1.

Care este principiul masurarii in

cuurdunate {desen + 3 rinduri]
Metrologia n coordonate efectueaza
msurarea elementelor geometrice
utiliznd un sistem de coordonate.
(Funcia de baz a metrologiei n
coordonate este aceea de a msura
suprafata reala a pieselor, compararea lor
cu forma dorit i evaluarea informaiei
metrologice cum ar fi mrimea, forma,
poziia sau orientarea.] O caracteristic
comun a Mainilor de Msurat n Coordonate (MMC) este msurarea suprafeei punct cu
punct, ntr-un sistem de coordonate determinat de proiectant i de echipament. Parametri
ce descriu suprafaa piesei reale ntr-o form idealizat sunt calculate din valorile
coordonatelor msurate prin intermediul unui computer. Aceti parametri pot fi folosii
pentru a verifica dac o form geometric a piesei fabricate este n acord cu specificaiile
proiectantului.
2. Care sunt metudele de apruximare a nurului depuncte{desen + 4 rinduri]
LSC Metoda celor mai mici patrate (criteriul gaussian)
MZC Elementul din zona minima
MCC Elememntul tangent (Cel mai mic cerc circumscris)
MC Elemnentul tangent (Cel mai mare cerc inscris)
LSL- Linia medie asociata celor mai mici patrate
MZL-Linia de referinta din zona minima
OPL, LOL - Calculul elementelor tangente
3. Ce diferenta este intre metuda celur mai mici patrate si metuda cercului
circumscris {imagine +3 rinduri)
?? Linia medie asuciat celur mai mici ptrate este calculata prin metuda Caussian
{best-fit] fiind determinata astfel incit suma ptratelor distanelor dintre punctele
masurate si linie sa fie minima.
Metoda este sensibil la punctele izolate i d unrezultat bun prin utilizarea unui numar
mic de puncte. Rezultatul unui calcul prin criteriul Gaussian este o valoare medie.
MCC - cercul minim circumscris
EIementuI minim circumscris este mrimea minim a unui eIement integraI
asociat unde toate puncteIe msurate sunt fie n interioruI fie pe eIementuI
integraI asociat. Toate punctele msurate sunt incluse n elementul integral asociat.
Centrul cercului este mutat i diametrul este minimizat pn cnd este gsit diametrul
minim unde toate punctele sunt n afara elementului integral asociat
4. Care sunt cumpunentele unei MMC { desen + 2 rinduri]
baza mainii
masade lucru
driverele
sistemele de msur i etaloane
Capetele de msur
unitatea de control i computeruli
dispozitive adiionalecum ar fi mese rotative, sisteme de schimbare a capului de
citire i capete articulate:
5. Descrieti batiul si masa unei MMC {10 rinduri]
Batiul aparatului, susine toate celelalte elemente fixe sau mobile ale mainii. Esteo
construcie sudat sau turnat, care trebuie s satisfac condiii severe derezisten,
rigiditate i stabilitate dinamic. De obicei se prevede sprijinirea sa pereazeme izolatoare
de vibraii sau n construcia sa este inclus un izolator de vibraii
Masa masinii poate fi fixa sau mobila Mainile care au dispozitive de micare a mesei sunt
destinate pieselor cu greutate mic i medie. Piesele mari i grele necesit maini ale cror
componente se mic i piesa rmne fixat.n mod normal, masa este construita dinfunt,
granit sau uel. De regul, suportul mesei este prevzut cu guri i filete pentru a fixa
ferm piesa.
. Descrieti gbida|ele unei MMC {desen + 5 rinduri]
- sustinute de sisteme portante care pot afecta mult incertitudinea msurrii i din
acest motiv sunt foarte importante. Ghidajele sistemelor portante pot fi ghidaje cu
aer sau ghidaje cu role. Primelesunt construitedin granit sunt usor de construit cu
acuratee i nu presupun frecare sau uzare.
- Un mare avantaj al acestor ghidaje este faptul c nu apare efectul de agare, iar
- abaterile mici de planeitate.
Aerul comprimat ce exist ntre componentele n micare se comport ca un
lubrifiant. n acelai timp se formeaz o pern de aer care suport toat greutatea fr
contact. Aerul comprimat trebuie filtrat, iar suprafeele pe unde circul aerul trebuie
curate din cnd n cnd.
Ghidajele cu role sunt cele mai frecvente i sunt folosite n combinaie cu role de
oel. Aceste ghidaje au frecare i uzur mic ns sunt vulnerabile la murdrie i coroziune.
Fiecare din cele trei axe aliniate ortogonal trebuie s con|in traductoare de miscare Iixate
de-a lungul axei.
Cbida|ele, utilizate in construciile demaini de msurat trebuie srspund n
principal la trei cerine:
asigurarea unei rectiliniti ridicate pentru deplasarea saniei;
frecri foarte mici, pentru reducerea forelor de acionare;
s nu aib deviaii scurte de ghidaj.
Ghidajele sistemelor portante pot fi ghidaje cu aer sau ghidaje cu role.
7.
Descrieti senzurii de masurare a deplasarilur
pe axe { desen + 10 rinduri]
capete cu senzor tactiI (de atingere) sunt
sisteme ce necesit contact fizic cu suprafa[a
msurat pentru a func[iona. Cind palpatorul
atinge piesa, capul de masurare da un semnal
care comanda frinarea si oprirea deplasarilor pe
cele trei axe si citirea rigIeIor optice de pe
ceIe trei axe. Capete de masurat tactile sunt
articulate n trei puncte. Punctele de contact
materializeaz un contact electric care in
momentul atingerii piesei de catre palpator se
deschide. Cnd se utilizeaz un astfel de cap
cel pu[in una dintre axe trebuie s fie n micare
pentru a detecta punctul. Aceste sisteme func[ioneaz n principiu dinamic.
- capete cu senzor fr contact: nu au nevoie de un contact fizic cu suprafa[a
msurat pentru a func[iona. Ex: sistemul optic de msurare nu necesit nici un contact
fizic cu piesa
- capete muItisenzor: acestea con[in mai multi senzori de masurare
8. Descrieti un cap de masurare tactil {desen + 10 rinduri]
capete cu senzur tactil {de atingere] sunt sisteme ce
necesit contact fizic cu suprafaa msurat pentru a
funciona. Cind palpatorul atinge piesa, capul de masurare
da un semnal care comanda frinarea si oprirea deplasarilor
pe cele trei axe si citirea riglelur uptice de pe cele trei
axe. Capete de masurat tactile sunt articulate n trei
puncte. Punctele de contact materializeaz un contact
electric care in momentul atingerii piesei de catre palpator
se deschide. Cnd se utilizeaz un astfel de cap cel puin
una dintre axe trebuie s fie n micare pentru a detecta
punctul. . Aceste sisteme func[ioneaz n principiu dinamic.
9. Descrieti un cap de masurare prin scanare {desen + 10 rinduri]
La capeteIe de masurat prin scanare palpatorul este articulat prin trei
paralelograme arcuite aranjate ortogonal localizate pe fiecare ax. Pentru fiecare
paralelogram exist un senzor de msurare (de cele mai multe ori un senzor inductiv de
lungime). Deplasarea palpatorului din cauza contactului cu piesa este convertit ntr-un
semnal propor[ional cu deplasarea Alinierea ortogonal permite determinarea deplasrii
dimensionale a capului de msur. Aceast deplasare este adunat cu pozi[ia mainii
pe axe pentru a gsi punctul scanat.
La masurarea tactila a unui punct fiecare punct msurat este atins n mod individual.
Exist dou posibilit[i de achizi[ie a punctelor msurate n func[ie de sistemul de
msur:
- Static - Axele se opresc brusc dup palpare i dac palpatorul este controlat din
pozi[ia median a paralelogramului. atunci, punctul msurat este achizi[ionat prin
oprirea definitiv a dispozitivului
- Dinamic Achizi[ia punctului se face n timpul micrii. Dup detectarea atingerii sunt
citite sistemele de msur a capului i a celor de pe riglele optice n mod continuu pe tot
parcursul micrii spre sau dinspre pies. Coordonatele care au fost determinate cu o
anumit for[ de atingere sau intr-o pozi[ia neutr a palpatorului sunt salvate ca puncte
msurate.
La scanare func[ii speciale de control permit sistemului de palpare s urmreasc
suprafa[a piesei n mod continuu. Punctele scanate sunt achizi[ionate n timpul micrii
de-a lungul liniei de scanare. Procedura de scanare permite sa se achizi[ioneze multe
puncte ntr-un timp foarte scurt (sute de puncte ntr-o secund). Scanarea poate fi
fcut ntr-un plan sau ntr-un cerc, pe o spiral (pentru msurarea unui cilindru) sau pe
orice alt linie sau plan curb n orice orientare.
Cercul nfurtor
Cercul de
compensare prin
puncte intermediare
Evaluarea formei prin
intermediul punctelor
scanate
Cercul nfurtor
Minim
10. Descrieti un cap de masurare uptic {desen + 10 rinduri]
Capetele de masurat prin scanare palpatorul este articulat prin trei paralelograme
arcuite aranjate ortogonal localizate pe fiecare ax. Pentru fiecare paralelogram exist un
senzor de msurare (de cele mai multe ori un senzor inductiv de lungime).
Punctele scanate sunt achizi[ionate n timpul micrii de-a lungul liniei de scanare.
Procedura de scanare permite sa se achizi[ioneze multe puncte ntr-un timp foarte scurt
(sute de puncte ntr-o secund). Scanarea poate fi fcut ntr-un plan sau ntr-un cerc,
pe o spiral (pentru msurarea unui cilindru) sau pe orice alt linie sau plan curb n
orice orientare.
Capete cu senzor fr contact: nu au nevoie de un contact fizic cu suprafa[a
