MINISTERUL TRANSPORTURILOR ŞI TELECOMUNICAŢIILOR

Direcţia Generală a Căilor Ferate

Pentru uz intern

ÎNDRUMĂTOR
pentru
REVIZIA APARATELOR DE CALE

Nr. 307

1964
EDITURA TRANSPORTURILOR ŞI TELECOMUNICAŢIILOR
ÎNDRUMĂTOR 307 2
 INTRODUCERE

Aparatele de cale (schimbătoare de cale, traversări, traversări cu

joncţiune, bretele şi inimi izolate) având în construcţia lor piese
prelucrate cu secţiuni variabile, iar unele dintre ele cu articulaţii
precum şi cu discontinuităţi mari ale suprafeţelor de rulare, sunt
solicitate mai intens prin izbiturile vehiculelor în mers, decât şinele de
pe restul căii.
Cu toate că prin alcătuirea lor ele constituie părţile cele mai
sensibile ale căii, aparatele de cale trebuie să facă faţă şi la eforturi mai
mari decât materialul liniei curente, deoarece la trecerea peste
macazuri, vehiculele îşi schimbă brusc direcţia atunci când circulaţia
se face pe linia abătută, iar inima prezintă o întrerupere în continuitatea
suprafeţei de rulare a şinelor.
Prin urmare este necesar ca aparatelor de cale să li se dea o atenţie
deosebită, atât de organele de întreţinere şi telecomunicaţii, cât şi de
acelea care le exploatează, prin efectuarea unor revizii amănunţite,
care să garanteze depistarea celor mai mici defecte apărute, în scopul
înlăturării lor la timp.
Îndrumătorul de faţă se adresează deci personalului din toate
ramurile, care întreţine sau exploatează aparatele de cale.
El cuprinde organizarea reviziei aparatelor de cale precum şi
tehnica acestei revizii.
Deoarece pe întreaga reţea există un număr mare de tipuri şi
sisteme de aparate de cale, în prezentul îndrumător s-au dat normele
generale de care trebuie să se ţină seama, urmând ca pentru fiecare tip

3 ÎNDRUMĂTOR 307
şi sistem, secţiile de întreţinere să pună la dispoziţia personalului
însărcinat cu revizia, datele necesare sub formă de planuri sau tabele.
Prevederile îndrumătorului de faţă se aplică la orice fel de aparate
de cale (schimbătoare de cale, traversări, traversări cu joncţiune,
bretele şi inimi izolate) centralizate, asigurate sau neasigurate.
În îndrumător s-au folosit termenii tehnici în uz şi anume :
schimbătorul de cale simplu, care se compune din macaz, şinele de
legătură, inima de încrucişare şi aparatul de manevră; traversarea cu
joncţiune, care cuprinde 4 macazuri, 2 inimi duble şi 2 inimi simple;
breteaua, care cuprinde 4 schimbătoare simple şi o traversare;
traversarea simplă care cuprinde 2 inimi duble şi 2 inimi simple şi
inimile de încrucişare izolate care sunt la încălecări şi descălecări de
linii.

ÎNDRUMĂTOR 307 4
 1. FELUL REVIZIILOR

1.1. REVIZIILE APARATELOR DE CALE

Reviziile aparatelor de cale sunt :

- revizii de control;
- revizii cu măsurare (verificare).
Ele se fac individual sau în comisie, prin colaborarea mai multor
organe din aceeaşi ramură sau ramuri diferite, interesate.

1.2. REVIZIA DE CONTROL

Prin această revizie se constată dacă părţile componente ale

aparatelor de cale sunt complete şi în bună stare şi dacă funcţionarea
lor este normală.
Atunci când găsesc necesar, organele care execută revizia de
control, individual sau în comisie, fac şi măsurări pentru a constata
dacă toleranţele stabilite nu sunt depăşite.
Părţile asupra cărora se va fixa în mod deosebit atenţia la revizia de
control sunt :
La macaz : acele contraacele; barele de tracţiune şi barele de
conexiune cu şuruburile de legătură, piuliţele şi şplinturile sau sârmele
de siguranţă; fixătorii de vârf cu toate şuruburile, piuliţele şi şplinturile
sau sârmele de siguranţă; solidaritatea în mişcare a ambelor ace;
solidaritatea barei de tracţiune cu cea de conexiune prin şuruburile
respective; starea ecliselor, alunecătorilor, pivoţilor, penelor şi
proţapilor.
De asemenea se vor verifica locurile de sudură de la barele de
tracţiune şi conexiune şi cele de la alte bare de transmisie de la
macazuri.

5 ÎNDRUMĂTOR 307
 La inima de încrucişare : vârfurile inimii, aripile (labele de iepure),
contraşinele, penele, eclisele şi locurile sudate.
La aparatul de manevră : felinarul cu geamurile lui şi placa ce
indică poziţia normală a macazului.
Revizia de control se face individual sau în comisie de către
personalul care le întreţine, exploatează sau deserveşte aparatele de
cale, la intervalele de timp fixate.
1.3. REVIZII CU MĂSURARE (VERIFICARE)

Această revizie are scopul de a constata starea pieselor componente

ca la revizia de control şi de a se verifica prin măsurare dacă uzura
pieselor, dimensiunile conform planului de poză şi nivelul aparatului
de cale sunt în limita toleranţelor stabilite.
Această revizie se face individual sau în comisie de organele de
întreţinere, la intervalele de timp fixate.

2. PERSONALUL OBLIGAT A FACE REVIZIA APARATELOR DE CALE,

TERMENE DE REVIZIE, ÎNSCRIEREA, CONSTATAREA

2.1. REVIZIILE DE CONTROL ŞI REVIZIILE CU MĂSURARE

(VERIFICARE)

Aceste revizii se fac :

- de personalul din ramurile M şi CT conform RET şi instrucţiilor
de serviciu respective;
- de personalul din ramura L după cum urmează :
a) Revizorul de cale face revizia de control o dată sau de mai multe
ori pe zi, conform graficului de revizie a liniei.
Defectele constatate ce nu pot fi remediate pe loc de revizorul de
cale se înscriu în condica de serviciu şi în carnetul său de buzunar şi se
aduc imediat la cunoştinţă şefului de echipă sau picherului.
b) Şeful de echipă şi picherul fac împreună chenzinal, revizia cu
măsurare a tuturor aparatelor de cale principale (din linia curentă şi din
liniile de primiri expedieri din staţii) precum şi o jumătate din restul
aparatelor de cale de pe raza echipei respective.

ÎNDRUMĂTOR 307 6
 Rezultatul măsurătorilor se înscriu în carnetul de revizie a
aparatelor de cale al şefului de echipă, iar măsurile de remediere, în
carnetul de şantier al echipei respective.

