentuala a vehiculelor usoare, respectiv vehiculelor grele sunt prezentate sintetic in tabelul nr. 7. Pentru a evidentia cu cat va scadea traficul dupa executia drumului expres SibiuFagaras, se poate analiza comparativ traficul total fara drum expres pe DN 1 si traficul total cu drum expres pe DN 1, la nivelul anului 2025. (tabelul nr . 8). Tabelul nr. 8 Analiza comparativa dintre traficul total fara drum expres si traficul total cu drum expres la nivelul anului 2025 Sectiunea Trafic total cu drum expres Autostrada Transilvania-Fagaras Fagaras-Nod rutier Cartisoara Nod rutier CartisoaraNod rutier Vestem Nod rutier VestemSibiu 8818 17366 49,22 3656 12185 69,99 4807 13336 63,95 3767 Trafic total fara drum expres 11210 % cu care va scadea traficul pe DN1 66,39
75
Tabelul nr. 7 Prognoza traficului rutier si distributia procentuala a vehiculelor grele, respectivi usoare pe drumul expres Sibiu-Fagaras la nivelul anului 2025
Vehicule usoare Sectiunea Autoturisme Total vehicule usoare % Autobuze Autocamioane si derivate cu 2 osii Autostrada Transilvania-Nod rutier Mandra Nod rutier Mandra-Nod rutier Voila 20800 78,67 470 1931 8226 89,16 75 464
Vehicule grele Autocamioane Vehicule si derivate articulate (tir) cu 3-4 osii 256 205 0 Total vehicule grele 1000 10,84
Autocamioane cu remorci (tren rutier)
610
1370
1257
5638
21,33
Nod rutier Voila-Nod rutier Cartisoara
20862
78,72
470
1931
610
1370
1257
5638
21,28
Nod rutier Cartisoara-Nod rutier Avrig
20800
78,67
470
1931
610
1370
1257
5638
21,33
Nod rutier Avrig-Nod rutier Vestem
20800
78,67
470
1931
610
1370
1257
5638
21,33
Nod rutier Vestem-SPF Pitesti-Sibiu
20778
78,66
470
1931
610
1370
1257
5638
21,34
SPF Pitesti Sibiu-Nod rutier Selimber
21513
73,19
445
1960
824
2518
2132
7879
26,81
76
Conform comparatiei dintre traficul total fara drum expres si traficul total cu drum expres pe DN1 la nivelul anului 2025, se poate constata ca traficul va scadea cu procente cuprinse intre 49% si 70%, conducand implicit la reducerea substantiala atat a zgomotului, cat si a noxelor.
1.8.2.2.
Niveluri de zgomot si vibratii specifice perioadei de operare a drumului expres Sibiu-Fagaras si compararea acestora cu reglementarile in vigoare Pe baza prognozei traficului la nivelul anului 2025 prezentata in tabelul de mai sus si cu ajutorul formulei de calcul amintita anterior, se poate estima nivelul de zgomot la diferite distante de marginea drumului expres. (tabelul nr. 9). Conform prevederilor STAS 10144/1-80 drumul expres Sibiu-Fagaras este incadrat in tipul de strada de categoria tehnica I, magistrala. Pe baza tabelului privind nivelul de zgomot echivalent (Leq) la diferite distante de marginea drumului pentru drumul expres Sibiu-Fagaras, se poate constata ca valoarile admisibile ale nivelului de zgomot sunt cuprinse intre 59,24-85,58 dB, respectand astfel cerintele STAS-ului 10144/1-80. Pe baza prevederilor STAS-ului 10009/88 Acustica urbana Limite admisibile ale nivelului de zgomot in care sunt precizate limitele admisibile de zgomot in zonele urbane si pe categorii tehnice de strazi, drumul expres supus prezentului raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului se incadreaza in strada de categorie tehnica I. De asemenea, conform aceluiasi STAS nivelul de zgomot la cel mai apropiat receptor este de 50dB, valoare mai restrictiva decat limita superioara acceptata de tarile Uniunii Europene care este de 65dB. In apropierea loc uintelor nivelul echivalent continuu (Leq), masurat la 2m de peretele exterior al locuintei si la 1,5m inaltime de sol nu trebuie sa depaseasca 50 dB si curba de zgomot de 45. In timpul noptii (orele 22,00-06,00) nivelul acustic echivalent continuu trebuie sa fie redus cu 10 dB fata de valorile din timpul zilei. In interiorul cladirilor, STAS-urile actuale mentioneaza ca si valori admisibile ale nivelului de zgomot de 35 dB pentru perioada de zi. De asemenea, nivelul acustic continuu trebuie sa fie redus cu 10 dB fata de valorile din timpul zilei.
77
Tabelul nr. 9 Nivelul de zgomot echivalent (Leq) la diferite distante de marginea drumului pentru drumul expres Sibiu-Fagaras (dB) Sectiunea Nivel de zgomot la marginea drumului Nivel de zgomot la 10m distanta de sursa de zgomot Nivel de zgomot la 20m distanta de sursa de zgomot Autostrada TransilvaniaNod rutier Mandra Nod rutier Mandra-Nod rutier Voila Nod rutier Voila-Nod rutier Cartisoara Nod rutier Cartisoara-Nod rutier Avrig Nod rutier Avrig-Nod rutier Vestem Nod rutier Vestem-SPF Pitesti-Sibiu SPF Pitesti Sibiu-Nod rutier Selimber 81,56 77,12 74,72 70,88 67,64 64,16 62,12 60,08 80,76 76,32 73,92 70,08 66,84 63,36 61,32 59,28 80,76 76,32 73,92 70,08 66,84 63,36 61,32 59,28 80,76 76,32 73,92 70,08 66,84 63,36 61,32 59,28 80,76 76,32 73,92 70,08 66,84 63,36 61,32 59,28 80,76 76,32 73,92 70,08 66,84 63,36 61,32 59,28 75,26 70,82 68,42 Nivel de zgomot la 50m distanta de sursa de zgomot 64,58 Nivel de zgomot la 100m distanta de sursa de zgomot 61,34 Nivel de zgomot la 200m distanta de sursa de zgomot 57,86 Nivel de zgomot la 300m distanta de sursa de zgomot 55,82 Nivel de zgomot la 450m distanta de sursa de zgomot 53,78
78
Conform prevederilor STAS 10009/88 si rezultatelor privind nivele de zgomot echivalente estimate la marginea drumului se constata ca, nivelele de zgomot se incadreaza in valoarea admisa de 85 dB. De asemenea, conform estimarilor nivelului de zgomot echivalent la diferite distante fata de marginea drumului, se constata respectarea limitei superioare a nivelului de zgomot acceptata de tarile UE de 65 dB. Pentru respectarea prevederilor legale nationale, si anume nivelul maxim admis de 50 dB la 2m de fatada cladirilor, conform estimarilor prognozate este necesar a fi luate masuri de protectie a zgomotului pentru locuintele situate la distante mai mici de 450m fata de drumul expres. In acest sens, se recomanda pentru diminuarea zgomotului prevederea de panouri fonoabsorbante pe anumite tronsoane. (tabelul nr. 10). Prin amplasarea de panouri fonoabsorbante cu inaltimi cuprinse intre 3 si 5m, pe tronsoanele si lungimile mentionate in tabelul nr. 10, nivelul de zgomot va fi atenuat cu 10-14 dB, astfel incat in apropierea locuintelor nivelul echivalent continuu nu va depasi 50 dB, conform prevederilor STAS 10009/88 Acustica urbana Limite admisibile ale nivelului de zgomot. Distributia panourilor fonoabsorbante sunt prezentate in planul de situatie la scara 1:25000 anexat la prezentul raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului. (Anexa II) Tabelul nr. 10 Nivelul de zgomot receptat la fatada locuintelor dupa amplasarea panourilor fonoabsorbante (dB)
Localitate Distanta intre localitate si drumul expres (m) la receptor (dB) Lungime panou fonoabsorbant Nivel de zgomot Inaltime panou fonoabsorbant Nivel de zgomot dupa amplasarea panourilor fonoabsorbante (dB) Ileni zona km 4, la nord de localitate, pe partea stanga a drumului 300 61,32 3,0m 4,0 m 4,5m 5,0m 49,32
0,78km
79
Localitate
Distanta intre localitate si drumul expres (m)
Nivel de zgomot la receptor (dB)
Inaltime panou fonoabsorbant Lungime panou fonoabsorbant
Nivel de zgomot dupa amplasarea panourilor fonoabsorbante (dB)
Corbi zona km 29, la sud de localitate, pe partea dreapta a drumului Sarata zona km 45, la sud de localitate, pe partea dreapta a drumului Avrig zona km 53, la sud de localitatea, pe partea dreapta a drumului Bradu zona km 58, la sud de localitate, pe partea dreapta a drumului Vestem zona km 66, la SV de localitate, pe partea dreapta a drumului
450
58,28
3,0m 0,25 km
4,0 m
4,5m
5,0m
48,28
175
62,88
3,0m
4,0 m
4,5m
5,0m
49,88
1km
250
62,27
3,0m
4,0 m
4,5m
5,0m
49,27
1,6km
200
63,36
3,0m
4,0 m
4,5m
5,0m
49,36
0,9km
350
61,30
3,0m
4,0 m
4,5m
5,0m
49,3
1,5km
Total lungime panouri fonoabsorbante: 6,03 km
3,0m
4,0 m
4,5m 2,6km
5,0m 0,9km
0,25km 2,28km
80
1.8.2.3.
Msuri de reducere a polurii sonore in perioada de operare In perioada de operare pentru reducerea poluarii sonore pe drumul expres SibiuFagaras sunt necesare a fi luate o serie de masuri precum: Structura si imbracaminte de uzura silentioase pentru arterele rutiere Teren fonoabsorbant pe parcurs acolo unde este posibil Prevederea de perdele forestiere (eficacitate de 1-2 dB pentru 10 m de vegetatie densa cu frunze permanente) acolo unde prin activitati de monitorizare se inregistreaza depasiri ale nivelului de zgomot; marimea si amplasamentul se vor stabili cu reprezentantii autoritatilor locale Coborarea in debleu sau realizarea de ecrane in lungul arterelor de trafic Cladiri ecran care protejeaza zonele rezidentiale, cu functiuni nederanjate de zgomot sau cu masuri speciale de izolare Reducerea vitezei vehiculelor pe traseele sau in vecinatatea zonelor locuite prin mijloace administrativ-legislative Datorita dezvoltarii viitoare a aglomerarilor urbane si in urma monitorizarii nivelului de zgomot se recomanda prevederea de panouri fonoabsorbante in dreptul zonelor locuite unde va fi depasit nivelul de zgomot In cazul in care cladirile sunt amplasate in zone cu nivele de zgomt mai mai ridicate, acestea vor fi protejate si prin masuri constructive in interior (geamuri termopan).
1.8.3. Surse de radiaie electomagnetic, radiaie ionizant, poluarea biologic generati de activitatea propusa Radiatiile electromagnetice generate de utilajele folosite nu sunt semnificative, motiv pentru care mediul inconjurator si zonele locuite nu vor fi afectate de catre acestea.
1.9.
ALTE TIPURI DE POLUAREA FIZIC SAU BIOLOGIC

Nu este cazul.
81
1.10.
DESCRIEREA PRINCIPALELOR ALTERN ATIVE S TUDIATE DE TITULARUL PROIECTULUI SI INDICAREA MOTIVE LOR ALEGERII UNEIA DINTRE ELE.
1. Prezentarea variantelor posibile, analiza lor si estimarea mpactului in i comparatie cu proiectul propus In scopul identificarii traseului exact al drumului expres Sibiu-Fagaras au fost studiate pe planuri la scara 1:25.000 trei alternative distincte de amplasament. (Anexa III). Toate cele 3 alternative au punctul de pornire in nodul rutier Mandra prevazut in proiectul autostrazii Transilvania si punctul de racord in pasajul peste DN 1 la Selimber apartinand variantei de autostrada de ocolire Sibiu, parte componenta a Coridorului 4 Pitesti-Sibiu. Traseele celor 3 alternative studiate sunt pozitionate pe amplasamente relativ paralele cu DN 1 existent si sunt amplasate intre raul Olt si lantul muntilor Fagaras avand declivitati de pana la 2% cu exceptia sectorului cuprins intre localitatile Bradu si Vestem. Studierea celor 3 amplasamente s-a facut astfel incat sa nu fie afectata nici o cladire existenta, iar afectarile utilitatilor existente sa fie minime. Traseele propuse, in cele 3 alternative, au fost stabilite pe amplasamente noi care sa nu afecteze localitati si sa pastreze distante suficiente fata de acestea si sa reduca pe cat posibil impactul asupra mediului si localitatilor. Prezentarea variantelor posibile Alternativa 1 Rosie Traseul se desprinde din DN 1 Brasov Sibiu, la vest de localitatea Mandra, dupa podul Broasca km 229-000. Se ocoleste pe la sud zona Nitramonia a localitatii Fagaras, apoi pe la nord localitatea Luta si pe la sud localitatile Dridif si Voila. Traseul se inscrie in continuare intre Sambata de Jos Sambata de Sus, intre localitatile Oltet si Dragus, intre localitatile Vistea de Jos Vistea de Sus si localitatile Ucea de Jos Ucea de Sus.
82
Localitatea Arpasu de Jos se ocoleste pe la sud, dupa care tot pe la sud se ocoleste localitatea Scoreiu si localitatea Sarata la limita de nord a padurii Dumbravii. Urmeaza inscrierea printre localitatile Porumbacu de Jos Porumnbacu de Sus si pe la sud de localitatea Avrig. Dupa traversarea raului Olt, se ocoleste pe la sud localitatea Bradu, intrandu-se in dealul Hula Bradului. Dealul Hula Bradului se traverseaza paralel cu DN 1, pe partea stanga a acestuia. Se traverseaza DN 1 la km 63+431 intrandu-se pe valea Bretan si apoi in lunca Cibinului. Dupa trecerea raului Cibin se traverseaza DN 7 si CF 200 inscriindu-se traseul la poalele dealului Maguricii, pentru ca dupa valea Tocilelor se intra la poalele dealului Mohu realizandu-se racordarea la varianta de ocolire Sibiu. Alternativa 2 - Mov Traseul drumului expres se desprinde din DN 1 la vest de localitatea Mandra, dupa podul peste paraul Iazului. Se ocoleste pe la sud zona industriala a localitatii Fagaras, precum si localitatea Hurez, apoi pe la nord localitatea Luta si pe la sud localitatile Dridif si Voila. Traseul se inscrie in continuare pe la limita de sud a localitatilor Sambata de Jos si Oltet. In continuare pe un aliniament cu directia vest se ocoleste pe la sud localitatea Corbi. Dupa traversarea CF Victoria, traseul este amplasat la mijlocul distantei dintre localitatile Ucea de Jos si Ucea de Sus. Ocolirea localitatii Arpasu de Jos si Carta se face pe la sudul acestora, dupa care se ocoleste pe la nord localitatea Scoreiu. Traseul drumului expres intersecteaza apoi DN 1 pe la nord de localitatea Sarata, pentru ca in continuare sa se asigure directia vest ocolindu-se la sud localitatea Porumbacu de Jos, la poalele dealului Carbunariei, la sud de localitatile Avrig si Marsa. Dupa traversarea raului Olt, traseul drumului expres intersecteaza Dealul Capog printr-un tunel. Dupa trecerea raului Cibin, traseul se inscrie pe partea stanga a DN 7 la poalele dealului Maguricii si dealului Mohu, dupa care drumul expres se racordeaza la km 72+750 la pasajul peste DN1 apartinand variantei de autostrada de ocolire Sibiu parte a Coridorului IV.
83
Alternativa 3 Maro Traseul drumului expres se desprinde din DN 1 la vest de localitatea Mandra, dupa care ocoleste pe la nord localtatea Rausor, pe la sud zona industriala a i municipiului Fagaras. La nord de municipiul Fagaras, drumul expres se suprapune cu varianta de ocolire Fagaras. Localitatile Beclean, Dridif, Voila, Sambata de Jos, Oltet, Vistea de Jos, Arpasu de Jos, Carta sunt ocolite pe la nord. Vecinatatea lacurilor de acumulare Vistea, Arpasu, Scorei creeaza probleme majore in volume de lucrari de arta. Dupa localitatea Carta, drumul expres pastreaza amplasamentul paralel cu CF 200, la sud de raul Olt. Lacurile de acumulare Avrig si Racovita din vecinatate impun masuri speciale de consolidari si drenaje. In nord vestul localitatii Avrig drumul expres traverseaza DN1 pe un aliniament amplasat la sud de localitatea Bradu. In continuare, traseul drumului expres traverseaza dealul Hula Bradului si raul Cibin, dupa care se racordeaza la km 73+700 la pasajul peste DN 1 apartinand variantei de autostrada de ocolire a municipiului Sibiu, parte integranta a coridorului IV. Analiza variantelor si estimarea impactului in comparatie cu proiectul propus Alternativa 1 Rosie Impact pozitiv: Protectia mediului: amplasamentul alternativei 1 se caracterizeaza prin terenuri fara risc de inundatii, cu asigurarea de legaturi facile cu reteaua de drumuri existenta; imbunatatirea substantiala a conditiilor de viata a populatiei situata in localitatile de pe traseul DN1 prin reducerea importanta a traficului, si deci prin reducerea noxelor si zgomotului generat de traficul rutier. Utilizarea terenurilor: alternativa 1 ocoleste integral localitatile asigurand in totalitate caracteristicile de autostrada. Amplasamentul drumului se suprapune peste terenuri extravilane agricole si silvice. Functional: alternativa rosie cu o lungime totala de 72,103 km va raspunde
84
la cererile de transport prognozate conform studiului de trafic, conducand la decongestionarea si fluidizarea traficului pe DN1, crearea unui drum de transport modern, cresterea vitezei de parcurgere a unor tra see cu reducerea timpului de deplasare, diminuarea consumului de carburanti prin scaderea accelerarilor si decelerarilor, a regimului de functionare a motoarelor, siguranta circulatiei, reducerea accidentelor; reducerea nivelului noxelor prin reducerea emisiilor poluante rezultata din regimul de exploatare a mijloacelor de transport Economic: din punct de vedere al costurilor necesare realizarii drumului expres Sibiu-Fagaras, alternativa rosie reprezinta cea mai iefitina varianta; dezvoltarea unor activitati economice noi, precum statii de carburanti, parcari. Social: evita zonele cu populatie densa; posibilitatea deschiderii turistice a zonei Muntilor Fagaras care poate conduce la dezvoltarea socio-economica si turistica a zonei; prin reorganizarea generala a retelei rutiere din zonele strabatute se vor imbunatati legaturile dintre asezari; prin dezvoltarea unor activitati economice si turistice noi se creeaza noi locuri de munca ; dezvoltarea turistica, avand in vedere amplasarea pe versantul nordic al Muntilor Fagaras si posibilitatea de practicare a sporturilor de iarna pana la sfarsitul lunii aprilie va conduce la construirea de baze sportive si turistice cu impact asupra cresterii volumului de servicii (cazare, masa, echipament turistic si sportiv, servicii de instruire si antrenament, etc). Impact negativ: Protectia mediului: cresterea nivelului de poluare fonica si a noxelor in vecinatatea traseului drumului expres; traseul drumului expres SibiuFagaras intersecteaza zone de padure, si anume: padurea Dumbravii, padurea Bradului si padurea Mohu, fiind necesara scoaterea definitiva din circuitul silvic cu defrisare a unei suprafete totale de 17,2 ha. Arii protejate:traseul drumului expres Sibiu-Fagaras intersecteaza aria de protectie speciala avifaunistica Piemontul Fagaras si situl de importanta comunitara Oltul Mijlociu-Cibin-Hartibaciu, si se afla in vecinatatea siturilor de importanta comunitara Muntii Fagaras, Poiana cu narcise de la Dumbrava Vadului, Mlaca Tatarilor, si a ariilor de protectie spe ciala avifaunistica Avrig-Scorei-Fagaras, respectiv Podisul Hartibaciului. De
85
asemenea, traseul drumului expres se afla in vecinatatea ariilor protejate de interes national: Golul Alpin al Muntilor Fagaras intre Podragu si Suru, Valea Balii, Calcarele eocene de la Turnu Rosu Porcesti, Suvara Sasilor, Parcul National Dumbrava Sibiului. Alternativa 2 - Mov Impact pozitiv: Protectia mediului: amplasamentul alternativei 2 se caracterizeaza prin terenuri fara risc de inundatii, cu asigurarea de legaturi facile cu reteaua de drumuri existenta; imbunatatirea substantiala a conditiilor de viata a populatiei situata in localitatile de pe traseul DN1 prin reducerea importanta a traficului, si deci prin reducerea noxelor si zgomotului generat de traficul rutier. Utilizarea terenurilor: alternativa 2 ocoleste integral localitatile asigurand in totalitate caracteristicile de autostrada. Amplasamentul drumului se suprapune peste terenuri extravilane agricole si silvice. Functional: alternativa mov cu o lungime totala de 75,997 km va raspunde la cererile de transport prognozate conform studiului de trafic, conducand la decongestionarea si fluidizarea traficului pe DN1, crearea unui drum de transport modern, cresterea vitezei de parcurgere a unor tra see cu reducerea timpului de deplasare, diminuarea consumului de carburanti prin scaderea accelerarilor si decelerarilor, a regimului de func tionare a motoarelor, siguranta circulatiei, reducerea accidentelor; reducerea nivelului noxelor prin reducerea emisiilor poluante rezultata din regimul de exploatare a mijloacelor de transport Economic: dezvoltarea unor activitati economice noi, precum statii de carburanti, parcari. Social: evita zonele cu populatie densa; posibilitatea deschiderii turistice a zonei Muntilor Fagaras care poate conduce la dezvoltarea socio-economica a zonei; prin reorganizarea generala a retelei rutiere din zonele strabatute se vor imbunatati legaturile dintre asezari; prin dezvoltarea unor activitati economice si turistice noi se creeaza noi locuri de munca; dezvoltarea turistica, avand in vedere amplasarea pe versantul nordic al Muntilor
86
Fagaras si posibilitatea de practicare a sporturilor de iarna pana la sfarsitul lunii aprilie va conduce la construirea de baze sportive si turistice cu impact asupra cresterii volumului de servicii (cazare, masa, echipament turistic si sportiv, servicii de instruire si antrenament, etc). Impact negativ: Protectia mediului: traseul drumului expres Sibiu-Fagaras intersecteaza zone de padure, si anume: padurea Mohu, fiind necesara scoaterea definitiva din circuitul silvic cu defrisare a unei suprafete de 6,7 ha. Arii protejate:traseul drumului expres Sibiu-Fagaras intersecteaza aria de protectie speciala avifaunistica Piemontul Fagaras si situl de importanta comunitara Oltul Mijlociu-Cibin-Hartibaciu, si se afla in vecinatatea siturilor de importanta comunitara Muntii Fagaras, Poiana cu narcise d la e Dumbrava Vadului, Mlaca Tatarilor, si a ariilor de protectie speciala avifaunistica Avrig-Scorei-Fagaras, respectiv Podisul Hartibaciului. De asemenea, traseul drumului expres se afla in vecinatatea ariilor protejate de interes national: Golul Alpin al Muntilor Fagaras intre Podragu si Suru, Valea Balii, Calcarele eocene de la Turnu Rosu Porcesti, Suvara Sasilor, Parcul National Dumbrava Sibiului. Economic: din punct de vedere al costurilor necesare realizarii drumului expres Sibiu-Fagaras, alternativa mov reprezinta cea mai scumpa varianta. Alternativa mov cu tunel este mai scumpa cu 160,6 milioane de Euro fata de alternativa 1 reprezentand un spor de valoare de 45% datorita pretului tunelului. Alternativa 3 - Maro Impact pozitiv: Protectia mediului: amplasamentul alternativei maro asigura legaturi facile cu reteaua de drumuri existenta; imbunatatirea substantiala a conditiilor de viata a populatiei situata in localitatile de pe traseul DN1 prin reducerea importanta a traficului, si deci prin reducerea noxelor si zgomotului generat de traficul rutier. Utilizarea terenurilor: alternativa 3 ocoleste integral localitatile asigurand in totalitate caracteristicile de autostrada. Amplasamentul drumului se
87
suprapune peste terenuri extravilane agricole si silvice. Functional: alternativa maro cu o lungime totala de 73,7 km va raspunde la cererile de transport prognozate conform studiului de trafic, conducand la decongestionarea si fluidizarea traficului pe DN1, crearea unui drum de transport modern, cresterea vitezei de parcurgere a unor tra see cu reducerea timpului de deplasare, diminuarea consumului de carburanti prin scaderea accelerarilor si decelerarilor, a regimului de func tionare a motoarelor, siguranta circulatiei, reducerea accidentelor; reducerea nivelului noxelor prin reducerea emisiilor poluante rezultata din regimul de exploatare a mijloacelor de transport Economic: dezvoltarea unor activitati economice noi, precum statii de carburanti, parcari. Social: evita zonele cu populatie densa; posibilitatea deschiderii turistice a zonei Muntilor Fagaras care poate conduce la dezvoltarea socio-economica a zonei; prin reorganizarea generala a retelei rutiere din zonele strabatute se vor imbunatati legaturile dintre asezari; prin dezvoltarea unor activitati economice si turistice noi se creeaza noi locuri de munca; dezvoltarea turistica, avand in vedere amplasarea pe versantul nordic al Muntilor Fagaras si posibilitatea de practicare a sporturilor de iarna pana la sfarsitul lunii aprilie va conduce la construirea de baze sportive si turistice cu impact asupra cresterii volumului de servicii (cazare, masa, echipament turistic si sportiv, servicii de instruire si antrenament, etc). Impact negativ: Protectia mediului: datorita distantei reduse fata de localitatile situate in proximitatea traseului nivelul de zgomot si poluare este mult mai ridicat; suprapunerea peste varianta de ocolire a municipiului Fagaras conduce la anularea posibilitatii de eliminare a traficului de tranzit, si implicit cresterea poluarii mediului generata de zgomot si noxe; traseul drumului expres SibiuFagaras intersecteaza zone de padure, si anume: padurea Bradului si padurea Mohu, fiind necesara scoaterea definitiva din circuitul silvic cu defrisare a unei suprafete de 17,09 ha. Arii protejate:traseul drumului expres Sibiu-Fagaras intersecteaza aria de protectie speciala avifaunistica Avrig-Scorei-Fagaras si situl de importanta
88
comunitara Oltul Mijlociu-Cibin-Hartibaciu, si se afla in vecinatatea sitului de importanta comunitara Muntii Fagaras, Poiana cu narcise de la Dumbrava Vadului, Mlaca Tatarilor, si a ariilor de protectie speciala avifaunistica Piemontul Fagaras, respectiv Podisul Hartibaciului. De asemenea, traseul drumului expres se afla in vecinatatea ariilor protejate de interes national: Golul Alpin al Muntilor Fagaras intre Podragu si Suru, Valea Balii, Calcarele eocene de la Turnu Rosu Porcesti, Suvara Sasilor, Parcul National Dumbrava Sibiului. Social: afectare fond locativ avand in vedere coridorul ingust situat intre raul Olt , DN 1 si CF 200, amplasamentul localitatilor situate pe partea dreapta a DN 1, precum si pozitia lacurilor de acumulare pe traseul variantei maro nu a fost posibila evitarea demolarii a 27 de imobile; pozitionarea partiala a variantei maro pe partea dreapta a CF 200 reduce posibilitatile de acces spre localitati si zone turistice doar in punctele in care urmeaza sa se construiasca traversarea CF. Economic: din punct de vedere al costurilor necesare realizarii drumului expres Sibiu-Fagaras, alternativa 3 este mai scumpa decat alternativa 1 cu 14,7 milioane de euro reprezentand un spor de valoare de 4,1% datorita traseului care traverseaza zona de lacuri de acumulare pe de o parte si amplasarii pe partea dreapta a CF 200 impunand ca lucrari necesare de traversare a CF pentru a asigura legatura cu reteaua de drumuri existenta. Estimarea impactului variantelor asupra factorilor de mediu si conditiilor socioeconomice in comparatie cu proiectul propus este prezentata in mod sintetic dupa cum urmeaza: Utilizarea terenurilor - lungime traseu Alternativa 1 are cea mai mica lungime, respectiv 72,537 km motiv pentru care vor fi ocupate cele mai mici suprafete de teren. Alternativa 2 are cea mai mare lungime, respectiv 75,997 km motiv pentru care vor fi ocupate cele mai mari suprafete de teren. Varianta 3 are o lungime mai m are decat varianta 1, respectiv 73,7 km, implicand ocuparea unor suprafete mai mari de teren.
89
- categorii de folosinta ale terenurilor a) paduri Toate cele 3 variante intersecteaza zone de padure, fiind necesara scoaterea definitiva din circuitul silvic cu defrisare. Variantele 2 si 3 implica scoaterea definitiva din circuitul silvic cu defrisare a unei suprafete totale de 17,09 ha, adica cu 0,11 ha mai putin decat alternativa 1. Desi, pentru constructia alternativei 1 se va defrisa o suprafata de teren mai mare, s-a considerat ca un impact negativ mai important ar fi fost determinat de realizarea alternativelor 2 si 3, situate la distante mai mici fata de zonele locuite, precum si de solutiile tehnice adoptate mai dificil de realizat. b) terenuri agricole Folosinta actuala a terenurilor peste care se suprapun cele 3 variante este de terenuri agricole neproductive.
Retea hidrografica Traseul variantei 3 spre deosebire de traseul variantei 1 intersecteaza zona de lacuri de acumulare, lucrarile de realizare a drumului expres pot genera impurificari de orice tip si modificari ale biotopurilor prin deplasarea unor materiale de constructie din incintele de santier in cuvetele lacurilor, conducand in acest caz la un impact local asupra ecosistemului acvatic. Aer Atat Alternativa 2, cat si Alternativa 1 vor atrage pe traseul drumului expres traficul aferent drumurilor invecinate, prin stabilirea urmatoarelor legaturi rutiere: DN 1, DC 67, DJ 104 B, DC 71, DJ 104C, DC 75, DJ 103F, DJ 105B, DC 80, DC 78, DJ 103D, DJ 102C, DC 83, DJ 105H, DC 84, DN 7C, DJ 105J, DJ 105F, DJ 105G, DN 7 (pentru Alternativa 1), respectiv DC 67, DJ 104B, DC 71, DJ 104C, DC 75, DJ 103F, DJ 105B, DC 80, DJ 103D, DJ 105C, DC 83, DJ 105H, DJ 105D, DC 84, DJ 105H, DJ 105J, DJ 105F, DJ 105G, DN 7 (pentru Alternativa 2). Traseul Alternativei 2 se afla situat la distante mai mici fata de zone locuite comparativ cu Alternativa 1 motiv pentru care impactul Alternativei 1 asupra calitatii aerului va fi mai mic decat in cazul Altenativei 2. Alternativa 3 fata de Alternativa 1 va atrage de pe drumurile din vecinatate un trafic mai redus deoarece traseul acesteia restabileste mai putine legaturi rutiere, si anume: DN 1, DC 67, DC Voila Cincsor, DJ 105D, DC 50. De asemenea, traseul
90
Alternativei 3 se suprapune cu varianta de ocolire a Municipiului Fagaras. Luand in considerare precizarile mentionate, rezulta ca impactul asupra calitatii aerului in cazul realizarii variantei 3 este mai mare decat in cazul constructiei variantei 1. Biodiversitate Atat traseul Alternativei 1, cat si traseul Alternativei 2 intersecteaza aria de protectie speciala avifaunistica Piemontul Fagaras si situl de importanta comunitara Oltul Mijlociu-Cibin-Hartibaciu, si se afla in vecinatatea sitului de importanta comunitara Muntii Fagaras si a ariilor de protectie speciala avifaunistica Avrig-Scorei-Fagaras, respectiv Podisul Hartibaciului. Spre deosebire de traseul Alternativei 1, traseul alternativei 3 intersecteaza aria de protectie speciala avifaunistica Avrig-ScoreiFagaras si situl de importanta comunitara Oltul Mijlociu-Cibin-Hartibaciu, si se afla in vecinatatea sitului de importanta comunitara Muntii Fagaras si a ariilor de protectie speciala avifaunistica Piemontul Fagaras, respectiv Podisul Hartibaciului. Din punct de vedere al impactului asupra siturilor de importanta comunitara si ariilor de protectie speciala avifaunistica care sunt intersectate de drumul expres, avand in vedere analiza impactului asupra factorilor de mediu si conditiilor socio-economice, se constata atat traseul variantei 2, cat si al variantei 3 genereaza impact mai mare asupra mediului. Zgomot Din punct de vedere al zgomotului atat Alternativa 2, cat si Alternativa 3 comparativ cu Alternativa 1 prezinta un impact mai mare deoarece traseul drumului se afla situat la distante mai mici fata de zonele rezidentiale. Costuri Alternativa 1 din punct de vedere al costurilor necesare realizarii drumului expres Sibiu Fagaras este cea mai ieftina varianta Alternativa mov reprezinta cea mai scumpa varianta datorita necesitatii construirii unui tunel. Aceasta alternativa este mai scumpa cu 160,6 milioane de Euro fata de alternativa 1 reprezentand un spor de valoare de 45 % datorita pretului tunelului. Alternativa 3 din punct de vedere al costurilor necesare realizarii drumului expres Sibiu Fagaras este mai scumpa decat alternativa 1 cu 14,7 milioane de Euro reprezentand un spor de valoare de 4,1 % datorita traseului care traverseaza zona de lacuri de acumulare, implicand lucrari necesare de traversare a CF pentru a
91
asigura legatura cu reteaua de drumuri existenta. Referitor la potentiale situri arheologice, urmeaza sa se perfecteze contracte intre C.N.A.D.N.R si Muzeul de Istorie Brasov, respectiv Muzeul de Istorie Sibiu, avand ca scop identificarea siturilor arheologice si istorice si monitorizarea lor sub acest aspect pe perioada executiei lucrarilor. De asemenea, a fost semnata o conventie intre Ministerul Transproturilor si Ministerul Culturii si Cultelor avand ca obiectiv protejarea siturilor arheologice si istorice, daca va fi cazul. Resursele necesare acestor activitati au fost prinse in devizul general al lucrarii. In temeiul prevederilor Legii nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural national mobil, cu modificarile si completarile ulterioare, si Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, cu modificarile si complet rile ulterioare, a beneficiarul/executantul investitiei asigura finantarea pentru executarea sapaturilor arheologice preventive si de salvare, avand obligatia, dupa caz, de a reveni asupra proiectului daca descoperirile arheologice necesita conservarea in situ cu marcarea la suprafata (reconstructie) a bunurilor mobile de patrimoniu arheologic.
2. Descrierea alternativelor studiate, inclusiv alternativa 0 si impactul prognozat pentru aceasta Alternativa 1- Rosie Traseului drumului expres, se desprinde din DN 1 Brasov Sibiu, la vest de localitatea Mandra, dupa podul existent peste paraul Broasca de la km 229+000. Dupa un aliniament de 1,163 km prin care se ocoleste prin vest localitatea Mandra, traseul printr-o curba dreapta de 1500 m raza si 751 m lungime, capata directia sud-vest pentru a se inscrie la nord de localitatea Ileni intersectand DC 67 si DJ 104B pe un aliniament de 2,989 km lungime. Cu o curba dreapta de 3000 m raza si 3,303 km lungime, se ocoleste pe la sud municipiul Fagaras la limita incintei industriale Nitramonia, intersectandu-se la sud de localitatea Hurez DJ 104C si DC 71. Cu un aliniament de 2,136 km lungime, traseul capata directia nord, pentru a ocoli pe la nord localitatea Luta cu o curba stanga de 4000 m raza si 1,840 km lungime. Pe aceasta curba, se intersecteaza DC 75, urmand un aliniament de 1,425 km
92
lungime prin care se ocoleste pe la sud localitatea Dridif. Pentru a se putea evita pe la sud zona construita a localitatii Voila, cu intersectarea DJ 103F a fost proiectata o curba stanga de 8500 m raza si cu o lungime de 4,843 km. Localitatea Sambata de Jos este ocolita pe la sud, cu intersectarea lui DJ 105B, pe un aliniament 3,347 km lungime, aliniament care evita liziera de sud a padurii Dumbravii, dupa care cu o curba dreapta de 8000 m raza si 2,8 km lungime, se intersecteaza DC 80 la mijlocul distantei dintre localitatile Oltet si Dragus. Pe un aliniament de 1,026 km lungime amplasat intre localitatile Vistea de Jos Vistea de Sus se intersecteaza DC 78, urmat de o curba stanga cu raza de 7950 m si 1,332 km lungime care intersecteaza DJ 103D. Aliniamentul de 1,199 km care urmeaza, asigura directia vest, pentru ca printr-o curba dreapta de 9000 m raza si 3,574 km lungime sa se asigure inscrierea traseului printre localitatile Ucea de Jos si Ucea de Sus cu traversarea caii ferate industriale Victoria, DJ 102C si DC 83. Urmeaza un aliniament de 1,079 km lungime, urmat de o curba stanga cu raza de 9350 m si cu o lungime de 6,369 km prin care se ocoleste pe la sud localitatea Arpasu de Jos intersectandu-se DJ 105H si DC 84. La km 33+700 paraul Ghirlotel, este limita dintre judetul Brasov si judetul Sibiu. Pe curba stanga de 9350 raza, se intersecteaza si DN 7C Transfagarasanul. Urmeaza un aliniament de 2,875 km lungime care ocolind pe la sud localitatea Scoreiu ia directia sud-vest necesara ocolirii printr-o curba dreapta cu raza de 6050 m si lungimea de 4,654 km, a localitatii Sarata la limita lizierei de nord a padurii Dumbravii. Urmeaza o contracurba stanga cu raza de 4050 m si lungimea de 2,003 km care traverseaza DJ 105J printre localitatile Porumbacu de Jos si Porumbacu de Sus. Dupa un aliniament de 1,615 km, a fost proiectata o curba dreapta cu raza de 4100 m si lungime de 0,962 km, urmata de un aliniament de 0,592 km, o contracurba stanga cu raza de 1600 m si 487 m lungime, care intersecteaza DJ 105F la sud de localitatea Avrig.
93
Localitatea Avrig este ocolita pe la sud, dupa intersectia lui DJ 105F, cu un aliniament de 1,019 km lungime, urmat de o curba dreapta cu raza de 5300 m si 2,331 km lungime, pe care se intersecteaza DJ 105G, continuata cu un aliniament de 0,374 km pe care se intersecteaza CF 200. Traversarea raului Olt se realizeaza pe o curba stanga de raza 3000 m si lungime 1,474 km, urmata de un aliniament cu lungime de 0,815 km si apoi o curba dreapta cu raza de 2700 m si 0,880 km lungime ce ocoleste pe la sud localitatea Bradu. Traversarea dealului Hula Bradului se realizeaza printr-o curba stanga de raza 2700 m si lungimea 0,595 km amplasata pe partea stanga a lui DN 1, incadrata intre doua aliniamente. Urmeaza o curba stanga de 1700 m raza si lungime 0,375 km cu care se inscrie paralel stanga cu DN 1 la km 60+660 pe drumul expres, respectiv km 291+630 pe DN 1. Paralelismul pe stanga lui DN 1 se pastreaza in continuare cu o curba stanga de 1200 m raza, aliniament de 290 m lungime, curba dreapta cu raza de 700 m, contracurba stanga cu raza de 1100 m. Dupa un aliniament de 210 m printr-o curba dreapta de raza 400 m se inscrie pe un aliniament de 312 m lungime cu care se subtraverseaza DN 1 la km 63+431 luandu-se directia vaii Bretan pe care o parcurge cu o curba stanga de 3000 m raza, contracurba dreapta de 3500 m raza, curba stanga de 5000 m raza cu care se intra in lunca Cibinului. Dupa traversarea raului Cibin la km 65+244 pe un aliniament de 0,339 km, printr-o curba dreapta de 2800 m raza si 1920 m lungime se supratraverseaza DN 7 si CF 200. Traseul se inscrie la poalele dealului Maguricii pe un aliniament de 477 m lungime, urmat de o curba stanga cu raza de 4500 m, un aliniament de 250 m. Cu o curba dreapta de raza 7000 m se traverseaza valea Tocilelor, drumul inscriindu-se la piciorul dealului Mohu pe un aliniament de 896 m lungime urmat de o curba dreapta de 1650 m raza cu care se ocoleste zona industriala Selimbar si se realizeaza racordarea la viaductul deja executat peste DN 7 la varianta Sibiu. Elementele geometrice proiectate in plan, asigura viteza de proiectare de 120 km/h.
94
Lungimea totala a traseului in plan este de 72,537 km. Alternativa 2 Mov Traseul drumului expres se desprinde din DN 1 in dreptul km 232+000 la vest de localitatea Mandra, dupa podul peste paraul Iazului. Datorita vecinatatii DN 1 cu CF 200 Brasov Sibiu, intersectia dintre drumul expes km 0+000 si DN km 232+000 se va trata ca o intersectie la nivel in forma de T. Dupa un aliniament de 1,106 km, drumul expres subtraverseaza autostrada Transilvania in dreptul km 48+500. Se propune o subtraversare a Autostrazii Transilvania, de catre drumul expres avand in vedere ca autostrada trebuie sa supratraverseze paraul Iazului, DN 1 si CF 200. La intersectia dintre drumul expres si autostrada Transilvania se prevede un nod rutier de tip trefla. In continuare printr-o curba dreapta, cu raza de 1800 m, traseul drumului expres este orientat in directia vest, pentru ca dupa traversarea vaii gardului la km 2+095, cu un pod de 10 m deschidere este prevazut un aliniament de cca 3,0 km amplasat la mijlocul distantei dintre localitatile Rausor si Ileni. Aliniamentul traverseaza la km 3+870 paraul Sebes cu un pod de 18 m deschidere DC 67 la km 4+400 si DJ 104 B la km 4+700. Avand in vedere ca intersectia dintre DC 67 si DJ 104 B este la cca 500 m de intersectiile acestora cu drumul expres se propune devierea locala a DC 67 pe cca 350 m cu debusarea lui in DJ 104 B si realizarea unei supratraversari a DJ 104 B peste drumul expres, eliminandu-se astfel un pasaj pe DC 67. Dupa km 5+350, printr-o curba dreapta cu raza de 4000 m si lungime de 4,2 km se ocoleste pe la sud, zona industriala a localitatii Fagaras, si localitatea Hurez. Prin aceasta curba dreapta se traverseaza paraul Berevoi la km 5+630 cu un pod de 18 m deschidere, paraul Racovita la km 7+060 cu un pod de 24 m deschidere, paraul Hurez la km 8+050 cu un pod de 10 m deschidere si paraul Savastreni la km 9+370, cu un pod de 18 m deschidere.
95
La km 7+860 se intersecteaza DJ 104 C si la km 8+256 DC 71. Intersectie existenta dintre DJ 104 C si DC 71 este amplasata la iesirea de sud din localitatea Hurez, la cca 300m de intersectia acestora cu drumul expres. Se propune amplasarea iesirii lui DC 71 din DJ 104 C dupa intersectia cu drumul expres, eliminandu-se un pasaj cu DC 71 prin realizarea a cca 500 m de drum comunal. Dupa traversarea paraului Savastreni s-a proiectat un aliniament de cca 1,1 km cu directia nord vest, pentru ca in continuare cu o curba stanga cu raza de 4000 m si 1,9 km lungime sa se ocoleasca pe la nord localitatea Luta. Pe acest sector se traverseaza paraul Valcioara la km 10+260 cu un pod de 10 m deschidere, paraul Bungetul la km 10+980 cu un pod de 10 m deschidere si paraul Netotul la km 12+137 cu un pod de 15 m deschidere. La km 11+965 a fost prevazuta subratraversarea DC 75, drum care asigura legatura intre localitatile Beclean si Luta. Localitatea Dridif este ocolita pe la sud, cu un aliniament de 2,7 km lungime care traverseaza paraul Negrisor la km 12+810 cu un pod de 10 m deschidere, paraul Mortii la km 13+540 tot cu un pod de 10 m deschidere si paraul Dridif la km 14+765 cu un pod cu deschidere de 10 m. Traseul ocoleste pe la sud localitatea Voila, intersectandu-se DJ 103 F la km 16+450 la o distanta suficienta pentru realizarea unui nod rutier, dupa aliniamentul sud Dridif a fost proiectata o curba stanga cu raza de 2500 m pe care se traverseaza paraul Ovesei cu un pod de 10 m deschidere. Urmeaza un aliniament cu o lungime de 8,06 km traversat la km 16+450 de DJ 103 F. Acest aliniament ocoleste pe la limita de sud localitatile Sambata de Jos si Oltet micsorandu-se astfel lungimile de traversare cu viaducte a vailor din z ona, traversari realizate in Alternativa 1. Pe acest sector se traverseaza paraul Breaza la km 17+520 cu un pod de 24 m lungime, paraul Glodului km 17+730 cu un pod de 18 m lungime, paraul Voievodeni km 18+420 cu un pod de 10 m lungime, paraul Sambata km 19+460 cu un pod de
96
48 m lungime, paraul Racovita km 20+320 cu un pod de 18 m lungime, si paraul Dragus km 22+760 cu un pod de 24 m lungime. Drumurile locale DJ 105 B la km 19+210 si DC 80 la km 22+520 supratraverseaza drumul expres. Dupa localitatea Oltet a fost proiectata o curba stanga cu raza de 3000 m pentru a se ocoli pe la Sud localitatea Vistea de Jos, cu traversarea paraului Hotarul km 24+600 cu un pod de 10 m lungime. In continuare pe un aliniament cu directia vest se ocoleste pe la sud localitatea Corbi, traversandu-se paraul Vistea la km 26+190 cu un pod de 51 m lungime, paraul Corbul Vistei km 27+345 cu un pod de 21 m lungime, Valea lui Ban km 28+200 cu un pod de 10 m lungime, Valea Corbul Ucea si CF Victoria km 29+122 cu un viaduct de 680 m lungime. La km 26+395 DJ 103 D supratraverseaza drumul expres. Dupa traversarea CF Victoria, cu o curba dreapta cu raza de 2000 m, traseul este amplasat la mijlocul distantei dintre localitatile Ucea de Jos si Ucea de Sus, subtraversand DJ 105C la km 30+340 si supratraversand DC 83 la km 30+580 cu un pasaj de 44 m lungime, amplasat in vecinatatea paraului Ucea km 30+740 pe care il traverseaza cu un pod de 51 m lungime. Ocolirea localitatii Arpasu de Jos si Carta se face pe la sudul acestora cu un aliniament de 7,5 km care traverseaza paraul Racovita km 31+020 pod 10 m, paraul Ghirlatel km 33+630 cu un viaduct cu o lungime de 200 m, paraul Gostaia km 34+620 pod cu lungime de 12 m, paraul Arpas km 35+440 pod 60 m, paraul Valea Neagra km 37+000 pod 10 m, paraul Cartisoara km 39+440 pod 66 m. Drumurile locale DJ 105H km 35+445, DN 1 km 36+760, DJ 105 D km 36+240 supratraverseaza drumul expres cu pasaje superioare. De mentionat ca DC 84 intersectat la km 35+760 se corecteaza cu desprinderea din DJ 105H dupa drumul expres evitandu-se executia unui pasaj. La intersectia cu DN 1 se prevede la km 36+760 un nod rutier si un Centru de Intretinere. Dupa ocolire la sud de localitatea Carta, cu o curba stanga cu raza de 1000 m,
97
traseul se inscrie paralel cu CF 200 la 150 m distanta de acesta pe un aliniament care ocoleste pe la nord localitatea Scoreiu. Paralelismul cu CF 200 se intrerupe la km 44+000 dupa traversarea vaii Opatu km 41+600 cu un pod de 24 m lungime. Traseul drumului expres se indeparteaza de CF 200, printr-o curba dreapta cu raza de 3000 m se se intersecteaza DN 1 km 45+360 pe la nord de localitatea Sarata, pentru ca in continuare sa se asigure directia vest ocolindu-se la sud localitatea Porumbacu de Jos printr-un aliniament de 4,7 km amplasat la poalele dealului Carbunariei. La intersectia cu drumul expres pe DN 1 este prevazut un pasaj superior. Pe acest sector drumul expres este supratraversat de DJ 105 J la km 48+660 si se traverseaza paraul Porumbacu cu un pod de 24 m la km 49+620 cu o curba stanga cu raza de 9000 m, dupa care trece pe langa localitatea Porumbacu de Jos cu un aliniament cu lungime de 3,2 km si traverseaza la sud de localitate Avrig, paraul Racovicioara la km 52+080 cu un pod de 10 m. Drumul local DJ 105 F traverseaza drumul expres la km 54+160 cu un pasaj superior. In continuare traseul, se inscrie prin curba stanga cu raza de 6000 m la nord de localitatea Marsa, traversand paraul Avrig la km 54+440 cu un pod de 48 m lungime si intersectand DJ 105 G la km 57 +300. La intersectia cu DJ 105 G se prevede un nod rutier cu un pasaj peste drumul expres. La sud de localitatea Marsa drumul expres traverseaza CF 200 la km 57+920 cu un pasaj de 166 m lungime pentru a se inscrie pe dreapta CF 200 pana la traversarea raului Olt km 57+740, prin spatele barajului Racovita prntr-un pod de 480 m lungime. Traversarea raului Olt in plan se realizeaza cu o curba dreapta cu raza de 2000 m. Traseul drumului expres traverseaza Dealul Capog printr-un tunel lungime amplasat in aliniament. Dupa iesirea din tunel, cu o curba dreapta cu raza de 10 000 m traseul traverseaza
98
de 2,3 km
raul Cibin km 65+876 cu un pod cu lungime de 440 m CF 200 la km 66+480 cu un pasaj superior de 83 m lungime si apoi DN 7 la km 67+740 cu un pasaj superior. Pana la executia autostrazii Pitesti Sibiu la intersectia cu DN 7 se realizeaza un nod rutier provizoriu. Dupa nodul cu DN 7 traseul urmeaza o succesiune de curbe contracurbe cu raze stanga 1200 m, dreapta 6000 m, stanga 5000 m si dreapta 1800 m traseul si se insrie pe partea stanga a DN 7 la poalele dealului Maguricii si dealului Mohu. Pe acest ultim sector se traverseaza, Valea Saratuii km 70+050 cu un pod de 15 m, si Valea Tocilelor km 72+750 cu un viaduct de 240 m. La km 72+475 drumul local existent trece peste drumul expres. In profil longitudinal, declivitatea minima este de 0,3% iar declivitatea maxima este de 4% pe o lungime de 500 m intre km 69+000 69+500. Drumul expres se racordeaza la km 75+997 la pasajul peste DN 1 apartinand variantei de autostrada de ocolire Sibiu parte a Coridorului 4. Lungimea alternativei 2 este de 75,997 km. Alternativa 3 Maro In alternativa 3, km 0+000 de desprindere a drumului expres este amplasat in nodul Mandra al autostrazii Transilvania la km 48+500 de pe autostrada. Traseul drumului expres, dupa nodul cu autostrada Transilvania este constituit dintr-un aliniament de 3,4 km prin care se traverseaza valea Gardului la km 0+920 cu un pod de 10 m, valea Sebes la km 1+660 cu un pod de 18 m Pe acest aliniament cu directia nord, care ocoleste pe la nord localitatea Rausor, pe la sud zona industriala, a municipiului Fagaras se asigura traversarea unor drumuri locale la km 1+990 si km 3+080, a drumului national 1, la km 2+360 si a CF 200 la km 2+010. Traversarea DC 67 si CF 200 km 1+990 se asigura printr-un pasaj cu lungimea de 114 m si cea a DN 1 km 2+360 printr-un pasa cu lungimea de 83 de m. Drumul local de la km 3+080 va supratraversa drumul expres cu un pasaj superior.
99
La nord de municipiul Fagaras, pana la digul mal stang al raului Olt, drumul expres se va suprapune cu varianta de ocolire Fagaras, printr-o curba stanga cu raza de 3200 m. Pe acest sector, se vor intersecta cu supratraversari, drumurile locale la km 5+365, km 5+565 si km 7+120. De asemenea se supratraverseaza doua cai ferate industriale la km 5+340 si km 7+080 Dupa traversarea canalului Berevoi la km 8+060 cu un pod de 18 m lungime traseul este proiectat intr-un aliniament de 2,7 km, amplasat intre CF 200 si raul Olt amenajat, fiind supratraversat de un drum local la km 10+060. Datorita amplasarii a CF 200 existent peste raul Olt, drumul expres se inscrie la nord de localitatile Beclean si Didrif printr-o curba stanga cu raza de 2000 m si contracurbe dreapta cu raza de 6000 m, urmate de un aliniament pana in zona de nord a localitatii Voila. Pe acest sector se traverseaza paraul Savastreni la km 10+240 cu un pod de 24 m, Valcioara la km 10+620 cu un pod de 15 m, paraul Netot km 12+120 cu un pod de 24 m, Didrif km 13+725 cu un pod de 15 m si Valea Ovesei km 15+250 cu un pod de 12 m. Localitatea Voila se ocoleste pe la nord, intre CF 200 si raul Olt cu o curba stanga cu raza de 1000 m. La intersectia cu DC Voila Cincsor, se prevede un nod rutier. De la nodul rutier km 16+910, traseul drumului expres urmareste pe la nord traseul CF 200 la o distanta de cca 75-100 m, pana la km 34+000. Pe acest sector, localitatile vecine traseului DN 1 amplasat pe stanga CF 200 sunt Sambata de Jos, Oltet, Vistea de jos, Arpasu de Jos. Accesul acestor localitati la drumul expres se face numai prin nodul rutier Voila de la km 16+910. Traseul drumului expres pe acest sector este constituit din curbe si contracurbe cu raze cuprinse intre 2000 m 5000 m.
100
Dupa km 34+000, a fost proiectat un aliniament de cca 2,0 km urmat de o curba dreapta cu raza de 1200 m si contracurba cu raza de 2000 m care ocolesc pe la nord localitatea Carta. In vest de localitatea Carta, la km 37+500 se realizeaza un nod rutier care sa asigure printr-o traversare a CF 200, legatura cu DJ 105D. In aceasta locatie se va amplasa Centrul de Intretinere. Intre cele doua noduri rutiere - km 16+910 si km 37+500, tronsonul drumului expres este intersectat de pe cursurile de apa Voila la km 17+680, Sambata la km 18+830, Gladului la km 20+300, Stramba la km 21+650, Caselor la km 23+260, Cranjului la km 24+435, Vistea la km 25+400, Corbul Vistea la km 28+470, Corbul Ucea la km 28+995, Ucea la km 31+335. Vecinatatea lacurilor de acumulare Vistea, Arpasu, Scorei, creeaza probleme majore in volume de lucrari de arta. Traversarea CF 200 de drumurile locale existente la km 16+910, km 23+065, km 29+250, km 31+710, km 35+010 se poate face cu declivitati mari, datorita distantei foarte mici intre drumul expres si calea ferata (7-8%.) Dupa localitatea Carta, drumul expres pastreaza amplasamentul paralel cu CF 200, la sud de raul Olt, pana la km 58+000. Curbele in plan au raze cuprinse intre 2000 m 4000 m. Si pe acest sector sunt intersectii cu drumuri locale greu de rezolvat datorita vecinatatii CF 200. Acestea sunt amplasate la km 45+230 cu DC 50, km 48+010, km 48+950, km 49+330, km 51+850. Pe acest sector se traverseaza, paraurile Balea la km 39+540, Opatu la km 41+750, Scoreiu la km 44+560, prumbacul la km 49+925, Racovicioara la km 53+100. Si pe acest sector lacurile de acumulare Avrig si Racovita impun masuri speciale de consolidari si drenaje. In nord vestul localitatii Avrig la km 57+770 drumul expres traverseaza DN 1.
101
La aceasta traversare se proiecteaza un nod rutier. Traversarea lui DN 1, se realizeaza pe un aliniament amplasat la sud de localitatea Bradu. Pe acest aliniament este prevazut podul peste raul Olt si doua poduri peste bratele lacurilor de acumulare Racovita. Localitatea Bradu se ocoleste pe la sud cu o curba in plan cu raza de 2000 m, dupa care cu o curba stanga cu raza de 1063 m si o contracurba dreapta cu raza de 2000 m drumul expres traverseaza dealul Hula Bradului in vecinatatea DN 1, pe care il supratraverseaza la km 62+480 cu un pasaj de 83 m lungime. Pana la km 59+800 cand se intra pe un traseu de acces la dealul Hula Bradului declivitatile profilului longitudinal sunt de minim 0,3% si de maxim 1,0%. Urcusul pe dealul Hula Bradului se realizeaza la o declivitate de 4% pe o lungime de cca 2 km. Coborarea din dealul Hula Bradului in Valea Cibinului se realizeaza la o declivitate de 2,72%. La km 64+840 drumul expres traverseaza raul Cibin cu un pod de 99 m deschidere. Drumul national DN 1 si CF 200 sunt traversate in plan cu o raza dreapta de 4100 m. Traseul drumului expres se racordeaza la km 73+700la pasajul peste DN 1 apartinand variantei de autostrada de ocolire a municipiului Sibiu, parte integranta a Coridorului 4. Lungimea totala a alternativei 3 este de 73,7 km. Alternativa 0 si impactul prognozat Alternativa 0 este situatia in care proiectul de investitie Drum expres Sibiu Fagaras nu se va realiza. Impactul prognozat pentru aceasta alternativa va fi unul negativ din urmatoarele considerente: - cresterea poluarii aerului si a nivelului de zgomot datorita congestionarii traficului pe actualele retele rutiere
102
- acces limitat al populatiei la actualele retele rutiere - neintegrarea in retelele de transport trans-europene - lipsa unor conditii de circulatie normale si in limite de siguranta - ingreunarea dezvoltarii activitatilor economice si turistice existente si viitoare 3. Justificarea variantei propuse in comparatie cu celelalte alternative studiate Analizand cele trei variante propuse din punct de vedere al protectiei mediului, arii protejate, utilizarii terenurilor, functional, economic si social se poate selecta varianta finala de realizare a drumului expres Sibiu-Fagaras. Pe baza celor prezentate mai sus, se constata ca alternativa 1 Rosie prezinta cele mai multe avantaje. Aceasta alternativa este optima pentru atractia si fluidizarea traficului conducand la reducerea emisiilor de poluanti in aer si la reducerea nivelului de zgomot, are cea mica lungime motiv pentru care vor fi ocupate cele mici suprafete de teren, nu afecteaza zona lacurilor de acumulare care ar putea genera impurificari si modificari ale biotopurilor, restabileste cele mai multe legaturile intre asezari, ofera conditii de siguranta circulatiei, necesita cele mai mici costuri de realizare a investitiei. 4. Justificarea alternativei propuse, cu referire la studiile de trafic efectuate in special in zonele unde sunt prevazute noduri rutiere Pentru a evidentia cu cat va scadea traficul dupa executia drumului expres SibiuFagaras, se poate analiza comparativ traficul total fara drum expres pe DN 1 si traficul total cu drum expres pe DN 1, la nivelul anului 2025. (tabelul nr. 11). Conform comparatiei dintre traficul total fara drum expres si traficul total cu drum expres pe DN1 la nivelul anului 2025, se poate constata ca traficul va scadea cu procente cuprinse intre 49% si 70%, conducand implicit la reducerea substantiala a noxelor si nivelului de zgomot.
103
Tabelul nr. 11 Analiza comparativa dintre traficul total fara drum expres si traficul total cu drum expres la nivelul anului 2025 Sectiunea Trafic total cu drum expres Autostrada Transilvania-Fagaras Fagaras-Nod rutier Cartisoara Nod rutier CartisoaraNod rutier Vestem Nod rutier VestemSibiu 8818 17366 49,22 3656 12185 69,99 4807 13336 63,95 3767 Trafic total fara drum expres 11210 % cu care va scadea traficul pe DN1 66,39
104
1.11.
INFORMAII DESPRE DOC UMENTELE / REGLEMENT RILE EXISTENTE PRIVIND PLANIFICAREA / AMENAJAREA TERITORIAL N ZONA AMPLASAMENTULUI PROIECTULUI
1. Modul de incadrare in planurile d urbanism si amenajarea terit riului, e o incadrarea in alte scheme de amenajare sau programe speciale. Incadrarea in alte scheme de amenajare sau programe speciale Legea nr. 363/2006 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului National Sectiunea 1 Retele de Transport, prevede constructia unei autostrazi pe relatia Sibiu (Vestem) Fagaras, parte a retelei Trans Europene de Transport (TEN-T). Lucrarile aferente directiilor de dezvoltare (inclusiv drumul expres Sibiu Fagaras), prevazute in legea nr. 363/2006 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national Sectiunea I Retele de transport, sunt de interes national si constituie cauza de utilitate publica. Conform prevederilor Legii nr. 363/2006, art. 4, alin. 1, 3 specificatiile Planului de amenajare a teritoriului national Sectiunea I Retele de transport sunt obligatorii si se aplica in amenajarea teritoriului judetelor, municipiilor, oraselor sau comunelor, dupa caz. Exproprierea pentru cauza de utilitate publica, ocuparea terenurilor si scoaterea din circuitul agricol si din circuitul silvic se fac potrivit legii. Modul de incadrare in planurile de urbanism si amenajarea teritoriului Traseul drumului expres Sibiu Fagaras este inclus in Planul de Amenajarea Teritoriului Judetean Sibiu, conform prevederilor Hotararii Consiliului Judetean Sibiu nr. 41/2007 privind aprobarea Planului de Amenajarea Teritoriului Judetean, precum si in Planul Urbanistic General Sibiu. Pe baza prevederilor PATJ Sibiu si a Normelor metodologice aprobate prin OMTCT nr. 1430/2005 de aplicare a Legii nr. 50/1991 cu modificarile si completarile ulterioare, art . 57, si a prevederilor Legii nr. 18/1991 cu modificarile si completarile ulterioare in extravilan se pot autoriza construirea de retele magistrale, cai de comunicatii, infrastructura. De asemenea, pe teritoriul judetului Brasov, solutiile privind traseul drumului expres Sibiu-Fagaras sunt corelate cu prevederile Planului de Amenajarea Teritoriului Judetean Brasov -
105
Sectiunea Cai de Comunicatie, precum si cu prevederile Planului Urbanistic General Brasov. 2. Relatia proiectului propus cu alte proiecte existente sau planificate si cumularea efectelor acestuia cu alte proiecte existente/propuse Datorita procesului de urbanizare si activitatilor socio-economice din zonele urbane rezulta cresterea necesitatilor de transporturi de bunuri si persoane. Pentru a se realiza satisfacerea necesitatilor de deplasare in conditii de siguranta, rapiditate, confort, economicitate si protectie a mediului inconjurator sunt necesare proiecte de investitii precum Drum Expres Sibiu-Fagaras. Guvernul Romaniei desfasoara un program de dezvoltare a retelei rutiere rapide din Romania. Acest program cuprinde constructia unei cai rutiere rapide (drum expres) intre Sibiu (Vestem) si Fagaras, care va lega cele doua mari magistrale autostradale orientate pe directia Vest-Est: Bors-Bucuresti si Coridorul IV, Nadlac Bucuresti Constanta. Drumul expres Sibiu (Vestem) Fagaras va functiona ca o legatura Vest-Est intre cele doua magistrale, facilitand traficul de pe urmatoarele relatii: Zona de Nord Vest a tarii si Europa de Nord pe de o parte si zona de Sud a tarii (Oltenia) si Balcanii pe de alta parte Zona de vest a tarii (Banat) si zona de centru si Est a tarii (directia Targu Mures Iasi) Efectele rezultate ca urmare a construirii drumului expres Sibiu Fagaras constau in faptul ca, acest drum va reprezenta o legatura rapida intre cele doua mari centre urbane ale zonei centrale a Transilvaniei, respectiv Brasov si Sibiu, va realiza integrarea in retele de transport trans-europene, va descongestiona si asigura siguranta traficului, va conduce la rentabilitate si dezvoltare zonala.
106
107
3. Alte activitati sau proiecte care pot aparea ca urmare a implementarii proiectului propus, atat in perioada de construire, cat si dupa executarea proiectului Perioada de constructie In timpul perioadei de constructie, drumul expres Sibiu Fagaras va avea un impact pozitiv asupra dezvoltarii economice a zonei, prin crearea de noi activitati, precum: statii pentru producerea de mixturi asfalice si ciment, statii pentru producerea de emulsii bituminoase, statii pentru sortarea agregatelor naturale, statii de intretinere a utilajelor si mijloacelor de transport, birouri. Dezvoltarea de noi activitati va conduce la cresterea numarului de locuri de munca, deci la atragerea populatiei in zona, precum si dezvoltarea comertului. Perioada de operare In timpul perioadei de operare a drumului expres Sibiu Fagaras, conform prevederilor planurilor de amenajarea teritoriilor judetene Sibiu si Brasov, planurilor urbanistice generale, planului de dezvoltare al regiunii Centru in vecinatatea drumului urmeaza sa fie realizate noi investitii, precum: zone locuite, constructii industriale, baze sportive, baze de agrement, servicii. De asemenea, prin implementarea proiectului propus se va facilita accesul la terenurile arabile, se vor extinde localitatile urbane si rurale, se vor realiza noi trasee rutiere care sa faca legaturi intre zonele istorice si culturale, se va dezvolta turismul in vecinatatea drumului expres datorita potentialului turistic si agroturistic ridicat. 4. Folosinta actuala si cea planificata a terenurilor, atat pe amplasament cat si pe zonele adiacente acestora Pentru proiectul de investii Drum expres Fagaras-Sibiu a fost emis de Consiliul judetean Sibiu certificatul de urbanism cu nr. 494/III-A-3/06.09.2007 si de Consiliul Judetean Brasov certificatul de urbanism cu nr. 255/14.09.2007. Pe teritoriul judetului Sibiu, terenul aferent drumului expres este situat in extravilanul localitatilor Arpasu de Jos, Cirta, Cirtisoara, Sarata, Porumbacu de Sus, Avrig, Bradu, Vestem, Selimber, proprietatea unor persoane fizice, juridice, domeniu public de interes local, judetean, national.
108
Pe arealul judetului Brasov, terenurile afectate de lucrari sunt situate pe teritoriile administrative ale Municipiului Fagaras, precum si ale comunelor: Mandra, Beclean, Voila, Dragus, Vistea, Ucea, in extravilan. Folosinta actuala a terenurilor, atat pe amplasament, cat si pe zonele adiacente acestora este teren agricol pentru suprafata aferenta necesara construirii drumului expres pe teritoriul judetului Sibiu, respectiv de domeniu public, terenuri agricole si neproductive pentru suprafata aferenta judetului Brasov. Destinatia terenului stabilita dupa efectuarea investitiei va fi urmatoarea: Etapa I Drum Expres Etapa II Autostrada.
De asemenea, folosinta planificata a terenurilor din vecinatatea drumului expres, conform prevederilor planurilor de amenajarea teritoriilor judetene Brasov si Sibiu, precum si prevederilor altor planuri de dezvoltare regionala, va fi reprezentata de investitii, precum: zone locuite, constructii industriale, baze sportive, baze de agrement, servicii. 5. Impactul asupra arealelor afectate de proiect avand in vedere folosinta actuala a terenului Datorita faptului ca, traseul drumului expres Sibiu Fagaras se suprapune pe terenuri agricole neproductive, rezulta ca impactul asupra arealelor afectate de proiect avand in vedere folosinta actuala a terenului va fi minim. In acest sens, impactul rezultat ca urmare a construirii drumului expres se manifesta prin izolarea terenurilor agricole. Pentru minimizarea acestui impact, in proiect au fost prevazute un numar de 91 de podete, din care: 23 cu lumina de 2m 21 cu lumina de 3m 10 cu lumina de 4m 37 cu lumina de 5m,
precum si un numar de 51 de poduri, viaducte si pasaje. Aceste podete au ca scop asigurarea subtraversarii drumului expres de catre mijloacele de transport agricole si a faunei existente. Ca si impact pozitiv asupra arealelor afectate de proiect, au fost prevazute in proiect modalitati pentru restabirea legaturile rutiere existente.
109
1.12.
INFORMAII DESPRE MO DALITILE PROPUSE CONECTAREA LA INFRASTRUCTURA EXISTENT