msurat pentru a func[iona. Ex: sistemul optic de msurare nu necesit nici un contact
fizic cu piesa.
Senzori laser 1D
Senzori laser 2D
11. Descrieti un cap de masurare cu laser {triangulatie] {desen + 10 rinduri]
Maina de msurat n coordonate de la Leica este o MMC ce poart manual un aa-
numit palpator T, mpreun cu un dispozitiv laser ce urmrete pozi[ia senzorului.
12. Ce senzuri sunt utilizati la masurarea pieselur din materiale plastice si a
materialelur mui
Prin scanare cu scanere laser 2D.
13.Palpatuare si sisteme de palpatuare {desen + 10 rinduri]
Palpatoarele capului de msur sunt cilindrice avnd o sfer din rubin n vrf cu abateri de
forma foarte mici. Rubinul este un element foarte dur i deci uzura lui este foarte mic.
Are o densitate foarte mic [innd greutatea vrfului la o valoare mic ceea ce evit
declanri nedorite ale palpatorului datorate micrii mainii sau din vibra[ii. . Aceast
sfer trebuie s aib o dimensiune material, dar pentru msurare trebuie s se ia n
considerare doar cotele centrului sferei. Rezultatul masurarii, obtinut in urma fiecrei
palpari, trebuie corectat software, cu diametrul sferei palpatoare
Exist diferite posibiliti de a configura sistemul de palpare cu ajutorul palpatoarelor.
Cand este nevoie de o rigiditate crescuta a sistemului de masurare se foloseste un
stiIet cu disc.
Pentru masurarea pieselor realizate din materiale subtiri (ex.: tabla) stiIeteIe ciIindrice
sunt potrivite, (Fig.2.11). O utilizare frecventa a acestora este localizarea centrelor
alezajelor din materialele subtiri. Exista variante de palpatoare cilindrice cu varf sferic
care permit masurarea in 3 directii, astfel posibila si masurarea suprafetelor. n unele
cazuri (ex.: masurarea adancimii santurilor scarii vernierului unui subler), se utilizeaza
stiIetuI cu varf ascutit. Se poate realiza un sistem de stilete din mai multe palpatoare.
Un astfel de sistem obisnuit este realizat din pana la 4 stilete cu varfuri sferice de
acelasi diametru si lungime, montate rigid pe centrul aditional al unui stilet. Un astfel de
sistem este numit stiIet stea
Stilet cu bila goala
pentru masurarea unei
piese curugozitate
mare (sursa: Renishaw)
Utilizarea unui stilet
cu disc (sursa:
Renishaw)
Stilet cilindric in
masuratoarea
unei gauri intr-o
placa subtire
Stiletul ascutit
(sursa: Renishaw)
Fig.2.10 Palpatoare si sisteme de palpatoare
14.Descrieti capetele de masurare RDS {desen + 10 rinduri]
?
15.In ce muduri se prugrameaza prugramul CNC pe u MMC {10 rinduri].
La scrierea programului CNC, MMC utilizeaza direct model 3D.
La MMC cu CNCmasurarea se poate realiza n modautumat. O astfel de main poate fi
controlat n mai multe moduri. Operatorul poate atinge punctele de pe suprafaa de
msurare printr-un panou de control. Exist posibilitatea unor msurturi autumate, spre
deosebire de MMC manuale. Dumeniile de msur ale acestur mayini sunt fuarte
variate, iar incertitudinea msurrii este de lamedie la mic. Ele pot fi folosite n camere
de msur sau uniti de producie.
1.Desenati u MMC de tip purtal precizind prin sageti directiile de miscare,
partile cumpunente si ce fel de piese puate masura {desen + 10 rinduri]
17.Desenati u MMC in cunsula precizind prin sageti directiile de miscare, partile
cumpunent si ce fel de piese puate masura {desen + 10 rinduri]
MMC n consol cu mas fix:
-trei componentemobile, ce se mic de-a lungul unor ghidaje
perpendiculare ntre ele, avnd palpatorul ataat de prima component, care
este purtat i se mic vertical relativ fa de a doua component. Acest
ansamblu format din prima i cea de-a dou component se mic orizontal
relativ fa de a treia. Cea de-a treia component este ncastrat ntr-un
singur punct, n form de consol,i se mic orizontal fa de baza mainii,
care suport piesa.
- Din motiv c masa nu are ghidaje, pot fi plasate piese mai grele pe mas
fr a afecta acurateea msurrii.
18.Desenati u MMC cu brat in cunsula precizind prin sageti
directiile de miscare, partile cumpunent si ce fel de piese
puate masura {desen + 10 rinduri]
Acest tip de main are trei componente n micare relativuna fa
de cealalt, iar palpatorul se afl ataat de prima component, ce se
mic orizontal n raport cu a doua. Ansamblul format din prima i a
doua component se mic vertical n raport cu a treia, iar aceasta din
urm se deplaseaz n plan orizontal fa de batiul mainii pe care
este montat piesa.
pentru piese cu volum mare
19.Care sunt avanta|ele si dezavanta|ele la masurarea cu bratul de
masurare.{desen+5 rinduri]
Avantajul acestor brae de msur este c sunt sisteme portabile i foarte flexibile. Ele sunt
manuale, prin urmare influena operatorului n cadrul incertitudinii msurtorii este foarte
mare.
20.Cui sunt destinate si ce tipuri de client are nevuie de rezultatele unei masuraturi
in cuurdinate.{10 rinduri]
a. Intern sau extern- un beneficiar intern poate cere documentatia completa a masurarii
cu informatii despre strategia de masurare si rezultate detaliate, pe cand un beneficiar
extern va cere doar rezultatele masurarii
b. Nivelul de cunostinte- beneficiarul va trebui sa fie capabil sainterpreteze documentatia
livrata, spre exemplu departamentul de productie va putea lua decizia de-a monta
piesele in timp ce departamentul de management va putea sa foloseasca documentatia
pentru a elabora declaratia de conformitate
23.Ce elemente alege un tebnulug de ,masurare.la masurarea unei piese {5
rinduri]
Elementele unei tehnologii de masurare pe MMC sunt:
alegerea masinii de masurat si a senzorului de masurare
alegerea echipamentelor aditionale,
alegerea palpatoarelor,
alegerea metodei de fixarea piesei,
definirea sistemului de coordonate al piesei,
determinarea pozitiei si orientarii piesei pe masa de masurare a masinii de masurat,
24.Care sunt parametrii de care se tine cunt la alegerea unei MMC {5 rinduri]
Alegerea MMCeste importanta deoarece trebuie sa se foloseasca o masina de masurat
potrivita sarcinii de masurare identificate prin analiza. Citeva criterii stau la baza alegerii
MMC:
- Precizia masinii vs. tolerantele piesei este primul criteriu care determina alegerea
masinii. - - Viteza, deci timpul de masurare si productivitatea;
- Forma si materialul piesei (poate fi mai eficienta alegerea unei masini cu masa rotativa)
- Softul MMC (posibilitatea utilizarii unui model CAD).
25.Cum se aleg palpatuarele la u MMC {5 rinduri]
AIegerea paIpatoareIor se face avind in vedere sarcina de masurare. n ce priveste
lungimea palpatorului principiul care trebuie respectat este: stiIetuI trebuie sa fie cat
mai scurt si mai rigid cu putinta. Din aceasta cauza trebuie respectate limitele
maxime pentru masa si lungime, date de producator.
27.Care sunt elementele care put furma un sistem de cuurdunate la u piesa { 2
vaiante] {desen]?
Definirea sistemului de coordonate al piesei
AXA PRINCIPALA
Pentru a defini axa principala (axa pentru alinierea spatiala) a unui sistem de coordonate
se pot folosi elementele care contin un vector in definitia lor
AXA SECUNDARA
Pentru definirea axei secundare (axa pentru alinierea planara) a unui sistem de
coordonate, elementele care contin un vector in definitia lor pot fi deasemenea folosite.
AXA TERTIARA
Axa tertiara este perpendiculara pe ambele axe definite anterior si impreuna formeaza
sistemul de coordonate desemnat.
PUNCTUL DE ZERU
Elementele pentru definirea originii pe fiecare axa pot fi de orice fel, deoarecefiecare
element contine in definitia sa punctul.
28.Ce elemente se aleg intr-u strategie de masurare {10 rinduri]
dentificarea elementelor nominale
Determinarea relatiilor intre elemente
Alegerea palpatoarelor si a sistemelor de palpatoare
Alegerea modului de masurare
Definirea strategiei de palpare
Definirea parametrilor de masurare (de exemplu directie, forta si viteza)
Definirea criteriilor de evaluare
Definirea documentatiei
29.Care sunt elementele geumetrice pe care le masuara u MMC {5 rinduri]
Marimea si pozitia principalelor elemente geometrice nominale sunt:
PunctuI, Sfera, Dreapta, PIanuI, CercuI, CiIindruI, ConuI, ToruI, .
33.Cum se determina ungbiul plan {3 variante] desen
UnghiuI pIan este definit pentru:
doua drepte continute in plan
doua drepte disjuncte - unghiul dintre ele este definit
intr-un plan paralel cu ambele drepte.
o dreapta si un plan ca unghiul dintre dreapta si
proiectia sa pe plan
doua plane ca unghiul dintre doua drepte ce se afla
la intersectia planelor cu un plan perpendicular pe
amandoua
n lista de mai sus termenul de dreapta poate fi inteles
ca:
axa unui cilindru con sau tor,
generatoarele conului,
linia de intersectie a doua plane.
La calcularea unghiului dintre doua drepte sau doua plane se pot obtine doua unghiuri
suplementare intre ele. La calcularea unghiului dintre vectorul unei drepte si vectorul unui plan
