Maina de msurat cu coordonate

Masinile de masurare n coordonate sunt utilizate pentru masurarea cu precizie (0,5-2,5 m) a

dimensiunilor unei piese sau ale majoritatii abaterilor geometrice. Din punct de vedere constructiv
eista mai multe tipuri de masini.
!n general, aceste masini sunt prevazute cu o masa masiva, de obicei din granit, av"nd o
precizie dimensionala si de #orma #oarte buna. !n #unctie de varianta constructiva, o piesa asezata pe
masa masinii poate #i adusa n zona de masurare prin deplasari pe directiile si $. %alparea
supra#etelor de masurat se #ace cu ajutorul unui cap de masurare special care se deplaseaza pe aa z.
&orma capului de palpare este aleasa n #unctie de piesa ce urmeaza a #i masurata. Masinile moderne
dispun de o magazie de ast#el de capete. Miscarile pe cele trei ae se pot realiza #ie manual, #ie prin
comanda de tip jo$stic', sau comandate prin program de calculator. (ista masini de masurare n
coordonate actionate manuale, la care pozitionarea capului de masurare se #ace numai manual si
masini actionate de comanda )*), la care actionarea celor trei ae se #ace cu ajutorul unor.
Deplasarea consolei sau a coloanelor se #ace cu o #recare #oarte redusa datorita unei sustentatii
pneumatice. +agarele pneumatice se deplaseaza pe g,idaje orientate pe aele - si . . Deplasarea
capului de masura este nregistrata (si uneori indicata) continuu cu ajutorul sistemelor de masurare a
deplasarii de tip interpolator incremental optic.
1
/istemul optic prezentat mai sus nu este singurul
#olosit, dar este cel mai #recvent. /e mai #olosesc de
asemenea sisteme inductive sau mecanice. Deplasarea
capului de masura se realizeaza prin numararea
impulsurilor venite de la sistemul optic de nregistrare
a deplasarii care
sunt generate atunci c"nd o raza luminoasa este
ntrerupta de reperele verticale marcate pe rigla de
sticla. 0zual precizia acestui sistem, deci precizia de
nregistrare a deplasarii palpatorului
este de 0,1m. 2ncertitudinea de masurare este indicata
de producator #iind data de obicei sub #orma
u13(1,54+5600) m 7 pentru deplasari
paralele cu aele si u83(1,94+5800)m 7 pentru
deplasari n spatiul de lucru.
%alpatoarele capului de masura sunt cilindrice av"nd o s#era din rubin n v"r#. :ceasta s#era
trebuie sa aiba o dimensiune materiala, dar pentru masurare trebuie sa se ia n considerare doar cotele
centrului s#erei. Din acest motiv calculatorul #ace corectiile necesare, prin so#t, consider"nd de
#iecare data, la #iecare palpare raza s#erei palpatorului cu care se #ace masurarea. %entru a elimina
erorile de dimensiune ale s#erelor de rubin, nainte de masurare se impune o etalonare a palpatorului,
prin masurarea unei s#ere calibrate a#late n dotarea masinii. :tunci c"nd se lucreaza cu capete de
masurare cu mai multe palpatoare, este nevoie sa se in#ormeze calculatorul cu care palpator se #ace
masurarea, aceasta #ac"ndu-se manual, de la consola de comanda, sau prin program daca se lucreaza
n regim automat.
:cest sistem are n componenta un mecanism cu trei contacte, pretensionat, la care punctele
de contact cu #lansa suport sunt n acelasi timp contacte electrice. :cest sistem elastic are o
elasticitate #oarte buna asigur"nd revenirea palpatorului n pozitia initiala dupa contactul cu supra#ata
de masura. !n momentul n care palpatorul atinge piesa, unul din cele trei contacte se desc,ide,
comand"nd n acest #el oprirea deplasarii capului de masura. !n acest mod se asigura o protective
mpotriva distrugerii mecanismului de palpare n cazul ciocnirilor accidentale. !n momentul opririi
capului de masura, coordonatele palpatorului sunt nregistrate n memoria calculatorului, #iind
prelucrate n #unctie de comanda precedenta.
%rin scanare se pot palpa si obiectele de masurat cu #orma geometrica necunoscuta. De obicei
procedeul este #olosit la masurarea pro#ilelor complee, cum ar #i cele ale paletelor de turbina,
camelor, etc. /canarea supra#etelor se poate #ace nu numai mecanic. :cest lucru se poate realiza #ara
atingere directa, de eemplu cu o raza laser, care palpeaza obiectul de-a lungul unor linii. %unctul de
lumina este #ocalizat pe supra#ata si condus de-a lungul unei ae de masura sau de-a lungul unei
traiectorii curbilinii de#inite matematic. !n acelasi timp celelalte ae vor #i ast#el conduse nc"t
#ocalizarea sa se mentina constanta.
:baterile dintre punctele palpate ale supra#etei si traiectoria curbilinie teoretica reprezinta
abaterile de #orma ale piesei.
2
/istemele de deplasare n spatiu proprii masinilor de masurare n coordinate sunt #olosite si
pentru masurari utiliz"nd camere video. ;data cu progresul instalatiilor de ac,izitie siprelucrare a
imaginii, s-au dezvoltat capetele de masurare video care se monteaza n locul capului obisnuit de
masurare, sau n paralel cu acesta.