Restabilirea legaturilor rutiere Drum comunal 67
PNTRU E
Acest drum asigura legatura rutiera din DN 1, cu localitatea Rausor, debusand in DJ 104 B la km 4+625. La km 4+500 DC 67 este intersectat de drumul expres. Pentru a nu se proiecta un pasaj suplimentar peste drumul expres, de la km 4+100 pe DC 67 a fost proiectata o deviere a acestuia spre dreapta, cu o raza in plan de 240 m, urmata de un aliniament de 175 m cu care se realizeaza racordarea lui DC 67 cu DJ 104 B. Drum judetean 104B
Drumul judetean 104 B, se desprinde din DN 1, in localitatea Fagaras, asigurand accesul rutier cu localitatile Ileni Hirseni. La km 4+716 pe drum expres, acesta intersecteaza DJ 104 B. Traversarea DJ 104 B peste drumul expres se realizeaza pastrand traseul existent care este in aliniament urmat de o curba contracurba cu raza de 1500 m, un aliniament de 160 m cu care se supratraverseaza drumul expres si o curba stanga cu raza de 600 m. Drumul judetean 104 C si DC 71
Drumul judetean 104 C, se desprinde din DN 1, in localitatea Fagaras, unind transportul rutier dintre localitatile Hurez si Savastreni. La iesire din localitatea Hurez din DJ 104 C se desprinde spre vest sud DC 71 care duce tot in localitatea Savastreni, avand o ramificatie directa cu localitatea Iasi, dar si o legatura spre Iasi din Savastreni. Pentru a nu se realiza doua pasaje peste drumul expres la o distanta de 300 m intre ele, dupa intersectia DC 71 cu drumul expres, drumul comunal se deviaza pe langa drumul expres si se racordeaza la DJ 104 C. Drumul comunal 75
110
Drumul comunal 75 se desprinde din DN 1 la vest de localitatea Beclean, asigurand legatura rutiera cu localitatile Luta, Ludisor, Pogoria. La km 12+240, drumul expres intersecteaza DC 75. Traversarea DC 75 peste drumul expres se realizeaza pe traseul existent care dupa un aliniament, are o curba stanga de 250 m raza, urmata de un aliniament de 115 m si o curba dreapta de 240 m raza cu care se intra peste drumul expres Drumul judetean 105 B
Drumul judetean 105 B, se desprinde din DN 1 in localitatea Sambata de Jos, asigurand legatura rutiera cu Sambata de Sus. La km 19+799, drumul expres intersecteaza DJ 105 B. Traversarea DJ 105 B peste drumul expres se realizeaza pe traseul existent care incepe cu o curba dreapta de raza 400 m urmata de o contracurba stanga de 700 m raza si un aliniament de 99 m. Dupa aliniament urmeaza o curba stanga de raza 275 m din care se intra intr-un aliniament de 120 m lungime, cu care se supratraverseaza drumul expres. Drumul comunal 80
Drumul comunal 80 vine de la localitatea Rucar, amplasata pe mal drept al raului Olt, trece raul Olt, intra in DN 1 in localitatea Oltet si se continua prin localitatea Dragus. La km 22+957 drumul expres intersecteaza DC 80. Traversarea DC 80 peste drumul expres se realizeaza pe traseul existent. Drumul comunal 78
Din DJ 103D la limita de sud a localitatii Vistea de Jos se desprinde DC 78 care asigura legatura tot cu localitatea Dragus, pentru ca in continuare DC 78 sa coboare iar spre nord pentru a intra in DJ 105 B la sud de localitatea Sambata de Jos. Drumul comunal 78 la km 21+800 al drumului expres il intersecteaza pe acesta intre pasakele de la DJ 105 B si DC 80.
111
In aceasta situatie pentru a se elimina proiectarea unui nou pasaj peste drumul expres, DC 78 a fost deviat sa treaca peste drumul expres pe pasajul de la DC 80, sa se inscrie pe partea dreapta a drumului expres inapoi la existentul DC 78, in care revine la km 21+730 al drumului expres. Drumul judetean 103 D
Drumul judetean 103 D, se desprinde din DN 1, in localitatea Vistea de Jos asigurand legatura rutiera dintre localitatea Vistea de Sus, orasul Victoria. Din localitatea Vistea de Sus se asigura legatura rutiera cu localitatea Dragus pe o lungime de 3,0 km drum local. La km 26+680 drumul expres intersecteaza DJ 103 D. Traversarea DJ 103 D peste drumul expres se realizeaza pe traseul existent. Drumul judetean 105 C
Drumul judetean 105 C, se desprinde dinDN 1 la est de localitatea Ucea de Jos asigurand legatura rutiera cu localitatea Victoria. La km 30+359 drumul expres intersecteaza DJ 105 C. Se asigura subtraversarea lui la drumul expres printr-o deschidere a pasajului CF industrial Victoria. Se amenajeaza pe existent DJ 105 C, pe o lungime de 250 m stanga si 250 m dreapta drumului expres. Drumul comunal 83
Drumul comunal 83 se desprinde din DN 1 la vest de localitatea Ucea de Jos asigurand legatura rutiera cu localitatea Ucea de Sus. La km 30+740 drumul expres intersecteaza DC 83. Se asigura subtraversarea lui la drumul expres printr-o deschidere a podului peste valea Ucea. Se amenajeaza pe existent DC 83, pe o lungime de 250 m stanga si 250 m dreapta drumului expres.
112
Drumul judetean 105 H
Drumul judetean 105 H vine de pe partea dreapta a raului Olt, intra in DN 1 la vest de localitatea Arpasu de Jos continuandu-se spre localitatea Arpasu de Sus. Drumul expres intersecteaza la km 35+700 drumul judetean 105 H. Traversarea DJ 105 H peste drumul expres se realizeaza pe traseul existent Drumul comunal 84
Drumul comunal 84 se desprinde din DJ 105 H la sud-vest de localitatea Arpasu de Jos asigurand legatura rutiera cu localitatea Cartisoara. Aceeasi legatura rutiera se poate asigura prin localitatea Arpasu de Sus cu o lungime suplimentara de 2,5 km. La km 36+340 drumul expres intersecteaza DC 84. Pentru a nu se proiecta un pasaj nou peste drumul expres la o distanta de 600 m fata de pasajul de pe DJ 105 H, drumul comunal 84 a fost relocat inainte de drumul expres cu intrare la piciorul rampei sud a pasajului DJ 105 H. Drumul judetean 105 J
Drumul judetean 105 J se desprinde din DN 1 la est de localitatea Porumbacu de Jos si asigura legatura rutiera cu localitatea Porumbacu de Sus. La km 48+060 drumul expres intersecteaza DJ 105 J. Trecerea lui DJ 105 J pe sub drumul expres se realizeaza printr-o deschidere a podului de pe drumul expres. Lucrari pe care se realizeaza restabilirea vor fi de 250 m stanga si 250 m dreapta drumului expres. Drumul judetean 105 F se desprinde din DN 1 in localitatea Avrig asigurand
Drumul judetean 105 F
legatura rutiera cu Cabana Neamtului. La km 53+243 drumul expres intersecteaza DJ 105 F.
113
Restabilirea lui DJ 105 F se face pe traseul existent Drumul national nr. 1
Traversarea dealului Carbunarilor de catre drumul expres, nu se poate realiza decat in vecinatatea sau suprapunerea cu DN 1. Sectorul de creasta este amplasat pe drumul expres intre km 61+800 km 63+700 iar pe DN 1 intre km 291+290 km 293+230. Traseul DN 1 relocat pastreaza in general traseul existent fiind amplasat pe valea Carbunarilor in imediata vecinatate dreapta a drumului expres. Drumul local pe valea Tocilelor
Drumul local din valea Tocilelor se desprinde din DN 1 la nord de localitatea Vestem si trece printr-o deschidere a viaductului proiectat pe drumul expres. Lungimea pe care se va realiza restabilirea este de 250 m stanga si 250 m dreapta drumului expres. Drumuri colectoare
Pe toata lungimea drumului expres sunt prevazute stanga dreapta acestuia drumuri colectoare, din pamant. Drumurile colectoare sunt de 3,0 m latime carosabile si sunt amplasate in spatele imprejmuirii. Drumurile colectoare vor asigura colectarea tuturor drumurilor locale neclasificate existente pe stanga dreapta drumului expres, cu conducerea lui la pasajele proiectate peste sau pe sub drumul expres. Pe drumurile comunale latimea platformei drumului este de 8,0m din care:
- 6,0 m parte carosabila incadrata cu 2x0,25m benzi de incadrare. Pe drumurile judetene latimea platformei drumului este de 8,0m, din care:
- 6,0 m parte carosabila incadrata cu 2x0,25m benzi de incadrare
114
2.
2.1.
PROCESE TEHNOLOGICE
PROCESE TEHNOLOGICE DE PRODUCIE
2.1.1. Categorii de lucrri Pentru descrierea proiectului vor fi prezentate in continuare pe grupe, categoriile de lucrari specifice obiectivului Drum Expres Sibiu-Fagaras: Lucrari de baza Calea de rulare: 1. Terasamente Scoaterea definitiva din fondul forestier a unei suprafete de 17,2 ha si defrisarea vegetatiei forestiere de pe aceasta suprafata 2. Imbracaminte rutiera Poduri si podee Amenajare albie Semnalizari si marcaje Rigole, casiuri, decantoare si drenuri Parapeti separare benzi si dirijare la poduri Parapeti flexibili, indicatoare rutiere, indicatoare cu mesaje variabile, marcaje rutiere, imprejmuire, podete pentru migrarea animalelor Panouri acustice si reflectorizante. Benzi de accelerare i decelerare. Viaducte si pasaje Noduri rutiere Parcaje si spatii de servicii
115
Lucrari de consolidare Lucrari hidrotehnice
Lucrari anexe Centru de intretinere
Lucrari auxiliare Devieri si racorduri la reteaua de drumuri existenta. Amenajare peisagistica, semnalizari puncte turistice, panouri reclame, iluminare. Sistem de apel urgenta
Procese tehnologice de productie Categoriile de lucrari necesare pentru realizarea Drumului Expres Fagaras-Sibiu sunt urmatoarele: a) Lucrari pamant Prima etapa pentru construirea drumului expres Sibiu Fagaras consta in lucrari de indepartare a straturilor superioare de pamant, transport pamant excavat catre zonele de umplere, nivelare depozite de pamant, umpluturi. Aceasta operatie se realizeaza cu utilaje precum: budozere autopropulsate pe roti sau pe senile, utilizate pentru a exercita o forta de impingere sau tragere, prin intermediul unor echipamente montate pe acestea; excavatoare, hidraulice sau cu cabluri autopropulsate pe senile sau pe roti, avand o platforma superioara capabila sa se roteasca minimum 360 grade, care excaveaza, deplaseaza si basculeaza materialul prin actiunea unei cupe de excavator atasata la un brat cu tija, sau la un brat telescopic, fara ca sasiul sau cadrul inferior sa se miste in vreun moment al ciclului masinii incarcator excavator, autopropulsat pe roti sau pe senile a crei structur portant principal este proiectat pentru a purta un mecanism de ncrcare cu cup frontal i unul de excavare cu cup invers montat n spate. Atunci cnd
116
se utilizeaz pentru excavare cu cupa invers din spate, n mod normal, maina sap sub nivelul terenului prin micri ale cupei ctre main. Cupa de excavare ridic, deplaseaz i descarc materialul n timp ce maina este staionar. Cnd este utilizat ca ncrctor, maina ncarc sau sap prin micarea ctre nainte a mainii i ridic, transport i descarc materialul. gredere autopropulsate pe roi, avnd o lam cu poziie reglabil, amplasat ntre axa fa i axa spate, care taie, deplaseaz i mprtie materialul, de obicei n scopul nivelrii terenului. incrctor autopropulsat pe pneuri sau pe enile, avnd n partea frontal montat un mecanism cu cup, structur suport i racorduri, care ncarc sau sap prin micarea de naintare a mainii i ridic, transport i descarc materialul. dumper autopropulsate pe roi sau pe enile avnd o ben deschis, care transport, descarc sau mprtie materiale. Dumperele pot fi dotate cu un dispozitiv de autoncrcare. main de compactat materialele, de exemplu umplutur de piatr spart, pmnt sau asfalt, prin aciune de rulare, batere sau vibrare a organului de lucru. Maina poate fi autopropulsat, tractat, asistat de operator pedestru, sau poate fi un echipament ataat la o main purttoare. Mainile de compactat se clasific astfel: rulouri compactoare cu operator: main de compactat autopropulsat, avnd unul sau mai multe rulouri m etalice sau pneuri; postul de lucru al operatorului este parte integrant a mainii; rulouri compactoare asistate de operat r o pedestru: main de compact t a autopropulsat, avnd unul sau mai multe rulouri metalice sau pneuri la care comenzile pentru deplasare, virare, frnare i vibrare sunt amplasate astfel nct s fie acionate de un operator care nsoete maina sau prin comand de la distan; rulouri compactoare tractate: main de compactat cu unul sau mai multe rulouri metalice sau pneuri, care nu au un sistem propriu de propulsie i la care postul de lucru al operatorului este amplasat pe maina de tractare,; plci vibratoare i maiuri vibratoare: maini de compactat la care organul activ este, de regul, o plac plan care vibreaz. Acestea sunt conduse de un operator nsoitor sau lucreaz ca echipament ataat unei maini purttoare; maiuri diesel: maini de compactat la care organul activ este, de regul, o talp plan, antrenat n micare predominant pe direcie vertical prin presiunea
117
exploziei. Maina este condus de un operator nsoitor. sprgtoare de beton i picamere portabile (indiferent de modul de acionare)
b) Lucrarile de realizare a suprastructurii drumului constau in descarcarea din camioane a balastului necesar fundatiei, compactarea acestuia cu ajutorul masinei de compactat. Urmeaza descarcarea de piatra sparta din camio ane, si de asemenea compactarea acesteia. Stratele urmatoare sunt alcatuite din mixtura asfaltica si binder de criblura. Partea superioara este alcatuita din stratul de beton asfaltic. Pentru executia lucrarilor de realizare a suprastructurii drumului se pot utiliza urmatoarele utilaje: - malaxor care prepar betonul sau mortarul, indiferent de procedeul de ncrcare, amestecare sau golire. Aceasta poate funciona intermitent s au continuu. Malaxoarele pentru beton montate pe autovehicule se numesc autobetoniere. - main pentru transportarea i aplicarea sub presiune a betonului i mortarului, care este o component a unei instalaii de pompare i aplicare prin pompare a betonului i mortarului, cu sau fr amestector; materialul este transportat la locul de punere n oper prin conducte, dispozitive de distribuie sau brae de distribuie. Pentru beton transportul materialului se realizeaz mecanic, cu pompe cu piston sau cu rotor. Pentru mortar transportul materialului se realizeaz mecanic, cu pompe cu piston, pompe cu melc, pompe cu furtun i rotor sau pneumatic, prin compresoare cu sau rar camer de aer. Aceste maini pot fi montate pe camioane, trailere sau vehicule speciale. - finisor de pavaj care este o main mobil pentru construcia drumurilor utilizat pentru aplicarea pe suprafee a straturilor de material de construcie, cum ar fi amestecurile bituminoase, betonul i pietriul. Finisorul de pavaj poate fi echipat cu o grind de netezire cu capacitate mare de compactare. - autobetonier care este un vehicul, echipat cu o ben, pentru transportul betonului gata preparat de la staia de betoane la locul de lucru; bena se poate roti att n timpul transportului ct i cnd maina staioneaz. Bena este golit la locul de lucru prin rotire. Bena poate fi acionat de la motorul vehiculului sau de la un motor auxiliar. Mixturile asfaltice si betoanele pot fi transportate de la statiile de betoane si mixturi asfaltice sau pot fi preparate in instalatii mobile pe traseul proiectat. Statiile de
118
betoane si statiile de mixturi asfaltice fixe se vor reglementa distinct din punct de vedere al protectiei mediului. c) restabilirea legaturilor rutiere existente se va realiza prin procedeele si utilaje mentionate anterior la care se poate adauga: - freza rutiera care este folosit pentru ndeprtarea materialului de pavare, utiliznd un tambur cilindric acionat de un motor, pe a crui suprafa este dispus un ansamblu de dini de frezare acionat prin rotaia cilindrului. d) santuri si canale de scurgere din prefabricate se vor realiza cu ajutorul macaralelor si excavatoarelor. Pentru construirea santurilor se poate folosi sapatorul de santuri care este o maina autopropulsat, cu operator pedestru sau ambarcat, pe enile sau pneuri, avnd montat n fa sau n spate, un echipament de excavator, proiectat n principal pentru a spa anuri printr-o funcionare continu, prin deplasarea mainii. e) podurile, podetele si viaductele se vor construi conform prevederilor standardelor in vigoare prin executia de lucrari precum: excavari, cofraje, armaturi, betonari, montare grinzi, finisaje. Aceste lucrari se pot realiza cu ajutorul utilajelor precum: macarale, vibratoare, grupuri electrogene, compresoare. Se recomanda ca Antreprenorul care executa lucrarile de realizare a drumului expres Sibiu-Fagaras sa foloseasca utilaje de constructie care sa respecte prevederile HG nr. 1756/2006 privind limitarea nivelului emisiilor de zgomot in mediu produs de echipamente destinate utilizarii in exteriorul cladirilor. Aceasta Hotarare de Guvern stabileste aplicarea standardelor referitoare la emisiile de zgomot si procedurile de evalu are a conformitatii echipamentelor destinate executiei lucrarilor de constructie in exteriorul lucrarilor. Se mentioneaza ca procesele tehnologice prezentate sunt cele utilizate in mod curent la executia autostrazilor, dar acestea pot diferi in functie de dotarea, experienta si calificarea profesionala a Antreprenorului care va castiga licitatia de executie a lucrarilor. Grafic de esalonare a lucrarilor Durata de executie a lucrarilor propusa de Beneficiar este de 24 de luni si urmeaza a se derula pe 3 ani calendaristici. Volumele de lucrari care urmeaza a fi executate vor fi:
119
anul 1 20% anul 2 50% anul 3 30 %.
Se mentioneaza ca, potrivit prevederilor contractuale Antreprenorul are obligatia de a prezenta un grafic de executie a lucrarilor care va fi negociat cu Beneficiarul lucrarii in functie de posibilitatile acestuia de a asigura terenul liber de orice sarcina. Tipurile de lucrari si operati ile componente ale acestora efectuate in
amplasamentului drumului, sunt in ordinea succesiunii lor, esalonat, urmatoarele: lucrari de defrisare: degajare de frunze si crengi, doborare arbori, scoatere cioate, debitarea, sortarea si stivuirea materialului lemnos, transport material lemnos, nivelare teren decopertarea treptata care consta in lucrari de indepartare a straturilor superioare de pamant miscarea terasamentelor sapaturi, incluzand: scarificarea pamantului, excavarea si s trangerea pamantului in gramezi, incarcarea pamantului in basculante umpluturi, incluzand: descarcarea materialului (pamant, balast), din
basculante pe patul drumului, imprastierea materialului pe drumul expres, compactarea, scarificarea straturilor pentru realizarea legaturii dintre ele, lucrari la taluze, inclusiv inierbari rigole, santuri, casiuri, drenuri suprastructura: descarcarea materialului (balast, piatra sparta, mixtura asfaltica, binder de criblura, beton asfaltic) si compactare parapeti si gard
Gropile de imprumut si excesul rezultat de la excavatia terasamentelor Potrivit masuratorilor cantitatilor care urmeaza a fi executate, bilantul cantitatilor de terasamente se prezinta dupa cum urmeaza:
120
sapatura in debleu 4.500.687 mc umplutura in rambleu 9.929.770 mc.
Din materialul de umplutura rezultat in urma sapaturii in debleu urmeaza sa fie utilizat la realizarea umpluturii in rambleu intreaga cantitate de 4.500.687 mc, fiind necesar un aport din gropile de imprumut in cantitate de 5.429.083mc. Pentru gropile de imprumut nec esare asigurarii materialului de umplutura executantul lucrarii va obtine toate acordurile si avizele necesare. Defrisarile implica scoaterea definitiva din fondul forestier a unei suprafate de 17,2 ha si defrisarea vegetatiei forestiere de pe aceasta suprafata. 1) Stabilirea exacta a suprafetei care va fi scoasa din circuitul forestier definitiv sau temporar, cu indicarea fiecarei unitati amenajistice din care face parte, respectiv cu indicarea proprietarului acesteia si prezentarea modului in care a fost stabilita suprafata pentru defrisat. Suprafata scoasa definitiv din circuitul silvic cu defrisare km 21+970 22+050, Padurea Dumbravii, cu latimi cuprinse intre 0 m si 38 m, defrisarea unei suprafete de 0,11 ha km 61+050 64+750, Padurea Bradului, cu latimi cuprinse 49 m si 130 m, defrisarea unei suprafete de 10,4 ha km 69+800 70+450, Padurea Mohu, cu latimi cuprinse intre 0 m si 80 m, defrisarea unei suprafete de 6,7 ha. Suprafata totala ce urmeaza a fi defrisata este de 17,2 ha. Este de mentionat faptul ca, in zonele impadurite, in scopul reducerii la maximum a suprafetelor afectate definitiv taluzele de debleu cu inclinarea de 1:2 au fost prevazute a se executa cu inclinarea de 5:1 prin prevederea unor lucrari de consolidare versanti (placi ancorate si ziduri de sprijin) reducandu-se suprafata afectata cu aproape 35%. Suprafata scoasa temporar din circuitul forestier Stabilirea suprafetelor, in cazul in care necesita scoaterea temporara din circuitul
121
forestier, se face de catre Antreprenorul care executa lucrarea pe baza propriilor conceptii, tehnologii si metode de lucru prezentate in ofert pentru care a Antreprenorul va intreprinde toate actiunile legale necesare ocuparii temporare. Intrucat Antreprenorul urmeaza a fi stabilit pe baza unui proces de selectie prin licitatie, aceasta suprafata urmeaza a fi stabilita ulterior de Antreprenorul desemnat castigator al licitatiei. Este de mentionat faptul ca, pentru asigurarea conditiilor de acces in lungul drumului expres dupa terminarea lucrarilor, in proiect au fost prevazute drumuri colectoare longitudinale amplasate in exteriorul imprejmurii, pe ambele parti ale drumului expres. Aceste drumuri colectoare vor putea fi utilizate de Antreprenor ca drumuri tehnologice fara a mai fi necesara defrisare suplimentara. Au fost identificate unitatile amenajistice afectate de constructia drumului expres Sibiu-Fagaras si au fost intocmite de catre administratorii acestora, respectiv Ocolul Silvic Izvorul Florii R.A., Ocolul Silvic Valea Sadului R.A., Directia Silvica BrasovOcolul Silvic Fagaras, tabele cu precizari privind caracteristicile unitatilor amenajistice, si anume : suprafata (totala, afectata, defrisata), grupa functionala, subunitatea de productie, tip de sol, tip padure, starea de sanatate a padurii, sol, expozitie, inclinare grade, altitudine, tip arboret, compozitia actuala, compozitia tel, consistenta, varsta actuala, varsta exploatarii, lucrari propuse. (Anexa IV). Toate suprafetele care urmeaza a fi defrisate apartin fondului forestier si sunt amplasate in extravilanul localitatilor pe raza ocoalelor silvice mentionate. Modul in care a fost stabilita suprafata pentru defrisat Stabilirea suprafetei necesare a fi defrisata a fost stabilita analitic prin programul de proiectare. Proiectul a fost intocmit in baza ridicarilor topografice efectuate in sistem national STEREO 70 peste care au fost suprapuse elementele geometrice ale proiectului si peste care au fost suprapuse hartile privind unitatile de productie detinute de Romsilva. Programul de proiectare are facilitati de determinare a suprafetelor de teren afectate in conformitate cu instructiunile emise de operator.
122
2) Descrierea lucrarilor specifice defrisarii cu analiza surselor de poluare, modul de afectare a fiecarui factor de mediu si protectia ecosistemelor terestre. Lucrarile specifice defrisarii pot fi grupate astfel: Impartirea parchetului in postate, extragerea arborilor, stabilirea directiei de doborare a arborilor si eliberarea locului de cadere a acestora, alegerea si amenajarea drumurilor de acces, stabilirea si amenajarea depozitului primar. Doborarea, curatarea de craci si fasonarea partiala a arborilor cu ajutorul motofierastraielor, topoarelor si tapinelor Colectarea de la cioata prin tarare a trunchiurilor, a coroanelor sectionate si a arborilor cu parti din coroana cu ajutorul tractoarelor echipate cu troliu si sapa, tapinelor si topoarelor Curatarea parchetului de resturi lemnoase, craci si depozitarea in gramezi sau siruri Fasonarea, sortarea si depozitarea masei lemnoase in depozite primare cu ajutorul motofierastraielor, topoarelor, tapinelor Transportul lemnului fasonat din depozitele primare in depozitele finale cu mijloace de transport speciale. Proiectantul stabileste numai suprafata necesara a fi defrisata. Se recomanda ca, in caietul de sarcini pentru licitatie sa fie incluse prevederi privind: - tehnologia de taiere - ordinea de taiere - directia de cadere a copacilor - scoaterea cioatelor - debitarea, sortarea si stivuirea materialului lemnos - conditiile de transport
123
- evacuarea deseurilor rezultate din defrisare - nivelarea terenului - masuri specifice de protejarea faunei si florei. Analiza surselor de poluare Aer - utilajele si mijloacele de transport utilizate pentru activitatea de defrisare, precum si transportul materialului lemnos determina o serie de polanti precum: NOx, CO, SO2, COVNM, particule in suspensie si particule sedimentabile. Apa - utilajele si mijloacele de tr ansport folosite in activitatea de defrisare sunt producatoare de noxe (NOx, CO, SO2, COVNM), particule in suspensie si particule sedimentabile care prin intermediul ploilor care spala suprafata pe care se desfasoara activitatea de defrisare se pot depune in apele de suprafata. - lucrarile de defrisare (taierea arborilor, doborarea, curatarea de craci, fasonarea, sortarea, stivuirea si depozitarea) sunt generatoare de particule solide (puberi) care se pot depune in apele de suprafata. - accidentele de circulatie in care sunt implicate mijloacele de transport a materialului lemnos rezultat ca urmare a defrisarii, reprezinta de asemenea potentiale surse de poluare a apelor. Deseuri - procesele tehnologice aferente activitatii de defrisare sunt generatoare de deseuri de natura lemnoasa (resturi de cioate, aschii, crengi, etc); deseuri metalice provenite de la executarea lucrarilor de intretinere si reparatie a utilajelor folosite la defrisarea padurii, efectuate in afara atelierelor specializate; deseuri din cauciuc reprezentate de anvelopele uzate rezultate de la mijloacele de transport utilizate la defrisare, precum si la transportul masei lemnoase; uleiuri uzate rezultate de la intretinerea si reparatiile mijloacelor tehnologice folosite in activitatea de defrisare pe suprafata ariei de defrisare; deseurile de ambalaje provenite de la piesele de schimb si materialele cu care se aprovizioneaza societatea executanta.
124
- specifice activitatii de defrisare sunt si deseurile menajere Sol - mijloacele de transport folosite in activitatea de defrisare sunt producatoare de noxe (NOx, CO, SO2, COVNM), particule in suspensie si particule sedimentabile, noxe care prin intermediul mediilor de dispersie, in special prin sedimentarea poluantilor din aer, se pot depune pe suprafata solului si conduce la modificari structurale ale profilului de sol. - prin miscarea de tarare a arborilor, scoaterea cioatelor se pot produce degradari ale solului - defectiunile tehnice ale utilajelor si mijloacelor de transport folosite in activitatea de defrisare, precum si accidentele, pot genera scurgeri de combustibili si ulei care se pot depune pe sol, conducand de asemenea la modificari structurale ale solului - deseurile rezultate din procesele tehnologice specifice defrisarii se pot depune si polua solul. Zgomot si vibratii - utilajele tehnologice si mijl acele de transport utilizate pentru realizarea o categoriilor de lucrari specifice defrisarii sunt surse generatoare de zgomot si vibratii. Conditiile de propagare a zgomotelor depind, fie de natura utilajelor si de dispunerea lor, fie de factori externi, precum: fenomene meteorologice (directia si viteza vantului, gradul de temperatura) absorbtia undelor acustice de catre sol, fenomen denumit efect de sol absobtia undelor acustice in aer, depinzand de presiune, temperatura si umiditate relativa topografia terenului vegetatie.
Se estimeaza ca nivelul de zgomot datorat functionarii mijloacelor de transport si utilajelor tehnologice specifice defrisarii, in apropierea lor, este de 70-95dB. Luand in considerare factorii mentionati anterior se poate aprecia ca nivelul de zgomot in
125
apropierea zonelor locuite se va situa sub limitele admise prevazute in STAS-ul 10009/1988, respectiv 65dB. De asemenea, vibratiile generate de mijloacele de transport si utilajele tehnologice nu sunt semnificative, astfel incat zonele locuite din vecinatatea zonelor defrisate nu vor fi afectate de catre acestea. Biodiversitatea - utilajelor si mijloacelor de transport aferente activitatii de defrisare sunt generatoare de poluanti precum NOx, SO, SO2, CO, COVNM, metale grele, pulberi si zgomot care afecteaza habitatul de padure si speciile caracteristice acestuia. - accidentele rezultate ca urmare a traficului mijloacelor de lucru pot genera scurgeri de carburanti, uleiuri care deversate pe suprafata solului afecteaza flora specifica amplasamentului. Modul de afectare a fiecarui factor de mediu Efectele prognozate in schimbarea microclimatului Urmare activitatii de defrisare microclimatul padurilor Dumbravii, Bradului si Mohu se va modifica prin crearea unui microclimat asemantor cu cel al campurilor deschise din apropiere. Aerul padurilor de foioase din padurile Dumbravii, Bradului si Mohu, contine ca in orice padure, cantitati mari de bioxid de carbon in straturile inferioare (datorita proceselor biochimice care au loc in solul umed si poros) si mai mici in stratele superioare (din cauza consumarii lui de catre frunzele arborilor). Totodata el are un continut neinsemnat de pulberi, ca urmare a rolului de filtru pe care il joaca frunzele. In functie de compozitie, varsta, consistenta si faza de vegetatie, padurile lasa sa treaca parti mai mari sau mai mici din radiatia solara globala. Pe litiera celor din regiunea analizata ajung in medie 5-15% din radiatiile solare incidente. In perioada de vegetatie, reducerea accentuata a intensitatii radiatiei solare incidente sub influenta coronamentului, face ca pe parcursul intervalelor cu bilant radiativ pozitiv, suprafata solului padurilor sa se incalzeasca mult mai slab decat cea a campului deschis. Drept consecinta, aerul de deasupra solului padurii si cel de deasupra campului deschis prezinta la randul lor diferente termice considerabile. De exemplu, la 150 cm deasupra solului diferentele termice dintre solul padurii si
126
cel situat in afara acesteia este de 20C. Distributia verticala a temperaturii aerului in padure este de asemenea deosebita de cea a campului deschis. Astfel, ziua in orele mai tarzii ale diminetii si in cele de dupa amiaza, cand pe suprafetele expuse radiatiei solare directe se instaleaza tipul de distributie normala (directa) a temperaturii, in padure se constata dimpotriva, distributia inversa, datorita faptului ca rolul suprafetei active revine in perioada de vegetatie, coronamentului, care se incalzeste excesiv. In cursul noptii si dimineata, cea mai scazuta temperatura se inregistreaza la nivelul superior al coronamentului. De la acest nivel, ea scade pe verticala, ajungand sa aiba valori maxime la suprafata litierei padurii, adica invers decat pe campul deschis. In semestrul rece, cand arborii sunt lipsiti de funze, diferentele termice intre padure si campul deschis din vecinatate sunt aproape insesizabile. Microclimatul padurilor se individualizeaza si prin valorile specifice ale umezelii aerului. Valorile mari ale evapotranspiratiei favorizeaza cresterea umezelii absolute, iar temperaturile mai coborate favorizeaza, impreuna cu cantitatile apreciabile de vapori, cresterea umezelii relative. Fenomenul cresterii umezelii aerului se accentueaza si datorita slabei intensitati a schimburilor cu straturile de aer de deasupra coronamentului, care contribuie in buna masura la mentinerea in interiorul padurii a unei mai mari cantitati din apa evaporata de solul permanent umed si din cea transpirata de frunze. Un alt parametru care contribuie la stabilirea microclimatului este reprezentat de precipitatii. Astfel, la nivelul superior al coronamentului se constata aceeasi cantitate de precipitatii ca si in campul deschis din vecinatate. La nivelul litierei insa, cantitatea de precipitatii colectata in cazul unor ploi cu intensitati diferite conduce la diferente intre padure si campul deschis. Aceasta datorita interceptiei realizate de frunzele si crengile arborilor. Valoarea interceptiei depinde, pe de o parte, de compozitia floristica, densitatea si varsta arboretului, si pe de alta parte, de cantitatea, intensitatea si felul precipitatiilor. O alta caracteristica importanta a microclimatului padurii consta in atenuarea vantului pana aproape de anulare a vitezei vantului. Circulatia locala de natura termica, generata de prezenta padurii este ziua dinspre padure spre campul incalzit excesiv si noaptea invers. Este evident ca prin activitatile de defrisare se vor produc modificari ale e
127
microclimatului local. Pentru ca impactul sa fie cat mai redus este necesar a luate masuri, precum: - limitarea la minimum a defrisarilor prin prevederea in proiect a unor lucrari de consolidare in sectiunile de debleu cu pante de 5:1 in loc de 2:3. - pentru compensarea suprafetelor defrisate se recomanda plantarea de arbusti la marginea drumului si impadurirea de terenuri in afara zonei drumului, conform cerintelor Regiei Nationala a Padurilor Romsilva. Aerul - datorita folosirii utilajelor si mijloacelor de transport a materiei lemnoase pentru realizarea defrisarii, sunt emise noxe, pulberi, emisii de hidrocarburi volatile rezultate de la manipularea combustibililor pentru aceste utilaje si mijloace de transport, al caror impact se manifesta prin reducerea capacitatii de filtrare a aerului si deci, de modificare a calitatii aerului. Apa - lucrarile specifice defrisarii prin utilajele tehnologice si mijloacele de transport sunt generatoare de particule solide si noxe care prin intermediul mediului de dispersie aer, se pot depune pe suprafata apelor, si deci pot polua mediul acvatic. - accidentele in care sunt implcate mijloacele de transport si utilajele care i transporta materialul lemnos pot conduce la poluarea mediului acvatic - datorita taierilor de padure se reduce evapotranspiratia, crestere debitul de suprafata in timpul precipitatiilor puternice, se produc viituri, creste cantitatea de sedimente in suspensie (datorita antrenarii de suspensii solide de pe sol sau maluri), se pot produce modificari importante in albiile raurilor, se pot produce modificari in alimentarea apelor subterane, in sensul reducerii cantitatii volumului de apa pluviala care ajunge in freaticul apelor subterane. Sol - taierile de padure implica scoaterea definitiva din fondul forestier si genereaza modificari structurale in profilul de sol - datorita lipsei aportului de materie organica moarta provenita din arboret va rezulta degradarea solurilor si scaderea clasei de fertilitate
128
- activitatea utilajelor si mijloacelor de transport aferente activitatii de defrisare este generatoare de poluanti care prin intermediul factorului de dispersie aer se pot depune pe suprafata solului conducand la modificari calitative ale solului. - scurgerile accidentale de la utilajele tehnologice si mijloacele de transport utilizate in activitatea de defrisare pot conduce la modificari structurale in profilul de sol, si deci la modificarea calitatii solurilor. Prezentarea situatiei eroziunii solului inainte de realizarea defrisarii si efectele prognozate in schimbarea stabilitatii terenului Din studiile geotehnice intocmite pentru proiectul Drum expres Sibiu Fagaras nu au fost identificate zone in care sa se manifeste procese de eroziunea solului. Fenomenul de eroziune de manifesta doar in perioada de construire. Taierile de padure conduc la cresterea cap acitatii de infiltrare a apei pluviale in sol, concomitent cu cresterea timpului de concentrare a apelor pluviale rezultand eroziunea accelerata a solului. De asemenea, taierile de padure determina scurgeri de suprafata mai mari conducand la cresterea incidentei alunecarilor de teren, precum si a volumului de aluviuni in suspensie. In evaluarea eroziunii solului trebuie realizata diferenta intre eroziunea naturala provocata de evenimente geografice extreme (precipitatii, vanturi, alunecari, etc.) si eroziunea generata de activitatea antropica. Eroziunea solului este determinata de relatia intre erozivitatea agentului de eroziune si erodabilitatea suprafetei solului. Aceste variabile ale erozivitatii si erodabilitatii sunt in functie de conditiile topografice si climatice specifice. Datorita amenajarilor de drumuri de acces temporare topografia locala poate fi modificata, conducand la intreruperea cailor de drenare a apelor, cu formare de noi santuri, care pot da nastere la fenomene de eroziune a terenurilor inconjuratoare. Acest impact este mai redus in zonele mai plate si mai accentuat in zonele cu pante mai mari. Pentru protejarea solului, atat inainte, cat si dupa defrisare sunt necesare respectarea mai multor masuri, masuri care vor asigura stabilitatea terenului, impiedicarea eroziunii solului, rezultand astfel un impact minim, ca de exemplu: amenajarea si curatarea periodica a sistemelor de colectare a apelor pluviale
129
care se scurg de-a lungul drumurilor de acces si dirijarea acestora prin scurgere naturala in emisar respectarea tehnologiilor de defrisare si transport al lemnului intretinerea permanenta a drumurilor de acces, tehnologice adoptarea de solutii tehnice si delimitarea corecta a amprizelor pentru a fi reduse suprafetele scoase din fondul forestier pentru reducerea la minim a despaduririi; in acest sens, pentru asigurarea conditiilor de acces in lungul drumului expres dupa terminarea lucrarilor, in proiect au fost prevazute drumuri colectoare longitudinale amplasate in exteriorul imprejmurii, pe ambele parti ale drumului expres; aceste drumuri colectoare vor putea fi utilizate de Antreprenor ca drumuri tehnologice fara a mai fi necesara defrisare suplimentarea; in zonele impadurite, in scopul reducerii la maximum a suprafetelor afectate definitiv taluzele de debleu cu inclinarea de 1:2 au fost prevazute a se executa cu inclinarea de 5:1 prin prevederea unor lucrari de consolidare versanti (placi ancorate si ziduri de sprijin) reducandu-se suprafata afectata cu aproape 35%. Dupa finalizarea constructiei drumului expres nu se vor mai inregistra fenomene de eroziunea solului, deoarece zonele decopertate vor fi amenajate cu constructia drumului propriu-zis si ampriza acestuia, iar dispozitivele de scurgere, colectare si evacuare a apelor vor conduce la evacuarea dirijata a acestora. Biodiversitate - modificarea caracteristicilor unitatilor amenajistice afectate de constructia drumului expres Sibiu-Fagaras - inlaturarea componentelor biotice de pe amplasament prin lucrarile de defrisare si disparitia in totalitate a ecosistemelor forestiere de pe aceasta suprafata. - fragmentarea habitatutului de padure prin aparitia unei bariere fizice constituite din lucrarile in lungul drumului expres, avand ca rezultat modificarea echilibrului ecosistemelor, a productivitatii ecologice si disparitia unor specii vegetale. - tulburarea vietii animalelor salbatice, libertatea de miscare fiind afectata de activitatea de defrisare - dezechilibre ale ecosistemelor prin disparitia unor specii de animale sau
130
reducerea numarului de indivizi datorita stresului - migrarea speciilor de pasari in zone indepartate de zona defrisata - migrarea speciilor de animale in zone din vecinatatea padurii Prezentarea schimbarilor pe care le implica defrisarea in raportul dintre teritoriul natural si teritoriul antropizat. In urma defrisarii pot rezulta o serie de schimbari ale teritoriului natural, si anume: fenomene de degradare a peisajului prin introducerea de elemente noi care nu se incadreaza in peisajul de padure, rezultand astfel antropizarea peisajului. schimbarea microclimatului local de padure modificarea valorii estetice a peisajului schimbarea modului de utilizarea a terenului fragmentarea habitatelor de padure cresterea suprafetei teritoriului antropizat prin scoaterea din circuitul silvic si scaderea suprafetei teritoriului natural Masuri de diminuare a impactului asupra ecosistemelor - utlizarea de utilaje si mijloace de transport silentioase, pentru a diminua zgomotul datorat activitatii de defrisare care alunga vanatul, precum si echiparea cu sisteme performante de minimizare si retinere a poluantilor in atmosfera - mentinerea functionarii la parametrii optimi proiectati si verificarea periodica a tuturor utilajelor tehnologice si mijloace de transport specifice defrisarii - stropirea drumurilor de acces, drumurilor tehnologice in vederea reducerii pulberilor sedimentabile ca urmare a activitatii de defrisare interzicerea depozitarii resturilor de material lemnos in albiile si pe malurile
cursurilor de apa - interzicerea descarcarii de deseuri lemnoase in cursuri de apa permanente sau nepermanente
131
- gestionarea corespunzatoare a deseurilor: colectarea, valorificarea si transportul deseurilor metalice, din cauciuc, uleiuri uzate si ambalaje la unitatile specializate. - executia tuturor reparatiilor utilajelor si mijloacelor de transport in ateliere specializate amplasate in afara suprafetei care urmeaza a fi defrisata - asigurarea curgerii libere in albii in timpul perioadei de executie a drumului expres - interzicerea transportului masei lemnoase defrisate pe cursurile de apa - pentru utilajele tehnologice si mijloacele de transport specifice defrisarii, asigurarea alimentarii cu combustibili la statiile de carburanti din zona pentru a se evita eventualele scurgeri de carburanti care ar putea afecta solul si apele - in cazul producerii de poluari accidentale pe perioada activitatii de defrisare se vor intreprinde masuri imediate de inlaturare a factorilor generatori de poluare de catre personalul deservit instruit anterior si vor fi anuntate autoritatile responsabile cu protectia mediului - adoptarea de solutii tehnice si delimitarea corecta a amprizelor pentru a fi reduse suprafetele scoase din fondul forestier pentru reducerea la minim a despaduririi; in acest sens in zonele impadurite, in scopul reducerii la maximum a suprafetelor afectate definitiv taluzele de debleu cu inclinarea de 1:2 au fost prevazute a se executa cu inclinarea de 5:1 prin prevederea unor lucrari de consolidare versanti (placi ancorate si ziduri de sprijin) reducandu-se suprafata afectata cu aproape 35%. - suprafetele contaminate accidental vor fi excavate, iar volumul de pamant afectat se va elimina in depozite pentru sol contaminat - adoptarea de categorii de luc rari de reconstructie ecologica in sistem compensatoriu, asa cum a fost stabilit de autoritatea silvica; pentru marirea suprafetelor acoperite cu vegetatie, se vor planta arbusti la marginea drumului, in perimetrul parcarilor, in zona gropilor de imprumut folosite si se vor impaduri terenuri in afara zonei drumului, asa cum a fost stabilit de autoritatea silvica; adoptarea de lucrari de peisagistica prin consultarea botanistilor, peisagistilor, horticultori - replantarea vegetatiei caracteristice padurii va cuprinde speciile specifice si vor fi stabilite de catre Regia Nationala a Padurilor - Romsilva
132
- alegerea unor directii de doborare a arborilor astfel incat sa nu fie afectati arborii din vecinatate - monitorizarea activitatii de defrisare, transport si depozitare a materialului lemnos prin aplicarea masurilor, precum: monitorizarea noxelor si nivelelor de zgomot rezultate in urma proceselor tehnologice si luarea de masuri precum intretinerea si repararea periodica a utilajelor tehnologice si mijloacelor de transport respectarea tehnologiilor de defrisare si transport al lemnului intretinerea permanenta a drumurilor de acces, tehnologice activitatile de alimentare cu carburanti si cele de reparatii sau intretinere a utilajelor tehnologice si mijloacelor de transport se vor efectua numai pe platforme special amenajate amenajarea si curatarea periodica a sistemelor de colectare a apelor pluviale care se scurg de-a lungul drumurilor de acces si dirijarea acestora prin scurgere naturala in emisar alte masuri de protectie a ecosistemelor care se vor impune la finalul lucrarilor de constructie a drumului expres, dupa caz.
2.2.
ACTIVITATI DE DEZAFECTARE
Traseul drumului expres Sibiu-Fagaras intersecteaza mai multe retele de instalatii, motiv pentru care este necesara mutarea si protejarea acestora. Aceste retele apartin urmatoarelor societati : Judetul Sibiu SC Apa Canal SA Sibiu SC Filiala de Distributie a Energiei Electrice Electrica Distributie Transilvania Sud S.A. Sucursala Sibiu SC Romtelecom SA Transelectrica Sibiu
133
Societatea Nationala de Transport Gaze Naturale Transgaz - SA Medias Administratia Nationala Imbunatatiri Funciare RA SC Apa Tarnavei Mari SA Serviciul de Gospodarire Avrig Judetul Brasov Compania Apa Brasov Distrigaz Sud SA Directia Regionala Nord de Distributie SC Filiala de Distributie a Energiei Electrice Distributie Transilvania Sud SA SC Romtelecom SA Societatea Nationala de Transport Gaze Naturale Transgaz SA Medias Administratia Nationala a Imbunatatirilor Funciare RA SC Apa Serv SA. Pentru fiecare retea afectata vor fi elaborate studii de specialitate in vederea mutarii si protejarii acestora, obtinandu-se avizele solicitate prin certificatele de urbanism emise pentru proiectul Drum expres Sibiu-Fagaras . Referitor la posibile constructii, mentionam ca traseul drumului expres Sibiu Fagaras nu afecteaza cladiri, motiv pentru care, ca urmare a executarii proiectului nu vor fi necesare activitati de dezafectare, cum ar fi de exemplu demolarile.
3.
DESEURI
Pentru caracterizarea deseurilor pentru proiectul Drum expres Sibiu-Fagaras este necesara prezentarea acestora atat in perioada de executie, cat si in perioada de exploatare.
3.1.1.
Surse de deseuri inerte si nepericuloase in perioada de executie Principalele surse de deseuri inerte si nepericuloase in perioada de executie sunt reprezentate de:
134
Procesele tehnologice aferente executiei drumului expres Procesele tehnologice aferente activitatii de defrisare Instalaiile de preparare a mixturilor asfaltice, instalaii de preparare a emulsiilor bituminoase, instalaii de preparare a betoanelor i instalaii de producere a agregatelor minerale
Bazele de productie si activitatile desfasurate in cadrul organizarii de santier.
Datorita surselor mentionate mai sus, rezulta o serie de deseuri, care conform H.G. nr. 856/2002 privind Evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase, Anexa 2, sunt codificate astfel: 17 deseuri din constructii 17.01. beton, caramizi, tigle si materiale ceramica 17.01.07. amestecuri de beton, caramizi, tigle si materiale ceramice 17.02 lemn, sticla si materiale plastice 17.03. amestecuri bituminoase, gudron de huila si produse gudronate 17.04 metale (inclusiv aliajele lor) 17.05 pamant (inclusiv excavat din amplasamente contaminate), pietre si deseuri de la dragare 17.06 materiale izolante si materiale de constructie cu continut de azbest 17.08 materiale de constructie pe baza de gips 17.09 alte deseuri de la constructii 02 deseuri din silvicultura 02.01.07 deseuri din exploatarea forestiera.
135
Gropile de imprumut si excesul rezultat de la excavatia terasamentelor Potrivit masuratorilor cantitatilor care urmeaza a fi executate, bilantul cantitatilor de terasamente se prezinta dupa cum urmeaza: sapatura in debleu 4.500.687 mc umplutura in rambleu 9.929.770 mc.
Din materialul de umplutura rezultat in urma sapaturii in debleu urmeaza sa fie utilizat la realizarea umpluturii in rambleu intreaga cantitate de 4.500.687 mc, fiind necesar un aport din gropile de imprumut in cantitate de 5.429.083mc. Pentru gropile de imprumut nec esare asigurarii materialului de umplutura executantul lucrarii va obtine toate acordurile si avizele necesare. Constructorul are obligatia, conform prevederilor H.G. nr. 856/2002 sa realizeze o evidenta lunara a gestiunii deseurilor, respectiv producerii, stocarii provizorii, tratarii si transportului, reciclarii si depozitarii definitive a deseurilor.
3.1.2.
Masuri de reducere a generarii de deseuri inerte si nepericuloase Pentru prevenirea si reducerea cantitatilor de deseuri inerte si nepericuloase in perioada de executie a drumului expres vor fi luate o serie de masuri, precum: Utilizarea de utilaje si mijloace de transport performante care sa conduca la un consum minim de carburanti Utilizarea de tehnologii care sa conduca la un consum cat mai mic de materii prime si de energie Utilizarea celor mai moderne tehnologii de producere a betoanelor si respectarea ultimelor standarde de protectie a mediului inconjurator care sa conduca la reciclarea reziduurilor de beton proaspat. (statii de betoane ecologice). Apele uzate rezultate de la organizarea de santier este necesar a fi colectate si epurate, iar namolurile rezultate epurate transportate catre cele mai apropiate statii de epurare.
136
3.1.3.
Surse de deseuri toxice si periculoase Principalele surse de deseuri inerte si nepericuloase in perioada de executie sunt reprezentate de: Utilajele de constructie prin noxe produse de arderea de carburanti, lubrefianti si acid sulfuric (pentru baterii) Marcajul rutier prin vopseaua folosita.
Datorita surselor mentionate mai sus, rezulta o serie de deseuri, care conform H.G. nr. 856/2002 privind Evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase, Anexa 2 sunt codificate astfel: 08 deseuri de la utilizarea vopselelor 08.01.11 deseuri de vopsele cu continut de solventi organici sau alte substante periculoase 13 deseuri uleioase si deseuri de combustibili lichizi 13.02.07 uleiuri de motor, de transmisie si de ungere usor biodegradabile 13.07.01. ulei combustibil si combustibil diesel 13.07.02. benzina 13.07.03 alti combustibili (inclusiv amestecuri).
Constructorul are obligatia, conform prevederilor H.G. nr. 856/2002 sa realizeze o evidenta lunara a gestiunii deseurilor, respectiv producerii, stocarii provizorii, tratarii si transportului, reciclarii si depozitarii definitive a deseurilor.
3.1.4.
Masuri de reducere a generarii de deseuri toxice si periculoase Pentru prevenirea si reducerea cantitatilor de deseuri toxice si periculoase in perioada de executie a drumului expres vor fi luate o serie de masuri, precum: Impunerea prin caietele de sarcini a obligativitatii Antreprenorului, de a utiliza echipamente si mijloace de transport moderne, cu emisii reduse de poluanti
137
Intretinerea utilajelor si mijloacelor de transport in stare buna de functionare avand reviziile tehnice si sch imburile de ulei efectuate in ateliere specializate.
Schimbul si intretinerea de acumulatori va fi efectuat de asemenea in ateliere specializate.
Vopseaua folosita la marcajele rutiere va fi depozitata in recipienti etansi si descarcata cu dispozitive speciale. Recipienti goliti vor fi restituiti producatorilor sau distribuitorilor.
3.1.5.
Surse de deseuri inerte si nepericuloase in perioada de exploatare Sursele de deseuri inerte si n epericuloase in perioada de exploatare sunt reprezentate de: Traficul rutier generator de deseuri, deseuri care se vor identifica la marginea drumului expres Sibiu-Fagaras Spatiile de servicii Statiile de alimentare cu carburanti Instalatiile de epurare a apelor pluviale care spala platforma drumului expres
3.1.6.
Masuri de reducere a generarii de deseuri inerte si nepericuloase In perioada de operare a drumului expres Sibiu-Fagaras se impun cateva masuri pentru prevenirea si reducerea cantitatii de deseuri inerte si nepericuloase: Educarea si constientizarea participantilor la trafic de a pastra curatenia la marginea drumului expres Instituirea de personal administrativ care sa monitorizeze s tarea de curatenie a drumului si care sa aplice sanctiuni in caz de nerespectare a regulilor impuse Apele pluviale care spala poluanti depusi pe platforma drumului expres este necesar a fi colectate si epur te, iar namolurile rezultate epurate a
138
transportate catre cele mai apropiate statii de epurare. Administratorul drumului expres trebuie sa incheie contracte cu unitati specializate de salubritate in vederea colectarii, transportului, depozitarii si eliminarii deseurilor.
3.1.7.
Surse de deseuri toxice si periculoase Principalele surse generatoare de deseuri toxice si periculoase in perioada de operare a drumului expres Sibiu-Fagaras sunt reprezentate de: Traficul rutier care genereaza ca si deseuri periculoase motorina, benzina, uleiuri, vaselina Lucrarile de intretinere a drumului expres prin generare de deseuri periculoase precum lacuri, vopsele si diluanti. Statii de alimentare cu carburanti Instalatiile de epurare a apelor pluviale care spala platforma drumului expres
3.1.8.
Masuri de reducere a generarii de deseuri toxice si periculoase Principalele masuri de reducere a generarii de deseuri toxice si periculoase in perioada de operare a drumului expres Sibiu-Fagaras sunt urmatoarele: Mentinerea in stare de buna functionare a traseului drumului expres, astfel incat sa se asigure functionarea la regim constant a autovehiculelor care tranziteaza traseul Instruirea personalului angajat al unitatilor specializate in lucrarile de intretinere si reparatii ale drumului pentru a fi evitate problemele in timpul manipularii si utilizarii vopselelor, lacurilor si diluantilor. Intretinerea utilajelor si mijloacelor de transport in stare buna de functionare avand reviziile tehnice efectuate la termenele corespunzatoare si schimburile de ulei efectuate in ateliere specializate.
139
3.1.9.
Gospodarirea deseurilor Modul de gospodarire a deseurilor in perioada de constructie se prezinta in felul urmator: 1. deseuri menajere colectarea se va face pe baza de contract in pubele metalice amplasate pe platforme betonate. Acestea vor fi transportate la depozitele de deseuri sau la statiile de transfer ale localitatilor. Vor fi pastrate evidente cu cantitatile predate in conformitate cu prevederile HG nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor, cu modificarile si completarile ulterioare 2. deseuri metalice colectarea se va face pe platorme betonate si f valorificate pe baza de contract cu autoritatile specializate. Vor fi pastrate evidente cu ca ntitatile valorificate in conformitate cu prevederile OUG nr. 16/2001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclate, aprobata prin Legea nr. 456/2001, cu modificarile si completarile ulterioare 3. deseuri materiale de constructii colectarea pe platforme speciale si valorificarea prin utilizarea la infrastructura drumurilor 4. slamuri petroliere colectare in recipienti metalici etansi si predati la autoritatile specializate in vederea valorificarii acestora prin reciclare Vor fi tinute evidente cu cantitatile valorificate in conformitate cu prevederile HG 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate. 5. deseuri lemn colectate selectiv si refolos irea acestora functie de dimensiuni si necesitate 6. acumulatori uzati colectare in spatii special amenajate si predate unitatilor specializate si valorificare prin reciclare Vor fi pastrate evidente cu cantitatile valorificate conform prevederilor HG nr. 1057/2001 7. anvelope uzate - colectare in spatii special amenajate si predate unitatilor specializate si valorificare prin reciclare
140
8. namol colectat de la decantoare vidanjarea periodica si transport la statii de epurare in vederea tratarii si valorificarii in agricultura. Vor fi pastrate evidente cu cantitatile vidanjate si locul de descarcare pentru a evita deversarea necontrolata pe terenurile adiacente si emisari in conformitate cu prevederile Ord. 708/2004 utilizeaza namoluri de epurare in agricultura 9. hartie colectare selectiva Vor fi pastrate evidente cu cantitatile valorificate conform prevederilor HG nr. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor si a deseurilor de ambalaje, cu modificarile si completarile ulterioare. referitoare la aprobare a Normelor tehnice privind protectia mediului si in special a solurilor cand se
4.
IMPACTUL ACESTUIA
ASUPRA
MEDIULUI
SI
MASURI
DE
REDUCE E R
4.1.
APA
4.1.1. Apele subterane Apa subterana este prezenta sub forma de acvifer cu nivel liber, cantonata de obicei in stratele predominant necoezive. A fost interceptata de forajele geotehnice la adancimi in general mai mari de 1m (in zonele de aliniament), iar in apropierea vailor cu apa (zonele in care sunt proiectate poduri) nivelul apei subterane este in interdependenta cu cel al apelor de suprafata.
4.1.1.1.
Calitatea actual a apelor subterane freatice Conform datelor cuprinse in raportul anual al factorilor de mediu pentru judetul Sibiu, in anul 2006, in arealul supus prezentului raport, activitatea de monitorizare a calitatii apelor freatice a constat in monitoringul starii cantitative a apelor subterane si monitoringul starii chimice a apelor. Pentru starea cantitativa, valorile nivelelor piezometrice au fost influentate de cantitatea de precipitatii inregistrata in bazinele de colectare, precum si legatura intre nivele si raurile in care debuseaza. Referitor la starea cantitativa a apelor
141
subterane, nu au fost determinate situatii in care acestea sa fie la risc. Din punct de vedere a calitatii apelor subterane freatice, au fost efectuate mai multe pompari de apa din forajele retelei hidrogeologice. Pe baza datelor prelucrate in urma monitorizarii parametrilor fizico-chimici, conform prevederilor Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, modificata si completata prin Legea nr. 311/2004, au rezultat depasiri ale concentratiilor maxime admise la urmatorii indicatori: pH (Avrig), NH4 (Porumbacu de Jos), Fe 2+/3+ (Porumbacu de Jos), Mn2+ (Sibiu, Avrig), Pb2+ (Selimber), duritate totala (Porumbacu de Jos, Arpasu de Jos). Pentru arealul judetului Brasov, in urma analizelor efectuate, calitatea apelor subterane freatice s-a incadrat in prevederile Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, modificata si completata prin Legea nr. 311/2004 cu urmatoarele exceptii: zona Fagaras au fost inregistrate depasiri la urmatorii parametrii fizicochimici: pH, CCO-Mn, azotati, duritate totala, precum si zona Ucea cu depasiri la indicatorul CCO-Mn.
4.1.1.2.
Calitatea apelor subterane din zon Din forajele executate in zonele unde sint proiectate structuri au fost prelevate de catre Arcadis Eurometudes S.A. probe de apa subterana. Calitatea apelor subterane n amplasamentul drumului studiat se poate evidenia pe baza analizelor de laborator efectuate de PROED S.A. Examinnd datele analizelor efectuate privind calitatea apelor subterane constatm c toi parametrii urmrii se ncadreaz n Legea 311/2004 pentru modificarea si completarea Legii 458/2002 privind calitatea apei potabile.
4.1.2. Informatii de baza despre corpurile de apa de suprafata
4.1.2.1.
Date generale Reteaua hidrografica a zonei cercetate este dominata de raul Olt (in Depresiunea Fagaras are panta medie de 1 si se prezinta ca o salba de lacuri de acumulare). Acesta colecteaza pe partea stanga afluenti cu izvoare in M-tii Fagaras, scurti dar vijeliosi, dispusi paralel : Berivoi (S=86km2, L=29km), Racovita, Savastreni, Netotul, Breaza (S=73km2, L=30km), Sambata, Vistea(S=42km2,
142
L=22km), Ucea (S=39km2, L=22km), Arpas, Balea, Scoreiu, Porumbacu, Avrig). Densitatea retelei hidrografice are cea mai mare valoare pe versantul nordic al Mtilor Fagaras, ajungand la 1.4km/km2, acesti afluentii ai Oltului de pe partea stanga fiind foarte bogati in apa . Debitele maxime cu probabilitatea de depasire de 1% (o data la 100 de ani) variaza de-a lungul Oltului intre 1560 m3/s (la Fagaras), 2000 m3/s (aval de Ucea-limita de judet) si 2600 m3/s la iesirea din judetul Sibiu. In Depresiunea Sibiului, hidrologia zonei este tributara raului Cibin (afluent al
Oltului) care prezinta o panta de 1 2.5 si un debit mediu multianual (in sectiunea de confluenta cu Oltul) de cca. 15.5 m3/s, aportul cel mai important datorandu-se raurilor Hartibaciu (3.3 m3/s) si Sadu (4.4m3/s). Debitul maxim cu probabilitate de depasire de 1% in aceeasi sectiune a fost evaluat la 800 m3/s.
4.1.2.2.
Calitatea apelor de suprafa Pe baza raportului anual al factorilor de mediu pentru judetul Brasov, in anul 2006, apele de suprafata au incadrate in clase de calitate, in conformitate cu prevederile Ord. nr. 161/2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calitatii apelor de suprafata in vederea stabilirii starii ecologice a corpurilor de apa. Astfel, sectiunea Racovita amonte de confluenta contracanal Acumulare Voila s-a incadrat in clasa a II-a de calitate, fata de clasa a IV-a in anul 2005, deci calitatea apei a fost imbunatatita. Starea calitatii paraului Racovita amonte confluenta Contracanal Acumulare Voila este determinata de evacuarile de ape uzate neepurate sau insuficient epurate de pe platforma urmatoarelor societati: SC Nitrocontrol SA Fagaras, SC Nitrofertilizer SA Fagaras, SC Nitroexplosives SA Fagaras, Uzina de Produse Speciale Fagaras. Ucea, Breaza si Vistea amonte priza Viromet Victoria, s-au incadrat din punct de vedere fizico-chimic la clasa I de calitate. Corbu Ucei amonte confluenta Olt s-a incadrat in clasa de calitate a II-a in anul 2006, fata de clasa a IV-a de calitate in anul 2005, deci calitatea apelor s-a imbunatatit. Pentru judetul Sibiu, calitatea apelor de suprafata a fost urmatoarea: clasa generala de calitate a II-a pentru raul Olt (sectiunile Sebes Olt, Baita), pentru raul Cibin
143
(sectiunea amonte Sibiu), pentru raul Avrig (sectiunea aval Avrig). Acumularea Arpas n cele 4 campanii efectuate n cursul anului 2006 volumul n lac a fost relativ constant (7 milioane mc.) Regimul termic al apei n lac evideniaz circulaia apei n toate perioadele de prelevare. Transparena a oscilat ntre 40 cm n lunile mai-iulie i 90 cm n luna septembrie, ceea ce a fcut ca zona fotic s oscileze ntre 1,4 m3,2 m, favoriznd dezvoltarea masiv a biomasei. Condiiile hidromorfologice ale lacului (adncime redus, suprafa ntins i grad de nsorire ridicat pe perioada verii) ca i prezena nutrienilor n cantitate suficient au determinat dezvoltarea excesiv a unei biocenoze fitoplanctonice dominate de diatomee, cianoficee i cloroficee. Parametrii caracteristici n aprecierea strii trofice a lacului biomasa fitoplanctonica medie 8.97 mg/l, concentraia medie a fosforului total 0.1215 mg P/l i cea a azoului total de 2.077 mg/l indic ncadrarea lacului n stadiul hipertrof. Lacul de acumulare Vitea Lacul de acumulare Vitea situat la 2 km amonte de loc Vitea de Jos, proprietare a S.C. ELECTRICA S.A. se afl n administrarea Sucursalei Hidrocentrale Rmnicul Vlcea, fiind pus n funciune n anul 1989. C.H.E. Vitea este amplasata pe rul Olt, fiind situat ntre C.H.E Voila, n amonte i C.H.E. Arpau, n aval. . Caracteristicile centralei sunt: puterea instalat = 14,2 MW, numr turbine = 2, debit instalat = 180 mc/s, cderea net de calcul 8,90 m, producia de energie n anul mediu = 33,3 GWh. Alimentarea lacului se face din debitul defluent al acumulrii Voila, precum i din canalul colector lateral (Berivoi, Svstreni, Dridif, Breaza i Smbta). Suprafaa lacului la NNR este de 176,00 ha iar volumul lacului la NNR este de 4,80 mil.mc la un nivel de 413,50 m.d.M.B. Nivelul minim de exploatare este de 412,50 m. Producia de energie variaz de la an la an, funcie de caracterul hidrologic al anului respectiv. n anul 2006 debitul mediu turbinat a fost de 73,9 mc/s, acesta variind ntre 15,0 mc/s n 31.XII i 178 mc/s n luna aprilie, volumul total de ap turbinat fiind de 2.456,4 mil.mc. Anul 2006 s-a caracterizat printr-un regim slab n precipitaii (S anual = 552,7 mm, precipitaii nregistrate la Staia meteorologic Fgra) ceea ce a condus la deversarea din lac a unui volum anual de 157,68 mil.mc, debitul maxim deversat fiind de 180 mc/s nregistrat n data 4 aprilie. n cursul anului 2006 nivelul din lac a variat ntre 412,14 m nregistrat n
144
3.I(2) corespunztor unui volum de 3,239 mil.mc i 413,58 m n data de 6 III corespunztor unui volum de 4,440 mil.mc. Debitul afluent mediu anual a fost de 79,0 mc/s acesta variind ntre 336 mc/s nregistrat n 4 mai i 15,0 mc/s nregistrat n 26 ianuarie. n cursul anului 2006, SGA Braov, prin laboratorul propriu, a urmrit calitatea apei n lac, prin analize fizico-chimice i biologice n patru campanii sezoniere (mai, iulie, septembrie i noiembrie). Recoltarile s-au facut n 4 seciuni de control, obinnduse urmtoarele ncadrri:baraj suprafa, s-a ncadrat la clasa II de calitate, datorit nutrienilor; baraj mijloc zona fotic, s-a ncadrat la clasa II de calitate, datorit nutrienilor; baraj limit zona fotic, s-a ncadrat la clasa II de calitate, datorit regimului de oxigen, nutrienilor i fenolilor; coad lac suprafa, s-a ncadrat la clasa II de calitate, datorit regimului de oxigen, nutrienilor, poluanilor de origine natural (fier i mangan) i fenolilor. Global, apa acumulrii Vitea s-a ncadrat la clasa II de calitate. Coninutul n azot mineral total, care a variat ntre 1,7245 mg/l valoare minim determinat n luna mai i 2,3 54 mg/l valoare maxim determinat n luna septembrie, ncadreaz acumularea la clasa hipertrof la toate seciunile supravegheate. Variaia coninutului n fosfor ntre 0,137 mg/l valoare minim determinat n luna mai i 0,217 mg/l valoare determinat n luna noiembrie, ncadreaz apa acumulrii la clasa hipertrof la toate seciunile supravegheate.
4.1.3. Zone inundabile de pe traseul pro iectului care pot afecta const uctia si r functionarea acestuia Conform documentatiilor tehnice pentru obtinerea avizelor de gospodarirea apelor, precum si avizelor de gospodarirea apelor nr. 199/2007 si nr. 200/2007 emise de Administratia Nationala Apele Romane, pe traseul drumului expres Sibiu Fagaras nu se identifica zone inundabile care pot afecta constructia si functionarea acestuia.
145
4.1.4. Zone de protectie sanitara si perimetre de protectie hidrologica in jurul surselor de apa, a lucrarilor de captare, a constructiilor si instalatiilor de alimentare cu apa potabila Conform documentatiilor tehnice pentru obtinerea avizelor de gospodarirea apelor, precum si avizelor de gospodarirea apelor nr. 199/2007 si nr. 200/2007 emise de Administratia Nationala Apele Romane, pe traseul drumului expres Sibiu Fagaras nu se identifica zone de protectie sanitara si perimetre de protectie hidrologica in jurul surselor de apa, a lucrarilor de captare, a constructiilor si instalatiilor de alimentare cu apa potabila.
4.1.5. Zone care necesita lucrari de stabilizarea solului incluziv zone afectate de cursuri de apa cu caracter torential Conform studiilor geotehnice, documentatiilor tehnice pentru obtinerea avizelor de gospodarirea apelor, precum si avizelor de gospodarirea apelor nr. 199/2007 si nr. 200/2007 emise de Administratia Nationala Apele Romane, pe traseul drumului expres Sibiu Fagaras nu se identifica zone care sa necesite lucrari de stabilizarea solului sau zone afectate de cursuri de apa cu caracter torential.
4.1.6. Alimentarea cu ap Alimentarea cu apa necesara pentru procesele tehnologice si consumul menajar al personalului angajat pentru executia drumului expres Sibiu-Fagaras se realizeaza prin intermediul cisternelor care transporta apa din retelele de apa existente. Alimentarea cu apa in perioada de exploatare a drumului expres Sibiu-Fagaras se realizeaza prin asigurarea de resurse proprii (puturi) pe amplasamentul spatiilor de serviciu. Pentru intretinerea drumului nu este necesara existenta unei retele de alimentare cu apa.
4.1.7. Managementul apelor uzate Sursele de generare a apelor uzate n timpul construciei drumului Principalele surse de generare a apelor uzate in perioade de executie a drumului sunt urmatoarele: Procesele de preparare a materialelor de constructie genereaza ape uzate tehnologice
146
Apele pluviale care spala platforma organizarii de santier si drumurile de acces determina ape uzate.
Spalarea autovehiculelor si utilajelor genereaza ape uzate Spatiile igienico-sanitare, cantinele genereaza ape uzate menajare Poluarile accidentale conduc la ape uzate
Sursele de generare a apelor uzate n timpul operarii drumului In perioada de operare a drumului expres Sibiu-Fagaras principalele surse de producere a apelor uzate sunt reprezentate prin: Apele pluviale care spala poluantii depusi pe platforma drumului reprezinta ape uzate Parcarile, spatiile de servicii, centrele de intretinere sunt si ele, de asemenea generatoare de ape uzate. Sistemul de colectare a apelor uzate in perioada de executie a drumului Pentru prevenirea si controlul poluarii apelor se recomand constructorului urmtoarele msuri pentru colectarea apelor uzate n perioada de execuie: Realizarea de preepurare locala in instalatii de tip decantor pentru apele uzate tehnologice rezultate din procesele de preparare a materialelor de constructie Realizarea de sisteme de canalizare, epurare si evacuare a a pelor meteorice care spala platforma organizarii de santier si drumurile de acces Colectarea si epurarea in decantoare separatoare de produse petroliere inainte de descarcare a apelor uzate rezultate de la spalarea mijloacelor si utilajelor de constructie. Realizarea de sisteme de canalizare, epurare si evacuare a apelor uzate menajere, provenite de la cantine, spatii igienico-sanitare. Functie de numarul de persoane care va utiliza apa in scop menajer se va adopta un sistem cu una sau mai multe fose septice, ce vor fi vidanjate periodic, sau o statie de epurare tip monobloc, care sa asigure gradul necesar de epurare.
147
Apa epurata poate fi descarcata intr-un emisar sau pe terenul inconjurator.
Sistemul de colectare a apelor uzate in perioada de operare a drumului Pentru prevenirea si controlul poluarii apelor se recomand constructorului urmtoarele msuri pentru colectarea apelor uzate n perioada de execuie: Colectarea si scurgerea apelor meteorice care spala platforma drumului expres prin intermediul unor santuri si rigole, podete care se descarca in emisari sau pe terenurile inconjuratoare. Inainte de deversarea in emisari sau pe terenurile inconjuratoare sunt prevazute bazine de sedimentare si separatoare de grasimi care asigura conditii de purificare pentru deversarea la emisari. Realizarea de sisteme de canalizare, epurare si evacuare a apelor uzate menajere, provenite de la spatiile de servicii, parcari, centrele de intretinere.
4.1.8. Surse de poluare a apei i emisii de poluani n perioada de construcie In perioada de executie a lucrrilor de constructie a drumului, sursele potentiale de poluare a apelor snt: organizarile de santier, executia propriu-zisa a lucrarilor si traficul de santier. Principalele surse de poluati pentru ape sunt reprezentate de : Lucrarile desfasurate pe santier si traficul greu sunt producatoare de noxe (Nox, CO, Sox) si pulberi care prin intermediul ploilor care spala suprafata santierului si drumurile de acces, de asemenea se pot depune in apele de suprafata. Lucrarile de constructie a drumului (terasamente, manipularea materialelor de constructie, traficul de santier) generatoare de particule solide (pulberi) care se pot depune in apele de suprafata. Organizarile de santier prin apele uzate menajere rezultate, neepurate sau insuficient epurate pot reprezenta surse de poluare pentru emisari.
148
Statiile de mixturi asfaltice si ciment daca sunt amplasate in apropierea cursurilor de apa pot reprezenta de asemenea, potentiale surse de poluare a apelor prin transferul poluantilor dintr-un factor de mediu in altul, mai exact din atmosfera si sol de catre apele meteorice in apele de suprafata sau subterane.
Statiile de alimentare cu carburanti pot reprezenta potentiale surse de poluare a apelor daca se produc scurgeri de carburanti care pot ajunge in apele de suprafata sau subterane ca urmare a neetanseitatii rezervoarelor de carburanti.
Statiile de mentenanta a utilajelor si mijloacelor de transport pot genera uleiuri, combustibili si apa uzata de la spalarea masinilor care pot ajunge in apele de suprafata sau subterane.
Utilajele si mijloacele de transport ale santierului datorita accidentelor prin deversarea si infiltrarea in apele de suprafata sau subterane de materiale, combustibili, uleiuri.
Statiile de alimentare cu carburanti si organizarea de santier (statii de mixturi asfaltice si ciment, statii de intretinere a utilajelor si mijloacelor de transport, birouri) referitor la amplasamentul acestora, acesta va stabilit ulterior de catre antreprenori, si de asemenea avizate si monitorizate separat de catre autoritatile de protectia mediului, conform legislatiei in vigoare.
4.1.9. Surse de poluare a apei i emisii de poluani n perioada de operare Principalele surse de poluanti pentru ape in perioada de executie sunt reprezentate de: Traficul rutier este generator de noxe si pulberi in suspensie care se pot depune pe suprafata apelor, conducand la modificarea parametrilor fizicochimici si biologici ai apelor. Apele pluviale care spala platforma drumului si sunt deversate neepurate sau insuficient epurate direct in emisari. Activitile de ntreinere a drumului expres care prin mprtierea srii (NaCl) n perioadele de nghe, in cazuri de stocare necorespunzatoare si in
149
cantitati mari se pot infiltra in teren si mai departe in apele subterane, conducand la poluarea acestora. Activitatile de intretinere a drumului expres implica si folosirea de substane fertilizante i ierbicide pentru spaiile verzi de pe taluze i din parcri. De asemenea, in cazul folosirii acestora in mod necorespunzator si in cantitati mari se pot infiltra in sol si mai departe in apele subterane conducand la poluarea acestora. Parcajele, spatiile de servicii, centrele de mentenanta pot afecta apele de suprafata si subterane prin nerespectarea limitelor maxim admisibile conform NTPA 002/2002 si deversarea direct in emisar de ape poluate neepurate sau insuficient epurate. Accidentele rutiere in care sunt implicate mijloacele de transport care transporta substante toxice sau periculoase pot conduce la deversari direct in emisari rezultand poluarea apelor de suprafata si subterane. Determinarea debitului de apa meteorica Pe baza prevederilor STAS 9470/73 - Ploi maxime. Intensitati, durate, frecvente si a Standardului Roman SR 1846-2 Canalizari exterioare. Prescriptii de proiectare. Partea 2: Determinarea debitelor de ape meteorice se poate determina debitul de apa meteorica, tinand cont de urmatoarea relatie: Q = S x i x (l / s), in care: S = 2,2 ha - suprafata bazinului de pe care se colecteaza apa pe 1 km de drum i = 60 l/s*ha intensitatea ploii de calcul rezultata conform STAS 9470/73, diagrama nr 18 = 0,9 coeficient scurgere functie de natura terenului, respectiv pentru terenuri asfaltate Q = 2,2 ha x 60 l/s*ha x 0,9 = 118,8 l/s Zona de intensitate a ploilor din Romania pentru sectorul de drum analizat este 18. Frecventa de calcul a ploilor se considera 2/1, cu 2 ploi torentiale pe an, specifice drumurilor publice, si durata de curgere este de 25 de minute.
150
Intensitatea ploii de calcul a rezultat din diagrama 18 a STAS 9470/73, functie de durata ploii de calcul, respectiv 25 de minute. Determinarea debitelor masice ale poluantilor din apa meteorica Pentru determinarea debitelor masice ale poluantilor din apa meteorica pentru traficul corespunzator prognozei anului 2025, pe tronsoanele caracteristice de trafic, au fost luati in considerare urmatorii parametrii: Numar de autovehicule grele si usoare rezultate din studiul de trafic la nivelul anului 2025 (MZA) Factorii de emisie EEA/EMEP/CORINAIR Perioada de timp fara precipitatii, respectiv 15 zile Lungimea sectorului de drum, respectiv 1 Km Metodologia de calcul SETRA (Serviciul de Studii Tehnice pentru Drumuri si Autostrazi - Franta) (tabelul nr. 12). Concentratiile de poluanti din apa meteorica si compararea acestora cu prevederile legislative in vigoare Concentratiile de poluanti in apa meteorica au fost determinate folosindu-se urmatoarea relatie : c = K / V (mg / l) K cantitatea de poluant (Kg); V- volumul de apa in care aceasta este cuprinsa (l) (tabelul nr. 13) Cantitatea de apa colectata in 25 de minute pe 1 km de drum este de 178.200l. Analizand rezultatele obtinute se poate constata ca sunt inregistrate depasiri ale valorile maxime admise conform NTPA 001/2002, respectiv NTPA 002/2002, motiv pentru care au fost prevazute de catre proiectant decantoare cu separatoare de produse petroliere inainte de evacuarea apelor in emisar sau pe terenurile inconjuratoare. Conform literaturii de specialitate eficienta bazinelor decantoare se prezinta astfel:
151
- materii totale in suspensie (MTS): e = 90% - consum chimic de oxigen (CCO): e = 75% - Pb: e = 85% - Zn: e = 85% - hidrocarburi (Hc): e = 95% Pe baza acestor valori specifice eficientei bazinelor decantoare se pot calcula concentratiile poluantilor din apa epurata pentru traficul prognozat pentru drumul expres Sibiu - Fagaras la nivelul anului 2025.
152
Tabelul nr. 12 Debitele masice ale poluanilor din apa meteorica la nivelul anului 2025 (kg/km 15 zile) Sectiunea Autostrada TransilvaniaNod rutier Mandra Nod rutier Mandra-Nod rutier Voila Nod rutier Voila-Nod rutier Cartisoara Nod rutier CartisoaraNod rutier Avrig Nod rutier Avrig-Nod rutier Vestem Nod rutier Vestem-SPF Pitesti-Sibiu SPF Pitesti Sibiu-Nod rutier Selimber 58,78 29,39 0,09 0,17 4,26 52,83 26,42 0,08 0,15 3,83 52,88 26,44 0.08 0,15 3,83 52,88 26,44 0.08 0,15 3,83 53,00 26,50 0.08 0,15 3,84 52,88 26,44 0,08 0,15 3,83 Pulberi 18,45 CCO 9,23 Plumb 0,03 Zinc 0,05 Hidrocarburi 1,34
153
Tabelul nr. 13 Concentraiile poluanilor din apa meteorica la nivelul anului 2025 (mg/l)
Poluanti Autostrada Transilvania -Nod rutier Mandra
Nod rutier MandraNod rutier Voila Nod rutier Voila-Nod rutier Cartisoara Nod rutier CartisoaraNod rutier Avrig Nod rutier Avrig-Nod rutier Vestem Nod rutier VestemSPF PitestiSibiu SPF Pitesti Sibiu-Nod rutier Selimber
Valori maxime admise Cf. NTPA 002/2002 300 300 0,5 1 20
Valori maxime admise Cf. NTPA 001/2002 60 40 0,2 0,5 1
Pulberi CCO Plumb Zinc Hidrocarburi
103,54 51,80 0,17 0,28 7,52
296,75 148,37 0,45 0,84 21,49
297,42 148,71 0,45 0,84 21,55
296,75 148,37 0,45 0,84 21,49
296,75 148,37 0,45 0,84 21,49
296,47 148,26 0,45 0,84 21,49
329,85 164,93 0,51 0,95 23,91
154
Tabelul nr. 14 Concentraiile poluanilor din apa epurat estimate pentru traficul prognozat n anul 2025, (mg/l)
Poluanti Autostrada -Nod rutier Mandra
Nod rutier Nod rutier Voila Nod rutier Nod rutier Nod rutier Nod rutier SPF Pitesti VestemSPF PitestiSibiu Sibiu-Nod rutier Selimber rutier Cartisoara Nod rutier Avrig rutier Vestem Transilvania Mandra- Voila-Nod Cartisoara- Avrig-Nod
Valori maxime admise
Valori maxime admise
Cf. NTPA - Cf. NTPA 002/2002 300 300 0,5 1 20 001/2002 60 40 0,2 0,5 1
Pulberi CCO Plumb Zinc
10,354 12,950 0,026 0,042
29,675 37,092 0,068 0,126 1,074
29,742 37,178 0,068 0,126 1,078
29,675 37,092 0,068 0,126 1,074
29,675 37,092 0,068 0,126 1,074
29,647 37,065 0,068 0,126 1,074
32,985 41,233 0,077 0,143 1,095
Hidrocarburi 0,376
Conform rezultatelor obtinute in cazul prevederii bazinelor de decantare cu separatori de produse petroliere, concentraiile poluanilor din apa epurat se ncadreaz n limitele admise.
155
4.1.10. Prognozarea impactului asupra apelor in perioada de constructie Impactul produs asupra apelor in perioada de constructie se poate caracteriza astfel: Se estimeaza ca lucrarile de constructie a drumului expres (terasamente manipularea materialelor de constructii, traficul de santier) care sunt generatoare de particule solide (pulberi) si noxe ce se pot depune in apele de suprafata, nu sunt in cantiati care sa conduca la modifi area t c parametrilor fizico-chimici si biologici ai apelor, si deci a starii de calitate a apelor. In cazul in care rezervoarele de carburanti din cadrul statiilor de alimentare cu carburanti nu sunt etanse, pot avea loc scurgeri care sa conduca la poluarea apelor subterane si de suprafata. In cazurile in care uleiurile de motor uzate sunt depozitate pe sol, aruncate in rauri sau descarcate in colectoarele de ape uzate rezulta probleme serioase la statiile de epurare, prin reducerea sau distrugerea eficientei microorganismelor care actioneaza asupra materiei organice, mirosuri dezagreabile si deci afectarea vietii acvatice din apele de suprafata. De asemenea, datorita accidentelor in care sunt implicate mijloacele de transport si utilajele care transporta materiale, combustibili, uleiuri, rezulta afectarea mediului acvatic. Organizarile de santier prin efectele utilizarii bazelor de productie si utilizarii spatiilor de cazare care genereaza cresterea concentratiilor maxim admisibile ale parametrilor fizico-chimici si biologici ai apelor. Daca Constructorul va respecta masurile recomandate in prezentul raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, incarcarea cu poluanti a apelor evacuate fie in receptorii naturali, fie in reteaua de canalizare sa va incadra in limitele impuse prin HG 352/2005 privind modificarea si completarea HG 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvativ a apelor uzate. In cazul apelor care se evacueaza pe terenurile inconjuratoare incarcarea cu poluanti a apelor se vor incadra in limitele stabilite de STAS 9450/1988 Conditii
156
tehnice de calitate a apelor pentru irigarea agricole.
4.1.11. Prognozarea impactului asupra apelor in perioada de operare Impactul produs asupra apelor in perioada de operare se poate caracteriza astfel: Apele pluviale care spala poluantii de pe platforma drumului daca sunt deversate neepurate sau insuficient epurate direct in emisari pot afecta ecosistemul acvatic. Parcajele, spatiile de servicii, centrele de mentenanta care deverseaza direct in emisari ape uzate neepurate sau insuficient epurate conduc la incarcarea cu poluanti a apelor si la dereglari ale sistemului acvativ. Accidentele rutiere in care sunt implicate cisterne care transporta substante periculoase genereaza poluarea apelor de suprafata si subterane conducand la afectarea in mod semnificativ a mediului acvatic Daca sunt respectate masurile de protectie a poluarii apelor recomandate in prezentul raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului incarcarea cu poluanti a apelor evacuate in receptori naturali se vor incadra in limitele impuse prin HG 352/2005 privind modificarea si completarea HG 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvativ a apelor uzate. In cazul apelor care se evacueaza pe terenurile inconjuratoare incarcarea cu poluanti a apelor se vor incadra in limitele stabilite de STAS 9450/1988 Conditii tehnice de calitate a apelor pentru irigarea agricole. Impactul proiectului asupra componentelor de mediu, cauzat de schimbarile previzibile ale conditiilor hidrologice si hidrogeologice, prin modificarea dinamicii cursurilor de apa in timpul constructiei si dupa amplasarea lucrarilor pe cursurile de apa Reteaua hidrografica a zonei cercetate este dominata de raul Olt (in Depresiunea Fagaras are panta medie de 1 si se prezinta ca o salba de lacuri de acumulare). Aceasta colecteaza afluenti cu izvoare in Muntii Fagaras, dispusi paralel (Berivoi, Racovita, Savastreni, Netotul, Breaza, Sambata, Vistea, Ucea, Arpas, Cartisoara, Scoreiu, Porumbacu, Avrig), care au lungimi mai mici de 20 km si suprafete de bazin intre 11 si 80 km2.
157
In depresiunea Sibiului, hidrologia zonei este tributara raului Cibin (afluent al Oltului) care prezinta o panta de 1-2,5 , aportul cel mai important datorandu-se raurilor Hartibaciu si Sadu. Apa subterana este prezenta sub forma de avifer cu nivel liber, cantonata de obicei in stratele predominant necoezive. A fost interceptata de forajele geotehnice la adancimi in general mai mari de 1m (in zonele de aliniament), iar in apropierea vailor cu apa (zonele in care sunt proiectate poduri) nivelul apei subterane este in interdependenta cu cel al apelor de suprafata. Corelarea functionala cu lucrarile existente, cooperarea cu alte lucrari hidrotehnice existente sau prevazute in zona Lucrarile propuse pentru executie sunt corelate functional cu lucrarile existente in vederea asigurarii unei scurgeri optime din punct de vedere hidraulic. Traseul drumului expres va ocoli intravilanul localitatilor pe al carui teritoriu administrativ il traverseaza, traversarea lucrarilor de regularizare a cursurilor de apa Arpas, Scorei, Cartisoara, Porumbacu, Liscov si Avrig se va face fara afectarea luc rarilor hidrotehnice existente, iar traversarea cursului de apa Olt in zona acumularii hidroenergetice Racovita se va face in conditiile punerii acumularii in functiune, functionarii la capacitate si fara influentarea lucrarilor hidrotehnice. Elementele in functie de care au fost dimensionate lucrarile Din punct de vedere hidraulic, dimensionarea lucrarilor consta in realizarea traversarilor pentru categoria de drum: autostrada. Din punc de vedere al t dimensionarii constructiilor aceastea au fost realizate pentru probabilitatile anuale ale debitelor si volumelor maxime in conditii normale de exploatare cu asigurarea de 2% in conformitate cu prevederile STAS 4068/2-87. In acest context, debitele maxime necesare stabilirii nivelelor pe raurile mentionate mai sus, la intersectia cu traseul drumului expres au fost solicitate Administratiei Nationale Apele Romane , Directia Apelor Olt Ramnicu Valcea. Datele furnizate privind probabilitatile anuale ale debitelor si volumelor maxime in conditii normale de exploatare cu asigurarile de 1%, 2%, 5% si 10%
158
Incadrarea lucrarilor in clasa de importanta cu privire la a pararea impotriva inundatiilor In conformitate cu prevederile STAS 4273-83 pentru incadrarea in clase de importanta si STAS 4068/2-87 privind probabilitatile anuale ale debitelor si volumelor maxime in conditii normale de exploatare, lucrarile de traversare a cursurilor de apa se incadreaza in categoria 3 (clasa tehnica IV) clasa de importanta III dimensionat corespunzator asigurarii de calcul de 2% la debitul corespunzator in fiecare sectiune de traversare. Amenajarea albiilor si apararea malurilor In conformitate cu prevederile Legii apelor 107/1996, cu modificarile si completarile ulterioare, pe doua lungimi de pod in amonte si pe o lungime de pod in aval, albia raurilor a fost amenajata cu aparari de maluri alcatuite din saltele de gabioane, protejate cu un strat de beton de 10 cm grosime. Amenajarea albiei cu gabioane este continuata si in dreptul infrastucturilor, protejandu-le impotriva afuierilor. Prevederea amenajarii albiilor conduce si la asigurarea stabilitatii albiei si protectia fundatiilor infrastructurii impotriva afuierilor. Impactul lucrarilor proiectate asupra regimului de scurgere a apelor: Asupra regimului apelor de suprafata sau subterane: podurile peste cursurile de apa, nu vor modifica dinamica scurgerii apelor, ele avand un caracter benefic; realizarea sectiunilor de scurgere, precum si calculele de afuiere pentru pilele amplasate in albia cursurilor de apa vor asigura tranzitarea debitelor in siguranta la asigurarea normata; lucrarile pentru amenajarea albiilor sunt corelate cu lucrarile de realizare a podurilor, solutiile constructive adoptate pentru amenajarile de albie nu afecteaza negativ zona; atat in perioada de executie, cat si in cea de exploatare a drumului expres nu va fi intre rupta sau modificata scurgerea apelor subterane Asupra obiectivelor existente in zona: imbunatatirea scurgerii apelor si stabilizarea albiilor Asupra obiectivelor programate a se realiza: siguranta circulatiei rutiere pe drumul expres Sibiu-Fagaras.
159
Pentru construirea lucrarilor in albie se vor lua masuri speciale pentru a nu afecta curgerea libera a apelor, pentru a nu genera cresterea debitelor solide, precum si masuri pentru executarea lucrarilor in conditii de siguranta. Toate aceste masuri au fost mentionate in avizele de gospodarirea apelor nr. 199 si 200/2007 emise de Adiministratia Nationala Apele Romane.
4.1.12. Msuri de protecie a apelor
4.1.12.1.
Msuri de protecie a apelor n perioada de construcie In prezentul raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, pentru prevenirea si controlul poluarii apelor in perioade de contructie a drumului expres Sibiu-Fagaras, recomandam urmatoarele masuri: Lucrarile proiectate nu se vor executa in perioadele cu ape mari; pe toata durata de realizare a investiei se vor solicita Directiei Apelor Olt date cu privire la prognoza debitelor si nivelelor pe cursurile de apa Pentru organizarile de santier si bazele de productie se vor proiecta si realiza sisteme de canalizare, epurare si evacuare a apelor uzate menajere, provenite de la cantine, spatii igienico-sanitare Se va evita amplasarea organizarilor de santier si a bazelor de productie in albiile si pe malurile cursurilor de apa Se vor realiza sisteme de can alizare, epurare si evacuare a apelor
meteorice care spala platforma organizarii de santier. Apele uzate tehnologice rezultate din procesele de preparare a materialelor de constructie necesita o preepurare locala in instalatii de tip decantor Apele rezultate de la spalarea mijloacelor si utilajelor de constructie se vor colecta si epura in decantoare separatoare de produse petroliere inainte de descarcare. Carburantii vor fi stocati in rezervoare etanse prevazute cu cuve de retentie, astfel incat sa nu se produca pierderi Se vor respecta normele de protectie sanitara a surselor de alimentare cu apa subterana sau de suprafata
160
Colectarea uleiurilor uzate se va realiza in tancuri special construite si ulterior vor fi predate unitatilor specializate
Extragerea produselor de balastiera din albiile si malurilor cursurilor de apa se va realiza numai cu avizul Administratiei Nationale Apele Romane evitandu-se poluarea accidentala a apelor cu produse petr liere si o modificarea vitezei de curgere si adancimii apei prin gropi sau depuneri de materiale de constructii si balast pe fundul apei
Interzicerea
depozitarii
de
materiale,
deseurilor
din
constructii sau
stationarea utilajelor in albia cursurilor de apa Interzicerea descarcarii de deseuri de orice tip sau resturi de materiale in cursuri de apa permanente sau nepermanente Se va evita deversarea de ape uzate, reziduuri sau deseuri in apele de suprafata sau subterane Protejarea conductelor de alimentare cu apa si canalizare care traverseaza traseul drumului. In cazul producerii de poluari accidentale, inundatii sau alte situatii specifice cursurilor de apa se vor intreprinde masuri imediate de inlaturare a factorilor generatori de poluare, lucrari de aparare la viituri a obiectivului aflat in executie si vor fi anuntate autoritatile responsabile cu protectia apelor, precum si utilizatorii de apa afectati. In cadrul santierului, conform Planului de prevenire a poluarilor accidentale, se recomanda sa fie desemnata o persoana responsabila cu protectia factorilor de mediu. Pe timpul executiei lucrarilor si dupa terminarea acestora, albia va fi degajata de orice materiale care ar impiedica scurgerea normala a apelor. Dupa realizarea investitiei, Antreprenorul va degaja amplasamentul de lucrarile provizorii si, dupa caz, si din celelalte zone de executie a obiectivului, care ar putea afecta functionalitatea ulterioara a lucrarilor existente.
161
4.1.12.2.
Msuri de protecie a apelor n perioada de operare. In cadrul etapei de functionare a drumului expres Sibiu-Fagaras pentru protectia apelor sunt necesare respectarea urmatoarelor masuri: Realizarea de lucrari pentru retinerea poluantilor in perioada de exploatare (decantoare si separatoare de produse petroliere) pentru epurarea apelor meteorice care spala platforma drumului inainte de a fi deversate intr-un receptor natural, in reteaua de canalizare sau pe terenurile nconjurtoare. Intretinerea si mentinerea in stare de functionare a sistemului de drenaj, santuri, rigolele pentru preluarea apelor pluviale. Construirea platformelor pe care se vor amplasa spatiile de servicii cu pante suficient de mari pentru scurgerea apelor pluviale si bazine de decantare si separatoare de substante petroliere
4.2.
AERUL
4.2.1. Date generale Traseul proiectat se incadreaza in sectorul cu clima continental-moderata de dealuri. Verile sunt calde si cu precipitatii relativ frecvente. Iernile sunt reci, cu strat de zapada relativ stabil, punctate de intervale de incalzire. Inversiunile termice frecvente si persistente in semestrul rece al anului fac ca in Dep. Sibiu si Fagaras sa se individualizeze topoclimate specifice de depresiune, cu ierni mai reci decat pe pantele cu altitudini mijlocii ale muntilor din vecinatate. Temperatura aerului medii anuale: 90C temperatura medie a lunii cele mai calde (iulie) +200C temperatura medie a lunii celei mai reci (ian) -3.80C
Precipitatii atmosferice cantitati medii anuale: 775 mm; cantitati medii lunare cele mai mari iunie : 117 mm;
162
cantitati medii lunare cele mai mici februarie : 27 mm
Conform STAS 6054/77 adancimea maxima de inghet a terenului natural din perimetrul studiat este 90-110 cm. Conform hartii cu repartizarea dupa indicele de umiditate Thornthwaite (Im), traseul proiectat pana in zona km 60 (Dep. Fagaras) se situeaza la tip climatic III cu Im > 20, iar pana la km 72 (Dep. Sibiu) la tip climatic II cu Im=0...20. Conform STAS 1709/1-90, se caracterizeaza prin urmatorii indici de inghet, exprimati in 0C x zile: a) SRR (pentru un sistem rutier rigid)
I 30 = 580(Dep. Sibiu) si 600 (Dep. Fagaras) max

