+

UNIVERSITATEA "VASILE ALEXANDRI" din BACĂU

Facultatea de Inginerie
Calea Mărășești, Nr. 157, Bacău, 600115, Tel/Fax +40234580170

CALITATE ASISTATĂ DE CALCULATOR CAQ / TEHNOLOGII ȘI

ECHIPAMENTE DE CONTROL AL CALITĂȚII

Conducători de proiect,

Conf. dr. ing. Cristea Ion Student,

Asistent cercetare. dr. ing. Cătălin Tâmpu Ursache Florin

-2020-
 Să se proiecteze un dispozitiv pentru controlul abaterilor de formă și poziție a suprafețelor de tip
arbore:

COMPARATOR CU CADRAN

1. Dispozitive destinate: Rol, Particularități, Generalități:

Suprafeţele plane şi cilindrice reprezintă tipurile de suprafeţe cele mai răspândite după care se
realizează îmbinările fixe şi mobile ale pieselor din structura utilajelor, instalaţiilor şi echipamentelor,
ansamblurilor mecanice. Pentru asigurarea funcţionării îmbinărilor conform performanţelor stabilite,
parametrii dimensionali şi geometrici ai suprafeţelor funcţionale trebuie realizaţi în limitele
toleranţelor specificate. Verificarea conformităţii acestor parametri caracteristici cu valorile prescrise
se realizează prin măsurarea lor. Alegerea unor tehnologii de control care să utilizeze mijloace de
măsurare performante poate avea efecte negative asupra eficienţei economice a realizării reperelor. De
aceea se impune folosirea de dispozitive de control cu precizie corespunzătoare toleranţelor stabilite,
cel puţin în unele faze ale prelucrării reperelor, adică utilizarea dispozitivelor de control tehnologice.
Aceasta ar determina reducerea timpului de control şi al costului acestuia prin faptul că dispozitivele
tehnologice de control pot fi realizate în cadrul pregătirii de fabricaţie a unităţilor care produc reperele
considerate. Este foarte necesară şi răspândită utilizarea dispozitivelor tehnologice de control
portabile, deoarece se impune cunoaşterea dimensiunilor efective rezultate la prelucrarea pieselor
înainte de a fi scoase din dispozitivele de prindere pe maşinile - unelte pe care s-au prelucrat, pentru a
se putea lua măsurile necesare în scopul aducerii dimensiunii efective între limitele prescrise.
Scoaterea pieselor grele şi instalarea lor pe instalaţii de măsurare staţionare duce la consum de timp
inutil, cost mare al prelucrării şi în multe cazuri în imposibilitatea realizării prinderii şi fixării pieselor
în vederea remedierii rebuturilor remediabile. Analiza stadiului actual al cunoştinţelor în domeniul
controlului dimensional duce la concluzia că au fost create şi pot fi încă create numeroase şi diverse
alte tipuri, soluţii, variante de dispozitive tehnologice de control al dimensiunilor liniare şi unghiulare;
această diversitate se datorează, în principal, diversităţii parametrilor şi pieselor de controlat, precum
şi diversităţii sistemelor tehnice în care sunt integrate dispozitivele tehnologice, respectiv, parametrilor
constructivi şi funcţionali ai acestora. Având în vedere diversitatea mare a echipamentelor de măsurare
de acest gen, trebuie luată în considerare problematica esenţială a acestor dispozitive şi anume: eroarea
de măsurare care poate valida sau nu calitatea echipamentului şi valabilitatea măsurătorilor efectuate.
Este neapărat necesar ca, încă din faza de proiectare a echipamentului de control, să se cunoască
eroarea limită cu care acesta va măsura, dacă aceasta corespunde cu toleranţa specificată parametrului
de controlat (16,6% din toleranţa prescrisă), pentru a se evita pierderile financiare, prin executarea
unui echipament de control care nu este conform cu condiţiile specificate. Proiectul prezintă rezultatul
activităţii de proiectare a unui dispozitiv tehnologic portabil pentru controlul adâncimii canalului de
pană executat în arborii cu suprafeţe cilindrice. Cerinţele temei propuse pe care trebuie să le
îndeplinească dispozitivul de control proiectat sunt: - sa fie echipat cu instrument indicator pentru
determinarea valorii absolute a parametrului măsurat; - reglarea rapidă a dispozitivului de control,
folosind chiar piesa de controlat; - blocarea uşoară si sigură a elementelor reglabile in poziţia de
măsurare; - grad mare de manevrabilitate a dispozitivului; - grad mare de universalitate a
dispozitivului; - simplitatea constructivă; Pentru rezolvarea temei propuse, s-a stabilit o metodă de
măsurare de bază (reprezentativă) a adâncimii canalelor de pană executate în piese de tip arbore cu
suprafeţe cilindrice. Proiectul este finalizat prin documentaţia de execuţie pentru dispozitivul
tehnologic de control proiectat; cuprinde o parte scrisă, structurată pe cinci capitole si o parte grafică,
constituită din desenul de ansamblu şi desenele de reper şi planşe de prezentare (schema de măsurare,
schema de principiu a dispozitivului proiectat, schema reglării şi măsurării cu dispozitivului de
control, modelele fizice ale erorilor de măsurare parţiale şi componente, tabelul centralizator al
erorilor de măsurare componente, diagrama ponderilor erorilor componente în eroarea limită totală.).
Primul capitol cuprinde partea de proiectare a dispozitivului tehnologic de control, pornind de la
analiza temei, a cerinţelor si datelor iniţiale, continuând cu alegerea schemei optime de măsurare,
stabilirea variantei constructive; sunt prezentate elemente din structura dispozitivului tehnologic de
control, funcţionarea, reglarea şi măsurarea cu acest dispozitiv de control, precum si instrucţiuni de
montare. În al doilea capitol este prezentată metodologia de determinare, prin calcul, a erorii limită de
măsurare pentru dispozitivul de control, erorile componente identificate precum si cauzele apariţiei
acestora. Dispozitivul de control conceput şi proiectat are următoarele caracteristici funcţionale şi
constructive:

- parametrul controlat: adâncimea canalului de pană la arbori cu suprafeţe cilindrice netede;

- tipul echipamentului: pentru control pasiv;

- metoda de măsurare aplicată: metoda directă;

- modul de reglare la zero: pe suprafaţa cilindrică a piesei de controlat;

- număr de parametri controlaţi: pentru control uniparametric;

- grad de mobilitate: dispozitiv tehnologic de control portabil portabil;

- varianta de orientare – poziționare: cu elemente de poziţionare;

- fixare a instrumentului (aparatului) de măsurare şi elemente de orientare;

- poziţionare a dispozitivului de control faţă de piesa controlată;

- instrumentul (aparatul) de măsurare utilizat: instrument indicator, valoarea diviziunii: 0,01 mm,
eroarea maximă tolerată: ±0,01 mm;

- eroarea limită de măsurare a dispozitivului de control (calculată): mm;

- dimensiuni de gabarit: LxlxH: LLLxlllxHHH mm;

- greutate: 0,6 kg.

1.1 Rolul dispozitivului:

Comparatoarele mecanice cu cadran sunt aparate de măsurat lungimi destinate măsurărilor relative
(comparări la care deplasarea unui palpator este transmisă, prin intermediul unui sistem de amplificare
cu roti dințate, pârghii sau roți dințate și pârghii, unui ac ce se deplasează în planul unui cadran gradat.
Raportul de amplificare al acestor aparate reprezintă raportul dintre deplasarea acului indicator și
deplasarea tijei palpatoare și este egal, totodată, cu raportul dintre diviziunea scării gradate și valoarea
acestei diviziuni:
Valoarea diviziunii scării gradate la comparatoarele cu amplificare mecanică poate fi de 0,01 mm,
0,002 mm sau 0,001 mm. Uneori, cadranul gradat poate fi înlocuit cu un dispozitiv de afișare
numerică, la care valoarea diviziunii este de 0,01 mm sau 0,001 mm. S-au realizat și comparatoare cu
cadran având o cursă mică sau limitată, la care deplasarea palpatorului nu este transmisă acului
indicator decât într-o zonă limitată.
Cele mai utilizate comparatoare mecanice cu cadran sunt cele cu valoarea diviziunii de 0,01 mm.
După mărimea cursei de măsurare, distingem comparatoare cu cursa de 1mm, 2mm, 3 mm, 5 mm și 10
mm. Acestea pot avea un ac indicator, utilizat pentru sutimi de mm, sau două ace indicatoare, al doilea
ac având rolul de a indica numărul de ture parcurs de primul ac indicator.
De asemenea, constructiv s-au realizat comparatoare cu cadran normal (?60 mm), cu mărimea cursei
de 1-5 mm sau 10 mm, și comparatoare cu cadran mic (?40 mm), cu mărimea cursei de 2mm sau 3
mm.
Comparatoarele cu cadran pot avea cadranul dispus în același plan cu tija palpatoare sau într-un plan
perpendicular pe aceasta și pot fi fabricate în clasele de fabricație 1,2 sau 3.
Pentru utilizarea comparatorului, este necesară prinderea sa într-un suport care să îi asigure o poziție
fixa, stabila pe toata durata măsurării. În general, comparatoarele pot fi montate în orice tip de suport
(suport mecanic, suport magnetic, dispozitiv de control) și pot funcționa normal în orice poziție.
Comparatoarele pot fi montate pe suport prin intermediul urechii de prindere sau al tijei palpatoare.
Pentru aceasta, tija palpatoare se execută la dimensiuni standardizate (?8h6). Ea trebuie să poată fi
demontată cu ușurință, fiind interschimbabilă. Vârful palpatorului se execută din materiale rezistente
la uzură și este, de obicei, de formă sferică.

