Memoriu P Platforma Multimodala GL (Final) - Corectat

MEMORIU de PREZENTARE
conform Ordinul nr. 135/2010 ANEXA nr. 5

PROIECT
Platform multimodal Galai nlturarea blocajelor majore prin modernizarea
infrastructurii existente i asigurarea conexiunilor lipsa pentru reeaua centrala
Rhin Dunre/Alpi
Titularul proiectului - cooperarea intre C.N. APDM S.A. Galati, S.C. PORT BAZINUL NOU
S.A. Galati; S.C. METALTRADE INTERNATIONAL SRL Galati reprezentata prin
coordonator S.C. METALTRADE INTERNATIONAL SRL Galati
ntocmit:
SC MEDIU Consulting SRL
Parteneriatul dintre:
METALTRADE International SRL Galai coordonator proiect
Bazinul Nou SA Galai partener proiect
CN APDM SA Galai - partener proiect
MEMORIU DE PREZENTARE
CUPRINS:
1. DENUMIREA PROIECTULUI......................................................................................................... 5
1.1. Denumirea obiectivului de investiii.......................................................................................... 5
1.2. Amplasamentul obiectivului i adresa. ..................................................................................... 5
1.3. Proiectantul lucrrilor. .................................................................................................................... 7
Consultant de specialitate ....................................................................................................................... 7
1.4. Valoarea estimativa a lucrrilor .................................................................................................. 7
1.5. Perioada de execuie propusa. ..................................................................................................... 7
2. TITULARUL PROIECTULUI .......................................................................................................... 7
3. DESCRIEREA PROIECTULUI ........................................................................................................ 7
3.1. Oportunitatea investiiei ................................................................................................................ 7
3.2. Amplasamentul proiectului ........................................................................................................ 10
3.3. Descrierea proiectului .................................................................................................................. 11
3.2.1 Situaia existenta ....................................................................................................................... 11
3.2.2 Investiiile propuse conform studiului de fezabilitate ................................................ 14
3.2.3 Racordarea la reelele utilitare existente n zona ......................................................... 37
3.2.4 Planul de execuie ...................................................................................................................... 37
4. SURSE DE POLUANTI I INSTALATII PENTRU RETINEREA, EVACUAREA I
DISPERSIA POLUANTILOR N MEDIU ............................................................................................ 39
4.1. Cadrul natural .................................................................................................................................. 39
4.1.1.
Hidrologia ................................................................................................................................ 39
4.1.2.
Geomorfologia ........................................................................................................................ 40
4.1.3.
Clima .......................................................................................................................................... 44
4.2. Biodiversitatea............................................................................................................................ 44
4.3. Descrierea ariilor naturale protejate nvecinate proiectului ........................................ 49
4.4. Impactul prognozat asupra biodiversitii ........................................................................... 93
4.5. Protecia calitii apelor .......................................................................................................... 99
4.5.1.
Surse de poluare a apei i emisii de poluani n perioada de execuie: ......... 100
4.5.2.
Surse de poluare a apei i emisii de poluani n perioada de operare proiect
102
4.5.3.
Msuri pentru diminuarea impactului ....................................................................... 103
4.6. Protectia aerului....................................................................................................................... 105
4.7. Surse de poluani generai n perioada de construcie .................................................. 105
4.8. Surse de poluani generai n perioada de funcionare ................................................. 111
4.9. Protecia solului i subsolului ............................................................................................. 113
4.10. Surse de poluani generai n perioada de construcie a terminalului multimodal
113
4.11. Surse de poluani generai n perioada de operare ......................................................... 113
4.12. Prognozarea impactului............................................................................................................. 113
Msuri de diminuare a impactului ....................................................................................................... 114
4.13. Protectia impotriva zgomotului i vibraiilor ............................................................... 115
4.13.1. Sursele de zgomot i vibraii .......................................................................................... 115
4.14. Zgomotul n timpul perioadei de execuie a proiectului ............................................... 117
4.15. Msuri de reducere a zgomotului n perioada de realizare a investiiei ................ 118
4.16. Impactul produs n perioada de realizare a investiiei i n perioada de operare

119
Indicatorul de .......................................................................................................................................... 119
4.17. Protecia mpotriva vibraiilor ................................................................................................ 120
4.18. Protectia impotriva radiatiilor ........................................................................................... 120
4.19. Protectia asezarilor umane i a altor obiective de interes public ......................... 120
4.19.1. Prognozarea impactului ........................................................................................................ 120
4.19.2. Msuri de diminuare a impactului supra populaiei i sntii publice........... 121
4.19.3. Condiii culturale i etnice ................................................................................................... 122
4.20. Managementul deeurilor .................................................................................................... 122
4.21. Gestionarea deseurilor generate pe amplasament ......................................................... 122
4.22. Deeuri generate n perioada de construcie ................................................................... 124
4.23. Deeuri generate n perioada de operare a terminalului.............................................. 125
4.24. Modul de gospodrire al deeurilor i asigurarea condiiilor de protecie ........... 127
4.25. Concluzie privind impactul prognozat din generarea, managementul i eliminarea
deeurilor....................................................................................................................................................... 129
4.26. Gospodarirea substantelor i preparatelor chimice periculoase.......................... 129
5. PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI ....................................................... 130
5.1. n perioada executarii lucrarilor de amenajare/ modernizare: ................................. 130
5.2. In perioada functionarii obiectivului .................................................................................... 130
5.3. Monitorizarea calitatii aerului................................................................................................. 131
5.4. Monitorizarea calitatii apei ...................................................................................................... 131
5.5. Monitorizarea factorului de mediu sol-subsol .................................................................. 131
5.6. Monitorizarea impactului asupra biodiversitatii ............................................................. 131
5.7. Monitorizarea impactului asupra asezarilor umane si a sanatatii populatiei ...... 132
5.8. Gestionarea deseurilor ............................................................................................................... 132
6. JUSTIFICAREA NCADRARII PROIECTULUI N PREVEDERILE ALTOR ACTE
NORMATIVE NATIONALE CARE TRANSPUN LEGISLATIA COMUNITARA ....................... 135
7. LUCRARI NECESARE ORGANIZARII DE SANTIER ............................................................ 135
8. LUCRARI DE REFACERE A AMPLASAMENTULUI LA FINALIZAREA INVESTITIEI, N
CAZ DE ACCIDENTE SI/SAU LA NCETAREA ACTIVITATII, N MASURA N CARE ACESTE
INFORMATII SUNT DISPONIBILE ................................................................................................. 139
9. ANEXE - Piese Desenate .......................................................................................................... 141
10. INFORMAII PRIVIND ARIILE NATURALE PROTEJATE................................................ 142
10.1. Descrierea succint a proiectului i distana fa de aria natural protejat de
interes comunitar, precum i coordonatele geografice (Stereo 70) ale amplasamentului
proiectului. Aceste coordonate vor fi prezentate sub form de vector n format digital cu
referin geografic, n sistem de proiecie naional Stereo 1970 sau de un tabel n
format electronic coninnd coordonatele conturului (X, Y) n sistem de proiecie
naional Stereo 1970;.............................................................................................................................. 142
Bibliografie ......................................................................................................................................... 149
LISTA CU ABREVIERI: ...................................................................................................................... 151
1. DENUMIREA PROIECTULUI
Platform multimodal Galai - eliminarea blocajelor majore prin modernizarea
substanial a infrastructurii existente i asigurarea conexiunilor lipsa pentru reteaua
centrala Rin-Dunre/Alpi.
1.1.
Denumirea obiectivului de investiii
Platform multimodal Galai - eliminarea blocajelor majore prin modernizarea

substanial a infrastructurii existente i asigurarea conexiunilor lipsa pentru reteaua
centrala Rin-Dunre/Alpi.
1.2.
Amplasamentul obiectivului i adresa.
Proiectul de investiie este situat n estul Romniei, n judeul Galai, pe malul stng al
Dunrii - Port Bazinul Nou, Mm 79 1250 Mm 79 700. Amplasamentul cuprinde Port
Bazinul Nou Galai situat n strada Calea Prutului nr. 250 precum i infrastructura rutier
(E87/E584) i feroviar adiacent (triaj).
Fig. nr. 1 Amplasarea proiectului
Fig. nr. 2 - Amplasament Platform multimodal Galai
1.3.
Proiectantul lucrrilor.
SGKV Asociaia de cercetare pentru transport combinat Strada Harbour West 1,

Berlin, Germania.
Consultant de specialitate
S.C. CINNAMON PROJECT S.R.L. Bucureti
1.4.
Valoarea estimativa a lucrrilor
Valoarea totala (INV):

cu TVA 652.896,348 mii lei (147.714,10 6mii ),
din care C+M 448.411,175 mii lei (101.450,492 mii ).
fr TVA 526.529,313 mii lei (119.124,279 mii ),
din care C+M 361.621,915 mii lei (81.814,913 mii )
1.5.
Perioada de execuie propusa.
Perioada propusa pentru implementarea proiectului este 48 luni.

2. TITULARUL PROIECTULUI
Coordonatorul parteneriatului de proiect este, S.C. METALTRADE INTERNATIONAL
SRL Galati cu sediul in str. Calea Prutului nr. 250, cod potal 800201, Galai, Romania.
Proiectul a fost iniiat prin acordul de cooperare dintre administraia portuara CN APDM
SA Galai i companiile private SC PORT BAZINUL NOU SA Galai si SC METALTRADE
INTERNATIONAL SRL GALATI.
3. DESCRIEREA PROIECTULUI
3.1.
Oportunitatea investiiei
Navigaia fluviala la nivelul Romniei necesita o infrastructura corespunztoare.

ndeprtarea obstacolelor i blocajelor din reeaua de transport trebuie sa constituie
o componenta a politicii privind reelele trans-europene de transport. n plus, Comisia
Europeana are ca obiectiv dezvoltarea perspectivelor pentru un cadru legal armonizat
pentru navigaia fluviala n Europa.
Construcia i modernizarea reelelor de infrastructura situate pe coridoarele

paneuropene de transport contribuie la integrarea graduala a tarii noastre n familia tarilor
continentului european i la punerea n valoare a resurselor economice i turistice de care
dispunem.
Totodat, prin dezvoltarea reelei transeuropene de infrastructuri de transport se
creeaz premisele unor noi oportuniti pentru populaie, agenii economici i
colectivitile regionale i locale i se realizeaz legturi eficiente intre centre i regiunile
periferice.
Romania are o reea de infrastructura (drumuri, cai ferate, cai navigabile, canale
navigabile, porturi maritime i fluviale, aeroporturi, cai aeriene) care asigura realizarea
conectrii tuturor localitilor la reeaua naionala i la sistemele internaionale de
transport, dar ale crei stri tehnice nu corespund n totalitate standardelor europene.
Reeaua de cai navigabile se situeaz n ntregime n partea de sud i sud-est a
Romniei, cu o densitate de 6,5 km/1000 kmp; lungimea reelei este de 1.779 km din care
1.075 km Dunrea navigabila internaionala, 524 km braele navigabile ale Dunrii i 91
km cai navigabile artificiale (canalele Dunre - Marea Neagra i Poarta Alb-Nvodari); n
reeaua de cai navigabile interioare i Marea Neagra sunt integrate 35 porturi din care 3
porturi maritime, 6 porturi fluvio-maritime i 26 porturi fluviale. Porturile romaneti
dispun de cca. 49.000 m construcii hidrotehnice pentru acostarea navelor, din care 18,1 %
cu o vechime mai mare de 50 ani, care necesita urgente lucrri de reconstrucie i
modernizare.
Strategia n transportul naval vizeaz n principal folosirea avantajului competitiv al
Dunrii (coridorul VII european) n condiiile Uniunii Europene, dezvoltarea capacitailor
de operare i depozitare n porturile dunrene, dezvoltarea i intensificarea traficului de
mrfuri n tranzit prin porturile maritime i fluvio-maritime, dezvoltarea turismului de
croaziera pe Dunre etc.
Dezvoltarea infrastructurii portuare mpreun cu mbuntirea condiiilor de
navigaie pe Dunre reprezint aciuni strategice de baz pentru ndeplinirea obiectivului
de cretere a competitivitii transportului pe apa n raport cu celelalte moduri de
transport: feroviar i rutier.
Reeaua European de baz, i propune s uneasc Europa i piaa european.

Aceasta vizeaz contribuia la coeziunea european i consolidarea relaiilor economice
interne i externe.
Romania este conectata la doua coridoare de transport importante:
Coridorul Orient/Est-Mediteranean conecteaz porturile germane Bremen,

Hamburg i Rostock prin Republica Ceha i Slovacia cu o ramura prin Austria
naintnd prin Ungaria ctre Portul Calafat din Romania, Portul Burgas din Bulgaria,
cu legtura n Turcia, ctre Porturile Greceti Salonic i Pireus i Autostrada
maritima ctre Cipru. Acesta cuprinde infrastructura feroviara, rutiera,
aeroporturi, porturi, RRT-uri pe rul Elba i ci navigabile.
Coridorul Rin Dunre conecteaz Strasbourg i Mannheim prin doua axe paralele
n sudul Germaniei, una de-a lungul rurilor Main i Dunre, cealalt prin Stuttgart
i Munchen, i o ramura ctre Praga i Zilina i grania Slovaco-Ucraineana, prin
Austria, Slovacia i Ungaria ctre porturile romaneti Constanta i Galai. Acesta
cuprinde infrastructura feroviara, rutiera, aeroporturi, porturi, RRT-uri i ci
navigabile pe Main, Canalul Main-Dunre, ntreaga Dunre n aval de Kehlheim i
rul Sava.
De asemenea, interconectarea cu coridorul Rhine-Alpine, care are mai multe
interconexiuni la coridorul Rin-Dunre, permite accesul conexiunilor din sudul Europei.

Portul Galai este conectat la Coridorul Rin Dunre.
Locaia pentru platforma multimodala din portul Galai, care prin modernizarea
infrastructurii portuare si feroviare existente dezvolta capacitatea operationala pe sectorul
intermodal reprezint o poziie strategic ca poarta sau punct cheie intre Moldova, Ucraina
i conexiunile prin Marea Neagra cu Turcia i Grecia, locaia fiind ideala pentru conectarea
prin reea fluviala, feroviara i rutiera.
Portul Galai este un port fluvio-maritim avnd o poziie geografic cheie ntre rile
Europei i Marea Neagr. Poate avea rolul de poarta de intrare din Marea Neagra prin
Canalul Sulina, facilitand accesul tarilor din Europa Centrala, feroviar, rutiar si in principal
naval pe Dunre.
In prezent ponderea majora in trafic o reprezinta marfurile vrac dar se manipuleaza

si marfuri generale. Limitarile existente se datoreaza atat infrastructurii cat si
echipamentelor care nu mai corespund actualelor cerinte ale pietei
Fluviul Dunrea, cea mai importanta cale navigabila pentru comer din Romnia i
cale de acces internaionala. Dintr-un total de 1,731 km de cai navigabile, aproximativ
1.075 km sunt pe Dunre, 524 de km pe brae secundare i 132 km pe canale, cum ar fi
canalul Sulina.
innd cont de infrastructura rutiera i feroviara a Romniei, locaia portului este
bine conectata la aceasta. Drumurile europene E384 i E87 sunt conectate direct la port,
accesul/conectarea fcndu-se att din Nord cat i din Sudul rii. Dou linii de cale ferate
electrificata dubla, linii (700 i 704) cu acces din sud, ex. Bucureti via Feteti i din Nord
prin Tecuci. De asemenea, exist o conexiune de transport feroviar ctre Moldova/Ucraina
cu ecartament de 1,524 mm. Portul Galai are acces la ambele ecartamente, sistemul de
1,524 mm i cel European de 1,435 mm, un avantaj unic de locaie.
3.2.
Amplasamentul proiectului
Portul Galai este situat intr-o zona strategica att din punct de vedere geografic cat i
comercial. Portul Galai este situat la grania cu Republica Moldova i in apropiere de
granita cu Ucraina, n sud-estul Romniei. In cadrul portului exist faciliti de ancorare,
fluvio-maritime, un sistem comun feroviar (Europa i CSI), legturi rutiere i feroviare,
inclusiv o zona de manevrare dedicata infrastructurii portuare. Pe o zona a incintei
portuare este instituit regimul de zona libera.
Amplasamentul portului este pe malul stang al Dunrii, de la km 77 pana la km 148 +
900. Portul Galai este cel mai mare port Dunarean din Romania. Conform proiectului
DAHAR, Portul Galai este singurul port din Europa unde cele doua sisteme de ecartament
din cadrul sistemului feroviar (1524 mm i 1435mm) sunt conectate. Activnd
interoperabilitatea tuturor modurilor de transport, dar i ntre UE i CSI, sistemele
feroviare din Galai vor juca un rol major pentru regiunea Dunrii, cnd fluxurile
intermodale ntre Federaia Rus i rile europene vor reveni la volume mari, aa cum au
fost n perioada 2005-2008. Locaia, prin urmare, este de o importan strategic pentru
conexiuni multimodale trans si pan-europene.
10
3.3.
Descrierea proiectului
Proiectul vizeaza infrastructura portuara si feroviara existenta pentru traficul

multimodal in portul Galai/Romania, pentru a facilita conectarea celor trei moduri de
transport (fluvial, feroviar, rutier) prin modernizarea substaniala a acesteia, si va
contribui semnificativ la cresterea eficientei utilizarii acesteia si la conectarea si integrarea
Europei si regiunilor sale cu o reea centrala de transport care sa permit creterea
durabila inteligenta pentru ntreaga Regiune Europeana si
accesul la pieele Pan-
europene in relaia cu intele strategiei Europa 2020.

Aceast oportunitate de modernizarea a infrastructurii existente in scopul integrarii
multimodale, a celor trei moduri de transport la o singur locaie, va prezenta o soluie
tehnic, funcional i organizatoric care raspunde la urmtoarelor provocri:
ndeprtarea gtuirilor/verigilor lips prin crearea facilitatilor care permit operarea in
fluxurilor intermodale de transport si implicit conduc la fluidizarea traficului.
Punerea in funciune a interoperabilitii infrastructurii de cale ferat, in special a
mbuntirii seciunilor transfrontaliere;
Integrarea si interconectarea tipurilor de transport/consolidarea serviciilor de transport
interoperabile.
Cresterea ponderii in totalul marfurilor in trafic international a modurilor de transport
prietenoase cu mediul, naval si feroviar
3.2.1
Situaia existenta
CN APDM Galati este administratorul intregii infrastructuri portuare (teren si

constructii hidrotehnice) ce apartine domeniului public al statului, in baza contractului de
concesiune incheiat cu Ministerul Transporturilor. In aceasta calitate administreaza
terenul portuar prin inchiriere catre operatorii portuari, in conditiile legii. Astfel, PORT
BAZINUL NOU SA , in calitate de operator in portul Bazinu Nou , detine in folosinta prin
inchiriere , suprafata de teren de 397 474 mp, din care 73 967 mp inchiriati de la
Administratria Zonei Libere Galati, suprafata pe care este instituit regimul de zona libera.
S.C. PORT BAZINUL NOU detine in proprietate cladiri, constructii speciale , instalatii
portuare si echipamente, toate amplasate pe acest teren. n prezent, PORT BAZINUL NOU
furnizeaza servicii portuare de ncrcare/ descrcare/ manipulare/ stivuire/ depozitare
11
pentru o gama variata de mrfuri vrac (produse metalurgice: otel, crbune, cocs,
minereuri, produse balastiere i de cariera, materiale de construcie, cherestea, deeuri
feroase), mrfuri generale, diverse echipamente industriale, mrfuri alimentare. Capacitati
de depozitare : platforme in suprafata de 131,105 m i magazii in suprafata de 46,303 m
Constructiile hidrotehnice din portul Bazinul Nou cuprind frontul de acostare de
aproximativ 2.000 m lungime (cheu mixt fluvio-maritim) si un bazin portuar.
Danele de operare ale Port Bazinul Nou SA sunt:
in bazinul portuar danele 39; 40; 41; 42; 43; 44; si 45 , dana de racord
La fluviul Dunrea danele 36, 37 si 38 neoperabile si 46, 47, 48 , 49, 50, 51, 52 si
53 care sunt deservite de macarale de cheu;
Portul este proiectat pentru nave maritime de pn la 15.000 tdw si orice tip de nave
fluviale.
Accesul la port este rutier, feroviar (cu ecartament standard i larg).
Infrastructura rutier existent n zona portului:
Acces direct ctre reeaua naionala i internaional prin E87 / E 584;
Reeaua permite tranzitul att cel normal cat i special (cu gabarit depit) al
mrfurilor i este conectat cu reeaua de drumuri a Romniei, acesta fiind conectat
cu toate tarile europene;
oseaua de centura are 1 banda/sens i ocolete oraul Galai de la est la vest.
Infrastructura feroviara existent:
Lungime totala n cadrul portului: 6474 m;
1717 m de cale ferata pentru primire/transmitere;
4257 m fronturi de ncrcare/descrcare;
500 m de linie de cale ferata cu ecartament larg pentru ncrcare/descrcare a
vagoanelor din CSI;
Locomotiva de manevr n zona portului. Si intre triajul CFR si incinta port
Infrastructura portuara (frontul de acostare):
Un bazin portuar (constructie hidrotehnica) cu front de acostare impartit in 6 dane
pentru operare (in prezent neutilizate) si o dana de legatura spre frontul de la
Dunare
Un cap de mol
12
Frontul de acostare de la Dunare impartit in 11 dane din care 8 operationale, 3

fiind amplasate in zona libera si in administrarea Administratiei Zonei Libere
Galati
Portul Bazinul Nou este conectat la un triajul Gara Bazin ce dispune doar de o linie
electrificata. Triajul face parte din domeniul public al statului si va fi integrat in platforma
multimodala. Dupa realizarea investitiei va fi in continuare administrat de APDM. Sistemul
feroviar din triaj are 8 linii cu lungimi de la 708 763 m. O linie dispune de ecartament larg
i poate conecta att sistemul European cat i cel rusesc fr transbordare. Triajul va fi
incorporat n proiectul terminalului pentru a stabili legturile feroviare intermodale i
asigurarea unei manevrri i grupri eficiente a trenurilor.
In cadrul portului Bazinul Nou operatorul portuar PORT BAZINUL NOU SA, dispune
in prezent de urmtoarele echipamente:
3 din macarale plutitoare cu bra (32 t capacitate fiecare);
1 stivuitor (Fantuzzi, capacitate 45 t);
6 motostivuitoare mari ( capacitate minim 22 t pana la 28 t);
3 motostivuitoare mici cu o capacitate maxima de 8 t;
2 autotrenuri;
4 trailere de 60 t pentru manevre in depozit, n incinta portului.
Pana in prezent a fost posibila manipularea unui numr redus de containere, incluznd
lemn, otel, fier vechi, exclusiv rutier-feroviar. Containerele goale sunt transportate pe calea
ferata la Galai. Acestea sunt descrcate cu ajutorul stivuitoarelor de mare capacitate sau
cu motostivuitoare si livrate mai departe rutier sai feroviar catre portul Constanta.
Datorita echipamentului tehnic limitat pentru manipulare containere, doar 360 de uniti
sunt manipulate n port, pe an. Operarea containerelor in trafic naval nu este posibila
datorita limitarilor infrastructurii si tehnologiei de operare
Portul Bazinul Nou ofer urmtoarele servicii, axate n principal pe bunurile necontainerizate:
ncrcare/descrcare (directa sau indirecta) a unei game largi de bunuri, ca de ex:
Produse metalurgice;
Mrfuri vrac: cox, crbune, minereu, balast, materiale de construcii;
13
Cherestea;
Fier vechi n vrac i uneori n containere;
Bunuri de larg consum;
Diverse echipamente industriale;
Produse alimentare
Deasemenea, Portul Bazinul Nou ofer urmtoarele servicii:
manipulare/sortare/ambalare a mrfurilor;
fixarea/asigurarea/ stivuirea mrfurilor n mijloacele de transport;
depozitarea mrfurilor n depozite acoperite i n aer liber pe platforme;
manevrarea vagoanelor de cale ferat din UE n/din afara terminalului portului.
3.2.2
Investiiile propuse conform studiului de fezabilitate
n prezent, infrastructura in porturile de pe sectorul roman al Dunrii este n cea mai

mare parte neadecvata operarii marfurilor in transport intermodal. Aceste obstacole
blocheaza cererea de transport intermodal. Cerinele pieei intermodale care asigura in
prezent competitivitatea transportului rutier, cum ar fi manevrarea trenurilor, noi
echipamente de transbordare eficient i o conexiune funcionala de linii principale de
infrastructur, nc lipsesc.
Analiza potenialului logistic, efectuata n cadrul proiectului DAHAR, indic
numeroase posibiliti pentru transportul intermodal, ex. produsele chimice, cele din
industria auto i metalurgica, maini i alimente etc., care se preteaz s fie transportate
folosind conexiuni intermodale, ca mrfuri containerizate, beneficiaz de soluii
intermodale att n aspectele legate de manipulare cat i costuri. Analiza cererii va aborda
problema creterii acestui potenial de soluii intermodale, transfernd transportul rutier
pe distane lungi, pe alte tipuri de transport, respectiv pe cale ferata i pe apa.
Obiectivele proiectului
Principalele obiective ale proiectului sunt: creterea eficientei i sustenabilitatea
reelei centrale TEN-T, prin mbuntirea interoperabilitii dintre modurile de transport
i reeaua existenta n portul Galai.
Obiectivele specifice sunt:
14
Creterea eficientei transportului multimodal n reeaua TEN-T, prin crearea

facilitailor intermodale n portul Galai;
mbunatatirea interoperabilitatii feroviare reelei TEN-T cu reelele de transport
din rile vecine;
Creterea ponderii modurilor de transport durabile (transportul fluvial, maritim i
pe cale ferata) n fluxul logistic Europa-Asia i Europa de vest-Europa de est.
n cadrul studiului de fezabilitate au fost analizate i propuse 3 scenarii tehnicoeconomice prin care obiectivele proiectului pot fi atinse:
Scenariul ZERO: Primul scenariu este elaborat pentru a minimiza costurile de
investiii, utiliznd structurile existente i moderniznd echipamentele existente,
cum ar fi macarale, stivuitoare pastrand infrastructura curent. Nu sunt necesare, n
acest scenariu, nici o adaptare a infrastructurii portuare sau a amplasamentului, dar
mentine limitrile care conduc la lipsa de eficienta operationala deci la
imposibilitatea de a atrage fluxuri intermodale de marfuri. Pentru acest scenariu,
sunt prevazute a fi cumprate dou stivuitoare de mare tonaj i cele trei macarale
capabile s manipuleze containere sunt modernizate ct mai mult posibil. Pe durata
realizari investitiei se sisteaza intreaga activitate a portului
Scenariul Zona-1: Acest scenariu se axeaz pe modernizarea facilitatilor din zona
de nord a portului, modernizarea triajului aferent i separarea accesului in
platforma multimodala de accesul in restul incintei portuare prin realizarea unei noi
porti pe terenul adiacent, proprietatea S.C. METALTRADE INTERNATIONAL, fosta
incinta industriala care in prezent nu este folosit. n acest fel, operaiunile curente
pot continua netulburate fara intreuperea activitatii portuare. Deoarece in prezent
frontul de cheu din bazinul portuar este colmatat si pentru modernizarea acestuia
prin verticalizare vor fi realizate dragaje in bazin. Solutia pentru verticalizarea
cheului prevede umplutura si extindere in bazinul portuar creandu-se astfel si
suprafetele suficiente pentru amplasamentul terminalului i funciilor sale. De
asemenea, unele cldiri utilizate n prezent pentru a depozita marfuri, urmeaz s
fie ndeprtate i realizate cladirile si constructiile speciale necesare functionarii
platformei. Conectarea la zona de manevr a garniturilor CF este asigurat de o cale
15
ferat, intrarea n terminal este asigurat prin consolidarea drumului existent spre
nord. Scenariul Zona-1 configureaza o platforma multimodala complet operaionala
n zona portuar, fr a provoca perturbri de funcionare a operaiunilor curente.
Limitele acestui scenariu, care are o dimensiune de aproximativ 139.000 mp, sunt
ilustrate cu culoarea verde n figura 11. Avand in vedere ca investitia se realizeaza
intr-o zona care in prezent nu este operationala activitatea portului nu inceteaza pe
durata realizarii investitiei
Scenariul Zona-2: Acest scenariu presupune amplasarea intr-o alta zona fata de
scenariul precedent si utilizarea danelor de la Dunare. Dimensiunile i cerinele fa
de spaiul utilizat sunt aceleai ca i n Scenariul Zona-1, dar fr a fi necesar
dragarea / umplerea prevzut n scenariul respectiv. De asemenea, peretele de
cheu este ntr-o stare mai bun la aceast locaie, chiar dac nc ar avea nevoie de o
refacere pentru a rezista stivuitoarelor de mare tonaj si macaralelor. Suprafaa
total ocupata este de 145.000 mp. Operaiunile curente care se desfasoara acum in
zona respectiva ar trebui s nceteze n faza de construcie, nsemnnd nu numai
operaiunile cu macarale i nave, ci i utilizarea cldirilor de depozitare i cldirilor
de birouri. Avand in vedere ca aceasta zona este singura operationala acest scenariu
conduce implicit la incetarea in totalitate a activitatii portului pe durata realizarii
investitiei. Unele faciliti au
nevoie de reconstrucie n alt locaie din zona
portuar, pentru a continua operaiunile, n timp ce altele nu pot fi re-localizate, n

special operaiunile legate de nave. Avantajul acestui scenariu este c, odat ce faza
de construcie s-a ncheiat, structurile portuare existente sunt modernizate. Zona
este ilustrat cu culoare roie n figura 11.
Fig. nr. 3 Planurile scenariilor 2 i 3
16
Atta timp cat perpetuarea operaiunilor curente nu poate fi garantat de ctre

scenariul "ZONA 2" i varianta "ZERO" nu poate garanta o capacitate suficienta pentru
operaiunile estimate, este recomandat si ales pentru elaborarea ulterioar scenariul
"ZONA 1".
Tabel nr. 1 Evaluarea scenariilor propuse
Valoare
criterii
Scenariul
ZERO
Scenariul Zona 1
Va loare
Rezultat
Criterii constructive
Realizarea in interiorul portului
Spatiu sufficient de depozitare si unitati de incarcare
Suficient spatiu pentru a pozitiona semi-trailerele (unitati
incarcare)
Capacitatea de 300,000 TEU p.a.
Integrarea zonei de manevra
3
2
1
3
1
3
1
1
1
1
9
2
1
3
1
2
3
3
3
3
16
Constructiv TOTAL
Scenariul Zona 2
Valoare
Rezultat
6
6
3
9
3
Valoare
Rezultat
2
3
3
3
2
27
6
6
3
9
2
26
Criteriul tehnic
Utilizabilitate si acces trimodal
Utilizarea simultana a ecartamentelor 1,524 si 1,435 mm
mmmmiara
Manipularea tuturor unitatilor intermodale
Planuri pentru manipularea trenurilor
Planuri pentru manipularea vaselor de max. 15,000 dwt
3
1
3
3
3
1
1
2
1
1
3
1
6
3
3
3
3
3
3
3
16
TEHNIC TOTAL
9
3
9
9
9
3
3
3
3
3
39
9
3
9
9
9
39
Criteriul Functional
Continuarea operatiunilor curente in port
Eficacitatea costurilor
Utilizarea eficienta a structurilor existente
Integrarea zonei libere
3
1
1
1
9
3
3
3
18
50
FUNCTIONAL TOTAL
Rezultate evaluare
3
3
3
3
17
3
2
2
3
9
2
2
3
16
82
1
1
2
3
3
1
2
3
9
74
Avantajele scenariului Zona-1

Acces tri-modal n amplasamentul terminalului pentru camion, tren i barj;
Realizarea terminalului n interiorul zonei portuare;
Dimensiunile terminalului trebuie s fie n msur s primeasc trenuri complete
(de exemplu, 700 m lungime cale plus locomotiv);
Instalarea a dou ecartamente (1.520 mm i 1.435 mm) simultan pentru a evita
schimbarea de boghiuri pe calea de rulare;
Capacitatea necesar a terminalului: 300.000 TEU/an;
Capacitate tehnic de a gestiona toate tipurile de uniti de ncrcare
intermodale: containere (ISO i non-ISO), componente i semi-trailere;
Accesul in port cu barje, nave fluviale la standard dunrean de max. 15.000 tdw;
Capacitate suficient pentru manipulare containere goale, depozitare eficient i
spaii pentru gestionarea de semi-remorci ce nu pot fi stivuite;
Utilizarea eficient a structurilor existente (portuare, rutiere, de depozitare);
Concept: integrarea zonei libere;
Continuarea operaiunilor portuare curente (n special cargo vrac);
Integrarea triajului ca existent;
Eficientizarea costurilor proiectului;
Descrierea constructiva, funcionala si tehnologic a obiectivelor proiectului
Proiectul este alctuit din ase obiective. n primul rnd, cheiul (1) de aproximativ
900 m lungime, care necesita att o mbuntire cat si o extindere in zona bazinului actual
al amplasamentului, prin realizarea de umpluturi.
Infrastructura rutier (2) pentru accesul in terminal va fi nou construit, inclusiv un
sens giratoriu, pentru a permite un flux de trafic n condiii de siguran i continuitate.
La vest de port, zona de manevr (3) a garniturilor de tren (triajul), cu opt linii de
cale ferat, cu lungimi de la 708 m la 763 m, ce conecteaz portul la liniile de cale ferat.
Dou dintre linii sunt cu ecartament de 1.520 mm (existente), n timp ce celelalte opt (noi)
sunt cu ecartament de 1.435 mm.
18
Zona (4) a terminalului actual are aproximativ 60.000 mp si este echipata cu patru
echipamente pentru manipulare in terminal, din care dou portainere utilizate pentru
operaiuni de ncrcare/descrcare, pe/de pe nave, pe/de pe platforma si doua
transtainere (montate pe ina) care vor manipula containerele in triajul CF al terminalului..
De asemenea, o zona de intrare/ieire (5), pentru accesul camioanelor i o zon de
extensie, utilizat ca zona de stocare suplimentara, n special pentru semi-remorci (6).
Fig. nr. 4 Zonele de dezvoltare in cadrul proiectului
Suprafeele obiectivelor de implementare a proiectului sunt definite conform tabelului nr.2

Tabel nr. 2 Suprafee implicate n dezvoltarea proiectului
Zona
1 cheu / zona de
descrcare
2 drumuri de acces
3 zona de manevra
feroviara (triaj)
4 zona terminalului
5 zona de acces
6 zona de extensie
Proprietar
APDM
APDM
APDM
Dimensiune
868 m lungime
+ 39.835 m teritoriu nou
n/a
8 linii de CF, 708-763 m
Port Bazinul Nou

Metaltrade International
Port Bazinul Nou
60,429 m
33,682 m
35,000 m
Caracteristicile principale ale construciilor din cadrul obiectivului de investiii

