EA - Targusoar

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA
Amplasare retele centrale eoliene, reteaua TG

extravilan comuna Targusor, Judetul Constanta
Elaborator:
Persoane inscrise in Registrul National al Elaboratorilor de Studii

pentru Protectia Mediului:
Biolog Andreea VASILE
Ecolog Stefan Robert RADU
S.C. ENVIRO QUALITY CONCEPT S.R.L
Beneficiar:
S.C. ELCOMEX EOL S.A.
2012

AMPLASARE RETELE CENTRALE EOLIENE RETEAUA TG
extravilan comuna Targusor, judetul Constanta

Amplasare retele centrale eoliene, reteaua TG
extravilan comuna Targusor, Judetul Constanta
Elaborator:
Persoane inscrise in Registrul National al Elaboratorilor de Studii pentru

Protectia Mediului:
Biolog Andreea VASILE
Ecolog Stefan Robert RADU
S.C. ENVIRO QUALITY CONCEPT S.R.L
Beneficiar:
S.C. ELCOMEX EOL S.A.
2012
Proprietate intelectuala
Acest material nu poate fi reprodus sau utilizat fara acordul scris al autorului
Beneficiar: S.C. ELCOMEX EOL S.A.



CUPRINS
A. Informatii privind proiectul supus aprobarii.......................................................................................................................7
A.1. Informatii privind proiectul analizat...........................................................................................................................7
A.2. Localizarea geografica si administrativa.....................................................................................................................8
A.3. Modificarile fizice ce decurg din implementarea obiectivelor propuse prin proiect.............................................9
A.4. Resursele naturale necesare implementarii obiectivelor propuse prin proiect.....................................................10
A.5. Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar pentru a fi
utilizate la implementarea proiectului...............................................................................................................................10
A.6. Emisii si deseuri generate de implementarea obiectivelor propuse prin proiect.................................................10
A.6.1 Protectia calitatii apelor ............................................................................................................................................10
A.6.2 Protectia aerului.........................................................................................................................................................11
A.6.3 Protectia impotriva zgomotelor si vibratiilor..........................................................................................................11
A.6.4 Protectia solului si subsolului...................................................................................................................................11
A.6.5 Gospodarirea deseurilor generate pe amplasament..............................................................................................12
A.7. Cerintele legate de utilizarea terenului, necesare pentru executia obiectivelor propuse prin proiect...............12
A.8. Serviciile suplimentare solicitate de implementarea obiectivelor propuse prin proiect......................................14
A.9. Durata constructiei, functionarii, dezafectarii proiectului si esalonarea perioadei de implementare a
obiectivelor propuse prin proiect.......................................................................................................................................14
A.10. Activitati care vor fi generate ca rezultat al implementarii obiectivelor propuse prin proiect.........................14
A.11. Descrierea proceselor tehnologice ale proiectului..................................................................................................14
A 12. Caracteristicile planurilor existente, propuse sau aprobate, ce pot genera impact cumulativ cu planul care
este n procedur de evaluare i care poate afecta aria natural protejat de interes comunitar; ............................16
A.13. Alte informatii solicitate de catre autoritatea competenta pentru protectia mediului.......................................17
B. Informatii privind aria naturala protejata de interes comunitar afectata de implementarea obiectivelor propuse
prin proiect..................................................................................................................................................................................18
B.1.Date privind aria naturala protejata de interes comunitar.......................................................................................18
B.2. Date despre prezenta, localizarea, populatia si ecologia speciilor si/sau habitatelor de interes comunitar
prezente pe suprafata si in imediata vecinatate a proiectului, mentionate in formularul standard al ariei naturale
protejate de interes comunitar............................................................................................................................................29
B.3. Descrierea functiilor ecologice ale speciilor si habitatelor de interes comunitar afectate....................................35
B.4. Statutul de conservare a speciilor si habitatelor de interes comunitar...................................................................58
B.5. Date privind structura si dinamica populatiilor de specii afectate.........................................................................60
B.6. Relatiile structurale si functionale care creeaza si mentin integritatea ariei naturale protejate de interes
comunitar..............................................................................................................................................................................69
B.7. Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar............................................................69
B.8. Descrierea starii actuale de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, inclusiv
evolutii/schimbari care se pot produce in viitor...............................................................................................................70
B.9. Alte informatii relevante privind conservarea ariei naturale protejate de interes comunitar..............................71
B.10. Alte aspecte relevante pentru aria naturala protejata de interes comunitar........................................................71
C. Identificarea si evaluarea impactului..................................................................................................................................72
C.1. Evaluarea impactului obiectivelor proiectului propus............................................................................................72
C.1.1. Evaluarea impactului cauzat de obiectivele propuse prin proiect fara a lua in considerare masurile de
reducere a impactului....................................................................................................................................................72
C.1.2. Evaluarea impactului rezidual care va ramane dupa implementarea masurilor de reducere a impactului
..........................................................................................................................................................................................81
C.2. Evaluarea impactului cumulativ al obiectivelor propuse prin proiectul propus cu alte PP................................81
C.2.1. Evaluarea impactului cumulativ al obiectivelor propuse prin proiectul propus cu alte PP fara a lua in
considerare masurile de reducere a impactului.........................................................................................................81
C.2.2. Evaluarea impactului rezidual care ramane dupa implementarea masurilor de reducere a impactului
pentru proiectul propus si pentru alte PP...................................................................................................................84
D. Masurile de reducere a impactului.....................................................................................................................................84
D.1. Identificarea si descrierea masurilor de reducere.....................................................................................................84
D.2. Prezentarea calendarului implementarii si monitorizarii masurilor de reducere a impactului.........................86
D.3. Orice alte aspecte relevante pentru conservarea speciilor si/sau habitatelor de interes comunitar...................87
E. Metodele utilizate pentru culegerea informatiilor privind speciile si/sau habitatele de interes comunitar afectate. 87

A. Informatii privind proiectul supus aprobarii

A.1. Informatii privind proiectul analizat
Denumirea proiectului: Amplasare retele centrale eoliene reteaua TG, in extravilan
comuna Targusor, jud. Constanta;
Titular: S.C ELCOMEX EOL S.A
Perioada de implementare a proiectului: cca. 12 luni.
Date generale:
Pe amplasament se propune amplasarea parcului eolian, format din 8 turbine tip
SIEMENS BONUS cu o putere nominala de 2300KW 2,3 MW.
Amplasametul parcului eolian, este reprezentat de mai multe parcele de teren
agricol cu destinatie arabil si teren cu destinatie speciala- drum de exploatare, situate n
extratravilanul comunei TARGUSOR, judeul Constanta. Locaia pentru amplasarea
turbinelor eoliene ocup o suprafa de aproximativ 780,18 ha n partea vestica si
sudica a comunei TARGUSOR in incinta parcelelor A 421/15, A 459/12, A 461/1, A
461/12, A 696/3, A 696/9, A 705/3.
Evidentierea suprafetei aferente obiectivului fata de cea mai apropiata localitate

(vedere satelitara: Google earth)
Investitia propusa RETEAUA TG_4, are ca finalitate valorificarea energiei

vantului din zona centrala a Dobrogei prin montarea unui numar de 8 turbine eoliene
de ultima generatie, durata de functionare estimata este de 20 - 25 de ani, valorificand
un potential natural remarcabil al zonei energia eoliana.
Terenul are o importanta economica medie. Valoarea economica a zonei este data
de productivitatea terenurilor cultivate cu cereale.

A.2. Localizarea geografica si administrativa

Locaia studiata pentru amplasarea turbinelor eoliene ocup o suprafa de
aproximativ 780,18 ha n partea sudica a comunei TARGUSOR la aproximativ 627 m de
linia care delimiteaz intravilanul acesteia.
Amplasamentul propus pentru
construcia Parcului Eolian se nvecineaz dup cum urmeaz:
La Nord terenuri arabile aparinnd comunei Targusor sau persoanelor fizice sau
juridice, drumul judetean Dj 225, si la aproximativ 627 m comuna Targusor;
La Sud terenuri agricole aparinnd persoanelor fizice sau juridice, drumurile de
exploatare agricol De 422, De 460, De 461/8, De 461/17, De 706, De 705/5, la distana de
5,6 Km comuna Nicolae Balcescu iar la o distanta de 5,77 km satul Dorobantu, precum
si DN 2A la aproximativ 6,50 km;
La vest terenuri agricole aparinnd persoanelor fizice sau juridice, drumul de
exploatare agricola De 662, si satul Tepes Voda (11,20 km);
La est terenuri agricole aparinnd persoanelor fizice sau juridice si drumul de
exploatare agricola De 705/5;
Centralele eoliene se vor amplasa pe o suprafata de 90,50 ha pentru care,
beneficiarul are un contract de superficie si servituti conexe.
Comuna Tirgusor este o localitate in centrul judetului Constanta, situata la o
distanta de cca. 40 km nord-vest de municipiul Constanta. Coordonatele geografice
sunt 4427N si 2824E.
Suprafata de teren a comunei Targusor este de 9.809 ha, din care: teren arabil
6.315 ha, pasune 1.546 ha, vii 21 ha, padure 1.244 ha, neproductiv 1.927 ha.
Se invecineaza spre nord cu localitatile Cheia si Gradina, est cu comunele
Nicolae Balcescu si Mihail Kogalniceanu, la vest cu comuna Pantelimon.
Relatiile cu localitatile judetului se realizeaza dupa cum urmeaza:
-spre nord si sud-est, spre localitatile Cheia, respectiv Mihail Kogalniceanu: DJ222;
-spre vest si sud, spre localitatile Pantelimon, respectiv Nicolae Balcescu: DJ225.

Localizarea comunei Targusor si a obiectivului fata de principalele cai de acces in zona
Inventarul de coordonate ale turbinelor in sistem de proiectie Stereo 1970 sunt

prezentate in tabelul urmator:
COORDONATE TURBINE
nr. turbina
X
TG_4-1
769906,5600
TG_4-2
771318,0200
TG_4-3
771919,9300
TG_4-4
772265,4300
TG_4-5
772643,3400
TG_4-6
772171,2400
TG_4-7
773004,4200
TG_4-8
773405,2200
332991,2100
333010,3700
333148,1000
333589,3100
333065,5300
332590,9000
332683,3200
332242,4100
A.3. Modificarile fizice ce decurg din implementarea obiectivelor propuse prin proiect
In cazul implementarii unui astfel de obiectiv, principalele modificari fizice sunt
cele asupra solului si peisajului. Lucrarile aferente perioadei de implementare a
obictivelor propuse prin plan presupun excavatii de adancime pentru realizarea
fundatiilor si pozarea cablurilor si de suprafata pentru amenajarea drumurilor si a
platformelor, fiind necesar un management adecvat al solului vegetal astfel incat sa se
respecte stratificarea solului in timpul refacerii suprafetelor afectate temporar.
Modificarile fizice de durata asupra solului sunt reprezentate de prezenta
fundatiilor pe perioada de existenta a parcului eolian, scoaterea din circuitul natural a
suprafetelor aferente acestora.

n perioada de construcie, n peisaj vor aprea drumuri interioare, platforme,

excavaii, utilaje de construcii, componente ale ansamblului eolian i diverse materiale.
Pe msura avansrii lucrrilor, vor fi montate echipamentele i se vor consuma
materialele. La finalizarea lucrrilor vor fi efectuate amenajri de teren i vor fi retrase
utilajele astfel, nct incat suprafetele afectate temporar sa fie aduse la starea anterioar.
Turbinele eoliene sunt structuri adugate peisajului natural i elementelor
antropice din zona de amplasament.
A.4. Resursele naturale necesare implementarii obiectivelor propuse prin proiect
Investitia propusa are ca finalitate valorificarea energiei eoliene.
Pentru implementarea planului se vor utiliza materiale clasice de constructii.
Dintre acestea, ca resurse naturale se pot mentiona sorturile de piatra necesare
amenajarii drumurilor, nisipul necesar pozarii cablurilor precum si resursele utilizate
pentru obtinerea celorlalte materiale de constructie clasice (ciment, betoane, etc.).
Proiectul nu prevede alimentarea cu apa din sursa naturala de suprafata sau
subterana.
A.5. Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate de
interes comunitar pentru a fi utilizate la implementarea proiectului
Nu este cazul. Nu vor fi exploatate resurse naturale din cadrul ariei protejate.
A.6. Emisii si deseuri generate de implementarea obiectivelor propuse prin proiect
A.6.1 Protectia calitatii apelor
Pentru implementarea obictivului nu se prevede prelevarea de apa din surse
subterane sau de suprafata din zona amplasamentului, deci nu se vor inregistra efecte
asupra hidrologiei zonei. In plus pe amplasament nu exista cursuri de ape naturale, iar
apa subteran nu a fost ntlnit pe parcursul efetuarii forajelor, astfel zona studiat se
ncadreaz n categoria fr epuismente.
Proiectul nu implica evacuarea de ape uzate in emisar natural. Apele uzate
generate vor fi colectate intr-un bazin vidanjabil.
Apa potabil - ce este utilizat de personalul care lucreaz pe antier va fi
aprovizionat imbuteliata sau cu autocisterne.
Procesul tehnologic de producere a energiei electrice din potenial eolian nu
implic utilizarea apei. In aceste condiii pe amplasament nu se produc n urma
aplicrii procesului tehnologic de generare a energiei ape uzate. Apele care pot apare
pe amplasament sunt rezultate din precipitai, care vor fi drenate spre zona culturilor
agricole. Obiectivul propus nu va influenta acest aspect nici in perioada de
implementare si nici in perioada de exploatare.
Tipul si anvergura activitatilor desfasurate nu sunt de natura sa determine
producerea de pagube ecologice la nivelul corpurilor de apa de suprafata sau subterane
in caz de accident.

A.6.2 Protectia aerului

Din punct de vedere al impactului asupra atmosferei, se va inregistra influenta
asupra calitatii aerului pe perioada de constructie, ca urmare a excavarii si manipularii
pamantului. De asemenea, mijloacele de transport si utilajele folosite pentru excavare
pot genera poluanti caracteristici arderii combustibililor in motoare (NOx, SOx, CO,
pulberi, metale grele,etc.). Regimul emisiilor acestor poluanti este, ca si in cazul
emisiilor de pulberi generate de excavari, dependent de nivelul activitatii zilnice,
prezentand o variabila substantiala de la o zi la alta, de la o faza la alta a procesului de
constructie.
O sursa de praf suplimentara este reprezentata de eroziunea vantului, fenomen
care insoteste lucrarile de constructie. Fenomenul apare datorita existentei suprafetelor
de teren expuse actiunii vantului, urmare a decopertarii solului vegetal.
Tinand cont de amploarea redusa a investitiei si conditiile de dispersie din zona
(caracteristice Dobrogei) se apreciaza ca nu vor exista influente majore in ceea ce
priveste calitatea aerului in zona.
La constructia obiectivului in sezonul cald sau in perioadele cu vant, se va avea
in vedere umectarea suprafetelor de sol expuse, a drumului de acces al utilajelor, astfel
incat sa se evite ridicarea in atmosfera a particulelor usoare.
Din procesul tehnologic de producere a energiei electrice din potenial eolian nu
rezult substane care s polueze aerul atmosferic.
A.6.3 Protectia impotriva zgomotelor si vibratiilor
Pe timpul implementarii planului vor trebui adoptate masuri de reducere a
zgomotului determinat in mod normal de activitatea de pe santier.
Utilajele si echipamentele folosite in general in activitatea de amenajare a unui
obiectiv obisnuit, produc zgomot si vibratii urmare a masei proprii. Nivelul de zgomot
este variabil, in jurul valorii de pana la 90 db(A), valorile mai mari fiind la excavatoare,
buldozere si autogredere. Se impune utilizarea de echipamente si utilaje performante,
care sa genereze nivele minime de zgomot perceptibile in vecinatate.
Pe perioada de functionare nu se va inregistra un deranj asupra populatiei
datorita distantei de peste 627 m, pana la localitatea Targusor, nivelul zgomotului la
aceasta distanta nedepasind valoarea de 40 dB. In plus in cazul turbinelor moderne,
utilizate si pentru acest obiectiv, fabricantii garanteaza ca la nivelul turbinelor zgomotul
(presiunea sunetului) nu depaseste 110 dB (A), indiferent de tipul de reprezentare si
timpul in care e facuta masurarea. In ce priveste vibratiile, acestea sunt nesemnificative
pentru mediu.
A.6.4 Protectia solului si subsolului
Prin realizarea constructiilor o parte din suprafata solului va fi scos din circuitul
natural pe toata durata existentei parcului eolian.
Se va avea in vedere protejarea solului fertil prin decopertarea acestuia de pe
toate suprafetele vizate a fi afectate temporar sau defintiv si depozitarea separata fata
10

de cel steril. La sfarsitul lucrarilor solul vegetal se va recoperta pe suprafetele afecate

temporar de lucrari in vederea aducerii terenului la starea intiala.
A.6.5 Gospodarirea deseurilor generate pe amplasament
Deseurile rezultate in urma desfasurarii activitatilor de amenajare si functionare
a obiectivului (deseuri codificate conform HG nr.856/2002 privind evidenta gestiunii
deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile
periculoase, Anexa 2) sunt in general urmatoarele:
17 01: deseuri de materiale de constructie;
17 02: deseuri lemn, sticla si materiale plastice;
17 04: deseuri metalice;
17 05: pamant si piatra rezultata din excavatii;
15 01, 15 02: deseuri de ambalaje, echipamente de protectie;
20 01 si 20 03: deseuri menajere, fractiuni colectate selectiv;
13 02: uleiuri uzate (in caz de interventie de urgenta la autovehicule).
Activitatea de mentenan a unui parc eolian poate genera deeuri din
ntreinerea echipamentelor mecanice, electrice i de automatizare. Deeurile tipice
rezultate din aceast activitate sunt:
decapani i degresani ai ntreinerii echipamentelor;
uleiuri uzate;
piese de schimb (mai rar);
piese de schimb consumabile (filtre de aer i ulei):
materiale textile de curat;
ambalaje rezultate de la nlocuire unor piese;
ambalajele materialelor consumabile.
Pentru toate deeurile rezultate de pe amplasament att n perioada de
exploatare curent ct i n perioadele de intreinere se vor asigura dotarile necesare
pentru colectarea selectiva in vederea transferarii acestora catre firme specializate n
depozitarea, valorificarea, eliminarea deeurilor.
A.7. Cerintele legate de utilizarea terenului, necesare pentru executia obiectivelor
propuse prin proiect
Studiu topografic - cuprinde o suprafata de teren de 780,18 ha, teren situat in
extravilanul comunei Targusor, pe un platou care se afla in partea de sud a satului
Targusor, in apropierea limitei de sud a teritoriului administrativ al comunei
TARGUSOR, identificat prin:
TG_4-1: A 421/15
TG_4-3: A 461/1
TG_4-5: A 696/9
TG_4-8: A 705/3
TG_4-2: A 459/12
TG_4-4: A 696/3
TG_4-6: A 461/12
TG_4-7: A 696/9
Realizarea obiectivului impune ocuparea unor suprafete de teren pentru:
11

NR.
CRT.
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
BILANT TERITORIAL
EXISTENT
SUPRAFATA
(ha)
SUPRAFATA STUDIATA
SUPRAFATA PARCELELOR CU
CONTRACT
SUPRAFATA TEREN AGRICOL
TEREN NEPRODUCTIV
INTRAVILAN
SUPRAFATA INEL SUPRATERAN
(STALP DE SUSTINERE)
SUPRAFATA DRUMURI IN ZONA
STUDIATA
SUPRAFATA DRUMURI DE
EXPLOATARE CE VOR FI
MODERNIZATE
SUPRAFATA PLATFORME DE
MONTAJ PERMANENTE SI DRUMURI
DE EXPLOATARE NOI
SUPRAFATA PLATFORME DE
MONTAJ TEMPORARE
SUPRAFATA ORGANIZARE DE
SANTIER
SUPRAFATA DE TEREN SCOS
TEMPORAR DIN CIRCUITUL AGRICOL
SUPRAFATA TEREN SCOS DEFINITIV
DIN CIRCUITUL AGRICOL
PROPUS
SUPRAFATA
(ha)
780.18
90.500
11.600
90.500
11.600
773.025
0.448
0.577
99.083
0.057
0.074
769.991
0.448
0.577
98.694
0.057
0.074
0.000
0.000
0.0224
0.0029
6.130
0.786
9.142
1.172
2.418
0.310
2.418
0.310
0.000
0.000
3.012
0.386
0.000
0.000
0.097
0.012
0.000
0.000
0.500
0.064
0.000
0.000
0.899
0.115
0.000
0.000
3.034
0.389
Suprafafa de teren totala estimata pentru a fi ocupata definitiv este de 5,4524 ha,
formata din: suprafata ocupata de turnurile turbinelor; suprafata ocupata de drumurile
de exploatare propuse si platforme de montaj permanente; suprafata drumuri de
exploatare modernizate ;
Suprafata de teren ocupata temporar va fi de 0,8994 ha, formata din: suprafata
ocupata de platformele de montaj temporare, suprafata ocupata de organizarea de
santier, suprafata ocupata de sapaturile pentru realizarea fundatiilor.
Pe teren vor fi amplasate si retele de transport a energiei electrice care vor fi
montate subteran, in infrastructura drumurilor de exploatare 8864 ml.
INDICI URBANISTICI:
Pentru Zona Ee ZONA AMPLASARE CENTRALE EOLIENE:
POT = 0,80%
CUT = 0,008
12

A.8. Serviciile suplimentare solicitate de implementarea obiectivelor propuse prin

proiect
Proiectul supus avizarii nu necesit servicii suplimentare de
dezafectare/reamplasare de conducte, linii de nalta tensiune, modificri traseu
drumuri deja existente (DE, DC, DJ ), cai ferate etc.
A.9. Durata constructiei, functionarii, dezafectarii proiectului si esalonarea perioadei
de implementare a obiectivelor propuse prin proiect
Durata normata de functionare a echipamentelor este de 20 25 ani
Principalele obiective de investitie se vor realiza cronologic dupa cum urmeaza:
drum tehnologic si de exploatare (inclusiv platforme de montaj permanente si
temporare);
sistem de bare sub forma de LEA 20 KV;
celule de comutatie si masura pentru racord la sistemul energetic;
amplasamente de generare (8 locatii) compuse fiecare din:
fundatie adaptata la parametrii portanti ai terenului de fundare;
platforma pentru montarea cabinei transformatorului;
agregat eolian turbina SIMENS BONUS, cu o viteza de rotatie variabila, cu diametrul
rotorului de 101 si o putere nominala de 2300 kw;
conexiune la sistemul de bare, in cablu subteran (20 kV) 8864,16 m;
priza de punere la pamant: R
Dezafectarea presupune scoaterea din functiune a instalatiilor (turbine eoliene,
statie de conexiune) si eliberarea amplasamentului de elementele folosite pentru
functionarea obiectivului (echipamente subterane - cabluri, echipamente supraterane)
precum si readucerea suprafetelor afectate la folosinta initiala. Procesul de
dezasamblare este in mod firesc, reversul etapei de constructive, insa nu presupune
activitati de anvergura etapei de constructie propriu-zisa a parcului, derulandu-se
astfel pe o perioada de timp mai scurta (aproximativ 6 luni sau mai putin, in functie de
conditiile meteo, efectivul si utilajele disponibile etc.).
A.10. Activitati care vor fi generate ca rezultat al implementarii obiectivelor propuse
prin proiect
Implementarea proiectului va genera activitati de constructie la nivelul
amplasamentului, cu utilizarea unor materiale de constructie clasice, precum si
activitati de amenajare a terenului.
Dupa finalizarea obiectivului, caracterul activitatilor desfasurate este temporar
fiind reprezentate de interventii pentru mentenanta parcului eolian.
A.11. Descrierea proceselor tehnologice ale proiectului

Reteaua de centrale eoliene TG_4 va fi alcatuita dintr-un numar de 8 agregate
eoliene, de putere unitara de 2,3 MW , amplasate in conditii de expunere la vant
13

dominant si tinand cont de restrictiile privind interinfluentarea lor aerodinamica.