se va obtine doua unghiuri complementare.
40.Cum se executa calibrarea palpatuarelur {desen + 5 rinduri]
Strategia de calibrare trebuie aleasa in in functie de sarcina si strategia de masurare ,
de exemplu daca masurarea se face prin masurare discontinua, palparea se poate face
prin puncte dar in cazul in care masurarea se face prin scanare este corect ca si
calibrarea sa se faca la fel. n cazul ideal directia si viteza de apropiere a stiletului ar
trebui sa fie identice la calibrare si masurare.Calibrarea se executa cu ajutorul unui
calibru de forma sferica, a carei raza este cunoscuta si tolerata intr-un cimp de 0,1
m.n functie de sarcina de masurare sistemele de palpatoare au lungimi, diametre si
numere de componente diferite.
Moduri de caIibrare a paIpatoruIui: Palpatorul poate fi calibrat n trei moduri:
1. manual (toate punctele sunt palpate manual)
- aplicabil tuturor palpatoarelor;
- eventual imprecizie datorit palprii greite;
- risip de timp.
2. semiautomat (primul punct al fiecrui palpator este palpat manual; urmtoarele
palpri sunt stabilite de calculator)
- precizie ridicat prin palpare exact;
- economie de timp n raport cu palparea manual;
- nu este aplicabil tuturor palpatoarelor.
3. CNC (calibrarea manual i calibrarea semiautomat pot fi incluse intr-un proces
CNC)
- economie de timp la calibrarea de mare precizie.
41.Cumse executa calibrarea unei MMC {desen + 10 rinduri]
Sistemul articulat manual repetabil permite definirea mai multor orientari unghiulare pentru o
anumita sarcina de masurare. Rotatia in jurul celor doua axe este comandata manual in timpul
masurarii. Calibrarea trebuie efectuata in toate pozitiile fiind verificata pozitia unghiulara
a palpatorului. n Fig.2.15 se observa ca poate fi obtinuta orice pozitie unghiulara
repetabila a sistemului in gama unghiulara de locatii ale sistemului in jurul axei verticale
de 300, iar in jurul axei orizontale 93 (sursa: Renishaw)
La sistemele articulate motorizate cu indexare pentru o anumita sarcina de
masurare se fixeaza pozitiile unghiulare, iar apoi in toate pozitiile fixate se face
calibrarea palpatorului. n timpul masuratorii schimbarea pozitiei unghiulare a sistemului
de masurare este facuta in mod CNC prin rotirea comandata de doua motoare electrice,
in jurul unei axe verticale cu 360
0
si-n jurul unei axe orizontale cu 90
0
Sistemele articulate motorizate continuu au un sistem incorporat de codificatoare
unghiulare. Miscarea de rotatie a palpatoarelor este comandata de servomotoare a
caror precizie depinde de codificatorul utilizat (de regula rezolu[ia este de 0,2 arc sec).
Calibrarea se face intr-o singura pozitie unghiulara 3D.
ndiferent de tipul lor articulatiile influenteaza negativ
incertitudinea de masurare.
CaIibrarea paIpatoareIor
Strategia de calibrare trebuie aleasa in in functie de
sarcina si strategia de masurare , de exemplu daca
masurarea se face prin masurare discontinua, palparea
se poate face prin puncte dar in cazul in care masurarea
se face prin scanare este corect ca si calibrarea sa se
faca la fel. n cazul ideal directia si viteza de apropiere a stiletului ar trebui sa fie
identice la calibrare si masurare. Prin cresterea numarului de puncte folosite la
calibrarea varfului stiletului se obtine o acuratete mai mare a valoarii diametrului efectiv.
Daca mediul de programare nu-i permite, utilizatorul trebui sa tina evidenta scrisa a
datelor folosite la calibrarea sistemului de masurare si sa se asigure ca in timpul
masurarii sferei de referinta se face o comparatie intre datele rezultate si cele din
evidenta.
Calibrarea se executa cu ajutorul unui calibru de forma sferica, (Fig.2.32) a carei
raza este cunoscuta si tolerata intr-un cimp de 0,1 m. Materialul din care este
executata prezinta un coeficient de variatie foarte mic si rezistenta la uzura. Periodic
sfera trebuie verificata.
n functie de sarcina de masurare sistemele de palpatoare au lungimi, diametre si
numere de componente diferite. Astfel incovoierea stiletului la contactul cu piesa
variaza de la sistem la sistem. n cea mai simpla interpretare stiletul este incarcat cu o
sarcina doar intr-un plan (xy in Fig.2.33 a). Daca tija stiletului este cilindrica si de
rezistenta constanta in toate directiile, atunci incovoierea ei este independenta de
directia fortei. n partea stanga a figurii este prezentata incovoierea tijei la o incarcare
de-a lungul axei x. Sageata va fi aceeasi oricare ar fi directia incarcarii in planul xy. n
figura din partea dreapta este aratat un grafic al valorii incovoierii si are forma unui cerc.
Fig.2.32 Sfera de calibrare
ntr-un astfel de caz calibrarea poate fi facuta prin masurarea uneisfere in 4 puncte
a) b)
c)
Fig.2.33 ncovoierea tijei palpatorului la contactul cu sfera de calibrare
n Fig.2.33 b este aratat un exemplu mai complex. Configuratia sistemului de stilete
consta intr-o extensie verticala, un element de conectare si un stilet orizontal. Stiletul
este incarcat in planul xy. n exemplu se presupune ca extensia are o rigiditate foarte
mare, astfel nu este supusa incovoierii, dar rigiditatea la incovoiere si torsiune ale
stiletului sunt mici. n acest exemplu sarcina verticala provoaca indoirea stiletului, iar
sarcina orizontala provoaca indoirea stiletului si torsiunea extensiei. Se observa ca
sageata pe axa y este mai mare decat cea pe axa z, astfel graficul caracteristicii are
forma eliptica. Pentru a tine cont de caracteristica eliptica a incovoierii stiletului, in
procedura de calibrare, strategia de masurare trebuie sa includa masurarea sferei de
referinta in puncte opuse pe ecuatorul acesteia. Pentru o identificare corecta a centrului
sferei este nevoie de inca doua masurari (pe langa cele ale polilor). n plus, daca
presupunem ca rigiditatea la incovoiere a extensiei este mica, aceasta transforma
caracteristica intr-un elipsoid, (Fig.2.33 c). n acest caz strategia de masurare consta in
5 puncte distribuite uniform in poli si ecuator si 15 puncte distribuite intamplator pe sfera
de calificare.
Calibrarea unui stilet cu varf conic polul
sferei de referinta este masurat cu varful
conului iar pe urma se masoara de doua
ori cate patru puncte (in doua sectiuni ale
conului). Masurarea este efectuata in
apropierea ecuatorului pe paralela pe
care suprafata laterala a conului este
tangenta cu sfera de referinta, pentru a
evita contactul muchiei conului cu
aceasta.
Calibrarea unui stilet cu varf cilindric se
masoara polul sferei de referinta cu
planul de baza al cilindrului iar pe urma
de doua ori cate patru puncte (in doua
sectiuni ale cilindrului). Masurarea se
efectueaza la ecuator, unde suprafata
laterala a cilindrului este tangenta cu
sfera de referinta, pentru a evita
contactul muchiei cilindrului cu aceasta.
VARANTA 1
Calibrarea unui stilet cu varf-disc poate fi
facuta prin masurarea polul sferei de
referinta in cinci puncte odata cu
centrul planului de baza al discului si in
patru puncte aproape de muchia discului
apoi in patru puncte in doua sau trei
sectiuni pe langa ecuator, pe paralelele
unde suprafata sferica a discului este
tangenta cu sfera de referinta, pentru a
evita contactul acesteia cu muchia
discului
VARANTA 2
Masurarea polului sferei de referinta in
cinci puncte: trei puncte langa ecuator,
de-a lungul unui meridian (pentru a
localiza ecuatorul discului) si patru
puncte pe ecuatorul sferei de referinta.
Daca un stilet cu varf-disc se foloseste
doar la masuratori 2D poate fi calibrat
doar pentru diametrul sau cu un calibru
inel
Calibrarea unui stilet cu varf-plan; polul
sferei de referinta se masoara de cinci ori
cu planul de baza al stiletului, langa
centrul planului. Pentru a determina
centrul stiletului-plan se masoara patru
puncte pe ecuator in mijlocul partii
laterale a acestuia.
Calibrarea unui stilet cu varf ascutit; se
masoara polul sferei de referinta si cel
putin trei puncte in apropierea acestuia.
Varful stiletului ascutit este deasemenea
sferic, cu o raza foarte mica, deci trebuie
masurate fragmente mici ale acesteia
pentru a evita contactul cu partea sa
conica.
n cazul calibrarii unor sisteme complexe de palpatoare este imposibil sa se
efectueze calibrarea tuturor palpatoarelor intr-o singura pozitionare a calibrului sferic de
referinta datorita posibilitatii de realizare a unor coliziuni. ntr-un astfel de caz este
necesar sa se schimbe pozitia/orientarea calibrului de referinta si este necesar sa se
determine noua pozitie cu un stilet calificat anterior, inaintea modificariii pozitiei.
Fig.2.34 Modificarea pozitiei calibrului sferic de referinta
Fig.2.25 Calibrarea unui palpator pe o
cala
Fig.2.36 Calibrarea cu calibru inel