Noua platform multimodal va fi construit folosind cele mai noi tehnologii si
standarde. n scopul de a face operaiunile din terminal mai eficiente, proiectarea
infrastructurii terminalului este planificat folosind cele mai recente descoperiri ale
19
proiectelor tiinifice ale SGKV. Rezultatele de la urmtoarele proiecte au fost incluse n

prezentul studiu.
Reducerea consumului de energie, va fi ndeplinit, prin achiziionarea celor mai noi
echipamente i folosirea unui nou sistem de iluminat, n terminal. n etapele ulterioare ale
proiectului, sursele de energie locale, cum ar fi centrale termice i electrice combinate, sunt
considerate o opiune pentru alimentarea cu energie auxiliar, dei acestea nu sunt nc
incluse n prima etap a terminalului.
innd seama de recentele proiecte tiinifice i rezultatele acestora pn n prezent, au
fost integrate n proiectarea platformei multimodale, urmtoarele detalii:
Terminalul este conceput sa fac fa cerinelor pentru toate tipurile de uniti de
ncrcare intermodale. Aceasta include cutiile mobile i semi-remorci, care
necesita spaiu de stocare mult mai mare, deoarece acestea nu sunt pot fi stivuite i
sunt manipulate i depozitate diferit fata de containerele ISO si non-ISO;
Terminalul este conceput innd cont de cele mai noi tehnologii pentru macarale
(portainere si transtainere) i stivuitoare, mai ales pentru a asigura zgomot redus i
consum redus de energie echipamentelor de manipulare ILU, utilizate n procesele
terminale;
Porile pentru intrrile i ieirile terminalului, vor folosi sisteme de recunoatere
automat i sisteme OCR pentru a identifica unitile de ncrcare, respectiv ILU sau
cod BIC. De asemenea, vor fi preluate imagini automate pentru informarea starii
unitii de ncrcare, la intrare i ieire, facilitnd operaiunile i sprijinirea
managementului terminalului n mod substanial cu posibile aciuni n rspunderea
civil.
Pentru toate facilitile la sediu, va fi folosit iluminatul de nalt eficien bazat pe
tehnologia LED.
Terminalul va fi planificat innd seama de mprejmuire i tehnologia OCR pentru
garantarea siguranii i securitii spaiilor.
20
Terminal tri-modal, este format din ase obiecte inclusiv triajul i cheiul n concept,
pentru a permite un design integrat, complet operaional, care include procese n afara
spaiilor n care unitile de ncrcare sunt transbordate fizic.
Noul chei planificat va fi construit adoptnd lucrri de umplere a terenului i
pregtirea zonei disponibile. Acesta va fi situat in bazinul portului vechi. Lungimea cheiului
va fi de 668 m, pentru a acosta nave moderne pentru transportul multimodal. n plus, 180
m sunt prevzui la malul Dunrii. Pentru a realiza proiectul de construire a unui terminal
tri-modal n portul Galai, este mai nti necesar s se realizeze un nou chei, dup care, o
parte din bazinul portului va fi transformat in teritoriu. Aceast zona a bazinului trebuie s
fie umpluta cu un material adecvat i apoi stabilizata prin compactare de adncime.
Cheiul (1) se conecteaz direct la zona terminalului (4) pentru manipulare, unde va
avea loc transbordarea unitilor de ncrcare intermodale cu portainere si transtainere.
Prin realizarea noului teritoriu de cca. 40 000 mp, funciile portului vor fi mbuntite n
mod substanial, crend spaiu pentru noi operaiuni, n timp ce operaiunile existente pot
continua s serveasc piaa fr nici o ntrerupere datorate proceselor de construcie.
n plus, sunt prevzute cldiri de birouri, o benzinrie si toate piesele de securitate
pentru check-in. Aceast zon are o conexiune la strad i o suprafa de aproximativ
33.000 mp i servete poarta de intrare/ieire (5). Vor fi realizate cldirile pentru poarta
intrare/ieire precum si un portal echipat cu camera de supraveghere.
Fig. nr. 5 Zon acces terminal (4)
21
n scopul de a mbunti infrastructura, este planificata o nou cale de acces

(numrul 2, vezi figura 23). Pentru a garanta o exploatare eficienta (intrrile i ieirile
in/din trafic cu frecvene nalte) s-a prevazut un sens giratoriu ca cea mai eficienta solutie
pentru tranzit cat i pentru trafic, legate de terminal. Acest lucru nseamn c, mijloacele
22
de transport vor ajunge la terminal prin zona de check-in (numarul 5) i prin caile de acces
in sens giratoriu.
La vest de ambele zone descrise vor fi construite cai ferate. Vor fi construite opt cai de
rulare noi cu o lungime util de 708-763 m, inclusiv o zona de manevre feroviare (3). n
total, zona cuprinde 7580 m cale ferata din care 1950 m electrificate parial. Dou linii sunt
cu ecartament de 1524 mm si sunt deja existente i vor fi folosite pentru transportul spre
est (Moldova, Ucraina, Rusia), n timp ce celelalte opt piese noi vor fi utilizate pentru
transporturi feroviare europene.
Zona de manevr i zona actuala de transbordare, vor fi conectate la restul spaiilor
portuare. De asemenea, este planificata o zon de extensie (6). Aceast zon, va fi pentru
depozitare n special, de macarale pentru semi-remorci, si este conectata la zona de
manevr, strada i zona terminalului inclusiv bazinul portuar.
Pentru realizarea terminalului intermodal vor fi ntreprinse urmtoarele aciuni:
Pregtirea terenului
Potrivit ridicrii topografice, terenul existent in zona investigata are nlimi de la 6,7
m pana la 7,2 m, n raport cu nivelul zero stabilit. n ceea ce privete condiiile climatice,
frecvent suprafaa (existenta) a zonei investigate este inundat de ap de viitur. Prin
urmare s-a convenit ca partea superioara a terminalului sa fie la 7,5 m peste nivelul zero al
Marii Negre.
Pentru a realiza acest lucru, este necesar s se niveleze terenul prin realizarea de
umpluturi si excavaii pana la nivelul de 6,8 m deasupra nivelului mrii. Umplerea
bazinului din spatele noului cheu de descrcare este, de asemenea, efectuat n acest
context. Prin realizarea platformelor si drumurilor in terminal, nivelul final al terenului va
fi la 7,5 m deasupra nivelului de referina.
Alegerea cheiului de descrcare
Pentru viitor, pentru a oferi un serviciu de transfer pentru nave maritime care au
acces pe Dunrea maritima, adncimea apei in dreptul cheului, va trebui sa fie de 8,5 m.
Prin urmare, nlimea liber a cheului de descrcare se calculeaz de la 7.5 m la -8.5
m = 16,0 m n total.
23
Aceast lungime liber poate fi realizata cu doar o singur palplansa. Toate celelalte
metode, care sunt o practic obinuit n unele porturi maritime nu ar fi oportune din
punct de vedere al costurilor.
Palplansele pentru realizarea cheului, pot fi ca cele produse de Arcelor Mittal sau
similare. Acestea vor fi introduse in teren prin batere pe o adncime de cca. 6,00 m si
ancorate cu ancore dispuse pe 2 nivele.
Fig. nr. 6 Cheu (1) profil transversal
Alegerea macaralelor
Deoarece suprastructura navelor maritime este foarte nalt, este necesar sa se
asigure posibilitatea de pliere a braului pentru acostare a navelor n condiii de siguran.
n consecin numai sistemele clasice de macarale transbordoare nav-la-mal (portainere)
vor fi luate n considerare. Selecia dimensionrii i geometriilor a fost fcut pe baza
specificaiilor tipice ale diferiilor productori. O macara portic cu cale rulant (RMG), cu
dimensionri i geometrii tipice pentru hinterlandul portului a fost selectat pentru
manipularea modulului de cale ferat. Macaralele sunt echipate cu spreadere pentru
(containere) 20/40/45 picioare, precum i cleti pentru manipularea trailerelor.
24
Fig.
nr.
Vedere
frontal
terminal
Calea ferat
Pentru capacitatea de manipulare planificata de aproximativ 300.000 TEU i o cot de
divizare modal de cel puin 50% pe calea ferat, cel puin 5 cai ferate pentru un tren,
pentru ncrcare, sunt necesare. Primele cai ferate 1 i 2 sunt proiectate ca linii de
transbordare pentru a permite meninerea n continuare a conexiunii la portul existent, n
timp ce urmtoarele cai ferate 2 i 3 sunt planificate ca platforme combinate conform
standardului european, cu ecartament de 1.435 mm, precum i cu ecartament de 1524 mm.
Manevrele n terminal sau in portul existent sunt asigurate de operatorul
terminalului cu care folosete locomotive de manevra. ntregul sistem de cai ferate este
construit pe baza unei suprafee de linii ferate deschise. n zona terminalului, terenul
pentru cele 5 linii de ncrcare de sub RMG este etanat, pentru a se conforma standardelor
europene pentru manipularea de mrfuri periculoase i / sau substane poluante pentru
ap in condiii de sigurana. Sistemele de drenaj pentru etanarea sistemului de cale ferata
sunt planificate i proiectate pentru a corespunde situaiilor de urgen.
Fig. nr. 7 Ci ferate proiectate
25
Drumuri de legtura
Este prevzut o ghidare a camioanelor ce realizeaz livrarea sau ridicarea unitilor
de ncrcare intermodale prin aa numita poarta de intrare.
n poarta de intrare se determin dac camionul a fost nregistrat n sistemul de
informaii a terminalului i dac datele vehiculului i datele de ncrcare sunt disponibile i
corecte. n caz afirmativ, camionul avanseaz spre poarta de acces. n cazul n care se
constata date incorecte, acesta nu va fi admis in terminal.
n zona portii conductorul auto primete locul de descrcare alocat pe terminal. Un
tampon intermediar pentru camioanele de mrfuri va fi planificat ntr-o zon de parcare,
deoarece terminalul este extrem de limitate n ceea ce privete suprafaa disponibil.
Camioanele sunt ndrumate de ctre un operator zona de descrcare.
Dup prsirea terminalului, containerul este verificat din nou. Containerele pot
prsi terminalul numai ncrcate i etichetate corespunztor. Deoarece este prevzut ca
terminalul s primeasc fluxuri de bunuri din afara Europei, considerarm ca furnizarea
unei facilitai pentru verificare personalizata va fi necesara.
Din motive de spaiu, depozitele pentru containere goale vor fi amplasate n zona de
poarta, din cauza spaiului limitat al terminalului.
Drumurile de legtura (accesele) propuse spre modernizare prin proiect sunt strzi
avnd categoria de importanta III-IV.
Drumurile de legtura propuse pentru modernizare se nscriu in reeaua de strzi de
pe teritoriul administrativ al oraului Galai, iar prioritatea in modernizare decurgnd
funcional, in principal din:
asigurarea acceselor la zona de interes Port Bazinul Nou;
26
asigurarea legturii acceselor dinspre si nspre Port Bazinul Nou cu drumul naional
DN 2B (E 87);
reducerea consumului de carburani si micorarea cantitilor de noxe emise;
necesitatea si posibilitatea reducerii unor puncte de conflict.
Drumurile existente au partea carosabila asfaltata (DN 2B (E 87) si Str. Port Bazinul
Nou) si balastata ori din pmnt (Drum de acces 1), cu limi ale parii carosabile cuprinse
intre 13.00 m (poriuni din DN 2B) si 4.00 m (Drum de acces 1).
Drumul de acces 3 se suprapune peste traseul drumului naional DN 2B (E 87), iar
Drumul de acces 2 va asigura un al doilea acces la zona de interes Port Bazinul Nou.
Drumurile prezint gropi si fgae care au aprut in urma cedrii patului drumului
din cauza lipsei unui sistem de colectare a apelor bine pus la punct.
Dea lungul drumurilor existente nu exista un sistem de colectare si evacuare a apelor
pluviale eficient, deoarece nu sunt amenajate anuri sau rigole pe ntreaga lungime a
strzilor, iar cele existente sunt fie colmatate fie nu dispun de un punct de descrcare.
Strzile nu prezint acostamente amenajate si nici nu sunt ncadrate de borduri de
beton si trotuare.
In plan, unele strzi nu sunt amenajate cu curbe de racordare, ci se prezint ca si
nite aliniamente cu unghiuri frnte, neasigurnd condiiile minime de siguran si confort
circulaiei rutiere.
In profil transversal, pe anumite zone, acestea nu prezint pante transversale pentru
ndeprtarea apelor pluviale de pe partea carosabila.
Lungimea totala a strzilor ce fac obiectul proiectului este de 2283.82 m.
Localitatea
GALATI
Nr.
Crt.
Lungime
strada (m)
911.99
530.5
166.45
380.35
294.53
Denumire strada
1
2
3
4
5
DN 2B
Port Bazinul Nou
Drum de acces 1
Drum de acces 2
Drum de acces 3
Categorie strada cf.

STAS 10144-1 cat.
III
III
III
III
IV
Realizarea lucrrilor de drumuri se vor desfura conformi etapelor de mai jos:

decapare sistem rutier existent pe toata limea drumului;
sptur pana la cota de fundare;
27
pregtirea patului drumului prin operaii de nivelare si compactare;

realizarea fundaiei drumului din straturi succesive de materiale granulare;
realizarea suprastructurii drumului; turnare, finisare, compactare straturi asfaltice;
realizarea sensului giratoriu;
realizarea rampelor de acces la pasajul superior peste calea ferata;
realizarea pasajului superior peste calea ferata;
realizarea anurilor si a rigolelor la marginea carosabilului;
pozarea bordurilor;
realizarea podeelor si a trecerilor la nivel cu calea ferat;
amenajarea interseciilor cu drumurile laterale si racordurile cu drumurile
existente ori din proiect;
Lucrrile care reprezint obiectul prezentului proiect se ncadreaz in categoria C lucrri de importanta normala.
Lucrrile de modernizare a drumurilor se vor realiza in condiiile respectrii
normelor si standardelor Uniunii Europene, in conformitate cu H.G. 766/1997 si cu Legea
10/1995 privind obligativitatea utilizrii de materiale agrementate pentru execuia
lucrrilor.
Stabilirea categoriei de importanta a construciei s-a fcut in baza Legii 10/1995,
Legea privind calitatea in construcii, cu respectarea Regulamentului privind stabilirea
categoriei de importanta a construciilor Metodologie de stabilire a categoriei de
importanta a construciilor aprobat cu Ord. MLPAT nr. 31/N/1995 si a H.G. 766/1997 cu
referire la Regulamentul din Anexa 3 privind Stabilirea categoriilor de importanta a
construciilor.
Caracteristicile principale ale drumului de acces
a) Pregtirea terenului prin lucrri de terasamente
Terenul se va degaja de corpurile strine si va fi pregtit astfel pentru lucrrile
ulterioare de infrastructura rutiera. Acestea au ca scop pregtirea terenului prin lucrri de
terasamente att mecanizate cat si manuale, prin umpluturi, spturi si compactri ale
pmntului.
28
b) Traseul in plan
Drumuri de acces:
Traseele proiectate, in lungime totala de 2283.82 m, se suprapun parial pe traseele
strzilor existente. Traseele care nu se suprapun peste traseele existente sunt realizate in
asemenea msura nct sa se ncadreze in limitele cadastrale puse la dispoziie, nefiind
probleme legate de exproprieri.
Structura rutiera existenta a prii carosabile, este alctuita din mixtura asfaltica pe
poriunile de drum care se suprapun peste drumul naional DN 2B (E 87) si Strada Port
Bazinul Nou (adic DN 2B, Strada Port Bazinul Nou, mica poriune din Drumul de acces 2 si
Drumul de acces 3), din agregate naturale amestecate cu pmnt pe traseul Drumului de
acces 1 si inexistenta (pmnt vegetal, vegetaie) pe tronsonul Drumului de acces 2.
In profil transversal drumurile vor avea partea carosabil proiectata intre 3.50 si 8.00
m.
Axa in plan a drumurilor este proiectat pentru o viteza de proiectare de 20 - 40
km/h, innd cont de configuraia fiecrui drum in parte si de dificultile ridicate de
ncadrarea autocamioanelor (si a eventualelor transporturi agabaritice) pe traseul
acestora.
Axa in plan este alctuit din aliniamente si curbe, urmrind axa existenta si
mbuntindu-se, acolo unde este posibil, fr a se face exproprieri sau demolri si innd
cont de gabaritul de libera trecere pentru tronsoanele de drum care merg in paralel cu
calea ferata ori care trec peste aceasta.
Condiiile de mai sus au avut un rol important in dimensionarea elementelor
geometrice in plan orizontal impunnd pe anumite poriuni soluii particulare si anume:
limi reduse ale prii carosabile, intrri "din scurt" in sensul giratoriu, raze mici de
racordare, viteze mici de proiectare, poziionarea anumitor elemente (pile, culei), lungimea
totala a pasajului si deschiderile acestuia, precum si soluiile rampelor de acces.
Racordrile curbelor orizontale se vor realiza cu arce de cerc, evitndu-se racordrile
progresive pentru a nu fi nevoie de exproprieri. Raza minima de racordare orizontala in
axul drumului e de 25.00 m, iar raza minima de racordare orizontala in interseciile cu
drumurile laterale ori cu drumurile existente e de 3.00 m.
29
Se vor amenaja anuri si rigole, trotuare si accese la proprieti acolo unde limitele
de proprietate au permis aceste lucrri.
Strzile ce fac obiectul proiectului sunt strzi de categoria a III - a si a IV - a.
Din strzile ce fac obiectul proiectului, urmtoarele se intersecteaz cu drumuri de
interes naional:
Intersecii cu Drumuri Naionale: DN 2B (E 87):
Km 141+251 dreapta Drum de acces 3 racordare simpla
Km 141+285 stnga Drum de acces 2 racordare simpla
Km 141+886 stnga/dreapta Drum de acces 1/Strada Port Bazinul Nou
sens giratoriu
Fig. nr. 8 Drumuri de acces n cadrul terminalului
Sens giratoriu:
Pentru a fluidiza traficul si a evita punctele de conflict ntlnite pe traseul drumurilor
existente la intersecia cu drumul naional DN 2B (E 87) se va amenaja un sens giratoriu,
iar la trecerile peste calea ferata un pasaj superior peste calea ferata, favoriznd astfel
sigurana si confortul in trafic pe zona studiata.
Sensul giratoriu se va amplasa la Km 141+886 pe traseul drumului naional DN 2B si
va avea 4 ramuri din care, doua ramuri asigura accesul in sensul giratoriu pentru drumul
naional DN 2B (E 87), o ramura asigura accesul in sensul giratoriu pentru Strada Port
Bazinul Nou si o alta ramura asigura legtura cu drumurile/strazile existente din
vecintatea sensului giratoriu.
Raza exterioara a sensului giratoriu este de 25.50 m, raza interioara este de 16.50 m,
raza de racordare la intrarea in sensul giratoriu este de 20.00 m, iar raza de racordare la
ieirea din sensul giratoriu va avea 25.00 m.
30
Partea carosabila in sensul giratoriu va avea o limea de 7.00 m, pentru a asigura

virajul autocamioanelor in condiii de sigurana si confort, iar in jurul insulei centrale se va
amenaja o supralrgire de 2.00 m din aceleai considerente.
Partea carosabila la intrarea in sensul giratoriu este intre 4.50 - 7.50 m, iar ieirea din
sensul giratoriu este intre 3.50 - 6.50 m.
Pe zona exterioara a sensului giratoriu se vor amenaja acostamente de 2.00 m lime.
Fig. nr. 9 Sens giratoriu
Pasaj superior peste calea ferata:

Pasajul superior peste calea ferata se va amplasa in lungul drumului naional DN 2B,
ncepnd cu Km 141+599.5 si se sfrete LA la Km 141+629.5.
Pasajul superior peste calea ferata va avea lungimea totala de 130 m si va fi realizat
din 3 deschideri cu lungimi diferite.
Partea carosabila pe pasaj va fi de 8.00 m, echivalent cu 2 benzi de circulaie cate una
pe fiecare sens. Se vor amenaja trotuare la marginea pasajului de 1.00 m, denivelate fata de
partea carosabila. Intre trotuar si partea carosabila se vor amplasa parapei direcionali de
sigurana, iar la exteriorul trotuarului se vor monta parapei metalici.
Pasajul este amplasat in plan intr-o curba cu raza de 400 m. Pilele vor fi poziionate in
plan oblic fata de axa de simetrie a pasajului si paralele cu liniile de cale ferata pentru a
asigura gabaritul de libera trecere fata de axul linilor de cale ferata. Deasemenea, culeea de
31
la sfritul pasajului (dinspre sensul giratoriu) va fi oblica pentru a asigura gabaritul de

libera trecere fata de axul linilor de cale ferata.
Gabaritul de libera trecere pe sub pasaj va fi de minim 6.00 m, iar gabaritul de libera
trecere fata de axul linilor de cale ferata va fi de minim 3.00 m.
Din cauza spaiului redus pus la dispoziie, racordarea terasamentelor se va realiza
din palplanse cu nlime variabila care vor funciona ca si aripi.
Pe partea dreapta fata de direcia kilometrica in lungul drumului naional DN 2B, din
cauza spaiului limitat rampele de acces vor fi susinute de asemenea din palplane cu
nlime variabila.
Fig. nr. 10 Pasaj superior peste CF
c) Profilul in lung
In profil longitudinal linia roie proiectata urmrete, in principiu niveleta strzii
existente.
Linia roie a fost proiectata innd cont de soluia tehnica abordata pentru structura
rutiera cat si cotele impuse (accese la proprieti, calea ferata, construcii existente etc.).
In condiiile in care niveleta existenta prezint succesiuni pante/rampe cu valori mici
ale declivitilor dar cu lungimi scurte (profil dini de fierstru), provenite in general
datorita unor tasri neuniforme ale parii carosabile, s-au fcut corecii minime ale liniei
roii proiectate astfel nct sa asigure scurgerea apelor pluviale spre emisar si totodat ca
necesitate a sporirii confortului si siguranei circulaiei.
In profil longitudinal s-a urmrit proiectarea unor decliviti astfel nct descrcarea
apelor sa se fac cat mai repede, apele pluviale sa rmn un timp cat mai scurt pe
32
suprafaa carosabila pentru a nu avea repercusiuni negative asupra siguranei circulaiei si

calitii structurii rutiere.
Rampele de acces la pasajul peste calea ferata se vor face cu pante de 4.0 % (maxim
6.0 %).
d) Profil transversal tip
In concordanta cu normele tehnice in vigoare privind proiectarea si realizarea
strzilor in localiti urbane, pentru strzi de categoria a III-a si a IV- a vor fi asigurate:
Drumul naional DN 2B (E 87) - solicitat de trafic internaional
parte carosabila de 2 x 3.50 m;
banda de ncadrare 2 x 0.50 m;
acostamente 2 x 2.00 m;
panta transversala parte carosabila 2.5 % - acoperi;
panta transversala acostamente 4.0 %;
parapet semigreu stnga dreapta;
anuri/rigole stnga dreapta;
Str. Port Bazinul Nou
anuri/rigole stnga dreapta;
Drum de acces 1
33
anuri/rigole stnga dreapta.

Drum de acces 2
anuri/rigole stnga dreapta.
Drum de acces 3
parte carosabila de 3.50 m;
panta transversala parte carosabila 2.5 % - panta unica;
trotuar 2 x 1.00 m;
panta transversala trotuar 1.0 % - panta unic;
Sens giratoriu
raza exterioara 25.50 m;
raza insula centrala 16.50 m;
supralrgire de sigurana 2.00 m;
parte carosabila 7.00 m;
acostamente 2.00 m;
panta transversala supralargire 2.5 % - panta unica dinspre insula centrala;
panta transversala parte carosabila 2.5 % - panta unica dinspre insula centrala;
panta transversala acostament 4.0 %;
Pasaj peste calea ferata
parte carosabila 2 x 4.00 m;
trotuar 2 x 1.00 m;
panta transversala trotuar 1.0 %;
34
parapei direcionali stnga dreapta;

parapet pietonal stnga dreapta;
e) Structura rutiera
Structura rutiera a fost dimensionata astfel nct sa se asigure rezistenta structurii
rutiere la traficul de perspectiva si rezistenta complexului rutier la fenomenul de nghedezghe.
A fost propusa urmtoarea soluie:
Drumul naional DN 2B (E 87):
4 cm Strat de uzura de Beton Asfaltic BA 16;
6 cm Strat de legtura de Beton Asfaltic Deschis BAD 20;
14 cm Strat de baza Anrobat Bituminos AB 2;
15 cm Strat de Piatra sparta;
35 cm Strat de Balast;
Pmnt compactat;
Strada Port Bazinul Nou, Drum de acces 2 si Drum de acces 3:
Pmnt compactat;
Drum de acces 1:
Pmnt compactat;
35
Sens giratoriu:
Pmnt compactat;
Structura pentru trotuare va fi alctuita din:
3 cm Strat de Beton Asfaltic BA 16;
10 cm Strat de Beton C8/10;
Trotuarele vor avea limi de 1.00 m si vor fi ncadrate de bordura prefabricata din
beton C30/37de 10 x 15 x 50 cm spre spaiu verde si cu bordura prefabricata din beton
C30/37 20 x 25 x 50 cm spre partea carosabila. Bordurile se vor poza pe fundaie din beton
C8/10.
In dreptul trecerilor de pietoni si al acceselor la proprieti bordurile se vor dispune
semi-ngropat cu o nlime libera de 3-4cm. Amenajarea acestora este imperativa pentru
asigurarea siguranei circulaiei rutiere si pietonala.
f) Scurgerea apelor
Scurgerea apelor pluviale va fi asigurata prin pante transversale si longitudinale ctre
gurile de scurgere ori anurile si rigolele dispuse la marginea prii carosabile, si ulterior
descrcate in sistemul existent.
g) Accese la proprieti si amenajarea interseciilor
La intersecia cu drumurile laterale neamenajate se va aplica structura rutiera
propusa prin proiect cel puin pe distanta de racord si pana la 20 ml din mpietruire.
Pentru a se evita degradarea structurii rutiere la rosturile de la intersecia
drumurilor cu DN 2B, acestea se vor trata special, prin dispunerea unui geocompozit cu rol
antifisur.
36
Accesele la proprietate vor avea aceeai structura rutiera cu cea a trotuarelor.

Bordurile de 20x25cm de la marginea prii carosabile vor fi dispuse semi-ngropat cu
nlime libera de 3-4cm.
h) Sigurana circulaiei
Reglementarea circulaiei auto si pietonale se va face in conformitate cu standardele
si normativele in vigoare prin trasarea de marcaje longitudinale, transversale si
amplasarea de indicatoare rutiere.
3.2.3
Racordarea la reelele utilitare existente n zona
Lucrrile de infrastructura portuara, rutier i feroviar care fac obiectul prezentei

documentaii nu necesita racord la utiliti.
In faza de execuie a lucrrilor, racordarea la utilitile necesare pe perioada execuiei
intra in sarcina constructorului, att din punct de vedere al stabilirii necesarului si a
soluiei cat si din punct de vedere al costului. Pentru asigurarea cu utiliti (apa, energie
electrica), constructorul poate utiliza reeaua de utiliti proprie a portului, cu obligaia de
a avea toate avizele necesare in acest scop.
Zona Liber Galai dispune de reea de canalizare proprie racordat la reeaua de
canalizare a oraului Galai, pentru deversarea apelor uzate menajere. La fel va proceda si
executantul lucrrilor, careva suporta din fonduri proprii costul lucrrilor de racordare la
aceasta reea.
Operatorii care vor utiliza lucrrile de infrastructura dup terminarea execuiei i va
stabili necesarul de utiliti, in funcie de activitatea pe care urmeaz sa o desfoare in
zona, de utilajele pe care le va avea in dotare si cu respectarea tuturor normativelor pentru
proiectarea si calculul reelelor de utiliti si a normelor de protecia mediului.
3.2.4
Planul de execuie
Se apreciaz ca durata de execuie a lucrrilor este de circa 49 luni, lucrrile

realizndu-se etapizat.
Graficul de ealonare a execuiei lucrrilor este prezentat in tabelul urmtor:
37
Tabel nr. 3 Grafic de execuie lucrri

Graficul de executie Galati, Romania
1
1/1/2015
1/1/2016
Anlage 4
1/1/2017
1/1/2018
1/1/2019
1/1/2020
Construction schedule
Nr. obiect
Phase I:
Nume obiect
length in time /
date
Inchiderea cererii de finantare

Aprobarea cererii de finantare
Acord de finantare (EU si PBN)
49 luna
Chei
18 luna
8 luna
APDM
APDM
Transportul palplanselor
8 luna
APDM
Compactare (2 straturi)
7 luna
APDM
Strat de ancorare 1
7 luna
APDM
Strat de ancorare 2
Scri de acces
7 luna
10 luna
APDM
APDM
Pregatirea terenului
10 luna
APDM
asezarea si compactarea materialului de umplutura in spatele cheului
3 luna
APDM
compactarea de adancime a materialului de umplutura

50 m dragaj pe fundul bazinului
5 luna
APDM
APDM
Organizarea de antier
Terminal
3 luna
15 luna
pregatirea terenului din zona terminalului
3 luna
PBN
PBN
amenajarea terenului din zona terminalului
3 luna
PBN
sisteme de epuizare a apei- infrastructura terminal

bazin pentru purificarea apelor pluviale
zona de depozitare din beton, sub macarale STS
4 luna
PBN
PBN
PBN
4 luna
6 luna
asfaltarea suprafeelor din zona terminalului

ingradirea zonei terminalului
11 luna
3 luna
taierea suprafeei din zona portului existent

electricitate
cablajul
iluminatul
Tehnologia porii (OCR etc.)
Macarale STS
7 luna
7 luna
7 luna
3 luna
2 luna
17 luna
piloti forati pt calea de rulare a macaralelor l=25 m, d=100 cm, distanta=5 m

cale de rulare portainere
4 luna
sine de rulare
comanda primei macarale
instalarea (inclusiv perioada de testare)
2 luna
comanda celei de-a doua macara

Sina modul RMG
8 luna
12 luna
5 luna
12 luna
5 luna
17 luna
piloti forati pt calea de rulare a macaralelo

primul modul C.F. RMG
4 luna
15 luna

Al 2-lea modul C.F. RMG
cale de rulare transtainere RMG
inele de rulare
Linii de cale ferata in zona terminalului, inclusiv EOW
2 luna
15 luna
2 luna
5 luna
5 luna
10 luna
etansare sub liniile terminalului

cale ferata ecartament standard 1435 mm
cale ferata ecartament moldovenesc 1502 mm
Poarta intrare/iesire
4 luna
10 luna
10 luna
PBN
PBN
PBN
PBN
PBN
PBN
PBN
PBN
PBN
PBN
PBN
PBN
PBN
PBN
PBN
PBN
PBN
PBN
PBN
3 luna Metaltrade
8 luna Metaltrade
8 luna Metaltrade
7,5 luna Metaltrade
6,5 luna Metaltrade
cldire poarta
mentenanta/reparatii
benzinrie
Curte de manevra
inele ecartamentului standard 1435 mm
obiect 6:
PBN
PBN
PBN
4 luna Metaltrade
amenajarea terenului pentru zona porii de intrare/iesire

Cldiri
curatirea depozitelor vamale
cldiri de birouri
cldiri de agrement pentru personalul de conducere
PBN
PBN
PBN
PBN
PBN
10 luna Metaltrade
pregatirea terenului pentru zona porii de intrare/iesire
obiect 2:
Trimestrul 3
Aug
Sep
3. / 4. Trim. 2015
Perioada de planificare
obiect 3:
Jul
12/31/2014
obiect 1:
obiect 5:
Trimestrul 2
Apr
mai
Jun
2/26/2015
Sf. Trim. 2. /
Inc. trim. 3. 2015
Phase II:
obiect 4:
Trimestrul 1
Jan
Feb Mar
Chestiuni juridice
Acord de participare (partenerii investitiei)
obiect 1.1:
responsabil
3 luna Metaltrade
4 luna Metaltrade
3 luna Metaltrade
5 luna
APDM
5 luna
APDM
9 luna
APDM
asfaltarea drumului
9 luna
APDM
constructia podului
semnale, sisteme de ghidare, iluminat
6 luna
APDM
4 luna
APDM
7 luna
PBN
7 luna
PBN
Drum, incl. Sensul giratoriu si pod
Zona extinsa
asfaltarea suprafeei din zona de extindere
38
Trimestrul 4
Oct
Nov Dec
Trimestrul 1
Jan
Feb Mar
Trimestrul 2
Apr
mai
Jun
Jul
Trimestrul 3
Aug
Sep
Trimestrul 4
Oct
Nov Dec
Trimestrul 1
Jan
Feb Mar
Trimestrul 2
Apr
mai
Jun
Jul
Trimestrul 3
Aug
Sep
Trimestrul 4
Oct
Nov Dec
Trimestrul 1
Jan
Feb Mar
Trimestrul 2
Apr
mai
Jun
Jul
Trimestrul 3
Aug
Sep
Trimestrul 4
Oct
Nov Dec
Trimestrul 1
Jan
Feb Mar
Trimestrul 2
Apr
mai
Jun
Jul
Trimestrul 3
Aug
Sep
Trimestrul 4
Oct
Nov Dec
Trimestrul 1
Jan
Feb Mar
4. SURSE DE POLUANTI I INSTALATII PENTRU RETINEREA, EVACUAREA I

DISPERSIA POLUANTILOR N MEDIU
4.1.
4.1.1.
Cadrul natural
Hidrologia
Potrivit datelor hidrologice din diferite sondaje efectuate de INMH Bucureti,

urmtoarele elemente hidrologice corespund seciunii Galai:
Tabel nr. 4
Debite anuale maxime cu
diferite probabiliti de
depire (m3/sec)
Debite anuale minime cu
diferite probabiliti de
depire (m3/sec)
Niveluri maxime anuale
corespunztoare
fluxurilor relative si
absolute
H (cm) cota locala zero
Z (m) la Marea Neagra
Sulina
Niveluri minime anuale
corespunztoare
fluxurilor relative si
absolute
H (cm) cota locala zero
Z (m) la Marea Neagra
Sulina
1%
16,170
50%
2,780
Probabilitatea de depire (p%)

2%
5%
15,280
14,120
80%
95%
1%
2,160
1,740
2%
5%
10%
50%
643
7.29
623
7.09
50%
600
6.86
578
6.64
503
5.89