b) SRN (pentru un sistem rutier nerigid)
I 3/30 = 575 med
4.2.1.1.
Calitatea aerului In arealul supus prezentului raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, ca surse de poluare existente, generatoare de poluanti precum NH3, NO2, SO2, amintim pe SC Nitramonia din orasul Fagaras si SC Viromet si SC Purolite din orasul Victoria. Alte surse de poluare, situate la distante considerabile fata de traseul drumului expres se identifica in zonele Copsa Mica si Medias unde datorita emisiilor de SO2 si pulberi cu continut de metale grele de pe platforma industriala SC Sometra SA Copsa Mica se remarca impact negativ asupra tuturor factorilor de mediu din zona.
4.2.2. Surse i poluani generai
4.2.2.1. 4.2.2.1.1.
Surse si poluanti generati n perioada de construcie Surse de poluanti atmosferici aferente obiectivului Principalele surse de poluare a aerului in perioada de executie a drumului expres Sibiu-Fagaras sunt reprezentate prin:
163
Lucrarile de constructie care implica operatii precum: lucrari de excavare, lucrari de umplere, manevrarea materialelor de constructie, executarea lucrarilor de arta, toate acestea reprezentand surse de emisii de praf in atmosfera.
Utilajelor si echipamentele prin functionarea lor in zona fronturilor de lucru. Poluarea specifica activitatii utilajelor si echipamentelor se apreciaza dupa consumul de carburanti care genereaza poluanti precum: NOx, CO, COVNM, particule in suspensie si sedimentabile.
Instalatiile de betoane, mixturi asfaltice prin functionarea lor in cadrul bazelor de productie. Poluarea specifica prepararii betonului are in vedere emisiile de particule materiale, iar in cazul fabricarii mixturilor asfaltice, se au in vedere emisiile generate din arderea combustibilului necesar incalzirii bitumului si agregatelor (NOx, COV, SO2, CO, particule materiale).
Traficul rutier desfasurat atat in si dinspre organizarea de santier. Poluarea specifica traficului rutier se apreciaza dupa consumul de carburanti care genereaza poluanti precum: NOx, CO, COVNM, particule in suspensie si sedimentabile.
Activitatea din organizarile de santier prin incalzirea birourilor, alimentarea cu apa si canalizare.
4.2.2.1.2.
Debitele de poluanti emisi in aer in perioada de constructie Pentru a se putea estima debitele de p oluanti emisi in aer in perioada de constructie a drumului expres este necesar a realiza o clasificare a surselor de emisii de praf si surselor de emisii de poluanti rezultati de la arderea carburantilor in motoarele utilajelor tehnologice, precum si de la mijloacele de transport a materialelor. In acest context, sursele de emisie pot fi clasificate astfel: Surse stationare sau punctiforme: statiile de betoane, statiile de mixturi asfaltice, statii de emulsii bituminoase, statii de sortare a agregatelor naturale Surse mobile sau liniare: traficul rutier desfasurat in cadrul fronturilor de lucru, de la organizarile de santier si bazele de productie
164
Sursele de suprafata: activitatea utilajelor tehnologice si a mijloacelor de transport in cadrul fronturilor de lucru.
Principalii poluanti emisi in atmosfera de diferite surse de combustie de tip motoare cu ardere interna pot fi clasificati astfel: Mijloace de transport rutiere: monoxid de carbon, hidrocarburi, oxizi de azot, pulberi, dioxid de sulf Vehicule de mica putere cu combustibil benzina: pulberi, oxizi de sulf Vehicule de mica putere cu combustibil motorina: monoxid de carbon, oxizi de azot, pulberi, oxizi de sulf, hidrocarburi Vehicule de mare putere cu combustibili benzina: monoxid de carbon, hidrocarburi, oxizi de azot Vehicule de mare putere cu combustibil motorina: pulberi, oxizi de sulf, monoxid de carbon, oxizi de azot, hidrocarburi, aldehide, acizi organici Vehicule cu combustibil lichefiat: monoxid de carbon, hidrocarburi, oxizi de azot Sursele stationare pe drumurile publice: pulberi, oxizi de sulf, oxizi de azot. De asemenea, pentru a se putea estima debitele de poluanti emisi in atmosfera in perioada de constructie a drumului expres Sibiu-Fagaras este necesar a fi luate in consideratie consumul de materii prime, consum prezentat sintetic in cadrul punctului 1.7 Informatii privind productia si necesarul resurselor energetice, tipul de utilaje si mijlloace de transport folosite, perioada de functionarea a acestora. Potrivit prevederilor caietului de sarcini de proiectare si supraveghere a executiei lucrarilor, executia drumului expres este necesar a se realiza pe 2 loturi. In acest sens apreciem ca sunt necesare 2 organizari de santier si 2 baze de productie. Pentru determinarea emisiilor de noxe in aer rezultate de la constructia drumului expres Sibiu-Fagaras, se estimeaza ca programul de lucru va fi de 18 de luni (perioada anuala de munca a fost considerata 9 luni pe an, excluzandu-se 3 luni specifice perioadei de iarna cand lucrarile sunt intrerupte), cu o medie de 20 de zile pe luna, a cate 10 ore pe zi. In acest context, rezulta ca numarul total de zile de
165
lucru pentru contructia drumului expres este de 360. Pentru a determina cantitatea totala de carburant necesara constructiei drumului expres, se va calcula consmul zilnic de combustibili pentru transportul cantitatilor de terasamente, mai precis necesarul din gropile de imprumut in cantitate de 5.429.083 mc, transportul resurselor folosite in scopul asig urarii productiei, respectiv balast, piatra sparta, agregate naturale stabilizate cu ciment. In acest sens, pe baza datelor referitoare la resursele folosite in scopul asigurarii productiei se pot estima consumurile zilnice de carburanti. Consumurile zilnice de carburanti rezultate se prezinta astfel: Mijloace de transport: 11055 l/zi (9949,5 kg)
- transport de materiale: 1620 l/zi - transport pamant (necesar din gropile de imprumut): 9435 l/zi Activitatea utilajelor: 10500 l/zi (9450 kg)
Precizam ca, consumurile zilnice de carburanti in prezentul raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pot fi mai mari sau mici fata de cantitatile estimate, functie de tehnologiile alese de Antreprenorul lucrarii, numarul si caracteristicile utilajelor, parcul de utilaje disponibil, conditiile meteorologice. In continuare vor fi prezentate estimarile privind debitele masice de poluanti emisi in atmosfera rezultati ca urmare a activitatii utilajelor si mijloacele de transport, luand in considerare consumul zilnic de carburanti, precum si factorii de emisie EEA/EMEP/CORINAIR. Tabelul nr. 15 Debitele masice ale poluanilor emii n atmosfer rezultai din arderea carburanilor n motoarele utilajelor Poluanti NOx CO VOC Pulberi SO2 Emisii orare (kg) 47,25 18,9 7,56 3,78 9,45 Emisii zilnice (kg) 472,5 189,0 75,6 37,8 94,5
166
Poluanti CH4 N2O
Emisii orare (kg) 0,23 0,12
Emisii zilnice (kg) 2,3 1,2
Tabelul nr. 16 Debitele masice ale poluanilor emii n atmosfer rezultai din circulaia mijloacelor de transport Poluanti NOx CO VOC Pulberi SO2 CH4 N2O Emisii orare (kg) 42,09 36,22 8,12 3,98 9,95 0,24 0,12 Emisii zilnice (kg) 420,9 362,2 81,2 39,8 99,5 2,4 1,2
In cazul in care organizarile de santier vor fi organizate astfel incat lucrarile de constructie sa se desfasoare simultan in 2 fronturi de lucru, emisiile totale rezultate atat din circulatia mijloacelor de transport, cat si din activitatea utilajelor sunt estimate conform valorilor din tabelul urmator. Tabelul nr. 17 Debite masice totale rezultate din arderea carburantilor Emisii orare (kg) Natura poluantului Mijloace de transport Nox CO VOC Pulberi SO2 CH4 N2O 42,09 36,22 8,12 3,98 9,95 0,24 0,12 47,25 18,9 7,56 3,78 9,45 0,23 0,12 89,34 55,12 15,68 7,76 19,40 0,47 0,24 Utilaje Total Emisii zilnice (kg) Mijloace de transport 420,9 362,2 81,2 39,8 99,5 2,4 1,2 Utilaje 472,5 189,0 75,6 37,8 94,5 2,3 1,2 Total 893,4 551,2 156,8 77,6 194,0 4,70 2,40
167
Emisiile de particule in suspensie Emisiile de particule in suspensie aferenta activitatilor de constructie a drumului expres Sibiu - Fagaras variaza in functie de lucrarile efectuate si de parametrii meterologici. Pentru estimarea cantitatilor de emisii de particule in suspensie rezultate se utilizeaza metodologia US-EPA/AP-42. Conform acestei metodologii emisiile de particule in suspensie pe santierele de constructii sunt estimate la 2,69 t/ha/luna. Daca consideram ca lucrarile de constructii se desfasoara pe o lungime de 1 km, respectiv lungimea unui front de lucru si pe o latime de 25 m latime, emisiile de particule in suspensie sunt estimate astfel: 2,5 ha*2,69 t/ha/luna=6,725 t/ha/luna. Pentru respectarea limitelor legale privind concentratiile de particule de suspensie in aer se impune monitorizarea permanenta a lucrarilor de constructie a drumului expres Sibiu - Fagaras si respectarea masurilor mentionate in prezentul raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului. Statia de asfalt Presupunand ca o statie de asfalt poate produce o cantitate medie de 100t/h si ca o zi de lucru are 8 ore, rezulta cantitatea medie zilnica de 800 t care poate fi produsa de instalatia de mixturi asfaltice. Pe baza factorilor de emisie de emisie USEPA/AP-42 pot fi estimate debitele masice de poluanti rezultati de la statiile de mixturi asfaltice. Tabelul nr. 18 Factorii de emisie (kg/t) si debitele masice de poluanti (kg) pentru statia de mixturi asflatice Natura poluantului CO NOx SO2 COV Particule Factori de emisie (kg/t) 0,036 0,075 0,056 0,069 0,022 Debitele orare (kg) 3,6 7,5 5,6 6,9 2,2 Debitele zilnice (kg) 28,8 60,0 44,8 55,2 17,6
Statiile de mixturi asfaltice vor fi dotate cu filtre din saci textili astfel incat emisiile de particule pe cosul de evacuare a poluantilor sa se incadreze in valoarea limita de
168
50mg/m3 impusa prin Ord. MAPPM nr. 462/1993 referitoare la conditii tehnice privind protectia atmosferei. Norme de limitare a emsiilor de pol anti pentru u instalatiile de ardere. De asemenea, pentru ca noxele evacuate in atmosfera sa se incadreze in limitele de concentratii maxime admise prevazute de Ord. MAPPM 462/1993 este necesara utilizarea gazelor naturale sau a combustibililor lichizi cu un continut maxim de 1% sulf in centralele termice si statiile de mixturi asfaltice. Instalatiile de ardere se vor mentine in mod corespunzator si vor fi verificate periodic p entru asigurarea randamentelor maxime la arderea combustibilului si incadrarea in limitele admise a concentratiilor substantelor poluante in gazele de ardere. Statia de betoane de ciment Presupunand ca o statie de ciment poate produce o cantitate medie de 120t/h si ca o zi de lucru are 8 ore, rezulta cantitatea medie zilnica de 960 t care poate fi produsa de instalatia de betoane. Pe baza factorilor de emisie de emisie USEPA/AP-42 pot fi estimate debitele masice de poluanti rezultati de la statiile de betoane. Tabelul nr. 19 Factorii de emisie (kg/Mg) si debitele masice de poluanti (kg) pentru statia de betoane Sursa de poluare Incarcarea agregatelor Descarcarea pneumatica a cimentului in silozuri Dozarea, amestecul si incarcarea betonului in camioane. *Particule materiale. Pentru a fi respectate prevederile Ord. MAPPM nr. 462/1993 referitoare la conditii tehnice privind protectia atmosferei. Norme de limitare a emsiilor de poluanti pentru instalatiile de ardere este necesara echiparea cu filtre textile pentru retinerea prafului silozurilor de stocare a cimentului si verificarea periodica a etanseitatii instalatiilor pneumatice de incarcare-descarcare Factor de emisie kg/Mg 0,014 0,13 0,04 Debitul masic al emisiilor zilnice de PM*, kg/zi 13,44 124,8 38,4
169
4.2.2.1.3.
Debite si concentratii masice de poluanti estimate a fi evacuate in mediu comparativ cu standardele in vigoare Deoarece sursele de poluare aferente activitatii organizarilor de santier si bazelor de productie sunt deschise si nedirijate rezulta ca, emisiile rezultate nu pot fi comparate cu prevederile Ord. 462/1993 pentru aprobarea Conditiilor tehnice privind protectia atmosferei si Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi de surse stationare. Emisiile poluante ale autovehiculelor rutiere pot fi limitate cu caracter preventiv prin conditiile tehnice prevazute la omologarea pentru circulatie a autovehiculelor rutiere operatiune ce se efectueaza la inmatricularea pentru prima data in tara a autovehiculelor de productie indigena sau importate, cat si prin conditiile tehnice prevazute la inspectiile tehnice ce se efectueaza periodic pe toata durata utilizarii tuturor autovehiculelor rutiere inmatriculate in tara. De asemenea, furnizorul oricarei categorii de combustibili este obligat sa prezinte cumparato rului sau consumatorului un certificat de calitate intocmit conform normelor legale in vigoare, care sa ateste continutul produsului in substante nocive.
4.2.2.1.4. . Surse de poluare a aerului i emisii de poluani n perioada de operare Sursa principal de poluare a aerului specific drumului este reprezentata de circulaia autovehiculelor pe drum. Pentru estimarea emisiilor specifice de noxe rezultate din traficul autovehiculelor la nivelul anului 2025 se poate folosi metodologia simplificata EEA/EMEP/CORINAIR 1999 (tabelul nr. 20).
170
Tabelul nr. 20 Emisii specifice (kg/km zi) de substante poluante in aer pentru traficul prognozat la nivelul anului 2025 pentru drumul expres Sibiu Fagaras Sectiunea Autostrada Transilvania Nod rutier Mandra Nod Nod Voila Nod rutier Cartisoara Nod rutier 54,198 494,391 121,086 0.132 0,714 2,432 rutier 54,325 495,550 121,370 0,133 0,716 2,438 rutier 54,198 rutier 494,391 121,086 0.132 0,714 2,432 NOx 18,913 CO 172,526 VOC 42,255 N2O 0.046 Pb 0.249 SO2 0,849
Mandra
Voila Nod
Cartisoara Nod rutier Avrig Nod rutier Vestem Nod rutier 54,153 493,978 120,985 0,132 0,713 2,430 rutier 54,198 494,391 121,086 0.132 0,714 2,432
Avrig Nod
Vestem Sibiu
SPF Pitesti
SPF Pitesti 60,254 Sibiu Nod rutier Selimber
549,630
134,615
0,147
0,794
2,704
171
4.2.2.2.
Impactul asupra aerului n perioada de construcie Impactul asupra aerului in perioada de constructie se manifesta in mod deosebit in cadrul organizarilor de santier, bazelor de productie si in zonele in care se desfasoara traficul aferent organizarilor de santier. Impactul asupra aerului in perioada de constructie este reprezentat de urmatoarii factori: Emisii de noxe si pulberi in suspensie produse de gazele de esapament de la motoarele mijloacelor de transport si utilajelor. Emisii de pulberi rezultate de la statiile de betoane Emisii de pulberi rezultate de la statiile de sortare a agregatelor naturale Emisii de gaze rezultatele de la statiile de mixturi asfaltice Emisii de gaze rezultate de la statiile de emulsii bituminoase
Daca poluantii din aer rezultati in perioada de executie a lucrarilor de constructie a drumului expres Sibiu - Fagaras depasesc valorile maxime admisibile conform legislatiei in vigoare, acestia pot genera impact atat asupra sanatatii oamenilor, cat si asupra factorilor de mediu, prin transferul poluantilor din aer in apa, sol, vegetatie. Conform studiilor de specialitate poluantii care apar in ghidurile de calitate a aerului recomandate de Organizatia Uniunii Internationale de Cercetare a Padurilor (IUFRO) pentru vegetatie, responsabili de efecte negative sunt urmatorii: SO2, NO2 si O3. Bioxidul de sulf In functie de cantitatea de SO2 pe unitatea de timp la care este expusa planta, apar efecte biochimice si fiziologice ca: degradarea clorofilei, reducerea fotosintezei, cresterea ratei respiratorii, schimbari in metabolismul proteinelor, in bilantul lipidelor si al apei si in activitatea e nzimatica. Aceste efecte se traduc prin necroze, reducerea cresterii plantelor, cresterea sensibilitatii la agentii potogeni si la conditiile climatice excesive. In comunitatile de plante apar schimbari ale echilibrului intre specii: reducerea
172
varietatilor sensibile determina alterarea structurii si functiilor intregii comunitati. Uniunea Internationala a Organizatiei pentru Cercetarea Padurilor recomanda urmatoarele concentratii ca valori - ghid pentru protectia plantelor: medie anuala - 125 g/m3pentru a se mentine productia in cele mai multe locuri si 50 g/m3 pentru a mentine intreaga productie si a proteja mediul; medie pe 30 min - 150 g/m3si, respectiv 75 g/m3pentru cele doua situatii de mai sus (se admite depasirea acestor valori cu o frecventa anuala de maxim 2,5 %). Organizatia Mondiala a Sanatatii recomanda limita de 30 g/m3 ca medie anuala. Oxizii de azot Pana la anumite concentratii oxizii de azot au efect benefic asupra plantelor, contribuind la cresterea acestora. Totusi s-a constatat ca in aceste cazuri creste sensibilitatea la atacul insectelor si la conditiile de mediu (de exemplu la geruri). Peste pragurile toxice, oxizii de azot au actiune fitotoxica foarte clara. Marimea daunelor suferite de plante este functie de concentratia poluantului, timpul de expunere, varsta plantei, factorii edafici, lumina si umezeala. Simptomele se clasifica in vizibile si invizibile. Cele invizibile constau in reducerea fotosintezei si a transpiratiei. Cele vizibile apar numai la concentratii mari si constau in cloroze si necroze. Ca valoare - ghid de protectie la actiunea NO2 se recomanda 95 g/m3 pe interval de 4 ore. Oxizii de azot in combinatie cu alti poluanti Studiile au pus in evidenta efectul sinergetic al dioxidului de azot si al dioxidului de sulf, precum si al acestor doua gaze cu ozonul. Pe baza acestor studii se recomanda ca valoare anuala - ghid de protectie pentru NO2 - 30 g/m3, in prezenta unor nivele maxime de 30 g/m3 pentru SO2 si de 60 g/m3 pentru O3. Referitor la impactul asupra sanatatii umane precizam cateva efecte ale diferitilor
173
poluanti, si anume: Oxizii de azot determina apari ia leziunilor inflamatorii si maladiilor t respiratorii cronice Monoxidul de carbon prin inhalare conduce la dureri de cap, ameteli, oboseala si in concentratii foarte mari poate conduce la deces Oxizii de sulf determina iritarea sistemului respirator Hidrocarburile efecte neurotoxice fiind incadrate in categoria substantelor cancerigene Plumbul prin inhalare poate ajunge in plamani, aparat digestiv si piele, conducand la efecte precum anemii, afectarea sistemului nervos central. Conform literaturii de specialitate, transportul si difuzia poluantilor in perioada de construire a drumurilor, se manifesta ca urmare a activitatii utilajelor tehnologice si mijloacelor de transport de o parte si de alta a axului drumului pe aproximativ 25m. In exteriorul acestei suprafete, concentratiile de poluanti se reduc cu 50% la 20m distanta, respectiv cu 75% la 50m distanta. Conform metodologiei de evaluare US-EPA/AP 42, particulele cu diametrul d 100 m se depun in timp redus, zona de depunere nedepasind 10 m de la marginea drumului. Particulele cu dimensiunile cuprinse intre 30 m si 100 m se depun pana la cca. 100 m lateral drumului. Particulele cu dimensiuni mai mici de 30 m, in special particulele respirabile (IP - inhalable particulate) cu dimensiunile mai mici de 15 m si particulele fine (FP), cu diametrul mai mic de 2,5 m se depun la distante mai mari de 100 m. Se apreciaza ca la distante mai mari de 100 m, concentratia de PM in aer va fi de 2 - 5 ori mai mica decat cea din perimetrul statiilor/bazelor de productie i dimensiunile particulelor mai mici de 30 m (particule n suspensie). Prin respectarea recomandarilor si masurilor mentionate in prezentul raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului se va realiza incadrarea noxelor rezultate conform legislatiei in vigoare.
174
4.2.2.3.
Impactul asupra aerului n perioada de operare Atmosfera reprezinta vectorul cel mai larg de propagare a poluarii, noxele evacuate in aceasta afecteaza in mod direct si indirect atat factorul uman, cat si factorii de mediu la diferite distante. Poluarea aerului este generata de traficul rutier si are drept consecinte disconfortul produs de gazele de esapament, reducerea vizibilitatii, efectele negative asupra sanatatii umane si vegetatiei produse de pulberi si gaze nocive, daunele asupra constructiilor datorate prafului si gazelor corozive, precipitatii acide. Traficul rutier genereaza o serie de poluanti gazosi, cat si solizi (particule), precum: monoxid de carbon, oxizi de azot si de sulf, compusi ai plumbului si hidrocarburi volatile. Poluarea atmosferei datorita traficului rutier variaza in functie de numarul de autovehicule, de viteza de deplasare a acestora, de varsta vehiculelor rutiere, de conditiile meteorologice si de caracteristicile drumurilor. Conform literaturii de specialitate, valorile cantitatilor de substante poluante emise in atmosfera (NOx, PM10, CO, NMHC, CO2) de catre un autovehicul de capacitate medie in functie de viteza sa de deplasare (pentru drumul expres Sibiu - Fagaras viteza de proiectare este de 120 km/ora) se prezinta astfel: Tabelul nr. 21 Cantitatile de substante poluante emise in atmosfera de catre un autovehicul de capacitate medie in functie de viteza sa de deplasare (g/km/h)
Viteza (km/ora) 5 10 20 30 40 50
NOx
PM10
CO
NMHC
CO2
3,06 2,24 1,62 1,37 1,24 1,17
0,144 0,097 0,065 0,051 0,043 0,038
7,37 4,12 2,33 1,70 1,37 1,16
1,00 0,62 0,37 0,28 0,23 0,20
580,3 384,8 262,0 221,7 200,4 188,5
175
Viteza (km/ora) 60 70 80 90 100 110 120
NOx
PM10
CO
NMHC
CO2
1,14 1,15 1,18 1,25 1,34 1,42 1,51
0,035 0,034 0,034 0,038 0,043 0,050 0,060
1,03 0,96 0,94 0,97 1,06 1,21 1,41
0,17 0,16 0,15 0,14 0,14 0,15 0,16
182,6 181,9 186,5 196,8 213,2 228,6 248,8
Pe baza datelor mentionate anterior si pe baza datelor rezultate din studiul de trafic prognozat la nivelul anului 2025 pentru drumul expres Sibiu - Fagaras se pot estima emisiile de substante poluante. Conform datelor prezentate mai sus, se constata ca cele mai mari cantitati de substante poluante sunt emise la viteza minima de 5km/ora pentru toate categoriile de poluanti atmosferici. Cele mai mici cantitati sunt emise la vitezele de 60-65 km/ora pentru NOx, 65-80 km/ora pentru PM 10, 75-80 km/ora pentru CO, 90-100 km /ora pentru hidrocarburi si 65-70 km /ora pentru CO2. Studii recente au demonstrat ca la o viteza de deplasare a autovehiculelor foarte mare sau foarte mica o schimbare minora a acesteia va conduce la schimbari majore ale emisiilor de poluanti. De exemplu, prin cresterea vitezei de deplasare a autovehiculelor de la o medie de 5 km/ora la 10 km/ora, cresterea obtinuta prin reducerea congestiei de trafic si blocajelor de trafic, poate rezulta scaderea emisiilor de poluanti cu 27% in cazul Nox si cu 33% in cazul PM10. Functionarea autovehiculelor genereaza in aer produsi de ardere incompleta , gaze nocive care au diferite efecte. Plumbul este elementul poluant cu efectele cele mai agresive, astfel din cantitatea de plumb existenta in benzina (0,5 g tetraetil de plumb la litru), 70-80% se elimina sub forma de particule solide, dintre care peste 95% au diametrul sub 0,5. Conform literaturii de specialitate, poluarea rezultata din
176
circulatia
autovehiculelor
prezinta
valori
ridicate
(aproxim ativ
20-30%
din
concentratia maxima de la marginea paltformei) de o parte si de alta a drumului, pe o distanta de aproximativ 100-150m. Tabelul nr. 22 Cantitati de sustante poluante specifice traficului prognozat la nivelul anului 2025 pe drumul expres Sibiu Fagaras (g/km/h) pentru o viteza medie de 120 km/h Sectiunea Autostrada Transilvania Nod rutier Mandra Nod Nod Voila Nod rutier Cartisoara Nod rutier 39921,38 1586,28 37277,58 4230,08 6577774,4 rutier 40015,00 1590,00 37365,00 4240,00 6593200,0 rutier 39921,38 rutier 1586,28 37277,58 4230,08 6577774,4 NOx 13931,26 PM 10 553,56 CO 13008,66 NMHC 1476,16 CO2 2295428,8
Mandra
Voila Nod
Cartisoara Nod rutier Avrig Nod rutier Vestem Nod rutier 39888,16 1584,96 37246,56 4226,56 6572300,8 rutier 39921,38 1586,28 37277,58 4230,08 6577774,4
Avrig Nod
Vestem Sibiu
SPF Pitesti
177
SPF Pitesti 44381,92 Sibiu Nod rutier Selimber
1763,52
41442,72
4702,72
7312729,6
Prin respectarea recomandarilor si masurilor mentionate in prezentul raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului se va realiza incadrarea noxelor rezultate conform legislatiei in vigoare.
4.2.3. Msuri de diminuare a impactului
4.2.3.1.
Msuri de protecie a aerului n perioada de construcie In vederea protectiei aerului in perioada de constructie a drumului expres in prezentul raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului au fost propuse urmatoarele masuri: Realizarea lucrarilor pe tronsoane, conform unor grafice de executie si corelarea graficelor de lucru ale utilajelor din amplasamentele lucrarii cu cele ale bazelor de productie. Alegerea de trasee care sa fie optime din punct de vedere al protectiei mediului pentru vehiculele care transporta materiale de constructie ce pot elibera in atmosfera particule fine; transportul acestor materiale se va realiza prin acoperirea vehiculelor cu prelate, pe drumuri care vor fi umezite periodic. Evitarea concentrarii organizarii de santier pe mai multe amplasamente si echiparea cu dotari moderne conduce la reducerea emisiilor in aer. Utilizarea de mijloace de constructie performante si realizarea de inspectii tehnice periodice a mijloacelor de constructie Utilajele tehnologice vor respecta prevederile HG nr. 332/2007 privind stabilirea procedurilor pentru aprobarea de tip a motoarelor destinate a fi montate pe masini mobile nerutiere si a motoarelor destinate vehiculelor pentru transportul rutier de persoane sau marfa si stabilirea masurilor de limitare a emisiilor gazoase si de particule poluante provenite de la acestea, in scopul protectie atmosferei
178
Realizarea de alimentare cu carburanti a mijloacelor de transport doar pe amplasamentul special amenajat din organizarea de santier, iar pentru utilajele din afara santierului, alimentarea utilajelor se poate face prin intermediul cisternelor.
Minimizarea emisiilor de praf si pulberi in suspensie rezultate din lucrarile de terasamente si de manipular (sapare, compactare, spargerea, e strangerea in gramezi, incarcarea-descarcarea) a pamanturilor prin aplicarea de tehnologii care sa conduca la repectarea prevederilor STAS 12574-87 privind protectia atmosferei
Depozitarea materialelor fine in depozite inchise sau zone ingradite si acoperite pentru a se evita dispersia acestora prin intermediul vantului
Realizarea de instalatii de umezire a pamantului la iesirea din gropile de imprumut in vederea reducerii emisiilor de particule in suspensie.
Echiparea cu filtre textile pentru retinerea prafului a statiilor de mixturi asfaltice si silozurilor de stocare a cimentului si verificarea periodica a etanseitatii instalatiilor pneumatice de incarcare-descarcare
Utilizarea de statii de mixturi asfaltice si de betoane echipate cu sisteme pentru controlul emisiilor, astfel incat nivelul imisiilor sa nu depaseasca limitele stabilite prin Ord. MAPM nr. 592/2002 privind stabilirea valorilor limita, a valorilor de prag si a criteriilor si metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot si oxizilor de azot, pulberilor in suspensie (PM 10 si PM 2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon si ozonului in aerul inconjurator.
Statiile de mixturi asfaltice vor fi dotate cu filtre din saci textili astfel incat emisiile de particule pe cosul de evacuare a poluantilor sa se incadreze in valoarea limita de 50mg/m3 impusa prin Ord. MAPPM nr. 462/1993 referitoare la conditii tehnice privind protectia atmosferei. Norme de limitare a emsiilor de poluanti pentru instalatiile de ardere.
Utilizarea gazelor naturale sau a combustibililor lichizi cu un continut maxim de 1% sulf in centralele termice si statiile de mixturi asfaltice, astfel incat noxele evacuate in atmosfera sa se incadreze in limite de le concentratii maxime admise prevazute de Ord. MAPPM 462/1993 si de
179
STAS 12574-87.
Instalatiile de ardere se vor mentine in mod
corespunzator si vor fi verificate periodic pentru asigurarea randamentelor maxime la arderea cobustibilului si incadrarea in limitele admise a concentratiilor substantelor poluante in gazele de ardere. Udarea periodica a depozitelor de agregate utilizate pentru prepararea betoanelor si a balastului stabilizat, pentru reducerea emisiilor.
4.2.3.2.
Msuri de protecie a aerului n perioada de exploatare In vederea protectiei aerului in perioada de operare a drumului expres in prezentul raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului au fost propuse urmatoarele masuri: Asigurarea fluidizarii traficului pe drum expres Sibiu -Fagaras prin
imprejmuirea drumului si prin prevederea unor spatii de servicii pentru anuntarea eventualelor accidente, in scopul reducerii emisiilor de poluanti in aer. Amenajarea amplasamentelor de depozitare a deseurilor si intretinerea sistemelor de colectare, canalizare si evacuare a apelor uzate conduc la evitarea mirosurilor neplacute din zona parcarilor si spatiilor de servicii. Realizarea de inspectii periodice a autovehiculelor.
4.3.
SOLUL
4.3.1. Principalele tipuri de sol din amplasamentul studiat Arealul supus prezentului raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului se caracterizeaza prin urmatoarele tipuri de soluri: In depresiunea Fagaras apar dominant soluri pseudogleice, soluri brune podzolite pseudogleizate si soluri brune acide, ultimele identificandu-se in zonele de tranzitie spre munte. In lunca Oltului, a Cibinului si a afluentilor lor apar soluri aluviale in diferite stadii de evolutie. Folosirea intensiva a resurselor de sol necesita efectuarea de lucrari ameliorative, dintre care mai importante hidrografice sunt: pentru amenajarea co mplexa antierozionala eroziunii a bazine lor si prevenirea si combaterea solurilor
180
stabilizarea terenurilor, regularizarea cursurilor de apa, indiguirea luncilor largi ale Oltului, Cibinului si desecarea lor, fertilizarea rationala a solurilor, amendarea solurilor acide, eliminarea excesului temporar de apa de pe solurile pseudogleizate sau pseudogleice de pe terenurile orizontale din depresiune. In depresiunea Brasov pe suprafetele cele mai coborate apar soluri aluviale, soluri gleice, si in deosebi soluri humicogleice. Tot aici se intalnesc soluri brune cu orizont de pietris la mica adanci e (brancioguri), soluri m cernoziomoide cambice, soluri argiloiluviale podzolice cu caracter planic si soluri brune inchise, iar pe glacisiuri si piemonturi urca urca pana la contactul cu muntele soluri brune podzolite, soluri brune (eu si mezobazice) si soluri argiloiluviale podzolice.
4.3.2. Calitatea solului din arealul cercetat Conform datelor din raportul anual al factorilor de mediu in anul 2006, din punct de vedere al poluarii solului cu metale grele, poluantul zonei a fost reprezentat de SC Sometra SA, (situat la o distanta considerabila fata de traseul drumului expres) societate profilata pe productia de metale (Pb, Zn) din concentrate miniere. Pe baza monitorizarii solului, in urma expertizarii probelor de sol, in sensul acumularii de metale grele, s-a constatat prezenta acestora urmare impactului datorat de traficul rutier.
4.3.3. Surse de poluare a solului si subsolului generate de drumul proiectat
4.3.3.1.
Surse de poluare a solului si subsolului n perioada de construcie In perioada de constructie a drumului expres sursele de poluare a solului sunt reprezentate prin: O prima sursa de poluare a solului este reprezentata de circulatia utilajelor grele si mijloacelor de transport dinspre si in bazele de produc tie, organizarile de santier, gropile de imprumut. Rezulta poluanti atat de la arderea combustibililor (NOx, SO2, CO, pulberi), cat si de la functionarea utilajelor in fronturile de lucru (NOx, SO2, CO, Pb, pulberi), poluanti care prin intermediul mediilor de d ispersie, in special prin sedimentarea poluantilor din aer, se pot depune pe suprafata solului si conduce la
181
modificari structurale ale profilului de sol. Defectiuni tehnice ale utilajelor, alimentare cu carburanti, reparatii utilaje, accidente pot genera scurgeri de combustibili si ulei care se pot depune in sol, conducand de asemenea la modificari structurale ale solului. Statiile de asfalt prin utilizarea de combustibili lichizi pentru incalzirea agregatelor, topirea bitumului pot reprezenta surse de poluare a solului Deseurile rezultate atat in procesele tehnologice, cat si cele menajare prin depunerea pe suprafata solului pot conduce la contaminarea acestuia Apele pluviale care spala platforma organizarii de santier si drumurile de acces, apele menajere sau tehnologice uzate daca nu sunt colectate si epurate corespunzator se pot infiltra in sol, conducand la incarcarea cu poluanti a acestuia. Activitatile specifice defrisarii pot genera erodarea solului
4.3.3.2.
Surse de poluare a solului si subsolului n perioada de operare In perioada de operare a drumului expres sursele de poluare a solului sunt reprezentate prin: Traficul rutier genereaza NOx, SO, SO2, CO, metale grele care prin intermediul atmosferei se pot depune pe suprafata solului conducand la contaminarea acestuia. Apele meteorice care spala poluantii de pe platforma drumului se pot depune pe suprafata solului si ulterior se pot infiltra in apele subterane afectand in mod special apele freatice. Parcarile, statiile de alimentare cu carburanti, accidentele pot genera scurgeri de combustibili, uleiuri care se pot depune pe suprafata solului rezultand la modificarea structurala a acestuia. Deseurile rezultate din trafic si de la spatiile de servicii daca nu sunt gestionate in mod corespunzator, prin depunerea acestora pe suprafata solului pot produce poluarea acestuia. Sarurile folosite pentru dezghet iarna, prin cantitati mari pot afecta solul
182
conducand la saraturarea acestuia.
4.3.4. Impactul produs asupra solului i subsolului
4.3.4.1.
Impactul produs asupra solului i subsolului n perioada de construcie Impactul produs asupra solului si subsolului in perioada de executie a drumului expres Sibiu-Fagaras se poate caracteriza astfel: principalul impact asupra solului in perioada de executie este consecinta ocuparii temporare de terenuri pentru drumuri provizorii, platforme, baze de aprovizionare si productie, organizari de santier, halde de deseuri etc. si pierderii caracteristicilor naturale de sol fertil prin lucrarile executate, prin drumurile tehnologice si devierile actualelor cai de acces scoaterea definitiva din circuitul agricol si din fondul forestier a terenurilor care genereaza modificari structurale in profilul de sol lucrarile de terasamente si gropile de imprumut genereaza erodarea solului izolarea unor suprafete de sol, fata de circuitele ecologice naturale, prin betonarea acestora. scurgeri de combustili, uleiuri pe suprafata solului rezultati de la spatiile de parcare, statiile de alimentare cu carburanti, statiile de mixturi asfaltice, accidente poate afecta in mod semnificativ calitatea solului pierderile din sistemele de colectare, canalizare si epurare ape uzate
menajere si tehnologice conduce la incarcarea cu poluantii ai solului. deseurile tehnologice, deseurile rezultate de la traficul rutier depozitate necorespunzator pe suprafata solului pot altera calitatea solului modificari calitative ale solului sub influenta poluantilor prezenti in aer care se depun pe suprafata solului (modificari calitative si cantitative ale circuitelor geochimice locale). 4.3.4.2. Impactul produs asupra solului i subsolului n perioada de operare Impactul produs asupra solului si subsolului in perioada de operare a drumului expres Sibiu-Fagaras se poate caracteriza astfel:
183
principalul impact in perioada de operare a drumului este co nsecinta traficului rutier care genereaza polanti precum NOx, SO, SO2, CO, metale grele, pulberi care prin intermediul ploilor pot fi transportati si infiltrati in sol.
deseurile rezultate de la traficul rutier, spatiile de servicii depozitate necorespunzator pe suprafata solului pot altera calitatea solului
accidentele in care sunt implicate autovehicule care transporta substante periculoase, in cazul neinterventiei in scopul inlaturarii poluantilor pot conduce la contaminarea solului.
4.3.5. Msuri de protecie a solului i subsolului
4.3.5.1.
Msuri de protecie a solului i subsolului n perioada de construcie In vederea protejarii impotriva poluarii solului si subsolului se impune in perioada de constructie respectarea mai multor masuri, si anume: Evitarea ocuparii terenurilor de calitati superioare pentru organizarile de santier, gropi de imprumut, baze de productie, bazelor de utilaje, depozite temporare sau definitive de terasamente si materiale de constructii Interzicerea amplasarii bazelor de productie, organizarilor de santier, bazelor de utilaje, organizarile de santier in arealele protejate sau in zone cu alunecari de teren Delimitarea corecta a amprizelor pentru a fi reduse suprafatele scoase din circuitul agricol si din fondul forestier Platformele organizarilor de santier si a bazelor de productie vor fi betonate si vor fi prevazute cu sistem de colectare, canalizare si epurare a apelor pluviale, menajere si tehnologice uzate Platforma de intretinere si spalare a utilajelor trebuie sa fie realizata cu o panta suficient de mare care sa asigure colectarea apelor uzate rezultate de la spalarea utilajelor. Se recomanda existenta in bazele de productie de decantoare care sa fie vidanjate periodic, iar materialele rezultate sa fie transportate catre statiile de epurare din zona, precum si separator de produse petroliere, care sa colecteze hidrocarburile care vor fi vidanjate periodic si prelucrate de unitati specializate.
184
Se va evita poluarea solului cu carburanti, uleiuri rezultati in urma operatiilor de stationare, aprovizionare, depozitare sau alimentare cu combustibili a utilajelor si mijloacelor de ransport t sau datorita function arii necorespunzatoare a acestora
Stocarea materiilor prime care intra in procesul de fabricare a mixturii asfaltice, combustibililor, uleurilor se va realiza in rezervoare etanse; pentru evitarea accidentelor accesul autovehiculelor la combustibili si la instalatiile de producere de mixturi asfaltice si betoane se va face pe baza unui flux stabilit anterior
Depozitare provizorie a pamantului excavat se va realiza pe suprafete cat mai reduse
Colectarea selectiva a deseurilor rezultate in urma executiei lucrarilor si evacuarea in functie de natura lor pentru depozitare sau valorificare catre serviciile de salubritate, pe baza de contract, tinand cont de prevederile OUG nr. 16/2001 privind gestio narea deseurilor industriale reciclate, aprobata prin Legea nr. 456/2001 si Legii nr. 426/2001 privind regimul deseurilor pentru aprobarea OUG nr. 78/2000.
Deseurile de produse petroliere rezultate in urma accidentelor vor fi colectate de pe platforma betonata si deversate intr-un separator de produse petroliere sau vor fi colectate prin intermediul unor materiale absorbante, care ulterior vor fi stocate in recipienti speciali si distruse prin incinerare in unitati special autorizate.
Refacerea solului (reconstructie ecologica) in zonele unde acesta a fost afectat prin lucrarile de excavare, depozitare de materiale, stationare de utilaje in scopul redarii in circuit la categoria de folosinta detinuta initial. In cazul taierilor de arbori se vor replanta arbori conform prevederilor legislatiei in vigoare.
4.3.5.2.
Msuri de protecie a solului i subsolului n perioada de operare In vederea protejarii impotriva poluarii solului si subsolului se impune in perioada de operare respectarea mai multor masuri, si anume: Deseurile rezultate din traficul rutier si de la spatiile de servicii vor fi
185
colectate selectiv si evacuate in functie de natura lor pentru depozitare sau valorificare catre serviciile de salubritate, pe baza de contract, tinand cont de prevederile OUG nr. 16/2001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclate, aprobata prin Legea nr. 456/2001 si Legii nr. 426/2001 privind regimul deseurilor pentru aprobarea OUG nr. 78/2000.Responsabilitatea gestionarii deseurilor revine administratorului Fagaras. Intretinerea periodica a sistemelor de colectare, canalizare si epurare a apelor pluviale si menajere uzate. Namolurile rezultate in urma epurarii apelor uzate generate de spatiile de servicii, precum si namolurile si grasimile separate din apele meteorice care spala platforma drumului vor fi transportate la statiile de epurare existente in zona. Monitorizarea, controlul si restrictionarea traficului in scopul reducerii numarului de accidente. drumului expres Sibiu-
4.4.
GEOLOGIA SUBSOLULUI
4.4.1. Condiii geologice din amplasament Din punct de vedere geologic, formatiunile strabatute de traseul proiectat sunt la partea superioara de varsta cuaternar (holocene si pleistocene) reprezentate litologic prin aluviuni ce apartin teraselor medii si superioare ale Oltului si Cibinului (pietrisuri, blocuri, nisipuri, argile nisipoase). Sub cuaternar sunt dispuse depozite sarmatiene (bessarabian-vilhiniene). Sarmatianul prezinta o larga dezvoltare intre Fagaras si Talmaciu, pe valea Cibinului si cursul inferior al vaii Hartibaciului, alcatuit din marne, argile marnoase, nisipuri, pietrisuri, gresii. La Sud de valea Oltului, in regiunea satelor Porumbacu de Jos si Sarata, partea terminala a depozitelor sarmatiene este reprezentata de marne cenusii nisipoase. Aflorimente ale acestor depozite apar in versantii vailor mai mari, cu precadere dupa km 60 (intre loc. Avrig si Selimbar).
4.4.2. Date privind seismicitatea zonei In conformitate cu SR 11100/1-93 si normativul P100 / 2006, zona strabatuta de traseu este caracterizata de urmatorii parametrii si coeficienti seismici:
186
gradul de intensitate seismica a zonei: 71 (MSK); acceleratia terenului (ag) = 0.16g (pentru cutremure cu interval mediu de recurenta (IMR) de 100 ani).
perioada de colt: Tc = 0.7 sec;
4.4.3. Litologia terenului de fundare i caracteristicile fizico mecanice ale formaiunilor ntlnite Stratificatia si caracteristicile geotehnice ale terenului Din punct de vedere al varstei geologice, depozitele sedimentare intalnite spre suprafata terenului (zona de interes geotehnic) in arealul depresiunilor in care se inscrie obiectivul proiectat, sunt: depozite cuaternare si depozi e neogene t (sarmatiene). 1. Depozitele cuaternare Sunt depozite aluvio-proluviale care s-au format prin procese de transport si acumulare (pe vaile apelor si la baza versantilor) de materiale erodate sau alterate. Acest tip de formatiuni acopera practic Depresiunea Fagaras conferandu-i un aspect morfologic de campie etajata, cu lunci, terase si glacisuri piemontane, extinsa pe partea stanga a Oltului . Din punct de vedere litologic sunt reprezentate de materiale necoezive grosiere (nisipuri, pietrisuri, bolovanisuri) de obicei in matrice prafoasa-argiloasa (care poate uneori sa predomine), la partea superioara fiind prezente frecvent matriale fine, coezive reprezentate de argile, argile prafoase, prafuri argiloase, argile nisipoase, cu grosimi variabile. In urma incercarilor in situ (SPT-Standard Penetration Test) si a analizelor de laborator, au fost puse in evidenta diferite grade de consistenta ale materialelor coezive (de la plastic moale la plastic vartos), gradul de indesare al materialelor necoezive fiind in general indesat-mediu indesat. 2.Depozitele neogene Sub formatiunile descrise mai sus se intlnesc depozite mai vechi de varsta sarmatiana (bessarabian-volhiniene), care, din punct de vedere litologic, sunt
187
alcatuite din marne, argile marnoase, nisipuri si pietrisuri. Aceste depozite sunt mai consolidate (consistentele materialelor coezive incadrandu-se in domeniul tare, iar gradul de indesare al celor necoezive fiind indesat) si afloreaza in versantii vailor mai mari, cu precadere dupa km 60 (intre loc. Avrig si Selimbar).
4.4.4. Resurse ale subsolului Arealul cercetat se caracterizeaza prin prezenta zacamintelor de turba din Depresiunile Fagaras (Mandra) si Brasov. Din categoria rocilor utile si materialelor de constructii se remarca prezenta prezenta argilelor comune din jurul orasului Fagaras, nisipurile si pietrisurile de la Budila minore si majore ale raurilor Olt si Cibin. (raul Tarlung), Dridif (Olt), albiile
4.4.5. Procese geologice alunecari de teren, eroziuni, zone predispuse alunecarilor de teren In arealul supus prezentului raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului contactul depresiunilor cu muntele se caracterizeaza prin prezenta de extinse fasii de acumulare, fie sub forma conurilor de dejectie, fie sub cea a glacisurilor, acest proces fiind deosebit de extins in partea de sud a depresiunilor Fagaras si Sibiu. Referitor la alunecari, in Depresiunea Fagaras acestea sunt reduse si apar pe unele frunti de terase, in timp ce in Depresiunea Sibiu se intalnesc ceva mai des la contactul cu muntele, totusi nesemnificative. Referitor la degradarea terenurilor, eroziune puternica pana la excesiva se identifica pe marginea nordica a Depresiunilor Sibiu si Fagaras, in restul dep resiunilor caracteristica este eroziunea slaba, pe terase si pe unele glacisuri, inundatiile insa afecteaza din plin luncile Oltului si Cibinului.
4.4.6. Masuri de diminuare a impactului Pentru diminuarea impactului asupra subsolului sunt prevazute lucrari de consolidare precum : plantatii, drenuri, gabioane, ranforti, ziduri de sprijin, placi ancorate, minipiloti, piloti forati de diametru mare, transee drenante si aparari de maluri, si anume: ziduri de sprijin rambleu fundate in teren neafuabil, ziduri din gabioane asezate pe saltele din gabioane, pinteni din gabioane asezati pe saltea de gabioane, blocuri de beton articulate asezate pe saltea de gabioane, pereu pe taluz rezemat pe fundatie din beton, blocuri din anrocamente asezate pe saltea de
188
foscine.
4.5.
BIODIVERSITATEA
4.5.1. Aspecte legate de biodiversitate Desi in mare masura a fost transformata antropic, vegetatia Depresiunii Sibiului mai pastreaza, pe alocuri aspectele sale spontane. In general, treptele joase ale reliefului (luncile si terasele) sunt ocupate de culturi agricole care inlocuiesc fostele paduri de gorun. Luncile inundabile sunt folosite si ca pasuni ori fanete, iar in lungul unor cursuri de apa (ex. raul Cibin) apar zavoaie constituite din salcii, plopi , anini, etc. Pe dealurile piemontane si glacisurile arealului analizat se dezvolta pajisti secundare stepizate, in care predomina asociatiile de Agrostis tenuis, Festuca pseudovina, Festuca rubra, Botriochloa ischaemum cu diverse ierburi mezoxerofile. O parte a invelisului vegetal al Depresiunilor Sibiului o constitue padurile. Pe arealul analizat acestea sunt alcatuite din quercinee pure, din quercinee in amestec si fag. Padurile de quecinee pure (Quercus petraea, Quercus dalechampii sau Quercus poliycarpa) se identifica in arealul piemontului Cibinului. Mai importante sunt: Padurea Dumbrava Sibiului (situata in vecinatatea drumului expres), care conform Legii nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritorului national Sectiunea III a zone protejate, este declarata arie protejata de interes national, padurea Mohu de pe dealul cu acelasi nume. Quercineele in amestec (sleauri) apar numai pe cateva portiuni mici din padurea Dumbravii Sibiului. Pe arealul Depresiunii Fagarasului se identifica palcuri reduse din fostele paduri de gorun (Quercus robur), si anume: Dumbrava Vadului, Sambata de Jos sau exemplare izolate. Vechile paduri de gorun au fost treptat inlocuite prin culturi agricole si pajisti alcatuite din plante mezofile (Nardus stricta, Festuca rubra, Agrostis tenuis) si plante higofile in locurile umede, mlastinoase din luncile Oltului si afluentilor sai.
189
4.5.2. Arii naturale protejate de tipul SCI, SPA si de interes national Conform Ord. nr. 776/2007 privind declararea siturilor de importanta comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania, traseul drumului expres Sibiu-Fagaras se suprapune peste situl de importanta comunitara: Oltul Mijlociu - Cibin Hrtibaciu. Oltul Mijlociu-Cibin-Hartibaciu Situl de importanta comunitara Oltul Mijlociu-Cibin-Hartibaciu intersecteaza traseul drumului expres la urmatoarele pozitii kilometrice: intre km 57 si km 58 intre km 65 si km 66 intre km 69 si km 70.
Conform prevederilor Ord. 776/2007, Anexa 4, speciile de interes comunitar pentru care a fost declarat situl de importanta comunitara Oltul Mijlociu-Cibin-Hartibaciu, sunt urmatoarele: Specii de peti enumerate in Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE: 1138 - Barbus meridionalis (Moioag); 1149 - Cobitis taenia (Zvrlug); 2511 Gobio kessleri (Petroc); 2522 - Pelecus cultratus (Sabi); 1134 - Rhodeus sericeus amarus (Boare); 1146 Sabanejewia aurata (Dunari); 1160 - Zingel streber (Fusar); 1159 - Zingel zingel (Pietrar) Specii de nevertebrate enumerate in Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE: 4057 - Chilostoma banaticum (Melc); 1032 - Unio crassus (Scoica de ru). Conform Ord. nr. 776/2007, art 6, a fost aprobat formularul standard Natura 2000 pentru situl de importanta comunitara Oltul Mijlociu-Cibin-Hartibaciu care urmeaza sa fie inaintat de catre autoritatea centrala pentru protectia mediului la Directoratul General de Mediu din cadrul Comisiei Europene. In afara de speciile de pesti si nevertebrate mentionate anterior, formularul standard Natura 2000 face referire asupra urmatoarelor aspecte: alte specii importante de flora si fauna:
Alburnoides bipunctatus (beldita); Barbatula barbatula; Esox reichertii ; Rutilus

