Sunteți pe pagina 1din 148

ROMANIA

MINISTERUL TRANSPORTURILOR
ADMINISTRATIA NA}IONAL~ A DRUMURILOR
B-dul Dinicu Golescu, 38, 77113 Bucure[ti, sector 1
Tel.: 0-040-1-212.62.01; Fax: 0-040-1-312.09.84

ORDINUL
DIRECTORULUI GENERAL AL A.N.D.
nr. 45
din 13.04.2000

În temeiul Hot`rârii Guvernului nr.1275, privind regulamentul de organizare [i


func]ionare al Administra]iei Na]ionale a Drumurilor, cu modific`rile ulterioare, în
baza Contractului de Management nr. 4121/AN/1994, încheiat cu Ministerul Trans-
porturilor, D`nil` Buc[a - manager al Administra]iei Na]ionale a Drumurilor – R.A.,
emite urm`torul:
ORDIN:

Art.1. Se aprob` “Instruc]ie privind protec]ia drumurilor publice pe timp de iar-


n`, combaterea lunecu[ului [i a înz`pezirii” indicativ AND 525-2000.
Art.2. De la data emiterii prezentului Ordin î[i înceteaz` aplicabilitatea preve-
derile “Instruc]iunilor pentru combaterea înz`pezirii drumurilor publice”,
ind. AND 525-95, aprobate prin Decizia Directorului General al Adminis-
tra]iei Na]ionale a Drumurilor nr.92/ 11.12.1995.
Art.3. Aducerea la îndeplinire a prezentului Ordin revine administratorilor dru-
murilor publice.
ADMINISTRA}IA NA}IONAL~ A DRUMURILOR

INSTRUC}IE
PRIVIND PROTEC}IA DRUMURILOR PUBLICE
PE TIMP DE IARN~, COMBATEREA LUNECU{ULUI
{I |NZ~PEZIRII

Indicativ: AND 525-2000


Elaborat de: AND - CESTRIN

PARTEA I-a: Instruc]ie pentru prevenirea [i combaterea lunecu[ului, înz`pezirii


[i a protec]iei drumurilor publice.
PARTEA II-a: Îndrum`tor privind prevenirea [i combaterea lunecu[ului [i înz`-
pezirii drumurilor publice.

- 2000 -
CUPRINS

GENERALIT~}I, TERMINOLOGIE, DEFINI}II {l BREVIAR

1. Generalit`]i ...........................................................................................................10
2. Terminologie, defini]ii, breviar .............................................................................11

PARTEA I. INSTRUC}IE PRIVIND PREVENIREA {l COMBATEREA LUNECU{ULUI,


ÎNZ~PEZIRII {l A PROTEC}IEI DRUMURILOR PUBLICE
CAPITOLUL 1
Dispozi]ii generale ....................................................................................................21

CAPITOLUL 2
Organizarea interven]iilor pentru asigurarea circula]iei rutiere
\n perioada de iarn` ...............................................................................................23

CAPITOLUL 3
Prevenirea [i combaterea lunecu[ului [i \nz`pezirii drumurilor
[i ap`rarea acestora \mpotriva degrad`rii pe timp de dezghe] .....................33

CAPITOLUL 4
Conducerea [i coordonarea ac]iunilor de prevenire [i combatere
a lunecu[ului [i \nz`pezirii drumurilor publice, sistemul de informare privind
starea drumurilor pe timp de iarn`. M`suri de protec]ia muncii [i P.S.I. ..........38

ANEXE
Anexa 1. Propuneri de încadrare a drumurilor pe nivele de viabilitate ...........40
Anexa 2. Planul operativ de ac]iune pe timpul iernii ..........................................41
Anexa 2.1. Centralizatorul materialelor chimice [i antiderapante,
al carburan]ilor [i lubrifian]ilor, pe baze [i sec]ii prev`zute
în planul de ac]iune pe timpul iernii ................................................42
Anexa 2.2. Centralizatorul utilajelor, mijloacelor de transport [i al echipamen-
telor prev`zute în planul operativ de ac]iune pe timpul iernii .............43
Anexa 2.3. Centralizatorul bazelor de desz`pezire [i al punctelor de sprijin..44
Anexa 2.4. Lista bazelor de desz`pezire [i a punctelor de sprijin
care deservesc zona de munte .......................................................44
Anexa 2.5. Centralizatorul panourilor de paraz`pezi .......................................45
Anexa 2.6. Lista sectoarelor de drum care se vor ap`ra cu panouri
paraz`pezi \n iarna ........... ...............................................................45
Anexa 2.7. Centralizatorul sta]iilor de radio fixe [i mobile ................................46
Anexa 2.8. Lista sta]iilor fixe de radio care vor fi folosite
în campania de iarn` .......................................................................46
Anexa 2.9. Lista subunit`]ilor (sec]iilor) din cadrul DRDP,
cu adresa unit`]ii, [eful unit`]ii [i numere de telefon ...................47
Anexa 2.10. Lista bazelor de desz`pezire cu adresa unit`]ii,
[eful bazei [i numere de telefon ....................................................47
Anexa 2.11. Lista indicatoarelor de circula]ie fixe [i mobile,
specifice semnaliz`rii rutiere de iarn` ...........................................48
Anexa 2.12. Necesarul de carburan]i, lubrifian]i, inventar gospod`resc,
echipament de protec]ie PSI la sec]ie (baza) ............................49
Anexa 2.13. Lista sectoarelor de drum pe care se ac]ioneaz`
numai cu materiale antiderapante ..............................................51
Anexa 2.14. Lista sectoarelor de drum pe care se ac]ioneaz`
cu sare sau solu]ie de sare .............................................................51
Anexa 2.15. Lista sectoarelor de drum pe care se vor introduce restric]ii
temporare de tonaj în perioada de dezghe] ..............................52
Anexa 3. Program de punere în ordine a p`r]ii carosabile ...............................53
Anexa 4. Situa]ia sectoarelor de drum înz`pezibile ............................................54
Anexa 5. Proces verbal de verificare a preg`tirilor de iarn` ............................55
Anexa 6. Calendarul privind îndeplinirea sarcinilor referitoare
la preg`tirea activit`]ii pe timpul iernii ................................................58
Anexa 7. Jurnal de activitate pe timp de iarn` ..................................................60
Anexa 8. Buletin meteo - rutier privind starea drumurilor ...................................61

PARTEA A II-A. ÎNDRUM~TOR PRIVIND PREVENIREA {I COMBATEREA


LUNECU{ULUI {l A ÎNZ~PEZIRII DRUMURILOR PUBLICE
CAPITOLUL 1. Cauze care produc \nz`pezirea drumurilor [i a lunecu[ului
\n perioada friguroas` [i mijloacele de ap`rare folosite
\mpotriva \nz`pezirilor, lunecu[ului, avalan[elor de z`pad`
[i degrad`rii drumurilor \n perioada de dezghe]

1.1. Cauzele care produc înz`pezirea drumurilor ...............................................63


1.1.1. Înz`pezirea drumurilor produs` de c`derea lini[tit`
a z`pezii sau a viscolelor ............................................................................63
1.1.2. Înz`pezirea drumurilor favorizat` de situa]ii specifice ............................64
1.1.3. Înz`pezirea drumurilor provocat` de m`surile
necorespunz`toare în ac]iunea de desz`pezire,
combatere a poleiului, ghe]ii sau z`pezii ................................................66
1.2. Determinarea direc]iei [i vitezei vântului .......................................................67
1.2.1. Direc]ia vântului ...........................................................................................67
1.2.2. Stabilirea direc]iei dominante a vântului .................................................69
1.2.3. Viteza vântului .............................................................................................69
1.3. Clasificarea drumurilor în func]ie de gradul de înz`pezire .........................70
1.3.1. Eviden]a sectoarelor de drum înz`pezibile [i a m`surilor de ap`rare..70
1.3.1.1. Eviden]a sectoarelor de drum înz`pezibile ........................................70
1.4. Mijloace de ap`rare a drumurilor contra înz`pezirilor
[i a avalan[elor de z`pad` .............................................................................72
1.4.1. Ap`rarea drumurilor contra înz`pezirilor prin folosirea panourilor
paraz`pezi mobile .......................................................................................72
1.4.2. Parametrii constructivi ai panourilor paraz`pezi .....................................83
1.4.2.1. Panouri paraz`pezi metalice ...............................................................83
1.4.2.2. Panouri paraz`pezi din lemn ................................................................86
1.4.2.3. Panouri paraz`pezi din material plastic ..............................................88
1.4.3. Ap`rarea drumurilor contra înz`pezirilor prin planta]ii ...........................89
1.4.4. Ap`rarea drumurilor contra avalan[elor ..................................................92
1.5. Formarea ghe]ii [i poleiului, prevenirea [i combaterea acestora .............92
1.5.1. Formarea pe drum a poleiului, ghe]ii [i lunecu[ului ................................92
1.5.2. Materiale pentru prevenirea [i combaterea poleiului,
a straturilor de z`pad` sau ghea]`, condi]ii tehnice
ce trebuie s` le îndeplineasc`, mod de aplicare ..................................93
1.6. Combaterea lunecu[ului pe poduri, viaducte [i pasaje denivelate .........96
1.7. Protec]ia re]elei rutiere în perioada de dezghe] .........................................98

CAPITOLUL 2. Organizarea interven]iilor pe timp de iarn`


2.1. Stabilirea nivelurilor de viabilitate a drumurilor .............................................99
2.1.1. Nivelurile de viabilitate a drumurilor pe timpul iernii ...............................99
2.1.2. Încadrarea drumurilor pe niveluri de viabilitate în timpul iernii .............99
2.1.3. Nivelurile de interven]ie ale unit`]ilor operative pe timpul iernii .........100
2.1.4. Nivelul de interven]ie N.I.1 ........................................................................102
2.1.5. Nivelul de interven]ie N.I.2 ........................................................................102
2.1.6. Nivelul de interven]ie N.I.3 ........................................................................103
2.1.7. Nivelul de interven]ie N.I.4 ........................................................................103
2.2. Dotarea cu utilaje de interven]ie a unit`]ilor operative de ac]iune .......104
2.2.1. Stabilirea caracterului climatic al zonei în care se desf`[oar` drumul...104
2.2.2. Stabilirea categoriei de înz`pezire a drumurilor ....................................105
2.2.3. Stabilirea tipului de dotare cu utilaje a bazelor de desz`pezire ........105
2.2.4 Stabilirea forma]iilor de utilaje de desz`pezire .......................................106
2.3. Organizarea unit`]ilor operative de ac]iune ..............................................107
2.4. Întocmirea planului operativ .........................................................................109
2.5. Elaborarea programului preg`tirilor pentru iarn` ......................................110
2.5.1. Punerea în ordine a drumurilor ................................................................111
2.5.2. Preg`tirea bazelor de desz`pezire .........................................................111
2.5.3. Ap`rarea drumurilor cu panouri paraz`pezi .........................................112
2.5.4. Revizuirea [i repararea utilajelor [i mijloacelor de transport proprii
prev`zute în programul de iarn`. Contractarea utilajelor închiriate ..113
2.5.5. Programul aprovizion`rii cu materiale chimice [i antiderapante,
carburan]i [i lubrifian]i, preg`tirea spa]iilor de depozitare
[i a instala]iilor de înc`rcare ....................................................................114
2.5.6. Organizarea re]elei de coordonare operativ` [i de informare ..........116
2.5.7. Programul instruirii personalului ................................................................116
2.5.8. Asigurarea inform`rii meteorologice [i a prognozei timpului ..............117

CAPITOLUL 3. M`suri \n vederea asigur`rii circula]iei rutiere


pe timpul iernii
3.1. M`suri preg`titoare ........................................................................................118
3.1.1. Punerea în ordine a drumurilor [i podurilor ............................................118
3.1.2. Montarea panourilor paraz`pezi ............................................................120
3.1.3. Preg`tirea bazelor .....................................................................................120
3.1.4. Aducerea în baz` a utilajelor [i echipamentelor pentru interven]ie .121
3.1.5. Instruirea personalului ................................................................................121
3.1.6. Organizarea activit`]ii de coordonare [i informare .............................122
3.1.7. Modul de colaborare între unit`]ile de drumuri [i de c`i ferate,
pentru tronsoane al`turate de drumuri [i c`i ferate ............................123
3.1.8. Controlul realiz`rii preg`tirilor de iarn` ...................................................123
3.2. M`suri de prevenire a înz`pezirii [i de desz`pezire a drumurilor .............124
3.2.1. Prevenirea înz`pezirii drumurilor ..............................................................124
3.2.2. Desz`pezirea drumurilor ...........................................................................128
3.2.3. Desz`pezirea sectoarelor de drum din zona centrelor industriale
sau dens populate ....................................................................................135
3.2.4. M`suri pentru combaterea înz`pezirii sectoarelor de drum
din jurul centrelor industriale sau dens populate ..................................136
3.2.5. Desz`pezirea trecerilor la nivel cu calea ferat` ...................................136
3.2.6. Desz`pezirea c`ii pe poduri [i pasaje denivelate în zonele
dens populate sau industriale ..................................................................137
3.2.7. Desz`pezirea sta]iilor de benzin` [i a locurilor de parcare .................137
3.3. M`suri de prevenire [i combatere a poleiului, ghe]ii sau z`pezii
în grosime redus` ............................................................................................137
3.3.1. Depozitarea materialelor chimice [i antiderapante ............................137
3.3.2. Amplasarea depozitelor de materiale ...................................................138
3.3.3. Înc`rcarea materialelor ...........................................................................138
3.3.4. Modul de utilizare al materialelor chimice [i antiderapante ...............139
3.3.5. Modul de r`spândire a materialelor chimice [i antiderapante ..........139
3.3.5.1. R`spândirea preventiv` ......................................................................139
3.3.5.2. R`spândirea materialelor chimice în scopul combaterii poleiului,
ghe]ii sau z`pezii ..................................................................................140
3.3.6. Utilaje pentru r`spândirea materialelor chimice [i antiderapante ....141
3.3.7. Viteza de lucru a utilajelor de r`spândire ..............................................141
3.3.8. Semnalizarea vehiculelor care r`spândesc
materiale antiderapante ..........................................................................142
3.3.9. Organizarea ac]iunii de revizie a drumurilor [i de r`spândire
a materialelor chimice [i antiderapante ...............................................142
3.3.10. Eviden]a [i raportarea ac]iunilor de combatere a lunecu[ului
[i \nz`pezirii ...............................................................................................143
3.3.11. Reguli de circula]ie a utilajelor de desz`pezire în timpul lucrului .....143

CAPITOLUL 4. Conducerea [i coordonarea ac]iunilor de interven]ie,


sistemul de informare privind starea drumurilor pe timp de iarn`
4.1. Conducerea [i coordonarea ac]iunilor de interven]ie pe timpul iernii ...144
4.2. Colaborarea cu organele poli]iei rutiere, pentru asigurarea circula]iei
pe drumurile publice în timpul iernii .............................................................144
4.3. Închiderea temporar` a circula]iei rutiere în timpul iernii din cauza
unor fenomene de viscol, lunecu[ generalizat sau ninsoare ...................147
4.4. Modul de realizare a inform`rii privind starea drumurilor pe timpul iernii ...147

H~R}I
Harta 1. Num`rul mediu anual de zile cu polei .................................................149
Harta 2. Num`rul mediu anual de zile cu viscol ................................................150
INSTRUC}IE PRIVIND PROTEC}IA DRUMURILOR
PUBLICE PE TIMP DE IARN~, COMBATEREA INDICATIV
LUNECU{ULUI {I |NZ~PEZIRII AND 525-2000
(EDI}IE REVIZUIT~)
1. GENERALIT~}I

Instruc]ia prezint` sarcinile ce revin administratorilor drumurilor publice pentru


prevenirea [i combaterea lunecu[ului [i înz`pezirii drumurilor, precum [i modul de
coordonare [i conducere a ac]iunilor pentru combaterea acestor fenomene, în
vederea asigur`rii unei viabilit`]i corespunz`toare a drumurilor (exclusiv str`zile) în
perioada de iarn`.
În sensul prezentelor instruc]iuni administrarea drumurilor publice se face în
conformitate cu sec]iunea a II-a, respectiv art. 20...23 din Ordonan]a Guvernului
nr. 43/1997, aprobat` prin Legea nr. 82/1998, republicat`.
Pentru situa]ii specifice drumurilor din localit`]ile urbane, instruc]ia poate fi
completat` de c`tre administratorii drumurilor locale asimilând tipurile de utilaje,
materialele chimice [i antiderapante astfel ca interven]iile pe str`zi s` nu pro-
duc` pagube zonelor adiacente (cl`diri, mijloace auto în sta]ionare, spa]ii verzi,
linii de tramvai, canalizare etc.).
Fenomenele meteorologice periculoase, altele decât cele stabilite prin pre-
zentele instruc]iuni se trateaz` în conformitate cu Ordonan]a Guvernului nr.
47/12.08.1994 privind ap`rarea împotriva dezastrelor, aprobat` prin Legea nr.
124/1995, cât [i a ordinelor [i instruc]iunilor departamentale în vigoare.
Instruc]ia pentru prevenirea, combaterea lunecu[ului [i a înz`pezirii drumurilor
publice este structurat` în 2 p`r]i distincte, dup` cum urmeaz`:
Partea I - reprezint` instruc]ia propriu-zis` privind prevenirea [i combaterea
lunecu[ului [i înz`pezirii drumurilor publice (exclusiv str`zile) obligatorii pentru to]i
administratorii acestor drumuri, în vederea asigur`rii unei viabilit`]i
corespunz`toare în perioada friguroas`, în capitolele:
Capitolul 1 - prezint` dispozi]iile generale referitore la prevenirea [i combaterea
lunecu[ului cât [i a înz`pezirii drumurilor.
Capitolul 2 - trateaz` sarcinile [i termenele de realizare referitoare la preg`tirea
drumurilor [i la organizarea interven]iilor pentru asigurarea circula]iei
rutiere pe timp de iarn`.

EIaborat de: Aprobat de:


ADMINISTRA}IA NA}IONAL~ A DRUMURILOR,
AND - CESTRIN cu avizul nr. 93/813/25.11.1999

BULETIN TEHNIC RUTIER


10 anul I, nr. 10 - 11, octombrie - noiembrie 2001
Capitolul 3 - prevede obliga]iile [i modul de tratare a prevenirii [i combaterii lune-
cu[ului, a înz`pezirii drumurilor [i a ap`r`rii acestora împotriva degra-
d`rii în perioada de dezghe].
Capitolul 4 - stabile[te obliga]iile unit`]ilor de administrare a drumurilor referitoare
la conducerea [i coordonarea ac]iunilor de interven]ie [i modul de
informare asupra st`rii drumurilor pe timpul iernii.
În partea final` a instruc]iei sunt prezentate anexele folosite la întocmirea pla-
nurilor operative de ac]iune în timpul iernii, la eviden]ierea activit`]ilor desf`-
[urate în aceast` perioad` [i calendarul privind îndeplinirea sarcinilor referitor la
preg`tirea activit`]ii pe timp de iarn`.
Partea a II-a - reprezint` îndrum`torul în domeniu tratând fenomenul în sine
privind producerea lunecu[ului [i înz`pezirii drumurilor, cauzele [i consecin]ele
acestora asupra traficului rutier util în preg`tirea teoretic` a tuturor acelora care
lucreaz` în sectorul între]inerii drumurilor publice, pentru a în]elege mai bine
modul în care trebuie s` se organizeze [i s` se ac]ioneze.
Capitolul 1 - trateaz` cauzele care produc înz`pezirea drumurilor [i a lunecu[ului
în perioada friguroas` [i mijloacele de ap`rare folosite împotriva
înz`pezirilor, a lunecu[ului, avalan[elor de z`pad` [i a degrad`rii
drumurilor în perioada de dezghe].
Capitolul 2 - trateaz` modul de organizare a interven]iilor pe timp de iarn`.
Capitolul 3 - prezint` m`surile în vederea asigur`rii circula]iei rutiere în timpul iernii.
Capitolul 4 - prezint` modul de conducere [i coordonare a ac]iunilor de inter-
ven]ie, respectiv sistemul de realizare a inform`rii privind starea dru-
murilor pe timpul iernii.
Unele prevederi din Partea a II-a nu se aplic` înc` în ]ara noastr`, dar au fost
prezentate tocmai pentru a trezi interesul în vederea experiment`rii [i aplic`rii lor
în anii ce urmeaz`.

2. TERMINOLOGIE, DEFINI}II, BREVIAR

Terminologia uzual` este cea stabilit` prin SR 4032/1 - Lucr`ri de drumuri. Ter-
minologie, cât [i prin alte standarde conexe lucr`rilor de drumuri.
Pentru terminologia neutilizat` în mod curent în domeniul între]inerii drumurilor,
red`m termenii cu defini]ia acestora din dic]ionarul explicativ al limbii române, cu
interpretarea [i efectele produse asupra drumurilor.
a. Fenomene meteorologice
Precipita]ii - Particule de ap` lichid`, solid` sau în amestec care cad din nori [i
ating suprafa]a solului. Referirile la cantit`]ile de precipita]ii se fac de
regul` la cantitatea de ap` c`zut` în 24 de ore. Se m`soar` în
BULETIN TEHNIC RUTIER
anul I, nr. 10 - 11, octombrie - noiembrie 2001
11
2
milimetri (în`l]imea stratului de ap` depus pe m sau echivalentul
s`u în litri. Dac` precipita]iile sunt solide, se echivaleaz` grosimea
stratului de z`pad`, în func]ie de densitatea sa cu cantitatea de
ap` corespunz`toare.).

Defini]ii privind forma precipita]iilor


Ploaie - precipita]ie sub form` de pic`turi de ap`, caracterizat` prin pic`turi
foarte fine de ap`;
Burni]` (bur`) - precipita]ie caracterizat` prin pic`turi foarte fine de ap` [i foarte
apropiate între ele, care cad lent dintr-o p`tur` noroas`, relativ
dens` [i în majoritatea cazurilor joas`, care uneori atinge
suprafa]a solului sub form` de cea]`;
Ninsoare -precipita]ie sub form` de cristale de ghea]`, izolate sau unite între ele;
ninsoarea poate fi slab` când fulgii sunt rari sau ninsoarea este
m`runt` (fulguial`); ninsoare abundent`, când fulgii sunt mari [i
de[i, sau normal`;
Lapovi]` - precipita]ie constituit` dintr-un amestec de pic`turi de ap` [i fulgi de
z`pad` care cade la temperaturi în jur de zero grade;
Grindin` - precipita]ie sub form` de particule de ghea]`, fie transparente, fie
par]ial sau în totalitate opace, de forma sferic`, conic` sau nere-
gulat`; de[i este o form` în care pot c`dea precipita]iile, grindi-
na are acelea[i reguli de tratare ca [i fenomenele speciale, din
cauza pagubelor deosebite pe care le poate produce.
Fenomenele speciale - sunt acelea care au un impact deosebit asupra economiei
na]ionale, în transport, în agricultur` sau industrie. Acestea sunt:
Cea]` (pâcl`, negur`) - suspensie în atmosfer` de pic`turi de ap` foarte mici, în
general de dimensiuni microscopice care reduce vizibilitatea
(sub un km) la suprafa]a solului. Cea]a slab` care nu reduce vizi-
bilitatea sub un km, se nume[te aer ce]os;
Chiciur` (promoroac`) - depunere pe obiectele terestre, ca urmare a înghe]`rii
pic`turilor de ap` supraînc`rcate care se lovesc de suprafe]ele
obiectelor, fie sub ac]iunea mi[c`rii lor dezordonate fie sub ac]iu-
nea vântului;
M`z`riche - precipita]ie atmosferic` sub form` de bobi]e de z`pad` sau de
ghea]`;
Brum` - depunere de ghea]` pe obiectele de pe sol, cu aspect general crista-
lin, provenit` direct din sublimarea vaporilor de ap` con]inu]i în
aerul ambiant; frecvent bruma se formeaz` dup` r`s`ritul sau

BULETIN TEHNIC RUTIER


12 anul I, nr. 10 - 11, octombrie - noiembrie 2001
apusul soarelui, dar la fel de bine [i în cursul nop]ii. Pe baze statis-
tice s-a stabilit c` fenomenul este obi[nuit în intervalul 15 oc-
tombrie - 20 martie, dup` 29 martie brumele sunt considerate târzii
iar înainte de 15 octombrie, timpurii;
Înghe] la sol - sc`derea temperaturii suprafe]ei solului sub zero grade în timp ce
temperatura în ad`post de regul` r`mâne superioar` acestui
prag [i se datoreaz` înainte de toate radia]iei nocturne;
Polei - depunere de ghea]`, compact` [i neted`, în general transparent` care
provine din înghe]area pic`turilor de ploaie sau de burni]` supra-
r`cite pe obiectele a c`ror suprafa]` au o temperatur` negativ`
0
sau pu]in mai mare de 0 C.
Poleiul de pe sol nu trebuie confundat cu ghea]a la sol (ghe]u[c`), format`
prin unul din urm`toarele procese:
- apa rezultat` din precipita]ii lichide înghe]at` ulterior pe suprafa]a solului;
- apa provenit` din topirea par]ial` sau total` a stratului de z`pad` care a
acoperit solul, înghea]` din nou;
- z`pada care acoper` solul devine compact` [i tare (b`t`torit` [i alunecoas`)
datorit` circula]iei rutiere.
- Vânt - Mi[care a aerului în raport cu suprafa]a solului, caracterizat` prin vitez`
(t`rie) [i direc]ie de deplasare care se determin` cu instrumente [i repere în
teren. În prezenta instruc]ie, viteza vântului se determin` cu ajutorul giruetei Vild
[i se interpreteaz` conform tabelului Scara Beaufort;
- Viscol - Vânt suficient de puternic [i turbulent, care dep`[e[te t`ria 4 pe scara
Beaufort, înso]it sau nu de ninsoare sau care transport` z`pada la suprafa]a
solului; când fenomenul este intens [i vizibilitatea vertical` este redus` nu se
poate [ti dac` este transportat` numai z`pada de la sol sau [i ninsoarea. Când
se poate determina cu precizie dac` e vorba de z`pada de pe sol [i nu nin-
soare, aceasta se va numi z`pad` spulberat` [i nu viscolit`;
- Vijelie - se caracterizeaz` printr-o varia]ie puternic` a vântului; viteza vântului
cre[te brusc (poate dep`[i 100 km/or`) pentru o perioad` de timp scurt, uneori
de ordinul minutelor, înso]it` [i de o schimbare a direc]iei, în majoritatea
cazurilor la fel de rapid`. Terminarea fenomenului este la fel de brusc`. Vijelia
precede sau înso]e[te norii orajo[i; momentul ei de declan[are corespunde cu
cel al cre[terii bru[te de presiune [i umezeal` relativ` [i de sc`dere a tempera-
turii aerului. Cerul cap`t` un aspect întunecat. Din cauza prafului ridicat de pe
sol, vizibilitatea scade mult [i baza norului orajos nu mai este vizibil`

BULETIN TEHNIC RUTIER


anul I, nr. 10 - 11, octombrie - noiembrie 2001
13
Ca mod de manifestare viscolele pot fi:
a) Viscolul de sus (viscol cu ninsoare), este produs de vântul puternic concomi-
tent cu ninsoare, antrenând z`pada în c`dere.
b) Viscolul de jos (viscolul de sol), este produs de vânt puternic care spulber`
z`pada afânat` c`zut` anterior pe suprafa]a solului.
c) Viscolul general este determinat de viscolul de sus (c`deri de z`pad`), con-
comitent cu viscolul de jos (antrenarea z`pezii c`zut` anterior).
}inând seama de viteza vântului pot fi:
a) Viscole moderate - când viteza vântului este cuprins` între 6 [i 10 m/s.
b) Viscole tari - când viteza vântului este cuprins` între 11 [i 16 m/s.
c) Viscole violente - când viteza vântului este mai mare de 17m/s.
d) Furtuni de z`pad` - viscolul general cu o vitez` a vântului mai mare de 17 m/s,
când transportul z`pezii este foarte intens, iar vizibilitatea este redus`; în cazul
viscolelor lucr`rile de desz`pezire sunt întrerupte.
Vizibilitate - Distan]a maxim` pân` la care un obiect, luat ca punct de reper, r`mâne
vizibil în condi]ii atmosferice date. |n leg`tur` cu starea meteo, vizibili-
tatea se reduce datorit` ploii, ce]ii, viscolului. Se consider`:
- Vizibilitate bun` pentru distan]e mai mari de 300 m.
- Vizibilitate redus` pentru distan]e cuprinse între 300 [i 50 m.
- Vizibilitate foarte redus` pentru distan]e mai mici de 50 m.
Z`pad` (om`t, nea, ninsoare) - Precipita]ie solid` sub form` de fulgi albi alc`tui]i
din cristale de ap` înghe]at`, sau referitor la existen]a acesteia,
strat provenit din aglomerarea acestor fulgi când temperatura
solului este sub 0°C.
Z`por - îngr`m`dire de sloiuri de ghea]`, care se formeaz` prim`vara într-un
punct al unui râu, îndeosebi la coturi sau pe sec]iuni de scurgere
mai înguste, datorit` c`reia se produc cre[teri de nivel [i inunda]ii.
Zai - Sloiuri de ghea]` care plutesc liber la suprafa]a unei ape.
Zloat` - Amestec de ap` cu z`pad` format pe partea carosabil` ca urmare a
c`derii precipita]iilor sub form` de lapovi]` sau a topirii z`pezii
datorat` cre[terii temperaturilor atmosferice sau ac]ion`rii cu
materiale chimice.
b. Consecin]e ale fenomenelor meteorologice
Înz`pezirea - depuneri de z`pad` pe platforma drumului rezultate din ninsori
abundente sau viscole antrenând cantit`]i mari de z`pad`, unde
pozi]ia drumului fa]` de vânt [i profilul transversal favorizeaz` for-
marea unor grosimi de z`pad` de peste 0,3 m pe sectoare con-
tinue sau discontinue.

BULETIN TEHNIC RUTIER


14 anul I, nr. 10 - 11, octombrie - noiembrie 2001
Grad de înz`pezire - etalon sau criteriu pentru aprecierea felului în care se pro-
duce înz`pezirea. Este influen]at de configura]ia profitului
transversal al drumului, pozi]ia drumului fa]` de direc]ia vân-
tului, t`ria vântului (viteza), volumul de precipita]ii. Exprim`
de regul` pericolul de înz`pezire prin factorii care îl deter-
min`, dar [i înz`pezirea produs` la un anumit moment din
timpul iernii.
Fenomene de înz`pezire - mod de depunere a z`pezii, cum ar fi:
Suluri de z`pad` - depuneri repetate dezvoltate pe platforma drumului (par]ial
sau total), mai înalte spre partea de unde sufl` vântul.
Înz`pezire continu` - depuneri de z`pad` cu grosime aproape constant` pe o
lungime de drum.
c. Cu privire la desf`[urarea traficului rutier
Accident - (de circula]ie) - eveniment întâmpl`tor care produce avarii, r`niri, vic-
time sau bloc`ri de circula]ie;
Asigurarea circula]iei - ansamblu de m`suri care se iau pentru desf`[urarea circu-
la]iei, îndep`rtarea obstacolelor, îmbun`t`]irea condi]iilor
de rulare;
Bariere de dezghe] - restric]ionarea temporar` a circula]iei vehiculelor grele, prin
limitarea sarcinii admise pe osie în perioad` de dezghe]
pentru a proteja sectoarele de drum sensibile la înghe]-
dezghe];
Blocare - închiderea unei artere de circula]ie, oprirea circula]iei autovehiculelor,
datorit` aglomer`rii, diminu`rii condi]iilor de circula]ie sau a
unor accidente de circula]ie:
Coliziune - ciocnire a vehiculelor, circulând în sens opus sau în acela[i sens.
Coliziune în lan], când sunt antrenate în eveniment mai mult
de trei autovehicule:
Derapare - lunecare necontrolat`, întâmpl`toare a autovehiculelor pe suprafa-
]a carosabil` în special în sens transversal, de regul` influen-
]at` de fenomenele meteorologice;
Devierea circula]iei pe ruta ocolitoare - dirijarea circula]iei pe o alt` rut` decât
pe cea obi[nuit`. Se folosesc bariere, indicatoare de diri-
jare [i dup` caz pilo]i de circula]ie;
Devierea circula]iei în carosabil - închiderea uneia sau a mai multor benzi de cir-
cula]ie [i dirijarea circula]iei în mod succesiv pe o singur`
band`;

BULETIN TEHNIC RUTIER


anul I, nr. 10 - 11, octombrie - noiembrie 2001
15
Lunecare - mi[care a vehiculelor datorat` alunec`rii ro]ilor, favorizat` de pierde-
rea aderen]ei pneurilor la suprafa]a îmbr`c`min]ilor rutiere.
Se manifest` pe suprafe]e acoperite cu polei, mâzg`, noroi,
z`pad`, ghea]` sau substan]e uleioase existente pe partea
carosabil`;
Siguran]a circula]iei - ansamblu de m`suri care se iau pentru îndep`rtarea riscu-
lui de accidente de circula]ie, avertizarea unor pericole,
semnalarea unor restric]ii, dirijare sau coordonare a circula-
]iei, cre[terea fluen]ei circula]iei;
Trafic rutier - totalitatea vehiculelor care se deplaseaz` pe un sector de drum,
într-o perioad` de timp.
d. Asigurarea condi]iilor de circula]ie
Baza de desz`pezire - unitate operativ` de ac]iune în timpul iernii, operativitatea
constituind [i principalul criteriu de organizare pornind de la
importan]a economic` [i social` a tronsoanelor de drum ce
le deserve[te. Dispune de personal de informare [i interven]ie,
mijloace de interven]ie, spa]ii de cazare [i garare, materiale
antiderapante, mijloace de informare. Este condus` de un
cadru tehnic de specialitate [i cu experien]`. Este subordo-
nat` sec]iei de drumuri;
Combaterea înz`pezirii - ansamblu de m`suri pentru diminuarea sau anularea
efectului depunerilor de z`pad` pe platforma drumului. Încep
cu m`surile de men]inere a circula]iei în timpul ninsorilor, con-
tinu` cu desz`pezirea [i se finalizeaz` cu îndep`rtarea z`pezii;
Combaterea lunecu[ului (poleiului) - ac]iunea de r`spândire de produse chimi-
ce: clorura de sodiu, clorura de calciu în stare granular` sau
solu]ie, ori în amestec de materiale granulare (nisip, zgur`,
cenu[i), pentru îndep`rtarea poleiului ori a lunecu[ului;
Desz`pezire - cur`]irea ori degajarea z`pezii par]ial sau pe toat` l`]imea p`r]ii
carosabile sau a platformei drumului, atunci când stratul de
z`pad` dep`[e[te 15 cm;
Îndep`rtarea z`pezii - ac]iune de cur`]ire a z`pezii de pe toat` platforma dru-
mului, inclusiv a cordoanelor de z`pad` care pot favoriza o
alt` înz`pezire;
Nivelul de viabilitate al unui drum sau al unui sector de drum pe timp de iarn` -
caracterizeaz` modul de organizare privind programul de
lucru, dotarea de utilaje [i intervalele de timp maxim nece-
sare interven]iilor;

BULETIN TEHNIC RUTIER


16 anul I, nr. 10 - 11, octombrie - noiembrie 2001
Prevenirea înz`pezirii - ansamblu de m`suri care se iau pentru diminuarea sau
îndep`rtarea tendin]ei de înz`pezire: panouri paraz`pezi,
perdele de protec]ie, copertine antiavalan[e, corectarea
profilului transversal al drumului, îndep`rtarea obstacolelor
de pe terenurile limitrofe, patrularea cu utilaje;
Prevenirea producerii poleiului - m`sura de r`spândire preventiv` a unor pro-
duse chimice (clorura de sodiu în stare granular` sau
solu]ie), când se anun]` condi]ii favorabile form`rii poleiu-
lui, cu scopul de a anihila sau de a îndep`rta posibilitatea
producerii iui;
Punct de sprijin - subunitate din cadrul sistemului ale c`rei dot`ri sunt utilizate în
perioada de iarn` pentru depozitarea materialelor anti-
derapante, gararea utilajelor de patrulare, gararea tem-
porar` a utilajelor de interven]ie [i cazarea muncitorilor.
Face parte din re]eaua de informare având [i dot`rile
necesare.
Punct de informare - orice obiectiv al administra]iei drumurilor, administra]iei de
stat, al poli]iei, agen]i economici, care pot furniza date sau
de la care se pot lua informa]ii cu privire la evolu]ia vremii
sau condi]iile de circula]ie.
Modul în care fenomenele meteorologice influen]eaz` traficul rutier
Cea]a - reduce vizibilitatea atmosferic`. În condi]ii de temperaturi sc`zute
indiferent de densitate produce chiciura, iar pe suprafa]a
îmbr`c`min]ilor rutiere-condens. Când se manifest` cu
caracter general, pe zone geografice mai mari este
anun]at` prin buletinele meteorologice. În multe situa]ii
apare instantaneu sau pe sectoare izolate de drum. Poate
fi înso]it` de burni]`.
Burni]a - este specific` perioadelor de trecere toamn` - iarn` - prim`var`. Apare
[i în timpul iernii în condi]ii de temperaturi pozitive [i presiune
atmosferic` sc`zut`. Genereaz` mâzga sau noroi pe
partea carosabil` unde activit`]ile de pe terenurile limitrofe
favorizeaz` transportul de noroi. Când temperatura atmos-
feric` scade spre valori negative, favorizeaz` producerea
poleiului. Pe sectoare de drum cu z`pad` pe partea
carosabil` produce lunecu[, m`rind riscul unor coliziuni sau
accidente. Favorizeaz` tasarea z`pezii, cre[terea gradului
de umiditate al acesteia [i transformarea ei în ghea]` când

BULETIN TEHNIC RUTIER


anul I, nr. 10 - 11, octombrie - noiembrie 2001
17
este tasat` [i apare înghe] brusc. Ajut` la reducerea grosi-
mii stratului de z`pad` de pe sol la formarea unei cruste la
suprafa]a acestuia reducând efectul vântului de antrenare
a z`pezii [i deci riscul de viscol.
Dezghe]ul - se manifest` în perioada martie-aprilie pe sectoarele de drum ce
con]in în patul drumului în zona de înghe] terenuri argiloase
sensibile la înghe]-dezghe], prin sc`derea capacit`]ii por-
tante a structurii rutiere iar prin efectul circula]iei grele în
aceast` perioad` se produce degradarea puternic` a
drumului.
Ploaia - se manifest` [i în perioada de iarn` când condi]iile atmosferice sunt
favorabile. Poleiul provocat de ploaie se produce brusc [i în
strat gros. |n aceste condi]ii m`surile preventive sunt anihi-
late iar m`surile de combatere ineficiente. Singura solu]ie
este oprirea circula]iei pân` ta încetarea fenomenului. Are
efect puternic de sp`lare a s`rurilor de pe partea caros-
abil` r`spândite preventiv sau r`mase de la interven]iile
anterioare. În multe cazuri se transform` în ninsoare [i
favorizeaz` aderen]a z`pezii pe suprafa]a îmbr`c`min]ii
rutiere. Are efect distructiv asupra z`pezii. Pe sectoarele
unde s-a întârziat ac]iunea de desz`pezire apari]ia ploii
creeaz` dificult`]i la îndep`rtarea z`pezii.
Ninsoarea - se manifest` în forme variate (vezi capitolul terminologie). De regul`
ninsorile în zona de munte sunt abundente, afectând cir-
cula]ia rutier` prin acumularea unui strat gros pe partea
carosabil` [i într-o perioad` scurt` de timp. În cazul unor
grosimi de 15-30 cm, se circul` îngreuiat iar când grosimile
sunt mai mari, circula]ia autovehiculelor se poate între-
rupe. În timpul ninsorii vizibilitatea atmosferic` se reduce
sim]itor. Când temperatura aerului este în jurul limitei de
înghe], ninsoarea umed` sub ac]iunea circula]iei de
taseaz` [i devine lunecoas` (pod de ghea]`), situa]ie în
care traficul greu are dificult`]i pe rampe, iar riscul de
lunecu[ [i derapaj este iminent.
Chiciura - nu este periculoas` în timpul form`rii. Odat` cu cre[terea temperaturii
aerului, fenomenul de formare a chiciurii se întrerupe tem-
porar sau pentru o durat` mai mare. În aceast` situa]ie chi-
ciura se desprinde de pe obiectele pe care s-a format [i

BULETIN TEHNIC RUTIER


18 anul I, nr. 10 - 11, octombrie - noiembrie 2001
cade pe sol. Pe sectoarele de drum cu planta]ie mare, a
c`rei coroan` se desf`[oar` deasupra p`r]ii carosabile,
chiciura c`zut` creeaz` lunecu[, care, fiind prezent numai
în dreptul arborilor, surprinde [i conduce la accidente.
Viscolul - afecteaz` traficul rutier prin depunerea z`pezii pe platforma drumului.
Obstacolele create sub form` de suluri sau straturi continui,
ocupând par]ial sau în totalitate platforma drumurilor,
îngreuneaz` circula]ia rutier` sau o întrerupe. Efectul vis-
colului depinde de pozi]ia [i în`l]imea obstacolelor care
favorizeaz` înz`pezirea, de volumul de z`pad` pe care îi
poate antrena, de vântul [i de t`ria vântului. În aceast`
situa]ie evolu]ia înz`pezirii în timpul viscolului este diferit` pe
un anumit sector de drum, iar cei care circul` pe re]eaua
rutier` în aceast` perioad`, pot fi surprin[i [i bloca]i în
z`pad`, cu consecin]e grave. Urm`rile viscolului sunt mai
grave pe traseele din zonele de podi[ [i subcarpatice prin
gradul de înz`pezire, iar în zona de câmpie modul de man-
ifestare face aproape imposibil` deplasarea pe drumurile
publice, chiar la primele manifest`ri ale vântului. În zonele
mai grav afectate, durata de întrerupere a circula]iei este
mai mare [i are leg`tur` direct` cu procentul din lungimea
re]elei de drumuri acoperit` cu z`pad`, în`l]imea stratului
de z`pad` [i densitatea acesteia.