1.1 Abateri generale și particularități:

Abateri micro geometrice: (rugozitatea suprafețelor), rugozitatea suprafețelor este definit ca

ansamblul neregularităților care formează relieful suprafețelor reale, al căror pas este relativ mic în
raport cu adâncimea lor. Rugozitatea suprafețelor, împreună cu parametrii fizico-chimici ai
materialului, definesc calitatea suprafețelor pieselor, (stratul superficial al acestora). Are în
componența sa abaterile geometrice de ordinul 3 și 4. Abaterile geometrice de ordinul 3 formează
componenta cu caracter periodic a rugozități, în timp ce abaterile geometrice de ordinul 4 constituie
componenta cu caracter aleator. Forma și dimensiunile neregularităților depind de procedeul de
prelucrare, de parametrii regimului de așchiere (viteză, avans, adâncime de așchiere), de geometria
sculei, de rigiditatea sistemului MUDSP, de caracteristicile materialului prelucrat și de alți factori.

Abaterile de la forma suprafeţelor: Diferenţa dintre forma ideală şi forma efectivă a piesei
reprezintă abaterea de formă. Vom avea, drept urmare abateri de la forma rectilinie, de la forma
plană, de la forma circulară, de la forma cilindrică sau de la o formă complexă care nu este nici
dreaptă, nici plan, nici cerc, nici cilindru. Abaterile de formă sunt:

Suprafaţa reală a piesei, este considerată suprafaţa care separă materialul piesei de mediul
înconjurător. Suprafaţa reală a piesei nu poate fi cunoscută decât prin utilizarea unor instrumente de
măsură, cu cât aceste instrumente sunt mai precise cu atât ne vom apropia mai mult de suprafaţa
reală.

Suprafaţă efectivă este suprafaţa despre care aflăm informaţii doar prin utilizarea unor instrumente
de măsură. Este o suprafaţă apropiată de cea reală dar cunoaşterea ei este condiţionată de precizia
instrumentelor. Această suprafaţă efectivă rezultată în urma controlului ei cu instrumente de
măsură, va trebui comparată cu suprafaţa teoretică, cea indicată în desenele de execuţie ale pieselor.
Suprafaţa teoretică (sau geometrică) este denumită în domeniul controlului dimensional drept
suprafaţă adiacentă.

Suprafaţa adiacentă este o suprafaţă identică cu suprafaţa teoretică, dar care este ataşată suprafeţei
piesei ca şi cum ar fi dusă tangent la această suprafaţă dinspre partea exterioară a materialului piesei
şi aşezată astfel încât distanţa până la suprafaţa efectivă a piesei să aibă cea mai mică valoare
posibilă. Vom avea deci, în funcţie de forma suprafeţei piesei, dreaptă adiacentă, plan adiacent, cerc
adiacent, cilindru adiacent etc.

Abaterea de la rectiliniitate. Se defineşte ca fiind distanţa maximă dintre profilul efectiv al piesei
şi dreapta adiacentă, în limitele lungimii de referinţă. Dacă pe desen nu se specifică lungimea de
referinţă, atunci abaterea se va considera ca fiind dată pe toată lungimea suprafeţei piesei
respective.

Abaterea de la forma dată a profilului. Această abatere este asemănătoare abaterii de la

rectilinitate prezentate mai sus doar că în acest caz în locul liniei drepte ne referim la linie curbă de
un profil anume dat. Măsurarea profilului, şi deci detectarea punctuală a abaterilor de la forma
teoretică nu este posibilă cu mijloace universale ci doar cu ajutorul maşinilor de măsurat în
coordonate, aparate deosebit de complexe şi costisitoare, care nu pot intra decât în dotarea
laboratoarelor.

Abaterea de la forma dată a suprafeţei. Această abatere este similară abaterii de planitate cu
deosebirea că în loc de suprafaţă plană, piesa are o suprafaţă definită într-un anumit mod, o
suprafaţă diferită de cea plană. Asemenea suprafeţe sunt specifice domeniului aeronautic (profile de
aripi de avion, pale de elice etc.) dar şi domeniului acţionărilor hidraulice sau pneumatice (profile de
pale de turbină, suprafeţele de lucru ale unor elemente active ale pompelor hidraulice etc.).

Abaterea de la circularitate. Abaterea de la circularitate poate apare acolo unde piesa are
suprafeţe cilindrice, fie sub formă de arbore fie sub formă de alezaj. Înscrierea acestei abateri pe
desen se face unde proiectantul a notat prin simbolul cerc această abatere iar prin valoarea 0,01
mărimea toleranţei admise la circularitate, abaterea fiind considerată în orice secţiune transversală
pe toată lungimea suprafeţei cilindrice.