190
rutilus
(babusca); Vimba vimba (morunas); Alburnus alburnus (oblet); Barbus
barbus (mreana); Perca fluviatilis (biban); Tinca tinca (lin) clase de habitate: ruri, lacuri, mlatini, turbrii, culturi (teren arabil), puni, alte terenuri arabile, paduri de foioase calitate si importanta
Zona importanta pentru conservarea speciilor Unio crassus, Chilostoma banaticum, Rhodeus sericeus. Desi aria reflecta efectele impactului antropic indelungat, manifestat in deceniile 7 - 9 ale sec. XX, exista inca unele zone umede care si-au pastrat aspectul si comunitatile remanente, fragmente ale structurilor originare. Numerose populatii au fost izolate in aceste arii, relativ izolate, formand intr-un sens restrictiv metapopulatii si metacomunitati. Desi de dimensiuni mici, sunt surse potentiale de regenerare si ma rtori ai diversitatii specifice de odinioara, reprezentative pentru flora, fauna si peisajul ardelenesc. vulnerabilitate hidrotehnice (in special indiguirile) sunt principala c auza a
Constructiile
degradarii/pierderii habitatelor acvatice caracteristice. Alte categorii de impact antropic la care zona este vulnerabila sunt: descari - distrugerea zonelor umede, poluarea, defrisarile, agricultura intensiva. Conform HG nr. 1284/2007 privi d declararea ariilor de prote n ctie speciala avifaunistica ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania, traseul drumului expres Sibiu-Fagaras se suprapune peste aria de protectie speciala avifaunistica: Piemontul Fagaras. Piemontul Fagaras Aria de protectie speciala avifaunistica Piemontul Fagaras intersecteaza traseul drumului expres intre km 39 si km 56. Conform HG nr. 1284/2007 privi d declararea ariilor de prote n ctie speciala avifaunistica ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania, art 4, a fost aprobat formularului standard Natura 2000 pentru aria de protectie speciala avifaunistica Piemontul Fagaras (Anexa 4) care urmeaza sa fie inaintata de catre autoritatea centrala pentru protectia mediului la Directoratul General de Mediu din cadrul Comisiei Europene. In formularul standard Natura 2000 se fac referire la urmatoarelor aspecte:
191
specii de psri enumerate n anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE
A089 Aquila pomarina (acvila tipatoare mica); A072 Pernis apivorus (viespar); A104 Bonasa bonasia (iernuca); A122 Crex crex (cristelul de camp); A220 Strix uralensis (huhurez mare); A236 Dryocopus martius (ciocanitoare neagra); A234 Picus canus (ghionoaie sura); A238 Dendrocopos medius (ciocanitoarea pestrita mijlocie); A429 Dendrocopos syriacus (ciocanitoare de gradina); A239 Dendrocopos leucotos (ciocanitoare cu spate alb); A246 Lullula arborea (ciocarlie de padure); A321 Ficedula albicollis (muscar gulerat); A320 Ficedula parva muscar mic); A031 Ciconia ciconia (barza alba); A082 Circus cyaneus (erete vanat); A081 Circus aeruginosus (erete de stuf); A080 Circaetus gallicus (serpar); A338 Lanius collurio (sfrancioc rosiatic); A339 Lanius minor (sfrancioc cu frunte neagra) ; A108 Tetrao urogallus (cocos de munte) alte caracteristici ale sitului
Situl este amplasat parte in regiunea alpina si parte in cea continentala. Relieful dominant este deal si munte. Teritoriul sitului este situat in cadrul Depresiunii Fagarasului pe latura nordica a muntilor Fagaras. Muntii de pe marginea depresiunii impiedica deplasarea maselor de aer rece boreal si in acelasi timp bareaza accesul liber al celor submediteraneene din sud, zona depresiunii Fagaras se afla sub influenta fenomenului de Foehn, incalzirea curentilor de aer veniti dinspre sud spre nord,prin frecarea de pantele muntilor in actiunea descendenta spre nord, astfel incat temperaturile din zona depresiunii Fagaras este mai ridicata decat normal. Reteaua hidrografica este bogata, alcatuita din numeroase rauri si afluenti ai acestora, varsandu-se in Olt. Zona sitului este predominant de pasune, faneata, padurea aparand pe versantii nordici ai muntilor Fagaras.Habitatele sunt foarte variate. Apar in cuprinsul sitului arii protejate - Poiana cu narcise de la Dumbrava Vadului care garanteaza prezenta in zona a unor specii de flora si fauna protejate. Flora este bine reprezentata fiind inregistrate peste 900 specii de plante, diversitatea floristica cea mai mare se observa in fanetele umede peste 450 specii calitate si importanta
Criteriile care au stat la baza desemnarii ariei de protectie speciala avifaunistica au fost propuse de grupul Milvus si aprobate de Bird Life International European Division. Criteriile la nivelul Uniunii Europene pentru identificarea ariei de protectie
192
speciala avifaunistica Piemontul Fagaras au fost: C1 efective importante pe plan global cristelul de cmp (Crex crex); C6 populaii importante din specii ameninate la nivelul Uniunii Europene - 11 specii barz alb (Ciconia ciconia), barz neagr (Ciconia nigra), acvil iptoare mic (Aquila pomarina), viespar (Pernis apivorus), cristelul de cmp (Crex crex), huhurez mare (Strix uralensis), ghionoaie sur (Picus canus), ciocnitoare cu spate alb (Dendrocopos leucotos), ciocrlie de pdure (Lululla arborea), muscar gulerat (Ficedula albicollis), muscar mic (Ficedula parva). Pdurile de fag din Munii Fgra cu ntinsa zon deschis semi-natural de la poalele munilor ofer o combinaie de habitate ideale pentru multe specii de psri. Pdurile adpostesc efective semnificative din dou specii de ciocnitori, huhurez mare, dou specii de muscari. Aici cuibresc i speciile de rpitoare i barza neagr care i caut hrana pe zonele deschise de la poalele munilor, la fel ca barza alb. Fneele, punile i terenurile agricole de aici gzduiesc o populaie semnificativ de ciocrlie de pdure i de cristel de cmp. vulnerabilitate
1. intensificarea agriculturii schimbarea metodelor de cultivare a terenurilor din cele tradiionale n agricultur intensiv, cu monoculturi mari, folosirea excesiv a chimicalelor, efectuarea lucrrilor numai cu utilaje i maini 2.schimbarea habitatului semi-natural (fnee, puni) datorit ncetrii activitilor agricole ca cositul sau punatul 3.braconaj 4.desecarea zonelor umede prin canalizare de-a lungul rurilor, pe zone de es 5. cositul n perioada de cuibrire 6. distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor 7. deranjarea psrilor in timpul cuibritului 8.cositul prea timpuriu (ex. poate distruge poantele de cristel de cmp)
193
9.arderea vegetaiei (a miritii i a prloagelor) 10.scoaterea puilor pentru comer ilegal 11. folosirea pesticidelor 12. electrocutare si coliziune in linii electrice 13.prinderea psrilor cu capcane 14.practicarea sporturilor extreme: enduro, motor de cross, maini de teren 15.amplasare de generatoare eoliene 16. nmulirea necontrolat a speciilor invazive 17. defririle, tierile ras i lucrrile silvice care au ca rezultat tierea arborilor pe suprafee mari 18. tierile selective a arborilor n vrsta sau a unor specii 19.adunarea lemnului pentru foc, culegerea de ciuperci 20. amenajri forestiere i tieri n timpul cuibritului speciilor periclitate 21. vntoarea in timpul cuibritului prin deranjul i zgomotul cauzat de ctre gonaci 22.vntoarea n zona locurilor de cuibrire a speciilor periclitate 23.mpduririle zonelor naturale sau seminaturale (puni, fnae etc.) 24. industrializare i creterea zonelor urbane 25. lucrri ndelungate n vecintatea cuibului n perioada de reproducere desemnarea sitului
Aria protejata Poienile cu narcise de la Dumbrava Vadului inclusa in acest sit a fost declarata prin L5/2000 cu 394ha. Pentru zona Muntilor Fagaras a fost intocmit studiu de fundamentare stiintifica pentru declarearea acestora ca Parc National. Zona Stramba apare in Biotope Corine (1996) tip de proprietate
194
Proprietate privata si de stat managementul sitului
Teritoriul sitului se intinde pe judetul Brasov, pe aria administrativa a Municipiului Fagaras si comunelor: Ucea de Jos, Vistea de Jos, Voila, Mandra, Beclean. Padurile sunt administrate pe judet. In vecinatatea drumului expres Sibiu Fagaras se identifica atat arii de protectie speciala avifaunistica, precum Avrig-Scorei-Fagaras si Podisul Hartibaciului cat si situri de interes comunitar, precum: Mlaca Tatarilor, Poienile cu narcise de la Dumbrava Vadului, Muntii Fagaras. Avrig-Scorei-Fagaras Speciile caracteristice ariei de protectie speciala avifaunistica Avrig-Scorei-Fagaras sunt urmatoarele: A229 Alcedo atthis (pescarus albastru); A255 Anthus campestris (fasa de camp); A091 Aquila chrysaetos (vulturul auriu); A222 Asio flammeus (ciuf de camp); A224 Caprimulgus europaeus (caprimulg); A031 Ciconia ciconia (barza alba); A081 Circus aeruginosus (erete de stuf); A082 Circus cyaneus (erete vanat); A122 Crex crex (cristelul de camp); A238 Dendrocopos medius (ciocanitoare pestrita mijlocie); A429 Dendrocopos syriacus (ciocanitoare de gradina); A236 Dryocopus martius (ciocanitoare neagra); A379 Emberiza hortulana (presura de gradina); A103 Falco peregrinus (soim calator); A097 Falco vespertinus (vanturel de seara); A321 Ficedula albicollis (muscar gulerat); A320 Ficedula parva (muscar mic); A022 Ixobrychus minutus (stracul pitic); A339 Lanius minor (sfrancioc cu frunte neagra); A246 Lullula arborea (ciocarlie de padure); A068 Mergus albellus (ferestras mic); A094 Pandion haliaetus (uligan pescar); A151 Philomachus pugnax (batausul); A234 Picus canus (ghionoaie sura); A307 Sylvia nisoria (silvia de camp) Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate. Situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor urmatoare: - Crex crex (cristelul de camp) - Ciconia ciconia (barza alba) - Aquila pomarina (acvila tipatoare mica)
195
Situl este important in perioada de migratie si iernare pentru pasarile de balta. In perioada de migratie situl gazduieste mai mult de 20.000 de exemplare de pasari de balta, fiind posibil canditat ca sit RAMSAR. Importana suprafeei propuse pentru declarare ca Sit Natura 2000 se datoreaz n primul rnd populaiilor de psri slbatice i habitatelor acestora. Oltul reprezint un coridor ecologic de migraie i dispersie pentru populaiile de psri care face legtura ntre diferite zone geografice ale Romniei i Europei. Sunt astfel legate Depresiunile Braovului, Fgraului i Cmpia Transilvaniei, sudul rii de Transilvania etc. Oltul este recunoscut ca una dintre cile importante de migraie ale psrilor. Sunt bine reprezentate att speciile de psri cuibritoare ct i cele de pasaj i chiar de iarn. Au fost determinate specii vulnerabile, n pericol sau cu alte statute nefavorabile de conservare, conform Directivei Psri, Conveniei de la Berna si Bonn, Statutului European de Ameninare (European Threat Status), categoriei SPEC etc. Dintre speciile cuibritoare, sunt importante pentru zon: Ixobrychus minutus, Crex crex, Porzana porzana. Din acest punct de vedere, habitatele umede perimetrale, formate din mlatini, canale, fnee umede sunt perimetre cheie pentru conservarea acestora. Crex crex cuibrete inclusiv n culturi de gru sau lucern. Dintre speciile de pasaj sau care ierneaz n zon, sunt reprezentative: Gavia arctica, G. stellata, Casmerodius albus. n perioadele de migraie (toamna si primvara), mpreun cu perioadele cnd psrile de ap ierneaz aici (poriuni de ap liber nengheat) populaia total a psrilor acvatice depete 30 000 - 40 000 de exemplare anual. Lacurile i zonele umede adiacente reprezint astfel puncte de maxim concentrare pentru psrile de ap, mai ales pentru palmipede (rae, liie). Suprafeele care rmn nengheate anumite perioade din timpul iernii reprezint cele mai importante arii de iernare din partea sudic i sud estic a Transilvaniei. Vulnerabilitate: Pe cursul mijlociu al Oltului apar incendieri ale stufului cu efecte nefaste asupra speciilor de pasari. Deasemenea, se practica vanatoarea. Pe unele portiuni exista acumulari de peturi si alte deseuri menajere. Tip de proprietate: Cursul Oltului e proprietatea statului, terenurile din jur (fanete, terenuri agricole)
196
sunt proprietati particulare. Organismul responsabil pentru managementul sitului: Pe teritoriul judetului Brasov, cursul Oltului cuprins in sit, strabate teritoriul administrativ al Municipiului Fagaras si urmatoarelor comune: Ucea de Jos, Vistea de Jos, Volia, Beclean, Mandra. Podisul Hartibaciului Specii de psri enumerate n anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE A122 Crex crex ; A089 Aquila pomarina; A072 Pernis apivorus; A224 Caprimulgus europaeus; A238 Dendrocopos medius; A234 Picus canus; A031 Ciconia ciconia; A030 Ciconia nigra; A080 Circaetus gallicus; A246 Lullula arborea; A081 Circus aeruginosus; A082 Circus cyane us; A239 Dendrocopos leucotos; A429 Dendrocopos syriacus; A255 Anthus campestris; A339 Lanius minor; A338 Lanius collurio; A060 Aythya nyroca; A215 Bubo bubo; A060 Aythya nyroca; A151 Philomachus pugnax; A166 Tringa glareola; A196 Chlidonias hybridus; A131 Himantopus himantopus; A023 Nycticorax nycticorax; A027 Egretta alba; A193 Sterna hirundo; A097 Falco vespertinus Alte specii importante de flor i faun I Argynnis laodice Descrierea sitului Culturi (teren arabil), puni, alte terenuri arabile, pduri de foioase, alte terenuri artificiale (localiti, mine), habitate de pduri (pduri n tranziie) Alte caracteristici ale sitului: Situl este situat inregiunea biogeografica continentala. Pe teritoriul judetului Brasov cuprinde in general zone de pasuni si fanete, dar apar si terenuri agricole si paduri(in compozitia carora intra fagul, gorunul, uneori si stejarul - ca specii principale si frasinul, carpenul, etc, ca specii de amestec). Zona este populata de specii de pasari salbatice protejate. Calitate i importan:
197
Prioritate nr.1 dintre cele 68 de situri propuse de Grupul Milvus n 22 de judee ale rii. C1 efective importante pe plan global - 1 specie: cristel de cmp (Crex crex) C6 populaii importante din specii ameninate la nivelul Uniunii Europene - 10 specii: cristel de cmp (Crex crex), acvil iptoare mic (Aquila pomarina), viespar (Pernis apivorus), huhurez mare (Strix uralensis), caprimulg (Caprimulgus europaeus), ciocnitoare de stejar (Dendrocopos medius), ciocnitoarea de grdini (Dendrocopos syriacus), ghionoaie sur (Picus canus), ciocrlia de pdure (Lullula arborea), sfrncioc roiatic (Lanius collurio). Este caracterizat de lipsa aproape total a arturilor i abundena terenurilor seminaturale pajiti i fnee extensive. Structura peisajului este mozaicat, constnd din alternana ariilor semi-naturale cu pduri de foioase, ceea ce rezult ntr-o biodiversitate foarte ridicat. Cuprinde i lacurile de la Brdeni, un loc important pentru psri de ap att n timpul sezonului de cuibrit ct i n timpul pasajului. Impactul antropic este foarte sczut, existnd puine localiti pe o ntindere foarte mare. Aceast zon este cea mai mare arie semi-natural coerent i probabil cea mai bine conservat din regiunea biogeografic continental din Transilvania. Gzduiete efective importante din speciile caracteristice acestei zone, de ex. aici cuibrete cea mai nsemnat populaie de acvil iptoare mic (Aquila pomarina) i de viespar (Pernis apivorus) din Romnia, densitatea ceea mai ridicat fiind atins la sud de Valea Hrtibaciului. Efectivele de huhurez mare (Strix uralensis), caprimulg (Caprimulgus europaeus), ciocnitoare de stejar (Dendrocopos medius), ciocrlie de pdure (Lullula arborea) i sfrncioc roiatic (Lanius collurio) sunt i ele cele mai nsemnate dintre siturile din ar. Populaia de cristel de cmp (Crex crex) este semnificativ pe plan global (peste 20 de perechi) dar este i printre primii dintre siturile din Romnia. Este de asemenea printre primii zece situri din ar pentru ghionoaie sur (Picus canus).
198
Vulnerabilitate: 1. defririle, tierile ras i lucrrile silvice care au ca rezultat tierea arborilor pe suprafee mari 2. tierile selective a arborilor n vrsta sau a unor specii 3. adunarea lemnului pentru foc, culegerea de ciuperci 4. turismul necontrolat 5. amenajri forestiere i tieri n timpul cuibritului speciilor periclitate 6. vntoarea in timpul cuibritului prin deranjul i zgomotul cauzat de ctre gonaci 7. vntoarea n zona locurilor de cuibrire a speciilor periclitate 8. braconaj 9. practicarea sporturilor extreme: enduro, motor de cross, maini de teren 10. distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor 11. deranjarea psrilor in timpul cuibritului 12. prinderea psrilor cu capcane 13. scoaterea puilor pentru comer ilegal 14. mpduriri cu specii neindigene (salcm, oetar, cenuar etc.) 15. mpduririle zonelor naturale sau seminaturale (puni, fnae etc.) 16. nmulirea necontrolat a speciilor invazive 17. industrializare i creterea zonelor urbane 18. electrocutare si coliziune in linii electrice 19. intensificarea agriculturii schimbarea metodelor de cultivare a terenurilor din cele tradiionale n agricultur intensiv, cu monoculturi mari, folosirea excesiv a chimicalelor, efectuarea lucrrilor numai cu utilaje i maini 20. schimbarea habitatului sem i-natural (fnee, puni) dator it ncetrii
199
activitilor agricole ca cositul sau punatul 21. cositul n perioada de cuibrire 22. cositul prea timpuriu (ex. poate distruge poantele de cristel de cmp) 23. arderea vegetaiei (a miritii i a prloagelor) Tip de proprietate: De stat si particulara. Activiti antropice, consecinele lor generale i suprafaa din sit afectat - Activiti i consecine n interiorul sitului Managementul forestier general, mine, vanatoare, linii electrice, drumuri auto cultivare, manevre militare - Activiti i consecine n jurul sitului Cultivare, utilizarea pesticidelor, managementul forestier general, vanatoare, linii electrice Organismul responsabil pentru managementul sitului: Situl pe judetul Brasov, are teritorii apartinand administrativ urmatoarelor Primarii: Ucea de Jos,Vistea de Jos, Voila, Cincu, Beclean, Municipiul Fagaras, Mandra, Soars, Sercaia, Ticusu Vechi, Jibert, Comana de Jos, Ungra, Oras Rupea, Bun Mlaca Tatarilor Tipuri de habitate prezente n sit i evaluarea sitului n ceea ce le privete 7150 Comunti depresionare din Rhynchosporion pe substraturi turboase Specii de amfibieni i reptile enumerate n anexa II a Direc tivei Consiliului 92/43/CEE 1166 Triturus cristatus; 1220 Emys orbicularis
200
Alte specii importante de flor i faun Hyla arborea; Rana temporaria; Acrocephalus arundinaceus; Acrocephalus scirpaceus; Alauda arvensis; Carduelis cannabina; Hirundo rustica; Lanius collurio; Motacilla alba; Saxicola rubetra; Sturnus vulgaris; Sylvia atricapilla; Sylvia communis; Anthocharis cardamines; Agrostis canina; Alnus glutinosa; Aphantopus hyperantus; Erynnis tages Neomys fodiens; Betula pubescens; Carex diandra; Carex ;Maniola jurtina; Melanargia galathea; Micromys minutus;
echinata; Carex lepidocarpa; Carex nigra; Drosera rotundifolia; Epipactis palustris; Eriophorum angustifolium; Eriophorum gracile; Eriophorum vaginatum; Frangula alnus; Galium uliginosum; Juncus alpinus; Lythrum salicaria; M enyanthes trifoliata; Molinia caerulea; Peucedanum palustre; Potentilla erecta; Ranunculus flammula; Rhynchospora alba; Salix aurita; Sphagnum sp.; Vaccinium vitis-idaea Clase de habitate Puni Alte caracteristici ale sitului: Mlastina activa, de tip mezo-oligotrof, cu un bogat sediment de turba in zona centrala (7-9 m) si cu o populatie numeroasa de Rhynchospora alba in micile balti de suprafata. Calitate i importan: Situl are importanta stiintifica pentru cenozele cu Rhynchospora alba in micile balti de suprafata. Urmatoarele specii trecute la rubrica D (Other reasons) sunt specii turbicole mezotrofe, caracteristice turbariilor de tranzitie: Agrostis canina,Carex echinata, Carex lepidocarpa, Carex nigra, Eriophorum angustifolium. Vulnerabilitate: Situl poate fi afectat negativ prin drenarea terenului din partea sud-vestica pentru a mari suprafata cultivabila. Desemnarea sitului: Declarat rezervaie natural prin Hotrrea Guvernului nr.2151/2005, cu o
201
suprafa de 6 ha. Activiti antropice, consecinele lor generale i suprafaa din sit afectat - Activiti i consecine n interiorul sitului Indepartarea latarisului, incendiere, luare/Indepartare de flora, drenaj, relatii interspecifice de flora - Activiti i consecine n jurul sitului Cultivare, cosire/taiere, utilizarea pesticidelor, fertilizarea, pasunatul, cresterea animalelor, poteci,trasee, trasee pentru ciclism Organismul responsabil pentru managementul sitului: Situl este inclus n reeaua naional de arii protejate ca rezervaie botanic (HG nr.2151/2005), administrarea revenind primriei Arpau de Jos. Planuri de management ale sitului: Pentru rezervaia Lacul Ttarilor exist un regulament de administrare aprobat prin HCJ Sibiu nr. 64/2004. Poienile cu narcise de la Dumbrava Vadului Tipuri de habitate prezente n sit i evaluarea sitului n ceea ce le privete 6410 Pajiti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae), 6430 Comuniti de lizier cu ierburi nalte higrofile de la nivelul cmpiilor, pn la cel montan i alpin, 6440 Pajiti aluviale din Cnidion dubii , 6510 Pajiti de altitudine joas (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis), 91F0 Pduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor ruri (Ulmenion minoris), 9160 Pduri subatlantice i medioeuropene de stejar sau stejar cu carpen din Carpinion betuli Specii de amfibieni i reptile enumerate n anexa II a Direc tivei Consiliului 92/43/CEE 1193 Bombina variegata
202
Specii de nevertebrate enumerate n anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE 1059 Maculinea teleius; 1060 Lycaena dispar; 1065 Euphydryas aurinia; 4038 Lycaena helle Specii de plante enumerate n anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE 1898 Eleocharis carniolica Alte specii importante de flor i faun Aegithalos caudatus; Alauda arvensis; Anas clypeata; Anas platyrhynchos; Anthus campestris; Aquila chrysaetos; Aquila pomarina; Asio flammeus; Asio otus; Athene noctua; Bombycilla garrulus; Bubo bubo; Buteo buteo; Buteo lagopus; Caprimulgus europaeus; familiaris; Carduelis carduelis; Carduelis chloris; Carduelis spinus; Certhia Ciconia ciconia; Ciconia nigra; Circus cyaneus; Coccothraustes
coccothraustes; Columba oenas; Columba palumbus; Corvus corax; Corvus corone ; Corvus frugilegus; Corvus monedula; Coturnix coturnix; Crex crex; Cuculus canorus; Delichon urbica; Dend rocopos leucotos; Dendrocopos major; Dendrocopos minor; Dendrocopos syriacus; Emberiza citrinell ; Erithacus a
rubecula; Falco columbarius; Falco naumanni; Falco peregrinus; Falco subbuteo ; Falco tinnunculus; Falco vespertinus; Ficedula parva; Fringilla montifringilla ; Galerida cristata; Garrulus glandarius; Hieraaetus pennatus; Hippolais icterina Hirundo rustica; Jynx torquilla; Lanius collurio; Lanius excubitor; Lanius minor Lullula arborea; Luscinia megarhynchos; Merops apiaster; Motacilla alba ;Muscicapa striata; Nucifraga caryocatactes; Oriolus oriolus; Otus scops; Parus ater ;Parus caeruleus; Parus lugubris; Parus major; Parus montanus; Parus palustris; Passer montanus; Perdix perdix; Phoenicurus phoenicurus; Phylloscopus collybita ;Phylloscopus sibilatrix; Pica pica; Picus canus; Picus viridis; Pyrrhula pyrrhula ;Regulus ignicapillus; Regulus regulus; Saxicola rubetra; Saxicola torquata ;Scolopax rusticola; Serinus serinus; Sitta europaea; Streptopelia turtur; Strix aluco ;Strix uralensis; Sturnus vulgaris; Sylvia atricapilla; Sylvia borin; Sylvia communis ;Sylvia curruca; Sylvia nisoria; Tringa ochropus; Turdus merula; Turdus philomelos ;Turdus pilaris; Turdus torquatus; Turdus viscivorus; Tyto alba; Upupa epops Vanellus vanellus; Achillea ptarmica; Cnidium dubium; Dactylorhiza maculata ; Dactylorhiza sambucina; Listera ovata; Lysimachia thyrsiflora; Narcissus poeticus ssp. Radiiflorus; Orchis morio; Phyteuma tetramerum; Platanthera bifolia; Potentilla palustris; Salix rosmarinifolia; Scorzonera humilis; Spiraea salicifolia; Trollius europaeus
203
Descrierea sitului N12 2 211 - 213 Culturi (teren arabil) N16 98 311 Pduri de foioase Alte caracteristici ale sitului: Teritoriul rezervatiei este situat in cadrul Depresiunii Fagarasului pe latura nordica a muntilor Fagaras, incadrata de m-tii Persani la est si podisul Hartibaciului la nord. Muntii de pe marginea depresiunii impiedica deplasarea maselor de aer rece boreal si in acelasi timp bareaza accesul liber al celor tropicale din sud, ca urmare temperatura aerului este destul de scazuta. Reteaua hidrografica este formata din raul Sercaia si o serie de paraie cum ar fi: Vl. Scurta, afluent al Sincai, Pr Rachitei si Pr Zambrita care traverseaza Dumbrava Vadului in partea estica si centrala. Rezervatia este o padure de stejar rarita, cu poieni mari in care in mai si iunie infloresc florile de narcise.Aceasta padure de stejar este u nica in intreaga Depresiune a Fagarasului Calitate i importan: Dumbrava Vadului este importanta deoarece este un rest din p adurea care acoperea alta data intreaga Depresiune a Fagarasului, ramanand unica padure de stejari seculari pastrata in aceasta regiune. Cea mai interesanta asociatie de plante este cea care adaposteste poienile cu narcise, reprezentata prin urmatoarele specii: Narcissus stellaris, N. angustifolius, N. radiiflorus, N.serior florens. Vulnerabilitate: Turistii care se invadeaz aria protejat in perioada de inflorire a narciselor. Ruperea si zmulgerea bulbilor, calcarea in piciore a vegetatiei ierboase, contribuie la deteriorarea echilibrului natural al poienilor cu narcise si disparitia treptata a acestui monument al naturii. Lipsa unei zone tampon ingradite si semnalate corespunzator. Pasunatul are deasemenea consecinte negative asupra covorului vegetal.
204
Desemnarea sitului: Arie protejat declarat prin HCM 485/1964,HCJ Braov nr.124/1995, Legea 5/2000. Tip de proprietate: Deocamdat este n proprietatea s tatului romn, dar este soliciat spre t retrocedare de ctre Primria Sercaia. Activiti antropice, consecinele lor generale i suprafaa din sit afectat - Activiti i consecine n interiorul sitului Luare/Indepartare de flora, pasunatul, depozitarea deseurilor menajere , alte impacte determinate de turism si recreere ce nu au fost mentionate mai sus, cosire/taiere, managementul forestier general - Activiti i consecine n jurul sitului Pasunatul, depozitarea deseurilor menajere Organismul responsabil pentru managementul sitului: Situl este arie protejata si se afla in totalitate n fond silvic UPIX , ua ntre 111A si 120 B.Se afla n administrarea Oc.Silvic Fgra. Aria protejat se afl n custodia Direciei Silvice Braov din 2004. Planuri de management ale sitului: Aria protejat are plan de management care are avizul Academiei Romne si Ordin de Ministru nr.87/2003. Muntii Fagaras Tipuri de habitate prezente n sit i evaluarea sitului n ceea ce le privete 3230 Vegetaie lemnoas cu Myricaria germanica de-a lungul rurilor montane; 3240 Vegetaie lemnoas cu Salix eleagnos de-a lungul rurilor montane; 4080 Tufriuri cu specii sub-arctice de salix; 6410 Pajiti cu Molinia pe sol ri u calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae); 7240* Formaiuni pioniere alpine din Caricion bicoloris-atrofuscae; 8220 Versani stncoi cu vegetaie
205
chasmofitic pe roci silicioase; 4060 Tufriuri alpine i boreale; 4070* Tufriuri cu Pinus mugo i Rhododendron myrtifolium; 6150 Pajiti boreale i alpine pe substrat silicios; 6230* Pajiti montane de Nardus bogate n specii pe substraturi silicioase ;6430 Comuniti de lizier cu ierburi nalte higrofile de la nivelul cmpiilor, pn la cel montan i alpin; 6520 Fnee montane; 8110 Grohotiuri silicioase din etajul montan pn n cel alpin (Androsacetalia alpinae i Galeopsietalia ladani); 3220 Vegetaie herbacee de pe malurile rurilor montane; 9150 Pduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion; 9180* Pduri din Tilio-Acerion pe versani abrupi, grohotiuri i ravene; 9110 Pduri de fag de tip Luzulo-Fagetum; 9130 Pduri de fag de tip Asperulo-Fagetum; 9170 Paduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum; 91E0* Pduri aluviale cu Alnus glutinosa i Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae); 9410 Pduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea) 91V0 Pduri dacice de fag (SymphytoFagion); 8120 Grohotiuri calcaroase i de isturi calcaroase din etajul montan pn n cel alpin (Thlaspietea rotundifolii) Specii de mamifere enumerate n anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE 1303 Rhinolophus hipposideros; 1324 Myotis myotis; 1352 Canis lupus; 1354 Ursus arctos; 1355 Lutra lutra; 1361 Lynx lynx Specii de amfibieni i reptile enumerate n anexa II a Direc tivei Consiliului 92/43/CEE 1166 Triturus cristatus; 1193 Bombina variegata; 2001 Triturus montandoni Specii de peti enumerate n anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE 1122 Gobio uranoscopus;1138 Barbus meridionalis; 1163 Cottus gobio; 2484 Eudontomyzon mariae Specii de nevertebrate enumerate n anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE 1037 Ophiogomphus cecilia; 1078 Callimorpha quadripunctaria; 1084 Osmoderma eremita; 1087 Rosalia alpina; 1089 Morimus funereus; 1927 Stephanopachys substriatus; 4012 Carabus hampei; 4021 Phryganophilus ruficollis; 1083 Lucanus cervus; 1060 Lycaena dispar; 1065 Euphydryas aurinia; 4054 Pholidoptera transsylvanica; 4057 Chilostoma banaticum Specii de plante enumerate n anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
206
1898 Eleocharis carniolica; 1903 Liparis loeselii; 4070 Campanula serrata; 4116 Tozzia carpathica; 4122 Poa granitica ssp. Disparilis; 1389 Meesia longiseta; 1393 Drepanocladus vernicosus Alte specii importante de flor i faun Bufo bufo; Bufo viridis; Hyla arborea; Rana arvalis; Rana dalmatina; Rana temporaria; Salamandra salamandra; Triturus alpestris; Triturus alpestris; Triturus vulgaris; Accipiter gentilis; Accipiter nisus; Aegithalos caudatus; Anthus spinoletta; Anthus trivialis; Aquila chrysaetos; Aquila pomarina; Athene noctua; Bonasa bonasia; Buteo buteo; Carduelis cannabina; Carduelis carduelis; Carduelis chloris ; Carduelis spinus; Certhia familiaris; Charadrius morinellus; Cinclus cinclus ;Circaetus gallicus; Coccothraustes coccothraustes; Columba palumbus; Corvus corax; Cuculus canorus; Delichon urbica; Dendrocopos leucotos; Dendrocopos major; Dendrocopos medius; Dendrocopos minor; Dryocopus martius; Egretta alba ;Emberiza citrinella; Eremophila alpestris; Erithacus rubecula; Falco peregrinus ;Falco tinnunculus; Ficedula albicollis; Garrulus glandarius; Gavia arctica ;Hieraaetus pennatus; Hirundo rustica; Lanius collurio; Loxia curvirostra; Lullula arborea; Luscinia luscinia; Milvus migrans; Motacilla alba; Motacilla cinerea; Nucifraga caryocatactes; Oenanthe oenanthe; Otus scops; Parus ater; Parus caeruleus; Parus cristatus; Parus major; Parus montanus; Parus palustris; Passer montanus; Pernis apivorus; Phoenicurus ochruros; Phoenicurus phoenicurus; Phylloscopus collybita; Phylloscopus trochilus; Pica pica; Picoides tridactylus; Picus canus; Picus viridis; Prunella collaris; Prunella modularis; Pyrrhula pyrrhula ;Regulus ignicapillus; Regulus regulus; Saxicola rubetra; Saxicola torquata; Serinus serinus; Sitta europaea; Strix aluco; Sturnus vulgaris; Sylvia atricapilla; Sylvia curruca; Tetrao urogallus; Tichodroma muraria; Troglodytes troglodytes; Turdus merula; Turdus philomelos; Turdus pilaris; Turdus torquatus; Turdus viscivorus; Lota lota; Thymallus thymallus; Erebia sudetica; Parnassius mnemosyne; Uvarovitettix transsylvanicus; Arvicola terrestris; Capreolus capreolus; Cervus elaphus; Chionomys nivalis; Crocidura suaveolens; Eliomys quercinus; Felis silvestris; Martes martes; Micromys minutus; Muscardinus avellanarius; Myoxus glis ;Neomys anomalus; Neomys fodiens; Nyctalus noctula; Rupicapra rupicapra; Sorex alpinus; Achillea oxyloba ssp. Schurii; Aconitum moldavicum; Aconitum napellus ssp. Firmum; Aconitum toxicum; Adenostyles alliariae ssp. Hybrida; Aethionema saxatile; Agrostis alpina; Agrostis vinealis; Allium schoenoprasum ssp. sibiricum ;Allium victorialis; Alopecurus pratensis ssp. Laguriformis; Androsace arachnoidea ; Androsace chamaejasme; Androsace obtusifolia; Anemone narcissiflora; Angelica
207
archangelica;
Anthemis
carpatica;
Anthemis
carpatica
ssp.
Pyrethriformi ; s
Anthemis macrantha; Aquilegia nigricans; Aquilegia transsilvanica; Arabis soyeri ssp. Subcoriacaea; Arenaria biflora; Armeria barcensis; Arnica montana; Artemisia eriantha; Astragalus alpinus; Astragalus australi ; Athamanta s turbith ssp. Hungarica; Botrychium matricariifolium; Botrychium multifidum; Callianthemum coriandrifolium; Campanula carpatica; Campanula rotundifolia ssp. Polymorpha; Campanula transsilvanica; Cardamine resedifolia; Cardaminopsis neglecta; Carex atrata ssp. Aterrima; Carex brachystachys; Carex brunnescens; Carex capillaris R A; Carex firma; Carex fuliginosa; Carex limosa; Carex parviflora; Carex strigosa; Centaurea fontanum kotschyana; ssp. Cephalan thera longifolia; Cephalanthera rubra; Cephalanthera rubra; Cerastium arvense ssp. Lerchenfeldianum; Cerastium Macrocarpum; Cer stium a viride; transsilvanicum; Cerastum i Crepis transsilvanicum; Cerinthe glabra; Cetraria oakesiana; Chrysosplenium alpinum; Coeloglossum viride; Coeloglossum Conioselinum tataricum; conyzifolia; Dactylorhiza cordigera; Dactylorhiza cordigera; Dactylorhiza incarnata; Dactylorhiza maculata; Dactylorhiza maculata ssp. Transsilvanica; Dactylorhiza majalis; Dactylorhiza sambucina; Dianthus banaticus; Dianthus barbatus ssp. Compactus; Dianthus carthusianorum; Dianthus glacialis ssp. Gelidus; Dianthus glacialis ssp. Gelidus; Dianthus henteri; Dianthus henteri; Dianthus spiculifolius ;Dianthus superbus ssp. Alpestris; Dianthus tenuifolius; Doronicum carpaticum ; Doronicum carpaticum; Draba fladnizensis; Draba kotschyi; Draba kotschyi; Draba lasiocarpa; Drosera rotundifolia; Epilobium alsinifolium; Epilobium anagallidifolium ; Epilobium uniflorus; nutans; Eritrichium Epipactis nanum at orubens; r s sp. Jankae; Epipactis Festuca helleborine; amethystin a; Epipactis Festuca microphylla; Epipogium aphyllum; Erigeron alpinus; Erigeron atticus; Erigeron bucegiensis; Festuca carpatica; Festuca nitida ssp. Flaccida; Galanthus nivalis ;Galium pumilum; Gentiana clusii; Gentiana clusii; Gentiana cruciata ssp. Phlogifolia; Gentiana frigida; Gentiana frigida; Gentiana lutea; Gentiana punctata; Gentiana punctata; Geum reptans; Grimmia teretinervis; Gymnadenia conopsea; Gypsophila petraea; Gypsophila petraea; Hedysarum hedysaroides; Hedysarum hedysaroides; transsilvanica; Helictotrichon Heracleum decorum; palm atum; Hepatica transsilvanica; Hepatica ssp. Heracleum sphondylium
Transsilvanicum; Hesperis matronalis ssp. Candida; Hesperis matronalis ssp. Cladotricha; Hieracium negoiense; Hieracium silesiacum; Hutchinsia alpina ssp. Brevicaulis; Hutchinsia alpina ssp. Brevicaulis; Juncus filiformis; Juncus trifidus; Juncus triglumis; Knautia drymeia; Kobresia myosuroides; Larix decidua ssp. Carpatica; Larix decidua ssp. Polonica; Leontopodium alpinum; Leontopodium
208
alpinum; Leucanthemopsis alpina ssp. Alpina; Ligularia glauca; Linum perenne ssp. Extraaxillare; Lycopodium Lloydia serotin a; Loiseleuria procumbens; Lom atogonium nemoru m; carinthiacum; Lonicera caerulea; Lycopodium annotinum; Lycopodium clavatum; complanatum; Lycopo dium selago; Lysimachia Melampyrum saxosum; Minuartia austriaca; Minuartia hirsuta ssp. Frutescens; Minuartia laricifolia; Nigritella nigra; Nigritella nigra ss Rubra; Onobrychis p. montana; Onobrychis montana ssp. Transsilvanica; Orchis coriophora; Orchis morio; Orchis palustris ssp. Elegans; Orchis ustulata; Oxytropis campestris; Oxytropis carpatica; Oxytropis halleri; Oxytropis halleri; Papaver alpinum; Papaver pyrenaicum ssp. corona-sancti-stephani; Pedicularis baumgartenii; Pedicularis oederi; Phyteuma confusum; Phyteuma confusum; Phyteuma spicatum; Phyteuma vagneri; Pinguicula alpina; Pinguicula vulgaris; Pinus cembra; Pinus mugo; Plantago gentianoides; Platanthera chlorantha; Pleurospermum austriacum; Poa badensis; Poa cenisia ssp. Contracta; Poa granitica; Poa laxa; Poa laxa ssp. Pruinosa; Poa remota; Polygonum alpinum; Polygonum alpinum; Primula farinosa; Primula halleri; Primula halleri; Primula minima; Pseudorchis albida; Pulsatilla montana; Ranunculus alpestris; Ranunculus carpaticus; Ranunculus carpaticus; Ranunculus crenatus; Ranunculus crenatus; Ranunculus glacialis; Ranunculus thora; Rhodiola rosea; Rhododendron myrtifolium; Rumex arifolius; Rumex scutatus; Sagina saginoides; Salix alpina; Salix aurita; Salix hastata; Salix retusa; Salix rosmarinifolia; Salix starkeana; Saponaria pumilio; Saponaria pumilio; Saussurea discolor; Saxifraga androsacea; Saxifraga bryoides; Saxifraga carpatica; Saxifraga exarata ssp. Moschata; Saxifraga oppositifolia; Saxifraga pedemontana ssp. Cymosa; Saxifraga pedemontana ssp. Cymosa; Saxifraga retusa; Scabiosa lucida ssp. Barbata; Scrophularia heterophylla ssp. Laciniata; Sedum telephium ssp. Fabaria; Sempervivum montanum; Senecio rivularis; Sesleria rigida ssp. Haynaldiana; Silene dinarica; Silene dinarica; Silene lerchenfeldiana; Silene zawadzkii; Soldanella pusilla; Soldanella pusilla; Spiranthes spiralis; Symphyandra wanneri; Symphytum cordatum; Tanacetum macrophyllum; Taxus baccata; Taxus baccata; Thlaspi dacicum; Thlaspi dacicum; Thymus bihoriensis; Thymus comosus; Thymus comosus; Thymus pulcherrimus; Tofieldia calyculata; Traunsteinera globosa; Traunsteinera globosa; Trifolium spadiceum; Trisetum alpestre; Trisetum fuscum; Trisetum fuscum; Trisetum macrotrichum; Trollius europaeus ssp. Europaeus; Vaccinium oxycoccos; Veronica alpina; Veronica aphylla; Veronica bachofenii; Veronica baumgartenii; Veronica fruticans; Viola alpina; Viola palustris; Anguis fragilis; Coronella austriaca; Elaphe longissima; Lacerta agilis; Lacerta viridis; Podarcis muralis; Sabanejewia romanica; Vipera berus
209
Descrierea sitului Tufiuri, tufriuri; pajiti naturale, stepe; pduri de foioase; pduri de conifere; pduri de amestec; stncrii, zone srace n vegetaie Alte caracteristici ale sitului: Situl se afla in zona biogeografica alpina, forma de relief predominanta fiind muntele. Habitatele sunt foarte variate, incepand cu cele de lunca (aninisuri, salcete batrane cu suprafete in mare parte continue si compacte), fanete, tufarisuri, ecosisteme forestiere, alpine si subalpine. Flora este bine reprezentata fiind inregistrate peste 900 specii de plante, diversitatea floristica cea mai mare se observa in fanetele umede peste 450 specii Calitate i importan: Situl propus include cel mai nalt i slbatic sector al Carpailor Romneti, cu una dintre cele mai mari extensii ale reliefului glaciar i periglaciar, cu o vast suit de uniti peisagistice unice, cu condiii ecologice specifice ca urmare a diversitii geologice, pedologice i climatice reflectate n biodiversitatea foarte ridicat a acestei zone. n acest masiv muntos se afl fragmente reprezentative de pduri naturale virgine i cvasivirgine - astzi practic disprute din Europa - care polarizeaz o diversitate biologic terestr deosebit, constituind o avuie naional inestimabil. Munii Fgra ofer habitate excelente pentru populaii viabile de urs, lup, rs i capr neagr. De pe teritoriul sitului propus a fost capturat o femel de capr neagr apreciat ca fiind cel mai mare exemplar din lume - 126 puncte CIC (1993 - Valea Arpel, jud. Sibiu). Tot aici a fost capturat un exemplar de lup cotat ca record mondial (1978 - Valea Arpel, jud. Sibiu). Cerbul, prezent att n zona mpdurit ct i n golul alpin, boncnete n acest masiv muntos la cea mai mare altitudine din Carpaii Romniei aua Netedu (2200 m).
210
Vulnerabilitate: Asezarile umane stabile pe ter itoriul Muntilor Fagaras nu ex ista decat la poaleleacestora, in general situate sub curba de nivel de 900 m. Asadar , gradul de antropizare al arealului montan este redus, singurle activitati umane care afecteaza cadrul natural sunt , cresterea animalelor, exploatarea lemnului si turismul. Turismul de tranzit s-a dezvoltat odata cu contruirea Lacului de acumulare Vidraru si modernizarea arterei rutier e DN 7C, cunoscuta sub numele de Transfagarasan.Aceasta forma de turism se practica numai in sezonul cad, peroada iunie-septembrie, din cauza cantitatilor mari de zapada ce se acumuleaza in sezonul hivernal si a avalanselor care se produc de obicei in amonte de Piscul Negru, blocand soseaua transalpina. In punctul Piscul Negru s-au construit in ultimii ani mai multa constructii cu destinatie turistica, dar fara a respecta normele in vigoare privind disciplina in constructii si cele ale protectiei mediului (nu exista plan de urbanism zonal, nu se respecta gradul de ocupare al terenului, nu exista retea de canalizare pentru apele reziduale sau puncte de colectare ecologica a deseurilor menajere).De asemenea, nu s-au respectat prevederile de construire privind procentul de ocupare si coieficientul de utilizare a terenului. Desemnarea sitului: Pentru acest sit au fost realizate studiile de fundamentare tiinific n vederea declarrii Munilor Fgra ca Parc Naional. In prezent n interiorul acestei propuneri de sit Natura 2000 se afl mai multe arii protejate dintre care amintim rezervaiile Golul alpin al Munilor Fgra cuprins ntre Suru i Podragu, Golul a lpin Moldoveanu-Capra, Valea Blii, Valea Vlsanului, Arpel, etc. Tip de proprietate: 21,4% din suprafaa sitului propus se afl n proprietatea statului romn i 78,6% n proprietate privat. Propunerea Munii Fgra se ntinde pe teritoriul administrativ al 23 comune din judeele Arge, Braov, Sibiu i Vlcea. Pe judetul Brasov, din totalul fondului forestier de cca 19.000 ha , 10% este in proprietate de stat adm de OS Fagaras, restul de 90% fiind in propr particulara, administrata de OS Padurile Sincii si OS Codrii Fagarasului. Restul suprafetei din jud Brasov, este pasune,
211
faneata, gol alpin,etc (cca 23.000 ha)fiind proprietate particulara si in mai mica masura propr de stat. Parte din propr de stat este in procedura de retrocedare cf L247/2005. Situatia cu suprafetele de padure pe tipul de proprietate din Parcul National Fagaras zona Valcea : Primaria Talmaciu = 184,4 ha, UP III Caineni, UA 1-6, UA71-81, UA 111-114 Obstea Greblesti = 6215,5 ha, UP III Caineni, UP IV Boia Mica . UA 7-32, UA 53-78 Obstea Cainenii Mici = 552 ha, UP IV Boia Mica, UA 37-49 Obstea Boisoara= 1774,3, UP V Boia Mare, UA 1-34 ; UA 57-75 ; UA7880 ; ?UA 48-56 ? este revendicat de Obste in prezent. Obstea Grohotis = 18,2 ha, UP V Boia Mare Obsea Spiru Podeni = 72,7 ha UPV Boia MareUA 46-47 Total suprafata privata = 8817,1 ha Procentaj din suprafata totala 83% proprietate privata Directia Silvica Valcea (total suprafata padure de stat) = 1280,5 ha Procentaj din suprafata totala 17% proprietate de stat cu mentiunea ca o mare parte din suprafata de padure de stat este revendicata in prezent de proprietari privati. Total suprafata parc in judetul Valcea = 10097,6 ha Activiti antropice, consecinele lor generale i suprafaa din sit afectat - Activiti i consecine n interiorul sitului Alte procese naturale; cosire/taiere; pasunatul; managementul forestier general; plantare de pdure; plantare artificiala; curatarea padurii; indepartarea latarisului, indepartarea arborilor uscati sau in curs de uscare, exploatare fara replantare, cresterea animalelor, furajare stocuri de animale; activitati pasunat agricole si silvice care nu se refera la cele de mai sus; pescuit sportiv; vanatoare; luare / Indepartare de fauna; braconaj, otravire, capcane; luare/Indepartare de flora C 1 cariere; habitare dispersata; poteci,trasee, trasee pentru ciclism; tunel; transportul energiei; linii electrice; structuri (complexe) pentru sport si odihna; complex de schi; locuri de campare si zone de parcare pentru rulote; plimbare,calarie si vehicule nemotorizate; drumetii montane, alpinism, speologie; planorism, delta plan, parapanta, balon; alte activitati sportive si recreative in aer liber; eroziunea; relatii interspecifice ale faunei; competitia; parazitismul; predatorismul; antagonism cu animalele domestice; relatii interspecifice de flora; c ompetitiea (exemplu: pescarus/chira); parazitism; urbanizare continua; cosire/taiere; curatarea padurii; indepartarea latarisului; indepartarea arborilor uscati sau in curs de uscare; exploatare fara replantare; furajare stocuri de animale; pescuit sportiv; vanatoare; luare / indepartare de fauna; braconaj, otravire, capcane; luare/indepartare de flora;
212
cariere;
urbanizare
continua; eroziunea; relatii
relatii
interspecifice de flora;
ale
faunei; C;
parazitismul;
predatorismul;
interspecifice
competitia
poteci,trasee, trasee pentru ciclism; utilizarea pesticidelor - Activiti i consecine n jurul sitului Cultivare; cosire/taiere; utilizarea pesticidelor; fertilizarea; pasunatul; restructurarea detinerii terenului agricol; managementul forestier general; managementul forestier general; plantare de pdure; plantare de pdure; plantare artificiala; plantare artificiala; curatarea padurii; indepartarea latarisului; indepartarea arborilor uscati sau in curs de uscare; exploatare fara replantare; exploatare fara replantare; cresterea animalelor; pescuit sportiv; vanatoare; braconaj, otravire, capcane; luare/Indepartare de flora; zone urbanizate, habitare umana; urbanizare continua; urbanizare discontinua; structuri agricole; retele de comunicare; poteci,trasee, trasee pentru ciclism; drumuri, drumuri auto; transportul energiei; linii electrice; imbunatatirea accesului la zona; locuri de campare si zone de parcare pentru rulote; activitati sportive si recreative in aer liber; plimbare,calarie si vehicule nemotorizate; vehicule motorizate; alte activitati sportive si recreative in aer liber; manevre militare; relatii interspecifice ale faune i; competitiea (exemplu: pescarus/chira); parazitism; predatorismul; antagonism cu animalele domestice; relatii interspecifice de flora; competitia; parazitismul; alte procese naturale. Organismul responsabil pentru managementul sitului: Zona sitului din jud Brasov apartine administrativ urmatoarelor: Oras Zarnesti, comune Sinca Veche,Sinca Noua, Harseni, Recea, Lisa, Voila,Vistea de Jos, Ucea de Jos. Planuri de management ale sitului: Managementul zonei situata in judetul Valcea se face prin amenajamentele silvice de catre Ocoalele Silvice private si cele ce apartin RNP. In vecinatatea traseului drumului expres Sibiu Fagaras se identifica prezenta mai multor arii protejate de interes national declarate prin Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritorului national Sectiunea III a zone protejate, si anume: Golul Alpin al Muntilor Fagaras intre Podragu si Suru
213
Valea Balii Calcarele eocene de la Turnu Rosu Porcesti Suvara Sasilor Parcul Natural Dumbrava Sibiului
Golul Alpin al Muntilor Fagaras intre Podragu si Suru Aria protejat Golul Alpin al Munilor Fgra se ntinde pe fa nordic a acestor muni, ocupnd o suprafa de 6.989 ha din sectorul glaciar central al masivului fgran cuprins ntre Vf. Suru (2283 m) i Vf. Podragu (2462 m). Din punct de vedere geologic aria este caracterizat prin marea extindere a isturilor cristaline (predominant isturi cenuii-verzui) i n primul rnd a micaisturilor cu muscovit (mic alb) i biotit (mic neagr), a isturilor amfibolice i a gnaiselor. Izolat apar calcare cristaline i dolomite (Jgheabul Vros din Valea Doamnei). Aici exist cea mai mare densitate a reelei hidrografice din Munii Carpai (0,8 km/km2) i o foarte mare energie a reliefului 1400m-1850m /10 km. Relieful este spectaculos graie vrfurilor nalte de peste 2.000 m (Suru, Budislavu, Ciortea, Scara, erbota, Negoiu, Laia, Paltinu, Vntoarea lui Buteanu, Podragu, etc.) a cldrilor glaciare, majoritatea cu lacuri glaciare (Lacul Avrigului, Lacul Doamnei, Tul lui Buteanu, Lacul Blea, Lacul Podrgel, Lacul Podragului). Solurile cele mai rspndite sunt cele humisilicatice podzolite, litosolurile, solurile brune podzolice i turbriile. Aici exist cea mai mare densitate a reelei hidrografice din Munii Carpai (0,8 km/km2) i o foarte mare energie a reliefului 1400m-1850m /10 km. Vegetaia existent n parc are caracter arctic-alpin, cele mai reprezentative asociaii fiind cele saxicole: ferigue (Asplenio-Cystopteridetum fragilis), iarb roioar (Silenetum dinaricae) i cele caracteristice zctorilor de zpad slcii pitice (Salicetum herbaceae, Salicetum retusae) rogoz (Caricetum pyrenaicae), la care se adaug cenozele fontinale de muchi cu ochii oricelului (PhilonotidoSaxifragetum stellaris). Alte asociaii caracteristice sunt reprezentate de molidiurile cu afin (Vaccinio214
Piceetum abietis), de jnepeniurile cu afin (Vaccinio-Pinetum mugi), de pajiti de pi (Potentillo ternatae-Festucetum sudeticae, Campanulo abietinae-Festucetum rubrae), de buruieniuri de steregoaie (Veratretum albi) i de omag (Aconitetum taurici) i de tufriuri de bujor de munte cu afin (Rhododendro-Vaccinietum). Starea de conservare a ariei protejate este relativ bun. Principalele aspecte negative le constituie turismul neecolo gic, depozitarea deeurilor
menajere,punatul excesiv i vntoarea i braconajul la capra neagr. Valea Balii ntins pe o suprafa de 180 ha, rezervaia mixt este limitat la sud de vrfurile Vnatoarea lui Buteanu (2.508m), Capra (2.450m) i Paltinu Mare (2.480), la vest de Muchia Buteanu, iar la est de Muchia Blea. Rezervaia include lacul glaciar Blea. Acesta se afl la 2.034 m altitudine, are o suprafa de 46.508 m2 i o adncime maxim de peste 11 m i este cel mai mare lac glaciar din Munii Fgra. Aspectului peisagistic unic dat de crestele abrupte cu grohotiuri i stnci golae, de creste cu vrfuri semee ce se oglindesc n apa limpede a lacului Blea, i se adaug o flor i faun caracteristic etajului alpin al Carpailor. Vegetaia este reprezentat de grupri de specii saxicole, n primul rnd de ferigue (Asplenio-Cystopteridetum fragilis), de ochii oricelului cu flmnzic (Saxifrago moschatae-Drabetum kotschyi), de iarb roioar (Silenetum dinaricae) i de fitocenoze caracteristice zctorilor de zpad: slcii piti ce (Salicetum herbaceae,Salicetum retusae) rogoz (Caricetum pyrenaicae), la care se adaug cenozele fontinale de muchi c ochii oricelului (Philonotido-Saxifragetum u stellaris). n vegetaia punilor abund piul (Potentillo ternatae-Festucetum sudeticae), buruieniurile de omag (Aconitetum tauricii) si tufiurile de jneapn cu afin (Vaccinio- Pinetum mugi) i de bujor de munte cu afin (Rhododendro-Vaccinietum). Dintre speciile de plante de o deosebita nsemntate se remarc n primul rnd pe cele endemice n Carpai: romania de munte (Achillea schurii), omagul (Aconitum hosteanum), coada vulpii ( lopecurus A laguriformis), cldrua (Aquilegea transsilvanica), ovsciorul de munte (Helictotricon decorum), clopoeii (Campanula
215
kladniana), cornuul (Cerastium lerchenfeldianum), piul carpatic (Festuca bucegiensis), iarba roioar (Silene dinarica), precum i o serie de rariti floristice ca znioara (Callianthemum coriandriifolium), rogozul (Carex fuliginosa), capul clugrului (Leontodon transsilvanicus si L. rilaensis), vrtejul pmntului (Pedicularis oederi), bulbucii (Trollius europaeus), floarea de col (Leontopodium alpinum), etc. Starea de conservare este relativ satisfctoare.Existena Transfgranului a dus la intensificarea turismului i, ca urmare, la creterea presiunii antropice asupra ecosistemelor naturale din perimetrul ariei. Punatul este un alt factor de degradare a ariei naturale protejate. Calcarele eocene de la Turnu Rosu Porcesti Calcarele eocene de la Turnu Rou Rezervaia paleontologic ocup o suprafa de 60 de ha n partea de S-SE a comunei Turnu Rou i se desfoar pe ambele maluri ale Vii Satului. Calcarele eocene de la Turnu Rou au o vechime de aproximativ 60 de milioane de ani i reprezint un depozit fosilifer situat n extremitatea nord-vestic a cristalinului Munilor Fgraului, fiind unica insul de vrst eocen din partea de sud a Transilvaniei. Fauna marin fosil este foart e bine reprezentat, un intere s deosebit
reprezentndu-l bogia cu totul neobinuit a formelor de rechini, descriindu-se pn n prezent 23 de specii, aparinnd la 19 genuri, cum ar fi: Notidanus, Galeocerdo, Otodus, Lanna, Sphyrina, Carchorocles, etc. Fauna nevertebratelor ncadreaz numeroase forme de numulii (Numulites), echinoderme (Cidaris, Echinolampas, Echinanthus pellati), bivalve (Ostrea, Spondylus, Pecten, Cardium, Crassa), gasteropode acvatice (Velates, Terebellum, Strombus, Cepatia cepaceea, Globularia patula, Ampullospira hybrida), corali (Favia, Calamophyllia), brachipode (Terebratula picta), etc Printre fosilele de vertebrate se mai ntlnesc, pe lng cele de rechini, oase i dini de peti, dini de crocodilieni i vertebre de sirenide. Starea de conservare a rezervaiei este satisfctoare, problemele majore cu care se confrunt aria fiind fenomenele de eroziune i sustragerea materialului fosilifer.
216
Suvara Sasilor Rezervaia botanic, n suprafa de 20 ha, este situat pe o terasa de pe partea dreapt a rului Sadu, la jumtatea distantei dintre localitile Sadu i Tlmaciu i se afl n administrarea Consiliului Local al oraului Tlmaciu. Vegetaia este reprezentat de un moliniet (Peucedano rocheliani Molinietum coerulea) relictar, nemaintlnit n Transilvania, n care vegeteaz mai multe specii floristice rare: mrarul porcului (Peucedanum rochelianum), narcisa (Narcissus stellaris), stnjenei (Iris sibirica), gladiola (Gladiolus imbricatus), iarba neagr (Calluna vulgaris), brndua (Crocus banaticus), coaczul de munte (Bruckenthalia spiculifolia), salcia trtoare ( alix S rosmarinifolia), geniana ( Gentiana pneumoanthe), limba arpelui (Ophioglossum vulgatum) i orhideele (Orchis transsilvanica, O. laxiflora, O. incarnata, Spiranthes spiralis, Cephalanthera rubra. Starea de conservare este relativ bun. Ca aspect negativ ar fi de menionat invadarea ecosistemului de salcie pitic i mesteacn. Aria este supravegheat de o persoan desemnat de primria Tlmaciu. Exist panouri de informare i avertizare, dar este necesar i o bornare a ariei protejate. O mare problem o reprezint lipsa informaiilor privind proprietarii de terenuri, muli dintre acetia nerealiznd succesiunea terenurilor. Parcul Natural Dumbrava Sibiului Pdurea Dumbrava este un stejret de teras (Querco robori-Carpietum) n care, pe lng stejar (Quercus robur), vegeteaz foarte bine carpenul (Carpinus betulus), cireul pduret (Prunus avium), ulmul (Ulmus minor), jugastrul (Acer campestre) i teiul (Tilia platyphyllos). Sporadic apare i gorunul (Quercus petraea), frasinul (Fraxinus excelsior), ararii (Acer platanoides, A. pseudoplatanus) i scoruul (Sorbus aucuparia). Stratul arbustiv este compus din lemnul cinelui (Ligustrum vulgare), pducel (Crataegus monogyna), porumbar (Prunus spinosa), snger (Cornus sanguinea), mce (Rosa canina), salb moale (Evonymus europaea), cruin (Frangula alnus), clin (Viburnum opulus) i verigariu (Rhamnus cathartica). n stratul ierbos al pdurii au fost inventariate peste 100 de specii de plante cu flori dintre care mai rare sunt: opaia (Silene dubia), brndua (Crocus banaticus),
217
lcrmia (Majanthemum bifolium), iarba albastr (Molinia coerulea), salata iepurelui (Prenanthes purpurea), orhidee (Cephalanthera alba, Neottia nidus-avis), etc. n Pdurea Dumbrava triesc ur mtoarele mamiferele: cpriorul (Capreolus capreolus), veveria (Sciurus vulgaris), ariciul (Erinaceus europaeus), mistreul (Sus scrofa), oareci (Microtus sp.), pri (Muscardinus avellanarius), vulpea (Vulpes vulpes) i urmtoarele psri: piigoiul mare (Parus major), mierla (Turdus merula), presura (Emberiza citrinella), ciocnitoarea mare (Dendrocopus major), gaia (Garrulus glandarius), turtureaua (Streptopelia turtur), bufnia (Bubo bubo), pupza (Upupa epops), cucul (Cuculus canorus), cinteza (Certhia familiaris), sticletele (Carduelis carduelis), vrbii (Passer montanus, P. domesticus), corbul (Corvus corax), etc. Administrarea acestei arii protejate este asigurat de ctre Direcia Silvic Sibiu, care n cursul anului 2004 a preluat-o n custodie. n cursul anul 2005 custodele a elaborat regulamentul ariei protejate (care a fost aprobat de ctre Comisia de custodie) i planul de management al ariei, acesta din urm fiind transmis Academiei Romne spre avizare. Starea de conservare este bun, mici probleme datorndu-se turismului de weekend i a depozitrii deeurilor menajere. Raportul detaliat referitor la impactul drumului expres Sibiu Fagaras asupra sitului de importanta comunitara Oltul Mijlociu Cibin Hartibaciu, precum si asupra ariei de protectie speciala avifaunistica Piemontul Fagaras, respectiv masurile de diminuare si compensare sunt prezentate in Anexa II la prezentul raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului. Conform prevederilor Ord. nr. 776/2007 privind declararea siturilor de importanta comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania, si prevederilor HG nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania, in cadrul prezentului raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului sunt incluse masuri de diminuare si compensare asupra sitului de importanta comunitara Oltului Mijlociu-Cibin-Hartibaciu, precum si asupra ariei de protectie speciala avifaunistica Piemontul Fagaras. De asemenea, in cadrul prezentului raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului sunt prezentate masuri de diminuare/evitare a impactului asupra speciilor de desemnare
218
si habitatele cheie din aria de protectie speciala avifaunistica Avrig-Scorei-Fagaras. (Anexa V). Prin respectarea masurilor de diminuare si compensare recomandate in raportul studiului de evaluare a impactului asupra mediului (Anexa II), se va raspunde la efectele negative cauzate de construirea drumului expres Sibiu Fagaras, pastrandu-se astfel statutul actual de conservare a speciilor si habitatelor aferente sitului de importanta comunitara Oltul Mijlociu Cibin Hartibaciu, respectiv ariei de protectie speciala avifaunistica Piemontul Fagaras. Impactul obiectivului de investitie asupra speciilor si habitatelor, din cadrul ariilor naturale protejate de tipul SCI, SPA si de interes national, situate la distante destul de mari fata de traseul drumul i, respectiv: Muntii Fagaras (20km), Podisul u Hartibaciului (20km), Poiana cu narcise de la Dumbrava Vadului (6 km), Mlaca Tatarilor (4 km), Golul Alpin Balea si Valea Balii (10 km), Calcarele eocene de la Turnu Rosu (8 km), Suvara Sasilor (4km), Parcul Dumbrava Sibiului (5 km), se considera a fi nesemnificativ.
4.5.3. Surse de poluare a florei i faunei
4.5.3.1.
Surse de poluare a florei i faunei i emisii de poluani n perioada de construcie Sursele de poluare a florei si faunei in perioada de constructie sunt urmatoarele: Traficul de santier prin transportul de materii prime (beton, asfalt, balast, prefabricate), prin generarea de poluanti specifici mijloacelor de transport (NOx, SO, SO2, CO, metale grele, pulberi) si zgomot Utilajele si mijloacele de constructie prin activitatea desfasurata in cadrul fronturilor de lucru produc: poluanti (NOx, SO, SO2, CO, metale grele, pulberi) si zgomot. Instalatiile de betoane, instalatiile de mixturi asfaltice, instalatiile de emulsii bituminoase si instalatiile de sortare agregate naturale conduc la emisii de poluanti (NOx, SO, SO2, CO, metale grele, pulberi) si zgomot. Accidentele rezultate ca urmare a traficului de santier pot genera scurgeri de carburanti, uleiuri care deversate pe suprafata solului afecteaza flora si fauna specifica amplasamentului.
219
4.5.3.2.
Surse de poluare a florei i faunei i emisii de poluani n perioada de operare Sursele de poluare a florei si faunei in perioada de exploatare a drumului expres Sibiu-Fagaras sunt urmatoarele: Traficul rutier, spatiile de parcare, centrul de intretinere generatoare de poluanti (NOx, SO, SO2, CO, metale grele, pulberi) si zgomot poate afecta flora si fauna specifica amplasamentului drumului expres Sibiu-Fagaras prin depunerea poluantilor pe sol si prin modificarea habitatului ca rezultat al drumului expres ca si bariera fizica pentru fauna. Deseurile rezultate din traficul rutier pot afecta vegetatia din vecinatatea drumului expres. Accidentele rutiere in care sunt implicate autovehicule care transporta substante periculoase pot afecta in mod semnificativ flora s pecifica amplasamentului drumului expres.
4.5.4. Impactul produs asupra florei i faunei
4.5.4.1.
Impactul produs asupra florei i faunei n perioada de construcie Impactul lucrarilor de realizare a drumului expres Sibiu - Fagaras asupra vegetatiei si faunei se manifesta prin urmatoarele efecte negative: modificarea functiilor principale sanitar, de reducere a zgomotului inlaturarea componentelor biotice de pe amplasament prin lucrarile de decopertare si defrisari fragmentarea habitatelor naturale prin aparitia unei bariere fizice constituite din lucrarile in lungul drumului expres deprecierea speciilor distrugerea habitatelor rare perturbarea grupelor vegetale fragile indeplinite de vegetatie, si anume:
recreativa, estetica, antieroziva, ecologica, de microclimat, hdrologic,
220
reducerea productivitatii biologice datorita gradului crescut de poluare tulburarea vietii animalelor salbatice, libertatea de miscare a acestora fiind din ce in ce mai afectata de constructiile rutiere si aglomerarile umane.
disparitia mamiferelor, pasarilor, amfibienilor si nevertebratelor datorita accidentelor rutiere in care sunt implicate acestea.
Conform literaturii de specialitate se estimeaza ca particulele in aer care sa prezinte riscuri pentru vegetatie pot fi intalnite: pe distanta de pana la 300 m in jurul gropilor de imprumut in timpul exploatrii acestora pe o distanta de 50 m in ambel parti ale amplasamentului drumului n e perioadele de concentrare maxim a lucrrilor de execuie pe o distanta de pana la 1 km in jurul organizarii de santier.
Dioxidul de sulf Concentratii de SO2 in aer care sa prezinte riscuri de aparitie a stresului chimic pentru vegetatie pot fi intalnite pe o distanta de pana la 200 m in jurul organizarii de santier. Pentru celelalte activitati desfasurate in perioada de executie, nu se inregistreaza depasiri ale normelor de protectie a vegetatiei, in ceea ce priveste concentratia SO2 in aerul ambiental. Oxizi de azot Concentratii de NOx in aer care sa prezinte riscuri pentru vegetatie pot fi intalnite: pe o distanta de pana la 300 m in jurul gropilor de imprumut in timpul exploatarii acestora pe o distanta de 200 m in ambele parti ale amplasamentului drumului in timpul concentrarii maxime a lucrarilor de executie pe o distanta de pana la 250 m in jurul organizarii de santier.
Oxizii de azot in combinatie cu alti poluanti Analizand valorile coeficientului sinergic dintre NOx si particulele in suspensie, se se consider limita pana la care plantele sunt supuse stresului chimic sunt de 300 m in jurul organizarii de santier, 250 m in jurul gropilor de imprumut si 100 m n
221
zona pe ambele pri, n zona fronturilor de lucru de la drum pana la care plantele sunt supuse stresului chimic. Metale grele Nivelul concentratiilor de metale grele in aer si in sol in perioada de executie nu este in masura sa puna in pericol vegetatia in nici una din zonele afectate de lucrarile in executie.
4.5.4.2.
Impactul produs asupra florei i faunei n perioada de operare Impactul produs asupra vegetatiei si faunei in perioada de operare se manifesta prin urmatoarele efecte negative: traficul rutier determina dezvoltarea efectului de bariera a cailor de circulatie, putand sa izoleze complet o populatie sau sa constituie doar un obstacol pentru anumite animale. traficul rutier prin gazele de esapament emise de vehicule conduce la modificarea microclimatului si componentei faunei limitrofe. zgomotul produs de circulatia autovehiculelor conduce la tulburarea profunda a vietii animalelor salbatice, acestea schimbandu-si traseele de migrare, de vanatoare si hrana. disparitia mamiferelor, pasarilor, amfibienilor si nevertebratelor datorita accidentelor rutiere in care sunt implicate acestea. Conform studiilor de specialitate poluantii care apar in ghidurile de calitate a aerului recomandate de Organizatia Uniunii Internationale de Cercetare a Padurilor (IUFRO) pentru vegetatie, responsabili de efecte negative sunt urmatorii: SO2, NO2 si O3. Bioxidul de sulf In functie de cantitatea de SO2 pe unitatea de timp la care este expusa planta, apar efecte biochimice si fiziologice ca: degradarea clorofilei, reducerea fotosintezei, cresterea ratei respiratorii, schimbari in metabolismul proteinelor, in bilantul lipidelor si al apei si in activitatea e nzimatica. Aceste efecte se traduc prin necroze, reducerea cresterii plantelor, cresterea sensibilitatii la agentii potogeni si la
222
conditiile climatice excesive. In comunitatile de plante apar schimbari ale echilibrului intre specii: reducerea varietatilor sensibile determina alterarea structurii si functiilor intregii comunitati. Uniunea Internationala a Organizatiei pentru Cercetarea Padurilor recomanda urmatoarele concentratii ca valori - ghid pentru protectia plantelor: medie anuala - 125 g/m3pentru a se mentine productia in cele mai multe locuri si 50 g/m3 pentru a mentine intreaga productie si a proteja mediul; medie pe 30 min - 150 g/m3si, respectiv 75 g/m3pentru cele doua situatii de mai sus (se admite depasirea acestor valori cu o frecventa anuala de maxim 2,5 %). Organizatia Mondiala a Sanatatii recomanda limita de 30 g/m3 ca medie anuala. Oxizii de azot Pana la anumite concentratii oxizii de azot au efect benefic asupra plantelor, contribuind la cresterea acestora. Totusi s-a constatat ca in aceste cazuri creste sensibilitatea la atacul insectelor si la conditiile de mediu (de exemplu la geruri). Peste pragurile toxice, oxizii de azot au actiune fitotoxica foarte clara. Marimea daunelor suferite de plante este functie de concentratia poluantului, timpul de expunere, varsta plantei, factorii edafici, lumina si umezeala. Simptomele se clasifica in vizibile si invizibile. Cele invizibile constau in reducerea fotosintezei si a transpiratiei. Cele vizibile apar numai la concentratii mari si constau in cloroze si necroze. Ca valoare - ghid de protectie la actiunea NO2 se recomanda 95 g/m3 pe interval de 4 ore. Oxizii de azot in combinatie cu alti poluanti Studiile au pus in evidenta efectul sinergetic al dioxidului de azot si al dioxidului de sulf, precum si al acestor doua gaze cu ozonul. Pe baza acestor studii se recomanda ca valoare anuala - ghid de protectie pentru NO2 - 30 g/m3, in prezenta unor nivele maxime de 30 g/m3 pentru SO2 si de 60 g/m3 pentru O3.
223
4.5.5. Msuri de protecie a biotopurilor si habitatelor de pe amplasament
4.5.5.1.
Msuri de protecie a biotopurilor si habitatelor de pe amplasament n perioada de construcie In etapa de construire a drumului expres Sibiu-Fagaras pentru a nu fi produse perturbari grave ale echilibrelor ecologice sunt necesare adoptarea de msuri de protecie a florei i faunei, precum: organizarile de santier, bazele de productie, statiile de mixturi asfaltice, statiile de betoane, gropile de imprumut, spatiile de servicii nu vor fi amplasate pe suprafetele care se suprapun pe traseul siturilor de interes comunitar, precum si pe traseul ariilor speciale de protectie avifaunistica respectarea graficului de lucrari in sensul limitarii traseelor si programului de lucru pentru a limita impactul asupra florei si faune specifce i amplasamentului utilizarea de utilaje si mijloace de transport silentioase, pentru a diminua zgomotul datorat activitatii de constructie a drumului expres care alunga speciile de animale si pasari, precum si echiparea cu sisteme performante de minimizare si retinere a plouantilor in atmosfera amplasarea de bariere fizice imprejurul organizarilor de santie, bazelor de productie, statiilor de betoane, statiilor de mixturi asfaltice pentru nu a afecta si alte suprafete decat cele necesare constructiei drumului expres, si implicit pentru a proteja vegetatia specifica amplasamentului, precum si pentru evitarea producerii de accidente. limitarea defrisarii zonelor impadurite si adoptarea masurilor compensatorii de reimpadurire; replantarea vegetatiei caracteristice padurii va cuprinde speciile specifice si vor fi stabilite de catre Regia Nationala a Padurilor Romsilva stabilizarea si inerbarea taluzurilor drumului cu vegetatie locala evitarea depozitarii necontrolate a materialelor rezultate (vegetatie, pamant) colectarea selectiva, valorificarea si eliminarea periodica a deseurilor in scopul evitarii atragerii animalelor si imbolnavirii sau accidentarii acestora.
224
prevederea de podete si pasaje subterane pentru facilitarea circulatiei animalelor; in acest sens au fost prevazute un numar de 91 de podete, respectiv un numar de 51 de poduri, viaducte si pasaje
prevenirea si inlaturarea urmarilor unor accidente rutiere care ar putea polua puternic zona prin scurgeri sau arderi
reconstructia ecologica a tuturor terenurilor afectate la finalizarea lucrarilor de executie si redarea acestora folosintelor initiale.
4.5.5.2.
Msuri de protecie a biotopurilor si habitatelor de pe amplasament n perioada de operare In etapa de operare a drumului expres Sibiu-Fagaras pentru a nu fi produse perturbari grave ale echilibrelor ecologice sunt necesare adoptarea de msuri de protecie a florei i faunei, precum: Pentru evitarea patrunderii animalelor salbatice in zona amprizei drumului expres sunt necesare imprejmuiri. Pentru traversarea drumului de catre animalele de o parte si de alta a drumului sunt necesare poduri, podete si pasaje care sa permita traversarea denivelata a drumului. Pentru evitarea producerii de boli sau pentru nu a impiedica dezvoltarea normala a vegetatiei este necesara intretinerea corespunzatoare de catre administratorul drumului expres a santurilor, foselor septice, decantoarelor cu separatoare de produse petroliere, deseurilor. Modalitatea de imprejmuire a drumului in perioada de exploatare pemtru a evita patrunderea animalelor salbatice in zona amprizei drumului In vederea eliminarii accesului accidental al animalelor sau a persoanelor neparticipante la traficul rutier, pe platforma drumului, a fost prevazuta imprejmuirea drumului expres cu panouri din plasa de sarma pe stalpi metalici de 1,60 m inaltime, amplasata la limita amprizei de profil de autostrada. Imprejmuirea este prevazuta a se inchide la deschiderile podurilor si a podetelor si este identica cu imprejmuirile existente pe sectoarele de autostrada nou construite, aprobate in acordurile de mediu eliberate.
225
Subtraversarea drumului expres de fauna existent In scopul asigurarii circulatiei faunei existente dintr-o parte in alta a drumului expres, restrictionata de existenta acestuia, a fost prevazut un numar de 91 de podete din care: - 23 cu lumina de 2 m - 21 cu lumina de 3 m - 10 cu lumina de 4 m - 37 cu lumina de 5 m Aceste podete vor fi contruite astfel incat accesul animalelor sa fie usor. O parte din podete au si rolul de aprovizionare a scurgerii apelor, insa marea majoritate a podetelor cu lumina de 3, 4 si 5 m au ca scop asigurarea subtraversarii drumului expres de catre fauna existenta, precum si de catre mijloace de transport agricole si animale domestice. In afara de podete pe traseu sunt prevazute un numar de 51 de poduri, viaducte si pasaje cu lungime totala de 8993m din care 6808m in lungul drumului expres, care de asemenea, permit circulatia faunei de pe o parte pe cealalta a drumului expres.
4.6.
PEISAJUL
4.6.1. Informatii despre peisaj, incadrarea in regiune, diversitatea acestuia Traseul proiectat are km 0+000 la intersectia cu DN 1, la iesire din localitatea Mandra, apoi se inscrie pe directia NE-SV , ocolind orasul Fagaras pe la Sud si mergand aproximativ paralel cu DN 1 (la Sud de DN 1 si la Nord de localitatile de la poalele muntilor). Terenul este relativ plat, cultivat sau inierbat si brazdat de vaile largi ale paraurilor izvorate din munte (in general versantii vailor au panta domoala, iar albiile minore sunt inguste (intre 1 si 5m) si putin adanci). De asemenea, datorita reliefului plat si formatiunilor litologice de la suprafata terenului (materiale aluvionare coezive - argile), care nu permit drenarea, respectiv infiltrarea apele meteorice, in general zonele interfluviale prezinta o umiditate mai
226
ridicata, in ariile mai depresionare umiditatea crescand si fiind asociata cu vegetatie hidrofila. La Sud de loc. Fagaras, drumul proiectat traverseaza o serie de vai cu apa : Valea Sebesului (zona km 4), Berivoi (zona km 5+600), Racovita (zona km 7) si Calinis la sud de loc. Hurez. In zona km 7+900 si 8+200 sunt traversate DJ 104C (asfaltat) cu latimea de cca 6m, respectiv DC 71 (pietruit) cu latimea de 5m. In continuare traseul urmareste directia Est-Vest traversand paraul Savastreni (zona km 9+300), DC 75 si paraul Netotul la Nord de loc. Luta (zona km 12), Valea Negrisor la Sud de loc. Dridif (zona km 13) si in continuare o serie de vai cu apa. Apoi se inscrie pe terenul cultivat dintre loc. Voila (la Nord) si Voivodeni (la Sud) traversand drumul judetean ce leaga cele doua localitati (zona km 16+300), paraul Breaza (zona km 17+500), apoi DJ 105B (asfaltat) dintre Sambata de Jos si Sambata de Sus, in aceeasi zona (km 19+500) traversand si paraul Sambata. De asemenea, amintim intersectiile cu DC 80 si paraul Dragus (zona km 23), DC 78 si DJ 103D - intre ele paraul Vistea (zona km 26), DJ 105C (asfaltat) si paraul Ucea (zona km 30), valea paraului Arpas (km 35), DJ 105H si DC 84 pietruite (zona km 35+500, respectiv 36+000), iar la km 39 traseul se intersecteaza cu DN 7C (Transfagarasan). In continuare se merge pe la Sud de localitatile Sarata, Porumbacu de Jos, Avrig si Bradu, in zona km 57+700 facandu-se trecerea peste raul Olt (de pe malul stang pe cel drept). Din aceasta zona, obiectivul proiectat se apropie de DN 1 traversandu-l in zona km 62+500 si mergand pe partea nordica a acestuia (dreapta DN) pana la km 66 cand il traverseaza din nou. In zona km 65 se face trecerea peste valea raului Cibin, iar in zona km 66+500 peste calea ferata la Sud de loc. Vestem. Din acesta zona traseul proiectat isi schimba directia catre Sibiu (N-V) si merge paralel cu drumul national la cca 500m pe partea dreapta a acestuia, pana in zona km 72 (capat tras eu) cand se interesecteaza din nou.
4.6.2. Caracteristicile si geomorfologia reliefului pe amplasament Din punct de vedere morfologic, obiectivul proiectat (drum expres Sibiu-Fagaras) se inscie in Depresiunea Fagaras (campie aluvio-proluviala etajata, cu lunci, terase
227
si glacisuri piemontane) extinsa pe partea stanga a Oltului ; in zona km 60 (kilometru proiectat), dupa traversarea raului Olt, traseul se incadreaza in Depresiunea Sibiului. Ambele depresiuni amintite sunt formate la con tactul Podisului Hartibaciului cu muntele (M-tii Fagaras respectiv Cindrel). Relieful in zona obiectivului este domol, cu vai largi si versanti cu inclinari reduse (<35o), neafectati de fenomene de instabilitate. In zonele interfluviale, terenul este cvasiplan, fiind cultivat sau inierbat. Contactul depresiunilor cu muntele se caracterizeaza prin ex tinse fasii de acumulare, fie sub forma conurilor de dejectie, fie sub cea a glaciesurilor. Conform Normativului GT 006-97 Ghid pentru monitorizarea si indentificarea alunecarilor de teren drumul strabate o zona care prezinta potential redus de producere a alunecarilor, cu posibilitate redusa de alunecare si coeficientul de risc K= <0,10.
4.6.3. Caracteristicile retelei hidrologice Reteaua hidrografica a zonei analizate este dominata de raul Olt (in Depresiunea Fagaras) si se prezinta ca o salba de lacuri de acumulare). Acesta colecteaza pe partea stanga afluenti cu izvoare in M-tii Fagaras, scurti dar vijeliosi, dispusi paralel, precum: Berivoi, Racovita, Savastreni, Netotul, Breaza, Sambata, Vistea, Ucea, Arpas, Balea, Scoreiu, Porumbacu, Avrig. In Depresiunea Sibiului, hidrologia zonei este tributara raului Cibin (afluent al
Oltului) care colecteaza apele raurilor Hartibaciu si Sadu.
4.6.4. Zone impadurite Traseul drumului expres supus raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului intersecteaza zone impadurite, precum: padurea Mohu, padurea Bradului si padurea Dumbravii. Suprafata totala care urmeaza a fi scoasa definitiv din circuitul silvic cu defrisare este de 17,2 ha. Replantarea vegetatiei caracteristice padurii va cuprinde speciile specifice si vor fi stabilite de catre Regia Nationala a Padurilor Romsilva.
228
4.6.5. Impactul asupra cadrului natural, valorii estetice a peisajului, schimbarii de utilizare a terenului Factorii care modeleaza peisajul sunt: geologia, relieful, c lima, hidrografia, biodiversitatea si omul. Traseul viitorului drum expres intersecteaza preponderent ecosisteme agricole (fanete, pasuni, arabil, etc), situate in extravilanul localitatilor, exceptie facand ecosistemele de padure, si anume: padurea Dumbravii, padurea Mohu si padurea Fagaras. Se considera ca proiectul va avea un anume impact asupra peisajului. Astfel, in urma lucrarilor de executie a drumului expres pot rezulta fenomene de degradare a peisajului, de scadere a valorii estetice a acestuia prin perturbarea ordinei naturale existente, lasand urme antropice grave cand amplasarea acesteia este straina si neintegrata in mediul inconjurator. Pentru a fi evitate astfel de fenomene de degradare a peisajului au fost recomandate mai multe masuri care sa conduca la diminuarea impactului asupra ambientului precum, recreerea aspectului initial prin plantarea de vegetatie specifica, adoptarea de masuri de compensare specifice conform studiului de biodiversitate. Impactul schimbarii modului de utilizare a terenurilor asupra peisajului este minim deoarece suprafata necesara realizarii drumului expres este teren agricol extravilan, o mare parte a terenurilor existente fiind neproductive, exceptie facand padurile Dumbravii, Mohu si Bradului, si situl de interes comunitar Oltul mijlociu Cibin Hartibaciu si aria de protectie speciala avifaunistica Piemontul Fagaras. Pentru realizarea drumului expres Sibiu Fagaras, se prognozeaza urmatoarele forme de impact asupra peisajului: schimbarea elementelor cadrului natural (modificarea topogra fiei, Bradului, si ariile protejate: situl de interes comunitar Oltul mijlociu Cibin Hartibaciu si aria de protectie speciala avifaunistica Piemontul
modificarea vegetatiei, schimbarea microclimatului de padure) schimbarea categoriilor de folosinta a terenurilor prin scoaterea unor suprafete definitiv din circuitul agricol si forestier si ocuparea propriu-zisa cu drumul expres schimbarea valorii estetice a peisajului prin perturbarea ordinei naturale existente si includerea unei activitati permanente umane
229
modificarea raportului dintre teritoriul natural si antropizat, prin marirea suprafetei celui antropizat
impact asupra sitului de interes comunitar Oltul Mijlociu Cibin Hartibaciu si ariei de protectie speciala avifaunistica Piemontul Fagaras
aparitia drumului propriu-zis si posibilitatea de aparitie a altor constructii.
Relatia dintre proiect si zonele naturale folosite in scop recreativ, impactul prognozat asupra acestor zone si asupra folosintei lor Datorita faptului ca arealul analizat prezinta o biodiversitatea extrem de variata, interesul populatiei asupra naturii sub aspect recreativ, cat si socio-economic este foarte ridicat. In prezent datorita lipsei unor cai de acces adecvate, interesul populatiei in scop recreativ pentru arealul analizat este minim. Astfel, prin realizarea drumului expres cresc considerabil sansele satisfacerii dorintelor de recreere a populatiei prin facilitarea accesului la zonele cu potential recreativ. Traseul drumului expres Sibiu Fagaras interesecteaza zone d padure e (Dumbravii, Bradului si Mohu), situl de interes comunitar Oltul mijlociu Cibin Hartibaciu, precum si aria de protectie speciala avifaunistica Piemontul Fagaras. De asemenea, amplasamentul viitorului drum expres se afla in vecinatatea siturilor de interes comunitar: Muntii Fagaras, Poiana cu narcise de la Dumbrava Vadului, Lacul Tatarilor; ariiilor de protectie speciala avifaunistica:Avrig Scorei Fagaras, Podisul Hartibaciului; ariilor protejate de interes national: Golul Alpin si Valea Balii, Calcarele eocene de la Turnu Rosu, Suvara Sasilor, Parcul Dumbrava Sibiului. Toate aceste arii protejate care fie intersecteaza traseul drumului expres, fie se afla situate in vecinatatea acestuia, pot fi considerate zone naturale folosite in scop recreativ. Un impact negativ se datoreaza afluxului mai mare de populatie care utilizeaza zonele protejate in scop recreativ. In acest sens, responsabilii cu administrarea ariilor protejate vor lua masuri in scopul protejarii acestora. Impactul general al construirii drumului expres asupra zonelor naturale folosite in scop recreativ se poate considera ca fiind unul pozitiv. Prin realizarea drumului expres se inlesneste accesul la zonele naturale rezultand dezvoltarea turistica a zonei.
230
4.6.6. Masuri pentru diminuarea impactului asupra peisajului Pentru diminuarea impactului asupra peisajului, in prezentul raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, recomandam respectarea masuri: evitarea scoaterii vegetatiei in timpul lucrarilor de constructie a drumului expres replantarea vegetatiei sa cuprinda speciile specifice locului obtinerea de material vegetal care sa nu prezinte dificultati la culturi realizarea de inierbari a taluzelor in rambleu si debleu reducerea la minim a despadurii plantarea de arbusti in zona gropilor de imprumut folosite plantarea de vegetatie in zona mediana a drumului expres plantarea unei perdele de arbori de-a lungul drumurilor in zona dintre drum si linia de cale ferata amenjarea de spatii verzi, plantari de arbori si arbusti in spatiile de parcare si de servicii, precum si in nodurile rutiere colaborarea pe timpul executiei lucrarilor de constructii cu peisagisti, botanisti, horticultori urmatoarelor
4.7.
MEDIUL SOCIAL I ECONOMIC