Stabilirea aparatelor de cale principale se face de şeful secţiei,

împreună cu şeful staţiei ţinând seama de planul de exploatare al staţiei
respective.
O dată la 6 luni fac împreună verificarea părţilor ascunse ale
aparatelor de cale principale.
c) Picherul, între reviziile chenzinale de la pct. b) de mai sus, face
revizii de control în cadrul reviziei generale a căii.
Aceste revizii pot coincide cu reviziile organelor superioare, atunci
când picherul însoţeşte aceste organe.
Rezultatele controlului se înscriu în registrul de revizie a
instalaţiilor siguranţei circulaţiei din staţiile respective şi în carnetele
de şantier ale şefilor de echipă, cu indicarea deficienţelor constatate şi
termenele de remediere.
Picherul, împreună cu şeful staţiei respective şi şeful de sector
SCB, face lunar o revizie de control a tuturor aparatelor de cale din
staţie şi din linia curentă.
La celelalte unităţi – depouri, ateliere de zonă etc. – în locul şefului
de staţie participă şeful unităţii respective.
Rezultatele reviziei şi măsurile care trebuie luate pentru înlăturarea
defectelor constatate, cu indicarea termenelor de remediere, se înscriu
în registrul de revizie a instalaţiilor siguranţei circulaţiei al staţiei sau
unităţii respective.
O copie după rezultatul acestei revizii se transmite secţiei L
respective.
Picherul mai execută trimestrial, în lunile martie, iunie, septembrie
şi decembrie, o revizie cu măsurare a tuturor aparatelor de cale.
Rezultatele măsurării se înscriu în carnetul de revizie a aparatelor
de cale al picherului.
Aceste revizii trimestriale pot coincide cu alte revizii în afară de
cele chenzinale, indicate la pct. b).
d) Subşeful de Secţie face lunar o revizie cu măsurare a aparatelor
de cale pe jumătate din lungimea secţiei, după cum urmează :
- toate aparatele de cale principale;
- o treime din restul aparatelor de cale.

7 ÎNDRUMĂTOR 307
 Rezultatele măsurării se înscriu în carnetele de revizie a aparatelor
de cale ale picherilor respectivi, iar constatările şi termenele de
remediere în registrele de revizie a instalaţiilor siguranţei circulaţiei
din staţiile, depourile, atelierele etc., respective.
De asemenea, constatările şi măsurile ce trebuie luate se
consemnează şi în registrele de control de la districte.
e) Şeful de Secţie face revizia aparatelor de cale în acelaşi mod ca
şi subşeful de secţie.
f) Şeful Serviciului L, subşefii de serviciu şi controlorii de sector,
cu ocazia reviziilor de linie, fac şi revizia cu măsurare a aparatelor de
cale, acolo unde cred necesar.
Rezultatele se înscriu în registrul de revizie a instalaţiilor
siguranţei circulaţiei de la staţia sau unitatea respectivă.

2.2. ALTE REVIZII

În afară de reviziile aparatelor de cale care au termene fixate în

prezenta instrucţie, toate organele arătate mai fac şi revizii din proprie
iniţiativă sau conform anumitor instrucţii speciale precum şi în urma
ordinelor directe scrise sau verbale.
2.3. ÎNSCRIEREA CONSTATĂRILOR

Constatările care se înscriu în registre şi carnete vor fi scrise citeţ,

astfel, încât să fie bine desluşite de personalul care trebuie să ia
cunoştinţă de ele.
Cei care au făcut constatările, individual sau în comisie, nu le vor
înscrie şi nu vor semna registrele şi carnetele respective, decât după
sfârşitul reviziei din staţia, depoul, atelierul etc., în care s-a făcut
revizia.
În registrul de revizie a instalaţiilor siguranţei circulaţiei se va
menţiona dacă s-au revizuit toate aparatele de cale sau numai o parte
din ele în care caz se va arăta care anume.
În cazul staţiilor mari, cu aparate de cale numeroase, la care revizia
durează mai multe zile, constatările vor fi înscrise zilnic, după
terminarea reviziei respective.
2.4. ALTE OBLIGAŢII

ÎNDRUMĂTOR 307 8
 Şeful şi subşeful secţiei L precum şi picherul vor mai controla dacă
personalul de linie are toate piesele de rezervă necesare pentru cazul de
defectare a aparatelor de cale şi toate piesele mărunte de schimb ca :
şplinturi, şuruburi, piuliţe etc..
3. MODUL DE REVIZIE A APARATELOR DE CALE

3.1. TRAVERSELE ŞI BALASTUL

3.1.1. Traversele trebuie să fie conform pozei ca număr şi

dimensiuni, iar starea lor trebuie să fie bună neadmiţându-se traverse
rele.
Se examinează de asemenea dacă traversele crăpate sunt reparate.
Dacă traversele sunt metalice se verifică să nu fie deformate, iar
găurile de fixare să nu fie lărgite.
Burajul traverselor trebuie să fie bine executat.
O atenţie specială trebuie dată verificării burajului traverselor de la
vârful şi călcâiul macazului şi la cele de la vârful inimii.

3.1.2. Balastul trebuie să nu fie pământos, iar zgura căzută de la

locomotivă trebuie să fie îndepărtată, pentru a nu-l îmbâcsi. Nivelul
balastului trebuie să fie cu 2 cm mai jos decât faţa superioară a
traverselor.
Scurgerea apelor trebuie să fie asigurată astfel, încât aparatul de
cale să nu băltească în apele provenite din ploi, din topirea zăpezii sau
cele scurse de la locomotive.
Spaţiul dintre traversele între care se manevrează bara de tracţiune
şi cea de conexiune să fie degajat de orice obstacol, iar scurgerea
apelor mai ales iarna să se facă cu uşurinţă astfel, încât să nu stagneze,
să îngheţe şi să imobilizeze astfel bara de tracţiune, făcând imposibilă
manipularea acelor.

3.2. MACAZUL

3.2.1. Plăcile de sub contraace şi ace trebuie să fie în acelaşi plan.

Ele trebuie să fie bine lipite de traverse şi prinse solid de acestea cu
tirfoane sau şuruburi bine strânse.
Nu se admite lipsa cornierelor de conexiune dacă acestea sunt
prevăzute în planul de construcţie. În cazul aparatelor de cale cu
centralizare electrodinamică, cornierele de conexiune pot lipsi, iar

9 ÎNDRUMĂTOR 307
plăcile transversale pot fi tăiate la mijloc în vederea izolării; în acest
caz capetele vecine trebuie să fie prinse de traverse cu câte 2 tirfoane.