Abaterea de la cilindricitate. Abaterea de la cilindricitate este distanţa maximă dintre cilindrul

efectiv şi cilindrul adiacent, măsurată pe direcţie radială într-o secţiune transversală la axa cilindrului,
pe o lungime de referinţă, sau dacă nu se specifică lungimea de referinţă, abaterea va fi considerată
pe toată lungimea suprafeţei cilindrice a piesei. Această abatere de la cilindricitate este o combinaţie
dintre abaterea de la circularitate şi abaterea de la rectilinitate aplicată unei suprafeţe cilindrice.
Abaterea de la cilindricitate poate fi exprimată fie pe o anumită lungime de referinţă, caz în care
această lungime trebuie clar exprimată pe desen, fie dacă nu se dă lungimea de referinţă, această
abatere de la cilindricitate trebuie înţeleasă ca fiind exprimată pe toată lungime suprafeţei cilindrice
a piesei.

Abaterea de la paralelism. Această abatere se poate referii la paralelismul a două drepte

coplanare, a două plane, sau a paralelismului dintre o dreaptă şi un plan sau dintre un plan şi o
dreaptă, fiecare variantă având un alt mod de măsurare. Paralelismul a două drepte prezentat modul
de înscriere pe desen a paralelismului dintre două drepte coplanare. După cum se observă, caseta
pentru înscrierea acestei abateri de poziţie are în plus un pătrat în partea dreaptă, unde este înscrisă
baza de referinţă. Cu alte cuvinte muchia ascuţită (linie dreaptă) din partea stângă a piesei trebuie să
fie paralelă în limitele toleranţei admise de 0,02mm faţă de muchia ascuţită (linie dreaptă) din
dreapta, muchie care este considerată bază de referinţă şi marcată cu un pătrat terminat cu o talpă
sprijinită pe această muchie sau pe o linie ajutătoare dusă tangent cu ea, bază de referinţă notată cu
majuscula A.

Abaterea de la înclinare. Abaterea de la înclinare este similară celei de la perpendicularitate doar

că în acest caz suprafaţa piesei nu este dusă la un unghi drept ci la un alt unghi. Şi în acest caz
puteam avea înclinarea dintre două plane, două drepte, dreaptă-plan şi plan-dreaptă. Abaterea de la
înclinare nu se aplică pe desene la suprafeţe înclinate oarecare, ci doar la suprafeţe care au un rol
important în funcţionarea piesei în ansamblul din care face parte. Cu alte cuvinte, nu vom prevedea
abatere de înclinare la suprafeţe te tip teşitură sau suprafeţe înclinate sau conice care au doar rolul
de a face legătură dintre alte două suprafeţe aflate la distanţă una faţă de alta. Acest lucru este
impus de dificultatea de măsurare a acestei abateri, poate chiar mai dificil de măsurat decât abaterea
de la perpendicularitate, unde există instrumente şi măsuri simple de reglare a aparatelor de măsură
la zero (de exemplu, echerele).

Abaterea de la coaxialitate. Concentricitate Coaxialitatea şi concentricitate sunt noţiuni

asemănătoare, coaxialitatea se referă la două suprafeţe de revoluţie (cilindrice) interioare sau
exterioare aflate la o anumită distanţă una de alta în lungul axei comune, pe când concentricitatea se
referă la două suprafeţe de revoluţie dispuse pe aceeaşi axă geometrică dar situate pe direcţie
radială una faţă de alta.

Abaterea de la coaxialitate, dintre două suprafeţe de revoluţie este distanţa maximă dintre axa
suprafeţei adiacente luată ca bază de referinţă şi axa suprafeţei adiacente considerate, măsurată în
limitele lungimii de referinţă. Dacă lungime de referinţă nu este indicată în mod explicit pe desen,
atunci se va considera ca lungime de referinţă întreaga lungime a suprafeţei piesei.

Abaterea de la bătaia circulară. Abaterea de la bătaia circulară este o variantă practică de

măsurare a abaterii de la coaxialitate, concentricitate şi chiar, în unele cazuri, de la
perpendicularitate şi se aplică la suprafeţe de revoluţie (cilindru, con, sferă). Ideea de al care se
porneşte este că suprafaţa supusă controlului va putea fi rotită în jurul axei suprafeţei considerate
drept bază de referinţă şi astfel se va putea măsura şi constata, situaţia de necoaxialitate şi
neconcentricitate suprafeţelor piesei. Bătaia circulară se întâlneşte sub mai multe variante, toate însă
având acelaşi simbol:

bătaia radială;

 bătaia frontală;

 bătaia oblică;

 bătaia totală;