Constructiile si activitatile existente din zona de influenta a proiectului Conform prevederilor Programului de dezvoltare a Infrastructurii Rutiere din Romania, drumurile expres urmeaza sa fie executate pe amplasamente noi, fara traversare de localitati. In acest context, constructiile si activitatile existente din zona de influenta a proiectului, se identifica la distante mari fata de traseul drumului expres (aproximativ peste 1km). Cele mai apropiate constructii sunt repartizate astfel:
231
Km 0 - Nod rutier Mandra depozite Km 23 groapa de gunoi (la aproximativ 100 m distanta fata de traseul drumului expres)
Km 55 Avrig groapa de gunoi (la aproximativ 100 m distanta fata de traseul drumului expres)
Km 60 constructie (casa de locuit la aproximativ 50 m distanta fata de traseul drumului expres)
Km 63 Cabana Fantanita Haiducului la aproximativ 50m distanta fata de traseul drumului expres).
Km 70 - fabrica la aproximativ 300 m distanta fata de traseul drumului expres.
In vecinatatea drumului expres Sibiu Fagaras, la distante de peste 1 km se identifica diverse constructii si activitati, precum: Instalatii care intra sub inci enta Directivei 96/61/CE, transpusa si d implementata prin OUG 152/2005 privind prevenirea si controlul integrat al poluarii, aprobata prin Legea 84/2006: SC Fin Eco SA (Brasov), SC Purolite SA (Victoria), SC Cet SA 1, 2 (Brasov), SC Verba Trans SA (Brasov), SC Viromet SA (Victoria), SC Prescon SA (Brasov), SC Avicola Brasov SA (Brasov), SC Semifabricate SA (Brasov), SC Organe de Asamblare SA (Brasov), SC Roman SA (Brasov), SC Compania Apa RA (Brasov), SC Nachema SRL (Victoria), CN Romarm SA filiala SC Uzina de Produse Speciale Fagaras SA (Fagaras), SC Becotek Metal SRL (Brasov), SC Ventureli SA (Sibiu), SC Sibavis SA (Sibiu), SC Compa SA (Sibiu), SC Thyssenkrupp Bilstein Compa SA, SC Carmolimp SRL, SC Wienerberger SRL (Sibiu). Zone de locuinte, constructii industriale, baze sportive, baze de agrement, servicii, parc auto apartinand teritoriului administrativ al comunei Selimber, asa cum sunt prevazute in PUG-ul comunei Selimber. Realizarea drumului expres Sibiu Fagaras va avea un impact pozitiv prin facilitarea accesului la zonele industriale existente in zona.
232
4.7.1. Impact prognozat asupra mediului social si economic Impactului prognozat asupra mediului social si economic poate fi caracterizat in felul urmator: Populatia si asezarile situate in apropierea drumului vor fi afectate in mica masura pe perioada de executie a proiectului, prin emisiile de noxe si zgomot rezultate de la activitatile desfasurate in organizarile de santier, bazele de productie, instalatiile de betoane si mixturi asfaltice, deoarece mediul locuit se afla la distante de peste 175m fata de drumul expres. Dezvoltare economica prin crearea de noi locuri de munca atat in perioada de executie a drumului, cat si in perioada de exploatare; realizarea de investitii in apropierea drumului; dezvoltarea turismului datorita potentialului turistic si agroturistic ridicat. Influenta asupra preturilor terenurilor va fi de crestere a preturilor acestora tocmai datorita aparitiei drumului expres Impactul asupra agriculturii si padurilor: vor fi scoase din circuitul agricol si din fondul forestier suprafete de terenuri pentru executia proiectului, motiv pentru care se impun masuri de diminuare privind compensatia Impactul asupra infrastructurii: drumul expres va imbunatati legaturile dintre asezarile urbane si rurale existente pe traseul a ferent acestuia; descongestionarea traficului pe traseul existent de circulatie; reducerea numarului de accidente; marirea gradului de siguranta a circulatiei. Relocarile de utilitati vor fi realizate numai dupa ce vor fi elaborate studii de specialitate si vor fi obtinute toate avizele necesare. Relocari de locuinte: nu au fost identificate locuinte care sa necesite dezafectarea acestora. Locuitorii vor beneficia de p lati compensatorii prevazute in devizul general pentru terenurile n proprietate privat ce vor fi expropriate sau nchiriate atat in perioada de execuie, cat si in perioada de exploatare. Public posibil nemultumit de existenta proiectului: consideram ca executia proiectului nu va conduce la nemultumiri din partea publicului.
233
Reducerea de accidente prin imbunatatirea conditiilor de trafic, adica descongestionarea traficului pe traseul existent de circulatie si marirea gradului de siguranta a circulatiei.
4.7.2. Msuri de diminuare a impactului
4.7.2.1.
Masuri pentru diminuarea impactului proiectului asupra mediului social si economic in perioada de executie O.U.G. nr. 195/2005 privind protectia mediului, aprobata prin Legea 265/2006, cu modificarile si completarile u lterioare, stipuleaza obligativitatea respectarii principiilor ecologice in procesul de dezvoltare social-economica, pentru asigurarea unui mediu de viata sanatos pentru populatie. Amplasarea drumului expres trebuie sa se realizeze fara a prejudicia in vreun fel salubritatea, ambientul, spatiile de odihna, tratament si recreere, starea de sanatate si confort a populatiei. In acest sens, este necesar a fi respectate masurile prezentate in continuare. In etapa de executie a drumului expres Sibiu-Fagaras pentru a nu fi produse perturbari ale asezarilor umane si a altor obiective de interes public sunt necesare adoptarea de msuri, precum: realizarea lucrarilor pe tronsoane, pe baza unui grafic de lucrari, astfel incat sa fie scurtata perioada de executie a drumului expres pentru a diminua durata de manifestare a efectelor negative si in acelasi timp, pentru ca tronsoanele executate sa fie redate zonei intr-un interval de timp cat mai scurt in zonele de lucru amplasate in vecinatatea zonelor locuite, activitatile specifice organizarilor de santier si bazelor de productie se vor desfasura numai in perioada de zi, cu respectarea perioadei de liniste si odihna de noapte optimizarea traseelor utilajelor de constructie si mijloacelor de transport a materialelor, astfel incat sa fie evitate blocajele si accidentele de circulatie evitarea rutelor de transport prin localitati si utilizarea unor rute ocolitoare utilizarea de mijloace de constructie performante, precum si utilizarea de tipuri de imbracaminte rutiera absorbanta fonic
234
utilizarea de mijloace tehnologice si utilaje de transport silentioase functionarea la parametrii optimi proiectati a utilajelor tehnologice si mijloacelor de transport pentru reducerea noxelor si zgomotului care ar putea afecta factorul uman
executarea lucrarilor fara a produce disconfort locuitorilor prin generarea de noxe, praf, zgomot si vibratii
evitarea pierderilor de materiale din utilajele de transport umectarea periodica a materialelor de terasamente, a celor de balastiera, a celor folosite in statiile de preparare a betoanelor si mixturilor asfaltice, pentru reducerea emisiilor in atmosfera pe perioada manevrarii, care ar putea afecta factorul uman, asezarile umane si alte obiective de interes public
asigurarea de puncte de curatare manuala sau mecanizata a pneurilor utilajelor tehnologice si mijloacelor de transport
asigurarea etanseitatii recipientelor de stocare a uleiurilor si combustibililor pentru utilaje si mijloace de transport
asigurarea semnalizarii zonelor de lucru cu panouri de avertizare asigurarea sigurantei utilizatorilor si riveranilor prin amplasarea de parapeti, sisteme de semnalizare, marcaje de directionare, marcaje de avertizare
asigurarea mentinerii curateniei traseelor si drumurilor de acces folosite de mijloacele tehnologice si de transport
asigurarea protectiei monumentelor istorice, siturilor arheologice, diverselor asezaminte, constructiilor si amenajarilor existente
asigurarea protectiei ariilor de protectie speciala avifaunistica Piemontul Fagaras, a sitului de interes comunita Oltul Mijlociu-Cibin-Hartibaciu, r precum si a ariilor de protectie speciala avifaunistica din vecinatatea drumului expres precum: Avrig-Scorei-Fagaras, Podisul Hartibaciului, si a siturilor de interes comunitar, precum: Muntii Fagaras, Mlaca Tatarilor,
235
Poienile cu narcise de la Dumbrava Vadului; de asemenea, este necesara si asigurarea protectiei ariilor de interes national, precum: Golul Alpin al Muntilor Fagaras intre Podragu si Suru, Valea Balii, Calcarele eocene de la Turnu Rosu Porcesti, Suvara Sasilor, Parcul Natural Dumbrava Sibiului. refacerea ecologica a zonelor afectate de organizarile de santier, precum si a zonelor afectate de defrisari evitarea afectarii altor lucrari de interes public existente pe traseul drumului propus asigurarea accesului echipelor de interventie a autoritatilor specializate pentru prevenirea sau remedierea unor defectiuni ale retelelor sau lucrarilor de interes public existente in zona organizarilor de santier toate masurilor prevazute in prezentul raport la studiul de evaluare a
impactului asupra mediului pentru perioada de executie pentru fiecare factor de mediu in parte pentru a se evita impactul asupra asezarilor umane si a altor obiective de interes public
4.7.2.2.
Masuri pentru diminuarea impactului proiectului asupra mediului social si economic in perioada de operare In etapa de exploatare a drumului expres Sibiu-Fagaras pentru a nu fi produse perturbari ale asezarilor umane si a altor obiective de interes public sunt necesare adoptarea de msuri, precum: pentru diminuarea zgomotului generat de exploatarea drumului expres au fost prevazute panouri fonoabsorbante care sa conduca la reducerea nivelului de zgomot si incadrarea acestuia conform legislatiei in vigoare. asigurarea intretinerii curente a drumului expres de catre Administratorul acestuia prin utilizarea unei baze de intretinere si deszapezire de catre beneficiar a exploatarii si intretinerii drumului expres in conditii normale, astfel incat sa fie evitate blocajele care ar genera cresteri de noxe si zgomot afectand populatia din vecinatatea drumului, precum si accidentele rutiere.
236
4.8. Conditii culturale si etnice, patrimoniu cultural
4.8.1.Impactul potential al proiectului asupra obiectivelor de patrimoniu cultural, arheologic sau asupra monumentelor istorice Referitor la potentiale situri arheologice, urmeaza sa se perfecteze contracte intre C.N.A.D.N.R si Muzeul de Istorie Brasov, respectiv Muzeul de Istorie Sibiu, avand ca scop identificarea siturilor arheologice si istorice si monitorizarea lor sub acest aspect pe perioada executiei lucrarilor. De asemenea, a fost semnata o conventie intre Ministerul Transproturilor si Ministerul Culturii si Cultelor avand ca obiectiv protejarea siturilor arheologice si istorice, daca va fi cazul. Resursele necesare acestor activitati au fost prinse in devizul general al lucrarii. In temeiul prevederilor Legii nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural national mobil, cu modificarile si completarile ulterioare, si Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, cu modificarile si complet rile ulterioare, a beneficiarul/executantul investitiei asigura finantarea pentru executarea sapaturilor arheologice preventive si de salvare, avand obligatia, dupa caz, de a reveni asupra proiectului daca descoperirile arheologice necesita conservarea in situ cu marcarea la suprafata (reconstructie) a bunurilor mobile de patrimoniu arheologic.
5.
MONITORIZARE
Monitorizarea executiei lucrarilor din punct de vedere al protectiei mediului trebuie sa cuprinda avizarea tehnologiilor si amplasamentelor pentru organizarile de santier, cariere, statii de betoane si mixturi asfaltice, gropi de imprumut, statii de intretinere utilaje, statii de alimentare cu carburanti.
5.1.
Monitorizarea in faza de executie