Functionarea agregatelor si cuplarea la sistemul energetic va fi asigurata prin mijloace
de supraveghere / comanda / reglaj / protectie specifice domeniului si la nivelul curent
cerut de functionarea obiectivelor energetice. Functionarea agregatelor si preluarea
productiei se va face cu subordonare la nivel national consumul redus local exclude
functionarea insulara.
Fiecare dintre cele 8 turbine de 2,3 MW este prevazuta cu un post de
transformare PT, incorporat in nacela de unde energia electrica este transportata la
statia de transformare 110/30 kv care face legatura cu linia de inalta tensiune.
Fiecare turbina eoliana este compusa dintru-un pilon tubular cu un diametru la
baza de 4 m, nacela care include generatorul, cutia de viteza, sistemul de comanda si
rotorul cu cele 3 pale, totul amplasat pe o fundatie.
Pentru turbina SIEMENS BONUS 2300KW, care este o turbina inalta, din otel,
este utilizat un element structural cilindric asezat pe o flansa oarba aliniata cu precizie
cu suruburi de ajustare.
O data ce fundatia este completa, turnul este imbinat cu sectiunea de fundatie.
Fundatia este de forma rotunda, avand diametrul de 8 m la o adancime de 1,590 m sub
nivelul initial al situ-lui. Fundatia consta dintr-o fundatie placa si un montant de 0,80 m
inaltime si diametrul de 4,69 m.
Pentru amplasarea fundatiei este necesara executarea unei excavatii pana la
adancimea recomandata de proiect. Unghiul de inclinare al sapaturii trebuie adaptat
conditiilor concrete ale solului; fosa executata trebuie sa fie uscata prin asigurare a unui
sistem de drenaj sau prin absenta apei de subsol.
Stratul de umplutura se realizeaza in jurul pilonului astfel incat sa se asigure
forma initiala a terenului, ramanand vizibil numai pilonul, si un trotuar de 1 m latime
in jurul acestuia.
Pentru pozarea cablurilor subterane se vor practica santuri cu adancimea de 1,5
m si latimea de 0,8 m. Dupa asezarea cablurilor pe pat de nisip se umplu santurile cu
pamant compact si se reface forma initiala a terenului.
Conexiunile electrice ntre turbine se vor face n felul urmtor:
n incinta CEE, ntre turbine i statia de transformare, se face prin cabluri electrice
subterane (LES). Pentru legtura subterana intre platformele turbinelor se vor realiza
spturi pentru poziionarea canalelor de cabluri electrice, avand o lungime de 8864 ml,
cu protecie att pentru a nu afecta integritatea cablurilor cat si meninerea
caracteristicilor arealului afectat de traversare;
conexiunea CEE cu sistemul energetic naional se va face prin linie electric aeriana
(LEA), si racord in statia de 400/110 Kv Stupina;
Cablurile electrice subterane vor fi instalate paralel cu cile de acces i vor fi
semnalizate conform legilor n vigoare.
14

A 12. Caracteristicile planurilor existente, propuse sau aprobate, ce pot genera impact
cumulativ cu planul care este n procedur de evaluare i care poate afecta aria
natural protejat de interes comunitar;
In vederea analizarii impactului cumulat s-au luat in considerare urmatoarele
investitii cu acelasi specific:
Nr.
Crt.
1
Companie
Reteaua SL
- Elcomex EOL
Numar
turbine
22
Locatia
Extravilan comuna Silistea
Pozitionare fata de Natura 2000

a turbinelor eoliene
In afara ROSPA Cheile Dobrogei si ROSCI
Recifii Jurasici Cheia
- Elcomex EOL
Reteaua DBE
33
Extravilan comuna Nicolae Balcescu

Reteaua DBE_2
- Elcomex EOL

Reteaua TG_2- Elcomex EOL
Extravilan comuna Targusor

Reteaua TG
- Elcomex EOL
11

Reteaua TG_3
- Elcomex EOL

Dispozitia parcurilor eoliene fata de Ariile protejate Natura 2000
15

(SPA: hasura rosiel SCI: hasura verde)

Legenda
Cele 7 parcuri eoliene, apartinand aceluiasi beneficiar, totalizeaza un numar de

82 turbine eoliene dispuse predominant pe directia nord-sud, pe o lungime de 10,5 km.
A.13. Alte informatii solicitate de catre autoritatea competenta pentru protectia
mediului
Nu este cazul.
16

B. Informatii privind aria naturala protejata de interes comunitar afectata de

implementarea obiectivelor propuse prin proiect
B.1.Date privind aria naturala protejata de interes comunitar
Zona aferenta parcului eolian (780 ha delimitata prin contur negru) se
suprapune partial cu SPA Cheile Dobrogei si intr-o proportie nesemnificativa cu ROSCI
0215 Recifii Jurasici Cheia dupa cum reiese din tabelul de mai jos:
Suprafata SCI = 5 686 ha
Suprafata SPA = 10 929 ha
Suprapunere cu
zona studiata:
0,8 ha respectiv 0,014% din

SCI
125 ha respectiv 1,14 % din SPA
Altfel spus zona aferenta parcului se suprapune in proportie de 0,1% cu SCI

Recifii Jurasici Cheia si 16% cu SPA Cheile Dobrogei cu mentiunea ca nici un element
al planului nu este situat in interiorul suprafetei suprapuse cu ariile Natura 2000.
Distanta masurata in linie dreapta de la cele mai apropiate turbine ale parcului eolian
pana la siturile de importanta comunitara sunt de aproximativ:
660 m pana la SCI Recifii Jurasici Cheia (TG_4_4)
110 m pana la SPA Cheile Dobrogei (TG_4_8)
Evidentierea celor mai apropiate distante de la turbinele parcului pana la Ariile Natura 2000 precum si
suprapunerea zonei studiate cu acestea.
Alte distante masurate in linie dreapta de la cele mai apropiate turbine pana la
Ariile Protejate din vecinatate:
- aproximativ 4,6 km pana la Rezervatia Recifii Jurasici Cheia
17

- aproximativ 3,5 km pana la Rezervatia Pestera la Adam

- aproximativ 4,5 km pana la Rezervatia Pestera Gura Dobrogei
Localizarea obiectivului fata de Ariile Protejate (Rezervatii naturale - portocaliu)
In anul 2011 suprafetele siturilor Natura 2000 din zona de interes au fost
modificate fata de cele prevazute initial in anul 2007, dupa cum urmeaza.
Nume sit
Cod
Suprafata 2007
Suprafata 2011
Suprafata extindere
ROSCI 0215
5134 ha
5686 ha
552
Cheile Dobrogei
ROSPA0019
10819,71 ha
10929 ha
109,29
Cele doua arii protejate se afla in custodia RNP Directia Silvica Constanta, insa
pana in acest moment nu a fost elaborat un Plan de management.
18

Evolutia limitei SCI Recifii Jurasici Cheia din vecinatatea zonei studiate (limita SCI 2007-linie alba;
limita SCI actuala linie verde; limita SPA neschimbata linie rosie )
Date privind intreaga suprafata a Ariilor Protejate SCI Recifii Jurasici Cheia si
SPA Cheile Dobrogei se regasesc in Formularele Standard, anexe la Ord 1964/2007
privind instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara
modificat de Ord 2387/2011, respectiv la H.G 1284/2007 modificat de HG 971/2011
privind declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica.
Date conform Formularelor Standard pentru cele doua Arii Protejate:
ROSPA 0019 Cheile Dobrogei.
Suprafata sitului (ha)
10 929
Regiunile administrative
NUTS
% Numele judetului
RO023
100 Constanta
Specii de pasari enumerate in anexa I a Directivei Consiliului 2009 /147/CE
Populatie
Cuibarit
Iernat
Pasaj
Sit.
Conserv.
Rezidenta
Pop
Cod
Specie
A402
A225
A396
A215
A243
Accipiter brevipes
Anthus campestris
Branta ruficollis
Bubo bubo
Calandrella
brachydactyla
Caprimulgus
europaeus
Circus cyaneus
Circus macrourus
Coracias garrulus
A224
A082
A083
A231
7-12 p
2000-5000 p
30 i
Izolare
Global
300-400
B
C
B
C
B
A
A
B
B
A
B
C
B
C
C
A
B
B
B
B
60p
C
B
C
B
B
A
C
C
C
C
B
B
200i
2i
30-70i
60-70i
70-80p
19

A238
A236
A379
A098
A103
A097
Dendrocopos medius
Dryocopus martius
Emberiza hortulana
Falco columbarius
Falco peregrinus
Falco vespertinus
A321
A320
A135
A127
A075
A092
A338
A339
A246
A242
A533
A234
A229
A404
A089
Ficedula albicollis
Ficedula parva
Glareola pratincola
Grus grus
Heliaeetus albicilla
Hieraaetus pennatus
Lanius collurio
Lanius minor
Lullula arborea
Melanochorypha
calandra
Neophron
percnopterus
Oenanthe pleschanka
Picus canus
Alcedo atthis
Aquila heliaca
Aquila pomarina
A031
Ciconia ciconia
A081
Circus aeruginosus
A084
Circus pygargus
A122
A511
A073
A403
A429
A072
Crex crex
Falco cherrug
Milvus migrans
Buteo rufinus
Dendrocops syriacus
Pernis apivorus
A080
Circaetus gallicus
3-5p
A133
Burhinus oedicnemus
25-35p
Cod
3.2.b. Specii de pasari cu migratie regulata nementionate in anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/CEE
Specie
Populatie
Cuibarit
Iernat
Pasaj
Sit.
Conserv.
Izolare
Global
Rezidenta
Pop
A077
A247
A221
A113
A212
A251
A341
A271
A230
A383
A435
A277
A337
Alauda arvensis
Asio otus
Coturnix coturnix
Cuculus canorus
Hirundo rustica
Lanius senator
Luscinia
megarhynchos
Merops apiaster
Miliaria calandra
Oenanthe isabellina
Oenanthe oenanthe
Oriolus oriolus
30p
15p
300-400p
12-15 i
17-23p
1-3p
C
120-130p
250-300p
1200-2000p
12-15i
10-12i
200300i
200i
1000i
120i
12i
12-14i
15-20i
2i
70-80p
20-30p
R
1-1p
2-3i
1-1p
10-12p
10-10i
200400i
500010000i
200300i
120130i
P
10-10i
80-120i
40-40i
10-15p
2-4p
15003000i
120130i
90-90i
C
D
C
C
C
C
B
B
B
B
C
C
C
C
B
B
B
B
D
D
D
D
C
C
D
C
C
C
B
B
B
C
C
A
B
A
A
C
C
C
B
B
B
B
D
D
B
C
A
B
C
C
B
B
A
A
A
C
B
C
B
A
B
D
B
C
B
D
C
P
C
400 p
RC
C
R
RC
D
D
C
D
D
D
D
C
P
R
RC
P
D
D
D
D
D
20

A273
A249
A276
A210
A353
A311
A310
A309
A232
Phoenicurus
ochruros
Riparia riparia
Saxicola torquata
Streptopelia turtur
Sturnus roseus
Sylvia atricapilla
Sylvia borin
Sylvia communis
Upupa epops
DESCRIEREA SITULUI
Caracteristici generale ale sitului
Cod %
CLC
N09
N12
N14
N15
N16
N23
N26
13
41
29
10
2
3
2
321
211 - 213
231
242, 243
311
1xx
324
C
RC
RC
RC
RC
RC
RC
C
D
D
D
D
D
D
D
D
Clase de habitate
Pajisti naturale, stepe
Culturi (teren arabil)
Pasuni
Alte terenuri arabile
Paduri de foioase
Alte terenuri artificiale (localitati, mine..)
Habitate de paduri (paduri in tranzitie)
Alte caracteristici ale sitului:

Din punct de vedere paleontologic calcarele din zona Cheile Dobrogei
adapostesc cel mai bogat punct fosilifer cu fauna mezojurasica din intreg sinclinalul
Casimcei. Situl este important nu numai prin caracteristicile geomorfologice,
paleontologice, botanice si peisagistice ci si prin elementele de fauna. Foarte bine
reprezentate sunt speciile de reptile, pasari si chiroptere. In perimetrul sitului se afla
doua pesteri importante din punct de vedere speologic si paleontologic. Studiile
speologice efectuate in pestera La Adam,au dus la descoperiri de importanta
paleontologica si arheologica ce claseaza acest loc printre cele mai importante din
Europa. Din punct de vedere paleontologic s-au determinat numeroase specii de
mamifere cuaternare, au fost studiate 80 specii de fosile jurasice si tot de aici a fost
scoasa la iveala o piesa deosebit de importanta - un molar de Homo sapiens
fossilis.Pestera adaposteste numeroase specii de lilieci protejate la nivel european,
printre care Pipistrellus natusii, intalnit numai aici. Pestera Gura Dobrogei are peste 480
m lungime, trei intrari si doua galerii importante. Ultima se remarca prin acumularea
unei mari cantitati de guano tasat, constituind movile apreciabile sub coloniile de lilieci
adapostiti in timpul verii pe tavanul pesterii, care au dat si numele de Pestera liliecilor.
Majoritatea sunt specii protejate si cu statut de specii periclitate. Vegetatia din zona de
proiectie exterioara si din limita pesterii este caracteristic stepic dobrogeana.
Calitate si importanta:
Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate.
Conform datelor avem urmatoarele categorii:
a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 43
b) numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor
migratoare (Bonn): 43
21

c) numar de specii periclitate la nivel global: 8

Situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor urmatoare:
Burhinus oedicnemus
Circaetus gallicus
Circus pygargus
Coracias garullus
Melanocorypha calandra
Calandrella brachydactyla
Antus campestris
Situl este important in perioada de migratie pentru speciile de rapitoare.
Situl este important pentru iernat pentru urmatoarele specii: Branta ruficollis
Vulnerabilitate:
Vulnerabilitate crescuta datorita turismului neorganizat desfasurat mai ales in
zilele sarbatorilor nationale. Influenta antropica se manifesta si prin activitatile de
pasunat, vanatoare/braconaj iar in imediata vecinatate a ariei se afla o exploatare de
sisturi verzi care influenteaza mai ales prin poluarea cu pulberi si zgomot.
Desemnarea sitului (vezi observatiile privind datele cantitative mai jos):
Rezervatia Recifii Jurasici Cheia sau Masivul Geologic Cheia a fost pusa sub
protectie initial prin Decizia 425/1970 a Consiliului Popular Judetean Constanta. A fost
declarata rezervatie naturala de interes national prin Legea 5/2000 privind planul de
amenajare a teritoriului national - Sectiunea a III-a arii protejate de interes national, cod
de arie protejata 2362.
Tip de proprietate:
Rezervatia Naturala Masivul Geologic Cheia cu suprafata de 170 de ha conform
Legii 5/2000 se afla in fond forestier de stat, conform Amenajamentului Silvic al
O.S.Harsova. Din rezervatie fac parte si terenuri neproductive ce apartin Com. Gradina.
Suprafata rezervatiei va fi extinsa la cea de 287,10 ha cuprinsa in datele
Amenajamentului Silvic al O.S. Harsova (conform datelor Regulamentului ariei
forestiere aflata in custodia Directiei Silvice Constanta).
STATUTUL DE PROTECTIE AL SITULUI SI LEGATURILE CU SITURILE CORINE
BIOTOP
Clasificarea l anivel national si regional
Cod
Categoria IUCN
%
RO03 Categoria III IUCN
0,62 RO04 Categoria IV IUCN 3,5
Relatiile sitului cu alte arii protejte
-desemnate la nivel national sau regional
Cod
RO03
Categorie
Tip
Monument al naturii +
%
0,33
Codul national si numele ariei naturale protejate

2.356 Pestera La Adam
22

RO03
RO03
Monument al naturii
Rezervatie naturala
+
*
0,28
3,5
2.357 Pestera de la Gura Dobrogei

2.362 Recifii Jurasici Cheia
ACTIVITATILE ANTROPICE SI EFECTELE LOR IN SIT SI IN VECINATATE

Activitati antropice, consecintele lor generale si suprafata din sit afectata
- Activitati si consecinte in interiorul sitului
Cod
140
502
100
Activitate
Pasunatul
Drumuri,
drumuri
auto
Cultivare
Intensitat
e
A
A
Infl
20
1
-230 Vanatoare
A
-620 Activitati sportive si recreative in aer liber A
0
20
15
-503 Linii de cale ferata, TGV
-Activitati si consecinte in jurul sitului

Co
d
100
Activitate
Intensitate
Infl
Cultivare
15
301
Cariere
421
Depozitarea
deseurilor
menajere
140 Pasunatul
20
- 400Zone urbanizate, habitare umana
15
- 502 Drumuri, drumuri auto
Organismul responsabil pentru managementul sitului:

Contract Administrare:39/23.02.2010 Administrator RNP Directia Silvica Constanta
Planuri de management ale sitului:
Pentru Rezervatia Naturala Masivul Geologic Cheia nu exista plan de
management. S-a elaborat regulamentul rezervatiei de catre custodele Directia Silvica
Constanta.
ROSCI 0215 Recifii Jurasici Cheia

Legaturi cu alte situri Natura 2000:
ROSPA0019 Cheile Dobrogei
LOCALIZAREA SITULUI
Latitudine
Longitudine
Suprafata sitului (ha):
N 44 29' 7'' E 28 26' 3''
5.686 ha
Altitudine
Min.
Max.
8
188
Med
82
Regiunea biogeografica
Stepica
23

Regiunile administrative
NUTS % Numele judetului
RO023 100 Constant
Tipuri de habitate prezente in sit si evaluarea sitului in ceea ce le priveste
Cod
91AA
8310
40C0*
62C0 *
Denumire habitat
Vegetatie forestiera ponto-sarmatica cu stejar

pufos
Pesteri in care accesul publicului este interzis
Tufarisuri de foioase ponto-sarmatice
Stepe ponto-sarmatice
%
10
Reprez
B
Supr. rel
C
Conserv
B
Global
B
0,2
70
Specii de mamifere enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Cod
Specie
1335
Spermophilus
citellus
Rhinolophus
mehelyi
Rhinolophus
hipposideros
Rhinolophus
ferrumequinum
Myotis emarginatus
Myotis myotis
Miniopterus
schreibersi
Myotis blythii
1302
1303
1304
1321
1324
1310
1307
Populatie:
Rezidenta
P
Reproducere
Iernat
Sit
Pop.
C
Conserv
Izolare
Global
C
C
C
B
B
C
C
C
C
B
B
C
>11 i
P
P
P
R
P
Pasaj
>2 i
<100 i
Specii de amfibieni si reptile enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Cod
1220
1219
1279
Specie
Emys orbicularis
Testudo graeca
Elaphe
quatuorlineata
Populatie:
Rezidenta
P
RC
V
Reproducere
Iernat
Pasaj
Sit
Pop.
C
C
A
Conserv
Izolare
Global
B
B
B
C
B
A
B
B
B
Specii de plante enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Cod
Specie
2079
2236
2253
Moehringia jankae
Campanula romanica
Centaurea jankae
Populatie:
Rezidenta
V
R
V
Reproducere
Iernat
Pasaj
Sit
Pop.
C
B
B
Conserv
Izolare
Global
A
A
B
A
A
A
A
A
B
Alte specii importante de flora si fauna

Cat
Specia
Populatia
P
P
P
P
P
P
P
P
P
P
Achillea clypeolata
Achillea leptophylla
Allium flavum ssp. tauricum
Alyssum caliacrae
Anchusa leptophylla
Astragalus corniculatus
Astragalus pseudoglaucus
Bupleurum apiculatum
Carduus uncinatus
Carex liparocarpos ssp.
liparocarpos
R
R
R
V
R
V
R
R
V
R
Moti
v
D
D
D
D
D
D
D
D
D
D
Cat
Specie
P Achillea coarctata
P Adonis flammea
P Allium saxatile
P Alyssum minutum
P Anchusa thessala
P Astragalus cornutus
P Bufonia tenuifolia
P Bupleurum asperuloides
P Carex hallerana
P Celtis glabrata
Populatie
Motiv
RC
R
R
R
R
R
V
R
V
R
D
D
D
D
D
D
D
D
D
D
24

P
P
P
P
P
P
P
P
P
P
P
P
P
P
P
P
P
P
P
P
P
P
P
P
P
P
P
P
P
RC
R
R
V
R
R
R
R
V
V
R
R
V
R
V
R
RC
V
R
R
R
R
R
R
R
R
C
R
R
Centaurea gracilenta
Colchicum fominii
Convolvulus lineatus
Crocus chrysanthus
Daucus guttatus ssp. zahariadii
Dianthus nardiformis
Dictamnus albus
Festuca callieri
Gagea granatellii
Galanthus elwesii
Galium volhynicum
Helianthemum salicifolium
Hyacinthella leucophaea
Knautia macedonica
Lactuca viminea
Medicago orbicularis
Minuartia adenotricha
Moehringia grisebachii
Ononis pusilla
Ornithogalum sibthorpii
Paeonia tenuifolia
Paronychia cephalotes
Piptatherum holciforme
Potentilla astracanica
Ranunculus oxyspermus
Sedum caespitosum
Seseli campestre
Silene bupleuroides
Trigonella gladiata
D
D
D
D
D
D
D
D
D
D
D
D
D
D
D
D
D
D
D
D
D
D
D
D
D
D
D
D
D
P Centaurea napulifera ssp. thirkei