3.2.2. Acele şi contraacele nu trebuie să aibă rupturi sau crăpături.

De asemenea, nu trebuie să aibă strâmbături în plan vertical sau
orizontal. În acest scop se va verifica dacă talpa acului aflat în poziţie
de lucru, reazemă pe toţi alunecătorii şi dacă nu se constată coturi.
Acele trebuie să se lipească bine de contraace la vârf şi pe toată
porţiunea prescrisă. Întredeschiderea vârfului acului faţă de contraac,
măsurată pe orizontală, nu se admite să fie de 4 mm sau mai mare.
În acest scop, se va face manevrarea acelor de mai multe ori pentru
deplina convingere. Manevrarea trebuie să se facă uşor şi fără izbituri.
Se va verifica dacă prin simpla ridicare a greutăţii, fără antrenarea
barei de tracţiune acele nu se întredeschid. De asemenea, dacă prin
împingerea acelor cu ajutorul manelelor, în special la călcâi sau în
dreptul proţapului, ele nu se întredeschid.
În caz că se produce o întredeschidere, se va stabili cauza.
Distanţa dintre ac şi contraacul său, atunci când acul este dezlipit
trebuie să fie cea prescrisă sistemului de manipulare şi în nici un caz
sub 125 mm. Măsurarea acestei distanţe se face în dreptul barei de
conexiune.
Se va controla dacă acele au lovituri la vârf care împiedică lipirea
de contraac sau ştirbituri.
Nu se admite ştirbirea vârfului acului pe o lungime mai mare de :
- 200 mm pentru macazurile aflate în linii directe şi în liniile de
primiri şi expedieri de trenuri;
- 400 mm pentru macazurile aflate în celelalte linii.
Ştirbiturile trebuie rotunjite spre a nu permite urcarea buzei
bandajului pe ac sau contraac.
Aşezarea pe alunecători a acelor aflate în poziţie de lucru trebuie să
fie perfectă, nefiind permis a exista vreun spaţiu liber între talpa acului
şi faţa alunecătorilor. Se va verifica, în special, dacă vârful acului sau
călcâiul stau nerezemate pe alunecători din cauza traverselor deburate
sau a uzurii pivotului. Verificarea se face prin apăsarea vârfului sa
călcâiului acului.
La macazurile pe care circulaţia se face mai mult pe o direcţie
decât pe cealaltă, se produce uzura inegală a contraacului direcţiei
circulate faţă de acul său.

ÎNDRUMĂTOR 307 10
 Această diferenţă de uzură nu poate întrece valoarea de 4 mm.
Nu se admite nivelul acului mai jos decât al contraacului cu 2 mm
şi mai mult pe porţiunea unde distanţa dintre feţele laterale de rulare
ale acului şi contraacului de care este lipit este de 50 mm sau mai
mare.
În cazul acelor curbe, curbura lor va fi conformă cu planul de poză.
3.2.3. Prinderea contraacelor de plăci trebuie să fie făcută în bune
condiţii, în care scop cleştii de prindere şi sprijinitorii nu trebuie să
permită deplasarea contraacului faţă de placă.
3.2.4. Alunecătorii trebuie să aibă feţele perfect plane şi lucioase,
iar capetele niturilor să fie polizate pentru a nu împiedica manevrarea
acelor. La alunecătorii sudaţi se va observa să nu existe crăpături în
sudură.
Ei vor fi perfect curăţiţi şi unşi, nefiind permis să fie acoperiţi cu
unsoare îmbâcsită cu praf, noroi, nisip etc..
Se va observa ca acele în cursa lor să nu cadă de pe alunecători,
deoarece ar provoca imposibilitatea revenirii înapoi a acului la o nouă
manevrare.
3.2.5. La acele care au urechi de legătură nituite pentru prinderea cu
barele de conexiune se va verifica dacă urechile sunt perfect nituite şi
fără jocuri.
3.2.6. Barele de conexiune şi tracţiune trebuie să fie complete şi să
aibă dimensiunile în forma prevăzută în planul de construcţie al
schimbătorului.
Este interzis să fie ajustate îndoindu-le prin izbirea cu ciocanul la
rece.
Barele strâmbate în urma accidentelor trebuie să fie imediat
îndreptate sau înlocuite cu altele bune, conform planului de construcţie
respectiv.
La barele de conexiune de la vârful macazurilor, unde prinderea se
face prin şuruburi sau bolţuri, se va cerceta dacă acestea sunt asigurate
prin şplinturi.
În cazul când şuruburile sunt asigurate prin piuliţe, acestea se vor
afla întotdeauna la partea de jos a şuruburilor şi vor fi asigurate prin
şplinturi.

