M IN ISTERU L TR A N SPO R TU R ILO R,

C O N ST R U C Ţ IIL O R ŞI TU RISM ULU I

AUTORITATEA FEROVIARĂ ROMÂNĂ

Nr.311

INSTRUCŢIUNI
PENTRU PREÎNTÂMPINAREA ŞI
COMBATEREA ÎNZĂPEZIRILOR
LA CALEA FERATĂ

A PRO B A TE PR IN ORDINUL M IN ISTRU LU I

NR. 416 DIN 8.03.2004
D escrierea C IP a Bibliotecii N aţionale a Rom âniei
ROMANIA. MINISTERUL TRANSPORTURILOR,
CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI. AUTORITATEA
FEROVIARĂ ROMÂNĂ
In stru cţiu n i p e n tru p reîn tâm p in area şi
com baterea înzăpezirilor la calea fera tă -
n r. 311
Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului,
Autoritatea Feroviară Română - Ed. Rev.- Bucureşti :
Editura Feroviară, 2004
Index
ISBN 973-86627-1-0

629.4

Tipărit la S.C. Tipografică FELARET S.A.

S tr. F a b r ic a de c h ib r itu r i nr. 9 -1 1
S e c to r 5 - B u c u r e ş ti
su b c o m a n d a nr. 3 1 4 /2 0 0 4
 CUPRINS

Ordinul nr. 416 din 8.03.2004 pentru aprobarea Instrucţiunilor pentru preîntâmpinarea şi
combaterea înzăpezirilor la calea ferată - nr. 311.... 7 Instrucţiuni pentru
preîntâmpinarea şi combaterea înzăpezirilor la calea ferată - nr. 311
PARTEA 1
CAPITOLUL I Generalităţi................................................................ 11
SECŢIUNEA l Domeniu de aplicare....................................................... 11
SECŢIUNEA a 2- a Precipitaţii şi fenomene meteorologice........................................ 11
SECŢIUNEA a 3- a Determinarea direcţiei şi vitezei vântului..................................... 14
SECŢIUNEA a 4- a Cauzele care produc înzăpeziri şi observaţii în
legătură cu depunerile de zăpadă.................................... 18
CAPITOLUL II Stabilirea şi evidenţa porţiunilor înzăpezibile.
Clasificarea liniilor de cale ferată după gradul
lor de înzăpezire......................................................... 23
SECŢIUNEA 1 Stabilirea porţiunilor înzăpezibile ale liniei de cale
ferată............................................................... 23
SECŢIUNEA a 2- a Evidenţa porţiunilor înzăpezibile ale liniei de cale
ferată........................................................................... 24
SECŢIUNEA a 3- a Clasificarea porţiunilor de linie înzăpezibile................................ 25
CAPITOLUL III Planul pentru combatere a înzăpezirii căii.................................. 26
SECŢIUNEA 1 Modul de întocmire......................................................... 26
SECŢIUNEA a 2- a Modul de colaborare între gestionarul infrastructurii
feroviare şi administraţia drumurilor pentru
porţiunile alăturate căilor ferate
şi drumurilor ................................................................ 28
SECŢIUNEA a 3- a Instruirea şi examinarea personalului care participă la
acţiunile de preîntâmpinare şi
combatere a înzăpezirilor ............................................... 29
CAPITOLUL IV Protecţia căii ferate împotriva înzăpezirilor... 30
SECŢIUNEA 1 Mijloace de protecţie împotriva înzăpezirilor căii.. 30
SECŢIUNEA a 2- a Protecţia căii împotriva înzăpezirilor prin panouri
de parazăpezi mobile..................................................... 30
SECŢIUNEA a 3 - a Protecţia căii împotriva înzăpezirilor prin plantaţii 57 SECŢIUNEA a 4- a
Protecţia căii ferate împotriva înzăpezirilor prin
panouri permanente de parazăpezi .................................. 59

3
SECŢIUNEA a 5 -a Protecţia căii împotriva înzăpezirilor prin
panouri provizorii de parazăpezi................................ 62
SECŢIUNEA a 6-a Protecţia căii împotriva avalanşelor....................................... 63
SECŢIUNEA a 7 -a Verificarea comportării la viscol a mijloacelor de 64
apărare împotriva înzăpezirii .....................................
CAPITOLUL V Comandamentele de iarnă...................................... 65
PARTEA A II - A CAPITOLUL VI Utilizarea plugurilor
de zăpadă pentru
prevenirea şi combaterea înzăpezirilor.................... 71
SECŢIUNEA 1 Clasificarea plugurilor de zăpadă................................. 71
SECŢIUNEA a 2 - a Administrarea şi deservirea plugurilor de zăpadă... 72
SECŢIUNEA a 3- a Evidenţele existente la plugurile de zăpadă ............................. 77
SECŢIUNEA a 4- a întreţinerea, reviziile, probele şi remizarea
plugurilor de zăpadă .................................................. 77
SECŢIUNEA a 5-a Solicitarea şi îndrumarea plugurilor de zăpadă ......................... 80
SECŢIUNEA a 6 -a Circulaţia plugurilor de zăpadă ............................................ 82
CAPITOLUL VII Prescripţii de lucru la intervenţia cu plugurile
de zăpadă.............................................................. 83
SECŢIUNEA 1 Prescripţii generale..................................................... 83
SECŢIUNEA a 2 - a Intervenţia cu vagoanele plug de zăpadă WPZ....................... 87
SECŢIUNEA a 3- a Intervenţia cu pluguri de zăpadă diesel -
hidraulice................................................................ 90
SECŢIUNEA a 4- a Acţionarea cu trenul pentru curăţat, încărcat şi
transportat zăpada................................................... 93
CAPITOLUL VIII Executarea lucrărilor pentru îndepărtarea
zăpezii din cale....................................................... 94
SECŢIUNEA 1 îndepărtarea zăpezii în linie curentă............................. 94
SECŢIUNEA a 2- a îndepărtarea zăpezii din staţii, depouri, ateliere....97CAPITOLUL IX
Asigurarea circulaţiei pe timp de ninsoare şi pe
timp de viscol.......................................................... 101
SECŢIUNEA 1 Patrularea cu plugurile de zăpadă................................. 101
SECŢIUNEA a 2- a Acţiunea de recunoaşterea liniei ........................................... 102
SECŢIUNEA a 3- a Restricţionarea circulaţiei pe timp de ninsoare şi
viscol ..................................................................... 103
SECŢIUNEA a 4- a închiderea liniei în caz de înzăpezire.................................... 105
SECŢIUNEA a 5 -a Tratarea cazurilor de nerespectare a avizelor de
circulaţie date de personalul de întreţinere a căii... 106
CAPITOLUL X Instalaţii pentru îndepărtarea zăpezii şi a gheţii
de la aparatele de cale ........................................... 106

4
 PARTEA A III-A < APITOLUL XI Dispoziţii
generale privind pregătirea căii în
vederea iernii................................................................... 109
( APITOLUL XII Pregătirea activităţii de transport feroviar pentru
perioada de iarnă ............................................................ 116
SECŢIUNEA 1 Măsuri specifice fiecărei ramuri de activitate din
transportul feroviar..................................................... 116
SECŢIUNEA a 2- a Dispoziţii şi măsuri comune pentru pregătirea
activităţii de transport feroviar..................................... 126
CAPITOLUL XIII Dispoziţii finale....................................................................... 132
PARTEA A IV - A
Anexa nr. 1 Porţiunile de linii neînzăpezibile pe care nu se vor
monta indicatoare pentru plugurile de zăpadă................. 133
Anexa nr. 2 Fişa porţiunii înzăpezibile............................................. 137
Anexa nr. 3 Graficul acţiunilor de pregătire a infrastructurii
feroviare pentru perioada de iarnă................................. 139
Anexa nr. 4 Harta cu numărul mediu anual cu zile cu viscol ............... 143
Anexa nr. 5 Vagonul plug de zăpadă WPZ....................................... 145
Anexa nr. 6 Plugul de zăpadă diesel - hidraulic.................................. 149
Anexa nr. 7 Trenul de curăţat, încărcat şi transportat zăpadă................ 155
Anexa nr. 8 Plugul de zăpadă montat la locomotivă........................... 157
Anexa nr. 9 Registrul de bord pentru plugul de zăpadă....................... 161

5
 M IN ISTER U L TR A N SPO R TU R ILO R , C O N ST R U C Ţ IIL O R
ŞI TU RISM U LU I

O R D IN U L

Nr.416 din 8.03.2004

p e n tru ap ro b area
In stru cţiu n ilo r p e n tru p reîn tâm p in are şi com baterea înzăpezirilor la
calea fe ra tă - n r. 311

în temeiul prevederilor art. 4 lit. e) ultima liniuţă din

Regulamentul de organizare şi funcţionare a Autorităţii Feroviare Române
- AFER, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 626/1998 privind
organizarea şi funcţionarea Autorităţii Feroviare Române - AFER şi ale art.
5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului Ministerului nr. 740/2003 privind
organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi
Turismului.
M inistrul tra n sp o rtu rilo r, construcţiilor şi turism u lu i emite
următorul

ORDIN:
A rt. 1. Se aprobă I n s tr u c ţiu n ile p e n tr u p r e în tâ m p in a r e a şi
c o m b a te r e a în z ă p e z ir ilo r la c a le a f e r a t ă - n r. 3 1 1 , prevăzute în anexa ' care
face parte integrantă din prezentul ordin.
A rt. 2. Prevederile prezentului ordin se aplică gestionarilor de
infrastructură feroviară interoperabilă şi neinteroperabilă, operatorilor de
transport feroviar licenţiaţi precum şi operatorilor feroviari de manevră
autorizaţi în activitatea de întreţinere şi reparaţie a infrastructurii feroviare,
cât şi în circulaţia şi manevra vehiculelor feroviare.
Ti
Anexa va fi pusă la dispoziţia celor interesaţi, la cererea acestora, de Compania
Naţională de Căi Ferate „CFR" - SA

7
 Q

A rt. 3. (1) Prezentul ordin intră în vigoare în termen de 90 de zile de

la data aprobării sale.
(2) Compania Naţională de Căi Ferate „CFR" - SA va publica
prezentul ordin în Foaia Oficială CFR în termen de 30 de zile de la data
aprobării.
(3) In termen de 30 de zile de la publicarea în Foaia Oficială CFR -
conducerea gestionarilor de infrastructură feroviară interoperabilă şi
neinteroperabilă, operatorilor de transport feroviar licenţiaţi, precum şi
operatorilor feroviari de manevră autorizaţi, va asigura prin personalul
propriu de specialitate, atestat conform prevederilor în vigoare, instruirea şi
verificarea profesională a personalului cu atribuţii în aplicarea I n s tr u c ţiu n ilo r
p e n tr u p r e în tâ m p in a r e a ş i c o m b a te r e a în z ă p e z ir ilo r la c a le a f e r a t ă - nr. 311.
(4) In termen de 90 de zile de la aprobarea prezentului ordin,
Compania Naţională de Căi Ferate „CFR" - SA va edita I n s t r u c ţ i u n i l e
p e n t r u p r e î n t â m p i n a r e a ş i c o m b a t e r e a î n z ă p e z i r i l o r l a c a l e a f e r a t ă - n r.
311.

A rt. 4. Autoritatea Feroviară Română - AFER, gestionarii de

infrastructură feroviară interoperabilă şi neinteroperabilă, operatorii de
transport feroviar licenţiaţi, precum şi operatorii feroviari de manevră
autorizaţi, vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

A rt. 5. La data intrării în vigoare a prezentului ordin, In s tr u c ţia

p e n t r u p r e î n t â m p i n a r e a ş i c o m b a t e r e a î n z ă p e z i r i l o r l a c a l e a f e r a t ă - n r.
311, ediţia 1963, I n s t r u c ţ i a p e n t r u e x p l o a t a r e a p l u g u l u i d e z ă p a d ă , n r . 2 1 5 ,
ediţia 1954, I n s t r u c ţ i a p e n t r u u t i l i z a r e a p l u g u r i l o r d e z ă p a d ă B I O R K E ş i a
c e l o r s i m p l e nr. 313, ediţia 1955, I n s t r u c ţ i a p r e g ă t i r i l o r d e i a r n ă , n r . 9 0
ediţia 1954, precum şi alte dispoziţii contrare îşi încetează valabilitatea.

8
 A rt. 6. Nerespectarea prevederilor prezentului ordin atrage după sine
răspunderea juridică în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

A rt. 7. Prezentul ordin se va publica în Foaia Oficială CFR şi

Buletinul AFER.

M IN ISTR U

MIRON TUDOR MITREA

9
 PA R TEA 1

C A PITO LU L I G eneralităţi

S E C Ţ IU N E A 1 Dom eniu de aplicare

A rt.l. (1) Căderile abundente de zăpadă, precum şi viscolele, pot

provoca întreruperi în circulaţia trenurilor, prin înzăpezirea liniilor şi
instalaţiilor feroviare.
(2) Transporturile feroviare trebuie să se desfăşoare cu regularitate
şi fără întrerupere în orice perioadă a anului, iar reuşita acţiunilor care
trebuie întreprinse pentru menţinerea circulaţiei trenurilor în timpul iernii
depinde, în general, de măsurile luate înaintea căderii zăpezii, pentru
preîntâmpinarea înzăpezirilor liniei, precum şi de organizarea lucrărilor de
înlăturare a zăpezii atât în timpul viscolului, cât şi după încetarea lui.
(3) Prezentele instrucţiuni stabilesc sarcinile care revin
gestionarului infrastructurii feroviare şi operatorilor de transport feroviar
pentru prevenirea şi combaterea înzăpezirilor, precum şi modul de
coordonare şi conducere a acţiunilor care trebuie întreprinse pentru
menţinerea circulaţiei trenurilor în timpul iernii.

S E C Ţ IU N E A a 2 - a P recipitaţii şi fenom ene m eteorologice

A rt. 2. (1) Precipitaţiile atmosferice sunt vapori de apă condensaţi

care cad din atmosferă sub formă de ploaie, ceaţă, brumă, zăpadă sau
grindină.
(2) Referirile la cantităţile de precipitaţii se fac, de regulă, la
cantitatea de apă căzută în 24 de ore.

11
 (3) Precipitaţiile se măsoară în milimetri - înălţim ea stratului de apă
depus pe metru pătrat sau echivalentul său în litri.
(4) Dacă precipitaţiile sunt solide, sub form ă de zăpadă, grosim ea
acestuia se echivalează cu cantitatea de apă corespunzătoare, în funcţie de
densitatea sa.

A rt.3. (1) Precipitaţiile atmosferice sunt vapori de apă condensaţi

care cad din atm osferă pe suprafaţa pământului sub formă de ploaie, ceaţă,
brumă, zăpadă, grindină.
(2) Precipitaţiile atmosferice pot fi de mai multe feluri:
a) p l o a i e - precipitaţie sub formă de picături de apă provenite
din condensarea vaporilor din atmosferă;
b) b u r n i ţ ă - ploaie m ăruntă şi deasă, adesea însoţită de
ceaţă;
c) b u r ă - ploaie m ăruntă şi deasă;
d) n i n s o a r e , z ă p a d ă - precipitaţie solidă sub form ă de fulgi,
alcătuiţi din cristale de apă îngheţată; strat provenit din aglomerarea
acestor cristale când tem peratura solului este sub 0°C.
e) l a p o v i ţ ă - precipitaţie sub form ă de ploaie amestecată cu
ninsoare, zăpadă apoasă;
f) g r i n d i n ă - precipitaţie sub formă de particule de gheaţă, de
formă sferoidală, conică sau neregulată;
g) m ă z ă r i c h e - precipitaţie sub formă de bobiţe de zăpadă sau
de gheaţă;
h) z l o a t ă ~ precipitaţie sub form ă de ploaie amestecată cu
zăpadă.

A rt. 4. - Fenomenele meteorologice speciale sunt:

a) c e a ţ ă - p â c l ă , n e g u r ă - suspensie existentă în atm osferă
formă de particule de apă foarte mici, rezultate din vaporizarea apei de pe
pământ, şi care îngreunează vizibilitatea;
b) c h i c i u r ă - p r o m o r o a c ă - depunere de cristale de gheaţă pe
obiecte, crengi, provenită în timpul iernii;
c) b r u m ă - depunere de cristale de zăpadă pe plante, pe sol,

12
şi pe obiecte care se formează noaptea - în anotimpurile de tranziţie - prin
îngheaţarea vaporilor de apă din atmosferă;
d) î n g h e ţ l a s o l - scăderea temperaturii suprafeţei solului sub
0°C;
e) p o l e i - depunere de gheaţă, compactă şi netedă, în general
transparentă care acoperă solul, arborii şi obiectele şi care provine din
îngheţarea picăturilor de ploaie sau de burniţă. Poleiul de pe sol nu trebuie
confundat cu gheaţa la sol;
f) v â n t - deplasarea pe orizontală a unei mase de aer,
caracterizată prin viteză şi direcţie de deplasare şi care provine din
diferenţa de presiune existentă între două regiuni ale atmosferei;
g) p r o m o r o a c ă - depunerea unui strat subţire de gheaţă pe arbori,
pe timp de iarnă, şi care se formează din vapori de apă sau picături de
ploaie;
h) v i s c o l - vânt puternic, care depăşeşte gradul 7 pe scara lui
Beaufort, însoţit sau nu de ninsoare sau lapoviţă şi care transportă zăpada
la suprafaţa solului.
Viscolele pot fi:
- viscol cu ninsoare, denumit şi viscol de sus, produs de vânturi
puternice, care suflă în straturile superioare ale atmosferei şi care
antrenează zăpada în cădere;
- viscol fără ninsoare, denumit şi viscol de jos, produs de vânturi
puternice fără zăpadă, care suflă sub un unghi de 4° - 5° cu orizontala şi
spulberă zăpada căzută anterior pe suprafaţa pământului;
- viscol general, când viscolul de sus se produce simultan cu
viscolul de jos;
- furtună de zăpadă, când viscolul general este însoţit şi de o
cădere abundentă de zăpadă.
i) v i j e l i e - vânt foarte puternic, adesea însoţit de descărcări
electrice şi de precipitaţii atmosferice; viteza vântului creşte brusc - poate
depăşi 100 km /oră - pentru o perioadă de timp scurt, şi este însoţită şi de o
schimbare a direcţiei, în m ajoritatea cazurilor la fel de rapidă. încetarea
fenomenului este la fel de bruscă;

13
 j) v â r t e j - vânt puternic, vijelios, care se învârte pe loc, ridicând în
aer obiectele uşoare;
k) zăp o r - aglomerare de sloiuri de gheaţă, care se formează
prim ăvara într-un punct al unui râu, îndeosebi la coturi sau pe secţiuni de
scurgere mai înguste, datorită căreia se produc creşteri de nivel şi inundaţii;
1 ) z a i - sloiuri de gheaţă care plutesc liber pe suprafaţa unei
ape.

A rt. 5. (1) Vizibilitatea este starea de claritate a atmosferei,

exprimată prin distanţa m aximă până la care obiectele, luate ca punct de
reper, pot fi observate în condiţii atmosferice date.
(2) Vizibilitatea se consideră:
- bună - pentru distanţe mai mari de 300 m.
- redusă - pentru distanţe cuprinse între 300 şi 50 m.
- foarte redusă - pentru distanţe mai mici de 50 m.

A rt. 6. Avalanşele de zăpadă se produc în regiunile muntoase, din

cauza alunecării de pe versantul muntos pe calea ferată a unei mase de
zăpadă, care antrenează uneori sfarâmături de stânci, arbori şi altele
asemenea.

S E C Ţ IU N E A a 3 -a D eterm inarea direcţiei şi vitezei vântului

A rt. 7. (1) Direcţia vântului se determină cu ajutorul giruetelor (fig.

1), prin indicarea direcţiei de unde suflă vântul şi nu a direcţiei către care el
se deplasează.
(2) Tipurile de giruete utilizate în activitatea gestionarului
infrastructurii feroviare trebuie să fie agreat de Autoritatea Feroviară
Română, denumită în continuare AFER.
(3) Valorile unghiurilor de oscilaţie corespunzătoare diverselor
viteze ale vântului din tabelul nr. 1 sunt indicate de

14
numărul de ordine al dinţilor, în faţa cărora oscilează placa sub acţiunea
vântului - pentru girueta de tip Vild.
Tabelul nr. 1

Nr. de ordine Valoarea Grade Viteza vântului în m/s

al unghiului Beaufort Placă cu greutate 200 g Placă cu greutate 800 g
dintelui

1 0°
2 4° 1'
3 15° T
4 31° 7'
5 45° 7'
6 58°
08O 72O
0 0 0
2 2 5,6
3 4 8,9
4 6 13,4
5 8 18,9
6 10 24,5

7 7 14 30,6
8 8 20 38,9 -44,5

(4) Pentru ca viteza să nu fie influenţată de obstacolele din ju r -

clădiri, pomi, pădure - instalarea giruetei se efectuează la înălţim ea de 10
m şi la o depărtare de 10 ori mai mare, decât înălţim ea obstacolului
respectiv.

1 - a x m etalic

2 - a x tu bul ar

3 - b u c ş ă metalicâ

4 - a x m obil

5 - sfe ră m etalică . 6 - plăci

m etalice

D - indica to ru l direcţiei P - pla ca

m e ta lică ind ica to are a vitezei

Fig. 1. Girueta Vild

(5) Direcţia vânturilor dominante se stabileşte de către subunităţile

de întreţinere a căii - secţiile de întreţinere a căii pe baza

15
observaţiilor, trasate sub formă grafică pe roza vânturilor şi corelate cu
evidenţele statistice existente la centrele meteorologice teritoriale.
(6) Colaborarea cu centrele meteorologice teritoriale se
realizează în baza contractelor încheiate între gestionarul infrastructurii
feroviare şi Institutul Naţional de Meteorologie şi Hidrologie.
(7) în modelul de grafic trasat pe roza vânturilor - fig. 2 - pe cele
patru axe, s-a notat, la o scară convenabilă, numărul de zile în care vântul a
bătut din aceeaşi direcţie.

A rt. 8. (1) Viteza vântului se poate determina cu girueta sau cu

anemometrul.
(2) Piesa receptoare, care se roteşte sub acţiunea vântului, la unele
anemometre, este un sistem de cupe, iar la altele o m orişcă cu palete.
Sistemul de cupe anemometrice poate fi format din 3 cupe
aşezate perpendicular pe un ax vertical, dispus astfel încât tijele de
susţinere ale acestora formează între ele unghiuri de 120° - cupe Patterson
- iar alte sisteme cu 4 cupe unde tijele de susţinere formează între ele
unghiuri de 90° - cupe Robinson.
(3) Descrierea vântului în funcţie de viteză, corespunzător scării
Beaufort, este prezentată în tabelul nr. 2

16
 S cara lui B eaufort Tabelul nr. 2
Viteza Scara” lui Presiunea Descrierea Observaţii
vântului Beaufort [kg/m2] vântului
[Km/h]

0 0 0 lin iş tit fu m u l d in co ş u ri ie se lin iş tit

4 1 0,1 a p ro a p e fu m u l se ab a te u şo r
lin iş tit
7-11 2 1 ,1 p u ţin v â n t f r u n z e le fre a m ă tă , m işc a re a a e ru lu i se
sim te cu faţa, s te a g u rile f â lfâ ie

14-22 3 3,1 v â n t slab ra m u rile m ici se m işc ă , în c e p e o

d e p la s a re u ş o a ră a z ă p e z ii d e -a lu n g u l
stra tu lu i, s te a g u rile fâ lfâ ie

22-29 4 8,5 v â n t p o triv it se rid ic ă p ra fu l, se c la tin ă ra m u rile

m ici, c ă d e re a de z ă p a d ă se tra n sfo rm ă
în v is c o l
32-36 5 12,5 v â n t tă ric e l se m işc ă ra m u rile m ijlo c ii, fu m u l se
a b a te la ie şire d in co şu ri, v â n tu l
p ro d u c e f lu ie ră tu ri

40 -4 7 6 21 v â n t d estu l se c la tin ă ra m u rile şi

de ta re tru n c h iu rile s u b ţiri ale a rb o rilo r,
fir e le r e ţe le lo r z b â rn â ie ,
z g o m o tu l v â n tu lu i se au d e în
în c ă p e ri
50-61 7 36 v â n t ta re ra m u rile m a ri se în d o a ie , a rb o rii m ici
se c la tin ă , a p a r d ific u ltă ţi în m işc a re a
o am e n ilo r

65-72 8 50 v â n t p u te rn ic a rb o rii m ijlo c ii se c la tin ă , ra m u rile su n t

ru p te , ţig la e s te s m u lsă de p e ca se

76-86 9 72 v ije lie ra m u rile g ro a s e şi a rb o rii m a i m ic i su n t

ru p ţi, c o ş u rile d e fu m su n t d is tru s e

90-101 10 98 v ije lie m are a rb o rii su n t sm u lşi d in ră d ă c in ă , s tâ lp ii

de te le g r a f s u n t ru p ţi, se p ro d u c
d is tru g e ri

104-119 1 1 136 te m p e s tă se p ro d u c d is tru g e ri m ari

122 ş i m ai m u lt 12 143 şi m ai m u lt u ra g a n se p ro d u c d e z a stre

17
 S E C Ţ IU N E A a 4 - a Cauzele care pro d u c înzăpeziri şi observaţii în
leg ătu ră cu depunerile de zăp ad ă

A rt. 9. (1) Ninsoarea produce acoperirea căii ferate, atât în debleuri,

cât şi în rambleuri, cu un strat uniform şi afânat de zăpadă, care, deşi nu
prezintă un pericol însem nat pentru circulaţia trenurilor, măreşte rezistenţa
liniei şi afectează regularitatea circulaţiei prin prelungirea tim pilor de
mers.
(2) Este necesar ca şinele şi în special aparatele de cale să fie
perm anent curăţate de zăpadă.
(3) în cazul unei ninsori îndelungate pe o linie cu circulaţie redusă,
pericolul de înzăpezire poate fi evitat prin curăţare manuală sau prin
intervenţie cu utilajele de deszăpezire.

A rt. 10. (1) Viscolele prezintă o ameninţare serioasă pentru

circulaţia trenurilor deoarece, în locurile care nu sunt suficient protejate
sau sunt protejate defectuos, se formează depuneri de zăpadă compactă.
(2) Aceste depuneri sunt periculoase în special pe liniile în rampă, pe
timp de viscol de lungă durată şi în lipsa unor apărări sigure.

A rt. 11. (1) Depunerile de zăpadă se caracterizează prin densitate şi

rezistenţă.
(2) Prin densitatea relativă a zăpezii se înţelege raportul dintre
volumul apei şi volumul de zăpadă din care a rezultat această apă.
(3) După densitatea relativă, zăpada poate fi:

a) afânată - cu densitatea 0,08-0,24 kg/dm3;

b) cu densitate medie - cu densitatea 0,25-0,34 kg/dm3;
c) tare - cu densitatea 0,35-0,45 kg/dm3;
d) foarte tare -cu densitate mai mare de 0,45 kg/dm 3.

18
 A rt. 12. îndepărtarea zăpezii trebuie să se efectueze imediat după
ninsoare, evitându - se astfel formarea zăpezii compacte - tare şi foarte
tare- care poate fi înlăturată mult mai greu.
A rt. 13. (1) Depunerile de zăpadă pe platform a căii, depind de
profilul transversal al acesteia.
(2) Viteza vântului este mai mică la nivelul solului iar dacă acesta
este acoperit cu plantaţii viteza se reduce şi mai mult.
(3) Dacă un curent de aer traversează un debleu, viteza sa în
interiorul debleului se micşorează începând de la m arginea lui spre centru,
iar în unele puncte iau naştere curenţi de sens contrar, Ibrmându-se astfel o
mişcare de vârtej.

A rt. 14. (1) în m işcarea curentului din debleuri până la 8,50 m

adâncime - fig. 3, se distinge un vârtej principal şi două vârtejuri secundare
care apar în cele două şanţuri ale căii.
(2) Vârtejurile sunt cauza principală de formare a depunerilor de
zăpadă în debleuri.
(3) Vârtejurile secundare provoacă înzăpezirea şanţurilor, iar
vârtejul principal înzăpezeşte restul debleului.