Abaterile microgeometriei suprafeţelor. Pe lângă precizia dimensională, precizia formei şi precizia

poziţiei în spaţiu, orice suprafaţă a unei piese este caracterizată şi de precizia microgeometriei, adică
de fineţea de realizare a suprafeţei, de mărime asperităţilor rezultate de pe urma procesului
tehnologic. Totalitatea microneregularităţilor de mici dimensiuni (striaţii, rizuri, pori, goluri, urme ale
sculei aşchietoare etc.) a căror pas este relativ mic faţă de adâncimea lor, poartă numele de
rugozitate. Aceste asperităţi se datoresc în principal vibraţiilor sculei aşchietoare şi ale maşinii-unelte,
dar regimului de aşchiere, în special mişcării de avans. În urma prelucrării unei suprafeţe a piesei vor
rezulta ondulaţii, adică nişte neregularităţi de mari dimensiuni, având pasul mult mai mare decât
adâncimea, aceste ondulaţii fiind abateri geometrice de ordinul 2, în condiţiile în care abaterile de
formă prezentate în paginile pr4cedente, sunt considerate abateri de ordinul 1. Rugozitatea este
considerată o abatere geometrică de ordinul 3, iar abaterea geometrică de ordinul 4 se referă la
suprafeţe care au desprinderi de material, ciupituri smulgeri etc. Pentru evaluarea rugozităţii se
folosesc mai multe metode şi mai multe moduri de exprimare pe desene, dintre toate vom prezenta
doar sistemul care se bazează pe o linie mijlocie, care constă în trasarea unei linii de referinţă care
împarte profilul efectiv al suprafeţei considerate, pe o lungime de referinţă, în două părţi. Această
linie mijlocie este dusă în aşa fel încât suma pătratelor distanţelor punctelor profilului efectiv până la
această linie, să fie minim. Măsurarea rugozităţii se poate face cu microscoape speciale sau cu
rugozimetre care funcţionează similar cu braţul de citire a unui pick-up, în senul că un asemenea
rugozimetru dispune de un braţ mobil terminat cu un ac de diamant care prin translaţie palpează
suprafaţa de măsurat şi înregistrează asperităţile suprafeţei, calculând apoi rugozitatea.

Particularități:

Comparatoarele mecanice cu cadran sunt aparate de măsurat lungimi destinate măsurărilor

relative (comparării) la care deplasarea unui palpator este transmisă, prin intermediul unui sistem de
amplificare cu roţi dinţate, pârghii sau roţi dinţate şi pârghii, unui ac ce se deplasează în planul unui
cadran gradat.

Raportul de amplificare al acestor aparate reprezintă raportul dintre deplasarea acului indicator şi
deplasarea tijei palpatoare şi este egal, totodată, cu raportul dintre diviziunea scării gradate şi
valoarea acestei diviziuni:

D
k
VD (1)

Valoarea diviziunii scării gradate la comparatoarele cu amplificare mecanic ă poate fi de 0,01 mm,
0,002 mm sau 0,001 mm. Uneori, cadranul gradat poate fi înlocuit cu un dispozitiv de afişare
numerică, la care valoarea diviziunii este de 0,01 mm sau 0,001 mm. S-au realizat şi comparatoare cu
cadran având o cursă mică sau limitată, la care deplasarea palpatorului nu este transmisă acului
indicator decât într-o zonă limitată.
 12 b
13 11
14 90
0
10

80 20
10
70 30

60 40
9
50

8
3

2 4
7
1 r8h6
6
5
Fig. 1:
Părţile componente ale unui comparator mecanic cu cadran

Cele mai utilizate comparatoare mecanice cu cadran sunt cele cu valoarea diviziunii de 0,01 mm.
După mărimea cursei de măsurare, distingem comparatoare cu cursa de 1mm, 2mm, 3 mm, 5 mm şi
10 mm. Acestea pot avea un ac indicator, utilizat pentru sutimi de mm, sau două ace indicatoare, al
doilea ac având rolul de a indica numărul de ture parcurs de primul ac indicator.

De asemenea, constructiv s-au realizat comparatoare cu cadran normal (60 mm), cu mărimea
cursei de 1-5 mm sau 10 mm, şi comparatoare cu cadran mic (40 mm), cu mărimea cursei de 2mm
sau 3 mm.

Comparatoarele cu cadran pot avea cadranul dispus în acelaşi plan cu tija palpatoare sau într-un
plan perpendicular pe aceasta şi pot fi fabricate în clasele de fabricaţie 1,2 sau 3.

Părţile componente ale unui comparator mecanic cu cadran sunt prezentate în figura 1. S-au
notat: 1: carcasa; 3: ureche de fixare facultativă, care prezintă şi o eventuală degajare 2; 4: geam; 6:
tija palpatoare; 5:vârf de măsurare, fixată prin braţul de fixare 7; 8: şurub pentru blocarea ramei
mobile 9; 10: cadran gradat; 11: ac indicator; 12: scară gradată în sutimi de milimetri; 13: scară
gradată în număr de ture complete parcurse de acul indicator; 14: indici de toleranţă.

În figura 2, este prezentată schema de principiu a comparatorului cu cadran valoarea diviziuni este
de 0,01 mm.
 Palpatorul
prezintă o
porţiune pe

z=1
3 1
6 z=1 6
z=1 1
2
0 t z=1
00 4
00
1
5

care este realizată o cremalieră. Sub acţiunea unei forţe de contact de aproximativ 1N, exercitată de
arcul elicoidal 15, aceasta angrenează cu un pinion cu z 2=16 dinţi, solidar cu o roată dinţată cu z3=100
dinţi. Roata antrenează un alt pinion, z 1=10 dinţi, pe al cărui ax este montat rigid acul indicator de
lungime R. Al doilea indicator destinat numărului de ture este montat pe arborele roţii z2.