11 ÎNDRUMĂTOR 307
 Nu este permis ca şurubul să se monteze cu piuliţa în sus, deoarece
prin deşurubarea piuliţei şurubul cade, iar lipsa de legătură între bara
de conexiune şi ac face ca acesta să rămână nemişcat la manipularea
barei de tracţiune şi dă naştere sigur la accidente grave.
Cel ce face revizia macazului se va convinge prin încercare cu
mâna dacă acest şurub este bine fixat şi nu-i lipseşte piuliţa şi şplintul.
Şplintul poate fi înlocuit prin sârmă cu diametrul de 4 mm suficient
de lungă, aşa încât, să se poată răsuci şi lega deasupra barei respective.
În acest caz, cel care face revizia macazului va verifica dacă sârma
este petrecută prin gaura şurubului şi dacă nu a fost ruptă sau tăiată cu
ocazia lucrărilor de reparaţii, astfel, încât ea nu mai îndeplineşte rolul
de şplint, iar răsucirea şi legarea ei pe bara de conexiune este fără
efect.
Este interzis a se lega bara de tracţiune de cea de conexiune prin
sârmă sau orice alt mijloc decât cel prevăzut prin planul de construcţie.
Este interzis de asemenea de a se elimina jocurile de la şuruburi
sau bolţuri prin introducerea de piese (crampoane, sârme, cuie, etc.)
între urechea barei de conexiune şi talpa acului sau în alte locuri.
Barele de conexiune şi tracţiune trebuie să fie în perfectă stare de
curăţenie. Cele care au capetele şi urechile prinse prin sudură vor fi
verificate în mod deosebit la locurile de sudură cu ocazia tuturor
reviziilor pentru descoperirea eventualelor fisuri.
Barele la care se constată fisuri vor fi imediat înlocuite.
Cu ocazia verificării părţilor ascunse la macazuri se va face şi o
verificare amănunţită a tuturor barelor (locuri sudate, fileturi,
manşoane, bolţuri, şplinturi etc.).
3.2.7. Pivotul de la călcâiul acului nu trebuie să joace în locaşul său,
atât în planul orizontal, cât şi vertical, deoarece aceste mişcări pot
produce deplasarea vârfului acului faţă de contraac, la trecerea
vehiculelor, şi favorizează atacarea falsă a acului de către buza
bandajului roţii.
Aceste jocuri se produc din cauza uzurii mari atât a pivotului, cât şi
a locaşului acestuia.
Uzura nu trebuie să permită un joc mai mare de 2 mm al călcâiului
acului, atât în plan vertical, cât şi în plan orizontal. Aceste jocuri se vor
determina prin împingerea acelor cu ajutorul manelelor.
La macazurile cu pivoţi înalţi, se va examina dacă pivotul este bine
prins de placă şi dacă nu există joc între călcâiul acului şi pivot,
ÎNDRUMĂTOR 307 12
precum şi dacă pivotul nu este crăpat, în care caz el trebuie să fie
înlocuit imediat.
Dacă legătura la călcâiul acului este făcută cu eclise, se va examina
ca acestea să nu fie rupte sau crăpate şi deci să lipsească legătura
sigură între ac sau contraac şi şina de legătură.
În general aceste eclise sunt îmbâcsite cu uleiuri şi praf din care
cauză simpla lor privire nu este suficientă pentru a se constata în ce
stare se găsesc; ele trebuie curăţate şi observate dacă nu au crăpături.
Încercarea lor trebuie făcută prin uşoare lovituri cu cheia.
Uzurile şi jocurile de mai sus vor fi verificate în mod amănunţit cu
ocazia verificării părţilor ascunse ale aparatelor de cale.
Demontarea se va face prin demontarea acelor, iar rezultatele se
vor înscrie în carnetul de revizie a aparatelor de cale şi vor fi
comunicate secţiei de întreţinere.
3.2.8. Pentru ungerea pivoţilor la macazurile care au pivoţi ce intră
în locaş se va examina dacă acest locaş este plin cu ulei şi dacă
orificiul de ungere nu este astupat.
Locaşul se consideră plin atunci când uleiul se revarsă pe suprafaţa
plăcii sub călcâi, astfel, încât frecarea acestei suprafeţe de către partea
pivotului care reazemă pe ea să fie cât mai mică în scopul micşorării
uzurii plăcii şi pivotului.
3.2.9. La macazurile prevăzute cu fixători de vârf (cârlige) se va
examina dacă fixătorul îşi face cursa complet şi fără izbituri şi dacă
fixarea acului de contraac este perfectă. Fixătorii fiind uneori forţaţi
pot căpăta crăpături invizibile, şi de aceea trebuie curăţaţi cu atenţie
pentru a se putea descoperi aceste crăpături.
Se vor examina de asemenea, şuruburile de articulaţie cu piuliţele
şi şplinturile lor, a căror lipsă nu este permisă.
3.2.10. La macazurile cu ace flexibile, încastrate la călcâi, se va
observa ca acele să nu fie prea rigide aşa încât să cauzeze ruperea
şurubului de control când sunt centralizate.
3.3. APARATUL DE MANEVRĂ
3.3.1. Aparatul de manevră al macazului trebuie să fie curăţit şi uns
în vederea unei uşoare mânuiri. La revizie el va fi manipulat efectiv
pentru a se vedea modul lui de funcţionare.
Acul trebuie să se lipească perfect de contraac atunci când
contragreutatea a ajuns la cursa ei maximă, nefiind permis a se apăsa
greutatea cu mâna pentru asigurarea acestei lipiri.

13 ÎNDRUMĂTOR 307
 Este interzis a se scurta cursa contragreutăţii prin introducerea de
corpuri străine la articulaţiile aparatului de manevră.
Se va observa să nu se producă frecări între două piese care ar
împiedica buna funcţionare a aparatului.
La aparatele de manevră prevăzute cu portcapră acestea vor fi
prinse solid cu un capăt de traverse prin tirfoane iar celălalt capăt va fi
încastrat în pământ sau în beton slab.
3.3.2. Felinarul macazului trebuie să fie bine fixat în suportul lui,
aşa, încât să arate în mod corect poziţia reglementară.
Nu este permis jocul între bucşa de fixare a felinarului şi suportul
lui, căci prin manevrări se deplasează felinarul faţă de poziţia corectă
şi se poate răsturna chiar lampa.
La felinarele speciale cu palete se va verifica buna funcţionare a
acestora.
Numărul felinarului va fi scris citeţ şi vizibil, refăcându-se scrierea
atunci când cifrele nu mai pot fi desluşite.
3.3.3. Geamurile felinarului trebuie să fie de dimensiuni şi culori
reglementare, să asigure etanşeitatea felinarului şi să fie curate. Staţia,
depoul, atelierul sau altă unitate beneficiară a aparatului de cale vor
avea totdeauna rezervele necesare de geamuri şi vor înlocui imediat pe
cele sparte.
3.4. ŞINELE DE LEGĂTURĂ
3.4.1. Şinele de legătură trebuie să fie montate conform planului de
construcţie a schimbătorului de cale, atât în aliniament, cât şi în curba
liniei abătute.
În cazul când se constată coturi în curba liniei abătute, sau ea este
prea aspră, se va verifica dacă distanţa între inimă şi macaz este cea
prevăzută în planul de construcţie, sau dacă defectele provin din cauza
montării nereglementare a curbei (netrasată după ordonate). Raza
curbei se va verifica pe baza săgeţilor măsurate cu o coardă de 10 m.
Rosturile de dilataţie de la capetele aparatului de cale nu vor
întrece pe cele prescrise din linia curentă sau de garaj respectivă, iar
cele aflate în interiorul aparatului de cale vor fi conforme planului de
poză respectiv.
Rosturile de dilataţie de la capetele călcâiele acelor nu vor scădea
niciodată sub 3 mm, această distanţă minimă fiind necesară pentru
asigurarea manevrării acelor în bune condiţii.