ABREVIERI

MT - Ministerul Transporturilor;
AND - Administra]ia Na]ional` a Drumurilor;
DRDP - Direc]ia Regional` de Drumuri [i Poduri;
SDN - Sec]ia de Drumuri Na]ionale;
ADL - Administra]ia Drumurilor Locale;
DN - Drum Na]ional;
DJ - Drum Jude]ean;
DC - Drum Comunal;
CJ - Consiliul Jude]ean;
INMH - Institutul Na]ional de Meteorologie [i Hidrologie;
PSI - Paza [i Stingerea Incendiilor;
DPR - Direc]ia Poli]iei Rutiere;

BULETIN TEHNIC RUTIER


anul I, nr. 10 - 11, octombrie - noiembrie 2001
19
ARL - Antrepriza de Repara]ii [i Lucr`ri;
TAF - Tractor Auto Forestier;
CMMB - Consiliul Municipal al Municipiului Bucure[ti.

Referin]e:
- Ordonan]a Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, republicat` [i apro-
bat` prin Legea nr. 82/1998;
- Ordonan]a Guvernului nr. 47/1994 privind ap`rarea împotriva dezastrelor;
- Decret 328/1968, cu modific`rile ulterioare, privind circula]ia pe drumurile publice;
- SR 4032/1 Terminologie;
- INMH - Defini]ii; Harta cu num`rul mediu anual de zile cu polei, harta cu num`rul
mediu anual de zile cu viscol;
- Extras din norme finlandeze [i franceze privind între]inerea drumurilor pe timp de
iarn`;
- Rapoarte privind schimbul de experien]` între AND [i Finlanda privind
între]inerea drumurilor pe timp de iarn`;
- Dic]ionarul explicativ al limbii române, ed. 1975 - Defini]ii;

BULETIN TEHNIC RUTIER


20 anul I, nr. 10 - 11, octombrie - noiembrie 2001
PARTEA I.
INSTRUC}IE PRIVIND PREVENIREA
{I COMBATEREA LUNECU{ULUI, ÎNZ~PEZIRII
{I A PROTEC}IEI DRUMURILOR PUBLICE

CAPITOLUL I. DISPOZI}II GENERALE

Art. 1.1. Prezenta instruc]ie reglementeaz` modul de prevenire [i organizare a


interven]iilor pentru combatere a lunecu[ului [i înz`pezirii drumurilor publice
(exclusiv str`zile [i drumurile vicinale), de conducere [i coordonare a acestei
activit`]i în vederea asigur`rii viabilit`]ii acestor drumuri în timpul iernii. Ele sunt
obligatorii pentru to]i administratorii de drept ai acestor drumuri.
Art. 1.2. La str`zi aplicarea acestei instruc]ii se poate face numai în m`sura în
care ea corespunde situa]iei concrete privind amplasarea str`zilor, organizarea
circula]iei rutiere [i pietonale în interiorul localit`]ii [i a altor elemente caracteris-
tice ce le asigur` condi]ii asem`n`toare unui drum public clasat. Organele
administra]iei locale vor stabili prin asimilare cu prezenta instruc]ie modul de
tratare a acestor probleme pentru str`zile ce le au în administrare.
Art. 1.3. Realizarea lucr`rilor de prevenire [i combatere a lunecu[ului [i înz`-
pezirii drumurilor se face atåt în regie proprie, acolo unde administratorul de
drept a acestora are capacitatea tehnico-organizatoric` necesar`, cât [i prin
contract cu unit`]i de profil, abilitate pentru astfel de activit`]i, cu respectarea
legisla]iei în vigoare.
Art. 1.4. R`spunderea pentru asigurarea în perioada de iarn` a unei circula]ii
rutiere în condi]ii de siguran]` o are administratorul de drept al drumului, indife-
rent de modul în care se realizeaz` lucr`rile de interven]ie.
În aceste condi]ii acolo unde efectuarea lucr`rilor de prevenire [i combatere
se realizeaz` prin contract, se va avea în vedere ca prevederile acestuia s` fie
clare [i detaliate cu r`spunderi concrete [i termene de realizare ale executantu-
lui fa]` de administrator [i participan]ii la trafic, cu clauze [i m`suri în caz de neîn-
deplinire corespunz`toare a acestora, în care sens administratorul de drept al
drumului î[i va organiza un sistem corespunz`tor de informare [i control asupra
st`rii drumurilor cât [i a modului de preg`tire [i ac]ionare pe timp de iarn`.
Art. 1.5. Conducerea [i coordonarea activit`]ii de prevenire [i interven]ie pen-
tru combaterea lunecu[ului si înz`pezirii drumurilor se realizeaz` prin comanda-
mente instituite la nivel central [i teritorial, aprobate prin ordine [i decizii.

BULETIN TEHNIC RUTIER


anul I, nr. 10 - 11, octombrie - noiembrie 2001
21
Art. 1.6. Pe timp de viscol, ninsoare abundent` sau alte fenomene meteoro-
logice care genereaz` blocarea c`ilor rutiere, se va interzice accesul autove-
hiculelor spre zonele afectate, în scopul facilit`rii interven]iei operative cu utila-
jele specifice.
Aprobarea pentru închiderea temporar` a circula]iei rutiere pe un sector de
drum afectat de fenomenele men]ionate, se d`, pentru drumurile na]ionale, de
c`tre pre[edintele comandamentului central de iarn` al Ministerului
Transporturilor, la ini]iativa Administra]iei Na]ionale a Drumurilor, cu acordul
Direc]iei Poli]iei Rutiere din Inspectoratul General al Poli]iei, iar pentru drumurile de
interes jude]ean sau local de c`tre comandamentele jude]ene sau al municipiu-
lui Bucure[ti cu acordul Inspectoratelor Jude]ene de Poli]ie - Serviciul de circula]ie
rutier`.
Art. 1.7. În cazuri de urgen]` când starea timpului impune închiderea circu-
la]iei rutiere pe un sector de drum, pentru a se evita producerea unor eveni-
mente grave ce ar putea periclita via]a participan]ilor la trafic [i când sistemul de
informare existent nu permite luarea operativ` a aprob`rii men]ionate mai sus,
[eful sec]iei drumurilor na]ionale sau înlocuitorul de drept al acestuia poate
opera închiderea circula]iei cu respectarea semnaliz`rii corespunz`toare [i a
inform`rii participan]ilor la trafic, colaborând în acest sens cu organele poli]iei
rutiere din zon`.
În aceste cazuri, în termenul cel mai scurt posibil, [eful sec]iei va informa simul-
tan asupra m`surilor luate, conducerea DRDP-ului [i a AND-ului pentru confir-
marea ac]iunii de închidere a circula]iei.
Art. 1.8. Pe timp de viscol nu se va ac]iona pentru desz`pezire sau patrulare
decåt \n situa]ii cu totul excep]ionale. Atunci cånd, datorit` surprinderii pe drum
a unor persoane, autovehicule sau utilaje de desz`pezire, sunt \n pericol vie]i
omene[ti, se va ac]iona \n colaborare cu comandamentele jude]ee de desz`-
pezire \n vederea acod`rii primului ajutor persoanelor afectate.
În aceste cazuri la solicitarea comandamentului jude]ean se va ac]iona numai
cu autofreze sau buldoexcavatoare în stare corespunz`toare de func]ionare,
având \n permanen]` asigurate leg`tura prin radio sau telefon [i rezerva necesar`
de carburan]i pentru minimum 24 ore de func]ionare.
Pentru asemenea ac]iuni administratorul teritorial al drumului va ob]ine apro-
barea Direc]iei Regionale de Drumuri [i Poduri, respectiv a comandamentelor
jude]ene sau al municipiului Bucure[ti de prevenire [i combatere a înz`pezirii dru-
murilor.
Art. 1.9. Participan]ii la trafic au obliga]ia s`-[i preg`teasc` corespunz`tor [i
din timp autovehiculele pentru circula]ia pe timp de iarn`, s` le echipeze cu

BULETIN TEHNIC RUTIER


22 anul I, nr. 10 - 11, octombrie - noiembrie 2001
lan]uri, materiale antiderapante [i scule necesare, s` utilizeze combustibili core-
spunz`tori perioadei friguroase [i s` se informeze din timp [i permanent, înainte
de plecare, privind starea drumurilor [i prognozele meteo pentru zonele respec-
tive. Ace[tia nu se vor deplasa în zone înz`pezite, zone cu viscole sau polei ge-
neralizat sau unde dispeceratele drumurilor îi avertizeaz` asupra situa]iei, cu
recomandarea s` nu circule în perioada respectiv`.
Art. 1.10. Administratorii drumurilor au obliga]ia s` informeze din timp partici-
pan]ii la traficul rutier privind orice restric]ie introdus` pe drum, s` le semnalizeze
corespunz`tor normelor în vigoare [i s` se asigure pe cât posibil variante ocoli-
toare.
Art. 1.11. Pentru nerespectarea dispozi]iilor cuprinse în prezenta instruc]ie,
administratorul de drept al drumului [i întreg personalul care particip` la ac]iunea
de prevenire [i combatere a lunecu[ului si înz`pezirii sunt direct r`spunz`tori [i vor
suferi consecin]ele legale în vigoare.
Art. 1.12. Pentru nerespectarea prevederilor de competen]a participan]ilor la
traficul rutier, din prezenta instruc]ie, ace[tia sunt direct r`spunz`tori [i vor suferi
consecin]ele legale în vigoare.
Art. 1.13. Prevederile din partea a II-a constituie îndrum`torul privind pre-
venirea [i combaterea lunecu[ului si înz`pezirii drumurilor publice.

CAPITOLUL 2. ORGANIZAREA INTERVEN}IILOR PENTRU


ASIGURAREA CIRCULA}IEI RUTIERE ÎN PERIOADA DE IARN~

Art. 2.1. Administratorii drumurilor publice au obliga]ia s` asigure în timpul iernii


circula]ia rutier` pe drumurile din administrare, în care sens vor lua urm`toarele
m`suri:
- m`suri preg`titoare;
- m`suri de prevenire a înz`pezirii [i de desz`pezire;
- m`suri de prevenire [i combatere a poleiului, ghe]ii sau z`pezii în grosime
redus`;
- m`suri de ac]ionare efectiv`.
Pentru drumurile încadrate la nivelul IV de viabilitate pe timpul iernii, la care
cheltuielile necesare între]inerii pe timpul iernii sunt nejustificate economic, des-
z`pezirea lor sau combaterea lunecu[ului se va efectua numai în cazuri deo-
sebite, când situa]ia o impune (închiderea altor sectoare de drum de nivel supe-
rior de viabilitate cu imposibilitatea ca acestea s` poat` fi deschise într-un timp
mai scurt ca cel de nivel IV, prin care se poate rezolva accesul în zon`).

BULETIN TEHNIC RUTIER


anul I, nr. 10 - 11, octombrie - noiembrie 2001
23
Art. 2.2. În acest sens administratorii drumurilor vor lua m`surile de organizare
a interven]iilor pe timp de iarn`, care constau în:
- stabilirea nivelurilor de viabilitate a drumurilor, de interven]ie [i dotare a bazelor
de desz`pezire pe timp de iarn`;
- organizarea unit`]ilor operative de ac]iune;
- întocmirea planului operativ;
- elaborarea programului preg`tirilor în vederea iernii.
Art. 2.3. Unit`]ile de administrare a drumurilor publice vor analiza [i clasifica în
fiecare an re]eaua aferent` pe niveluri de viabilitate [i vor stabili nivelurile de
interven]ie, având la baz` prevederile din tabelul nr.1.
Art. 2.4. În acest sens reprezentan]ii sec]iilor drumurilor na]ionale împreun` cu
reprezentan]ii administra]iilor drumurilor jude]ene vor face propuneri de
încadrare pe niveluri de viabilitate în timpul iernii a acestor drumuri, astfel încât s`
existe o tratare unitar` la nivelul fiec`rui jude], privind aceste interven]ii.
Propunerile Sec]iilor de Drumuri Na]ionale [i Consiliilor Jude]ene înscrise con-
form formularului din anexa nr.1, vor fi centralizate la nivelul fiec`rei Direc]ii Re-
gionale de Drumuri [i Poduri, [i se vor înainta pân` la 1 iulie Administra]iei
Na]ionale a Drumurilor, înso]ite de un memoriu de prezentare. Propunerile vor fi
aprobate în Consiliul de Administra]ie al AND pân` la data de 15 iulie, iar pân`
la 30 iulie acestea vor fi transmise Direc]iilor Regionale de Drumuri [i Poduri, care
la rândul lor le vor transmite Consiliilor jude]ene de pe raza lor de administrare.
Art. 2.5. Pentru drumurile de interes local (comunale, vicinale), fiecare prim`rie
va analiza re]eaua de drumuri din administrare, stabilind pe acelea[i principii,
nivelurile de viabilitate pe timpul iernii, care vor fi aprobate în [edin]a Consiliului
Permanent.
Art. 2.6. În func]ie de nivelul de viabilitate [i de interven]ie pe timp de iarn`,
administratorii drumurilor vor organiza unit`]ile operative de ac]iune (bazele de
desz`pezire, punctele de sprijin [i de informare) [i vor face dotarea acestora cu
utilaje [i echipamente de interven]ie, respectând prevederile din tabelul nr. 2.
Art. 2.7. Totodat` în baza nivelului de viabilitate [i de interven]ie pe timp de
iarn` aprobat, administra]iile drumurilor publice vor întocmi [i transmite Admi-
nistra]iei Na]ionale a Drumurilor, respectiv Consiliilor jude]ene pân` la 15 august,
planurile operative de ac]iune pe timpul iernii, care se vor analiza, aproba [i
transmite DRDP-urilor, respectiv administratorilor de drumuri jude]ene pân` la 30
august.

BULETIN TEHNIC RUTIER


24 anul I, nr. 10 - 11, octombrie - noiembrie 2001
Tabelul 1
Clasificarea drumurilor pe niveluri de interven]ie (NI) dup` nivelurile
de viabilitate \n timpul iernii
Clasa Clasa Încadrarea drumurilor publice pe niveluri de viabilitate
Nr. niveluri de niveluri de în timpul iernii, în func]ie de:
crt. viabilitate interven]ie Clasa Importan]a economic` [i administrativ`
tehnic` a drumurilor
0 1 2 3 4
Autostr`zi, drumuri publice cu 4 benzi
de circula]ie, drumuri publice cu 2 benzi de
circula]ie, care leag` capitala de ora[ele
re[edin]` de jude], de municipii [i capitale
I, II [i o de jude] între ele. Drumuri publice
1 NIVEL I N.I.1 parte din III (na]ionale, jude]ene sau comunale), care
asigur` leg`tura cu g`rile, porturile,
aeroporturile [i punctele de trecere a frontierei,
sau care condi]ioneaz` aprovizionarea
centrelor economice importante cu materii
prime, alimente sau for]` de munc`.
IV [i restul
Restul drumurilor na]ionale care fac parte
drumurilor
2 NIVEL II N.I.2 din clasa tehnic` III [i drumurile jude]ene
din clasa
care asigur` leg`tura cu centrele de comun`
tehnic` III
Restul drumurilor jude]ene [i comunale care
3 NIVEL III N.I.3 V
trebuiesc men]inute în stare de viabilitate.
Sectoarele de drumuri publice cu trafic redus
sub 500 pentru care cheltuielile necesare men]inerii
4 NIVEL IV N.I.4 vehicule în stare de viabilitate, dep`[esc cheltuielile
în 24 ore produse prin devierea circula]iei pe trasee
ocolitoare.

Planul operativ de ac]iune în timpul iernii se întocme[te pe perioada 15 no-


iembrie a.c. -15 martie anul viitor [i va cuprinde:
1. Planul operativ de ac]iune în timpul iernii pe format A4 conform anexei nr. 2.
2. Centralizatorul materialelor chimice [i antiderapante, al carburan]ilor [i lubrifi-
an]ilor pe baze [i sec]ii conform anexei nr. 2.1.
3. Centralizatorul utilajelor [i echipamentelor de interven]ie pe baze [i sec]ii con-
form anexei nr. 2.2.
4. Centralizatorul bazelor de desz`pezire [i al punctelor de sprijin conform anexei nr. 2.3.
5. Lista bazelor de desz`pezire [i a punctelor de sprijin care deservesc zona de
munte, conform anexei nr. 2.4.

BULETIN TEHNIC RUTIER


anul I, nr. 10 - 11, octombrie - noiembrie 2001
25
Tabelul 2

26
Forma]ia de utilaje [i echipamente corespunz`toare nivelelor de interven]ie [i a tipului de dotare,
func]ie de zona [i ponderea de \nz`pezire a drumurilor
anul I, nr. 10 - 11, octombrie - noiembrie 2001
BULETIN TEHNIC RUTIER
ZONE CU VISCOL
Zone f`r`
Ponderea sectoarelor de drum, care se înz`pezesc la fiecare
viscol
Nivelul repriz` de viscol, din lungimea aferent` bazei de desz`pezire
Tipul utilajelor din dotare
Interven]ie km* <25% 25-50% >50%
km* de drum aferent km* de drum aferent km* de drum aferent
unui utilaj unui utilaj unui utilaj
Forma]ia tip A0 A B C D A B C D A B C D
Autofrez` 25 25 45 50 45 45 50 60
Buldoexcavator
Unimog cu lam` (plug) 40-60 40 40 50 60 30 30 35 40 15 15 20 30
[i r`spânditor de materiale 80-100 80 80 90 100 65 65 80 90 50 50 65 80
antiderapante sau chimice
N.I.1 Autogreder 40-60 40 40 50 60 30 30 40 40 20 20 25 30
Auto cu r`spânditor [i lam` 60-75 60 60 70 75 40 40 50 60 50 50 60 70
Tractor cu greder semipurtat
30-40 30 30 35 40 30 30 35 35 30 30 40 40
sau lam`
Înc`rc`tor frontal pe pneuri 2 buc/baz` sau (1 buc cu 2 schimburi) Idem
Tractor cu perie mecanic` 30-40 30 35 40 40 30 35 40 40 30 35 40 40
Autofrez` 90 90 100 120 50 50 90 100
Buldoexcavator
Unimog cu lam` (plug) 80-120 80 80 100 120 60 60 70 80 30 30 40 60
[i r`spânditor de materiale 180-220 160 160 175 190 130 130 160 175 100 100 130 160
N.I.2 antiderapante sau chimice
Autogreder 80-120 80 80 100 120 60 60 80 80 40 40 50 60
Auto cu r`spânditor [i lam` 120-150 120 120 140 150 80 80 100 120 100 100 120 140
Tractor cu greder semipurtat
60-80 60 60 70 80 60 60 70 70 60 60 80 80
sau lam`
Înc`rc`tor frontal pe pneuri 2 buc/baz` sau (1 buc cu 2 schimburi) Idem
Tractor cu perie mecanic` 60-80 60 70 80 80 60 70 80 80 60 70 80 80
N.I.3 Autofrez` 180 180 200 240 100 100 180 200
Buldozer 60 60 70 80 50 50 60 60 25 25 30 40
Unimog cu lam` (plug)
[i r`spânditor de materiale 350-420 350 350 400 420 300 300 350 400 210 210 280 350
antiderapante sau chimice
Autogreder 160-240 160 160 200 240 120 120 160 160 80 80 100 120
Auto cu r`spânditor [i lam` 240-300 240 240 280 300 160 160 200 240 200 200 240 280
Tractor cu greder semipurtat
120-160 120 120 140 160 120 120 140 140 120 120 160 160
sau lam`
Înc`rc`tor frontal pe pneuri 1 buc/baz`

NOT~: * km drum de 7 m l`]ime, parte carosabil`


Pentru drumurile de NIVEL l de interven]ie, în zonele cu pericole de formare a blocajelor de ma[ini (treceri peste mun]i
sau declivit`]i foarte mari) în forma]ia de interven]ie din bazele de desz`peziri se vor prevede [i mijloace de remorcare sau
deblocare (remorchere, macarale etc.), pentru a se putea interveni operativ în cazuri de vrie.
anul I, nr. 10 - 11, octombrie - noiembrie 2001
BULETIN TEHNIC RUTIER
27
6. Centralizatorul panourilor de paraz`pezi care se vor monta în iarn` conform
anexei nr. 2.5.
7. Lista sectoarelor de drum care se vor ap`ra cu panouri de paraz`pezi, con-
form anexei care se reg`se[te numai în planul operativ de la baz`, sec]ii [i
DRDP (Administra]iile drumurilor locale), conform anexei nr.2.6.
8. Centralizatorul sta]iilor de radio fixe [i mobile [i a telefoanelor mobile care vor
func]iona în perioada de iarn` conform anexei nr. 2.7.
9. Lista sta]iilor de radio fixe [i mobile cu indicativele de apel [i a telefoanelor
mobile care vor func]iona în perioada de iarn` conform anexei 2.8. care se
reg`se[te în planul operativ de la baz`, sec]ie, DRDP (Administra]ia drumurilor
locale) pentru unit`]ile respective.
10. Lista subunit`]ilor (sec]iilor) din cadrul DRDP (Administra]ia drumurilor locale)
cu adresele [i nr. de telefon conform anexei nr. 2.9.
11. Lista bazelor de desz`pezire a punctelor de sprijin [i a punctelor de informare
care vor func]iona în iarn` conform anexei nr. 2.10.
12. Lista indicatoarelor de circula]ie specifice semnaliz`rii rutiere pe timp de iarn`
conform anexei nr. 2.11.
13. Necesarul de carburan]i, lubrifian]i, combustibil pentru înc`lzire, dot`ri con-
form anexei nr. 2.12., care se g`se[te în planul operativ de la sec]ie [i baze.
14. Lista sectoarelor de drum pe care se ac]ioneaz` numai cu materiale antider-
apante conform anexei nr. 2.13.
15. Lista sectoarelor de drum pe care se ac]ioneaz` cu sare sau cu solu]ie s`rat`
conform anexei nr. 2.14.
16. Lista sectoarelor de drum pe care se vor introduce în caz de nevoie „bariere
de dezghe]” cu limitele respective de tonaj si cu harta pe care se marcheaz`
aceste sectoare conform anexei nr. 2.15.
Art. 2.8. Programul preg`tirilor în vederea iernii se elaboreaz` de c`tre unit`-
]ile teritoriale de administrare a drumurilor publice (sec]ii) [i va cuprinde ansam-
blul de m`suri necesare/cantit`]ile de lucr`ri [i termenele de realizare pentru:
- punerea în ordine a drumurilor;
- preg`tirea bazelor de desz`pezire;
- ap`rarea drumurilor cu panouri [i paraz`pezi;
- revizuirea [i repararea utilajelor, a echipamentelor [i mijloacelor de transport
prev`zute în programul de iarn`;
- aprovizionarea cu materiale pentru combaterea lunecu[ului, preg`tirea, com-
pletarea [i revizuirea spa]iilor de depozitare, stabilirea sectoarelor de drum pe
care se ac]ioneaz` cu materiale antiderapante sau numai cu materiale chimice;
- instruirea personalului;

BULETIN TEHNIC RUTIER


28 anul I, nr. 10 - 11, octombrie - noiembrie 2001
- organizarea re]elei de coordonare operativ` [i informare;
- asigurarea inform`rii meteorologice [i a prognozei timpului.
Art. 2.9. Programul de punere în ordine a p`r]ii carosabile a drumurilor pentru
intervalul 1 septembrie -15 noiembrie (repara]ii, impermeabilizarea p`r]ii caros-
abile, asigurarea scurgerii apelor, înl`turarea obstacolelor ce ar putea provoca
înz`pezirea drumurilor) se întocme[te, conform anexei nr. 3, la nivel de sec]ie
pân` la data de 20 august [i se aprob` de Direc]ia Regional` de Drumuri [i
Poduri, respectiv administra]ia drumului de interes jude]ean sau local pân` la 1
septembrie. Începând cu data de 10 septembrie se raporteaz` la Administra]ia
Na]ional` a Drumurilor, respectiv organul teritorial de administrare a drumului,
situa]ia realiz`rilor din programul de punere în ordine, care trebuie finalizate pân`
la data de 15 noiembrie.
Art. 2.10. În vederea preg`tirii pentru iarn` a bazelor de desz`pezire [i a
punctelor de sprijin, se vor face din timp verific`ri pe teren referitoare la starea
cl`dirilor, a instala]iilor electrice, de alimentare cu ap`, sanitare [i canalizare, de
înc`lzire, a mijloacelor de informare meteorologic`, starea cazarmamentului,
echipamentelor de PSI [i protec]ie, a depozitelor de carburan]i, lubrifian]i, mate-
riale antiderapante sau chimice, în urma c`rora se vor stabili m`surile necesare,
în scopul cre`rii unor condi]ii corespunz`toare desf`[ur`rii operative a activit`]ii
unit`]ilor pe toat` durata iernii.
În limita fondurilor alocate, Direc]iile Regionale de Drumuri [i Poduri, respectiv
cele de administrare a celorlalte drumuri publice, vor prevedea în planurile
anuale de investi]ii, fonduri pentru asigurarea capacit`]ilor de depozitare a car-
buran]ilor, lubrifian]ilor, a materialelor antiderapante [i chimice (inclusiv pentru
instala]iile de înc`rcare [i manipulare).
De asemenea vor fi prev`zute fonduri pentru crearea condi]iilor de cazare a
personalului antrenat în ac]iunea de iarn`, de garare corespunz`toare a parcu-
lui de autovehicule, utilaje [i echipamente, pentru completarea pieselor de
schimb, accesoriilor, anvelopelor, precum [i dotarea cu mijloace de telecomuni-
ca]ii necesare inform`rii pe timp de iarn`.
Art. 2.11. Termenele de realizare a ac]iunilor de la articolul precedent, precum
[i programarea lucr`rilor de construc]ii, instala]ii, dot`ri, vor fi astfel stabilite încât
ele s` se încadreze în termenul final de preg`tire a bazelor, respectiv pân` la 20
octombrie pentru cele din zona de munte [i 1 noiembrie pentru celelalte baze.
Art. 2.12. Sectoarele de drumuri înz`pezibile se vor eviden]ia conform anexei
nr. 4, iar a celor ce vor fi ap`rate cu panouri de paraz`pezi, num`rul rândurilor [i
lungimea acestora se vor eviden]ia conform anexei nr. 2.6. [i va fi aprobat` de
Direc]ia Regional` de Drumuri [i Poduri, respectiv administra]iile celorlalte drumuri

BULETIN TEHNIC RUTIER


anul I, nr. 10 - 11, octombrie - noiembrie 2001
29
publice, acestea f`când parte integrant` din planul operativ de ac]iune pe timp
de iarn`, al unit`]ilor respective.
Art. 2.13. Panourile de paraz`pezi ce urmeaz` a fi folosite pentru ap`rarea
drumurilor, vor fi reparate, îmb`iate [i depozitate corespunz`tor pân` la 15 au-
gust, iar montarea lor se va face în func]ie de condi]iile climatice locale în perioa-
da 1 septembrie -1 decembrie.
Tabelul cuprinzând termenele de montare, va fi depus odat` cu planul opera-
tiv aprobat, la Comandamentul jude]ean de desz`pezire, în vederea acord`rii
sprijinului necesar unit`]ilor de drumuri, în rela]iile cu proprietarii terenurilor pe
care acestea urmeaz` s` se monteze.
Art. 2.14. Utilajele [i echipamentele specifice pentru desz`pezirea drumurilor [i
combaterea lunecu[ului, aflate în dotarea administra]iilor de drumuri, vor fi pro-
gramate pentru revizii, repara]ii [i completarea cu toate accesoriile necesare
înc` din timpul verii, astfel \ncåt prezentarea lor în bazele de desz`pezire s` se
fac` pân` la 20 octombrie pentru cele utilizate la combaterea lunecu[ului în
zonele de munte [i 1 noiembrie pentru restul utilajelor [i echipamentelor destinate
tuturor zonelor.
Programele preg`tirilor în vederea iernii vor preciza pentru fiecare utilaj sau
echipament: data retragerii de pe [antier, termenul de revizie sau repara]ie, ate-
lierul la care se fac acestea, data când trebuie dus în baza de desz`pezire.
Acelea[i date vor fi prev`zute în contractul pentru executarea prin ter]i a
presta]iilor respective.
Art. 2.15. Dac` nu se pot asigura din dotarea proprie autovehicule, utilaje [i
echipamente specifice activit`]ii de iarn`, acestea se pot închiria de la alte unit`]i.
Contractele de închiriere pentru acestea se vor încheia pân` la data de 25
octombrie, de regul` pentru toat` iarna, astfel încât acestea s` se prezinte în baze
pân` la 15 noiembrie, cu excep]ia celor utilizate pentru combaterea lunecu[ului în
zona de munte care vor fi prezente în baze pân` la 1 noiembrie. În contracte se va
stabili regimul de închiriere (cu caracter permanent sau la cerere), în func]ie de
nivelul de viabilitate al sectorului de drum pe care se va ac]iona.
Art. 2.16. Programul aprovizion`rii cu materiale antiderapante (nisip, zgur`) se
va întocmi avându-se în vedere c` pân` la 1 noiembrie s` fie aprovizionat` cel
pu]in 75% din întreaga cantitate pentru iarna respectiv`, iar pân` la 30 decem-
brie s` fie aprovizionat` integral.
Art. 2.17. Programul aprovizion`rii cu materiale chimice (sare, solu]ie de sare,
clorur` de calciu) poate fie extins pe întreaga iarn` cu condi]ia amenaj`rii core-
spunz`toare a spa]iilor de depozitare, asigurând la fiecare baz` pân` la 1
noiembrie aprovizionarea cu 30% din cantitate, pân` la 31 decembrie 75%, iar

BULETIN TEHNIC RUTIER


30 anul I, nr. 10 - 11, octombrie - noiembrie 2001
pân` la 30 ianuarie întreaga cantitate necesar` pentru iarna respectiv`.
Cantitatea aprovizionat` de sare pentru zonele unde se ac]ioneaz` cu
amestec de material antiderapant [i sare va fi direct propor]ional` cu cantitatea
de nisip antiderapant, de regul` 15-30% din greutatea acestuia.
În condi]iile în care nu sunt suficiente depozite acoperite pentru a se putea
face amestecul, în vederea evit`rii aglomer`rii materialului antiderapant prin
înghe], aprovizionarea cu materiale chimice se va face în acela[i procent din
necesar ca [i pentru materialele antiderapante.
Art. 2.18. Cantit`]ile de carburan]i (benzin`, motorin`) pentru minimum 14 zile
de ac]ionare se vor stabili în func]ie de num`rul autovehiculelor [i utilajelor din fle-
care baz` [i vor fi aprovizionate pân` la 20 octombrie în bazele din zona de
munte [i pân` la 1 noiembrie în restul bazelor, acest nivel se va men]ine prin com-
pletare, pe toat` perioada iernii.
Art. 2.19. Se va organiza re]eaua de coordonare operativ` [i informare prin
care se vor stabili:
- posturile telefonice de la unit`]ile proprii [i de la alte unit`]i amplasate de-a lun-
gul drumurilor, inclusiv a programului de serviciu pentru informare;
- personalul pentru coordonare [i informare, în func]ie de nivelul de viabilitate pe
timp de iarn`, la fiecare baz`, punct de sprijin [i de informare, de pe re]ea [i la
unit`]i [i dispecerate;
- necesarul de posturi telefonice noi, precum [i revizuirea [i completarea celor
existente;
- programarea mont`rii sta]iilor de radio-telefonie pe utilaje de desz`pezire [i
patrulare, conform planului operativ de iarn`;
- revizuirea listei indicativelor de apel pentru sta]iile de radio-telefonie din dotare;
- revizuirea colabor`rilor cu radiourile teritoriale [i locale privind informarea par-
ticipan]ilor la trafic pe perioada iernii.
Termenele finale de realizare a acestor ac]iuni nu vor dep`[i data de 15
octombrie.
Art. 2.20. Întreg personalul din cadrul bazelor de desz`pezire sau a punctelor de
sprijin, inclusiv cel de coordonare [i informare va fi instruit corespunz`tor specificu-
lui activit`]ii sale pe baza unui program care va cuprinde pe specialit`]i: perioada
de instruire, locul unde se va efectua instructajul [i responsabilul cu instruirea.
Instruirea pe specialit`]i, inclusiv pe linie de protec]ie a muncii se va face în
conformitate cu prevederile din îndrum`torul privind prevenirea [i combaterea
lunecu[ului [i înz`pezirii drumurilor publice, cu termen de finalizare 15 octombrie.
Art. 2.21. Inform`rile [i prognozele meteo primite pe baz` de contract de la
Institutul Na]ional de Meteorologie [i Hidrologie vor fi transmise în timp util de

BULETIN TEHNIC RUTIER


anul I, nr. 10 - 11, octombrie - noiembrie 2001
31
c`tre Administra]ia Na]ional` a Drumurilor la Direc]iile Regionale de Drumuri [i
Poduri, care, la rândul lor, le vor transmite sec]iilor pentru a se lua m`surile ce se
impun.
În mod similar, administra]iile celorlalte drumuri publice se vor informa din timp
asupra prognozelor meteo pentru a ac]iona în consecin]` pe drumurile ce le au
în administrare.
Pentru a facilita posibilit`]ile ob]inerii unei inform`ri meteo în timp real [i deci
pentru asigurarea unor interven]ii operative pentru combaterea lunecu[ului pe
drumurile na]ionale cu circula]ie interna]ional` se va organiza de c`tre
Administra]ia Na]ional` a Drumurilor, monitorizarea meteo, în baza rezultatelor
ob]inute pe sectorul experimental.
Art. 2.22. Pentru verificarea realiz`rii preg`tirilor ac]iunilor pe timp de iarn` se
vor institui comisii la nivelul Direc]iilor Regionale de Drumuri [i Poduri pentru dru-
murile na]ionale [i la nivelul Comisiilor jude]ene respectiv locale, pentru celelalte
drumuri publice din administrarea acestora.
Comisiile vor fi constituite din:
- directorul, directorul adjunct sau inginerul [ef al Direc]iei Regionale de Drumuri
[i Poduri, respectiv al unit`]ii de administrare a drumurilor jude]ene sau locale;
- [eful serviciului, biroului sau compartimentului de între]inere drumuri care este [i
responsabilul cu problemele de iarn`;
- [eful serviciului, biroului sau compartimentului de utilaj-transport;
- [eful sec]iei de drumuri na]ionale [i al]i speciali[ti din cadrul Direc]iei Regionale
de Drumuri [i Poduri, respectiv administra]iei drumurilor jude]ene sau locale.
Art. 2.23. Comisiile constituite au sarcina s` verifice preg`tirea ac]iunilor pen-
tru iarn`, conform programelor întocmite, s` urm`reasc` aplicarea acestor pro-
grame de c`tre unit`]i, vor informa lunar conducerea Direc]iei Regionale de
Drumuri [i Poduri, respectiv Consiliile jude]ene sau locale, începând cu data de 1
septembrie, conform stadiului preg`tirilor [i greut`]ilor întâmpinate pentru a se
putea lua din timp m`surile corespunz`toare.
Art. 2.24. |n perioada 1 noiembrie - 20 noiembrie aceste comisii vor verifica
obligatoriu stadiul preg`tirilor de iarn` la fiecare unitate de drumuri [i baz` de
desz`pezire.
Rezultatul acestor verific`ri se consemneaz` într-un proces verbal tip, conform
anexei nr. 5, în care se înscrie, dup` caz, dac` unitatea verificat` este preg`tit`
sau nu pentru iarn`, stabilindu-se termene pentru fiecare problem` nerezolvat`.
Aceste termene nu pot dep`[i cu mai mult de 10 zile, termenul final de preg`tire
a bazelor.
Procesele verbale se întocmesc în dou` exemplare, din care unul r`mâne la

BULETIN TEHNIC RUTIER


32 anul I, nr. 10 - 11, octombrie - noiembrie 2001
unitatea de drumuri, iar al doilea se depune la Direc]iile Regionale de Drumuri [i
Poduri, respectiv Consiliul jude]ean sau local.
Art. 2.25. Calendarul privind îndeplinirea sarcinilor referitoare la preg`tirea
activit`]ii pe timp de iarn` este prezentat în anexa nr.6 [i aceasta este obligato-
riu pentru to]i administratorii de drept ai drumurilor publice.

CAPITOLUL 3. PREVENIREA {I COMBATEREA LUNECU{ULUI


{I ÎNZ~PEZIRII DRUMURILOR {I AP~RAREA ACESTORA
ÎMPOTRIVA DEGRAD~RII PE TIMP DE DEZGHE}

Art. 3.1. Administratorii de drept ai drumurilor publice au obliga]ia de a lua


m`suri pentru prevenirea [i combaterea lunecu[ului [i înz`pezirii drumurilor în
toat` perioada iernii [i de ap`rare a lor împotriva degrad`rii acestora în perioa-
da de dezghe].
M`surile de prevenire, combatere [i ap`rare vor fi cele cuprinse în planurile
operative de ac]iune aprobate conform prevederilor din capitolul precedent.
Art. 3.2. Caracteristicile generale ale fiec`rui nivel de interven]ie sunt prezen-
tate în tabelul nr. 3 [i sunt obligatorii pentru to]i administratorii drumurilor publice.
Intervalele de timp maxime admise pentru interven]iile men]ionate sunt pre-
zentate în tabelul nr. 3, ele putând fi dep`[ite numai în cazuri excep]ionale (vis-
cole de durat` sau viscole repetate, perturbarea ac]iunii de desz`pezire produs`
de blocarea vehiculelor pe drum etc.)
Art. 3.3. Combaterea lunecu[ului se face utilizând materiale antiderapante
(nisip, zgur` etc.) cât [i fondan]i chimici (sare, clorur` de calciu, saramur` de sare)
sau amestec de 10-30% (sau chiar mai mult pentru îmbr`c`min]i cu etan[eitate
bun`) sare [i nisip.
Amestecurile trebuie s` fie omogene, iar r`spândirea lor cât mai uniform` pe
2
suprafa]a p`r]ii carosabile în dozaje cuprinse între 100-300 gr/m (cantit`]ile mai mari
se folosesc pe zone critice cum ar fi: intersec]ii. declivit`]i mari, curbe cu raze mici etc.).
Utilizarea s`rii este eficient` numai pentru temperaturi la suprafa]a caro-
0
sabilului mai mari de -7 C, pentru temperaturi mai sc`zute fiind periculoas` [i nu
se va mai folosi.
Cantitatea de sare r`spândit` este între 10-60 g/m2. Pe drumurile cu circula]ie
intens` sau în timpul când vântul sufl` tare este eficient s` se utilizeze sarea
preumezit` în cantitate de 5-30 g/m2, dar numai pân` la temperaturi de -7°C.
Sarea pur` se va utiliza numai pe îmbr`c`min]i bine etan[eizate cu apro-
barea AND, respectiv a conducerii administra]iei locale.

BULETIN TEHNIC RUTIER


anul I, nr. 10 - 11, octombrie - noiembrie 2001
33
34
Tabelul 3
Caracteristici generale [i intervalele de timp maxim necesare, corespunz`toare fiec`rui nivel de interven]ie pe drumuri

anul I, nr. 10 - 11, octombrie - noiembrie 2001


BULETIN TEHNIC RUTIER
Interval de timp maxim admis
Interval de timp maxim admis interven]iilor interven]iilor pe poduri [i pasaje de
pe drumuri nivel
Cur`]irea R`spândirea materialelor chimice Cur`]irea
z`pezii de în amestec cu antiderapante*) z`pezii pe
Nr. Nivel pe platf. ambele
Caracteristicile generale ale Desz`pezirea
crt. de fiec`rui nivel de interven]ie drum. [i Cur`]irea benzi [i a
drumului pe
interv. acostam. R`spândire R`spândire z`pezii pe o gurilor de Cur`]irea
minimum o
(asigur. preventiv` cu pentru band` de scurgere la trotuarelor
band` de
circul pe materiale combaterea circula]ie poduri [i
circula]ie
toat` chimice lunecu[ului pasaje
partea denivelate
carosabil`)
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
- Asigurarea unei inform`ri când prognoza
permanente asupra viabilit`]ii [i meteorologic`
coordonarea operativ` a 10 ore dup` general` sau
interven]iilor; încetarea mijloacele de
- Dotarea cu utilaje suficiente viscolului detectare local`
1 N.I.1 (de regul` proprii) [i organizarea sau a 2-4 zile indic` posibilitatea 21/2-3 ore 10 ore 2zile 4 zile
lucrului permanent al acestora; ninsorii apari]iei poleiului,
- Prioritatea în interven]ie; viscolite ghe]ii sau ninsori
- Asigurarea r`spândirii [i în perioada
preventive de materiale chimice în care se manifest`
sau amestec cu materiale varia]ii de temp.
antiderapante, continuu [i prioritar. (+ziua [i - noaptea)
- Asigurarea inform`rii permanente [i a
coordon`rii operative a interven]iilor pe
durata programului de lucru (inclusiv în
zilele de duminic` sau s`rb`tori legale);
2 N.I.2 - Dotarea cu utilaje suficiente independent 1-2 zile 4-6 zile Idem 3-6 ore 1 zi 4 zile 6 zile
de nivelul I [i organizarea lucrului;
permanent numai în cadrul programului;
- Asigurarea r`spândirilor preventive
a materialelor antiderapante tratate cu
antiaglomerant.
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
- Asigurarea inform`rii pe durata
programului de lucru;
- Se pot folosi [i utilaje repartizate nivelului II
3 N.I. 3 sau cu aprobarea Comandamentului
4zile 7-10zile facultativ 7-12ore 4 zile 7zile 8 zile
de Desz`pezire, ale nivelului I;
- R`spândirea preventiv` a materialelor
chimice pentru combaterea lunecu[ului
va fi facultativ`.
- Organizarea activit`]ii de iarn`
4 N.I.4 [i a inform`rii, f`r` prioritate, numai
- - - - - - -
în cazul necesit`]ii asigur`rii circula]iei
pe sectoarele de drum respective.