Cu pinionul z1 mai angrenează şi roata dinţată z4, pe al cărei ax este montat arcul spiral 16. Rolul
acestui arc spiral este de a asigura permanent contactul dinţilor pe acelaşi flanc, indiferent de sensul
de rotaţie al angrenajelor (pentru a elimina cursa moartă la schimbarea sensului de rotaţie).

Elementele componente ale unui comparator cu cadran pot fi observate în vederea din figura 3.

La construcţia acestor comparatoare, se impune ca, la o deplasare de 1 mm a tijei palpatoare,

acul indicator să parcurgă o tură completă (360). Rezultă deci că al doilea ac indicator, gradat în
număr de ture complete ale primului ac indicator, indică de fapt milimetrii parcurşi de tija palpatoare.

Fig. 3 Elementele componente ale unui comparator cu cadran:

Pentru calculul raportului de amplificare al acestui tip de comparatoare, se consider ă că, la o

deplasare x a tijei palpatoare, axul roţilor z2 şi z3 se roteşte cu unghiul 2 dat de relaţia:

2x
2 
mz2 (2),
 mz
r
unde m reprezintă modulul roţilor dinţate (m=0,199) şi se ştie că, pentru o roată dinţată, 2 .

Roata z3 se roteşte şi ea cu unghiul 2,, la periferia ei rezultând deplasarea pe arcul de cerc s:

mz3
s  2  ,
2 (3)

z3
s  x
z2 (4)

Roata z1, pe arborele căreia e montat acul indicator, se va deplasa cu acelaşi arc de cerc,
corespunzător unui unghi de rotaţie al arborelui 1:

2s
1 
mz1 , (5)

2 x z3
1  
mz1 z2 (6)

În final, deplasarea acului în planul cadranului gradat va rezulta:

sac  1  R , (7)

2 x z3
sac   R
mz1 z2 (8)

Se poate calcula, aşadar, valoarea raportului de amplificare al comparatorului mecanic cu cadran

cu valoarea diviziunii de 0,01 mm:

sac 2 R z3
k  
x m z1  z2
(9)

Pentru comparatorul cu cadran normal, R=25 mm, şi, din relaţia (9), k=150. Diviziunea scării, deci
distanţa dintre două repere vecine de pe scara gradată, este D=1,5 mm. Rezultă valoarea diviziunii
scării:

D 1,5
VD    0,01mm
k 150 (10)
 Comparatoarele cu cadran cu valoarea diviziunii de 0,002 mm şi 0,001 mm prezintă cadranul
gradat în micrometri, iar mecanismul de transmitere şi amplificare a mişcării palpatorului este format
din roţi dinţate sau roţi dinţate şi pârghii.

Comparatorul cu cadran cu valoarea diviziunii de 0,002 mm are schema de principiu, prezentată în

figura 4, asemănătoare cu cea a comparatorului cu valoarea diviziunii de 0,01 mm, dar diferă
constructiv prin perechea de roţi suplimentare z3 şi z4, cu z3=16 dinţi (18 dinţi), respectiv z4= 80 dinţi
(90 dinţi).

Raportul de amplificare pentru acest tip de comparator va avea valoarea :

2 R z2  z4
k 
m z1  z3  z5 (11)

Pentru m=0,199 mm şi L=25 mm se obţine k=750. Întrucât diviziunea scării are valoarea D=1,5 mm,
valoarea diviziunii scării acestui tip de comparator va rezulta:

D 1,5
VD    0,002mm
k 750 (12)

Comparatorul cu cadran cu valoarea diviziunii de 0,001 mm , a cărui schemă de principiu este

prezentată în figura 5, are în componenţa sa un sistem de amplificare cu pârghii cu raport de
amplificare de 1:10.

Raportul de amplificare total al acestui comparator este de:

2 R z3
k   10
m z1  z2 (13)

Cadranul acestui comparator poate avea 100 de diviziuni, când diviziunea D=2mm, sau 200 de
diviziuni, când D=1mm.