:ceste capete video au n componenta o camera (sau doua) video ))D si un sistem de
prelucrare a imaginii. 0tilitatea optima a masinilor de masurat n coordonate se obtine prin #olosirea
ambelor capete combinate, comutarea unuia sau altuia #ac"ndu-se n c"teva secunde.
(ista si posibilitatea ec,iparii masinilor de masurare n coordonate cu capete combinate,
care o#era posibilitatea comutarii etrem de rapide ntre capul cu palpare si cel video. %rogramele de
masurare utilizate de masinile de masurare n coordonate sunt di#erite de la producator la producator.
%rimele programe erau greoi de interpretat, bene#iciarul av"nd nevoie de anumite cunostinte legate
de codi#icarea simbolurilor a#isate.
%rogramele mai noi tind spre a#isarea gra#ica (si nu tabelara) a masurarilor, asemanatoare cu
desenul gra#ic n plan, aceasta #iind mai accesibila at"t utilizatorilor c"t mai ales bene#iciarilor.
:sa cum s-a mentionat si la nceputul acestui capitol masinile de masurare n coordonate pot
#i livrate cu comanda )*) sau actionate manual. <arianta =motorizata=, )*), presupune deplasarea
pe toate cele trei ae motorizat, adica miscarile sunt comandate prin intermediul a doua jo$stic'-uri
si eecutate de servomotoare. !n cazul actionarii manuale, capul de masurare este deplasat n
punctele de masurare cu ajutorul m"inii iar avansul #in n vederea contactului si ac,izitionarii
coordonatelor punctului se #ace cu ajutorul unor rozete.
Masurarea unei caracteristici geometrice presupune de#inirea acesteia, adica dintr-o lista de
caracteristici geometrice de baza se selectioneaza cea dorita (de eemplu> cerc, linie dreapta sau
cilindru). %asul urmator l constituie ac,izitionarea unui numar de puncte su#icient pentru a de#ini
corect caracteristica geometrica selectata, prin palparea directa pe supra#ata sau prin #ocalizarea
capului video. !n momentul n care cele =n= puncte (8-6 pentru cerc, 5 pentru s#era, 9 pentru cilindru
etc.) au #ost palpate, coordonatele spatiale ale acestora #iind nregistrate, se comanda construirea
caracteristicii pe baza datelor ac,izitionate. :st#el so#t?are-ul masinii va trasa =cel mai apropiat
cerc= ce trece prin cele =n= puncte palpate sau =cel mai apropiat cilindru= etc. %ractic, dupa cum se
poate observa, caracteristica geometrica construita va di#eri de cea reala, #iind construita pe baza unui
numar de puncte limitat si ac,izitionat aleatoriu. (vident ca cu c"t numarul de puncte ac,izitionate
creste, cu at"t precizia de masurare va #i mai buna. :cest dezavantaj scade atunci c"nd caracteristica
geometrica este scanata. /canarea presupune ac,izitionarea unui numar mare de puncte si ast#el
precizia de determinare a valorii acesteia creste.
Daca n cazul masurarii 8D aceasta sursa de erori nu este #oarte importanta, n cazul
determinarii abaterilor geometrice este o sursa importanta de erori.
:cesta este motivul pentru care aparatele de masurare a abaterilor de pro#il scaneaza ntreg
pro#ilul pentru a calcula abaterea geometrica respectiva.
%rin palparea pro#ilului real se ac,izitioneaza coordonatele punctelor 1,2,8,6. %rin aceste
puncte so#t-ul MM) traseaza =cel mai apropiat cerc= (ideal). /e observa ca punctul 1 este n a#ara
acestui cerc, departarea lui #ata de cercul construit #iind valoarea abaterii de la circularitate. :ceasta
valoare este ineacta av"nd n vedere ca prin scanare se obtine o alta valoare marcata n #igura.
(vident este important de mentionat ca aceste di#erente sunt importante doar n cazuri deosebite de
3
precizie solicitata. :cesta este motivul pentru care operatorii MM) cu eperienta palpeaza mai multe
puncte ale caracteristicii geometrice la care se solicita si abateri geometrice.
%e structura sistemului mecanic de sustine a capului de palpare multe #irme producatoare de
aparate de masurare au montat sisteme video de sine statatoare care pot e#ectua masurari, n special
n cazul pro#ilelor complee, cu o precizie de 0,1 <m. :celasi sistem mec,anic poate sa g,ideze
capete laser. !n cazul pro#ilelor masurate cu ajutorul acestor sisteme, masa masinii nu mai este
con#ectionata din granit ci din sticla mata, pentru a crea conditii de =iluminare din spate= a piesei
masurate. :ceasta variant de iluminare, uneori combinata cu o iluminare de sus sau di#uza, creeaza
conditiile cele mai bune de ac,izitie video. /istemele video de masurare s-au impus din ce n ce mai
mult pe piata metrologiei, n special n ultimii 5-10 ani. Motivele sunt direct legate de per#ormantele
te,nice ale camerelor video, rezolutie camp vizual, #ocalizare, iluminare etc. )um progresul
industriei electronice este eploziv, aparitia acestor sisteme este usor de nteles.
Desi aplicabilitatea sistemelor video este mai mult aata pe masurari ale caracteristicilor
geometrice de mici dimensiuni, acolo unde palpatoarele sunt mai greu de manipulat, precizia si
modul usor de lucru sunt caracteristici dorite de multi bene#iciari.
4