NOT~: - În cazul neasigur`rii integrale a dot`rii normate prin planurile operative, se va aproba diferen]iat majoritatea inter-
valelor de interven]ie corespunz`tor dot`rii efective.
*) - Nu se admite repetarea r`spândirii preventive la un interval mai mic de 2-3 zile, decât în situa]ia manifest`rii unor
fenomene meteorologice (ninsoare, ploaie etc.), sau când la reviziile drumului se constat` c` mai sunt suprafe]e
lunecoase.
anul I, nr. 10 - 11, octombrie - noiembrie 2001
BULETIN TEHNIC RUTIER
35
0
Pentru temperaturi mai sc`zute (pân` la -15 C) se poate utiliza clorura de cal-
ciu sau numai material antiderapant. În cazul folosirii saramurii de sare aceasta
trebuie s` aib` o concentra]ie de minimum 22-25%, iar cantitatea ce se va
2
împr`[tia va fi cuprins` între 10-40 g/m , în func]ie de temperatura \mbr`c`min]ii
0
rutiere (mai mare de -3 C) [i condi]iile atmosferice.
Materialul antiderapant se folose[te de asemenea pe îmbr`c`min]ile rutiere
degradate, cu slab` etan[eitate, pe cele de beton de ciment realizate în ultimii
5 ani, pe drumurile pietruite [i de p`mânt, precum [i pe podurile metalice.
Art. 3.4. Pe drumurile de nivel I de viabilitate pe timp de iarn` este interzis`
r`spândirea manual` de materiale antiderapante tratate cu substan]e antia-
glomerante sau a materialelor chimice, pentru a se evita formarea de gropi, care
pot îngreuna sau periclita desf`[urarea traficului rutier.
Fac excep]ie zonele din pante sau rampe unde se amplaseaz` depozite mici
pe marginea drumului, pentru a se putea ac]iona în situa]ii deosebite.
Pe celelalte drumuri, în cazul în care dotarea nu permite împr`[tierea mecani-
zat`, se poate împr`[tia [i manual, cu mare aten]ie [i cât mai uniform posibil pen-
tru a evita formarea de gropi [i denivel`ri.
Art. 3.5. Materialele folosite la combaterea lunecu[ului trebuie s` îndepli-
neasc` o serie de condi]ii, dup` cum urmeaz`:
- sarea nu trebuie s` con]in` impurit`]i mai mult de 4%, umiditatea la depozitare
s` fie de max.1% [i s` con]in` un agent chimic, care s` împiedice formarea de
bulg`ri. Din punct de vedere granulometric ea trebuie s` se încadreze în limitele
de 0-7 mm, având minimum 50% dimensiunea sub 3 mm;
- nisipul trebuie s` fie curat, f`r` argile, aspru, cu dimensiunea în limita de 0-7 mm,
în care ponderea frac]iunii peste 1 mm s` reprezinte 85%.
Art. 3.6. Depozitarea materialelor chimice [i antiderapante, înc`rcarea aces-
tora, amplasarea depozitelor, modul de utilizare [i r`spândire a acestora, utilajele
[i echipamentele de r`spândire a lor, viteza de lucru a acestora, semnalizarea
vehiculelor care fac aceste opera]iuni, organizarea ac]iunii de r`spândire se va
face în conformitate cu prevederile din „Îndrum`torul privind prevenirea [i com-
baterea lunecu[ului [i înz`pezirii drumurilor publice”.
Art. 3.7. Prevenirea înz`pezirii drumurilor, desz`pezirea acestora în cale curen-
t`, a sectoarelor de drum din zona centrelor industriale sau dens populate, a tre-
cerii la nivel cu calea ferat`, a c`ii pe poduri [i pasaje denivelate, a sta]iilor de
benzin` [i locurilor de parcare se va face în conformitate cu prevederile din
îndrum`torul men]ionat la Art. 3.6., anterior.

BULETIN TEHNIC RUTIER


36 anul I, nr. 10 - 11, octombrie - noiembrie 2001
Art. 3.8. Autovehiculele, utilajele [i echipamentele de combatere a lunecu[u-
lui [i cele pentru desz`pezire au prioritate fa]` de toate celelalte vehicule care
circul` pe drumuri.
Conduc`torii de autovehicule întâlnite care vin spre acestea, sunt obliga]i s`
se opreasc` cât mai mult pe partea dreapt`, în sensul de mers.
Art. 3.9. În cazul \n care se întâlne[te un vehicul înz`pezit, personalul care înso-
]e[te utilajul de desz`pezire, va comunica imediat la baza cea mai apropiat`,
datele de identificare a vehiculului.
Personalul de serviciu de la baza de desz`pezire, care ia not` despre aceste
autovehicule va anun]a imediat proprietarul sau organele de poli]ie din locali-
tatea din care se afl` proprietarul.
Art. 3.10. Se interzice tractarea de c`tre utilajele de desz`pezire a vehiculelor
r`mase pe drum, cu excep]ia celor singulare, care împiedic` ac]iunea de des-
z`pezire.
Pentru grupele de vehicule r`mase pe drum, ac]iunea de tractare [i descon-
gestionare a drumului se face de regul` cu remorchere proprii sau închiriate ce
se vor prevedea în planurile operative, sau dup` caz prin comenzi directe la
unit`]i de]in`toare de astfel de mijloace.
Art. 3.11. Utilajele de combatere a lunecu[ului [i de desz`pezire vor fi dotate
cu l`mpi girofar de culoare galben`, montate astfel încât s` fie vizibile din toate
direc]iile [i eventual sirene sau amplificatoare de voce. Acestea vor func]iona
numai în timpul ac]iunii sau a deplas`rii spre locul de ac]iune.
Punctele extreme ale gabaritului acestor utilaje se vor marca cu stegule]e
galbene.
Art. 3.12. Sta]ionarea utilajelor de combatere a lunecu[ului [i de desz`pezire pe
partea carosabil` (dac` este necesar) se va face cât mai apropiat de marginea
acesteia, pentru a nu stânjeni circula]ia rutier` [i activitatea celorlalte utilaje.
Art. 3.13. Autovehiculele de înso]ire [i principalele utilaje de desz`pezire (auto-
freze, buldoexcavatoare, ma[ini echipate pentru interven]ii, autor`spânditoare
de materiale chimice sau antiderapante etc.) vor fi dotate cu aparate radio-
telefon sau telefon mobil având totodat` instala]iile de lumin` [i semnalizare
prev`zute de lege.
Art. 3.14. |n baza Art. 44 alin. 2 din Ordonan]a Guvernului nr. 43/1997 republi-
cat`, aprobat` prin Legea nr. 82/1998, pentru protec]ia unor sectoare de drumi
sensibile la înghe]-dezghe], administratorii acestora pot introduce în perioada de
dezghe] restric]ii cu caracter temporar privind sarcinile admise s` circule pe dru-
mul respectiv (bariere de dezghe]).

BULETIN TEHNIC RUTIER


anul I, nr. 10 - 11, octombrie - noiembrie 2001
37
Pe re]eaua de drumuri de interes na]ional restric]iile respective se vor aproba
prin Ordin al Ministrului Transporturilor la propunerea Administra]iei Na]ionale a
Drumurilor.
Pe re]eaua de drumuri de interes jude]ean sau local, restric]iile se vor aproba
de pre[edintele Consiliului jude]ean la propunerea organului tehnic ce r`spunde
de administrarea drumului respectiv.
Art. 3.15. Din punct de vedere al vulnerabilit`]ii pe timp de dezghe] drumurile
se împart în trei categorii, func]ie de greutatea total` maxim autorizat` [i anume
3,5 t, 6 t [i 9 t.
Clasificarea se face de c`tre administrator, corespunde unei situa]ii previzibile
în iarna curent`, [i este publicat` într-o bro[ur` editat` anual de c`tre Admi-
nistra]ia Na]ional` a Drumurilor, pentru drumurile de interes na]ional [i de c`tre
Consiliile jude]ene pentru drumurile jude]ene [i comunale din jude]ul respectiv.
Art. 3.16. Activitatea privind combaterea lunecu[ului [i desz`pezirii drumurilor
din administrarea pe timp de iarn`, pe fiecare baz` de desz`pezire se va ]ine în
registre numerotate [i sigilate, de c`tre sec]ie, completate cite] pe formulare,
conform anexei nr. 7 - Jurnal de activitate pe timp de iarn`, care constituie do-
cumentul primar de baz`.
La sfâr[itul fiec`rei zile formularul se semneaz` de c`tre [eful de district, iar
s`pt`mânal se verific` de c`tre [eful de sector din partea sec]iei.
În cazul execut`rii acestei activit`]i pe baz` de contract cu ter]i, se va ]ine
aceea[i eviden]`, semnat` zilnic de responsabilul autorizat din partea execu-
tantului, fi verificat` [i acceptat` zilnic de c`tre [eful de district pe raza c`ruia se
efectueaz` presta]ia.

CAPITOLUL 4. CONDUCEREA {I COORDONAREA AC}IUNILOR


DE PREVENIRE {I COMBATERE A LUNECU{ULUI
{I ÎNZ~PEZIRII DRUMURILOR PUBLICE, SISTEMUL
DE INFORMARE PRIVIND STAREA DRUMURILOR
PE TIMP DE IARN~. M~SURI DE PROTEC}IA MUNCII {I PSI

Art. 4.1. Conducerea [i coordonarea ac]iunilor de prevenire [i interven]ie pen-


tru combaterea lunecu[ului [i înz`pezirii drumurilor se realizeaz` prin comanda-
mente instituite la nivel central [i teritorial, aprobate prin ordine [i decizii, dup`
cum urmeaz`:
- comandamentul central de coordonare a ac]iunilor de prevenire [i combatere
a înz`pezirii c`itor de comunica]ii din subordinea Ministerului Transporturilor,
aprobat prin ordin al Ministrului Transporturilor.

BULETIN TEHNIC RUTIER


38 anul I, nr. 10 - 11, octombrie - noiembrie 2001
- comandamentul opera]ional central de coordonare a ac]iunilor de prevenire [i
combatere a lunecu[ului [i înz`pezirii drumurilor na]ionale, numit prin decizia
directorului general al Administra]iei Na]ionale a Drumurilor.
- comandamentele jude]ene [i al municipiului Bucure[ti de prevenire [i comba-
tere a înz`pezirii drumurilor na]ionale, jude]ene [i comunale, din raza de adminis-
trare teritorial`, numite prin decizia pre[edintelui Consiliului jude]ean, respectiv
a primarului general al municipiului Bucure[ti.
- comandamente opera]ionale locale, numite prin decizia conduc`torului uni-
t`]ii de administrare a drumurilor respective.
Art. 4.2. Pentru coordonarea m`surilor ce trebuie avute în vederea desf`[ur`rii
traficului rutier pe drumurile na]ionale, jude]ene [i comunale în perioada de
iarn`, în condi]ii de siguran]`, la nivel central, Administra]ia Na]ional` a Dru-
murilor împreun` cu Direc]ia Poli]iei Rutiere din Inspectoratul General al Poli]iei, va
organiza teleconferin]e periodice, cu participarea administra]iilor drumurilor [i ser-
viciilor circula]iei rutiere din Inspectoratele Jude]ene ale Poli]iei din fiecare jude].
Baza m`surilor ce trebuie luate pentru asigurarea unei circula]ii rutiere în con-
di]ii de siguran]` în perioada friguroas` o constituie programul comun de m`suri
ce se stabile[te anual, între Administra]ia Na]ional` a Drumurilor [i Inspectoratul
General al Poli]iei, m`suri obligatorii pentru unit`]ile centrale [i teritoriale de
administrare a drumului [i a poli]iei rutiere [i de ordine public`.
Art. 4.3. Pentru desf`[urarea operativ` a ac]iunilor de interven]ie pe timpul
iernii este necesar` cunoa[terea exact` a situa]iei reale de pe teren, în care sens
00 00
se vor efectua revizii (diminea]a între orele 3 [i 5 [i dup` amiaz` între orele
00 00
15 [i 17 [i ori de câte ori se consider` necesar) [i totodat` se va organiza din
timp o re]ea de informare care s` permit` transmiterea acestora în timp util la
organele ierarhic superioare, la mass-media [i participan]ilor la trafic.
Art. 4.4. Pentru desf`[urarea întregii ac]iuni atât pe perioada de iarn` cât [i în
perioada premerg`toare, se vor respecta normativele în vigoare privind pro-
tec]ia muncii [i PSI.

BULETIN TEHNIC RUTIER


anul I, nr. 10 - 11, octombrie - noiembrie 2001
39
40
Anexa 1
UNITATEA ..............................................................
anul I, nr. 10 - 11, octombrie - noiembrie 2001
BULETIN TEHNIC RUTIER
PROPUNERI DE ÎNCADRARE A DRUMURILOR PE NIVELE DE VIABILITATE ÎN TIMPUL IERNII

Categoria Sectorul de Caracterul Nivelul de


func]ional` drum |ntre Lungime Procent climatic al Categoria interven]ie Motivarea
a drumurilor de la km ........ localit`]ile (km) \nz`pezibil zonei de \nz`pezire [i tipul de \ncadr`rii
DN, DJ [i DC la km ........ dotare cu utilaje
A. DRUMURI NA}IONALE
Nivelul I de viabilitate
132+435 Leag` Municipiul
DN 6 ... Mih`e[ti- 52 100 C3 I1 NI 1-B de re]eaua jude]ului
184+230 Radomir [i capital`
4+400 Leag` Municipiul
DN 55 ... Craiova- 66 90 C4 I1 NI 1-C Craiova cu sudul
71+105 Bechet Olteniei
Total niv. I 118
Nivelul II de viabilitate
1+550 Leg`tur`
DN 54 ... Caracal- 52 100 C4 I1 NI 2 C Caracal-
54+500 Islaz Corabia
Total niv. II 52
Nivelul III de viabilitate
Nivelul IV de viabilitate
B. DRUMURI JUE}ENE

NOT~: Sectoarele de drum [i lungimile sunt cele din administrarea unit`]ilor respective
Anexa 2
UNITATEA ..............................
PLAN OPERATIV DE AC}IUNE PE TIMPUL IERNII
SEC}IA ..............................................
Denumirea bazei .............................................. DN ........ km ........ nr. tel. ......................... Of. PTTR ................. Resp. baz` .....................
Sector activitate DN (DJ, DC) ........................................ km ....................... km .................... L =
Denumirea utilajelor [i Numele [i prenumele Puncte de informare, Pozi]ia depozitelor Necesarul de carbu- Stoc tampon
mijloacelor de transport conduc`torilor auto localitatea, poz. km. de materiale ran]i [i lubrifian]i carburan]i [i
Nr. de \nso]ire proprii sau sau mecanicilor district, canton, antiderapante pentru toat` perioada lubrifian]i pentru
crt. \nchiriate. Sectorul de [i \nso]itorilor, Consiliul local, [i antiaglomerante, de iarn` 14 zile
drum pe care ac]ioneaz` adresa [i Oficiu DN, DJ, DC, km [i benzin` ..... t. benzin` ..... t.
DN (DJ, DC) nr. de telefon PTTR, orele de cantitatea motorin` ..... t. motorin` ..... t.
km ......... km .............. informare (m3, tone) ulei ........ kg
0 1 2 3 4 5 6
anul I, nr. 10 - 11, octombrie - noiembrie 2001
BULETIN TEHNIC RUTIER

NOT~: în toate anexele, unitatea poate fi:


- DRDP, pentru drumurile na]ionale sau Administra]iile drumurilor locale, pentru drumuri jude]ene [i comu-
nale
- Sec]ia de drumuri na]ionale sau jude]ene (SDN, SDJ)
41
Anexa 2.1.

UNITATEA .................................................

CENTRALIZATORUL MATERIALELOR CHIMICE {I ANTIDERAPANTE,


AL CARBURAN}ILOR {I LUBRIFIAN}ILOR, PE BAZE {I SEC}II PREV~ZUTE
ÎN PLANUL DE AC}IUNI PE TIMPUL IERNII

Materiale Benzin` Motorin` Ulei


antiderapante - tone - - tone - - kg -
Sec]ia nisip sare solu]ii 14 zile toat` 14 zile toat` toat`
Baza sare activi- iarna activi- iarna iarna
3
(m ) (tone) (tone) tate tate
1 2 3 4 5 6 7 8 9

NOT~: Centralizatorul se face la DRDP (Consiliul Jude]ean) pe sec]ii [i baze în


mod analog la sec]ie pe baze

BULETIN TEHNIC RUTIER


42 anul I, nr. 10 - 11, octombrie - noiembrie 2001
Anexa 2.2.

UNITATEA .................................................

CENTRALIZATORUL UTILAJELOR, MIJLOACELOR DE TRANSPORT


{l AL ECHIPAMENTELOR PREV~ZUTE ÎN PLANUL OPERATIV
DE AC}IUNE ÎN TIMPUL IERNII ..........................................

Denumirea utilajului
Nr. Sec]ia
[i a echipamentului
crt.
UM = buc. TOTAL Baza Baza Baza Baza Baza
A. Utilaje [i echipamente proprii
1 Autofreze
2 Autogredere
3 Buldozere S 1300; S 650
4 Tractoare A 1802
5 Tractoare U 650, TAF
6 |nc`rc`toare
7 Remorchere
8 Unimog-Bobcat
9 Autobasculante
10 Autocamioane \nso]ite
11 Autocisterne
12 Lame pentru auto
13 Lame pentru tractoare
14 Gredere simple
15 R`spånditoare pentru auto
16 R`spånditoare pentru tractor
17 Perii pentru tractor
18 Alte utilaje
B Utilaje [i echipamente \nchiriate
19 Autogredere
20 Remorchere
21 |nc`rc`toare
22 Autobasculante
23 Autocamioane
24 Tractoare U 650, TAF
25 R`spånditoare pentru tractor
26 Alte utilaje
C TOTAL

BULETIN TEHNIC RUTIER


anul I, nr. 10 - 11, octombrie - noiembrie 2001
43
Anexa 2.3.
UNITATEA .................................................
CENTRALIZATORUL BAZELOR DE DESZ~PEZIRE
{l A PUNCTELOR DE SPRIJIN ÎN IARN~
Nr. Sec]ia Puncte
Baze Total
crt. baza sprijin

NOT~: Centralizatorul se face la DRDP (Consiliul Jude]ean) pe sec]ii [i baze [i


în mod analog la sec]ie pe baze.

Anexa 2.4.
UNITATEA .................................................
LISTA BAZELOR DE DESZ~PEZIRE {l A PUNCTELOR DE SPRIJIN
CARE DESERVESC ZONA DE MUNTE
Programul
Nr. DN
Sec]ia Baze de lucru
crt. Poz. km
al bazei
I PITE{TI
1 C`p`]åneni DN 7C km 54+900 8 ore
2 Pod Dåmbovi]a DN 73 km 79+800 24 ore
3 Cåmpulung Muscel DN 73 km 55+400 24 ore
II TÅRGOVI{TE
1 Moreni DN 71 km 49+800 24 ore
NOT~: |n mod analog se face lista pentru administra]iile de drumuri locale.

BULETIN TEHNIC RUTIER


44 anul I, nr. 10 - 11, octombrie - noiembrie 2001
Anexa 2.5.
UNITATEA .................................................
CENTRALIZATORUL PANOURILOR DE PARAZ~PEZI
CE SE VOR MONTA ÎN IARN~
Lungimea (m)
Nr. Sec]ia
panourilor ce se vor sectoarelor de drum
crt. baza
monta se vor ap`ra

NOT~: În mod analog se face centralizatorul pentru Administra]iile drumurilor


locale

Anexa 2.6.
UNITATEA .................................................
LISTA SECTOARELOR DE DRUM CARE SE VOR AP~RA
CU PANOURI PARAZ~PEZI, ÎN IARNA ....................

Lungimea (m)
DN, DJ, DC [i sectorul Dreapta
Nr. rånduri panourilor drumurilor
ap`rat cu panouri sau
necesare ce se vor ce se vor Observa]ii
paraz`pezi pe subunit`]i stånga
monta ap`ra
DN 2 km 40+200 - 40+800 Dreapta 1 600 600 -
DN 3 km 71+150 - 71+350 Stånga 2 400 200 -

NOT~: În mod analog se face centralizatorul pentru Administra]iile drumurilor


locale

BULETIN TEHNIC RUTIER


anul I, nr. 10 - 11, octombrie - noiembrie 2001
45
Anexa 2.7.
UNITATEA .................................................
CENTRALIZATORUL STA}IILOR DE RADIO
FIXE {l MOBILE CE VOR FUNC}IONA ÎN IARNA ..............................
Nr. Sec]ia Sta]ii (buc.)
crt. baza Fixe Mobile Total

NOT~: În mod analog se completeaz` centralizatorul pentru Administra]iile de


drumuri locale.

Anexa 2.8.
UNITATEA .................................................
LISTA STA}IILOR FIXE DE RADIO CARE VOR FI FOLOSITE
ÎN CAMPANIA DE IARN~ ............................
Locul amplas`rii Canal lucru Indicativ apel

BULETIN TEHNIC RUTIER


46 anul I, nr. 10 - 11, octombrie - noiembrie 2001
Anexa 2.9.
UNITATEA .................................................
LISTA SUBUNIT~}ILOR (SEC}IILOR) DIN CADRUL D.R.D.P.
(ADMINISTRA}IA DRUMURILOR LOCALE) cu adresa unit`]ii,
[eful unit`]ii [i numerele de telefon de la serviciu si de acas`
Numele [i Prefix
Nr. Num`r de telefon
Specifica]ia Adresa unit`]ii prenumele PT CFR
crt.
[ef sec]ie mobil serviciu acas`
1 Sec]ia
2 Sec]ia
3 Sec]ia
4 Sec]ia
5 Sec]ia
6 Sec]ia
7 Sec]ia
8 Sec]ia
9 Sec]ia
10 Sec]ia

Anexa 2.10.
UNITATEA .................................................
LISTA BAZELOR DE DESZ~PEZIRE cu adresa unit`]ii,
[eful bazei [i numerele de telefon de la serviciu [i de acas`
Numele [i Prefix
Nr. Num`r de telefon
Specifica]ia Adresa unit`]ii prenumele PT CFR
crt.
[ef district mobil serviciu acas`
SEC}IA
1 Baza
2 Baza
3 Baza
4 Baza
5 Baza
6 Baza
7 Baza
8 Baza
9 Baza
10 Baza
11 Baza
12 Baza

BULETIN TEHNIC RUTIER


anul I, nr. 10 - 11, octombrie - noiembrie 2001
47
Anexa 2.11.
UNITATEA .................................................
LISTA INDICATOARELOR DE CIRCULA}IE FIXE {l MOBILE, SPECIFICE
SEMNALIZ~RII RUTIERE DE IARN~
UM = buc.
Nr. indicatoare de circula]ie fig. ...............
STAS/1848/1-86
Fig. 13 Fig. 81 *Fig. 40
(drum (Lan]uri (accesul *Fig. 96 a
Nr. DN lunecos) + pentru interzis) + (ocolire) + *Fig. 8 a
crt. pozi]ia adi]ionala z`pad`) + adi]ionala v adi]ionala v (drum
km V adi]ionala v „polei, „polei, \ngustat)
„polei, „polei, ghea]`, ghea]`,
ghea]`, ghea]`, z`pad`“ z`pad`“
z`pad`“ z`pad`“
0 1 2 3 4 5 6

Total general

* Indicatoarele din coloanele 4, 5 [i 6 se stabilesc de c`tre sec]ie în func]ie de


num`rul drumurilor [i al sectoarelor înz`pezite cu posibilit`]ile de ocolire pe ruta
cea mai apropiat`.
NOT~: În coloana 3 pentru sectoare mai lungi de 2 km se monteaz` panoul
adi]ional g “lungimea sectorului periculos”. Anexa se completeaz` la planul
operativ al bazei, sec]iei, DRDP, Administra]ia Drumurilor Locale.
BULETIN TEHNIC RUTIER
48 anul I, nr. 10 - 11, octombrie - noiembrie 2001
Anexa 2.12.
UNITATEA .................................................
NECESARUL DE CARBURAN}I, LUBRIFIAN}I, INVENTAR GOSPOD~RESC,
ECHIPAMENT DE PROTEC}IE {l PSI LA SEC}IA (BAZA) .....................................
Nr. Dot`ri *N Baza (sec]ia) Total
crt. UM *E Baza Baza Baza
0 1 2 3 4 5 6
A Cazarmament
1 Paturi N
buc. E
2 Saltele N
buc. E
3 P`turi N
buc. E
4 Cearceafuri N
buc. E
5 Perne N
buc. E
6 Fe]e pern` N
buc. E
B Echipament de protec]ie
7 {ube N
buc. E
8 Scurte \mbl`nite N
buc. E
9 Pantaloni v`tui]i N
buc. E
10 Cisme påslari N
buc. E
11 M`nu[i N
buc. E
12 C`ciuli N
buc. E
C Carburan]i, lubrifian]i, combustibili
13 Benzin` N
tone E
14 Motorin` N
tone E
15 Ulei N
kg E
16 **C`rbuni (lemne N
de foc) - tone E
D Unelte, protec]ia muncii [i PSI
17 Lope]i N
buc. E

BULETIN TEHNIC RUTIER


anul I, nr. 10 - 11, octombrie - noiembrie 2001
49
0 1 2 3 4 5 6
18 Cazmale N
buc. E
19 Tårn`coape N
buc. E
20 Trus` sanitar` N
buc. E
21 Veste avertizare N
buc. E
22 Pichet de incendiu N
buc. E
E Mijloace de iluminat, vesel`
23 L`mpi cu petrol N
buc. E
24 Felinare de vånt N
buc. E
25 Lanterne N
buc. E
26 **Ligheane N
buc. E
27 **G`le]i pentru ap` N
buc. E
28 C`ni de b`ut ap` N
buc. E
F Materiale pentru combaterea poleiului
30 Sare N
tone E
31 Solu]ii de sare N
tone E
32 Nisip N
m3 E
33 Zgur` N
m3 E
G Alte dot`ri
34 Sta]ii radio fixe N
buc. E
35 Sta]ii radio mobile N
buc. E
36 Anten` sta]ie radio N
buc. E
37 Giruet` N
buc. E
38 Termometre N
buc. E

* N = necesar; * E = existent
** Se completeaz` numai în cazul în care baza este dotat` cu înc`lzire cen-
tral` [i/sau alimentare cu ap`.
BULETIN TEHNIC RUTIER
50 anul I, nr. 10 - 11, octombrie - noiembrie 2001
Anexa 2.13.
UNITATEA .................................................
LISTA SECTOARELOR DE DRUM PE CARE SE AC}IONEAZ~
NUMAI CU MATERIALE ANTIDERAPANTE
Nr. DN Lugimea Observa]ii
crt. Pozi]ia km sectorului (pod, pasaj, sector fisurat, beton de ciment
(km) cu vechime sub 5 ani, etc.)
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
TOTAL GENERAL (km)

Anexa 2.14.
UNITATEA .................................................
LISTA SECTOARELOR DE DRUM PE CARE SE ACTIONEAZ~
CU SARE SAU SOLU}IE DE SARE
Nr. Lungimea Starea
DN pozi]ie km Observa]ii
crt. sectorului (km) \mbr`c`min]ii
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
TOTAL GENERAL

BULETIN TEHNIC RUTIER


anul I, nr. 10 - 11, octombrie - noiembrie 2001
51
Anexa 2.15.
UNITATEA .................................................
LISTA SECTOARELOR DE DRUM PE CARE SE VOR INTRODUCE RESTRIC}II
TEMPORARE DE TONAJ ÎN PERIOADA DE DEZGHE} (BARIERE DE DEZGHE})
Nr. Lungimea Limita de Ruta ocolitoare
DN, DJ pozi]ie km
crt. sectorului (km) restric]ie posibil`
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
TOTAL GENERAL

BULETIN TEHNIC RUTIER


52 anul I, nr. 10 - 11, octombrie - noiembrie 2001
Anexa 3
UNITATEA .................................................
PROGRAM DE PUNERE ÎN ORDINE A P~R}II CAROSABILE PENTRU
CAMPANIA DE IARN~ ……………..................... LA SEC}IA …………….....................

Nr. PROGRAM Necesar Forma]ia Termen R`spunde: Observa]ii


crt. DN Pozi]ie km Repara]ii Colmat`ri mixtur` care asigur` final de - din partea DRDP Reabilitare
(m2) (ml) asfaltic` (t) mixtura execu]ie - din partea sec]iei Constructor
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
1
2
3
4
5
6
anul I, nr. 10 - 11, octombrie - noiembrie 2001

7
8
9
10
11
BULETIN TEHNIC RUTIER

12
13
14
53
Anexa 4
UNITATEA .................................................
SITUA}IA SECTOARELOR DE DRUM ÎNZ~PEZIBILE

Categoria Observa]ii
Sectorul de drum Lungimea de - perdele de
Nr. sectorului Caracteristici \nz`pezire protec]ie
crt. de drum sector (conf. - panouri
DN, DJ Pozi]ia
(m) tabel 9) paraz`pezi
sau DC kilometric`
mobile
Debleu cu
km 28+600
1 DN 2 400 adåncimea I.1
km 29+000
de 4 m

BULETIN TEHNIC RUTIER


54 anul I, nr. 10 - 11, octombrie - noiembrie 2001
Anexa 5
UNITATEA .................................................
SEC}IA ......................................................
PROCES VERBAL
de verificare a preg`tirilor pentru iarna ............................

Subsemna]ii ......................................................................................................
din partea DRDP (ADL) ...................................................... [i .................................
din partea Sec]iei ...................................................... verificând preg`tirile de iar-
n` ale sec]iei, am constatat urm`toarele:

I. Punerea în ordine a p`r]ii carosabile


Repara]ii Colmat`ri
DN \mbr`c`min]i rosturi Observa]ii
asfaltice m2 ml
pozi]ia km Plan Realizat Plan Realizat Concluzii

TOTAL

II. Instalarea panourilor - paraz`pezi - ml


Baza Plan Realizat Observa]ii - concluzii

TOTAL

III. Concluzii asupra localului .............................................................................


............................................................................................................................
...............................................................................................................................
IV. Instruirea personalului ...................................................................................
...............................................................................................................................
...............................................................................................................................

BULETIN TEHNIC RUTIER


anul I, nr. 10 - 11, octombrie - noiembrie 2001
55
V. Preg`tirea bazelor

Nr. Dot`ri *N Baza (sec]ia) Total


crt. UM *E Baza Baza Baza
0 1 2 3 4 5 6
A Cazarmament
1 Paturi N
buc. E
2 Saltele N
buc. E
3 P`turi N
buc. E
4 Cearceafuri N
buc. E
5 Perne N
buc. E
6 Fe]e pern` N
buc. E
B Echipament de protec]ie
7 {ube N
buc. E
8 Scurte \mbl`nite N
buc. E
9 Pantaloni v`tui]i N
buc. E
10 Cisme påslari N
buc. E
11 M`nu[i N
buc. E
12 C`ciuli N
buc. E
C Carburan]i, lubrifian]i, combustibili
13 Benzin` N
tone E
14 Motorin` N
tone E
15 Ulei N
kg E
16 **C`rbuni (lemne N
de foc) - tone E
D Unelte, protec]ia muncii [i PSI
17 Lope]i N
buc. E

BULETIN TEHNIC RUTIER


56 anul I, nr. 10 - 11, octombrie - noiembrie 2001
0 1 2 3 4 5 6
18 Cazmale N
buc. E
19 Tårn`coape N
buc. E
20 Trus` sanitar` N
buc. E
21 Veste avertizare N
buc. E
22 Pichet de incendiu N
buc. E
E Mijloace de ilminat, vesel`
23 L`mpi cu petrol N
buc. E
24 Felinare de vånt N
buc. E
25 Lanterne N
buc. E
26 **Ligheane N
buc. E
27 **G`le]i pentru ap` N
buc. E
28 C`ni de b`ut ap` N
buc. E
F Materiale pentru combaterea poleiului
30 Sare N
tone E
31 Solu]ii de sare N
tone E
32 Nisip N
m3 E
33 Zgur` N
m3 E
G Alte dot`ri
34 Sta]ii radio fixe N
buc. E
35 Sta]ii radio mobile N
buc. E
36 Anten` sta]ie radio N
buc. E
37 Giruet` N
buc. E
38 Termometre N
buc. E

* N = necesar; * E = existent; ** Se completeaz` numai în cazul în care baza


este dotat` cu înc`lzire central` [i/sau alimentare cu ap`.
Semn`turile comisiei .........................................................................................
BULETIN TEHNIC RUTIER
anul I, nr. 10 - 11, octombrie - noiembrie 2001
57
Anexa 6
CALENDARUL
privind îndeplinirea sarcinilor referitoare
la preg`tirea activit`]ii pe timpul iernii

Nr. Temen de
Denumirea sarcinii
crt. execu]ie
Transmiterea la AND a situa]iei privind evolu]ia precipita]iilor 30. V
1 (l/m2) a num`rului mediu anual de zile cu polei [i cu viscol pentru
iarna precedent` pe fiecare sec]ie
Aprobarea programului de revizie [i reparare a utilajelor specifice de 30. V
2
desz`pezire, de c`tre DRDP, respectiv Administra]ia drumurilor locale
Întocmirea propunerilor de încadrare a drumurilor pe nivele de 01. VII
3
viabilitate în timpul iernii [i înaintarea acestora la AND
Aprobarea nivelurilor de viabilitate în CA - AND [i transmiterea la 15. VII
4
DRDP
Transmiterea la DRDP-uri si CJ a nivelurilor de viabilitate aprobate 30. VII
5
în CA-AND
Întocmirea planului operativ de ac]iune pe timpul iernii la sec]ii 10. VIII
6
[i înaintarea lui ta DRDP, respectiv Administra]ia drumurilor Locale
7 Revizia si îmb`ierea panourilor paraz`pezii 15. VIII
8 Transmiterea la AND respectiv CJ a planurilor operative pentru aprobare 25. VIII
Aprobarea planurilor operative de ac]iune pe timpul iernii de c`tre 30. VIII
AND respectiv CJ [i transmiterea lor la DRDP [i Administra]ia
9
Drumurilor Locale.
Transmiterea planurilor operative la baze 10. IX
Punerea în ordine a drumurilor, pentru intrare în iarn` (lucr`rile vor
începe la 1. IX, dar prima raportare se va face în jurul datei de
10 septembrie)
10 - întocmirea programelor la nivel de sec]ie [i înaintarea acestora 20. VIII
la DRDP, respectiv Consiliului jude]ean pentru aprobare
- aprobarea programelor în CD - DRDP, respectiv delega]ia 25.VIII
permanent` a Consiliului jude]ean
- transmiterea programelor la AND pentru urm`rirea realiz`rilor 01. IX
11 Instruirea personalului care particip` la activitatea de iarn` 15. X
12 Organizarea re]elei de coordonare operativ` [i informare 15. X
Raportarea stadiului de preg`tire pentru iarn` \n teleconferin]`
13 - punerea în ordine a drumurilor începând cu: 10. IX
- situa]iile de la punctele 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21 [i 22 15. X

BULETIN TEHNIC RUTIER


58 anul I, nr. 10 - 11, octombrie - noiembrie 2001
Prezentarea utilajelor [i echipamentelor proprii in bazele de
desz`pezire [i punctele de sprijin
a) cele pentru combaterea lunecu[ului [i patrulare
14 - zona de munte 20. X
- celelalte zone 01. XI
b) cele pentru desz`pezire
- toate zonele 01. XI
Preg`tirea bazelor de desz`pezire [i a punctelor de sprijin
15 - zone de munte 20. X
- celelalte zone 01. XI
Aprovizionarea bazelor cu carburan]i pentru 14 zile de func]ionare
16 - zona de munte 20. X
- celelalte zone 01. XI
Aprovizionarea cu materiale antiderapante
17 75% din cantitate 1.XI
100% din cantitate 30. XII
*Aprovizionarea cu materiale chimice antiaglomerante
18 75% din cantitate 1.XI
100% din cantitate 30. XII
Montarea indicatoarelor pentru semnalizarea rutier` pe timpul iernii
19 - zona de munte 15. XI
- celelalte zone 01.XII
20 Montarea panourilor de paraz`pezi 01. XII
Perfectarea contractelor de închiriere a utilajelor necesare între]inerii
21
drumurilor pe timpul iernii 25. X
Prezentarea utilajelor închiriate în baze [i puncte de sprijin
a) cele pentru patrulare [i combaterea lunecu[ului
22 - zon` de munte 01. XI
- celelalte zone 15. XI
b) cele pentru desz`pezire 15. XI
Verificarea preg`tirilor la bazele de desz`pezire de c`tre comisii 20. XI
23 din cadrul DRDP, respectiv a conducerii administrative la drumurile
jude]ene [i locale

*) Unde exist` depozite acoperite corespunz`tor, pentru amestecul cu materiale antidera-


pante aprovizionarea cu sare la 01.XI poate fi redus` la 30%, la 03.XII la 75% [i la 30.I la
100%. De asemenea pentru aprovizionarea cantit`]ilor necesare ac]ion`rii cu sare pur`
se va respecta minim acela[i procentaj (30% pân` la 01.XI, 75% pân` la 31.XII, iar restul
pân` la 100% la 31.1).

BULETIN TEHNIC RUTIER


anul I, nr. 10 - 11, octombrie - noiembrie 2001
59
60
Anexa 7
Baza de desz`pezire .................................................
anul I, nr. 10 - 11, octombrie - noiembrie 2001 JURNAL DE ACTIVITATE PE TIMP DE IARN~
BULETIN TEHNIC RUTIER privind combaterea lunecu[ului [i a z`pezii pe drumurile din administrare

Informa]ii \n
Starea Fenomenul leg`tur` cu
p`r]ii meteo, activitatea
Numele [i carosabile Evenimentul utilajului.
Ziua prenumele Sectorul de drum pe care rutier Utilaje care ac]ioneaz` - sortul
Luna persoanei care care se ac]ioneaz` determin` (accidente, (amestec simplu)
Ora completeaz` interven]ia blocaje) mat. antiderp.
Raport`ri jurnalul [i cantitatea
- desz`pezire
Nr. circ. Plecare Sosire - defec]iuni
DN ... km ... km Utilajul |nso]itor
/ind. Ora ... Ora ... ap`rute la utilaje
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

Ofi]er de serviciu, .............................................................


Anexa 8
UNITATEA .................................................
BULETIN METEO - RUTIER
privind starea drumurilor (na]ionale, jude]ene, comunale) Din data de _____________ ora _______
1. Evenimente rutiere (accidente) .................................................
2. Sectoare de drumuri închise temporar circula]iei rutiere
Cauza Starea Dac` s-a solicitat
Nr Nr. De la km
|ntre localit`]ile \nchiderii timpului oprirea temporar` a
crt. drum la km
temporare \n zon` circula]iei
Buc. - Fundulea 25+000 - Suluri de z`pad` Viscol Da. Circula]ia este
1 DN 3
Jude]ul C`l`ra[i 28+000 h = 0,40 - 0,80 m generalizat oprit` cu ajutorul IJP
Tg. Secuiesc - Oituz 78+000 - Suluri de z`pad` Cer senin
2 DN 11 Nu e cazul
Jude]ul Covasna 90+000 h = 0,30 - 0,40 m f`r` vånt
3. Utilaje cu care se ac]ioneaz` la pct. 2
anul I, nr. 10 - 11, octombrie - noiembrie 2001

Nr. Data posibil` a


Drumul [i sectorul Utilajele care ac]ioneaz`
crt. normaliz`rii circula]iei
2 Unimog cu lam`
1 buldoexcavator cu plug
1 DN 3 Bucure[ti - Fundulea 3-II-ora 16.00
2 autogredere cu lam`
BULETIN TEHNIC RUTIER

1 autor`spånditor cu material antiderapant


4. Drumuri cu circula]ie îngreunat`
Nr Nr. De la km Cauza Starea Dac` s-a solicitat oprirea
|ntre localit`]ile
crt. drum la km \nchiderii temporare timpului \n zon` temporar` a circula]iei
1
5. Utilaje cu care se ac]ioneaz` la pct. 4
Nr. Drumul [i sectorul Utilajele care ac]ioneaz` Data posibil` a normaliz`rii circula]iei
1
61
6. Starea p`r]ii carosabile pe restul drumurilor
- curat` [i uscat` (DN .............….. poz km .............…...............…...............…..)
- curat` [i umed` (DN .............….. poz km .............…...............…...............…..)
- z`pad` continu` (DN poz, km grosimea stratului variaz` între 0.......…10 cm)
- suluri de z`pad` (DN poz, km, h variaz` între .............….. cm)
- par]ial ghea]` în grosime de la .............….. pân` la .............….. cm,
DN .............….. km .............….. km .............…..
- polei DN .............….. km .............….. km .............…..
- mâzg` etc. DN .............….. km .............….. km .............…..
7. Starea timpului în restul zonei din administrare
- cerul (senin, acoperit, partial acoperit)
- vântul (calm sau dac` bate se comunic` viteza în km/or` [i direc]ia)
- precipita]ii (ninsoare, lapovi]`, ploaie, burni]`)
DN .............….. km .............….. km .............….. localitatea, jude]ul
- fenomene speciale (polei, cea]`, viscol, vijelie)
DN .............….. km .............….. km .............….. localitatea, jude]ul
- vizibilitatea: bun`, peste 300 m, redus`, sub 300 m, din cauza (cea]`, viscol,
ninsoare abundent`, vijelie etc.)
DN .............….. km .............….. km .............….. localitatea, jude]ul
- temperaturi atmosferice din principalele localit`]i, în ordinea descresc`toare.
8. Alte aspecte de men]ionat .............…...............…...............…...............…...........
.............…...............…...............…...............…........................…...............…...............…....
...........…........................…...............…...............…...............…........................…...............
…...............…...............…........................…...............…...............…...............….................
.......…...............…...............…...............…........................…...............…...............…..........
.....…........................…...............…...............…...............…........................…...............…...
............…...............…........................…...............…...............…...............….......................