ÎNDRUMĂTOR 307 14
 Dispozitivele speciale contra fugirii vor fi montate reglementar pe
şinele de legătură, iar acolo unde din lipsa acestor dispozitive se
utilizează dispozitivele obişnuite, se va verifica dacă acestea asigură
fugirea capătului şinelor către călcâiul acelor, în vederea menţinerii
rostului de dilataţie minim de 3 mm.
Prinderea şinelor de traverse, atât la calea în curbă cât şi în
aliniament, trebuie să fie făcută pe plăci şi cu numărul de tirfoane sau
crampoane prescris pentru tipul respectiv.
3.5. INIMA DE ÎNCRUCIŞARE
3.5.1. Inima de încrucişare trebuie să fie curată, nefiind permis a se
lăsa pe ea pietre, zgură căzută de la locomotive, pământ, zăpadă,
gheaţă sau orice alt corp străin.
De asemenea, nu va fi îmbâcsită cu uleiuri, unsoare etc..
Jgheaburile vor fi menţinute liber şi curate. Dimensiunile în planul
de poză trebuie să fie menţinute exact.
Se va examina cu atenţie vârful inimii spre a se vedea dacă nu are
izbituri sau uzuri laterale.
Acestea pot proveni dintr-o aşezare nereglementară a inimii
(poziţie răsucită în plan orizontal faţă de direcţia normală),
ecartamentului necorespunzător, sau nerespectării distanţei minime
prescrise (1393 mm) între vârful inimii şi partea interioară a
contraşinei.
Pentru control se va măsura ecartamentul liniei pe cele două
direcţii, atât la călcâiul inimii, cât şi la începutul aripilor; se va verifica
distanţa de 1393 mm şi lăţimea jgheabului la contraşină; de asemenea
da-că prinderea tirfoanelor nu este slăbită permiţând jocuri la trecerea
trenurilor.
3.5.2. Vârful inimii nu trebuie să fie rupt sau crăpat şi nici ştirbit,
nefiind permisă o uzură verticală mai mare a lui de :
- 6 mm la inimile aflate în linia curentă sau în liniile de
primire şi expediere ale trenurilor;
- 8 mm la cele de pe restul liniilor. Măsurarea acestor uzuri
se face în dreptul secţiunii unde lăţimea inimii este de 40 mm.
Aripile nu trebuie să fie rupte sau crăpate, iar uzura lor să nu
depăşească uzura respectivă de la vârful inimii.
3.5.3. Fixarea inimii de traverse trebuie să fie făcută solid şi fără să
permită vreun joc. Tirfoanele sau şuruburile de prindere vor avea
filetul în bună stare pentru a garanta o strângere perfectă.

15 ÎNDRUMĂTOR 307
 Traversele se deburează uşor sub inimă şi din această cauză se încovoaie;
de asemenea, când circulaţia se face mai mult pe o direcţie, firul exterior a
direcţiei necirculate rămâne mai sus dacă traversele nu sunt bine burate. Din
această cauză, burajul traverselor de la inimă va fi verificat amănunţit, spre a
nu se ajunge la denivelări din cauza traverselor încovoiate.
3.5.4. Jgheaburile inimii vor avea o adâncime de minimum 38 mm
în liniile curente şi de primiri şi expedieri ale trenurilor şi 37 mm în
restul liniilor, astfel ca buza bandajului să nu lovească fundul
jgheabului, penele, şuruburile etc..
3.5.5. Contraşinele inimii trebuie menţinute cu distanţele din planul
de construcţie faţă de şine atât ca lărgime, cât şi ca înălţime faţă de
ciuperca şinei.
Adâncimea minimă a jgheaburilor trebuie să fie de 38 mm
respectiv 37 mm. Penele de fontă se vor examina să nu aibă crăpături
sau să nu fie sparte, iar şuruburile să nu fie rupte.
Nu se admite ruptura sau lipsa vreunui şurub de la contraşine.

3.5.6. Mărcile de siguranţă se vor verifica dacă sunt aşezate la locul

fixat prin planul de poză şi STAS 4392 în special la aparatele de cale
aşezate în curbă. Ele trebuie să fie văruite cât mai des pentru a fi bine
văzute şi pe întuneric. Iarna, zăpada de pe mărcile de siguranţă şi din
jurul lor se va curăţa la timp.

4. MĂSURAREA APARATELOR DE CALE CU OCAZIA REVIZIILOR

PERIODICE ŞI TOLERANŢELE ADMISIBILE

4.1. MIJLOACE DE MĂSURARE

Măsurarea ecartamentului şi nivelului la aparatele de cale trebuie

să se facă cu un tipar verificat în prealabil de secţia L respectivă.
Măsurarea celorlalte dimensiuni se va face cu ajutorul unui metru
de metal marcat, iar pentru unele dimensiuni greu de măsurat (adânciri
şi lărgiri jgheaburi, întredeschideri etc.) se pot utiliza şublere sau
şabloane verificate şi marcate de secţia de întreţinere.
ÎNDRUMĂTOR 307 16
 4.2. DIMENSIUNI ŞI TOLERANŢE

Dimensiunile măsurate trebuie să corespundă cu dimensiunile

respective, indicate în desenele ce trebuie să le aibă fiecare din
personalul însărcinat cu revizia cu măsurare a aparatelor de cale,
utilizându-se şi datele din tabelele anexă 1 … 7.
Se vor verifica în mod obligator :
4.2.1. Ecartamentul şi nivelul
Toleranţe admise
Ecartamentul la joanta macazului … + 5 şi – 3 mm
Ecartamentul la vârful acelor … + 4 şi – 3 mm
Ecartamentul la călcâiul acelor (pe
ambele direcţii) … + 5 şi – 3 mm
Ecartamentul la mijlocul curbei (între
călcâiul macazului şi inimă) … + 5 şi – 3 mm
Toleranţe
Ecartamentul în dreptul vârfului inimii
(pe ambele direcţii). Măsurarea se
face la distanţa de 40 cm de la + 3 mm şi nici o toleranţă
vârful inimii … în minus faţă de ecarta-
mentul permis de 1436 mm
(La aparatele de cale cu
inimă în curbă prevăzute
cu supralărgire pe toată
lungimea curbei, se va lua
în considerare ecartamen-
tul special prescris în drep-
tul vârfului inimii).
Nivelul măsurat în aceleaşi puncte nu va depăşi toleranţa
de + 5 mm pe liniile curente şi de primiri şi expedieri ale tre-
nurilor şi de + 10 mm, pe celelalte linii.
4.2.2. Alte dimensiuni
Distanţa dintre suprafaţa de contact a
vârfului inimii de încrucişare şi
suprafaţa dintre şină a contraşinei
nu va fi mai mică decât … 1393 mm

17 ÎNDRUMĂTOR 307
Întredeschiderea acului lipit nu va fi
de 4 mm sau mai mare
Distanţa între limba nelipită şi con-
traacul său în dreptul barei de
conexiune … minimum 125 mm
Lărgimea jgheabului între şină şi
contraşină la inimi … maximum 43 mm şi
minimum 38 mm
Adâncimea jgheaburilor între ace şi
contraace la călcâiul lor, la inimi şi
între şine şi contraşine … minimum 38 mm pe liniile
curente şi de primiri şi de
expedieri de trenuri
minimum 37 mm pe restul
liniilor