1. Măsuri şi instrumente de măsură Materialele de construcţii pot fi cercetate în două ipostaze:

privind caracteristicile fizico-mecanice când se efectuează o determinare; privind
constituenţii structurali, chimici, impurităţi etc., când se efectuează o analiză. Determinările
şi analizele de laborator sunt rezultatul măsurării unor mărimi fizice, pe baza cărora se
determină prin calcul caracteristicile (constituenţii) căutate Determinările de laborator
presupun efectuarea de măsurători, mărimile măsurate devenind parametri de calcul pentru
determinarea caracteristicii căutate. Pentru a efectua măsurătorile, sunt necesare
instrumente / aparate de măsură. Caracteristicile mijloacelor de măsurare Caracteristicile
mijloacelor de măsurare reprezintă particularităţi esenţiale prin care acestea se deosebesc şi
 se apreciază. Ele pot fi: Tehnice (soluţia constructivă, modul de funcţionare, formă etc.)
Metrologice Caracteristicile tehnice - reprezintă particularităţile de construcţie şi funcţionare
ale mijloacelor de măsurare Caracteristici tehnice de construcţie (principiul de funcţionare,
dimensiuni de gabarit, formă, materiale folosite etc.) Caracteristici tehnice de funcţionare
(modul cum funcţionează aparatul,influenţa condiţiilor de mediu etc.) Dispozitivul de afişare
(exemplu de caracteristică tehnică) Este elementul constructiv al mijlocului de măsurare care
permite observarea şi citirea valorii măsurate de către operator. Dispozitivele de afişare pot
fi: Dispozitive indicatoare afişează în fiecare moment valoarea mărimii măsurate, iar
indicaţiile lor urmăresc variaţiile acestei mărimi (de exemplu: dispozitivul indicator al
micrometrului).
2. Dispozitive înregistratoare - afişează şi păstrează succesiunea valorilor măsurate într-un
interval de timp (de exemplu electrocardiograful). Dispozitivele de afişare pot fi analogice sau
digitale numerice, sau combinaţii ale acestora. Dispozitivele de afişare analogice Dispozitivul
de afişare indicator de tip analogic cel mai răspândit este dispozitivul cu scară gradată şi
indice. Cadranul este elementul fix sau mobil al unui astfel de dispozitiv de afişare. Scara
gradată-este totalitatea reperelor cu numerele lor asociate, care fac parte din dispozitivul
indicator al mijlocului de măsurare. Scara gradată se caracterizează prin caracteristicile
constructive (lungimea scării gradate, lungimea diviziunii, reperul) şi caracteristicile
metrologice (valoarea diviziunii, domeniul de măsurare, limita inferioară şi limita superioară).
lungimea scării-lungimea liniei continue de la primul la ultimul reper. Linia poate fi reală sau
imaginară, curbă sau dreaptă. Ea se exprimă în unităţi de lungime. diviziunea - parte a unei
scări cuprinsă între două repere succesive, caracterizată prin lungimea diviziunii şi valoarea
diviziunii (care poate fi indicată pe cadran sau calculată).

3.  Exemplu de valoare a diviziunii indicate pe cadran: - Valoarea diviziunii corespunde cu

lungimea diviziuni numai în cazuri particulare. Caracteristici metrologice Raportul de
amplificare K raportul dintre deplasarea liniară (unghiulară )a acului indicator şi variaţia
mărimii de intrare care provoacă această deplasare sau raportul dintre diviziunea scării
gradate (D) şi valoarea diviziunii pe aceiaşi scară gradată (V d ). K = D V d Sensibilitatea S
raportul dintre variaţia mărimii de ieşire şi variaţia corespunzătoare a mărimii măsurate. X S =
X e i Pragul de sensibilitate valoarea minimă a mărimii de intrare care provoacă deplasarea
acului indicator, vizibil cu ochiul liber. La mijloacele de măsurare digitale se utilizează
noţiunea de rezoluţie cea mai mică variaţie a mărimii de intrare ce poate fi înregistrată de
dispozitivul de afişare al aparatului. Exactitatea instrumentală - calitatea mijlocului de
măsurare de a da rezultate apropiate de valoarea adevărată a mărimii măsurate. Ea
cuprinde: Justeţea concordanţa dintre valoarea medie obţinută la un număr mare de
măsurători repetate şi valoarea adevărată. Fidelitatea - concordanţa dintre mai multe
rezultate independente ale unei măsurători, obţinute în condiţii prescrise. Clasa de precizie
(exactitate) - un număr care reprezintă cât la sută din domeniul de măsurare al aparatului
reprezintă eroarea maximă. Indicele de clasă (c)- un număr marcat pe cadranul aparatului ce
indică clasa de precizie.
4.  c = ± ε max L L max min 100% Metode de măsurare Principiul de măsurare este baza
ştiinţifică a realizării unei măsurări. Cuvântul metoda provine din grecescul methodos =
mijloc, cale şi reprezintă un sistem de reguli sau principii de cunoaştere şi de transformare a
realităţii obiective. Metoda de măsurare este totalitatea relaţiilor teoretice şi operaţiilor
practice necesare efectuării măsurării pe baza unui principiu dat. Metode de măsurare
clasificare Criteriul exactităţii DE LABORATOR- se execută în laborator, având precizie ridicată
Valoarea efectivă se determină ca medie aritmetică a mai multor măsurători. Exemple:
 măsurarea şi certificarea pieselor etalon cu microscopul universal. INDUSTRIALE (TEHNICE)-
se aplică în producţie folosindu-se aparate mai puţin sensibile dar robuste Rezultatul
măsurării se consideră valoare efectivă, eroarea de măsurare fiind suficient de mică.
Exemple: măsurarea în atelierele de producţie cu şublerul, micrometrul, etc. Criteriul de
prezentare a rezultatelor măsurării Analogice în care valoarea mărimii de măsurat este dată
de acul indicator al aparatului; variaţia mărimii de măsurat şi valorile măsurate sunt
continue. Exemplu: măsurarea timpului cu ceasornicul Digitale în care mărimea respectivă se
măsoară numai la anumite intervale de timp, iar valoarea ei, indicată de aparatul de măsură
sub formă de cifre, urmăreşte discontinuu variaţia mărimii de măsurat. Exemplu: măsurarea
masei cu cântarul electronic Criteriul de obţinere a valorii măsurate Directe - metode în care
se obţine nemijlocit valoarea măsurată, utilizându-se un singur mijloc de măsurare.