Pentru o acuratete maxima a masurarilor intr-o singura dimensiune calibrarile se pot
face cu blocuri de cale. n acest fel acuratetea maxima poate fi obtinuta doar pe directia
calei. Lungimea exacta a calei trebuie introdusa in softul MMC. n timpul calibrarii
primele 3 puncte se masoara pe una dintre fete pentru stabilirea directiei masuratorii, iar
pe urma se ia cate un punct pe fiecare fata (punctele 4 si 5 din Fig.2.35).
Pentru masuratori in doua dimensiuni de acuratete ridicata (de exemplu diametre
interioare si exterioare) se recomanda calibrarea cu piese de forme si dimensiuni
similare. Calibrarea consta in masurarea unui cerc pe un inel de referinta si a planului
perpendicular pe axa sa. n Fig.2.36 se arata ordinea punctelor de masurare. Punctele
1, 2 si 3 stabilesc orientarea calibrului, 4, 5 si 6 determina centrul lui iar 7 si 8 masoara
exact diametrul si calibreaza palpatorul.
44.La ce sulicitari este supus un palpatur in timpul uperatiei de masurare.{desen
+ 3 rinduri]
-soc, frecare,
45. Ce diferenta este intre scanare si masurarea punct cu punct {desen + 5 rinduri]
Prin scanare se pot palpa si obiecte de masurat cu forma geometrica necunoscuta;
procedeul se foloseste la masurarea profilelor complexe. Masurarea se realizeaza fara
atingere directa, de ex cu o raza laser, care palpeaza obiectul de-a lungul unor linii.
50.Ce este controlul calitatii. Dati exemplu trei masuri care trebuie intreprinse in
universitate (scoala) pentru a controla calitate (5 rinduri)
CONTROLUL CALT| Tehnicile i activit[ile cu caracter opera[ional
utilizate pentru ndeplinirea condi[iilor de calitate.
Controlul calit[ii implic tehnici, activit[i i opera[iuni care au ca scop att
urmrirea unui proces ct i eliminarea cauzelor performan[elor necorespunztoare n
toate fazele spiralei calit[ii n vederea ob[inerii eficien[ei economice.
Prin termenul inspec[ie se n[elege activit[i cum ar fi msurarea, examinarea,
ncercarea sau verificarea cu un calibru a uneia sau mai multor caracteristici ale unei
entit[i i compararea rezultatelor cu condi[iile specificate n scopul de a stabili dac
este realizat conformitatea pentru fiecare caracteristic.
Prin procedur se n[elege un mod specificat de a efectua o activitate.
Trei masurari:(in cadrul facultatii)
c) Controlul materiilor prime i materiale
a) Controlul de marketing - in acest control se urmrete testarea pieei, se
analizeaz nivelul calitativ al produselor solicitate de consumator, care este
nivelul calitativ al produsului care va fi lansat pe pia.
f) Controlul expedierii produselor la beneficiar
51.Dati exemplu detrei factori interni care pot influenta caliatatea intr-o firma (5
rinduri)
Organiza[ia trebuie s realizeze i s men[in calitatea produselor sau serviciilor
executate astfel nct s satisfac n permanen[ necesit[ile exprimate sau
implicite, ale cumprtorilor;
Organiza[ia trebuie s dea ncredere propriei conduceri (management) c este
realizat i men[inut calitatea vizat (propus, specificat);
Organiza[ia trebuie s dea ncredere cumprtorului c este realizat sau va fi
realizat calitatea vizat (propus, specificat) pentru produsul livrat sau serviciul
prestat (furnizat).
52.Dati exemplu de trei factori externi care pot influenta calitatea intr-o firma (5
rinduri)
1) Msurarea cantitativ i calitativ a reclama[iilor venite din partea beneficiarilor
care constituie forma cea mai sugestiv a performan[elor negative;
2) Evaluarea volumului returnrilor la produsele livrate pe credit. Acestea constituie
o form de reclama[ii "tacite i trebuie nscrise n tabloul general al performan[elor
calit[ii la beneficiar;
3) nforma[iile cu privire la piesele de schimb. Dei, pentru multe firme, comenzile
pentru piesele de schimb constituie o surs de venituri, clien[ii prefer produsele care
nu necesit repara[ii i remedieri. Proiectarea i realizarea unor produse care nu
necesit opera[ii de mentenan[ sunt comparabile n compara[ie cu cele care implic
necesitatea unor piese de schimb;
4) Productorii trebuie s acorde aten[ie deosebit fa[ de reac[iile consumatorilor.
Acestea sunt identificate prin organizarea feed-back-ului informa[ional efectuarea de
sondaje prin chestionare, colectarea observa[iilor, recomandrile consiliilor consultative
ale consumatorilor, i prin alte abordri sistematice.
53.Ceeste o carateristica tehnica? Dati exemplu de trei caracteristici tehnice (5 rinduri)
Caracteristici tehnico-func[ionale - Acestea, n general msurabile,
caracterizeaz func[ionarea produsului i permit compararea acestuia cu
produse similare;
a. Caracteristici tehnice, se refer la natura produsului (gabarit, dimensiuni
maxime i minime, numr de viteze);
b. Caracteristici func[ionale se refer la parametrii ce se ob[in n exploatarea
produsului, (consum , vitez, fiabilitate, etc.);
54.Ce este o caracteristica psiho-senzoriala. Dati exemplu de trei caracteristici psiho-
senzoiale (5 rinduri)
Caracteristici psiho-senzoriale:
2.1 Caracteristici estetice, (culoare, form, dimensiuni, etc.);
2.2 Caracteristici ergonomice, (securitate in exploatare, manevrabilitate, etc.);
2.3Caracteristici de impact (asupra mediului, asupra prietenilor, etc.);
55.Ce este o caracteristica economica. Dati exemplu de trei caracteristici economice ale
unui produs. (5 rinduri)
3)Caracteristici economice:
3.1 Costuri (pre[ de cost, costuri de exploatare, etc.);
3.2 Apartenen[a la o firm, o marc, o [ar;
3.3 Facilit[i la vnzare (rate, garan[ii, prezentare, service etc
Datorit evolu[iei societ[ii necesit[ile se modific n timp cea ce confer caracteristicilor de
calitate un caracter dinamic. Pentru a ptrunde sau pentru a se men[ine pe pia[ furnizorii
trebuie s fie permanent aten[i la modificrile care apar i s-i modifice caracteristicile
produselor i serviciilor.
56.Care sunt caracteristicile de calitate urmarite in exploatarea unui echipament. (5
rinduri)
controlul, calibrarea i mentenan[a echipamentelor de inspec[ie, msurare i
ncercri, utilizate pentru a demonstra conformitatea produsului cu cerin[ele
specificate;
57.Ce este spirala calitatii si care sunt componentele (5 rinduri)
Pentru o companie, printre sistemele i func[iile importante (marketing, personal,
financiar, etc.) este inclus sistemul calit[ii, care ndeplinete func[ia calitate, care
conform lui Juran "se n[elege aria de responsabilitate a unei companii industriale
prin care aceasta realizeaz fitness to use (produse sau servicii corespunztoare
pentru utilizare). Calitatea este una din func[iile vitale ale unei organiza[ii care-i
asigur existen[a i care se realizeaz printr-o serie de activit[i, (Fig.1.4).
58.Ce masuri trebuie luate pentru a aplica o politica care doreste satisfactia clientului (5
rinduri)
Politica n domeniul calit[ii se refer la principiile i programele care stau la baza
administrrii unei organiza[ii, rspunznd ntrebrii, "Ce trebuie fcut?" i cuprinznd:
1. Stabilirea principiilor fundamentale care orienteaz toate ac[iunile:
Unul dintre acestea poate fi cunoaterea i satisfacerea cerin[elor i ateptrilor
clien[ilor;
Aplicarea principiului TQM (planific, ac[ioneaz, controleaz, corecteaz);
Prevenirea erorilor nu numai detectarea i corectarea lor;
MARKETING
CONCEP|IE
PROIECTARE
CONSTRUCTIVA
PROIECTARE
TEHNOLOGICA
PLANIFICAREA
FABRICATIEI
APROVIZIONARE
EXECU|IE
SDV
FABRICATIE
CONTROLUL
FABRICATIEI
INSPECTIE
CONTROL
ANALIZA
PROBE
INCERCARI
VINZARI
OPERA|II
SERVICE
MARKETING
mbunt[irea calit[ii proceselor de produc[ie i a produselor realizate pentru
clien[i;
Asigurarea calit[ii sistemului de produc[ie sau servicii
2. Stabilirea obiectivelor de performan[:
Reducerea i eliminarea reclama[iilor clien[ilor;
Lider n domeniu;
Zero defecte;
Lucru de calitate de prima dat i n mod continuu;
Creterea veniturilor companiei;
Reducerea costurilor companiei prin reducerea pierderilor datorate
neconformit[ilor.
3. Planificarea programului de activit[i care trebuiesc luate pentru atingerea
obiectivelor. Acesta trebuie s cuprind evaluarea performan[elor realizate,
identificarea cauzelor insucceselor, i ac[iunile prompte de remediere. Un plan de
msuri care are la baz principiul cunoaterii i satisfacerii cerin[elor i ateptrilor
clien[ilor care are ca obiectiv reducerea i eliminarea reclama[iilor clien[ilor cuprinde:
Analizarea trimestrial a reclama[iilor clien[ilor;
Msurarea performan[elor sec[iilor;
Determinarea contribu[iei fiecrui angajat la realizarea calit[ii;
Analizarea procedurilor;
Analizarea mijloacelor, instrumentelor i a mijloacelor de control;
Programul de msuri corective;
Verificarea rezultatelor ob[inute;
59.Ce masuri trebuie luate pentru a aplica o politica care doreste diminuarea numarului
de defecte (5 rinduri)
4. Stabilirea obiectivelor de performan[:
Reducerea i eliminarea reclama[iilor clien[ilor;
Lider n domeniu;
Zero defecte;