80%
95%
72
1.58
24
1.20
5
0.91
Suprafaa apelor subterane n aceasta zona are un caracter ascendent. Potrivit

rezultatelor investigaiilor (foraje) executate de ctre Tractebel Engineering (pentru a
intercepta nivelul hidrostatic al apelor subterane de suprafa), dup o perioad de o or de la
interceptarea sa, nivelul hidrologic a crescut aproximativ ntre 0,80 m i 1,00 m. n plus,
Dunrea prezint bariere naturale, cum ar fi bncile mltinoase i inundaiile perene.
39
n cea mai mare parte a anului, Dunrea este un fluviu cu un nivel de ap de

aproximativ trei metri. Cu toate acestea este foarte predispus la abateri. Figura urmtoare
prezint un rezumat al rezultatelor din ultimii douzeci de ani din regiunea Galai.
Fig. nr. 11 - Nivelul apei Dunrii, n regiunea Galai
In mare parte, graficul reprezint o medie ntre 200 cm i 400 cm. Cu toate acestea, ea
variaz distinct n cursul anului. Pe de o parte, cea mai mare valoare este afiat pe 06 iulie
2010 cu 680 de cm. Pe de alt parte, cea mai mic valoare este susinut pe 06 septembrie
2003. Este cu mai mult de ase metri mai puin, de aceea se calculeaz de aproximativ 17 cm.
Cu toate acestea, este posibil s se utilizeze Dunrea pentru navigaia pe apele interioare, dar
este necesar s fie precise in ceea ce privete greutatea mrfii.
Nivelul absolut a fost de 680 cm peste nivelul mrii (Marea Neagr) i a fost atins n
2010.
4.1.2. Geomorfologia
Morfologic, zona studiata se ncadreaz in partea de sud a Podiului Moldovenesc si
anume in Cmpia Covurlui. Cmpia Covurlui, cu terasele cuprinse in ea, se caracterizeaz prin
scderea ponderii versanilor si creterea suprafeelor interfluviale cu pante din ce in ce mai
mici ctre sud si sud-vest. Din acest motiv si arealul de desfurare a proceselor
geomorfologice actuale este cu mult mai restrns. Totui, intensitatea acestora se menine
destul de ridicata, din cauza rezistentei reduse a formaiunilor geologice (nisipuri si argile) si
nclinrii accentuate a versanilor.
40
In lungul acestora, procesul predominant rmne tot eroziunea de suprafaa, a crei

activitate maxima se nregistreaz in lunile de la nceputul verii, cnd ploaia si apa scursa pe
versani transporta mari cantiti de material pe suprafeele lipsite de vegetaie.
Geologic, zona se dezvolta in partea de sud a Platformei Moldoveneti, in care
fundamentul se afunda si ia contact cu cel de tip nord dobrogean. Cuvertura sedimentara ce
acoper roca de baza are o grosime de cca. 300m, fiind constituita din gresii, calcare, nisipuri
si pietriuri de vrsta Paleozoic-mezozoic. La zi, apar numai cele mai recente formaiuni
neogene, respectiv cele Pliocene si Cuaternare. Depozitele cuaternare cele mai vechi si anume
Pleistocen, sunt reprezentate prin toate cele trei etaje:
pleistocen inferior, constituit din nisipuri cu pietriuri cu grosimi de 25-70m,
cunoscut sub numele de strate de Candesti;
pleistocen mediu si superior, constituit din depozite leossoide cu grosimi de 2050m, aparinnd terasei nalte;
cuaternarul recent-holocen superior - dezvoltat in lunca rului Prut, constituit din
nisipuri cu pietriuri cu grosimi de 2-15m.
Studiul geotehnic
Pentru verificarea si analiza geotehnica a ternului de fundare, in zona Port Bazinul Nou
au fost executate doua foraje: in perioada 18.09.2014 - 19.09.2014, si 22.09.2014 23.09.2014. Aceste foraje stau la baza viitoarelor planuri si masurilor relevante pentru
planificarea regionala. Adncimea si materialul fundaiei depind de profilul de sol al zonei
analizate.
In rezumat, avnd in vedere rezultatul forajelor, zona investigata este adecvata pentru
realizarea unui terminal intermodal. Se pare ca, platforma pe care oraul este format, pornind
de la suprafa la adncimi, ntre 10-20 m, din depozite de loess glbui maro, cu o structur
macroporoas.
Dup aceste depozite, exist un complex argilos nmolos, ntlnit n forajele
disponibile, pn la adncimi ntre 18-28 m, formate la suprafaa depozitelor argiloase (argile
i argile prfoase), iar spre baza, un complex de aluviuni i nisipuri argiloase, cu culori mai
ales maro-gri.
41
Sub complexul argilos nmolos sunt, nisipuri glbuie, de la fine la medii i nisipuri
prfoase. Nisipurile continu n Dunre, fiind acoperite de aluviunile recente ale rului, n
general subiri, formate din terenuri argiloase, n zona de lunc i din nisipuri n albie.
Astfel, pe faleza, se distinge n general, o stratificare orizontal, constnd n mare
suprafaa, din loess, care este plasat pe un complex argilos nmolos, care continu, la baza, cu
straturile de nisip grosier care ajung la mare adncime.
Date seismice
Din punct de vedere seismic, in conformitate cu SR11100/1/ 93 Zonarea seismica si
macrozonarea teritoriului Romaniei, amplasamentul parcelei R ca si toata incinta Zonei
Libere Galati se afla situat in zona C (Normativ P100 92). Caracteristicile seismice ale
amplasamentului corespunde unei zone cu un coeficient seismic Ks = 0,24 si o perioada de
colt cu Tc = 1,0 sec.
Conform SR 11100 / 1-1993 Zonarea seismica. Macrozonarea teritoriului Romaniei,
zona de raportare este situata n interiorul curbei de al 8-lea grad de intensitate pe scara
Mercalli, ceea ce implic producerea unor seisme aproximativ la fiecare 50 ani (probabilitate
statistic).
Acceleratia terenului de proiectare pentru fiecare zon seismic corespunde unui
interval mediu de recuren de 225 ani de referin. Perimetrul de interes a fost integrat n
zona de calcul, pentru care sunt indicate urmtoarele valori ale coeficienilor ag (acceleratia
terenului) i Tc (perioada de col).
Fig. nr. 12 - Zonarea valorilor de varf ale acceleratiei terenului pentru proiectare ag cu
IMR=225 ani si 20% probabilitate de depasire
42
Figura nr. 13 - Zonarea teritoriului Romaniei n termeni de perioada de control (col),

Tc a spectrului de raspuns. Normativ P100-1 / 2013
43
4.1.3. Clima
Din punct de vedere meteoclimatic zona studiata se incadreaza in perimetrul
sectorului de clima temperat-continentala, avand un regim termic specific cu mari amplitudini
anuale extreme la statia meteorologica Galati, de la maxima 39.0C (in 08 august 1904), la
minima -28.6C (10 februarie 1929).
Temperatura medie anuala la Galati este de aproximativ +10.5C; mediile lunii iulie
sunt de 21.7C, iar luna ianuarie inregistreaza o medie de -3.1C.
Precipitatiile atmosferice inregistrate la Galati au o valoare medie anuala de 426.0mm.
Media lunii iunie este de 62.1mm, iar a lunii februarie 23.1mm. Durata medie anuala a
stratului de zapada este de apoximativ 41.3 zile iar grosimea medie a stratului este variabila.
4.2.
Biodiversitatea
Aflat n partea central-estic a Romniei (45 25' i 46 10' latitudine nordic i ntre
27 20' si 28 10' longitudine estic), judeul Galai se afl la confluena fluviului Dunrea cu
cele dou mari ruri ale Moldovei, Siretul i Prutul n sectorul fluvio-maritim al rii. Suprafaa
judeului este de 4.425 km.p., 1,9 % din teritoriul Romniei. Relieful zonei se caracterizeaz
prin uniti de cmpie i podi, cu nlimi ce variaz ntre 10-20 m (n sud) i 310 m (n
nord), cu o fragmentare mai accentuat n partea nordic i mai slab n cea sudic,
distingndu-se, cinci uniti geomorfologice: Podiul Covurluiului, Cmpia Tecuciului, Cmpia
Covurluiului, Lunca Siretului inferior, Lunca Prutului inferior. Clima zonei este temperatcontinental, gsindu-se sub influena maselor de aer continental estice i mai puin sudice.
Principalele cursuri de ap care strbat judeul Galai sunt: Dunrea, Siretul, Prutul i
Brladul.
Judeul Galai deine o mare varietate de ecosisteme terestre i acvatice (pduri
specifice de lunc, pajiti, bli i lacuri, etc.), caracteristice regiunii biogeografice stepice.
Habitatele acvatice, destul de diverse, sunt cele care, n pofida impactului antropic, au
conservat cel mai bine diversitatea biologic natural caracteristic judeului. Regiunea
biogeografic continental este prezent pe o mic suprafa n nordul judeului.
n judeul Galai sunt declarate 14 situri de importan comunitar (lista siturilor de
interes comunitar a fost stabilit prin Ordinul nr. 1964/2007 privind declararea siturilor de
importan comunitar ca parte integrant a reelei ecologice europene Natura 2000 n
Romnia modificat prin Ord. M.M.P. 2387/2011), 5 situri de protecie avifaunistic (lista
44
ariilor de protecie special avifaunistic a fost stabilit prin H.G. nr. 1284/2007 privind
declararea ariilor de protecie special avifaunistic, ca parte integrant a reelei ecologice
europene
Natura n Romnia modificat prin H.G. 971/2011) i 17 arii de interes naional,
instituite prin Legea 5/2000 i H.G. 2151/2004
Fig. nr.14 - Prezentata siturilor Natura 2000 aflate pe teritoriului municipiului Galai,
judeul Galai:
45
In ceea ce privete vegetaia si tipurile de habitate din zona proiectului si vecintii,

acestea sunt reprezentate prin: zone industriale (Port Bazinul Nou), infrastructur rutier i
feroviar, terenuri agricole cultivate intensiv.
Areale sensibile
Arealele sensibile potenial a fi identificare n vecintatea amplasamentului proiectului
sunt:
ariile protejate (situri Natura 2000, monumente ale naturii);
zonele locuite aflate n apropierea amplasamentului;
Amplasamentul obiectivului propus este situat n afara perimetrului siturilor de
protecie speciala ROSPA0121 Lacul Brate cu importana speciala din punct de vedere
avifaunistic ct i al sitului de importana comunitara ROSCI 0105 Lunca Joasa a Prutului.
Ariile naturale protejate din zona proiectului au fost instituite conform normelor
legislative:
ROSCI 0105 Lunca Joas a Prutului - arie de interes comunitar declarata sit NATURA
2000 prin OMMP nr. 2387/2011 privind instituirea regimului de arie natural protejat
a siturilor de importan comunitar, ca parte integrant a reelei ecologice europene
Natura 2000 n Romnia.
ROSPA0121 Lacul Brate - arie de protecie special avifaunistic declarata sit
NATURA 2000 prin HG 971/2011 pentru modificarea si completarea H.G. nr. 1284/2007
privind declararea ariilor de protecie special avifaunistic ca parte integrant a reelei
ecologice europene Natura 2000 n Romnia.
Distanele obiectivelor proiectului faa de limitele geografice ale ariilor naturale
protejate sunt:
ROSPA0121 Lacul Brate - aprox. 350 m;
ROSCI 0105 Lunca Joas a Prutului - aprox. 2000 m;
Natura 2000 este o reea de arii naturale protejate creata la nivelul Uniunii Europene
in vederea implementrii Directivelor Habitate (Directiva CE 92/43 privind conservarea
46
habitatelor naturale, a florei si faunei slbatice) si Psri (Directiva CE 79/409 privind

conservarea psrilor slbatice). Astfel, aceasta reea protejeaz habitatele naturale si speciile
de plante si animale slbatice periclitate la nivel european.
In Romania, ariile protejate au fost desemnate prin Legea nr. 5/2000 privind
amenajarea teritoriului naional, respectiv prin H.G. nr. 2151/2004 privind instituirea
regimului de arie protejata pentru noi zone, precum si alte acte normative, care
reglementeaz statutul de arie Natura 2000, dup cum urmeaz:
OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor
naturale, a florei si faunei slbatice, cu completrile si modificrile din OUG nr.
154/2008 are ca principal scop garantarea conservrii si utilizrii durabile a
patrimoniului natural, obiectiv de interes public major si componenta fundamentala a
strategiei naionale pentru dezvoltarea durabila;
HG nr. 1284/24.10.2007, privind declararea ariilor de protecie speciala avifaunistic
ca parte integranta a reelei ecologice europene Natura 2000 in Romania, prezint
ariile de protecie speciala avifaunistic pentru diverse zone, unitile administrativteritoriale in care este localizat situl si suprafaa unitii administrativ-teritoriale
cuprinsa in sit;
Ord. MMDD nr. 1964/2007, privind declararea siturilor de importanta comunitara ca
parte integranta a reelei ecologice Natura 2000 in Romania, declara ca situri de
importanta comunitara o serie de areale pentru care se instituie cu caracter provizoriu
regimul de arie naturala protejata, ca arie speciala de conservare urmnd ca ulterior in
baza recunoaterii lor de ctre Comisia Europeana sa fie declarate situri de importanta
comunitara ca arii speciale de conservare prin hotrre a Guvernului;
HG nr. 971/2011 modifica si completeaz Hotrrea Guvernului nr. 1284/2007
privind declararea ariilor de protecie speciala avifaunistic ca parte integranta a
reelei ecologice europene Natura 2000 in Romania;
Ord. nr. 2387 din 29 septembrie 2011 se modifica Ordinul Ministrului Mediului si
Dezvoltrii Durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturala
protejata a siturilor de importanta comunitara, ca parte integranta a reelei ecologice
europene Natura 2000 in Romania.
Fig. nr. 15 Localizarea proiectului propus n relaie cu siturile NATURA 2000 (ROSCI
Situri de interes comunitar)
47
Fig. nr. 16 Localizarea proiectului propus n relaie cu siturile NATURA 2000 (ROSPA
Situri de protecie special avifaunistic)
48
4.3.
Descrierea ariilor naturale protejate nvecinate proiectului
a) Descrierea sitului de interes comunitar ROSCI0105 Lunca Joas a Prutului

(conform Formularului Standard Natura 2000)
Situl de importan comunitar Lunca Joas a Prutului, are o suprafa total de 5.852 ha,
fiind situat la o altitudine maxim de 31,00 m, situndu-se n regiunea stepic. Situl se
ntinde pe o singur regiuni administrativ, respectiv judeul Galai (100%), avnd ca i
localizare urmtoarele coordonate geografice: latitudine N 45 45' 55'' i longitudine E 28 8'
54''.
Tabel nr. 5 - Tipuri habitate din ROSCI 0105
Cod
Pondere Reprezentativitate
Suprafa
Stare de
Evaluare
relativ conservare global
6510 - Pajiti de altitudine

1.00
B
C
B
B
joas
3150 - Lacuri eutrofe
naturale cu vegetaie tip
40.00
B
B
B
B
Magnopotamion sau
Hydrocharition
3160 - Lacuri distrofe i
15.00
C
B
C
C
iazuri
92A0 - Zavoaie cu Salix
15.00
A
B
B
B
alba i Populus alba
3130 - Ape stttoare
oligotrofe pn la
mezotrofe cu vegetaie din
0.20
B
C
B
B
Littoretea uniflorae i/sau
Isoeto-Nanojuncetea
3270 - Ruri cu maluri
namoloase cu vegetaie de
1.00
B
C
B
B
Chenopodion rubri i
Bidention
91F0 - Pduri ripariene
mixte cu Quercus robur,
Ulmus laevis, Fraxinus
5.00
A
C
B
B
excelsior sau Fraxinus
angustifolia, din lungul
marilor ruri
6430 - Comuniti de
liziera cu ierburi nalte
higrofile de la nivelul
0.10
B
C
B
B
cmpiilor, pn la cel
montan i alpin
Reprezentativitate: A - excelent, B - bun, C - semnificativ, D nesemnificativ, Suprafaa
relativ: A - 100 p > 15%, B - 15 p > 2%, C - 2 p > 0%Starea de conservare: A - excelent,
49
B - bun, C - medie sau redus, Evaluarea global: A - valoare excelent, B - valoare bun, C valoare considerabil
n ceea ce reprezint corespondena habitatelor Natura 2000 conform sistemul de
clasificare romnesc (Doni et al., 2005), este evideniat n tabelul de mai jos:
Tabel nr. 6
Directiva Habitate, Anexa I
Cod
Denumire
Ruri cu maluri nmoloase
cu vegetaie de
3270
Chenopodion rubric i
Bidention
Comuniti de lizier cu
ierburi nalte higrofile de la
6430
nivelul cmpiilor, pn la cel
montan i alpin
Pduri ripariene mixte cu
Quercus robur, Ulmus
laevis, Fraxinus excelsior
91F0
sau Fraxinus angustifolia,
din lungul marilor ruri
(Ulmenion minoris)
6510
Pajiti de altitudine joas

(Alopecurus pratensis,
Sanguisorba officinalis)
Sistemul romanesc de clasificare a habitatelor

Cod
Denumire
R531
2
Comuniti ponto-danubiene cu Bidens

tripartita, Echinochloa crusgalli i Polygonum
hydropiper
R370
4
Comuniti sud-est carpatice de buruieniuri

nalte cu Senecio subalpinus i tevia stnelor
(Rumex alpinus)
R440
4
Pduri danubian-panonice mixte cu stejar

pedunculat (Quercus robur), frasini (Fraxinus
sp.) i ulmi (Ulmus sp.) cu Festuca gigantea
R371
6
R380
2
R220
2
3150
Lacuri eutrofe natural cu

vegetaie tip
Magnopotamion sau
Hydrocharition
R220
3
R220
4
R220
5
R220
6
3160
Lacuri distrofice i iazuri
R220
7
92A0
Zvoaie cu Salix alba i

Populus alba
R440
6
50
Pajiti danubiano-pontice de Poa pratensis,

Festuca pratensis i Alopecurus pratensis
Pajiti daco-getice de Arrhenatherum elatius
Comunitti danubiene cu Lemna minor, L.
trisulca, Spirodela
polyrhiza i Wolffia arrhiza
Comuniti danubiene cu Salvinia natans,
Marsilea quadrifolia, Azolla caroliniana i A.
filiculoides
Comunitti danubiene cu Riccia fluitans i
Ricciocarpus natans
Comuniti danubiene cu Hydrocharis
morsus-ranae, Stratiotes aloides i Utricularia
vulgaris
Comuniti danubiene cu Potamogeton
perfoliatus, P. gramineus, P. lucens, Elodea
canadensis i Najas marina
Comuniti danubiene cu Nymphaea alba,
Trapa natans, Nuphar luteum i Potamogeton
natans
Pduri danubian-panonice de plop alb
(Populus alba) cu Rubus caesius
Directiva Habitate, Anexa I

Cod
Denumire
3130
Ape stttoare oligotrofe

pn la mezotrofe cu
vegetatie din Littoretea
uniflorae si/sau IsoetoNanojuncetea
Sistemul romanesc de clasificare a habitatelor

Cod
Denumire
R440 Pduri danubiene de salcie alba (Salix alba) cu
7
Rubus caesius
R440 Pduri danubiene de salcie alba (Salix alba) cu
8
Lycopus exaltatus
R221 Comuniti danubiene cu Cyperus fuscus i C.
1
flavescens
Comuniti danubiene cu Ranunculus
R221
lateriflorus,Radiola linoides,
2
Lindernia procumbens
R221 Comuniti danubiene cu Eleocharis acicularis
3
i Littorella uniflora
Tabel nr. 7 - Specii de mamifere enumerate n anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

Populaie
Migratoare
Cod Nume
Rezident Reproducer
Iernat
e
2021 Sicista
P
subtilis
Evaluarea sitului
Pasaj
-
PopulaieConservare Izolare
B
Evaluare
global
B
Populaie: C specie comun, R - specie rar, V - foarte rar, P - specia este prezent Evaluare
(populaie): A - 100 p > 15%, B - 15 p > 2%, C - 2 p > 0%, D - nesemnificativ Evaluare (conservare):
A - excelent, B - bun, C - medie sau redus Evaluare (izolare): A - (aproape) izolat, B - populaie neizolat, dar la limita ariei de distribuie, C - populaie ne-izolat cu o arie de rspndire extins Evaluare
(global): A - excelent, B - bun, C considerabil
Tabel nr. 8 - Specii de amfibieni si reptile enumerate n anexa II la Directiva Consiliului

92/43/CEE
Cod
Nume
Populaie
Evaluarea sitului
Migratoare
Reziden
Populai
Evaluare
Conservare Izolare
t
e
global
Reproducere Iernat Pasaj
P
C
B
C
B
Bombina
bombina
Triturus
P?
C
B
B
B
1993
dobrogicus
Emys
P?
C
B
C
B
1220
orbicularis
(populaie): A - 100 p > 15%, B - 15 p > 2%, C - 2 p > 0%, D - nesemnificativ Evaluare
(conservare): A - excelent, B - bun, C - medie sau redus Evaluare (izolare): A - (aproape)
izolat, B - populaie ne-izolat, dar la limita ariei de distribuie, C - populaie ne-izolat cu o
arie de rspndire extins Evaluare (global): A - excelent, B - bun, C - considerabil
1188
Tabel nr. 8 - Specii de peti enumerate n anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

51
Cod
Nume
1130 Aspius aspius

Misgurnus
1145 fossilis
1149 Cobitis taenia
Populaie
Evaluarea sitului
Migratoare
Evaluare
Resident
Populaie Conservare Izolare
global
RC
C
A
C
A
RC
RC
1134 sericeus
RC
1160
1159
2511
P
P
P
C
C
B
B
B
B
C
C
C
B
B
B
Pelecus
2522 cultratus
Rhodeus
1157
amarus
Zingel streber
Zingel zingel
Gobio kessleri
Gymnocephalus
schraetzer
arie de rspndire extins Evaluare (global): A - excelent, B - bun, C considerabil
Tabel nr. 9 - Specii de nevertebrate enumerate n anexa II la Directiva Consiliului
92/43/CEE
Cod
1078
Nume
Populaie
Evaluarea sitului
Migratoare
Evaluare
Rezident
Populaie Conservare Izolare
global
Callimorpha
R
B
B
C
B
quadripunctaria
arie de rspndire extins Evaluare (global): A - excelent, B - bun, C considerabil
Alte specii importante de flor i faun
A - Lista roie de date naionale, B - Endemic, C - Convenii internaionale (Berna, Bonn,
etc.), D - Alte motive
Populaie
Cat
Denumire tiinific
P
Hippuris vulgaris
V
D
I
Hyponephele lycaon
P
C
P Orchis laxiflora ssp. elegans V
D
P
Salvinia natans
R
C
52
P
I
P
P
Stratiotes aloides
Tomares nogelii
Trapa natans
Vallisneria spiralis
V
P
R
V
D
C
C
D
Descrierea sitului
L nr. 10 - TabCaracteristici generale ale sitului
Clase de habitat
N06 - Ape dulci continentale (stttoare, curgtoare)
N07 - Mlatini (vegetaie de centur), smrcuri, turbrii
N09 - Pajiti uscate, stepe
N12 - Culturi cerealiere extensive (inclusiv culturile de rotaie cu
dezmiritire)
N14 - Pajiti ameliorate
N16 - Pduri caducifoliate
pondere n %
42.00
13.00
4.00
5.00
5.00
31.00
Alte caracteristici ale sitului - bazinul hidrografic Prut n zona sa inferioar, pe teritoriul
judeului Galai, se ncadreaz n marea unitate geomorfologic a Podiului Moldovei,
subunitatea platforma Brladului cu sectorul su Platforma Covurlui, care este subdivizat la
rndul ei n colinele Covurluiului i Cmpia Covurluiului. Din fragmentarea reliefului s-au
separat trei uniti geomorfologice: platouri, vi i Lunca Prutului. Lunca joas a Prutului se
caracterizeaz prin altitudini absolute cuprinse ntre 8 m n partea nordic i 3-4 m n partea
sudic. Relieful luncii se prezint n general plan, cu o pant continu de la nord spre sud.
Transversal, terenul este nclinat spre rul Prut (est).
Aspectul general al luncii este cel al unei depresiuni largi. Microrelieful este reprezentat
de forme de acumulare (grinduri) i forme negative (foste lacuri, grle, blti i mlatini). n
cadrul luncii se disting grinduri exterioare, cum este grindul principal al Prutului alctuit din
texturi grosiere i mijlocii, n rest grinduri interioare (intergrinduri) formate de-a lungul
fostelor privale i alctuite din texturi fine i n mai mic msur din texturi mijlocii.
Geologic: n profunzime - formaiuni cristaline i magmatice; n cuvertura se pot contura
ciclurile sedimentare: 1) permian - triasic inferior, 2) jurasic - cretacic - eocen si 3) badenian
superior - romanian (pliocen).
Calitate i important - vegetaia luncii Prutului este reprezentata prin formaiuni
vegetale naturale de pajiti i pdure, specifice solurilor aluviale, inundate periodic i cu exces
de umiditate freatic. Pajitile sunt alctuite din specii mezofile i mezohidrofile reprezentate
prin graminee.
53
Vegetaia lemnoas este constituit mai ales din esene moi. Vegetaia palustr este
compus din Carex riparia, Scirpus sylvaticus, Typha latifolia, Phragmites communis, Equisetum
arvense, Mentha aquatic etc. n ochiuri de ap se ntlnete: Lemna trisulca, Hydrocharis
morsus - ranae, Potamogeton natans. Din speciile rare fac parte - Nymphaea alba, Salvinia
natans, Thelypteris palustris, Nymphoides peltata, Vallisneria spiralis, Stratioides aloides, Alisma
gramineum, Iris pseudacorus, Sagittaria sagittifolia, Potamogeton crispi, Ceratophyllum
demersum etc. Pe unele sectoare din preajma rului Prut s-au pstrat fragmente de fitocenoze
silvice cu Vitis sylvestris, Fraxinus pallisae, Frangula alnus.
Din punct de vedere avifaunistic Bazinul hidrografic al Prutului inferior reprezint o
zon deosebit de important, deoarece aici sunt nregistrate importante efective de psri
acvatice n timpul migratiei, i anume: ardeide (Ardeola ralloides, Egretta garzetta, Egreta
alba, Ardea purpurea), ciconiide (Ciconia nigra, Ciconia ciconia), threskiornithide (Plegadis
falcinellus, Platalea leucorodia), anatide (Cygnus olor, Anser albifrons, Anser erythropus, Anser
anser, Anas crecca, Anas querquedula, Aythya ferina, Aythya nyroca), ralide (Fulica atra),
charidriiforme
(Himantopus
himantopus,
Recurvirostra
avosetta,
Vanellus
vanellus,
Philomachus pugnax, Limosa limosa, Tringa totanus), laride (Larus ridibundus), sternide
(Sterna hirundo, Chlidonias hybridus), hirundinide (Riparia riparia, Hirundo rustica), sylviide
(Acrocephalus sp.) s.a.
Vulnerabilitate - impactul negativ asupra ecosistemului Luncii Joase a Prutului Inferior
este cauzat de exploatri forestiere, pescuit, braconaj, etc.
Desemnarea sitului - prin Hotrrea Consiliului Judeului Galai, Nr. 46/1994, privind
instituirea regimului de protecie oficial a unor zone i monumente de pe teritoriul judeului
Galai s-au desemnat: Lunca Joas a Prutului (Zona de est a judeului Galai, de la Cavadineti
pn la vrsarea n Dunre), Lacul Pochina (74,8 ha), Lacul Vlcua (41,8) i Ostrovul Prut.
Situl include patru arii naturale protejate de interes naional, conform Legii nr. 5/2000,
privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naional - Seciunea a III - a zone
protejate: Lunca Joas a Prutului (81ha), Lacul Pochina (74,8ha), Lacul Vlcua (41,8ha) i
Ostrovul Prut (62 ha). Prin HG 2151/2004, privind instituirea regimului de arie natural
protejat pentru noi zone, situl este ncadrat la categoria de management parc natural: Parcul
Natural Lunca Joas a Prutului Inferior (8247ha).
54
Tip de proprietate 1. Proprietate de Stat - 67% (Administraia Naional Apele Romne,

Regia Naional a Pdurilor, Compania Naional de Administrare a Fondului Piscicol), 2.
Proprietate comunal - 9%, Proprietate privat -24% (persoane fizice i juridice).
Tabel nr. 11 - Clasificare la nivel naional i regional
Cod
Pondere %
BR - Rezervaie a biosferei
1.21
RO05 - Parc natural
84.68
RO04 - Rezervaie natural
21.66
Tabel nr. 12 - Relaiile sitului descris cu alte situri - desemnate la nivel naional sau regional
Cod
Tip Suprapunere %
Numele sitului
BR - Rezervaie a biosferei
*
1.21
A-Delta Dunrii
RO05 - Parc natural
*
84.68
V.2.-Lunca Joas a Prutului Inferior
RO04 - Relevaie natural
+
0.68
2.410.-Ostrovul Prut
RO04 - Rezervaie natural *
19.19
2.414.-Lunca joas a Prutului
RO04 - Rezervaie natural +
1.08
2.415.-Lacul Pochina
RO04 - Rezervaie natural +
0.70
2.416.-Lacul Vlcua
Activitile antropice si efectele lor n sit si n jurul acestuia
Activiti antropice, consecinele lor generale si suprafaa din sit afectat
Tabel nr. 13 - Activiti si consecine n interiorul sitului
Cod
Intensitate % din sit Influen
801 - Adugarea de sol i roc pentru a mri
A
suprafaa terestr
910 - nnmolirea
A
952 - Eutrofizare
A
Intensitatea influenei: A mare, B - medie, C - sczut Influent: (+) - pozitiv, (0) neutr, (-) - negativ
Se identific astfel o problem legat de nnmolirea lacurilor i blilor din carul sitului
Natura 2000, efect ce poate produce pe termen lung un impact negativ asupra biodiversitii (n
special biodiversitii acvatice).
Tabel nr. 14 - Activiti si consecine n jurul sitului
Cod
511 - Linii electrice
690 - Activiti de petrecerea timpului
liber i de turism
870
ndiguirea,
consolidarea
Intensitate
B
A
A
55
% din sit
Influen
0
0
0
malurilor, plaje artificiale

Intensitatea influentei: A mare, B - medie, C - sczut Influent: (+) - pozitiv, (0) - neutr, (-)
- negativ
Managementul sitului - organismul responsabil pentru managementul sitului Parcul
Natural Lunca Joas a Prutului Inferior este Ministerul Mediului i Schimbrilor Climatice.
APM Galai a derulat n perioada noiembrie 2005 noiembrie 2009, proiectul
LIFE05NAT/RO/000155 Restaurarea ecologic a Parcului Natural Lunca Joas a Prutului
Inferior.
Planuri de management al sitului - n prezent pentru situl propus s-a depus la Ministerul
Mediului i Schimbrilor Climatice planul de management, n conformitate cu prevederile
proiectului LIFE05NAT/RO/000155 Restaurarea ecologic a Parcului Natural Lunca Joas a
Prutului Inferior, finanat de Comisia European, acesta urmnd a fi aprobat prin Hotrre de
Guvern.
Ecologia speciilor de fauna prezente n aria de interes comunitar ROSCI 0105
Lunca Joas a Prutului
Lutra lutra (vidra de ap dulce)
Habitat: Rspndita din Europa pn n Asia centrala si nordul Africii. Habitatelor lor
sunt rurile, lacurile si zonele mltinoase. Vidra are nevoie de vegetaia bogata a malurilor,
precum si guri abandonate de vulpi sau bursuci pe care le pot folosi. La noi, localizata n delta
si pe lng rurile de munte bogate n pstrvi, dar nu exista informaii relevante pentru
determinarea celor mai importante zone de conservare. Triete n apa si pe uscat, avnd
vizuina cu doua intrri.
Rspndirea vidrei n Europa ct si la noi depinde de posibilitatea procurrii hranei ei
de baza: petele. Tocmai de aceea biotopul vidrei l constituie rmurile mpdurite ale apelor
curgtoare i stttoare, fie ele de munte sau de es.
Populaie: Vidra este una dintre speciile prioritare pentru siturile Natura 2000. Nu
exista date privind numrul de vidre n Romnia, nici distribuia lor sau compoziia dietei lor.
Cunotinele despre distribuirea vidrei (Lutra lutra) n Romnia, sunt limitate la cteva
observaii insulare. Dar totui este cunoscut faptul ca vidra este nc larg rspndit, fiind
prezenta de-a lungul ruri, Dunre i Delta Dunrii, dar nu exista informaii relevante pentru
determinarea celor mai importante zone de conservare.
56
Ecologie: Vidrele pot trai uneori pn la 10-12 ani, dar vrsta medie a acestora este mai
scurta. n captivitate, au ajuns la 22 de ani. Fiecare vidra are un teritoriu de-a lungul unui curs
de apa sau a rmului. Teritoriile lor de vntoare se pot suprapune ntr-o anumit msur:
zona unui mascul poate conine adesea zonele mai multor femele. Vidrele marcheaz
teritoriile lor, pn la diferite repere sau locuri proeminente (pietre care se ridica din apa,
buturugi, poduri si punctele de intersecie ale rurile). Dei vidrele sunt animale teritoriale,
conflictele sunt rare - prefernd evitarea reciproca. Dimensiunea teritoriilor lor de vntoare
de-a lungul unui ru este de 7 km pentru femele si poate ajunge la 15 km pentru masculi.
Dimensiunea teritoriilor este determinata de disponibilitatea de hrana. Vidrele prin modul lor
de via activ necesita multa energie, deci si o hrnire corespunztoare. O vidra adulta are
nevoie de a consuma o cantitate de hrana, care reprezint 15% din greutatea sa, asta
nseamn 1,0 - 2,5 kg de peste pe zi. Vidrele sunt cele mai active n timpul serii i dimineaa
devreme, atunci cnd vneaz. Ele se pot deplasa pn la 10 km n timpul unei nopi. Se
hrnesc cu: insecte, peti, broate, raci si mamifere mici acvatice. Hrana de baza o constituie
pestele i dei sunt capabile de a prinde peste mare, prefera petii de 20-30 cm si cel mai
adesea ele consuma cele mai mici exemplare, care sunt mai uor de prins. Din timp n timp, o
mare parte din hran o constituie amfibienii (broatele, n primul rnd). Ocazional, ele
consuma psri, mamifere mai mici, raci, melci, crustacee, etc.
Masuri luate si necesare pentru ocrotire: Anterior, vidra a fost vnata n Romnia, mai
ales pe teritoriul Deltei Dunrii. n 1993, Romnia a aderat la Acordul de la Berna. n
conformitate cu respectivul acord si cu Legea 103/1996 privind vntoarea (completata prin
Legea nr 654/2001) vidra este o specie protejata. Vntoarea sa este interzisa prin lege.
Deoarece vidrele nu mai pot fi vnate, interesul fata de ele a sczut.
Sicista subtilis (oarecele sritor de step)
Habitat: Specia are un habitat foarte specific, anume cel de stepa, cu vegetaie ierboasa
joasa si foarte joasa (puni si suprafee cu sol bine drenat), unde-si face galeriile.
Populaie: Destul de rar n perechi i niciodat nu formeaz colonii. i sap galerii, dar
mai mult st la rdcina ierburilor. Se hrnete att cu plante (mai ales ppdie), ct i cu
omizi, larve, miriapode, pianjeni, insecte. Crepuscular i nocturn. Reproducerea din apriliemai pn n septembrie.
57
Ecologie: Se hrnete att cu plante (mai ales ppdie), ct i cu omizi, larve, miriapode,
pianjeni, insecte. Crepuscular i nocturn. Reproducerea din aprilie-mai pn n septembrie.
Femela nate o singur dat pe an, cam prin mai-iunie, 4-5 pui, care sa maturizeaz peste 1 an.
Msuri luate i necesare pentru ocrotire: Specia este ameninat pe tot arealul din
cauza deselenirii punilor stepice pentru culturi agricole. n plus, n Romnia populaiile de
sunt afectate de scderea numrului turmelor de oi i invadarea punilor de ctre vegetaia
ierboasa nalta, improprie pentru aceasta specie
Specii de amfibieni si reptile enumerate n anexa II a Directivei Consiliului
92/43/CEE
Emys orbicularis (broasca estoasa de ap)
Habitat: Triete n ape dulci, lin curgtoare i stttoare, mai ales iazuri, lacuri, cu
malurile acoperite de vegetaie; selecteaz habitatele nsorite, cu sol nisipos necesar
depunerii pontei. Altitudinal ajunge pn la aproximativ 700 m.
Populaie: Specia a fost mult mai comuna n trecut, avnd o distribuie mult mai larga
dect n zilele noastre. Distrugerea sau degradarea habitatelor naturale a dus la o distribuie
n mozaic a acestei specii, cu populaii mici, izolate, ameninate cu dispariia.
Ecologie: Hrana consta din nevertebrate, peti, amfibieni. Se hrnete doar n apa. n
timpul iernii, precum si vara, n perioadele de seceta, indivizii se refugiaz n mal, unde
metabolismul se reduce, pn la reapariia condiiilor optime. Este o specie ovipara, femela se
deplaseaz uneori destul de departe de apa pentru a depune cele 3-16 oua ntr-o groapa pe
care o sapa cu membrele posterioare. Puii apar dup 90-100 zile de incubaie. Uneori,
embrionii pot hiberna n ou, ecluznd doar n primvara urmtoare. Sexul puilor este
dependent de temperatura: din oule inute la temperaturi mai sczute (pn la 25C) vor iei
masculi, iar din oule inute la peste 30C vor iei doar femele.
Hibernarea:
Activitatea anual a speciei difer n diferitele regiuni al distribuiei ei. n sudul Europei
perioada activ a speciei poate fi chiar continu ntre ani, mai ales n perioadele cnd
populaiile trec prin ierni uoare cu zile nsorite. n astfel de condiii ele nu hiberneaz, ns
pot trece printr-un fel de toropeal de iarn. Aici continuitatea poate fi ntrerupt de perioada
fierbinte a anului, cnd corpurile de ap dispar i estoasele sunt forate la inactivitate. n
acest caz estoasele se ngroap n sol, n nmol i intr ntr-un fel de hibernare de var: n
58
estivare. Spre nord perioada activ a speciei se scurteaz, crete perioada hibernrii ca
rspuns la lungimea crescnd a iernilor reci. La limita nordic a distribuiei specia
hiberneaz pn n 6-7 luni. Hibernarea are loc pe fundul lacurilor, ngropate n ml, dar au
fost observate i exemplare care hiberneaz pe uscat. Acestea din urm se ngroap n sol, n
caviti naturale, de-a lungul rdcinilor copacilor, etc.
nceputul sezonului de dup hibernare depinde de creterea temperaturii aerului i a
apei, dar i de lungimea perioadelor cu ore nsorite. Conform literaturii de specialitatea,
activitatea estoaselor a fost observat i la temperaturi ale apei de 4-5C.
n Romnia estoasa de ap european intr n hibernare n general la sfritul lui
octombrie, i apare n a doua parte a lunii martie sau la nceputul lunii aprilie. n anii cu ierni
blnde estoasele pot fi observate n orice lun din an, mai ales n zona de cmpie, deci n
zonele de mici altitudini din ar. Ele deseori sunt observate n locurile de nsorire.
n prima perioad de activitate, n lunile martie-mai, au loc i activitile nupiale i
acuplarea. Femelele depun oule n lunile mai-august. Juvenilii eclozeaz n lunile augustseptembrie. Juvenilii care eclozeaz trziu rmn n cuib pn anul viitor (mai ales n zonele
mai reci ale distribuiei).
Ciclul diurnal de activitate
Primvara estoasele prsesc apa pentru termoreglare doar dup ce temperatura apei
atinge un anume grad de temperatur. Vara ele pot prsi apa chiar la apariia primelor raze
de soare. n aceast perioad temperatura corpurilor de ap este constant mai ridicat dect a
aerului.
Pentru a accelera creterea temperaturii corpului estoasele i poziioneaz corpul
perpendicular cu direcia razelor soarelui. Astfel suprafaa de contact este maxim. Pentru
acelai scop de a mri suprafaa de contact i ntind gtul i membrele la lungimea maxim.
n orele cele mai calde a zilelor de var estoasele se refugiaz n umbra vegetaiei sau n
zone de ap mai reci, umbrite. n aceast perioad nsorirea direct poate lipsi n totalitate,
fiind de ajuns doar contactul cu curenii mai calzi a apelor sau plutirea pasiv la suprafaa
apei.
Masuri luate si necesare pentru ocrotire: Este inclusa n Anexa 2 a Conveniei CITES.
Este inclusa n Lista Roie a UICN ca ameninat, i n lista roie a vertebratelor la nivel
Naional (Botnariuc i Tatole, 2005). Este inclusa n Anexa 3 a OUG 57/2007 ca specie a crei
59
protecie necesita desemnarea ariilor speciale de conservare, precum si n Anexa 4A a