4.2.3. Uzuri maxime admise

Uzuri Toleranţe
Uzura contraacului … maximum 6 mm pe liniile
curente şi de primiri şi
expedieri de trenuri,
maximum 8 mm pe restul
liniilor.
Nivelul feţei superioare al
contraacului să fie cu ma-
ximum 4 mm mai jos decât
al acului
Uzura acului … Nivelul feţei superioare al
acului să nu fie cu 2 mm şi
mai mult, mai jos decât al
contraacului, pe porţiunea
unde distanţa dintre feţele
laterale de rulare ale acului
şi contraacului de care este
lipit este de 50 mm sau mai
mare
Uzura verticală a inimii … maximum 6 mm măsurată
faţă de nivelul aripii în
dreptul secţiunii unde inima
are o lăţime de 40 mm pe
liniile curente şi de pri-

ÎNDRUMĂTOR 307 18

Uzura şinelor legate de contraşine …
Uzura proţapului …
miri şi expedieri de tre-
nuri şi maximum 8 mm
pe restul liniilor.
Să asigure o adâncime de
jgheab de minimum 38 mm
pe liniile curente şi de pri-
miri şi de expedieri de tre-
nuri şi de minimum 37 mm
pe restul liniilor
maximum 1 mm pentru
liniile curente şi de pri-
miri şi expedieri de tre-
nuri şi maximum 2 mm
pe restul liniilor.

4.3. APARATE DE CALE AŞEZATE ÎN CURBĂ

Aparatele de cale aşezate în curbă nu au de regulă supraînălţări.

În cazuri excepţionale în care aparatele de cale necesită
supraînălţări, acestea se stabilesc de serviciul regional de întreţinere pe
baza unor proiecte tehnice şi se aprobă de Direcţia Întreţinerii căii, iar
la revizie se va verifica dacă datele rezultate la măsurare corespund cu
cele din proiectele tehnice aprobate.

4.4. PLANURI DE POZĂ

Secţiile de întreţinere şi districtele vor poseda toate planurile de

poză ale aparatelor de cale din raza lor, pentru consultarea acestor
planuri cu ocazia reviziilor cu măsurare. Dimensiunile de pe planuri
vor fi trecute obligatoriu în carnetele de revizie ale aparatelor de cale
ale organelor ce posedă aceste carnete spre a se evita greşeli la
verificare, datorită memorării greşite a dimensiunilor. Anexele 1 … 7
cuprind unele date necesare pentru revizia aparatelor de cale.

19 ÎNDRUMĂTOR 307
ÎNDRUMĂTOR 307 20
ANEXA 1
 ANEXA 2 ÎNDRUMĂTOR 307/1964

TABELA DATELOR PENTRU TRASAREA TRAVERSĂRILOR SIMPLE ŞI A TRAVERSĂRILOR CU UNICĂ ŞI DUBLĂ JONCŢIUNE

d) distanţa de la punctul matematic al traversării

la vârful matematic al inimii
Fig. 1
e) idem la axa mărcii de siguranţă
f) idem la sfârşitul traversării

Fig. 2

Fig. 3

Nr. Raza d f e 2d 2f 2e
Denumirea traversării Tipul Tg Unghiul de deviaţie Observaţii Fig.
crt. m mm mm mm mm mm mm

Cu unică joncţiune STAS

1 49/40 1:9 6020’24”,69 190 12955 16615 31500 25910 33230 63000 1
49/40 – 190 – 1:9 4023 - 53
Simplă sau
2 cu dublă joncţiune 40 1:8 707’30” 180 11525 19566 28000 23050 39132 56000 Standard 1941 2, 3
40 – 180 – 1:8
Simplă sau
STAS
3 cu dublă joncţiune 49/40 1:9 6020’24”,69 190 12955 16615 31500 25910 33230 63000 2, 3
4023 - 53
49/40 – 190 – 1:9
Simplă sau
190
4 cu dublă joncţiune 49 1:10 5042’38”,13 14386 18268 35000 28772 36536 70000 Model 1941 2, 3
332
49 – 190/332 – 1:10
Simplă sau
5 cu dublă joncţiune 45/40 1:10 5042’38”,13 245 14386 18268 35000 28772 36536 70000 Standard 1941 2, 3
45/40 – 245 – 1:10

ANEXA 3 ÎNDRUMĂTOR 307/1964

TABELA DATELOR PENTRU TRASAREA BRETELELOR

a) distanţa de la începutul schimbătorului de cale la vârful acelor;

b) idem la punctul matematic al schimbătorului de cale;
c) idem la punctul matematic al inimii;
d) idem la sfârşitul schimbătorului de cale;
e) idem la axa mărcii de siguranţă a bretelei;
g) distanţa dintre punctele matematice ale schimbătoarelor de cale
măsurată pe linia directă;
h) distanţa de la punctul matematic al bretelei la vârful matematic al inimii
simple a bretelei;
i) distanţa dintre vârfurile matematice ale inimii simple a bretelei şi al inimii
simple a schimbătorului de cale;
l) lungimea totală a bretelei.

Nr. Raza a b c d e g h i l
Denumirea traversării Tipul Tg Unghiul de deviaţie Observaţii
crt. m mm mm mm mm mm mm mm mm mm
1 Bretea la 4,50 m 49/40 1:6 9027’44”,3 184 741 6407 15076 17379 30115 27000 4364 466 39814 Simetrică ptr. triaje
Standardizată
2 Bretea la 4,75 m 45/40 1:8 707’30” 245/180 2610 13410 24934 32975 46610 38000 5784 1692 64820
în 1941
Standardizată
3 Bretea la 4,75 m 45/40 1:10 5042’38”,13 245 2610 12554 26940 32975 53804 47500 7211 2153 72608
în 1941
Standardizată
4 Bretea la 4,75 m 45/40 1:14 405’8” 500 1301 15663 35777 42012 74413 66500 10071 3064 97826
în 1941
5 Bretea la 4,75 m 49 1:10 5042’38”,13 300 1750 14963 29342 33230 56312 47500 7211 2153 77426 Model 1941
STAS 4023 - 53
6 Bretea la 4,75 m 49/40 1:14 405’8” 500 2440 17834 37950 42371 76554 66500 10071 3064 102168
STAS 4023 - 53
7 Bretea la 4,75 m 49/40 1:9 6020’24”,69 190 1749,5 10523 23478 27138 47648 42750 6497 1923 63796
STAS 4023 - 53
8 Bretea la 4,75 m 49/40 1:9 6020’24”,69 300 1749,5 16615 29342 33230 48115 42750 6536 2112 75980
 ANEXA 4 ÎNDRUMĂTOR 307/1964