P Colchicum triphyllum
P Coronilla scorpioides
P Crocus reticulatus
P Dianthus monadelphus ssp. pallens
P Dianthus pseudarmeria
P Echinops ritro ssp. ruthenicus
P Gagea bulbifera
P Gagea szovitsii
P Galium verticillatum
P Gypsophila pallasii
P Helichrysum arenarium ssp. ponticum
P Jasminum fruticans
P Koeleria lobata
P Lappula marginata
P Melica ciliata ssp. taurica
P Minuartia bilykiana
P Onobrychis gracilis
P Ornithogalum amphibolum
P Paeonia peregrina
P Parietaria lusitanica ssp. serbica
P Pimpinella tragium ssp. lithophila
P Polycnemum heuffelii
P Rumex tuberosus ssp. tuberosus
P Rumex tuberosus ssp. tuberosus
P Serratula radiata
P Seseli tortuosum
P Silene csereii
V
V
R
R
V
C
C
V
V
R
RC
R
R
R
R
C
V
R
R
R
V
RC
R
R
R
R
R
R
D
D
D
D
D
D
D
D
D
D
D
D
D
D
D
D
D
D
D
D
D
D
D
D
D
D
D
D
DESCRIEREA SITULUI
Caracteristici generale ale sitului
Cod
N09
N12
N14
N15
N16
N26
%
24
28
34
3
3
4
CLC
321
211 - 213
231
242,24
311
324
Clase de habitate
Pajisti naturale, stepe
Culturi (teren arabil)
Pasuni
Alte terenuri arabile
Paduri de foioase
Habitate de paduri (paduri in tranzitie)
Alte caracteristici ale sitului:

Din punct de vedere paleontologic calcarele din zona Cheile Dobrogei
adapostesc cel mai bogat punct fosilifer cu fauna mezojurasica din intreg sinclinalul
Casimcei. Stul este important nu numai prin caracteristicile geomorfologice,
paleontologice, botanice si peisagistice ci si prin elementele de fauna. Foarte bine
reprezentate sunt speciile de reptile, pasari si chiroptere. In perimetrul sitului se afla
doua pesteri importante din punct de vedere speologic si paleontologic. Studiile
speologice efectuate in pestera La Adam,au dus la descoperiri de importanta
paleontologica si arheologica ce claseaza acest loc printre cele mai importante din
Europa. Din punct de vedere paleontologic s-au determinat numeroase specii de
mamifere cuaternare, au fost studiate 80 specii de fosile jurasice si tot de aici a fost
scoas la iveals un molar de Homo sapiens fossilis. Pestera adaposteste numeroase specii
25

de lilieci protejate la nivel european, printre care Pipistrellus nathusii, intalnit numai
aici.
Pestera Gura Dobrogei are peste 480 m lungime, trei intrari si doua galerii
importante. Ultima se remarca prin acumularea unei mari cantitati de guano tasat,
constituind movile apreciabile sub coloniile de lilieci adapostiti in timpul verii pe
tavanul pesterii, care au dat si numele de Pestera liliecilor. Majoritatea sunt specii
protejate si cu statut de specii periclitate. Vegetatia din zona de proiectie exterioara si
din limita pesterii este caracteristic stepic dobrogeana.
Calitate si importanta:
Caracteristic acestui sit este indeosebi habitatul 62C0*, acesta inculzand
numeroase asociaii, incusiv endemice pentru Dobrogea (subtipul 34.9211 - aliana
Pimpinello-Thymion zygioidi), atat pe substrat calcaros cat si silicios. De aici sunt citate
(Horeanu 1976 - C) cele mai ntinse pajisti stepice din tara cu Paeonia tenuifolia - specie
periclitata de importan european, protejat prin Conventia de la Berna Rezolutia
nr.6/1998).
Un alt habitat de mare valoare conservativa este 40C0*, ce ocupa suprafete
ntinse, cel mai important fiind subtipul 31.8B731, reprezentat prin asociatia rara
Rhamno catharticae Jasminietum fruticantis, identificat doar n SCI DumbrveniUrluia, Pdurea Canaraua Fetii -Iortmac si Canaralele Dunrii. Situl se remarca si prin
prezenta unor specii foarte rare, de importanta comunitara, cum ar fi Centarea jankae,
Campanula romanica, Moehrigia jankae.
Vulnerabilitate
Recent au fost incepute lucrari de mare amploare, cu un impact deosebit de
ridicat, in zona pesterii Casian, prin acestea urmarindu-se realizarea unui lac de
acumulare pe raul Casimcea, precum si dezvoltarea unor baze de agrement pentru
turismul de masa, ceea ce ar putea avea un potential efect negativ major asupra
respectivei zone din SCI. Deja prin lucrarile respective au fost distruse ireversibil unele
suprafete din habitatele 40CO, 91AA si 62CO, ceea ce face necesara o interventie ferma
a autoritatilor de mediu pentru stoparea lucrarilor si refacerea acolo unde este posibil a
habitatelor sau cel putin a aspectelor peisagistice.
Desemnarea sitului
Rezervaia Recifii Jurasici Cheia sau Masivul Geologic Cheia a fost pus sub
protecie initial prin Decizia 425/1970 a Consiliului Popular Judetean Constana. A fost
declarat rezervatie natural de interes naional prin Legea 5/2000 privind planul de
amenajare a teritoriului national - Seciunea a III-a arii protejate de interes national, cod
de arie protejat 2362.
Tip de proprietate:
Rezervatia Naturala Masivul Geologic Cheia cu suprafata de 170 de ha conform
Legii 5/2000 se afla in fond forestier de stat, conform Amenajamentului Silvic al
26

O.S.Harsova. Din rezervatie fac parte si terenuri neproductive ce apartin Com. Gradina.
Suprafata rezervatiei va fi extinsa la cea de 287,10 ha cuprinsa in datele
Amenajamentului Silvic al O.S. Harsova (conform datelor Regulamentului ariei
forestiere aflata in custodia Directiei Silvice Constanta).
STATUTUL DE PROTECTIE AL SITULUI SI LEGATURA CU SITURILE CORINE BIOTOPE
Clasificare la nivel national si regional

Cod
Categorie IUCN
%
RO03 Categoria III IUCN
1,18
RO04 Categoria IV IUCN 6,78
Relatiile sitului cu alte arii protejate desemnate la nivel national sau regional
Cod
RO03
Categorie
Monument al naturii
Tip
+
%
0,64
Codul national si numele ariei naturale protejate

2.356 Pestera La Adam
RO03
RO04
Monument al naturii
Rezervatie naturala
+
+
0,54
6,78
2.357 Pestera de la Gura Dobrogei

2.362 Recifii jurasici Cheia
ACTIVITATILE ANTROPICE SI EFECTELE LOR IN SIT SI IN VECINATATE
Activitat si antropice, consecintele lor generale si suprafata din sit afectata

-Activitati si consecinte in interiorul sitului
Cod
140
Activitate
Pasunatul
Intens
A
%
30
Infl.
-
502
Drumuri,
drumuri
auto
10
230 Vanatoare
A 25 -
620 Activitati sportive si recreative

in aer liber
A 20 -
-Activitati si consecinte in jurul sitului

Cod
Activitate
Intens
100
301
Cultivare
Cariere
B
A
15
5
Infl
.
0
-
140 Pasunatul
A 25 400 Zone urbanizate, habitare umana B 15 -
Managementul sitului
Organismul responsabil pentru managementul sitului:
Rezervatia se afla in custodia Directiei Silvice Constanta, O.S. Harsova.
Planuri de management ale sitului:
Pentru Rezervatia Naturala Masivul Geologic Cheia nu exista plan de management. S-a
elaborat regulamentul rezervatiei de catre custodele Directia Silvica Constanta.
27

B.2. Date despre prezenta, localizarea, populatia si ecologia speciilor si/sau

habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafata si in imediata vecinatate a
proiectului, mentionate in formularul standard al ariei naturale protejate de interes
comunitar
Observatii privind speciile de avifauna pentru care a fost declarat SPA Cheile
Dobrogei raportat la suprafata analizata:
Observatiile in teren au urmarit cu precadere prezenta speciilor mentionate in
Formularul Standard si relatia acestora cu amplasamentul. Conform Formularului
Standard, situl de protectie avifaunistica a fost declarat pentru conservarea a 43 de
specii care sunt fie rezidente, fie cuibaresc la nivelul sitului sau traverseaza zona in
timpul migratiei. Diferentele dintre morfologia terenului, impactul antropic, climatul si
tipurile de habitate intalnite la nivelul amplasamentului parcului eolian comparativ cu
cele de la nivelul sitului fac ca doar o parte dintre speciile pentru care a fost declarat
situl sa se regaseasca si la nivelul amplasamentului, fiind specii caracterizate prin
adaptabilitate ridicata la conditii de habitat si de hrana sau specii al caror teritoriu de
hranire este reprezentatde suprafete vaste ce include si conditii de habitat variate.
Nota: Populatia speciilor la nivelul sitului reiese din Formularul standard; pentru speciile observate si la nivelul
zonei aferente parcului eolian, aproximarea efectivelor este prezentata in capitolele urmatoare.
Speciile de pasari din
Formularul Standart al
SPA Cheile Dobrogei,
enumerate in anexa I a
Directivei Consiliului
2009/147/EC
Accipiter brevipes
Aquila pomarina
Aquila heliaca
Aspecte relevante
Specie cuibaritoare la nivelul sitului (7-12p) a fost identificata si

la nivelul zonei aferente parcului eolian in cautarea hranei.
Habitate favorabile pentru cuibarire nu se regasesc la nivelul
amplasamentului data fiind lipsa arborilor, a suprafetelor
impadurite. Aceasta specie poata fi vazuta intr-o multitudine de
habitate, dat fiind regimul variat de hranire (pasari de talie
mica, mamifere mici, soparle, chiar lilieci si insecte), terenurile
agricole din cadrul zonei studiate si nu numai asigura o buna
vizibilitate asupra hranei.
Specia prefer pentru cuibrit zonele mpdurite, deseori n
apropierea lacurilor i cursurilor de ap, habitate prezente la
nivelul SPA unde de altfel este inregistrata o pereche
cuibaritoare. Se hrnete cu insecte de talie mare, reptile, pasari
si mamifere de talie mica. Aceasta specie nu a fost observata in
cadrul zonei studiate hranindu-se, dar nici in timpul migratiei,
desi acest lucru nu este exclus avand in vedere faptul ca rutele
de migratie pot varia de la an la an functie de o serie de factori.
Specie mentionata in pasaj la nivelul sitului (10 I), nu a fost
observata de la nivelul zonei aferente parcului eolian.
28

Circaetus gallicus
Heliaeetus albicilla
Hieraaetus
pennatus
Buteo rufinus
Milvus nigrans
Alcedo atthis
Anthus campestris
Speci cuibaritoare la nivelul sitului (3-5p) in zonele cu copaci din

rariti de pdure. Avand in vedere preponderenta habitatelor
agricole din cadrul amplasamentului, nu sunt intrunite
conditiile pentru cuibarire, specia nefiind observata nici in zbor
de hranire sau pasaj in timpul deplasarilor in teren. Aparitia
acesteia in cadrul zonei studiate nu este insa exclusa datorita
prezentei surselor de hrana (reptile).
Aceasta specie a fost inregistrata conform Formularului
Standard doar in pasaj la nivelul sitului (12-14 I). Specia
cuibrete preponderent in Delta Dunrii (probabil i n alte
zone umede de-a lungul vii Dunrii) pe copaci nali, hraninduse cu peti i psri, uneoeri i cadavre, astfel incat aparitia ei in
zona studiata este putin probabila si doar in timpul migratiei.
Specia cuibareste solitar in zonele impadurite de la nivelul SPA
Cheile Dobrogei unde sunt aproximate conform Formularului
Standard 1-3 p. Desi surse de hrana prefarate de aceasta au fost
identificate la nivelul amplasamnetului studiat (mamifere de
talie mic, psri i reptile), exemplare de Hieraaetus pennatus nu
au fost observate in timpul deplasarilor.
Dintre speciile rapitoare de la nivelul SPA Cheile Dobrogei,
sorecarul mare cuibareste intr-un numar important de perechi
(10-12 ). Aceasta este comuna in zonele de stepa cu terenuri
deschise, necultivate, cu tufarisuri inalte, arbori, stancarie,
coline. Exemplare ale acestei specii au fost observate la nivelul
amplasamentului, in zbor de pasaj si in vederea hranirii.
Exemplarele presupuse a cuibri n sit (1p) nu au fost observate
tranzitnd sau hrnndu-se n perimetrul Retelei TG_4. Este o
specie care cuibrete solitar n zone forestiere, dar n alte
perioade ale anului manifest un comportament gregar (inclusiv
migrnd n grupuri). Se hrnete cu psri de talie mic,
micromamifere, lilieci, dar consum i cadavre, peti etc.
Ecologia speciei este strans legata de zonele umede, nefiind
cazul zonei proiectului.
Specie comuna in regiunile deschise de stepa, terenuri uscate,
dar nu aride, mai degraba in zone de ses, continentale, insorite.
La nivelul sitului populatia estimata conform Formularului
Standard este de 2000-5000 p, cuibarirea la nivelului zonei
studiate este confirmata urmare a observarii juvenililor in
special in zonele periferice ale culturilor agricole, printre
smocurile de vegetatie ce le ofera protectie fata de pradatori si
umbra in zilele caniculare. Perimetrul cu vegetatie ierboasa din
cadrul zonei studiate precum si microformele de relief
(movilele) nearate constituie habitate favorabile de cuibarire.
29

Branta ruficollis
Bubo bubo
Burhinus
oedicnemus
Calandrella
brachydactyla
Caprimulgus
europaeus
Ciconia ciconia
Circus aeruginosus
Circus cyaneus
Circus macrourus
Circus pygargus
Coracias garrulus
Zona studiata nu reprezinta habitat de hranire pentru aceasta

specie. La nivelul zonei studiate nu au fost observate in pasaj
stoluri de Branta ruficollis.
Specia nu a fost observata in timpul monitorizarilor, in
vecinatatea amplasamentului nu exista structuri ce ar putea
constitui habitat de cuibarire pentru aceasta (scobituri de stanci,
scorburi). Aceasta cuibareste probabil in zonele impadurite din
interiorul SPA Cheile Dobrogei
Aceasta specie nu a fost observata in zona studiata, iar
posibilitatea ca aceasta sa apara in zona este exclusa datorita
deranjului antropic si a absentei habitatelor preferate pentru
hranire si cuibarire (zone aride cu substrat nisipos sau pietros).
Specie comuna in regiunile aride cu covor vegetal scund,
rasfirat, pe terenuri pietroase sau nisipoase, terenuri
neprelucrate, pasuni xerofile. La fel ca specia Anthus campestris,
aceasta a fost observata in zonele cu vegetatie ierboasa din
interiorul zonei studiate, indentificandu-se atat juvenili cat si
exemplare (masculi) in special in timpul zborului nuptial
caracteristic, si in timpul perioadelor de formare a stolurilor
pentru migratie.
Specie neobservata in zona de studiu datorita etologiei acesteia,
a preferintelor pentru zone linistite, ferite de activitatile umane.
Specie observata in zbor (in migratie) in timpul deplasarilor in
teren. Prezenta acesteia la nivelul amplasamentului este exclusa
deoarece habitatul preferat pentru hranire este reprezentat de
terenuri deschise, pajisti si pasuni umede unde exista surse de
hrana specifice (amfibieni, pesti, reptile etc).
Habitatele caracteristice de stuf, sunt absente in zona, acestea
fiind situate la distante considerabile. Specia nu a fost vazuta in
pasaj la nivelul zonei studiate. Conform Formularului Standard
se estimeaza 200-300i inpasaj la nivelul SPA Cheile Dobrogei,
astfel incat traversarea zonei studiate in migratie nu este
exclusa.
Nu au fost observate exemplare in pasaj la nivelul zonei vizate
de proiect. La nivelul SPA Cheile Dobrogei sunt estimate in
pasaj 30-70 i respectiv 60-70 i.
La nivelul amplasamentului au fost observate exemplare
sporadice in tranzit in timpul perioadelor de migratie. Pentru
cuibarit prefera vaile largi de rau, campiile, margini de lacuri,
tarmuri marine, dar se poate adapta bine si in zone cu tufarisuri,
plantatii tinere de conifere.
Specie solitara si teritoriala, care prefera zone de ses calde si
insorite, poieni deschise, palcuri de pin sau stejar, cu luminisuri,
30

Crex crex
Dendrocopos
medius
Dryocopus martius
Emberiza hortulana
Falco cherrug
Falco columbarius
Falco peregrinus
Falco vespertinus
Ficedula albicollis
Ficedula parva
Glareola pratincola
Grus grus
livezi, terenuri agricole mixte, vai largi de rauri, campii erodate,

cu palcuri razlete de arbori spinosi sau de foioase. Cuibareste in
scorburi de copaci mari, cavitati din stanci, constructii sau
maluri de rauri. Au fost observate exemplare de dumbraveanca
in zborul caracteristic de afisare, si stationand alaturi de prigorii
pe liniile electrice. Suprafata analizata poate reprezenta doar
zona de hranire, in timp ce zonele impadurite din interiorul SPA
reprezinta zona de cuibarire (70-8p).
Specie cuibaritoare in zone cu pasuni bogate, habitate absente
din cadrul zonei de studiu.
Specie cuibaritoare in interiorul SPA unde sunt prezente
habitate preferate precum zone impadurite cu stejar, carpen,
ulm. Zona de studiu nu prezinta conditii favorabile pentru
cuibarirea, hranirea speciei.
Ecologia speciei este strans legata de padurile de stejari, astfel
de ecosisteme fiind absente din zona de studiu.
Emberiza hortulana este o prezenta sporadica in cadrul zonei de
studiu, preferand zonele impadurite sau tufarisurile ca si
conditii de habitat. Cuibarirea acesteia in cadrul
amplasamentului este posibila insa zonele ce intrunesc conditiile
necesare pentru reporducere si cuibarire, din cadrul
amplasamentului, sunt restranse rezumandu-se la canalele de
irigatii si la suprafetele insulare cu vegetatie spontana. In
interiorul SPA Cheile Dobrogei sunt estimate 300-400 p
cuibaritoare.
Specie neobservata in zona de studiu datorita preferintelor
speciei pentru habitate umede.
Aceste specii nu au fost observate in timpul deplasarilor in teren
Specie bine adaptata la procesele de antropizare; intalnita intr-o
gama larga de habitate: parcuri, livezi, regiuni impadurite
restranse, ravene, chei, stepe aride si semi-aride, regiuni
cultivate sau zone urbane. Spre deosebire de rapitoarele de talie
mare, aceasta a fost observata la inaltimi mai joase in vedrea
hranirii, la nivelul amplasamentului. Nu au fost observate
cuiburi ale acestei specii, desi poate cuibari si pe stalpii de
electricitate. La nivelul SPA Cheile Dobrogei sunt estimate 17-23
p cuibaritoare.
Specile prefera terenuri impadurite (in special foioase), habitate
absente din zona de studiu si din vecinatatile imediate.
Caracteristicile zonei analizate nu corespund habitatelor
necesare speciei pentru reproducere si hranire.
Specia nu a fost observata in pasaj, probabil si datorita
31

Lanius minor
Lanius collurio
Lullula arborea
Melanocorypha
calandra
Neophron
percnopterus
Oenanthe
pleschanka
Picus canus
Dendrocopos
syriacus
Pernis apivorus
numarului din ce in ce mai redus ce tranziteaza Romania. La

nivelul intregului SPA Cheile Dobrogei, conform Formularului,
doar 12 indivizi sunt mentionati in pasaj.
Specii ce prefera in general regiuni deschise cu arboret razlet
observate in zona de studiu pe elemente inalte ce ofera o buna
vizibilitate asupra terenului si implicit asupra surselor de hrana.
Exemplare observate izolat, sfranciocul cu fruntea neagra
observat mai frecvent decat cel rosiatic.
Ecologia speciei este strans legata de zonele impadurite, liziere
de padure, habitate absente din cadrul zonei de studiu
Specie comuna la nivelul Dobrogei in habitatele agricole,
inclusiv in cadrul zonei analizate unde de altfel si cuibareste. La
nivelul SPA Cheile Dobrogei sunt estimate 1200-3000 p
cuibaritoare.
Aceasta specie nu a fost observata in zona obiectivului, iar din
cunostintele elaboratorului este o specie din ce in ce mai rara in
Romania, nefiind semnalata recent.
Specie cu preferinte pentru regiuni deschise, pietroase, cu
vegetatie rara, situate in afara amplasamentului si a vecinatatilor
imediate.
Specii neidentificate in zona de studiu, datorita preferintelor
pentru habitate impadurite, prezente in interiorul SPA Cheile
Dobrogei, si nu in cadrul zonei ce se suprapune cu
amplasamnetul studiat.
Exemplare ale acestei specii nu au fost observate in pasaj la
nivelul zona analizata, si nici cuibarind datorita preferintelor
pentru zone impadurite, ferite de activitatile umane. In
interiorul SPA sunt estimate 2-4 perechi cuibaritoare si 15003000 i in pasaj ceea ce poate face posibila inclusiv tranzitarea
amplasamentului in timpul migratiei.
In ceea ce priveste prezenta speciilor ce au stat la baza declararii SCI Recifii