aceluiai act normativ, printre speciile de interes comunitar, strict protejate.
Pn n prezent nu a fost luata nici o msura practica de conservare. Este necesara
identificarea celor mai importante populaii de estoase de apa si luarea de masuri de refacere
si conservare a habitatelor naturale care adpostesc aceste populaii.
Triturus dobrogicus
Habitat: Este cea mai mare specie de triton din Romania. Masculul 13 - 14 cm, femela 16
- 18 cm.
Populaie: Este o specie vulnerabila, n anumite zone chiar periclitata. Reducerea
locurilor de reproducere a afectat mult aceasta specie, mai pretenioas dect celelalte specii
de tritoni.
Ecologie:Triete prin blile i iazurile din regiunile de
cmpie pana n zona
subcarpatic, ascuns printre tulpinile plantelor acvatice. Intra n apa n martie si, n funcie
de nivelul acesteia, poate rmne pana n mai-iunie. Reproducerea prin aprilie-mai n bli i
bltoace. Dei depune numeroase ou (peste 15 - 160), multe nu se dezvolt datorit unor
frecvente mutaii cromozomiale. Dup 13 zile, larvele ies din ou i rmn n ap 3 luni,
atingnd 50 - 85 mm. Ctre iarna se retrag (aduli i tineri) pe sub pietre, rdcini i scoara
arborilor. Este o specie extrem de vorace; consuma rame, limaci, artropode. Are numeroi
dumani: peti, estoase, pasri. Pe uscat poate fi gsit n vecintatea apei. n pofida
dimensiunilor mari se deplaseaz repede, att n mediul acvatic cat i n cel terestru. Este o
specie predominat acvatic, prefernd ape stagnante mari, cu vegetaie palustr. Deseori
poate fi ntlnita n bazine artificiale (locuri de adpat, iazuri, piscine). Este ntlnit la
altitudini cuprinse intre 15,160-15,1600 m. n Romania este rspndit aproape pretutindeni.
Masuri luate si necesare pentru ocrotire: Conform listelor roii, specia este
considerata vulnerabila la nivel naional, n anumite zone chiar periclitata, n special datorita
degradrii i distrugerii habitatelor acvatice de reproducere si a fragmentarii habitatelor
terestre adiacente. Meninerea habitatelor acvatice existente, precum si crearea de noi
habitate acvatice acolo unde acestea au fost distruse si asigurarea de coridoare de dispersie,
va permite meninerea unor populaii viabile. Este inclusa n anexa 2 printre speciile a cror
conservare necesita desemnarea ariilor speciale de conservare.
60
Bombina bombina (buhaiul de balta cu burta roie)

Habitat: Nu este o specie pretenioasa, triete n orice ochi de apa, temporar sau
permanent, la altitudini ntre 0-400 m. Este prezenta n lacurile din lunca i Delta Dunrii, pe
maluri sau n zonele cu vegetaie, cel mai adesea fiind gsita n blile temporare.
Populaie: Populaiile existente sunt variabile ca mrime, n funcie de habitatele
disponibile. Poate forma populaii foarte mari n lunca i Delta Dunrii.
Ecologie: Este o specie cu activitate diurna, predominant acvatica. Intra n apa
primvara devreme, n martie i se retrage pentru hibernare n octombrie. Ierneaz pe uscat,
n ascunziuri. Reproducerea ncepe din aprilie-mai si poate dura pn n august, cu depuneri
repetate. Fecundarea este externa, cu amplex. Masculul apucnd femela cu membrele
anterioare, eliminarea oulor i a spermei avnd loc simultan. Oule (ntre 10-100 la o
depunere) sunt depuse izolat sau n grmezi mici, fixate de obicei de plante. Oul are 2 mm
diametru, iar capsula gelatinoasa ce l nvelete ntre 7-8 mm, este brun nchis la un pol i albglbui la celalalt. O femela poate depune mai multe ponte pe an.
Masuri luate si necesare pentru ocrotire: Este o specie cu un areal vast dar afectata
de activitile umane. Distrugerea, degradarea i fragmentarea habitatelor (att a celor
acvatice ct si a celor terestre) i pericliteaz supravieuirea. Meninerea habitatelor existente
si crearea de noi habitate acvatice sunt necesare pentru asigurarea unor populaii viabile. Este
mult mai vulnerabila comparativ cu B. variegata deoarece este mai acvatica, prefera ochiuri de
apa mai mari iar arealul sau este n zone de es cu activiti antropice multiple si o densitate a
populaiei umane mare. Este inclusa n anexa 2 printre speciile a cror conservare necesita
desemnarea ariilor speciale de conservare precum si n anexa 3 printre speciile de interes
comunitar. Conform listelor roii specia este considerata potenial ameninata la nivel
naional si neameninata pe ntregul areal.
Tabel nr. 15 - Evaluarea prezentei speciilor de interes comunitar in zona proiectului
Nr.
crt.
1.
Specia
1355 Lutra lutra
Relevanta speciei pentru sit

Specia nu este semnalat n aria proiectului. Nu au fost identificate
zone cuibrire sau adpost n zona proiectului.
Chiar dac habitatele acvatice ale Dunrii pot fi specifice speciei,
arealul portului Bazinul Nou nu definete un habitat specific speciei.
Habitatele specifice speciei nu fac parte integranta din arealul
proiectului. Zonele de dezvoltare a speciei nu se suprapun zonele de
dezvoltare a proiectului.
61
2.
2021
Sicista subtilis

3.
1220 Emys
orbicularis
(broasca testoasa
de apa)


1188 Bombina
5.
bombina
Ecologia speciilor de ihtiofaun prezente n aria de interes comunitar ROSCI 0105
4.
1993 Triturus
dobrogicus

Aspius aspius - avat
Este un pete cu corpul alungit, puin comprimat lateral. Solzii sunt subiri dar bine
fixai, cu striuri evidente. n mod obinuit atinge lungimea de 30-40 cm i 1-2 kg greutate,
maximul fiind de 100 cm i 9 kg. Spatele este msliniu-nchis, ceva mai jos vnt, flancurile
argintii, faa ventral alb. Dorsala i caudala sunt cenuii, ventralele i anala incolore sau
palid roietice, pectoralele incolore.
Este o specie rpitoare diurn. O bun parte din exemplarele din Dunre intr pentru
reproducere n bli i se retrag la scderea apelor. Altele rmn n Dunre, iar altele sunt
sedentare n bli. n ruri urc nspre amonte n perioada de reproducere, care are loc n
martie-aprilie. Depun icrele pe substrat dur, att n ap curgtoare ct i n bli, n numr de
40000-140000. Este un pete solitar, noat cu uurin foarte rapid pe distane scurte.
Hrana const din plancton la alevini, urmnd apoi o faz scurt de hrnire cu
nevertebrate dup care se trece la hrana pe baz de pete, n special oblei.
Atac petii de talie mic la suprafaa apei, n special la rsritul i apusul soarelui.
Dumanii si cei mai periculoi sunt tiuca i alul. Specie nativ n arealul central-european,
de la Rin la Urali, lipsete din vestul i sud-vestul Europei. Specia se gsete i n nordul Asiei
Mici. A fost introdus n Frana, Cipru, Italia i China. n Romnia este unul din cei mai comuni
peti, fiind ntlnit n toate apele dulci, i chiar n faa gurilor Dunrii i n Razim-Sinoe. Cea
mai mare abunden i frecven se nregistreaz pe Dunre.
62
Se reproduce n martie - aprilie, imediat dup dezgheul apelor, femelele depunnd

icrele pe funduri pietroase i nisipoase, la curent repede.
Misgurnus fossilis - iparul sau chicarul
Este un pete dulcicol, bentonic, din familia cobitide (Cobitidae) ordinul cipriniformelor
(Cypriniformes), din apele stttoare sau lent curgtoare, cu funduri mloase i cu vegetaie.
Triete, de obicei, pe fund, ngropndu-se deseori n acesta.
Este rspndit n Europa i Asia: Europa central i sud-estic; iar spre rsrit, pn la
Volga. n Romnia, este frecvent ntlnit ncepnd din delta Dunrii pn n muni: Bistria,
afluenii Siretului; n toate blile, eleteiele, canalele i n cursul mai linitit al rurilor: Criul
Negru, Olt, Mure, Moldova, Brlad, Cerna, Bega, etc. Uneori, se ntlnete i n limanurile
deschise ale Mrii Negre.
Are o talia obinuit de 20-25 cm, rareori atinge 32 cm. Corpul este alungit, mai mult sau
mai puin cilindric, uor comprimat lateral spre coad i acoperit cu solzi foarte mici, fr a
prezenta o linie lateral evident. Corpul este nvelit ntr-un mucus foarte lunecos. Capul este
mic, cu botul scurt. Gura mic, inferioar, este prevzut cu 10 musti, dintre care 4 pe vrful
botului (pe maxila superioar), 2 mai lungi la colurile gurii i 4 pe mandibul. Ochiul este mic.
Sub ochi i ascuns sub piele, se afl un ep mic. nottoarele sunt rotunjite i mici. nottoarea
dorsal situat deasupra nottoarei ventrale. nottoarea anal, cu baza scurt, se insereaz
n urma verticalei posterioare a nottoarei dorsale. nottoarea caudala este mic i rotunjit.
Trind n ape puin oxigenate, iese din cnd n cnd la suprafaa apei i nghite aer, pe
care-l elimin imediat prin orificiul anal. Hrana const din molute mici, viermi, larve de
insecte i insecte, nghite i ml.
Depune icrele pe plante din martie pn n iunie. Importan economic este foarte
redus.
Cobitis taenia - zvrluga
Zvrluga poate fi gsit n tot bazinul hidrografic dunrean, unde este prezent n toate
apele curgtoare sau stttoare, ncepnd cu regiunile mai joase fa de zona caracteristic a
pstrvului indigen. Ii plac apele al cror curs este mai lent, cu albia mloas.
63
Descriere: Corpul petelui este alungit i turtit lateral, aproape de aceeai grosime pe
toata lungimea sa, i este acoperit cu solzi mici, cu diametrul mai mic de 1 mm. Solzii lipsesc
de-a lungul liniei laterale, linie vizibil doar n partea anterioar a corpului.
Dezvoltare: Lungimea frecventa a zvrlugii este de 9-11,5 cm, exemplarele de 14-15 cm
fiind mult mai rare. Greutatea medie este de 8-10 g, rareori de 15 g.
Biologie: Zvrluga triete n mlatini, n general n apele stttoare, cu fund mlos.
Poate fi ntlnita i n apele montane i de deal ale cror albii sunt mloase. n general, este
mai activ pe timp de noapte, ziua meninndu-se n apropierea fundului, fr s se mite prea
mult. Se hrnete cu materii vegetale i animale intrate n descompunere. Alimentaia sa se
compune din rame i melci mici, larve de insecte, semine ale unor plante, chiar i icre ale
unor specii de peti. Suporta bine condiiile din apele tulburi, poluate, putnd s triasc mai
mult timp chiar i pe uscat, mai ales cnd vremea este rece.
Perioada de reproducere tine de la sfritul lui aprilie i pn la finele lunii mai.
Pelecus cultratus sbia
Sabia este un pete pelagic, bun nottor, care triete n fluvii i ruri de es, precum i
n multe lacuri mari interioare. Frecvent se mai ntlnete n limanurile i lacurile litorale, n
zonele ndulcite ale acestora. Prezint o coloraie palid-argintie pe laturi i pe burt, care bate
spre alb n zona carenei. Spatele este cenuiu-negricios cu reflexii verzui. Aripioarele sunt mai
mult sau mai puin colorate, aproape transparente. Pentru reproducere ptrunde primvara
din Dunre n blile din zona inundabil, din care caut s ias imediat ce apele ncep s
scad. Sunt ns i exemplare care rmn pentru a ierna n bli, precum i unele care rmn
permanent n ruri.
Reproducerea are loc n perioada aprilie-iunie, ncepnd la o temperatur de circa 12C.
O femel depune ntre 10000-58000 de icre (n medie 33500) n ape puin adnci, icrele fiind
semipelagice. Comportamentul sabiei este unul activ, notnd ntre ape sau aproape de
suprafa, n crduri, de obicei pe vrste. Juvenilii se amestec uneori cu crdurile de oblei.
Hrana este reprezentat de organisme planctonice (mai ales la juvenili), insecte aeriene i
peti mici. Este o specie euro-asiatic rspndit n bazinele fluviilor ce se vars n mrile
Baltic, Neagr, Caspic i Aral. n Rusia, specia a fost introdus. n Romnia sabia este
rspndit pe tot traseul Dunrii, precum i n Some, Mure, Cri, Prut i Siret.
64
Rhodeus sericeus amarus boarc

Este un pete ce triete exclusiv n ape dulci, lipsind chiar i din cele foarte uor
salmastre. Prefer apele stttoare sau ncete, de aceea n ruri se ntlnete mai ales n
braele laterale, dar este destul de frecvent i n plin curent, pn aproape de zona montan a
rurilor. Rspndirea sa este legat de prezena lamelibranhiatelor (scoicilor) Unio sau
Anodonta. Corpul este nalt i puternic comprimat lateral. Partea dorsal a corpului i capul
sunt cenuii-glbui, uneori btnd n verzui, flancurile albe, fr luciu metalic, dorsala i
caudala cenuii, celelalte nottoare btnd n rou. n lungul jumtii posterioare a corpului
i a pedunculului caudal exist o dung verzuie foarte evident. Femelele sunt aproximativ de
dou ori mai numeroase dect masculii. Dimorfismul sexual se manifest n tot cursul anului,
masculii fiind mai mari, cu corpul mai nalt i coloritul mai intens (luciu metalic, dunga verde
pronunat). n perioada de reproducere masculul capt un colorit deosebit de frumos,
operculul i partea anterioar a jumtii dorsale a corpului devenind violete sau albstrui.
Pieptul i partea anterioar a abdomenului devin portocalii sau roze, dunga din lungul
corpului devine verde ca smaraldul, anala roie. Reproducerea are loc de la sfritul lui aprilie
pn n august, fiecare femel depunnd icre de mai multe ori n cursul unui sezon. Icrele sunt
depuse n cavitatea branhial a lamelibranhiatelor din genurile Unio i Anodonta, unde are loc
i dezvoltarea larvar. Larva se fixeaz de branhiile gazdei cu ajutorul unor excrescene ale
sacului vitelin. n momentul n care prsesc cavitatea paleal a molutelor, puii
msoar 7-8 mm.
Se hrnete cu alge filamentoase i unicelulare, resturi de plante superioare i detritus,
ntmpltor consumnd i organisme animale. Boarca este rspndit n Europa din estul
Franei i de la Alpi i Dinarici pn la Ural i Caucaz, n Dunre fiind ntlnit de la Bazia
pn la vrsare i n majoritatea blilor luncii inundabile i ale Deltei. Lipsete n Razim, dar
este abundent n lacul Tbcria, la nord de Constana, probabil i n celelalte lacuri litorale.
Exist n majoritatea rurilor i mai ales n braele moarte i blile din lungul acestora. Se mai
gsete n Tisa i Iza, Beretu, Criul Repede n amonte de Oradea, Criul Negru, Criul Alb, n
Mure, aga, Tureni, Cerna, Jiu, Olt Arge, Dmbovia, Nucet
Zingel streber fusar
Ajunge la o lungime maxim de 22 cm i o greutate n jur de 30-50 g. Ca aspect, are un
corp alungit, mai mult gros dect nalt. Spre deosebire de pietrar, prezint o distan mai mare
65
ntre cele dou dorsale, pedunculul caudal este lung, subire i rotund n seciune, iar cele
cinci dungi late sunt mai negricioase i mai evidente, dispuse transversal pe cele dou flancuri
ale corpului. Reproducerea are loc primvara (martie-mai), ponta fcndu-se n curent, pe
pietre sau pe crengi. O femel depune 50000-100000 de icre de culoare uor glbuie cu
diametrul de 2 mm. Maturitatea sexual este atins ncepnd cu vrsta de trei ani. Este o
specie bentonic, avnd un regim de via preponderent nocturn. n majoritatea timpului st
ascuns deasupra substratului pietros sau nisipos, prsindu-i ascunztoarea doar pentru a se
hrni.
Hrana este reprezentat de insecte acvatice, amfipode, viermi, ntmpltor icre i puiet
de pete. Specia este larg rspndit n Europa Central i de Est, n zona cu clim temperat
(5-20 C), n bazinele fluviilorDunre, Vardar i Dniestr.
La noi este prezent n Dunre i n ruri (pn n zona colinar a acestora) exclusiv n
locuri cu curent, pe fund de pietri, nisip sau argil, att n ape cu adncime mic (0,3-0,4 m)
ct i n adncul Dunrii. Importana economic este redus, strict local, deoarece se prind
cantiti foarte mici.
Zingel zingel petrar
Specie reofil, pietrarul prefer rurile mari i relativ adnci, cu fund nisipos, cu pietri
sau argilos. Ca aspect general seamn foarte mult cu fusarul. Ajunge la o lungime maxim de
48 cm i la o greutate n jur de 400 g. Prezint cinci dungi late dispuse transversal pe cele
dou flancuri ale corpului, foarte slab marcate i nedistincte.
Variabilitatea este destul de pronunat, unele exemplare avnd coloritul general
cenuiu, altele fiind brun-rocate. Este o specie cu reproducere timpurie de primvar, care
depune icrele n perioada martie-aprilie n plin curent, lipindu-le de pietre sau alte corpuri
submerse.
Prolificitatea variaz cu vrsta, avnd o valoare minim de aproape 2000 de icre la
vrsta de trei ani i una maxim de circa 20000 de icre la nou ani. Maturitatea sexual este
atins ncepnd cu vrsta de trei ani. Este o specie activ noaptea care poate forma crduri
mici. Se hrnete cu insecte acvatice (n special efemeroptere), crustacee, icre i peti mici.
Este o specie dulcicol, demersal, specific bazinului Dunrii i al Nistrului. n blile Dunrii
ajunge rar, n timpul viiturilor. Specia este larg rspndit n Europa Central i de Est, n zona
cu clim temperat (4-18 C).
66
Gobio kessleri - petroc

Are corpul scund i gros sau relativ nalt i slab comprimat lateral. Solzii spatelui sunt
prevzui cu striuri epiteliale n relief. Ajunge la lungimea de 8-10 cm (rar 13 cm). Prezint o
coloraie cenuiu-verzuie sau glbuie pe partea dorsal, cu pete i dungi mai ntunecate n
zona capului. Pe flancuri prezint ntre 6 i 11 (obinuit 7-9) pete ntunecate cenuii cu luciu
argintiu, mici, de form rotund sau ptrate. Pe solzii liniei laterale sunt dou pete mici negre
evidente. Reproducerea pare a avea loc n iunie. Hrana const mai ales din diatomee, apoi din
mici nevertebrate psamofile. Triete n cursul mijlociu al rurilor mari, din partea inferioar
a zonei scobarului pn n zona crapului, i n unele ruri mici de es n zona cleanului.
Prezena speciei este legat de o vitez a apei de 45-65 cm/s, rar pn la 90 cm/s, aceast
vitez fiind caracteristic rurilor de cmpie, i anume poriunilor puin adnci cu fund
nisipos. n aceste poriuni specia e foarte abundent, trind n crduri mari de cteva sute de
exemplare, indivizii izolai fiind mult mai rari. Puietul formeaz crduri mari care stau n ap
cu curgere mai lent. Spre cursul superior al rurilor, aceast vitez se ntlnete n poriuni
unde rul e mai adnc i mai lent. n aceste poriuni specia este mai rar i se ntlnesc
aproape numai aduli. Este prezent n Nistru, rul San, afluenii Dunrii din Moravia pn la
Prut, Someul Mare, Someul Mic, Crasna, Criul Repede, Mure, Olt, Siret, Roiori, Trotu.
Gymnocephalus schraetzer rspr
Este o specie exclusiv de ap curgtoare. Partea dorsal i flancurile sunt galbene, cea
ventral aproape alb. Pe jumtatea dorsal a corpului se ntind trei dungi longitudinale
negru-albstrui, subiri i bine delimitate. Prima este situat imediat sub dorsal, a doua la
nivelul marginii superioare a ochiului, iar a treia la nivelul jumtii inferioare a ochiului.
Atinge maturitatea sexual la vrsta de 2-3 ani i 12-16 cm (lungimea standard). Se reproduce
n perioada aprilie-mai migrnd pe distane mici n grupuri foarte numeroase spre locurile de
depunere a icrelor. Fiecare femel depune icrele n prezena mai multor masculi, pe substrat
tare, n curent, sub form de benzi. n primii 2-3 ani de via, rsprul este mai degrab
panic, hrnindu-se cu rme, viermiori i, din cnd n cnd, cu cte un petior. Odat
depit aceast faz a vieii devine rpitor, vnnd n hait, alturi de numeroase exemplare
de aceeai talie. La maturitate devine singuratic. Se hrnete, la fel ca i ghiborul, cu
nevertebrate bentonice (care triesc pe fundul apei). n afar de insecte, larve de insecte,
67
rme, raci, melci i scoici, mnnc icre i puiet de pete, cu predilecie icrele alului i ale
crapului i n general puietul tuturor speciilor panice de peti.
Este o specie cu areal geografic european limitat la bazinul Dunrii i rul Camcea (estul
Bulgariei). n Romnia este relativ frecvent pe tot traseul Dunrii i rar n rurile din vestul
rii (Criuri, Some, Mure) precum i la gurile Prutului i Siretului.
Tabel nr. 16 - Evaluarea prezenei speciilor de interes comunitar in zona proiectului ihtiofaun
Nr.
crt.
Specia
1.
1130 Aspius aspius
Specie important pentru situl Natura 2000 ROSCI 0105.

Specie comun cu o arie de rspndire i pe Dunre.
2.
1145 Misgurnus fossilis

3.
1149 Cobitis taeniade
4.
2522 Pelecus cultratus
5.
1134 Rhodeus sericeus

amarus
1160 Zingel streber
1159 Zingel zingel
2511 Gobio kessleri
1157 Gymnocephalus
schraetzer

Specie comun cu o arie de rspndire i pe Dunre..
Ecologia speciilor de nevertebrate prezente n aria de interes comunitar ROSCI 0105

Callimorpha quadripunctaria fluture vrgat
Aripile anterioare au culoarea alb-glbui, cu desen negru, aripile posterioare sunt roii,
cu puncte negre. Toracele este alb, cu trei dungi longitudinale negre, iar abdomenul este
portocaliu. Se regsete pe dealuri cu substrat calcaros, terase montane nsorite, vi umede,
ravene stncoase, cu plante nflorite toat vara, la altitudini de la 700 pn la 1000 m. Zboar
din iulie pn n august.
68
Se hrnete frecvent pe flori de Eupatoium canabinum, dar i pe flori de mur, zmeur i

alte plante cum ar fi Oreganum sau pe diverse specii de Menta. Perioada de zbor ncepe cu
sfritul lunii iunie i dureaz pn n august.
Pe lng specia Callimorpha quadripunctaria, conform fiei sitului, n situl NATURA 2000
ROSCI 0105 este prezent i specia Tomares nogelii.
Caracterul strict localizat pentru Tomares nogelii este dat de prezena speciei Astragalus
ponticus. Fabaceae, ce reprezint principala hran a larvelor acestui fluture. Aceast plant
este rar, nefiind semnalat n zona analizat (balta Ztun).
Tabel nr. 17 - Evaluarea prezenei speciilor de interes comunitar in zona proiectului nevertebrate
Nr.
crt.
Specia
1.
1078 Callimorpha
quadripunctaria
2.
1145 Tomares
nogelii

Specie important pentru aria naturala protejat ROSCI
0105.
Nu au fost identificai indivizi ai speciei n arealul proiectului.
Specie important pentru aria naturala protejat ROSCI
0105.
Nu au fost identificai indivizi ai speciei n arealul proiectului.
69
b) Descrierea sitului de protecie speciala avifaunistic ROSPA 0121 Lacul Brate

(conform Formularului Standard Natura 2000)
Situl ROSPA 0121 se ncadreaz n regiunea biogeografica stepic. La sud este
mrginit de Dunre, la sud-vest de municipiul Galai, la nord de SPA-ul Lunca Prutului Vldeti - Frumuia iar la est de rul Prut. Cuprinde terenuri agricole, ape stttoare,
mlatini i pduri de lunc. Actualul lac este doar o mic parte din vechiul lac Brate, care a
fost n cea mai mare parte desecat.
Calitate i importan
Situl se calific pentru populaiile speciilor: Anser albifrons C3, Branta ruficollis
C1, Chlidonias hybridus C2, C6, Chlidonias niger C6, Falco vespertinus C1, C6, Pelecanus
onocrotalus C2, C6. Situl se calific n conformitate cu criteriul C4 pentru aglomerrile de
psri acvatice din timpul migraiei.
Vulnerabilitate
Gradul actual al vulnerabilitii este sczut. Situl poate fi afectat de poluarea
industriala precum i de folosirea pesticidelor n zonele agricole limitrofe.
Tabel nr. 18 - Caracteristici generale ale sitului
Clase de habitat
N06 - Ape dulci continentale (stttoare, curgtoare)
N12 - Culturi cerealiere extensive (inclusiv culturile de
rotaie cu dezmiritire)
N16 - Pduri caducifoliate
TOTAL SUPRAFATA HABITAT
Tabel nr.
pondere n %
18.00
76.00
6.00
19 - Specii de psri enumerate n anexa I a Directivei Consiliului
2009/147/EC
Cod
Specie
Populaie
Rezidenta
Repro
ducere
Ierna
t
Pasaj
A019
Pelecanus
onocrotalus
280320i
70
Sit Conser
Pop.
v
C
Izola
re
Glob
al
A097
A196
A197
Falco
vespertinus
Chlidonias
hybridus
10-15
p
200320 p
35-50
p
Chlidonias niger
15003000 i
0C
B
C
C
500i
Populaie: C specie comuna, R - specie rara, V - foarte rara, P - specia este prezenta
A396
Branta ruficollis
Evaluare (populaie): A - 100 p > 15%, B - 15 p > 2%, C - 2 p > 0%, D - nesemnificativa
Evaluare (conservare): A - excelenta, B - buna, C - medie sau redusa Evaluare (izolare): A (aproape) izolata, B - populaie ne-izolata, dar la limita ariei de distribuie, C - populaie neizolata cu o arie de rspndire extinsa Evaluare (globala): A - excelenta, B - buna, C
considerabila
Tabel nr. 20 - Specii de psri cu migraie regulat nemenionate n anexa I la Directiva
Consiliului 79/409/CEE
Populai
e
Rezident
a
Cod
Specie
A-41
Anser
albiforms
A052
Anas crecca
A050
Anas penelope
Anas
platyrhynchos
Fulica atra
A053
A125
Cuibrit
Iernat
20003000 i
Larus
cachinnans
Larus
A179
ridibundus
Populaie: C specie comuna, R - specie rara,
A459
Pasaj
800018000 i
20002500i
100-150 i
10001300i
8000 10000i
30004000i
10001200i
V - foarte rara,
Sit
Conserv Izolare Global
Pop.
B
P - specia este prezenta
Evaluare (populaie): A - 100 p > 15%, B - 15 p > 2%, C - 2 p > 0%, D - nesemnificativa
71
Evaluare (conservare): A - excelenta, B - buna, C - medie sau redusa Evaluare (izolare): A (aproape) izolata, B - populaie ne-izolata, dar la limita ariei de distribuie, C - populaie neizolata cu o arie de rspndire extinsa Evaluare (globala): A - excelenta, B - buna, C considerabila
Tabel nr. 21 - Activiti antropice, consecinele lor generale i suprafaa din sit afectat
1. Activiti i consecine n interiorul sitului
Cod
100 - Cultivarea
A
0.00
+
160 - Managementul silvic
C
0.00
110 - Folosirea pesticidelor
B
0.00
Intensitatea influenei: A mare, B - medie, C - sczut Influen: (+) - pozitiv, (0) - neutr,
(-) - negativ
2. Activiti i consecine n jurul sitului
Cod
400 - Urbanizare, industrializare, i alte activiti
B
0.00
similare
410 - Zone industriale sau comerciale
A
0.00
Intensitatea influenei: A mare, B - medie, C - sczut Influen: (+) - pozitiv, (0) - neutr,
(-) negativ
Descrierea funciilor ecologice a speciilor de interes comunitar din aria de
protecie speciala ROSPA 0121 Lacul Brate
Tabel nr. 22
Nr.
crt
1.
Specia
Date bio-cenologice
Ecologia speciei
Efective ale
speciei in
sit
A396 Branta
Ruficollis
Descriere: (54 - 60
cm)
Din
familia
gtelor prezente la
noi are penajul cel mai
frumos colorat, fiind si
Specie dependent de
terenurile agricole si
umede.
Prefera
terenurile
ntinse cu deschidere si
La
nivelul
sitului exista
o populaie
cu densitate
redusa fata
72
Efective ale
speciei in
arealul
analizat
Nu au fost
semnalai
indivizi n
arealul
Nr.
crt
Specia
Date bio-cenologice
Ecologia speciei
singura specie ce
prezint
culoarea
roie in penaj. Gatul,
pieptul
si
prile
laterale ale capului au
culoarea
crmiziu
aprins,
iar
restul
penajului de culoare
nchisa cu dungi albe.
Ciocul este scurt si
gatul relativ gros.
Picioarele sunt de
culoare cenuie iar
coada este ce culoare
neagra. Se hrnete in
special cu iarba dar si
cu semine de cereale
(gru, orz, porumb),
insecte.
Reproducerea: Cuib
rete
in
Rusia
Siberiana,
in
peninsulele
Gydan,
Taymir
si
Yamal.
Masculul si femela fac
cuplu pe viaa. Femela
depune in a doua
jumtate a lunii iunie
intre 3 si 7 oua de
culoare
verde.
Incubaia
dureaz
ntre 23-25 de zile.
n situl ROSPA0121
Lacul Brate gsca cu
gt rou - Branta
ruficollis este o specie
oaspete de iarn.
vizibilitate buna pentru