TABELA CU DIMENSIUNILE CARACTERISTICE LA UNELE SCHIMBĂTOARE DE CALE

Dimensiunile Dimensiunile jgheabului

jgheabului în dreptul Inima La contraşinele
La aripile inimii
Prima Vârful Călcâiul acului pivotului Curba la inimii
Nr. Tipul, raza şi tangenta
joantă acului mijloc Observaţii
crt. schimbătorului de cale
Lărgimea mm Directă Abătută Lărgimea mm
Directă Abătută Adâncimea Adâncimea
Ecartament mm Directă Abătută Ecartament mm Directă Abătută Directă Abătută
77,6 77,6 44 44 41 41
1 49 – 500 – 1:14 1435 1441 1435 1435 1435 1436 1436 STAS 4023 - 53
54,5 54,5 50 55,5 55,5 55,5
78,3 78,3 44 44 41 41
2 49 – 300 – 1:9 1435 1440 1435 1435 1435 1436 1436 STAS 4023 - 53
54,5 54,5 50 55,5 55,5 55,5
70,7 77,6 44 44 41 41
3 49 – 190 – 1:9 1441 1445 1435 1441 1441 1436 1436 STAS 4023 - 53
54,5 54,5 50 55,5 55,5 55,5
70,7 77,6 44 44 41 41
4 49 – 190 – 1:6,6 1441 1445 1435 1441 1441 1436 1442 STAS 4023 - 53
54,5 54,5 50 55,5 55,5 55,5
73,3 73,3 44 44 41 41
5 40 – 300 – 1:9 1435 1440 1435 1435 1435 1436 1436 STAS 4023 - 53
47,5 47,5 45 45 45 45
65,7 72,6 44 44 41 41
6 40 – 190 – 1:9 1441 1445 1435 1441 1441 1436 1436 STAS 4023 - 53
47,5 47,5 45 45 45 45
65,7 72,6 44 50 41 41
7 40 – 190 – 1:6,6 1441 1445 1435 1441 1441 1436 1442 STAS 4023 - 53
47,5 47,5 45 45 45 45
132 132 44 44 41 41 Simetric pentru
8 40 – 184 – 1:6 1437 1450 1450 1450 1450 1436 1436
47,5 47,5 45 45 45 45 triaje
78,3 78,3 44 44 41 41
9 49 – 300 – 1:10 1435 1440 1435 1435 1435 1436 1436 MODEL 1941
54,5 54,5 50 50 55,5 55,5
77 62 44 44 41 41
10 45/40/ – 500 – 1:14 1435 1445 1435 1450 1450 1436 1436 STANDARD 1941
45 45 45 45 45 45
77 62 44 44 41 41
11 45/40/34,5/ – 245 – 1:10 1435 1445 1435 1450 1450 1436 1436 STANDARD 1941
45 45 45 45 45 45
45/40/34,5/ – 245 – 1:8 77 62 44 44 41 41
12 1435 1445 1435 1450 1450 1436 1436 STANDARD 1941
180 45 45 45 45 45 45
110 134 44 44 41 41 MODEL 1930
13 45/40/ – 245 – 1:10 1435 1445 1435 1450 1450 1436 1436
45 45 45 45 45 45 Reşiţa
45/40/ – 245 – 1:8 110 134 44 44 41 41 MODEL 1930
14 1435 1445 1435 1450 1450 1436 1436
180 45 45 45 45 45 45 Reşiţa
67 92 45 45 41 41
15 40 – 250 – 1:10 1441 1445 1435 1450 1455 1436 1436 Cu pivot înalt
45 45 45 45 45 45
67 92 45 45 41 41
16 40 – 160 – 1:8 1441 1445 1435 1450 1455 1436 1436 Cu pivot înalt
45 45 45 45 45 45
77 67 45 45 41 41 MODEL M.A.V.
17 48,3 – 300 – 1:11,8 1435 1445 1435 1445 1445 1436 1436
50 50 50 50 60 60 48 I
65 65 45 45 41 41 MODEL M.A.V.
18 48,3 – 300 – 1:9 1435 1435 1435 1435 1435 1436 1436
50 50 50 50 60 60 48 XI
58 58 45 45 41 41 MODEL M.A.V.
19 42,8 – 300 – 1:11,8 1435 1447 1435 1435 1460 1436 1436
45 45 50 50 60 60 „J”
58 58 45 45 41 41 MODEL M.A.V.
20 42,8 – 300 – 1:8,5 1435 1447 1435 1435 1465 1436 1436
50 50 50 50 60 60 „J”
64 59 45 45 41 41 MODEL M.A.V.
21 34,5 – 300 – 1:11,8 1435 1447 1435 1440 1460 1436 1436
45 45 50 50 50 50 C IV
60 60 45 45 41 41 MODEL M.A.V.
22 34,5 – 200 – 1:9 1435 1447 1435 1435 1435 1436 1436
45 45 50 50 50 50 C. VI
60 60 45 45 41 41
23 30 – 225 – 1:10 1435 1452 1435 1435 1450 1436 1436 MODEL C.F.R.
45 45 45 45 45 45
60 60 45 45 41 41
24 30 – 160 – 1:8 1435 1452 1435 1435 1455 1436 1436 MODEL C.F.R.
45 45 45 45 45 45
78 63 45 45 41 41 MODEL M.A.V.
25 23,6 – 175 – 1:9,36 1435 1449 1435 1450 1460 1436 1436
45 45 50 50 45 45 „i” IV
Toleranţe admisibile în +5 +4 +5 +5 +2 +2 +5 +3 +3 +2 +2 +2 +2 Toleranţele se
mm -3 -3 -3 -3 -3 -3 -3 -0 -0 -3 -3 -3 -3 referă la lărgimi

23 ÎNDRUMĂTOR 307
 ANEXA 5 ÎNDRUMĂTOR 307/1964

TABELA CU DIMENSIUNILE CARACTERISTICE LA UNELE TRAVERSĂRI SIMPLE ŞI CU JONCŢIUNE

Dimensiunile jgheabului
Dimensiunile
La inima simplă La inima dublă
jgheabului Inima simplă
Călcâiul acului La
în dreptul şi dublă
Curba La aripi La contraşină La şina cotită contra-
Prima Vârful pivotului
la şină
Tipul, raza joantă acelor
mijloc
şi tangenta
Di- Abă- Di- Abă- Observaţii
traversării cu Lărgimea mm Lărgimea mm
rectă tută rectă tută
joncţiune
Adâncime Adâncimea
În
Nr. crt.