Fig. 3. Formarea curenţilor în debleuri cu adâncime de până la 8,50 m

19
 A rt. 15. (1) în timpul viscolelor, se constată că zăpada de la suprafaţă
este spulberată de vânt şi se poate ridica până la înălţim ea de 2 metri.
(2) 85-90% din cantitatea zăpadă care este antrenată în timpul
viscolului pe această înălţime de 2 m, provine din stratul de la suprafaţa
solului.
(3) O parte din zăpada antrenată în timpul viscolului este reţinută de
obstacolele pe care le găseşte în cale - copaci, plantaţii, case, material
rulant staţionat - iar altă parte ajungând de exemplu la un debleu fără
apărare, alunecă de-a lungul taluzului şi, din cauza curenţilor de aer de sens
contrar întâlniţi în interiorul debleului formează depuneri de zăpadă - cazul
debleurilor între
0,40 - 8,50 m.

A rt. 16. în debleuri mici - fig. 4 - de până la 0,40 m, se formează

numai cele două vârtejuri secundare care provoacă înzăpezirea şanţurilor.

Fig. 4. - Formarea curenţilor în debleuri mici

A rt. 17. Debleurile cu adâncimea mai mare de 8,50 m - fig. 5 - de

regulă, nu se înzăpezesc, depunerile de zăpadă realizându - se în special pe
primul taluz întâlnit de curent -A- precum şi în şanţul corespunzător
taluzului din faţa curentului -B

20
 Fig. 5. - Formarea curenţilor în debleuri cu adâncime mai mare de 8,50 m.

Fig. 6. - Formarea curenţilor şi a depunerilor de zăpadă pe rambleuri

înalte

A rt. 18. (1) în rambleurile înalte de peste 12 m - fig.6 - zăpada se

depune chiar pe linie.
(2) Curenţii de aer, lovindu-se de taluzul mare al rambleului, se
îndreaptă în lungul acestuia, iar la partea superioară a rambleului, întâlnind
curenţi normali, le deviază direcţia în sus după diagonala paralelogramului
de forţă; din această cauză, deasupra căii se formează un spaţiu liniştit,
favorizând depunerile de zăpadă.

A rt. 19. - La rambleurile cu înălţime de până la 0,65 m, zăpada este

spulberată de vânt - fig. 7.

21
 Fig. 7. - Depuneri de zăpadă la rambleuri mici.

A rt. 20. - (1) Din cauza presiunii produsă de buzele bandajelor, în

lungul şinelor se formează creste de zăpadă - fig. 8.
(2) Crestele de zăpadă trebuie îndepărtate deoarece, din cauza
zăpezii căzute, precum şi a celei antrenate datorită circulaţiei trenurilor, se
favorizează depunerile de zăpadă la viscolele următoare.

Fig. 8. - Formarea crestelor de zăpadă.

A rt. 21. - în cazul liniilor în profil mixt, înzăpezirile se pot produce

ca în fig. 9.10 şi 11.

Fig. 9. - Primul caz de înzăpezire a liniilor în profil mixt.

22
 Fig. 10. - A l doilea caz de înzăpezire a liniilor în profil mixt.

Fig. 11 - A l treilea caz de înzăpezire a liniilor în profil mixt.

C A PITO LU L II S tabilirea şi evidenţa p o rţiu n ilo r înzăpezibile.

C lasificarea liniilor de cale fe ra tă d u p ă gradul lor de înzăpezire.

S E C Ţ IU N E A I
Stabilirea p o rţiu n ilo r înzăpezibile ale liniei de cale fe ra tă

A rt. 22. - (1) Poziţia unei linii de cale ferată faţă de direcţia vânturilor
dominante are o mare influenţă asupra posibilităţilor şi gradului de
înzăpezire, cele mai frecvente înzăpeziri producându-se, în m ajoritatea
cazurilor, datorită vânturilor care bat lateral căii.
(2) Direcţia vânturilor dominante se stabileşte, conform celor
stabilite la art. 7 pct. 5.

23
 A rt. 23. Graficul cu amplasarea lucrărilor de apărare împotriva
înzăpezirii căii se întocmeşte pe baza observaţiilor obţinute în intervalul 1
octombrie - 31 martie.
A rt. 24. (1) R o z a v â n t u r i l o r stă la baza corectării lucrărilor de apărare
îm potriva înzăpezirii şi poate prezenta variaţii mari, chiar pe distanţe mici,
din cauza condiţiilor locale: relief, păduri, clădiri.
(2) Pe baza graficelor vânturilor dominante şi a observaţiilor
efectuate timp de mai mulţi ani asupra fiecărei porţiuni de cale expusă
înzăpezirii, se stabilesc poziţiile şi lungimile liniilor de apărare respective.
(3) Pe porţiunile de linie neînzăpezibile unde nu este necesar să
intervină plugurile de zăpadă, nu se m ontează indicatori pentru aceste
utilaje - anexa n r. 1.

S E C Ţ IU N E A a 2 - a E videnţa p o rţiu n ilo r înzăpezibile ale liniei de cale

fera tă

A rt. 25. (1) Evidenţele porţiunilor înzăpezibile ale căii, întocmite

pentru perioade lungi de timp, se reactualizează perm anent de către secţiile
de întreţinere a căii şi compartimentul de linii din regionala de cale ferată.
(2) Schimbările apărute în situaţia porţiunilor înzăpezibile se
operează în evidenţe numai cu aprobarea conducerii gestionarului
infrastructurii feroviare, pe baza propunerilor compartimentului de linii din
regionala de cale ferată, avizate de directorul regional.
(3) Evidenţa porţiunilor de linie înzăpezibile trebuie să cuprindă:
a) denumirea liniei de cale ferată;
b) intervalul de staţii unde se găseşte porţiunea
înzăpezibilă;

24
 c) poziţia kilometrică;
d) lungimea în metri;
e) pe ce parte a liniei se găseşte - stânga sau dreapta;
f) categoria porţiunii înzăpezibile a liniei;
g) felul porţiunii înzăpezibile - debleu, rambleu;
h) felul apărării, lungimea şi distanţa faţă de axa căii;
i) alte observaţii.

S E C Ţ IU N E A a 3 - a C lasificarea p o rţiu n ilo r de linie înzăpezibile

A rt. 26. - în funcţie de gradul de înzăpezire, porţiunile de linie

expuse înzăpezirii se clasifică în următoarele patru categorii:
a) categoria I - porţiunile expuse înzăpezirii chiar de
la primele viscole:
- debleuri cu adâncime de la 0,40 la 8,50 m;
- incintele staţiilor;
- platform a căii situată în profil mixt.
b) categoria a II - a - porţiunile expuse înzăpezirii la
următoarele viscole :
- platform a căii la nivel cu terenul din vecinătate;
- debleuri mici de până la 0,40 m adâncime care, în urma
căderii zăpezii şi apoi a curăţării ei, se pot transforma în porţiuni
înzăpezibile;
c) categoria a III - a - rambleuri mici:
- rambleuri până la 0,65 m înălţime;
- rambleuri în profil mixt până la 1 m înălţime.
d) categoria a IV - a - porţiuni ameninţate de avalanşe
dc zăpadă.

A rt. 27. - în unele cazuri, pot fi expuse înzăpezirii şi alte porţiuni de

linie care nu sunt cuprinse în categoriile de mai sus şi care se stabilesc pe
baza observaţiilor efectuate pe teren timp de mai mulţi ani.

25
 C A PITO LU L III Planul p e n tru com batere a înzăpezirii căii

S E C Ţ IU N E A 1 M odul de întocm ire

A rt. 28. (1) Conducerea regionalelor de cale ferată, trebuie să ia

măsuri ca până la 1 septembrie fiecare secţie de întreţinere a căii cu
concursul operatorilor de transport feroviar din teritoriu, să întocmească
planul de acţiune pentru combaterea înzăpezirilor.
(2) De asemenea, se stabilesc staţiile, depourile, complexele, care
elaborează planuri speciale de acţiune pentru prevenirea şi combaterea
înzăpezirilor.
(3) Planurile speciale de acţiune se întocmesc de şefii unităţilor
respective - staţie, depou, complex - cu concursul celor interesaţi.
A rt. 29. - Planurile de acţiune se întocmesc pe baza evidenţei
porţiunilor înzăpezibile, m enţionată la art. 25 şi cuprind:
a) graficul porţiunilor înzăpezibile, cu precizarea lungimii
liniilor supuse înzăpezirilor, pe categorii, precum şi modul lor de apărare;
b) modul de organizare a lucrărilor de îndepărtare a zăpezii din
linia curentă şi din staţiile şi nodurile mari de cale ferată;
c) stabilirea numărului de muncitori necesar pentru
îndepărtarea zăpezii în linia curentă, precizându-se:
- locurile de unde sunt recrutaţi lucrătorii necesari, stabiliţi pe baza
convenţiilor şi acordurilor scrise, încheiate cu consiliile locale sau cu
unităţile militare;
- reglementări privind avizarea şi supravegherea personalului
muncitor;
d) sculele, inventarul şi îmbrăcăm intea specială necesară şi
repartizarea lor pe echipe, cu specificarea locurilor de depozitare -
depozitele secţiilor de întreţinere a căii sau depozitul central regional;

26
 e) fixarea locurilor pentru încălzirea şi odihna lucrătorilor;
f) fixarea cantinelor pentru aprovizionarea cu alimente a
personalului de întreţinere a căii folosit la lucrări de deszăpezire sau
menţinere a circulaţiei pe timp de viscol;
g) fixarea centrelor unde funcţionează comandamentele imice,
precum şi indicarea nom inală a personalului care face parte clin acestea;
h) fixarea staţiilor de reşedinţă şi a locurilor de staţionare a
plugurilor de zăpadă.
A rt. 30. - în ceea ce priveşte îndepărtarea zăpezii din staţii şi
complexele de cale ferată, se precizează :

a) ordinea în care trebuie curăţate liniile şi aparatele de eale,

cunoscând că în primul rând trebuie asigurată circulaţia pe liniile de
primire - expediere şi încrucişare a trenurilor, liniile de circulaţie spre
depouri şi remize, liniile de la plăcile turnante pentru întoarcerea
locomotivelor, liniile care servesc pentru alimentarea locomotivelor,
urmând apoi liniile ce deservesc magaziile de mărfuri, ateliere. Liniile cu
circulaţia redusă se curăţă ulterior, pe măsura necesităţii, la cererea staţiei;
b) îm părţirea staţiilor pe zone de aparate de cale, stabilindu-se
pentru fiecare zonă forţa de muncă ce lucrează la deszăpezire şi menţinerea
circulaţiei pentru ramurile linii, trafic, instalaţii, călători, m arfa şi alţii,
responsabilii din fiecare ram ură pe /onă şi tură, indicându-se funcţia, locul
de întâlnire la intrarea în tură, mijloacele de transport şi necesarul de scule
şi unelte pentru deszăpezire şi locul de depozitare a acestora;
c) reglementări privind avizarea şi supravegherea
personalului m uncitor care lucrează la deszăpezirea liniilor din incinta
staţiilor respective din punct de vedere al protecţiei muncii, stabilite de
comun acord cu şeful staţiei, al secţiilor de întreţinere a căii şi a
instalaţiilor.

27
 Reglementările respective constituie anexe la Planul Tehnic de
Exploatare - PTE al staţiei respective şi sunt actualizate ori de câte ori
intervin modificări;
d) numărul de trenuri de lucru sau de vagoane necesare pentru
evacuarea zăpezii;
e) numărul trenurilor de intervenţie necesare cazării lucrătorilor
folosiţi pe timp îndelungat la lucrări de deszăpezire, cu specificarea
compunerii fiecărui tren, a amenajărilor de care au nevoie şi locurile
probabile unde sunt utilizate;
f) fixarea locului de descărcare a zăpezii rezultate în urma
acţiunii de deszăpezire.
A rt. 31. La stabilirea personalului necesar pentru îndepărtarea
zăpezii din linie curentă, se precizează:
a) numărul de lucrători necesari pentru fiecare porţiune de linie
în parte, împărţiţi pe echipe şi cu desemnarea nom inală a responsabililor;
b) locurile de unde sunt recrutaţi lucrătorii necesari, stabiliţi pe
baza convenţiilor şi acordurilor scrise, încheiate cu consiliile locale sau cu
unităţile militare;
c) modul de avizare a lucrătorilor în vederea prezentării acestora
la locul stabilit pentru începerea acţiunii de deszăpezire.

M odul de colaborare în tre gestionarul in fra stru ctu rii

S E C Ţ IU N E A a 2 -a
feroviare şi a d m in istra ţia d ru m u rilo r p e n tru porţiunile a lă tu ra te căilor
ferate şi d ru m u rilo r.

A rt. 32. (1) Pentru porţiunile de calea ferată şi drumuri alăturate care
sunt expuse înzăpezirilor, atât sistemul de apărare îm potriva înzăpezirilor,
cât şi modul de amplasare a m ijloacelor de apărare se stabilesc de comun
acord de către şefii secţiilor de întreţinere a căii ferate şi şefii subunităţilor
de întreţinere a drumurilor din direcţiile regionale de drumuri.

28
 (2) Această colaborare este necesară pentru a se evita in/ăpezirea
din cauza unor eventuale lucrări de apărare pentru protecţia drumurilor,
necorespunzător instalate.
(3) Stabilirea amplasamentului pentru perdelele de protecţie
necesare pe asemenea porţiuni se realizează de comun acord de către
regionalele de cale ferată şi de administraţiile regionale de drumuri şi
poduri respective.

In stru ire a şi exam inarea personalului care p a rticip ă

S E C Ţ IU N E A a 3 -a
la acţiunile de p revenire şi com batere a înzăpezirilor.

A rt. 33. în cadrul examinărilor generale anuale stabilite prin

dispoziţii ale gestionarului infrastructurii feroviare şi ale operatorilor tic
transport feroviar, se examinează:
a) personalul din activitatea de întreţinere a căii şi instalaţiilor
feroviare referitor la măsurile generale de pregătire în vederea iernii şi la
prevederile prezentelor instrucţiuni;
b) personalul din activitatea de transport feroviar referitor la
pregătirea în vederea iernii şi la instrucţiunile care privesc activitatea
specifică fiecărei ramuri de activitate.

A rt. 34. în intervalul 1 5 - 3 1 octombrie şefii compartimentelor

linii, instalaţii şi trafic din regionalele de cale ferată sau împuterniciţii
acestora, îm preună cu delegaţii operatorilor de transport feroviar,
instruiesc, întreg personalul feroviar, despre planul de acţiune pentru
combaterea înzăpezirilor.

29
 C A PITO LU L IV P ro tecţia căii îm p o triv a înzăpezirilor

S E C Ţ IU N E A 1 M ijloace de protecţie îm p o triv a înzăpezirii căii

A rt. 35. (1) Pentru a preîntâm pina înzăpezirea liniilor de cale ferată,
pe porţiunile expuse se execută lucrări - linii - de apărare.
(2) Lucrările de apărare constau în crearea unor obstacole
îm potriva curentului de zăpadă, amplasate înainte de porţiunea de linie
expusă înzăpezirii, capabile să reţină zăpada lângă linia de apărare.
(3) Lucrările de apărare îm potriva înzăpezirii se pot executa
din:
a) panouri mobile de parazăpezi;
b) perdele de protecţie - plantaţii parazăpezi;
c) panouri permanente de parazăpezi;
d) panouri provizorii de parazăpezi;
e) construcţii speciale împotriva avalanşelor.

S E C Ţ IU N E A a 2 - a P rotecţia căii îm p o triv a înzăpezirii p rin p an o u ri de

p arazăpezi
m obile

A rt. 36. (1) Protecţia liniilor de cale ferată îm potriva înzăpezirii cu

panouri mobile de parazăpezi, se realizează prin formarea unei linii de
apărare din panouri de parazăpezi montate pe stâlpi fixaţi în pământ de-a
lungul căii.
(2) Linia de panouri se realizează pe o singură parte sau pe ambele
părţi ale căii, ţinând seama de gradul pericolului de înzăpezire a porţiunii
ce urmează a fi apărată.

30
 A rt. 37. - Panourile mobile de parazăpezi se pot confecţiona • Im:
lemn, metal, materiale plastice.
A rt. 38. - (1) Panourile mobile de parazăpezi din lemn sunt de două
tipuri:
tipul greu, cu grosim ea scândurilor de 18 mm, rare se
utilizează pe porţiunile înzăpezibile de categoria I şi a II - a;
tipul uşor, cu grosim ea scândurilor de 12 mm, rare se
utilizează pe porţiunile înzăpezibile de categoria a III - a.
(2) Panoul de parazăpezi se confecţionează, în mod obişnuit d in
brad - fig. 12 - şi se compune dintr-un cadru format din scânduri dispuse
vertical şi două scânduri orizontale duble. Pentru rigiditate, panoul este
întărit cu două scânduri montate în diagonală.
Laturile verticale extreme se m ontează coborâte pe verticală cu 10
cm, pentru a servi la sprijinirea panoului pe teren, fără a produce
degradarea celorlalte.
(3) Dimensiunile panoului sunt cele din fig. 12 şi se modifică
conform caietelor de sarcini aprobate de gestionarul infrastructurii
feroviare.
(4) Pentru un panou, distanţa d dintre axele scândurilor verticale şi
numărul N de scânduri verticale diferă după lăţimea scândurilor b şi este:

b (m m ) = 60 70 80 90 100 110 120

N (b u c) = 16 14 12 10 9 8 7
d ( mm) = 120 140 160 190 210 240 260
a ( m m )= 195 180 205 225 235 230 285

31
 Lung,

n n n h n n n n .

M M tX ? —«t.ik'. "*

ii
\ ii

F/g. 72. - Panoul mobil de parazăpezi din lemn.

A rt. 39. (1) Stâlpii care se întrebuinţează la montarea liniilor de

apărare din panouri de parazăpezi se confecţionează din lemn de brad,
mesteacăn, stejar sau ulm - fig. 13.
(2) Stâlpii au, de regulă, lungimea de 3 m, însă pot fi mai lungi acolo
unde se prevede necesitatea ridicării panourilor. Diametrul lor este de 7-10
cm şi sunt ascuţiţi la un cap pe o lungime de 10 - 15 cm. Ei se fixează în
pământ la o adâncime de 0,50-0,65 m şi la o distanţă de 2,00 m între axele
lor.
(3) La fixarea stâlpilor, se recomandă să se folosească burghiul de
sondaj pentru executarea găurilor în teren - fig. 14.

32
 d=3

Fig. 13. - M odel de stâlp Fig. 14. - Burghiu de săpat gropi

A rt. 40. (1) Panourile de parazăpezi se fixează pe stâlpi, pe partea

dinspre câmp - atât sus cât şi jos - la o distanţă de 10 cm faţă de teren - fig.
15.
(2) Pentru mai m ultă stabilitate a panourilor, pământul rezultat de la
săparea gropilor pentru stâlpi se depune şi se compactează în pirul
acestora.
(3) Panourile şi stâlpii trebuie să fie la aceeaşi înălţime, în poziţie
verticală, iar linia lor superioară să fie o linie continuă, paralelă pe cât
posibil cu configuraţia terenului.

33
 P la n
A x a lin ie i

R ândul panourilor de parazăpezi m obil

D ire cţia vântului

Fig. 15. - Fixarea panourilor de parazăpezi mobile

A rt. 41. Panourile de parazăpezi metalice se confecţionează din

platbandă sau fâşii de tablă de 0,3 - 1,00 mm grosime, montate prin sudură
pe cadre din oţel rotund - fig. 16 - sau pe cadre din cornier, cu suprafaţa
portantă consolidată cu ajutorul unor corzi petrecute prin bosaj - găuri
executate special în montanţi - fig. 17.

34
16. - Panou mobil de. parazăpezi din metal pe cadru din oţel rotund

35
 Fig. 17. - Panou mobil de parazăpezi din metal pe cadru din cornier.

A rt. 42. Se mai pot confecţiona panouri metalice de parazăpezi din

plasă de sârmă în care se ţes, în poziţie verticală, fâşii de tablă.

A rt. 43. Panourile de parazăpezi din material plastic sunt alcătuite

din benzi de material plastic - dispuse vertical, orizontal şi încrucişat -
fixate pe cadre metalice - fig . 18.

36
 Fig. 18. - Panou mobil de parazăpezi din material plastic

A rt. 44. (1) Dimensiunile panourilor de parazăpezi sunt în general,

de 2,00 x 2,00 m dar pot fi şi de alte dimensiuni, în funcţie de materialele
folosite, de modul de ancorare sau de zonele unde urmează să fie montate.
(2) în tim pul iernii şeful districtului de întreţinere a căii verifică,
periodic, ancorarea lor în poziţie de lucru.

A rt. 45. - Distanţa dintre linia de parazăpezi şi axa căii depinde de

profilul transversal respectiv, de intensitatea vântului, precum şi de
depunerile de zăpadă din regiunea respectivă, după cum urmează:
a) în mod obişnuit, această distanţă este cuprinsă între 30 m şi 50 m,
cu condiţia ca distanţa dintre panou şi muchia superioară a taluzului să fie
cel puţin egală cu, de 12 ori diferenţa de nivel dintre această muchie şi
partea superioară a panoului;

37
 Dacă terenul la partea superioară a debleului este plan - fig. 19
- D = 12h, în care h = înălţim ea panoului.

Psnouri

30-50 m.

Fig. 19. - Apărarea debleului amplasat în teren plan.

Dacă terenul este înclinat, având D = 12(hl+h2), în care h l=

înălţim ea panoului şi h2 = diferenţa de nivel dintre muchia taluzului
şi cota terenului de la baza panoului - fig. 20.
fn sL ti-i

în cazul liniilor de apărare duble sau multiple, distanţa de 30 - 50 m

se consideră faţă de axa căii celei mai apropiate, cu respectarea aceloraşi
condiţii privind distanţa minimă dintre panouri şi m uchia taluzului.

38
 b) pe liniile grav înzăpezibile, panourile se m ontează la 50 - 60
''' faţă de axa liniei celei mai apropiate, în aceleaşi condiţii,
u-spectând distanţa minimă dintre panouri şi m uchia taluzului;
Distanţa de 50 - 60 m dintre panouri şi axa liniei se aplică, în
■pccial, pe porţiunile de linie şi staţiile grav înzăpezibile de pe liniile:

Ploieşti -Ţăndărei M edgidia - Tulcea

Bucureşti - Feteşti - Constanţa Făurei - Brăila - Galaţi
Slobozia - Ciulniţa Bucureşti - Olteniţa
Buzău - Făurei - Feteşti Giurgiu - Videle
Bucureşti - Giurgiu Roşiori -Turnu Măgurele
M edgidia - Negru Vodă
c) pe porţiunile foarte grav înzăpezibile din linia curentă şi din
l a ţ i i , se montează două rânduri paralele de parazăpezi - fig. 21;

fcrf RMu}
etterw

Rândul interior se instalează la 30 - 50 m faţă de axul liniei de cale

ferată, cu condiţia ca distanţa între acest rând de panouri şi muchia
superioară a debleului să fie de minim 25 m, iar rândul exterior de panouri
- dinspre câmp - se instalează la 40 - 50 m faţă de rândul interior. Soluţia
are caracter provizoriu până la realizarea de plantaţii pentru apărarea unor
asemenea porţiuni.

39
 d) dacă în profilul transversal al debleului există şanţuri de apărare
sau cavalieri - depozite de pământ - situaţi la distanţă de minim 30 - 50 m
de la axa căii, panourile de parazăpezi se instalează la o distanţă de cel
puţin 2 m de la taluzul şanţului de apărare dinspre linie - fig.22 - sau sus pe
cavalier - fig.23;

m i/ t 30 ~ $Q S7T

Fig. 22. - Proiecţia debleului care are în profil transversal şanţ de apărare

P ifliK/ri

/i*Aj ~ 5 $ s*

Fig. 23. - Protecţia debleului care are în profil transversal cavalier

Dacă şanţul de apărare sau cavalierul este situat la o distanţă mai

m ică de 30 - 50 m de la axa căii, linia de parazăpezi se instalează la distanţa
norm ală de 30 - 50 m faţă de axa căii, cu m enţiunea că, în cazul
cavalierului, distanţa dintre linia de parazăpezi şi baza taluzului

40
cavalierului să nu fie mai mică de 15 - 20 m spre câmp - fig. 24 şi lin . 25.

F ig . 24. - Protecţia debleutui la care şan/ul de apărare este

situat la distanţă mai mică de 30 - 50 m fa ţă de axa căii.

Fig. 25. - Protecţia debleului la care cavalierul este situat la distanţă

mai mică de 30 - 50 m fa ţă de axa căii.

e) distanţa dintre panourile de parazăpezi şi axa căii se stabileşte

pentru fiecare porţiune înzăpezibilă, de către şeful secţiei de întreţinere a
căii respective, în limitele precizate anterior, pe baza experienţei din anii
precedenţi şi este aprobată de către compartimentul de linii din regionala
de cale ferată.

41
 A rt. 46. (1) Instalarea panourilor de parazăpezi, pe porţiunile de linii
inzăpezibile din categoria I şi a II - a se realizează cel târziu până la data de
15 noiembrie.
(2) în funcţie de necesităţi, însă fără stâlpi şi direct în zăpadă, se
m ontează panourile de parazăpezi pe porţiunile de linie din categoria a III -
a.

A rt. 47. (1) Viscolul cu zăpadă, la întâlnirea unei linii de parazăpezi,

îşi m icşorează viteza din cauza aerului mai liniştit din jurul panoului, iar
zăpada se depune înaintea lui, în depozitul I - fig. 26.
(2) La viscole mai mari, o parte din zăpadă trece prin golurile
panourilor şi se depune în spatele lor, în depozitul II - fig. 26.

v h c o h iu t

Fig. 26. - Depunerea zăpezii în cazul apărării debleului cu un rând de panouri

(3) La viscolele de durată sau repetate, panourile de parazăpezi se

pot înzăpezi, iar zăpada adusă în continuare de viscol trece peste orice
obstacol şi înzăpezeşte debleul.

Fig. 27. - înclinările depunerilor de zăpadă din fa ţa şi din spatele panourilor

42
 A rt. 48. (1) înclinarea taluzului după care se depune zăpada depinde
de viteza vântului.
(2) în faţa panoului, adică în partea dinspre câmp, înclinarea
t;iluzului variază între 1/ 5 -1/12, iar în spatele panoului, adică spre l i n i e ,
variază între 1 / 8 - 1 / 1 2 .
(3) La vânt slab înclinarea este mai m ică în faţa panoului şi mai mare
în spatele lui, iar la vânt puternic înclinarea este mai mare în t a l a panoului
şi mai m ică în spatele lui - fig. 27.
A rt. 49. Panourile de parazăpezi instalate la distanţă insuficientă în
raport cu axa căii, au efectul schiţat în fig. 28.

Fig. 28. - Efectul depunerilor de zăpadă în cazul panourilor instalate la

distanţă insuficientă în raport cu axa căii

A rt. 50. (1) Pe porţiunile de linie protejate cu panouri mobile de

parazăpezi în cazul când acestea nu au capacitatea de a reţine zăpada
purtată de viscol, liniile de apărare se instalează cu un spaţiu liber de la
teren după cum urmează:
a) liniile simple de panouri se instalează cu un spaţiu liber de la
teren de 25 cm - fig. 29;
b) la liniile duble de panouri, rândul dinspre linia ferată se
instalează la 25 cm, iar rândul dinspre câmp la 50 cm de la teren - fig. 30.

43
 iirttiis Mw
-fmari

%
u

Fig. 29. - Montarea liniei simple de panouri cu spaţiu liber de la teren.

$/recţtj y Io tu fui

i
t î i
a 3
A

Fig. 30. - M ontarea liniei duble de panouri cu spaţii libere de la teren.

44
 Şl
tQ rr*rjt

l - . -■

1. 31. - M odul de montare a panourilor cu spaţiu liber de la teren

45
 (2) Instalarea panourilor, în astfel de cazuri, se face prin
suspendarea lor pe stâlpi, cu ajutorul unor brăţări metalice conform
dispozitivului din fig. 31.
(3) Stâlpii trebuie să fie bine fixaţi în pământ.
(4) La porţiunile cu panouri duble care se instalează în poziţie
suspendată, stâlpii din linia de panouri dinspre câmp trebuie să aibă
lungimea de 3,50 m şi diametrul de 12 - 15 cm.

A rt. 51. (1) Pentru o funcţionare normală a liniei de panouri instalate,

poziţia lor trebuie schimbată imediat ce valul de zăpadă, din partea dinspre
linie, a ajuns la 2/3 din înălţim ea panoului.
(2) Schimbarea lor se face prin ridicarea pe stâlpi şi m utarea lor în
poziţie verticală, pe alt val de zăpadă, după cum urmează: a) ridicarea pe
stâlpi:
Dacă înălţim ea stâlpilor permite, panourile sunt ridicate pe loc pe
aceşti stâlpi, iar sub ele spaţiul se umple cu zăpadă - fig. 32.

Fig. 32. - Ridicarea panourilor pe stâlpi.