a se putea feri de
vntori.
Principalul sit pentru
migraie
si
pentru
iernat a peste un milion
de pasri din nordul
Europei l constituie
Dobrogea.
Distribuia majora a
populaiei de Branta
ruficollis este ntlnita
pe teritoriul judeelor
Constanta si Tulcea
modificndu-se
frecvent pe parcursul
iernii, sub aciunea unui
complex de factori
naturali si antropici,
care
influeneaz
puternic
alegerea
teritoriilor de nnoptare
si de hrnire.
Durata
medie
a
iernatului este de 71
zile (>1000 psri) si
42 zile (>10.000 psri)
cu variaii anuale intre
27-85
zile
(>1000
psri) si intre 15-89
zile (>10.000 psri).
73
Efective ale
speciei in
sit
de populaia
la
nivel
naional,
aflata ntr-o
stare
de
conservare
medie (B),
populaie
ne-izolata,
cu o arie de
rspndire
redusa(C) si
evaluare
globala C
(valoare
considerabil
a).
Efective in
pasaj pana la
500 indivizi
Efective ale
speciei in
arealul
analizat
analizat.
Nu
anticipam un
impact
semnificativ
asupra
populaiei
speciei
ca
urmare
a
realizrii
proiectului.
Nr.
crt
2.
Specia
A196 Chlidonias
hybridus
Date bio-cenologice
Ecologia speciei
Efective ale
speciei in
sit
Descriere: (28
cm)
Corp atletic cu penaj
diferit in funcie de
sezon. Vara adultul
este gri deschis pe
aripi, coada si pe
spate, pe burta este de
gri nchis spre negru
cretetul este negru si
obrazul alb. Ciocul si
picioarele sunt de
culoare
roiatica.
Iarna penajul devine
albicios cu excepia
unei zone negricioase
pe ceafa. Ciocul si
picioarele sunt de
culoare neagra.
Reproducerea: femel
a depune pana la 3
oua in cuiburi fcute
in
vegetaia
din
apropierea blilor.
Cuibrete in colonii,
construindu-si cuibul
pe suprafaa apelor
puin adnci, fixndu-l
de
vegetaia
plutitoare.
Hrana: consta
din
insecte sau peti mici.
Habitat: oaspete de
vara ce se regsete in
preajma oricrui luciu
de apa care ii poate
oferi hrana.
n Romania este o
specie oaspete de vara.
Numeroasa
si
larg
rspndita mai ales in
Cmpia Romana si
Delta
Dunrii.
In
expansiune teritoriala
si numerica. Efectiv:
6.000 10.000 perechi.
Cuibrete in colonii,
construindu-si cuibul
pe suprafaa apelor
puin adnci, fixndu-l
de vegetaia plutitoare.
n situl ROSPA0121
Lacul Brate chirighia
neagra - Chlidonias
hybridus este o specie
clocitoare.
Specia utilizeaz o
varietate
mare
de
habitate ale zonelor
umede dar prefera
mlatinile
apelor
curgtoare si ochiurile
de apa din cmpiile
inundabile, n special
daca
regiunile
nvecinate
sunt
punate de vite sau
cabaline.
Cuibrete pe vegetaie
emergenta din apa sau
pe plauri.
La
nivelul
sitului exista
o populaie
cu densitate
buna fata de
populaia la
nivel
naional,
aflata ntr-o
stare
de
conservare
medie (B),
populaie
ne-izolata,
cu o arie de
rspndire
redusa(C) si
evaluare
globala B
(valoare
buna).
Efective ale
speciei in sit:
200320perechi;
1500-3000i
in pasaj.
74
Efective ale
speciei in
arealul
analizat
Nu au fost
semnalai
indivizi in
arealul
cercetat
Nu
anticipam un
impact
semnificativ
asupra
populaiei
speciei
ca
urmare
a
realizrii
proiectului.
Nr.
crt
3.
4.
Specia
Date bio-cenologice
A197 Chlidonias
niger
n Romania este o
specie oaspete de
vara.
Cuibrete
colonial pe mlatini si
lacuri.
In
afara
perioadei de cuibrit
ntlnita mai ales de-a
lungul
coastelor.
Efectiv: 3.000 6.000
perechi. Frecventa si
larg rspndita in
estul tarii, sporadica
in rest. n situl
ROSPA0121
Lacul
Brate
chirighia
neagra Chlidonias
niger este o specie
clocitoare.
A097
Falco
vespertinus
Descrierea speciei
Specia se aseamn
cu vinderelul
rou
(Falco
tinnunculus) are nsa
coada mai scurta;
penajul
masculului
este
dominat
de
culoarea albastra cenuie, abdomenul si
penele subcodale brun
rocate,
inelul
Ecologia speciei
Habitat.
Specia
utilizeaz o varietate
mare de habitate ale
zonelor umede dar
prefera
mlatinile
apelor curgtoare si
ochiurile de apa din
zonele inundabile. n
afara
perioadei
de
cuibrit este ntlnita
mai ales de-a lungul
coastelor.
Cuibrete colonial pe
mlatini si lacuri.
Specie
migratoare.
Tipurile de habitate
preferate:
pajiti
naturale, inuturi de
cmpie necultivate cu
caracter stepic dar si,
chiar daca mai rar, lunci
nierbate,
terenuri
mltinoase
n
apropierea
blilor,
cursurilor de ape. Ca
habitat secundar avnd
75
Efective ale
speciei in
sit
La
nivelul
sitului exista
o populaie
cu densitate
redusa fata
de populaia
la
nivel
naional,
aflata ntr-o
stare
de
conservare
medie (B),
populaie
ne-izolata,
cu o arie de
rspndire
redusa(C) si
evaluare
globala C
(valoare
considerabil
a).
Efective ale
speciei in sit:
35-50 p.
La
nivelul
sitului exista
o populaie
cu densitate
redusa fata
de populaia
la
nivel
naional,
aflata ntr-o
stare
de
conservare
Efective ale
speciei in
arealul
analizat
Nu au fost
semnalai
indivizi in
arealul
cercetat
Nu
anticipam un
impact
semnificativ
asupra
populaiei
speciei
ca
urmare
a
realizrii
proiectului.
Nu au fost
semnalai
indivizi in
arealul
cercetat
Nu
anticipam un
impact
semnificativ
asupra
populaiei
speciei
ca
Nr.
crt
Specia
Date bio-cenologice
Ecologia speciei
periorbital,
culmen,
mandibulele
si
picioarele
rosii.
Femela se aseamn
cu femele de vnturel
rou, poate fi uor
confundata cu aceasta;
caracterul departajat
este desenul pieptului
lipsit sau aproape
lipsit
de
macule.
Juvenilii sunt de obicei
mai deschii la culoare
Reproducere
Pasrile sosesc n
teritoriu la jumtatea
sfritul lui aprilie
cu toate ca am
identificat n sit si
sosiri mai timpurii.
Oule sunt depuse n
luna mai ntre al
doilea
si
ultimul
ptrar. Vindereii de seara folosesc drept
vetre de aezare a
pontei cuburile vechi
de cioara-desemanatura
(Corvus
frugilegus), rar cioara
griva
(C.
cornix) sau cotofana
(Pica pica).
Falco vespertinus este
specie coloniala, la
care
densitatea
perechilor
scop de sursa trofica

pot
fi
luate
n
consideraie culturile
agricole.
n timpul migraiei
formeaz asocieri de
mai multe exemplare
care poate fi observat
de regula n amurg n
zbor dar si poposind pe
srmele de telegraf,
plopii mai nali; alteori
apar
aglomerri
importante
si
n
arboretele cu aspect de
bruri la margine de
culturi
agricole
recoltate sau n curs de
recoltare.
Efectivul speciei n
Romnia:
600-1.200
perechi.
n situl ROSPA0121
Lacul Brate vnturelul
de seara - Falco
vespertinus
este o
specie rara la cuibrit si
pasaj.
76
Efective ale
speciei in
sit
medie (B),
populaie
ne-izolata,
cu o arie de
rspndire
redusa(C) si
evaluare
globala C
(valoare
considerabil
a).
Efective in
sit 10-15 p.
Efective ale
speciei in
arealul
analizat
urmare
a
realizrii
proiectului.
Nu au fost
semnalate
cuiburi ale
specie
in
zona
analizata.
Nr.
crt
5.
Specia
Date bio-cenologice
cuibritoare este data

de
densitatea
cuiburilor de cioara
neocupate
sau
prsite. Au fost gsite
si
cuiburi
izolate
de Falco vespertinus.
Oule
depuse
de
femele sunt n numr
de 4 (3-5), de culoarea
lemnului de stejar,
brun rocate, cu
macule mai nchise si
mai
deschise
ca
nuana pe ntreaga
suprafaa.
Forma:
scurt
ovala.
Incubaia dureaz 2223 (27) de zile.
Specie
diurna.
n
cutare de prada
executa zboruri la
mica nlime dup
tipicul genului pe care
l reprezint.
Generaliti: Specie
rara,
aflata
sub
protecia legii, a crei
numr
este
in
A019
continua scdere, din
Pelecanus cauza
combaterii
ornocrotalu fcute de ctre om. In
s
Europa
mai
sunt
probabil sub 3.500 de
perechi clocitoare.
Descriere: (140 -178
cm) : Pelicanul comun
Ecologia speciei
Este oaspete de vara,

cuibrind in stufriuri
si mlatini sau pe
plauri,
in
colonii.
Prefera zonele unde
ntinse, bli si lacuri cu
apa dulce, regiunile
mltinoase,
cu
suprafee
mari
de
stufri.
Populaia
europeana este de
aproximativ 4100 de
77
Efective ale
speciei in
sit
La
nivelul
sitului exista
o populaie
cu densitate
redusa fa
de populaia
la
nivel
naional,
aflata ntr-o
stare
de
conservare
Efective ale
speciei in
arealul
analizat
Nu au fost
semnalai
indivizi in
arealul
cercetat
Nu
anticipam un
impact
semnificativ
asupra
populaiei
speciei
ca
Nr.
crt
Specia
Date bio-cenologice
Ecologia speciei
imatur este de o
culoare vizibil mai
nchisa deasupra si
are un sac guler
galben. Pe frunte
prezint un penaj de o
forma
ascuit
triunghiulara
spre
cioc, iar picioarele
sunt
rozmaronii..
Puii sunt maro cenuiu deasupra si de
un
alb-murdar
dedesubt,
primind
haina alba a adulilor
abia dup 3 - 4 ani.
Penajul adulilor este
alb-roz. Sunt greoi pe
sol, dar zboar cu
multa uurina, cu
bti de aripi ncete,
urmate de planari. Se
pot ridica la mari
nlimi, zborul fiind
de obicei linear, dar,
se rotesc deseori in
formaie si in stoluri.
Cnd noat, corpul lor
se scufunda puin n
ap.
Reproducerea :
Clocete in colonii in
Delta
Dunrii,
pe
formaiunile de plaur
din
zonele
greu
accesibile, sosind nc
de la nceputul lunii
perechi si constituie
mai puin de un sfert
din populaia global.
Nu
colonizeaz
terenurile agricole sau
cursurile de apa :
pruri,
canale
de
irigaii.
Prefera
ntinderile
de
apa
bogata in hrana (peste).
78
Efective ale
speciei in
arealul
analizat
redusa (B), urmare
a
populaie
realizrii
ne-izolata,
proiectului.
cu o arie de
rspndire
n
situl
mare (B) si ROSPA0121
evaluare
Lacul Brate
globala C Pelecanus
(valoare
onocrotalus
considerabil apare foarte
a).
rar.
Efective in
sit cf fisa :
280-320i.
Efective ale
speciei in
sit
Nr.
crt
Specia
Date bio-cenologice
Ecologia speciei
Efective ale
speciei in
sit
Efective ale
speciei in
arealul
analizat
martie. Cuiburile sunt

foarte apropiate intre
ele. Oule, de culoare
alba, cu aspect cretos,
de regula in numr de
doua, fiind depuse in
cursul
lunii
mai.
Incubaia
dureaz
peste o luna , intre 32
de zile si 34 de zile,
fiind asigurata de
ambii parteneri, cu
schimbul.
Habitat: Vara pot fi
gsii in regiunile
lacustre din sud-estul
Europei, in special in
Delta Dunrii. Toamna
prsete
inuturile
noastre, plecnd sa
ierneze
in
Delta
Nilului,
Regiunea
Golfului. Iarna pot fi
gsii i n zona de
coasta din sudul Asiei
si golfuri.
Specii de fauna identificate in zona proiectului
La nivelul zonei studiate biodiversitatea animala, fauna (nevertebrate i vertebrate)
este slab prezent datorit zonei indrustriale . Dintre nevertebrate cele mai multe specii
sunt din grupa insectelor vertebratele, prezena n zon fiind slab reprezentate prin indivizi
solitari ai grupei pasrilor i reptilelor.
Avifauna
79
n urma etapei de
monitorizare a
amplasamentului proiectului au
fost
identificate un numr restrns de specii de psri , fr a fi identificate specii care sunt

enumerate n anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC. Speciile identificate n zona
analizata precum i fenologia acestora sunt menionate n tabelul de mai jos (tabel nr. 23):
80
Perioada de activitate in zona studiata

luna
Specia denumire populara

Corvus corone Ciora griva
Corvus frucilegus (cioara de semanatura)
I
x
x
II
x
x
III
x
x
IV
x
x
V
x
x
VI
x
x
Corvus monedula (stancuta)
Passer domesticus (vrabie de casa)
Passer montanus (vrabie de camp)
Pica pica (cotofana)
Streptopelia decaocta (gugustuc)
Sturnus vulgaris (graur)
VII VIII
x
x
x
x
Activitatea speciei Regimul

trofic
XII SE OV P OI
x
x
MIXT
x
x
MIXT
IX
x
x
X
x
x
XI
x
x
MIXT
MIXT
MIXT
ZOO
VEG
MIXT
Larus ridibundus (pescaru rzator)
MIXT
Larus cachinnans (pescarus argintiu)

Ciconia ciconia ciconia (Linnaeus, 1758)
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
X
x
X
MIXT
ZOO
Legenda:
SE = specie sedentara, OV = oaspete de vara, P= specie de pasaj, OI=oaspete de iarna;
Regimul trofic: PR = specii prdtoare MIXT = specie omnivora, VEG = specie vegetariana, ZOO = specie zoofoga (se hranesc cu
nevertebrate), INS= Specii insectivore;
Specii listate n anexa 5C (OUG 57/2007) specii de interes comunitar a cror vntoare este permisa OUG 57/2007
Specii listate n Anexa III (OUG 57/2007) specii care necesita desemnarea ariilor speciale de conservare si a ariilor de
protecie speciala avifaunistic
81
Specia
Corvus corone
Ciora griva
Corvus
frucilegus
(cioara
de
semanatura)
Corvus
monedula
(stancuta)
Fenologia speciei
Date relevante despre specie: Este frecventa in toata tara, cu excepia marilor nlimi carpatine. Este o
specie sedentara, foarte strictoare prin pagubele ce le aduce vnatului si in gospodarii.
Statut: conform IUCN specia este nepericlitata.
Cuibrete in arbori, se adapteaz ns uor la orice situaie; astfel, in Delta cuibrete pe plaur ori in alte
locuri nespecifice. Depunerea pontei are loc prin aprilie.
Ouale, in numr de 5-6, sunt de un colorit verzui-murdar, ptate cu brun, fiind clocite de femela, cam 1819 zile. Iarna mai sosesc la noi si exemplare nordice.
Nu reprezint o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0121. Specie comuna nu sunt necesare masuri de conservare ale speciei.
Date relevante despre specie: specie comuna fcnd parte din genul Corvus al familiei Corvidae. Este
larg rspndita.
Statut: conform IUCN specia este nepericlitata.
Cuibrete in regiuni de cmpie, in colonii mari, mai rar in regiuni deluroase. Cuiburile le instaleaz in
arbori, adesea mai multe pe acelai copac. Depunerea pontei are loc inca din luna martie. Ouale, in numar
de 5, sunt verzui-murdare, patate cu brun si sunt clocite numai de femela, 18-19 zile. Se hraneste cu
viermi, gasteropode, insecte, larve, mamifere mici, sau ocazional pasarele sau ouale acestora, consuma de
asemenea cadavre, fructe, diferite seminte vegetale ca si cele de pe semanatura pe care le scot cu ciocul
din pamnt, de aceea este o specie daunatoare economiei agricole, putnd fi capabila de distrugere in
masa a culturilor. Toamna, o parte a populatiilor clocitoare la noi se deplaseaza spre sud-vestul Europei;
in schimb vin crduri mari din regiunea nord-estica a arealului speciei. Vestul Europei, nord-vestul Africii
si sud-vestul Asiei, formeaza cartiere de iernare mai ales pentru populatiile nordice.
Nu reprezinta o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0121. Specie comuna nu sunt necesare masuri de conservare ale speciei.
Date relevante despre specie: Este o pasare migratoare, din famila Corvidae, unele populatii cuibaresc
in tinuturi salbatice, atele in localitati. In Romnia stancuta este sedentara, populeaza regiunile joase, ca si
vaile rurilor de munte.
Statut: conform IUCN specia este nepericlitata. Inclusa in Directiva Pasari 79/409/EEC, Anexa II/2
Cele din regiuni salbatice au cuibul in scorburi si pereti de stnca, pe cnd celelate in constructii, cosuri,
ornamentatii, crapaturi de ziduri, clopotnite etc. Femela depune in cuib 4-6 oua albicioase -albastrui, cu
82
Specia
Fenologia speciei
pete brune. Cuibaritului incepe in luna aprilie, ouale sunt clocite de femela timp de 17-18 zile.
Date relevante despre specie: sunt specii sedentare, sunt intr-un numar mare in regiunile mai joase,
ajungnd sa traiasca pe lnga asezari omenesti si in regiuni muntoase.
Statut: conform IUCN specia este nepericlitata si Anexa 3 a conventiei de la Berna,
Passer domesticus
Construiesc in arbori sau scorburi cuiburi sferice in care femela depune de trei ori pe an 4-5 oua albe
(vrabie de casa)
patate. Ouale sunt clocite timp de 14 zile de ambii parinti.
Date relevante despre specie: Este sedentara, intlnita att in tinuturile salbatice, ct si in preajma
asezarilor umane, cu spatii mai largi in vecinatate.
Statut: conform IUCN specia este nepericlitata
Cuibareste intre crengi, in cuiburi sferice, dar si in scorburi si in diferite constructii. Depune ponta inca
Passer
montanus
din aprilie, constnd din 5-7 oua albicioase, cu pete isabel sau brune. Clocitul, care dureaza 13-14 zile,
(vrabie de camp)
este asigurat de ambii parteneri. Creste 3 generatii de pui pe vara. Unele populatii se aglomereaza in
timpul iernii in sud-estul Europei.
Nu reprezinta o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0121. Specie comuna
fiind observata pe durata intregului an - nu sunt necesare masuri de conservare ale speciei.
Date relevante despre specie: este o pasare sedentara, cuibareste att in regiunile joase, ct si in cele
deluroase ori pe vaile rurilor.
Statut: conform IUCN specia este nepericlitata si de asemenea este inclusa in Directiva Pasari
79/409/EEC, Anexa II/2 si Anexa 3 a conventiei de la Berna
Pica pica (cotofana) Face un cuib sferic, din spini, cu intrari laterale, tapisat in interior cu lut. Ouale, in numar de 5-7, sunt
depuse in aprilie, au coloritul verzui si sunt patate cu brun. Femela singura le cloceste, aproximativ 17-18
zile.
Nu reprezinta o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0121. Specie comuna
fiind observata n pasaj, nu sunt necesare masuri de conservare ale speciei.
83
Specia
Fenologia speciei
Date relevante despre specie: este oaspete de vara. Cea mai mare parte a graurilor traieste in padurile
mari, o parte considerabila s-a obisnuit sa convietuiasca cu omul, in special datorita faptului ca acesta le
ofera ocazii de cuibarit in curti si gradini.
79/409/EEC, Anexa II/2 si Anexa 3 a conventiei de la BernaIsi instaleaza cuibul in scorburi, pe lnga case,
Sturnus
vulgaris
in crapaturile zidurilor sau sub capriori, iar acesta consta intr-o aglomerare dezordonata de paie, iarba si
(graur)
pene moi. Femela depune o ponta de 5-6 oua, de un albastru palid, lucioase si lunguiete, pe care le
cloceste vreme de 14 zile.
Specia a fost semnalata in zona proiectului in pasaj in cautarea hranei. Nu reprezinta o specie de
importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0121. Specie comuna - nu sunt necesare masuri
de conservare ale speciei.
Date relevante despre specie: sunt psri acvatice care triesc pe coasta mrilor sau n zonele marilor
ruri/fluvii, ele fcnd parte din familia Laridae, ordinul Charadriiformes. n general pescruii au cuibul
pe sol, dar unii cuibresc pe stnci. Indiferent unde se afl cuibul, ei formeaz colonii. n cuib femela
depune 2 - 4 ou, care sunt pzite de prinii care pot ataca pn i omul.
Larus cachinnans Statut: conform IUCN specia este nepericlitata si de asemenea este inclusa in Directiva Pasari
(pescrus argintiu) 79/409/EEC, Anexa II/2.
Specia a fost semnalat n zona proiectului in pasaj in cautarea hranei. Pescruul argintiu este o specie
de importanta comunitara menionat n fia sitului ROSPA 0121. Amplasamentul proiectului nu prezinta
habitate de cuibarit , hrana i odihna pentru aceasta specie. Avnd o mobilitate mare, nu se va genera un
impact negativ asupra speciei.
Date relevante despre specie: sunt psri acvatice care triesc pe coasta mrilor sau n zonele marilor
ruri/fluvii, ele fcnd parte din familia Laridae, ordinul Charadriiformes. n general pescruii au cuibul
pe sol, dar unii cuibresc pe stnci. Indiferent unde se afl cuibul, ei formeaz colonii. n cuib femela
Larus
ridibundus depune 2 - 4 ou, care sunt pzite de prinii care pot ataca pn i omul.
(pescru rztor)
79/409/EEC, Anexa II/2.
Specia a fost semnalata in zona proiectului in pasaj in cautarea hranei. Pescruul rztor este o specie de
importanta comunitara menionat n fia sitului ROSPA 0121. Amplasamentul proiectului nu prezinta
84
Specia
Fenologia speciei
habitate de cuibarit , hrana i odihna pentru aceasta specie.
Avnd o mobilitate mare, nu se va genera un impact negativ asupra speciei.
Barza alb sau cocostrcul, cu denumirea tiinific Ciconia ciconia, este singura pasre de talie mare din
ornitofauna rii noastre care s-a apropiat de om i i construiete cuibul n vecintatea acestuia. n
Romnia este citat n Cartea Roie a Vertebratelor din Romnia ca fiind o specie vulnerabil. Conform
IUCN Red List aceast specie este clasificat n categoria risc redus cu preocupare de conservare minima
(Least Concern).
Sunt observate n zbor (pasaj) exemplare ale speciei tranzitnd zona - posibil n cutare de hran.
Dup
cum se cunoate specia cuibreste i n zonele locuite (Stalpi, copaci nali, cldiri nalte. Nu au fost
Ciconia
ciconia
semnalate cuiburi ale speciei n imediata vecintate a proiectului. Specificul proiectului i lucrrile
(Barza alb)
efectuate pe perioada de implementare nu genereaz un impact asupra speciei prin micorarea arealului
de hrnire i cuibrire sau declinul populaiei existente.
85
Entomofauna
Fauna de insecte a zonei nu este deosebit de bogata fiind influentata sub aspectul
ruderalizarii zonei. Majoritatea insectelor sunt ntlnite n zonele ruderale i n imediata
vecinatate a malurilor de ape (Dunarea), unde domina populatiile de orthoptere (lacuste,
cosasi), alaturi de specii comune Sthenobotrus sp., Oedalus decorus, Oedipoda germanica,
Oedipoda caerulescens, Acrida hungarica, calliptamus italicus. Calliptamus barbarus, Gryllus
desertus, Oecanthus pellucens, Poecillimon sp., Tettigonia viridissima, Decticus albifrons,
Decticus verrucivorus.
Coleopterele sunt reprezentate prin specii comune fiind prezente n zonele cu
vegetatie ierboasa nalta (habitate ruderale), identificandu-se exemplare de Anisoplia
austriaca si Anisoplia lata (carabusei ai cerealelor, Malachius bipustulatus, Mylabris sp.,
Rhagonichia fulva, Plagionotus arcuatus, Chlorophorus varius (croitori).
Clasa Lepidoptera (Fluturi) este reprezentata prin specii diurne de Pieris brassicae
(fluturi de varza), Pontia daplidice (albinita rapitei), Melanargia galathea (frumosul alb),
Vanessa cardui (fluturele de scaieti), Vanessa atalantai (amiralul rosu).
Prin implementarea proiectului in zona studiata nu vor fi afectate speciile de
nevertebrate semnalate. Datorita prolificitaii speciilor identificate, mobilitatea mare a
acestora, existenta speciilor cu statut de conservare redusa lucrarile de construcie ce se
vor realiza n cadrul proiectului nu vor afectata semnificativ entomofauna zonei.
Herpetofauna
In vecinatatea perimetrului studiat nu au fost semnalate specii de herpetofauna cu o
valoarea mare din punct de vedere al biodiversitii. Lipsa/abundena acestor este
rezultatul caracterului antropic al zonei(zon industrial).
Amfibieni: - reprezentai prin cteva specii: broasca mica (Rana esculenta), broasca de
lac (Rana ridibunda), specii ce se dezvolt cu precdere n zona malului stng al Dunrii.
Reptilele: sunt slab reprezentate att ca specii ct i ca indivizi fiind semnalat specia
Natrix tesselata (arpele de ap).
86
Ecosistemul acvatic ntlnit n zona de implementare a proiectului are o structur

complex, putndu-se evidenia dou trsturi principale:
dependena ecosistemului acvatic strict de regimul hidrologic al Dunrii;
funcionarea ecosistemului este condiionat de durata viiturilor anuale.
Potrivit conformaiei reliefului din zon, ecosistemul acvatic poate fi clasificat ca fiind
ecosistem temporar fiind n strns legtur cu nivelul hidrologic al Dunrii.
Avnd n vedere slaba dezvoltare a proceselor biologice datorit fluctuaiilor nivelului
Dunrii n zon (mal stng), biocenozele nu sunt bine reprezentate, asociaiile de organisme
au o distribuie neunifom mai ales pe fundul fluviului (bentosul).
Biocenozele sunt influenate i de profilului transversal al albiei care este n form de
U, panta de inclinare a malului stng fiind de cca 20o, iar solul este de natur aluvionar.
Speciile biocenozelor sunt grupate pe nivele trofice n funcie de circulaia
substanelor organice i a energiei:
I Productorii primari (algele i plantele macrofite) care folosesc ca surs de hran
materia anorganic.
II Consumatorii de ordinul I i II care includ numeroase specii de zooplancton.
Fitoplanctonul i macrofitele sunt componente din categoria productorilor primari
care asigur intrarea de energie n ecosistem, cuplat cu introducerea n circuit a
elementelor minerale, asigurnd surs important de energie pentru alte verigi trofice.
Zooplanctonul reprezint o component major implicat n circuitul materiei i al
fluxului de energie. n marea lor majoritate speciile care intr n componena
zooplanctonului fac parte din nivelul trofic al consumatorilor primari (fitofagi) i ntr-o
msur mult mai mic aparin consumatorilor secundari.
Zooplanctonul fluviului Dunre conine cca 155 de specii aparinnd n special
claselor rotatori (Rotifera), copepode (Copepoda) i cladoceri (Cladocera). Dup numrul
de specii i abundena numeric, grupul dominant este constituit din rotiferi (67%). Pe
perioada viiturilor, componena specific i cantitatea zooplanctonului se modific n urma
schimbului care se realizeaz ntre bli i Dunre. Componena grupului de rotiferi este
87
dat de specii care aparin genurilor Brachionus, Keratella i Notholea. n perioada de

maxim dezvoltare, rotiferii ating o densitate numeric de 700.000 indivizi/ m3 i biomasa
medie anual estimat la 1.513 mg/m3.
Spectrul trofic al speciilor de zooplancton este reprezentat de alge, bacterii i detritus
foarte fin. Datorit acestui mod de nutriie zooplanctonul se ncadreaz n categoria
consumatorilor de nivel I. Biomasa zooplanctonului reprezint sursa de hran principal
pentru puietul de peti.
Macrobentosul
O alt surs primar de energie pentru nivelele de consumatori de gradul II i III l
reprezint fauna bentonic constituit din viermi, molute, crustacee i insecte. n
ecosistemul Dunrii (zona Dunrii navigabile), din cauza vitezei de curgere, regimului
hidrologic, fauna bentonic este slab dominat.
Macronevertebratele sunt de obicei aplicate pentru evaluarea calitii rurilor (Birk
& Hering, 2002). Cunotinele noastre bune despre cerinele lor de mediu i despre reacia
speciilor la diveri factori de mediu a dus ca aceste organisme sa fie folosite pe scar larg
ca (bio)indicatori n domeniul gestionrii apei i in ecologia aplicat (a se vedea Davis &
Simon, 1995; Rosenberg & Resh, 1995).
Numeroase sisteme biologice de evaluare utilizate frecvent pentru ruri se bazeaz
pe aa-numitele "msurtori", sau - sinonim folosit - "msuri " sau "atribute biologice".
Cerina Directivei Cadru privind Apa (CE, 2000/60), pentru o metodologie de
evaluare integrat pentru evaluarea strii ecologice a corpurilor de ap este o mare
provocare pentru tiinele limnologice aplicate.
Pentru a evalua starea ecologic a unui corp de ap, atributele selectate de
indicatorii biologici trebuie s fie luate n considerare i comparate cu valorile-int
relevante n condiiile de referin. n consecin, noi sisteme de evaluare i tehnici de
evaluare au trebuit s fie dezvoltate n toat Europa n timpul ultimilor ani. Printre alte
abordri a fost testata aplicabilitatea tehnicilor multi-metrice adic combinaii de mai multe
88
msurtori i indici abordnd diferii factori de stres sau diferitele componente ale
biocenozei, (Brabec et al, 2004;. Buffagni et al, 2004;. Lorenz et al, 2004; Ofenbck et al,
2004; Pinto et al, 2004; Sandin et al, 2004;.. Vlek et al, 2004).
Indicele polurii organice (indice saprob)
n ceea ce privete factorul de stres al polurii organice, indicii polurii au fost
calculai pe baza metodelor naionale disponibile. Pentru indicarea clasei calitii apei au
fost aplicate valorile de prag conform tabelului de mai jos.
Tabel nr. 24 - Valorile prag pentru indicarea clasei calitii apei bazat pe poluarea organic
Clasa statutului
ecologic
Mare
Bun
Moderat
Srac
Ru
Condiia de referin a polurii organice

(gama indicelui saprob)
1.65 1.80*
1.75 - 1.85 * 1.75 **
2.00 **
1.81-2.25
1.86-2.30
1.76-2.21
2.01-2.40
2.26-2.85
2.31-2.90
2.22-2.68
2.41-2.80
2.86-3.40
2.91-3.45
2.69-3.14
2.81-3.20
> 3.40
> 3.45
> 3.15
> 3.21
Phytobenthos
n special n ruri, phytobenthos-ul este considerat a fi un parametru adecvat pentru
a determina impactul polurii cu nutrieni.
Prelevarea de probe de phytobenthos a fost bazat pe o combinaie de dou
standarde ("EN 13946: Calitatea apei - Ghid standard pentru prelevarea de probe de rutin
i pre-tratarea diatomeelor bentonice din ruri" i "CEN / TC 230 N 0540: Calitatea apei Orientare standard pentru topografie, prelevarea de probe i analizele de laborator ale
phytobenthos-ul n ap curgtoare.
Astfel a fost selectat un segment al fluviului cu substrat potrivit pentru prelevarea
de probe. Dou tipuri de probe phytobenthos au fost luate. Probele folosite pentru analiza
bentonica a diatomeelor s-au pstrat n acool etilic (95%) pentru depozitarea pe termen
lung a probelor. Al doilea eantion a fost utilizat pentru analiza n laborator a fitobentosului viu. Aceste probe neconservate au fost depozitate la -4C pn la momentul analizei.
89
Din punct de vedere al indicelui saprob a fost clasificat sectorul Dunrii ca avnd un
statut ecologic bun. Din punct de vedere al nutrienilor s-a regsit stare relativ bun de
calitate pe sectorul Dunre seciune monitorizat ca fiind potenial afectat de proiectul
propus.
Speciile de clorofite mai des ntlnite nu au o abunden mare, au fost identificate
speciile Cladophora glomerata; Hydrodictyon reticulatum; Spirogyra sp.; Stigeoclonium
tenue.
Ihtiofauna
Bazinul hidrografic al Dunrii cuprinde cea mai bogata ihtiofauna din toate fluviile
europene. Aceasta biodiversitate a comunitilor piscicole este determinate de debitul
apreciabil al fluviului i variabilitatea pronunat a condiiilor ecologice.
In funcie de caracteristicile bio - ecologice, diversitatea ihtiofaunistica din Dunre
cuprinde specii primar dulcicole (ciprinide, n principal, siluride, percide, etc) i respectiv
specii marin migratoare (clupeide, sturioni).
Deoarece efectivele de sturioni au cunoscut un regres intens, ca o msur de protejare
a acestor specii, pescuitul lor n Dunre a fost interzis pe o perioada de 10 ani (ncepnd cu
anul 2006).
Majoritatea speciilor de peti primar dulcicole din Dunre sunt rspndite pe tot
sectorul romnesc, dar abundenta lor difer pe parcursul fluviului.
Ihtiofauna Dunrii a suferit modificri de-a lungul timpului, att cantitative dar i
calitative, datorit noilor conditii create, introducerii unor noi specii (voit sau ntmpltor),
suprapescuitului, braconajului, etc.
In urma investigatiilor efectuate de ctre Departamentul de Acvacultur, stiinta
Mediului i Cadastru, Galai n colaborare cu Institutul Cercetare - Dezvoltare pentru
Ecologie Acvatic Pescuit i Acvacultur, n perioada 2000 - 2013 s-a evaluat
structura taxonomic a populaiilor piscicole din Dunre (tabelul) care reflect starea
actuala ecologica, respectiv biodiversitatea comunitilor piscicole n albia minora a
90
fluviului Dunrea, sectorul (Mm 78+500).