Ofi]er de serviciu,

BULETIN TEHNIC RUTIER


62 anul I, nr. 10 - 11, octombrie - noiembrie 2001
PARTEA A II-A.
ÎNDRUM~TOR PRIVIND PREVENIREA {I COMBATEREA
LUNECU{ULUI {I A ÎNZ~PEZIRII DRUMURILOR PUBLICE

CAPITOLUL 1. CAUZELE CARE PRODUC ÎNZ~PEZIREA


DRUMURILOR {I A LUNECU{ULUI ÎN PERIOADA FRIGUROAS~
{I MIJLOACELE DE AP~RARE FOLOSITE ÎMPOTRIVA
ÎNZ~PEZIRILOR, LUNECU{ULUI, AVALAN{ELOR DE Z~PAD~
{I DEGRAD~RII DRUMURILOR ÎN PERIOADA DE DEZGHE}

1.1. Cauzele care produc \nz`pezirea drumurilor

Activitatea de între]inere a drumurilor în timpul iernii cunoa[te momente de


mare intensitate, generate de necesitatea desf`[ur`rii normale, în deplin` sigu-
ran]` a traficului rutier [i în situa]ia unor fenomene meteorologice foarte variabile
ca intensitate, moment de apari]ie [i durat`.
Depunerile de z`pad` pe platforma drumului se datoreaz` c`derii lini[tite a
z`pezii sau a viscolelor.
Înz`pezirea drumurilor este produs`, pe lâng` manifestarea fenomenelor
meteorologice men]ionate, de:
- existen]a unor situa]ii locale specifice, care favorizeaz` acumul`rile de z`pad`,
sau de luarea unor m`suri necorespunz`toare pentru desz`pezire [i combatere
a poleiului, ghe]ii sau z`pezii în grosime redus`.
- existen]a vânturilor puternice care bat dintr-o direc]ie sau din direc]ii diferite,
favorizând formarea sulurilor de z`pad`.
- prezen]a în zon` a obstacolelor neridicate ca urmare a unor construc]ii.

1.1.1. Înz`pezirea drumurilor produs` de c`derea lini[tit` a z`pezii sau


a viscolelor
a. Ninsoarea lini[tit` produce acoperirea platformei drumului cu un strat uni-
form de z`pad`, care poate îngreuna circula]ia, pentru grosimi de 15-30 cm, sau
o poate întrerupe în cazul unor grosimi mai mari.
b. Viscolele prezint` o amenin]are important` pentru circula]ia pe drumuri. Pe
sectoarele de drum care nu sunt suficient de ap`rate sau au o ap`rare defec-
tuoas`, se pot forma depuneri de z`pad` uniform`. Asemenea depuneri de
z`pad` sunt periculoase în special pentru sectoarele de drum în debleu.

BULETIN TEHNIC RUTIER


anul I, nr. 10 - 11, octombrie - noiembrie 2001
63
1.1.2. Înz`pezirea drumurilor favorizat` de situa]ii specifice.
a. Înz`pezirea platformei drumului se produce pe sectoarele pe care vântul î[i
mic[oreaz` viteza, datorit` prezen]ei unor obstacole (garduri, tufi[uri etc.) for-
mând troiene de z`pad` în fa]a [i în spatele acestora. Modul de înz`pezire pro-
gresiv` a unui astfel de sector de drum este ar`tat în Fig. 1.

Direc]ia obstacol
våntului

II II
I I h

Lam = 5 h Lav = 10 h

Fig. 1.
Lam - lungimea acumul`rilor de z`pad` din amonte; Lav - lungimea acumul`rilor de
z`pad` din aval; h - în`l]imea stratului de z`pad`; I - faza întâi de înz`pezire; II - faza a
doua de înz`pezire

b. Înz`pezirea drumurilor apare de regul` pe terenurile libere, netede, unde


predomin` viteza uniform` a vântului.
Cu cât sunt mai mari aceste suprafe]e, cu atât mai mult cre[te pericolul de
înz`pezire.
c. Drumurile situate în debleu, orientate transversal pe direc]ia vântului domi-
nant sunt cele mai expuse la înz`pezire. Formarea [i progresarea unei astfel de
înz`peziri este ar`tat` în Fig. 2.
Direc]ia
våntului

I
II III IV

Fig. 2.

d. Drumurile de coast` (profil mixt) pot fi expuse la înz`peziri, în situa]ia în care


vântul transport` z`pad` transversal pe axa drumului dinspre deal (Fig.3), sau
dinspre vale (Fig. 4.).
În ambele cazuri viteza vântului în zona drumului este mic[orat` favorizând
astfel depunerile progresive de z`pad`.

BULETIN TEHNIC RUTIER


64 anul I, nr. 10 - 11, octombrie - noiembrie 2001
III
I II
Vånt dinspre
vale

Fig. 3.

Vånt dinspre
deal

Troiene din aval

I
II

Fig. 4.

e. Drumurile situate pe ramblee înalte pot fi deasemenea amenin]ate de


pericolul înz`pezirii (Fig.5).

Direc]ia Parapet
våntului Troiene din
aval
II III

I
Troiene din
amonte

Fig. 5.
f. În cazul rambleelor foarte înalte (> 12 m) curen]ii de aer produ[i creeaz` un
spa]iu lini[tit, care favorizeaz` depunerile de z`pad` pe platforma drumului (Fig. 6).
g. Sectoarele de drumuri amplasate în curbe sunt mult mai expuse la
înz`pezire în compara]ie cu sectoarele situate în aliniament. Debleele situate în
curbe se înz`pezesc foarte puternic.
h. Unele sectoare de drum din regiunile de munte sunt expuse avalan[elor de
z`pad`, care se datoreaz` alunec`rii masei de z`pad` de pe versan]ii nepro-
teja]i cu planta]ii.

BULETIN TEHNIC RUTIER


anul I, nr. 10 - 11, octombrie - noiembrie 2001
65
Strat de z`pad`
depus`

Direc]ia
våntului

Fig. 6.

i. Frecven]a [i gradul de înz`pezire al unui drum depinde în mare m`sur` de


pozi]ia acestuia fa]` de direc]ia vânturilor dominante. |nz`pezirile cele mai
frecvente sunt produse în majoritatea cazurilor numai de c`tre vânturile care bat
din anumite direc]ii, sectoarele de drum cele mai expuse înz`pezirilor fiind cele
perpendiculare pe aceste pozi]ii.

1.1.3. Înz`pezirea drumurilor provocat` de m`surile necorespunz`toare în


ac]iunea de desz`pezire, combatere a poleiului, ghe]ii sau z`pezii.
a. Întârzierea îndep`rt`rii z`pezii de pe partea carosabil` poate favoriza
înz`pezirea drumurilor, prin circula]ia autovehiculelor care produc f`ga[e [i re]in
în acestea z`pada în timpul viscolului (Fig.7).
F`ga[e produse
Direc]ia prin circula]ie
våntului

Strat de z`pad`
depus \n f`ga[e

Fig. 7.

BULETIN TEHNIC RUTIER


66 anul I, nr. 10 - 11, octombrie - noiembrie 2001
b. Cordoanele de z`pad` de pe marginea drumului (Fig.8) rezultate din
cur`]irea z`pezii pot favoriza înz`pezirea.

cordoane de z`pad`
Direc]ia
våntului

II II
I
I I

Fig. 8.

c. R`spândirea materialelor antiderapante în timpul viscolelor, pe sectoarele


de drum în rambleu expuse la vânt, favorizeaz` depunerea z`pezii pe platforma
c`ii.
d. Depozitarea materialelor, parcarea utilajelor sau a vagoanelor de lucru
etc., pe zona drumului dinspre direc]ia dominant` a vântului favorizeaz` de
asemenea depunerea z`pezii pe platforma drumului.
Depunerile de z`pad` pe platforma drumului pe timp de viscol sunt influ-
en]ate de tipul profilului transversal [i de caracteristicile locale, astfel:
- sectoarele de drum situate în p`duri nu se înz`pezesc;
- sectoarele de drum în debleu nu se înz`pezesc în acele cazuri în care z`pada
transportat` în timpul viscolelor se poate depune pe taluzuri;
- debleele deschise se înz`pezesc mai lent decât cele cu pante abrupte.
În condi]ii egale sectoarele de drum cel mai pu]in înz`pezite sunt cele la care
direc]ia vânturilor dominante coincide cu direc]ia traseului drumului, sau face cu
acesta un unghi de maxim 30°.

1.2. Determinarea direc]iei [i vitezei våntului


1.2.1. Direc]ia vântului
Direc]ia vântului se determin` cu ajutorul giruetei Vild (Fig.9). prin indicarea
direc]iei de unde sufl` vântul [i nu a direc]iei c`tre care el se deplaseaz`.
Pe axul tubular (2) sunt fixate prin intermediul buc[ei metalice (3), 4 ... 8
vergele orizontale care indic` punctele cardinale, dintre care cea orientat` spre
nordul geografic poart` litera N (confec]ionat` din tabl`).
Dispozitivul indicator al vitezei vântului (intensitatea vântului) este format dintr-
o plac` metalic` P cu dimensiunile de 15 x 30 cm [i cu greutatea de 200 g, sau
de 800 g la girueta cu plac` de tip greu.
Aceast` plac` este suspendat` la partea superioar`, iar sub ac]iunea dis-
pozitivului de direc]ie se orienteaz` totdeauna perpendicular fa]` de direc]ia

BULETIN TEHNIC RUTIER


anul I, nr. 10 - 11, octombrie - noiembrie 2001
67
V
P

5
D
1

3
1 - ax metalic; 2 - ax tubular; 3 - buc[` metalic`;
4 - ax mobil; 5 - sfer` metalic`; 6 - pl`ci metalice;
2 D - indicatorul direc]iei; P - placa metalic` indica-
toare a vitezei
Fig. 9.

vântului. Sub ac]iunea acestuia, placa oscileaz` în fa]a unui arc de cerc V, pe
care se afl` 8 din]i indicatori ai vitezei vântului. Ace[ti din]i reprezint` unghiurile
de oscila]ie a pl`cii P sub ac]iunea diferitelor intensit`]i (viteze) ale vântului.
Valorile unghiurilor de oscila]ie corespunz`toare diverselor viteze (tabelul nr.1)
sunt indicate de num`rul de ordine al din]ilor, în fa]a c`rora oscileaz` placa sub
ac]iunea vântului.
Tabelul 1
Coresponden]a \ntre din]ii giruetei [i viteza våntului
Viteza vântului în m/s
Nr. de ordine Valoarea Grade
Plac` cu greutate Plac` cu greutate
al dintelui unghiului Beaufort
200 g 800 g
1 00 0 0 0
2 401” 2 2 5,6
3 1507” 3 4 8,9
4 3107” 4 6 13,4
5 4507” 5 8 18,9
6 580 6 10 24,5
7 7206” 7 14 30,6
8 8005” 8 20 38,9-44,5
Pentru ca viteza s` nu fie influen]at` de obstacolele din jur (cl`diri, pomi,
p`dure, etc.), instalarea giruetei se face la în`l]imea de 10 m [i la o dep`rtare de
10 ori mai mare, decât în`l]imea obstacolului respectiv.

BULETIN TEHNIC RUTIER


68 anul I, nr. 10 - 11, octombrie - noiembrie 2001
1.2.2. Stabilirea direc]iei dominante a vântului
Direc]ia vânturilor dominante se va stabili de c`tre sec]iile [i districtele de dru-
muri [i poduri, pe baza observa]iilor f`cute zilnic si trasate sub form` grafic` pe
roza vânturilor (Fig. 10).
În Fig. 10 este prezentat un tip de grafic trasat pe roza vânturilor, ob]inut prin
notarea pe cele opt axe, într-o scar` convenabil`, a num`rului de zile în care
vântul a b`tut din aceea[i direc]ie. Graficul se va întocmi pentru observa]iile
culese în intervalul de !a 1 octombrie pân` la 31 martie. Din figur` rezult` c` vân-
tul dominant sufl` din direc]ia Nord-Est.
Pe baza graficelor vânturilor dominante [i a observa]iilor f`cute mai mul]i ani
asupra fiec`rei por]iuni de drum expus` înz`pezirii, se vor stabili pozi]iile [i lungimi-
le liniilor de ap`rare (panouri paraz`pezi, planta]ii, etc.).
NORD

NORD-VEST
NORD-EST

VEST EST

SUD-EST
SUD-VEST

SUD
Fig. 10.

1.2.3. Viteza vântului


Viteza vântului se poate determina cu ajutorul giruetei sau cu anemometre.
Piesa receptoare, care se rote[te sub ac]iunea vântului, la unele anemometre
este un sistem de cupe, iar la altele o mori[c` cu palete. Sistemul de cupe

BULETIN TEHNIC RUTIER


anul I, nr. 10 - 11, octombrie - noiembrie 2001
69
anemometrice poate fi format din 3 cupe a[ezate perpendicular pe un ax verti-
cal, dispus astfel încât tijele de sus]inere ale acestora formeaz` între ele unghiuri
de 120° (cupe Patterson), iar alte sisteme cu 4 cupe unde tijele de sus]inere for-
meaz` între ele unghiuri de 90° (cupe Robinson). Descrierea vântului în func]ie de
vitez`, corespunz`tor cu scara Beaufort este prezentat` în tabelul nr. 2.

1.3. CLASIFICAREA DRUMURILOR ÎN FUNCTIE DE GRADUL DE ÎNZ~PEZIRE

Gradul de înz`pezire al drumurilor reprezint` gradul de expunere al acestora


la formarea troienelor de z`pad`.
Gradul de înz`pezire este influen]at de totalitatea condi]iilor naturale locale [i
de particularit`]ile traseului drumului (condi]ii climatice, relieful regiunii, natura
vegeta]iei, profilul transversal al terasamentului, etc.).
Indiferent de ordinea de urgen]` a m`surilor de ap`rare, acestea se vor exe-
cuta cu prioritate, în func]ie de nivelul de viabilitate pe timp de iarn` al sectoru-
lui de drum respectiv.
În func]ie de gradul de înz`pezire sectoarele de drum se împart în patru ca-
tegorii (tabelul nr.9, din capitolul 2.2.2.) [i se stabile[te ordinea de urgen]` a
m`surilor de ap`rare.
Sectoarele de drum amenin]ate de producerea avalan[elor, stabilite pe baza
observa]iilor efectuate timp de mai mul]i ani, sunt ap`rate prin m`suri speciale.

1.3.1. Eviden]a sectoarelor de drum înz`pezibile [i a m`surilor de ap`rare


1.3.1.1. Eviden]a sectoarelor de drum înz`pezibile
Eviden]a sectoarelor de drum înz`pezibile [i a m`surilor de ap`rare, se ]ine de
fiecare sec]ie de drumuri [i poduri, pe districte, potrivit anexei nr.4, în coloana
„Observa]ii“ specificându-se felul ap`r`rii, respectiv panouri paraz`pezi, perdele
de protec]ie, garduri vii etc.
Orice modificare survenit` la por]iunile de drum înz`pezibile, sau la m`surile
de ap`rare, vor fi introduse în aceste eviden]e.
Sec]iile de drumuri [i poduri vor înainta un exemplar din aceste eviden]e c`tre
DRDP, respectiv unit`]ilor de administrare a drumurilor locale, care vor întocmi o
situa]ie centralizatoare.
Sectoarele de drum ce urmeaz` a fi ap`rate contra înz`pezirilor se vor evi-
den]ia conform formularului tip (anexa nr. 2.6) corespunz`tor utiliz`rii ca mijloc de
ap`rare a panourilor paraz`pezi.
Pentru celelalte mijloace de ap`rare (perdele de protec]ie, garduri vii, etc.),
eviden]a se va ]ine pe acela[i tip de formular, specificându-se în coloana obser-
va]iilor felul ap`r`rii.
BULETIN TEHNIC RUTIER
70 anul I, nr. 10 - 11, octombrie - noiembrie 2001
Tabelul 2
SCARA BEAUFORT
Scara Viteza
Presiunea Descrierea
Beaufort Observa]ii
kgf/m2 vântului
(t`ria) m/s km/h
1 2 3 4 5 6
0 0 0 0 Vânt lini[tit Fumul din co[uri iese vertical
1 1 4 0,1 Vânt aproape Fumul se abate u[or
Frunzele fream`t`, mi[carea
Vânt foarte
2 2-3 7-11 1,1 aerului se simte pe fa]`,
slab
steagurile încep s` fâlfâie.
Ramuri mici se mi[c`.
Steagurile fâlfâie, începe o
3 4-6 14-22 3,1 Vânt slab
u[oar` deplasare a z`pezii
de-a lungul stratului.
Se ridic` praful, se clatin`
4 6-8 22-29 8,5 Vânt potrivit ramurile mai mici. C`derea
de z`pad` se transform` în viscol.
Se clatin` ramurile [i trunchiurile
5 9-10 32-36 12,5 Vânt t`ricel sub]iri ale arborilor, firele zbârnâie,
zgomotul vântului se aude în înc`peri.
Se clatin` ramurile [i
Vânt destul trunchiurile sub]iri ale arborilor,
6 11-13 40-47 21
de tare firele zbârnâie, zgomotul
vântului se aude în înc`peri.
Îndoaie ramurile mari,
7 14-17 50-61 36 Vânt tare clatin` arborii mai mici,
produce dificult`]i în mi[care.
Clatin` arborii mijlocii,
8 18-20 65-72 50 Vânt puternic
rupe ramurile, smulge ]iglele.
Rupe ramuri groase [i arbori
9 21-24 76-86 72 Vijelie
mai mici, distruge co[uri de fum
Rupe arbori din r`d`cini,
10 25-28 90-101 98 Vijelie mare rupe stâlpii de telegraf,
produce distrugeri.
11 29-33 104-119 136 Tempest` Produce distrugeri mari.
34 [i 122 [i
12 mai mai 143 Uragan Produce distrugeri dezastruoase.
mult mult

BULETIN TEHNIC RUTIER


anul I, nr. 10 - 11, octombrie - noiembrie 2001
71
NOT~: Una din sarcinile principale ale activit`]ii de între]inere a drumurilor pe
timpul iernii, const` în reducerea la minimum a volumului de z`pad` de pe plat-
forma drumului prin:
- ap`r`ri eficiente, pentru mic[orarea gradului de înz`pezire a drumurilor;
- men]inerea în permanen]` a suprafe]ei drumurilor într-o stare neted`, regulat`,
care s` permit` trecerea curentului de vânt cu z`pad`.

1.4. Mijloace de ap`rare a drumurilor contra \nz`pezirilor


[i a avalan[elor de z`pad`

Pentru a preîntâmpina înz`pezirea drumurilor pe por]iunile expuse se execut`


linii de ap`rare contra depunerii z`pezii.
Liniile de ap`rare contra depunerii z`pezii se pot realiza prin:
- panouri de paraz`pezi mobile (metalice, de lemn sau din material plastic);
- perdele de planta]ii;
- construc]ii speciale contra avalan[elor.

1.4.1. Ap`rarea drumurilor contra înz`pezirilor, prin folosirea


panourilor paraz`pezi mobile
Ap`rarea drumurilor contra înz`pezirilor cu ajutorul panourilor paraz`pezi, se
realizeaz` prin formarea unei linii de ap`rare, în scopul de a diminua viteza
curentului de z`pad` în amonte de sectorul expus înz`pezirii [i de a-l for]a s`
depun` z`pada în imediata apropiere.
Pentru a se asigura o eficien]` maxim` în func]ionare, panourile paraz`pezi
trebuie s` îndeplineasc` urm`toarele condi]ii:
a) capacitatea maxim` de re]inere a z`pezii;
b) pre] de cost cât mai redus;
c) s` nu necesite consum mare de materiale;
d) rezisten]` suficient` în exploatare;
e) consum cât mai redus de manoper` la montare [i demontare.
Amplasarea panourilor paraz`pezi
Panourile paraz`pezi mobile (metalice, din lemn sau material plastic) vor fi
amplasate în a[a fel, încât între cota terenului [i limita inferioar` a panoului s`
existe un spa]iu de minim 15 cm în`l]ime (Fig. 11).
Modul de montare [i ancorare, inclusiv parametrii constructivi, atât pentru
panourile paraz`pezi metalice, cât [i pentru cele confec]ionate din lemn sau
material plastic, sunt prezentate în acest capitol.
Fa]` de axul drumului panourile paraz`pezi sunt montate în linii sau [iruri de
ap`rare.
BULETIN TEHNIC RUTIER
72 anul I, nr. 10 - 11, octombrie - noiembrie 2001
Direc]ia Spa]iu liber de 15 cm
våntului

Lam=10h Lav=15h

Fig. 11.

Linia de panouri se face pe o singur` parte sau în cazuri excep]ionale pe


ambele p`r]i ale drumului, ]inând seam` de gradul de înz`pezire a por]iunii ce
trebuie ap`rat` [i direc]ia vânturilor dominante.
{irurile de paraz`pezi trebuie s` se prezinte în plan sub forma unei linii drepte
sau curbe cu raza mare.
Formarea de zig-zaguri sau de curbe cu raza mic`, nu este permis`. Para-
z`pezile trebuie amplasate pe crestele proeminen]elor (movile, valuri de
z`pad`), care se g`sesc în zona drumului, evitându-se depresiunile.
Distan]a liniei de paraz`pezi fa]` de axa drumului depinde de profilul trans-
versal respectiv de intensitatea vântului, precum [i de depunerile de z`pad` din
regiunea respectiv`.
Distan]a trebuie s` fie suficient` pentru ca bucla depunerilor de z`pad` s` nu
ajung` la marginea p`r]ii carosabile a drumului. Cu toate acestea ea nu trebuie
s` fie prea mare pentru ca s` nu favorizeze antrenarea spre drum a unor volume
mai mari de z`pad`. Din aceste considerente distan]a ini]ial` a liniei de
paraz`pezi fa]` de axa drumului nu trebuie s` dep`[easc` 60 m.
În cazul protej`rii debleelor, linia de panouri paraz`pezi se va amplasa la o
distan]` D ce variaz` în func]ie de configura]ia terenului înconjur`tor astfel:
a) dac` terenul la partea superioar` a debleului este plan (Fig. 12) D = 12 h,
(în care h este în`l]imea panoului), iar distan]a liniei de ap`rare pân` la axul dru-
mului va fi de aproximativ 20 h.
b) dac` terenul este înclinat (Fig.13) atunci D = 12 (h1 +h2) în care h1, este
în`l]imea panoului, iar h2 = diferen]a de nivel dintre muchia taluzului [i baza panoului.
c) dac` în profilul transversal al debleului exist` [an]uri de ap`rare sau cava-
liere (depozite de p`mânt) situate la distan]` de aproximativ 20 ori în`l]imea
panoului de axa drumului, linia de ap`rare se va instala pe taluzul dinspre drum
la o distan]` de cca. 2 m de la marginea interioar` a [an]ului de ap`rare, (Fig.
14) sau sus pe cavaliere (Fig.15).

BULETIN TEHNIC RUTIER


anul I, nr. 10 - 11, octombrie - noiembrie 2001
73
axul drumului

h Panouri

D = 12 h

aprox. 20 h

Fig. 12.

axul drumului

h1 Panouri

h2

D=12(h1+h2)

aprox. 20 h

Fig. 13.
axul
axul drumului drumului
{an] panouri
de ap`rare Panouri
cavalier
2 m

aprox. 20 h aprox. 20 h

Fig. 14. Fig. 15.

BULETIN TEHNIC RUTIER


74 anul I, nr. 10 - 11, octombrie - noiembrie 2001
d) dac` [an]ul de ap`rare sau cavalierul sunt situate la o distan]` mai mic`
de 20 m de axa drumului, linia de paraz`pezi se va instala la distan]a normal` de
20 ori în`l]imea panoului (h) de la axa drumului (Fig. 16), iar în cazul cavalierului,
distan]a dintre linia de paraz`pezi [i baza taluzului cavalierului nu va fi mai mic`
de 15 ... 20 m (Fig. 17).

axul axul
drumului drumului
panouri panouri
[an] de
ap`rare cavalier

D < 20 m 15 - 20 m

aprox. 20 h aprox. 20 h

Fig. 16. Fig. 17.

e) pe sectoarele de drum în debleu, grav înz`pezibile într-o zon` cu viscole intense


[i îndelungate, se vor monta dou` [iruri paralele de panouri paraz`pezi (Fig. 18).

Direc]ia
våntului

axul
rånd drumului
rånd
exterior interior

aprox. 16-24 h aprox. 20-24 h

Fig. 18.

În acest caz [irul de panouri dinspre drum se va monta la distan]a de 20-24 ori
în`l]imea panoului de axa drumului, cu condi]ia ca distan]a dintre acest [ir de
panouri [i muchia superioar` a debleului s` fie de cel pu]in 25 m.
Distan]a între rândurile de paraz`pezi trebuie s` fie:
- 16-18 ori în`l]imea panoului în cazul unei densit`]i de 50% din suprafa]a panoului;
- 20-24 ori în`l]imea panoului în cazul unei densit`]i de 60% din suprafa]a panoului;

BULETIN TEHNIC RUTIER


anul I, nr. 10 - 11, octombrie - noiembrie 2001
75
Liniile de paraz`pezi de pe toate sectoarele, vor fi ]inute sub observa]ie spre
a se urm`ri modul cum func]ioneaz` [i a se aduce eventuale corect`ri asupra
distan]elor, dac` se vor constata unele defec]iuni de amplasare.
Efectul cel mai bun în folosirea panourilor paraz`pezi, se ob]ine când acestea
sunt amplasate perpendicular pe direc]ia dominant` a vântului.
f) amplasarea panourilor paraz`pezi în cazul când direc]ia dominant` a vân-
tului este perpendicular` pe axul drumului se face ca în Fig. 19.

Direc]ia
våntului

max. 100 m

5 m
a = 20 h 2 m

Fig. 19.

În aceast` situa]ie, pe sectoarele de drum înz`pezibile mai lungi, [irul de


paraz`pezi este împ`r]it în tronsoane independente, care se suprapun la ca-
pete. Lungimea tronsoanelor se limiteaz` la 80 - 100 m iar suprapunerea la cape-
te este de cca. 5 m.
g) a[ezarea panourilor paraz`pezi în cazul când pe lâng` direc]ia dominant` a
vântului, mai exist` o direc]ie cu frecven]` mare a vântului, se face conform Fig. 20.

b=10 h

a
5 m
a=
20 h
Vånt a Direc]ia
dominant våntului

Fig. 20.

BULETIN TEHNIC RUTIER


76 anul I, nr. 10 - 11, octombrie - noiembrie 2001
h) a[ezarea panourilor paraz`pezi când vântul este deviat de marginea unei
p`duri se face conform Fig. 21.

Vånt
deviat
Direc]ia
våntului b=10 h

a=aprox.
a=20 h
20 h

Margine de
p`dure

Fig. 21.

i) a[ezarea panourilor paraz`pezi în cazul în care vântul este deviat de un


rambleu se face ca în Fig. 22.

Direc]ia
våntului

a=aprox. 20h a

Suprapunere

Rambleu
Vånt
deviat

Fig. 22.

BULETIN TEHNIC RUTIER


anul I, nr. 10 - 11, octombrie - noiembrie 2001
77
j) a[ezarea panourilor paraz`pezi în vederea protej`rii unui rambleu [i în zona
unei adâncimi mici de debleu se face ca în fig. 23.

b=aprox. 10h

Direc]ia
våntului
5m
5m

Debleu
Rambleu

Fig. 23.

k) a[ezarea panourilor paraz`pezi în cazul în care vântul dominant


ac]ioneaz` paralel cu axul drumului, se face ca în Fig. 24.

≈80m
5m

Direc]ia 45˚ 5m
våntului

Fig. 24.

l) în cazul ap`r`rii unor sectoare de drum, ce se desf`[oar` într-o zon` în care


vântul î[i schimb` frecvent direc]ia, iar volumul de z`pad` transportat` este
mare, se procedeaz` la amplasarea combinat` a panourilor paraz`pezi, ca în
Fig. 25.

BULETIN TEHNIC RUTIER


78 anul I, nr. 10 - 11, octombrie - noiembrie 2001
Direc]ia Paraz`pezi \nclinate
våntului

5m

80-100 m
5m
5m
2 m
Paraz`pezi paralele

Fig. 25.

m) amplasarea panourilor paraz`pezi când drumul se afl` în curb` se face


ca în Fig. 26.

2m
a
a≈20h
a
5m a
b≈10h
a
Vånt
dominant

a
Vånt
ocazional

a a

Fig. 26.

n) a[ezarea panourilor paraz`pezi în cazul protej`rii unui debleu scurt, atunci


când vântul î[i schimb` frecvent direc]ia, se va face sub forma unei linii curbe cu
raz` mare, ca în Fig. 27.

BULETIN TEHNIC RUTIER


anul I, nr. 10 - 11, octombrie - noiembrie 2001
79
Vånt ocazional

Direc]ia
våntului
20 - 24 h

5 m

Vånt
ocazional

Fig. 27.

o) amplasarea panourilor paraz`pezi în vederea protej`rii unui mic rambleu


situat la intrarea într-o localitate, se face ca în Fig. 28.

Vånt ocazional
Vånt ocazional
Teren orizontal
5m

5m
a=aprox. 20h

a=20h
5m rambleu

Teren orizontal
Direc]ia
våntului

Fig. 28.

p) amplasarea panourilor paraz`pezi în situa]ia în care vântul ac]ioneaz` pe


dou` direc]ii [i este deviat de un sector de drum în rambleu, se face ca în Fig. 29.

BULETIN TEHNIC RUTIER


80 anul I, nr. 10 - 11, octombrie - noiembrie 2001
Vånt
ocazional
Direc]ia
våntului

Paraz`pezi
paralele a=20h a=20h

a=aprox. 20h

Direc]ia Suprapunere
våntului
Rambleu

Vånt
ocazional
Fig. 29.

r) ap`rarea unor sectoare de drum cu caracteristici diferite de cele tratate în


paragrafele precedente (tipul profilului transversal, existen]a unor obstacole na-
turale în apropierea platformei drumului, configura]ia terenului înconjur`tor, etc.)
se va stabili în func]ie de volumul de z`pad` transportat`, de direc]ia [i viteza
vântului dominant [i de caracteristicile constructive ale panourilor.
În situa]ia în care se constat` c` amplasarea panourilor paraz`pezi paralele
sau sub un unghi oarecare fa]` de axa drumului, nu asigur` o protec]ie cores-
punz`toare, se va proceda la executarea de ramifica]ii a extremit`]ilor [irurilor.
Astfel în cazul protej`rii unor deblee scurte, [irul de panouri se va ramifica la
extremit`]i pe dou` direc]ii ca în Fig. 30, pentru direc]ia vântului dominant ce
ac]ioneaz` sub un unghi de 60-90° fa]` de axa drumului, sau ca în Fig. 31, pen-
tru direc]ia vântului dominant ce ac]ioneaz` sub un unghi de 30-60°.
Direc]ia våntului
dominant
15m 15m

0 0
0 60 -90 0
30 20
0
0
45
45

Fig. 30.

BULETIN TEHNIC RUTIER


anul I, nr. 10 - 11, octombrie - noiembrie 2001
81
Direc]ia våntului
dominant
0
I2
60

20
0 I1 0
30 -60
0
20
0

0
0 I I 45
45

Fig. 31.

Ramifica]ia deviat` înspre câmp va fi mai lung` decât cea dinspre drum, ast-
fel încât proiec]ia ramifica]iei dinspre câmp spre axa drumului s` dep`[easc` cu
10-15 m proiec]ia ramifica]iei dinspre drum pe aceea[i ax`.
Ramifica]ia deviat` înspre drum se va putea apropia pân` la o distan]` de 10 m
de axa drumului, în cazul când în`l]imea rambleului în acest punct este mai mare
de 2 m [i pân` la 20 m când în`l]imea rambleului pe care îl întâlne[te este sub
2 m.
Lungimea ramifica]iilor de la extremitatea liniilor de paraz`pezi (l, l1, l2) variaz`
în raport cu distan]a liniilor de panouri fa]` de axa drumului [i în raport cu
în`l]imea rambleului, în punctele unde se termin` ramifica]ia deviat` înspre
drum. Aceste lungimi sunt cuprinse în tabelul nr. 3.
Tabelul 3
Lungimile ramifica]iei liniei de panouri de la capetele debleelor

Distan]a liniei Lungimea ramifica]iei liniei de panouri în func]ie de în`l]imea


de panouri fa]` debleului (m)
Nr. de axul în`l]imea debleului
crt. drumului mai mare de 2 m mai mic` de 2 m
(m) l l1 l2 l l1 l2
1 30 30 40 10 14 25 10
2 40 40 50 10 30 40 10
3 50 55 60 10 40 50 10
4 60 70 75 10 55 60 10
5 70 85 85 10 70 75 10
Liniile de panouri paraz`pezi la care sau executat ramifica]ii ale extremit`]ilor
vor fi ]inute sub observa]ie câteva ierni, pentru a vedea modul cum func]ioneaz`
[i pentru a se efectua eventuale corect`ri.
Pe toat` perioada de iarn` liniile de panouri paraz`pezi vor fi controlate [i

BULETIN TEHNIC RUTIER


82 anul I, nr. 10 - 11, octombrie - noiembrie 2001
men]inute în pozi]ia vertical`. Nu se admit panouri paraz`pezi c`zute sau anco-
raje sl`bite.

1.4.2. Parametrii constructivi ai panourilor paraz`pezi


În`l]imea panourilor paraz`pezi este cuprins` între 1,5 ... 2,0 m [i reprezint`
unul dintre parametrii de baz`, de care depinde capacitatea de func]ionare.
Panourile paraz`pezi cu în`l]imea de 1,5 m se vor folosi pe sectoarele de
drum pe care volumul mediu de z`pad` transportat` pe perioada unei ierni este
3
mai mic de 100 m /ml.
Panourile paraz`pezi cu în`l]imea de 2,00 m se vor folosi pe sectoarele de
drum la care volumul mediu de z`pad` transportat` pe perioada unei ierni, este
3
mai mare de 100 m /ml.
Suprafa]a total` a interspa]iilor (densitatea), reprezint` raportul între supra-
fa]a total` a interspa]iilor [i suprafa]a total` a panoului,
Valoarea optim` a densit`]ii panourilor depinde de viteza vântului astfel:
- Pentru sectoarele de drum la care viteza vântului în timpul viscolului este de
pân` la 60 km/h, panourile paraz`pezi trebuie s` aib` densitatea de 60%.
- Pentru sectoarele de drum unde viteza vântului în timpul viscolului este mai mare
de 60 km/h, atât panourile paraz`pezi aranjate într-un singur rând, cât [i paraz`-
pezile din primul rând (cel apropiat de drum) al liniilor multiple, trebuie s` aib`
densitatea de 50%. La aceea[i vitez` a vântului panourile paraz`pezi amplasate
în rândul doi (din câmp) al liniilor duble, trebuie s` aib` densitatea de 60%.
Coeficientul de distribu]ie a interspa]iilor (k) este unul din indicatorii de baz`,
care influen]eaz` asupra formei depunerilor de z`pad` de lâng` paraz`pezi [i
asupra gradului de înz`pezire a acestora.
În cazul panourilor paraz`pezi cu distribu]ia inegal` a interspa]iilor (fig. 34),
acest coeficient reprezint` raportul între suprafa]a total` a interspa]iilor de la
partea inferioar` a panoului [i suprafa]a total` a interspa]iilor de la partea supe-
rioar` a acestuia. Panourile paraz`pezi trebuie s` aib` la partea inferioar` o
densitate mai mare decât la partea superioar`. |n acest caz valoarea coefi-
cientului de distribu]ie (k) trebuie s` fie de 1,5.

Tipuri de panouri paraz`pezi, montare [i depozitare

1.4.2.1. Panouri paraz`pezi metalice


Panourile paraz`pezi metalice de tipul prezentat în Fig. 32 au lungimea (L) de
5,00 m, în`l]imea (H) de 1,50 m, [i sunt formate din fâ[ii verticale de tabl` fixate
pe o plas` de sârm`, care este sus]inut` de stâlpi metalici.

BULETIN TEHNIC RUTIER


anul I, nr. 10 - 11, octombrie - noiembrie 2001
83
Buna comportare a liniei de ap`rare din panouri metalice depinde în mare
m`sur` de corectitudinea mont`rii panourilor [i mai ales de montarea sârmelor
de ancorare [i a ]`ru[ilor. La opera]ia de montare se va acorda o aten]ie
deosebit` întinderii panourilor pentru a p`stra rigiditatea acestora chiar în cazul
viscolelor puternice.

Sårm` H = 1,50 m
de \ntindere

Dispozitiv
Stålp de \ntindere
din ]eav`
Placa
de baz`
Sårm`
de ancorare
}`ru[
de ancorare

Fig. 32.

Panourile paraz`pezi metalice de 5 m lungime se deruleaz` pe p`mânt în a[a


fel, încât stâlpul cu placa de baz` g`urit` s` fie în direc]ia de montare.
Panoul astfel întins se ridic` în pozi]ia vertical` punând piciorul pe placa de
baz`, primul stâlp se împinge în sol pân` când placa de baz` se a[eaz` pe
teren. Dac` terenul este tare, se va ajuta lovind cu un ciocan în capul superior al
stâlpului, pe care în prealabil se va monta domul metalic (care face parte din
accesoriile ce se livreaz` odat` cu panoul). Se ancoreaz` apoi cu dou` sârme
capul superior al primului stâlp, înf`[urând sârma de ancorare.
}`ru[ii de ancorare vor avea lungimea de 0,80 m pentru teren moale [i se vor
bate în p`mânt cu o mic` înclinare fa]` de stâlp, astfel încât, prin baterea în
continuare a ]`ru[ului, sârma de ancorare s` se întind` [i mai mult (Fig. 32).
Se introduce apoi în p`mânt [i stâlpul de la cel`lalt cap`t al panoului (cu
placa g`urit`). Se deruleaz` al doilea panou [i se introduce stâlpul în gaura pl`cii
de baz` a primului panou dup` care acesta se bate pân` ce placa lui de baz`
se suprapune pe placa stâlpului de la primul panou. Cei doi stâlpi al`tura]i (ai
primului [i al celui de al doilea panou) se îmbin` cu un cârlig în form` „S” la mijloc,
iar la partea inferioar` a plasei [i cu dou` cârlige în form` de „S” la mijloc, iar la
cap`tul superior se monteaz` placa de solidarizare, de care sunt prinse sârmele
de ancorare.

BULETIN TEHNIC RUTIER


84 anul I, nr. 10 - 11, octombrie - noiembrie 2001
Dac` lipsesc aceste pl`ci, se înf`[oar` de câteva ori sârma de ancorare pe
capetele celor doi stâlpi, dup` care urmeaz` ancorarea. Ancorarea stâlpilor
al`tura]i se face lateral, astfel ca direc]ia sârmei de ancorare s` fie deplasat`
înainte cu 15 cm fa]` de perpendiculara pe linia panourilor, în sensul în care se
monteaz`. (Fig. 33).

15 cm Direc] ia de
montare

Fig. 33.

Se ridic` stâlpul a[ezat pe p`mânt al celui de al doilea panou. Se împinge sau


se bate al doilea stâlp al panoului, ca [i stâlpii preceden]i.
Opera]ia de montare se continu` astfel, având grij` ca panourile respective
s` fie foarte bine întinse.
Dup` fiecare al cincilea panou se face ancorarea stâlpilor al`tura]i cu câte
patru sârme (câte dou` de fiecare parapet).
Ancorarea ultimului stâlp al [irului se face la fel ca [i stâlpul de pornire (cu
patru ancore).
{irurile de panouri se întrerup la fiecare 80-100 m. Capetele tronsoanelor de
panouri amplasate la distan]a de 2 m unul fa]` de altul, se vor suprapune pe o
lungime egal` cu un panou (5 m).
{irurile de panouri metalice vor fi întrerupte sub re]elele de înalt` tensiune. În
aceast` zon` se vor folosi panouri de lemn, sau realizate integral din material
plastic.
Dup` terminarea mont`rii se recomand` verificarea calit`]ii lucr`rilor execu-
tate [i la nevoie se vor întinde ancorele slabe prin baterea mai adânc` a
]`ru[ilor.
În dreptul por]iunilor de drum supuse unor viscole puternice, sârmele de anco-
rare se dubleaz`.
Dup` demontare, la sfâr[itul sezonului de iarn`, panourile paraz`pezi meta-
lice sunt reparate, protejate [i a[ezate în pozi]ie vertical` (cu pl`cile de baz` în
jos) în locuri de depozitare corespunz`toare.

BULETIN TEHNIC RUTIER


anul I, nr. 10 - 11, octombrie - noiembrie 2001
85
De asemenea accesoriile panourilor (pl`cile de solidarizare, sârmele de anco-
rare, domurile, cârligele de prindere în form` de „S”) vor fi p`strate în magazii sau
depozitate.
1.4.2.2. Panouri paraz`pezi din lemn
Panourile paraz`pezi din lemn sunt alc`tuite din fâ[ii dispuse vertical, orizontal
[i încruci[at.
Aceste panouri pot fi de mai multe tipuri:
- Tip A, Panouri cu în`l]imea de 2,00 m [i densitatea total` de 50%, densitatea
jum`t`]ii de jos 60%, iar a celei de sus 40%).
- Tip B, Panouri cu în`l]imea de 1,5 m având densitatea total` de 50% (densitatea
p`r]ii de jos 60%, iar a celei de sus 40%).
Panourile separate se fixeaz` în p`mânt [i se ancoreaz` lateral, prinse dinspre
partea vântului de stâlpi (Fig. 34) sau montate (în cazuri excep]ionale) astfel ca
ele s` se sprijine reciproc (Fig. 35).
Stâlpii sau parii care se întrebuin]eaz` pentru legarea panourilor paraz`pezi
au lungimea de 3 m, diametrul de 7-10 cm [i sunt ascu]i]i la un cap`t pe o
lungime de 10 ... 15 cm. Ei se planteaz` în p`mânt la o adâncime de 0,40 m [i la
o distan]` între axe egal` cu lungimea panoului ce se monteaz`, mai pu]in
l`]imea unei scânduri verticale de margine.
0,4 - 0,6

2,00 m 2,00 m

Axul drumului

Råndul paraz`pezilor

Direc]ia
våntului

Fig. 34.

BULETIN TEHNIC RUTIER


86 anul I, nr. 10 - 11, octombrie - noiembrie 2001
Fig. 35.
Panourile [i parii (care vor fi to]i de aceea[i în`l]ime) trebuie s` stea vertical, iar
linia lor superioar` s` fie o linie paralel`, pe cât posibil cu configura]ia terenului.
Pentru func]ionarea normal` a panourilor paraz`pezi de lemn, pozi]ia lor tre-
buie schimbat` imediat ce valul de z`pad` dinspre drum a ajuns la 2/3 din
în`l]imea panoului.
Schimbarea pozi]iei panourilor de lemn se face prin ridicarea lor pe aceea[i
pari [i umplerea spa]iului liber cu z`pad` (Fig. 36), sau prin mutarea în pozi]ie ver-
tical` pe un alt val de z`pad` (Fig. 37) dac` distan]a dintre linia ini]ial` a
panourilor [i axa drumului este mai mare de 50 m.
Pentru stabilitate, panourile se vor monta în [`n]ule]e executate în z`pad`, iar
apoi acestea se vor b`t`tori pe ambele p`r]i.

z`pad`

Fig. 36.