în acest scop, se formează echipe de câte patru lucrători, care ridică

panourile pe stâlpi pe acelaşi amplasament:
- lucrătorul nr. 1 face dezlegarea şi legarea panoului;

46
 - lucrătorul nr. 2 ridică panoul pe stâlpi la înălţimea maximă
disponibilă şi îl ţine până este legat de lucrătorul nr.l;
- lucrătorii nr. 3 şi nr. 4, plasaţi fiecare pe câte o parte a liniei do
panouri, aruncă zăpada sub panou, în formă de val.
Dacă panourile sunt înzăpezite încât necesită degajarea lor în
prealabil la partea de jos, personalul se suplimentează cu încă doi lucrători.

b ) mutarea panourilor în poziţie verticală pe alt val de zăpadă: în

cazul când înălţimea stâlpilor nu permite ridicarea panourilor, atunci
panourile sunt mutate în poziţie verticală pe vârful v a lu lu i A - fig. 33 -
dacă distanţa dintre linia iniţială a panourilor şi ax u l liniei de cale ferată
este de 50 m sau mai mult, instalându-se în şanţuri practicate în zăpadă, iar
pentru stabilitatea lor se compactează /apada pe ambele părţi.

Fig. 33. - Reamplasarea panourilor pe valurile de zăpadă

(3) Panourile de parazăpezi de tip vechi trebuie să fie legate in tre

ele astfel ca să reziste la acţiunea vântului şi a zăpezii. Panourile dc tip nou
trebuie să fie prevăzute cu dispozitive speciale de legare a

47
panourilor între ele care să perm ită m ontarea şi demontarea panourilor de
către muncitori fără să fie posibilă dezlegare panourilor sub acţiunea
vântului şi a zăpezii.

(4) Pentru m utarea panourilor neînzăpezite pe alt val de zăpadă,

sunt necesare echipe de câte cinci lucrători, cu următoarele atribuţii:
- lucrătorii nr. 1 şi 2 dezleagă două panouri, le dislocă din zăpadă,
apoi împreună le transportă pe valul de zăpadă şi le instalează vertical în
şanţul săpat înainte ;
lucrătorul nr. 1 le leagă la partea superioară, iar lucrătorul nr.
2 le susţine;
- lucrătorul nr. 3 sapă în valul de zăpadă un şanţ mic, adânc de circa
25 cm şi de lăţim ea lopeţii, în care se instalează baza panourilor;
- lucrătorii nr. 4 şi 5, plasaţi fiecare pe o parte a liniei de parazăpezi,
astupă şanţul şi adună zăpada lângă panouri, pe toată lungimea panoului şi
pe o înălţime de circa 40 - 50 cm.
Pentru consolidare - întrucât se m ută numai panourile, fară stâlpi - se
adună zăpadă la fiecare cinci panouri, în formă de val, de ambele părţi ale
panoului, până la înălţim ea de 1 m.
în cazul când m utarea panourilor de parazăpezi necesită în prealabil
dislocarea lor din zăpadă, echipele se completează cu încă 2 - 5 lucrători, în
funcţie de înălţim ea depunerilor de zăpadă.

(5) Dacă panourile de parazăpezi mutate pe valul A - fig. 30 - se

înzăpezesc până la 2/ 3 din înălţim ea lor, se m ută din nou pe vârful valului
B şi aşa mai departe, fară însă a se apropia prea mult de linie, pentru a nu se
expune debleul la înzăpezire. în asemenea cazuri, mutările succesive se fac
alternativ spre câmp şi spre linie.

A rt. 52. Când distanţa între linia iniţială de panouri şi axa liniei este
mai mică de 50 m, iar din cauza mutării rândului de parazăpezi spre linie
s-ar reduce prea m ult această distanţă şi s-ar expune

48
d rb le u l la înzăpezire, se efectuează prima mutare a panourilor spre
câm p, iar celelalte mutări se efectuează în ordine normală - fig. 34.

Fig. 34. -M utarea panourilor pe valuri de zăpadă când există pericol de

înzăpezire a liniei

Art. 53. (1) în cazul unei linii duble de panouri de parazăpezi,

mutarea panourilor se efectuează atunci când valul de zăpadă de l â ng ă
linia exterioară de panouri dinspre câmp atinge 2/3 din înălţimea
panourilor, pentru a evita momentul când rolul de apărare revine liniei
interioare.
(2) Se procedează în primul rând, la mutarea liniei exterioare de
panouri şi ulterior la mutarea liniei interioare.

Art. 54. 1) Mutarea panourilor de parazăpezi trebuie făcută la li mp,

adică înainte de înzăpezirea lor, spre a se evita pericolul de inzăpezire a
debleului şi cheltuielile suplimentare pentru scoaterea lor de sub zăpadă.
(2) în punctele unde, în urma experienţei anilor precedenţi s-a
observat creşterea valurilor de zăpadă în cursul unui viscol, după încetarea
viscolului trebuie să se execute mutarea panourilor chiar în cazul în care
înălţimea valului este mai mică decât cea arătată mai sus, deoarece a
efectua mutarea panourilor în timpul viscolului, în cazul în care acesta
reîncepe, este mai greu şi mai costisitor,

49
constituind şi un pericol de eventuală înzăpezire a liniei în timpul operaţiei
de mutare.
(3) Linia de parazăpezi trebuie să fie supravegheată în permanenţă
în timpul iernii, astfel încât panourile să fie mutate la timp, iar cele căzute
să fie ridicate.
(4) In cazul înzăpezirii, se iau măsuri pentru readucerea în bună
stare a liniei de panouri şi concomitent se procedează la curăţirea zăpezii.
(5) La m utarea liniei de parazăpezi nu se admite scoaterea
simultană, la rând, a mai mult de 10 panouri, spre a se evita ca prin spaţiile
lăsate în linia de apărare să se poată provoca înzăpezirea liniei, în cazul
unui viscol venit prin surprindere.
(6) La topirea zăpezii, panourile de parazăpezi care în timpul iernii
au fost mutate pe valuri de zăpadă, sunt readuse pe stâlpi, întrucât prin
căderea lor pot provoca înzăpezirea liniei în cazul unui viscol neaşteptat.
Această operaţie se execută de echipe de 4 - 6 lucrători, ce lucrează în
grupe independente de 2 lucrători, executând m utarea şi legarea
panourilor.

A rt. 55. (1) Pentru apărarea unei linii de cale ferată în dreptul unei
treceri la nivel cuprinsă într-o porţiune înzăpezibilă, linia de apărare a
parazăpezilor se execută după unul din procedeele arătate în fig. 35 şi fig.
36, după cum direcţia vântului dominant este perpendiculară sau oblică pe
calea ferată.

50
 A * 3 căii

iii

Riadul panQ tjrihf

I
t? -17,1
/
•o Aj f firii
JQânouri

Bi.'fcţiJ vintahi (/(imiiWA

Fig. 35. - Apărarea liniei când direcţia vântului este perpendiculară pe calea
ferată

jifiŞ C$if

Fig. 36. - Apărarea liniei când direcţia vântului este oblică pe calea ferată

51
 (2) în cazul când un canton se găseşte fie pe partea vântului, fie pe
partea opusă în raport cu calea ferată, liniile de panouri sau plantaţiile se
instalează numai dacă linia în dreptul acestui canton este cuprinsă într -o
porţiune de linie înzăpezibilă.

A rt. 56. (1) în debleuri înzăpezibile, linia de panouri se instalează, în

general, paralel cu linia de cale ferată, pe toată lungimea debleului, iar la
extremităţile debleului linia de panouri se instalează ramificată pe două
direcţii: una dinspre cale şi alta dinspre câmp.
(2) Devierea ramurii dinspre cale se realizează, în general, sub un
unghi de 45°, iar a ramurii dinspre câmp sub un unghi de 20-30° în cazul
când direcţia vânturilor acţionează sub un unghi cuprins între 60 - 90° faţă
de linia principală de panouri - fig.37.
(3) Ramura deviată dinspre câmp trebuie să fie mai lungă decât cea
dinspre cale, astfel încât proiecţia ramurii dinspre câmp pe axa liniei de
cale ferată să acopere şi să depăşească cu 10 -15 m proiecţia ramurii
dinspre cale pe aceeaşi axă a liniei de cale ferată.

A rt. 57. (1) în cazul când direcţia viscolelor este prea înclinată faţă
de linia panourilor, adică cuprinsă între 30°- 60°, atunci extremităţile
panourilor se deviază numai într-o singură direcţie, şi anume: spre cale la
capătul aflat spre vânt şi spre câmp la celălalt capăt.
(2) Ramura dinspre cale trebuie să fie instalată sub un unghi de 45°,
iar ramura dinspre câmp trebuie să aibă două înclinări: prim a de 20° şi a
doua, spre sfârşit de 60° - fig.38.

52
 "3S* £

i/i

/■"ig. 37. - Apărarea extremităţilor debleului când direcţia vântului face un unghi de 60-90” cu
linia panourilor

V~

'filjJiLi'jililiLULljIiA "^CAJţTnPPfW.T

h'ig. 38. - Apărarea extremităţilor debleului când direcţia vântului face un unghi
de 30-60° cu linia panourilor
%
(3) Ramura deviată spre cale se poate apropia până la o
distanţă de 10 m de axa liniei extreme de cale ferată, în cazul când
înălţim ea rambleului în acest punct este mai mare de 2 m şi până la
20 m când înălţim ea rambleului pe care-1 întâlneşte este sub 2 m.

53
 (4) Lungimile ramurilor de la extremitatea liniilor de panouri sunt
diferite în raport cu distanţa liniilor de panouri faţă de axa căii şi în raport
cu înălţim ea rambleului în punctele unde se term ină ramura deviată dinspre
cale.

Fig. 39. - Notaţiile ramurilor deviate ale liniilor de apărare

(5) Lungimile ramurilor de la extremitatea liniilor de panouri!, cu

notaţiile din fig. 39, sunt stabilite în tabelul nr. 3:
Tabelul nr. 3
Distanţa liniei de Lungimea ramurilor liniei de panouri în metri, pentru cazurile când înălţimea
panouri faţă de rambleului este :
axa căii (m) mai mare de 2 m de 2 m sau mai mică de 2 m
1 1, h 1 1, 12

30 30 40 10 14 25 10
40 40 50 10 30 40 10
50 55 60 10 40 50 10
60 70 75 10 55 60 10
70 85 85 10 70 75 10

A rt. 58. Schema liniei de panouri în aceste extremităţi trebuie să se

facă personal de către şeful secţiei de întreţinere a căii pentru fiecare
porţiune în parte, cu m enţiunea că liniile de panouri de pe

54
l o al c aceste porţiuni trebuie să fie ţinute sub observaţie câteva ierni la
i an d , spre a se vedea modul cum funcţionează şi a se aduce eventuale
corectări, dacă se constată cu ocazia viscolelor un mod de luncţionare
defectuos.
A rt. 59. (1) în privinţa debleurilor prevăzute cu plantaţii de protecţie
date în funcţiune, trebuie să se verifice prelungirea suficientă a acestor
perdele şi pe porţiunile de la intrarea şi ieşirea 111 n debleuri, pentru o
protecţie corespunzătoare a căii şi în cazul u n o r viscole cu direcţia oblică
pe plantaţii.
(2) Până la intrarea în funcţiune a plantaţiilor prelungite trebuie sa se
ia măsuri ca liniile de panouri instalate în mod provizoriu pe aceste porţiuni
să fie cele corespunzătoare gradului de înzăpezire a lin i e i respective.

A rt. 60. (1) Pentru liniile din categoria a III - a, panourile de

parazăpezi se aşează în poziţie înclinată unul faţă de altul, ca în lîg . 40.

Fig. 40. - Montarea panourilor în poziţie înclinată unul fa ţă de altul

(2) Pe liniile de categoriile I şi a II - a , se admite m ontarea panourilor

de parazăpezi în poziţie înclinată unul faţă de altul, numai atunci când
panourile de parazăpezi se pot ancora bine în teren, nepermiţând
deformarea lanţului de panouri în cazul viscolelor puternice.
A rt. 61. (1) Panourile bune şi reparate trebuie să fie depozitate in
stive de câte 50 buc, ca în fig. 41.

55
 Vârfuri ascuţite

Sunj. d e pro iecţie

Fig. 41. - M odul de depozitare a Fig. 42. - M odul de depozitare

panourilor în stive a stâlpilor în stive

(2) Sub stiva de panouri se aşează două tălpi din traverse vechi,
pentru a le feri de contactul direct cu pământul.
(3) Stâlpii de care se leagă parazăpezile se depozitează sub formă
de snop a câte 100 buc, aşezaţi cu vârfurile în sus ca în
fig. 42.
(4) Distanţa între stivele de panouri sau stâlpi trebuie să fie de
minimum 15 m. Fiecare stivă de panouri şi stâlpi este prevăzută, de jur
împrejur, cu un mic şanţ de protecţie de 10 - 15 cm adâncime, curăţat
complet de iarbă în scopul de a opri întinderea unui eventual incendiu al
ierbii spre stivă; şanţul se sapă la o distanţă de cel puţin 1 m de la partea
inferioară a stivei.
(5) Panourile din metal se depozitează în poziţie verticală şi trebuie
să fie ferite de umezeală.

A rt. 62. Se interzice folosirea panourilor de parazăpezi pentru alte

scopuri, cum ar fi: împrejmuiri de curţi, terenuri, ele urmând a fi
întrebuinţate exclusiv la lucrări pentru prevenirea şi combaterea
înzăpezirilor.

56
S E C Ţ IU N E A a 3 -a P ro tecţia căii îm p o triv a înzăpezirilor p rin p lantaţii

A rt. 63. (1) Un alt mijloc de protecţie a liniilor de cale ferată, pe

porţiunile înzăpezibile, este realizarea plantării unor perdele de protecţie în
lungul liniilor de cale ferată.
(2) Aceste plantaţii prezintă multiple avantaje:
- se economiseşte forţa de muncă care trebuie utilizată anual pentru
m ontarea şi demontarea panourilor de parazăpezi;
- se realizează economie de materiale şi combustibili;
- întreţinerea pe durata exploatării a perdelei de protecţie implică
costuri mai reduse, pentru aceeaşi perioadă de timp, decât în eazul folosirii
panourilor de parazăpezi;
- are rol de protecţie a mediului înconjurător, a vegetaţiei şi faunei;
- are rol estetic şi de recreere;
- combate monotonia ce survine la parcurgerea timp îndelungat a
zonelor de şes;
- marchează zona CFR, eliminând pe această cale posibilitatea de
apariţie a conflictelor de interese cu proprietarii de terenuri din vecinătatea
căii ferate.
(3) Perdelele de protecţie pot fi:
a) în formă de fâşie lată de arbori şi arbuşti, aşezaţi pe mai
multe rânduri;
b) în formă de fâşii înguste şi cu intervale între ele.

A rt. 64. (1) Rolul perdelelor de protecţie este de a reţine în zona

plantaţiei zăpada purtată de vânt şi de a nu - i permite să ajungă în linie.
(2) în cazul perdelelor late, zăpada este reţinută în interiorul
plantaţiei.
(3) în cazul perdelelor cu fâşii înguste cu intervale între ele,
atenuarea vântului se asigură de prim a fâşie dinspre câmp, iar zăpada se
depune între fâşii - în intervale - pentru unele tipuri de plantaţii

57
sau pe toată lăţim ea perdelei de protecţie pentru alte tipuri de plantaţie.

A rt. 65. Schemele de plantare tip şi stabilirea regiunilor unde se

aplică, se stabilesc şi se comunică prin dispoziţii speciale sau prin proiecte
speciale aprobate de către gestionarul infrastructurii feroviare.

A rt. 66. Darea în funcţie a unei perdele de protecţie se stabileşte de

către o comisie form ată din delegatul compartimentului linii din regionala
de cale ferată, şeful secţiei de întreţinere a căii, responsabilul cu probleme
de protecţie, amenajări zone verzi şi asigurarea vizibilităţii - PAZ, şeful
districtului de întreţinere a căii şi delegatul autorităţii de stat în domeniul
forestier şi se aprobă de conducerea regionalei de cale ferată.

A rt. 67. O dată cu înfiinţarea unei plantaţii, se stabilesc măsuri

pentru executarea la timp de către autoritatea de stat în domeniul forestier,
a lucrărilor agrosilvice minimale, precum şi măsuri pentru asigurarea
pazei necesare în vederea bunei conservări a plantaţiei.

A rt. 68. La toate liniile noi sau la lucrările de modernizare a liniilor

existente, se prevăd, odată cu întocm irea proiectelor tehnice, executarea
perdelelor de protecţie pe porţiunile de linie expuse înzăpezirilor.

A rt. 69. (1) Perdelele de protecţie în vârstă de peste 5 ani şi date în

funcţiune, care au devenit penetrabile neavând o densitate suficientă în
arboret, pentru a putea reţine zăpada în zona plantaţiei, trebuie protejate
dinspre câmp cu o linie de panouri instalate la o distanţă de 20 - 40 m de la
m arginea plantaţiei, în raport cu gradul de înzăpezire a liniei respective.
(2) în aceste cazuri, propunerile de protejare a plantaţiilor cu panouri
de parazăpezi sunt întocmite de aceeaşi comisie prevăzută la

58
• ii i. 66 pe baza constatărilor făcute pe teren şi se aprobă de > onducerea
regionalei de cale ferată.

A rt. 70. Perdelele de protecţie tinere, până la darea lor în luncţie,

trebuie să fie dublate cu o linie sau două de panouri după < ,1/, montate
dinspre câmp, la o distanţă de 20 - 40 m de la m arginea plantaţiei, astfel
încât vârful sulului de zăpadă să nu cadă pe plantaţiile tinere, p entru a nu
se produce distrugeri în arboret.
A rt. 71. (1) Perdelele de protecţie intrate în funcţiune la care s - iu
aplicat tăieri de arboret din cauza distrugerilor provocate de depunerile de
zăpadă, chiciură sau a degajării unor specii, sunt dublate, unde este cazul,
în primul an după tăiere, cu un rând de panouri instalate dinspre câmp la o
distanţă de 20-40 m de la m arginea plantaţiei.
(2) Această amenajare se realizează pentru protejarea lăstărişului
spre a nu fi distrus de depunerile de zăpadă.
A rt. 72. în scopul protejării plantaţiilor tinere expuse degradărilor
pe timpul verii, panourile mobile trebuie să fie mutate de pe linia de
apărare de iarnă în vecinătatea plantaţiei, în zona dinspre câmp, până la
intrarea în funcţiune a plantaţiei.

S E C Ţ IU N E A a 4 -a P ro te c ţia căii îm p o triv a

înzăp ezirilo r p rin p an o u ri perm an en te
de parazăpezi

A rt. 73. (1) Unele porţiuni înzăpezibile sunt protejate prin cârduri
permanente din traverse vechi - fig.43 - sau garduri din seânduri formate
din cadre pe care sunt montate scânduri dispuse vertical - fig.44 - sau
orizontale - fig.45 - cu sau fără interspaţii între ele.
(2) Gardurile permanente se pot confecţiona şi din alte materiale -
beton, metal.

59
 Fig. 43. - Panouri d e p a ra ză p ezi din traverse vechi

Blevaţie
650

p
1 FI f

fH

. 44. - Panouri permanente din scânduri dispuse orizontal

60
 E lev aţie

P lan

Fig. 45. - Panouri permanente din scânduri dispuse orizontal

A rt. 74. (1) Gardurile permanente se consideră joase când au

înălţim ea de până la 2 m şi înalte, când au înălţim i cuprinse între 2 şi 6,50
m.
(2) Suprafaţa golurilor este cuprinsă între 35 - 50% faţă de suprafaţa
totală a gardului.

A rt. 75. Gardurile din traverse se folosesc numai pentru reţinerea

zăpezii la începutul iernii şi întrucât efectul lor este scurt, acestea trebuie
să fie întărite mai târziu cu panouri mobile instalate pe creasta valului de
zăpadă de lângă gard.

A rt. 76. (1) Gardurile joase, din traverse, pot fi instalate numai pe
acele porţiuni ale căii care se înzăpezesc puţin.
(2) Gardurile înalte se întrebuinţează pe porţiunile de linie grav
înzăpezibile din regiunile deschise - câmpii, stepă.

61
 A rt. 77. Gardurile permanente, deşi prin natura lor scutesc
cheltuielile cu instalarea şi demontarea panourilor mobile de parazăpezi şi
pot intra în funcţiune în orice moment în cazul unui viscol neaşteptat, se
folosesc numai atunci când am plasarea lor nu deranjează lucrările
agricole, când pe zona respectivă nu se pot realiza plantaţii şi este
asigurată, în timp, integritatea acestora.

S E C Ţ IU N E A a 5 -a P ro te c ţia căii îm p o triv a

înzăp ezirilo r p rin p an o u ri provizorii de
parazăpezi

A rt. 78. Pentru protecţia liniei îm potriva înzăpezirilor în cazuri

excepţionale, în lipsa plantaţiilor, a panourilor de parazăpezi, precum ş i a
gardurilor permanente, se recurge la panouri provizorii de parazăpezi.

A rt. 79. Dacă se constată încă din toam nă insuficienţa numărului de

panouri, atunci se construiesc, pe porţiunile expuse, garduri din nuiele
împletite - fig.46 - din stuf sau din traverse.

ig. 46. - Garduri din nuiele împletite

A rt. 80. (1) în cazul unor viscole de lungă durată, gardurile

permanente pot fi înzăpezite şi se impune instalarea unei noi linii de

62
apărare care, în lipsa panourilor mobile de parazăpezi, se poate realiza din
blocuri de zăpadă tăiate în form ă regulată, din traverse - lîg.47 - sau la
nevoie chiar din ramuri dese, înfipte în zăpadă.
(2) întrucât asemenea tipuri de apărări provizorii nu prezintă
suficientă siguranţă pentru protecţia liniei îm potriva înzăpezirilor, acestea
se întrebuinţează numai în cazuri critice.

0,05

1, X)

0,70 Zăpadă

Fig. 47. - Linie de apărare din traverse îngropate în zăpadă

S E C Ţ IU N E A a 6 -a P ro te c ţia căii îm p o triv a avalanşelor

A rt. 81. (1) Protecţia porţiunilor de linie ameninţate cu înzăpezirea

produsă de avalanşe se asigură:
a) prin reţinerea mişcării zăpezii, acolo unde avalanşa ia
naştere - baraje de zidărie, plantaţii;
b) prin devierea de la calea ferată a avalanşei de zăpadă -
ziduri de dirijare înclinate faţă de direcţia mişcării avalanşei;
c) prin apărarea liniei ferate cu tunele de protecţie sau polate
- din lemn, piatră, beton armat, sau metalice.

63
 (2) Lucrările de protecţie necesare depind de specificul şi
configuraţia terenului.
(3) Stabilirea acestor lucrări speciale se realizează de către comisii
special convocate în acest scop, pe bază de proiect întocm it de ateliere de
proiectare autorizate de către AFER, iar regionalele de cale ferată verifică
ca ele să fie prevăzute în planul de lucrări.

S E C Ţ IU N E A a 7 -a V erificarea co m p o rtării la viscol a m ijloacelor de

a p ă ra re îm p o triv a înzăpezirii

A rt. 82 în afară de evidenţa porţiunilor înzăpezibile, fiecare secţie de

întreţinere a căii întocmeşte şi ţine la curent un carnet cu fişe - anexa n r. 2
- pentru fiecare porţiune, în care se înscriu observaţiile făcute după fiecare
viscol, privind:
a) direcţia şi intensitatea vântului;
b) natura viscolului conform clasificării de la art. 4 lit. h - şi
durata;
c) modul cum s-au comportat mijloacele de apărare;
d) planul de situaţie al depunerilor de zăpadă în raport cu
mijlocul de apărare respectiv şi linia de apărare precum şi profilurile
transversale caracteristice, ambele cu indicarea dim ensiunilor - lungimi,
înălţim i, lăţimi;
e) tem peratura;
f) dacă linia a fost închisă, durata închiderii, mijloacele
întrebuinţate pentru deszăpezire manuale sau mecanice, efective;
g) concluziile asupra cauzelor care au provocat eventualele
înzăpeziri de linie, precum şi propunerile pentru remediere.
A rt. 83. (1) După fiecare viscol, şeful secţiei de întreţinere a căii,
însoţit de responsabilul cu pregătirile de iarnă şi şeful districtului respectiv
ţinând seama şi de dispoziţiile din art. 50, 51, 52 parcurg toată distanţa
secţiei respective, după care înscrie în fişa

64
lîccărei porţiuni înzăpezibile, constatările făcute pe teren, concluziile şi
propunerile în acest sens.
(2) Orice schimbare apărută în sensul introducerii sau scoaterii clin,
respectiv în aceste evidenţe, a unei porţiuni de linie înzăpezibilă se poate
realiza numai cu aprobarea compartimentului de linii din cadrul regionalei
de cale ferată respective, pe baza unui referat m otivat întocm it de
conducerea secţiei de întreţinere a căii care doreşte să facă modificarea.

C A PIT O L U L V C om andam entele de ia rn ă

A rt. 84. (1) Constituirea comandamentelor de iarnă reprezintă o

acţiune m ajoră a acţiunilor de preîntâmpinare şi combatere a înzăpezirilor
căii, care îm preună cu adoptarea m ăsurilor de pregătire a infrastructurii
feroviare pentru perioada de iarnă - anexa n r. 3 - asigură condiţii de
siguranţă desfăşurării circulaţiei trenurilor.
(2) Acţiunile de preîntâmpinare şi combatere a înzăpezirilor căii
sunt coordonate de comandamentele de iarnă constituite la nivel
m inisterial, central şi regional.
(3) Pe toată durata tim pului nefavorabil şi al activităţii de
deszăpezire intră în funcţie comandamentul central al gestionarului
infrastructurii feroviare şi comandamentele locale de la regionalele de
cale ferată, constituite prin dispoziţia conducerii gestionarului
infrastructurii feroviare şi al directorului regional.
A rt. 85. (1) Zilnic, pe toată perioada tim pului nefavorabil şi a
lucrărilor de deszăpezire a liniilor de cale ferată comandamentul regional
transmite la comandamentul din centralul gestionarului infrastructurii
feroviare, la orele stabilite sau ori de câte ori este necesar, date operative
asupra operaţiilor efectuate în acţiunea de combatere a înzăpezirilor.

65
 (2) Datele transmise trebuie să cuprindă:
a) starea tim pului - precipitaţii, tem peraturi, grosim ea stratului
de zăpadă, direcţia şi viteza vântului, vizibilitate;
b) starea liniilor:
- linii curente închise, intervalele de staţie, lungimea, grosim ea şi
poziţia kilom etrică a sulurilor de zăpadă formate, ora închiderii liniei,
previziuni asupra deschiderii ei;
- restricţionări în circulaţie sau circulaţia cu dublă tracţiune pe
linii;
- mijloace de intervenţie mecanizate în acţiune pe linii - pluguri de
zăpadă, trenuri de zăpadă, trenuri de lucru şi numărul de vagoane din care
sunt formate;
- num ăr de lucrători care lucrează la curăţirea zăpezii în staţii mari
şi complexe şi pe total regională de cale ferată pe ramuri: linii, instalaţii,
trafic, operatori de transport feroviar şi consilii populare;
- num ăr de m ilitari care lucrează, iar pentru necesarul de m ilitari ce
acţionează în perioada imediat următoare se solicită prin compartimentul
linii din centralul gestionarului infrastructurii feroviare, asigurarea
acestora în timp util prin notă telefonică sau fax;
- linii închise în staţiile mari şi complexe de cale ferată;
- dificultăţi întâmpinate;
- în caz că sunt trenuri surprinse în linie curentă se precizează dacă
s-a respectat avizul personalului de întreţinere a căii şi măsurile
întreprinse pentru deblocare.
c) starea instalaţiilor feroviare.

A rt. 86. Pe baza rapoartelor zilnice, comandamentul din centralul

gestionarului infrastructurii feroviare întocmeşte nota privind starea
tim pului, a liniilor şi a instalaţiilor pe care o prezintă conducerii autorităţii
de stat în domeniul feroviar şi conducerii gestionarului infrastructurii
feroviare.

A rt. 87. (1) La regionalele de cale ferată intră în funcţie, pe lângă

comandamentul regional, comandamentele locale la

66
regulatoarele de circulaţie - RC, staţii şi depouri, secţii de întreţinere i căii
şi instalaţiilor, remize, triaje, al căror sediu şi componenţă se stabilesc
prin dispoziţia regionalei de cale ferată emisă în acest sens.
(2) Toate comandamentele din cuprinsul regionalei de cale ferată
sunt coordonate de către directorul regional; celelalte eomandamente de
la unităţi sau subunităţi de cale ferată funcţionează sub conducerea
personalului de întreţinere a căii desemnat în acest scop.
(3) Comandamentele de iarnă, sunt asigurate la toate nivelele, eu
personal de linii, instalaţii, tracţiune.