De asemenea, n tabelul de mai jos sunt efectuate ncadrrile ecologice pentru fiecare
specie n ceea ce priveste principale funcii biologice (reproducere, hrnire) respectiv
habitatele specifice acestor funcii.
Tabel nr. 23 - Structura taxonomic a populaiilor piscicole din sectorul Galai i
clasificarea acestora din punct de vedere al ghildelor trofice, a strategiei de reproducere, a
habitatului fizic
Nr.
crt.
Specia
Denumire
popular
Ghilda
trofic
Strategic/
Habitatul
Habitat de
Originea
fizic
reproducere
Fam. Clupeidae
1.
Alosa immaculata
2.
Alosa caspia
Fam. Acipenseridae
A.guldenstaedti
A.stellatus
Huso-hoso
Acipenser ruthenus
Fam.Cyprinidae
3.
4.
5.
6.
7
8
9
10
Cyprinus carpio
Leuciscus idus
Abramis brama
Aspius aspius
Chalchalbur nus
11
chalcoides
12 Abramis sapa
13 Abramis ballerus
14 Carassius gibelio
15 Rutilus rutilus
Scardinius
16
erythrophthalmus
17 Alburnus alburnus
Scrumbia de
Dunre
Rizeafca
R
R
R
B
N
N
N
N
Nisetru
Pstrug
Morun
Cega
BEN
BEN
BEN
BEN
Crap
Vduvi
Pltic
Avat
O
O
O
C
F
F
F
L
B
R
E
R
N
N
N
N
Oble mare
Caras
Babuc
Roioar
Oble
Cosac cu bot
turtit
Cosac cu bot
ascuit
91
NIntrodus
N
N
18
19
20
21
22
23
24
25
26.
27.
28.
Blicca bjoerkna
Vimba vimba
Barbus barbus
Cteno. Idella
Hypophthalmichthys
molitrix
Aristichthys nobilis
Pelecus cultratus
Chondrostoma nasus
Fam.Siluridae
Silurus glanis
Fam. Percidae
Sander lucioperca
Gymnocephalus
cernuus
Perea fluviatilis
Gymnocephalus
schraetser
Zingel zingel
Zingel streber
Fam.Esocidae
33. Esox lucius
Fam. Gadidae
34. Lota lota
Fan. Anguillidae
35. Anguilla anguilla
Batc
Moruna
Mrean
Cosa
O
BEN
BEN
P
Snger
Novac
Sabi
Scobar
P
O
BEN
Somn
F
L
B
B
B
N
N
N
Introdus
Introdus
R
R
Introdus
N
N
alu
Ghibor
BEN
Biban
Rspr
BEN
BEN
BEN
tiuca
Mihal
Anghila
BEN
Fusar marePietrar
Fusar
N
B
Ghilda trofic: O - omnivor, C - carnivor, I - insectivor, P - planctonovor, BEN- bentivor,

Ghilda reproductiv: F- fitofil, L litofil;
Habitatul fizic: R - reofil, E euritop, B bentic; Originea: N - native, S specie strin;
Surse de poluare a florei i faunei n perioada de executie
Principalii poluanti prezenti in mediu in vecinatatea zonelor de lucru (traficul rutier,
organizarile de santier) sunt particulele de praf i zgomotul i vibraiile produse de
activitile de construcie i utilaje.
92
Alaturi de acestea dar in cantitati mai mici vor fi prezenti pe parcursul perioadei de
constructie urmatorii poluanti susceptibiii de a produce dezagremente asupra formelor de
viata: NOx, SO2, CO (acesta din urma in mai mica masura).
Activitatile desfasurate in perioada de executie, ce se constituie in surse de poluare
care se manifesta la nivelul amplasamentului analizat si in vecinatatea acestuia sunt:
Inlaturarea componentelor biotice de pe amplasament prin lucrarile desfasurate
(decopertare, cofrare, armare, betonare, asfaltare, etc).
Reducerea productivitatii biologice prin cresterea gradului de poluare in zona.
Concentratii de particule in aer care sa prezinte riscuri pentru vegetatie pot fi
intalnite:
pe o distanta de 50 m in ambele parti ale amplasamentelor infrastructurii rutiere i
feroviare construite in timpul concentrarii maxime a lucrarilor de executie;
pe o distanta de pana la 100 metri in jurul organizarii de santier.
4.4.
Impactul prognozat asupra biodiversitii
93
Tabel nr. 24 - Impactul prognozat asupra florei i faunei

Nr.
crt
1.
Activitatea
Impactul potenial
Amplasamentul
lucrrilor
Pierderea vegetatie
urmare a ocuparii
temporare de teren
cu organizarea
platformei de lucru si
a utilajelor
Poluare accidentala
cu hidrocarburi sau
alte substante
Poluare vegetatie cu
praf si imisii de la
motoarele utilajelor
2.
3.
4.
5.
Extinderea
impactului
Local
Magnitudine
a
Redusa
Masuri
evitare/diminuare
Respectarea zonei
lucru
de lucru si
amplasamentelor
platformei de lucru
Temporar,
local, asupra
avifaunei
Impact
nesemnificativ,
temporar si
local asupra
vegetatiei
terestre
Local
Redusa
Revizii periodice
ale utilajelor
Local
Redusa
Temporar, pe
perioada
lucrarilor
Local
Poluare aer ca
Temporar, pe
urmare a transportului perioada
pulverulente si
lucrarilor
depunere pulberi pe
vegetatie
Local
Producere zgomot si
vibratii
Trafic asociat
santierului
Natura
impactului
ca Impact
nesemnificativ,
temporar si
local
94
de Impact
remanent
de Functie de
aplicarea
masurilor de
protectie
Evitarea functionarii
n gol a motoarelor
Asigurare revizii
tehnice periodice a
utilajelor
Evitare manevrare
material pulverulent
n perioade de vnt
puternic
Functie
de Revizii periodice
tipul
ale utilajelor
utilajelor si al Utilizarea de utilaje
mijloacelor de care respecta
transport
prevederile H.G.
1756/2006
Redus/Local Transport acoperit
al
materialelor
puruvulente
Nu a fost
identificat
Nu a fost
identificat
Nu a fost
identificat
Nu este cazul
6.
7.
Perioada de
operare a
lucrarilor
Poluare aer ca
urmare a traficului rutier
Temporar, pe
perioada
lucrarilor
Poluare aer ca
urmare a traficului si
a desfasurarii
activitatii n zona
terminalului
Peluanti gazoi Local
periada
ndelungat
95
Local
Functie de
starea
vehiculelor de
transport, de
durata
lucrarilor
Redusa,
avnd
n vedere si
traficul redus.
Dar depinde
de
starea tehnica
a
masinilor din
trafic.
ntretinere
corespunzatoare a
vehiculelor
(asigurare revizii
tehnice periodice)
Nu este cazul
ntretinere
corespunzatoare a
vehiculelor
(asigurare revizii
tehnice periodice)
Nu este cazul
n urma vizitelor pe amplasament au fost observate un numr restrns de specii de

psri, aflate att n cutare de hran ct i tranzitnd perimetrul analizat.
Lipsa unui habitat prielnic pentru cuibrire, fac ca amplasamentul analizat s nu fie
favorabil pentru speciile de psri acvatice caracteristice ariei naturale protejate aflat n
vecintatea proiectului (ROSPA 0121 Lacul Brate), nici a speciilor semnalate n urma
vizitelor de amplasament.
Implementarea i operarea proiectului analizat nu va avea un efect negativ
semnificativ asupra speciilor de psri din zon deoarece:
obiectivele planului i natura lucrrilor efectuate nu prognozeaz un impact
semnificativ prin scderea numrului de indivizi, deranjarea zonelor de cuibrire, de
hrnire, de zbor asupra speciilor menionate n anexele OUG 57/2007 i n Anexa I a
Directivei Consiliului 2009/147/EC;
implementarea proiectului nu va influena culoarele de zbor, proiectul propus
neconstituind o barier n migraia speciilor;
lucrrile constructive adoptate (lucrri hidrotehnice i lucrri de infrastructura
rutier i feroviar) se vor desfura cu respectarea graficului de execuie si cu
utilizarea tuturor utilitatilor OS adiacente.
n arealul analizat se resimt influene specifice Zonei Libere cu activiti industriale i
trafic de nave fapt pentru care zona analizat nu ofer condiii prielnice pentru
cuibrire pentru speciile de psri acvatice semnalate in perimetrul analizat;
Impactul pe care l preconizm asupra speciilor faunistice de pe amplasament
i din zon adiacent este nesemnificativ.
In
urma
evalurii
biodiversitii
amplasamentului
destinat
realizrii
proiectului concluzionam:
Lucrrile proiectate nu au ca efect, distrugerea sau alterarea habitatelor si a speciilor
de flora si fauna specifice ariilor naturale protejate nvecinate.
Nu au loc modificri ale compoziiilor de specii sau ale resurselor speciilor de plante
cu importanta economica ca urmare a execuiei lucrrilor specifice proiectului.
Amenajrile prevzute nu influeneaz dinamica resurselor de specii de vnat si a
speciilor de peti. Nu sunt influenate rutele de migrare a psrilor.
96
Lucrrile ce se executa nu modifica sau reduc spatiile pentru adaposturi, de odihna,

hrana, cretere pentru fauna.
Impactul prognozat n asupra nevertebratelor
n faza de construcie nu se va nregistra un impact negativ asupra nevertebratelor,
deoarece microhabitatele vecine din sol nu sunt specifice dezvoltrii acestora.
Impact prognozat asupra reptilelor
n urma vizitelor de amplasament, au fost observate un numr redus de exemplare de
amfibieni i reptile.
Deoarece mobilitatea acestora este ridicat, impactul asupra acestor specii va fi unul
local i direct constand n refugierea speciilor catre zonele nvecinate. Speciile de reptile se
vor refugia odat cu nceperea OS existnd posibilitatea dezvoltrii n condiii la fel de bune
de hrnire i reproducere pe amplasamentele nvecinate
Impactul negativ indirect poate fi prognozat printr-o restrngere a zonei de
implementare a proiectului cu efect n migrarea speciilor de reptile ctre zonele din jur cu
habitate care ofer condiii la fel de bune de hrnire i reproducere, numite habitate
receptori.
Impact prognozat asupra mamiferelor
Nu va fi produs un impact negativ asupra speciilor de mamifere, argument ca urmare
a lipsei habitatelor specifice dezvoltrii speciilor de fauna.
Impactul potenial asupra avifaunei locale implementarea proiectului analizat nu
va genera un impact negativ asupra speciilor de pasari din zona sau din vecinatatea lui.
Impactul prognozat asupra macrobentosului i ihtiofaunei
afectarea pe termen scurt a populaiilor de macrovertebrate bentonice datorit
lucrrilor de consolidare maluri i dragare;
pierderea de organisme bentonice la dragare, cu restaurarea ulterioar a acestora;
deprecierea i pierderea parial a biotei planctonului n zonele adiacente
consolidrii cheului;
97
scderea productivitii primare a unor organisme bentonice din cauza creterii

adncimii medie a apei de-a lungul malului stang in zona amenajrii portuare;
limitarea stocurilor de hran pentru peti;
creterea concentraiei materiilor n suspensie i a turbiditii apei poate provoca un

disconfort pe temen scurt (doar n perioada de consolidare cheu) asupra ihtiofaunei
locale.
Msuri de diminuare a impactului
Msurile necesare diminurii impactului asupra biodiversitii locale n faza
de construcie a obiectivului:
Aplicarea unui management corespunztor al activitilor desfurate, att in
perioada efecturii lucrrilor i a organizrii de antier;
Pe parcursul executrii lucrrilor se va asigura supravegherea strict a activitilor
pentru a evita pierderile de combustibili, uleiuri, ape uzate in mediul acvatic;
Exploatarea echipamentelor trebuie s se fac n condiii de maxim securitate,
respectnd normele de exploatare prevzute de cartea tehnic. In aceste condiii
riscul unui accident de amploare poate fi considerat minim, iar probabilitatea
producerii unei poluri cu hidrocarburi, minim;
Se recomand ca lucrrile de construire proiectului s se desfoare etapizat n
spaiul desemnat, pentru eliminarea extinderii efectelor negative asupra calitii
mediului i implicit asupra comunitilor de organisme acvatice.
Interzicerea capturrii, izgonirii i distrugerii speciilor de amfibieni i reptile de
ctre personalul angrenat n implementarea obiectivului analizat;
Desfurarea activitilor din cadrul perimetrului analizat pe suprafeele strict
necesare;
Respectarea cilor de acces stabilite (existente sau nou create);
Se va realiza o inspecie periodic a amplasamentului n faza OS pentru a fi
semnalai eventualii indivizi captivi involuntar.
n ceea ce privete efectele asupra biodiversitii locale n etapa de construire a
proiectului, impactul este in general tranzitoriu, fiind generat in special de lucrrile de
antier (ocuparea anumitor suprafee, zgomot etc.).
98
In etapa de functionare (operarea unei macarale actionate electric), respectarea

masurilor tehnologice si a celor preventive sunt cele ce acopera intreaga gama de masuri
de diminuare a impactului asupra biodiversitatii locale.
>
Pentru speciile marin migratoare (clupeide, si speciile de sturioni: morunul,
nisetrul, pastruga) locul in care se vor desfasura lucrarile de constructie a cheului

(Port Bazinul Nou) nu reprezinta habitat important pentru realizarea principalelor
functii biologice (de reproducere, hranire). De asemenea, migratia catre locurile de
reproducere si intoarcerea catre mare, atat a adultilor cat si a puietului, se realizeaza atat
pe mijlocul fluviului cat si pe portiunea malului drept.
>
Speciile autohtone (primar dulcicole), majoritatea apartinand familiei Cyprinidae, au
ca loc preferat pentru reproducere zonele inundabile sau intinsurile, unde apa are
adancime mica, exista vegetatie proaspata pe care depun ponta, temperatura este ridicata
iar curentul apei este lin. Caracteristicile morfo - topografice si hidrologice ale
malului stang care fac obiectul lucrarilor nu corespunde habitatului de reproducere
al acestor specii. De asemenea, aceasta zona nu reprezinta habitatul preferat de
hranire, speciile de ciprinide traind in general in masa apei sau pe fundul acesteia, acolo
unde- si gasesc hrana, cele mai multe fiind specii bentonice.
>
Principalele specii rapitoare (din familiile Siluridae, Percidae) prezente in fluviu se
reproduc in ape putin adanci, cu fund tare, proaspat inundate in care este prezenta
vegetatia proaspata. Locurile de hranire atat a adultilor cat si a puietului este reprezentat
fie de componenta bentala fie de organismele acvatice pelagice.
Avnd in vedere msurile de diminuare a impactului asupra biodiversitii n zona,
care reduc stresul i afectarea semnificativ a componentelor de mediu, la minim posibil,
considerm c msurile menionate mai sus sunt cele mai potrivite in situaia realizrii
proiectului.
4.5.
Protecia calitii apelor
Principalul curs de ap din zona amplasamentului proiectului este fluviul Dunrea.

Reglementri privind utilizarea apelor
O.U.G nr. 3 din 05/02/2010 pentru modificarea i completarea Legii apelor nr.
107/1996 Legea apelor are ca obiectiv conservarea, dezvoltarea i protecia resurselor de
99
ap prin aplicarea unei gospodriri unitare, raionale i complexe a apelor pe bazine

hidrografice. Principalele prevederi ale acestei legi cu relevan pentru proiect se refer la :
Jurisdicia privind reglementarea folosirii apelor
Stabilirea regimului de folosire a apelor, indiferent de forma de proprietate, este un
drept al Guvernului, exercitat prin Ministerul Mediului i Gospodririi Apelor. Apele
aparinnd domeniului public se administreaz de ctre Compania Naional "Apele
Romne". Navigaia i activitile conexe acesteia sunt reglementate de Ministerul
Transporturilor, Lucrrilor Publice i Locuinei.
Jurisdicia privind gospodrirea apelor
Ministerul Mediului i Schimbrilor Climatice elaboreaz strategia i politica
gospodririi apelor la nivel naional i asigur coordonarea i controlul aplicrii
reglementrilor interne i internaionale. Compania Naional "Apele Romne"
administreaz apele din domeniul public, exploateaz lucrrile de gospodrire a apelor i
implementeaz strategia i politica naional n domeniul gospodririi apelor.
Autorizarea utilizrii apelor i a evacurii apelor uzate
Dreptul de utilizare a apelor de suprafa i subterane se stabilete prin Autorizaia
de gospodrire a apelor. Acest drept include i evacuarea apelor uzate dup utilizare.
4.5.1.
Surse de poluare a apei i emisii de poluani n perioada de execuie:
Sursele de poluare din perioada de construcie cu inciden asupra resurselor de

ap pot fi clasificate n: surse punctiforme (staionare) i surse difuze de poluare.
Din categoria surselor punctiforme fac parte:
Evacurile fecaloide menajere aferente organizrii de antier; Impactul asociat
sursei este nesemnificativ, managementul apelor fecaloid menajere din cadrul
organizrii de antier asigura colectarea acestora prin grupurile sanitare ecologice
amplasate n cadrul organizrii de antier.
Lucrri de consolidare i realizare a cheului Port Bazinul Nou.
Aceste lucrri conduc la creterea turbiditii apelor, iar lucrrile de consolidare i
fundare pot conduce la creterea alcalinitii ca urmare a pierderilor de material de
umplutur, impactul asociat fiind semnificativ direct si temporar. Tehnologia
propusa realizare a cheului presupune operaii cu pierderi de material constructiv
100
minim fapt ce duce la diminuarea impactului asociat etapei de amenajare

amplasament proiect.
Lucrri de construcie proiectate n cadrul proiectului (umpluturi din balast i piatr
spart, platforme, ci de acces, terminal etc.) se execut la uscat, n afara albiei.
Impactul acestor lucrri asupra apelor de suprafa si subterane este
nesemnificativ.
Avnd in vedere amplasamentul proiectului propus precum si utilajele implicate,
materiale constructive, materii prime utilizate n etapa de amenajare amplasament si
construire proiect poate fi prognozat si un impact potenial asociat factorilor de risc
natural i polurii accidentale prin:
Surse de poluare accidentala a apei
In perioada de realizare a terminalului multimodal factorul de mediu apa poate fi
afectat accidental prin:
o depozitarea necorespunztoare a materialelor rezultat n urma lucrrilor de
amenajare a terenului i posibilitatea de antrenare a acestora pe perioada
precipitaiilor, cu posibilitatea obturrii i micorrii seciunilor de scurgere a
apelor pluviale prin anurile de gard;
o contactul cu substane periculoase (combustibili uleiuri minerale, motorin)
deversate accidental pe sol i care pot fi antrenate de apa meteoric;
Tabel nr. 25
Nr.
crt.
1
Tipul polurii
Materii n suspensie
provenite din materiile
prime (balast, piatra
sparta, nisip)
Substane
periculoase(uleiuri
minerale, motorin);
Surse de poluare
Splarea drumurilor de acces, a zonelor afectate prin
operaiunile de consolidare de uvoaiele de ap din
precipitaii
Pierderi accidentale de combustibil, de la utilajele
implicate n etapa de construire a obiectivului.
Sursele difuze de poluare sunt constituite din:

Depozitele intermediare (vrac) de materiale de construcii (n special pulverulente),
ce pot fi antrenate prin viituri i inundaii.
101
Antrenarea substanelor periculoase tip petrolier (uleiuri, carburani) ca urmare a

polurilor accidentale provenite de la utilajele implicate n cadrul organizrii de
antier (autobasculante, autoutilitare).
Impactul potenial asociat riscului natural si polurii accidentale va depinde de modul
n care sunt depozitate materialele n vrac, ntreinute utilajele i pstrat curenia n
incint. Pentru eliminarea pericolului apariiei unei poluri accidentale cu produse
petroliere este necesar ntreinerea corespunztoare a utilajelor i efectuarea
schimburilor de ulei de la utilaje n staii specializate autorizate pentru astfel de operaii de
ntretinere.
In perioadele cu ploi abundente, pot aprea unele eroziuni provocate de apele de
iroire; avnd n vedere materialele de umpluturi folosite (balast, piatr spart),
antrenarea n Dunre a acestora n cantiti mari nu este posibil dac se va respecta
tehnologia de lucru.
Se observ c forma principal de impact asupra factorului de mediu apa pe care o
vor implica activitile de amenajare amplasament o reprezint apele pluviale. Soluia
propusa de deversare ctre perimetrul limitrof portului prin sistemul de captare a acestora
nu va produce un impact semnificativ asupra factorului de mediu analizat. De asemenea
pentru prevenirea polurilor accidentale vor fi impuse msuri de prevenire asociate
organizrii de antier din etapa de construire a proiectului, masurile stabilite fiind
obligatorii si asumate de ctre constructor.
4.5.2.
Surse de poluare a apei i emisii de poluani n perioada de operare
proiect
n perioada de operare a proiectului sursele de poluare a apei sunt specifice apelor
pluviale. Nu sunt generate ape uzate menajere i a pe uzate tehnologice.
Operaiunile portuare de ncrcare/descrcare/transbordare vor fi efectuate conform
unor protocoale bine stabilite care s asigure conformarea activitii cu prevederile
legislaiei privind protecia mediului.
Apele pluviale care spal suprafaa de parcare pot intercepta, aa cum a fost
prezentat, produse petroliere scurse de la autovehiculele n tranzit parcate. Conform
calculelor efectuate, concentraia de produse petroliere se ncadreaz n NTPA 001/2002
102
din HG nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiiile de descrcare n
mediul acvatic a apelor uzate , modificat prin HG nr. 352/2005.
Impactul acestor ape uzate asupra mediului nu este direct pentru c apele sunt
deversate n reeaua de canalizare
Exist puine riscuri pentru a se putea produce poluri accidentale a cror
responsabilitate s cad sub incidena firmei, singurele incidente, puin probabile, se pot
produce la descrcarea carburanilor n rezervoare sau parcarea autovehiculelor n zona
adiacenta proiectului.
Concentratiile i debitele masice de poluanti evacuati n mediu
Apele uzate trebuie sa se incadreze n conditiile de descarcare prevazute de N.T.P.A.
001 - privind stabilirea limitelor de incarcare cu poluanti a apelor uzate industriale i
orasenesti la evacuare n receptori naturali i N.T.P.A. 002 - privind conditiile de evacuare a
apelor uzate n retelele de canalizare ale localitatilor i direct n statiile de epurare.
4.5.3.
Msuri pentru diminuarea impactului
Msuri de diminuare a impactului n perioada de construcie

In vederea diminurii impactului ecologic asupra ecosistemelor acvatice, n perioada
realizrii lucrrilor de construcie se propun prin proiect urmtoarele msuri:
Evitarea contactului substanelor periculoase (motorin, uleiuri minerale) i a
deeurilor menajere cu cantitile de pmnt decopertate; verificarea periodic a
utilajelor de debitare a materialului lemnos pentru evitarea pierderilor accidentale
de combustibil;
Evitarea aporturilor chimice biogene, organice i toxice. Pentru aceasta apele uzate
menajere se vor evacua n toalete ecologice, vidanjarea periodic a acestora
efectundu-se prin contract cu o societate specializat autorizat.
Parametrii urmrii ai apelor uzate menajere: pH, materii n suspensie, CBO5, CCOCr,
detergeni sintetici, clor rezidual liber, reziduu filtrat la 1050 C, cloruri, azot amoniacal.
Indicatorii de calitate ai apelor uzate evacuate se vor ncadra n NTPA 001/2002, aprobat
prin HG nr. 188/2002, modificat i completat de HG nr. 352/2005.
Amenajarea platformelor de depozitare a materialelor de construcii (n special
pulverulente) cu anuri perimetrale de gard. Depozitele de materiale (agregate,
ciment, liani i alte tipuri de materiale) vor fi nchise sau acoperite, astfel
103
neexistnd pericolul mprtierii n atmosfer i depunerii pe sol, infiltrarea

acestora n apele subterane prin intermediul apei de ploaie fiind exclus.
Sistematizarea ntregii suprafee a organizrii de antier, astfel nct toat apa
pluvial s poat fi captata.
Lucrrile de construcie vor fi executate de ctre o societate specializat abilitat, pe
baza proiectului, dup obinerea tuturor avizelor i autorizaiilor necesare n acest
scop.
Msuri de diminuare a impactului n perioada de operare
Msurile de reducere a impactului apelor reziduale pot fi grupate n 2 categorii:
msuri constructive i msuri de exploatare/operare.
Pentru diminuarea impactului, msurile constructive, adoptate prin proiect, cuprind:
Platforme dalate sau betonate n spatele cheurilor, cu pante de scurgerea apelor;
Drumuri de exploatare dalate sau betonate;
Canale tehnologice de colectare a apelor din precipitaii;
Utilizarea de utilaje verificate din punct de vedere tehnic pentru a se elimina
posibilitatea apariiei pierderilor de combustibil sau alte substane;
Apele pluviale vor fi colectate prin intermediul rigolelor i anturilor i dirijate la
reeaua de canalizare dotata cu sisteme de separare a produselor petroliere.
Msurile de exploatare/operare cuprind:
Elaborarea i punerea n aplicare a unui regulament valabil pentru toate
ambarcaiunile care vor acosta n port referitor la restriciile de evacuare a apelor
uzate i apelor de santin.
Colectarea
selectiv
deeurilor
transportul
acestora
vederea
valorificrii/eliminrii la societi specializate autorizate;.

Gestiunea strict a deeurilor, pe categorii i montarea de panouri avertizoare
referitoare la interdicia de aruncare a deeurilor de orice fel n apele Dunrii.
Semnalizarea i dirijarea circulaiei vehiculelor n vederea reducerii riscului
accidentelor.
Operatorul portuar va elabora i implementa un plan de prevenire a polurilor
accidentale n vederea minimizrii posibilitilor de evacuare de poluani n apele
104
Dunrii. Prin luarea tuturor msurilor de reducere a posibilitii de producere a

polurilor accidentale, impactul apelor reziduale trebuie considerat redus i
intermitent, fr efecte vizibile cuantificabile asupra factorilor de mediu.
Concluzii
In perioada execuiei lucrrilor va exista un posibil impact asupra ecositemelor
acvatice prin executarea lucrrilor de amenajare cheu (creterea turbiditii apei) i prin
funcionarea utilajelor (nivel de zgomot mai ridicat dect cel natural).
o Avnd n vedere c se vor lua toate msurile referitoare la organizarea de antier se
poate concluziona c va fi generat un impact direct asupra mediului, local i
reversibil, dup realizarea investiiei nu vor rmne surse de rspundere pentru
daune aduse mediului.
o Pentru consideraiile amintite se preconizeaz c acest impact local, direct i
reversibil nu va fi semnificativ, astfel nct nu vor fi ndeplinite nici criteriile pentru a
caracteriza un impact transfrontier.
Perioada de operare
o Prin msurile propuse n special asupra traficului naval si sistemului de captare ape
pluviale implementarea proiectului nu va genera poluani care s afecteze
ecosistemele terestre i acvatice. Se poate concluziona c impactul activitilor
portuare asupra apelor de suprafa i subterane este nesemnificativ, soluiile
adoptate prin proiect asigurnd o protecie corespunztoare.
4.6.
Protectia aerului
Sursele de poluanti pentru aer, concentratiile i debitele masice de poluanti

rezultati i caracteristicile acestora pe faze tehnologice sau de activitate.
4.7.
Surse de poluani generai n perioada de construcie
Sursele de impurificare ale atmosferei, caracteristice perioadei de construcie sunt:

pulberi n suspensie i sedimentabile din activitile de amenajare mal stng Dunre
zona Mm 78+500 i de la materialele inerte utilizate;
105
emisii provenite de la arderea carburanilor n motoarele unor utilaje (CO, NO x, SO2);

noxe rezultate din gazele de eapament ale utilajelor implicate n activitile
constructive i transport;
Prognozarea polurii aerului:
Prognozarea nivelului de poluare a aerului ambiental generate de ansamblul surselor
aferente obiectivului studiat s-a efectuat prin metodele de estimare EEA/EMEP/CORINAIR
i AP 42, analizndu-se tipurile de activiti, sursele de poluare care rezult din aceste
activiti.
Factori de emisie:
Tabel nr. 25 - Factorii de emisie pentru principalele componente ale gazelor de ardere
cod SNAP 080701
Nr.
Poluant
UM
Factor de emisie
NOx
g/kg benzin + ulei de
1,55
NMVOC
lubrefiere
762
CH4
7,67
CO
1407
NH3
0,004
N2O
0,02
PM
2,424
Cd
g/kg benzin + ulei de
0,01
Cu
lubrefiere
1,7
10
Cr
0,05
11
Ni
0,07
12
Se
0,01
13
Zn
crt.
In etapa de execuie a lucrrilor de construcii proiectate utilajele folosite au

urmtoarele consumuri orare: motocompresor 9l/h, excavator 28 l/h, ncrctor frontal
106
15 l/h, buldozer 13-16l/h, automacara 44l/h, compactor 13 l/h, tractor pe pneuri

13 l/h, autobasculant 9l/h.
Conform metodologiei Corinair, utilajele angrenate n activitile din construcii se
regsesc la capitolul Alte surse mobile i maini - activitile 080100 081000 la categoria
utilaje din industrie cod SNAP 0808. Conform metodologiei simple, pentru situaia
analizat se aplic urmtorii factori de emisie prezentai n tabelul de mai jos:
Tabel nr. 26
Nr.
Poluant
UM
Factor de emisie
NOx
g/kg motorin
48,8
NMVOC
7,08
CH4
0,17
CO
15,8
NH3
0,007
N2O
1,3
PM
5,73
Cd
mg/kg
0,01
Cu
motorin
1,7
10
Cr
0,05
11
Ni
0,07
12
Se
0,01
13
Zn
14
Benz(a)anthracene*
g/kg
80
15
Benzo(b)fluoranthene*
motorin
50
16
Dibenzo(a,h)anthracene*
10
17
Benzo(a)pyrene*
30
18
Crysene*
200
19
Fluoranthene*
450
20
Phenanthene*
2500
crt.
*) factorii de emisie pentru POP: In CORINAIR se specific fa ptul c aceste valori

reprezint un grad de incertitudine, fiind necesare revizii pe msur ce survin noi date;
107
Pentru activitatea de transport efectuat cu utilaje de transport mai mari de 3,5 tone
(autobasculante) i care utilizeaz combustibil motorina, factorii de emisie sunt prezentai
n tabelul de mai jos:
Tabel nr. 26
NOx
CH4
VOC
CO
N2O
PM
CO2
Control moderat, consum carburant de 30l/100 km

Total g/km
g/kg
combustibil
g/MJ
10.9
0.06
2.08
8.71
0.03
42.7
0.25
8.16
34.2
0.12
1.01
0.006
0.19
0.80
0.003
800
4.3
3138
73.9
Tabel nr. 27 - Factori de emisie pentru metalele grele coninute n gazele de ardere
sunt:
Nr.
Poluant
UM
Factor de emisie
Cd
mg/kg
0,01
Cu
motorin
1,7
Cr
0,05
Ni
0,07
Se
0,01
Zn
Crt.
Utilajele, indiferent de tipul lor, funcioneaz cu motoare Diesel, gazele de eapament

evacuate n atmosfer conin ntregul complex de poluani specifici arderii interne a
motorinei: oxizi de azot (NOx), compui organici volatili nonmetanici (COVnm), metan (CH
4), oxizi de carbon (CO, CO2), amoniac (NH3), particule cu metale grele (cadmiu, crom, zinc,
seleniu, nichel), hidrocarburi aromatice policiclice (HAP), bioxid de sulf (SO2). n incinta
antierului i n lungul culoarului de transport, repartizarea poluanilor se consider
uniform. Mijloacele de transport sunt asimilate cu surse liniare de poluare. Utilajele se
deplaseaz pe distane reduse, n zona frontului de lucru.
108
Surse de emisii sub form de pulberi n suspensie (aerosoli) i sedimentabile

antrenate datorit vntului de la circulaia mijloacelor de transport (n special n
perioadele verilor secetoase cu vnturi)
Rularea utilajelor pe drumurile nepavate din perimetrul analizat determin emisii de
pulberi n suspensie i sedimentabile antrenate de pe suprafaa de rulare, mai ales n
perioadele calde. Tot n perioadele secetoase, sub efectul vntului este antrenat praful fin
de pe suprafeele nenierbate.
Prognozarea impactului asupra aerului
In timpul activitii de execuie a lucrrilor proiectate, emisiile de poluani (noxe
gazoase i pulberi) rezultate, nu vor genera un impact semnificativ asupra aerului, dar n
anumite condiii sau accidente, pot afecta calitatea aerului din zon.
Acestea sunt:
noxe gazoase i pulberi rezultate n timpul operaiilor de execuie a lucrrilor de
construcii, care datorit dispersiei rapide sub influena factorilor atmosferici i a
frecvenei periodice de construire nu vor afecta n mare msur calitatea aerului din
zon;
pulberi n suspensie i sedimentabile datorate activitii de transport pe drumurile de
acces, rezultate i prin antrenarea datorit vntului a materialului fin i uscat de pe
suprafeele traversate, situaie n care debitul masic al pulberilor emise se va situa
sub 0,5 kg/h (500 g/h), limita maxim prevzut de Ordinul MAPPM nr. 462/1993;
noxele rezultate din gazele de eapament ale utilajelor i autobasculantelor utilizate
pentru realizarea lucrrilor de execuie a construciilor proiectate, se situeaz sub
valorile maxime admise de Ordinul MAPPM nr. 462/1993, Anexa 1, pct. 4 i 6;
Sursele de poluare pentru aer sunt reprezentate de surse staionare nedirijate
(reprezentate de totalitatea utilajelor de pe amplasament i a diferitelor lucrri/operaii) i
surse mobile (reprezentate de mijloacele de transport utilizate pentru transporturi).
Cantitile de praf eliberate sunt greu cuantificabile, ele depinznd de o serie de factori,
cum ar fi: umiditatea atmosferic, gradul de acoperire cu piatr al cii de transport, viteza
de deplasare a mijloacelor de transport, numrul de mijloace de transport care ruleaz
concomitent pe drumurile de acces n unitatea de timp.
109
Determinarea cantitilor de praf se va putea determina prin monitorizare, n locuri

i pe poriuni reprezentative din punct de vedere al lucrrii i cii de transport, pentru
diferite valori de trafic i pentru diferite condiii atmosferice.
In aceste condiii impactul lucrrilor de investiie asupra aerului se va situa n limite
admisibile. In ceea ce privete impactul transfrontier, acesta este aproape inexistent, avnd
n vedere distana mare pn la graniele cu rile vecine.
In concluzie, apreciem c activitile care se vor desfura n perioada de execuie a
lucrrilor de construcii proiectate vor avea un impact nesemnificativ asupra factorului
de mediu aer, n condiiile n care se vor respecta toate msurile adoptate pentru protecia
mediului, iar n aceste condiii impactul asupra calitii aerului se va situa n limite
admisibile.
Msuri de diminuare a impactului n perioada de construcie
Avnd n vedere c sursele de poluare asociate activitilor care se vor desfura n
faza de execuie a lucrrilor de construcii proiectate sunt surse libere, deschise i au cu
totul alte particulariti dect sursele aferente unor activiti industriale nu se poate pune
problema unor instalaii de captare epurare evacuare n atmosfer a aerului impurificat.
Este obligatorie ntreinerea n perfect stare de funcionare a utilajelor care se
utilizeaz n perioada de construire a proiectului, realizarea periodic a inspeciei tehnice,
iar n cazul n care se constat defeciuni, remedierea acestora n cel mai scurt timp.
Daca etapele de construire si amenajare amplasament se suprapun cu perioade
climatice secetoase, se recomand umectarea periodic a drumurilor de acces, a
suprafeelor pregtite pentru amenajare, pentru nlturarea antrenrii pulberilor fine n
masa de aer. Procesele tehnologice de construcie care produc mult praf, cum este cazul
umpluturilor de pmnt, vor fi reduse n perioadele cu vnt puternic sau se va urmri o
umectare mai intens a suprafeelor.
Referitor la emisiile de la autovehicule, acestea trebuie s corespund condiiilor
tehnice prevzute la inspeciile tehnice care se efectueaz periodic pe toat durata de
utilizrii tuturor mainilor nmatriculate n ar. Astfel utilajele i mijloacele de transport
vor fi verificate periodic n ceea ce privete nivelul de monoxid de carbon i concentraiile
emisiilor de gaze de eapament i vor fi puse n funciune numai dup remedierea
eventualelor defeciuni.
110
Alimentarea cu carburani a mijloacelor de transport se va face n uniti specializate

autorizate .
Se recomand monitorizarea calitii aerului n perioadele excesiv de secetoase i cu
vnturi n vederea inerii sub control a polurii produse ca urmare a antrenrii materiilor
n suspensie.
Din punct de vedere al calitii aerului n zona proiectului trebuie respectate
prevederile STAS 12574/87 - Aer din zone protejate:
Tabel nr. 28
Substan poluant
Pulberi sedimentabile
4.8.
Concentraia
admisibil,
g/m2/lun
17
maxim
Metoda de analiz
STAS 10195-75
Surse de poluani generai n perioada de funcionare
n perioada de funcionare sursele de emisii poluante n atmosfer vor fi urmtoarele:

Surse fixe/staionare - Nu sunt identificate surse fixe de emisie.
Surse mobile
Mijloacele transport auto si naval
Mijloacele auto i navale pentru transportul materiilor prime i al produselor finite
vor fi verificate periodic pentru conformarea cu nivelul de emisii admise, astfel nct
impactul datorat emisiilor de noxe s fie ct mai redus.
Tabel nr. 29 - Factorii de emisie pentru autovehiculele grele (>3,5 t) Motorin sunt:
NOx
Consum moderat
Total g/km 10.9
g/kg
42.7
combustibil
g/MJ
1.01
CH4
VOC
CO
N2O
CO2
0.06
0.25
2.08
8.16
8.71
34.2
0.03
0.12
800
3138
0.006
0.19
0.80
0.003
73.9
Valori imisii activiti desfurate n cadrul proiectului

Valorile imisiilor substanelor poluante rezultate n urma desfurrii activitii
cuprinse n Ordinul nr. 592/2002 privind stabilirea valorilor limit, a valorilor de prag i a
criteriilor i metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot i a oxizilor de
111
azot, pulberi n suspensie (PM10 i PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon

i ozonului n aerul nconjurtor, se vor ncadra n valorile limit pentru protecia sntii
umane, astfel:
Tabel nr. 30
Indicator
Perioada
mediere
Dioxid de sulf
1 or
24 ore
Anual
Dioxid de azot i 1 or
oxizi de azot
Anual
Monoxid de carbon
Pulberi n suspensie
Plumb
Benzen
de Valoare limit
Zilnic
24 ore
Anual
Anual
Anual
UM
350
125
20
200
30
g/m3
g/m3
g/m3
g/m3 NO2
g/m3 NOx
10
50
40
5
5
mg/m3
g/m3 PM10
g/m3 PM10
g/m3
g/m3
Din punct de vedere al calitii aerului n zona proiectului trebuie respectate

prevederile STAS 12574/87 - Aer din zone protejate:
Tabel nr. 31
Substan poluant
Concentraia
maxim Metoda de analiz
admisibil,
Pulberi sedimentabile
17 g/m2/lun
STAS 10195-75
Pulberi in suspensie
0.5 mg/Nm3 (medie 30 min)
STAS 10195-75
Impactul prognozat asupra atmosferei va fi local, direct de mic intensitate.