Lucru de calitate de prima dat i n mod continuu;
Creterea veniturilor companiei;
Reducerea costurilor companiei prin reducerea pierderilor datorate
neconformit[ilor.
60. Ce diferenta este intre poIitica caIitatii si managementuI caIitatii
ExempIificati (5 rinduri)
1.5 Politica n domeniul calit[ii
Politica n domeniul calit[ii se refer la principiile i programele care stau la baza
administrrii unei organiza[ii, rspunznd ntrebrii, "Ce trebuie fcut? i cuprinznd:
1. Stabilirea principiilor fundamentale care orienteaz toate ac[iunile:
2. Stabilirea obiectivelor de performan[:
3. Planificarea programului de activit[i care trebuiesc luate pentru atingerea
obiectivelor.
4 Organizarea posturilor prin definirea sarcinilor locurilor de munc i a func[iilor
pentru ndeplinirea obiectivelor planificate;
5 Selectarea, ncadrarea, i instruirea resurselor umane;
6 Motivarea personalului pentru realizarea obiectivelor;
7 Controlul rezultatelor n compara[ie cu obiectivele i adoptarea msurilor pentru
eliminarea diferen[elor.
MANAGEMENTUL CALT| - Ansamblul activit[ilor func[iei generale de
management care determin politica n domeniul calit[ii, obiectivele i responsabilit[ile
i care le implementeaz n cadrul sistemului calit[ii prin mijloace cum ar fi planificarea
calit[ii, controlul calit[ii, asigurarea calit[ii i mbunt[irea calit[ii.
61. De ce caIitatea are un caracter compIex (5 rinduri)
Caracterul complex al calit[ii. Din defini[ia calit[ii rezult c un produs sau serviciu,
pentru a-i ndeplini rolul pentru care a fost creat , trebuie s ndeplineasc un
"complex de condi[ii: tehnico func[ionale, economice, psiho senzoriale, ergonomice,
ecologice.
62. De ce caIitatea are un character dynamic (5 rinduri)
Caracterul dinamic, deriv din caracterul dinamic al nevoilor i utilit[ii. Factorii care
determin caracterul dinamic sunt: progresul tehnico tiin[ific, exigen[ele crescute ale
consumatorilor, competitivitatea tehnic ( concuren[a dintre produsele vechi i noi).
63. Ce diferenta este intre caIitatea unei unitati de produs si caIitatea unui Iot (5
rinduri)
Calitatea unit[ii de produs este apreciat n raport cu propriul su model, specificat,
sau prescris printr-un standard sau norm. Calitatea unit[ii de produs este important
n mod deosebit pentru utilizatorul final.
Calitatea lotului se apreciaz prin gradul n care se regsete calitatea unit[ii de
produs n colectivitatea de mrfuri i se estimeaz printr-un indicator, ce exprim
propor[ia de noncalitate n lot. Acest concept are importan[ deosebit n rela[iile
contractuale ntre cei trei parteneri: furnizor, unitatea de transport i comer[.
64. Care sunt componenteIe unui sistem de caIitate intr-o firma (universitate,
scoaIa, etc)
Sistemul calit[ii reprezint ansamblul de structuri organizatorice, responsabilit[i,
proceduri, procese i resurse, care are ca scop implementarea conducerii calit[ii.
Definirea conceptului, evolu[ia i importan[a sistemului calit[ii;
Func[iile, principiile i structura sistemului calit[ii;
Documentele sistemului calit[ii;
Auditul sistemului calit[ii.
Sistemul calitatii cuprinde toate etapele de dezvoltare ale unui produs i conform
etapelor sugerate de ,spirala calit[ii Totodat sistemul calit[ii este folosit ca un
instrument eficient al conducerii organiza[iei, iar n rela[iile contractuale reprezint un
element care confer ncredere furnizorului.
Perioada
1950-1960
Pn n 1970
(AQL)
Pn n 1980 Pn n 1985
(SPC)
Pn n 1990
(ISO 9000)
Actual
(TQM)
1 2 3 4 5 6 7
VeriIicare
post-proces
Sortare
IdentiIicarea
cauzelor
deIectelor
Tendin|a spre
zero deIecte
Capabilitatea
proceselor
Dezvoltarea
studiilor
privind
capabilitatea
proceselor
Prezentarea
sistemelor
Dezvoltare la
toate procesele
si
componentele
Iirmei
Constatare, msurare Prezentare, mbunt|ire, asigurare, dezvoltare
Calitatea este:
ndreptat spre produs Orientat spre procese si sisteme Orientat
spre Iirm
Controlarea calit|ii Asigurarea calit|ii Managementul calit|ii
MARKETING
CONCEP|IE
PROIECTARE
CONSTRUCTIVA
PROIECTARE
TEHNOLOGICA
PLANIFICAREA
FABRICATIEI
APROVIZIONARE
EXECU|IE
SDV
FABRICATIE
CONTROLUL
FABRICATIEI
INSPECTIE
CONTROL
ANALIZA
PROBE
INCERCARI
VINZARI
OPERA|II
SERVICE
MARKETING
65. Care sunt functiiIe indepIinite de un sistem de caIitate (5 rinduri)
1) Func[ia de realizare a calit[ii i prevenire a defectelor. n fiecare etap de
realizare a produselor sunt specificate opera[ii care trebuie verificate pentru a se ob[ine
asigurri privind corectitudinea realizrilor. Se verific astfel documenta[ia tehnic,
procesul de fabrica[ie, omologarea, utilizarea i mentenan[a produsului. Aceast func[ie
are deci, ca obiectiv realizarea calit[ii n toate fazele, concluzia fiind c dac toate
etapele corespund calitativ, produsul final, ca o nsumare, va corespunde i el calitativ.
2) Func[ia de asigurare a calitatii. Aceast func[ie presupune analizarea opera[iilor
efectuate ntr-o etap precedent. Dup ce se analizeaz etapa anterioar dac toate
opera[iile au corespuns din punct de vedere calitativ, se ia decizia de trecere la etapa
urmtoare.
3) Func[ia de mbunt[ire. Aceasta reprezint de fapt scopul final al sistemului. Ea
ncearc n permanen[ s ia msuri de adaptare a procesului de produc[ie la nou, la
performan[ele pe care societatea o cere, la nevoia social n general. Pentru realizarea
acestor func[ii sistemul calit[ii presupune necesitatea de a efectua anumite controale n
compartimentele cheie.
66. Ce tipuri de controI exista intr-o firma producatoare de echipamente in
serie mare (5 rinduri)
a) Controlul de marketing - in acest control se urmrete testarea pie[ei, se
analizeaz nivelul calitativ al produselor solicitate de consumator, care este nivelul
calitativ al produsului care va fi lansat pe pia[.
b) Controlul de engineering in sectorul cercetare-proiectare.
c) Controlul materiilor prime i materiale.
d) Controlul fluxului de fabrica[ie - se verific procesul de fabrica[ie n toate etapele
sale urmrindu-se ca faza urmtoare s preia numai semifabricatele care corespund
calitativ.
e) Controlul produselor finite - se verific func[ionarea n regim de exploatare (stand
de prob, laborator) verificndu-se i mbtrnirea produsului respectiv
f) Controlul expedierii produselor la beneficiar
g) Controlul "service-ului
h) Controlul fiabilit[ii - in aceast etap se analizeaz comportamentul produsului la
beneficiar n condi[ii reale de func[ionare. Toate datele ob[inute n aceast etap sunt
centralizate i trimise documenta[iei tehnice deci proiectului ini[ial care va ncerca
mbunt[iri sau chiar modificri dac este cazul.
i) Controlul recep[iei - recep[ia reprezint opera[ia complex de verificare calitativ i
cantitativ a loturilor de mrfuri de ctre beneficiar prin care se urmrete stabilirea unei
concordan[e ntre calitatea furnizat i calitatea contractat.
67. Ce diferenta este intre asigurarea caIitatii si controIuI caIitatii. (5 rinduri)
CONTROLUL CALT| Tehnicile i activit[ile cu caracter opera[ional utilizate
pentru ndeplinirea condi[iilor de calitate.
Controlul calit[ii implic tehnici, activit[i i opera[iuni care au ca scop att
urmrirea unui proces ct i eliminarea cauzelor performan[elor necorespunztoare n
toate fazele spiralei calit[ii n vederea ob[inerii eficien[ei economice.
Prin termenul inspec[ie se n[elege activit[i cum ar fi msurarea, examinarea,
ncercarea sau verificarea cu un calibru a uneia sau mai multor caracteristici ale unei
entit[i i compararea rezultatelor cu condi[iile specificate n scopul de a stabili dac
este realizat conformitatea pentru fiecare caracteristic.
ASGURAREA CALT| Ansamblul activit[ilor planificate i sistematice
implementate n cadrul sistemului i modelului de asigurarea calit[ii i demonstrate att
ct este necesar, pentru furnizarea ncrederii corespunztoare c o entitate va satisface
condi[iile referitoare la calitate, (Fig.1.4) Pentru a fi eficient asigurarea calit[ii implic,
o evaluare permanent a factorilor care influen[eaz gradul de comparare a proiectului
sau specifica[iilor cu aplica[iile prevzute, precum i verificri i audituri ale opera[iilor
de produc[ie, montaj i inspec[ie. "A da ncredere poate implica furnizarea de dovezi.
68. Care sunt documenteIe unui sistem de caIitate (5 rinduri)
Principalele documente utilizate pentru definirea i implementarea sistemului
calit[ii sunt:
manualul calit[ii;
planurile calit[ii;
procedurile sistemului calit[ii;
instruc[iunile de lucru;
nregistrrile calit[ii.
Manualul calit[ii - se ntocmete la nivelul fiecrei firme i definete:
Politica , obiectivele si angajamentele privind calitatea
Func[iile de sistem ale managementului calitatii (capitole)
Procedurile de sistem ale managementului calitatii
Manualul este un instrument, elaborat i redactat pentru a convinge poten[ialii clien[i