A rt. 88. Intrarea în acţiune a comandamentelor locale este ordonată

de directorul regional numai atunci când există pericol de mzăpezire a
liniilor de pe raza regionalei respective, avizându - se lotodată şi
comandamentul din centralul gestionarului infrastructurii feroviare.

A rt. 89. (1) Pentru obţinerea de informaţii asupra stării căii,

limpului şi a stării de circulaţie a liniilor, şefii districtelor de întreţinere a
căii, de regulă în perioada 1 noiembrie - 31 martie, au obligaţia de a
comunica telegrafic, telefonic sau prin aviz scris la secţia de întreţinere a
căii pe raza căreia se află, informaţii asupra stării tim pului şi a liniilor.
(2) Com unicarea se efectuează la orele stabilite de
comandamentul regionalei de cale ferată ori de câte ori este necesar, în
funcţie de starea tim pului şi a liniilor.
(3) Informaţiile asupra stării tim pului şi a liniilor trebuie să
cuprindă următoarele date:
- gradul de înnourare a cerului;
- starea tim pului în momentul observaţiei - tim p liniştit, ninge,
viscoleşte sau alte precipitaţii atmosferice;
- gradul de vizibilitate;
- viteza şi direcţia vântului;
- grosim ea stratului de zăpadă deasupra ciupercii şinei; în cazul

67
liniilor închise se precizează poziţia kilom etrică a sulurilor de zăpadă
formate pe linie, lungim ea şi înălţim ea acestora;
- densitatea zăpezii - afânată, medie, tare şi foarte tare;
- tem peratura în aer şi în şină transm isă pe localităţi;
- ora începerii fenomenului - viscol, ninsoare, vânt;
- ora încetării fenomenului;
- starea liniilor privind condiţiile de circulaţie;
- restricţii în circulaţia trenurilor;
- introducerea dublei tracţiuni;
- reducerea tonajului;
- interzicerea remorcării trenurilor cu LDH sau interzicerea
circulaţiei automotoarelor;
- mijloacele de intervenţie şi deszăpezire intrate în acţiune.
(4) Ori de câte ori intervin modificări în starea tim pului sau a
liniilor, aceste informaţii se comunică din proprie iniţiativă sau din ordin
special, de mai multe ori pe zi.
A rt. 90. (1) Secţiile de întreţinere a căii comunică aceste informaţii
pe tot timpul iernii către comandamentul regionalei de cale ferată la orele
stabilite de aceasta şi de câte ori au intervenit modificări în starea timpului
sau a liniilor.
(2) Comandamentul regional, pe baza inform aţiilor primite de la
unităţi şi a datelor furnizate de către staţiile locale din subordinea
Institutul Naţional de M eteorologie şi Hidrologie - INM H - întocmeşte
zilnic, la orele stabilite, N o t a i n f o r m a t i v ă p r i v i n d s t a r e a t i m p u l u i , p r o g n o z a
a c e s t u i a ş i s t a r e a l i n i i l o r care se prezintă directorului regional; în nota
informativă se precizează şi măsurile luate pentru restabilirea circulaţiei.
(3) în toate cazurile, avertismentele date de unităţile de
m eteorologie asupra evoluţiei fenom enelor atmosferice se transm it tuturor
secţiilor de întreţinere a căii de pe raza regionalei de cale ferată.
A rt. 91. (1) Comandamentul regionalei transmite, la orele stabilite,
informaţii asupra stării tim pului şi a liniilor la

68
romandamentul din centralul gestionarului infrastructurii feroviare.
(2) Aceste informaţii sunt transmise în toate cazurile când intervin
modificări în starea tim pului şi a liniilor.
(3) Comandamentul din centralul gestionarului infrastructurii
feroviare, pe baza inform aţiilor primite, întocm eşte nota informativă
privind starea timpului, a liniilor şi instalaţiilor pe reţeaua de cale ferată,
care este prezentată conducerii gestionarului infrastructurii feroviare şi
comandamentului central din cadrul autorităţii de stat în domeniul
feroviar.

A rt. 92. (1) Prognozele meteorologice sau avertismentele transmise

de INM H sunt transmise de comandamentul din centralul gestionarului
infrastructurii feroviare la comandamentele de la regionalele de cale
ferată.
(2) O informaţie necesară transm isă de INMH este şi numărul
mediu de zile cu viscol pe an pe întreg teritoriu ţării - a n ex a n r. 4.

A rt. 93. Atunci când, din cauza tim pului nefavorabil, apar
prelungiri de timp de mers în circulaţia trenurilor, comandamentele de la
RC, pe baza datelor cerute de la staţii, comunică comparti mentului trafic
din regionala de cale ferată, secţiilor de întreţinere a căii, precum şi
operatorilor de transport feroviar informaţii privind starea tim pului şi date
referitoare la grosim ea zăpezii.

A rt. 94. M ecanicii de locom otivă de la trenurile în circulaţie sunt

obligaţi să comunice datele referitoare la eventualele suluri de zăpadă pe
care le întâlnesc în parcurs primei staţii de cale ferată care urm ează după
locul unde a făcut constatarea - prin radio, telefon sau către mecanicii de
locomotivă pe care îi întâlnesc, în parcurs, pe linia vecină.

A rt. 95. (1) Pe baza rapoartelor primite de la personalul de linie, a

inform aţiilor primite de la RC şi de la mecanicii de

69
locomotivă, şeful secţiei de întreţinere a căii ia m ăsuri pentru
preîntâm pinarea surprinderii sau rămânerii în linie curentă a trenurilor.
(2) în acest sens, el organizează pregătirea personalului şi a sculelor
necesare şi solicită plugurile de zăpadă cu avizarea RC, a operatorilor de
transport feroviar şi a secţiilor de instalaţii respective.

A rt. 96. în scopul asigurării m ijloacelor de informare asupra stării

tim pului şi a liniei, districtele de întreţinerea căii de pe liniile expuse
înzăpezirilor trebuie să fie dotate de către regionalele de cale ferată cu
aparatură privind starea tim pului - term ometre, giruete, rigle pentru
m ăsurarea grosimii stratului de zăpadă

70
 PA R T E A A II-A

C A PIT O L U L VI U tilizarea p lu g u rilo r de z ă p ad ă p e n tru p rev en irea şi

com baterea
în zăp ezirilo r

S E C Ţ IU N E A 1 C lasificarea p lu g u rilo r de ză p ad ă

A rt. 97. (1) Plugurile de zăpadă acţionează, conform program elor

de intervenţie întocmite la nivelul regionalelor de cale ferată, pe baza
datelor acumulate în activitatea de deszăpezire desfăşurată în anii
anteriori.
(2) Prin aceste programe se stabilesc zonele de acţiune ale
plugurilor de zăpadă, planurile de acţiune în funcţie de priorităţile
stabilite, modul de colaborare între compartimente, între gestionarul
infrastructurii feroviare şi operatorii de transport feroviar şi colaborarea
cu alte unităţi din zonele de acţiune ale plugurilor de zăpadă.
A rt. 98. (1) Domiciliul şi zonele de acţiune ale plugurilor de zăpadă
se aprobă de conducerea gestionarului infrastructurii feroviare, la
propunerea compartimentului de specialitate din cadrul centralului
acestuia, pe baza datelor transmise de regionalele de cale ferată.
(2) în funcţie de situaţiile concrete apărute în condiţiile iernii, la
solicitarea comandamentelor de iarnă regionale şi cu aprobarea
comandamentului central de iarnă, conducerea gestionarului
infrastructurii feroviare poate m odifica zonele de acţiune ale plugurilor de
zăpadă sau compunerea trenurilor de deszăpezire.

71
 A rt. 99. Plugurile de zăpadă utilizate la acţiunile de prevenire şi
combatere a înzăpezirii căii de către gestionarul infrastructurii feroviare
sunt după cum urmează:
a) vagoane plug de zăpadă WPZ:
- pentru linii simple: cu lama simetrică;
- pentru linii duble: cu lama asimetrică;
b) pluguri diesel - hidraulice;
c) trenuri pentru curăţat, încărcat şi transportat zăpadă;
d) pluguri simple montate la locomotive.

S E C Ţ IU N E A a 2 - a
A d m in istra rea şi d eservirea p lu g u rilo r de ză p ad ă

A rt. 100. Plugurile de zăpadă aparţin gestionarului infrastructurii

feroviare.

A rt. 101. Staţiile de aşteptare în vederea intrării în acţiune se

stabilesc, pentru perioada 1 noiembrie - 31 martie, de comandamentul
regional de iarnă.

A rt. 102. Vagoanele plug de zăpadă W PZ, plugurile de zăpadă

hidraulice, trenurile pentru curăţat, încărcat şi transportat zăpadă,
plugurile simple pentru montare la locomotive şi vagoanele de însoţire ale
plugurilor, se află în adm inistrarea secţiilor de întreţinere a căii.
A rt. 103. (1) Personalul de deservire a plugurilor de zăpadă este
format din personal desem nat pentru intervenţii cu plugul şi personal
suplimentar.
(2) Personalul desemnat este nom inalizat în planul de acţionare
pentru prevenirea înzăpezirilor şi pentru deszăpezire pentru perioada 15
septembrie - 31 martie, pentru fiecare plug de zăpadă. Acest personal
aparţine gestionarului infrastructurii feroviare şi operatorilor feroviari.

72
 A rt. 104. Personalul locom otivelor care asigură rem orcarea şi
împingerea plugurilor de zăpadă, a trenurilor pentru curăţat, încărcat şi
transportat zăpada şi cel al locom otivelor pe care se m ontează pluguri
simple aparţine proprietarilor locom otivelor sau se asigură de proprietarul
plugurilor de zăpadă, prin convenţie încheiată de gestionarul
infrastructurii feroviare cu operatorii de transport feroviar.
A rt. 105. Pentru plugul de zăpadă W PZ, administratorul acestuia
nom inalizează:
- responsabilul vagonului plug de zăpadă - inclusiv al
echipamentelor din dotarea acestuia;
- 2 m anipulanţi pentru acţionarea cuţitelor şi a aripilor plugului.
A rt. 106. Pentru plugurile de zăpadă diesel - hidraulice, personalul
desemnat care trebuie asigurat pentru fiecare tură de serviciu este format
din:
- trei meseriaşi - lăcătuş, motorist, electrician - pentru întreţinerea
plugurilor diesel - hidraulice;
- un m aistru de atelier pentru coordonarea lucrărilor;
- un mecanic pentru m anipularea plugului.
A rt. 107. Pentru trenul de curăţat, încărcat şi transportat zăpada,
administratorul acestuia trebuie să nominalizeze:
- un m aistru de atelier - şeful formaţiei trenului care este şi
responsabilul acestuia;
- un m ecanic m otorist;
- un electrician ;
- doi mecanici pentru m aşina de încărcare;
- un mecanic pentru aranjarea zăpezii în vagoanele de transport.
A rt. 108. Pentru m ontarea şi demontarea plugurilor pe şi de pe
locomotive, proprietarul plugurilor desem nează pentru toată perioada de
iarnă personal care să efectueze aceste lucrări. Acest personal este
nom inalizat în evidenţele de la nivelul comandamentelor regionale.

73
 A rt. 109. Personalul suplimentar este personalul care participă
îm preună cu personalul desemnat al plugului de zăpadă, numai la anumite
faze ale acţiunilor de patrulare sau de deszăpezire.
A rt. 110. Pentru situaţia în care este necesară acţionarea m anuală a
aripilor şi cuţitelor plugului, echipajul W PZ se mai suplim entează cu încă
2 manipulanţi.
A rt. 111. In caz de necesitate, prin planul de deszăpezire sau din
dispoziţia comandamentului de iarnă regional, se poate dispune
com pletarea personalului nom inalizat al plugurilor de zăpadă cu personal
suplim entar format din echipa volantă de intervenţie a secţiei de
întreţinere a căii.
A rt. 112. - Personalul de însoţire aparţine secţiilor de întreţinere a
căii, secţiilor de instalaţii şi proprietarilor m ijloacelor de remorcare şi este
stabilit prin planul de deszăpezire.
A rt. 113. Personalul SCB însoţeşte plugurile de zăpadă, în
conformitate cu planurile de patrulare şi de deszăpezire stabilite de
comandamentul de iarnă regional, sau din dispoziţia acestui
comandament.
A rt. 114. - Vagonul plug de zăpadă, plugul diesel - hidraulic şi
locomotivele pe care s-au m ontat pluguri simple sunt însoţite pe secţia
unde acţionează, în cabina de comandă, de şeful districtului de întreţinere
a căii sau de înlocuitorul acestuia.
A rt. 115. In tim pul desfăşurării acţiunilor de curăţare şi încărcare a
zăpezii, la faţa locului se află un delegat al secţiei de întreţinere a căii, pe
raza căreia se află staţia în care se desfăşoară acţiunea de curăţare a
zăpezii.
A rt. 116. (1) Personalul plugurilor de zăpadă trebuie:
- să fie apt pentru desfăşurarea acţiunilor de deszăpezire;
- să cunoască instalaţiile plugului de zăpadă pe care îl deserveşte şi modul
de manipulare a lor;

74
să acţioneze eficient în cadrul operaţiilor de deszăpezire pentru ca
redeschiderea circulaţiei să se facă în cel mai scurt tim p posibil; să lucreze
cu atenţie pentru a nu provoca avarii sau accidente; să întreţină
instalaţiile, sculele şi inventarul plugului de zăpadă; să respecte
instrucţiunile de exploatare din cărţile tehnice ale utilajelor respective şi
să m enţină în stare de funcţionare şi de curăţenie perfectă utilajele pe care
le deserveşte; - să participe la instruirile periodice.
(2) M ecanicii pentru deservirea plugurilor diesel - hidraulice trebuie
să cunoască m anipularea plugului diesel - hidraulic şi să fie autorizaţi ca
mecanici de locomotivă.
A rt. 117. Responsabilul plugului de zăpadă are următoarele
obligaţii:
- să respecte instrucţiunile de exploatare din cărţile tehnice ale
utilajelor respective şi să m enţină în stare de funcţionare şi de curăţenie
perfectă utilajele pe care le deserveşte;
- să completeze la zi evidenţele plugului de zăpadă pe care
lucrează.
A rt. 118. Adm inistratorii plugurilor de zăpadă au următoarele
obligaţii :
- să păstreze docum entaţia tehnică a plugului de zăpadă,
prescripţiile tehnice de funcţionare, exploatare şi întreţinere pentru
utilajele din compunere şi din dotare, evidenţa reviziilor planificate;
- să ia măsuri de instruire şi examinare periodică profesională a
personalului permanent; în m ăsura în care este posibil, personalul cu
experienţă în activitatea de deszăpezire trebuie să fie m enţinut la acelaşi
loc de muncă;
- să nominalizeze un responsabil al plugului şi al trenului de
deszăpezire din rândul personalului desemnat pentru deservire;
- să asigure îndrum area la revizii planificate şi la reparaţii a
plugurilor de zăpadă şi a vehiculelor din com punerea trenurilor de
deszăpezire, prin intermediul compartimentelor de specialitate din
regionalele de cale ferată;

75
 - să asigure instruirea teoretică şi practică a personalului de
deservire şi a celui de însoţire aflat în subordinea sa, corectând eventualele
deficienţe;
- să asigure înzestrarea cu toate materialele necesare,
cazarmamentul, inventarul necesar pentru ilum inat şi semnalizare,
combustibili, lubrifianţi;
- să verifice perfecta stare de funcţionare a plugului de zăpadă.
A rt. 119. Personalul de însoţire are obligaţia să cunoască, în
întregime şi în amănunt, zona de acţiune a utilajului.
A rt. 120. în cazurile când se semnalează ninsoare abundentă sau
există prognoze meteo de înrăutăţire a vremii, din dispoziţia scrisă a
comandamentului regional de iarnă, personalul nom inalizat al plugurilor
de zăpadă se află în stare de atenţie sau de alarmă la trenul de deszăpezire
şi efectuează lucrări de pregătire a ieşirii trenului de deszăpezire.
A rt. 121. Personalul nom inalizat trebuie instruit şi examinat
periodic profesional, asupra funcţionării şi m anipulării instalaţiilor
plugului de zăpadă şi a vagoanelor din compunerea trenului de
deszăpezire.
A rt. 122. Cu ocazia efectuării probelor de funcţionare şi a probelor
de parcurs ale plugului de zăpadă, conducerea regionalei de cale ferată
numeşte un specialist care efectuează şi verificarea cunoştinţelor teoretice
şi practice pe care le are personalul desemnat, luând măsuri de reinstruire
acolo unde acest lucru se impune.
A rt. 123. (1) în perioada 15 septembrie - 31 martie personalul
desemnat al plugurilor de zăpadă îşi desfăşoară activitatea la locul de
muncă obişnuit.
(2) Adm inistratorul plugului de zăpadă trebuie să evite trim iterea în
deplasare sau schimbarea locului de muncă, în afara subunităţii, a acestui
personal.
A rt. 124. Răspunderea asupra stării tehnice a plugurilor de zăpadă
revine proprietarului.

76
 A rt. 125. Orice problem ă referitoare la funcţionarea
necorespunzătoare a unor agregate, trebuie comunicată şefului ierarhic.

S E C Ţ IU N E A a 3 a E videnţele existente la plugurile de ză p ad ă

A rt. 126. Adm inistratorul plugului de zăpadă păstrează

documentaţia tehnică a acestuia, prescripţiile tehnice de funcţionare,
exploatare şi întreţinere pentru utilajele din compunere şi din dotare şi
evidenţa reviziilor planificate.
A rt. 127. Responsabilul plugului de zăpadă ţine următoarele
evidenţe:
- inventarul plugului de zăpadă şi a vagoanelor din compunerea
trenului de deszăpezire;
- situaţia prestaţiilor plugului de zăpadă;
- situaţia personalului participant la lucrările de deszăpezire cu
plugul de zăpadă, inclusiv a personalului închiriat de la terţi;
- registrul de bord.

S E C Ţ IU N E A a 4 - a în tre ţin e re a , reviziile, probele şi rem izarea

p lu g u rilo r de ză p ad ă

A rt. 128. (1) întreţinerea curentă, revizia mecanism elor şi a

agregatelor plugului de zăpadă şi din dotarea trenului de deszăpezire se
efectuează de personalul specializat aparţinând proprietarului sau
operatorului de transport feroviar cu care a fost încheiată convenţie de
exploatare, înaintea probei de gabarit şi după fiecare intervenţie la
deszăpezire.

77
 (2) Părţile plugurilor de zăpadă care în tim pul lucrului, nu se
încadrează în gabaritul CFR pentru locomotive, se m archează cu dungi
negre pe fond galben; în caz de deteriorare, acest marcaj trebuie refăcut de
către subunitatea proprietară, în cadrul pregătirilor de iarnă.

A rt. 129. Reviziile planificate se efectuează în perioada 1 mai - 1

septembrie, pe bază de comandă şi numai în ateliere specializate şi
autorizate de către AFER pentru aceste lucrări.

A rt. 130. (1) Probele de funcţionare şi de parcurs se efectuează

anual, în perioada 15 septembrie - 15 octombrie.
(2) In tim pul acestor probe se verifică funcţionarea tuturor
m ecanism elor pentru curăţarea zăpezii, funcţionarea instalaţiei de frână
pneum atică şi a frânei directe, aparatele de ciocnire şi legare - pentai
poziţiile de lucru şi de remorcare - instalaţia de iluminat, instalaţia de
semnalizare optică şi acustică, funcţionarea curăţitoarelor de parbriz,
instalaţia de încălzire şi etanşeitatea compartimentelor de comandă şi de
odihnă a personalului; eventualele defecţiuni se rem ediază în tim pul cel
mai scurt.
(3) Recepţia probelor de funcţionare şi de parcurs se realizează în
perioada 2 0 - 3 1 octombrie, în prezenţa unui specialist din partea
regionalei de cale ferată.

A rt. 131. (1) Probele de gabarit se efectuează conform programării

compartimentului de material rulant regional, la cererea şefului subunităţii
deţinătoare a m ijlocului m ecanic de deszăpezire, dar nu mai târziu de 15
octombrie.
(2) La probe, asistă şefii districtelor de întreţinere a căii.
(3) Cu ocazia efectuării probelor de gabarit, se verifică:
- trecerea plugului cu aripile închise şi cuţitele ridicate prin anumite
porţiuni ale liniei;
- modul de comunicare între personalul plugului de zăpadă ş i cel al
locomotivei împingătoare;

78
 existenţa în teren şi starea indicatoarelor pentru plugul de zăpadă,
eomunicându-se compartimentului linii din cadrul regionalei de cale
ferată eventuala lipsă sau starea lor necorespunzătoare;
la trecerea plugului cu aripile complet deschise se are în vedere
depăşirea gabaritului de liberă trecere; în acest sens, în porţiunile unde au
fost efectuate pe timpul verii lucrări la linia de cale ferată, peroane, lucrări
de artă, nu trebuie să existe nici un obstacol, de exemplu: materiale,
obiecte, prism a căii, dale ale pasajelor la nivel.
(4) în timpul probelor de gabarit se acordă o atenţie deosebită
porţiunilor de linie unde, pe tim pul verii, au fost efectuate reparaţii la
linie, peroane, lucrări de artă.
(5) Secţiile de întreţinere a căii trebuie să comunice deţinătorului
plugului de zăpadă orice m odificare a situaţiei de pe teren survenită după
efectuarea probelor de gabarit.
A rt. 132. Rezultatele probelor se menţionează în procese verbale
care transm it compartimentului de linii din cadrul regionalei de cale
ferată; acestea le transm it compartimentului de specialitate din centralul
gestionarului infrastructurii feroviare.

A rt. 133. (1) în toată perioada de iarnă, pe linia pe care se află

remizat plugul de zăpadă nu trebuie să se afle alte vehicule, piese sau
m ateriale care să împiedice ieşirea acestuia în caz de solicitare la acţiuni
de deszăpezire.
(2) Porţiunea de linie şi aparatele de cale aflate între plugul de
zăpadă şi zona de acces a locomotivei pentru remorcare, se curăţă de
zăpadă, prin grija proprietarului plugului de zăpadă.

A rt. 134. (1) în perioada de vară, vagoanele plug de zăpadă se

remizează la domiciliul lor; personalul acestora, cu asistenţa personalului
de atelier al proprietarului plugului de zăpadă, efectuează reparaţii şi
trecerea în conservare, respectând precizările din cartea tehnică a
utilajului.

79
 (2) în aceeastă perioadă, se rem ediază toate defecţiunile apărute la
instalaţiile de semnalizare, încălzire, comandă.

A rt. 135. Plugurile diesel - hidraulice se rem izează în hale.

S E C Ţ IU N E A a 5 -a Solicitarea şi în d ru m a re a p lu g u rilo r de ză p ad ă

A rt. 136. Punerea în serviciu şi îndrum area plugurilor de zăpadă se

realizează conform dispoziţiei comandamentului regional de iarnă, în
funcţie de solicitările primite de la secţiile de întreţinere a căii, prin
comandamentele locale de iarnă.

A rt. 137. în funcţie de specificul zonelor de acţionare,

comandamentele regionale pot desem na staţii de cale ferată unde
plugurile de zăpadă W PZ sau diesel hidraulice sunt deplasate de la
dom iciliu şi aşteaptă intrarea în acţiune.

A rt. 138. în condiţiile specifice ale iernii, în funcţie de avertizările

instituţiilor de specialitate asupra evoluţiei vremii, comandamentele de
iarnă dispun pentru plugurile de zăpadă şi personalul de deservire al
acestora, s t a r e a d e a t e n ţ i e , s t a r e a d e a l a r m ă , î n c e t a r e a s t ă r i i d e a l a r m ă ,
r e t r a g e r e a în staţiile de aşteptare sau la dom iciliu a plugului de zăpadă,
r e d u c e r e a f o r m a ţ i e i de lucru sau r e t r a g e r e a l o c o m o t i v e l o r .

A rt. 139. (1) în situaţia înrăutăţirii vremii, pe baza avizărilor

m eteorologice ale instituţiilor de specialitate, a datelor colectate de la
secţiile de întreţinere a căii, comandamentele regionale transm it
comandamentelor locale de deszăpezire dispoziţii de punere în s t a r e

80
i/c a t e n ţ i e a personalului de deservire a plugurilor de zăpadă şi a
locom otivelor de remorcare a acestora.
(2) Personalul de deservire se prezintă la domiciliul mijlocului de
deszăpezire sau la staţia unde este garat acesta, în cel mai scurt timp
posibil, încât în maxim 6 ore de la declanşarea stării de atenţie, plugurile
de zăpadă pentru care comandamentul regional de iarnă a dat dispoziţie, să
fie pregătite să intervină.

A rt. 140. (1) In situaţia în care starea tim pului continuă să se

înrăutăţească sau când există informaţii asupra desfăşurării cu dificultate a
circulaţiei trenurilor, comandamentul regional de deszăpezire dispune
punerea în s t a r e d e a l a r m ă a personalului de la plugurile de zăpadă.
(2) în această situaţie, comandamentele regionale urmăresc ieşirea
din sediul de reşedinţă sau din staţiile unde au fost remizate şi îndrum area
lor, într - un interval de o oră spre secţiile de circulaţie pe care urm ează să
acţioneze.

A rt. 141. (1) Pe perioada în care se află în stare de atenţie şi în stare

de alarmă, personalul de deservire a plugului de zăpadă şi personalul de
însoţire este retribuit pe baza pontajului întocm it pentru timpul efectiv
lucrat, iar pentru restul tim pului este retribuit ca personalul încazarmat.
(2) Indiferent de locul unde se retrag plugurile de zăpadă la încetarea
acţiunii, personalul acestora este considerat la dispoziţia serviciului şi nu
poate pleca la domiciliu decât la prim irea dispoziţiei de încetare a stării de
atenţie sau a stării de alarmă sau dacă este înlocuit de personal de schimb.

A rt. 142. în funcţie de previziunile meteorologice, comandamentul

regional de iarnă dispune încetarea stării de atenţie, a stării de alarmă şi
retragerea plugurilor de zăpadă la staţiile de aşteptare sau la domicilii.

81
 S E C Ţ IU N E A a 6 - a
C ircu laţia p lu g u rilo r de ză p ad ă

A rt. 143. înainte de fiecare plecare în acţiunea de patrulare sau de

deszăpezire, personalul desem nat să acţioneze cu plugul de zăpadă trebuie
să efectueze o revizie a plugului de zăpadă, urm ărindu-se, în special,
încadrarea în cotele de gabarit, fixarea corespunzătoare a pieselor mobile
care ar putea ieşi din gabarit, aparatele de ciocnire, tracţiune şi legare,
staţiile de emisie - recepţie pentru comunicare cu mecanicul locomotivei
şi cu personalul staţiilor de cale ferată, inventarul şi mijloacele de
semnalizare.

A rt. 144. (1) Plugurile de zăpadă circulă cu viteza prevăzută în

reglementările specifice atunci când sunt îndrumate spre zone înzăpezite
sau când circulă pe linii deszăpezite.
(2) în situaţia în care în componenţa trenului există vehicule
restricţionate din punct de vedere al vitezei de circulaţi e, responsabilul
plugului de zăpadă aduce acest lucru, în scris, la cunoştinţă IDM din staţia
de îndrumare.

A rt. 145. Plugul de zăpadă aflat în acţiune de deszăpezire sau

îndrum at la acţiuni de deszăpezire, are prioritate faţă de toate trenurile, RC
având obligaţia îndrum ării acestuia la intervenţie.

A rt. 146. (1) Deplasarea vagonului plug de zăpadă de la o staţie la

alta, când nu lucrează, se poate face şi prin aşezarea lui la urm a trenului. în
acest caz, cuţitele trebuie ridicate şi aripile închise şi înzăvorâte de
personalul de deservire, pentru a se evita deschiderea lor în parcurs.
(2) Aparatele de ciocnire, tracţiune şi legare şi conductele de aer se
fixează în poziţia de transport în formaţie de tren.
(3) Semnalizarea plugului în timpul transportului şi în timpul
lucrului se realizează conform reglem entărilor specifice.

82
 A rt. 147. în condiţii speciale, prevăzute în planul de combatere a
înzăpezirilor şi de deszăpezire, comandamentul regional de iarnă poate
dispune ca, pe anumite secţii de circulaţie, plugul diesel - hidraulic să
circule combinat cu tren de călători, având plugul diesel - hidraulic şi
locom otiva împingătoare a acestuia în faţa locomotivei de remorcare a
trenului de călători.