Pe baza activitilor descrise, pentru zona proiectului ar putea fi necesar aplicarea
unor msuri de atenuare a impactului n cazul depirii limitelor admisibile prevzute de
legislaie.
n general, se recomand ca monitorizarea poluanilor atmosferici, n vederea
evalurii calitii reale a aerului n etapa de operare a obiectivului, s fie efectuat de
autoritatea competent. Msurile de reducere a emisiilor pot fi concretizate prin:
o fluidizarea traficului auto si naval n zona terminalului;
112
4.9.
Protecia solului i subsolului
4.10. Surse de poluani generai n perioada de construcie a terminalului

multimodal
depozitarea necontrolat a deeurilor i a materialelor de construcie;
intensificarea circulaiei autovehiculelor n zona proiectului care conduce la poluarea
solului cu NOX, SO2 i pulberi;
activitile desfurate pentru amenajarea obiectivului investiiei;
scurgeri accidentale de produse petroliere de la autovehicule i utilaje.
Principalii poluani ai solului provenii din activitile de construcie specifice
organizrii de antier sunt:
produse petroliere care pot ajung n sol ca urmare a unor pierderi accidentale
datorate defeciunilor tehnice;
pulberi i deeuri de materiale de construcii rezultate din procesele de transport al
materialelor, lucrri de infrastructur portuar i rutier, etc.;
emisii de noxe ( NOx, SO2, pulberi) provenite de la traficul auto;
emisii datorate organizrii de antier;
4.11. Surse de poluani generai n perioada de operare
depozitarea necontrolat a deeurilor i a materialelor operate in cadrul cheului;
intensificarea circulaiei auto si navale n zona proiectului;
Poluanii care afecteaz calitatea solului n perioada de operare sunt cei rezultai ca
urmare a:
traficului auto si naval prin eventuale pierderi accidentale de uleiuri i produse
petroliere;
gestiunea necorespunztoare a deeurilor generate pe amplasament;
4.12. Prognozarea impactului
In urma evalurii surselor poteniale de impact asupra solului att n faza de
construcie a obiectivelor proiectului ct i n faza de punerea n funciune a proiectului,
113
impactul creat asupra solului va fi minim, fiind prognozat numai n situaii accidentale,
fiind diminuat ca urmare a implementrii msurilor de prevenire i reducere a posibilelor
efecte asupra solului.
n tabelul de mai jos sunt prezentate msurile necesare pentru diminuarea impactului
lucrrilor asupra solului i subsolului n perioada de execuie a lucrrilor de construcii
proiectate i n perioada de operare/funcionare.
Tabel nr. 32 Masuri de diminuare a impactului
Tip de activitate
/aciune
In perioada de execuie
Amplasarea
Depozitarea provizorie a solului excavat pe suprafee ct mai
organizrii
de reduse.
antier
Platformele organizarilor de santier, vor fi betonate i va fi
amenajat un sistem de colectare a apelor pluviale i uzate.
Solul excavat va fi reutilizat ca material de umplutura in
consolidarea i reamenajarea zonelor afectate.
Eroziunea solului
Se pot aplica masuri definitive pe durata lucrarilor de executie:

Lucrri de protectii ale taluzelor
Deblee:
Protecii taluze cu geosintetice, pmant vegetal insmanare cu
iarb.
Ramblee:
Protecii taluze cu geosintetice, pmant vegetal insmanare cu
iarb.
Stabilizarea solului
Se vor realiza lucrri de consolidare, precum:

Drenarea apelor colectate din versanti i terasamentul
drumului;
- Lucrri de susinere a platformei drumurilor;
- Stoparea efectului de capilaritate in corpul drumului;
Imbunatatirea
capacitatii
portante
i
micsorarea
compresibilitatii terenului natural pe care se executa rambleele
inalte
Colectarea
i Pentru colectarea apelor uzate menajere se vor folosi WC-uri
epurarea
apelor ecologice.
uzate menajere
Depozitarea
Pe amplasament nu va exista n perioada de execuie a lucrrilor
carburanilor,
proiectate un depozit de carburani. Stocarea carburanilor se va
materiilor prime
face n rezervoarele utilajelor, autovehiculelor. Pentru evitarea
producerii de accidente accesul utilajelor n fronturile de lucru se
114
va face dup un program flux prestabilit.

Deeurile rezultate din activitatea uman desfurat n cadrul
organizrii de antier se vor colecta n recipiente metalice
etane/pubele amplasate n spaii special amenajate Periodic
Depozitarea
deeurile vor fi transportate de operatorul de salubritate autorizat,
deeurilor
conform contractului ncheiat.
Nu se vor depozita deeuri periculoase pe amplasamentul
proiectului.
Poluri accidentale
Utilajele si autovehiculele utilizate in etapa de construcie a
proiectului se vor verifica periodic pentru a constata eventualele
defeciuni i a prentmpina eventualele poluri accidentale.
Se vor utiliza materiale absorbante n caz de poluri accidentale cu
produse petroliere. Operatorul va avea obligaia de a deine
materiale absorbante a produselor petroliere n cadrul organizrii
de antier.
In perioada de operare
Colectarea
Apele pluviale din parcri vor fi colectate prin intermediu a
apelor pluviale
rigolelor si anurilor de garda a drumurilor i preepurate prin
sitemul de canalizare existent.
Depozitarea
carburanilor
Depozitarea
Deeurilor
4.13.
Depozitarea
carburanilor n zona terminalului se va realiza
conform normelor de sigran n vigoare.
In spaii special amenajate, pe platform betonate, n pubele.
Protectia impotriva zgomotului i vibraiilor
4.13.1. Sursele de zgomot i vibraii

Nivelurile cele mai ridicate de zgomot i vibraii se vor realiza n perioada de
realizare a lucrrilor de investiie prin:
transportul de materiale de construcii;
mobilizarea mijloacelor de transport pentru construcii instalaii;
lucrri specifice de construcii: spturi, turnare betoane, manipulare materiale
(ncrcri, descrcri).
S-a prognozat intensificarea traficului care are drept rezultat creterea nivelului de
zgomot i vibraii n mediu i pe arterele rutiere din zon. Aceste surse pot fi percepute ca
zone de stres de populaia rezident, angajaii firmelor.
Pentru perioada de operare a investitiei, principalele surse de zgomot sunt
utilajul de incarcare descarcare macara pe senile actionata electric;
115
Autovehicule de transport;
motoarele navelor care acosteaza, surse statice, nepermanente, dar care prin
autorizaiile de acces se supun prevederilor Regulamentului de Navigaie pe Dunre,
care conine toate elementele de navigaie (enal, siguran, condiii extreme,
iluminare pe timp de zi i noapte, nivel de zgomot).
Dup realizarea investiiei nu se prognozeaz depirea limitelor maxime admise de
zgomot pentru zone industriale.
Predicia i evaluarea impactului zgomotului asupra mediului
Predicia i evaluarea impactului zgomotului asupra mediului se va realiza utiliznd
indicaiile manualului Larry W. Canter Environmental Impact Assessment, ediia a doua,
Capitolul Prediction of Assessment of Impact of Noise Environment , precum i
recomandrile Directivei 2002/49/EC pentru calculul indicatorului de zgomot asociat
disconfortului general, pe o durat de 24 de ore Lzsn (Lden), transpus n legislaia
romneasc prin HG nr. 321/2005 privind evaluarea i gestionarea zgomotului ambiental.
Lden = 10. lg 1/24 [td.10Lday/10+ te.10(Levening +5)/10 + tn.10(Lnight
+10)/10]
unde :
te este timpul de funcionare n perioada serii cuprins ntre 2 i 4 ore;
td timpul de funcionare n perioada zilei (ntre 12 ore);
tn timpul de funcionare n perioada nopii (8 ore);
te + td + tn = 24 ore;
Pentru perioada de funcionare se consider puncte cu nivel de zgomot mai ridicat
zona de acostare a ambarcaiunilor.
Lzi (Lday) = 63 dB(A) - este nivelul mediu aproximat de presiune sonor, pentru
perioadele de zi dintr-un an;
Lsear (Levening) = 61 dB(A) - este nivelul mediu aproximat de presiune sonor,
pentru perioadele de sear dintr-un an;
Lnoapte (Lnight) = 30 dB(A) - este nivelul mediu aproximat de presiune sonor,
pentru perioadele de noapte dintr-un an;
116
Valorile s-au exprimat innd seama de nivelul surselor principale de zgomot.

Distana de la limita spaiilor pn la receptorii sensibili este de 30 m (cldire locuine
situat n partea de vest a amplasamentului (DN2B).
Variaia nivelului de zgomot cu distana:
Lc1= Lc-10 log (d1/d2), unde d1=1m, d2 este distana fa de surs
Aplicnd relaia de mai sus, nivelul de zgomot scade cu 20 dB(A) la 100m, cu 27 dB(A)
la 500m.
Pentru calculul nivelului echivalent de zgomot pe timpul zilei se utilizeaz relaia:
Leq =10 log1/T Ti (10)Li/10, unde:
Li este zgomotul echivalent pentru fiecare surs;
T este timpul total de la faza iniial (aproximativ 8000 ore/an)
Leq =10 log1/8000 [1200 (10)60/10 ] = 60,8 dB, pentru nivelul din timpul zilei
Scderea cu distana pn la receptorul sensibil cel mai apropiat : 60,8 27 = 33,8 dB, la
o distan de peste 30 m acesta devenind nesemnificativ.
- sub 40 dB, la limita incintei, n orice punct n timpul zilei;
- sub nivelul zgomotului de fond n timpul serii i nopii, cnd activitatea se reduce cu
aceste valori ale nivelului de zgomot echivalent se calculeaz Lzsn.
Lzsn (Lden) = 10. lg 1/24 [12.10 6,8 + 4.10 4,5 + 8.10 5,0 ] = 45,8 dB
Tabel nr. 33 Nivel de zgomot prognozat
Indicatorul de
zgomot
Nivelul de zgomot echivalent
asociat
la limita incintei, Leq
disconfortului,
Lzsn
65dB
Prognozat
45,8dB
Nivelul de zgomot la
nivelul celui mai apropiat
receptor sensibil
Conform STAS
< 33,8dB
10009/88: 65dB
Conform STAS
10009/88:
50dB
Concluzii
Expunerea este
redus, impactul
asupra sntii
este
nesemnificativ.
4.14. Zgomotul n timpul perioadei de execuie a proiectului

Zgomotul n timpul perioadei de execuie a proiectului difer de alte surse din
urmtoarele motive:
117
este cauzat de multe tipuri de echipamente;

efectele adverse vor fi temporare, deoarece operaiile dureaz cca 12 luni i se
desfoar de regul, numai n timpul zilei;
Nivelele de zgomot asociate cu diferite utilaje sunt:
dizlocarea pmntului: 73 75 dB;
manipularea materialelor: 75 85 dB;
utilaje staionare: generator: 73 85 dB;
Calculul zgomotului echivalent
Leq =10 log1/T Ti (10)Li/10,
unde:
Li = Leq este zgomotul echivalent pentru fiecare faz;
Ti durata fazei;
T- tmpul total de construcie
Leq =10 log1/90 [70 .107,5 +20.10 8,0] = 76,7 dB
Identificarea punctelor sensibile cu distanele corespunztoare:
- case: 30 m
- obiective economice:100 m
Corecia cu distana de interes (pn la zonele sensibile cele mai apropiate):
76,7 27 = 49,7 dB
Leq = 49,7 dB n funcie de distana frontului de lucru; expunerea este semnificativ
pentru activitile din zon, dar limitat n timp.
4.15. Msuri de reducere a zgomotului n perioada de realizare a investiiei
reducerea vitezei autovehiculelor grele n zona (reducerea vitezei poate reduce
nivelul de zgomot cu pn la 5 dB);
conducerea preventiv a autovehiculelor grele (conducerea calm creaz mai puin
zgomot dect frecventele schimbri de acceleraie i frn);
etapizarea corespunztoare a lucrrilor;
utilizarea de utilaje performante puin poluatoare;
118
4.16. Impactul produs n perioada de realizare a investiiei i n perioada de

operare
Tabel nr. 34
Indicatorul de
zgomot asociat
disconfortului,
Lzsn
n perioada de
funcionare:
Lzsn=45,8dB
n perioada de
realizare a
investiiilor:
Lech=76,7 dB
Nivelul de zgomot echivalent

continuu la nivelul celui mai
apropiat receptor sensibil limita
incintei, Leq
Conform STAS
10009/88:
Prognozat
Zone de recreere
sub nivelul de
i
45,8dB
odihn
45dB,
Cz40
Concluzii
Expunerea este redus,

impactul asupra sntii
este
nesemnificativ.
Impactul
este
nesemnificativ
n
zona
frontului de lucru, redus n
Lech=76,7dB
Conform STAS
timp, pe perioada lucrrilor;
n zona frontului 10009/88:
Niveluri ridicate de zgomote
de lucru;
Zone de recreere i vibraii, precum i
Lech=56,7 dB n i
deranjarea
habitatului
zona
odihn
45dB, natural, nu va avea efect
locaiilor sensibile Cz40
semnificativ asupra faunei
acvatice,
zona
nefiind
favorabila reproducerii sau
hranirii
Alte prevederi legislative:

Pentru nivelul de zgomot/vibraii se vor respecta condiiile impuse prin:
HG nr. 674/2007 pentru modificarea i completarea HG nr. 321/2005 privind
evaluarea i gestionarea zgomotului ambiental;
STAS 6156/1986 Protecia mpotriva zgomotului n construcii civile i social
culturale limite admisibile i parametri de izolare acustic;
Ordinul Ministerului Sntii nr. 536/1997 cu modificrile ulterioare (nivel acustic la
limita incintei);
HG nr. 1323/2005 pentru modificarea HG nr. 539/2004 privind limitarea emisiilor de
zgomot n mediu produs de echipamente destinate utilizrii n exterior.
119
4.17. Protecia mpotriva vibraiilor

n cazul activitilor de amenajare a terminalului, ca i msur de diminuare a
vibraiilor produse de utilajele i echipamentele folosite, se poate meniona doar folosirea
corespunztoare a acestora i asigurarea faptului c utilajele folosite au fost verificate i
corespund normelor de funcionare.
n cazul utilajelor cu gabarit depit, se impune:
rularea acestora la viteze ct mai mici, astfel nct zgomotul i vibraiile s fie
diminuate;
amenajarea corespunztoare a drumurilor de acces.
4.18.
Protectia impotriva radiatiilor
Nu se utilizeaz surse de radiaii sau substane care ar putea produce poluare

biologic, nici pe perioada construciei, nici pe perioada funcionrii obiectivului.
4.19.
Protectia asezarilor umane i a altor obiective de interes public
Obiectivele propuse nu va avea impact asupra caracteristicilor demografice ale

populatiei locale, nu va determina schimbari de populatie in zona. Va exista un impact
pozitiv pe termen mediu atat din din punct de vedere social prin crearea de locuri de
munca, cat si din punct de vedere economic prin taxele si impozitele achitate catre
administratia publica locala.
4.19.1. Prognozarea impactului
Poluanii care pot afecta aezrile umane n timpul lucrrilor de construcie a cheului
sunt praful, noxele gazoase (CO, NOx, SO2, etc.), zgomotul i vibraiile. Utilajele de
exploatare i de transport de pe amplasamentul analizat vor fi acionate de motoare Diesel,
care emit n aer zgomote de joas frecven, care nu afecteaz organismul uman. In situaia
funcionrii simultane a tuturor surselor de zgomot (utilaje, autobasculante), luand in
considerare doar distana dintre surs i receptor i neglijnd atenurile datorate
vegetaiei, reliefului i vntului, nivelul zgomotului la cel mai apropiat receptor (cele mai
apropiate reedine se afl la cca. 30 m), va fi nesemnificativ.
Limita maxim admis la locurile de munc pentru expunere zilnic la zgomot este de
87 dB, conform HG nr. 493/2006 privind cerinele de securitate i sntate pentru
120
expunerea la riscurile generate de zgomot. Pentru locurile de munc cu solicitare

neuropsihic i psihosenzorial crescut i deosebit, conform Ordinului nr. 933/2002,
aceast limit se reduce la 75 dB, i respectiv 60 -50 dB conform STAS 10009/88 - Limite
admisibile ale nivelului de zgomot; nivelul de zgomot propagat n exterior de un anumit
obiectiv nu trebuie s depseasc valoarea maxim admisibil de 65 dB.
Din cele prezentate, rezult c activitatea din cadrul lucrrilor de execuie a lucrrilor
de construcii proiectate, va avea un impact asupra calitii factorului de mediu aer, care se
va situa n limite admisibile, atta timp ct sunt respectate toate msurile adoptate pentru
protecia mediului.
Municipiul Galati dispune de o important rezerv de for de munc. Importana
sociala-economic a investiiei va consta n crearea de locuri de munc, att n perioada de
execuie a lucrrilor de construcii, ct i n perioada de operare, cu efect benefic i asupra
situaiei economice. Prin realizarea investiiei nu se va realiza o cretere a ratei
mbolnvirilor profesionale la nivelul locuitorilor i se consider c nu exist public
nemulumit de realizarea proiectului. Din acest punct de vedere putem afirma c impactul
investiiei va fi unul pozitiv din punct de vedere social i economic.
n timpul derulrii lucrrilor de investiie, exist riscul apariiei unor accidente sau
avarii care pot avea un impact asupra mediului i/sau populaiei din zon:
o accidente de circulaie a mijloacelor care transport materiale ;
o manevrarea incorect la ncrcarea-descrcarea materialelor;
o pierderi de materiale in timpul transportului;
o manevrarea incorect a substanelor i preparatelor chimice periculoase( butelii de
oxigen);
Proiectul de investiie nu va avea influene majore asupra caracteristicilor
demografice i a populaiei din zon, astfel nct aceasta nu sufer modificri sau schimbri
majore n urma punerii in aplicare a acestuia.
n condiii normale de funcionare a activitii din cadrul proiectului, riscul declanrii
unor accidente cu impact asupra factorilor de mediu i a sntii populaiei este practic
inexistent.
4.19.2. Msuri de diminuare a impactului supra populaiei i sntii
publice
121
Obiectivele privind reducerea expunerii populaiei la zgomot i la substane poluante

sunt ndeplinite prin msurile considerate pentru factorii de mediu zgomot, ap i aer. Un
alt mod de reducere a impactului asupra populaiei i sntii publice este amplasarea
proiectului ntr-o zona industrial la distan de aezrile omeneti. Astfel, pentru zona
studiat cea mai apropiat aezare uman este municipiul Galai situat la aproximativ 1 km
Vest de amplasamentul proiectului distan suficient pentru ca populaia s nu resimt
efectele zgomotului i vibraiilor produse att n etapa de construcie ct i n etapa de
operare.
Pentru prevenirea i ameliorarea riscului polurii aezrilor umane din zona limitrof
proiectului, a drumurilor de acces spre/dinspre perimetru analizat, in timpul transportului
materialelor, pe toat durata de execuie a lucrrilor de construcii proiectate este necesar
luarea urmtoarelor msuri speciale:
acoperirea basculantelor pe timpul transportului materialelor care genereaz praf
i/sau umectarea lor;
stropirea materialelor n zona de depunere i a cii de rulare (parcrilor de acces in
perimetrele de lucru i n zonele exterioare);
pe timpul transporturilor se va restriciona viteza autobasculantelor la 25 30 km/h;
4.19.3. Condiii culturale i etnice

n zona studiat a proiectului nu exist elemente de patrimoniu cultural care s
necesite a fi pstrate, de asemenea zona studiat se nvecineaz cu alte activiti industriale
aadar dezvoltarea unor viitoare obiective de patrimoniu cultural n aceast zon nu este
favorizat.
4.20.
Managementul deeurilor
4.21. Gestionarea deseurilor generate pe amplasament

Atat in perioada de amenajare a obiectivului, cat si in perioada de exploatare a
obiectivului se recomanda colectarea selectiva a deseurilor, pe categorii si valorificarea
acestora prin firme autorizate. De asemenea se va tine o evidenta stricta a tuturor
deseurilor gestionate. Colectarea selectiva micsoreaza cantitatea de deseuri menajere
depozitata in pubele, aici urmand a fi depozitate numai deseurile de natura organica,
122
biodegradabile. De asemenea, se va asigura introducerea in circuitul economic al deseurilor

valorificabile. Acest lucru va fi posibil numai in cazul in care unitatea va avea in
regulamentul de ordine interioara prevederi legate de colectare selectiva a deseurilor la
sursa,
preluarea
periodica
acestora
pe
categorii,
valorificarea/
eliminarea
corespunzatoare a acestora prin firme autorizate. Pentru depozitarea deseurilor in incinta

organizarii de santier se va amenaja o platforma impermeabilizata pentru amplasarea
recipientilor adecvati. Pentru transportul deseurilor generate se vor incheia contracte cu
societati autorizate sa preia si sa le valorifice sau sa le elimine.
Surse de deseuri i deeuri periculoase
A. n perioada de executie:
procesele tehnologice aferente executiei lucrarilor directe pentru realizarea
terminalului;
procesele tehnologice aferente activitatii pregtire teren;;
bazele de productie si activitatile desfasurate n cadrul organizarii de santier.
B. n perioada de exploatare:
terminalul multimodal;
ntretinerea sistemelor de canalizare;
activiti de ntretinere si coordonare;
Deseuri rezultate in perioada de executie
n perioada de executie a lucrarilor, se pot genera deseuri n urma activitatilor
desfaurate n:
zonele unde se executa decopertari, forari, etc;
amplasamentul lucrarilor;
zona de executie a defrisarilor,
organizarile de santier si bazele de productie.
Din amplasamentul lucrarilor rezulta n general cantitati importante de pamnt si
piatra care n functie de caracteristici sunt reutilizate la lucrare (ca de exemplu: sapatura
din debleu va fi folosita ca umplutura n rambleu).
Tipurile de deseuri rezultate din organizarile de santier si bazele de productie:
123
deseuri menajere si asimilabile;

deseuri metalice;
uleiuri uzate;
deseuri materiale de constructii (ncarcaturi de beton sau mixturi asfaltice
rebutate);
slamuri petroliere (provenite de la curatarea rezervoarelor de produse
petroliere);
deseuri din lemn;
acumulatori uzati;
anvelope uzate;
deseuri de la utilizarea vopselelor;
ambalaje din materiale metalice, carton si hrtie;
namol de la curatarea instalatiilor de preepurare;
hrtie si deseuri specifice activitatii de birou.
4.22. Deeuri generate n perioada de construcie
Deeurile generate n perioada de construcie sunt considerate deeuri inerte:
deeuri de pmnt i materiale excavate (piatr, sprturi de piatr, beton), deeuri
amestecate de materiale de construcii, deeuri municipale amestecate (deeuri menajere).
Tabel nr. 35 - Deseurilor generate n etapa de construcie a obiectivelor proiectului
Coduri
deseuri
HG
856/2002
16 01 03
16 06 01*
Anvelope uzate
Acumulatori auto
13 01 10*
Ulei uzat
20 01 01
20 01 02
20 01 38
20 01 39
20 01 40
20.03.01
Modul de depozitare
temporara
Modalitati propuse
de gestionare a
deseurilor rezultate
Nu sunt depozitate n
cadrul proiectului.
Depozitate in unitatile
service.
Eliminate prin
societati
specializate/autorizate
Hrtie si carton
Sticla
Lemn
Materiale plastice
Metalice
Spatii special amenajate
Valorificare cu
societati specializate
autorizate
Deseuri menajere
Colectare n pubele PVC
Eliminare prin
societate de
salubritate
Denumirea
124
17.09.04
17.01.07
Deseuri materiale de
constructii
amestecuri de beton,
caramizi, tigle si
materiale ceramice
Colectare in containere
Reutilizare in
constructii
Colectare in containere
Reutilizare in
constructii
Deeurile generate n perioada de execuie a lucrrilor de construcie proiectate sunt

deeuri care pot fi valorificate (deeurile de material lemnos), deeuri inerte (pmnt i
pietre din decopertare) care se pot valorifica pentru umpluturi i deeuri menajere care se
vor elimina prin ageni economici autorizai specializai n salubrizare.
Managementul deseurilor produse pe amplasament va tine seama de categoriile de
deseuri. Pentru toate categoriile de deseuri vor fi respectate urmatoarele prevederi
legislative:
HG. nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei
cuprinznd deseurile, inclusiv deseurile periculoase;
HG nr. 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate;
Substante toxice si periculoase in perioada de exploatare
Lucrarile de intretinere a proiectului nu presupun utilizarea unor categorii de
materiale care pot fi incadrate in categoria substantelor toxice si periculoase. Produsele
cele mai frecvent folosite sunt:
Benzina si motorina, carburant utilizat de mijloacele de transport;
Lubrefianti (uleiuri, vaselina);
Lacuri si vopsele, diluanti utilizati in cadrul lucrarilor de intretinere, protectie si
marcaje rutiere.
Recipientii utilizati la depozitarea substantelor vor fi recuperati si valorificati
corespunzator.
4.23. Deeuri generate n perioada de operare a terminalului
Managementul deeurilor produse pe amplasament va ine seama de categoriile de de
euri. Pentru toate categoriile de deeuri vor fi respectate urmtoarele prevederi
legislative:
125
HG. nr. 856/2002 privind evidena gestiunii deeurilor i pentru aprobarea listei
cuprinznd deeurile, inclusiv deeurile periculoase;
HG nr. 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate;
Ordinul nr. 322/2006 privind instalaiile portuare de preluare a deeurilor generate
de nave i a reziduurilor mrfii;
Sursele generatoare de deeuri i tipurile de deeuri generate sunt:
activitatea de ntreinere i reparaii (fr vopsire): deeuri industriale reciclabile:
metalice, lemn, componente care se vor recicla;
activiti administrative: deeuri municipale (hrtie-carton, plastic, sticl, menajere).
Deeuri de hrtie i carton cod 20 01 01
Conform HG nr. 856/2002 deeurile de hrtie i carton fac parte din categoria 20
deeuri municipale i asimilabile din comer industrie, industrie i comer, grupa 20 01
fraciuni colectate separat (cu excepia 15 01), cod 20 01 01 hrtie i carton.
Deeuri de sticl cod 20 01 02
Conform HG nr. 856/2002 deeurile de sticl fac parte din categoria 20 - deeuri
municipale i asimilabile din comer industrie, industrie i comer, grupa 20 01 - fraciuni
colectate separat (cu excepia 15 01), cod 20 01 02 sticl.
Deeuri din lemn cod 20 01 38
Conform HG nr. 856/2002 deeurile din lemn fac parte din categoria 20 - deeuri
colectate separat (cu excepia 15 01), cod 20 01 38 lemn.
Deeuri de materiale plastice cod 20 01 39
Conform HG nr. 856/2002 deeurile de materiale plastice (PET) fac parte din
categoria 20 - deeuri municipale i asimilabile din comer ind ustrie, industrie i comer,
grupa 20 01 fraciuni colectate separat (cu excepia 15 01), cod 20 01 39 materiale
plastice.
Deeuri metalice cod 20 01 40
Conform HG nr. 856/2002 deeurile metalice fac parte din categoria 20 - deeuri
colectate separat (cu excepia 15 01), cod 20 01 40 metale.
126
Deeuri municipale amestecate (deeuri menajere) cod 20 03 01

Deeurile menajere provin de la angajaii care vor lucra n port angajai, de la clieni,
inclusiv cele rezultate din activitatea de curenie din incint (mturat platforme,
igienizarea spaiilor de lucru, etc.).
Conform HG. nr. 856/2002 deeurile municipale amestecate fac parte din categoria
20 deeuri municipale i asimilabile din comer, industrie, instituii, inclusiv fraciuni
colectate separat, grupa 20 03 - alte deeuri municipale, cod 20 03 01 deeuri municipale
amestecate.
Alte tipuri de deeuri nu este cazul.
Pentru asigurarea unui nivel de protecie adecvat pentru om i mediu, reviziile tehnice
ale utilajelor i mijloacelor de transport din dotare (schimburile de ulei, nlocuirea
acumulatorilor uzai, a anvelopelor scoase din uz) se vor executa n ateliere specializate,
autorizate.
4.24. Modul de gospodrire al deeurilor i asigurarea condiiilor de
protecie
Deeurile inerte rezultate pe perioada construciei, vor fi limitate n timp. Aceste
deeuri vor fi reutilizate la amenajarea amplasamentului si umplerea cotelor de teren.
Eventualele deeuri metalice care pot rezulta pe perioada construciei vor fi
recuperate i predate la firme specializate autorizate n vederea reciclrii acestora.
Deeurile generate n perioada de operare se vor colecta selectiv, se vor depozita n
spaii special amenajate, pe platforme betonate i se vor preda pentru valorificare/
eliminare la societi specializate autorizate, conform contractului de prestri de servicii.
Se vor respecta prevederile OUG nr. 78/2000 privind regimul deeurilor, aprobat prin
Legea nr. 27/2007.
Deeurile municipale i asimilabile din comer (deeuri menajere, deeuri asimilabile
cu cele menajere) vor fi colectate n pubele din PVC cu capac etan i depozitate temporar
pe o platform amenajat special n acest scop. Periodic deeurile vor fi transportate la
depozitul de deeuri menajere, n baza contractului care va fi ncheiat cu firma de
salubritate.
127
Printre masurile cu caracter general ce trebuie adoptate in vederea asigurarii unui

management corect al deserilor produse in perioada executarii lucrarilor de amenajare, se
numara urmatoarele:
evacuarea ritmic a deseurilor din zona de generare in vederea evitarii formarii de
stocuri si amestecarii diferitelor tipuri de deseuri intre ele;
alegerea variantelor de reutilizare si reciclare a deseurilor rezultate, ca prima optiune
de gestionare si nu eliminarea acestora la un depozit de deseuri;
transportul tuturor deseurilor se va face cu mijloace de transport corespunzatoare,
etanse si acoperite astfel incat sa se evite scurgerea sau imprastierea acestor deseuri
pe drumurile publice;
se vor respecta prevederile si procedurile H.G. 1061/2008 privind transportul
deseurilor periculoase si nepericuloase pe teritoriul Romaniei;
se interzice abandonarea deseurilor pe traseu si/sau depozitarea in locuri
neautorizate;
toate autovehiculele ce transporta materiale potential pulverulente vor fi acoperite si
vor avea usile de incarcare securizate astfel incat sa se evite spulberarea si/sau
imprastierea materialelor transportate in timpul deplasarii;
se va institui evidenta gestiunii deseurilor in conformitate cu H.G. 856/2002,
evidentiindu-se atat cantitatile de deseuri rezultate, cat si modul de gestionare a
acestora.
Pentru a evita aparitia unor situatii neplacute si producerea unor poluari datorita
gestionarii neadecvate a deseurilor, in perioada derularii lucrarilor de amenajare trebuie
respectate cateva reguli de baza, care trebuie aduse la cunostinta tuturor celor ce
desfasoara activitati pe amplasament si au responsabilitati in ceea ce priveste gestionarea
acestor deseuri :
deseurile produse se vor colecta separat, pe categorii astfel incat sa poata fi preluate
si transportate in vederea depozitarii in zonele care le accepta la depozitare conform
criteriilor prevazute in Ordinul MMGA nr. 95/2005 sau in vederea unei eventuale
valorificari ; se vor asigura facilitati de depozitare intermediara in cadrul organizarii
de santier, pe tipuri de deseuri , creindu-se premise pentru colectarea selectiva;
este interzisa cu desavarsire incinerarea deseurilor pe amplasament ;
128
este interzisa depozitarea temporara a deseurilor, imediat dupa producere direct pe

sol sau in alte locuri decat cele special amenajate pentru depozitarea acestora; toti
lucratorii vor fi instruiti in acest sens;
se va urmari transferul cat mai rapid al deseurilor din zona de generare catre zonele
de depozitare intermediara, evitandu-se stocarea acestora un timp mai indelungat in
zona de producere si aparitia astfel a unor depozite neorganizate si necontrolate de
deseuri, cu potential impact asupra calitatii apei din acvatoriu.
transportul deeurilor se va realiza n conformitate cu prevederile HG nr. 1061/2008
privind transportul deeurilor periculoase i nepericuloase pe teritoriul Romniei.
4.25. Concluzie privind impactul prognozat din generarea, managementul i
eliminarea deeurilor
Prin modul de gospodrire, deeurile rezultate din cadrul invesiei nu vor constitui
surse de poluare zonal i nu vor afecta personalul sau populaia din zon.
Avnd n vedere faptul c firma va lua toate msurile necesare pentru eliminarea sau
limitarea impactului asupra mediului, prin managementul deeurilor, nu se
preconizeaz un impact direct i semnificativ asupra factorilor de mediu, ci doar un
impact indirect prin eliminarea acestor deeuri de ctre firmele specializate: cea de
salubrizare prin depozitarea definitiv i cele specializate n valorificarea/eliminarea
celorlalte tipuri de deeuri.
4.26.
Gospodarirea substantelor i preparatelor chimice periculoase
Timpul execuiei lucrrilor, vor fi utilizate unele substane toxice i periculoase, n

special produse petroliere i diluani al cror regim de depozitare, manipulare i utilizare
va trebui s se conformeze prevederilor reglementrilor n vigoare. De asemenea, pe
perioada de operare se vor aplica marcaje rutiere. Pstrarea i aplicarea vopselelor pentru
marcaje se va supune reglementrilor n vigoare.
Substantele toxice si periculoase pot fi: carburanti, lubrifianti necesari functionarii
utilajelor.
Prin modul de depozitare a deseurilor nu se creeaza conditii de impact negativ asupra
solului si subsolului, dar se impun urmatoarele masuri:
129
Colectarea uleiurilor uzate se face n recipiente nchise etans, rezistente la soc

mecanic si termic, iar stocarea, n spaii corespunztor amenajate, imprejmuite si
securizate, pentru prevenirea scurgerilor necontrolate;
Recipientele continand ulei uzat vor fi inscriptionate vizibil cu codul de deseu potrivit
clasificarii din anexa I a HG 235/2007 sau anexa 2 din HG 856/2002;
Uleiurile uzate vor fi predate in vederea reutilizarii sau eliminarii in acest scop se va
intocmi Declaratie pentru livrarea uleiurilor uzate in conformitate cu HG 235/2007
Anexa 2;
5.
PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI
Monitorizarea
este
necesara
in
vederea
cuantificarii
impactului
realizrii
construciilor proiectate asupra factorilor de mediu pentru adoptarea masurilor de

protecie care se impun.
5.1.
n perioada executarii lucrarilor de amenajare/ modernizare:
Avand in vedere realizarea unor lucrari de amenajare/constructie, in aceasta etapa

monitorizarea va trebui sa vizeze urmatoarele aspecte:
raport privind gestionarea deseurilor rezultate (cantitate, tip, codificare conform HG
856/2002, mod de valorificare/eliminare);
raport privind gestionarea apelor uzate generate de pe amplasamentul organizarii de
santier;
rezultatul monitorizarii imisiilor, in special pulberi sedimentabile pe suprafaa (o
prelevare de 30 zile la un semestru de raportare);
urmarirea calitatii apelor acvatoriului, in special din punct de vedere al irizatiilor de
produs petrolier.
Se va realiza si implementa si un Plan de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale.
5.2.
In perioada functionarii obiectivului
Managementul de mediu in timpul exploatarii investitiei va cuprinde activitati de

monitorizare a eficientei masurilor implementate in proiectul noii structuri si
monitorizarea impactului acesteia asupra calitatii factorilor de mediu din zona de influenta.
Monitorizarea constituie macanismul care permite verificarea eficientei masurilor adoptate
130
pentru reducerea impactului si evalueaza conformarea obiectivului la normele de mediu.