Jurasici Cheia, mentionam urmatoarele aspecte privind ecologia acestora raportat la
caracteristicile amplasamentului:
Spermophilus citellus:
Zona analizata nu constituie habitat favorabil pentru specia Spermophilus citellus
avand in vedere dominanta terenurilor agricole si preferintele speciei pentru
terenuri deschise, neimpadurite, izlazuri, pajisti. In cadrul zonei analizate exista
suprafete insulare, cu vegetatie ierboasa stepica, care datorita dimensiunilor reduse
si a presiunilor factorului antropic exercitate sub diferite forme zgomot, extindere
a terenurilor agricole, pasunat, nu pot constitui habitat de cuibarire si hranire
pentru aceasta specie. Astfel se considera ca zonele prielnice pentru aceasta specie
32

sunt situate in interiorul SCI Recifii Jurasici Cheia, aflati la o distanta semnificativa
de cele mai apropiate elemente ale planului (peste 660 m).
Speciile de chiroptere: Myotis blythii, Rhinolophus ferrumequinum, Myotis emarginatus,
Myotis myotis, Rhinolophus hipposideros, Rhinolophus mehelyi, Miniopterus schreibersi
- Habitatele preferate de acestea sunt zonele impadurite, formatiunile
carstice,galerii, pivnite, poduri, hambare, cariere, adaposturi din vecinatatea cursurilor
de apa. Sursele principale de hrana sunt reprezentate de insecte si arahnide.
- In timpul deplasarilor pe teren nu au fost observate exemplare la nivelul
amplasamentului. Cele mai apropiate colonii se afla la nivelul Rezervatiilor La Adam si
Pestera Gura Dobrogei (Liliecilor), situate la o distanta de 3,5 km respectiv 4,5 km fata
de cea mai apropiata locatie a turbinelor.
Specii de amfibieni si reptile enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
Emys orbicularis broasca testoasa de apa
- Habitat preferat: ape statatoare si lin curgatoare, mai ales iazuri, lacuri. Prefera
locurile insorite de pe malul apelor (in perioada depunerii pontei se poate indeparta
mult se apa).
- Astfel de habitate sunt absente din cadrul zonei de studiu, aceasta fiind
dominata de dealuri pe care se practica intens agricultura.
Testudo graeca broasca testoasa dobrogeana
Specie intalnita atat in zona de stepa, in pajisti, cat si paduri si vii. Prefera
locurile insorite si de aceea poate fi gasita frecvent pe dealuri si in zone cu stancarii.
Recolonizeaza cu succes terenurile agricole, in special viile, lasate in parloaga. Dieta
consta in diferite vegetale, mai ales ierburi frunze de porumbar, coarne, plante
suculente precum salata, varza, papadia, trifoiul; uneori se pot hrani cu rame sau
bucati de carne, ocazional sunt si coprofage.
Aceasta specie nu a fost observata in cadrul zonei studiate, agroecosistemele
neputand asigura conditiile necesare pentru mentinerea speciei pe termen lung, date
fiind periodicitatea si mecanizarea activitatilor agricole. Din experienta elaboratorului
s-a constatat ca exemplere de Testudo graeca au fost intalnite doar ocazional in cadrul
culturilor agricole, prin urmare prezenta in cadrul amplasamentului nu este exclusa in
totalitate.
Elaphe quatuorlineata balaur mare
- Specia nu a fost observata in timpul analizelor din teren, probabil si ca urmare
a comportamentului precaut caracteristic, insa avand in vedere preferintele pentru o
larga varietate de habitate naturale, incluzand malurile raurilor, marginile lacurilor,
paduri de foioase rare, stepe impadurite, si chiar habitate cvasi-desertice se apreciaza ca
o prezenta a acesteia in zona amplasamentului poate fi doar intamplatoare.
33

In ceea ce priveste prezenta habitatelor ce au stat la baza declararii SCI Recifii

Jurasici Cheia, raportat la amplasament (reprezentat de terenuri agricole) mentionam
faptul ca doar 0,1% din suprafata aferenta parcului se suprapune cu aria protejata. In
plan practic, suprafata suprapusa, precum si vecinatatea imediata pana la calea ferata, a
fost fie cultivata cu floarea soarelui si porumb fie lasata parloaga (asa cum reiese din
imaginile de mai jos). Specii ierboase stepice au fost identificate doar de-a lungul vaii ce
urmeaza limita ariei protejate, unde nu s-a putut interveni cu utilajele agricole ), fara
insa a putea constitui habitate prioritare, datorita compozitiei si caracteristicilior
insulare. Astfel, habitate naturale de interes comunitar nu se regasesc la nivelul zonei
analizate si a vecinatatilor imediate, precum nici speciile de plante enumerate in anexa
II a Directivei Consiliului 92/43CEE pentru acest sit: Moehringia jankae, Campanula
romanica sau Centaurea jankae.
Evidentierea zonei de suprapunere a amplasamentului cu SCI Recifii Jurasici Cheia precum si a vecinatatilor
imediate din cadrul ariei protejate (SCI-limita verde).
B.3. Descrierea functiilor ecologice ale speciilor si habitatelor de interes comunitar

afectate
Avand in vedere specificul obiectivului precum si faptul ca 99% din zona
aferenta obiectivului este situata inafara SCI Recifii Jurasici Cheia, nefiind identificate
speciile de fauna sau habitatele pentru care a fost declarata aria protejata, iar elementele
planului sunt situate la peste 660 m de limita ariei protejate, mentionam ca elementele
asupra carora se pot inregistra efecte sunt speciile de pasari, pentru care se va realiza o
analiza detaliata pe parcursul studiului precum si de specii de fauna rezistente la
impactul antropic, ce gasesc in cadrul habitatului agricol conditii favorabile pentru
hranire sau reproducere.
Dintre speciile de interes comunitar prezente in cadrul agroecosistemelor
mentionam Podarcis taurica soparla de iarba, prezenta in special la nivelul taluzului
34

canalelor de irigatii, in zonele cu vegetatie spontana din cadrul amplasamentului,

marginea drumurilor de exploatare, fiind extrem de tolaranta la deranjul antropic.
Aceasta specie reprezinta o componenta trofica pentru pasarile rapitoare.
Lista speciilor de fauna observate in timpul deplasarilor in teren:
Nr.
crt.
Denumire stiintifica
Familia
Ordinul
Denumire populara
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
Ciconia ciconia
Circus pygargus
Buteo rufinus
Accipiter brevipes
Falco tinnunculus
Falco vespertinus
Larus cachinnans
Merops apiaster
Coracias garrulus
Upupa epops
Melanocorypha
calandra
Alauda arvensis
Galerida cristata
Calandrella
brachydactyla
Hirundo rustica
Riparia riparia
Pica pica
Corvus monedula
Corvus frugilegus
Corvus corone cornix
Sturnus vulgaris
Passer domesticus
Passer montanus
Anthus campestris
Motacilla alba
Motacilla flava
Lanius collurio
Lanius minor
Carduelis carduelis
Emberiza hortulana
Miliaria calandra
Saxicola rubetra
Oenanthe oenanthe
Perdix perdix
Columba livia
domestica
Streptopelia decaocto
Streptopelia turtur
Ciconiidae
Accipitridae
Accipitridae
Accipitridae
Falconidae
Falconidae
Laridae
Meropidae
Coraciidae
Upupidae
Alaudidae
Ciconiiformes
Falconiformes
Falconiformes
Falconiformes
Falconiformes
Falconiformes
Charadriiformes
Coraciiformes
Coraciiformes
Coraciiformes
Passeriformes
barza
erete sur
sorecar mare
uliu cu picioare scurte
vanturel rosu
vanturel de seara
pescarus
prigorie
dumbraveanca
pupaza
ciocarlie de baragan
Alaudidae
Alaudidae
Alaudidae
Passeriformes
Passeriformes
Passeriformes
ciocarlie de camp
ciocarlan
ciocarlie de stol
Hirundinidae
Hirundinidae
Corvidae
Corvidae
Corvidae
Corvidae
Sturnidae
Passeridae
Passeridae
Motacillidae
Motacillidae
Motacillidae
Laniidae
Laniidae
Fringillidae
Emberizidae
Emberizidae
Muscicapidae
Muscicapidae
Phasianidae
Columbidae
Passeriformes
Passeriformes
Passeriformes
Passeriformes
Passeriformes
Passeriformes
Passeriformes
Passeriformes
Passeriformes
Passeriformes
Passeriformes
Passeriformes
Passeriformes
Passeriformes
Passeriformes
Passeriformes
Passeriformes
Passeriformes
Passeriformes
Galliformes
Columbiformes
randunica
lastun de mal
cotofana
stancuta
cioara de semanatura
coara griva
graur
vrabie
vrabie de camp
fasa de camp
codobatura alba
Codobatura galbena
sfrancioc rosiatic
srancioc cu fruntea neagra
sticlete
ortolan
presura sura
maracinar
pietrar
potarniche
porumbel gulerat
Columbidae
Columbidae
Columbiformes
Columbiformes
gugustiuc
turturica
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
35

In urma observatiilor efectuate in cadrul zonei, s-a conturat un tablou

avifaunistic alcatuit din 37 de specii, impartite din punct de vedere sistematic pe 7
ordine si 19 familii, asa cum reiese din graficele urmatoare:
Familii:
Ciconiidae
Accipitridae
Falconidae
Laridae
Meropidae
Coraciidae
Upupidae
Alaudidae
Hirundinidae
Corvidae
Sturnidae
Passeridae
Motacillidae
Laniidae
Fringillidae
Emberizidae
Muscicapidae
Phasianidae
Numar de specii:
Columbidae
0
3%
14%
8%
3%
3%
8%
62%
Ciconiiformes
Falconiformes
Charadriiformes
Coraciiformes
Passeriformes
Galliformes
Columbiformes
Paleta privind impartirea sistematica pe ordine a avifaunei observata
36

La nivel european populatia cuibaritoare este de cca. 35.000-65.000 perechi, cu o

evolutie usor pozitiva. Aceasta populatie reprezinta 50-70% din populatia globala
Buteo rufinus (sorecar mare)
Ecologie: Specie intalnita in zonele de stepa cu terenuri deschise, necultivate, cu

tufarisuri inalte, arbori, stancarie, coline. Perioada de reproducere este martie mai,
cand depune o ponta de 2-3 oua. Se hraneste cu mamifere mici, reptile si insecte mari,
pe care le cauta din zboruri circulare sau din puncte de observatie inalte. Parasesc
teritoriile de cuibarit la sfarsitul lui august septembrie si se intorc la mijlocul lui
martie aprilie.
La nivel european populatia cuibaritoare este de cca. 8,700 15,000 perechi, cu o
evolutie usor pozitiva. Aceasta populatie reprezinta 5-24% din populatia globala.
Accipiter brevipes (uliu cu picioare scurte)
Ecologie: Prefera padurile din zone joase aproape de zonele umede si poate fi observat
in timp ce vaneaza survoland deasupra mlastinilor, pajistilor, culturilor agricole.
Cuibareste in arbori inalti din cadrul padurilor de foioase, mai ales in zone deluroase.
Cuibul are o structura laxa, si este construit la inaltimi de 4-10 m. Ponta este depusa in
mai, aproximativ 3-5 oua, iar incubarea este realizata de catre femela, incepand cu
primul ou depus, timp de 30-35 zile. Dieta adultilor consta in principal din pasari mici,
mamifere terestre mici si, ocazional, lilieci. Juvenilii se hranesc mai mult cu insecte, pe
cand adultii se hranesc doar ocazional cu acestea.
La nivel european populatia cuibaritoare este de cca. 3,200 7,700 perechi care
reprezinta 75-94% din populatia globala. Populatia se afla intr-un declin moderat.
38

Falco tinnunculus (vinderel, vanturel rosu) foto original
Ecologie: Specie bine adaptata la procesele de antropizare; intalnita intr-o gama larga
de habitate: parcuri, livezi, regiuni impadurite restranse, ravene, chei, stepe aride si
semi-aride, regiuni cultivate sau zone urbane. De regula cuibareste in perechi izolate
dar pot forma si colonii laxe cuibaritoare. Cuibaresc in cuiburi parasite, in scorburi,
stancarii sau chiar in structuri realizate de om. Ponta cuprinde 3-5 oua, iar incubarea
dureaza 26-30 zile si este relizata de femela. Hrana puilor este asigurata de mascul.
Dieta cuprinde mamifere mici, pasari si nevertebrate - ortoptere si anelide, uneori
resturi.
La nivel european populatia cuibaritoare este de cca. 330,000 500,000 perechi, cu o
Conform studiului Intermittent gliding in the hunt flight of the kestrel, se mentioneaza
faptul ca spre deosebire de alte specii de pasari, vanturelul rosu nu efectuaeaza zboruri
de hranire mai mult de doua ore pe zi, aceasta perioada fiind prelungita doar in
sezonul de crestere a puilor. In imaginea de mai jos sunt ilustrate etapele zborului de
vanatoare ale vanturelului cu urmatoarele precizari: din puncte inalte de observatie
urmareste potentialele surse de hrana; ajutat de curentii de aer se lanseaza in zbor dupa
care odata ajuns la o anumita inaltime, prin batai de aripi sta pe loc timp de
aproximativ 25 de secunde urmarindu-si prada apoi coboara in picaj asupra acesteia.
Se mentioneaza in studiu faptul ca in zilele lipsite de vant sau cu vant prea puternic,
acesta isi desfasoara cu dificultate zborul stationar.
Aceste aspecte privind comportamentul si zborul speciilor de avifauna sunt importante
in vederea aprecierii posibilului impact al turbinelor eoliene asupra acestora.
39

Zbor de vanatoare al vanturelului rosu

Observatii: Exemplarele de vanturel au fost observate in zbor in apropierea plantatiilor
de salcam din nordul parcului eolian la inaltimi de pana la 20-30 m sau stationand pe
stalpii de tensiune.
Falco vespertinus (vanturel de seara) foto original
Ecologie: Prefera terenurile joase, deschise, cu arbori si abundenta mare de insecte,

inclusiv zone de stepa si silvo-stepa, paduri deschise, pasuni, terenuri cultivate, zone
mlastinoase sau luminisuri de padure. Foloseste vechile cuiburi ale altor specii din
coronamentul arborilor, iar pentru observatie, pot utiliza elemente antropice ca stalpi,
LEA, etc. Ponta cuprinde 3-5 oua, iar clocirea dureaza 21-27 zile de la al doilea ou
depus. Hrana este reprezentata in principal de insecte, dar si mici vertebrate: amfibieni,
reptile si mamifere. O caracteristica a speciei este aceea ca vaneaza la amiaza, de unde
si denumirea populara si sunt atrase de aglomerarile de insecte.
La nivel european populatia cuibaritoare este de cca. 26,000 39,000 perechi care
40

reprezinta 25-49% din populatia globala. Specia este in declin.

Larus cachinnans (pescarus argintiu) foto original
Ecologie: Specie sedentara, sinantropa si oportunista, caracteristica habitatelor costiere

(pentru reproducere), dar se intalneste si in zonele continentale, inclusiv zone urbane.
Femela depune 2- 3 oua in luna mai, pe care le clocese circa 28 30 de zile. Spectrul
trofic este extrem de larg, poate profita de o gama larga de resurse trofice, inclusiv
resturi menajere, daca acestea sunt accesibile. Se hranesc cu pesti, deseuri, cadavre, oua
si pui de pasari, alte animale.
La nivel european nu exista date privind populatia de pescarus argintiu.
Merops apiaster (prigorie) foto original
Ecologie: Specie coloniala care prefera versantii de deal insoriti, pasuni, pajisti si
terenuri cultivate cu centuri arbustive (pentru adapost), arbori imprastiati, campii,
stepe, vai largi de rauri, maluri de rauri cu tufarisuri. Populatiile sosesc in teritoriile de
reproducere la inceputul lui mai si le parasesc pana la sfarsitul lui august. Ponta consta
in 4-7 oua, depuse la intervale de 2 zile, intr-o galerie (de regula orizontala), care pot fi
folosite mai multi ani la rand, dar majoritatea perechilor isi sapa noi galerii anual. O
caracteristica a speciei este ca aproximativ o cincime din cuiburile cu pui au ajutoare de
1-2 indivizi ajutatori, ocazional 3-4 care contribuie la aprovizionarea cu hrana a
cuibului. Dieta consta in principal din bondari si albine, dar si orice alte insecte
zburatoare.
La nivel european populatia cuibaritoare este de cca. 480,000 1,000,000 perechi, cu o
41

Melanocorypha calandra (ciocarlie de baragan)
Ecologie: Intalnita in zonele de stepa, culturi de cereale, campii deschise, platouri inalte,
in zone cu tufarisuri, arbusti, arbori imprastiati. Evita terenurile aride, saraturate,
pietroase, dar tolereaza temperaturi ridicate de pana la 32 C. Cuibareste pe sol, sub
movilite de vegetatie; cuibul este construit de catre ambele sexe, intr-o mica adncitura,
captusita cu frunze si tulpini de plante. Depunerea pontei se realizeaza de doua ori pe
an, in martie si iunie, si cuprinde cate 4-5 oua. Clocitul dureaza aproximativ 16 zile si se
realiza de catre femela. Puii sunt hraniti in cuib cca. 10 zile. Vara, se hranesc in principal
cu insecte, mai putin cu vegetale; iarna se hranesc mai mult cu vegetale: seminte,
lastari.
La nivel european populatia cuibaritoare este de cca. 10,000,000 24,000,000 perechi
care reprezinta 25-49% din populatia globala. Populatia se afla intr-un usor declin.
Alauda arvensis (ciocarlie de camp)
Ecologie: Specie de stepa, bine adaptata si la regiunile cultivate. Prefera terenurile

inierbate, fara prea multa vegetatie arbustiva. Habitatul optim pentru cuibarit consta in
vegetatie inalta de 15 pana la 40 cm, din zona dunelor nisipoase, coline si margini de
coline. In regiunile joase cultivate si pasunate, apar in densitati mai mici. Teritoriile sunt
ocupate de stoluri mari si sunt de regula aceleasi de la an la an. Reproducerea (masculii
devin teritoriali in aceasta perioada) dureza din aprilie pana in iulie, cu 2-3 ponte a cate
3-5 oua. Cuibul este o cupa putin adanca alcatuita din material vegetal si uneori
blana/par, direct pe sol, uneori adapostit de smocuri de vegetatie. Sunt insectivore vara,
in general granivore iarna.
43

Hirundo rustica (randunica)
Ecologie: Intalnita in terenuri deschise pentru vanat, iar pentru cuibarit foloseste
constructii, poduri sau alte structuri construite de om. Evita padurile dese si zonele
foarte aride. In prezent, specia este adaptata la traiul alaturi de oameni si se gasesc in
regiuni agricole, suburbii, in lungul autostrazilor, in apropierea apelor, oriunde sunt
terenuri deschise si structuri unde pot cuibari. Cuibul este construit de ambii parteneri,
iar ponta consta in 4- 5 oua, incubate de catre ambii parteneri timp de 12-17 zile, care
hranesc puii tot inpreuna. Dieta consta in principal in insecte zburatoare, mai ales
muste; ocazional se hranesc cu fructe de padure, seminte si insecte moarte de pe sol.
care reprezinta 5-24% din populatia globala. Populatia este intr-un usor declin.
Riparia riparia (lastun de mal)
Specie coloniala si monogama, intalnita in zone deschise, pajisti, in apropierea apelor,

pe maluri abrupte. In perioada de migratie, innopteaza in stoluri mari in stufarisuri.
Cuiburile sunt adapostite in galerii sapate in maluri de pamant sau nisip, la capatul
unui tunel de cca 1 m lungime. Ponta cuprinde 4-7 oua, incubate de catre ambii parinti,
timp de 14-16 zile. Puii sunt hraniti de ambii parinti. Juvenilii parasec cuibul dupa 1824 zile de la eclozare. Dieta consta din insecte capturate in zbor.
La nivel european populatia cuibaritoare este de cca. 5,400,000 9,500,000 perechi care
reprezinta 5-24% din populatia globala.
45

Pica pica (cotofana)- foto original
Ecologie: Specie omnivora, sedentara si monogama, intalnita in zone agricole, hatisuri,

regiuni usor impadurite sau terenuri deschise, pajisti, parcuri si gradini, zone urbane.
Cuibareste adesea in mici colonii, de regula pe ramurile arborilor de foioase. Ambii
parteneri participa la construirea cuibului care are o forma sferica, cu 2 intrari, alcatuit
in interior din pamant sau gunoi de grajd, captusit cu material vegetal, par sau blana.
Ponta cuprinde 6-7 oua incubate de femela cca. 18 zile, in timp ce masculul asigura
hrana. Se hranesc in principal cu insecte, dar consuma si fructe de padure, alune si alte
seminte in timpul iernii. Pot consuma si carcase, pui si oua de pasari dar si mici
rozatoare.
reprezinta 25-49% din populatia globala. Populatia este intr-un usor declin.
Corvus monedula (stancuta) foto original
Ecologie: Se reproduce in zonele boreale, temperate, se stepa ale regiunii vest palearctice si in regiunile joase mediteraneene, continentale si oceanice. Evita caldura
excesiva, inghetul si zapada Reproducerea are loc in aprilie mai si cuibareste in
scorburi, gauri, structuri artificiale, cuiburi vechi de ciocanitoare Cuibul variaza ca
structura si dimensiune, in functie de natura scorburii/cavitatii si adesea este reutilizat.
Ponta cuprinde 4-6 oua incubate 17-18 zile doar de catre femela. Dieta cuprinde
nevertebrate, fructe, carcase, resturi, uneori mici vertebrate si oua de pasari. Se hranesc
in perechi sau mici stoluri, aproape intotdeauna pe sol. Uneori pot cauta hrana prin
arbori omizi defoliatoare, carabusi si chiar ghinda.
reprezinta 50-74% din populatia globala. Populatia este stabila.
46

Sturnus vulgaris (graur) - foto original
Ecologie: Specie omnivora, asociata des cu habitatele disturbate de avtivitatile

antropice, practic putand fi gasiti in toate tipurile de habitate, cu exceptia padurilor
masive sau a regiunilor alpine virgine. Au tendinta de a ramane sedentare in regiunile
urbane. Isi cauta hrana in regiuni agricole, terenuri deschise, gazon si alte zone
dezvoltate antropic, dar necesita zone cu cavitati pentru cuibarire, in apropiere. Pe
culturile agricole pot fi intalniti in efective uriase alaturi de cioara de semanatura.
Cuibaresc in scorburi sau alte cavitati, dar prefera cavitatile naturale, cum ar fi vechile
cuiburi de ciocanitoare. ponta consta in 4-6 oua incubate de ambii parinti pentru cca. 12
zile. Prefera insectele, dar si fructe, graunte si seminte.
Passer domesticus (vrabia de casa) - foto original
Ecologie: Specie sedentara, omnivora si antropofila, asociata asezarilor umane. Se

intalnteste des in zone urbane si suburbane, dar si in terenuri agrocole. Evita terenurile
impadurite, padurile, pasunile, desertul. Produce densitati mari in regiunile urbane,
limitrofe cu zone agricole. Pentru cuibarit, folosesc adesea cuiburile lastunilor, gaurile
din ziduri, stanci, arbori, gramezi de paie, acoperisurile, tufarisurile. Pot depune pana
la 4 ponte pe an, iar o ponta cuprinde 4-5 oua. Traiesc in medie 3 ani, cu toate ca pot
atinge si varsta de 12 ani. Dieta consta in general din materiale vegetale, graunte si
insecte, fructe, legume.
48