Axul Direc]ia
h/3
drumului våntului
h/3
C
B
A

Min. 50 m

Fig. 37.

BULETIN TEHNIC RUTIER


anul I, nr. 10 - 11, octombrie - noiembrie 2001
87
Dac` panourile paraz`pezi mutate în valul A (Fig. 37) se înz`pezesc pân` la
2/3 din în`l]imea lor, se vor monta din nou pe vârful valului B [i a[a mai departe,
f`r` îns` a se apropia prea mult de drum pentru a nu produce înz`pezirea aces-
tuia. În asemenea cazuri, mut`rile succesive se vor face alternativ spre cåmp [i
spre drum.
Când distan]a dintre linia ini]ial` de panouri [i axa drumului este mai mic`
decât 50 m, iar din cauza mut`rii rândului de paraz`pezi spre drum s-ar produce
înz`pezirea drumului, se face prima mutare spre câmp, iar apoi mut`rile se vor
face în ordine normal` (Fig. 38).
Direc]ia
våntului
IV
Axul
drumului III
I II

Fig. 38.

La mutarea liniei de panouri paraz`pezi nu se admite scoaterea simultan` la


rând a mai mult de zece panouri, spre a se evita ca prin golurile l`sate în linia de
ap`rare, s` se poat` provoca înz`pezirea drumului, în cazul unui viscol venit prin
surprindere.
La topirea z`pezii, panourile paraz`pezi care în timpul iernii au fost montate
pe valul de z`pad`, vor fi readuse înapoi pe pari.
Panourile de lemn bune [i reparate vor fi depozitate, în picioare, sprijinite de
un stâlp vertical rezistent [i consolidat în sol, în stive de câte 50 buc`]i (Fig. 39), iar
sub stiva de panouri se vor pune dou` t`lpi din lemn`ria veche, pentru a feri
scândurile panourilor de contactul direct cu p`mântul.
Parii pentru paraz`pezi se vor depozita în stive a câte 100 de buc`]i fiecare,
a[eza]i cu vârfurile în sus (Fig. 40). Distan]a dintre stivele de panouri sau de pari va
fi de minimum 15 m.
1.4.2.3. Panouri paraz`pezi din material plastic
Sunt alc`tuite din benzi de material plastic dispuse vertical [i orizontal (pentru
a m`ri rigiditatea panoului se folosesc dou` benzi dispuse încruci[at). Panourile
paraz`pezi din material plastic se monteaz` în linie sau înclinate unul fa]` de altul.
în primul caz se pot utiliza stâlpi metalici ancora]i ca în Fig. 33, iar pentru prinderea
panourilor între ele, în situa]ia a[ez`rii înclinate se vor folosi inele metalice.

BULETIN TEHNIC RUTIER


88 anul I, nr. 10 - 11, octombrie - noiembrie 2001
h/3
Vårfuri ascu]ite

Sårm` de leg`tur`
h

{an] de protec]ie
{an] de protec]ie

Fig. 39. Fig. 40.

y
Sudur`
Cadru metalic
OL 37 \ 18

Band` material
plastic 75 mm
l`]ime

x
170
75 170
170

Element de
rigidizare OL 37 1000 1000
2000
\ 18L=250 mm

Fig. 41.

Se pot confec]iona în diverse tipuri (având o reparti]ie corespunz`toare a


golurilor), dintre care se recomand` cele din Fig. 41 [i 42.
Panou paraz`pad` (Fig. 41) cu în`l]imea de 2,00 m [i densitatea de 50% (60%
densitate la partea inferioar` [i 40% densitate la partea superioar`).
Panou paraz`pad` (Fig. 42) cu în`l]imea de 2,00 m la care benzile din mate-
rial plastic sunt amplasate pe un cadru metalic vertical [i orizontal.
Depozitarea panourilor din material plastic se va face la fel ca în cazul
panourilor din lemn, conform Fig. 39.

1.4.3. Ap`rarea drumurilor contra înz`pezirilor prin planta]ii


Un alt mijloc eficace pentru ap`rarea sectoarelor de drum grav înz`pezibile îl
constituie perdelele de planta]ii.

BULETIN TEHNIC RUTIER


anul I, nr. 10 - 11, octombrie - noiembrie 2001
89
75

100
100
Sudur`

Cadru metalic

650
OL 37

550 75

1980
2280
Band` din material
plastic cu l`]imea de 75 mm
75
650

100
Fig. 42.

Acest mod de ap`rare se va aplica în situa]iile în care panourile paraz`pezi


se înz`pezesc !a primul viscol.
Perdelele de planta]ii pot fi:
- în form` de fâ[ie continu` de arbori [i arbu[ti, a[eza]i pe mai multe rânduri;
- în rânduri izolate de arbori [i arbu[ti cu intervale între ele.
Schemele de plantare se vor proiecta de Direc]iile Regionale de Drumuri [i
Poduri, urmând a fi aprobate de M.T. - A.N.D.
La înfiin]area planta]iilor pe zona de siguran]` a drumurilor, în cazul sec-
toarelor grav înz`pezibile, se vor alege specii cu coroan` de form` piramidal`.
Trunchiul arborilor [i pomilor se va men]ine f`r` ramuri pe o în`l]ime de cel pu]in
4,5 m deasupra nivelului platformei drumului.
Pe partea drumului de unde vântul produce frecvent înz`pezirea, nu se vor
planta specii cu coroan` sferic`, oval`, cu ramuri pendente sau arbu[ti. În locul
arbu[tilor la locuri de parcare, sta]ii de autobuze, refugii, se vor planta flori sau
alt` vegeta]ie erbacee, care toamna va fi cosit`. La plantare, puie]ii vor avea
trunchiurile elagate de ramuri pe cel pu]in 2 m în`l]ime de la baza trunchiului. La
planta]iile existente, situate pe sectoarele de drum înz`pezibile, formate din
specii cu coroan` larg` sau joas`, se vor executa lucr`ri de elagaj ridicându-se
coroana astfel ca la marginea platformei drumului aceasta s` aib` cel pu]in 4,5 m
în`l]ime liber` de la nivelul platformei drumului. Exemplarele de arbori [i pomi
care înz`pezesc drumul prin coroan`, la care nu se mai pot executa lucr`ri de
elagaj se vor extrage [i înlocui cu puie]i de talie mare.

BULETIN TEHNIC RUTIER


90 anul I, nr. 10 - 11, octombrie - noiembrie 2001
Plopii [i alte specii de dimensiuni mari ale c`ror trunchiuri înz`pezesc drumul se
vor exploata [i înlocui cu planta]ie tân`r`.
Drajonii, l`starii [i al]i puie]i de arbori, pomi arbu[ti [i buruieni, care apar în mod
natural pe ampriza drumului vor fi t`ia]i.
Planta]iile rutiere care se realizeaz` pe drumurile publice, se vor executa
potrivit normelor tehnice în vigoare, corelat cu situa]iile locale rezultate ca
urmare a observa]iilor privind înz`pezirea sectoarelor de drum respective.
Perdelele forestiere ap`r` sigur [i permanent drumul împotriva înz`pezirii [i se
vor executa ori de câte ori se dispune de terenul necesar înfiin]`rii lor.
La înfiin]area de noi perdele forestiere se vor avea în vedere condi]iile tehnice
stabilite de instruc]ia privind planta]iile rutiere, standarde [i celelalte acte norma-
tive în vigoare.
Speciile care vor intra în compozi]ia perdelei sunt compuse din:
- primul rând de la marginea dinspre vânt va fi format din arbu[ti de talie mic`
sau din gard viu tuns;
- al doilea rând arbu[ti înal]i;
- al treilea rând din specii de arbori de talia II-a, începând cu rândul IV specii de
talie înalt`.
Nu se vor planta arbu[ti pe rândurile din interiorul perdelei deoarece sunt dis-
tru[i de depozitul de z`pad` care se formeaz` în timpul iernii, sau se usuc` din
cauza umbrei dese a coroanelor arborilor din etajele superioare.
Se vor alege specii repede cresc`toare, cu sistem radicular puternic [i pro-
fund, cu coronament care s` reziste vânturilor puternice, atacului d`un`torilor [i
s` corespund` condi]iilor de sol [i clim`. La alegerea speciilor se va face o anal-
iz` am`nun]it`, cunoscându-se c` gre[elile se remediaz` foarte greu [i numai
dup` trecerea mai multor ani.
Lucr`rile de regenerare a perdelei de planta]ii se vor executa cu aprobarea
Ministerului Transportului - Administra]ia Na]ional` a Drumurilor. Pân` la intrarea în
func]ie, perdelele de planta]ii tinere vor fi dublate cu un rând de panouri insta-
late înspre câmp, la o distan]` de cel pu]in 25 m de la marginea planta]iei, ast-
fel încât z`pada depus` s` nu produc` distrugerea puie]ilor.
Perdelele de planta]ii intrate în func]iune, la care s-au aplicat t`ieri din cauza
distrugerilor provocate de sulurile de z`pad`, chiciur`, ghea]`, cea]`, sau a
degrad`rii unor specii, vor fi dublate în primul an dup` t`iere cu un rând de
panouri paraz`pezi, instalate înspre câmp la o distan]` de 25-40 m de la mar-
ginea planta]iei.
Perdelele de planta]ii vor fi între]inute [i completate permanent cu material
s`ditor corespunz`tor pentru a putea func]iona normal.

BULETIN TEHNIC RUTIER


anul I, nr. 10 - 11, octombrie - noiembrie 2001
91
1.4.4. Ap`rarea drumurilor contra avalan[elor
Ap`rarea sectoarelor de drum, amenin]ate cu înz`pezirea prin avalan[e se
asigur` prin:
a) lucr`ri de re]inere pe loc a mi[c`rii z`pezii, acolo unde se produc de obicei
avalan[e (baraje de zid`rie, elemente prefabricate din beton, garduri de
nuiele, planta]ii etc.);
b) lucr`ri pentru devierea de la drum a avalan[elor de z`pad` (ziduri de îndru-
mare înclinate fa]` de direc]ia mi[c`rii z`pezii);
c) lucr`ri de ap`rare a drumului cu copertine de protec]ie sau galerii acoperite,
executate din lemn, piatr`, beton armat etc.
Lucr`rile de ap`rare necesare se vor stabili în func]ie de particularit`]ile zonei
respective, elaborându-se documenta]ia tehnic` de execu]ie, ce se va înainta
Administra]iei Na]ionale a Drumurilor - Ministerul Transporturilor.

1.5. Formarea ghe]ii [i a poleiului, prevenirea [i combaterea acestora


1.5.1. Formarea pe drum a poleiului, ghe]ii [i lunecu[ului
Dac` ninsorile duc la înz`peziri ce pot îngreuna sau opri circula]ia rutier`, f`r`
îns` a fi prea periculoase, suprafa]a lunecoas` a p`r]ii carosabile este deosebit
de periculoas` favorizând producerea derapajului care poate conduce la acci-
dente foarte grave.
Lunecu[ul pe drum poate ap`rea în urm`toarele situa]ii:
- cale umed` [i înghe];
- brum` groas` sau strat sub]ire de z`pad`, semitopit` [i înghe]at`;
- [lefuirea suprafe]elor de z`pad` prin alternan]a temperaturilor sub sub trafic;
- ploaie pe suprafa]a c`ii rece;
- ploaie de cristale de ghea]`;
- furtuna de z`pad`;
- cea]` [i temperaturi sc`zute;
- chiciur`.
De aceea activitatea pentru prevenirea, combaterea [i eliminarea ghe]ii [i
poleiului de pe drumuri este mai mult critic` [i trebuie executat` la timp, preven-
tiv [i cu deosebit` aten]ie, care necesit` un sistem de informare, de preg`tire,
dotare [i ac]ionare foarte bine pus ia punct în cadrul programelor de între]inere
a drumurilor pe timp de iarn`. Temperatura suprafe]ei drumurilor descre[te mult
mai repede decât temperatura atmosferic` deci suprafa]a c`ii devine mai rece
decât a aerului, iar dac` este ud`, calea va înghe]a chiar dac` temperatura
aerului nu a ajuns la 0° (fenomenul de extraradia]ie).

BULETIN TEHNIC RUTIER


92 anul I, nr. 10 - 11, octombrie - noiembrie 2001
Temperatura a[a numit` ,,de rou`” este temperatura la care umiditatea din
atmosfer` începe s` se condenseze pe suprafe]e mai reci, a[a cum este
suprafa]a c`ii.
Ghea]a se formeaz` ca urmare a c`derii brumei groase, a unui strat de
z`pad` u[or topit` [i este un rezultat al extraradia]iei.
Ghea]a se formeaz` [i pe drumuri pe care a c`zut bruma, dar în special [i
mult mai u[or pe pl`cile platelajelor la poduri, deoarece acestea au capaci-
tatea termic` mult mai redus` decât complexul rutier.
Când temperatura c`ii coboar` sub „temperatura de rou`” începe conden-
sul pe suprafa]a c`ii [i cu cât aceast` diferen]` de temperatur` [i durata aces-
tei situa]ii sunt mai mari cu atât mai mult umiditatea va condensa. Acest tip de
ghea]` se tope[te par]ial sub trafic, formând zloata, în amestecul de ghea]` cu
ap`, apoi seara [i noaptea numai ghea]`, care face un strat foarte lunecos.
Cea]a este periculoas` nu numai prin lipsa de vizibilitate pe care o cauzeaz`,
dar [i datorit` faptului c` dac` temperatura este sub 0°C poate condensa pe
suprafa]a c`ii. Stropii de cea]` fiind foarte fini, stratul de ghea]` r`mâne foarte
sub]ire [i greu de comb`tut.
Modalitatea de producere a ghe]ii în straturi sub]iri, ar`tate mai sus, fac ca
ghea]a s` ia culoarea neagr` a asfaltului, purtând denumirea englezeasc` de
Black lce (Snow).

1.5.2. Materiale pentru prevenirea [i combaterea poleiului, a straturilor


de z`pad` sau ghea]`, condi]iile tehnice ce trebuie s` le îndepli-
neasc`, mod de aplicare
Pentru prevenirea [i combaterea poleiului, straturilor de ghea]` sau z`pad`,
formate pe partea carosabil`, se folosesc materiale antiderapante, chimice, sau
amestec al acestora în diferite propor]ii.
Amestecurile trebuie s` fie cât mai omogene iar r`spândirea lor cât mai uni-
form` pentru a nu produce, prin topirea neuniform` a straturilor de ghea]` sau
z`pad` tratat`, denivel`ri, gropi sau f`ga[e.
Sarea (NaCl) este folosit` pentru a preveni formarea ghe]ii, pentru a înmuia
ghea]a pentru a o îndep`rta cât [i pentru a preveni transformarea z`pezii în
ghea]` la temperatura 0° ... 2°C.
Sarea este eficient` numai pentru temperaturi la suprafa]a c`ii mai mari de
-7°C, pentru temperaturi mai sc`zute folosirea ei este chiar periculoas`.
Dac` la r`spândirea s`rii nu se formeaz` zloat`, atunci trebuie încetat de a o
mai folosi.
Sarea (NaCl) trebuie s` îndeplineasc` condi]iile granulometrice din Fig. 43:

BULETIN TEHNIC RUTIER


anul I, nr. 10 - 11, octombrie - noiembrie 2001
93
impurit`]ile s` nu dep`[easc` 4%, umiditatea la depozitare s` fie de 1% [i s`
con]in` un agent chimic care s` împiedice formarea de bulg`ri.
Pentru scopuri preventive nu se recomand` folosirea s`rii granulate uscate,
decât în timpul ninsorilor normale, lini[tite, viteza vehiculelor de împr`[tiat fiind
mai mic` de 30 km/h.
În cazul zonelor cu vânt se recomand` ca sarea s` fie preumezit` pentru a
cre[te greutatea particulelor, prin unirea celor fine [i pentru a asigura umiditatea
necesar` ini]ierii procesului de umezire [i topire.
Metoda d` randament chiar pe drumurile cu trafic ridicat, vehiculele de
r`spândire circulând cu 30-40 km/h.
Preumezirea se face înainte de dispozitivul de r`spândire. Printr-un furtun de
ap` adus` dintr-un rezervor în depozitul de sare al vehiculului se adaug` 10-30%
ap` cantit`]ii de sare ce se r`spânde[te, revenind 80-100 l ap`/m3 sare.
Condi]iile de aplicare a s`rii preumezite sunt prezentate în tabelul nr. 4.
Tabelul 4
Condi]iile de aplicare a s`rii preumezite

Temperatura Cazurile în care se aplic` [i condi]iile folosirii de NaCl


suprafe]ei c`ii preumezite pentru o cale de 7 m
sau condi]iile Polei Lapovi]` Viscol
atmosferice kg/km gr/m2 kg/km gr/m2 kg/m2 gr/m2
+........-20C 70 -175 10-2
0........-70C 35-140 5-20
Cer senin 70 -140 10-20
Cer variabil 70 - 210 10-30

Saramura de NaCl poate fi luat` atât din izvoare naturale sau poate fi preg`tit`
la unit`]i de drumuri în vase speciale protejate contra coroziunii, prev`zute cu
malaxoare [i pompe, atât pentru evitarea segreg`rii cât [i pentru înc`rcare.
Utilizarea saramurii de NaCl prezint` urm`toarele avantaje:
- se r`spânde[te în cantit`]i mici [i r`mâne 100% activ` pe drum;
- viteza de deplasare a vehiculului de r`spândire este mult mai mare, ea variind
func]ie de dispozitivul de r`spândire între 40 [i 70 km/h.
Concentra]ia de NaCl în saramur` este de 22-25%, pentru temperaturi de
pân` la -100C.
Acolo unde este economic se poate utiliza saramur` de clorur` de calciu
(CaCl) cu o concentra]ie de 30-32%.
În tabelul nr. 5 se prezint` recomand`rile pentru utilizarea saramurei de NaCl
cu concentra]ie de 25% pe drumuri cu calea de 7 m l`]ime.

BULETIN TEHNIC RUTIER


94 anul I, nr. 10 - 11, octombrie - noiembrie 2001
Tabelul 5
Utilizarea saramurii de NaCl
Cazurile în care se aplic` [i cantit`]ile de saramur` NaCl
de 25% concentra]ie - pe cale de 7 m l`]ime
Temperatura Polei, ghea]` sau Prevenirea form`rii
Z`pad` [i lapovi]`
suprafe]ei c`ii z`pad` b`t`torit` ghe]ii
kg/km g/m2 kg/km g/m2 kg/m g/m2
+........-2°C 35 -140 5-20 35-105 5-15
+........-3°C 140 - 280 20-40

Materiale antiderapante folosite: - nisipul grosier, zgur` de furnal, criblura


m`runt` etc., trebuie s` fie aspre [i s` nu con]in` particule fine, c`ci acestea
sunt îndep`rtate de pe drum de pneuri [i curen]ii de aer.
În Fig. 43 sunt prezentate limitele granulometrice recomandate pentru nisip,
din care se constat` c` acesta trebuie s` se încadreze în limitele de 0 - 7 mm,
procentul dimensiunii sub 1 mm s` nu dep`[easc` 15%.

Treceri % \n greutate

100
Limit` granulozitate
90
NaCl
80

70
60
50
Limit`
40 granulozitate
30 nisip
20
10
ochi sit`
0,08 0,2 1 3,15 7

Fig. 43.

Not`: limitele granulometrice din Fig. 43 au fost asimilate dup` normele fin-
landeze, în România neexistând pân` în prezent încerc`ri în acest sens, de
aceea pentru stabilirea exact` a limitelor granulometrice pentru ]ara noastr`
sunt necesare verific`ri practice, în urma c`rora s` se fac` corecturile necesare.
Folosirea materialelor antiderapante pure ridic` dou` probleme:
- din cauza curen]ilor din circula]ie [i vânt nu r`mân pe drum;
- la dezghe] trebuie îndep`rtate de pe cale.
Nisipul pur are propriet`]i antiderapante moderate dar este foarte bun pen-

BULETIN TEHNIC RUTIER


anul I, nr. 10 - 11, octombrie - noiembrie 2001
95
tru ghea]a umed`, în cantitate de 150-350 g/m2.
Pentru straturi sub]iri de ghea]` se folosesc cantit`]i mai mici, iar pentru cazuri
critice se folosesc cantit`]i mai mari.
Viteza de deplasare a autovehiculului r`spânditor este de 30-40 km/h.
Amestecul de material antiderapant [i sare (NaCl) în propor]ie de 15-30% pe
3
m de nisip este recomandat [i pentru drumurile de nivelul l de viabilitate, la tem-
peraturi sc`zute când sarea singur` este ineficient`.
Se utilizeaz` 100-200 g/m2 amestec, cantitatea mai mic` pentru straturi sub]iri
de ghea]`, iar cea mai mare pentru zone critice (intersec]ii, declivit`]i sporite,
curbe cu raze mici, etc.).
Materialul antiderapant pur se folose[te pe drumurile na]ionale de nivel III de
viabilitate pe timp de iarn`, pe drumurile puternic fisurate sau degradate, pe dru-
murile de interes local [i pe toate drumurile pietruite.

1.6. Combaterea lunecu[ului pe poduri, viaducte [i pasaje denivelate

Podurile, viaductele [i pasajele denivelate sunt foarte sensibile la producerea


lunecu[ului, iar consecin]ele pierderii controlului unui vehicul pe pod sau pasaj,
pot fi mult mai grave decât în cale curent`.
Aceast` sensibilitate este datorat`:
- posibilit`]ii de r`cire rapid` a tablierului pe intrados;
- iner]iei termice reduse a betonului;
- amplasarea acestora într-un mediu ambiant umed, supus curen]ilor de aer.
Combaterea lunecu[ului la poduri [i pasaje denivelate se poate face prin:
a) procedee bazate pe utilizarea materialelor antiderapante;
b) procedee bazate pe utilizarea materialelor chimice:
c) procedee bazate pe înglobarea unui aditiv în îmbr`c`mintea bituminoas` de
pe pod (pasaj);
d) procedee bazate pe înc`lzirea suprastructurii.
Procedeele bazate pe utilizarea materialelor antiderapante folosesc nisipul na-
tural, criblura (split) [i zgura granulat`. Pentru straturile de ghea]` sau z`pad`
îndesat` în grosime pân` la 1 cm se recomand` utilizarea a 100-200 g/m2, dozaj
ce poate spori la 150-300 g/m2, pentru grosimi mai mari.
Acest procedeu are îns` o eficien]` sc`zut`.
Procedee bazate pe utilizarea produselor chimice folosesc:
0
- sarea cu eficacitate pân` la -7 C;
0 0
- clorura de calciu pân` la temperaturi de -15 C [i chiar -20 C. Dozajul utilizat vari-
az` în func]ie de trafic [i de tipul tratamentului aplicat.

BULETIN TEHNIC RUTIER


96 anul I, nr. 10 - 11, octombrie - noiembrie 2001
Astfel:
- pentru tratamente preventive se recomand` un dozaj de 10-20 g/m2;
- pentru tratamente curative dozajul poate spori la 20-30 g/m2. Fondan]ii se uti-
lizeaz` sub form` solid`, lichid` sau sub form` de saramur`.
Avantajele acestor procedee sunt:
- ac]iunea lor eficace [i de durat`;
- simplitatea aplic`rii lor;
- cost redus (în special în cazul folosirii s`rii).
Dezavantajele acestor procedee sunt:
- ac]iunea coroziv`, manifestat` atât asupra arm`turilor pasive [i de precompri-
mare ale podurilor din beton, cât [i asupra elementelor metalice la podurile
metalice.
Amploarea acestei coroziuni [i consecin]ele manifest`rii lor pe durata de
exploatare a podurilor/pasajelor denivelate (în special la cale suspendat` hoba-
nate cu platelaje de beton, având în vedere sec]iunea redus` a tiran]ilor ca-
blurilor de sus]inere), este direct propor]ional` cu cantit`]ile de fondan]i utiliza]i.
De aceea în astfel de situa]ii pe plan mondial se utilizeaz` fondan]i necorozivi
(glicolurile sau ureea). Ace[tia au îns` dezavantajul limit`rii temperaturilor, în care
0
sunt eficien]i la temperatura aerului de maximum -5 C, costul ridicat (de 20 de ori
mai mare decât al fondan]ilor pe baz` de cloruri).
În vederea cre`rii condi]iilor aplic`rii unor fondan]i chimici, este necesar:
- asigurarea unei etan[eiz`ri corespunz`toare a îmbr`c`min]ii de pe pod;
- asigurarea unor hidroizola]ii ([ap` hidroizolant`, dispozitive de acoperire a ros-
turilor, guri de scurgere, racord`ri ale [apei) complete [i func]ionale, de bun`
calitate;
- efectuarea lucr`rilor de între]inere pe timp de iarn`, corecte [i la timp, atât pe
pod cât [i pe zona rampelor de acces.
Procedeele bazate pe înglobarea unui aditiv (verglimit) în masa mixturii, din
care se realizeaz` îmbr`c`mintea sunt mai eficace, dar utilizarea lui a scos în evi-
den]` urm`toarele:
- costul foarte ridicat;
- apicarea poate conduce la reducerea duratei de exploatare normal` a c`ii pe
pod, prin modificarea caracteristicilor fizico-mecanice ale îmbr`c`mintei pe pod.
Procedeele bazate pe înc`lzirea suprastructurii podului constau \n pozarea
unor rezisten]e electrice la nivelul îmbr`c`min]ii c`ii pe pod, înc`lzirea platelaju-
lui podului cu aer cald sau fluid etc. Procedeul se utilizeaz` la poduri sau des-
chideri mari [i foarte mari, de importan]` economic` [i social` major`, supuse
unui trafic intens [i greu.

BULETIN TEHNIC RUTIER


anul I, nr. 10 - 11, octombrie - noiembrie 2001
97
Studiile efectuate recent în str`in`tate remarc` tendin]a de suprapunere a
procedeelor bazate pe utilizarea fondan]ilor cu alte procedee (utilizarea unor
pasaje speciale având rolul de paravane împotriva ac]iunii vântului [i z`pezii,
ameliorarea calit`]ii antiderapante ale îmbr`c`mintei c`ii pe pod etc.).

1.7. Protec]ia re]elei rutiere \n perioada de dezghe]

Pe baza art. 44 aliniatul 2 din Ordonan]a Guvernului nr.43/1997 republicat`,


privind regimul drumurilor [i aprobat` prin Legea 82/1998, pentru protec]ia unor
sectoare de drum, administratorii acestora pot introduce restric]ii cu caracter
temporar privind sarcinile pe osii ale vehiculelor admise s` circule pe sectorul
respectiv.
În acest sens în perioada de dezghe], când capacitatea portant` a unor dru-
muri este sc`zut`, administratorii drumurilor pot s` limiteze sarcinile vehiculelor
admise circula]iei pe aceste drumuri, introducând a[a zisele „bariere de dezghe]”.
Pentru re]eaua de drumuri de interes jude]ean sau local restric]iile se vor
aproba de c`tre Pre[edintele Consiliului Jude]ean, respectiv primarul, la propu-
nerea organului tehnic ce r`spunde de administrarea drumului respectiv.
Derog`ri speciale pot fi acordate numai pentru nevoi urgente [i indispen-
sabile, de c`tre cel ce a aprobat introducerea restric]iei [i numai pân` la sarci-
na max. total` de 9 t pentru drumurile modernizate [i propor]ional pentru cele-
lalte categorii de drumuri.
Din punct de vedere al vulnerabilit`]ii pe timp de dezghe] drumurile se împart
în trei categorii, referitor la greutatea total` în sarcina real` maxim` autorizat`:
3,5 - 6,00 [i 9,00 t.
Clasificarea este f`cut` de c`tre administrator, corespunde unei situa]ii pre-
vizibile în iarna curent` [i este publicat` într-o bro[ur` editat` anual prin AND
pentru drumurile de interes na]ional [i de c`tre Consiliile Jude]ene pentru dru-
murile de interes jude]ean.
Pân` la realizarea unei metodologii exacte bazat` pe m`sur`tori privind
varia]ia temperaturii, adâncimii de înghe] [i a deflexiunilor în cursul perioadei
hibernale, introducerea barierelor de dezghe] se va face în baza unor observa]ii
[i date cunoscute din teren referitoare la sectoarele de drumuri afectate de
c`tre traficul greu în perioadele de dezghe].

BULETIN TEHNIC RUTIER


98 anul I, nr. 10 - 11, octombrie - noiembrie 2001
CAPITOLUL 2. ORGANIZAREA INTERVEN}IILOR
PE TIMP DE IARN~

M`surile de organizare a interven]iilor pe timp de iarn` constau în:


- Stabilirea nivelurilor de viabilitate a drumurilor, de interven]ie [i dotare a bazelor;
- Organizarea unit`]ilor operative de ac]iune;
- Întocmirea planului operativ;
- Elaborarea programului preg`tirilor în vederea iernii.

2.1. Stabilirea nivelurilor de viabilitate a drumurilor


2.1.1. Nivelurile de viabilitate a drumurilor pe timpul iernii
Nivelul de viabilitate este un criteriu prin care se realizeaz` o clasificare a dru-
murilor publice în func]ie de intensitatea traficului, importan]a economic` [i
administrativ` a sectoarelor de drum, respectiv modul de organizare, dotare cu
utilaje [i intervalele de timp maxim necesare interven]iilor, fiind consecin]e ale
acestei clasific`ri.
Nivelul de viabilitate a fost definit deoarece desz`pezirea în timp util a întregii
re]ele rutiere nu poate fi realizat` simultan. Asigurarea unei viabilit`]i core-
spunz`toare în timpul iernii pe drumurile de importan]` economic`, se ob]ine prin
aplicarea selectiv` a m`surilor de prevenire [i combatere a înz`pezirii drumurilor,
precum [i prin dotarea diferen]iat` a unit`]ilor operative (baze de desz`pezire,
puncte de sprijin sau de informare) în concordan]` cu intensitatea traficului,
importan]a economic` [i administrativ` a sectoarelor de drum respective.

2.1.2. Încadrarea drumurilor pe niveluri de viabilitate în timpul iernii


Pe baza unei analize am`nun]ite a re]elei de drumuri din fiecare jude],
reprezentan]ii sec]iilor de drumuri na]ionale, împreun` cu reprezentan]ii adminis-
tra]iilor jude]ene, vor face propuneri de încadrare pe niveluri de viabilitate în tim-
pul iernii a drumurilor de interes na]ional [i jude]ean, astfel încât s` existe o tratare
unitar` [i echilibrat` a traseelor pentru aceste drumuri.
Unit`]ile de administrare a drumurilor vor clasifica în fiecare an re]eaua afe-
rent` pe niveluri de viabilitate, urmând ca acestea s` se aprobe în Consiliul de
Administra]ie al Administra]iei Na]ionale a Drumurilor pentru drumurile na]ionale [i
jude]ene, respectiv de Consiliile locale pentru drumurile comunale [i vicinale,
]inând seama de satisfacerea cerin]elor usagerilor pe ansamblul re]elei rutiere [i
de dotarea cu utilaje de desz`pezire.

BULETIN TEHNIC RUTIER


anul I, nr. 10 - 11, octombrie - noiembrie 2001
99
Pentru a asigura continuitatea itinerariilor se pot admite niveluri de viabilitate
superioare sau inferioare, decât acelea care ar rezulta din aplicarea strict` a cri-
teriilor men]ionate în tabelul nr.6, coloanele 3 [i 4.
Astfel în cazul în care pe un sector de drum traficul este deosebit de intens într-un
interval de timp scurt (de exemplu între orele 6 [i 8), se poate stabili un nivel de
viabilitate superior.
Deasemenea, sectoarele de drum a c`ror îmbr`c`minte este puternic fisurat`
[i nu permite efectuarea r`spândirilor cu materiale antiderapante tratate cu antia-
glomerant pentru prevenirea sau combaterea poleiului, straturilor de ghea]` sau
z`pad`, vor fi clasificate pe niveluri de viabilitate inferioare indica]iilor din tabelul 6.
Din aceast` categorie nu vor face parte sectoarele de drum europene, sau
itinerariile de importan]` economic` deosebit` pentru care se vor lua din timp
m`suri necesare pentru repararea degrad`rilor îmbr`c`min]ilor rutiere \n vede-
rea încadr`rii în nivelul I de viabilitate.
Propunerile se vor înscrie centralizat pe o machet` model [i vor fi înso]ite de o
hart` la scara 1:200.000 pe care se vor trasa cu culoare ro[ie drumurile cu nivelul I
de viabilitate; albastr` - nivelul II; verde - nivelul III [i neagr` nivelul IV. Drumurile de
interes republican vor fi figurate cu grosime dubl`.
Propunerile vor fi centralizate la nivel regional, drumurile na]ionale [i jude]ene,
de direc]iile de drumuri [i poduri ale Administra]iei Na]ionale a Drumurilor care se
vor figura pe o hart` la scara 1:400.000 sau 1:500.000 cu aceea[i legend`,
urm`toarele:
- pentru drumurile de interes na]ional - toate categoriile de drumuri;
- pentru drumurile de interes jude]ean numai drumurile încadrate la nivelul I [i II de
viabilitate.
Aceste propuneri înso]ite de un memoriu de prezentare se vor înainta pân` la
data de 01 iulie Administra]iei Na]ionale a Drumurilor [i vor fi aprobate în Consiliul
de Administra]ie pân` la data de 15 iulie.

2.1.3. Nivelurile de interven]ie ale unit`]ilor operative pe timpul iernii


Fiec`rui nivel de viabilitate a drumurilor \i corespunde un nivel de interven]ie pe
timpul iernii, conform tabelului nr.6. Acesta se refer` la ansamblul de ac]iuni într-un
interval de timp maxim de interven]ie admis care sunt adoptate în scopul asigur`rii
[i men]inerii circula]iei rutiere, corespunz`tor nivelului de viabilitate necesar.
|ntrucåt \n cadrul unit`]ilor operative este costisitoare [i practic imposibil` asi-
gurarea unei activit`]i permanente [i realizarea interven]iei rapide pe toate dru-
murile, s-au stabilit caracteristicile generale ale fiec`rui nivel de interven]ie [i inter-
valele timp maxim de la declan[area [i pân` la terminarea urm`toarelor opera]iuni:

BULETIN TEHNIC RUTIER


100 anul I, nr. 10 - 11, octombrie - noiembrie 2001
- desz`pezirea drumului pentru deschiderea circula]iei pe o band` de circula]ie;
- cur`]irea z`pezii pe întreaga platform` a drumului, acostamente, locuri de par-
care, îndep`rtarea z`pezii din zona parape]ilor sau glisierelor etc.;
- cur`]irea z`pezii de pe poduri, pasaje denivelate, trotuarele acestora;
- r`spândirea materialelor antiderapante.
Tabelul 6.
Clasificarea drumurilor pe niveluri de interven]ie (NI)
dup` niveurile de viabilitate \n timpul iernii

Încadrarea drumurilor publice pe niveluri de viabilitate


Clasa Clasa
Nr. în timpul iernii, în func]ie de:
niveluri de niveluri de
crt. Clasa Importan]a economic` [i administrativ`
viabilitate interven]ie
tehnic` a drumurilor
0 1 2 3 4
Autostr`zi, drumuri publice cu 4 benzi
de circula]ie, drumuri publice cu 2 benzi de
circula]ie care leag` Capitala de ora[ele
re[edin]` de jude], de municipii [i ora[ele re[edin]e
de jude] între ele. Drumurile publice
I, II [i o
1 NIVEL I N.I. 1 (na]ionale, jude]ene sau comunale) care
parte din III
asigur` leg`tura cu g`rile, porturile,
aeroporturile [i punctele de trecere a frontierei,
sau care condi]ioneaz` aprovizionarea
centrelor economice importante cu materii
prime, alimente sau for]` de munc`.
IV [i restul Restul drumurilor na]ionale care fac parte
drumurilor din clasa tehnic` III [i drumurile jude]ene
2 NIVEL II N.I. 2
din clasa care asigur` leg`tura cu centrele de comun`
tehnic` III
Restul drumurilor jude]ene [i comunale care
3 NIVEL III N.I. 3 V
trebuie men]inute în stare de viabilitate
Sectoare de drum cu trafic intens pentru
sub 500 care cheltuielile necesare men]inerii
4 NIVEL IV N.I. 4 vehicule în stare de viabilitate dep`[esc cheltuielile
în 24 ore produse prin devierea circula]iei pe trasee
ocolitoare.
Intervalele de timp maxim admise pentru interven]iile men]ionate, (tabelul 3,
partea I) pot fi dep`[ite în cazuri excep]ionale (viscole de durat` sau repetate, per-
turbarea lucr`rilor de desz`pezire produse de blocarea vehiculelor pe drum etc.).
La întocmirea planurilor operative de ac]iune [i a programelor de preg`tire în
vederea iernii, se vor respecta indica]iile privind caracteristicile fiec`rui nivel de
interven]ie.

BULETIN TEHNIC RUTIER


anul I, nr. 10 - 11, octombrie - noiembrie 2001
101
2.1.4. Nivelul de interven]ie N.I.1.
Pentru unit`]ile operative de ac]iune (baza de desz`pezire, puncte de sprijin
sau informare), se va adopta nivelul de interven]ie N.I.1. în cazul asigur`rii [i
men]inerii circula]iei rutiere pe timp de iarn` a sectoarelor de drum aferente,
clasificate la nivelul l de viabilitate.
Bazele de desz`pezire vor fi judicios amplasate, astfel încât timpul necesar
(preg`tirea [i scoaterea utilajelor pe drumul public aferent bazei) pân` la
începerea interven]iilor pe drum de regul` s` nu dep`[easc` 30 de minute de la,
declan[area opera]iunilor.
Se va asigura informarea permanent` a st`rii drumurilor (24 de ore, echivalent
a 3 schimburi), prin mijloacele men]ionate atât în afara programului normal de
lucru, cât [i în zilele de s`rb`tori legale. Aceasta va permite, aprecierea în timp
util a pericolului de formare a poleiului, straturilor de ghea]` sau z`pad` pe
partea carosabil` [i posibilitatea declan[`rii opera]iunilor de interven]ie cores-
punz`toare.
Unit`]ile operative vor fi asigurate cu utilaje [i echipamente suficiente de
desz`pezire [i combatere a ghe]ii, de regul` proprii, corespunz`toare caracteru-
lui climatic [i gradului de înz`pezire ale sectoarelor de drum respective.
În situa]ia deservirii de c`tre baza de desz`pezire a unei re]ele rutiere com-
puse cu sectoare de drum cu niveluri de viabilitate diferite, se va ac]iona cu pri-
oritate pe cele clasificate la nivelul I, organizând totodat` dirijarea utilajelor spre
sectoarele de drum clasificate la nivelurile de viabilitate inferioare dup`
desz`pezirea celor de la nivelul I.
Din dotarea forma]iilor de interven]ie nu vor lipsi trusa de desz`pezire [i com-
batere a lunecu[ului (r`spânditoarele de materiale chimice [i antiderapante,
care vor asigura permanent efectuarea r`spândirilor preventive cu prioritate pe
drumurile încadrate la nivelul I de viabilitate), utilaje cu lam`, înc`rc`toare etc.
Personalul angrenat în ac]iunea de interven]ie (coordonare, informare oper-
ativ`, dirijarea forma]iilor mecanizate, deservirea [i între]inerea utilajelor, pentru
ac]iunile de patrulare, desz`pezire sau prevenirea [i combaterea poleiului), va
lucra [i dup` orele de program [i în zilele de s`rb`tori legale, atunci când este
cazul, în conformitate cu reglement`rile în vigoare.

2.1.5. Nivelul de interven]ie N.I.2.


Nivelul de interven]ie N.I.2. se va efectua pe drumurile publice încadrate la
nivelul Il de viabilitate pe timpul iernii. Caracteristicile generale [i intervalele de
timp maxime admise interven]iilor sunt prezentate în tabelul nr. 3, partea I.

BULETIN TEHNIC RUTIER


102 anul I, nr. 10 - 11, octombrie - noiembrie 2001
Asigurarea unit`]ilor operative de ac]iune cu utilaje [i echipamente de
desz`pezire [i combatere a ghe]ii se va face independent de forma]iile ce
deservesc re]eaua rutier` clasificat` la nivelul I de viabilitate. În situa]ia în care
aceea[i unitate operativ` asigur` [i men]ine circula]ia rutier` pe timpul iernii pe
o re]ea rutier` compus` din drumuri încadrate la niveluri de viabilitate rutier`
diferit`, se va analiza de la caz la caz posibilitatea dirij`rii utilajelor, astfel încât s`
poat` fi respectate intervalele de timp maxim admis cur`]irii z`pezii, precum [i
efectuarea r`spândirilor preventive de materiale chimice [i antiderapante pe
sectoarele de drum încadrate la nivelul II de viabilitate.
Informarea privind starea drumurilor [i situa]ia meteorologic`, se va organiza
permanent.

2.1.6. Nivelul de interven]ie N.I.3.


Nivelul de interven]ie N.I.3. se efectueaz` pe drumurile clasificate la nivelul III
de viabilitate în timpul iernii.
Asigurarea cu utilaje [i echipamente a unit`]ilor operative de ac]iune se va
realiza ]inând seama [i de posibilit`]ile dirij`rii celor care deservesc sectoarele de
drum încadrate la nivelul II de viabilitate sau în cazuri excep]ionale la nivelul I.
Direc]iile Regionale de Drumuri [i Poduri din raza c`rora fac parte sectoarele
de drum respective, vor asigura dirijarea utilajelor [i echipamentelor pentru
desz`pezire [i combaterea ghe]ii, numai dup` asigurarea corespunz`toare a cir-
cula]iei rutiere pe drumurile încadrate la niveluri de viabilitate superioare.
De asemenea, cu sprijinul Comandamentelor jude]ene de desz`pezire, se va
solicita pentru lucr`rile de desz`pezire a drumurilor încadrate la nivelul III de via-
bilitate, participarea cu utilaje [i personal a întreprinderilor, institu]iilor de stat sau
particulare, care utilizeaz` sectoarele de drum respective. R`spândirea preven-
tiv` a materialelor antiderapante tratate cu antiaglomerant se va efectua numai
pe sectoarele de drum stabilite de c`tre sec]iile de drumuri [i poduri, f`r`
respectarea unor intervale de timp maxim necesare. Pentru aceasta, unit`]ile
operative de ac]iune vor fi asigurate cu utilaje [i echipamentele necesare.
Informarea privind starea drumurilor se va efectua în dou` schimburi, între
00 00
orele 7 ...23 .