A rt. 148. (1) V iteza de înaintare în tim pul acţiunilor de patrulare sau
de deszăpezire se stabileşte de personalul de deservire şi de cel de însoţire
şi este comunicată de conducătorul plugului de zăpadă, mecanicului
locomotivei împingătoare.
(2) Această viteză nu poate fi mai mare decât cea din documentaţia
tehnică a plugului de zăpadă.

C A PIT O L U L V II
P re sc rip ţii de lu cru la in terv en ţia cu plugurile de ză p ad ă

S E C Ţ IU N E A 1 P rescrip ţii generale

A rt. 149. (1) Acţiunile de patrulare cu plugurile de zăpadă se

efectuează fără scoaterea de sub tensiune a liniei de contact.
(2) Pentru desfăşurarea acţiunilor de deszăpezire sau de încărcare
şi descărcare a zăpezii, pe linia electrificată pe care acţionează plugul de
zăpadă, linia de contact trebuie scoasă de sub tensiune.
(3) Scoaterea de sub tensiune a liniei de contact se menţionează în
registrul de bord al plugului, de IDM din staţia de îndrum are, la acţiunea
de deszăpezire sau din staţia de încărcare sau descărcare a zăpezii.

A rt. 150. (1) Plugurile de zăpadă diesel - hidraulice pot acţiona atât
ziua, cât şi noaptea.

83
 (2) în funcţie de condiţiile specifice zonei de acţiune, la solicitarea
personalului de însoţire sau a celui de deservire, comandamentul regional
de iarnă poate dispune ca acţiunile de deszăpezire să se desfăşoare numai
în tim pul zilei.

A rt. 151. îndrum area trenurilor în circulaţie pe distanţa pe care

acţionează plugul de zăpadă se face numai după ce acesta a parcurs în
întregime distanţa dintre staţii şi după ce personalul de coordonare a
acţiunii de deszăpezire a confirmat posibilitatea de circulaţie a trenurilor
pe porţiunea respectivă.
A rt. 152. în timpul desfăşurării acţiunii de deszăpezire, î n cazul
liniilor duble sau multiple, pe linia/liniile vecine nu se expediază trenuri şi
nu se fac încrucişări în linie curentă cu trenuri sau alte utilaje de
deszăpezire.
A rt. 153. După term inarea operaţiilor de deszăpezire,
comandamentul regional de iarnă dispune asupra plugului de zăpadă:
- retragerea în staţia vecină zonei pe care a acţionat, în vederea unei
noi acţiuni, după trecerea trenurilor aflate în circulaţie;
- îndrum area pe alte secţii de circulaţie înzăpezite;
- retragerea la domiciliu, personalul de deservire rămânând
încazarm at sau liber de serviciu;
- rem izarea în staţia de aşteptare de pe zona de acţiune, cu formaţie
redusă, restul personalului fiind trimis la domiciliu pentru o perioadă de
timp stabilită.

A rt. 154. Numărul şi funcţiile personalului din form aţia redusă a

plugului de zăpadă pe perioada de remizare se stabilesc de şeful formaţiei
de intervenţie.

A rt. 155. (1) întrucât în condiţiile iernii şi, în special, în regiunile

afectate de viscol, situaţia se poate schimba rapid în decursul zilei şi pe
zone, este necesară comunicarea precisă a schim bărilor intervenite şi
adoptarea unor decizii corespunzătoare.

84
 (2) In prezentele instrucţiuni sunt precizate doar principii şi reguli
de bază urmând ca, în funcţie de situaţiile concrete, personalul implicat în
aceste acţiuni, atât personalul de deservire, cât şi coordonatorii acţiunilor
de deszăpezire, pe baza experienţei acumulate în acţiunile desfăşurate în
iernile precedente, să ia deciziile corespunzătoare.
A rt. 156. Pe timp de ninsoare abundentă sau viscol slab, m enţinerea
în stare de circulaţie a liniilor de cale ferată se poate realiza prin patrularea
acestora cu locomotive izolate, cu locomotive cu plug ataşabil, cu vagoane
plug de zăpadă sau cu pluguri diesel - hidraulice, în intervalul liber de
circulaţie al trenurilor.

A rt. 157. - începerea lucrărilor pentru deszăpezirea liniilor de cale

ferată se efectuează după încetarea viscolului sau a căderilor abunde nte de
zăpadă, pentru a nu exista riscul de înzăpezire a plugului de zăpadă.
A rt. 158. Pentru a elimina riscul deraierii sau a ridicării plugurilor
de zăpadă pe pana de gheaţă form ată sub plugul propriu - zis, la acţiunile
de deszăpezire pe linii unde stratul de zăpadă este gros, de densitate mare,
se îndrum ă plugul de zăpadă diesel - hidraulic.
A rt. 159. (1) Coordonarea acţiunii de deszăpezire la faţa locului se
face de către personalul de întreţinere a căii stabilit prin planul de
deszăpezire al regionalei.
(2) în tim pul parcursului, coordonatorul acţiunii de deszăpezire
solicită informaţii de la personalul de întreţinere a căii, de la personalul de
locom otivă şi de la cel din staţii, privind depunerile de zăpadă pe linia pe
care urm ează a se efectua patrularea sau deszăpezirea.
A rt. 160. Personalul de însoţire aparţinând secţiei de întreţinere a
căii coordonează întreaga acţiune de deszăpezire a zonei şi are
următoarele atribuţii:

85
 - atrage din tim p atenţia echipajului plugului de zăpadă asupra
zonelor înzăpezite şi a m odului în care trebuie acţionate aripile şi cuţitele
plugului;
- stabileşte viteza de împingere a plugului de zăpadă în funcţie de
caracteristicile stratului de zăpadă şi ale zonei în care se acţionează şi o
comunică personalului locomotivei utilizate pentru împingere sau pe care
este m ontat plugul ataşabil.
A rt. 161. în timpul acţiunii de deszăpezire, personalul de însoţire al
plugului de zăpadă ia legătura telefonic cu comandamentul local de
deszăpezire, comunicând starea liniilor de cale ferată din zona de acţiune,
grosim ea şi consistenţa stratului de zăpadă, intensitatea şi direcţia
vântului.

A rt. 162. (1) Pentru ca atenţia personalului de deservire şi de

însoţire să nu fie perturbată, se interzic convorbirile care nu au legătură cu
activitatea de deszăpezire în curs de desfăşurare.
(2) Se interzice accesul în cabina de comandă a plugului şi a
locomotivei, a personalului străin de activitatea de curăţare a zăpezii ce se
află în desfăşurare.

A rt. 163. împingerea plugului de zăpadă se efectuează continuu, cu

viteza solicitată de delegatul însoţitor al secţiei de întreţinere a căii, fiind
interzis ca plugul să fie împins de locomotivă, cu şocuri, fapt ce poate
produce deraierea şi/sau defectarea lui.

86
 S E C Ţ IU N E A a 2 -a In te rv e n tia cu vagoanele plug de z ă p ad ă W P Z

A rt. 164. Vagoanele plug de zăpadă, prin construcţia lor, sunt

eficiente la acţiunile de deszăpezire când grosim ea stratului de zăpadă nu
depăşeşte l m - anexa n r. 5.

A rt. 165. Patrularea cu vagoanele plug de zăpadă se execută numai

cu aripile închise şi cuţitele ridicate.

A rt. 166. (1) Acţionarea pentru deszăpezire pe linii duble cu

vagoanele plug de zăpadă pentru linie simplă poate conduce la înzăpezirea
firului de circulaţie vecin.
(2) Acelaşi lucru se poate întâm pla în cazul acţionării cu plugul
pentru linie dublă, pe firul de circulaţie din stânga. în aceste situaţii, este
necesară luarea în considerare şi a direcţiei şi se nsului vântului.
A rt. 167. (1) Pentru acţionarea la deszăpezire cu vagoanele plug de
zăpadă, trebuie să se ţină seama de forţele ce apar transversal pe direcţia
de înaintare, determinate de rezistenţa stratului de zăpadă, mai ales în
curbe.
(2) Forţele suplimentare care apar în cazul acţiunilor de curăţare a
zăpezii pe porţiuni de linie aflate în curbe, crează pericol de deraiere a
vagonului plug de zăpadă. Aceste forţe sunt mai mari la vagoanele plug de
zăpadă cu lama asimetrică, la parcurgerea curbelor de stânga.
(3) în curbele cu supraînălţare mare, apare riscul formării sub
partea frontală a vagonului plug de zăpadă a unei pene de gheaţă, care
poate provoca deraierea acestuia.
A rt. 168. Semnalizarea plugurilor de zăpadă se face în conformitate
cu prevederile reglem entărilor specifice în vigoare.
A rt. 169. V iteza de lucru în acţiunile de deszăpezire se stabileşte în
funcţie de grosim ea stratului de zăpadă şi de consistenţa acesteia.

87
 A rt. 170. (1) înainte de atacarea stratului de zăpadă, conducătorul
plugului şi însoţitorul acestuia cercetează pe teren porţiunea înzăpezită,
observând grosimea, consistenţa şi starea zăpezii depusă peste ciuperca
şinei - densitate, îngheţ la suprafaţă, apă îngheţată sub zăpadă, variaţia
acesteia în lungul liniei.
(2) Când zăpada este afânată şi grosim ea ei peste ciuperca şinei nu
depăşeşte 1 m, plugul se împinge cu viteza corespunzătoare pentru
degajarea stratului de zăpadă.
(3) Când grosim ea stratului de zăpadă peste ciuperca şinei este mai
mare de lm sau zăpada este densă, existând pericolul producerii penelor de
zăpadă sau a unor mase de zăpadă ce nu pot fi degajate, acumulându - se
pe linie, plugul se retrage şi se acţionează cu alte mijloace de deszăpezire.

A rt. 171. (1) Pătrunderea plugului în stratul de zăpadă trebuie să se

facă cu viteza care să perm ită dispersarea acesteia.
(2) în cazul în care nu s-a reuşit străpungerea porţiunii înzăpezite
din prim a încercare, se retrage vagonul plug de zăpadă şi se acţionează cu
alte mijloace adecvate situaţiei concrete.

A rt. 172. Când grosim ea zăpezii este aproape uniform ă faţă de axa
căii, aripile plugului se deschid în ambele părţi în mod egal.

A rt. 173. (1) Când grosim ea stratului de zăpadă este neuniformă,

curăţarea liniei se realizează prin două sau mai multe treceri.
(2) La prim a trecere plugul lucrează cu o aripă deschisă complet în
partea unde stratul de zăpadă este mai mic, cealaltă aripă fiind deschisă pe
jum ătate, parcurgându-se astfel porţiunea înzăpezită; după aceasta, se
închid aripile plugului şi plugul se retrage până la punctul iniţial.
(3) Imediat urm ează a doua trecere, când se deschid ambele aripi şi
plugul este din nou împins prin porţiunea înzăpezită.

88
 A rt. 174. în cazul zăpezii dense, plugul este împins în prim a liecere
cu ambele aripi închise, următoarele treceri reluând operaţiile prevăzute la
art. 172.

A rt. 175. La trecerea vagonului plug de zăpadă pe lângă peroane,

stâlpi, cheiuri, prin curbe, tuneluri, peste poduri, treceri la nivel, aparate
de cale, inductoare, repere apropiate la mai puţin de 1,50 m de şină,
cuţitele plugului trebuie ridicate şi aripile închise, pentru eliminarea
pericolul avarierii plugului de zăpadă, a lucrărilor de artă şi instalaţiilor.

A rt. 176. La lucrările de deszăpezire executate pe linii înzestrate cu

bloc de linie automat, vagonul plug de zăpadă circulă cu cuţitele ridicate.

A rt. 177. (1) La întâlnirea indicatorului pentru plugul de zăpadă,

conducătorul plugului de zăpadă dă comanda de închidere a aripilor şi
ridicare a cuţitelor, astfel ca, dincolo de indicator, plugul să circule cu
aripile închise şi cuţitele ridicate.
(2) La observarea indicatorului similar, instalat pentru celălalt sens
de parcurgere a liniei sau când conducătorul plugului de zăpadă apreciază
că a fost depăşită zona în care plugul trebuie să se încadreze în gabaritul de
liberă trecere, se comandă deschiderea aripilor şi coborârea cuţitelor.
A rt. 178. Există situaţii speciale în care indicatoarele de cale pentru
închiderea aripilor şi ridicarea cuţitelor nu sunt vizibile sau nu există -
inductoarele de cale aferente semnalelor fixe, peroane din staţii, linii
ferate industriale; în aceste zone, comenzile de închidere a aripilor şi de
ridicare a cuţitelor şi cele de redeschidere a aripilor şi de coborâre a
cuţitelor, trebuie date în baza datelor cunoscute de conducătorul plugului,
notate în registrul de bord al vagonului plug de zăpadă.

89
 A rt. 179. (1) La curăţarea liniilor din staţii, se acţionează cu viteza
redusă de 10 - 15 km/h şi cu m axim ă atenţie la peroane, panouri sau
garduri despărţitoare între linii, stâlpi, pasaje la nivel şi alte obstacole.
(2) Pentru acţiunile de patrulare şi de deszăpezire a liniilor din
staţii, se întocmeşte un plan de acţiune care să prevadă sensul de circulaţie
şi de aruncare a zăpezii, în special pentru plugurile cu lama asimetrică,
astfel ca, printr-o succesiune de treceri să se îm pingă zăpada de la peron
spre ultim a linie a staţiei.
(3) Ordinea de curăţare a liniilor din staţiile de cale ferată se
stabileşte în funcţie de felul plugului - simetric sau asimetric - de
configuraţia staţiei şi a stratului de zăpadă şi de im portanţa liniilor.

A rt. 180. Frânarea de urgenţă se poate face din cabina de conducer e

a plugului, prin acţionarea semnalului de alarmă.

S E C Ţ IU N E A a 3 - a In te rv en ţia cu p lu g u ri de z ă p ad a diesel - hidraulice

A rt. 181. Plugurile diesel - hidraulice, anexa n r. 6, pot acţiona şi în

situaţii de viscol slab şi de ninsoare abundentă.

A rt. 182. Lucrările de deszăpezire cu plugul diesel - hidraulic se

efectuează respectând instrucţiunile de exploatare din cartea tehnică a
utilajului.

A rt. 183. înainte de efectuarea probelor de casă şi de gabarit sau de

ieşire la intervenţie, se demontează traversa frontală de protecţie a
plugului diesel - hidraulic şi se fixează în locaşul special de transport.

90
 A rt. 184. Staţionarea la domiciliu sau în staţia de aşteptare de pe
zona de acţiune se realizează cu traversa frontală montată.
A rt. 185. Operaţiile de deszăpezire cu plugul diesel-hidraulic sc
efectuează după indicaţiile date de delegatul secţiei de întreţinere a căii
referitoare la calitatea şi grosim ea stratului de zăpadă şi în conformitate cu
planul de acţiune.
A rt. 186. Pentru a se evita înzăpezirea plugului diesel hidraulic, în
cazul în care nu se poate asigura întoarcerea la cap de secţie în vederea
acţionării în celălalt sens pe secţia care a fost parcursă, comandamentul
regional de iarnă asigură, de la începutul acţiunii de deszăpezire,
compunerea unui tren de deszăpezire cu câte un plug diesel - hidraulic la
fiecare capăt sau, după caz, echiparea locomotivei îm pingătoare cu plug
simplu.

A rt. 187. (1) Conducătorul operaţiilor de deszăpezire care însoţeşte

plugul diesel -hidraulic comunică m ecanicului locom otivei împingătoare
viteza cu care trebuie împins plugul pe porţiunea respectivă.
(2) M ecanicul locomotivei confirmă recepţionarea comunicării şi ia
măsuri pentru respectarea vitezei solicitate.

A rt. 188. (1) Pe durata acţiunii de deszăpezire, instalaţiile de control

ale vitezei de pe plug şi de pe locom otiva împingătoare se scot din funcţie.
(2) Aceasta se m enţionează în foaia de parcurs şi în registrul de
bord.
A rt. 189. - în caz de urgenţă frânarea întregului convoi al trenului de
deszăpezire se poate face din cabina acestuia.
A rt. 190. (1) Pe întreaga durată a circulaţiei plugului diesel -
hidraulic pentru intervenţie, rotorul elicei trebuie m enţinut în mişcare de
rotaţie.

91
 (2) La apropierea de porţiunea înzăpezită, viteza de înaintare se
reduce şi se reglează turaţia elicei la valoarea maxim admisă.

Art. 191. Pe măsura intrării în sarcină, în funcţie de grosimea şi

consistenţa stratului de zăpadă, prin modificarea vitezei de împingere
solicitată mecanicului locomotivei împingătoare, turaţia elicei trebuie
menţinută între limitele de aruncare optime, având deosebită grijă să nu
ajungă sub 90 rot/min, pentru a se evita blocarea elicei.
Art. 192. Dacă se produce blocarea elicei în zăpadăAînaintarea
plugului se opreşte, cu retragerea din zăpadă a acestuia şi se încearcă I
repunerea în rotaţie a elicei prin schimbări succesive ale sensului de j
aruncare, până la evacuarea zăpezii ce a produs blocarea. j

Art. 193. în timpul lucrului, mecanicul de plug trebuie să j

urmărească menţinerea turaţiei elicei în limitele prescrise, în aşa fel f încât
la ieşirea din sarcină să nu se producă supraturarea acesteia.
Art. 194. în timpul lucrului, când stratul de zăpadă este mare sau are
consistenţă diferită, împingerea se face încet şi uniform, evitând şocurile ce
ar putea conduce la blocarea sau deteriorarea elicei.
Art. 195. în tot timpul desfăşurării operaţiilor de deszăpezire, trebuie
urmărit ca zăpada aruncată de elicea plugului şi purtată de vânt să nu se
depună pe locomotivele împingătoare şi pe vagoanele din compunerea
trenului.
Art. 196. în cazul liniilor înzăpezite cu strat de zăpadă având înălţimi
de peste 1 m, se acţionează astfel:
a) în prima fază se trece prin stratul de zăpadă cu aripile laterale
înzăvorâte în poziţia închis; se retrage apoi plugul de zăpadă » până la
punctul iniţial de plecare şi se deschid aripile laterale;
b )în a doua fază se parcurge din nou porţiunea înzăpezită,
lărgind gabaritul de trecere prin stratul de zăpadă.

92
 Art. 197. (1) Pentru anumite secţii de circulaţie frecvent
inzăpezibile, comandamentele de iarnă pot dispune alcătuirea unor
lrenuri de deszăpezire prevăzute la fiecare capăt cu un plug diesel -
hidraulic şi locomotivă de împingere.
(2) împingerea în timpul acţionării se face cu locomotiva din
spatele plugului de zăpadă activă.

SEC ŢIU N EA a 4-a

Acţionarea cu trenul pentru curăţat, încărcat şi transportat
zăpada

Art. 198. (1) Avansarea în timpul lucrului a trenului pentru

curăţat, încărcat şi transportat zăpada, anexa nr. 7, se realizează prin
împingerea acestuia cu o locomotivă.
(2) Aceeaşi locomotivă asigură şi remorcarea trenului la locul
de lucru şi la cel de descărcare.

Art. 199. Viteza de împingere a trenului în timpul lucrului se

solicită personalului de conducere a locomotivei împingătoare de
către mecanicii maşinii de încărcare, în funcţie de grosimea stratului
de zăpadă şi de consistenţa acesteia.

Art. 200. Mecanicul de la pupitrul de comandă al benzilor

transportoare stabileşte modul de distribuire uniformă a zăpezii în
vagoanele speciale pentru transport şi descărcarea zăpezii la locul
stabilit.

93
CAPITOLUL VIII Executarea lucrărilor pentru îndepărtarea zăpezii
din cale

S E C Ţ IU N E A 1 îndepărtarea zăpezii în linie curentă

Art. 201. (1) Pentru asigurarea circulaţiei trenurilor, zăpada depusă

pe linie trebuie imediat înlăturată în toate cazurile când aceasta produce
dificultăţi.
(2) îndepărtarea mecanică a zăpezii din linie curentă se face cu
plugurile de zăpadă.
(3) Plugurile simple montate la locomotive, anexa nr. 8, şi
vagoanele plug de zăpadă WPZ împinse de locomotive se folosesc la
curăţarea liniei când grosimea stratului de zăpadă sau a sulurilor de zăpadă
nu depăşeşte 1 m şi zăpada este afânată.
(4) în cazul când stratul de zăpadă sau grosimea sulurilor peste
ciuperca şinei este mai mare de 1 m şi zăpada este mai densă, curăţarea
zăpezii se poate face manual, cu plugurile de zăpadă, precum şi cu alte
utilaje speciale omologate în acest scop.

Art. 202. (1) Zăpada care împiedică circulaţia în linie curentă se

curăţă cu mijloace mecanizate, respectiv cu pluguri de zăpadă, curăţindu -
se manual numai porţiunile mici, unde plugurile trec cu aripile închise,
respectiv în zona unor poduri, tuneluri, treceri la nivel, aparate de cale,
inductori de cale, precum şi pentru unele lucrări de finisaj după trecerea
plugului.
(2) în caz de necesitate, îndepărtarea zăpezii se poate face n
manual.

Art. 203. îndepărtarea zăpezii pentru menţinerea circulaţiei pe

porţiunile de linie expuse înzăpezirii se efectuează de la căderea zăpezii şi
până la asigurarea condiţiilor de circulaţie normală, iar când deszăpezirea
manuală nu este eficientă din cauza intensităţii

94
viscolului, aceasta se sistează provizoriu, spre a se putea păstra puterea de
muncă a muncitorilor şi se reia imediat ce condiţiile de muncă devin
prielnice, avizându-se în acest sens comandamentul regional.

Art. 204. (1) în cazul debleurilor, depunerile de zapadă se

îndepărtează în primul rând din interiorul acestora, de pe rampele mari şi
din curbele cu raze mici, unde trenurile întâmpină rezistenţă mare.
(2) In debleuri, se execută mai întâi, o tranşee de 4 m lăţime pe loată
lungimea lor, necesară pentru libera trecere a trenurilor.
(3) Pentru securitatea lucrătorilor, în zăpada din debleuri se
efectuează nişe de refugiu de 2 m lungime şi 0,75 m adâncime, la distanţă
de circa 25 m una de alta.
(4) Curăţarea debleului se continuă apoi pe toată lăţimea căii până
la şanţurile de scurgere inclusiv.
(5) Pereţii debleului se taluzează în trepte, pentru evitarea surpării
şi prăbuşirii zăpezii peste linie.

Art. 205. Curăţarea zăpezii, atunci când este afânată, se efectuează

cu lopeţi din lemn. Când zăpada devine consistentă se întrebuinţează
lopeţile de fier.

Art. 206. (1) La curăţarea manuală a zăpezii, lucrătorii acţionează

astfel ca zăpada să fie evacuată în direcţia vântului.
(2) La curăţarea unei linii duble zăpada trebuie să fie evacuată în
exteriorul liniei şi nu depozitată între linii, cu atenţie deosebită asupra
direcţiei vântului.
(3) Pe porţiunile de cotă zero, toată zăpada curăţată se evacuează
cât mai departe în direcţia vântului, spre a nu se forma obstacole artificiale.
(4) O deosebită atenţie se acordă îndepărtării crestelor de zăpadă
întărită care se formează în interiorul liniei, paralel cu firele de şine, de
către bandajele roţilor.

95
 A rt. 207. în scopul bunei întreţineri a liniei, după încetarea \ ninsorii
se curăţă de zăpadă în primul rând spaţiile dintre şină şi | contraşină la
trecerile de nivel, poduri, aparate de cale şi apoi la toate f joantele, iar după
aceea linia în lungul şinelor pe ambele părţi, până la talpa lor, spre a se
descoperi butoanele şi tirfoanele; în final se curăţă m ijlocul liniei şi apoi
restul platformei.
A rt. 208. Cantonierii şi revizorii de cale şi puncte periculoase sunt
obligaţi să ia parte la aceste operaţii conform reglem entărilor specifice.
A rt. 209. Locomotivele izolate echipate cu pluguri care sunt în
parcul operatorilor de transport feroviar se echipează, conform
convenţiilor încheiate la întocm irea planului de combatere a înzăpezirilor,
numai la ordinul comandamentului regionalei de cale ferată şi se pun la
dispoziţie, la cererea secţiilor de întreţinere a căii.

A rt. 210. (1) Lucrările de curăţare cu plugurile diesel - hidraulice se

execută ziua sau noaptea, iar cu locomotivele echipate cu pluguri simple şi
cu vagoanele W PZ în tim pul zilei.
în cazuri excepţionale, vagoanele W PZ pot lucra şi în timpul
nopţii, cu condiţia să fie înzestrate cu faruri puternice, pentru observarea
indicatoarelor respective de pe linie.
Plugurile hidraulice nu acţionează în perioada viscolelor j
puternice, spre a se evita înzăpezirea şi defectarea lor şi pentru a le ; avea la
dispoziţie, gata de acţiune, imediat după încetarea viscolului.

A rt. 211. (1) Plugurile hidraulice sunt în administrarea

compartimentului linii din centralul gestionarului infrastructurii ; feroviare
şi îşi au reşedinţa la depourile stabilite prin convenţiile i încheiate cu
operatorii de transport feroviar la întocm irea planului de • combatere a
înzăpezirilor.
(2) îndrum area lor se realizează de către comandamentul regional, la
cererea şefului secţiei de întreţinere a căii şi cu aprobarea directorului
regional, avizându - se în acelaşi timp şi depoul respectiv.

96
 (3) Comandamentul regional precizează ora exactă de plecare a
plugului de zăpadă.
(4) Toate datele referitoare la solicitarea, îndrum area şi operaţiile
executate la intervenţie de către plugul de zăpadă, se consem nează de către
mecanicul acestuia în registrul de bord, anexa n r. 9.

A rt. 212. (1) în cazul când pe regională, înzăpezirea s-a produs pe

mai multe secţii de circulaţie, directorul regional stabileşte ordinea de
prioritate pentru deszăpezire cu plugurile existente în dotare sau solicită
ajutorul de la celelalte regionale de cale ferată, prin comandamentul
central al gestionarului infrastructurii feroviare.
(2) Avizele privind acţiunea plugurilor de zăpadă se cer telefonic.

A rt. 213. Pentru evitarea accidentelor la trecerea plugurilor peste

poduri, treceri la nivel, aparate de cale, tuneluri, la fiecare obstacol, se
instalează înainte şi după, un indicator special, conform reglem entărilor
specifice în vigoare.

S E C Ţ IU N E A a 2 -a în d e p ă rta re a zăpezii din staţii, depouri, ateliere

A rt. 214. (1) în mod obişnuit staţiile de cale ferată şi în special

staţiile centralizate şi nodurile mari de cale ferată reprezintă punctele cele
mai înzăpezibile din cauza construcţiilor, instalaţiilor, amenajărilor,
trenurilor şi vagoanelor staţionate care provoacă depuneri mari de zăpadă.
(2) Punctele cele mai uşor înzăpezibile şi care produc mari dificultăţi
circulaţiei sunt zona aparatelor de cale centralizate electrodinamic, plăcile
turnante şi liniile de la peroanele clădirilor de călători.

97
 A rt. 215. (1) Combaterea înzăpezirilor din staţiile mari şi depouri
este o problem ă m ult mai complexă decât în linie curentă deoarece pe
lângă proporţiile mari ale lucrărilor de înlăturare, se mai adaugă şi
necesitatea de evacuare a zăpezii în afara incintei acestor unităţi.
(2) In acest scop, şefii staţiilor şi depourilor, cu concursul
personalului responsabil aparţinând celorlalte ramuri de exploatare,
întocmesc planuri speciale de prevenire şi combatere a înzăpezirilor, având
în vedere că:
a) activitatea, în ceea ce priveşte planul de curăţire a zăpezii
din staţii, depouri, ateliere, este condusă de şefii unităţilor respective şi se
asigură de către personalul propriu;
b) când începe să ningă, înainte de a fi afectată circulaţia,
toate formaţiile de lucru cu responsabilii respectivi stabiliţi prin planurile
de acţiune din toate staţiile cu comandamente locale, intră în dispozitiv de
lucru pe zonele care au fost stabilite prin dispoziţia comandamentului
local, în scopul de a nu fi surprinşi de o eventuală înzăpezire sau blocare a
aparatelor de cale;
c) tot personalul m obilizat în această acţiune trebuie să
acţioneze în conformitate cu planul de prevenire şi combatere a
înzăpezirilor, adică în zonele fixate şi sub conducerea responsabililor de
zone numiţi prin acest plan; j
d) comandamentele locale organizează şi conduc lucrările 1 de
deszăpezire din raza lor de activitate, luând măsuri operative, iar în ) funcţie
de gravitatea depunerilor de zăpadă pot propune • comandamentului
regionalei chiar reducerea activităţii staţiilor tehnice.