Perdix perdix (potarniche)
Ecologie: Specie sedentara si monogama, intalnita in zonele de campie si deal, in

apropierea terenurilor arabile. Prefera zonele inierbate, cu tufarisuri dese. Cuiburile se
construiesc pe pamant, in mici adancituri captusite cu fire de iarba uscata. Ponta consta
din 10-20 de oua, iar incubatia dureaza 24-25 de zile, fiind realizata doar de femela. Puii
sunt hraniti cu larve de insecte, iar dieta adultilor mai consta in seminte, fructe, frunze,
muguri si insecte.
Columba livia domestica (porumbel domestic)
Ecologie: Specie sedentara, care se intalneste intr-o gama larga de habitate antropice, in
special suburbane, rurale si in regiuni agricole. Reproducerea se poate desfasura pe tot
parcursul anului, pana la 5 ponte annual, in medie cu cate 2 oua fiecare ponta.
Cuiburile, construite de ambii parteneri (masculul aduce materialele necesare, iar
femela amenajeaza cuibul), pot fi amplasate pe o varietate larga de suprafete artificiale.
Incubarea dureaza 16-19 zile si este realizata de ambii parinti; puii sunt de asemenea
hraniti de ambii parteneri. Dieta consta in principal din seminte, dar se pot hrani cu o
gama larga de resturi accesibile in mediile antropice.
54

Streptopelia decaocto (gugustiuc)
Ecologie: Specie sedentara, care prefera zonele urbane si rurale, dar si hatisuri, livezi,
parcuri. Cuibareste in arbori, din martie - noiembrie, perioada in care pot fi depuse 3-5
ponte, cu cate 2 oua clocite de catre ambii parteneri. Fiecare incubatie dureaza 14-16
zile. Puii sunt hraniti cu o secretie generata in gusa parintilor. Dieta adultilor cuprinde
seminte, muguri, fructe.
- Date centralizate privind perioada de reproducere a speciilor de avifauna

cuibaritoare in zona proiectului si vecinatate:
Specie
Ian
Feb
Mar
Apr
Mai
Iun
Iul
Aug
Sep
Oct
Noi
Dec
Anthus campestris
Calandrella brachydactila
Emberiza hortulana
Upupa epops
Alauda arvensis
Galerida cristata
Miliaria calandra
Motacilla flava
Carduelis carduelis
Oenanthe oenanthe
Streptopelia turtur
Perdix perdix
Merops apiaster
Legenda
Cuibarire certa
in zona
studiata
Cuibarire in
vecinatatea
imediata
Potential de
cuibarire in
zona studiata
Precizam ca prezenta cuiburilor pe amplasamentul analizat depinde de la an la

an de conditiile climatice locale, zonale si continentale, de tipul culturilor agricole,
55

prezenta elementelor antropice etc. Prin urmare va fi necesara in timpul implementarii

si functionarii investitiei o corelare intre datele din acest studiu, cu datele punctuale din
situ obtinute la momentul implementarii sau imediat inaintea implementarii investitie.
Amplasamentul analizat, dominat de prezenta culturilor agricole, cu suprafete
restranse cu vegetatie ruderala, prezinta conditii de cuibarire in special pentru specii de
talie mica-ciocarlii cu regim de hrana granivor-insectivor.
- Sublinierea potentialului de migrare al speciilor observate si aspecte privind
fenomenului de migratie al pasarilor la nivelul zonei de interes
Tabelul de mai jos prezinta caracteristicile din literatura de specialitate, cu
privire la comportamentul migrational al speciilor/populatiilor de pasari, pentru tara
noastra, care iau parte la acest fenomen ciclic, annual (pentru cele mai multe dintre
speciile de pasari prezente in zona de interes 67%).
Oaspete de Vara
Oaspete de Iarna
Partial Migrator
Ciconia ciconia
Circus pygargus
Falco tinnunculus
Falco vespertinus
Merops apiaster
*
*
*
*
Coracias garrulus
*
-
Upupa epops
Miliaria calandra
Alauda arvensis
Hirundo rustica
Anthus campestris
Motacilla alba
Motacilla flava
Lanius collurio
Lanius minor
Buteo rufinus
Emberiza hortulana
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
Saxicola rubetra
*
*
-
Oenanthe oenanthe
Accipiter brevipes
Riparia riparia
Aquila pomarina
Streptopelia turtur
*
*
*
*
*
*
Analizand in ansamblu fenomenul de migratie la nivelul zonei analizate, pe baza

observatiilor efectuate in zona de interes si tinand cont de putinele date bibliografice
56

existente pe aceasta tema, reiese ca zona analizata nu se suprapune cu un culoar

principal de migratie al pasarilor. Mai mult decat atat, subliniem ca simpla prezenta pe
amplasament in sezonul de reproducere a speciilor de pasari care conform ecologiei
acestora efectueaza cicluri de migratie, nu impune zonei o importanta deosebita in ceea
ce priveste existenta unor culoare principale sau secundare de migratie.
Efectivele de pasari din aceeasi specie sau mixte observate in timpul migratiei
de primavara si in cea de toamna nu au putut fi considerate aglomerari consistente.
Acest lucru insa, nu exclude in totalitate ca in urmatorii ani sa fie posibila si
observarea unor aglomerari mai mari de pasari, la fel cum nu se poate aprecia cu
exactitate din aceasta faza influenta parcului eolian asupra avifaunei in timpul
perioadelor de migratie, acest aspect necesitand o analiza directa si indirecta in situ
prin continuarea monitorizarii.
B.4. Statutul de conservare a speciilor si habitatelor de interes comunitar

Pe suprafata proiectului si in imediata vecinatate nu au fost identificate specii de
plante sau habitate de interes prioritar, folosinta actuala a terenului fiind agricola.
Prezentam in continuare statutul de conservare al speciilor de pasari identificate
in zona proiectului:
Nr
crt.
Prezenta in
anexele
OUG 57
Specii din FS SPA Cheile

Dobrogei enumerate in
Anexa I a Directivei
Consiliului
Categorie
SPEC
Categoria
IUCN
1
2
3
4
Anexa 3
Anexa 4 B
Anexa 3
Anexa 3
Da
Nu
Da
Da
2
Non - Spec
Non-SpecE
3
LC
LC
LC
LC
Anexa 3
Da
LC
Anexa 4 B
Anexa 3
Anexa 4B
Anexa 3
Anexa 4B
Nu
Da
Nu
Nu
Da
Nu
3
3
Non-SpecE
3
2
3
LC
NT
LC
LC
NT
LC
Anexa 3
Da
LC
13
14
15
Ciconia ciconia
Motacilla flava
Circus pygargus
Buteo rufinus
Calandrella
brachydactyla
Falco tinnunculus
Falco vespertinus
Larus cachinnans
Merops apiaster
Coracias garrulus
Upupa epops
Melanocorypha
calandra
Alauda arvensis
Galerida cristata
Hirundo rustica
Anexa 5C
Nu
Nu
Nu
3
3
3
LC
LC
LC
16
Riparia riparia
Nu
LC
17
18
19
20
21
Pica pica
Corvus monedula
Corvus frugilegus
Sturnus vulgaris
Anexa 5C
Anexa 5C
Anexa 5C
Anexa 5C
Anexa 5C
Nu
Nu
Nu
Nu
Nu
Non Spec
Non-SpecE
Non Spec
Non Spec
3
LC
LC
LC
LC
LC
5
6
7
8
9
10
11
12
57

22
23
Passer domesticus
Passer montanus
Nu
Nu
LC
LC
Nu
3
3
150,000220,000
Non-Spec
24
Anthus campestris
Anexa 3
Da
25
Motacilla alba
Anexa 4B
26
Lanius collurio
Anexa 3
Da
LC
27
28
29
30
31
32
Lanius minor
Carduelis carduelis
Emberiza hortulana
Miliaria calandra
Saxicola rubetra
Oenanthe oenanthe
Anexa 3
Anexa 4 B
Anexa 3
Anexa 4B
Anexa 5C,
5D
Da
Nu
Da
Nu
Nu
Nu
3
Non-Spec
2
2
Non-Spec
3
LC
LC
LC
LC
LC
LC
33
Perdix perdix
Nu
LC
LC
LC
Columba livia
Nu
Non-Spec
LC
domestica
35
Anexa 5C
Nu
Non-Spec
LC
36
Accipiter brevipes
Anexa 3
Da
2
LC
37
Streptopelia turtur
Anexa 5C
Nu
3
LC
OUG 57/2007:- ANEXA 3 SPECII - de plante si de animale a caror conservare necesita desemnarea
ariilor speciale de conservare si a ariilor de protectie speciala avifaunistica; ANEXA 4 A - SPECII DE
INTERES COMUNITAR - Specii de animale si de plan care necesita o protectie stricta; ANEXA 4 B SPECII DE INTERES NATIONAL- Specii de animale si de plante care necesita o protectie stricta; ANEXA
5 A - SPECII DE INTERES COMUNITAR - Specii de plante si de animale de interes comunitar, cu exceptia
speciilor de pasari, a caror prelevare din natura si exploatare fac obiectul masurilor de management;
ANEXA 5 B - SPECII DE ANIMALE DE INTERES NATIONAL ale caror prelevare din natura si exploatare
fac obiectul masurilor de management; ANEXA 5 C - SPECII DE INTERES COMUNITAR a caror
vanatoare este permisa; ANEXA 5 D - SPECII DE PASARI DE INTERES COMUNITAR - a caror
comercializare este permisa; ANEXA 5 E - SPECII DE PASARI DE INTERES COMUNITAR - a caror
comercializare este permisa in conditii speciale
Categorie SPEC: SPEC 1 - (specii Europene, periclitate la nivel global); SPEC 2 - (specii concentrate in
Europa, cu statut de conservare nefavorabil in Europa); SPEC 3 - (specii a caror populatii nu se
concentreaza in Europa, cu statut de conservare nefavorabil in Europa); Non-SPECE - (specii
concentrate in Europa, cu statut de conservare favorabil in Europa); Non-SPEC - (specii a caror
populatii nu se concentreaza in Eruropa, cu statut de conservare favorabil in Europa); Not Evaluated
neevaluate
Categorie IUCN: Disparute (EX); Disparute in salbaticie (EW); Amenintate critic (CR); Amenintate
(EN); Vulnerabile (VU); Usor amenintate (NT); Cu risc scazut (LC); Date insuficiente (DD); Neevaluate
(NE)
FS (Formular Standard) SPA Cheile Dobrogei: Punctul 3.2.a- Specii de pasari enumerate in anexa I a
Directivei Consiliului 2009/147/EC; Punctul 3.2.b Specii de pasari cu migratie regulata
nementionate in anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC
34
In tabelul de mai sus se observa faptul ca din cele 37 de specii identificate, nici
una nu este considerata vulnerabila la nivel europeam; 94,5% dintre speciile observate
sunt apreciate de catre IUCN ca avand un risc scazut de disparitie, iar doar 5,5% dintre
acestea sunt incluse in categoria speciilor usor amenintate.
Din tabelul de mai sus, reies o serie de aspecte importante pentru analiza
avifaunei ce caracterizeaza zona de interes raportat la specificul obiectivului:
12 specii dintre cele observate sunt prezente printre cele 43 din cadrul Formularului
standard al SPA Cheile Dobrogei, la categoria speciilor pentru care s-a declarat situl
58

de protectie speciala avifaunistica, fiind incluse implicit si in cadrul anexei I a

Directivei Consiliului 2009/147/EC
un alt aspect relevant este acela ca toate speciile observate, mai putin Falco
vespertinus si Coracias garrulus sunt incadrate in criteriul LC - specii cu risc scazut de
amenintare, ceea ce reprezinta un prim aspect pozitiv, atunci cand se analizeaza
sensibilitatea generala in ceea ce priveste mentinerea populatiilor speciilor la nivel
european. In mod evident, acest aspect nu exclude o analiza atenta in vederea
mentinerii populatiilor locale in timpul implementarii si functionarii parcului
eolian.
Falco vespertinus si Coracias garrulus sunt incadrate la criteriul NT - specii usor
amenintate la nivel european, ceea ce impune o atentie deosebita ce trebuie acordata
mentinerii efectivelor locale a acestor specii in timpul implementarii si functionarii
investitiei.
Concluzia generala asupra categoriilor SPEC in care se incadreaza speciile observate
subliniaza cele prezentate mai sus, si se observa in genere un accent pe necesitatea
protectiei pasarilor rapitoare si a celor migratoare, care vor fi identificate si
prezentate in paginile ce urmeaza.
Alte specii de fauna de interes comunitar prezente in cadrul zonei studiate
Podarcis taurica soparla de stepa:
inclusa in OUG 57/2007 cu modificarile si completarile ulterioare - ANEXA 4 A Specii de interes comunitar Specii de animale i de plante care necesit o protecie
strict
Categorie SPEC categorie IUCN LC (specie stabila)
B.5. Date privind structura si dinamica populatiilor de specii afectate

Flora locala:
Suprafata aferenta planului este reprezentata de parcele cultivate preponderent
cu porumb (Zea mays), floarea soarelui (Helianthus annuus), sau cu diverse gramineae,
motiv pentru care odata cu revizuirea limitelor ariilor protejate in 2011, o suprafta
importanta din SCI Recifii Jurasici Cheia corespunzatoare nord-estului
amplasamentului studiat a fost scoasa din aria protejata.
59

Spect al zonei aferente obiectivului
Cele 0,8 ha de teren din cadrul amplasamentului care sunt incluse in SCI Recifii
Jurasici Cheia conform actualei delimitari a ariei protejate, sunt de asemenea cultivate
cu exceptia vaii ce urmeaza limita ariei pe o lungime de 100 m, unde au fost identificate
cateva specii caracteristice stepei fara insa a prezenta valoare conservativa: Thymus sp,
Eryngium campestre, Artemisia austriaca, Poa pratensis, Poa bulbosa, Hordeum murinum,
Bromus tectorum, Scleranthus perrenis, Salvia nutans, Ajuga chya, Veronica teucrium,
Medicago minima, Euphorbia sp.,Teucrium polium, Cynodon dactylon,Vestuca valesiaca,
Botriochloa ischaemum.
In cadrul zonei aferente obiectivului, sunt prezente suprafete insulare cu
vegetatie spontana la nivelul microformelor de relief (tumuli), sau in jurul unor cladiri
dezafectate probabil foste statii de pompare. De asemenea a fost identificata si
delimitata cu ajutorul GPS o suprafata de 0,7 ha cu pasune, spre limita nord-estica a
zonei studiate, peste care nu se suprapun elemente ale planului.
Evidentierea principalelor suprafete cu vegetatie spontana din cadrul zonei studiate
Aceste suprafete, aflate sub presiunea impactului antropic reprezinta mai

degraba importanta pentru ecologia speciilor de pasari, fiind folosite ca refugiu, zona
de cuibarire si hranire decat din punct de vedere floristic.
60

Astfel in zona ruinelor si a tumulilor, unde nu s-a putut ara, s-au instalat asociatii
caracteristice terenurilor bogate in substante organice precum Cannabinetum ruderalis
(Morariu 1943) corr. Morariu 1970. Aceasta asociatie este raspandita si pe marginea
culturilor. Cannabis ruderalis, prin portul su nalt i numrul mare de indivizi,
stnjenete dezvoltarea altor specii. Dintre nsoitoarele mai frecvente menionm:
Polygonum aviculare, Chenopodium album, Stellaria media, Capsella bursa-pastoris, etc. De
asemenea sunt prezente asociatii din clasa ARTEMISIETEA VULGARIS Lohmeyer et al.
in R. Txen 1950. ce cuprind vegetaie ruderal peren i terofitic, reprezentat n
special prin fitocenoze mezoxerofile i xerofile. Aceste cenoze sunt caracteristice
locurilor prsite, margini de drumuri i se prezint destul de heterogen ca fizionomie,
compoziie i structur floristic. Specii caracteristice: Anthriscus cerefolium, Arctium
lappa, A. tomentosum, Aristolochia clematitis, Artemisia annua, A. vulgaris, Ballota nigra,
Calystegia sepium, Cannabis sativa var. spontanea, Carduus acanthoides, C. crispus,
Chaerophylum bulbosum, Conium maculatum, Cirsium vulgare, Cucubalus baccifer, Dipsacus
fullonum, D. laciniatus, Galega officinalis, Galium aparine, Glycyrrhiza echinata, Leonurus
cardiaca, Melilotus alba, M. officinalis, Reseda luteola, Rumex obtusifolius, Sambucus ebulus,
Silene sp, Solanum dulcamara, Tanacetum vulgare, Xanthium spinosum, X. strumarium.
61

Asociatia Cannabietum ruderalis la baza movilei
In zona insulara de pasune sunt prezente in general buruieni migrate din

culturile agricole, fr valoare conservativ, n amestec cu puine plante stepice ce au
rezistat in timp presiunilor antropice. Dintre speciile identificate mentionam: Silene sp.,
Xeranthenum annum, Agropyron repens, Teucrium polium, Galium humifusum, Ajuga chya,
Consolida regalis, Setaria viridis, Centaurea solstitialis, Salvia nutans, Verbascum phlomoides,
Linaria vulgaris, Potentilla sp.,Xanthium strumarium, Stachys sp., Nigela arvensis, Reseda
lutea, Herniaria glabra, Verbena officinalis, Cichorium intybus, Anagalis arvensi, Artemisia
annua,
Aspect al vegetatiei din zona de pasune
Asociatii la nivelul culturilor agricole si a drumurilor de exploatare:

Xanthietum strumarii Pauca 1941 (Syn.: Xanthietum spinosostrumarii N. Stefan et A.
Oprea 1998; Xanthium spinosum - Xanthium strumarium Pauca 1941)
Este o asociatie compacta observata mai ales in campurile de paioase dupa recoltare si
de-a lungul drumurilor de exploatare. Speciile caracteristice/edificatoare: Xanthium
strumarium si Xanthium spinosum.Specii insotitoare: Hibiscus trionum, Artemisia annua,
Malva neglecta, Ballota nigra, Convolvulus arvensis, Setaria pumila, Setaria viridis, Sorghum
halepense, Stachys annua.
Carduetum acanthoidis Morariu 43. Asociatia se dezvolta pe terenuri pasunate, la
marginea culturilor agricole si in zonele unde exista acumulare de materie organica.
Specia caracteristica/edificatoare: Carduus acanthoides. Specii insotitoare: Agropyron
repens, Poa pratensis, Centaurea solstitialis, Eryngium campestre, Convolvulus arvensis,
Daucus carota, Cichorium intybus, Artemisia absinthium
Setario pumilae-Sorghetum halepensi Stefan et Oprea 1997
Vegeteaza in culturile de porumb. Speciile de Setaria (in special Setaria lutescens) fac
parte dintre buruienile dominante in culturile de prasitoare. Aceasta a fost intalnita si la
limita culturilor sau in apropierea santurilor de irigatii, unde sunt prezente si unele
buruienisuri specifice pentru terenurile ruderale (din Artemisietea). Speciile
62

caracteristice/edificatoare: Setaria pumila, Setaria lutescens, Sorghum halepens. Specii

insotitoare: (Alte sp: Setaria viridis, Convolvulus arvensis, Xanthium strumarium).
Stachyo annuae-Setarietum pumilae Felfldy 1942 em. Mucina
1993 (Syn.: Vicio striatae-Anthemitetum austriacae Spiridon 1970). Se dezvolta pe miristi,
culturi de paioase, unde cele doua specii caracteristice, Setaria pumila si Stachys annua
sunt insotite frecvent de elemente caracteristice aliantei si ordinului. Speciile
caracteristice/edificatoare: Setaria pumila, Stachys annua. Specii insotitoare: (Ate sp:
Setaria viridis, Convolvulus arvensis, Hybiscus trionum
Arctietum lappae Felfoldy 1942 (Syn.: Arctio-Ballotetum nigrae Morariu 1943; LeonuroBallotetum nigrae Slavnic 1951)
Fitocenozele ocupa mici suprafete pe terenurile unde au fost depozitate gunoaie.
Compozitia floristica a acestor fitocenoze este relativ bogata, dar eterogena, deoarece
pe langa nucleul central dominat de sintaxonii clasei Artemisietea vulgaris mai participa
numeroase buruieni segetale, specii de pajisti si de tufarisuri.
Speciile caracteristice/edificatoare: Arctium lappa, Arctium tomentosum, Leonurus cardiaca
si Ballota nigra. Specii insotitoare: Urtica dioica, Galium aparine si Conium maculatum,
Chenopodium album, Capsella bursa-pastoris, Cirsium arvense, Amaranthus retroflexus,
Descurainia sophia, Hordeum murinum, Poa annua, Bromus sterilis, Prunus spinosa.
Artemisietum annuae Morariu 1943 em. Dihoru 1970.
Cenozele asociatiei se dezvolta in locuri batatorite, pietroase, pe soluri bogate in
substante nutritive. Este o asociatie pioniera in care domina terofitele anuale. Structura
acestor fitocenoze cu evidentiere autumnala este in general saraca.
Speciile caracteristice/edificatoare: Artemisia annua
Specii insotitoare: Arction lappa, Arction minus, Conyza canadentis, Xanthium spinosum,
Xanthium strumarium, Amaranthus retroflexus, Chenopodium album, Matricaria perforata,
Polygonum aviculare, Conium maculatum, Sisymbrium orientale.
Asociatiile identificate corespund habitatului 87.2 Comunitati de plante
ruderale fiind lipsite de valoare conservativa.
Mamifere
Dintre mamifere, in zona analizata au fost identificate insectivore de tipul crtiei
(Talpa europaea), carnivore (Vulpes vulpes- vulpe) si ierbivore (Lepus europaeus iepure de
camp)
63