2.1.7. Nivelul de interven]ie N.I.4


Se organizeaz` pe sectoarele de drum încadrate la nivelul IV de viabilitate pe
timpul iernii.
Întrucât din aceast` categorie fac parte sectoarele de drum grav înz`pezite
sau pu]in circulate, pentru care cheltuielile necesare între]inerii pe timpul iernii

BULETIN TEHNIC RUTIER


anul I, nr. 10 - 11, octombrie - noiembrie 2001
103
sunt nejustificate economic, desz`pezirea se va efectua numai în cazul nece-
sit`]ii acesteia, sau pentru redeschiderea definitiv` în perioada de prim`var`.
Pentru aceasta utilajele de desz`pezire [i personalul necesar, vor fi dirijate de
la unit`]ile operative de ac]iune din zon`, sau vor fi puse la dispozi]ie de unit`]ile
locale.

2.2. Dotarea cu utilaje de interven]ie a unit`]ilor operative de ac]iune

La dotarea bazelor cu utilaje de interven]ie se va ]ine seama de caracteristi-


cile descrise în capitolul ce urmeaz`.

2.2.1. Stabilirea caracterului climatic al zonei în care se desf`[oar` drumul


Dotarea cu utilaje de desz`pezire al unit`]ilor operative de ac]iune, ra]ional`
[i eficient`, se ob]ine luând în considerare particularit`]ile climatice ale zonei în
care se desf`[oar` sectoarele de drum respective. În acest mod au fost clasifi-
cate cinci caractere climatice în func]ie de num`rul mediu anual de zile cu nin-
soare [i num`rul mediu anual de zile cu polei, conform tabelului nr. 8.
Reparti]ia pe teritoriul României a num`rului mediu de zile cu polei, este
prev`zut` în harta 1, respectiv a num`rului mediu de zile cu viscol în harta 2. La
stabilirea num`rului mediu de zile cu polei se va ]ine seama [i de particularit`]ile
microclimatice ale zonei respective, pe baza observa]iilor anuale privind pro-
ducerea lunecu[ului pe partea carosabil` a drumului. Pe lâng` cele dou`
fenomene meteorologice men]ionate (polei, ninsoare) se va lua în considerare [i
posibilitatea producerii viscolelor.
În cazul în care pe baza observa]iilor zilnice efectuate la bazele de desz`pe-
zire, datorit` condi]iilor specifice locale, se constat` c` num`rul mediu anual de
zile cu viscol este mai mare, se va lua în considerare media num`rului de zile cu
viscol pe o perioad` de cel pu]in 3 ani.
În acest sens, pân` la 30 mai, pentru iarna expirat` (noiembrie - martie), DRDP
va transmite la AND, situa]ia evolu]iei precipita]iilor (în l/m2), num`rul mediu anual
de zile cu polei [i num`rul mediu de zile cu viscol pe fiecare sec]ie, elemente sta-
tistice ce vor constitui baza de calcul pentru echiparea cu utilaje [i echipamente
a bazelor de desz`pezire.

BULETIN TEHNIC RUTIER


104 anul I, nr. 10 - 11, octombrie - noiembrie 2001
Tabelul 7
Stabilirea caracterului climatic al zonei pe care o str`bate drumul

Caracterul Num`rul mediu de Num`rul mediu de Total zile cu ninsoare


climatic C zile cu ninsoare N 1 zile cu polei N 2 [i polei N 1 + N2
C5 15 <2 17
C4 16-25 2-3 18-28
C3 26-40 3-4 29-44
C2 41-80 4-5 45-85
C1 80 >5 85

NOT~:
- Num`rul anual de zile cu polei (harta nr. 1) [i num`rul mediu anual de zile cu nin-
soare a fost determinat de Institutul Na]ional de Meteorologie [i Hidrologie Bucure[ti.
- Microrelieful sau microclimatul pot influen]a pe unele sectoare de drum,
num`rul mediu anual de zile cu polei, în func]ie de care se va corecta dotarea
cu r`spânditoare de materiale chimice [i antiderapante.
- Stabilirea forma]iilor de lucru se face ]inând seama [i de zonarea teritorial` a
României privind probabilitatea producerii viscolelor conform h`r]ii 2.

2.2.2. Stabilirea categoriei de înz`pezire a drumurilor


Categoria de înz`pezire, sau gradul de înz`pezire a drumurilor (tabelul nr. 9)
determin` num`rul [i tipul utilajelor de desz`pezire din componen]a forma]iilor de
lucru. Încadrarea unui sector de drum, având un anumit nivel de viabilitate pe timp
de iarn`, \ntr-una din categoriile de înz`pezire men]ionate, se face în situa]ia în
care caracteristicile corespunz`toare din tabelul nr. 8 se întâlnesc pe mai mult de
50% din lungimea acestuia. De asemenea, se va stabili lungimea sectoarelor de
drum, care se înz`pezesc la o repriz` de viscol, în scopul realiz`rii unei dot`ri cu uti-
laje a bazelor de desz`pezire, corespunz`toare volumului de lucr`ri necesare.

2.2.3. Stabilirea tipului de dotare cu utilaje a bazelor de desz`pezire


Pentru efectuarea interven]iilor pe timp de iarn`, corespunz`tor nivelului de
viabilitate în care se încadreaz` re]eaua de drumuri din raza de activitate a
unit`]ilor operative de ac]iune, este necesar ca acestea s` fie dotate cu utilaje
de interven]ie, în concordan]` cu caracterul climatic al zonei (tabelul nr. 7) [i
categoria de înz`pezire a drumurilor (tabelul nr. 8).
În func]ie de factorii men]iona]i s-au stabilit patru tipuri de dotare (A, B, C [i D)
cu utilaje, conform tabelului nr. 9, corespunz`toare unor condi]ii (climatice sau
de relief) mai mult sau mai pu]in favorabile înz`pezirii drumurilor.

BULETIN TEHNIC RUTIER


anul I, nr. 10 - 11, octombrie - noiembrie 2001
105
Tabelul 8
Stabilirea categoriei de \nz`pezire a drumurilor
Nr. Categoria Gradul de Caracteristicile sectorului de Ordinea de urgen]` a
crt. de înz`pezire înz`pezire drum m`surilor de ap`rare
- Deblee închise cu adâncimea
de la 0,40-8,5 m având panta
taluzului insuficient` pentru a Se întreprind m`suri
1 I1 |nz`pezire permite depozitarea cantit`]ii de ap`rare
grav` totale de z`pad` dintr-o iarn`; în urgen]a I-a
- Sectoare expuse înz`pezirii la
primul viscol.
- Sectoare de drum cu cota
platformei la nivelul terenului
înconjur`tor; Se iau m`suri de
2 I2 Înz`pezire - Deblee mici pân` la 0,40 m ap`rare în urgen]`
medie adâncime; a II-a (dup`
- Ramblee cu în`l]imea Hz; sectoarele cu
- Sectoare cu profil transversal înz`pezire grav`)
mixt, desf`[urat în zone de coast`;
Înz`pezire - Ramblee cu în`l]imea Se iau m`suri de ap`-
3 I3
u[oar` de Hz la Hn; rare în urgen]` a II-a
- Ramblee cu în`l]ime > Hz;
- Deblee deschise având panta
F`r`
4 I4 taluzului suficient` pentru a
înz`pezire
putea depozita toat` z`pada
adus` în timpul iernii.
NOT~: - Hz - în`l]imea medie (metri) a stratului de z`pad` constant în locul dat în decursul
mai multor ani.
- Hn - în`l]imea medie (metri) a rambleului neînz`pezit în locul dat.

2.2.4. Stabilirea forma]iilor de utilaje de desz`pezire


Componen]a forma]iilor de utilaje, cu care urmeaz` a fi dotate unit`]ile ope-
rative de ac]iune pe timp de iarn` se va stabili astfel:
a) cunoscând sectoarele de drum aferente unit`]ii operative, se stabile[te ca-
racterul climatic al zonei în care se desf`[oar` drumurile respective (tabelul 7),
precum [i gradul de înz`pezire al acestora (tabelul 8);
b) se determin` tipul de dotare cu utilaje de desz`pezire conform tabelului nr. 9.
c) pentru nivelul de viabilitate pe timp de iarn`, a sectoarelor de drum din raza
de activitate a bazei de desz`pezire, aprobat în Consiliul de Administra]ie al
Administra]iei Na]ionale a Drumurilor [i a tipului de dotare cu utilaje (A, B, C sau
D), se va stabili felul [i num`rul utilajelor în func]ie de lungimea (%) tronsoanelor

BULETIN TEHNIC RUTIER


106 anul I, nr. 10 - 11, octombrie - noiembrie 2001
de drum ce se înz`pezesc la o repriz` de viscol [i probabilitatea producerii
fenomenului respectiv, conform tabelului nr. 9 [i harta 2.
Tabelul 9
Stabilirea tipului de dotare a bazelor de desz`pezire \n func]ie de caracterul climatic
[i categoria de desz`pezire a drumului
Nr. Categoria de Caracterul climatic
Observa]ii
crt. înzepezire C1 C2 C3 C4 C5
1 I1 I1C1 I1C2 I1C3 I1C4 I1C5
2 I2 I2C1 I2C2 I3C3 I2C4 I2C5
3 I3 I3C1 I3C2 I3C3 I3C4 I3C5
4 I4 I4C1 I4C2 I4C3 I4C4 I4C5

Tipul de dotare A B C D
Categoria de înz`pezire I1C1 I2C1; I2C2; I1C4; I2C4; I1C5; I2C5;
a drumului (I1…I4) I1C2 I3C1; I3C2; I3C5; I4C1;
caracterul climatic al I2C3; I1C3; I3C3; I3C5; I4C2; I4C3;
zonei respective I4C4; I4C5;
(C1…C5)

În cazul în care, baza de desz`pezire are în raza de activitate sectoare de


drum încadrate la niveluri de viabilitate diferite, felul [i num`rul utilajelor se va sta-
bili, separat pentru fiecare sector de drum [i nivelul de viabilitate, urmând ca
dotarea cu utilaje a bazelor de desz`pezire s` se fac` prin cumularea celor
necesare fiec`rui sector de drum (de acela[i tip) în parte. Necesarul de utilaje
astfel stabilit se va rotunji la numere întregi numai dup` totalizarea acestora pe
sec]ie de drumuri, sau baz` de desz`pezire.

2.3. Organizarea unit`]ilor operative de ac]iune

Baza de desz`pezire este unitatea operativ` în timpul iernii a c`rei raz` de


ac]iune se stabile[te în func]ie de configura]ia re]elei rutiere [i de nivelul inter-
ven]iei pe timpul iernii.
Baza de desz`pezire poate avea puncte de sprijin direct subordonate, pre-
cum [i puncte de informare. Punctele de informare fac parte din sistemul propriu
sau din alte unit`]i aflate de-a lungul drumurilor (Oficiul Po[tal, Prim`rii etc.).
Bazele de desz`pezire [i punctele de sprijin dispun de dormitoare pentru
muncitori, garaje cu boxe pentru utilaje, depozite de carburan]i, de materiale
antiderapante [i antiaglomerante, precum [i aparatura necesar` pentru infor-
mare. |n zonele cu fenomene frecvente cu polei se vor instala detectoare de
polei [i aparatura necesar` pentru monitorizarea activit`]ii de iarn`.
Responsabilul bazei de desz`pezire va fi numit dintre inginerii sau tehnicienii

BULETIN TEHNIC RUTIER


anul I, nr. 10 - 11, octombrie - noiembrie 2001
107
experimenta]i în problemele de iarn` din cadrul unit`]ii care execut` lucr`rile de
prevenire sau combatere a lunecu[ului [i desz`pezire, de regul` responsabilul
bazei este [eful districtului.
Punctele de sprijin se organizeaz` pe un drum sau într-un nod secundar de
drumuri din raza aceleea[i baze, atunci când din cauza distan]ei interven]ia
direct` de la baz` ar putea întârzia desf`[urarea ac]iunilor de combaterea
poleiului sau de patrulare.
Conducerea punctelor de sprijin poate fi încredin]at` [i unui muncitor cu
experien]`.
Tipul [i num`rul utilajelor cu care se va dota fiecare baz` [i punct de sprijin se
stabilesc pentru nivelul de viabilitate în care este încadrat` re]eaua de drumuri
aferent`, având în vedere urm`toarele:
- în zonele de ninsori lini[tite vor predomina utilajele de patrulare, ]inând seama
de tipul forma]iei, lungimea sectorului de patrulat, dificult`]ile traseului etc.;
- în zonele cu viscole frecvente vor predomina utilajele grele de desz`pezire;
- la bazele din zonele în care fenomenul de polei este frecvent se va m`ri
num`rul de r`spânditoare de materiale antiderapante;
- la toate bazele se pot prevedea r`spânditoare tractate, dar pe sectoarele cu
declivit`]i peste 6% se vor prevedea numai autor`spânditoare;
- pe sectoarele de drum cu parapet de lungimi mari se vor prevedea [i tur-
bofreze.
Pe drumurile încadrate la nivelul I de viabilitate se prev`d cât mai multe utila-
je din parcul propriu. Pentru toate utilajele din bazele de desz`pezire aferente
acestor drumuri vor fi organizate dup` caz dou` sau trei schimburi, iar când acest
lucru nu este posibil din lips` de personal, se va lucra în program prelungit în tim-
pul interven]iilor efective pentru deblocare. Utilajele [i mijloacele auto pe care sunt
montate echipamentele specifice de iarn`, vor ac]iona de regul` în forma]ie sau
în grup de utilaje, fiind coordonate [i înso]ite de un angajat cu experien]` în dome-
niu. |n cazuri justificate se poate lucra [i cu un singur utilaj greu sau mijloc auto cu
lam` de z`pad`, care vor fi deasemenea înso]ite. Pentru utilaje u[oare, care
lucreaz` independent (tractoare cu lam` sau perie, turbofreze etc.), nu este obli-
gatorie înso]irea în timpul lucrului. Personalul de înso]ire se recruteaz` din tehni-
cienii, mai[trii, [efii de brig`zi [i de echipe, precum [i dintre muncitorii cu expe-
rien]` din brigad`. De regul` personalul de înso]ire r`mâne acela[i pe toat` dura-
ta iernii. El asigur` permanent leg`tura cu baza prin sta]ii radio-mobile de pe auto,
telefoane mobile, telefoane ale oficiilor PTTR, raporteaz` datele de pe re]ea con-
form programului de informare stabilit, coordoneaz` activitatea utilajelor respec-
tive, se îngrije[te de alimentarea cu carburan]i, lubrifian]i [i gararea acestora.

BULETIN TEHNIC RUTIER


108 anul I, nr. 10 - 11, octombrie - noiembrie 2001
Formarea [i grupurile de utilaje vor fi înso]ite de autocamioane echipate pen-
tru iarn` (de preferin]` cu dubl` trac]iune), care vor transporta rezerv` de car-
buran]i, lubrifian]i, piese de schimb pentru uz curent, precum [i personalul de
schimb în anumite situa]ii.
Sediul bazelor, utilajele din dotare, precum [i autovehiculele de dirijare [i con-
trol pe teren a ac]iunii de desz`pezire se vor dota cu sta]ii fixe [i mobile de radio-
telefonie, sau telefonie mobil` pe drumuri de nivelul I.
Programul de lucru al bazelor de desz`pezire [i al punctelor de sprijin se sta-
bile[te corespunz`tor nivelului de viabilitate din care face parte drumul respectiv,
conform capitolului „Nivelurile de interven]ie ale unit`]ilor operative în timpul iernii“.
Baza de desz`pezire [i punctele de sprijin vor asigura [i activitatea de infor-
mare pe toat` perioada de iarn` dup` un program corespunz`tor nivelului de
viabilitate al sectoarelor de drum afectate.
Personalul care urmeaz` s` asigure informarea la bazele de desz`pezire,
punctele de sprijin [i de informare de pe re]ea se desemneaz` din salaria]i ai
unit`]ii de drumuri din raza de activitate a bazei.

2.4. Întocmirea planului operativ

În prealabil întocmirii planului operativ de ac]iune, re]eaua rutier` se clasific`


pe niveluri de interven]ie, în func]ie de clasa nivelului de viabilitate pe timp de
iarn`, conform prevederilor din tabelul 6.
Drumurile încadrate pe timp de iarn` la nivelurile de viabilitate I, II [i III sunt cuprinse
în planurile operative de ac]iune, care se întocmesc de c`tre organele de administrare
din subordinea Administra]iei Na]ionale a Drumurilor sau a Consiliilor Jude]ene [i locale.
Ordinea de desz`pezire a drumurilor în cadrul aceleea[i categorii se stabile[te
astfel încât s` se realizeze în cel mai scurt timp leg`tura rutier` cu capitala ]`rii,
în care scop utilajele de mare randament din dotarea unit`]ilor Administra]iei
Na]ionale a Drumurilor vor lucra pe drumurile na]ionale convergente spre capi-
tal` pân` la jonc]iunea cu utilajele de la bazele vecine, asigurând astfel conti-
nuitatea traseului.
Pentru drumurile jude]ene [i comunale ordinea de urgen]` va fi stabilit` de
Comandamentele Jude]ene corelând cerin]ele de transport ale economiei
locale ca cele ale întregii economii, asigurându-se continuitatea traficului de
m`rfuri [i c`l`tori pe drumurile publice din cuprinsul jude]ului [i din jude]ele vecine.
În caz de înz`pezire grav` a drumurilor, încadrate la nivelul I de viabilitate pe
timpul iernii, Direc]iile de Drumuri [i Poduri cu sprijinul Comandamentelor Jude-
]ene de desz`pezire pot prevedea dirijarea pe aceste drumuri a utilajelor de pe
drumurile încadrate la niveluri inferioare, în scopul ac]iunii de desz`pezire.

BULETIN TEHNIC RUTIER


anul I, nr. 10 - 11, octombrie - noiembrie 2001
109
Planul operativ de ac]iune în timpul iernii cuprinde toate datele referitoare la
bazele de desz`pezire, punctele de sprijin [i de informare cu sectoarele pe care
se ac]ioneaz` diferen]iat pe niveluri de viabilitate, sectoarele de drum ce
urmeaz` a fi ap`rate cu panouri paraz`pezi, utilaje, depozite de materiale anti-
derapante, responsabilul bazei, personalul operativ [i de informare.
Planul operativ se întocme[te de câtre unit`]ile administra]iei, teritoriale în
patru exemplare pe formulare tip [i se înainteaz` la direc]ia de drumuri [i poduri,
respectiv administra]ia drumurilor locale, pân` la data de 10 august. Acestea
analizeaz`, completeaz` [i coreleaz` planurile unit`]ilor, dup` care înainteaz`
spre aprobare dou` exemplare la organul tutelar (AND, respectiv Consiliile
jude]ene) pân` la data de 25 august.
Planul operativ se aprob` pân` la data de 30 august de c`tre Administra]ia
Na]ional` a Drumurilor pentru drumurile na]ionale [i de c`tre Delega]ia perma-
nent` a Consiliilor jude]ene, pentru drumurile de interes local.
Pân` la 10 septembrie planul aprobat se transmite la toate bazele. La cererea
Comandamentului jude]ean (local) de desz`pezire, DRDP-ul sau sec]ia transmite
un exemplar din planul operativ, de pe teritoriul jude]ului respectiv.

2.5. Elaborarea programului preg`tirilor pentru iarn`

Programul preg`tirilor în vederea iernii se întocme[te de c`tre unit`]ile terito-


riale (sec]ii) [i va cuprinde ansamblul de m`suri necesare, cantit`]ile de lucr`ri [i
termenele de realizare, pentru urm`toarele ac]iuni:
- punerea în ordine a drumurilor;
- preg`tirea bazelor de desz`pezire;
- ap`rarea drumurilor cu panouri paraz`pezi;
- revizuirea [i repararea utilajelor, a echipamentelor [i mijloacelor de transport
prev`zute în programul de iarn`;
- aprovizionarea cu materiale pentru combaterea lunecu[ului, preg`tirea, com-
pletarea [i revizuirea spa]iilor de depozitare, stabilirea sectoarelor pe care se
ac]ioneaz` cu materiale antiderapante (nisip, zgur`), amestec cu antiaglome-
rante sau numai cu sare sau solu]ii de sare;
- organizarea re]elei de coordonare operativ` [i de informare;
- instruirea personalului;
- asigurarea inform`rii meteorologice [i a prognozei timpului. Programul preg`tiri-
lor de iarn` se aprob` pentru toate ac]iunile, de c`tre Direc]ia Regional` de
Drumuri [i Poduri, respectiv delega]ia permanent` a Consiliilor jude]ene [i locale
[i se difuzeaz` la unit`]ile teritoriale [i la bazele de desz`pezire pân` la data de
10 septembrie.
BULETIN TEHNIC RUTIER
110 anul I, nr. 10 - 11, octombrie - noiembrie 2001
2.5.1. Punerea în ordine a drumurilor
În vederea stabilirii lucr`rilor [i cantit`]ilor de executat, precum [i a mijloacelor
de realizare, se va efectua o revizie tehnic` am`nun]it` a întregii re]ele rutiere,
acordându-se aten]ie deosebit` etan[eiz`rii p`r]ii carosabile, asigur`rii scurgerii
apelor [i înl`tur`rii obstacolelor de pe platform` sau din apropierea drumurilor,
care ar putea provoca înz`pezirea acestora în caz de viscol.
Ordinea de urgen]` a lucr`rilor programate se va stabili în func]ie de natura,
volumul [i procesul tehnologic al acestora astfel încât execu]ia lor s` se poat`
realiza în perioadele optime de lucru, acordând prioritate drumurilor europene [i
principale.
În program vor fi stabilite sursele de materiale, locul de preparare a mixturilor
asfaltice, mijloacele de transport, utilajele [i echipamentele de lucru, num`rul de
muncitori [i forma]iile de la care se recruteaz`, cine r`spunde de execu]ie [i ter-
menul de realizare pentru flecare sector [i lucrare de executat.
În func]ie de starea îmbr`c`min]ii, de posibilit`]ile de etan[eizare a p`r]ii
carosabile, pân` la apari]ia fenomenelor specifice iernii (polei, înghe], ninsori) vor
fi stabilite sectoarele de drum pe care se va ac]iona numai cu materiale anti-
derapante, cât [i acelea pe care se va ac]iona cu sare sau cu solu]ie de sare.
Pentru înl`turarea obstacolelor ce ar putea provoca înz`pezirea drumurilor,
termenele vor fi stabilite de comun acord cu unit`]ile situate în vecin`tatea drumului.
Lucr`rile din programul de punere în ordine a drumurilor se execut` în perioa-
da 1 septembrie -15 noiembrie.
Programul de punere în ordine a drumurilor se întocme[te la nivel de sec]ie [i
se înainteaz` la DRDP, respectiv la Consiliul jude]ean sau local pân` la data de
20 august pentru aprobare.
Pân` la data de 1 septembrie, DRDP transmite la AND programele de punere
în ordine a drumurilor.
Începând cu data de 10 septembrie situa]ia realiz`rilor din programul de
punere în ordine se raporteaz` la AND, respectiv la Administra]iile de drumuri
jude]ene sau locale, astfel ca pân` pe data de 15 noiembrie toate lucr`rile s`
fie terminate.

2.5.2. Preg`tirea bazelor de desz`pezire


Pentru elaborarea programului preg`tirilor în vederea iernii vor fi verificate
cl`dirile în care vor func]iona bazele de desz`pezire [i punctele de sprijin, insta-
la]iile electrice, de alimentare cu ap`, sanitare [i canalizare, de înc`lzire, insta-
la]iile de informare (telefonice, radio-tefefonie, meteorologie), starea cazarma-
mentului a echipamentului de protec]ie [i P.S.I., inventarul gospod`resc, inclusiv
BULETIN TEHNIC RUTIER
anul I, nr. 10 - 11, octombrie - noiembrie 2001
111
cel de depozitare [i manipulare a carburan]ilor [i depozitele de materiale anti-
derapante.
În urma verific`rilor efectuate se vor stabili lucr`rile necesare pentru repara]ii,
înlocuiri sau complet`ri, precum [i necesarul de piese de schimb, accesorii etc.,
în scopul cre`rii unor condi]ii corespunz`toare desf`[ur`rii activit`]ii unit`]ilor
operative pe toat` durata iernii.
În limita fondurilor alocate, Direc]iile Regionale de Drumuri [i Poduri, respectiv
unit`]ile de administrare a drumurilor locale vor prevedea în planurile anuale de
investi]ii fonduri pentru asigurarea capacit`]ilor de depozitare a carburan]ilor
(inclusiv pentru instala]iile de alimentare automat` în cazul bazelor din noduri
rutiere importante), a lubrifian]ilor [i a materialelor antiderapante tratate cu
antiaglomerant (inclusiv pentru instala]iile de înc`rcare [i manipulare).
De asemenea, vor fi prev`zute fonduri pentru crearea condi]iilor de cazare a
personalului antrenat în ac]iunea de iarn`, de garare corespunz`toare a parcu-
lui de utilaje, pentru completarea pieselor de schimb, accesoriilor, anvelopelor,
precum [i dotarea cu mijloace de telecomunica]ii necesare inform`rii, în scopul
asigur`rii operativit`]ii în timpul iernii.
Programarea lucr`rilor de construc]ii [i instala]ii, precum [i termenele de
realizare a ac]iunilor de mai sus, vor fi astfel stabilite încât s` se încadreze în ter-
menul final de preg`tire a bazelor [i anume pân` la 20 octombrie pentru bazele
din zona de munte [i 1 noiembrie pentru celelalte baze.

2.5.3. Ap`rarea drumurilor cu panouri paraz`pezi


Panourile paraz`pezi ce urmeaz` a fi folosite pentru ap`rarea drumurilor vor
fi sortate [i depozitate, stabilindu-se cu aceast` ocazie necesarul pentru perioa-
da urm`toare, inclusiv accesoriile [i solu]ia pentru protec]ie astfel ca preg`tirea
acestora s` fie terminat` pân` la 15 august.
Sectoarele de drum ce vor fi ap`rate cu panouri paraz`pezi, num`rul rân-
durilor [i lungimea acestora vor fi aprobate de c`tre DRDP sau Administra]ia dru-
murilor locale [i vor fi înscrise pe un formular tipizat, de c`tre districte, centralizate
pe sec]ii [i Direc]ii Regionale de Drumuri [i Poduri, respectiv unit`]i de administrare
a drumurilor locale [i vor face parte integrant` din planul operativ de ac]iune pe
timp de iarn`, al acestor unit`]i.
În cadrul m`surilor pentru ap`rarea drumurilor cu panouri se stabilesc
termenele finale de montare a acestora, în func]ie de condi]iile climatice locale,
ac]iune ce trebuie realizat` pe întreg teritoriul ]`rii, începând cu data de 1 sep-
tembrie [i încheiat` pân` la data de 1 decembrie.
Tabelul cuprinzând termenele de montare va fi depus odat` cu planul ope-

BULETIN TEHNIC RUTIER


112 anul I, nr. 10 - 11, octombrie - noiembrie 2001
rativ aprobat la Comandamentul jude]ean de desz`pezire, în vederea acord`rii
sprijinului necesar unit`]ilor de drumuri.

2.5.4. Revizuirea [i repararea utilajelor [i a mijloacelor de transport proprii


prev`zute în programul de iarn`. Contractarea utilajelor închiriate.
Utilajele [i echipamentele specifice pentru desz`pezirea drumurilor [i com-
baterea poleiului, aflate în dotarea unit`]ilor de drumuri (autofreze, unimoguri,
buldoexcavatoare, turbofreze, lame pentru autopluguri [i tractoare rutiere,
r`spânditoare de materiale antiderapante, perii mecanice, gredere semipurtate
etc.) vor fi programate pentru revizie [i repara]ii, completate cu toate accesori-
ile înc` din timpul verii, astfel ca cel târziu pân` la 1 noiembrie, preg`tirea lor s`
fie terminat`. De asemenea, se va solicita prioritate la repara]ia capital` a utila-
jelor care sunt cuprinse în campania de desz`pezire.
Programul preg`tirilor în vederea iernii va indica pentru fiecare utilaj data
retragerii de pe [antiere, atelierul, termenul de revizie sau de repara]ie [i data
când trebuie s` fie dus la baza de desz`pezire.
La stabilirea acestor termene se va ]ine seama de baza în cadrul c`reia va
lucra utilajul respectiv, astfel ca echipamentele [i utilajele proprii de patrulare [i
de combatere a poleiului s` ajung` pân` la 20 octombrie la bazele din zona de
munte. Pân` la 1 noiembrie toate utilajele [i echipamentele proprii trebuie s` fie
în baze.
Autovehiculele, utilajele [i echipamentele închiriate de la alte unit`]i vor fi
incluse în planul operativ de ac]iune numai în m`sura în care nu se pot asigura
din dotarea proprie [i pot fi:
- utilajele, echipamentele [i autocamioanele, care fac parte din forma]iile de
patrulare sau de desz`pezire; acestea vor fi închiriate cu personal de bord core-
spunz`tor cu caracter permanent [i vor fi garate în baz` pe toat` durata iernii;
- utilajele, echipamentele [i autocamioanele închiriate la cerere, din raza de
ac]iune a bazei de desz`pezire vor intra în lucru pe perioade determinate, atunci
când vor fi solicitate, dup` care se reîntorc la unit`]ile lor.
Contractele de închiriere se vor încheia pân` la 1 noiembrie pentru ambele
categorii de utilaje, de regul` pentru toat` durata iernii, astfel încât acestea s`
se prezinte la baze pân` la 1 decembrie, cu excep]ia utilajelor pentru comba-
terea lunecu[ului ce vor fi introduse în baze la 1 noiembrie în zona de munte [i 15
noiembrie în celelalte zone.
În contracte se va stabili regimul de închiriere (cu caracter permanent, sau la
cerere) în func]ie de nivelul de viabilitate al sectorului de drum pe care se va
ac]iona.

BULETIN TEHNIC RUTIER


anul I, nr. 10 - 11, octombrie - noiembrie 2001
113
Pentru sectoarele de drum pe care s-au executat tratamente bituminoase,
sau la desz`pezirea c`ii pe poduri [i pasaje denivelate pe care au fost montate
rosturi etan[e din cauciuc, lamele s` fie dotate cu cu]ite de cauciuc cu inser]ie
metalic`.

2.5.5. Programul aprovizion`rii cu materiale chimice [i antiderapante,


carburan]i [i lubrifian]i, preg`tirea spa]iilor de depozitare
[i a instala]iilor de înc`rcare
În vederea sporirii gradului de siguran]` a circula]iei rutiere în timpul iernii se
folosesc de regul` materiale chimice (sare [i solu]ii de sare, clorur` de calciu),
materiale antiderapante (nisip, zgur`, etc.) tratate cu antiaglomerant sau netra-
tate, sau alte materiale decongelante.
Materialele chimice pure (sare, solu]ie de sare, clorur` de calciu) se folosesc
pe drumurile na]ionale principale cu îmbr`c`min]i asfaltice etan[e.
Materialele antiderapante tratate cu antiaglomerant se folosesc în general
pe restul drumurilor cu îmbr`c`min]i moderne, iar materialele antiderapante ne-
tratate pe poduri, pe drumuri pietruite, pe îmbr`c`min]ile fisurate [i pe sectoarele
cu beton de ciment cu o vechime mai mic` de 5 ani.
Calculul necesarului de materiale antiderapante pentru un sezon de iarn` se
va face în mod diferen]iat, în func]ie de frecven]a zilelor cu polei sau ninsoare,
precum [i de lungimea [i importan]a sectoarelor de drum afectate de aceste
fenomene. Dozajele orientative pentru o repriz` (cantit`]i/m2) sunt cele stabilite
la pct. 1.5.2.
Materialele antiderapante se prev`d a fi aprovizionate atât în depozite mari,
de unde urmeaz` a fi înc`rcate în r`spânditoare [i împr`[tiate pe sectoarele de
drum, cât [i în gr`mezi mici amplasate de-a lungul drumului. Granula]ia nisipului
este cuprins` în limitele prezentate în curba granulometric` din Fig. 43, pct.1.5.2.
din care rezult` c` acestea trebuie s` se încadreze în limitele de 0-7 mm, pro-
centul sub 1 mm s` nu dep`[easc` 15%.
Pe drumurile pietruite sau cele cu îmbr`c`min]i bituminoase (în special pe
cele care prezint` degrad`ri pronun]ate), în m`sura în care este economic, se
recomand` folosirea zgurii granulate. Granula]ia zgurei nu trebuie s`
dep`[easc` 15 mm.
Programul aprovizion`rii cu materiale antiderapante (nisip, zgur`) va fi astfel
întocmit, avându-se în vedere ca pân` la 1 noiembrie s` fie aprovizionat` cel
pu]in 75% din întreaga cantitate, iar pân` la 30 decembrie s` fie aprovizionat`
integral.
Materialele antiderapante tratate cu produse chimice (sare, solu]ie de CaCl,

BULETIN TEHNIC RUTIER


114 anul I, nr. 10 - 11, octombrie - noiembrie 2001
etc.) pot fi aduse în depozite e[alonat astfel încât s` existe în permanen]` un stoc
necesar pentru interven]ii de cel pu]in 30 zile.
Depozitele mari de materiale antiderapante tratate cu produse chimice vor fi
de regul` construc]ii acoperite, cu în`l]ime corespunz`toare pentru a permite
manevrarea utilajelor [i mijloacelor de transport [i în cel mai r`u caz când aces-
tea nu exist`, vor fi amplasate pe platforme asfaltate, asigurate pentru scurgerea
apelor [i acoperite cu un strat de emulsie.
Depozitele pentru sare vor fi obligatoriu acoperite, realizate din materiale
necorozive la ac]iunea s`rii, cu în`l]ime corespunz`toare pentru intrarea mijloa-
celor de transport [i utilajelor de înc`rcare-desc`rcare, vor fi protejate cores-
punz`tor de apele dimprejur, iar cele pentru saramur` sau solu]ie s`rat` vor fi sub
form` de rezervoare din materiale necorozive la ac]iunea s`rii, prev`zute cu
mijloacele de amestecare a lichidului s`rat.
Amplasarea depozitelor de materiale chimice antiaglomerante se va face pe
fiecare sector de drum, conform planului operativ de ac]iune.
Programul aprovizion`rii cu materiale chimice poate fi extins pe întreaga
iarn`, cu condi]ia amenaj`rii corespunz`toare a spa]iilor de depozitare, asigu-
rând pân` la 1 noiembrie aprovizionarea a 30%, pân` la 30 decembrie cel pu]in
75% din cantitatea necesar` pe întreaga iarn` la fiecare baz` [i 100% pân` la 30
ianuarie. Cantitatea aprovizionat` de sare pentru zonele unde se ac]ioneaz` cu
amestec va fi direct propor]ional` cu cantitatea de nisip antiderapant, de regul`
15-30%, din greutatea acestuia.
Amestecul materialelor antiaglomerante cu nisip se va face numai în stare
uscat`, de regul`, în propor]ie de 15-30%, iar pentru drumuri cu îmbr`c`min]i
etan[e propor]ia de sare putând fi mai mare.
În condi]iile în care nu sunt suficiente depozitele acoperite pentru a se putea
face amestecul, în vederea evit`rii aglomer`rii materialelor antiderapante prin
înghe], aprovizionarea cu materiale chimice se va face în acela[i procent din
necesar ca [i pentru materialele antiderapante.
Instala]iile [i utilajele de înc`rcare în r`spânditoare se vor stabili în func]ie de
amplasamentele depozitelor de materiale antiaglomerante [i de num`rul utila-
jelor de r`spândire repartizate prin planul operativ de ac]iune.
Cantit`]ile de carburan]i (benzin`, motorin`) [i lubrifian]i necesari pentru
minim 14 zile de ac]ionare, stabilite în func]ie de num`rul autovehiculelor [i utila-
jelor din fiecare baz`, vor fi aprovizionate pân` la 20 octombrie în zona de munte
[i pentru celelalte zone pân` la 1 noiembrie, care se va men]ine la acest nivel,
prin complet`ri periodice pe toat` perioada iernii.
Spa]iile de depozitare (magazii, silozuri, [oproane, platforme, etc.) se vor

BULETIN TEHNIC RUTIER


anul I, nr. 10 - 11, octombrie - noiembrie 2001
115
revizui [i completa, sau vor fi construite spa]ii noi înainte de a începe
aprovizionarea cu material.

2.5.6. Organizarea re]elei de coordonare operativ` [i de informare


În cadrul acestor ac]iuni se prev`d urm`toarele:
- stabilirea posturilor telefonice de la unit`]ile proprii;
- stabilirea posturilor telefonice de la alte posturi amplasate de-a lungul dru-
murilor, inclusiv a programului de serviciu pentru informare;
- desemnarea personalului pentru coordonare [i informare în func]ie de nivelul de
interven]ie pe timp de iarn`, la fiecare baz`, punct de sprijin [i punct de infor-
mare pe re]ea, precum [i la celelalte unit`]i de drumuri;
- stabilirea necesarului de posturi noi telefonice;
- revizuirea [i completarea instala]iilor existente precum [i programarea mont`rii
sta]iilor de radio-telefonie pe utilajele de desz`pezire [i patrulare, conform pla-
nului operativ de iarn`.
În cadrul programului, vor fi men]ionate termenele finale de realizare care nu
vor dep`[i data de 1 noiembrie:
- revizuirea listei indicativelor de apel pentru sta]iile de radio-telefoane din dotare;
- revizuirea colabor`rilor cu radiourile teritoriale [i locale privind informarea par-
ticipan]ilor la trafic pe perioada iernii.

2.5.7. Programul instruirii personalului


Întreg personalul din cadrul bazelor de desz`pezire [i a punctelor de sprijin,
inclusiv personalul de coordonare [i informare va fi instruit corespunz`tor specifi-
cului activit`]ii sale pe locul unde se va efectua instructajul [i responsabilul cu
instruirea.
Instruirea pe specialit`]i inclusiv protec]ia muncii se va efectua astfel:
- [colarizarea mecanicilor [i conduc`torilor de autofreze se va face la Direc]ia
Regional` de Drumuri [i Poduri, respectiv unit`]ile de administrare a drumurilor
locale pân` la 15 octombrie, inclusiv aplica]iile practice;
- [colarizarea personalului ce va lucra cu sta]iile de radio telefonie se va face la
Direc]ia Regional` de Drumuri [i Poduri, respectiv unit`]ile de administrare a dru-
murilor locale pân` la 15 octombrie, inclusiv autorizarea cursan]ilor potrivit regle-
ment`rilor în vigoare.
Termenul final pentru instruirea personalului de coordonare [i informare este 15
octombrie.

BULETIN TEHNIC RUTIER


116 anul I, nr. 10 - 11, octombrie - noiembrie 2001
2.5.8. Asigurarea inform`rii meteorologice [i a prognozei timpului
Direc]iile Regionale de Drumuri [i Poduri, respectiv unit`]ile de administrare a
drumurilor locale vor transmite prognoza meteorologic` sec]iilor, pentru a lua
m`surile preventive necesare.
Administra]ia Na]ional` a Drumurilor [i toate D.R.D.P. -urile vor fi informate con-
form contractului cu Institutul Na]ional de Meteorologie [i Hidrologie Bucure[ti, în
timp operativ în leg`tur` cu situa]ia atmosferic`, general` cât [i local`, prin
prognoze.
Contractele care se încheie cu Institutul Na]ional de Meteorologie [i Hidro-
logie Bucure[ti, stabilesc transmiterea prognozelor de durat` scurt` [i medie la
intervalele stabilite de comun acord, conform prevederilor de mai jos.
1) Prognozele meteorologice contractate pe 24 de ore, s`pt`mânale [i lu-
nare, detaliate pe opt zone geografice (Banat, Cri[ana, Dobrogea, Maramure[,
Moldova, Muntenia, Oltenia, Transilvania) [i prognozele meteo de sezon care se
transmit la A.N.D. - Dispeceratul drumurilor na]ionale, astfel:
- prognozele meteo pe 24 ore, zilnic între orele 1500-1600;
- prognozele s`pt`mânale, în fiecare zi de luni a s`pt`mânii, între orele 1500-1600;
- prognozele lunare, între datele de 27-30 ale lunii precedente prognozate;
- prognoza meteo a sezonului de prim`var`, la sfâr[itul lunii februarie.
2) Prognozele meteorologice [i hidrologice de avertizare se transmit de fie-
care dat` când se prevede producerea unui fenomen meteo sau hidro pericu-
los, de interes pentru beneficiar, respectiv:
- depuneri solide, polei;
- intensific`ri de vânt ce pot lua aspect de vijelie;
- viscol, transport de z`pad` cu formare de troiene;
- cantit`]i de precipita]ii mai mari de 25 l/m2 în 24 ore;
- dep`[irea cotelor de aten]ie;
- viituri.
3) Pentru situa]iile în care s-au produs fenomene meteorologice care au per-
turbat activitatea beneficiarului, fenomene care nu au putut fi prinse din motive
obiective în prognoze, INMH va face o analiz` explicativ` a acestora la solici-
tarea beneficiarului.
4) Transmiterea informa]iilor se face prin fax la Dispeceratul drumurilor na-
]ionale din AND.

BULETIN TEHNIC RUTIER


anul I, nr. 10 - 11, octombrie - noiembrie 2001
117
CAPITOLUL 3. M~SURI ÎN VEDEREA ASIGUR~RII CIRCULA}IEI
RUTIERE PE TIMPUL IERNII

Pentru asigurarea circula]iei rutiere în timpul iernii se vor lua urm`toarele


m`suri:
- m`suri preg`titoare;
- m`suri de prevenire a înz`pezirii [i de desz`pezire;
- m`suri de prevenire [i combatere a poleiului, ghe]ii sau z`pezii în grosime redus`.