Se va adopta si va fi functional pe toata perioada de operare a obiectivului Planul de
prevenire si combatere a poluarilor accidentale.
5.3.
Monitorizarea calitatii aerului
Avand in vedere impactul prognozat asupra calitatii aerului, perioada de functionare

nu va necesita program de monitorizare a acestui factor de mediu.
5.4.
Monitorizarea calitatii apei
Se impune monitorizarea incadrarii in normele impuse de NTPA 002 a apelor uzate.

De asemenea, se va verifica in perioadele cu ploi, dar nu mai putin de doua ori pe an,
calitatea apelor meteorice rezultate din separatorul de produs petrolier. Se va urmari
calitatea apei din acvatoriu, in special in ceea ce priveste irizatiile de produs petrolier.
Semestrial se vor realiza analize privind continutul acestui produs in apa (hidrocarburi
petroliere totale), in zona limitrofa portului pescaresc.
5.5.
Monitorizarea factorului de mediu sol-subsol
Nu este necesar program de monitorizare a calitatii solului/subsolului in perioada de

functionare a obiectivului. Nu se vor desfasura activitati care sa necesite interventie asupra
solului/subsolului si nici nu sunt exploatate surse importante de emisii susceptibile de a
determina depunerea pe sol a pulberilor.
5.6.
Monitorizarea impactului asupra biodiversitatii
Nu este necesar un program de monitorizare a acestui factor de mediu, in conditii

normale de functionare a obiectivului.
Zona de mal stang a fluviului unde se vor desfasura lucrarile de construcie a
terminaluluinu reprezinta loc de reproducere sau de hranire pentru speciile rapitoare din
fluviu. Putem concluziona ca o monitorizare a ihtiofaunei, in aceste conditii nu este
necesara si nici relevanta
131
5.7.
Monitorizarea impactului asupra asezarilor umane si a sanatatii

populatiei
Nu este cazul .
5.8.
Gestionarea deseurilor
Raport privind gestiunea deseurilor generate de activitatea desfasurata, cu frecventa

stabilita de autoritatea de mediu, in conformitate cu prevederile HG 856/2002
Monitorizarea factorilor de mediu se face n perioada de execuie i n exploatare.
132
Nr.
crt.
Tabelul nr. 36 - Program de monitorizare a efectelor semnificative ale construciei proiectului

Obiectivul
relevant pentru
Indicator
Frecvena
Surse de informare
mediu
Protecia calitii
aerului
Poluani
atmosferici
specifici: pulberi, , H2S,
SO2, NO2.
Responsabilitate
Pe perioada
implementrii
proiectului i
derulrii proiectului
LEGE Nr. 104 din 15 iunie

2011
privind calitatea aerului
nconjurtor
BENEFICIAR
BENEFICIAR
Asigurarea calitii
apelor de suprafa
i subterane
Parametri de calitate a
apelor uzate evacuate n
urma organizrii de
antier
Pe perioada
implementrii
proiectului i
Rezultatele analizelor de
laborator prin comparaie
cu prevederile din HG
352/2005 pentru apa
epurat evacuat n
receptori naturali NTPA
002/2002.
Protecia solului i
subsolului
Identificarea posibilelor
scurgeri accidentale de
carburat i remedierea
imediat a
problemei/depozitarea
controlat a deeurilor
Pe perioada
implementrii
proiectului i
Evidena gestiunii
deeurilor la nivel de OS
BENEFICIAR
HG 493/2006 cu
modificrile i completrile
ulterioare
STAS 10009-88;
STAS 12025-81
BENEFICIAR
Determinator ilustrat-
ONG-URI, AUTORITATE
Zgomot i vibraii
Nivelul acustic generat n

urma construciei
proiectului
5.
Biodiversitate
Populaiile specilor de
133
Pe perioada
construciei
proiectului i
derulrii
proiectului/perioada
de funcionare
Sezonier/ 3 ani
Nr.
crt.
6.
Obiectivul
relevant pentru
mediu
Gestiunea
deeurilor
Indicator
Frecvena
Surse de informare
Responsabilitate
psari
perioada de
functionare
construciei
proiectului i
derulrii
proiectului/perioada
de funcionare
Psrile din Romania; Birds

in the European Union
COMPETENTA,
BENEFICIAR
HG 856/2002
BENEFICIAR
Deeuri
134
6.
JUSTIFICAREA NCADRARII PROIECTULUI N PREVEDERILE ALTOR
ACTE NORMATIVE NATIONALE CARE TRANSPUN LEGISLATIA COMUNITARA

Activitatile specifice din domeniului managementului apelor se vor desfasura
obligatoriu n conformitate cu prevederile urmatoarelor acte normative care transpun
Directiva 2000/60/CE de stabilire a unui cadru de politica comunitara n domeniul apei,
modificata de Directivele 2008/32/CE, 2008/105/CE i 2009/31/CE i de Decizia
2455/2001/CE prin:
-
Ordonanta de Ugenta a Guvernului nr. 195 /22.12.2005 privind protectia O.U.G. nr.
195/2005, privind protectia mediului, aprobat prin Legea nr.265/2006, cu
modificrile i completrile ulterioare;
Legea apelor nr. 107/1996 cu modificrile i completrile ulterioare;
H.G. nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice i private
asupra mediului ;
Ord. M.M.P. nr. 135/2010, privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evalurii

impactului asupra mediului pentru proiecte publice i private.
7.
LUCRARI NECESARE ORGANIZARII DE SANTIER
In proiectul tehnic al investitei, pentru organizarea de santier nu s-a facut nici o

precizare cu privire la acest aspect, deoarece se considera ca solutiile concrete urmeaza sa
apartina antreprenorului care va realiza lucrarile de constructie.
Dotarile aferente organizarii de santier, tinandu-se cont de durata lucrarilor, pot fi:
cladirea administrativa (sectorul administrative) format din birouri i grupuri sociale;
depozite de materiale;
instalatii pentru prepararea betoanelor i posibilitatea de depozitare a agregatelor;
gospodaria de apa industriala (sector de alimentare cu apa) i energie a modulelor din
organizarea de santier;
rampa de spalare i intretinere;
parcare pentru utilaje i autovehicule de transport;
dotari pentru P.S.I.;
sector de depozitare a deseurilor;
sector de depozitare a solului vegetal i a sterilului format din lucrarile de excavatie;
135
atelier de reparatii i intretinere.

In vederea executiei lucrarilor de organizare de santier este necesara asigurarea unei
suprafete pentru staionarea utilajelor.
Amplasamentul final al organizarii de santier va fi stabilit de catre constructorul care
va cstiga licitatia pentru realizarea lucrarilor, pentru care va solicita acordul Agentiei de
Protectia Mediului Galai.
Din ratiuni de ordin economic i de protectie a mediului, se presupune ca dezvoltarea
organizarii de santier va beneficicia de facilitatile aflate n zona amplasamentului, pentru a
reduce costurile, atat pentru realizarea organizarii n sine cat i pentru lucrarile propriuzise.
Facilitatile se refera la:
drumurile de acces la amplasamentul lucrarilor;
reteaua de electricitate aflata n vecinatatea amplasamentului organizarii de santier;
sursa de alimentare cu apa potabila i posibilitatea racordarii la un sitem de canalizare
centralizat.
Din punct de vedere al protectiei mediului, alegerea amplasamentului pentru
organizarea de santier pe amplasamentul lucrarii prezinta urmatoarele avantaje:
evitarea pierderilor necontrolate sau a poluarilor accidentale prin adoptarea
masurilor pentru depozitarea controlata a materiilor prime, combustibililor i a altor
materiale;
asigurarea facilitatilor igienico-sanitare necesare organizarilor de santier;
utilizarea rationala a resurselor de apa;
gestiunarea corespunzatoare a deseurilor, inclusiv a apelor uzate;
cheltuieli mai mici pentru redarea starii initiate a terenurilor ocupate temporar cu
organizarea de santier.
Functie de dotarile edilitare ale zonei, cladirea administrativa va fi bransata la
sistemul centralizat de alimentare cu apa i canalizare. Incalzirea spatiilor aferente
organizarii de santier se va realiza cu echipamnte electrice.
Depozitele de materii prime vor fi compartimentate i prevazute cu rigole pentru
retinerea materialului antrenat de precipitatii.
136
Ca materii prime se vor folosi: agregate minerale, ciment, aditivi pentru ciment,
fier, profile metalice, bitum, sarma, electrozi, apa, etc.
Pentru realizarea lucrarilor se vor utiliza urmatoarele tipuri de mijloace specifice
pentru transport:
mijloace pentru transportul materialelor de la bazele de aprovizionare;
utilaje pentru efectuarea lucrarilor;
mijloace pentru transportul materialelor de constructie la amplasamentul obiectivului.
Autovehiculele pentru transport vor servi la:
transportul pamantului rezultat n urma lucrarilor de decopertare i excavatie;
transportul betoanelor de ciment i betoanelor asfaltice de la statiile de betoane;
transportul elementelor prefabricate i altor materiale i materii prime;
transportul muncitorilor;
alte transporturi necesare n cadrul organizarii de santier.
Pentru un management bun al lucrarilor, n cadrul organizarii de santier se va impune
adoptarea urmatoarelor masuri:
Marcarea
limitelor
cadastrale
ale
amplasamentelor
vederea
respectarii
perimetrului afectat de constructie;

Amenajarea corespunzatoare a drumurilor de acces la santier;
Semnalizarea lucrarilor inainte de zona santierului cu panouri de avertizare, obligand
conducatorii auto sa reduca viteza i sa acorde o atentie speciala circulatiei n zona;
Elaborarea de planuri i grafice de lucru care sa tina cont de timpii de rulare i punere
n opera a materialelor de acoperire (beton, ciment) corelandu-se programele de lucru
ale bazelor de productie cu cele ale utilajelor din amplasamentul lucrarilor.
De asemenea, se va tine seama de prognoza meteo pentru zona respectiva, dat fiind
schimbarile de clima i conditii atmosferice inregistrate pe teritoriul Romaniei n
ultimii 15 ani. Se va elimina astfel posibilitatea rebutarii sarjelor de material deja
preparat ca urmare a descarcarii acestuia i nepunerii n opera n timp util.
Asigurarea pazei i securitatii utilajelor i instalatiilor din cadrul organizarii de
santier;
137
Asigurarea utilitatilor necesare bunei desfasurari a lucrarilor (sursa de alimentare cu

apa potabila, locuri pentru servirea mesei, grupuri sociale, containere pentru
strangerea deseurilor);
Pentru autovehiculele care asigura transportul pamantului, al betoanelor sau altor
materiale, se vor prevedea puncte de curatire manuala sau mecanizata a pneurilor de
pamant sau a altor reziduuri din santier;
Procesele tehnologice care produc mult praf, cum este cazul umpluturilor de pamant,
vor fi reduse n perioadele cu vant puternic, sau se realizeaza o umectare mai intensa a
suprafetelor. O atentie deosebita se va acorda punerii n opera a stratului de forma n
cazul pulverizarii de var praf;
La sfarsitul unei saptamani de lucru, se va efectua curatenia fronturilor de lucru, cu
care ocazie se vor evacua deseurile, se vor stivui materialele, se vor alinia utilajele.
Msuri necesare a fi realizate n perioada organizarii de santier:
Epurarea apelor uzate se va face prin: utilizarea toaletelor ecologice, solutie care
pentru perioada de constructie este cea mai eficienta atat din punct de vedere al
costurilor, cat i din punct de vedere al protectiei mediului; decantarea suspensiilor n
bazine decantoare i evacuarea fazei lichide (eventual recircularea apei spre aceeasi
folosinta);
Instalatiile pentru fabricarea betoanelor de ciment i a betoanelor asfaltice vor utiliza
tehnologie moderna care permite retinerea poluantilor;
Colectarea apelor pluviale se realizeaza prin: santuri n lungul drumurilor, platforme
cu deversare catre exteriorul amplasamentului datorita pantelor amplasamentului;
Colectarea i depozitarea deseurilor. Carburantii i substantele periculoase vor fi
depozitate n locuri special amenajate, pentru a reduce la minim riscul producerii unei
poluari accidentale a mediului acvatic.
Se recomanda refacerea amplasamentului/amplasamentelor care vor fi eliberate de
constructii, umplerea cu pamant a gropilor rezultate i nivelarea terenului, unde va fi
posibil terenul liber se va insamanta cu gazon.
138
8.
LUCRARI DE REFACERE A AMPLASAMENTULUI LA FINALIZAREA
INVESTITIEI, N CAZ DE ACCIDENTE SI/SAU LA NCETAREA ACTIVITATII, N

MASURA N CARE ACESTE INFORMATII SUNT DISPONIBILE
Din punct de vedere al terenurilor ocupate cu organizarea de santier, acestea au
caracter de provizorat i vor functiona numai pe perioada executiei lucrarilor prevazute n
proiectul de investitie, fiind dezafectate la terminarea acestora.
Dupa executia lucrarilor, executantul va elibera suprafetele de teren ocupate i
folosite pentru organizarea de santier i va avea obiligatia asigurarii curateniei acestora,
redandu-le functionalitatea anterioara.
8.1.
Situatiile identificate de risc potential: zonele i factorii de mediu

posibili a fi afectati.
Accidente potentiale in perioada de executie

Acestea sunt de tipul celor care se produc pe santierele de constructii, fiind generate
de indisciplina si nerespectarea de catre personalul angajat a regulilor si normativelor de
protectia muncii sau/si de neutilizarea echipamentelor de protectie si ele sunt posibile in
legatura cu urmatoarele activitati:
lucrul cu utilajele si mijloacele de transport;
circulatia rutiera interna si pe drumurile de acces;
incendii din felurite cauze;
electrocutari, arsuri, orbiri de la aparatele de sudura;
inhalari de praf sau gaze;
caderi de la inaltime sau in excavatii;
Aceste tipuri de accidente nu au efecte asupra mediului inconjurator, avand caracter
limitat in timp si spatiu, dar pot produce invaliditate sau pierderi de vieti omenesti. De
asemenea ele pot avea si efecte economice negative prin pierderi materiale si intarzierea
lucrarilor.
139
Atat n perioada de executie, cat i n perioada de exploatare a terminalului exista

posibiliatatea aparitiei unor accidente cu impact semnificativ asupra mediului generat de
urmatoarele activitati:
transportul i manipularea sustanteleor toxice i periculoase precum combustibili,
uleiuri;
alimentarea utilajelor i mijloacelor de constructie cu combustibil;
pierderile din depozitele de carburanti ale caror rezervoare nu sunt inchise etans;
acidentele mijlocelor de transport care transporta substante toxice sau periculoase;
descrierea masurilor preconizate pentru prevenirea reducerea i acolo unde este
posibil, contracararea efectelor adverse semnificative asupra mediului.
Accidente potentiale in perioada de exploatare
Aceste accidente se datoreaza patrunderii animalelor domestice ori salbatice, cedarea sau
degradarea unor elemente din amplasamentul investitiei, care pot fi:
accidente de circulatie propriu-zise din cauza nerespectarii reglementarilor in vigoare.
accidente datorate lucrarilor de constructie
accidente grave ca urmare a unor defectiuni tehnice la mijloacele de transport:
explozii de pneuri, cedarea franelor, ruperi ale diverselor componente mecanice.
Pentru prevenirea potentialelor accidente rezultate ca urmare a activitatilor
desfasurate pentru obiectivul analizat este necesare adoptarea urmatoarelor masuri:
urmarirea modului de functionare a utilajelor, a etanseitatilor rezervoarelor/
recipientilor de stocare a uleiurilor i carburantilor pentru utilaje i mijloace de
transport;
se vor intocmi planuri de prevenire a poluarilor accidentale n care vor fi prevazute
masurile necesare, echipamentele i dotarile necesare interventiei n caz de accident;
verificarea periodica a utilajelor i mijloacelor de transport pentru a stabili daca
acestea functioneaza la parametri optimi cat i pentru prevenirea unor pierderi de
combustibil;
dotarea organizarii de santier cu materiale absorbante n vederea limitarii posibilelor
efecte ale poluarilor accidentale.
140
Intrucat n zona nu exista zone i factori de mediu afectati nu s-au prevazut lucrari de
reconstructie ecologica. Sunt posibile evenimente minore n perioada de executie a
lucrarilor n zone punctuale, cum ar fi poluarile accidentale cu carburanti de la masini i
utilaje, depasiri ale nivelului de zgomot n zona utilajelor n functiune, inrereruperea
temporara a circulatiei pe trama stradala unde se pozeaza conductele. S-au prevazut lucrari
de refacere a starii initiale prin refacere stratului vegetal precum i prin reamenajarea
imbracamantii rutiere.
Toate lucrarile se vor realiza/executa sub stricata supraveghere a dirigintilor de
santier, iar dupa terminarea lucrarilor de constructie se vor executa lucrari pentru
refacerea zonei i redarea n circuitul natural, cum ar fi:
demontarea constructiilor i structurilor specifice organizarilor de santier;
colectarea, valorificarea i transportul de pe amplasament a deseurilor rezultate din
activitatea de constructie;
refacerea amplasmentului n zona drumurilor de acces, tehnologice i a altor terenuri
ocupate temporar prin lucrari de nivelare a terenului, inerbare i amenjare
peisagistica prin consultarea de botanisti, peisagisti i horticultori;
testarea solului pentru a constata gradul de poluare determinat de activitatea de
constructie n vederea aplicarii de masuri care sa conduca la redarea zonei intr-o stare
satisfacatoare.
9.
ANEXE - Piese Desenate
a) Plan de amplasare in zona.....................................................................................H 01

b) Plan general de situatie.................................................................................................H
02
c) Vedere frontala terminal........................................................................................H 03
d) Plan de situatie.......................................................................................PS 01PS 06
e) Profil longitudinal - drum national DN2B.....................................................PL 01PL
03
f) Profil longitudinal - strada Port Bazinul Nou................................................PL 01PL
02
g) Profil longitudinal - drum de acces 1.....................................................................PL 01
h) Profil longitudinal - drum de acces 2.............................................................PL 01PL
02
i) Profil longitudinal - drum de acces 3.....................................................................PL 01
141
j) Profil transversal tip - drum national DN2B..............................................................PTT

01
k) Profil transversal tip - strada Port Bazinul Nou........................................PTT 02PTT
04
l) Profil transversal tip - drum de acces 1................................................................PTT 05
m) Profil transversal tip - drum de acces 2................................................................PTT 06
n) Profil transversal tip - drum de acces 3................................................................PTT 07
10.
INFORMAII PRIVIND ARIILE NATURALE PROTEJATE
10.1. Descrierea succint a proiectului i distana fa de aria natural

protejat de interes comunitar, precum i coordonatele geografice
(Stereo 70) ale amplasamentului proiectului. Aceste coordonate vor fi
prezentate sub form de vector n format digital cu referin geografic,
n sistem de proiecie naional Stereo 1970 sau de un tabel n format
electronic coninnd coordonatele conturului (X, Y) n sistem de
proiecie naional Stereo 1970;
Din punct de vedere al florei, vegetaia zonei reprezint rezultatul interferenei
ariilor de influen Est European, al elementelor endemice i al activitilor antropice.
Pe teritoriul localitii predomin elemente ce se ntreptrund cu stepa propriu-zis, dar
care sunt caracteristice silvostepei.
Din punct de vedere al faunei aceasta aparine biotipului stepei i silvostepei, precum
i al biotipului luncilor i blilor.
Fauna aparine biotopului stepei i silvostepei precum i biotopului luncilor i
blilor. Fauna spontana este reprezentata att prin animale sedentare cat i migratoare.
Elementele
faunistice
care
populeaz
zona
silvostepei
sunt
adaptate
agrobiocenozelor i putem aminti popndul, hrciogul, oarecele de cmp, dihorul de

stepa, iar dintre psri: rate, gte, grauri, ciori, etc.
Amplasamentul obiectivelor propuse n cadrul proiectului Platform multimodal
Galai - eliminarea blocajelor majore prin modernizarea substanial a infrastructurii existente i
discontinuitilor, pentru coridorul reelei Rin-Dunare sunt situate n vecinatatea ariilor
naturale protejate de interes comunitar:
2 km metri faa de limita sitului ROSCI 0105 Lunca Joas a Prutului - arie de interes
comunitar declarata sit NATURA 2000 prin OMMP nr. 2387/2011 privind instituirea
142
regimului de arie natural protejat a siturilor de importan comunitar, ca parte

integrant a reelei ecologice europene Natura 2000 n Romnia.
350 metri fa de limita ROSPA0121 Lacul Brate - arie de protecie special
avifaunistic declarata sit NATURA 2000 prin HG 971/2011 pentru modificarea si
completarea H.G. nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecie special
avifaunistic ca parte integrant a reelei ecologice europene Natura 2000 n
Romnia.
Tabel nr. 35 - Coordonate geografice ale proiectului:
143
d) Proiectul propus are legtur direct cu sau nu este necesar pentru

managementul conservrii ariei naturale protejate de interes comunitar;
Proiectul propus nu are legtur direct i nu este necesar pentru managementul
conservrii ariei naturale protejate de interes comunitar
e) Impactul potenial al proiectului asupra speciilor i habitatelor din aria natural
protejat de interes comunitar;
Tabel nr. 38 Impactul potential asupra speciilor de interes comunitar
144
Categorie de impact
Specii potential
amenintata
Lutra lutra
Sicista subtilis
Emys orbicularis
Triturus dobrogicus
Bombina bombina
Descriere impact
Degrada
re
habitate
Disturbar
e specie
ROSCI 0105 Lunca Joas a Prutului

Alterarea
(modificarea,
NU
pirderea, habitatelor
acvatice
Alterarea
(modificarea,
pierderea,
habitatelor specifice
inclusiv agricole;
Factori de stres
NU
asupra
ecologiei
specieidatorat
activitatilor
de
constructie
si
operare
Alterarea
(modificarea,pierder
NU
ea),
habitatelor
acvatice
Alterarea
(modificarea,
NU
pierderea),
habitatelor acvatice
Alterarea
NU
145
Interval de manifestare a
impactului
In perioada
In perioada
de
de operare
constructie
Masuri specifice de reducere impact
NU
NU
NU
Nu sunt afectate habitatele specifice dinamica

si evolutia populatiei speciei
NU
NU
NU

NU
NU
NU

NU
NU
NU

NU
NU
NU
Categorie de impact
Specii potential
amenintata
Descriere impact
Degrada
re
habitate
Disturbar
e specie
impactului
In perioada
In perioada
de
de operare
constructie
(modificarea,
pierderea),
habitatelor acvatice
Degradarea mediului
acvatic
Aspius aspius
Misgurnus fossilis
Cobitis taenia
Pelecus cultratus
Rhodeus sericeus
amarus
Zingel streber
Zingel zingel
Gobio kessleri
Gymnocephalus
schraetzer
ROSPA 0121- Lacul Brates
Branta Ruficollis
Degradarea zonelor de
popas/iernat
Chlidonias hybridus
Alterarea habitatelor
acvatice specifice de
Chlidonias niger
hranire;
Pelecanus
Potential efect de
ornocrotalus
stres asupra zonelor
Falco vespertinus
de
hranire
si
cuibarire;
146
NU
NU
NU
NU
NU
NU
NU
NU
NU
NU
NU
NU
NU
NU
NU
NU
NU
NU
NU
NU
NU
NU
NU
NU

si evolutia populatiei speciilor.
Subcapitolul masuri generale de reducere
impact asupra calitii mediului acvatic.
Subcapitol Masuri generale de reducere a

impactului asupra biodiversitaii.
Categorie de impact
Specii potential
amenintata
Descriere impact
Zgomotul provenit
de la lucrrile de
constructie
a
obiectivelor
de
investie
din
vecintatea
corpurilor de ap
Efect de bariera
asupra
dinamicii
speciilor in zona
147
Degrada
re
habitate
Disturbar
e specie
impactului
In perioada
In perioada
de
de operare
constructie
Semnificaia impactului asupra acestor specii de fauna s-a analizat din punctul de
vedere al cerintelor ecologice ale fiecarei specii in relatie cu categoria de impact specifice
obiectivelor proiectului.
Categorii de impact:
Impact negativ semnificativ
Impact negativ nesemnificativ
Neutru
Impact pozitiv nesemnificativ
Impact pozitiv semnificativ
Concluzii
Amplasamentul proiectului nu se suprapune cu
situri Natura 2000 , arii naturale
protejate sau rezervaii naturale.

Implementarea proiectului nu genereaz un impact semnificativ asupra factorilor de
mediu i bodiversitii locale, dat fiind c obiectivele specifice de construcie:
nu afecteaz habitate de interes comunitar pentru care a fost declarate arii naturale
protejate;
nu sunt afectate populatii ale speciilor de interes comunitar;
148
Bibliografie
Studiu Fezabilitate proiect Platform multimodal Galai inlaturarea blocajelor
majore prin modernizarea infrastructurii existente si asigurarea conexiunilor lipsa
pentru reteaua centrala Rhin Dunare/Alpi CNM 161 /10.2014
COMBROUX I. & SCHWOERER C. 2007. Evaluarea statutului de conservare al habitatelor
si speciilor de interes comunitar din Romnia. Ghid metodologic. Timisoara: Edititura
Balcanic;
Donita, N et al., 2005, Habitate din Romnia, I-II, Edit. Tehnica Silvica Bucuresti;
Chifu T., Mnzu C., Zamfirescu O., 2006, Flora si vegetatia Moldovei, Editura Universitatii
Al. I. Cuza, Iasi;
Ciochia V., 1984, Dinamica si migratia pasarilor, Editura Stiintifica, Bucuresti;
Ciochia V.,1992, Pasarile clocitoare din Romnia, Editura Stiintifica, Bucuresti;
Hodor C 2007. The Retezat National Park Biodiversity Monitoring Plan, n Tansylvanian
Review of Systematicall and Ecological Research, Sibiu;
Ionela A, Manoliu Al., Zanoschi V, 1986 Cunoasterea si ocrotirea plantelor rare, Editura
Ceres Bucuresti;
Rudescu L. 1958, Migratia pasarilor, Editura Stiintifica;
Mohan Gh. & Ardelean A. 1993, Ecologia si protectia Mediului, Editura Scaiul, Bucuresti;
Mohan Gh. & Ardelean A. 1993, Rezervatii si monumente al naturii din Romnia, Editura
Scaiul, Bucuresti;
Negrean G, 1975, Protectia unor plante endemice rare din Romnia, Ocrotirea
naturii19(2), Bucuresti;
Olteanu M., Negrean G., Popescu A., Roman N., 1994, Lista rosie a plantelor superioare
din Romnia, Academia Romna, Institutul de Biologie Bucuresti;
Oprea A. 2005, Lista critica a plantelor vasculare din Romnia, Editura Univ. AL.I.Cuza,
Iasi;
Prvu C., 1983, Plante si animale ocrotite din Romnia, Editura Stiintifica si
Enciclopedica, Bucuresti;
Prodan I. 1939, Flora pentru determinarea si descrierea plantelor ce cresc n Romnia,
Cluj;
149
Srbu I., Ivanescu L., Stefan N., Mnzu C., 2001, Flora ilustrata a plantelor vasculare din
estul Romniei, Editura Universitatii Al. I. Cuza, Iasi;
*** 2007, Ordinul 1964/2007 privind declararea siturilor de importanta comunitara ca
parte integranta din reteaua europeana Natura 2000 n Romnia;
*** 2007, HG 1284/2007 privind declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica ca
parte integranta din reteaua europeana Natura 2000 n Romnia;
150
LISTA CU ABREVIERI:
ANAR
Administratia Nationala a Apei Apele Romane
ANRSC
Autoritatea Nationala de Reglementare a Serviciilor Publice Locale
COV
Compusi Organici Volatili
EU
Uniunea Europeana
APM
Acentia de Protectie a Mediului
MMDD
Ministerul Mediului di Dezvoltarii Durabile
OUG
Ordonanta de Urgenta Guvernamentala
SCI
Situri de Importanta Comunitara
SGA
Sectia de Gospodarire a Apelor (ANAR)
SPA
Situri de Importanta Avifaunistica
151

Memoriu P Platforma Multimodala GL (Final) - Corectat

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Memoriu P Platforma Multimodala GL (Final) - Corectat

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MEMORIU de PREZENTARE

conform Ordinul nr. 135/2010 ANEXA nr. 5

4.16. Impactul produs n perioada de realizare a investiiei i n perioada de operare

Denumirea obiectivului de investiii

Platform multimodal Galai - eliminarea blocajelor majore prin modernizarea

Amplasamentul obiectivului i adresa.

Fig. nr. 2 - Amplasament Platform multimodal Galai

SGKV Asociaia de cercetare pentru transport combinat Strada Harbour West 1,

Valoarea estimativa a lucrrilor

Valoarea totala (INV):

Perioada de execuie propusa.

Perioada propusa pentru implementarea proiectului este 48 luni.

Navigaia fluviala la nivelul Romniei necesita o infrastructura corespunztoare.

Construcia i modernizarea reelelor de infrastructura situate pe coridoarele

Reeaua European de baz, i propune s uneasc Europa i piaa european.

Coridorul Orient/Est-Mediteranean conecteaz porturile germane Bremen,

interconexiuni la coridorul Rin-Dunre, permite accesul conexiunilor din sudul Europei.

In prezent ponderea majora in trafic o reprezinta marfurile vrac dar se manipuleaza

Proiectul vizeaza infrastructura portuara si feroviara existenta pentru traficul

accesul la pieele Pan-

europene in relaia cu intele strategiei Europa 2020.

CN APDM Galati este administratorul intregii infrastructuri portuare (teren si

Frontul de acostare de la Dunare impartit in 11 dane din care 8 operationale, 3

Investiiile propuse conform studiului de fezabilitate

n prezent, infrastructura in porturile de pe sectorul roman al Dunrii este n cea mai

Creterea eficientei transportului multimodal n reeaua TEN-T, prin crearea

nevoie de reconstrucie n alt locaie din zona

portuar, pentru a continua operaiunile, n timp ce altele nu pot fi re-localizate, n

Atta timp cat perpetuarea operaiunilor curente nu poate fi garantat de ctre

Avantajele scenariului Zona-1

Suprafeele obiectivelor de implementare a proiectului sunt definite conform tabelului nr.2

Port Bazinul Nou

Caracteristicile principale ale construciilor din cadrul obiectivului de investiii

proiectelor tiinifice ale SGKV. Rezultatele de la urmtoarele proiecte au fost incluse n

n scopul de a mbunti infrastructura, este planificata o nou cale de acces

Categorie strada cf.

Realizarea lucrrilor de drumuri se vor desfura conformi etapelor de mai jos:

pregtirea patului drumului prin operaii de nivelare si compactare;

Partea carosabila in sensul giratoriu va avea o limea de 7.00 m, pentru a asigura

Pasaj superior peste calea ferata:

la sfritul pasajului (dinspre sensul giratoriu) va fi oblica pentru a asigura gabaritul de

suprafaa carosabila pentru a nu avea repercusiuni negative asupra siguranei circulaiei si

anuri/rigole stnga dreapta.

parapei direcionali stnga dreapta;

Accesele la proprietate vor avea aceeai structura rutiera cu cea a trotuarelor.

Racordarea la reelele utilitare existente n zona

Lucrrile de infrastructura portuara, rutier i feroviar care fac obiectul prezentei

Se apreciaz ca durata de execuie a lucrrilor este de circa 49 luni, lucrrile

Tabel nr. 3 Grafic de execuie lucrri

Inchiderea cererii de finantare

asezarea si compactarea materialului de umplutura in spatele cheului

compactarea de adancime a materialului de umplutura

pregatirea terenului din zona terminalului

amenajarea terenului din zona terminalului

sisteme de epuizare a apei- infrastructura terminal

asfaltarea suprafeelor din zona terminalului

taierea suprafeei din zona portului existent

piloti forati pt calea de rulare a macaralelor l=25 m, d=100 cm, distanta=5 m

comanda celei de-a doua macara

piloti forati pt calea de rulare a macaralelo

instalarea (inclusiv perioada de testare)

etansare sub liniile terminalului

amenajarea terenului pentru zona porii de intrare/iesire