Se vor realiza periodic masuratori, privind incadrarea activitatiilor organizarilor de santier si defrisarilor in limitele de poluare admise privind concentratiile de substante poluante in aer, apa, sol niveluri de zgomot, gestiunea deseurilor. In urma monitorizarii vor fi luate masurile necesare pentru protectia factorilor de mediu.
237
Planul de monitorizare in perioada de executie poate fi prezentat sintetic in modul urmator: Componenta mediu Aer de Periodicitate Parametrii monitorizati Amplasament ales pentru monitorizare drumului
Lunar
NO2, NOx, SO, SO2, Traseul CO, COV, NH3, proiectat pulberi in suspensie Santier Fronturi de lucru
Statiile de betoane , sortare agregate naturale, mixturi asfaltice si emulsii bituminoase Statiile de intretinere a utilajelor Statiile de alimentare cu carburanti Apa de suprafata Lunar Conform prevederilor HG nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate, modificata si completata prin HG. nr. 352/2005 metale grele hidrocarburi Organizarea de santier Statii de alimentare cu carburanti Statii de intretinere utilaje
Sol
Trimestrial
si Traseul proiectat Santier Fronturi de lucru
drumu lui
Statiile de betoane, sortare agregate naturale, mixturi asfaltice si emulsii bituminoase Statiile de intretinere a utilajelor Statiile de alimentare cu carburanti
238
Componenta mediu Flora si fauna
de Periodicitate
Parametrii monitorizati
Amplasament ales pentru monitorizare Traseul drumului proiectat si vecinatatea acestuia Zone locuite apropierea drumului in
Conform studiului de Hectare si tipuri de evaluare a zone de padure biodiversitatii Hectare de zone agricole
Tipul si densitatea speciilor de Ariile de protectie vegetatie, pasari si speciala avifaunistica Piemontul Fagaras si animale Avrig-Scorei-Fagaras Situl de importanta comunitara Oltul MijlociuCibin-Hartibaciu Zgomot Trimestrial Nivelul dB(A) zgomotului Traseul proiectat Santier Fronturi de lucru Statiile de betoane, sortare agregate naturale, mixturi asfaltice si emulsii bituminoase Zonele locuite apropierea drumului Intersectii in drumului
5.2.
Monitorizarea in faza de exploatare