A rt. 216. (1) Prin z o n e se înţeleg grupe de aparate de cale sau

instalaţii care, în ansamblu, asigură un anumit proces tehnologic - capete
de staţii, cocoaşe triere, plăci turnante, triunghiuri de întoarcere, racordări
în linie curentă.
(2) Pe tim pul lucrărilor de deszăpezire, fiecare zonă are un
responsabil stabilit prin planul de acţiune.

98
 (3) Responsabilii instruiesc personalul din subordine asupra
modului de curăţare a zăpezii depusă pe aparatele de cale şi instalaţiile din
zona respectivă şi îi supraveghează, pentru a nu se accidenta în timpul
lucrului.

A rt. 217. în caz de viscol sau ninsoare cu zăpadă abundentă sau de

lungă durată, activitatea staţiei se poate lim ita parţial sau total la:
a) executarea unor parcursuri care să cuprindă un num ăr minim de
aparate de cale, atât la primiri, cât şi la expedieri de trenuri;
b) prim irea şi expedierea trenurilor de călători;
c) prim irea şi expedierea trenurilor de m arfă în tranzit fară
manevră;
d) activitatea de compunere şi descompunere a trenurilor;
e) activitatea de încărcare - descărcare;
f) m enţinerea parcursurilor cu scoatere pe liniile directe în staţiile
intermediare cât mai m ult timp pentru primirea, expedierea şi trecerea
trenurilor de călători şi marfa;
g) circulaţia numai pe liniile directe, fară m anevră sau cu m anevră
într-un singur capăt al staţiei.

A rt. 218. De asemenea, pentru asigurarea corespunzătoare a fluenţei

circulaţiei feroviare în caz de necesitate, la propunerea comandamentului
regionalei, se poate proceda fie la anularea unor trenuri de călători şi
marfa, fie la suspendarea opririi unor trenuri de călători în unele puncte de
oprire grav înzăpezibile, cu avizul compartimentului trafic din centralul
gestionarului infrastructurii feroviare, însuşit şi de operatorii de transport
feroviar.

A rt. 219. în caz de ninsoare abundentă, fară vânt, activitatea staţiei

se lim itează parţial sau total la:
a) prim irea şi expedierea trenurilor de călători;
b) prim irea trenurilor de m arfa în tranzit fară manevră, tranzit cu
m anevră şi descompunere;

99
 c) expedierea trenurilor în tranzit fară manevră, tranzit cu m anevră
şi descompunere, precum şi a celor care se formează din loco;
d) activitatea de încărcare-descărcare.
A rt. 220. (1) Şeful RC îm preună cu comandamentul acestuia, au
obligaţia să informeze în mod perm anent comandamentele locale asupra
situaţiei existente - gradul de înzăpezire şi programul de circulaţie pe
secţiile respective, stabilind şi posibilităţile de circulaţie.
(2) în cazul când starea de necesitate impune intervenţia cu pluguri
sau alte mijloace de la altă regională de cale ferată, aceasta se realizează
prin comandamentul din centralul gestionarului infrastructurii feroviare.
A rt. 221. în timpul viscolului şi a lucrărilor de deszăpezire,
personalul din compartimentul linii din regionala de cale ferată are
prioritate în orice comunicare telefonică sau telegrafică.

A rt. 222. După fiecare viscol, şeful secţiei de întreţinere a căii, şeful
adjunct, însoţit de şeful districtului şi salariatul responsabil cu activitatea
PAZ, verifică punctele înzăpezibile şi înscriu observaţiile făcute pe teren
în fişa fiecărei porţiuni înzăpezibile.

A rt. 223. La sfârşitul iernii, secţia de întreţinere a căii înaintează

compartimentului linii din regionala de cale ferată un raport privind
activitatea desfăşurată în prevenirea şi combaterea înzăpezirii, descriind în
mod am ănunţit modul cum s-a acţionat şi propunând eventuale
îm bunătăţiri sau modificări în evidenţa punctelor înzăpezibile.

A rt. 224. (1) în cursul lunilor martie şi aprilie, şeful secţiei d e

întreţinere a căii sau înlocuitorul său, şeful districtului şi responsabilul cu
activitatea PAZ, verifică pe teren modul de comportare al plantaţiilor în
zona cărora s-a produs înzăpezirea liniei, pentru a stabili cauzele şi
măsurile de eliminare a acestora.

100
 (2) Constatările şi măsurile luate se transm it compartimentului linii
din centralul gestionarului infrastructurii feroviare.

A rt. 225. Secţiile de întreţinere a căii organizează instruirea şi

examinarea întregului personal de la întreţinerea căii asupra sarcinilor pe
care le au în timpul iernii.

C A PIT O L U L IX A sig u rarea circulaţiei pe tim p de n insoare şi pe tim p

de viscol

S E C Ţ IU N E A 1 P a tru la re a cu plugurile de ză p ad ă

A rt. 226. (1) Patrularea liniilor se execută în scopul menţinerii

circulaţiei trenurilor pe timpul căderilor de zăpadă sau a viscolului relativ
slab.
(2) Patrularea se efectuează cu locomotive izolate, vagoane plug de
zăpadă, precum şi cu locomotive izolate echipate cu pluguri simple
montate la unul sau la ambele capete.
(3) Acţiunea de patrulare începe imediat când depunerile de zăpadă
ajung la 15 cm peste ciuperca şinei sau când continuă să ningă fară viscol
sau viscoleşte cu ninsoare slabă.

A rt. 227. în timpul ninsorii abundente sau pe tim p de viscol slab,

pentru m enţinerea circulaţiei, plugurile în patrulare preced trenurile.

A rt. 228. Patrularea cu plugurile de zăpadă sau locomotive izolate se

execută atâta timp cât acţiunea este eficace şi nu există nici un pericol de a
fi înzăpezite.

101
 S E C Ţ IU N E A a 2 -a
A cţiunea de recu n o aştere a liniei

A rt. 229. Când şeful secţiei de întreţinere a căii nu are informaţii

sigure asupra stratului de zăpadă depus pe linie, pentru a se informa asupra
stării acesteia în vederea stabilirii condiţiilor de circulaţie, procedează la
recunoaşterea liniei fie personal, fie trim ite în acest scop şeful adjunct al
secţiei de întreţinere a căii sau şeful districtului a cărei linie este în pericol
de înzăpezire.
A rt. 230. (1) In punctele grav înzăpezibile din linia curentă şi
stabilite în prealabil prin planurile de acţiune, se înfiinţează posturi de pază
şi informare dotate cu telefoane fixe sau mobile şi cu personal de tură,
pentru culegerea de inform aţii privind înzăpezirea liniei.
(2) în acest scop se folosesc cantoanele existente sau se montează
cabine provizorii, dotate în mod corespunzător pentru a asigura buna
desfăşurare a serviciului de către personalul aflat în tură.

A rt. 231. (1) V erificarea stării liniilor pe secţiile de circulaţie cu

trafic intens se realizează pe locomotivele trenurilor în circulaţie, iar pe
cele cu trafic mai redus cu locomotive izolate - LDE, LE.
(2) Operatorii de transport feroviar din zonă, pe baza convenţiilor
încheiate cu ocazia întocm irii planului de combatere a înzăpezirilor, pun la
dispoziţie locomotivele solicitate, la cererea secţiei de întreţinere a căii.
(3) în cazul când starea liniei nu permite circulaţia trenurilor în
condiţii de siguranţă, personalul de trafic nu expediază trenurile fără avizul
prealabil al personalului de întreţinere a căii, în funcţie de cel puţin şef
district.

102
^ SECŢIUNEA a 3-a
Restricţionarea circulaţiei pe timp de ninsoare şi viscol

A rt. 232. în cazul când vrem ea continuă să fie nefavorabilă -

prin căderile de zăpadă şi intensitatea viscolului - se introduc restricţii
tie circulaţie pentru trenuri şi automotoare şi anume:
a) când înălţim ea zăpezii ajunge la 20 cm peste ciuperca
şinei se sistează circulaţia autom otoarelor şi a trenurilor automotoare;
în funcţie de densitatea zăpezii, precum şi de tipul locomotivelor,
operatorii de transport feroviar pot propune comandamentelor
regionale sistarea circulaţiei locom otivelor hidraulice;
b) când zăpada începe să se depună peste nivelul superior
al şinelor iar din cauza rezistenţelor suplimentare ce apar la rularea
trenurilor, se produc prelungiri ale tim pilor de m ers, se dispun
reduceri de tonaj de până la 50% sau utilizarea dublei tracţiuni, în
funcţie de efectul pe care îl produce asupra circulaţiei consistenţa
zăpezii şi intensitatea ninsorii şi a viscolului;
c) în cazul trenurilor de m arfa formate din vagoane
încărcate şi goale sau numai din vagoane goale, num ărul de osii
admis pe secţia respectivă se reduce în aceeaşi proporţie cu tonajul;
d) în cazul căderilor abundente de zăpadă, circulaţia
trenurilor în staţii se efectuează numai pe liniile directe, după caz, iar
m anevra se opreşte sau se efectuează într-un singur capăt al staţiei;
e) în triaje, în grupele de triere -grupa B - când situaţia
stării timpului se înrăutăţeşte şi există pericol de înzăpezire - căderi
abundente de zăpadă sau viscol - se ia m ăsura de presare a vagoanelor
pe fiecare linie şi legare între ele, pentru a se evita form area de suluri
de zăpadă în spaţiile dintre grupurile de vagoane;

A rt. 233. (1) N ecesitatea introducerii restricţiilor de circulaţie

pe tim p de ninsoare şi de viscol, se stabileşte şi se cere prin
telefonogramă, notă telefonică sau fax de către şeful secţiei de
întreţinere a căii, pe baza verificării liniei sau informaţiilor primite de
la personalul de linie, din staţii şi de la personalul de locomotivă.

103
 (2) Pe timp de ninsoare şi viscol şeful secţiei de întreţinere a căii
stabileşte necesitatea de a se circula cu restricţii; de aplicarea acestei
măsurii, respectiv de transmiterea telegramei, răspunzând şeful staţiei şi
şeful secţiei de întreţinere a căii.

A rt. 234. Telefonogramele, notele telefonice sau fax - urile

referitoare la restricţiile de circulaţie pe timp de ninsoare şi de viscol se
transmit la toate unităţile de cale ferată interesate, respectiv RC, j
compartimentelor de specialitate din regionalele de cale ferată, i staţiilor
tehnice, operatorilor de transport feroviar, depourilor, comandamentului
regional şi compartimentelor de specialitate din centralul gestionarului
infrastructurii feroviare.

A rt. 235. (1) Şeful compartimentului instalaţii din regionala de cale

ferată stabileşte personalul SCB care trebuie repartizat în plus pe timp de
viscol în staţiile mari pentru colaborarea cu echipele prevăzute în planul de
combatere a înzăpezirilor care lucrează la curăţarea macazelor şi
înlăturarea deranjamentelor apărute la instalaţii.
(2) Staţiile pentru care se repartizează personal SCB în plus pe
timpul viscolului sunt stabilite de directorul regional, cel mai târziu până
la 1 octombrie.

104
 SECŢIUNEA a 4-a închiderea liniei în caz de înzăpezire

Art. 236. (1) Când, din cauza depunerilor mari de zăpadă şi a

intensităţii viscolului, nu există siguranţă că trenul ajunge la staţia vecină,
se procedează la închiderea liniei.
(2) Această măsură se ia în următoarele împrejurări:
a) când patrularea cu plugurile de zăpadă sau cu alte mijloace
nu mai este eficace;
b) când din cauza viscolului intens, a depunerilor abundente
de zăpadă şi a consistenţei zăpezii nu se pot menţine timpii de mers sau se
depăşeşte puterea locomotivei deşi au fost introduse restricţii în circulaţie
prin reduceri de tonaj, folosirea dublei tracţiuni sau s-a redus numărul de
vagoane aflate în circulaţie;
c) când intensitatea viscolului face ca operaţiile de
îndepărtare manuală a zăpezii să devină ineficiente.
Art. 237. (1) Avizarea închiderii liniei se realizează telegrafic sau
prin radiotelefoane de către şeful şecţiei de întreţinere a căii sau de către
şeful districtului.
(2) în cazul când şeful staţiei care urmează să expedieze un tren nu a
primit nici un aviz de închidere a liniei şi de reţinere a trenurilor, iar după
aprecierea sa există pericol ca trenul să rămână înzăpezit în linie curentă,
cere avizul secţiei de întreţinere a căii sau dacă nu este posibil, a
districtului, pentru reţinerea trenurilor în staţie.

105
 S E C Ţ I U N E A a 5 - a T ra ta re a
cazu rilo r de n eresp ectare a avizelor de circulaţie f
date de personalul de în tre ţin e re a căii

A rt. 238. N erespectarea avizelor date de personalul de întreţinere a

căii, în funcţie de cel puţin şef district, privind introducerea de restricţii de
viteză, închideri de linie precum şi circulaţia trenurilor, pe timp de
ninsoare sau viscol sau cereri de introducere în circulaţie a plugurilor de
zăpadă, se tratează cu dosar ca abateri grave de la statutul disciplinar al
personalului din unităţile de transporturi feroviare.

C A PIT O L U L X In sta la ţii p e n tru

în d e p ă rta re a zăpezii şi a gheţii de la a p aratele
de cale

A rt. 239. în staţiile de cale ferată, pentru îndepărtarea zăpezii şi a

gheţii se m ontează instalaţii speciale pe aparatele de cale, care pot fi:
a) electrice, în staţiile dotate cu instalaţii de centralizare
electrodinamică, montate pe contraace sau, în funcţie de necesitate, pe alte
elemente constructive ale aparatelor de cale;
b) pneumatice, montate la macazurile aferente cocoaşei de
triere şi, în funcţie de necesităţi şi posibilităţi, la frânele de cale sau la
macazuri ale instalaţiilor CED.
A rt. 240. Condiţiile tehnice ale acestor instalaţii precum şi lucrările
de întreţinere ale acestora sunt cele prevăzute în instrucţiunile privind
întreţinerea tehnică şi repararea instalaţiilor SCB, respectiv a instalaţiilor
de mecanizare şi centralizare a cocoaşelor de triere - MACT.

106
 A rt. 241. înainte de m ontarea rezistenţelor de încălzire, sunt
necesare următoarele lucrări pregătitoare:
asigurarea spaţiului necesar pentru m ontarea rezistenţelor,
inclusiv prin m odificarea dimensiunilor alunecătorilor şi proţapilor de la
călcâiul macazului, după caz;
asigurarea elem entelor de prindere corespunzător tipului de
macaz.
A rt. 242. (1) în perioada pregătirilor de iarnă şi periodic în timpul
iernii, instalaţiile pentru îndepărtarea zăpezii şi a gheţii de la aparatele de
cale se revizuiesc în conformitate cu cerinţele instrucţiunilor de serviciu.
(2) Probele de bună funcţionare pentru instalaţiile pneumatice se
efectuează de către personalul SCB iar probele de bună funcţionare pentru
instalaţiile electrice de încălzire a m acazurilor se efectuează, în comun, de
către personalul SCB şi de electrificare, până la data de 31 octombrie.

107
 PA R TEA A III - A

C A PIT O L U L XI D ispoziţii generale p riv in d p re g ă tire a căii în vederea

iernii

A rt. 243. Pentru combaterea efectelor negative produse de

înzăpeziri în funcţionarea norm ală a liniilor şi instalaţiilor feroviare, este
necesar ca tot personalul cu sarcini în acest sens să respecte prevederile
prezentelor instrucţiuni.
A rt. 244. (1) Până la data de 1 noiembrie, se execută lucrările de
linie care au apărut ca necesare după realizarea reparaţiilor programate şi a
celor curente ale căii şi anume: eliminarea l ă s ă t u r i l o r o a r b e , rem edierea
defectelor de nivel şi direcţie şi alte asem enea lucrări, astfel ca liniile şi
aparatele de cale să nu fie surprinse de îngheţ cu defecte care ar putea
provoca ruperi de şine, cocoaşe de gheaţă sau alte deranjamente.
(2) Executarea acestor lucrări se verifică pe teren şi se
consem nează cu proces verbal în condica de inspecţie a districtului de
către şeful secţiei de întreţinere a căii şi şeful districtului respectiv.
(3) Se curăţă toate şanţurile şi podeţele din linie curentă, staţii,
depouri, triaje, pentru asigurarea scurgerii apelor.
(4) Se urmăreşte ca scurgerea apelor să fie asigurată şi în afara
zonei CFR, în care scop şeful secţiei de întreţinere a căii sau îm puternicitul
său ia contact cu primăriile sau cu autorităţile învecinate zonei CFR în
cauză pentru executarea lucrărilor necesare, stipulând sarcinile acestora
într-un proces verbal. In cazul când cei în cauză refuză să execute aceste
lucrări, şeful secţiei de întreţinere a căii comunică conducerii regionalei de
cale ferată, care urmează să sesizeze organele superioare administrative.
(5) Şefii compartimentelor de linii din regionala de cale ferată şi
şefii secţiei de întreţinere a căii trebuie să ia toate măsurile necesare

109
ca până la îngheţ, lucrările de pregătire a liniei pentru iarnă să fie
definitivate, dar nu mai târziu de 1 noiembrie.
(6) Tronsoanele de cale fară joante a căror şine au fost fixate la
tem peraturi mai mari decât lim ita superioară a ecartului prescris în vederea
executării unor lucrări de întreţinere şi reparaţie a liniilor, cum ar fi
ciuruirea integrală a prismei căii, se refixează la tem peraturile neutre, până
la data de 1 noiembrie.
(7) In luna septembrie, cu ocazia controlului stării tehnice a
aparatelor de cale efectuat în comun de şefii secţiilor care le î ntreţin şi le
exploatează, conform reglem entărilor specifice în vigoare, se verifică
modul de asigurare a scurgerii apei în zona joantelor izolante şi a barelor
de manevrare şi control, precum şi tăierea buruienilor şi tufişurilor din
lungul transm isiilor de sârmă de la semnalele mecanice; deficienţele
constatate se consem nează în registrul de revizie a liniilor şi instalaţiilor de
siguranţa circulaţiei, cu precizarea m ăsurilor şi term enelor de eliminare a
acestora, dar nu mai târziu de 31 octombrie.
(8) Şefii secţiilor de întreţinere a căii organizează verificarea stării
traverselor şi prinderilor, a pietrei sparte, a modului de asigurare a
scurgerii apei şi iau măsurile necesare astfel ca rem edierea deficienţelor
constatate să se execute până la data de 1 noiembrie.

A rt. 245. (1) Compartimentele linii din regionalele de cale ferată,

prin secţiile de întreţinere a căii, prin compartimentele trafic din
regionalele de cale ferată şi prin staţiile de cale ferată, dispun măsuri
pentru îndepărtarea de lângă linie a depozitelor de materiale, tăierea
buruienilor, tufişurilor şi pâlcurilor de pomi, din punctele unde acestea pot
contribui la înzăpezirea liniilor, atât din linie curentă, cât şi din staţii.
(2) De asemenea, se îndepărtează de lângă linie cel târziu până la 15
octombrie toate materialele sau obiectele care pătrund în gabaritul de lucru
al plugurilor de zăpadă.
(3) Secţiile de întreţinere a căii îm preună cu secţiile de instalaţii,
identifică arborii care, prin căderea lor, pot afecta linia de

110
contact sau pot întrerupe circuitele TTR şi iau măsuri pentru îndepărtarea
pericolului până la data de 15 octombrie.
A rt. 246. Depozitele de traverse, m aterialul metalic de cale, stâlpii,
cărămiziile, amplasate în staţii şi linie curentă în lungul liniilor
înzăpezibile se dispun cel târziu până la 1 noiembrie în direcţia opusă
vântului şi la o distanţă de minimum 12 ori înălţim ea depozitului de la linia
cea mai apropiată, spre a nu se produce suluri de zăpadă pe linie.
A rt. 247. (1) Compartimentele de linii din regionalele de cale ferată
trebuie să ia măsuri ca până la 1 noiembrie să fie verificate şi eventual
completate indicatoarele speciale pentru plugul de zăpadă, în conformitate
cu regulamentul de semnalizare, în vederea marcării porţiunilor de linie,
unde cuţitele plugului trebuie ridicate, iar aripile lor închise, spre exemplu:
la poduri, podeţe, tuneluri, treceri la nivel, aparate de cale, inductoare de
cale.
(2) Aceste indicatoare speciale se m ontează numai pe liniil e
înzăpezibile, unde în caz de înzăpezire plugurile de zăpadă circulă în
acţiune cu aripile deschise şi cu cuţitele lăsate.
A rt. 248. (1) între 1 şi 15 aprilie, panourile de parazăpezi sunt
demontate şi transportate la locurile de depozitare, unde se procedează la
sortarea lor în trei categorii:
- panouri în stare bună;
- panouri uzate sau defecte care se pot repara sau reutiliza;
- panouri uzate sau degradate care nu se mai pot repara sau reutiliza.
(2) Reparaţiile panourilor defecte se execută, pe cât posibil, cu
material recâştigat de la panourile degradate.
(3) Compartimentul de linii din regionalele de cale ferată şi şefii
secţiilor de întreţinere a căii iau măsuri ca toate panourile de parazăpezi
defecte să fie reparate până la 1 octombrie, iar cele noi să fie recepţionate
şi preluate în depozitele secţiilor de întreţinere, până la 15 octombrie.

111
 (4) Fiecare secţie de întreţinere a căii trebuie să aibă în stoc o
rezervă de panouri şi stâlpi de 5% faţă de cantitatea totală necesară, pentru
completarea eventualelor lipsuri ce pot surveni în cursul iernii. |
(5) Instalarea panourilor de parazăpezi se efectuează la j termenele
stabilite prin prezentele instrucţiuni, mai întâi pe liniile de Jurgenţa I şi apoi
pe liniile de urgenţa a II - a de deszăpezire.
i
( 6) Clasificarea liniilor pe urgenţele I şi a II - a de deszăpezire ; se
stabileşte şi aprobă de către gestionarul infrastructurii feroviare, pe baza
propunerilor primite de la regionalele de cale ferată şi se reactualizează până
la 31 august.
A rt. 249. Până la data de 1 septembrie, conducerea regionalelor de
cale ferată stabileşte şi comunică, prin compartimentul linii din regionala
de cale ferată, secţiilor de întreţinerea căii şi celorlalte unităţi interesate,
centrele unde urm ează a lua fiinţă comandamentele unice precum şi
personalul care urm ează a face parte din aceste comandamente.
A rt. 250. Regionalele de cale ferată, îm preună cu subunităţile
operatorilor de transport feroviar iau măsuri ca până la 1 septembrie să se
stabilească liniile de depozitare a vagoanelor din staţii, numărul de
vagoane pentru fiecare linie, fară ca să existe pericolul de înzăpezire pentru
celelalte linii, iar până la 1 noiembrie operaţia de depozitare a vagoanelor
să fie terminată.
A rt. 251. - Agenţiile de călători şi m arfa trebuie să ia măsuri ca, până
la 1 octombrie, toate plăcile turnante să fie revizuite în mod amănunţit,
pentru a se asigura o bună funcţionare a lor.
A rt. 252. (1) Toate plugurile de zăpadă, indiferent dacă au lucrat sau
nu în iarna precedentă, trebuie verificate până la data de 15 aprilie, de către
personal specializat.
(2) Constatările efectuate se consem nează în procese verbale, care se
transm it până la data de 1 mai compartimentului de specialitate din cadrul
regionalei de cale ferată.

112
 (3) Regionala de cale ferată transmite, până la data de 15 mai,
compartimentului de specialitate din centralul gestionarului infrastructurii
feroviare situaţia plugurilor de zăpadă.
(4) Compartimentul de specialitate din centralul gestionarului
infrastructurii feroviare de acord cu unităţile de reparat m aterial rulant
îndrum ă plugurile pentru revizie şi reparaţii până la data de 1 iulie.
(5) Executarea lucrărilor de către unităţile de reparat m aterial rulant
se face până la data de 1 octombrie.
( 6) Revizia periodică a plugurilor de zăpadă se efectuează, conform
reglem entărilor specifice în vigoare.

Art. 253. Raza de acţiune şi reşedinţa pentru plugurile de zăpadă se

stabilesc de compartimentul de specialitate din centralul gestionarului
infrastructurii feroviare, pe baza propunerilor primite de la regionalele de
cale ferată şi se comunică acestora până la data de 15 octombrie.
Art. 254. (1) Program area probelor de parcurs şi a probelor de
gabarit a plugurilor de zăpadă se realizează de către şefii compartimentelor
de linii din regionalele de cale ferată.
(2) Probele de parcurs se realizează pe distanţe limitate, strict
necesare, în prezenţa delegatului compartimentului de material rulant.
(3) Probele de gabarit se efectuează în următoarele cazuri:
- dacă la liniile şi lucrările de artă s-au executat lucrări sau reparaţii
care se apreciază că au m odificat gabaritul necesar pentru plugul de
zăpadă;
- dacă pe linia respectivă s -a introdus un plug cu gabarit mai mare
sau dacă la plugul existent s -au efectuat m odificări care au influenţat
negativ asupra gabaritului.
(4) Probele se realizează atât în linie curentă căt şi în staţii cu aripile
deschise şi la indicaţiile date de şeful secţiei de întreţinere a căii.

113
 (5) Probele de parcurs pot coincide cu probele de gabarit.
( 6) Programul pentru probele de parcurs şi de gabarit se propun dc
compartimentele linii, instalaţii şi trafic din regionala de cale ferată şi se
aprobă de conducătorul acesteia.

A rt. 255. (1) Probele se execută de către şeful secţiei de întreţinere a

căii.
(2) în staţiile dotate cu instalaţii de centralizare, asigurare şi pe
distanţele unde există bloc de linie automat la probe participă şi delegatul
secţiilor de întreţinere a instalaţiilor.
(3) Probele de parcurs şi de gabarit trebuie finalizate până la 1
noiembrie, cu excepţia porţiunilor de linie unde se execută lucrări de
reparaţie periodică, reparaţie capitală, dublări sau electrificări de linii
pentru care termenul se stabileşte de regionalele de cale ferată, dar nu mai
târziu de 15 noiembrie.
(4) Pentru fiecare plug se întocmeşte un proces verbal în care se
consem nează constatările efectuate în timpul probelor de parcurs şi de
gabarit. Procesele verbale se transm it la compartimentele de specialitate
din cadrul regionalei de cale ferată şi a centralului gestionarului
infrastructurii feroviare, până la data de 1 noiembrie.
A rt. 256. (1) Toate districtele şi cantoanele de pe liniile înzăpezibile
se dotează cu mijloace de comunicaţii operaţionale.
(2) Lucrările de instalare şi racordare a m ijloacelor de comunicaţii
se execută de către unităţile de telecom unicaţii până la data de 1 noiembrie.
(3) Plugurile de zăpadă se dotează cu radiotelefoane sau telefoane
mobile.

A rt. 257. M aterialele de m asă - piatră spartă, balast, nisip - sosite

pentru lucrări şi descărcate lângă/pe linie, după efectuarea probei de
gabarit cu plugul de zăpadă, trebuie să fie imediat aplanate la nivelul
superior al traversei, spre a se evita defectarea plugurilor de zăpadă în
acţiune, precum şi înzăpezirea liniei.

114
 A rt. 258. (1) Atunci când se depăşesc efectivele de personal ,.i
cantităţile de lucrări prcvă/ute în planul dc acţiune pentu com bateiea
înzăpezirii, cantităţile suplimentare necesare, de scule şi m ateriale, m
vederea utilizării lor în timpul lucrărilor de deszăpeziie, m -
aprovizionează din depozitele secţiilor de întreţinere a căii sau din
depozitele centrale regionale.
(2) Depozitele centrale regionale trebuie să fie aprovizionate eu o
cantitate de scule şi materiale, care reprezintă 25% din cantitatea aflată î n
depozitele secţiilor de întreţinere a căii şi consta iii următoarele scule şi
materiale: lopeţi de lemn, lopeţi de fier, cazmale, târnăcoape ascuţite,
manele de lîer, mături de paie, târnuri de nuiele, sare denaturată, panouri
mobile de parazăpezi, stâlpi de parazăpezi, sârmă, scânduri pentru
panouri, cuie, ciocane de diferite mărimi, petrol, combustibil pentru
incal/.it, lemne şi traverse de lemn pentru foc, cărbuni, sobe de licr, coşuri
de Iler rotunde, lămpi carbid.
(3) Sculele şi materialele din depozitul central regional se folosesc
numai cu aprobarea conducerii regionalei de cale ferată.
(4) Pentru a preîntâm pina şi combate deranjamentele produse de
zăpadă în funcţionarea normală a instalaţiilor, în intervalul august -
septembrie, secţiile de întreţinere a instalaţiilor efectuează:
- aprovizionarea ni elorură de calciu cristalizată pentru
electromecanismele de m aca/;
- aprovizionarea eu necesarul de aparataj şi elemente rezistive
pentru încălzitoare în vederea înlocuirii celor defecte sau lipsă şi
asigurarea intervenţiei pe parcursul iernii;
- aprovizionarea eu arzătoare şi butelii cu propan şi
aprovizionarea, în funcţie de situaţia locală, cu prelate de protecţie pentru
dulapurile exterioare cu aparataj.