Di- Abă- Di- Abă- dreptul

Ecartament mm Directă Abătută Ecartament mm
rectă tută rectă tută vârfului
fizic
Traversare cu
70,7 77,6 44 44 41 41 45 41 41 unică sau cu dublă
1 49 – 190 – 1:9 1441 1445 1435 1441 1445 1436 1436
54,5 54,5 50 50 55,5 55,5 50 50 50 joncţiune
STAS 4023 - 53
Traversare cu
65,7 72,6 44 44 41 41 45 41 41 unică sau cu dublă
2 40 – 190 – 1:9 1441 1445 1435 1441 1445 1436 1436
47,5 47,5 45 45 45 45 45 45 45 joncţiune
STAS 4023 - 53
Traversare cu
49 – 190 – 1:10 70,7 77,6 44 44 41 41 45 41 41
3 1441 1445 1435 1441 1445 1436 1442 dublă joncţiune
332 54,5 54,5 50 50 55,5 55,5 50 50 50
MODEL 1941
Traversare cu
77 62 44 44 41 41 45 41 41
4 45/40/–245–1:10 1435 1445 1435 1453 1453 1436 1436 dublă joncţiune
47,5 47,5 45 45 45 45 40 45 45
STANDARD 1941
Traversare cu
77 62 44 44 41 41 41 41 41
5 45/40/–180–1:8 1435 1445 1435 1452 1452 1436 1436 dublă joncţiune
47,5 47,5 45 45 45 45 45 45 45
STANDARD 1941
Toleranţe admi- +5 +4 +5 +5 +2 +2 +5 +3 +3 +2 +2 +2 +2 +2 +2 +2 Toleranţele se
sibile în mm -3 -3 -3 -3 -3 -3 -3 -0 -0 -3 -3 -3 -3 -3 -3 -3 referă la lărgimi
 ANEXA 6 ÎNDRUMĂTOR 307/1964

TABELA ORDONATELOR MĂSURATE DIN DOI ÎN DOI METRI DUPĂ CĂLCÂIUL ACULUI, ÎNTRE MUCHIA DE RULARE A FIRULUI
EXTERIOR AL CURBEI ŞI CEA A FIRULUI DIRECT EXTERIOR

Y1 = ordonata la călcâiul acului, în mm;

Y = ordonata la distanţa x, în mm;
Yn = ordonata la sfârşitul curbei, în mm;
Re = raza curbei (firul exterior), în m.

Ordonatele corespunzătoare schimbătoarelor de cale mai utilizate (în mm) Observaţii

Distanţa x
C.F.R. M.A.V. Standard 1941 1941 STAS 4023 - 53
de la căl-
Tip 30 42,8 45/40/34,5 45/40/34,5 45/40 49 49/40 49/40 49/40 49
câiul acului
R 225 300 245 180 245 500 300 190 190 300 500
în m
Tg 1:10 1:11,8 1:8 1:10 1:14 1:10 1:6,6 1:9 1:9 1:14
0,000 115 113 135 135 134 149 142 142 149 147 Yn
2,000 164 159 216 213 186 218 230 230 218 200
4,000 231 219 319 305 247 301 469 469 301 260
6,000 316 292 445 415 315 397 619 619 397 328
8,000 413 378 593 542 392 507 792 792 507 406
10,000 539 478 763 685 476 630 985 985 630 490
12,000 677 593 955 844 569 766 - 1165 766 582
13,698 - - - - - - 1200 - - - Yn
14,000 833 718 1170 1019 670 916 - - 916 682
15,982 - - - 1205 - - - - - - Yn
16,000 1008 857 1393 - 779 1079 1435 - 1079 791
16,004 - - - - - - - - - - Yn
16,031 - - 1411 - - - - - - - Yn
17,912 1191 - - - - - - - - - Yn
18,000 - 1011 - - 895 1256 - - 1256 908
19,482 - 1133 - - - - - - - - Yn
19,891 - - - - - 1435 - - 1435 - Yn
20,000 - - - - 1020 - - - - 1030
22,000 - - - - 1053 - - - - 1165
23,492 - - - - 1257 - - - - - Yn
23,534 - - - - - - - - - 1273 Yn

25 ÎNDRUMĂTOR 307
 ANEXA 7 ÎNDRUMĂTOR 307/1964

TABELA ORDONATELOR CURBEI FIRULUI EXTERIOR LA SCHIMBĂTORUL DE CALE

SIMETRIC – 40 – 18/4,4 – 1:6 PENTRU TRIAJE

Numerotarea Călcâiul Vârful

11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30
traverselor acului inimii
Distanţa între axele
125 574 480 250 615 610 610 615 250 563 558 558 558 558 558 558 563 250 544 539 112,7
traverselor mm
Ordonata y faţă de
6 24 619 598 573 540 511 480 439 399 364 328 299 250 208 165 109 54 9
axa de simetrie mm

ÎNDRUMĂTOR 307 26
 TABLA DE MATERII

Introducere 3

1. Felul reviziilor
1.1. Reviziile aparatelor de cale 5
1.2. Revizia de control 5
1.3. Revizii cu măsurare (verificare) 6

2. Personalul obligat a face revizia aparatelor de cale,

termene de revizie, înscrierea, constatarea
2.1. Reviziile de control şi reviziile cu măsurare (verificare) 6
2.2. Alte revizii 8
2.3. Înscrierea constatărilor 8
2.4. Alte obligaţii 8

3. Modul de revizie a aparatelor de cale

3.1. Traversele şi balastul 9
3.2. Macazul 9
3.3. Aparatul de manevră 13
3.4. Şinele de legătură 14
3.5. Inima de încrucişare 15

4. Măsurarea aparatelor de cale cu ocazia reviziilor periodice

şi toleranţele admisibile
4.1. Mijloace de măsurare 16
4.2. Dimensiuni şi toleranţe 16
4.3. Aparate de cale aşezate în curbă 19
4.4. Planuri de poză 19

Anexe :

1 Tabela datelor pentru trasarea unor schimbătoare de cale 20-21

2 Tabela datelor pentru trasarea traversărilor simple şi a
traversărilor cu unică şi dublă joncţiune 20-21
3 Tabela datelor pentru trasarea bretelelor 20-21
4 Tabela cu dimensiunile caracteristice la unele schimbătoare de cale 20-21
5 Tabela cu dimensiunile caracteristice la unele traversări simple şi
cu joncţiune 20-21
6 Tabela ordonatelor măsurate din doi în doi metri după călcâiul acului,
între muchia de rulare a firului exterior al curbei şi cea a
firului direct exterior 20-21
7 Tabela ordonatelor curbei firului exterior la schimbătorul de cale
simetric – 40 – 18/4,4 – 1:6 pentru triaje 20-21