Planul de monitorizare in perioada de exploatare poate fi prezentat sintetic pentru fiecare factor de mediu, in modul urmator: Aer monitorizarea prin masurarea concentratiilor de poluanti in aer, in special in zonele apropiate de drumul expres Apa monitorizare prin masurarea concentratiilor de poluanti in apele pluviale colectate in santurile pluviale si deversate in emisar prin gurile de
239
descarcare Zgomot monitorizare nivelului de zgomot in zonele apropiate de drumul expres. Flora si fauna monitorizarea masurilor de compensare si de conservare aplicate pentru protectia florei si faunei, precum si intretinerea podetelor de traversare si imprejmuirile drumului expres Sol monitorizare prin masurarea concentratiilor de poluanti in sol, in special in zonele apropiate de drumul expres. In urma monitorizarii vor fi luate masurile necesare pentru protectia factorilor de mediu. Pe perioada executiei lucrarilor, cat si dupa darea in folosinta a drumului expres Sibiu-Fagaras se vor stabili cu autoritatile de mediu programe de monitorizare a factorilor de mediu si se vor desfasura activitati de masurare ale nivelului de zgomot, ale calitatii aerului, apei si solului in vecinatatea drumului. De asemenea, vor fi monitorizate in mod special de catre autoritatile de mediu si organisme stiintifice speciile de flora si fauna, precum si habitatele din ariile de protectie speciala avifaunistica Piemontul Fagaras si din situl de importanta comunitara Oltul Mijlociu-Cibin-Hartibaciu. Se precizeaza ca, in proiect, au fost prevazute obligatii privind monitorizarea atat din partea Antreprenorului si consultantului, cat si o monitorizare asigurata de catre o entitate independenta care sa asigure control incrucisat. Efectuarea masuratorilor de monitorizare se vor realiza in laboratoare proprii si laboratoare autorizate, folosin d metode standardizate. Rezult atele
automonitorizarilor vor fi inregistrate si raportate autoritatilor de mediu. Monitorizarea mediului, atat in perioada de executie, cat si in perioada de exploatare a drumului expres Sibiu-Fagaras va avea drept scop aplicarea masurilor propuse in prezentul raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului in conditiile generarii unui impact minim asupra mediului inconjurator, populatiei si asezarilor astfel incat sa fie respectat conceptul de dezvoltare durabila.
240
6.
6.1.
SITUAII DE RISC
Posibilitatea aparitiei unor accidente cu impact semnificativ asupra mediului