115
 f
C A PITO LU L X II
P re g ătire a activităţii de tra n s p o rt feroviar
p e n tru p erio ad a de ia rn ă

S E C Ţ IU N E A 1
M ăsuri specifice fiecărei ra m u ri de activitate din tra n sp o rtu l
feroviar

§. 1 A ctivitatea de trafic

A rt. 259. (1) Se revizuieşte şi se repară clădirile - de serviciu,

de călători, cantoane, dormitoare, cabine de acari, magazii de
m ateriale, magazii de coletărie, şoproane - şi instalaţiile interioare de
iluminat, climatizare, sanitare şi de încălzit.
(2) Se repară rampele, cheiurile, drumurile de acces şi
platformele de lucru îm preună cu toate amenajările de iarnă.
(3) Se astupă gropile şi se nivelează terenul în toată incinta
staţiei.
(4) Se înlătură obstacolele din drumurile de acces ale
personalului.
(5) Se asigură iluminatul suficient al drumurilor de acces,
peroanelor şi pieţelor de manevră.
( 6) La clădiri, în prim a urgenţă, se execută lucrările de
reparaţie ale acoperişurilor, uşilor, ferestrelor şi se completează
geamurile sparte.

A rt. 260. (1) Se verifică şi se repară podurile bascule şi

cântarele - mecanice sau electronice - astfel ca ele să funcţioneze fără
deranjamente pe tim pul iernii.
(2 ) în acest scop se iau măsuri să se execute lucrările prevăzute
în reglementările specifice, insistându-se în special asupra
urm ătoarelor operaţii:

116
 - consolidarea fundaţiilor la podurile bascule, completarea
capacelor, curăţirea, ajustarea şi ungerea perniţelor, a cuţitelor şi axelor,
înlăturarea defectelor la pârghii;
- etanşarea cabinei de protecţie a podului bascul, prin repararea
acoperişului, uşilor, completarea geamurilor şi încuietorilor de la uşi.
A rt. 261. (1) Se revizuiesc şi se repară rechizitele întregului
personal de trafic şi de tren şi se completează în conformitate cu
reglementările specifice în vigoare.
(2) Se revizuieşte şi repară inventarul de scule şi rafturile de
păstrare a sculelor şi m aterialelor de la cabinele de acari şi sabotari,
completându-se lipsurile în conformitate cu reglementările specifice în
vigoare.
(3) Se aprovizionează cu cantitatea de sare denaturată necesară,
cabinele de acari şi sabotari.

A rt. 262. Staţiile trebuie să fie asigurate în tot timpul iernii cu

combustibil necesar încălzirii camerelor în care sunt montate sursele de
curent pentru instalaţiile de siguranţa circulaţiei trenurilor şi
telecom unicaţii, în vederea m enţinerii unei tem peraturi medii de +10°C.

§. 2 A ctivitatea de tra c ţiu n e şi exploatare vagoane

A rt. 263. Se revizuiesc şi se repară instalaţiile speciale de dezgheţ

din hale - instalaţii de climatizare, aeroterme şi calorifere destinate acestui
scop.
A rt. 264. - (1) Se revizuiesc şi se execută reparaţiile necesare la
toate construcţiile şi instalaţiile aferente proceselor tehnologice de
pregătire şi echipare a m aterialului rulant, şi anume:
a) la instalaţiile de descărcare, depozitare şi distribuţie a păcurei;

117
 b) la instalaţiile de depozitare şi distribuire a produselor petrolifere;
c) la plăcile turnante.

A rt. 265. Se revizuieşte şi execută reparaţiile necesare la

construcţiile şi instalaţiile de reparare a locomotivelor, şi anume:
a) la instalaţiile de coborât osii: canalul de coborât osii,
punţile mobile, podeţele şi balustradele şi coborâtorul de osii. Se asigură
m ijloacele pentru evacuarea apei din canal;
b) la instalaţiile de ridicat locomotivele de pe osii:
vinciurile, traversele, instalaţiile de acţionare, fundaţia;
c) la transbordoare, podurile rulante şi macaralele din
remize sau din afara remizelor: construcţia metalică, instalaţia de
acţionare, frânare, dispozitivele de protecţie şi înzăvorâre, fundaţia.

A rt. 266. (1) Se curăţă, se revizuiesc şi se repară canalele, căminele

şi decantoarele de la hale, instalaţii de păcură şi alte produse petrolifere,
canale de revizie, canale colectoare.
(2) Se revizuiesc şi repară instalaţiile aferente canalizării, în
vederea asigurării scurgerii apelor industriale, menajere şi a celor
provenite din ploi şi din topirea zăpezilor.

A rt. 267.. (1) Se astupă gropile şi se nivelează terenul între linii în

toată incinta depourilor şi a remizelor, pentru a se înlătura strângerea
apelor din ploi sau de la locomotive.
(2) Se asigură locuri înprejmuite pentru depozitarea pieselor şi
flerului vechi, precum şi a altor m ateriale care se depozitează afară.
(3) Se înlătură obstacolele din drumurile de circulaţie şi de acces
ale personalului.
(4) Se asigură iluminatul suficient al drumurilor de acces şi a
depozitelor de combustibil.
(5) Se revizuiesc şi se repară liniile, ramificaţiile şi triunghiurile
pentru întoarcerea locomotivelor.

118
 A rt. 268. Se revizuiesc şi se repară instalaţiile de alimentare cu '<
după cum urmează:
a) captările de apă, decantoare, filtre;
b) case de pom pă şi castele de apă;
c) conducte, hidranţi, cişmele.
A rt. 269. (1) Se revizuiesc, pregătesc şi com pletează aparatele
şi instalaţiile de pe locomotive conform reglem entărilor specifice.
(2) Se revizuiesc şi repară vagoanele de încălzit trenurile.
(3) Se revizuiesc, repară şi completează stocurile de acuplări şi
semi - acuplări pentru încălzirea trenurilor.

A rt. 270. La instalaţiile atelierelor de zonă, centrelelor tehnice

de formare a trenurilor şi reviziilor de vagoane se execută:
a) revizia şi repararea generatoarele fixe de aburi şi
izolarea conductele de apă şi aburi îm potriva îngheţului;
b) revizia şi repararea m otoarelor, compresoarelor de aer,
căminelor de control şi a reţelei de aer;
c) revizia şi proba robineţilor mecanici, m anom etrelor de
control şi protecţia îm potriva îngheţului a conductelor de aer;
d) revizia şi repararea generatoarelor electrice şi
convertizoarelor pentru încărcat acumulatori şi adoptarea m ăsurilor
pentru asigurarea tem peraturii minime de +10°C şi pentru aerisirea,
în tot timpul iernii, a încăperilor respective;
e) degajarea terenului de orice piesă răm asă de la reparaţii,
nivelarea terenului între liniile de pregătire şi de reparaţii cu detaşare
şi evacuare a apelor din ploi sau din topirea zăpezii.
A rt. 271. (1) Se revizuiesc toate vagoanele de călători din
trenuri sau din rezerva staţiilor pentru asigurarea etanşeităţii uşilor şi
ferestrelor. Se repară instalaţiile de încălzire, ilum inat şi sanitare de
la vagoanele de călători şi marfă.
(2) La vagoanele de călători şi m arfa aflate în reparaţii în
atelierele principale şi dc zonă se execută obligatoriu lucrările de
pregătire pentru iarnă.

119
 (3) Se revizuiesc şi se repară acuplările de aburi existente şi se
completează cu numărul necesar pentru asigurarea stocului de rezervă la
reviziile de vagoane; semi - acuplările metalice se revizuiesc şi se repară
până la 1 octombrie.
(4) Se aprovizionează reviziile de vagoane din staţiile de formare a
trenurilor şi cele mai importante din parcurs cu garnituri, semi - acuplări
de frână, robineţi şi mânere de robineţi pentru frână, încălzire şi robineţi
finali.
(5) Se revizuiesc, repară şi completează stocul de acumulatori
pentru asigurarea ilum inatului în bune condiţii în perioada de iarnă, până
la 1 octombrie.
( 6) Se revizuiesc toate vagoanele F şi Gb din trenuri sau din rezerva
staţiilor pentru asigurarea etanşeităţii lor, se repară şi verifică instalaţiile
de încălzire, ilum inat şi sanitare.
(7) La vagoanele încălzite cu sobe se execută m ontarea sobelor
pentru combustibili solizi, a coşurilor de fum, a cutiilor de izolare ale
acestora şi lăzile de combustibil.
( 8) Se revizuiesc şi se probează instalaţiile de încălzit la toate
vagoanele cisterne şi se verifică ventilele şi robineţii de golire, astfel ca
funcţionarea lor să fie asigurată în bune condiţiuni.
(9) Se repară şi se etanşeizează gheretele de frână de la vagoanele
de m arfa din parcul de lucru, completându - se geamurile, încuietorile de
la uşi, scările de acces şi mânerele de urcare.
A rt. 272. Până la 1 octombrie, se asigură cantităţile de uleiuri şi
lubrifianţi necesare trecerii de la perioada de vară la cea de iarnă.
A rt. 273. Lucrările de pregătire în vederea iernii au term enele de
execuţie astfel fixate încât toate lucrările să fie finalizate până la 15
octombrie.

120
 §. 3 în tre ţin e re a p o d u rilo r şi clădirilor

A rt. 274. (1) Se iau măsuri ca până la 15 octombrie să fie revizuite

şi reparate clădirile - cantoane, cabine de serviciu, cazărmi, magazii,
districte, locuinţe de serviciu, corpuri de gardă la lucrări de artă, barăci de
şantier.
(2 ) O atenţie deosebită se acordă reparării acoperişurilor, etanşării
uşilor şi ferestrelor, reparării sobelor şi curăţirii coşurilor de fum.

§. 4 în tre ţin ere a in stalaţiilor de telecom unicaţii

A rt. 275. (1) Se revizuiesc şi se repară clădirile şi instalaţiile

interioare aferente - de apă, canalizare, încălzire, aerisire, electrice - la
clădirile de telecom unicaţii, ateliere, magazii, dormitoare, birouri,
asigurându - se etanşarea uşilor, porţilor şi ferestrelor.
(2) Se verifică şi se repară sobele, caloriferele şi instalaţiile de
ventilaţie pentru evacuarea gazelor toxice din încăperi.
A rt. 276. (1) Se execută complet planul de reparaţii capitale,
periodice şi anuale ale liniilor aeriene de telecom unicaţii, conform
reglem entărilor specifice.
(2 ) Se revizuiesc introducerile aeriene sau în cablu, cutiile de
trecere şi se execută lucrările necesare pentru asigurarea unei perfecte
izolaţii pe timpul iernii.
(3) Se definitivează toate lucrările provizorii efectuate la lin iile
aeriene de telecomunicaţii.
(4) Se execută măsurătorile electrice de rezistenţă şi izolaţie şi se
înlătură defectele constatate.
(5) Se com pletează dotarea sectoarelor TTR cu prăjinile necesare
pentru scuturarea chiciurei şi poleiului de pe firele telegrafice şi
telefonice, conform reglem entărilor specifice.
( 6) Se revizuiesc, repară şi completează sculele şi uneltele
necesare lucrărilor de restabilire a liniilor aeriene de telecomunicaţii.

121
 A rt. 277. (1) Şeful compartimentului de instalaţii din regionala de
cale ferată întocmeşte planul de acţiune pentru restabilirea liniilor aeriene
de telecom unicaţii distruse sau avariate de viscol sau polei, fixându - se
efectivele de muncitori şi tehnicieni necesare echipelor de restabilire,
numărul şi sarcinile acestora, repartizarea pe subunităţi şi numărul,
compunerea şi staţiile de domiciliu ale trenurilor de restabilire.
Pentru compunerea trenurilor de restabilire se ia avizul
compartimentelor trafic şi material rulant regionale.
Planul de acţiune este supus aprobării directorului regional cel
târziu până la 1 septembrie.
Şeful compartimentului de instalaţii din regionala de cale ferată
şi şefii secţiilor de întreţinere a instalaţiilor urmăresc ca până la 1
noiembrie să se formeze şi să se echipeze trenurile de restabilire care
rămân până la 1 aprilie în staţiile de domiciliu fixate în planul de acţiune.

A rt. 278. Se execută măsurătorile izolaţiei liniilor de

telecom unicaţii în cabluri subterane, înregi strându - se rezultatele în fişele
de măsurători şi înlăturându-se defectele constatate.

§. 5 în tre ţin e re a in stalaţiilo r SCB

A rt. 279. Lucrările de întreţinere şi reparare a instalaţiilor de

semnalizare, centralizare şi bloc autom at exterioare, diagnoza şi
eventualele reparaţii în vederea pregătirilor de iarnă, se execută conform
reglem entărilor specifice şi trebuie definitivate până la data de 31
octombrie.

122
 §. 6 în tre ţin ere a instalaţiilor E L F

A rt. 280. Lucrările de întreţinere a instalaţiilor electrice exterioare

de ilum inat şi forţă, diagnoza şi eventualele reparaţii accidentale la
instalaţiile electrice interioare trebuie definitivate până la data de 15
octombrie.

§. 7 A ctivitatea in d u strială

A rt. 281. (1) Se revizuiesc şi se repară clădirile - hale, ateliere,

remize, magazii, garaje, birouri - şi instalaţiile interioare aferente de
încălzire, canalizare, aerisire, gaze, aer comprimat, aburi şi electrice,
asigurându-se etanşarea porţilor, uşilor şi ferestrelor.
(2) Se revizuiesc, repară şi completează sobele, caloriferele,
aerotermele şi coşurile de evacuarea gazelor toxice şi a fumului din
încăperi.
(3) Se m ontează paravane la locurile expuse curenţilor de aer.

A rt. 282. Se revizuiesc şi se execută reparaţiile necesare şi se fac

completări la instalaţii şi utilaje, după cum urmează:
- la canalele de lucru: pavajul, scurgerea şi iluminatul electric;
- la instalaţiile de păcură ale centralelor termice: instalaţiile de
descărcare, depozitare şi distribuţie a păcurei, instalaţiile de încălzire şi de
canalizare, pompele şi cazanele de aburi;
- la utilaje: grătare;
- la plăcile turnante: placa cu pivotul şi instalaţiile de pe ea, zidul de
sprijin şi pavajul gropii, cercul de rulare, cercul de înzăvorâre;
- la transbordoare: calea de rulare, platform a cu scurgerea ei,
instalaţiile mecanice şi electrice;
- la reţeaua de distribuit apă potabilă şi industrială: izolaţia
conductelor şi a vanelor.

123
 A rt. 283. (1) Se asigură, până la 1 octombrie, stocul necesar de
lubrifianţi pentru trecerea de la perioada de vară la perioada de iarnă.
(2) Se asigură rezervele de carburanţi şi lubrifianţi de iarnă pentru
cel puţin 30 zile.

§. 8 A ctivitatea de aprovizionare a m aterialelor

A rt. 284. (1) Se revizuiesc şi repară clădirile - magazii, depozite,

remize şi instalaţiile interioare aferente de apă, canalizare, încălzire,
aerisire şi electrice - asigurându-se etanşarea uşilor, porţilor şi ferestrelor.
(2) Se verifică şi se repară sobele, caloriferele şi coşurile de
evacuare a gazelor toxice şi fumului din încăperi.

A rt. 285. Se revizuiesc şi se repară instalaţiile speciale de încălzire a

uleiurilor.
i
A rt. 286. (1) Se realizează aprovizionarea stocului de materiale
pentru pregătirile de iarnă, cu parazăpezi, echipam ent de protecţie, :<,
combustibil pentru încălzit încăperile, scule şi unelte pentru f
deszăpezire, prăjini pentru bătut firele de polei şi alte asemenea. jj
(2) Cererile de materiale ale unităţilor consumatoare pentru f
materiale necesare pregătirii pentru iarnă, sunt asigurate cu prioritate. J
(3) Stocul de rezervă pentru exploatare, care urm ează să fieI folosit în
caz de necesitate, se com pletează odată cu aprovizionarea 1 tehnico -
m aterială pentru iarnă. I

124
 §. 9 A ctivitatea auto

A rt. 287. Se revizuiesc şi se repară clădirile - magazii depozite,

remize, garaje, ateliere, şoproane - şi instalaţiile interioare aferente de
apă, canalizare, încălzire, aerisire şi electrice, asigurândi
- se etanşarea uşilor, porţilor şi ferestrelor.

A rt. 288. Pentru autovehiculele care nu pot fi adăpostite îi garaje şi

remize şi în cel mai rău caz în şoproane, se reali/ea/ gararea în aer liber,
pe platforme special amenajate pe teren tare asigurându-se scurgerea
apelor şi protecţia îm potriva zăpezii pri panouri de parazăpezi.

A rt. 289. Se iau măsuri pentru revizuirea şi repararea rampele de

spălare şi a drumurilor de acces la locurile de garare, instalâiuli se, dacă
este cazul, panouri de parazăpezi.
A rt. 290. Unităţile care au parc auto şi drezine m otor exccul
următoarele lucrări:
- revizuirea şi repararea cabinelor şi caroseriilor astfel ca ele sâ f bi ne
închise;
- revizuirea şi repararea radiatoarelor, înlocuirea racordurilor c cauciuc
defecte şi echiparea vehiculelor cu recipienţi penti scurgerea
preaplinului radiatorului;
- revizuirea şi repararea instalaţiilor de alimentare cu carburanţi uleiuri;
- completarea şi repararea utilajelor şi sculelor;
- asigurarea unui stoc minim de rezervă pentru drezine m otor anume:
becuri pentru faruri, bobine de inducţie, condensato membrane pentru
pompe de benzină, bujii;
- repararea şi înlocuirea acum ulatorilor uzaţi;
- repararea instalaţiei electrice a dinamului şi electromotorului;
- revizuirea şi repararea instalaţiei de încălzire interioară

125
autobuzelor;
- revizuirea şi repararea am ănunţită a ventilelor şi gurilor de descărcare la
autocisterne;
- dotarea autovehiculelor cu prelate, lanţuri antiderapante, huse pentru
radiator, lopeţi, cricuri sau vinciuri, extinctoare, pungi cu sare, ştergătoare
de parbriz, bare proţap pentru remorcare şi lichid antigel.

A rt. 291. (1) Unităţile care au parc auto şi drezine m otor trebuie să
asigure un stoc de rezervă de carburanţi şi lubrifianţi, pentru cel puţin 30
zile.

(2) Acolo unde nu este posibilă stocarea, se stabileşte, îm preună cu

şefii centrelor de aprovizionare, m odalitatea aprovizionării pentru
asigurarea efectuării transporturilor în condiţii optime.

A rt. 292. (1) Programarea, urm ărirea şi verificarea lucrărilor

specifice activităţii auto se realizează conform reglem entărilor specifice.
(2) Comisiile de evaluare şi recepţie a lucrărilor de pregătire de
iarnă trebuie completate cu delegatul secţiei auto regionale.

S E C Ţ IU N E A a 2 -aDispoziţii şi m ăsu ri com une p e n tru p reg ă tire a

activităţii de tra n s p o rt feroviar

§. 1 A cţiuni concrete de p reg ătire

A rt. 293. Revizuirea şi executarea reparaţiilor curente la clădiri şi

construcţii anexe de către unităţile proprietare, îm preună cu toate
amenajările de iarnă necesare.

126
 A rt. 294. Unităţile trebuie să ia măsuri de prevenire şi stingere a
incendiilor conform reglem entărilor specifice în vigoare, insistându-se
asupra golirii podurilor clădirilor de materiale incendiabile, văruirea lor şi
curăţirea coşurilor de fum.
A rt. 295. Unităţile trebuie să efectueze aprovizionarea cu
combustibilul necesar pentru încălzirea încăperilor de serviciu, conform
repartiţiilor primite, până la 15 octombrie.
A rt. 296. Unităţile cu magazii proprii trebuie ca, în perioada de
iarnă, să deţină stocul minim de materiale stabilit prin ordine şi dispoziţii
emise în acest sens.

A rt. 297. Unităţile trebuie să doteze personalul cu echipament de

protecţie în lim ita normativului, asigurându - se în primul rând
echipamentul de protecţie necesar personalului cu responsabilităţi în
siguranţa circulaţici.

A rt. 298. Unităţile de bază trebuie să ia măsuri de conservare a

m aterialelor pe tim p dc iarnă, în condiţii de păstrare a proprietăţilor
acestora.

§. 2 P ro g ra m a re a , u rm ă rire a şi controlul executării p reg ă tirilo r

în vederea iernii.

A rt. 299. Gestionarul infrastructurii feroviare şi operatorii de

transport feroviar, dacă este cazul, organizează la unităţile subordonate:
- întocm irea planului dc cxecuţie de detaliu privind sarcinile
concrete ce revin fiecărei unităţi în activitatea pregătirilor de iarnă;
- urm ărirea periodică a realizării programelor, prin responsabili
speciali însărcinaţi în cadrul lîecărei unităţi de bază, în flecare unitate
coordonatoare şi în central;
- întocm irea dc rapoarte lunare centralizatoare privind situaţia
executării sarcinilor din luna precedentă.

127
 A rt. 300. Unităţile trebuie să întocm ească în fiecare an, până la 15
aprilie, necesarul lucrărilor de pregătire a construcţiilor, instalaţiilor şi
utilajelor, precum şi asigurarea stocurilor de materiale şi echipamente de
protecţie în vederea pregătirii pentru iarnă.

A rt. 301. (1) Conducerea regionalelor de cale ferată şi a operatorilor

de transport feroviar, dacă este cazul, instituie comisii compuse din
delegaţii com partim entelor interesate, care examinează la faţa locului
lucrările propuse de unităţile de bază, le confruntă cu terenul, reduce sau
introduce lucrări noi şi întocmeşte programul lucrărilor, fixând
responsabilii şi term enele, pentru fiecare lucrare în parte, în cadrul celor
stabilite în prezentele instrucţiuni.
(2) In programul de lucrări se trec numai lucrările m ijloacelor de
bază care sunt supuse defectării din cauza iernii şi în cazuri excepţionale şi
lucrări mai mari, care se încadrează în programul de reparaţii capitale sau
investiţii, pentru mijloacele de bază care se constată că sunt
necorespunzătoare funcţionării pe timp de iarnă.
(3) Comisiile însoţite de şeful unităţii de bază, verifică pe teren
toate lucrările executate în vederea iernii în intervalul
15 aprilie - 15 mai şi stabilesc term ene de execuţie pentru eventualele
remedieri necesare.
(4) Termenele de execuţie sunt astfel fixate ca toate lucrările să fie
finalizate până la 15 octombrie.
(5) Programele de lucrări, stabilite şi semnate de toţi membrii
comisiei, sunt avizate de conducerea regionalei şi conducătorii
operatorilor de transport feroviar dacă este cazul, în vederea prezentării la
aprobare gestionarului infrastructurii feroviare până la 20 mai.
(6) După aprobare, programele sunt difuzate unităţilor de bază
beneficiare, regionalei şi operatorilor de transport feroviar până la 31 mai.
(7) Contractarea lucrărilor cu unităţile executante autorizate se
realizează până la data de 30 iunie.

128
 (8) M aterialele necesare lucrărilor de pregătire pentru iarnă sunt
cuprinse în planurile de materiale pentru exploatare de la subunităţi, pe
baza volumului de lucrări avut în anul precedent şi ţinând seam a şi de
lucrările importante recenzate la data întocmirii necesarului de materiale.
(9) Lucrările de reparaţii capitale şi de reparaţii ale utilajelor se
tratează conform dispoziţiilor în vigoare cu privire la program area şi
executarea lor şi trebuie să fie terminate până la 15 octombrie.
A rt. 302. (1) Urm ărirea executării lucrărilor se realizează de către
şefii unităţilor de bază beneficiare şi de către compartimentele de
specialitate din regionala de cale ferată şi/sau de la operatorii de transport
feroviar, dacă este cazul.
(2) Raportarea executării lucrărilor se face lunar, de către şeful
unităţii beneficiare, şi sc întocmeşte sub formă de caiet, în trei exemplare.
Un exem plar rămâne la unitatea de bază, al doile a la compartimentul de
specialitate din regionala de cale ferată şi/sau de la operatorii de transport
feroviar, dacă este cazul, iar al treilea se transmite între aceste unităţi.
Caietul navetă este trimis de unitatea de bază, începând din luna iulie şi
anume până la 10 ale fiecărei luni, compartimentului de specialitate din
regionala de cale ferată.
(3) Stadiul realizării programului de lucrări se raportează,
trim estrial, compartimentului de specialitate din centralul gestionarului
infrastructurii feroviare şi/sau compartimentului de la operatorii de
transport feroviar, dacă este cazul.
(4) Unităţile exterioare, care nu aparţin regionalelor de cale ferată
transm it situaţia executării lucrărilor direct compartimentului de
specialitate din centralul infrastructurii feroviare.
(5) Urm ărirea lucrărilor în perioada lor de execuţie se realizează şi
prin delegaţii compartimentului de specialitate din regionala de cale ferată
şi/sau compartimentului de la operatorii de transport feroviar, dacă este
cazul, care au făcut parte din comisiile de recenzare a lucrărilor sau prin
personalul fixat ca responsabil pentru pregătirile de iarna.

129
 (6) Personalul de conducere din centralul gestionarului
infrastructurii feroviare şi/sau operatorului feroviar efectuează prin
sondaj, controlul lucrărilor, direct şi prin responsabilii pregătirilor de
iarnă, în timpul execuţiei lucrărilor.
A rt. 303. (1) V erificarea executării lucrărilor se realizează de către o
comisie instituită conform art. 301.
(2) Comisiile de verificare efectuează pe teren verificarea
executării lucrărilor de pregătire pentru iarnă. Verificarea se efectuează
planificat, în intervalul 1 octom brie-1 noiembrie şi începe cu unităţile care
cer prin telegram ă înainte de 1 octombrie, venirea comisiei.
(3) La unităţile verificate care au pregătirile de iarnă efectuate bine
şi complet se întocmesc procese verbale de pregătire pentru iarnă prin care
se confirmă că acele unităţi sunt pregătite pentru a face faţă sarcinilor pe
timp de iarnă.
(4) Aceste procese verbale se întocmesc în dublu exem plar şi sunt
semnate de toţi membrii comisiei care rămân răspunzători de cele
consemnate. Un exem plar din procesul verbal se păstrează la unitatea de
bază verificată şi al doilea exemplar la compartimentul de specialitate din
regionala de cale ferată şi/sau compartimentul de la operatorii de transport
feroviar, dacă este cazul, respectiv la compartimentul de specialitate din
centralul gestionarului infrastructurii feroviare pentru unităţile care nu
depind de regionala de cale ferată.
. (5) La unităţile la care pregătirile de iarnă nu au fost complet
executate şi deci nu este asigurată activitatea pe tim pul iernii, comisia ia
măsuri, pe loc, pentru finalizarea lucrărilor de pregătire pentru iarnă,
încheind în acest scop un proces verbal.
(6) în procesul verbal se consem nează deficienţele constatate,
cauzele şi responsabilii pentru neexecutarea lucrărilor şi măsurile care
trebuie luate pentru term inarea lucrărilor în cel m ult 10 zile de la data
verificării.

130
 (7) După expirarea acestui termen, procedura de urmat esle
asemănătoare cu aceea de la prim a veri licăre.
(8) Procesul verbal de pregătire pentru iarnă se întocmeşte pc
unităţi de bază.