3.1. M`suri preg`titoare


3.1.1. Punerea în ordine a drumurilor [i podurilor
În scopul aplic`rii programului preg`tirilor de iarn` se vor asigura materialele,
for]a de munc`, utilajele [i mijloacele de transport necesare, stabilite în func]ie
de volumul [i natura lucr`rilor ce urmeaz` a fi executate.
Lucr`rile de punere în ordine a drumurilor pentru perioada de iarn` vor
începe la 1 septembrie [i vor avea ca termen final de realizare 15 noiembrie [i au
în vedere:
Lucr`ri de impermeabilizare a p`r]ii carosabile
În baza programului stabilit pentru aceast` ac]iune se va trece la executarea
lucr`rilor de etan[eizare a p`r]ii carosabile a drumurilor [i podurilor modernizate
prin plomb`ri [i colmat`ri de fisuri. Concomitent se vor executa [i repara]ii la ben-
zile de consolidare.
La drumurile pietruite se va executa scarificarea [i a[ternerea materialelor de
între]inere, eliberând astfel platforma drumului pe toat` l`]imea, în vederea
facilit`rii lucr`rilor de desz`pezire cu utilaje.
Lucr`ri pentru asigurarea scurgerii apelor
Pentru a ob]ine profilul transversal corespunz`tor se vor executa complet`ri la
acostamente, de preferin]` cu balast, eliminând toate denivel`rile unde ar
putea stagna apa provenit` din ploi [i din topirea z`pezii.
În acela[i scop se va executa t`ierea acostamentelor, cur`]irea [an]urilor,
rigolelor, canalelor de scurgere, pode]elor [i camerelor de lini[tire [i se vor des-
funda gurile de scurgere la poduri.
Pe sectoarele unde în mod obi[nuit cade grohoti[ sau p`mânt, ac]iunea se
va repeta ori de câte ori este nevoie, în toat` perioada de iarn`, pentru a
men]ine tot timpul condi]ii de scurgere a apelor prin [an]uri [i rigole.

BULETIN TEHNIC RUTIER


118 anul I, nr. 10 - 11, octombrie - noiembrie 2001
Înl`turarea obstacolelor care ar putea provoca înz`pezirea drumurilor
Toate obstacolele din zona drumului sau din afara acestuia, care ar putea
provoca înz`pezirea drumurilor, în special dac` sunt pe partea direc]iei vântului
dominant, vor fi înl`turate, solicitându-se dac` este cazul sprijinul organelor locale.
În acest scop vor fi cur`]ate zonele de buruieni, m`r`cini, tufe, l`stari, arbu[ti,
garduri vii de pe zona drumurilor, iar proprietarii vor cur`]a terenurile adiacente
de tulpini de porumb, tutun [i floarea soarelui. Nu se va permite depozitarea de
fân, paie, coceni, parcarea utilajelor agricole pentru conservare etc., pe zona
drumului din direc]ia vântului dominant.
În cazul în care aceste depozite au fost create anterior, se va urm`ri desfiin-
]area lor la termenele stabilite prin program, de comun acord cu unit`]ile de-
]in`toare respective,
Semnalizarea în timpul iernii
Semnalizarea rutier` va fi completat` cu indicatoare de circula]ie, conform
STAS 1848/1-86, care vor avertiza pericolele specifice sezonului de iarn`:
a) indicatoare Fig.13 „drum lunecos”, cu adi]ionala v „polei, ghea]`, z`pad`”,
care vor fi instalate înaintea unor curbe, a unor coborâri periculoase sau acolo
unde, în mod frecvent, exist` pericolul de formare a poleiului sau chiciurii;
b) indicatoare Fig. 81 „lan]uri pentru z`pad`”, cu adi]ionala v„polei, ghea]`,
z`pad`”, care vor fi instalate înaintea rampelor sau pantelor cu declivit`]i pes-
te 4%, precum [i în sectoarele unde nu se ac]ioneaz` cu materiale chimice
sau antiderapante sau pe care în mod frecvent se produce „lunecu[” prin
formarea de polei sau ghea]`. ‘
Aceste indicatoare vor fi preg`tite în num`r suficient pentru a fi montate [i pe
alte sectoare de drum în ramp` în timpul unor ninsori sau viscole prelungite, când
sunt posibile depuneri de z`pad` pe partea carosabil`. Pentru sectoare mai
lungi de 2 km, indicatorul va fi înso]it de panoul adi]ional g „lungimea sectorului
periculos”,
c) indicatoare Fig. 8 a „drum îngustat” se vor instala pe sectoarele de drum pe
care s-a desz`pezit numai o band`. Acestea vor fi de regul` de tip mobil [i se
vor ridica imediat ce s-a asigurat circula]ia simultan` în ambele sensuri.
d) indicatoare Fig. 40 „accesul interzis”, Fig. 96 a „ocolire” [i adi]ionala v „polei,
ghea]`, z`pad`”, pentru situa]ii când drumul se înz`peze[te pe anumite sec-
toare [i circula]ia trebuie oprit` sau dirijat` pe alte rute.
Indicatoarele de la punctul „a” [i „b” vor fi montate pe drum pân` la 15 noiem-
brie în zona de munte [i 1 decembrie în celelalte zone [i vor r`mâne montate pe
toat` durata iernii.
Se va ]ine eviden]a indicatoarele fixe [i mobile, care trebuie montate.

BULETIN TEHNIC RUTIER


anul I, nr. 10 - 11, octombrie - noiembrie 2001
119
3.1.2. Montarea panourilor paraz`pezi
Montarea panourilor va începe imediat ce terenul respectiv este eliberat de
culturile de toamn`, ori s-au efectuat ar`turile sau sem`n`turile.
Unit`]ile de drumuri vor ]ine permanent leg`tura cu proprietarii terenurilor agri-
cole care de]in terenurile [i vor urm`ri respectarea termenelor stabilite de comun
acord [i înscrise în programul preg`tirilor de iarn`.
În cazul în care stadiul [i ritmul lucr`rilor agricole de toamn` ar implica neres-
pectarea termenului de montare a panourilor paraz`pezi, unit`]ile de drumuri au
obliga]ia s` informeze comandamentul jude]ean de desz`pezire, pentru urgen-
tarea lucr`rilor respective.
Modul de montare a panourilor paraz`pezi este ar`tat la pct. 1.4.2.
Dup` montare se vor efectua revizii s`pt`mânale, verificându-se ancorele [i
dispozitivele de prindere pentru a realiza stabilirea [i întinderea lor corect`, în spe-
cial dup` ploi abundente sau furtuni puternice. Reviziile se vor efectua de c`tre
echipe alc`tuite din muncitorii brig`zilor, astfel ca remediile necesare s` se exe-
cute pe loc.

3.1.3. Preg`tirea bazelor


Preg`tirea bazelor de desz`pezire [i a punctelor de sprijin se va face conform
programului [i reglement`rilor în vigoare, prin repara]ii la cl`diri [i instala]ii, com-
plet`ri necesare la inventarul gospod`resc, cazarmament, echipamentul de
lucru [i de protec]ie, conform extraselor de normativ pentru acordarea echipa-
mentului de protec]ie [i de lucru, luând în considerare întreg personalul bazei
(conduc`tori [i mecanici de utilaje [i mijloace de transport, înso]itori de utilaje [i
mijloace de transport, personalul de informare, de coordonare [i control a activi-
t`]ii pe perioada de iarn`).
Se va asigura etan[area complet` a cl`dirilor, combustibilul necesar pentru
utilaje [i de înc`lzit (lemne, c`rbuni, combustibili pentru calorifer etc.) [i vor fi luate
toate m`surile de prevenire a incendiilor stabilite de normele [i instruc]iunile în
vigoare.
Vor fi confec]ionate în num`r suficient indicatoare de circula]ie specifice pen-
tru perioada de iarn`.
Vor fi verificate, revizuite [i reparate instala]iile de informare meteo (giruete,
termometre, detectoare de polei), sta]iile radio-telefon etc.
Vor fi asigurate sculele [i uneltele necesare desz`pezirii manuale cu muncitorii
din brig`zi.
Lucr`rile de preg`tire vor fi terminate pân` la data de 20 octombrie pentru
bazele din zona de munte [i 1 noiembrie pentru celelalte baze.
BULETIN TEHNIC RUTIER
120 anul I, nr. 10 - 11, octombrie - noiembrie 2001
3.1.4. Aducerea în baz` a utilajelor [i echipamentelor pentru interven]ie
Contractele pentru utilajele închiriate se vor perfecta pân` pe data de 25
octombrie.
În contracte se va specifica modul de închiriere, respectiv perioada calen-
daristic`, num`rul de ore pe zi, num`rul de schimburi pe zi, sau închirierea la
cerere, cât [i pre]urile ce se vor practica pentru orele active [i de a[teptare,
aprovizionarea cu carburan]i, lubrifian]i, piese de schimb etc.
Utilajele, mijloacele auto [i echipamentele închiriate, de patrulare [i comba-
tere a lunecu[ului, se vor prezenta în baze în jurul datei de 1 noiembrie pentru
bazele de munte [i 15 noiembrie pentru celelalte baze. Utilajele pentru desz`-
pezire se vor aduce în toate bazele pân` pe data de 15 noiembrie.
Utilajele [i echipamentele proprii, specifice activit`]ii de iarn`, vor fi conser-
vate în parcul de utilaje al fiec`rei baze, sau la sec]ie, imediat dup` închiderea
acestei activit`]i.
Revizia [i repararea utilajelor retrase din campania de iarn` se va face în cursul
trim. II [i III, dup` un program întocmit pân` pe data de 30 mai [i aprobat de
c`tre Direc]iile Regionale de Drumuri [i Poduri, respectiv, unit`]ile de administrare
a drumurilor locale.
Celelalte utilaje, mijloace auto [i echipamentele care lucreaz` în campania de
var`, vor fi retrase în timp util din activit`]ile curente, astfel încât acestea s` poat`
fi aduse pân` la 20 octombrie în bazele de munte [i 1 noiembrie în bazele de [es.
Utilajele proprii de patrulare sau desz`pezire, inclusiv autovehiculele proprii
folosite pentru patrulare, informare [i înso]ire, vor fi dotate cu aparate de ra-
dio-telefoane, montate de regul` pe mijlocul cu mobilitatea cea mai mare.
Depanarea utilajelor de desz`pezire se va asigura prin atelierele proprii ale
unit`]ilor de drumuri, sau prin atelierele specializate ale altor unit`]i.
Comandamentele locale de desz`pezire vor stabili din timp atelierele special-
izate men]ionate [i vor asigura depanarea operativ` a utilajelor.
În cadrul preg`tirii utilajelor pentru campania de iarn` se vor organiza „alar-
me false”, care constau din ac]iuni ordonate dup` un plan coordonat de Direc-
]ia Regional` de Drumuri [i Poduri, respectiv unit`]ile de administrare drumuri
locale, cu scopul de a depista eventuale deficien]e în mobilizarea personalului,
preg`tirea [i func]ionarea utilajelor, organizarea depan`rii etc.

3.1.5. Instruirea personalului


Conform programului de preg`tire se va face [colarizarea sau instruirea per-
sonalului care particip` la activitatea de iarn`, folosind în acest scop cadre bine
preg`tite [i experimentate în problemele respective.
BULETIN TEHNIC RUTIER
anul I, nr. 10 - 11, octombrie - noiembrie 2001
121
Pentru conduc`torii [i mecanicii de autofreze, buldoexcavatoare [i unimoguri
în afar` de cunoa[terea am`nun]it` a c`r]ii tehnice a utilajului, se vor organiza
lec]ii practice de conducere [i remediere a micilor defec]iuni ce se produc
frecvent în timpul lucrului, cu asisten]a mecanicilor de la atelierele fixe sau
autoatelierele prev`zute în planul operativ de ac]iune pentru iarn`. |n cazul în
care num`rul cursan]ilor este redus, [colarizarea se poate concentra la una din
Direc]iile Regionale de Drumuri [i Poduri pentru mai multe unit`]i sau jude]e.
În acela[i mod se va organiza [colarizarea privind utilizarea sta]iilor [i apara-
telor de radio-telefonie, folosind ca instructori, personalul autorizat în acest scop.
Personalul de informare va fi instruit de fiecare unitate, în ceea ce prive[te
modul de raportare a situa]iei, de redactare a inform`rilor [i buletinelor rutiere,
leg`tura cu presa [i organele de circula]ie ale poli]iei.
În cadrul procesului de instruire, teoretic [i practic, vor fi reamintite normele
privind protec]ia muncii, pe specificul lucr`rilor [i a locurilor de munc`, inclusiv
principalele îndatoriri pe linie de paz` contra incendiilor.
Programul de instruire va fi realizat pân` la data de 1 noiembrie.

3.1.6. Organizarea activit`]ii de coordonare [i informare


Toate posturile telefonice din sistemul propriu de informare, care prezint`
defec]iuni de func]ionare, vor fi comunicate direc]iilor jude]ene de po[t` pentru
a fi revizuite din timp, iar acolo unde este necesar, se va solicita instalarea de
prize suplimentare [i eventuale sonerii de la posturile existente în scopul
îmbun`t`]irii condi]iilor de informare în incinta bazei.
În cadrul acestei ac]iuni vor fi verificate [i sta]iile de radio-telefonie de la uni-
t`]i [i de pe utilaje sau autovehiculele folosite în campania de iarn`.
Vor fi întocmite tabele cu personalul de coordonare [i informare cores-
punz`tor nivelului de interven]ie pe timp de iarn`, inclusiv cu mijloacele de trans-
port care fac de serviciu la aceste unit`]i în afara programului de lucru.
Pentru informarea usagerilor asupra st`rii drumurilor [i a condi]iilor de circula]ie
în timpul iernii, se vor folosi mijloace de informare mass-media [i vor fi date rela]ii
tuturor solicitan]ilor, printr-un post telefonic al c`rui num`r va fi adus la cuno[tin]a
general`.
Se va colabora cu radiourile teritoriale [i locale pentru stabilirea frecven]elor
[i orelor de transmisie, care vor fi semnalizate pe drumurile na]ionale.
În buletinele rutiere transmise prin radio vor fi cuprinse toate drumurile publice
de interes republican, cu excep]ia sectoarelor de drum încadrate în nivelul IV de
viabilitate.
În cazul unor înz`peziri grave vor fi comunicate prin buletinele rutiere [i varian-

BULETIN TEHNIC RUTIER


122 anul I, nr. 10 - 11, octombrie - noiembrie 2001
tele ce pot fi utilizate pentru asigurarea traficului în zonele respective, indiferent
de categoriile func]ionale ale drumurilor ce alc`tuiesc aceste variante (publice
sau de exploatare), sau de nivelul serviciului de iarn`.
Comunic`rile inclusiv dispozi]iile primite [i transmise, se înscriu în registrul de
iarn`, în ordine cronologic`; de asemenea se înscriu [i rela]iile ce se dau asupra
st`rii drumurilor, cu excep]ia celor date persoanelor particulare.

3.1.7. Modul de colaborare între unit`]ile de drumuri [i de c`i ferate,


pentru tronsoane al`turate de c`i ferate [i drumuri
Pentru por]iunile de drumuri [i c`i ferate al`turate, care sunt expuse înz`pezi-
rilor, atât sistemul de ap`rare contra înz`pezirilor, cât [i modul de amplasare a
mijloacelor de ap`rare, se vor stabili de comun acord de c`tre [efii sec]iilor de
drumuri [i poduri din Administra]ia Na]ional` a Drumurilor, respectiv administra]ia
drumurilor locale [i [efii sec]iilor de linii ale C.N.-C.F.R. pentru a se evita înz`pezirea
drumului din cauza unor eventuale ap`r`ri defectuose instalate pentru calea
ferat` [i invers.
Stabilirea amplasamentului pentru perdelele de planta]ii pe sectoare de
drum paralele cu calea ferat` se va face de comun acord de c`tre Direc]iile
Regionale de Drumuri [i Poduri sau unit`]ile de administra]ie drumuri locale [i
regionale de c`i ferate respective.

3.1.8. Controlul realiz`rii preg`tirilor de iarn`


Direc]iile Regionale de Drumuri [i Poduri sau unit`]ile de administra]ie drumuri
locale vor institui comisii de verificare a preg`tirilor de iarn`, alc`tuite de regul` din:
- directorul, directorul adjunct, directorul tehnic sau inginerul [ef al Direc]iei Re-
gionale de Drumuri [i Poduri, respectiv unit`]ile de administra]ie drumuri locale;
- [eful serviciului, biroului sau compartimentului de între]inere, care este [i respon-
sabilul cu problemele de iarn`;
- [eful serviciului sau biroului de utilaj transport;
- [efii SDN [i al]i speciali[ti din cadrul Direc]iei Regionale de Drumuri [i Poduri sau
ai administra]iei drumurilor locale.
Comisiile constituite la nivelul DRDP [i unit`]ile de administrare a drumurilor
locale vor avea sarcina s` verifice preg`tirea ac]iunilor de iarn` conform pro-
gramelor intervenite [i s` urm`reasc` aplicarea acestor programe de c`tre
unit`]i, informând lunar conducerea Direc]iei Regionale de Drumuri [i Poduri,
respectiv Consiliul jude]ean sau local, începând cu data de 1 septembrie, asupra
stadiului preg`tirilor [i greut`]ilor întâmpinate, pentru a putea lua din timp
m`surile corespunz`toare.

BULETIN TEHNIC RUTIER


anul I, nr. 10 - 11, octombrie - noiembrie 2001
123
Comisia sau comisiile instituite la nivelul Direc]iei Regionale de Drumuri [i Poduri,
respectiv Consiliul jude]ean sau local vor verifica obligatoriu între 1-20 noiembrie,
stadiul preg`tirilor de iarn` la fiecare unitate de drumuri [i baz` de desz`pezire.
Rezultatul verific`rii se consemneaz` într-un proces verbal tip, conform anexei 5
în care se va înscrie, dup` caz, dac` unitatea este preg`tit` sau nu pentru iarn`,
stabilindu-se termene pentru fiecare problem` nerezolvat`. Aceste termene nu
pot dep`[i cu mai mult de 10 zile, termenul final de preg`tire a bazelor.
Procesele verbale se întocmesc de comisie în dou` exemplare, din care unul
r`mâne la unitatea de drumuri, iar al doilea se depune la Direc]ia Regional` de
Drumuri [i Poduri, respectiv la Consiliul jude]ean sau local.

3.2. M`suri de prevenire a \nz`pezirii [i de desz`pezire a drumurilor

Prevenirea înz`pezirii [i lucr`rile de desz`pezire se execut` la toate drumurile


publice în func]ie de nivelul de interven]ie pe timp de iarn`.
Utilajele folosite la prevenirea înz`pezirilor difer` de cele folosite la desz`pezire
ca tip, putere [i vitez` de lucru.
În scopul sporirii eficien]ei activit`]ii în timpul iernii [i men]inerii viabilit`]ii dru-
murilor se va acorda o aten]ie deosebit` ac]iunii de prevenire a înz`pezirii.

3.2.1. Prevenirea înz`pezirii drumurilor


Prevenirea înz`pezirii drumurilor se realizeaz` prin patrularea cu utilaje. Aceas-
t` ac]iune se desf`[oar` în timpul ninsorilor lini[tite sau când viscolele sunt slabe
(t`ria vântului sub 30 km/or`), iar z`pada spulberat` nu poate imobiliza utilajele
pe drum. |n cazul în care t`ria vântului cre[te peste valoarea men]ionat` [i
z`pada este spulberat` în cantit`]i din ce în ce mai mari, ac]iunea de patrulare
înceteaz` [i utilajele se retrag, lucrând pân` la baza de re[edin]`, sau dac` nu
este posibil, pân` la prima localitate de pe traseu, în scopul men]inerii condi]iilor
de circula]ie pentru autoturisme, autobuzele sau autocamioanele, care sunt
cuprinse de viscol.
În aceast` situa]ie bazele de desz`pezire adiacente vor fi anun]ate pentru a
lua m`suri de închidere a circula]iei în zona de viscol. M`sura se va lua cu spriji-
nul organelor de poli]ie [i se aduce la cuno[tin]` public` prin buletine rutiere spe-
ciale cu recomandarea de a nu se pleca în curs` spre zonele respective.
Forma]ia de patrulare este condus` de un tehnician [i înso]it` de un auto-
camion, care transport` carburan]i [i lubrifian]i în cantit`]i suficiente pentru a
asigura alimentarea pe drum a utilajelor în timpul ac]iunii.
Utilajele din cadrul forma]iei vor lucra decalat în profil transversal pentru a
cuprinde cel pu]in o band` de circula]ie.
BULETIN TEHNIC RUTIER
124 anul I, nr. 10 - 11, octombrie - noiembrie 2001
Având în vedere faptul c` prin patrulare z`pada este adunat` în cordoane
c`tre marginile platformei, forma]iile de utilaje vor fi completate cu echipamente
turbofrez`, care pot fi folosite [i pentru înl`turarea z`pezii adunate în fa]a
parape]ilor.
În zonele cu viscole frecvente nu se admite men]inerea cordoanelor de
z`pad` pe platforma drumului, degajându-se mai întâi partea corespunz`toare
direc]iei vântului dominant.
Utilajele folosite la patrulare sunt în general utilaje cu lam` (autogreder, gre-
der semipurtat, etc.) sau autovehicule la care se monteaz` în fa]` lama meta-
lic` (autospeciale Unimog, buldoexcavatoare Caterpilar, autocamioane, auto-
basculante, tractoare rutiere, etc.). De preferin]` lamele vor fi dotate cu cu]ite
de cauciuc cu inser]ie metalic`.
Mai pot fi folosite în ac]iunea de patrulare: autostropitoare cu lam` în fa]a [i
perie mecanic`, tractoare rutiere cu perie mecanic` [i altele.
În mod obi[nuit utilajele de patrulare se folosesc grupate în forma]ii lucru, dar
[i individual, func]ie de caracteristicile drumului [i ale utilajului.
Cel mai eficient utilaj de patrulare este autovehiculul cu lam` orientabil`,
care este caracterizat prin mobilitatea mare a lamei, vitez` de lucru ridicat` [i
are avantajul c` de la o anumit` vitez` (de regul` peste 30 km/or` arunc` la-
teral z`pada de pe platforma drumului). Raza de ac]iune a acestora este de 30-
50 km în func]ie de dificult`]ile traseului, de frecven]a [i abunden]a ninsorilor.
Pentru zonele de munte, lama va fi montat` pe autovehicule lestate cu cel
pu]in dou` osii motoare.
În cazul în care pentru un sector de drum sunt repartizate dou` sau mai multe
autovehicule cu lam`, ele pot lucra independent, plecarea în curs` va fi decalat`
în func]ie de lungimea sectorului de drum, viteza de lucru [i abunden]a ninsorii. În
acest fel se poate realiza un circuit închis asigurând prezen]a continu` a utilajului
pe drum. Autovehiculele cu lam` vor fi dotate cu aparate de radio-telefonie pen-
tru a asigura [i informa operativ asupra condi]iilor de circula]ie pe drumuri.
Celelalte mijloace de patrulare ar`tate, care au viteze de lucru reduse
(10-20 km/h) dar apropiate, vor fi folosite în forma]ii, pe sectoare de drum sub 30 km
lungime.
Alegerea forma]iilor de lucru se face ]inând cont de caracterul climatic, lungimea
drumului, dificult`]ile [i nivelul de interven]ie al sectorului de drum respectiv.
În cazul în care t`ria vântului în timpul viscolului dep`[e[te 30 km/h, iar z`pa-
da spulberat` se depune în urma utilajelor de desz`pezire, f`când ineficient`
activitatea acestora se va înceta ac]iunea de patrulare sau desz`pezire, pân`
la încetarea viscolului.

BULETIN TEHNIC RUTIER


anul I, nr. 10 - 11, octombrie - noiembrie 2001
125
126
Tabelul 11
Forma]ia de utilaje [i echipamente corespunz`toare nivelelor de interven]ie [i a tipului de dotare,
func]ie de zona [i ponderea de \nz`pezire a drumurilor
anul I, nr. 10 - 11, octombrie - noiembrie 2001
BULETIN TEHNIC RUTIER Zone f`r` ZONE CU VISCOL
viscol Ponderea sectoarelor de drum, care se înz`pezesc la fiecare
Nivel Tipul utilajelor din dotare repriz` de viscol, din lungimea aferent` bazei de desz`pezire
Inter- km* <25% 25-50% >50%
ven]ie km* de drum aferent km* de drum aferent km* de drum aferent
unui utilaj unui utilaj unui utilaj
Forma]ia tip A0 A B C D A B C D A B C D
Autofrez` 25 25 45 50 45 45 50 60
Buldoexcavator 40-60 40 40 50 60 30 30 35 40 15 15 20 30
Unimog cu lam` (plug)
[i r`spânditor de materiale 80-100 80 80 90 100 65 65 80 90 50 50 65 80
antiderapante sau chimice
N.I.1 Autogreder 40-60 40 40 50 60 30 30 40 40 20 20 25 30
Auto cu r`spânditor [i lam` 60-75 60 60 70 75 40 40 50 60 50 50 60 70
Tractor cu greder semipurtat
30-40 30 30 35 40 30 30 35 35 30 30 40 40
sau lam`
Înc`rc`tor frontal pe pneuri 2 buc/baz` sau (1 buc cu 2 schimburi) ldem
Tractor cu perie mecanic` 30-40 30 35 40 40 30 35 40 40 30 35 40 40
Autofrez` 90 90 100 120 50 50 90 100
Buldoexcavator 80-120 80 80 100 120 60 60 70 80 30 30 40 60
Unimog cu lama (plug)
[i r`spânditor de materiale 180-220 160 160 175 190 130 130 160 175 100 100 130 160
N.I.2 antiderapante sau chimice
Autogreder 80-120 80 80 100 120 60 60 80 80 40 40 50 60
Auto cu r`spânditor [i lam` 120-150 120 120 140 150 80 80 100 120 100 100 120 140
Tractor cu greder semipurtat
60-80 60 60 70 80 60 60 70 70 60 60 80 80
sau lam`
Înc`rc`tor frontal pe pneuri 2 buc/baz` sau (1 buc cu 2 schimburi) Idem
Tractor cu perie mecanic` 60-80 60 70 80 80 60 70 80 80 60 70 80 80
Autofrez` 180 180 200 240 100 180 200
Buldozer 60 60 70 80 50 50 60 60 25 25 30 40
Unimog cu lam` (plug)
[i r`spânditor de materiale 350-420 350 350 400 420 300 300 350 400 210 210 280 350
N.I.3 antiderapante sau chimice
Autogreder 160-240 160 160 200 240 120 120 160 160 80 80 100 120
Auto cu r`spânditor [i lam` 240-300 240 240 280 300 160 160 200 240 200 200 240 280
Tractor cu greder semipurtat
120-160 120 120 140 160 120 120 140 140 120 120 160 160
sau lam`
Înc`rc`tor frontal pe pneuri 1 buc/baz`

NOT~: *) km drum de 7 m l`]ime, parte carosabil`


Pentru drumurile de nivel I de interven]ie, în zonele cu pericole de formare a blocajelor de ma[ini (treceri peste mun]i
sau declivit`]i foarte mari) în forma]ia de interven]ie din bazele de desz`peziri se vor prevede [i mijloace de remor-
anul I, nr. 10 - 11, octombrie - noiembrie 2001

care sau deblocare (remorchere, macarale etc.), pentru a se putea interveni operativ în cazuri de vrie.
BULETIN TEHNIC RUTIER
127
Numai în situa]ii cu totul excep]ionale, când sunt în pericol vie]i omene[ti
datorit` surprinderii pe drum a unor autovehicule sau a unor utilaje de desz`-
pezire, la solicitarea comandamentului jude]ean de desz`pezire se va putea
interveni cu autofreze echipate corespunz`tor având asigurat` obligatoriu le-
g`tura radio-telefonic` cu baza de plecare.
În lipsa autofrezelor se vor solicita prin comandamentul jude]ean de desz`-
pezire alte mijloace de interven]ie corespunz`toare. De asemenea, un auto-
camion de înso]ire va asigura rezerva de carburan]i pentru cel pu]in 24 ore de
lucru, inclusiv personalul de schimb necesar.
Pentru asemenea ac]iuni se va ob]ine aprobarea Direc]iei Regionale de
Drumuri [i Poduri, respectiv a Comandamentului jude]ean de desz`pezire, care
vor fi informate pe parcurs asupra desf`[ur`rii opera]iunii de salvare.

3.2.2. Desz`pezirea drumurilor


În cazul în care z`pada depus` pe drum în strat uniform sau sub form` de
suluri nu mai poate fi înl`turat` prin ac]iuni de patrulare (gredere semipurtate,
tractoare cu lam`, auto cu lam`), iar circula]ia autovehiculelor este întrerupt` se
va interveni cu utilaje pentru desz`pezire de îndep`rtare a z`pezii de pe partea
carosabil`.
Utilajele folosite în aceste cazuri sunt Unimogurile cu lame [i plug, buldoexca-
vatoarele, autofrezele, autogrederele [i buldozerele. Pentru str`pungerea sulurilor
de z`pad`, care nu dep`[esc 0,60 m grosime, pot fi folosite [i autovehiculele cu
lam`, dac` distan]a dintre suluri este suficienta pentru a permite demarajul.
Autofrezele sunt folosite pe drumurile modernizate, iar buldozerele de regul`
pe drumurile pietruite.
Autogrederele pot lucra eficient numai dac` grosimea z`pezii, depus` în
suluri sau continu`, nu dep`[e[te 0,60 m.
Autospecialele Unimog lucreaz` eficient cu lam` la grosimi de z`pad` de
pân` la 0,40 - 0,50 m iar cu plugul de pân` la 1 m, func]ie de caracteristicile [i
configura]ia traseului.
Pentru grosimi ale stratului de z`pad` mai mari [i în condi]iile în care z`pada
trebuie îndep`rtat` de la parapetul drumului pentru l`rgirea suprafe]ei de circu-
la]ie se folosesc turbofrezele din dotarea autospecialelor Unimog.
Buldoexcavatoarele lucreaz` cu lam` la grosimi de z`pad` de pân` la 0,30-
0,40 m, iar cu plugul de pân` ta 0,60 m, limitele fiind func]ie de caracteristicile [i
configura]ia traseului.
Pentru aruncarea z`pezii la distan]` mai mare aceste utilaje sunt echipate cu
turbofreze.

BULETIN TEHNIC RUTIER


128 anul I, nr. 10 - 11, octombrie - noiembrie 2001
Pe sectoarele cu z`pad` afânat` sub 0,60 m grosime se pot folosi [i tractoare
rutiere cu lam` orientabil` înso]ite de turbofreze.
Când grosimea z`pezii este mai mare de 1,0 m autofrezele vor ac]iona pen-
tru îndep`rtarea acesteia în trepte (Fig. 44 [i Fig. 45).
În cazul îndep`rt`rii z`pezii în localit`]i, co[urile de aruncare vor fi înclinate [i
dotate cu prelungitor, pentru a evita accidentarea pietonilor sau murd`rirea [i
deteriorarea construc]iilor din vecin`tatea drumurilor.
Dac` z`pada viscolit` are densitate mic` vor fi folosite în fa]a autofrezei bul-
dozere pe pneuri.

1500

I
III

IV II

Fig. 44.

8 2 1
3
12 5 9
4 6
15 13
11 7 10 14

Fig. 45.

În cazurile excep]ionale folosirea utilajelor cu [enile, pentru cur`]irea z`pezii


de pe sectoarele de drum cu îmbr`c`min]i moderne, se va face l`sând un strat
de z`pad` suficient (10-15 cm) pentru protejarea p`r]ii carosabile, care se va
înl`tura apoi cu autogrederele sau autovehiculele cu lam`.
Buldozerele vor lucra prin treceri scurte (10-15 m), cu diferite înclin`ri ale lamei
în func]ie de densitatea si rezistenta depunerilor de z`pad`, deplasând astfel
z`pada spre utilajele cu rotor sau pe acostamente.

BULETIN TEHNIC RUTIER


anul I, nr. 10 - 11, octombrie - noiembrie 2001
129
Prin îndep`rtarea z`pezii de pe platforma drumului se va urm`ri asigurarea
condi]iilor pentru cur`]irea complet` a p`r]ii carosabile, degajarea acosta-
mentelor [i asigurarea condi]iilor de scurgere a apelor.
Pentru îndep`rtarea complet` a z`pezii de pe platforma drumului pot fi
folosite urm`toarele forma]ii de utilaje, în ordinea deplas`rii acestora pe drum:
- autogreder - autofrez` - greder semipurtat - perie mecanic`;
- autogreder - autofrez` - auto cu lam` - autogreder sau auto cu lam` - greder
semipurtat (prin ac]iuni repetate);
- greder semipurtat - turbofrez` - perie mecanic`, pe sectoare cu z`pad` în
grosime redus`;
- autofrez` - autogreder (prin ac]iuni repetate), pe sectoare cu z`pad` în
grosime mare, care nu poate fi adus` de pe acostament în fa]a autofrezei, cu
ajutorul autogrederului.
În alc`tuirea forma]iilor de utilaje, respectându-se ordinea echipamentelor
folosite în ac]iune, respectând principiile de mai sus, se folosesc cu cea mai mare
eficien]` autospecialele Unimog [i buldoexcavatoarele.
Acestea pot substitui utilajele din forma]iile tip enumerate mai sus, sau le pot
completa în func]ie de condi]iile de ac]iune ce se impun, reducând considerabil
durata si sporind eficienta activit`]ii de desz`pezire.
Pentru îndep`rtarea z`pezii de pe acostamente se va ac]iona astfel:
- z`pada existent` pe acostamente va fi scoas` partea carosabil` în fa]a auto-
frezei sau turbofrezei;
- se va ac]iona asupra cordonului astfel format cu autofreza sau turbofreza;
- se adun` apoi în cordon z`pada r`mas` sub lama autofrezei sau turbofrezei;
- se ac]ioneaz` asupra cordonului de z`pad` rezultat.
Dup` îndep`rtarea z`pezii de pe platform` se va continua cur`]irea p`r]ii
carosabile ac]ionându-se cu r`spânditoarele de materiale antiderapante
tratate cu antiaglomerant (dac` sunt condi]ii de formare a poleiului) [i utilajele
cu lam` [i perii mecanice.
Ac]iunea de îndep`rtare a z`pezii cu ajutorul utilajelor începe de la axul dru-
mului spre margini, utilajele a[ezându-se în plan cu un decalaj între ele de 30-60 m.
În cazul drumurilor cu mai multe benzi de circula]ie, pentru a evita transbor-
darea z`pezii, se va lucra conform schemei din Fig. 46. În acest caz o parte din
utilaje deplaseaz` z`pada în direc]ia axului drumului, iar cealalt` parte (care
merg pe margine) în direc]ia rigolelor.
Lucrând dup` o asemenea schem` este necesar s` se îndep`rteze imediat cu
ajutorul utilajelor cu rotor, valul de z`pad` care se formeaz` pe axul drumului.

BULETIN TEHNIC RUTIER


130 anul I, nr. 10 - 11, octombrie - noiembrie 2001
Zona median`

Fig. 46.

În cazul când drumul este supus ac]iunii unui vânt lateral puternic, z`pada nu
va fi îndep`rtat` în sens contrar vântului. |n acest caz îndep`rtarea z`pezii se va
face conform schemei din Fig. 47.

Direc]ia Direc]ia de \ndep`rtare


våntului a z`pezii

Fig. 47.

BULETIN TEHNIC RUTIER


anul I, nr. 10 - 11, octombrie - noiembrie 2001
131
Cavalier de z`pad`
Autogreder
Utilaj cu
rotor

Direc]ia de aruncare a z`pezii

Direc]ia de mers

Cavalier de z`pad`

Fig. 48.

În desf`[urarea ac]iunii de desz`pezire pe sectoarele cu z`pad` continu`, în


grosime de peste 1,00 m circula]ia se va deschide la început pe un singur fir,
creându-se spa]ii de dep`[ire la distan]e de cca. 200-300 m.
În acest timp la capetele sectoarelor înz`pezite se vor instala indicatoare cu
semnifica]ia „circula]ia interzis` pe ambele sensuri” înso]ite de panouri cu in-
scrip]ia „drum înz`pezit”.
Din momentul deschiderii circula]iei pe un fir semnalizarea va fi adaptat` noii
situa]ii, folosindu-se indicatoare „drum îngustat”, iar dup` asigurarea condi]iilor de
circula]ie normal` în ambele sensuri aceste indicatoare vor fi ridicate de pe drum.
În zonele cu viscole repetate vor trebui concentrate mijloace de desz`pezire,
conform nivelului de interven]ie al sectorului de drum respectiv, astfel încât tre-
cerea de la circula]ia pe un fir, la circula]ia normal` în ambele sensuri, s` se fac`
într-un timp cât mai scurt.
Ac]iunea de desz`pezire se va desf`[ura pe re]eaua rutier`, ]inând seama de
încadrarea drumurilor publice pe niveluri de interven]ie în timpul iernii.
Pentru a se realiza obiectivul principal al ac]iunii pe drumurile încadrate în
nivelul de interven]ie I, se va ac]iona dup` ordinea de urgen]` stabilit` în scopul
desz`pezirii în cel mai scurt timp a leg`turilor func]ionale cu capitala, pe dru-
murile de interes na]ional [i cu re[edin]a jude]ului, pe drumurile de interes local,
asigurând astfel desf`[urarea transporturilor rutiere pe întreg teritoriul ]`rii.
În acest scop, utilajele de desz`pezire vor lucra pentru deschiderea circula]iei
pân` la întâlnirea cu utilajele de la bazele învecinate, f`r` a ]ine seama de limi-
tele dintre unit`]ile de drumuri. Pe drumurile na]ionale autofrezele vor ac]iona
BULETIN TEHNIC RUTIER
132 anul I, nr. 10 - 11, octombrie - noiembrie 2001
indiferent de limitele jude]elor sau ale Direc]iilor Regionale de Drumuri [i Poduri din
cadrul Administra]iei Na]ionale a Drumurilor. |n acela[i scop vor putea fi folosite [i
rute ocolitoare, indiferent de categoria drumurilor din care sunt alc`tuite (publice
sau de exploatare), organele care le administreaz` având obliga]ia s` le desz`-
pezeasc` cu prioritate.
Dup` restabilirea circula]iei, sec]iunea de desz`pezire va fi continuat` prin în-
dep`rtarea z`pezii de pe platforma drumului [i cur`]irea complet` a îmbr`-
c`min]ii rutiere.
În ac]iunea de cur`]ire complet` a z`pezii de pe partea carosabil` se vor
folosi (în m`sura în care z`pada nu este compact`) gredere semipurtate [i perii
mecanice prin treceri succesive alternate cu r`spândiri de materiale chimice în
dozaje corespunz`toare.
În cazul în care pe partea carosabil` s-a format ghea]`, se va ac]iona cu
autogredere [i r`spânditoare cu materiale chimice [i antiderapante, repetând
ac]iunea pân` la completa topire a ghe]ii [i îndep`rtarea acesteia de pe partea
carosabil`.
Dac` prin procedeul de mai sus nu se ob]ine rezultatul scontat, se va proce-
da la scarificarea stratului de ghea]` cu autogrederul [i r`spândirea de materi-
ale chimice, lucrându-se pe sectoare scurte [i folosind la nevoie buldozere pe
pneuri. Cur`]irea cu lama se efectueaz` dup` începerea procesului de topire a
ghe]ii. Aceast` opera]ie nu d` rezultate dac` temperatura este mai sc`zut`
decât temperatura de ac]iune a materialului chimic utilizat.
Pe drumurile cu 4 benzi de circula]ie cu sau f`r` zon` median` (Fig. 49) utila-
jele prev`zute cu lam` (lestate corespunz`tor) vor merge fiecare pe câte o
band` de circula]ie distan]ate la 30-60 m între ele, [i vor îndep`rta z`pada din-
spre mijloc spre marginea din dreapta sensului de mers.
Utilajul care parcurge banda de la margine, execut` [i cur`]irea locurilor de
parcare [i a benzilor de sta]ionare.
Forma]ia de desz`pezire trebuie s` fie alc`tuit` din trei utilaje cu lam`, care
vor lucra numai pe dou` benzi de circula]ie, în timp ce al patrulea utilaj cu lam`
va executa cur`]irea benzii de sta]ionare.
În acele forma]ii în care utilajele au puteri diferite, utilajul cu puterea cea mai
mare va fi amplasat în spatele forma]iei, iar cel cu puterea cea mai mic`, în fa]`.
Autovehiculele care sunt re]inute în spatele utilajelor de desz`pezire, vor fi
l`sate din timp în timp s` dep`[easc` aceste utilaje.
Aceasta nu se recomand` în cazul unor straturi de z`pad` cu grosime mare,
deoarece vehiculele pot r`mâne blocate pe sectorul înc` necur`]at al drumului.
Sectoarele de drum f`r` ie[ire, benzile de sta]ionare [i locurile de parcare se

BULETIN TEHNIC RUTIER


anul I, nr. 10 - 11, octombrie - noiembrie 2001
133
vor cur`]a numai dup` desz`pezirea benzilor centrale de circula]ie. Pentru aces-
te lucr`ri se pot folosi pluguri sau lame u[oare.
Pentru cur`]irea straturilor de z`pad` foarte groas` [i a cordoanelor de pe
marginea drumului, se vor folosi utilaje de mare putere [i randament (buldozere
pe pneuri, autocur`]itoare de z`pad` etc.).
Aruncarea z`pezii în aceste situa]ii se va face în direc]ia vântului, iar pe dru-
muri în pant` în sensul pantei.
Pe drumurile de nivel I de viabilitate r`spândirea manual` de materiale anti-
derapante tratate cu substan]e antiaglomerante sau a materialelor chimice este
interzis` cu des`vâr[ire pentru a se evita formarea de gropi, care pot îngreuna
sau chiar întrerupe circula]ia. Fac excep]ie zonele cu pante sau rampe unde se
fac depozite chiar pe marginea drumului [i de unde se pot r`spåndi [i manual.
În cazul form`rii de gropi sau v`luriri, sectoarele respective vor fi semnalizate
pân` la remedierea situa]iei cu indicatorul „drum cu denivel`ri”.
Dup` îndep`rtarea complet` a z`pezii de pe partea carosabil` [i acosta-
mente se vor degaja de z`pad` indicatorii kilometrici [i hectometrici, indica-
toarele rutiere, parapetele, glisierele metalice, astfel ca acestea s` fie vizibile de
pe partea carosabil`.
Pe drumurile modernizate:
La desz`pezirea drumurilor pe care s-au executat în anul respectiv tratamente
bituminoase, precum [i la desz`pezirea c`ii pe poduri [i pasaje denivelate ce au
montate rosturi de dilata]ie performante, se vor utiliza lame cu cu]ite de cauciuc.
Lucr`rile de desz`pezire a sectoarelor de drumuri în curs de reabilitare sau
modernizare se vor executa în conformitate cu protocoalele încheiate între
administratorul drumului [i constructor. Plata acestor lucr`ri se va face în confor-
mitate cu acelea[i protocoale. Aceste sectoare vor fi cuprinse în mod obligato-
riu în planurile operative de ac]iune ale unit`]ilor de drumuri.
Desz`pezirea drumurilor pietruite [i a celor de p`mânt se realizeaz` în cazul
z`pezilor mari, cu utilaje puternice cu lam` orientabil` (buldozere, buldoexca-
vatoare, autogredere etc.). Pentru z`pada depus` în strat uniform [i afânat` în
grosime de pân` la 0,40 m, sau depus` în suluri pân` la 0,60 m, pot fi folosite trac-
toarele rutiere cu lam`. La grosimi mai mari se va ac]iona cu tractoare [enilate,
autogredere etc.
Pe drumurile pietruite nu se folosesc autofreze decât în cazuri cu totul
excep]ionale, în afara localit`]ilor cu aprobarea Direc]iei Regionale de Drumuri [i
Poduri, respectiv a unit`]ii de administrare pentru drumuri locale [i numai dac` dru-
mul nu prezint` denivel`ri sau material pietros a[ternut recent ori necompactat.
Deoarece pe drumurile pietruite se folosesc pentru desz`pezire în mod obi[nuit

BULETIN TEHNIC RUTIER


134 anul I, nr. 10 - 11, octombrie - noiembrie 2001
utilaje [enilate este indicat s` r`mân` pe partea carosabil` un strat de z`pad`
în grosime de 2-4 cm. În cazul în care se formeaz` „lunecu[” datorit` acestui strat
de z`pad` se va ac]iona obligatoriu cu nisip antiderapant sau cu zgur`, în spe-
cial în curbe [i pe sectoarele de drum cu declivit`]i accentuate. Se va da aten]ie
rambleelor înalte [i mai ales rampelor de acces la poduri. Pe drumurile de
p`mânt vor putea fi utilizate [i pluguri de lemn tractate.
Potrivit prevederilor Legii nr. 82/1998 privind regimul drumurilor, în ac]iunile de
desz`pezire pentru restabilirea circula]iei pe drumurile publice [i în mod deosebit
pe drumurile de interes local pietruite [i de p`mânt, pot fi mobiliza]i [i cet`]eni din
localit`]ile riverane sau apropiate, în care scop unit`]ile de drumuri vor asigura asis-
ten]a tehnic` [i uneltele necesare. Mobilizarea cet`]enilor se va face de c`tre
prim`rii. Deasemenea, vor fi antrenate în ac]iunile de desz`pezire întreprinderi [i
unit`]i militare, care î[i desf`[oar` activitatea în localit`]ile sau pe teritoriul jude]ului.