de preocuprile i performan[ele firmei n domeniul calit[ii, pentru ctigarea ncrederii
acestora
Planul calit[ii este un document care precizeaz practicile, resursele, i
succesiunea activit[ilor referitoare la calitate, relevante pentru un anumit produs
serviciu, proiect sau contract.
Procedurile sistemului calit[ii descriu modul de punere n practic a obiectivelor
calit[ii. Acestea sunt concepute sub form de proceduri scrise sau proceduri
documentate (scrise pe hrtie), i con[in de regul: scopul i domeniul de aplicare al
unei activit[i cu inciden[ asupra calit[ii, descrierea a CE trebuie fcut, CNE este
responsabil pentru efectuarea lucrrii, CND, UNDE i CUM trebuie efectuat
activitatea, ce materiale echipamente, documente trebuie utilizate, cum trebuie
controlat i nregistrat activitatea respectiv. Procedurile documentate trebuie
elaborate la nivelul tuturor compartimentelor firmei cuprinznd toate activit[ile.
Responsabilitatea pentru pregtirea, aprobarea i publicarea procedurilor n
concordan[ cu diferite elemente ale standardelor SO 9000, ntr n sfera
compartimentelor sau unit[ilor func[ionale interesate.
nstruc[iunile de lucru cuprind informa[iile i ndrumrile la nivelul locurilor de
munc furnizate muncitorilor sau operatorilor. Acestea prezint modul n care trebuie s
se desfoare o anumit activitate la un anumit loc de munc, precum i nivelul de
calitate ce trebuie ob[inut fiind redactate in termeni simplii pentru a fi n[elese de
muncitorii cu un nivel limitat de cunotin[e de specialitate.
69. Ce informatii cuprinde manuaIuI caIitatii. La ce serveste manuaIuIcaIitatii (5
rinduri)
Manualul calit[ii - se ntocmete la nivelul fiecrei firme i definete:
Politica , obiectivele si angajamentele privind calitatea
Func[iile de sistem ale managementului calitatii (capitole)
Procedurile de sistem ale managementului calitatii
Manualul este un instrument, elaborat i redactat pentru a convinge poten[ialii clien[i
de preocuprile i performan[ele firmei n domeniul calit[ii, pentru ctigarea ncrederii
acestora. El trebuie s dea rspuns ntrebrilor pe care un viitor client i le poate pune
cnd dorete s ncheie un contract de colaborare sau s fac o comand.
n general firmele mari utilizeaz dou manuale, unul pentru uz extern i altul
pentru uz intern. Primul, are n jur de 25-40 pagini, se distribuie poten[ialilor clien[i i are
n primul rnd scopul de-ai asigura c firma are implementat un sistem de asigurarea
calit[ii capabil s le satisfac preten[iile. Ce de-al doilea, mult mai voluminos, este
destinat propriilor angaja[i i servete i pentru certificarea sistemului de asigurarea
calit[ii. Adoptarea Manualului Calit[ii trebuie precedat de dezbateri n fiecare
departament implicat i n[eles de fiecare angajat. Manualul calit[ii este un document
oficial elaborat i revizuit periodic de compartimentul de asigurarea calit[ii.
Con[inutul manualului poate fi structurat pe urmtoarele sec[iuni:
- sec[iuni generale;
- sec[iuni administrative;
- sec[iuni tehnologice.
70. Ce informatii sunt cuprinse intr-o procedura. La ce serveste procedura (5
rinduri)
Procedura se aplic Sistemului Managementului Calit|ii si gamei de produse speciIicate n
Manualul Calit|ii
- identificare, documentare (completarea registrului de neconformit[i), evaluarea,
destina[ia produselor neconforme, etc.;
- implementarea ac[iunilor corective i preventive pentru eliminarea cauzelor reale
sau poten[iale ale neconformit[ilor;
- manipularea, depozitarea, conservarea-ambalarea i expedierea produselor;
- identificarea, compilarea, indexarea, accesul, arhivarea, depozitarea nregistrrilor
calit[ii;
- planificarea i implementarea auditului intern al calit[ii n scopul de a verifica dac
activit[ile relative la calitate i rezultatele asociate sunt conforme cu dispozi[iile
prevzute i pentru a determina eficien[a sistemului calit[ii;
- identificarea necesit[ilor de formare a persoanelor care exercit activit[i dac
activit[ile relative la calitate i rezultatele asociate sunt conforme cu dispozi[iile
prevzute i pentru a determina eficien[a sistemului calit[ii;
- identificarea necesit[ilor de formare a persoanelor care exercit activit[i cu
inciden[ asupra calit[ii;
- implementarea i controlul aplicrii tehnicilor statistice necesare pentru stabilirea i
verificarea capabilit[ii proceselor precum i pentru determinarea caracteristicilor
produselor.
71. Care sunt principiiIe managementuIui caIitatii totaIe (5 rinduri)
Unul dintre acestea poate fi cunoaterea i satisfacerea cerin[elor i ateptrilor
clien[ilor;
Aplicarea principiului TQM (planific, ac[ioneaz, controleaz, corecteaz);
Fiecare salariat este clientul altui salariat;
Prevenirea erorilor nu numai detectarea i corectarea lor;
mbunt[irea calit[ii proceselor de produc[ie i a produselor realizate pentru
clien[i;
Asigurarea calit[ii sistemului de produc[ie sau servicii
72. Ce se inteIege prin imbunatatire continua a caIitatii (5 rinduri)
mbunt[irea calit[ii este o activitate continu care are drept scop realizarea de
procese eficiente i produse care s rspund exigen[elor clien[ilor. Pentru aceasta
trebuie ca activit[ile s fie astfel concepute nct s conduc la descoperirea
cauzelor defectelor nainte ca acestea s se produc.
73. Ce stabiIeste poIitica in domeniuI caIitatii (5 rinduri)
Politica n domeniul calit[ii se refer la principiile i programele care stau la baza
administrrii unei organiza[ii, rspunznd ntrebrii, "Ce trebuie fcut?" i cuprinznd:
1. Stabilirea principiilor fundamentale care orienteaz toate ac[iunile:
2. Stabilirea obiectivelor de performan[:
3. Planificarea programului de activit[i care trebuiesc luate pentru atingerea
obiectivelor.
4. Organizarea posturilor prin definirea sarcinilor locurilor de munc i a func[iilor
pentru ndeplinirea obiectivelor planificate;
5. Selectarea, ncadrarea, i instruirea resurselor umane;
6. Motivarea personalului pentru realizarea obiectivelor;
7. Controlul rezultatelor n compara[ie cu obiectivele i adoptarea msurilor pentru
eliminarea diferen[elor.
74. Care sunt componentele unui plan strategic (5 rinduri)
pIanificarea strategic, alocarea de resurse i alte activit[i sistematice privind
calitatea, cum ar fi planificare, activit[i opera[ionale i evaluri.
Strategia n domeniul calit[ii descrie modul n care compania preconizeaz s
ac[ioneze pentru realizarea obiectivelor corespunznd politicii n domeniul calit[ii, n
func[ie de condi[iile de mediu dar i de resursele i capacit[ile companiei. n baza
strategiei se elaboreaz deciziile i se aloc resursele. Firmele pot adopta urmtoarele
tipuri de strategii:
Strategii imitative copierea strategiilor aplicate de firme cu succes pe pia[;
Strategii clasice cu accent pe proiectarea i fabricarea sub control a produselor,
construirea calit[ii, control statistic, control integral, etc.;
Strategii tipice calitatea total, mbunt[irea calit[ii, excelen[ industrial;
Strategii de certificare conform SO 9000
Strategii specifice pe baza unei filozofii proprii a calit[ii i a resurselor disponibile.
Strategia optim se alege dup evaluarea condi[iilor i a limitrilor specifice firmei, dar
i din punct de vedere al mediului concuren[ial. Pentru alegerea acesteia este necesar
parcurgerea "Ciclului progresului (Shepard, Deming),
75. Care sunt componenteIe unui pIan operationaI (5 rinduri)
Instruciunile de lucru cuprind informa[iile i ndrumrile la nivelul locurilor de
munc furnizate muncitorilor sau operatorilor. nstruc[iunile de lucru se prezint sub
forma unor fie tehnologice, sau pIanuri de opera{ii
- denumirea opera[iei de executat;
- materialul sau semifabricatul utilizat;
- utilajul sculele, dispozitivele, verificatoarele utilizate;
- succesiunea activit[ilor (fazelor) la locul de munc;
- condi[iile de mediu ce trebuie respectate;
.
76. Ce diferenta este intre pIanuI strategic si pIanuI operationaI
Planul de operatii cuprind informa[iile i ndrumrile la nivelul locurilor de munc
furnizate muncitorilor sau operatorilor pe cand pIanificarea strategica, consta in:
alocarea de resurse i alte activit[i sistematice privind calitatea, cum ar fi planificare,
activit[i opera[ionale i evaluri.
77. Ce este CercuI CaIitatii (10 rinduri)
"cercuriIe caIit{ii" s-au aplicat pentru prima data in interiorul unei firme japoneze,
Personalul operativ al unei ntreprinderi a fost organizat s participe voluntar activit[i n
scopul mbunt[irii sistemului de produc[ie, al rezolvrii problemelor care afecteaz
domeniul profesional, prin intermediul propunerilor de schimbare a instrumentelor de
lucru, a documenta[iei tehnice, a programrii muncii, a condi[iilor de lucru, etc.,
propuneri care trebuie s fie transmise cu promptitudine conducerii firmei. S-a creat
astfel un fluent flux de informa[ional cu dublu sens, de sus n jos i de jos n sus ntre
PLANIFICA/PREVEDE