Noile ceasuri comparatoare ABS cu funcţie de calcul, cu funcţie de stocare a valorilor

minime/maxime şi cel adaptabil pentru alezometre.

Mitutoyo Corporation a dezvoltat trei modele noi de comparatoare cu cadran Digimatic din seria ID,
cu funcţionalitate specială, care dispun de operabilitate crescută și sunt uşor de utilizat. Cele trei
produse sunt: „model cu calcul/ID-C112RX”, care prevede citirea directă pentru dispozitive de
măsurare dedicată (speciale); „modelul Hold Peak-Valoare/ID-C112AX”, care stochează maxim,
minim din valorile de bătaie radială; și „tipul pentru alezometru - model/ID-C112GX”, cu un afișaj de
măsurare a diametrului interior. Modelul cu calcul/ID-C112RX este introdus pe piaţă începând din
ianuarie 2015, iar celelalte două modele din februarie 2015.
Echipate cu traductoare liniare absolute ,,moştenite” de la modelul actual, lansat în 1998, aceste
comparatoare sunt protejate complet de erorile datorate excesului de viteză de lucru. Prelevarea de
date se realizează de 50 de ori pe secundă, pentru a asigura achiziţionarea de valori de vârf, precum
şi bătaia radială, iar valorile maxime/minime sunt păstrate simultan (modelul alezometru are doar
valoarea minimă). Toate modelele sunt dotate cu un afişaj nou, de dimensiuni mari de tip LCD, cu
vizibilitate sporită, care include, de asemenea, şi o bară grafică analoagă pentru operabilitate
îmbunătăţită.
Cele cinci butoane de comandă sunt aranjate şi dimensionate pentru a îmbunătăţi interoperabilitatea
pe parcursul măsurării, cu simboluri de afişare a statutului butoanelor de asistenţă, cu diverse funcţii,
ce permit ca diversele aplicaţii de măsurare să fie setate prin operaţiuni simple.
Funcţiile pot fi setate prin intermediul unui PC, folosind kitul de instalare pentru parametrii opţionali.
Un sistem de blocare a funcţiilor dă posibilitate administratorilor să prevină erorile datorate setărilor
incorecte. Prin măsurarea simplă, dar mai sofisticată şi mai precisă, Mitutoyo contribuie la evoluţia
continuă a proceselor de fabricaţie, prin intermediul tehnologiei sale de măsurare de precizie. 

Modelul cu funcţia de calcul, ID-C112RX

Prin combinarea unui dispozitiv de măsurare cu unul de calcul - un diametru exterior mare, o rază de
curbură, un diametru de gaură, o lăţime de canal etc- pot fi măsurate direct, fără a fi nevoie de tabele
de conversie.
 Prin stabilirea unui coeficient de deplasare axială, valoarea calculată poate fi afişată.
 Formula: Ax"+ B + Cx'-1 (x '= x + valoare de offset)
 Rezoluţia este selectabilă în 12 trepte, ceea ce face ca cifrele  afişate să fie uşor de citit.
 De asemenea, are funcţia de păstrare a valorii de vârf şi funcţia GO / NG (trece/nu trece).
 Dispozitivele de fixare şi de măsurare destinate pentru diversele aplicaţii pot fi comandate şi
fabricate la cerere.
 

Modelul Hold peak value (menţinerea valorii de vârf), ID-C112AX

 Acest model detectează şi stochează  valorile maxime / minime ale deplasării palpatorului.
 Funcţia  GO / ± NG este disponibilă pentru valorile de vârf stocate.
 Funcţia de calcul simplă permite afişarea de 0,5 ori, 2,0 ori etc, folosind Ax cu formula.
 

Modelul pentru alezometre, ID-C112GX

 Este proiectat exclusiv pentru alezometre, acest model având funcţia de detectare a valorii
minime şi stocarea acesteia.
 Poziţia minimă stocată poate fi înlocuită cu o valoare prestabilită, reducând astfel volumul de
muncă pentru setarea aparatului la o valoare de referinţă.
 Funcţia de memorare a valorii măsurate (posibilitate de stocare până la 9 valori măsurate).