3.2.3. Desz`pezirea sectoarelor de drum din zona centrelor industriale


sau dens populate
Pe sectoarele de drum în zona centrelor industriale sau dens populate cu dou`
benzi de circula]ie, ac]iunea de îndep`rtare a z`pezii trebuie început` din momen-
tul form`rii unui strat de z`pad` uniform, cu ajutorul utilajelor prev`zute cu lam` sau
perie, care vor deplasa z`pada în sensul de mers, spre marginea p`r]ii carosabile.
Pe sectoarele de drumuri na]ionale în zona centrelor industriale sau dens populate
cu patru benzi de circula]ie (cu sau f`r` zon` verde), ac]iunea de îndep`rtare a
z`pezii trebuie f`cut` cu grupuri de utilaje, care vor ac]iona simultan dup`
schema indicat` în Fig. 49.

Sens de mers

Zona central`

Sens de mers

Banda de sta]ionare

Fig. 49.
BULETIN TEHNIC RUTIER
anul I, nr. 10 - 11, octombrie - noiembrie 2001
135
3.2.4. M`suri pentru combaterea înz`pezirii sectoarelor de drum în jurul
centrelor industriale sau dens populate
În scopul ob]inerii unei eficien]e maxime în ac]iunea de desz`pezire a sec-
toarelor de drum din jurul centrelor industriale sau dens populate se vor lua
urm`toarele m`suri:
- amplasarea bazelor de desz`pezire se va face în apropierea ora[elor, zonelor
dens populate sau centrelor industriale;
- activitatea bazelor de desz`pezire va fi permanent` pe timpul iernii, inclusiv
informarea asupra st`rii drumului;
- bazele de desz`pezire vor fi dotate cu utilaje corespunz`toare (atât ca num`r
cât [i randament de func]ionare);
- se vor lua m`suri de evitare a bloc`rii autovehiculelor pe sectoarele de drumuri
respective, inclusiv limitarea sta]ion`rilor pe aceste sectoare;
- se va stabili ordinea de urgen]` în func]ie de nivelul interven]iilor pe timpul iernii,
pentru arterele de penetrare în ora[e, având prioritate cele care asigur` trans-
porturile de alimente, materii prime etc;
- se va stabili modul de desz`pezire a rampelor de acces [i pasajelor denivelate;
- se va sigura o bun` corelare între orele de interven]ie pentru desz`pezire cu
orele de intrare [i ie[ire din schimburi sau transport al naveti[tilor;
- se vor face în mod obligatoriu programe comune de ac]iune cu marile între-
prinderi, în vederea asigur`rii bazelor de desz`pezire cu utilaje, materiale [i for]`
de munc` în cazuri excep]ionale, astfel încât circula]ia s` poat` fi asigurat` în
orice situa]ie, mai ales la orele de începere [i închidere a programului de lucru.

3.2.5. Desz`pezirea trecerilor la nivel cu calea ferat`


În cazul trecerilor de nivel nep`zite, cur`]irea z`pezii de c`tre organele fero-
viare se va face pe cât posibil simultan cu cele de între]inerea drumurilor.
În situa]ia în care nu se face cur`]irea drumului în zona trecerii de nivel, exist`
pericolul ca autovehiculele s` r`mân` blocate în z`pad` chiar pe trecerea de
nivel. Dac` se cur`]` mai întâi drumul, pe trecerea de nivel se formeaz` pere]i
de z`pad`, care pot produce deraierea vehiculelor feroviare.
În cazul când desz`pezirea nu se poate realiza simultan este necesar ca cel
care desz`peze[te s` nu pericliteze circula]ia pe cealalt` cale de circula]ie.

BULETIN TEHNIC RUTIER


136 anul I, nr. 10 - 11, octombrie - noiembrie 2001
3.2.6. Desz`pezirea c`ii pe poduri [i pasaje denivelate în zonele dens
populate sau industriale
Obligatoriu se va face [i desz`pezirea podurilor [i pasajelor denivelate, atât a
carosabilului cât [i a trotuarelor, prev`zându-se [i scurgerea apelor.
Pe poduri [i pasaje denivelate (rutiere [i feroviare), amplasate pe sectoarele
de drumuri din zonele industriale sau dens populate, se va evita aruncarea
z`pezii peste balustrada podului. În aceste cazuri z`pada cur`]at` va fi trans-
portat` de pe poduri sau pasaje pe locuri de depozitare din zona învecinat`.
Pe trotuarele podurilor, pasajelor etc. desz`pezirea se va face manual.

3.2.7. Desz`pezirea sta]iilor de benzin` [i a locurilor de parcare


În zonele sta]iilor de benzin` [i a locurilor de parcare z`pada se va aduna în
gr`mezi cu ajutorul lamelor [i a plugurilor, care va fi apoi îndep`rtat` cu utilaje
de desz`pezire. Desz`pezirea sta]iilor de benzin` va fi efectuat` pe baz` de
contract între proprietarul sta]iei de benzin` [i administratorul drumului.
În cazul cantit`]ilor mai mari de z`pad`, se vor folosi utilaje de desz`pezire
sau alte tipuri de utilaje, care pot împinge z`pada la marginea zonei.

3.3 M`suri de prevenire [i combatere a poleiului, ghe]ii sau z`pezii


\n grosime redus`

Prevenirea [i combaterea poleiului, a straturilor de ghea]` sau z`pad` sub]ire,


formate pe partea carosabil` a drumurilor se face folosind materiale chimice,
antiderapante sau în amestec.

3.3.1. Depozitarea materialelor chimice [i antiderapante


Depozitarea materialelor chimice granulare se va face în locuri ferite de
umezeal` [i acoperite, utilizându-se în acest scop magaziile, halele, [oproanele
sau platformele etan[e.
În cazul depozit`rii în aer liber este necesar` protejarea lor contra p`trunderii
apei (rezultate din ploi sau dezghe]), prin acoperirea cu panouri montate etan[,
prelate sau folie din material plastic. În situa]ia unei depozit`ri de scurt` durat`
se poate proteja depozitul cu un strat de nisip natural în grosime de 15-20 cm.
Depozitarea materialelor chimice lichide sub form` de solu]ii se face în rezer-
voare cu capacitatea de 10-50 tone.
Depozitarea materialelor antiderapante (nisip, zgur`) se face în aer liber,
silozuri sau magazii. În cazul depozit`rii în aer liber se va proceda la amestecul
materialului antiderapant cu materiale chimice pentru a evita înghe]ul [i aglome-

BULETIN TEHNIC RUTIER


anul I, nr. 10 - 11, octombrie - noiembrie 2001
137
rarea acestuia în depozit [i se va proteja cu un strat de emulsie, folie, panouri
montate etan[ etc.
La sfâr[itul activit`]ii de iarn`, materialele antiderapante r`mase neutilizate în
depozitele intermediare vor fi adunate de pe zon` [i transportate la districte,
cantoane [i depozite sau când acestea nu exist`, pe platforme special amena-
jate (asfaltate [i cu scurgerea apelor asigurat`) pentru depozitarea materialelor
de între]inere.

3.3.2. Amplasarea depozitelor de materiale


Amplasarea depozitelor de materiale antiderapante sau chimice se va face
în func]ie de:
- cantit`]ile maxime de materiale ce urmeaz` a fi r`spândite;
- capacitatea utilajelor de r`spândire din dotare;
- lungimea sectoarelor de drum ce urmeaz` a fi tratate.
În cazul între]inerii unor sectoare de drum cu lungime mic` se va organiza un
depozit central de mare capacitate în cadrul bazelor de desz`pezire existente în
nodurile rutiere importante, ce va deservi toate sectoarele de drum aferente.
În cazul sectoarelor de drum cu lungimi ce dep`[esc raza de ac]iune a utila-
jelor de r`spândire se vor realiza depozite intermediare la distan]e corespunz`-
toare.
La amplasarea depozitelor centrale sau intermediare trebuie s` se ]in` seama
de urm`toarele aspecte:
- s` fie cât mai aproape de drum, pentru a evita deplas`rile inutile;
- s` fie accesibile utilajelor de înc`rcat [i r`spândit;
- s` nu produc` înz`pezirea drumului;
- s` fie amplasate într-o zon` în care viteza vântului este cât mai redus`;
- s` evite zonele de colectare a apelor rezultate din precipita]ii, dezghe] sau sub-
terane;
- s` poat` fi utilizate pe cât posibil în timpul anului [i în alte scopuri (locuri de par-
care, de depozitare a altor materiale necesare lucr`rilor de între]inere etc.)

3.3.3. Înc`rcarea materialelor


Înc`rcarea materialelor chimice [i antiderapante în stare granular`, livrate în
vrac, trebuie s` se execute mecanizat, cu utilaje adecvate (band` transportoa-
re, înc`rc`tor frontal etc.). Acestea trebuie s` se caracterizeze printr-o producti-
vitate ridicat`, gabarit redus [i simplitate constructiv`.
Utilizarea unuia din tipurile de utilaje pentru înc`rcat se face în func]ie de
modul de depozitare a materialelor.

BULETIN TEHNIC RUTIER


138 anul I, nr. 10 - 11, octombrie - noiembrie 2001
În cazul depozit`rii materialelor în hale, magazii sau [oproane, a c`ror dimen-
siuni nu permit manevrarea înc`rc`toarelor frontale [i exist` o surs` electric` se
vor folosi dispozitivele de înc`rcare cu cupe sau benzi transportoare.
Utilajele de înc`rcare a materialelor chimice trebuie s` fie cur`]ate [i unse de
mai multe ori în timpul iernii, iar dup` terminarea sezonului de iarn` se cur`]` rugi-
na format` [i se acoper` cu un strat de protec]ie.
Pentru tipurile de înc`rc`toare ac]ionate electric nu se va începe opera]iu-
nea de cur`]ire înainte de deconectarea electric` a utilajului.
În cazul cur`]irii cu jet de abur se vor scoate p`r]ile componente din cauciuc,
pentru a evita deteriorarea acestora la temperaturi înalte.

3.3.4. Modul de utilizare a materialelor chimice [i antiderapante


Folosirea materialelor chimice pure pe drumurile na]ionale se va face numai
cu aprobarea conducerii Administra]iei Na]ionale a Drumurilor pe baza pro-
punerilor Direc]iilor Regionale de Drumuri [i Poduri, iar pentru drumurile jude]ene
[i comunale cu aprobarea Consiliilor jude]ene respectiv locale.
R`spândirea materialelor chimice este interzis` pe sectoarele de drum cu
îmbr`c`minte din beton de ciment cu o vechime de pân` la 5 ani, pe poduri [i
pe sectoarele de drum cu îmbr`c`min]i asfaltice puternic afectate de fisuri,
cr`p`turi, faian]`ri sau degrad`ri provocate de înghe]-dezghe].
Pe sectoarele de drum pe care este interzis` r`spândirea materialelor chimi-
ce combaterea „lunecu[ului”, se va face prin utilizarea materialelor antidera-
pante sau prin ac]iuni mecanice.

3.3.5. Modul de r`spândire a materialelor chimice [i antiderapante


3.3.5.1. R`spândirea preventiv`
Reprezint` procedeul de lucru prin care împr`[tierea se face înainte sau în
timpul unor fenomene meteorologice periculoase (polei, ninsoare, etc.) pentru a
reduce pe cât mai mult posibil formarea pe suprafa]a p`r]ii carosabile a poleiu-
lui, ghe]ii sau straturilor de z`pad`. Dozajele de materiale chimice se stabilesc în
func]ie de fenomenul meteorologic [i tipul materialului.
R`spândirile trebuie efectuate atât în timpul fenomenelor meteorologice (mai
pu]in pe timp de viscol), cât [i în cazul în care prognoza meteorologic` general`
sau mijloacele de detectare local` indic` apari]ia poleiului, ghe]ii sau a ninsorii.
De asemenea, în perioada de timp în care se manifest` varia]ii de tempera-
tur` (de la temperaturi pozitive în timpul zilei, la temperaturi negative în timpul
nop]ii), se efectueaz` r`spândiri preventive în dozaje ce se stabilesc în func]ie de
tipul materialului chimic cu care se ac]ioneaz`.

BULETIN TEHNIC RUTIER


anul I, nr. 10 - 11, octombrie - noiembrie 2001
139
Nu se admite repetarea r`spândirii preventive la un interval mai mic de 2-3
zile, decât în situa]ia manifest`rii unor fenomene meteorologice (ninsoare, polei,
etc.), sau în cazul în care la reviziile drumurilor se constat` c` mai sunt suprafe]e
lunecoase.
Pe timp de viscol se recomand` s` nu se foloseasc` r`spândirea preventiv`,
deoarece nu are nici o eficien]`. Abia dup` încetarea viscolului, func]ie de
situa]ia constatat`, se va interveni corespunz`tor.
3.3.5.2. R`spândirea materialelor chimice în scopul combaterii poleiului, ghe]ii
sau z`pezii
În situa]ia existen]ei pe partea carosabil` a straturilor de z`pad`, ghea]` sau
polei se vor efectua tratamente chimice de combatere, în func]ie de grosimea
stratului [i temperatura atmosferic`.
În cazul când o singur` r`spândire nu va fi suficient` pentru dislocarea stratu-
lui de z`pad` îndesat` sau de ghea]`, r`spândirea se va repeta ori de câte ori
va fi nevoie pân` la cur`]irea complet` a p`r]ii carosabile. Intervalul de timp
maxim admis pentru efectuarea tratamentelor chimice de combatere a poleiu-
lui, ghe]ii sau z`pezii în grosime redus` va fi corespunz`tor nivelului de serviciu pe
timp de iarn` al sectoarelor de drum respective. Men]inerea straturilor de
z`pad` în stare afânat` înc` din timpul form`rii, prin r`spândirea materialelor
chimice în cantit`]i reduse va permite o îndep`rtare mecanic` u[oar`.
Straturile de z`pad` îmbibate cu ap`, rezultate în urma tratamentelor chimi-
ce se vor îndep`rta de pe partea carosabil` cu ajutorul utilajelor dotate cu lam`
[i perie, pentru a evita formarea f`ga[elor sau a ghe]ii.
Combaterea stratifica]iilor de ghea]` - z`pad` ce apar de obicei în cazul
alternan]elor de temperatur` se face prin ac]iuni mecanice cu tratamente chim-
ice. Ac]iunile combinate se aplic` pentru grosimi de 1,0 - 10,0 cm [i numai în
perioadele în care se constat` o cre[tere a temperaturii aerului astfel ca tem-
peratura suprafe]ei c`ii s` nu fie mai mic` decât cele stabilite în tabelele 4 [i 5
din Capitolul 1.
În func]ie de felul stratului superior (z`pad` sau gheat`) ac]iunile combinate
se desf`[oar` astfel:
- dac` stratul superior este din z`pad`, se procedeaz` la îndep`rtarea mecani-
c` a acestuia, apoi se efectueaz` o r`spândire de materiale chimice;
- dac` stratul superior este format din ghea]`, se execut` mai întâi o r`spândire
de materiale chimice pân` la topirea acestora [i dup` aceea se procedeaz`
la înl`turarea mecanic` a stratului urm`tor din z`pad`.
Pentru eliminarea stratifica]iilor de ghea]` - z`pad`, se va lucra pe tronsoane
de drum în lungime de 300-500 m.

BULETIN TEHNIC RUTIER


140 anul I, nr. 10 - 11, octombrie - noiembrie 2001
Dup` cur`]irea p`r]ii carosabile se va executa un tratament preventiv cu
materiale chimice.

3.3.6. Utilaje pentru r`spândirea materialelor chimice [i antiderapante


Materialele chimice [i antiderapante se împr`[tie pe drum cu ajutorul utila-
jelor de r`spândire remorcate sau autopurtate.
Este indicat a se utiliza vehicule cu ac]ionare pe toate ro]ile, iar pentru
între]inerea traseelor din zona de munte sau deal, acestea vor fi dotate core-
spunz`tor (lan]uri pentru z`pad`, lopat` etc.).
Utilajele pentru r`spândirea materialelor antiderapante trebuie s` aib` o con-
struc]ie simpl` [i s` permit` o între]inere u[oar`, în timpul exploat`rii. Cantit`]ile
de materiale trebuie s` fie uniform distribuite pe suprafa]a p`r]ii carosabile a
drumului (transversal [i longitudinal), în dozaje cuprinse între 100 [i 300 g/m2.
L`]imea de r`spândire trebuie s` fie cuprins` între 2 [i 6 m.
Distribuitorul materialelor antiderapante se recomand` s` fie amplasat în fa]a
ro]ilor din spate ale autovehiculului, iar în`l]imea de aruncare a materialului cca.
0,50 m deasupra p`r]ii carosabile.
Utilajele pentru r`spândirea materialelor chimice în stare granular` trebuie s`
asigure o r`spândire uniform` în dozaje cuprinse între 5-60 g/m2. Materialele
chimice vor fi r`spândite de la o în`l]ime mai mic` de 0,30 m fa]` de suprafa]a
drumului, evitând pe cât este posibil producerea acumul`rilor de material pe
vehiculul purt`tor.
În cazul utiliz`rii s`rii preumezite cantit`]ile ce se utilizeaz` depind de tempe-
ratura suprafe]ei c`ii, condi]iiie atmosferice cât [i cazurile concrete pentru care
se aplic` (conform tabelului nr. 4 din Cap.1).
Utilajele pentru r`spândirea materialelor chimice în stare lichid` trebuie s`
asigure împr`[tierea uniform` de material pe suprafa]a p`r]ii carosabile prin pul-
verizarea acestuia în dozaje cuprinse între 5 g/m2 [i 150 g/m2, în func]ie de tem-
peratura suprafe]ei c`ii, a condi]iilor atmosferice cât [i cazurile concrete pentru
care se aplic`.

3.3.7. Viteza de lucru a utilajelor de r`spândire


Viteza de lucru este indicat s` fie cuprins` între 25-30 km/h, pentru a se reali-
za o împr`[tiere cât mai uniform` a materialului pe suprafa]a drumului. La viteze
mai mari nu se poate ob]ine o uniformitate a distribu]iei [i nici o aderen]` bun` a
materialelor chimice de partea carosabil`, decât în situa]ia utiliz`rii materialelor
preumezite sau a solu]iilor s`rate.

BULETIN TEHNIC RUTIER


anul I, nr. 10 - 11, octombrie - noiembrie 2001
141
3.3.8. Semnalizarea vehiculelor care r`spândesc materiale antiderapante
Atât autovehiculele purt`toare cât [i cele care tracteaz` utilaje de r`s-
pândire trebuie s` fie prev`zute cu l`mpi girofar de culoare galben` în scopul
aten]ion`rii conduc`torilor de vehicule rutiere.
Lampa girofar va fi conectat` la vehiculele de împr`[tiere numai în cazul în
care acestea se afl` în ac]iune.

3.3.9. Organizarea ac]iunii de revizie a drumurilor [i de r`spândire


a materialelor chimice [i antiderapante.
Pentru a se putea ac]iona în mod operativ în func]ie de starea drumului [i de
situa]ia meteorologic` (polei, ghea]`, ninsoare, viscol) se vor lua urm`toarele
m`suri:
- la bazele de desz`pezire amplasate pe sectoarele de drum, pe care se folo-
sesc materiale chimice sau antiderapante, se vor forma echipe de interven]ie,
care, împreun` cu conduc`torii autovehiculelor, [i mecanicii utilajelor de
patrulare sau desz`pezire, vor fi cazate la sediul bazei sau în imediata
apropiere a acesteia;
- echipele de deservire a r`spânditoarelor vor fi prezente la bazele de
desz`pezire conform programului stabilit, în func]ie de nivelul de interven]ie pe
timp de iarn` al re]elei de drum aferente;
- de asemenea, mecanicii de pe utilajele de patrulare sau desz`pezire vor fi
prezen]i la lucru, la sediul bazei, prin rota]ie - în ture, sau în dou` schimburi,
folosindu-se în acest scop mecanici [i conduc`tori auto în num`r suficient;
- pentru a cunoa[te starea de viabilitate a drumurilor din raza de activitate [i pen-
tru a lua m`suri în consecin]`, se utilizeaz` pe drumurile na]ionale principale
detectoare de polei amplasate în zonele cele mai expuse producerii acestui
fenomen, iar pe restul drumurilor, [eful districtului, pichetului, [eful brig`zii sau al
punctului de interven]ie, ori muncitori cu experien]`, desemna]i de [eful de dis-
trict sau de [eful punctului de interven]ie vor parcurge cu mijloace de transport
destinate în acest scop, sau cu autor`spânditorul, sectoarele de drum aferente
bazei de desz`pezire sau al punctului de sprijin [i în func]ie de situa]ia con-
statat` va proceda la r`spândirea materialelor chimice sau antiderapante.
00 00
Revizia sectoarelor de drum se va efectua diminea]a între orele 3 -5 [i dup`
00 00
amiaza între orele 15 -17 .
Se va asigura efectuarea interven]iilor preventive sau combaterea „lunecu[u-
lui”, corespunz`tor nivelului de interven]ie în care se încadreaz` sectoarele de
drum, în conformitate cu prevederile din tabelul nr. 6, Cap. 2.

BULETIN TEHNIC RUTIER


142 anul I, nr. 10 - 11, octombrie - noiembrie 2001
În cadrul ac]iunilor de revizie a drumurilor unit`]ile de între]inere vor controla
cu regularitate bazele de desz`pezire (starea utilajelor de r`spândire, cantit`]ile
de materiale chimice [i antiderapante etc.) inclusiv starea de viabilitate a sec-
toarelor de drum.

3.3.10. Eviden]a [i raportarea ac]iunilor de combatere a lunecu[ului


[i înz`pezirii
Pentru fiecare ac]iune de combatere a lunecu[ului [i desz`pezire se va com-
pleta jurnalul de activitate pe timp de iarn`, (anexa 7, partea I) în scopul urm`ririi
cantit`]ilor de materiale chimice sau antiderapante împr`[tiate pe sectoarele
de drum aferente [i a activit`]ii utilajelor de desz`pezire.
În cazul unor ac]iuni combinate (mecanice [i r`spândiri de materiale chimice
sau antiderapante) sau a unor condi]ii meteorologice deosebite, este necesar a
se efectua o raportare general` a condi]iilor meteorologice, a st`rii drumului [i a
m`surilor care s-au luat.

3.3.11. Reguli de circula]ie a utilajelor de desz`pezire în timpul lucrului


Utilajele de desz`pezire au prioritate fa]` de toate celelalte vehicule.
Vehiculele întâlnite sau pietonii, care vin spre utilajul de desz`pezire, sunt
obliga]i s` se opreasc` cât mai mult pe partea dreapt`, în sensul de mers.
În cazul în care se întâlne[te un vehicul înz`pezit, personalul care înso]e[te uti-
lajul de desz`pezire, sau cel care conduce ac]iunea de desz`pezire, comunic`
imediat la baza cea mai apropiat`, datele privind identitatea [i proprietarul
vehiculului. Personalul de serviciu de la baza de desz`pezire, care ia not` de
aceste vehicule va anun]a imediat proprietarul sau organele de poli]ie din locali-
tatea în care se afl` proprietarul. Se interzice tractarea de c`tre utilajele de
desz`pezire a vehiculelor r`mase pe drum, cu excep]ia celor singulare, care
împiedic` ac]iunea de desz`pezire. Pentru grupurile de vehicule r`mase pe
drum, ac]iunea de tractare [i descongestionare se va face de regul` cu
remorchere proprii sau închiriate, ce se vor prevedea în planurile operative, sau
dup` caz prin comenzi directe la unit`]ile de]in`toare de astfel de mijloace.
Punctele extreme ale gabaritului utilajului de desz`pezire trebuie marcate cu
stegule]e galbene.
Utilajele de combatere a lunecu[ului [i de desz`pezire vor fi dotate cu l`mpi
girofar de culoare galben` montate astfel încât s` fie vizibile din toate direc]iile,
[i eventual sirene sau amplificator de voce. Acestea vor func]iona numai în tim-
pul ac]iunii sau a deplas`rii spre locul de ac]iune. Dotarea se va face de c`tre
proprietarul utilajului.

BULETIN TEHNIC RUTIER


anul I, nr. 10 - 11, octombrie - noiembrie 2001
143
Autovehiculele de înso]ire [i principalele utilaje de desz`pezire proprii (auto-
freze, autogredere, autor`spânditoare de materiale antiderapante etc.) vor fi
dotate cu sta]ii de radio-telefon sau cu telefoane mobile. De asemenea, toate
utilajele de desz`pezire vor avea instala]iile de lumini [i semnaliz`ri prev`zute de
lege. Sta]ionarea utilajului de desz`pezire pe partea carosabil` (dac` este nece-
sar) se va face cât mai apropiat de marginea acesteia, pentru a nu stânjeni cir-
cula]ia [i activitatea celorlalte utilaje.

CAPITOLUL 4. CONDUCEREA {I COORDONAREA AC}IUNILOR


DE INTERVEN}IE, SISTEMUL DE INFORMARE PRIVIND STAREA
DRUMURILOR PE TIMP DE IARN~

4.1. Conducerea [i coordonarea ac]iunilor de interven]ie pe timpul iernii

Conducerea [i coordonarea ac]iunilor de prevenire [i combatere a


lunecu[ului [i înz`pezirii pe drumurile na]ionale, jude]ene [i comunale se face prin
comandamentele instituite la nivel centra! [i teritorial aprobate prin ordine sau
decizii, dup` cum urmeaz`:
- comandamentul central de coordonare a ac]iunilor de prevenire [i combatere
a înz`pezirii c`ilor de comunica]ii din subordinea Ministerului Transporturilor
numit prin Ordinul Ministrului Transporturilor;
- comandamentul opera]ional central de conducere a ac]iunilor de prevenire [i
combatere a înz`pezirilor drumurilor na]ionale - numit prin decizia directorului
general ai Administra]iei Na]ionale a Drumurilor.
- comandamentele jude]ene [i al municipiului Bucure[ti pentru coordonarea la
nivel teritorial a ac]iunilor de prevenire [i combatere a înz`pezirii drumurilor
na]ionale, jude]ene [i comunale din administra]ia teritorial`, numit` prin decizii
ale pre[edintelui Consiliului Jude]ean, respectiv a primarului general al Munici-
piului Bucure[ti.
- comandamente opera]ionale locale de prevenire [i combatere a înz`pezirii
drumurilor, numite prin decizii ale conduc`torilor unit`]ilor de administrare a dru-
murilor respective.

4.2. Colaborarea cu organele poli]iei rutiere, pentru asigurarea


circula]iei pe drumurile publice \n timpul iernii

Pentru coordonarea desf`[ur`rii traficului rutier pe drumurile na]ionale,


jude]ene [i comunale, în perioada de iarn`, în condi]ii de siguran]` la nivel cen-

BULETIN TEHNIC RUTIER


144 anul I, nr. 10 - 11, octombrie - noiembrie 2001
tral, AND împreun` cu Direc]ia Poli]iei Rutiere din IGP organizeaz` periodic tele-
conferin]e cu participarea administra]iilor drumurilor din fiecare jude] [i serviciilor
circula]iei rutiere din cadrul Inspectoratelor Jude]ene de Poli]ie.
În vederea asigur`rii [i men]inerii st`rii de viabilitate a re]elei de drumuri se
întocme[te un program comun de m`suri prin care se stabile[te modul de ac-
]ionare în teritoriu [i la nivel central ale celor dou` p`r]i având în vedere obiec-
tivele enumerate mai jos:
4.2.1. Organizarea de ac]iuni comune în vederea stabilirii de m`suri pentru
remedierea [i îmbun`t`]irea st`rii de viabilitate a p`r]ii carosabile a drumurilor
na]ionale, urm`rindu-se:
- verificarea semnaliz`rii rutiere pe tronsoanele de drum în lucru, cu declivit`]i
pronun]ate, curbe periculoase, acostamente neconsolidate, degrad`ri ale
podurilor sau ale p`r]ii carosabile [i alte locuri posibile generatoare de eveni-
mente rutiere, insistându-se pe semnalizarea specific` sezonului rece;
- depistarea, sanc]ionarea [i recuperarea prejudiciului de la persoanele vinovate
de distrugerea sau sustragerea unor mijloace de semnalizare rutier`.
4.2.2. Executarea de controale în trafic pentru verificarea st`rii tehnice a
autovehiculelor (îndeosebi a celor cu masa total` maxim` autorizat` mai mare
de 3,5 t), un accent deosebit punându-se pe starea echipamentelor [i instala]iilor
care concur` la siguran]a circula]iei (starea pneurilor, func]ionarea sistemelor de
frânare, semnalizare, dezaburire, climatizare [i a mecanismului de direc]ie), pre-
cum [i echiparea acestora cu lan]uri antiderapante [i dotarea cu materiale pen-
tru combaterea lunecu[ului.
Scoaterea din trafic a celor ce nu sunt dotate corespunz`tor pentru circula]ia
pe timp de iarn`.
4.2.3. Informarea operativ` reciproc` asupra st`rii de viabilitate [i aderen]`
a suprafe]ei carosabile a drumurilor din raza de competen]` (apari]ia poleiului,
înz`pezirii locale, obstacolelor în carosabil etc.). concomitent cu raportarea ime-
diat` e[aloanelor superioare a oric`ror blocaje de trafic pe diferite tronsoane de
drumuri.
4.2.4. Pe timp de viscol sau ninsoare abundent`, precum [i \n cazul apari]iei
poleiului generalizat, organele de poli]ie [i de administrare a drumurilor, de
comun acord, vor organiza deplasarea autovehiculelor la prima localitate sau la
primul popas organizat, unde acestea vor sta]iona pån` la trecerea viscolului [i
asigurarea condi]iilor normale de circula]ie.
Dac` exist` posibilitatea se vor stabili rute ocolitoare. Sec]iile de drumuri vor
asigura semnalizarea necesar` inform`rii [i avertiz`rii conduc`torilor auto asupra
pericolelor la care se expun.

BULETIN TEHNIC RUTIER


anul I, nr. 10 - 11, octombrie - noiembrie 2001
145
4.2.5. Cooperarea tuturor structurilor care fac parte din Comandamentul de
iarn` constituit la nivelul fiec`rui jude] pentru luare pe cât posibil a unor m`suri
de ad`postire [i de prim ajutor a persoanelor r`mase înz`pezite pe raze de com-
peten]`, în special a celor din mediul rural, utilizând spa]iile din [coli, prim`rii [i
alte unit`]i din zon`.
4.2.6. Asigurarea priorit`]ii de deplasare a utilajelor de desz`pezire [i com-
batere a lunecu[ului. |n acest scop lucr`torii de poli]ie nu vor permite accesul
autovehiculelor pe tronsoanele de drum unde se ac]ioneaz` cu utilaje
apar]inând sec]iilor de drumuri na]ionale.
4.2.7. Transmiterea cu operativitate a informa]iilor privind starea drumurilor [i
a unor situa]ii deosebite (îngreunarea circula]iei, blocarea traficului, polei gener-
alizat, etc.) dispeceratelor centrale ale Administra]iei Na]ionale a Drumurilor [i
Direc]iei Poli]iei Rutiere.
4.2.8. Informarea operativ` prin mass-media a participan]ilor la trafic despre
starea drumurilor na]ionale, perturb`rile survenite în circula]ia rutier` datorit`
înz`pezirilor, poleiului [i accidentelor produse pe acest fond, cu recomand`rile
ce se impun.
4.2.9. Direc]iile Regionale de Drumuri [i Poduri vor colabora cu studiourile de
radio zonale pentru transmiterea informa]iilor privind perturb`rile în trafic, dându-le
operativ datele concrete necesare, semnalizând totodat` corespunz`tor pe
drumurile na]ionale frecven]ele de radio prin care participan]ii la trafic pot ob]ine
informa]iile rutiere respective.
4.2.10. Organizarea activit`]ii unit`]ilor de între]inere a drumurilor pentru pre-
venirea [i combaterea înz`pezirii drumurilor publice se va face cu respectarea
instruc]iei în vigoare.
4.2.11. În situa]ia în care fenomenele meteorologice afecteaz` siguran]a trafi-
cului în timpul iernii, la nivelul localit`]ilor rurale, lucr`torii posturilor comunale de
poli]ie se vor implica nemijlocit în momentul apari]iei, pân` la încetarea acestora.
4.2.12. Similar la nivelul fiec`rui jude] se vor încheia programe comune de
m`suri pentru men]inerea în stare de viabilitate a drumurilor locale în perioada
de iarn`, între Inspectoratele Jude]ene de Poli]ie [i Direc]ia de Urbanism [i
Amenajarea Teritoriului din cadrul Consiliilor Jude]ene.
4.2.13. La nivelul Administra]iei Na]ionale a Drumurilor se vor organiza telecon-
ferin]e comune cu Direc]ia Poli]iei Rutiere din Inspectoratul General al Poli]iei, cu
participarea directorilor Direc]iilor Regionale de Drumuri [i Poduri [i [efilor Sec]iilor
de Drumuri Na]ionale, directorilor Administra]iilor jude]ene de drumuri, ai reprezen-
tan]ilor Consiliilor Jude]ene ce r`spund de administrarea drumurilor locale, pre-

BULETIN TEHNIC RUTIER


146 anul I, nr. 10 - 11, octombrie - noiembrie 2001
cum [i [efii serviciilor Poli]iei Rutiere din Inspectoratele Jude]ene de Poli]ie, pentru
analizarea stadiului de îndeplinire a sarcinilor din program [i stabilirea de noi m`suri
pentru îmbun`t`]irea siguran]ei [i fluen]ei traficului în sezonul rece.

4.3. Închiderea temporar` a circula]iei rutiere \n timpul iernii din cauza


unor fenomene de viscol, lunecu[ generalizat sau ninsoare

Prin Ordin comun al Ministerului de Interne [i Ministerului Transporturilor, pe timp


de viscol, ninsoare abundent` sau alte fenomene meteorologice care ge-
nereaz` blocarea c`ilor rutiere, se poate interzice accesul autovehiculelor rutiere
spre zonele afectate în scopul interven]iei operative cu utilaje de desz`pezire sau
combatere a lunecu[ului.
Prin ordinul comun respectiv se stabilesc condi]iile de închidere a circula]iei [i de
aplicare a m`surilor corespunz`toare de deviere a circula]iei pe rute ocolitoare.
Similar se pot lua m`suri pe drumurile jude]ene sau comunale de c`tre orga-
nul de administrare local` cu acordul Inspectoratului Jude]ean de Poli]ie.
În cazuri de urgen]` când starea timpului impune închiderea circula]iei rutiere
pentru a evita producerea unor evenimente grave ce ar putea periclita via]a par-
ticipan]ilor la trafic [i când sistemul de informare nu permite luarea aprob`rilor
men]ionate mai sus, [eful sec]iei sau înlocuitorul de drept al acesteia poate închide
circula]ia rutier` pe sectorul de drum respectiv, cu respectarea semnaliz`rii core-
spunz`toare [i a inform`rii participan]ilor la trafic. în timpul cel mai scurt posibil
acesta va informa simultan conducerea DRDP [i AND asupra m`surilor luate.

4.4. Modul de realizare a inform`rii privind starea drumurilor pe timpul iernii

Desf`[urarea operativ` a ac]iunii de interven]ie pe timpul iernii este


condi]ionat` de cunoa[terea exact` [i la timp a situa]iei de pe teren. Pentru
aceasta este necesar s` se organizeze din timp o re]ea de informare constituit`
conform pct. 3.1.6.
Aceast` re]ea va fi alc`tuit` din posturi [i prize telefonice la cantoane, dis-
tricte, brig`zi complexe, baze de desz`pezire, sec]ii, antreprize, Direc]ii Regionale
de Drumuri [i Poduri, respectiv unit`]ile de administrare drumuri locale,
Administra]ia Na]ional` a Drumurilor, inclusiv re]eaua de radio-telefoane insta-
lat` la bazele de desz`pezire, pe utilajele de desz`pezire, sau alte mijloace de
transport destinate inform`rii.
Cu acordul organelor de poli]ie se pot folosi [i telefoanele posturilor de con-
trol ale circula]iei.

BULETIN TEHNIC RUTIER


anul I, nr. 10 - 11, octombrie - noiembrie 2001
147
Datele pentru informare vor fi ob]inute prin:
a) deplasarea pe teren a organelor de drumuri: muncitori, [efi de brig`zi, [efi de
districte, personal tehnic de la sec]ii [i din direc]iile regionale de drumuri [i
poduri sau unit`]ile de administrare drumuri locale, inclusiv Administra]ia
Na]ional` a Drumurilor sau comandamentele jude]ene de desz`pezire;
b) patrularea pe drum cu mijloacele mecanice, autocamioane cu lam`, auto-
gredere, tractoare rutiere cu lam` etc., dotate cu radio telefoane cu care
ocazie personalul tehnic care înso]e[te aceste mijloace pe timpul patrul`rii va
comunica situa]ia în acel moment la bazele de desz`pezire prin cele mai rapi-
de mijloace de care dispune;
c) informa]ii [i sesiz`ri de la organele locale, participan]ii în traficul rutier [i echipa-
jele de poli]ie;
d) prognoze meteo primite de la INMH Bucure[ti sau de la cele locale în baza
contractelor încheiate între AND [i INMH.
Dup` ob]inerea datelor, personalul de pe teren le raporteaz` prin cel mai
apropiat post telefonic, organului ierarhic imediat superior, astfel încât
informa]iile s` ajung` în timp util la Administra]ia Na]ional` a Drumurilor, respec-
tiv, la administra]ia drumurilor jude]ene [i locale, mai ales în cazul întreruperilor
sau a redeschiderii circula]iei.
Informarea asupra st`rii drumurilor, se realizeaz` prin:
- transmiterea situa]iei drumurilor na]ionale la Dispeceratul Central din cadrul
Administra]iei Na]ionale a Drumurilor care la rândul lui trimite situa]ia centralizat` la
Comandamentul central de coordonare a ac]iunilor din Ministerul Transporturilor [i
informarea mass-mediei direct sau prin biroul de pres` al Ministerului Transporturilor;
- informarea mass-media central` prin Comandamentul opera]ional de coordonare
a ac]iunilor de prevenire [i combatere a înz`pezirilor pe drumurile na]ionale.
- informarea comandamentelor jude]ene;
- informarea mass-media teritoriale [i locale prin comandamentele jude]ene [i al
municipiului Bucure[ti sau direct prin Comandamentele Direc]iilor Regionale de
Drumuri [i Poduri, respectiv unit`]ile de administrare a drumurilor locale.
- informa]ii telefonice la solicitare, de la dispeceratul AND, DRDP, SDN,
Comandamentele jude]ene [i locale care func]ioneaz` non-stop;
- informa]ii permanente date prin radiourile teritoriale [i locale, pe frecven]e sem-
nalizate pe drumurile na]ionale.

BULETIN TEHNIC RUTIER


148 anul I, nr. 10 - 11, octombrie - noiembrie 2001
Num`rul mediu anual
de zile cu polei
HARTA 1.

BULETIN TEHNIC RUTIER


anul I, nr. 10 - 11, octombrie - noiembrie 2001
149
Num`rul mediu anual
de zile cu viscol
HARTA 2.

BULETIN TEHNIC RUTIER


150 anul I, nr. 10 - 11, octombrie - noiembrie 2001