Politic yi obiective

Program de aplicare

Indicatoare de rezultate

Indicatoare de proces
EXECUTA/APLICA

Aciune

Instruire personal

VERIFICA

Msurri/ncercri

Remedieri provizorii

Identificare cauze
iniiale
ANALIZEAZ/DECIDE

Prevenirea defectelor

Studierea cauzelor

Stabilirea msurilor ce
se impun
CLIENT
CERIN|E
FURNIZOR
PRODUS
PRETEN|II/ASTEPTRI
STARE DE FUNC|IONARE
TERMENE
TERMENE
PRE|
PRE|
CARACTERISTICILE
CALIT|II
grupurile participative de prim nivel Comitetul strategic, de la doilea nivel Grupurile
de progres compuse din persoane cheie ale firmei (cadre din aparatul de conducere) i
al treilea nivel Cercurile calit[ii (Fig.1.1)
80. Care este roIuI animatoruIui (5 rinduri)
Activitatile grupului sunt conduse de-un animator
Asigura functionarea grupului
Contribuie la formarea membrilor CC
Favorizeaza enuntul ideilor
Garanteaza buna dessfasurare a activitatii pentru atingerea obiectivelor
Participa la punerea in aplicare a ideilor
81. Care sunt principiiIe care trebuie respectate Ia brainstorming (10 rinduri)
BRANSTORMNG
Obiectiv: Producerea unui numar maxim de idei pentru un subiect dat, lasind libera
imaginatia si fara a impune constringeri
Aplicare:
Faza 1. Enuntarea unui numar maxim de idei
Faza 2. Clasificarea ideilor si evaluarea
Reguli pentru Faza 1.
1. Trebuie sprijinite toate ideile posibile, fara a fi atenti la calitatea lor
2. Nu ezitati sa enunatti idei care deranjeaza sau idei absurde
3. Evitati criticile atit cele proprii cit si cele ale participantilor
4. Trebuie ascultate toate ideile si facute asociatii intre idei
Reguli pentru Faza 2.
1. Este recomandabil ca evaluarea ideilor sa fie facuta intr-o sedinta ulterioara
2. Exista tendinta de-a fi prea severi si sa eliminam prea multe idei
3.Exista tendinta de-a fi prea superficiali si atunci ramin prea multe idei
82. La ce serveste anaIiza Pareto (5 rinduri)
- S separe problemele importante de cele posibile, astfel nct s te poti
concentra asupra ameliorrii acestora.
- S aranjeze informa[iile n func[ie de prioritate sau importan[.
- S ajute determinarea problemelor cu adevarat importante, pe baza
informa[iilor i nu a
83. Care sunt pasii in reaIizarea unei anaIize Pareto (10 rinduri + desen)
Pasul 1 nregistrarea datelor neprelucrate. Formula[i toate categoriile i informa[iile
legate de acestea.
Pasul 2 Aranjarea informa[iilor. Pregti[i o foaie de date i aranja[i categoriile n
ordinea frecven[ei.
Pasul 3 Divizarea axei verticale din partea stng. Axa se mparte n fragmente
egale sau pu[in mai mari dect numrul categoriilor de erori. Nota[i unitatea de msur
folosit.
Pasul 4 Divizarea axei orizontale. Face[i toate barele de aceeai l[ime i aranja[i
categoriile n ordine descresctoare. La sfrit pute[i include o categorie numit ,,altele,
care s cuprind cele mai pu[ine entit[i. Oferi[i o descriere a acestora. Dac explica[iile
sunt prea lungi, marca[i axa A, B, C i oferi[i interpretarea n alt parte.
Pasul 5 Trasarea barei n dreptul fiecrei categorii. nl[imea fiecrei bare este
corespunztoare frecven[ei acelei categorii. Toate barele vor avea aceeai l[ime.
Pasul 6 dentificarea frecven[elor cumulate. Frecven[a cumulat a fiecrei categorii
reprezint frecven[a acelei categorii adugat frecven[elor tuturor categoriilor
superioare.
Pasul 7 Construirea liniei frecven[elor cumulate. Este op[ional. Marca[i axa din
partea dreapt de la 0% la 100%, astfel nct 100% s se afle n dreptul totalului
cumulat de pe axa stng. Pentru fiecare categorie, face[i un punct la nl[imea totalului
cumulat i la nivelul col[ului drept al barei categoriei respective. Uni[i toate punctele prin
linii drepte. Principalul avantaj al diagramei Pareto este faptul c ne permite s vedem
mai uor cele mai importante greeli. Pricipalul dezavantaj este sistemul ierarhic al
greelilor i neconformit[ilor, ce depinde adesea de persoana care l realizeaz.
84. La ce serveste diagram cauza efect (5 rinduri)
Este un instrument de analiz, care ofer un mod sistematic de a privi efectele i
cauzele ce contribuie sau pot duce la apari[ia acestor efecte. Desenul arat ca un
schelet de pete i, de aceea, diagrama este numit de multe ori diagrama os de pete.
Diagrama cauz-efect poate ajuta la identificarea motivelor pentru care un procedeu nu
se desfoar conform planului. De multe ori, acest instrument este folosit pentru a nota
pe scurt rezultatele procesului de brainstorming, n urma cruia au fost identificate
cauzele unui rezultat nedorit. Metoda ajut la identificarea cauzelor de baz i asigur
n[elegerea general a acestor cauze. Este utilizata ca instrument de analiza a unui
anumit procedeu. ntr-o diagram tipic de acest fel, problema ce trebuie rezolvat este
notat n ,,capul petelui, apoi sunt nirate cauzele, de-a lungul ,,oaselor i mpr[ite
pe categorii.
85. La ce serveste diagram cauza efect (5 rinduri)
Diagrama cauza-efect mai poarta denumirea de diagrama ,fishbone (os de peste), sau
diagrama SHKAWA, fiind utilizata ca instrument de analiza a unui anumit procedeu.
ntr-o diagram tipic de acest fel, problema ce trebuie rezolvat este notat n ,,capul
petelui, apoi sunt nirate cauzele, de-a lungul ,,oaselor i mpr[ite pe categorii.
Obiectivul principal al diagramei os de pete este ilustrarea grafic a legturii dintre
un rezultat i factorii ce au dus la apari[ia acestuia.
Determinarea cauzelor de baz ale unei probleme.
ndreptarea aten[iei ctre o problem anume.
ndreptarea aten[iei echipei asupra cauzelor, i nu a simptomelor.
nf[iarea grafica a diferitelor teorii despre cauzele care ar putea sta la baza
unei probleme.
Se arata legtura dintre factorii diveri, care influen[eaz o problem.
Se descopera legturile importante dintre diferite variabile i posibile cauze.
Sa in[elegem mai bine cum func[ioneaz procesul respectiv.
86. La ce serveste coreIatia (5 rinduri)
Premisele calculelor de corela[ie
a). Legturile sunt de natur probabilistic i deci imperfecte.
b). Datorit complexit[ii cauzale, formalizarea matematic a dependen[ei dintre
variabile, este inevitabil legat de unele simplificri.
- se include n calcul unul (regresie simpl) sau mai mul[i factori (regresie multifactorial
sau multipl).
- introducerea unui numr mare de variabile explicative crete pe de o parte calitatea
estimrilor valorilor func[iei de eregresie dar ngreuneaz, n acelai timp, modelul
matematic;
c). Cnd se utilizeaz o corela[ie multipl se presupune dependen[a variabilei ,y de
variabilele cauzale x1, x2, ., xn i de independen[a reciproc a variabilelor ,x.
Dac nu este asigurat independen[a factorilor cauzali, rezultatele ob[inute prin
aplicarea modelului sunt eronate (lipsa multicolinearit[ii sau a autocorelrii)
87. Cum se determina coreIatia intre doua variabiIe (5 rinduri)
Cnd se utilizeaz o corela[ie multipl se presupune dependen[a variabilei ,y de
variabilele cauzale x1, x2, ., xn i de independen[a reciproc a variabilelor ,x.
Dac nu este asigurat independen[a factorilor cauzali, rezultatele ob[inute prin
aplicarea modelului sunt eronate (lipsa multicolinearit[ii sau a autocorelrii).
Suntem interesat sa determinam:
- Daca intre parametrii fenomenului exista o legatura corelatie
- Sa determinam expresia matematica a legaturii - regresie
Modele matematice:
Y=ax+b functia de gradul
Y=axn + a1xn-1 + a2xn-2 +.+ an-1x + an functia polinomiala
Y=axb functia putere
Y=a+ln (x) b functia logaritmica
F(x)=a1x + a2 y +.+ anz
88. La ce serveste regresia (5 rinduri)
Expresia matematica a legaturii dintre factori
X - variabila independenta
Y - variabila dependenta Y=f(X)
Y=ax+b
Poate fi:
Regresia simpl curbilinie
Regresia multipl
n cazul n care caracteristica rezultativ (y) este determinat de tip liniar de o
multitudine de factori (x
88. Care sunt functiiIe care pot aproxima un nor de puncte (5 rinduri)
Regresia si corelatia.
1. Corelatia punctele sunt dispersate la ntmplare -
ntre cei doi factorii nu exist o legtur
semnificativ
2. punctele se disperseaz n direc[ia unei anumite
linii care nu este paralel cu axa ,ox - cele dou
caracteristici sunt corelate.
89. Care sunt pasii in reaIizarea unei diagrame cauza- efect (10 rinduri + desen)