Atat in perioada de executie, cat si in perioada de exploatare pentru proiectul Drum expres Sibiu-Fagaras exista posibilitatea aparitiei unor accidente cu impact semnificativ asupra mediului, generat de urmatoarele activitati: Transportul si manipularea substantelor toxice si periculoase precum combustibili, vopseluri, uleiuri, solventi Alimentarea utilajelor si mijloacelor de constructie cu combustibili Scurgerile din depozitele de carburanti ale caror rezervoare nu sunt inchise etans Accidentele mijloacelor de constructie care transporta substante toxice sau periculoase. Accidentele cu explozii sau incendii in care sunt implicate autovehicule care transporta substante toxice si periculoase sau inflamabile. In urma activitatilor enumerate mai sus, pot rezulta impacte semnificative asupra calitatii solului, apelor de suprafata si subterane, vegetatiei si faunei. Insa, daca vor fi respectate masurile de protectie pentru fiecare factor de mediu, asa cum au fost ele mentionate in prezentul raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, impactul acestor activitati nu va fi semnificativ asupra factorilor de mediu.
6.2.
Instalatii industriale cu risc major

Pe traseul drumului expres Sibiu Fagaras nu sunt identificate instalatii industriale cu risc major. Instalatiile care intra sub incidenta Directivei Consiliului 96/82/CE, transpusa si implementata prin HG nr. 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major in care sunt implicate substante periculoase, se identifica la distante de peste 1 km fata de traseul drumului expres Sibiu Fagaras. Acestea sunt: SC NITROFERTILIZER SA (Fagaras), NITROEXPLOSIVES SA (Fagaras), CN
241
ROMARM SA (Fagaras), SC VIROMET SA (Victoria), SC PUROLITE S RL (Victoria), SC CET 2 SA (Brasov), SC FABRICA DE STICLA SA (Avrig), SC POLIFLEX SRL (Sibiu). Conform referatului nr. 1932/31.08.2007 emis de catre Ministerul Internelor si Reformei Administrative Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta Brasov, nu este necesar avizul cu conditii speciale de protectie civila. De asemenea, conform adresei nr. 859057/07.09.2007 emisa de catre Ministerul Internelor si Reformei Administrative Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta Sibiu, a fost acordat aviz favorabil pentru constructia drumului expres Sibiu-Fagaras.
6.3.
Msuri de prevenire a accidentelor

Pentru prevenirea potentialelor accidente rezultate ca urmare a activitatilor desfasurate pe drumul expres Sibiu-Fagaras, sunt necesare adoptarea urmatoarelor masuri: urmarirea modului de functionare a utilajelor, a etanseitatii recipientelor de stocare a uleiurilor si carburantilor pentru mijloace de transport si utilaje realizarea de imprejmuiri, semnalizari si alte avertizari pentru a delimita zonele de lucru. realizarea tuturor semnalizatoarelor rutiere necesare, in special celor privind regimul de viteze si prioritat, i amplasate astfel nct s p ermit participantilor la trafic s le perceap si s actioneze. Identificarea zonelor cu alunecari de teren, semnalizarea acestora si realizarea de lucrari de stabilizare verificarea inainte de intrarea in lucru a utilajelor si mijloacelor de transport daca acestea functioneaza la parametrii optimi si daca nu sunt eventuale defectiuni care ar putea conduce la eventuale scurgeri de combustibili verificarea la perioade normate, a instalatiilor electrice, de aer comprimat, butelii de oxigen sau alte containere cu materiale explozive, inflamabile, toxice si periculoase daca functioneaza la parametrii optimi pentru prevenirea riscurilor producerii unor poluari in urma unor accidente se vor intocmi programe de interventie care sa prevada masurile necesare,
242
echipele, dotarile si echipamentele de interventie in caz de accident. actionarea imediata in caz de accidente a autoritatile abilitate si luare de masuri pentru inlaturarea poluantilor si refacerea ecologica a zonei afectate. implementarea unui sistem de apel urgenta in scopul asigurarii posibilitatii de transmitere de informatii cu caracter de urgenta, precum accidentele.
7.
LUCRARI NECESARE PENTRU
REABILITAREA SUPRAFETELOR
OCUPATE TEMPORAR SI DE REFACERE ECOLOGICA A ZONELOR PERIFERICE AFECTATE DE LUCRARI

Toate lucrarile vor fi executate sub stricta supraveghere a dirigintilor de santier, iar dupa terminarea lucrarilor de constructie se vor executa lucrari pentru reabilitarea suprafetelor ocupate temporar si aducerea acestora la o stare naturala sau la o stare la care sa poata fi utilizate conform planurilor de dezvoltare zonale, cum ar fi: demonatarea constructiilor si structurilor specifice organizarilor de santier colectarea, valorificarea si transportul de pe amplasament a deseurilor rezultate atat din activitatea de defrisare, cat si din activitatea de constructie a drumului expres refacerea amplasamentului in zona drumurilor de acces, tehnologice si a altor terenuri ocupate temporar prin lucrari de nivelarea terenului, inierbare si amenajare peisagistica prin consultarea de botanisti, pei agisti, s horticultori renaturarea mediului pe amplasamentele unde au fost executate defrisari, prin redarea suprafetelor de t ren degradate in circuitul pr ductiv; e o reconstructia ecologica se va realiza in sistem compensatoriu, asa cum va fi stabilit de catre autoritatea silvica; pentru marirea suprafetelor acoperite cu vegetatie, se vor planta arbusti la marginea d rumului, in perimetrul parcarilor, in zona gropilor de imprumut folosite si se vor impaduri terenuri in afara zonei drumului, asa cum va fi stabilit de autoritatea silvica replantarea suprafetelor decopertate (spatii de depozitare, gropi de imprumut) cu stratele de pamant vegetal rezultate de la excavari refacerea stratului vegetal imediat la finalizarea lucrarilor
243
refacerea terenurilor degradate, ocupate temporar si redarea lor in circuit realizarea spatiilor verzi in nodurile rutiere si a zonei mediane, precum si amenajarea peisagistica a drumului
decontaminarea zonelor care au fost poluate accidental cu hidrocarburi sau alte substante periculoase
8.
8.1.
REZUMAT FR CARACTER TEHNIC
Descrierea lucrrii
Prezentul raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului a fost elaborat pentru a identifica, cuantifica impactul asupra mediului ca urmare a realizarii obiectivului Drum expres Sibiu-Fagaras, precum si de a recomanda masurile necesare de prevenire, reducere si eliminare a impactului negativ asupra mediului. Traseul se desprinde din DN 1 Brasov Sibiu, la vest de localitatea Mandra, dupa podul Broasca km 229-000. Se ocoleste pe la sud zona Nitramonia a localitatii Fagaras, apoi pe la nord localitatea Luta si pe la sud localitatile Dridif si Voila. Traseul se inscrie in continuare intre Sambata de Jos Sambata de Sus, intre localitatile Oltet si Dragus, intre localitatile Vistea de Jos Vistea de Sus si localitatile Ucea de Jos Ucea de Sus. Localitatea Arpasu de Jos se ocoleste pe la sud, dupa care tot pe la sud se ocoleste localitatea Scoreiu si localitatea Sarata la limita de nord a padurii Dumbravii. Urmeaza inscrierea printre localitatile Porumbacu de Jos Porumnbacu de Sus si pe la sud de localitatea Avrig. Dupa traversarea raului Olt, se ocoleste pe la sud localitatea Bradu, intrandu-se in dealul Hula Bradului. Dealul Hula Bradului se traverseaza paralel cu DN 1, pe partea stanga a acestuia. Se traverseaza DN 1 la km 63+431 intrandu-se pe valea Bretan si apoi in lunca Cibinului. Dupa trecerea raului Cibin se traverseaza DN 7 si CF 200 inscriindu-se traseul la poalele dealului Maguricii, pentru ca dupa valea Tocilelor se intra la poalele dealului Mohu realizandu-se racordarea la varianta de ocolire Sibiu.
244
Viteza de proiectare este de 120 km/h. Lungimea totala este de 72,537 km.
8.2.
Metodologiile utilizate n evaluarea impactului asupra mediului

Intocmirea raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului a avut la baza o serie de Directive Euro pene transpuse si implementate in legislatia nationala prin acte legislative privind protectia mediului pentru activitatile cu impact semnificativ asupra mediului, care se supun evaluarii impactului asupra mediului (EIM), si anume: Directiva Consiliului nr. 85/337/CEE privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice si private asupra mediului, modificata si completata prin Directiva Consiliului 97/11/CE si Directiva 2003/35/CE privind participarea publicului cu privire la elaborarea anumitor planuri si programe in legatura cu mediul, transpuse in legislatia romaneasca prin OUG nr. 195/2005 privind protectia mediului, aprobata prin Legea nr. 265/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, prin H.G. nr.1213/2006 privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului si pentru anumite proiecte publice si private. Ord. nr.860/2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului si de emitere a acordului de mediu cu modi icarile si f completarile ulterioare Ord. nr.863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului Directiva cadru privind apa nr. 2000/60/EEC transpusa partial prin Legea apelor nr. 107/1996, cu modificarile si completarile ulterioare HG nr. 352/2005 pentru modificarea si completarea HG nr. 188/2002 privind conditiile de descarcare in mediul acvatic al apelor uzate HG nr. 351/2005 privind aprobarea programului de eliminare treptata a evacuarilor, emisiilor si pierderilor de substante prioritar periculoase, cu modificarile si completarile ulterioare Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, cu modificarile si
245
completarile ulterioare Ord. 161/2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calitatii apelor de suprafata in vederea stabilirii starii ecologice a corpurilor de apa Directiva cadru privind deseurile nr. 75/442/EEC amendata de Directiva nr. 91/156/EEC transpusa prin OUG nr. 78/2000, aprobata prin Legea nr. 426/2001 privind regimul deseurilor, cu modificarile si completarile ulterioare Directiva nr. 1999/31/CE privind depozitarea deseurilor transpusa in legislatia romaneasca prin HG nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor, cu modificarile si completarile ulterioare. HG nr. 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate HG nr. 1057/2001 privind regimul bateriilor si acumulatorilor care contin substante periculoase HG nr. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor si deseurilor de ambalaje, cu modificarile si completarile ulterioare Lg. 465/2001 pentru aprobarea OUG nr/ 16/2001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile, cu modificarile si completarile ulterioare HG nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase, cu modificarile si completarile ulterioare HG nr. 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major in care sunt implicate substante periculoase Directiva 96/62/CE privind evaluarea si managementul calitatii aerului, transpusa prin OUG nr. 243/200 privind protectia atmosferei cu 0 , modificarile si completarile ulterioare Ord. nr. 462/1993 pentru aprobarea Conditiilor tehnice privind protectia atmosferica si Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi de surse stationare, cu modific arile si completarile ulterioare. Ord. nr. 592/2002 privind stabilirea valorilor limita, a valorilor de prag si a
246
criteriilor si metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot si oxizilor de azot, pulberilor in suspensie (PM 10 si PM 2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon si ozonului in aerul inconjurator, cu modificarile si completarile ulterioare HG nr. 332/2007 privind stabilirea procedurilor pentru aprobarea de tip a motoarelor destinate a fi montate pe masini mobile nerutiere si a motoarelor destinate vehiculelor pentru transportul rutier de persoane sau de marfa si stabilirea masurilor de limitare a emisiilor gazoase si de particule poluante provenite de la acestea, in scopul protectiei atmosferei Directiva 2002/49/EC privind evaluarea si managementul zgomotului ambiental transpusa prin HG nr. 321/2005 privind evaluarea si gestionarea zgomotului ambiental, cu modificarile si completarile ulterioare HG nr. 1756/2006 privind limitarea nivelului emisiilor de zgomot in mediu produs de echipamente destinate utilizarii in exteriorul cladirilor Ord. nr. 1397/2006 pentru aprobarea Ghidului privind metodele interimare de calcul al indicatorilor de zgomot pentru zgomotul produs de activitatile din zonele industriale, de traficul rutier, feroviar si aerian din vecinatatea aeroporturilor Ord. nr. 1830/2007 pentru aprobarea Ghidului privind realizarea, analizarea si evaluarea hartilor strategice de zgomot Proiect de Ordin pentru aproba rea valorilor limita corespunz atoare indicatorilor Lzsn si Lnoapte pentru zgomotul produs de traficul rutier, traficul feroviar, traficul aerian din vecinatatea aeroporturilor si pentru zgomotul produs in zonele cu activitati industriale. Directiva Consiliului nr. 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale, a faunei si florei salbatice transpusa prin OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice si prin Ord. 776/2007 privind declararea siturilor de importanta comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania. Directiva 79/409/CEE privind conservarea pasarilor salbatice, transpusa prin OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea
247
habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice si prin HG nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica ca parte integranta a retelei europene Natura 2000 in Romania Ord. nr. 756/1997 pentru aprobarea reglementarii privind evaluarea poluarii mediului. Ord nr. 708/2004 referitoare la aprobarea Normelor tehnice privind protectia mediului si in special a solurilor cand se utilizeaza namoluri de epurare in agricultura Ord. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igiena si a recomandarilor privind mediului de viata al p opulatiei, cu modificarile si completarile ulterioare Pentru elaborarea raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului au fost de asemenea, utilizate o serie de standarde si stas-uri, precum: STAS 10009/88 Acustica urbana Limite admisibile ale nivelului de zgomot STAS 10144/1-80 Tipuri de strada STAS 6161-89 Nivelul de zgomot la exteriorul cladirii STAS 6156 Nivelul de zgomot interior cladirii. STAS 12574/87 Aer din zonele protejate. Conditii de calitate. STAS 9450/88 Conditii tehnice de calitate a apelor pentru irigarea culturilor agricole Pentru intocmirea raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului au fost realizate estimari conform studiilor de specialitate din domeniul protectiei mediului, precum: Metodologia AP-42 European Environmental Agency Web site The Role of the Highw ays Agency in Local Air Qualit y Management, November 2003, Eng land Highways A gency, www.highways.gov.uk/roads/projects/misc/airqual/
248
Guide du Bruit des Transports Terrestres Previsions des niveaux sonores, CETUR, 1980
SETRA Protection des eaux contre la pollution dorigine routiere
Alte documentatii: Mirela Creanga, Posibilitati de imbunatatire a sistemului de asigurare a calitatii retelei rutiere de transport din Romania din perspectiva integrarii in Uniunea Europeana, teza de doctorat, Bucuresti, 2005 Ciulache, S. (1997), Clima Depresiunii Sibiului, Edit. Universitatii Bucuresti.
8.3.
Impactul prognozat asupra mediului

n perioada de construcie, sursele de poluare a mediului sunt reprezentate prin urmtoarele activiti: Activitatea utilajelor de construcie Activitatea mijloacelor de transport Activitatea desfasurata in cadrul statiilor de betoane, mixturi asfaltice, emulsii bituminoase, statiilor de producere a agregatelor naturale Activitatea desfasurata in cadrul statiilor de alimentare cu carburanti Activitatea desfasurata in cadrul statiilor de intretinere a utilajelor Activitatea desfasurata in vederea realizarii lucrarilor de arta
n perioada de operare, sursele de poluare a mediului sunt reprezentate prin urmtoarele activiti: Traficul rutier Parcajele, spatiile de servicii, centrele de mentenanta Instalatiile de epurare a apelor pluviale care spala platforma drumului expres Statiile de alimentare cu carburanti Lucrarile de intretinere a drumului Accidentele rutiere
249
Activitatile industriale care se desfasoara in apropierea drumului expres SibiuFagaras
In vederea realizarii drumului expres Sibiu Fagaras au fost analizate 3 alternative. Analizand cele 3 alternative a fost aleasa alternativa optima din punct de vedere al protectiei mediului, ariilor protejate, utilizarii terenurilor, functional, economic si social. Impactul negativ In perioada de executie a drumului expres Sibiu-Fagaras impactul obiectivului poate fi reprezentat de urmatoarele efecte: Modificari structurale ale solului, datorita executiei de terasamente, deblee si ramblee cu excavatii in traseu sau in gropi de imprumut. Pierderea calitatii initiale a terenurilor prin scoaterea de suprafete din circuitul agricol . Emisii de noxe si pulberi in suspensie produse de gazele de esapament de la motoarele mijloacelor de transport si utilajelor. Emisii de pulberi rezultate de la statiile de betoane, statii de sortare agregate naturale Emisii de gaze rezultatele de la statiile de mixturi asfaltice, statii de emulsii bituminoase Afectarea biodiversitatii datorita utilajelor si mijloacelor de transport care prin emisiile de noxe si zgomot pot conduce la dezechilibre ecologice, chiar ireversibile ale ecosistemelor. Fragmentarea definitiva a habitatelor cu posibilitatea disparitiei unor specii de flora si fauna Distrugerea habitatului de padure prin scoaterea definitiva din fondul forestier a unei suprafete de 17,2 si defrisarea vegetatiei Disconfort cauzat populatiei din asezarile situate in apropierea santierelor prin noxe si zgomot.
250
In perioada de operare a drumului expres Sibiu-Fagaras impactul obiectivului poate fi reprezentat de urmatoarele efecte: Cresterea noxelor si nivelului de zgomot in arealul in care se va construi drumul expres Fragmentarea habitatelor specifice SPA, SCI.
Impactul pozitiv In timpul perioadei de executie, drumul expres Sibiu Fagaras va avea un impact pozitiv asupra dezvoltarii economice a zonei, prin crearea de noi activitati, precum: statii pentru producerea de mixturi asfaltice si ciment, statii pentru producerea de emulsii bituminoase, statii pentru sortarea agregatelor naturale, statii de intretinere a utilajelor si mijloacelor de transport, birouri. Dezvoltarea de noi activitati va conduce la cresterea numarului de locuri de munca, deci la atragerea populatiei in zona, precum si dezvoltarea comertului. In perioada de exploatare, drumul expres Sibiu Fagaras va avea un impact pozitiv asupra dezvoltarii economice si turistice a zonei prin atractia si fluidizarea traficului conducand la reducerea emisiilor de poluanti in aer si la reducerea nivelului de zgomot, restabilirea de legaturi intre asezari, conditii de siguranta, dezvoltarea de noi activitati (statii de carburanti, parcari). Datorita dezvoltarii de noi activitati si potentialului turistic ridicat al zonei va creste numarul de locuri de munca, se vor dezvolta economia, comertul si turismul.
8.4.
Identificarea i descrierea zonei n care se resimte impactul

Zonele n care se resimte impactul snt cele in care evolueaza dispersia poluanilor n perioada de execuie, precum si in exploatare. In perioada de executie, zonele in care se manifesta impactul asupra mediului sunt cele in care isi desfasoare activitatile organizarile de santier, fronturile de lucru, statiile de betoane si mixturi asfaltice, statiile de intretinere a utilajelor, statiiile de alimentare cu carburanti, la care se adauga zone precum drumurile de acces si culoarele de transport. n perioada de operare, datorit dispersiei poluanilor provenii din traficul rutier in arealul analizat, se estimeaza ca zona in care se va resimti impactul va fi pe o distanta de aprximativ 100-150m de o parte si de alta a drumului.
251
8.5.
Msurile de diminuare a impactului pe componente de mediu
8.5.1. Msuri pentru diminuarea impactului n perioada de construcie Aer Realizarea lucrarilor pe tronsoane, conform unor grafice de executie Aplicare de tehnologii moderne pentru minimizarea emisiilor de noxe, praf si pulberi in suspensie Depozitarea materialelor fine in depozite inchise sau acoperite pentru a evita dispersia acestora prin intermediul vantului Udarea periodica a depozitelor de agregate utilizate pentru prepararea betoanelor si a balastului stabilizat, pentru reducerea emisiilor Realizarea de inspectii tehnice periodice a mijloacelor de transport Prevederea de filtre din saci textili pentru retinerea emisiilor de particule la statiile de mixturi asfaltice si la silozurile de stocare a cimentului si verificarea periodica a etanseitatii instalatiilor pneumatice de incarcare-descarcare Apa Evitarea alegerii amplasamentelor organizarilor de santier, bazelor de productie, etc. in apropierea apelor de suprafata Apele menajere provenite de la cantine, spatii igienico-sanitare vor fi colectate prin intermediul unui sistem cu una sau mai multe fose septice (functie de numarul de persoane care va utiliza apa in scop menajer) care vor fi vidanjate periodic, sau statie de tip monobloc care sa asigure gradul necesar de epurare Apele uzate tehnologic vor fi preepurate local prin intermediul instalatiilor de tip decantor Apele meteorice vor fi colectate in sistem de santuri sau rigole prevazute cu Intretinerea corespunzatoare a utilajelor si mijloacelor de transport
252
bazine de sedimentare, decantoare sau separatoare de produse petroliere amplasate inainte de evacuarea apelor pluviale in receptorul natural Evitarea deversarii de ape uzate, reziduuri sau deseuri in apele de suprafata sau subterane Curatarea de catre antreprenor a albiilor cursurilor de apa de materiale ramase pentru a nu obtura sectiunea normala de curgere a apelor Carburantii vor fi stocati in rezervoare etanse prevazute cu cuve de retentie, astfel incat sa nu se produca pierderi Colectarea uleiurilor uzate se va realiza in tancuri special construite Masuri imediate de inlaturare a poluantilor rezultati ca urmare a accidentelor in care sunt implicate substante toxice si periculoase Sol Evitarea ocuparii terenurilor de calitati superioare, areale protejate, zone cu alunecari de teren de catre organizarile de santier, gropi de imprumut, baze de productie, baze de utilaje, depozite temporare sau definitive de terasamente si materiale de constructii Platforma de intretinere si spalare a utilajelor trebuie sa fie realizata cu o panta suficient de mare care sa asigure colectarea apelor uzate rezultate de la spalarea utilajelor Evitarea poluarii solului cu carburanti sau uleiuri datorita stationarii, aprovizionarii, depozitarii cu combustibili a utilajelor si mijloacelor de transport Colectarea selectiva a deseurilor Suprafetele de teren contaminate accidental cu substante petroliere vor fi excavate iar volumul de teren afectat se va depune in gropi de imprumut intr-o dilutie care sa permita derularea proceselor de decontaminare prin atenuare naturala Platformele organizarilor de santier si a bazelor de productie vor fi betonate si vor fi prevazute cu sistem de colectare, canalizare si epurare a apelor pluviale si uzate in scopul evitarii infiltrarii acestora in sol.
253
Readucerea solului la starea initiala in zonele in care acestea au fost afectate prin lucrarile de excavare, depozitare de materiale, stationare de utilaje.
Biodiversitate amplasarea de bariere fizice imprejurul organizarilor de santier, bazelor de productie, statiilor de betoane, statiilor de mixturi asfaltice pentru nu a afecta si alte suprafete decat cele necesare constructiei drumului expres, si implicit pentru a proteja vegetatia specifica amplasamentului, precum si pentru evitarea producerii de accidente. organizarile de santier, bazele de productie, statiile de mixturi asfaltice, statiile de betoane, gropile de imprumut, spatiile de servicii nu vor fi amplasate pe suprafetele care se suprapun pe traseul siturilor de interes comunitar, ariilor speciale de protectie avifaunistica si altor arii naturale protejate. respectarea graficului de lucrari in sensul limitarii traseelor si programului de lucru pentru a limita impactul asupra florei si faune specifice amplasamentului evitarea depozitarii necontrolate a materialelor rezultate (vegetatie, pamant) colectarea selectiva, valorificarea si eliminarea periodica a deseurilor in scopul evitarii atragerii animalelor si imbolnavirii sau accidentarii acestora. limitarea defrisarii zonelor impadurite si adoptarea masurilor compensatorii de reimpadurire reconstructia ecologica a tuturor terenurilor afectate la finalizarea lucrarilor de executie si redarea acestora folosintelor initiale. stabilizarea si inerbarea taluzurilor drumului evitarea afectarii regimului de migratie al animalelor salbatice prevenirea si inlaturarea urmarilor unor accidente rutiere care ar putea polua puternic zona prin scurgeri sau arderi prevederea de podete si pasaje subterane pentru facilitarea circulatiei animalelor.
254
8.5.2. Msuri pentru protecia factorilor de mediu n perioada de operare Conform raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, daca sunt respectate masurile pentru protectia factorilor de mediu, in perioada de operare, traficul rutier pe drumul proiectat se incadreaza in prevederile legislatiei de mediu, asfel incat sa nu genereze un impact semnificativ asupra mediului. Cateva masuri pentru protectia factorilor de mediu sunt enumarate in continuare. Aer Prevederea unor spatii de servicii pentru atenuarea eventualelor accidente, in scopul reducerii emisiilor de poluanti in aer Amenajarea amplasamentelor de depozitare a deseurilor si intretinerea sistemelor de colectare, canalizare si evacuare a apelor uzate conduc la evitarea mirosurilor neplacute din zona parcarilor si spatiilor de servicii. Apa Lucrarile proiectate pentru retinerea poluantilor in perioada de exploatare (decantoare si separatoare de produse petroliere) pentru epurarea apelor meteorice care spala platforma drumului inainte de a fi deversate intr-un receptor natural, in reteaua de canalizare sau pe terenurile nconjurtoare. Intretinerea si mentinerea in stare de functionare a sistemului de drenaj, santuri, rigolele pentru preluarea apelor pluviale. Construirea platformelor pe care se vor amplasa spatiile de servicii cu pante suficient de mari pentru scurgerea apelor pluviale si bazine de decantare si separatoare de substante petroliere Sol Deseurile rezultate din traficul rutier si de la spatiile de servicii vor fi colectate selectiv si evacuate in functie de natura lor pentru depozitare sau valorificare catre serviciile de salubritate, pe baza de contract, tinand cont de prevederile OUG nr. 16/2001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclate, aprobata prin Legea nr. 456/2001 si Legii nr. 426/2001 privind regimul deseurilor pentru aprobarea OUG nr. 78/2000. Responsabilitatea gestionarii deseurilor revine administratorului
255
Realizarea de inspectii periodice a autovehiculelor.
drumului expres Sibiu-Fagaras. Intretinerea periodica a sistemelor de colectare, canalizare si epurare a apelor pluviale si uzate. Namolurile rezultate in urma epurarii apelor uzate generate de spatiile de servicii, precum si namolurile si grasimile separate din apele meteorice care spala platforma drumului vor fi transportate la statiile de epurare existente in zona. Biodiversitatea Pentru evitarea patrunderii animalelor salbatice in zona amprizei drumului expres sunt necesare imprejmuiri. Pentru traversarea drumului de catre animalele de o parte si de alta a drumului sunt necesare poduri, podete si pasaje care sa permita traversarea denivelata a drumului. Pentru evitarea producerii de boli sau pentru nu a impiedica dezvoltarea normala a vegetatiei este necesara intretinerea corespunzatoare de catre administratorul drumului expres a santurilor, foselor septice, decantoarelor cu separatoare de produse petroliere, deseurilor.
256
9. AVIZE, ACORDURI OBINUTE

Document de avizare nr. 2883/12.09.2007 - Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania Consiliul Tehnico-Economic Document de avizare nr. 2949/04.12.2007 - Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania Consiliul Tehnico-Economic Judetul Brasov 1. Certificat de urbanism nr. 255/14.09.2007 emis de Consiliul Judetean Brasov 2. Aviz de gospodarirea apelor nr. 200/12.12.2007 Administratia Nationala Apele Romane 3. Acord de principiu nr. 700/10023/03.10.2007 SC Filiala de Distributie a Energiei Electrice Electrica Distributie Transilvania Sud SA 4. Acord de principiu nr. 53/374/11.10.2007 Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania Directia Regionala de Drumuri si Poduri Brasov Serviciul Tehnic 5. Aviz tehnic cu conditii nr. 1890/19.09.2007 SC Romtelecom SA 6. Acord prealabil nr. 64/26.10.2007 Consiliul Judetean Brasov 7. Aviz favorabil nr. 365/40/08.10.2007 Societatea Nationala de Transport Gaze Naturale Transgaz SA Medias 8. Aviz nr. 4179/D1 Rie.2547/30.08.2007 Distrigaz Sud SA 9. Referat nr. 1932/31.08.2007 Ministerul Internelor si Reformei Administrative Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta 10. Aviz amplasament nr. 3233/18.09.2007 SC Apa Serv SA, Fagaras 11. Adresa nr. 1614/10.09.2007 Compania Apa Brasov Serviciul Tehnic Avizare Proiectare 12. Aviz favorabil nr. 7/07.10.2007 Brasov 13. Proces verbal de receptie nr. 5/18.10.2007- Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara Brasov 14. Aviz favorabil nr.451/03.09.2007 Compania Nationala de Cai Ferate CFR SA Sucursala Regionala de Cai Ferate Brasov
257
- Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara
15. Proces verbal nr. 2610/13.09.2007 Sectia de Intretinere Linii Sibiu 16. Aviz de principiu nr. 8458/18.09.2007 Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale Administratia Nationala a Imbunatatirilor Funciare 17. Aviz de principiu nr. 4853/11.09.2007 Ministerul Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Brasov 18. Aviz favorabil nr. 5606/06.09.2007 - Regia Nationala a Padurilor Romsilva-Directia Silvica Brasov 19. Acord nr. 732/12/17.09.2007 Directia pentru Cultura, Culte si Patrimoniul Cultural National Brasov 20. Aviz favorabil nr. 13510/04.09.2007 Primaria Municipiului Fagaras 21. Aviz favorabil nr. 2980/03.09.2007 Primaria Comunei Mandra 22. Aviz nr. 4465/04.09.2007 - Primaria Comunei Beclean 23. Aviz nr. 2460/31.08.2007 - Primaria Comunei Voila 24. Aviz favorabil nr. 1413/03.09.2007 Primaria Comunei Dragus 25. Aviz favorabil nr. 2925/31.08.2007 Primaria Comunei Vistea 26. Adresa nr. 2575/25.09.2007 Primaria Ucea 27. Aviz nr. 2494/05.09.2007 Primaria Ucea 28. Adresa nr. 11345/21.09.2007 Rompetrol
Judetul Sibiu 1. Certificat de urbanism nr. 494/III-A-3/06.09.2007 emis de Consiliul Judetean Sibiu 2. Aviz de gospodarirea apelor nr. 199/12.12.2007 3. Acord de principiu nr. 6390/07.09.2007 SC Apa Canal SA Sibiu 4. Aviz favorabil nr. 14472/04.09.2007 SC Filiala de Distributie a Energiei Electrice - Electrica Distributie Transilvania Sud SA Sucursala Sibiu 5. Adresa nr. 6490/07.09.2007 SC E-ON GAZ Romania SA-Sucursala Sibiu 6. Aviz favorabil nr. 243A 7575 SC Romtelecom SA 7. Adresa nr. 858901/06.09.2007 - Ministerul Internelor si Reformei Administrative Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta Cpt. Dumitru Croitoru al judetului Sibiu
258
8. Aviz
favorabil
nr.
859057/07.0 9.2007
Ministerul
Internelor
si
Reformei
Administrative Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta Cpt. Dumitru Croitoru al judetului Sibiu 9. Adresa nr. 7767/10.09.2007 Ministerul Sanatatii Publice Autoritatea de Sanatate Publica a judetului Sibiu 10. Aviz favorabil nr. 282/03.10.2007 Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara Sibiu 11. Proces verbal de receptie nr. 282/08.10.2007 Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara Sibiu 12. Adresa nr. 4048/01.10.2007 - Ministerul Culturii si Cultelor Directia judeteana pentru cultura, culte si patrimoniul cultural national Sibiu 13. Aviz favorabil nr. 4099/04.10.2007 Ministerul Culturii si Cultelor Directia judeteana pentru cultura, culte si patrimoniul cultural national Sibiu 14. Aviz favorabil nr. D/6655/22.10.2007 Ministerul Apararii Nationale Statul Major General 15. Aviz favorabil nr. 451/03.09.2007 Compania Nationala de Cai Ferate CFRSA Sucursala Regionala de Cai Ferate Brasov 16. Proces verbal nr. 2610/13.09.2007 Sectia de Intretinere Linii Sibiu 17. Aviz favorabil nr. 408/44/08.10.2007 Societatea Nationala de Transport gaze Naturale Transgaz SA Medias 18. Adresa nr. 4235/24.09.2007 Compania Nationala de Transport si Energiei Electrice SA - Transelectrica Sibiu 19. Adresa nr. 4668/18.10.2007 Compania Nationala de Transport si Energiei Electrice SA - Transelectrica Sibiu 20. Aviz nr. 8743/21.09.2007 Consiliul Judetean Sibiu Directia Tehnica Serviciul ADPCL 21. Aviz favorabil nr. 4711/22.10.2007 SC Apa Tarnavei Mari SA 22. Aviz favorabil nr. 5179/14.09.2007 - SC Gospodarire Oraseneasca Avrig SA 23. Aviz de principiu nr. 8503/19.09.2007 Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale Administratia Nationala a Imbunatatilor Funciare RA 24. Aviz favorabil nr. 2240/05.09.2007 Regia Nationala a Padurilor Romsilva Directia Silvica Sibiu
259
25. Adresa nr. 7854/04.09.2007 Autoritatea Nationala Sanitar Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor Alimentelor Sibiu 26. Aviz favorabil nr. 83972/27.09.2007 Serviciul Roman de Informatii UM 0362 27. Aviz de principiu nr. 540423/24.09.2007 Ministerul Internelor si Reformei Administrative Directia Generala Management Logistic si Administrativ 28. Aviz favorabil nr. 1510/05.09.2007 Primaria Comunei Arpasu de Jos 29. Hotararea Consiliului Local nr. 107/2007 Consiliul Local al orasului Avrig 30. Aviz nr. 8557/06.09.2007 Primaria orasului Avrig 31. Aviz favorabil nr. 7384/05.09.2007 Primaria Comunei Selimber 32. Aviz favorabil nr. 532/04.09.2007 Primaria Comunei Carta 33. Aviz nr. 2004/04.09.2007 Primaria Comunei Cartisoara 34. Adresa nr. 11345/21.09.2007 Rompetrol Downstream SA Directia Sanitara Veterinara si pentru Siguranta
10.DOCUMENTE ANEXATE
Anexa I Plan de incadrare in zona Anexa II Plan fonoabsorbante de incadrare in zona cu amplasarea panourilor
Anexa III Plan de amplasare in zona cu amplasarea alternativelor proiectului Anexa IV
- Lista caracteristicilor unitatilor amenajistice afectate de constructia drumului expres Directia Silvica Brasov Ocolul Silvic Fagaras - Lista caracteristicilor unitatilor amenajistice afectate de constructia drumului expres Ocolul Silvic Izvorul Florii R.A. - Lista caracteristicilor unitatilor amenajistice afectate de constructia drumului expres Ocolul Silvic Valea Sadului R.A. Anexa V Studiu de biodiversitate
260

Studiu Drum Expres Sibiu Fagaras

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Studiu Drum Expres Sibiu Fagaras

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul Drum Expres Sibiu-Fagaras

4.2.2.1.1. Surse de poluanti atmosferici aferente obiectivului......................................................163

9. AVIZE, ACORDURI OBINUTE...............................................................................................257 10.DOCUMENTE ANEXATE...........................................................................................................260

INFORMAII DESPRE TITULARUL PROIECTULUI

DENUMIREA PROIECTULUI SI SURSA DE FINANTARE

si ale comu nelor: Mandra,

DESCRIEREA LUCRRILOR PROIECTATE

cota la traversarea cursurilor de apa sa asigure cota la 2% si garda de 1,0 m

pervederea in totalitate de dispozitive pentru colectarea si evacuarea ordonata a apelor uzate.

C. Siguranta circulatiei Pentru siguranta circulatiei au fost prevazute: parapeti flexibili

Podul proiectat are o deschidere de 12.00m, executata oblic la 63o. Lungimea

amonte si aval de axul podului proiectat. Pod Km 13+042 peste Negrisor

Pod Km 28+404 peste Valea lui Ban

Podul proiectat are treisprezece deschideri de cite 40.00m, executate normal.

amonte si aval de axul podului proiectat. Pod Km 53+586 peste Avrig

Pod pe DC 71 km 0+493 peste Hurez

Constructii canal National Jude tean

Drum Comunal Exploatare Rau Parau

Ape Canal Stufaris

12857 23764 16079 6320 483 11953

1303 29962 14884 19750 108855

Unitate administrativa Fanat

Livezi cu arbusti fructiferi

29134 24791 2228 29134 27019

Neproductiv Ravena Gropi Nisipuri

11328 2532 5936

23717 18591 25714 90441 16471 10535

DURATA ETAPEI DE FUNCIONARE

RESURSELE FOLOSITE N I SCOPUL NECESARE ASIGURARII PRODUCTIEI

diversi agenti economici selectati de catre Antreprenor

Nu se produce pe Agregate naturale 79.437 t

diversi agenti economici selectati de catre Antreprenor

diversi agenti economici selectati de catre Antreprenor

diversi agenti economici selectati de catre Antreprenor

diversi agenti economici selectati de catre Antreprenor

INFORMATII DESPRE AFECTEAZA MEDIUL

1.8.1. Sursele si protectia impotriva zgomotului si vibratiilor n perioada de execuie

110 110 110 110 90-110 75-90 70-80

Autocamioane cu remorci (tren rutier)

Nod rutier Voila-Nod rutier Cartisoara

Nod rutier Cartisoara-Nod rutier Avrig

Nod rutier Avrig-Nod rutier Vestem

Nod rutier Vestem-SPF Pitesti-Sibiu

SPF Pitesti Sibiu-Nod rutier Selimber

Distanta intre localitate si drumul expres (m)

Nivel de zgomot la receptor (dB)

Inaltime panou fonoabsorbant Lungime panou fonoabsorbant

Nivel de zgomot dupa amplasarea panourilor fonoabsorbante (dB)

Total lungime panouri fonoabsorbante: 6,03 km

ALTE TIPURI DE POLUAREA FIZIC SAU BIOLOGIC

INFORMAII DESPRE MO DALITILE PROPUSE CONECTAREA LA INFRASTRUCTURA EXISTENT

Drumul judetean 105 H

Drumul judetean 105 F

legatura rutiera cu Cabana Neamtului. La km 53+243 drumul expres intersecteaza DJ 105 F.

Restabilirea lui DJ 105 F se face pe traseul existent Drumul national nr. 1

- 6,0 m parte carosabila incadrata cu 2x0,25m benzi de incadrare

PROCESE TEHNOLOGICE DE PRODUCIE

Lucrari de consolidare Lucrari hidrotehnice

Lucrari anexe Centru de intretinere

anul 1 20% anul 2 50% anul 3 30 %.

sapatura in debleu 4.500.687 mc umplutura in rambleu 9.929.770 mc.

Bazele de productie si activitatile desfasurate in cadrul organizarii de santier.

Schimbul si intretinerea de acumulatori va fi efectuat de asemenea in ateliere specializate.