Vulpes vulpes in cadrul amplasamentului
Vulpea este o specie teritoriala, activa preponderent noaptea. In timpul

deplasarilor a fost observat un singur exemplar in tranzit la nivelul zonei studiate. In
cadrul amplasamentului conditiile pentru cuibarire sunt reduse dat fiind caracterul
prepondrent plat al terenului, aceasta specie preferand versantii insoriti, diguri sau
ridicaturile de pamant pentru amenajarea vizuinei.
Cartitele au fost identificate dupa musuroaie. Acestea sunt comune in zonele
cultivate fiind considerate daunatori ai culturilor agricole.
Dintre nevertebrate mentionam speciile de gasteropode (melci) identificate in
teren: Cepea vindobonensis, Helix lucorum, Cernuella virgata si Helicella obvia, specii
comune prezente in special in cordoanele de vegetatie seminaturala de pe marginea
culturilor agricole. Toate aceste specii sunt extrem de tolerante la impactul antropic,
avand o raspandire larga in Dobrogea continentala. De asemenea, apar in zona specii
de melci fara cochilie din genul Limax (Limax cinereus, Limax flavus), ambele iubitoare de
umezeala si care apar ocazional si in agroecosisteme nu numai in zonele cu vegetatie
naturala. Gasteropodele fara cochilie apar mai ales in zonele cultivate si in zonele in
care se acumuleaza apa.
Dintre artropode mentionam: Lithobius forficatus urechelnita comuna. Julus sp,
Blanjulus guttulatus, isopode din genul Porcellio, Armadillidium sau Oniscus, Argiope
lobata, Argiope briennichi (paianjen de gradina), Aranea diademata (paianjen cu cruce),
Pardosa sp., Alopecosa sp (paianjeni lup, gargauni).
Ortoptera: Phaneroptera falcata, Poecillimon sp., Tettigonia viridissima- cosasul
verde, Gryllus campestre greierele de camp, Gryllus desertus greierele de stepa,
Gryllotalpa gryllotalpa - coropisnita, Omocestus sp., Stenobothrus sp., Calliptamus italicus
lacusta migratoare italiana, Calliptamus barbatus, Acrida ungarica.
Hymenoptera: (viespi, albine, bondari, furnici). Plantele segetale ca si plantele din
zonele de la marginea culturilor atrag de regula un numar insemnat de himenoptere,
intre care se remarca specii de albine solitare Halictidae, alaturi de albine domestice,
bondari Bombus agrorum, Bombus hortorum, Bombus lapidarius, viespi Scolia flavifrons,
Scolia hirta, Polystes gallica, Vespa germanica, Scolia hirta toate prezente in zonele
64

antropizate din zona studiata. Dintre speciile daunatoare, mentionam prezenta viespii
paiului Cephus pygmaeus.
Polistes(foto de pe amplasament)
Heteropetere: Eurygaster maura, Eurygaster integriceps, Aelia rostrata, Aelia

acuminata (toate patru fiind cunoscute sub denumirea generica de plosnite de cereale, si
care nu lipsesc niciodata in zone cu culturi agricole de cereale paioase), Eurydema
ornata, Eurydena oleracea, Pentatoma rufipes, Graphosoma italicum (frecvente in habitate
antropizate), Carpocoris mediterraneus, Lygaeus equestris, Palomena prassina, Dolicoris
baccarum, Lygeus sp.,
Lepidoptere: Iphiclides podalirius, Papilio machaon (fluturi cu coada de randunica),
Pieris rapae, Pieris napi, Pieris brassicae (fluturi de varza), Colias erate, Colias croceus,
Pontia edusa, Vanessa atalanta, Vanessa cardui, Argynnis lathonia, Melitaea phoebe, Aricia
agestis, Polyommatus icarus, Lycaena phlaeas, Coenonympha pamphilus, Maniola jurtina,
Pararge megera, Emmelis sp toate specii caracteristice zonelor ruderalizate si
ecosistemelor antropizate.
Pontia edusa
Coenonympha pamphilus (foto de pe amplasament)
Coleoptere: Carabus cancellatus, Carabus violaceus, harpalide Harpalus sp., scarabeide

in special carabusei din genurile Anisoplia, Rhizithrogus, Amphimalon, cerambicide
Dorcadion sp., Trichodes apiarius, Agriotes sp. (gandaci pocnitori, viermi sarma), etc. Dintre
speciile daunatoare apartinand acestul grup:Zabrus tenebrioides, Anisoplia austriaca,
Anisoplia agricola, Ahisoplia lata, Rhizotrogus aequinoctialis, Amphimalon solstitialis, Anoxia
65

vilossa, Epicometis hirta, Polyphylla fulo, Drorcadion aethios, Dorcadion equestre, Agriotes
lineatus etc. Dintre speciile cu impact pozitiv asupra diferitelor specii daunatoare pot fi
amintite coccinelidele Adalia bipunctata, Coccinella septempunctata, etc, harpalidele
(Harpalus rufipes), cicindellidae (Cicindella hybrida), carabide, staphilinide (Staphilinus
cesareus).
Nici una din speciile de insecte prezentate nu este mentionata in OUG 57/2007
cu completarile si modificarile ulterioare.
- Aspecte privind starea populatiilor de pasari la nivel national si efectivele de la

nivelul amplasamentului
Tabelul urmator subliniaza indirect importanta zonei analizate din punct de
vedere calitativ pentru avifauna, prin evidentierea relatiilor cantitative dintre
populatiile speciilor la nivelul tarii in comparatie cu efectivele din cadrul zonei
analizate si dimensiunile acesteia. Pe de alta parte, tendinta de crestere a pupulatiilor la
nivelul tarii ofera informatii importante referitoare la necesitatea canalizarii atentiei
pentru diverse specii in urmatoarele faze de monitorizare.
Nr
crt.
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
Accipiter brevipes (uliu cu

picioare scurte)
Alauda arvensis (ciocarlie de
camp)
Anthus campestris (fasa de
camp)
Streptopelia turtur (turturica)
Motacilla flava (codobatura
galbena)
Buteo rufinus (sorecar mare)
(ciocarlie de stol)
Ciconia ciconia (barza alba)
Circus pygargus (erete sur)
Columba livia domestica
(porumbel domestic)
Coracias garrulus
(dumbraveanca)
Corvus frugilegus (cioara de
semanatura)
Corvus monedula (stancuta)
Emberiza hortulana (presura de
gradina)
Populatia din Romania
Tentinta
la nivelul
tarii
Aproximare efective
din cadrul zonei
studiate (inclusiv
exemplarele care
folosesc zona doar
pentru hranire sau
pasaj)
60-100 p
1i
460.000-850.000 p
500-80 i
150.000220.000 p
15 000- 25 000p
20-30 i
6-10 i
800 000-1 200 000p
10-20 i
65-110 p
1-2 i
10.000-12.000 p
15-20 i
4.000-5.000 p
0 -12 p
+
0
Nu exista
date
10-20 i
1i
4.600-6.500 p
5-10 i
350.000-420.000 p
100-150 i
250.000-400.000 p
20-40 i
125.000-255.000 p
15-25i
Nu exista date
7-12 i
66

15
16
17
18
19
20
Falco tinnunculus (vanturel

rosu, vinderel)
Falco vespertinus (vanturel de
seara)
Galerida cristata (ciocarlan)
Hirundo rustica (randunica)
Lanius collurio (sfrancioc
rosiatic)
Lanius minor (sfrancioc mic,
sfrancioc cu frunte neagra)
10.000 14.000 p
4-8 i
1.300-1.600 p
2-4i
220.000-312.000 p
800.000 1.000.000 p
+
0
20-40i
15-20 i
1.380.000-2.600.000 p
5-10i
364.000-857.000 p
15-20 i
Larus cachinnans
0
(pescarus argintiu)
22
85.000-105.000 p
0
(ciocarlie de baragan)
23
Merops apiaster (prigorie)
15.000-20.000 p
Miliaria calandra (presura
24
940.000-1.200.000 p
+
sura)
25
Motacilla alba. (codobatura)
1.500.000-1.900.000 p
0
Oenanthe oenanthe (pietrar
26
225.000 -343.000 p
+
sur)
Passer domesticus (vrabie de
1.200.000-3.400.000 p
0
27
casa)
Passer montanus (vrabie de
1.354.000-2.873.000 p
0
28
camp)
29
Perdix perdix (potarniche)
120.000-180.000 p
+
30
Pica pica (cotofana)
624.000-780.000 p
0
Riparia riparia (lastun de
31
55.000-80.000 p
0
mal)
400.000-800.000 p
0
32
(gugustiuc)
Sturnus vulgaris (graur
33
840.000-1.224.000 p
0
comun)
34
Upupa epops (pupaza)
24.000-42.000 p
+
35
240,000-320,000
+
(coara griva)
0
Carduelis carduelis
887.000-964.000
36
(sticlete)
Saxicola rubetra
37
715,000-882,000
0
(maracinar)
- populatie in scadere; 0 populatie constanta; + populatie in crestere
21
15-20 i
40-70 i
20-30 i
20-30 i
20-30 i
6-12 i
20-30 i
30-40 i
10-15 i
5-10 i
10-15 i
5-10 i
100-150 i
10-15i
10-15 i
4-8 i
3-5 i
Amplasamentul nu constituie atractii ecologice deosebite pentru speciile de avifauna

din cadrul SPA Cheile Dobrogei, in primul rand datorita dominantei terenurilor
agricole ce limiteaza posibilitatile de cuibarire precum si sursele de hrana pentru
avifauna. Valoarea ecologica scazuta a amplasamentului comparativ cu alte zone din
cadrul ariei protejate caracterizate printr-un mozaic de habitate cu valoare conservativa
ridicata reprezinta un argument important in sustinerea concluziei implementarii
proiectului fara efecte semnificative asupra structurii si dinamicii speciilor.
67

B.6. Relatiile structurale si functionale care creeaza si mentin integritatea ariei

naturale protejate de interes comunitar
Echilibrul trofic si sfera larga a diversitatii biologice se datoreaza mozaicului de
habitate de la nivelul celor doua Arii Protejate - SPA Cheile Dobrogei si SCI Recifii
Jurasici Cheia: 91 AA Vegetatie forestiera ponto-sarmatica cu stejar pufos, 8310 Pesteri in care
accesul publicului este interzis, 40CO* Tufarisuri de foioase pontosarmatice, 62CO*Stepe
ponto-sarmatice si a caracteristicilor geomorfologice ale substratului, ce permit si sustin
intretinerea unei game foarte mari de relatii inter si sintraspecifice, mentinand astfel
echilibrul si integritatea ariilor naturale protejate de interes comunitar.
Paleta larga floristica si faunistica face ca parte a SCI Recifii Jurasici Cheia sa fie
desemnata Rezervatie Naturala, iar doua din pesterile intalnite in cadrul sitului
(Pestera La Adam, Pestera Gura Dobrogei) sa fie declarate Monumente ale naturii.
Masivul Geologic Cheia (reciful jurasic) prezinta o importanta stiintifica deosebita si
prin flora bogata si variata, prin numarul mare de specii rare, atat pentru flora
Dobrogei cat si a Romaniei. Numarul total al plantelor semnalate pana in prezent in
aceasta rezervatie se ridica la circa 600 specii. Vegetatia este tipica stepei dobrogene, cu
numeroase specii rare si endemice. Fauna de vertebrate se evidentiaza printr-un numar
important de specii, in mare majoritate protejate, cum ar fi de exemplu speciile de
chiroptere si cele de pasari rapitoare de zi.
Avifauna este bine reprezentata la nivelul Ariilor Protejate, in cadrul SPA Cheile
Dobrogei fiind mentionate 43 de specii din anexa 1 a Directivei Pasari, 43 specii
migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor migratoare (Bonn), 8 specii
periclitate la nivel global.
Zona de interes a cunoscut procesul de antropizare dinaintea propunerii
proiectului prin urmare, realizarea acestuia cu efecte punctiforme la scara siturilor nu
va genera fragmentare de habitate, nu distruge relatiile structurale sau functionale din
cadrul siturilor si nu va periclita integritatea acestora.
B.7. Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar
Implementarea Retelei Natura 2000 la nivelul Romaniei se bazeaza pe cele doua
directive ale Uniunii Europene, Directiva Habitate si Directiva Pasari, transpuse in
legislatia romaneasca prin Ordonanta de Urgenta nr. 57 din 20 iunie 2007 privind
regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice
aprobata de Legea 49/2011.
Siturile de Protectie Avifaunistica si Siturile de Importanta Comunitara au fost
identificate si declarate conform procedurilor celor doua Directive, cu scopul de a
mentine intr-o stare de conservare favorabila o suprafata reprezentativa a celor mai
importante tipuri de habitate (enumerate in Anexa I a Directivei Habitate) si populatii
reprezentative de specii ale Europei (enumerate in Anexa II a Directivei Habitate si in
Anexa I a Directivei Pasari).
Ordonanta de Urgenta 57/2007 a stat la baza elaborarii a doua acte normative:
68

- H.G. 1284/2007 privind declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica ca parte

integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania modificat de H.G. Nr.
971/2011
-ORD. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de
importanta comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in
Romania modificat de Ord. Nr. 2387/2011
in conformitate cu Directiva 2009/147/EC privind conservarea pasarilor salbatic
respectiv Directiva 92/43/CEE referitoare la conservarea habitatelor naturale, a florei si
faunei salbatice.
Astfel obiectivele de conservare ale SPA Cheile Dobrogei si SCI Recifii Jurasici
Cheia sunt reprezentate de habitatele, speciile de flora si fauna mentionate in
Formularele Standard din cele doua acte normative prezentate in capitolul B.1
B.8. Descrierea starii actuale de conservare a ariei naturale protejate de interes
comunitar, inclusiv evolutii/schimbari care se pot produce in viitor
Pentru descrierea starii actuale de conservare a ariilor naturale protejate de
interes comunitar SCI Recifii Jurasici Cheia si SPA Cheile Dorbogei, mentionam faptul
ca elaboratorul nu-si poate expune decat o viziune de ansamblu asupra ariilor protejate
prin prisma analizarii diverselor locatii de la nivelul acestora cu ocazia altor evaluari,
precum si din informatiile culese de-a lungul timpului din diverse surse personale sau
terte, inclusiv din Formularele Standard (care sunt mult prea sumare insa) pentru a
oferi imaginea completa asupra starii actuale de conservare a siturilor. Realizarea
prezentei evaluari are ca scop principal analizarea locatiei obiectivului ce reprezinta
doar un mic fragment raportat la suprafetele ariilor protejate.
Odata cu emiterea Ordinului nr. 1.948 din 17 noiembrie 2010 privind aprobarea
Metodologiei de atribuire a administrarii ariilor naturale protejate care necesita constituirea de
structuri de administrare si a Metodologiei de atribuire a custodiei ariilor naturale protejate care
nu necesita constituirea de structuri de administrare, au fost stabilite obligatiile
administratorului ariilor naturale protejate, in cazul dat RNP DS CONSTANTA, printre
care elaborarea unui plan de actiune care trebuie sa cuprinda descrierea situatiei
actuale a ariei naturale protejate si a eventualelor probleme identificate, descriere care
trebuie sa includa si obiectivele de conservare care au stat la baza infiintarii ariei
naturale protejate (art. (6) punct 3 al. a). L
Din cunostintele si informatiile elaboratorului se observa o intensificare a
activitatilor antropice la nivelul siturilor SPA Cheile Dobrogei si SCI Recifii Jurasici
Cheia, in primul rand prin cresterea activitatii turistice necontrolate datorita
posibilitatilor de accesare a zonelor interioare ale siturilor si a pasunatului.
Desi la prima vedere activitatile turistice sunt poate cel mai putin poluante, in timp ele
pot avea efecte nedorite, in special atunci cand in dezvoltarea turismului nu se tine cont
de doua conditii fundamentale si anume respectarea capacitatii de incarcare ecologica
si particularitatile acestei zone.
Pasunatul reprezinta cea mai mare amenintare pentru flora naturala, in special
cel cu ovine si caprine, peste capacitatea de suport a pasunilor. Cel mai mare deranj il
69

produc caprele, care se pot catara cu usurinta pe anumite portiuni ale peretilor stancosi,
distrugand vegetatia si habitatul de stancarie, disturband unele specii care se hranesc
sau isi fac cuiburile in zona stancoasa.
In privinta amplasamentului analizat, ca parte integranta din cele doua arii
protejate, mentionam ca acesta nu se regaseste intr-o zona cu o deosebita importanta
ecologica, fiind prezente elemente antropice precum constructii dezafectate, stalpi
electrici, drumuri de exploatare. In plus, asa cum s-a aratat in cadrul cap. B1 si B5, desi
limita SCI Recifii Jurasici Cheia a suferit modificari fata de delimitarea initiala din 2007,
in sensul eliminarii unor suprafete de teren agricol (chiar din zona amplasamentului
analizat), si la ora actuala conform noilor limite sunt cuprinse suprafete agricole.
Pana la implementarea unui Plan de Management care sa coreleze atat nevoile
de dezvoltare ale comunelor pe teritoriul carora se afla ariile de interes comunitar, cat si
conservarea speciilor si habitatelor, se apreciaza o accentuare a efectelor asupra
relatiilor structurale ce au creat si mentin integritatea SPA Cheile Dobrogei si SCI Recifii
Jurasici Cheia.
B.9. Alte informatii relevante privind conservarea ariei naturale protejate de interes
comunitar
Trebuie specificat ca o data cu elaborarea si aprobarea Planului de Management
conform legislatiei in vigoare, planurile de amenajare a teritoriului, cele de dezvoltare
locala si nationala, precum si orice alte planuri de exploatare/utilizare a resurselor
naturale din ariile protejate vor fi armonizate cu prevederile planului de management,
astfel incat sa se asigure dezvoltarea durabila a zonei si a comunitatilor locale, in
corelare cu necesitatile de conservare ale aspectelor floristice si faunistice ale zonei.
B.10. Alte aspecte relevante pentru aria naturala protejata de interes comunitar
Obligativitatea respectarii masurilor de diminuare a impactului, reprezinta in
acceptiunea elaboratorului, un aspect esential in aplicarea conceptului de dezvoltare
durabila avand in vedere suprapunerea zonei aferente obiectivului cu ariile naturale
protejate de interes comunitar.
70

C. Identificarea si evaluarea impactului

C.1. Evaluarea impactului obiectivelor proiectului propus
C.1.1. Evaluarea impactului cauzat de obiectivele propuse prin proiect fara a lua in
considerare masurile de reducere a impactului
Metodologia de evaluare si predictie:
- Analize calitative si cantitative in teren cu privire la compozitia si ponderea de
specii din cadrul Siturilor Natura 2000, cuprinzand toate sezoanele fenologice;
- Stabilirea asociatiilor fitocenotice caracteristice si a habitatelor;
- Analize in teren asupra etologiei speciilor de fauna inregistrate, coroborate cu
datele existente despre ecologia fiecarei specii, precum si datele privind starea de
conservare din cadrul sitului oferite prin cadrul Formulelor Standard;
- Determinarea si explicarea fiecarui posibil impact provocat de realizarea
proiectului;
- Indicatorii cheie cuantificabili au fost reprezentati de speciile de fauna si
habitatele pentru care au fost declarate Siturile Natura 2000, precum si procentul de
suprafata afectata de proiect din fiecare arie naturala protejata de interes comunitar;
- Pe baza procentelor prin care indicatorii cheie sunt implicati in desfasurarea
proiectului, s-a utilizat urmatoarea scara de cuantificare (nota de bonitate) si de
incadrare (semnificatie) a impactului (Rojanschi V)
Nota de
bonitate
0
Caracterizarea impactului
Incadrarea
impactului
Nu se aplica
Specia / habitatul nu este interceptat de proiect. 0%

din populatia speciei sau din suprafata habitatului
la nivelul sitului este afectata de proiect.
1
Specia/ habitatul este interceptat de proiect in limite
Impact
slab perceptibile. Intre 0 si 2% din populatia (sau
nesemnificativ
suprafata) speciilor la nivelul sitului sunt afectate
de proiect
2
Specia/ habitatul este interceptat de proiect. Intre 2 Impact moderat
si 10% din populatia (sau suprafata) speciilor la
nivelul sitului sunt afectate de proiect
3
Specia/ habitatul este interceptat de proiect. Intre 10 Impact moderat
spre
semnificativ
4
Specia/ habitatul este interceptat de proiect. Intre 50
Impact
semnificativ
Mentionam faptul ca la analiza impactului s-au luat in considerare atat prezenta
si actiunea turbinelor eoliene cat si a celorlalte elemente asociate: drumuri de acces,
traseul cablurilor electrice, platforme temporare si definitive, organizare de santier.
71

Conform Ghidului Wind energy developments and natura 2000, tipul si nivelul
impactului depinde de tipurile de specii, ecologia lor, statutul de conservare precum si
localizarea, marimea si dispozitia parcului eolian, insa tipurile frecvente de impact
sunt:
riscul de coliziune: pasarile si liliecii se pot lovi de diverse parti ale turbinelor
eoliene sau de structurile asociate (cabluri electrice). Mortalitatea depinde de o serie
de factori precum localizarea parcului si poate varia de la o specie la alta. Specii
longevive sau aflate intr-o stare de conservare vulnerabila precum vulturi, acvile,
diverse specii de lilieci, pot fi in mod particular expusi.
perturbarea speciilor si distantarea lor: Perturbarea poate duce la indepartarea
speciilor Acest risc poate fi relevant pentru psri si lilieci. Aceste specii pot fi
indepartate din interiorul i din jurul fermelor eoliene din cauza prezentei
elementelor straine a zgomotului i a impactului vibraiilor. Perturbri pot aprea,
de asemenea, de la intensificarea activitilor umane, n timpul lucrrilor de
construcie i ntreinere, precum i din amenajarea infrastructurii care faciliteaz
accesul la site. Amploarea i gradul de tulburare determin gradul impactului, la fel
ca disponibilitatea i calitatea altor habitate corespunztoare din apropiere, care pot
gzdui animalele strmutate.
efect de bariera: Fermele eoliene mari, de oridinul zecilor de turbine pot determina
pasarile sau mamiferele (liliecii) sa schimbe rutele de migratie sau rutele locale de
hranire. Daca acest lucru este sau nu o problema depinde de marimea parcului,
distanta dintre turbine, gradul de deplasare al speciilor i a capacitii acestora de a
compensa consumul de energie a crescut, precum si gradul de perturbare a
legturii dintre locurile de hranire si cele de reproducere.
pierdere de habitat sau degradare: Gradul de pierdere al habitatului rezultat din
constructia parcului eolian si a infrastructurii asociate depinde de marimea,
localizarea si dispunerea parcului. Efectele se pot manifesta la o scara mai mare
daca interfera cu structuri hidrologice sau procese gomorfologice. Importanta
pierderii depinde de vulnerabilitatea si raritatea habitatului afectat si/sau a
importantei acestuia pentru hranirea, reproducerea si iernarea speciilor, in special
pentru cele de interes comunitar. De asemenea, eventualul rol al anumitor habitate
ca element important in coridoarele ecologice, importante pentru migratia speciilor,
precum si pentru zborurile locale dintre locurile de hranire si cele de reproducere,
trebuie luat in considerare.
In diagrama de mai jos este descris modul in care cei trei factori majori de risc
(casetele umbrite) cauzate de ferme eoliene afecteaza pasarile si modul in care acestea
pot afecta supravietuirea si reproducerea, si in cele din urm duce la modificari in
marimea populatiei globale. Cutiile cu chenar solid indica potentiale efecte masurabile,
iar casetele dublu incadrate indica procese care trebuie sa fie modelate. Fox et al.
(2006).
72