Pasul 1 dentificai i definii rezultatul ce trebuie analizat2. Formulai problema i
notai-o ntr-un chenar, n partea dreapt a diagramei. Toat lumea trebuie s
neleag aceast problem i procedeul/produsul despre care discutai. Dac unii au
neclariti cu privire la scopul ntlnirii, problema nu va fi soluionat. n acest moment
trebuie respectate urmtoarele reguli:
- Hotri-v asupra efectului pe care l vei examina. Efectele pot fi anumite
caracteristici, probleme legate de lucru, obiective stabilite, i-aa mai departe
- Folosii definiii operaionale. Definii efectul pe nelesul tuturor.
- Nu uitai, un efect poate fi pozitiv (un obiectiv) sau negativ (o problem), n funcie de
tema discutat.
- Un efect pozitiv, care se refer la un rezultat dorit, va tinde s stimuleze mndria i
apartenena la zonele productive. Acest lucru poate crea o atmosfer optimist, care i
va ncuraja pe participani. E de preferat s formulai efectul n termeni pozitivi, dac
este posibil.
- n cazul unui efect negativ, membrii echipei se pot abate de la problem, justificndu-
se i dnd vina pe cineva anume. Totui, uneori e mai uor ca participanii s se
concentreze asupra cauzelor unei probleme dect asupra unui rezultat excelent. Dei
trebuie s avei grij ca un efect negativ s nu duc la apariia unor certuri, o discuie
pe baza lucrurilor care nu merg cum trebuie poate stimula o atmosfer i mai relaxat i
uneori crete participarea grupului.
Trebuie s hotri ce abordare e optim grupului dumneavoastr.
Pasul 2 Folosii un tabel, aezat la vederea tuturor i desenai ira spinrii, apoi
chenarul n care se va nota efectul.
- Desenai o sgeat orizontal, ndreptat spre dreapta. Aceasta este ira spinrii.
- Scriei n dreapta sgeii o descriere scurt a efectului sau rezultatului.
- ncadrai descrierea efectului ntr-un chenar.
Pasul 3 dentificai cauzele principale care au dus la apariia efectului n discuie.
Acestea sunt denumirile principalelor ramificaii ale diagramei i vor deveni categorii, n
dreptul crora vei putea trece multe alte subcategorii.
- Stabilii cauzele sau categoriile principale, n dreptul crora vor putea fi listate alte
cauze posibile. Ar trebui s folosii denumiri relevante pentru diagrama pe care o
realizai.
- Scriei categoriile principale, alese de echipa dumneavoastr, n partea stng a
chenarului ce conine efectul, unele deasupra sgeii, altele dedesubt.
- ncadrai fiecare categorie ntr-un chenar i legai toate chenarele de sgeat, printr-o
linie diagonal.
Tradi[ional, la aceast etap, cauzele se grupeaz dup categoriile celor ,6 M:
mna de lucru, materii prime i materiale, mainile, metodele, mijloacele de msurare i
mediul.
Standardul SO 9004 recomand examinarea a apte principale categorii de cauze a
neconformit[ii: sistemul informa[ional, echipamentele, mijloacele de msurare, mediul,
materialele, metodele i personalul.
Se recomand sistematizarea situa[ional a cauzelor specifice situa[iei concrete:.
Pasul 4 Discutai despre fiecare cauz principal i identificai ceilali factori
secundari, care pot avea legtur cu efectul.
- dentificai ct de multe cauze i notai-le ca subcategorii, n dreptul ramificaiilor
principale.
- Fiecare cauz trebuie descris n detaliu. Dac o cauz secundar determin mai
multe cauze principale, notai-o n dreptul fiecreia.
Pasul 5 dentificai treptat tot mai multe cause i aezai-le n dreptul subcategoriilor.
Putei face acest lucru punnd o serie de ntrebri care ncep cu De ce. ?. S-ar putea
s trebuiasc s mprii diagrama n cteva mai mici, n cazul n care o categorie are
prea multe subcategorii. Oricare dintre cauzele principale poate fi retranscris ca efect.
Pasul 6 Analizai diagrama. Analiza ajut la identificarea acelor cauze care necesit
cercetri suplimentare. ntruct diagramele cauz-efect ajut la identificarea cauzelor
posibile, ai putea folosi analiza Pareto pentru a decide cauzele ce vor fi studiate mai
nti.
- Examinai ,,echilibrul diagramei i verificai detaliile comune mai multor categorii.
- O categorie cu multe subramificaii poate denota nevoia de analiz suplimentar.
- O categorie principal cu doar cteva cauze specifice poate denota nevoia de
identificare a altor cauze.
- Dac mai multe ramificaii principale au doar cteva subramificaii, s-ar putea s
trebuiasc s le combinai ntr-o singur categorie.
- Cutai cauzele care se repet. E posibil ca acestea s fie cauzele de baz.
- Vedei ce poate fi msurat n cazul fiecrei cauze, astfel nct s putei msura
efectele schimbrilor pe care le punei n aplicare.
90. La ce serveste diagrama de afinitate (5 rinduri)
este o unealta de management folosita pentru a organiza idei sau informatii. Aceasta
unealta este utilizata de catre managerii de proiect deoarece permite sortarea ideilor
obtinute intr-un brainstorming in categorii pentru a fi revazute si analizate.
Beneficiile utilizarii acestei diagrame sunt:
Organizeaza cantitati semnificative de informatii.
Faciliteaza intrari echilibrate in proiect.
ncurajeaza colaborarea productiva.
Faciliteaza stabilirea prioritatilor.
Cei trei pasi care trebuie parcursi pentru a realiza aceasta diagrama:
Se gaseste o directie a brainstorming-ului. 2. Se cere membrilor echipei sa scrie ideile
si informatiile pe sticky notes. 3. Se lipesc notitele pe un perete si apoi se grupeaza in
categorii.
91. Care sunt pasii in reaIizarea diagrama de afinitate (10 rinduri + desen)
Cei trei pasi care trebuie parcursi pentru a realiza aceasta diagrama:
1. Se gaseste o directie a brainstorming-ului. De exemplu:
Echipa noastra ar putea fi mai productiva daca...
As putea fi mai eficient in munca mea daca...
nformatiile ar ajunge mai repede si mai eficient la membrii organizatiei daca...
Multumirea clientilor din regiunea X ar putea creste daca...
Am putea reduce costurile si creste veniturile daca...
Se aduna echipa de proiect si organizeaza un brainstorming.
2. Se cere membrilor echipei sa scrie ideile si informatiile pe sticky notes. Aici trebuie
avute in vedere urmatoarele:
Se scrie cate o idee pe fiecare notita.
Se include un verb.
Se foloseste 8 cuvinte sau mai putine pentru fiecare notita.
Se folosesc markere de aceeasi culoare.
Se evita comentariile care sunt prea detaliate sau personale.
Se pot folosi comentarii de genul:
Angajatii au avut mai multe oportunitati de training.
Am imbunatatit comunicarea din interiorul organizatiei.
Am redus costurile energiei electrice.
nsa, nu sunt recomandate comentariile ca:
Alexandru a invatat sa-si faca treaba si nu ma mai bate pe mine la cap sa o fac.
Comunicari.
Trainingul din luna octombrie s-a terminat mai devreme cu jumatate de ora.
3. Se lipesc notitele pe un perete si apoi se grupeaza in categorii.
Ca reguli generale care trebuie respectate pentru aceasta metoda.
Numarul de sticky notes pentru fiecare persoana trebuie redus daca timpul este
limitat.
Notitele se amesteca pentru a respecta anonimatul.
Se permite echipei sa spuna in ce categorie ar trebui lipita o notita.
Daca exista neintelegeri asupra categoriei in care ar trebui sa intre o notita se
rescriu notitele
Se cere echipei sa denumeasca fiecare categorie.
Se organizeaza un sistem de votare pentru a decide carei categorii ii vei da
prioritate.
Se cere membrilor echipei sa voteze categorii si nu comentarii.
Alege doar 1/4 din totalul optiunilor de votare.
92. La ce serveste diagrama PERT (5 rinduri)
Diagrama PERT(G) este un instrument de management al proiectului, utilizat pentru a
programa, organiza i coordona sarciniile unui proiect. n principiu este o metod de a
analiza sarcinile necesare pentru finalizarea unui anumit proiect, mai ales timpul alocat
fiecrei sarcini n parte i de a identifica timpul minim necesar proiectului respective.
93. Cum se construieste o diagrama PERT (10 rinduri + desen)
Diagrama PERT are urmtorii pai:
- dentificarea activit[ilor specifice i a milestone-urilor (punctelor semnificative).
- Determinarea secven[ei de activit[i.
- Construirea unei diagrame a re[elei.
- Estimarea timpului necesar fiecrei activit[i n parte.
- Determinarea drumului critic.
- Aducerea la zi a diagramei PERT, pe msur ce proiectul avanseaz.