A rt. 304. Com partim entele de specialitate din regionala de cale

ferată şi/sau compartimentele de la operatorii de transport feroviar, dacă
este cazul, ţin o evidenţă strictă a unităţilor de bază care nu au prim it
proces verbal de pregătire pentru iarnă şi urmăresc crearea de condiţii
pentru finalizarea pregătirilor de iarnă şi la aceste unităţi.
A rt. 305. (1) Compartimentele de specialitate din regionala de cale
ferată şi/sau compartimentele de la operatorii de transport feroviari dacă
este cazul, cel mai târziu până la 10 noiembrie, transm it un raport asupra
rezultatului verificării lucrărilor de pregătire pentru iarnă, cu precizarea
nom inală a unităţilor care nu au prim it procesul verbal, precum şi cu
precizarea m ăsurilor luate.
(2) Raportul trebuie însoţit de caietul navetă cu cea mai recentă
situaţie a lucrărilor.
(3) Compartimentele de specialitate din centralul gestionarului
infrastructurii feroviare, transm it la Inspectoratul de Stat Feroviar, din
cadrul AFER, până la data de 15 noiembrie, o dare de seamă despre stadiul
pregătirilor de iarnă.
(4) Inspectoratul de Stat Feroviar, din cadrul AFER, pe baza
datelor comunicate de compartimentele de specialitate din centralul
gestionarului infrastructurii feroviare şi a constatărilor proprii din teren,
prezintă autorităţii de stat în domeniul feroviar raportul general asupra
situaţiei pregătirilor de iarnă, până la 20 noiembrie.

131
 C A PITO LU L X III
Dispoziţii finale

A rt. 306. (1) Pentru executarea sarcinilor ce decurg din aceste

instrucţiuni este direct răspunzător întreg personalul nom inalizat pe
funcţii, care participă la lucrările prevăzute a se efectua, în vederea
preîntâm pinării şi combaterii înzăpezirii la calea ferată.
(2) Instrucţiunile pentru preîntâm pinarea şi combaterea
înzăpezirilor la calea ferată se aplică respectându - se normele de protecţia
muncii specifice activităţii de întreţinere a căii.
A rt. 307. La fixarea amplasam entelor diferitelor construcţii şi
instalaţii pe teren CFR, trebuie să se ţină seama ca am plasarea acestora să
fie efectuată astfel încât să nu producă înzăpezirea liniilor în zona
respectivă.
A rt. 308. Anexele nr. 1 - 9 fac parte integrantă din prezentele
instrucţiuni.

PA R TEA A IV - A

ANEXE

132
 Anexa nr. 1
la Instrucţiunile nr. 311

Porţiunile de linii neînzăpezibile pe care

nu se vor m onta indicatoare p e n tru plugurile de zăp ad ă

R egionala C F R B ucureşti
Nr. crt. Linia între staţiile sau între km Observaţii

1 Bucureşti-Predeal Câmpina-Predeal
2 Buda-Slănic Plopeni-Slănic
3 Ploieşti N-Mâneciu Blejoi-Mâneciu
4 Câmpina-Telega Câmpina -Câmpiniţa
R egionala C F R C raiova
Nr. crt. Linia între staţiile sau între km Observaţii

1 Goleşti-Câmpulung Goleşti-Câmpulung
2 Piteşti-Curtea de Argeş Piteşti-Curtea de Argeş
3 Piatra Olt-Sibiu loneşti-Turnu Roşu
4 Filiaşi-Vârciorova Filiaşi-Vârciorova
5 Filiaşi-Livezeni Bumbeşti-Livezeni
R egionala C F R T im işoara
Nr. crt. Linia între staţiile sau între km Observaţii
1 Caransebeş-Timişoara Caransebeş-Timişoara
2 Caransebeş-Reşiţa Caransebeş- Reşiţa
3 Lugoj-Ilia Lugoj-llia
4 Lugoj-Buziaş Lugoj-Buziaş
5 Timişoara-Cruceni Timişoara-Cruceni
6 Timişoara-Cenad Sânnicolau-Cenad
7 Jimbolia-Lovrin Jimbolia-Lovrin
8 Timişoara-Jebel-Stamora Moravita Timişoara-Jebel-Stamora
Moravita
9 Jebel-Liebling Jebel-Liebling
10 Timişoara-Bu/iaş Timişoara-Buziaş

133
Nr. crt. Linia între staţiile sau între km Observaţii
11 Subcetate-Haţeg Subcetate-Haţeg
12 Timişoara-Reşiţa Berzovia-Reşiţa
13 Şibot-Arad Şibot-Arad
14 Arad-Curtici Arad-Curtici
15 Arad-Oradea Arad-Ciumeghiu
16 Nadab-Grăniceri Nadab-Grăniceri
17 Arad-Vălcani Periam-Vălcani
18 Arad-Nădlac Arad-Pecica
19 Arad-Brad Sântana-Brad
20 Ineu-Cernei Ineu-Cernei
21 Livezeni-Simeria Livezeni-Baru Mare
22 Livezeni-Lupeni Livezeni-Lupeni
n r r o n ..:
Nr. crt. Linia între staţiile sau între km Observaţii
1 Bucureşti - Episcopia Bihor Războieni-Boju km
435+600-472+500
2 Bucureşti-Ep. Bihor Boju-Ep.Bihor
km.473+930-660+163
4 Oradea E-Vaşcău Rogoz - Vaşcău
5 Rogoz-Dobreşti Rogoz-Dobreşti
7 Holod-Ciumeghiu Holod-Ciumeghiu km.l 1+250 -
Ciumeghiu
8 Ep.Bihor-Cheresig Ep.Bihor-Cheresig
9 Salonta- Kotegyan Salonta- Frontieră
10 Ep.Bihor-Halmeu Frt. Ep. Bihor-Roşiori Bh. km
662+725-680+348
11 Ep.Bihor-Halmeu Frt. Roşiori Bh. - Săcuieni
km.682+430-698+221
12 Ep.Bihor-Halmeu Frt. Moftin-Halmeu Frt
13 C.lung pe Tisa - Sighet C.lung pe Tisa - Sighet
14 Şimleul Silvaniei-Sărmăşag Şimleul Silvaniei-Sărmăşag
15 Valea lui Mihai - Dealu Bran Valea lui Mihai - Dealu Bran

134
Nr. crt. Linia între staţiile sau între km Observaţii
16 Carei-Zalău Carei-Aeâş km.7+150-40+350

17 Carei-Zalău Tăşnad - Zalău

km.41+050-75+250
18 Carei-Zalău Tăşnad - Zalău km.76+250-
91+717
19 Apahida - Baia Mare Apahida - Baia Mare
20 Dej-Sărăţel Dej-Sărăţel
21 Sărăţel-Bistriţa Bârgăului Sărăţel-Bistriţa Bârgăului
22 Satu Mare-Baia Mare Satu Mare-Baia Mare
23 Baia Mare Sud - Baia Mare Nord Baia Mare Sud - Baia Mare Nord

24 Valea Vişeului-Borşa Valea Vişeului-Borşa

25 Salva-Telciu Salva-Telciu
26 Sărăţel-Deda Sărătel-Deda
27 Bocicoi-I mntiera Bocicoi-Frontiera
28 Cămara Sighet-Frontiera Cămara Sighet-Frontiera
29 Telciu-Vişeul de Jos Telciu-Vişeul de Jos
30 Satu Mare Bixad Satu Mare - Vânătoreşti Km
20+000 - Bixad
31 Bărăbanţ - /Luna Bărăbant - Zlatna
-------------------R egionala C FR B raşov-------------------
Nr. crt. Linia între staţiile sau între km Observaţii
1 PredcaMîraşov Predeal-Dârste
2 Braşov-1 ciuş Braşov-Teiuş
3 Braşov ( iccu Hărman - Ozun
4 Braşov ( iivu Bodoc - Tuşnad Sat
5 Coşlariu Şibol Coşlariu-Şibot
6 Ciceu-K;'i/liok-ni Ciceu-Războieni
7 Sincrăieni-( u cu (ihimcş Sincrăieni-Ciceu-Ghimeş
8 Hărman-lnloisuia lUi/ău Budila-întorsura Buzău
9 Braşov-Barlolonu'ii /arneşli Braşov-Bartolomeu- Zărneşti

135
Nr. crt. Linia între staţiile sau între km Observaţii
10 Vînători-Odorhei Vînători-Odorhei
11 Blaj-Praid Blaj-Praid
12 Sibiu-Vintu de Jos Sibiu-Orlat
13 Sibiu-Vinţu de Jos Miercurea Sibiu-Cunta
14 Braşov-Podu Olt Făgăraş-Podu Olt
15 Alba Iulia - Zlatna Şard Ighiu - Zlatna
16 Podul Olt -Copşa Mică Podul Olt -Copşa Mică
17 Şibot - Cugir Şibot - Cugir
18 Luduş-Măgheruş Şieu Luduş- Măghieruş

R
rF
3
on
2al

a
l
eR

Nr. crt. Linia între staţiile sau între km Observaţii

1 Floreni-Ilva Mica Floreni-Ilva Mica
2 Bacău-Bicaz km.41+000 -86 +000
3 Dărmăneşti - Păltinoasa - Floreni km.27+645-117+000

4 Vama - Moldovita Vama - Moldovita

5 Gura Putnei-Putna Gura Putnei-Putna
6 Dorneşti - Nisipitu Gura Putnei-Nisipitu

136
 Anexa nr. 2
la Instrucţiunile nr. 311

Unitatea
L in ia ....

FlŞA
p orţiunii înzăpezibile de la k m ....................... la k m ...................
în tre s ta ţia ...........................şi s ta ţia .......................

SC H IŢ E

Plan de situaţie al porţiunii înzăpezibile.

Profile transversale ale porţiunii înzăpezibile.

DA TE C A R A C T E R IS T IC E

Porţiune înzăpezibilă de categ o ria...........................................................

D irecţia vântului d o m in an t.................................. şi înclinarea faţă de

linia .................

Felul apărării.................................................................................................

137
Anexa
 Anexa nr. 5
la Instrucţiunile nr. 311

VA GO AN E PL U G DE ZĂ PA D Ă W PZ

Vagoanele plug de zăpadă W PZ sunt vagoane de construcţie

specială, pe doua boghiuri a câte două osii fiecare, prevăzute la părţile de
capăt cu câte un profil special alcătuit din două panouri metalice fixe -
lame frontale - la care sunt articulate aripi laterale mobile şi cuţite
glisante.
Rolul lor este de a înlătura zăpada depusă în gabaritul căii ferate şi
de a curăţa zăpada şi gheaţa şi sub nivelul superior al şinei.
Lamele frontale au un profil special, sunt înclinate spre sensul de
acţionare, având, în planul orizontal, o secţiune triunghiulară.
La plugurile simetrice această secţiune este de form a unui triunghi
isoscel.
La plugurile asimetrice secţiunea este de form a unui triunghi cu
vârful de atac în partea stângă, astfel ca aruncarea zăpezii în timpul
acţionării să se facă dincolo de partea din dreapta a gabaritului căii ferate.
Vagoanele plug de zăpadă sunt destinate acţiunilor de patrulare şi
de deszăpezire pe linii de cale ferată simple - plugurile simetrice - şi pe
linii de cale ferată duble - plugurile asimetrice, acţionarea lor realizându -
se prin îm pingerea cu o locom otivă diesel. Cele două capete sunt identice,
putând acţiona în ambele sensuri de împingere.
Aparatele de ciocnire, tracţiune şi legare, conductele de legătură ale
instalaţiei de frână autom ată şi cele ale instalaţiei de acţionare a
m ecanism elor lamei plugului se pot retrage şi m asca în interiorul
profilului lamei frontale de deszăpezire, micşorând, în acest fel, rezistenţa
la înaintare în stratul de zăpadă şi favorizând alunecarea zăpezii pe
profilul continuu al lamei.

145
 Vagonul plug de zăpadă este prevăzut la fiecare capăt cu câte o
cabină de conducere cu pupitru de comandă având robinete pentru
comanda m ecanismelor de acţionare. M anevrarea cuţitelor şi a aripilor se
efectuează cu ajutorul m ecanismelor acţionate pneumatic, acrul comprimat
fiind furnizat de la locomotivă şi stocat în două rezervoare tam pon situate
pe acoperişul vagonului plug de zăpadă. în cazul defectării instalaţiei
pneumatice există posibilitatea ca aripile şi cuţitele să fie acţionate manual.
In interiorul vagonului există o cabină pentru odihna personalului de
deservire, grupul sanitar, instalaţia proprie de încălzire precum şi magazia
pentru scule şi dispozitive.'
Vagoanele plug de zăpadă au instalaţie proprie de ilum inat interior
cu baterii de acumulatoare şi pot fi alimentate de la locom otiva diesel cu
curent electric necesar semnalizării, iluminatului zonei de acţiune şi pentru
reîncărcarea bateriilor de acumulatoare prin intermediul unui convertizor
rotativ.
Caracteristicile vagoanelor plug de zăpadă sunt:
- lungimea m ăsurată peste tampoane în timpul remorcării în tren:
15900 mm pentru cale simplă şi 17500 mm pentru cale dublă;
- înălţimea: 4500 mm;
- lăţimea cu aripile strânse: 2957 mm;
- lăţimea cu aripile deschise, în timpul lucrului: 4400 mm;
- diametrul roţilor: 950 mm;
- cuţitele pot cobori 30 mm sub NSS.

E chiparea vagoanelor plug de zăpadă

Fiecare vagon plug de zăpadă trebuie să fie înzestrat cu:

a) instrumente portative pentru semnalizare:
- 2 discuri roşii mobile;
- 2 palete galbene;
- 2 felinare de disc;
- 2 felinare pentru semnalizarea plugului;

146
 - 2 discuri fine de tren;
- 2 instalaţii radiotelefon pentru comunicări între
personalul de conducere a plugului şi personalul
locomotivei.

b) scule şi aparate:

- 20 lopeţi de lemn;
- 20 lopeţi de fier;
- 5 târnăcoape;
- 2 răzuitori pentru gheaţă;
- 1 tipar pentru ecartamentul caii;
- 5 manele.

Vagonul plug de zăpadă trebuie să fie echipat cu far puternic, semnal

de alarmă pentru frânare, ştergătoare pentru geamuri, fluiere, toate
acţionate din cabinele de comandă.

147
 A n exa nr. 6
la Instrucţiunile nr. 311

PL U G U R ILE DE ZĂPADĂ D IESEL - H ID R A U LIC E

Plugurile diesel-hidraulice sunt vehicule speciale pe două boghiuri

a câte două osii, dispozitivul de bază al lor fiind un rotor de construcţie
specială care, în timpul împingerii plugului prin stratul de zăpadă, asigură
preluarea acesteia şi aruncarea la distanţă mare în afara gabaritului căii
ferate.
Plugurile de zăpadă diesel - hidraulice sunt prevăzute cu un m otor
diesel care, prin intermediul unei transmisii hidraulice, antrenează rotorul
aflat la unul din capete, într-o carcasă specială. La partea superioară,
carcasa rotorului are o deschidere pe unde se proiectează spre exterior
zăpada printr-un dirijor de jet. în funcţie de direcţia în care trebuie aruncată
zăpada - spre stânga sau spre dreapta - se alege sensul de rotire al rotorului
şi se m anipulează piesa de dirijare.
în ambele părţi laterale ale carcasei rotorului, se află câte o clapă
acţionată hidraulic; prin deschiderea acestor clape, se poate mări lăţimea
zonei din care este curăţată zăpada.
în timpul remizării şi al transportului, rotorul este protejat prin
m ontarea unei traverse din dotarea utilajului, prevăzută cu două tampoane
de cauciuc şi cu un locaş în care se poate prinde ochiul aparatului de legare.
Unul din boghiurile plugului diesel - hidraulic este prevăzut cu
antrenare de la transm isia hidraulică, pentru deplasări individuale în afara
procesului de curăţare a zăpezii.
Partea din spate a plugului este prevăzută cu aparate de ciocnire şi
legare normale şi cuple de aer, prin intermediul cărora se cuplează de
locom otiva împingătoare.
Cabina de conducere este dotată cu două posturi de comandă
folosite alternativ, funcţie de direcţia de aruncare a zăpezii. De la fiecare
din aceste posturi se poate comanda motorul diesel,

149
acţionarea rotorului - sens, turaţie, frânare, clapele laterale, deplasarea
individuală a plugului hidraulic şi frânarea acestuia sau a întregului tren de
deszăpezire.

TR E N U R IL E DE D E S Z Ă P E Z IR E CU PL U G U R I D IE SE L -
H ID R A U L IC E

C om punerea tre n u rilo r de deszăpezire cu p lu guri diesel -

hidraulice

Trenurile de deszăpezire au următoarea compunere maximă:

- plug diesel - hidraulic;
- locomotivă diesel - electrică;
- vagon atelier;
- vagon pentru personalul de deservire;
- plug diesel - hidraulic sau locom otivă diesel - electrică. Locomotiva
diesel - electrică poate fi echipată cu plug simplu
cu lamă simetrică, la capătul extrem, pentru secţiile de circulaţie fară
posibilitatea de intoarcere a plugului diesel - hidraulic.
Locomotiva diesel - electrică nu se utilizează la împingerea trenului,
pentru a se evita deraierea vagoanelor din compunerea trenului; această
locom otivă este utilizată numai pentru:
- tragerea trenului din sulul de zăpadă, atunci când rotorul elicei
plugului s-a blocat în stratul de zăpadă;
- circulaţia în sens invers, dacă linia s-a înzăpezit în urm a trecerii
trenului de deszăpezire;
- curăţarea zăpezii de pe mai multe linii în staţii. Compunerea
trenului de deszăpezire cu două pluguri diesel -
hidraulice amplasate la ambele capete ale trenului de deszăpezire, pentru a
acţiona în sistem suveică - dus şi intors - se poate aplica în cazul secţiilor
înzăpezibile, supuse viscolelor puternice, pentru creşterea eficienţei de
patrulare şi scurtarea tim pului dintre două

150
treceri succesive ale trenului de deszăpezire.
Pe secţiile de circulaţie unde există posibilităţi de alimentare cu
motorină şi apă de motor, compunerea trenului de deszăpezire poate fi
simplificată astfel:
- plug diesel - hidraulic;
- locom otivă diesel - electrică;
- vagon atelier;
- vagon pentru personalul de deservire;
- locom otivă diesel - electrică;
- plug diesel - hidraulic.
în compunerea trenurilor de deszăpezire, în funcţie de situaţia
concretă, se pot introduce 1-2 vagoane de călători, pentru preluarea
călătorilor din trenurile rămase înzăpezite.

A m enajările şi in v en taru l vagoanelor din com punerea tren u lu i

de deszăpezire

VAGO NU L A T E L IE R

Este un vagon pe 4 osii, frânat automat şi de mână, eventual dotat cu

grup diesel generator pentru furnizarea energiei electrice necesare.
Mai poate fl dotat cu generator de abur, caz în care, în compunerea
trenului, nu este cuprins vagon WIT.
Inventarul minimal de scule şi utilaje:
- vinci de 20 t f - 4 buc;
- lom - 6 buc;
- vinci 10 t f - 4 buc;
- chituci 700 x 400 x 80 mm - 30 buc;
- traverse 2 m - 8 buc;
- pene de lemn pentru roţi - 10 buc;

151
 - semiacuplări aer cu monturi - 2 buc;
- chei diferite mărimi - 2 truse;
- lopeţi - 30 buc;
- târnacoape - 3 buc;
- topor - 2 buc;
- ferăstrău pentru metal - 3 buc;
- ferăstrău pentru lemn -3 buc;
- jo a g ă r - 2 buc;
- banc lăcătuş - 1 buc;
- găleată - 4 buc;
- lanternă - 5 buc;
- menghină - 2 buc;
- bidoane - 10 buc;
- aparat oxiacetilenic şi echipamente auxiliare şi de protecţie - 1
buc;
- generator de sudură electrică - 1 buc;
- m aşină de găurit de m ână - 1 buc;
- felinare de semnalizare - 10 buc;
- şube îmblănite - 20 buc;
- pâslari - 20 per;
- polizor de banc - 1 buc;
- polizor de m ână - 1 buc;
- electrozi superbazic - 10 kg;
- electrozi supertit - 10 kg;
în funcţie de necesităţi, vagonul poate fi dotat şi cu alte scule şi
materiale; inventarul minimal al vagonului pentru personalul de deservire
fiind format din:
- sobă de gătit - 1 buc;
- butelie aragaz - 2 buc;
- oale, veselă, prosoape;
- farmacie de urgenţă dotată complet;
- pături de lână - 40 buc;
- cearceafuri - 40 buc;

152
 - perne - 20 buc;
- feţe pernă - 40 buc.
în funcţie de dotările fiecărei regionale, în compunerea
trenurilor de deszăpezire se poate folosi un vagon sufragerie -
bucătărie - dormitor, având dotările corespunzătoare.

VAGON PENTRU ÎNCĂLZIRE TREN W IT

Este un vagon obişnuit pentru încălzirea trenului, pus la

dispoziţia comandamentului regional de iarnă pe perioada de
acţionare cu trenul de deszăpezire.

153
 A n e x j i nr. 7
la In str u c ţiu n ile nr. 3 1 1

TR EN U R I PEN TR U CU RĂ ŢA T, ÎN C Ă R C A T ŞI T R A N SPO R TA T
ZĂPADA

Trenurile de curăţat zăpada, autoîncărcătoare se utilizează pentru

curăţarea, încărcarea, transportul zăpezii din staţii şi triaje, acolo unde nu
există condiţii pentru acţionarea cu alte mijloace mecanice de deszăpezire
sau unde acţionarea cu acestea ar conduce la crearea unor depozite de
zăpadă ce ar bloca circulaţia sau activitatea pe liniile alăturate; descărcarea
zăpezii din vagoanele specializate ale trenului se efectuează mecanizat, în
locuri unde nu este stânjenită activitatea.
Energia electrică necesară pentru operaţiile de curăţare, încărcare
şi descărcare a zăpezii este furnizată de grupurile electrogene proprii
utilajului. Trenurile sunt prevăzute cu două cabine pentru personalul de
deservire şi cel de însoţire.
Trenul de curăţat zăpada este compus din maşina de încărcare,
două vagoane intermediare şi un vagon de descărcare, toate de construcţie
specială, cuplate perm anent între ele. Decuplarea acestor vehicule se poate
face numai pentru reparaţii.
Trenul poate fi dotat cu un vagon de serviciu pentru personalul de
deservire.

155
 A n e x a nr. 8
la In str u c ţiu n ile nr. 31 1

P L U G U R I S IM P L E M O N T A T E LA L O C O M O T IV E

Plugurile simple montate la locomotive, denumite în continuare

pluguri simple, sunt construcţii speciale din tablă groasă şi profile metalice,
asamblate prin sudură, constituind o lamă rezistentă, cu secţiunea în plan
orizontal, de forma triunghiulară. Lama se m ontează în partea frontală a
locomotivei şi are rolul de a înlătura stratul de zăpadă din gabaritul căii
ferate.
Plugurile simple sunt de două tipuri:
- pluguri simple cu lama simetrică la care secţiunea în plan orizontal
este de forma unui triunghi isoscel;
- pluguri simple cu lama asim etrică la care secţiunea lamei în plan
orizontal are forma unui triunghi, vârful de atac al acesteia aflându - se pe
partea stângă în sensul de mers.
Retragerea la domiciliu a locom otivelor care au m ontat plug simplu,
îndrum area lor pe alte secţii sau remizarea în staţii de cale ferată în vederea
unor noi acţiuni de deszăpezire şi retragerea la domiciliu în vederea
demontării de pe locomotive a plugurilor simple se fac din dispoziţia scrisă
a comandamentului regional de deszăpezire. Demontarea plugurilor simple
de pe locomotive se face de către personalul care a asigurat montarea, la
locurile stabilite prin planul de acţiune.
Locomotivele echipate cu pluguri simple se utilizează:
în acţiuni de prevenire a înzăpezirii, patrulând pe liniile de cale
ferată şi în acţiuni de deszăpezire a liniilor curente şi a celor din
staţii de cale ferată, când grosim ea stratului de zăpadă nu
depăşeşte 1 m.
Plugurile simple cu lame simetrice se utilizează, de regulă, pe linii de
cale ferată simplă; se pot utiliza şi pentru patrulare pe firul

157
din stânga al liniilor de cale ferată dublă, dacă grosim ea stratului de zăpadă
nu este mare şi dacă zăpada aruncată de plug nu afectează celălalt fir de
circulaţie al căii ferate.
Plugurile simple cu lame asimetrice se utilizează, de regulă, pe linii
de cale ferată dublă, acţionând pe firul de circulaţie din dreapta.
în cazul utilizării cuplului de locomotive cu pluguri sirpple montate
la capetele extreme, se recomandă să nu se utilizeze concomitent la
împingere cele două locomotive, existând pericolul ca prim a locomotivă să
se suspende pe o pană de gheaţă form ată sub plug şi să deraieze.
La utilizarea plugurilor simple în porţiuni situate în curbe - în special
a celor cu lama asim etrică - se ia în calcul şi apariţia unei componente a
forţei de împingere a zăpezii care poate favoriza deraierea locomotivei. în
aceleaşi situaţii apare şi pericolul formării unei pene de zăpadă datorită
supraînălţării şinei exterioare.
La curăţarea liniilor din staţii, se acţionează cu viteză redusă de 10 -
15 km/h, cu m aximă atenţie la peroanele staţiei, la coloanele hidraulice şi
la alte obstacole.
Ordinea de curăţare a liniilor este stabilită în funcţie de felul plugului
- simetric sau asimetric, de configuraţia staţiei şi a stratului de zăpadă şi de
importanţa liniilor.
Caracteristicile principale ale plugurilor simple sunt următoarele :
- m asa totală - 3200 kg;
- lăţime - 3146 mm.

C ondiţii de m ontare

Plugul simplu se montează pe traversa frontală a locomotivelor

diesel - electrice, fiind dotat cu dispozitive de legare speciale la cârligul de
tracţiune şi la punctele laterale de ridicare ale cutiei locomotivei,
rezemându - se pe tampoanele locomotivei la capătul la care se fixează.

158
 M o n ta re a pe lo c om otiv e a p lu g u rilo r sim ple se (ace de că tre p erso n a lu l
n o m in a liz at, sp e ciali/al p en tru efe ctu a re a ac esto r operaţii, din d isp o z iţia scrisă
a co m an d a m en tu lu i de iarnă re gio na l, în fu ncţie de starea vremii, de
p r ev iz iu n ile m e te o ro lo g ic e şi de info rm aţiile p rim ite de la secţiile de
în tre ţin ere a căi i.
în funcţie de dotarea deţinătorului, m ontarea pe locom otivă se
poate efectua utilizând o m acara sau un pod rulant ori prin manevrarea
locomotivei spre plugul calat anterior la înălţim ea necesară. în ambele
situaţii se are în vedere poziţionarea corectă a tam poanelor locomotivei în
casetele din traversa plugului de zapadă.
Se recomandă echiparea cu pluguri simple a locom otivelor diesel -
electrice având bandajele roţilor cu grosimi mai mari de 65 mm, pentru a se
putea asigura reglarea distanţei de 100 - 120 mm între nivelul superior al
şinei de cale ferată şi planul inferior al construcţiei plugului de zăpadă.
M ontarea plugului simplu se efectuează astfel ca planul său
inferior să fie înclinat în jos spre vârf - sensul de acţionare, pentru a se evita
formarea penei de zăpadă în timpul acţiunii de deszăpezire.
Plugurile de zăpadă simple se pot m onta la ambele capete ale
locomotivei sau se pot cupla două locomotive având m ontat câte un plug
simplu de zăpadă la capetele extreme.
Accesul la cârligul de tracţiune al locomotivei şi la bolţurile de
legare se efectuează prin orificii prevăzute cu capace de vizitare. Pentru
eventuala tragere sau împingere a locomotivei dotată cu plug simplu, se
poate m onta o bară de tracţiune care face parte din dotarea utilajului;
pentru tragerea locomotivei de la capătul ce are montat plug simplu, se
poate utiliza şi cablul de oţel din dotare.

159
 Condiţii de circulaţie

Plugul de zăpadă simplu montat pe locomotivă în condiţiile de mai

sus, respectă gabaritul de liberă trecere pentru locomotivă.
Se interzice remorcarea trenurilor cu locomotive echipate la
ambele capete cu pluguri simple; se admite rem orcarea trenurilor cu
locom otivă echipată cu un plug simplu, legarea la tren facându-se la
capătul neechipat cu plug simplu.
Locomotivele pe care s-au m ontat pluguri simple nu au restricţii de
viteză la circulaţia pentru deplasare la locul intervenţiei şi la înapoierea la
domiciliu.
Locomotivele care au montate pluguri de zăpadă simple se
semnalizează ca locomotive izolate sau, în funcţie de poziţia în trenul de
deszăpezire, ca locomotivă activă în capul trenului sau ca locomotivă
împingătoare, potrivit reglementărilor specifice în vigoare.

160