Impactul direct
- se manifesta pe tot parcursul implementarii planului si consta in afectarea
punctiforma si izolata a habitatului de pe suprafetele ce sufera interventii de
decopertare a substratului de sol vegetal, afectand implicit si procesul de hranire al
speciilor de pasari pe aceleasi suprafete. Zgomotul produs de utilajele implicate in
constructie reprezinta un factor ce afecteaza tot direct elementele faunistice, care,
coroborat cu afectarea directa si punctiforma a habitatului conduce la indepartarea
temporara a faunei din cadrul zonelor unde se executa lucrari.
Impactul indirect
- este in speta o consecinta a efectului direct si un raspuns-adaptare a faunei la noile
conditii de mediu (incluzand aici si efectele planului asupra factorilor de mediu sol si
aer resimtite indirect de flora si fauna locala) si se poate manifesta prin cresterea
concentratiilor de indivizi in zonele invecinate, ceea ce implica o usoara crestere
temporara a concurentei pentru hrana. Impactul indirect reprezentat de reactia faunei
la scoaterea din circuit a unei suprafete de teren corespunzatoare implementarii
elementelor planului (0,7% din suprafata studiata) este nesemnificativ, avand in vedere
faptul ca restul suprafetei ce a facut obiectul analizei isi pastreaza actuala folosinta. In
plus suprafetele afectate sunt infime (0,014% din Suprafata SCI si 1,14% din SPA)
raportat cu potentialul de hranire oferit de zonele invecinate si se apreciaza ca relatiile
73

trofice se vor echilibra pe cale naturala, fara sa se produca o concurenta la nivel de

exemplare sau specii care sa provoace dezechlibre ecologice.
Impactul pe termen scurt
- impactul pe termen scurt este resimtit de speciile de fauna cu mobilitate mare
(avifauna si mamifere) care reactioneaza inca de la aparitia primelor utilaje in cadrul
punctelor de lucru, prin indepartarea si pastrarea unei distante de siguranta fata de
aceste zone. In functie de specie si de tipul lucrarilor care se desfasoara, acest efect se
diminueaza ulterior in mod natural, acestea folosind pentru pasaj si hranire zone din ce
in ce mai apropiate de punctele de lucru.
Impactul pe termen lung
- se apreciaza ca impactul pe termen lung va fi nesemnificativ, rezumandu-se la
existenta riscului de coliziune pe toata perioada de functionare a parcului eolian.
Aceasta afirmatie este sustinuta de faptul ca in cazul planului analizat nu se vor afecta
habitate naturale, zone importante de reproducere, pasaj sau iernare. Este bine
cunoscut faptul ca pe termen lung obiectivele de acest gen nu prezinta efecte directe
sau indirecte asupra altor factori de mediu, care ar putea afecta elementele componente
ale biodiversitatii.
Efectul sinergic
- nu va exista un efect sinergic semnificativ asupra speciilor si habitatelor deoarece in
zona analizata singura activitate desfasurata este cea de agricultura, iar coroborarea
efectelor acestor doua activitati nu conduce la intensificari considerabile in ceea ce
priveste nivelul initial al zgomotului sau al concentratiei de pulberi sedimentabile.
Impactul in faza de implementare
Amplasamentul analizat, dominat de prezenta culturilor agricole, cu suprafete
restranse cu vegetatie ruderala, prezinta conditii de cuibarire pentru o serie de specii
dintre cele observate (in special ciocarlii si specii sedentare), conditii, care cel putin din
punct de vedere al uniformitatii acestora nu vor fi modificate semnificativ de
implementarea investitiei. In ceea ce priveste pasarile rapitoare mari, s-a constatat ca
acestea folosesc amplasamentul doar pentru hranire si pasaj, iar zonele care ofera
conditii pentru cuibarit sunt reprezentate de zonele impadurite din cadrul SPA Cheile
Dobrogei.
Principalul element generator de impact pentru fauna este reprezentata de
aparitia echipelor de lucru si a utilajelor in zonele vizate de implementarea
obiectiveloor planului, care provoaca o indepartare a faunei catre zonele invecinate.
Avifauna reprezinta componenta faunistica cea mai putin sensibila la astfel de
schimbari, ca urmare a mobilitatii foarte mari caracteristice, putand evita din timp orice
posibil pericol si putand folosi pentru hranire zonele de habitat invecinate si chiar din
interiorul amplasamnetului.
74

Implementarea proiectului nu presupune afectarea de habitate protejate, specii

de plante lemnoase, sau alte obiective de conservare a SCI Recifii Jurasici Cheia (conf.
Formular Standard), neafectand astfel structura si functiile ecologice existente in cadrul
sitului si mentinand integritatea ariei naturale protejate de importanta comunitara.
In ceea ce priveste observarea in zona analizata a speciei Podarcis taurica
apreciem ca nu se va inregistra un impact semnificativ datorat implementarii si
functionarii obiectivului asupra populatiei datorita plasticitatii acesteia, a suprafetei
mari a habitatului disponibil comparativ cu cea necesara pentru instalarea turbinelor.
Mai mult, se apreciaza marirea habitatului actual al speciei prin posibilitatea folosirii
marginilor de drum noi implementate, care reprezinta nise noi, usor accesibile si
favorabile, pentru exemplarele de Podarcis taurica.
In ceea ce priveste SPA Cheile Dobrogei, precizam ca nu vor exista suprafete,
incluse in limitele zonei protejate, afectate direct sau indirect de implementarea planulu
si apreciem ca implementarea proiectului nu va afecta numeric populatiile de pasari
din cadrul zonei protejate, nefiind afectate semnificativ principalele functii ecologice
ale acestora (hranire, reproducere si adapost).
Avand o viziune unitara asupra investitiei analizate, se observa caracterul
insular si pozitionarea la distante considerabile a elementelor componente, fara a
fragmenta habitatul (efecte punctuale).
Transportul si functionarea punctuala a utilajelor implicate in executarea
lucrarilor de amenajare-constructie constituie sursa de zgomot si praf cu efecte asupra
speciilor de fauna si flora din imediata vecinatate a drumurilor. Pentru reducerea
acestui tip de impact, s-a recomandat ca inca din timpul perioadei de implementare a
obiectivelor propuse sa se stropeasca drumurile in functie de conditiile meteo si
temperatura.
Depozitele demporare de sol fertil (pe perioada de implementare a obiectivelor
planului), rezultate in urma efectuarii lucrarilor de decopertare a suprafetelor de teren
arabil vizate de proiect, vor reprezenta surse suplimentare temporare de hrana pentru
speciile de pasari insectivore si granivore.
Analizand intensitatea impactului provocat de implementarea obiectivului in
raport cu durata de timp pe care se resimte acesta si tinand cont de faptul ca lucrarile se
executa punctual pe fiecare locatie in parte si etapizat la nivelul parcului eolian,
anvergura lucrarilor necesare constructiei parcului este redusa, suprafetele ocupate
definitiv sunt reduse raportat la suprafata parcului (0,7% din suprafata studiata) reiese
ca impactul este nesemnificativ.
Impactul in faza de operare
In faza de operare, toate presiunile antropice exercitate in timpul perioadei de
implementare se opresc, manifestandu-se impactul rezidual al obiectivului cuantificat
ca fiind nesemnificativ in cazul de fata. Astfel Principalul aspect care necesita atentie in
vederea evaluarii impactului in timpul perioadei de operare este cel referitor la
posibilitatea producerii de coliziuni dintre pasari si palele turbinelor eoliene.
75

Coroborand aspectele privind tipul de investitiei propuse, conditiile

predominant uniforme de habitat antropizat (teren agricol) ce caracterizeaza zona
analizata, diversitatea avifaunistica inregistrata si efectivele observate, s-a elaborat
urmatorul tabel ce reda aproximarea nivelului de risc de producere a coliziunilor
pasarilor cu palele centralelor eoliene. Urmatorul tabel are un rol constructiv in
elaborarea si adaptarea din timp a planurilor de monitorizare din fazele de
monitorizare directa a functionarii, dar si a implementarii, elementelor propuse prin
plan.
Luna
Riscul de
Coliziune
Ian
Feb
Mar
Apr
Mai
Iun
Iul
Aug
Sep
Oct
Noi
Dec
II
III
III
III
III
III
III
III
III
II
Rapitoare si
Omnivore
Rapitoare de
Noapte
Granivore
Pasari de Apa
O
O
I
O
II
O
II
O
II
O
O
O
O
O
O
O
I
O
I
O
O
O
O
O
Total
II
III
III
III
III
III
III
III
III
II
O - Risc Zero - risc inexistent, nu este cazul unei monitorizari

I - Risc Minim care nu necesita o monitorizare continua
II - Risc Scazut - cu probabilitate foarte mica de a se produce accidente, necesita
totusi monitorizare preventiva
III - Risc Moderat - se impune monitorizarea continua
P - Risc Iminent-Pericol - necesita monitorizare continua si se impun masuri
stricte la nivel de proiect
X - Risc Extrem - amplasament neadecvat
Explicitare:
- In tabel nu apare P sau X deoarece elementele planului analizat nu sunt situate pe
un culoar de migratie; nu se suprapun cu un Sit de Protectie Avifaunistica; nu este
situat in imediata vecinatate a unor elemente de habitat cum sunt padurile, zone umede
sau de coasta;
- Pentru pasarile de apa este dat doar coeficientul O deoarece in zona nu au fost
identificate exemplare de pasari acvatice cu exceptia unui efectiv redus de berze care
nu sunt strict dependente de mediul acvatic.
- Pentru speciile de pasari granivore s-a acordat coeficientul I pentru lunile februarie,
septembrie si octombrie deoarece in aceasta perioada are loc migratia, iar pentru lunile
martie aprilie si mai s-a mai adaugat un nivel de risc, ca urmare a faptului ca in aceasta
perioada se intalnesc zboruri nuptiale, marind astfel riscul de producere a coliziunilor.
- Pentru speciile de pasari rapitoare, acordarea coeficientului de risc s-a realizat in
concordanta cu nivelul de activitate al acestora, stiut fiind faptul ca in decembrie si
ianuarie acestea sunt mai putin active (fiind prezente mai putine exemplare - doar cele
sedentare sau oaspeti de iarna), iar din februarie incepe fenomenul de migratie, urmat
76

de sezonul de reproducere si crestere a puilor; din noiembrie spre decembrie, nivelul

de activitate scade, odata cu media inaltimii de zbor, scazand astfel riscul de coliziune.
Pentru rapitoarele de noapte este prezent doar coeficientul O deoarece la nivelul
zonei nu au fost observate astfel de specii.
In ceea ce priveste zborul si/sau migratia pasarilor de talie mare subliniem ca, in
speta, evitarea turbinelor eoliene se poate face din timp si fara consum mare de
emergie, in conditii meteo normale, ca urmare a faptului ca nu exista elemente
geomorfologice sau biogeografice (vai, dealuri, paduri inalte) care sa ingreuneze
vizibilitatea asupra turbinelor. In mod cert, cu cat creste viteza vantului sau a cetii,
creste si riscul producerii ciliziunilor. In conditii meteo extreme (furtuni), riscul
producerii de coliziuni creste, insa in aceste conditii turbinele eoliene se opresc in mod
automat, conform principiilor de functionare si conservare a integritatii acestora, si
pasarile efectueaza rar zboruri in aceste conditii. Aceste aspecte contribuie la
micsorarea riscului de coliziune in conditii de vant puternic, exemplarele de pasari
avand astfel de evitat doar elemente fixe (turbine oprite).
Plecand de la faptul verosimil ca pasarile rapitoare sunt cele mai vulnerabile atunci
cand vine vorba de coliziuni cu turbinele eoliene, s-a folosit metoda matematica
prezentata in lucrarea Windfarms and birds: Calculating a theoretical collision risk
assuming no avoiding action - SCOTTISH NATURAL HERITAGE 2000. Astfel, tinand
cont de limitarile oricarui model de modelare matematica a riscului de coliziune si de
dependenta de conditiile locale de mediu si de calitatile de evitare ale fiecarei
specii/individ in parte, precizam ca, pentru pasarile rapitoare observate in cadrul
amplasamentului, probabilitatea maximala a riscului de coliziune se incadreaza in
intervalul 8-11,4% in functie de marimea caracteristica a speciei. De subliniat ca in
modelarea matematica s-a avunt in vedere si caracteristicile tehnice si fizice ale
tubinelor propuse.
In legatura cu acest risc de producere al coliziuni, subliniem faptul ca in
concordanta cu datele bibliografice existente, amplasamentul analizat nu se afla pe un
culoar principal de migratie, iar observatiile elaboratorului intaresc acest aspect.
Aplicand principiul precautional, elaboratorul recomanda totusi monitorizarea cu
personal de specialitate a functionarii parcului eolian (cap D) putandu-se ajunge pana
la oprirea temporara a turbinelor eoliene, in functie de rezultatele obtinute.
Impactul in faza de dezafectare
- in faza de dezafectare a elementelor propuse prin plan, se va manifesta un impact
similar celui din faza de implementare a acestuia, insa pe o durata considerabil mai
mica, depinzand de numarul utilajelor implicate in procesul de dezafectare.
Impactul rezidual
- acest tip de impact se rezuma la ocuparea pe toata perioada de functionare a parcului
eolian a unei suprafete de 5,4524 ha (0,7% din suprafata studiata, 0% din Suprafata SCI
Recifii Jurasici Cheia si 0,% din SPA Cheile Dobrogei) de habitat antropizat,
77

reprezentand suprafata propusa a fi afectata permanent de parcul eolian, conform

Bilantului Teritorial
Impactul asupra SPA Cheile Dobrogei
- avand in vedere ca elementele planului nu se suprapun cu suprafata SPA Cheile
Dobrogei, impactul este reprezentat de existenta unui risc de coliziune a exemplarelor
de pasari din cadrul zonei protejate cu turbinele eoliene. Tinand cont de distanta de
siguranta de minim 110 m (masurati de la TG_4_8) pana la zona protejata si de faptul
ca prin implementarea planului nu se afecteaza zone de cuibarire, hranire, iernare ale
speciilor de pasari pentru care a fost declarata SPA Cheile Dobrogei, riscul de coliziune
devine astfel redus pana la nesemnificativ pentru integritatea sitului Natura 2000.
Riscul de coliziune este prezentat pe larg mai sus, iar pentru mentinerea la minim a
acestui risc, elaboratorul propune monitorizarea cu personal de specialitate a perioadei
de functionare a obiectivului, putandu-se ajunge pana la oprirea temporara a turbinelor
eoliene, in functie de rezultatele obtinute.
Impactul asupra SCI Recifii Jurasici Cheia
- obiectivele planului analizat nu afecteaza direct sau indirect suprafata SCI Recifii
Jurasici Cheia (cea mai apropiata turbina, TG_4_4, fiind la aprox 660 m fata de SCI),
impactul asupra integritatii sitului de importanta comunitara fiind astfel inexistent. In
cadrul amplasamentului nu au fost identificate habitate sau specii de flora sau fauna
pentru care a fost desemnat SCI Recifii Jurasici Cheia.
Amplasamentul aferent obiectivului nu prezinta habitate favorabile pentru cuibarirea
speciilor de chiroptere. Cele mai apropiate colonii se afla la nivelul Rezervatiilor La
Adam si Pestera Gura Dobrogei, situate la o distanta de peste 3,5 km fata de cea mai
apropiata locatie a turbinelor. Habitatele preferate de hranire pentru speciile (Myotis
blythii, Rhinolophus ferrumequinum, Myotis emarginatus, Myotis myotis, Rhinolophus
hipposideros, Rhinolophus mehelyi, Miniopterus schreibersi ) ce au stat la baza declararii
acestor rezervatii sunt habitate naturale de paduri de foioase, tufarisuri mediteraneene
si submediteraneene, pajisti si uneori terenuri agricole, astfel incat prezenta acestora in
zona analizata poate fi doar ocazionala. Mai mult decat atat, amplasamentul vizat de
plan este unul cu aspect general plan si moniton, fara elemente de care exemplarele de
lilieci sa se poata folosi in orientarea in zbor, aspect indispensabil pentru prezenta
liliecilor la nivelul zonei analizate.
Cuantificarea impactului proiectului obiectivelor de conservare ale SPA Cheile
Dobrogei si SCI Recifii Jurasici Cheia
Specie / Habitat din
cadrul SPA Cheile
Dobrogei si SCI Recifii
Jurasici Cheia
Ciconia ciconia
Populatia
Efective evaluate Nota de
cuibaritoare din
(indivizi) /
bonitate
sit / Suprafata Suprafata afectata
habitatului
de proiect
*
10-20 i
Incadrarea
impactulu
Impact
nesemnificativ
78

Circus pygargus
1i
Impact moderat
Buteo rufinus
10-12p
1-2 i
Impact moderat
300-400
15-20 i
Impact
nesemnificativ
Falco vespertinus
17-23p
2-4 i
Impact
nesemnificativ
Coracias garrulus
70-80p
5-10 i
Impact
nesemnificativ
1200-2000p
40-70 i
Impact
nesemnificativ
Anthus campestris
2000-5000 p
20-30
Impact
nesemnificativ
Lanius minor
120-130 p
15-20 i
Impact
nesemnificativ
Emberiza hortulana
300-400p
15-25 i
Impact
nesemnificativ
Accipiter brevipes
120-130p
1i
Impact moderat
Lanius collurio
5-10 i
Impact
nesemnificativ
Nu se aplica
91AA Vegetatie forestiera

10% din
ponto-sarmatica cu stejar suprafata sitului
pufos
8310 Pesteri in care
accesul publicului este
interzis
0,2 din suprafata

sitului
Nu se aplica
40C0* Tufarisuri de
foioase ponto-sarmatice
5 din suprafata
sitului
Nu se aplica
62C0 * Stepe pontosarmatice
70 din suprafata
sitului
Nu se aplica
Spermophillus citellus
Nu se aplica
Myotis mlythii
Nu se aplica
Rhinolophus
ferrumequinum
Nu se aplica
Myotis emarginatus
Nu se aplica
Myotis myotis
Nu se aplica
Rhinolophus hipposideros
Nu se aplica
Rhinolophus mehelyi
Nu se aplica
Miniopterus schreibersi
Nu se aplica
79

Emys orbicularis
Nu se aplica
Elaphe quatorlineata
Nu se aplica
Testudo graeca
Nu se aplica
Nota: *- specii a caror populatie nu este determinata la nivelul sitului, in

Formularul Standard fiind trecute doar aprecieri de tipul: specie prezenta (P), specie
relativ comuna (RC) etc.
Prin implementarea si functionarea obiectivului analizat nu se afecteaza
semnificativ integritatea ariilor naturale protejate de interes comunitar, mentinanduse un statut de conservare favorabil al habitatelor si speciilor de flora si fauna pentru
care au fost declarate SPA Cheile Dobrogei si SCI Recifii Jurasici Cheia.
C.1.2. Evaluarea impactului rezidual care va ramane dupa implementarea masurilor de
reducere a impactului
In ceea ce priveste impactul rezidual asupra speciilor si habitatelor din cadrul
amplasamentului analizat, mentionam faptul ca aceasta consta n pierderea definitiva a
unor portiuni de habitat prin construirea elementelor obiectivului analizat.
Impactul rezidual nu conduce la afectarea integritatii SPA Cheile Dobrogei si SCI
Recifii Jurasici Cheia (elementele planului nu se implementeaza in interiorul acestora) ,
nefiind afectate semnificativ populatii ale speciilor sau habitate protejate prin cele doua
zone protejate.
C.2. Evaluarea impactului cumulativ al obiectivelor propuse prin proiectul propus cu
alte PP
C.2.1. Evaluarea impactului cumulativ al obiectivelor propuse prin proiectul propus cu
alte PP fara a lua in considerare masurile de reducere a impactului
In vederea analizarii impactului cumulat s-au luat in considerare urmatoarele
investitii cu acelasi specific:
Nr.
Crt.
1
Companie
Reteaua SL
Elcomex EOL
Numar
turbine
22
Locatia
Extravilan comuna Silistea
Pozitionare fata de Natura 2000

a turbinelor eoliene
Elcomex EOL
Reteaua DBE
33

Reteaua DBE_2
Elcomex EOL

Reteaua TG_2- Elcomex EOL

Reteaua TG
Elcomex EOL
11

Reteaua TG_3
Elcomex EOL

80

Dispozitia parcurilor eoliene fata de Ariile protejate Natura 2000

(SPA: hasura rosiel SCI: hasura verde)
Legenda
Cele 7 parcuri eoliene, apartinand aceluiasi beneficiar, totalizeaza un numar de

82 turbine eoliene dispuse predominant pe directia nord-sud, pe o lungime de 10,5 km.
Efectul de bariera asupra migratiei si riscul de coliziune a pasarilor cu turbinele eoliene.
De interes pentru zona Dobrogei sunt urmatoarele rute de migratie:
- Drumul sarmatic vine din Rusia de sud-vest, pana peste Bosfor, in Asia-Mica.
- Drumul pe tarmul Marii Negre, o ramificatie a drumului sarmatic, frecventat mai ales
de laride, limicole (becatine, limoze) si pelicani;
- Drumul pontic, vechiul drum al lui Menzbier (1895), in Delta, vine din nord, nord-est,
aducand pasarile din Europa central-nordica si Rusia vestica.
81

- Drumul sitarilor, venind din N-E spre S-V, in front larg, se raspandeste de la
Luncavita pana spre padurea Letea din Delta Dunarii.
Dinamica migratiei la nivel national

Rutele de migratie sunt insa active, nu rigide, evoluand in anumiti parametrii, fiind
influentate in fiecare an de fenomene meteorologice si hidrologice ce pot modifica
conditiile de hrana si repaus pentru pasari (de exemplu clima, nivelul Dunarii, etc),
putand induce astfel modificari anuale in efectivele observate in migratie la nivelul
unui punct de observatie. Conform unor date recente, specialisti ornitologi au estimat
ca 20 de miliarde de pasari si-au schimbat tiparele de migratie in ultimele decenii.
Singurul mare factor usor de identificat din spatele acestui fenomen ce implica 70% din
pasarile migratoare ale lumii sunt schimbarile climatice (Congress on Migratory Birds
and Climate Change, 2010).
Avand in vedere datele bibliografice existente si rezultatele monitorizarilor
efectuate de elaborator pentru zona aferenta proiectelor ce constituie analiza
impactului cumulat (in cadrul lucrarii) rezulta ca zona analizata nu se suprapune cu un
culoar principal de migratie al pasarilor, insa prezenta pe amplasament in sezonul de
reproducere a speciilor de pasari, care conform ecologiei acestora efectueaza cicluri de
migratie, se recomanda o monitorizare de specialitate fata de acest fapt pentru toate
proiectele din cadrul zonei de interes si nu numa. Fata de acest aspect, precizam ca
specialistii implicati in elaborarea studiilor pentru proiectele Elcomex Eol si implicit
autoritatea competenta pentru protectia mediului a acordat o atentie deosebita acestui
aspect, ajungandu-se in final ca monitorizarea avifaunei sa reprezinte un aspect nelipsit
din studiile si actele de reglementare emise. De asemenea, urmare a unei viziuni de
ansamblu asupra Dobrogei, ca zona de importanta pentru avifauna, prevederile
referitoare la monitorizarea avifaunei se vor regasi in actele de reglementare emise
pentru toate proiectele de acest gen, chiar daca nu interrsecteaza o ruta de migratie. In
acest sens Romania este in plin proces de creare a unei baze de date cu privire la
82

dinamica rutelor de migratie si impactul asupra pasarilor observat in situ in timpul

functionarii turbinelor.
C.2.2. Evaluarea impactului rezidual care ramane dupa implementarea masurilor de
reducere a impactului pentru proiectul propus si pentru alte PP
Impactul rezidual al ansamblului de parcuri eoliene analizat este nesemnificativ,
fiind reprezentat de pierderi nesemnificative de habitat agricol, insa, aplicand
principiul precautional, elaboratorul recomanda monitorizarea unitara sau coroborarea
rezultatelor monitorizarii ambelor faze de implementare a parcurilor eoliene ce au facut
obiectul analizei impactului cumulat, in vederea luarii de masuri la nivelul intregului
ansamblu eolian.
D. Masurile de reducere a impactului
D.1. Identificarea si descrierea masurilor de reducere
Masurile de reducere a impactului descrise mai jos au rol preponderent de
preventie si sunt aplicabile dupa caz pe termen scurt, mediu si lung, continuu, ciclic
sau in functie de evolutia lucrarilor si a conditiilor de mediu.
1. Se recomanda ca toate transporturile necesare in faza de constructie sa fie gestionate
cat mai eficient, astfel incat sa se reduca la minim numarul lor.
2. Pe caile de acces se va rula cu viteza de maxim 20 km/h pentru a limita ridicarea
prafului si zgomotul.
3. Decopertarea si depozitarea separata a stratului de sol vegetal astfel incat sa se
permita refacerea rapida a zonelor afectate temporar de lucrari. Este interzis aportul de
sol alohton.
4. Executarea lucrarilor de decopertare a suprafetelor afectate sa se realizeze inainte de
luna martie, pentru a nu se suprapune cu sezonul de reproducere al speciilor de pasari
cuibaritoare.
5. Managementul corespunzator al deseurilor (in raport cu legislatia in vigoare).
6. Stropirea drumurilor in functie de conditiile climatice, in vederea diminuarii
cantitatilor de pulberi sedimentabile.
7. Respectarea planului de monitorizare si a termenelor de raportare, astfel incat se vor
putea implementa noi masuri de reducere a impactului, in cazul in care vor aparea
presiuni neevaluate initial sau cauzate de accidente.
83

8. Respectarea principiului - poluatorul plateste si aplicarea principiului precautional in

cazul observarii carcaselor de pasari, urmare a coliziunilor cu turbinele eoliene,
putandu-se opri temporar, in cazuri exceptionale, functionarea parcului eolian,
9. Semnalizarea luminoasa intermitenta in timpul noptilor pentru ca turbinele eoliene
sa poata fi reperate si implicit evitate de catre pasari in timpul migratiei.
10. Respectarea urmatorului plan de monitorizare a avifaunei in toate cele trei faze ale
obiectivului (preconstructie, constructie si postconstructie) cu termen de raportare
semestrial.
Calendarul monitorizarii pentru avifauna
Luna:
II
III
IV
VI
VII
VIII
IX
XI
XII
C
S
P
I
D
Legenda
C - pasari cuibaritoare
S - pasari sedentare
P - pasari de pasaj
I - pasari care ierneaza
D deplasari (nr. zile/luna)
Perioada optima
Perioada favorabila
In timpul constructiei parcului se va urmari:
- Diversitatea specifica si efectivele de pasari
- Comportamentul pasarilor fata de diverse tipuri de activitati desfasurate.
- Comportamentul pasarilor fata de zonele de lucru unde activitatea este oprita sau
finalizata.
- Distanta de apropiere a pasarilor fata de punctele de lucru si prezenta cuiburilor.
- Inaltimea de zbor si distanta fata de turbinele eoliene ridicate nepornite.
- Prezenta carcaselor de pasari si determinarea cauzei mortalitatii.
In timpul functionarii parcului se va urmari:
- Diversitatea specifica si efectivele de pasari
- Inaltimea de zbor (in special rapitoarele) si distanta fata de turbinele in functiune.
84

- Prezenta cuiburilor in apropierea centralelor eoliene.

- Prezenta carcaselor de pasari si determinarea cauzei mortalitatii.
- In cazul unor fenomene meteo extreme (furtuni puternice, ceata persistenta) ce pot
afecta zborul normal al pasarilor, se impune vizitarea amplasamentului imediat dupa
ce conditiile meteo se imbunatatesc, in vederea observarii efectelor (posibile coliziuni
cu centralele eoliene-carcase).
- Orice alt aspect cu privire la modificari de comportament ale pasarilor fata de ecologia
caracteristica.
D.2. Prezentarea calendarului implementarii si monitorizarii masurilor de reducere a
impactului
Toate masurile de diminuare a impactului au ca responsabil de implementare
titularul proiectului care, dupa caz, va delega responsabilitatea executantului lucrarilor
de construire. De asemnea, titularul va fi responsabil de asigurarea tuturor resurselor
(inclusiv cele financiare) necesare implementarii si monitorizarii masurilor de reducere
a impactului.
Nr.
Crt
Masura
Perioada de
aplicare
Se recomanda ca toate transporturile

necesare in faza de constructie sa fie
gestionate cat mai eficient, astfel incat sa se
reduca la minim numarul lor.
Pe caile de acces se va rula cu viteza de
maxim 20 km/h pentru a limita ridicarea
prafului si zgomotul.
Decopertarea si depozitarea separata a
stratului de sol vegetal astfel incat sa se
permita refacerea rapida a zonelor afectate
temporar de lucrari. Este interzis aportul
de sol alohton.
Executarea lucrarilor de decopertare a
suprafetelor afectate sa se realizeze inainte
de luna martie, pentru a nu se suprapune
cu sezonul de reproducere al speciilor de
pasari cuibaritoare.
Managementul corespunzator al deseurilor
(in raport cu legislatia in vigoare).
faza de
constructie
Responsabil de
implementarea
masurilor
Titularul de proiect
(executantul lucrarilor)
faza de
constructie
faza de
constructie
faza de
constructie
faza de
constructie si
faza de
operare
faza de
constructie
(executantul lucrarilor/)
Stropirea drumurilor in functie de

conditiile climatice, in vederea diminuarii
85

10
cantitatilor de pulberi sedimentabile.

Respectarea planului de monitorizare si a
termenelor de raportare, astfel incat se vor
putea implementa noi masuri de reducere
a impactului, in cazul in care vor aparea
presiuni neevaluate initial sau cauzate de
accidente.
Respectarea principiului poluatorul
plateste si aplicarea principiului
precautional in cazul observarii carcaselor
de pasari, urmare a coliziunilor cu
turbinele eoliene, putandu-se opri
temporar, in cazuri exceptionale,
functionarea parcului eolian,
Semnalizarea luminoasa intermitenta in
timpul noptilor pentru ca turbinele eoliene
sa poata fi reperate si implicit evitate de
catre pasari in timpul migratiei.
Respectarea planului de monitorizare a
avifaunei in toate cele trei faze ale
obiectivului (preconstructie, constructie si
postconstructie) cu termen de raportare
semestrial.
toate fazele
obiectivului
prin personal de
specialitate
faza de
constructie si
faza de
operare
faza de
operare
toate fazele
obiectivului
prin personal de
specialitate
D.3. Orice alte aspecte relevante pentru conservarea speciilor si/sau habitatelor de
interes comunitar
Pentru conservarea in timp a speciilor de pasari din cadrul SPA Cheile Dobrogei
este necesara corelarea permanenta a planului de monitorizare din timpul functionarii
parcului eolian cu prevederile Planului de Management al SPA Cheile Dobrogei, care
poate suferi modificari in timp, din punct de vedere cantitativ sau in ceea ce priveste
relatiile ecologice la nivelul sitului.
E. Metodele utilizate pentru culegerea informatiilor privind speciile si/sau habitatele
de interes comunitar afectate
AVIFAUNA
Pentru studiul calitativ si cantitativ al avifaunei, s-au folosit in teren metoda
punctului fix si metoda transectelor.
Metodele folosite pentru monitorizarea speciilor cuibaritoare in zona de studiu
sunt metoda transectelor combinata cu metoda punctului fix, in timp ce pentru speciile
migratoare s-a utilizat metoda punctului fix.
Metoda transectelor (traseelor), s-a aplicat in teren prin deplasarea de-a lungul
acelorasi trasee stabilite, de-a lungul carora au fost inregistrate toate pasarile observate
86

pe teren. Metoda este utila pentru densitati mai mici ale efectivelor de pasari (in special
cele de talie mare), specii mai mobile si avand in vedere si omogenitatea ecosistemului
ce caracterizeaza zona de studiu (predominant teren arabil).
Pe parcursul observatiilor din puncte fixe si pe transect s-a urmarit notarea, dupa
caz, a urmatoarelor aspecte:
- speciile de pasari observate,
- numarul aproximativ al indivizilor din fiecare specie,
- tipul de activitate desfaurat de catre exemplar,
- habitatul unde a fost observata specia.
- directia de zbor, in special in timpul migratiei
- estimarea inaltimii de zbor
- comportamentul speciilor migratoare
Metoda punctului fix utilizata pentru monitorizarea speciilor de pasari in
perioada de migratie (de toamna si de primavara) si pentru observarea speciilor de talie
mica ce stau de obicei ascunse, este si o metoda ce poate surprinde aspecte de ordin
cantitativ, precum si analizarea relatiei dintre pasari si caracteristicile ecosistemului.
Astfel, avand in vedere particularitatile habitatului din zona de studiu precum si
dimensiunea acesteia, pentru surprinderea fenomenului de migratie s-a ales un punct
fix la cota cea mai inalta a terenului (Movila Targusor 174 m), ce permite o buna
vizibilitate atat asupra terenurilor agricole cat si asupra suprafetelor cu vegetatie
spontana de la baza movilei. In plus s-au putut urmari eventualele trasee ale pasarilor
dinspre/inspre SPA Cheile Dobrogei si restul amplasamentului.
Coordonate georgrafice ale punctului de observatii:

- 4426'15.42"N
- 2825'26.16"E
87

Evidentierea punctului din care s-au realizat observatii prin metoda punctului fix
Prin aplicarea metodei punctului fix s-au obtinut date privind:
- diversitatea avifaunistica in perioada de migratiei (compozitia specifica / evaluarea
calitativa),
- estimarea inaltimii medii de zbor pentru speciile cheie,
- directia de zbor a pasarilor,
- comportamentul migrational.
Sau folosit instrumente optice (binoclu Nikon), detrminatoare de specialitate:
Bertel Bruun, Hakan Delin, Lars Svensson, 2009: Determinator ilustrat Pasarile din
Romania si Europa, Svensson L./2009: Collins bird guide, precum si aparate foto Sony
A200, obiectiv Sony 300 mm.
REPTILIA, MAMMALIA
-In ceea ce priveste mamiferele si reptilele, s-au inregistrat observatii directe in
teren din punctul fix si transectele stabilite pentru studierea avifaunei.
FLORA
Avand in vedere preponderenta terenurilor agricole, s-au utilizat imaginile
satelitare pentru identificarea zonelor cu vegetatie spontana, acordandu-se atentie
deosebita suprafetei aferente planului care se suprapune cu SCI Recifii Jurasici Cheia.
De asemenea s-au efectuat itinerariile de-alungul drumurilor de exploatare
pentru analiza speciilor ruderale ce marginesc caile de acces, insa au fost efectuate si
itinerarii in interiorul culturilor agricole pentru inregistrarea speciilor segetale,
insotitoare. S-a urmarit de-asemenea identificarea speciilor din interiorul/de-a lungul
88

canalelor de irigatii prin deplasarea de-a lungul acestora, fiind prelevate exemplare si
fotografiate in vederea determinarii ulterioare cu ajutorul bibliografiei de specialitate.
Precizam faptul ca odata cu efectuarea itinerariilor in teren pentru studiul
diversitatii floristice s-au inregistrat si speciile de fauna observate, in special
nevertebratele din clasele Insecta, Arahnida, Gasteropoda, Miriapoda. In cazul
insectelor metoda de lucru a fost reprezentata de cosirea stratului ierbos cu ajutorul
fileului entomologic.
89

Bibliografie
Anastasiu P./2007: Invadatori vegetati in Romania
Asociatia pentru Protectia Liliecilor din Romania /2008 - Liliecii si Evaluarea Impactului
asupra Mediului Ghid Metodologic
Bavaru A., Godeanu S./2007: Biodiversitatea si Ocrotirea Naturii
Bica loan/ 2000: Elemente de impact asupra mediului;
Bruun B., Delin H., Svensson L./ 2009: Determinator ilustrat Pasarile din Romania si
Europa,
Ciocarlan V./ 2000: Flora ilustrata a Romaniei, vol. I si II;
Ciocarlan V./ 2004: Flora segetala a Romaniei;
Ciochia V./1984: Dinamica si migratia pasarilor;
Cogalniceanu D./2007: Ecologie si Protectia mediului
Cuzic M., Murariu D./ 2008: Ghidul ilustrat al mamiferelor salbatice din Romania
Dihoru G./2004: Plante invazive in flora Romaniei;
European Commision /2002: Assessment of plans and projects significantly affecting
Natura 2000 sites Methodogical guidance on the provisions of Article 6 (3) and (4) of the
Habitats Directive 92/43 EEC
European Commision Guidance March/ 2020: Wind energy developments and natura 2000
Fagaras M./ 2007: Botanica sistematica
Fuhn I. E.,Vancea St./ 1961: Fauna R. P. R..- Reptilia
Godeanu S./ 1997: Elemente de monitoring ecologic/integrat;
Godeanu S./ 2004: Ecotehnie;
Godeanu S./ 2010: Diversitatea lumii vii Determinatorul ilustrat al florei si faunei
Romaniei, Volumul III Mediul terestru Partile 1, 2 3
Grecescu D./ 1898: Conspectul florei Romaniei;
Ionescu A./1982: Ecologie si protectia ecosistemelor;
Lafranchis T./2004: Butterflies of Europe
Natura 2000/ March 2010: Wind energy developments and Natura 2000 Guidance
document
Petrescu M./2007: Dobrogea si Delta Dunarii: Conservarea florei si habitatelor;
Popescu Maria, Popescu Miron/ 2005: Ecologie aplicata;
Pumnea O./ 1994: Protectia mediului ambiant;
Rudescu L. /1958: Migratia Pasarilor;
Radu R., Vasile A./2012: Informatii suplimentare privind impactul cumulat al proiectelor
Elcomex Eol cu parcurile eoliene aflate in vecinatate, pe o raza de 5 km
Sanda V., llerer K. & Burescu P./2008: Fitocenozele din Romania. Sintaxonomie,
structura, dinamica si evolutie;
Savescu A. si colab./1982: Tratat de Zoologie Agricola Daunatorii plantelor cultivate,
Vol.II
Skolka M., Fagaras M., Cogalniceanu D./ 2008: Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei
dintre Capul Midia si Capul Kaliakra;
Svensson L./2009: Collins bird guide
90

S.C Enviro Quality Concept S.R.L: Raport de monitorizare a biodiversitatii, extravilan

comunele Targusor, Nicolae Balcescu, Silistea, judetul Constanta
Bibliografie electronica
www.apmct.anpm.ro
www.anpm.ro
www.birdlife.org
www.natura2000.ro
www.iucnredlist.org
www.arkive.org
www.avibirds.com
www.eukarya.ro
www.arnaudtermonia.net
http://people.mokk.bme.hu
www.corzonneveld.nl
http://claude.schott.free.fr
ro.wikipedia.org
www.treknature.com
http://out4awalk.com
www.xeno-canto.org
91

Legislatie
Legea
-Nr 49 din 7 aprilie 2011 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a
Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea
habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice
Hotararea
-Nr. 1.143 din 18 septembrie 2007 privind instituirea de noi arii naturale protejate;
-Nr. 1.284 din 24 octombrie 2007 privind declararea ariilor de protectie speciala
avifaunistica ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in
Romania;
-Nr. 230/2003 completata prin HOTARARE nr. 1529 din 1 noiembrie 2007 pentru
modificarea anexei nr. 1 la Hotararea Guvernului nr. 230/2003 privind delimitarea
rezervatiilor biosferei, parcurilor nationale si parcurilor naturale si constituirea
administratiilor acestora;
-Nr. 971/2011 pentru modificarea si completarea H.G. nr. 1284/2007 privind declararea
ariilor de protectie speciala avifaunistica ca parte integranta a retelei ecologice
europene Natura 2000 n Romania
Ordinul
-Nr. 135 din 10 februarie 2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluarii
impactului asupra mediului pentru proiecte publice si private;
-Nr. 19 din 13 ianuarie 2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind
evaluarea adecvata a efectelor potentiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor
naturale protejate de interes comunitar;
-Nr. 1964 din 13 decembrie 2007 privind instituirea regimului de arie naturala
protejata a siturilor de importanta comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice
europene Natura 2000 in Romania;
-Nr. 2387/2011 pentru modificarea Ordinului ministrului mediului si dezvoltarii
durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturala protejata a
siturilor de importanta comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice europene
Natura 2000 n Romania
Ordonanta de Urgenta
- Nr. 57 din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea
habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, actualizata, completata si modificata
de: Ordonanta de Urgenta nr. 154 din 12 noiembrie 2008;
-Nr. 154 din 12 noiembrie 2008 pentru modificarea si completarea Ordonantei de
urgenta a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate,
conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice si a Legii vanatorii si a
protectiei fondului cinegetic;
92

EA - Targusoar

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

EA - Targusoar

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA

Amplasare retele centrale eoliene, reteaua TG

Persoane inscrise in Registrul National al Elaboratorilor de Studii

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA

Persoane inscrise in Registrul National al Elaboratorilor de Studii pentru

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA

Beneficiar: S.C. ELCOMEX EOL S.A.

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA

Beneficiar: S.C. ELCOMEX EOL S.A.

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA

Beneficiar: S.C. ELCOMEX EOL S.A.

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA

A. Informatii privind proiectul supus aprobarii

Evidentierea suprafetei aferente obiectivului fata de cea mai apropiata localitate

Investitia propusa RETEAUA TG_4, are ca finalitate valorificarea energiei

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA

A.2. Localizarea geografica si administrativa

Beneficiar: S.C. ELCOMEX EOL S.A.

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA

Localizarea comunei Targusor si a obiectivului fata de principalele cai de acces in zona

Inventarul de coordonate ale turbinelor in sistem de proiectie Stereo 1970 sunt

Beneficiar: S.C. ELCOMEX EOL S.A.

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA

n perioada de construcie, n peisaj vor aprea drumuri interioare, platforme,

Beneficiar: S.C. ELCOMEX EOL S.A.

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA

A.6.2 Protectia aerului

Beneficiar: S.C. ELCOMEX EOL S.A.

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA

de cel steril. La sfarsitul lucrarilor solul vegetal se va recoperta pe suprafetele afecate

Realizarea obiectivului impune ocuparea unor suprafete de teren pentru:

Beneficiar: S.C. ELCOMEX EOL S.A.

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA

Beneficiar: S.C. ELCOMEX EOL S.A.

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA

A.8. Serviciile suplimentare solicitate de implementarea obiectivelor propuse prin

A.11. Descrierea proceselor tehnologice ale proiectului

Beneficiar: S.C. ELCOMEX EOL S.A.

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA

dominant si tinand cont de restrictiile privind interinfluentarea lor aerodinamica.

Beneficiar: S.C. ELCOMEX EOL S.A.

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA

Extravilan comuna Silistea

Pozitionare fata de Natura 2000

Extravilan comuna Nicolae Balcescu

In afara ROSPA Cheile Dobrogei si ROSCI

Extravilan comuna Nicolae Balcescu

In afara ROSPA Cheile Dobrogei si ROSCI

Reteaua TG_2- Elcomex EOL

Extravilan comuna Targusor

In afara ROSPA Cheile Dobrogei si ROSCI

Extravilan comuna Targusor

In afara ROSPA Cheile Dobrogei si ROSCI

Extravilan comuna Targusor

In afara ROSPA Cheile Dobrogei si ROSCI

Dispozitia parcurilor eoliene fata de Ariile protejate Natura 2000

Beneficiar: S.C. ELCOMEX EOL S.A.

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA

(SPA: hasura rosiel SCI: hasura verde)

Cele 7 parcuri eoliene, apartinand aceluiasi beneficiar, totalizeaza un numar de

Beneficiar: S.C. ELCOMEX EOL S.A.

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA

B. Informatii privind aria naturala protejata de interes comunitar afectata de