Sunteți pe pagina 1din 157

Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca

Departamentul Ingineria Fabricatiei


Ingineria Calitatii Curs 1 #/ 92
Prof.dr.ing. Marius BULGARU
marius.bulgaru@tcm.utcluj.ro
Prof.dr.ing. Marius Bulgaru
Uniersitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Departamentul Ingineria Fabricatiei

MASURAREA IN COORDONATE

Cursul 1
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Departamentul Ingineria Fabricatiei
Ingineria Calitatii Curs 1 #/ 92
Prof.dr.ing. Marius BULGARU
marius.bulgaru@tcm.utcluj.ro
Continut
Principiul masurarii in coordonate
Zeiss scurt istoric
Tipuri de MMC in consola
cu pinola
cu brat
speciale
Prezentare MMC Vista, Eclipse, Prismo, Carat
Componenta unei MMC
- Batiul si masa
- Actionarea
- Traductoare de miscare
- Tactile
- Optice
- Laser

Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Departamentul Ingineria Fabricatiei
Ingineria Calitatii Curs 1 #/ 92
Prof.dr.ing. Marius BULGARU
marius.bulgaru@tcm.utcluj.ro
Continut
Sistemul de masurare tactil
- Palpare punct cu punct\
- Cap de masurare ST3
- Cap de masurare RT
- Palpare prin scanare
- Cap de masurare VAST
- Cap de masurare UPMC

Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Departamentul Ingineria Fabricatiei
Ingineria Calitatii Curs 1 #/ 92
Prof.dr.ing. Marius BULGARU
marius.bulgaru@tcm.utcluj.ro
Principiile metrologiei in coordonate
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Departamentul Ingineria Fabricatiei
Ingineria Calitatii Curs 1 #/ 92
Prof.dr.ing. Marius BULGARU
marius.bulgaru@tcm.utcluj.ro
1973
1978
1984
UMM 500 - Carl Zeiss lanseaza pe piata prima
masina CNC de masurat in coordonate echipata
cu un cap de palpare continua si cu un calculator
HP 9810.
In 1974 a fost introdusa operatia de scanare.
Prin intermediul masinii de masurat in coordonate
UMC 850 Carl Zeiss asigura executarea operatiei
de scanare in laboratoarele de metrologie.
Carl Zeiss introduce dispozitivul CNC de
schimbare a palpatoarelor pentru masina de
masurat in coordonate folosita pentru scanare.
Pietre de hotar (1)
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Departamentul Ingineria Fabricatiei
Ingineria Calitatii Curs 1 #/ 92
Prof.dr.ing. Marius BULGARU
marius.bulgaru@tcm.utcluj.ro
1991
Carl Zeiss lanseaza pe piata procedeul HighSpeed
Scanning, folosit pentru masinile ultraprecise de
masurat in coordonate.
Apar posibilitati noi de scanare.
1994
Carl Zeiss fuzioneaza cu Stiefelmeyer,
pentru a completa gama de masini de
masurat in coordonate cu brat orizontal.
1995
Prin lansarea masinii de masurat in coordonate
PRISMO VAST Carl Zeiss asigura patrunderea
tehnologiei de scanare in sectoarele de productie.
Pietre de hotar (2)
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Departamentul Ingineria Fabricatiei
Ingineria Calitatii Curs 1 #/ 92
Prof.dr.ing. Marius BULGARU
marius.bulgaru@tcm.utcluj.ro
1997
ScanMax combina precizia si multifunctionalitatea
masinilor de scanat in coordonate cu robustetea,
cu exploatarea usoara si cu necesarul redus de
spatiu ale calibrelor.
1998
Carl Zeiss incheie impreuna cu TSK o
alianta strategica referitoare la masinile
de masurat a suprafetelor.
1999
Contura, care reprezinta clasa medie a masinilor
de masurat in coordonate, asigura toate avantajele
scanarii la pretul unei masini de masurat in
coordonate echipata cu cap de palpare discontinuu.
Pietre de hotar (3)
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Departamentul Ingineria Fabricatiei
Ingineria Calitatii Curs 1 #/ 92
Prof.dr.ing. Marius BULGARU
marius.bulgaru@tcm.utcluj.ro
Masini
precise
de masurat
Masini de masurat
pentru productie
Masini de masurat
cu brat orizontal
Masini de
control
speciale
MMZ
UPMC 1200
UPMC 850
Vista
Contura
ECLIPSE
PRISMO
TSK
Tropel
ScanMax
SMC
SMM
Carmet
UPMC 550
Tehnologii
Familii de produse
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Departamentul Ingineria Fabricatiei
Ingineria Calitatii Curs 1 #/ 92
Prof.dr.ing. Marius BULGARU
marius.bulgaru@tcm.utcluj.ro
MMC n consol
AVANTAJE
Masa mainii este relativ mic, comparativ cu volumul
Are tot timpul viteze de msurare mari i acceleraii mari
Accesibilitate este bun comparativ cu domeniul de msurare
Piesele pot fi uor ncrcate i descrcate
Accesul la pies este facil
Din motiv c masa nu are ghidaje, pot fi plasate piese mai grele pe mas
fr a afecta acurateea msurrii (pentru MMC cu masa fixa)
DEZAVANTAJE
Din cauza consolei, este posibil ncovoierea
Pe msur ce cruciorul se mic spre captul nerezemat, ncovoierea
crete

Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Departamentul Ingineria Fabricatiei
Ingineria Calitatii Curs 1 #/ 92
Prof.dr.ing. Marius BULGARU
marius.bulgaru@tcm.utcluj.ro
MMC cu pinola
AVANTAJE
Domenii de msurare medii i mari
Rigiditate mare
Incertitudini mici
Accesibilitate la piesa de msurat
Este ergonomic
DEZAVANTAJE
Viteza de msurare este redus deoarece este necesar micarea mesei
cu tot cu piesa grea n timpul operaiei.
Greutatea componentelor este limitat din cauza mesei n micare pe
rulmeni

Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Departamentul Ingineria Fabricatiei
Ingineria Calitatii Curs 1 #/ 92
Prof.dr.ing. Marius BULGARU
marius.bulgaru@tcm.utcluj.ro
MMC cu brat MMC cu pod rulant
AVANTAJE
Domenii de msur vaste (braul mobil al mainii poate s ating puncte
aflate la 25m de la punctul de referin)
Acces liber la volumul de msur
Mase mici
Curs la vitez mare
DEZAVANTAJE
Incertitudini mari ale msurrii
Rigiditate slab
Din cauza dimensiunilor mari ale mainii, sunt posibile abateri de
temperatur ce pot afecta calitatea msurrii
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Departamentul Ingineria Fabricatiei
Ingineria Calitatii Curs 1 #/ 92
Prof.dr.ing. Marius BULGARU
marius.bulgaru@tcm.utcluj.ro
Echipamente de msurat n coordonate
Scan Max este creat pentru a face
msurri la faa locului n condiii
de mediu foarte grele. Ele sunt
folosite n special pentru operaii
uoare.
Echipamente manuale, prin
urmare influena operatorului n
cadrul incertitudinii msurtorii
este foarte mare. Sensibile la
temperatura. Lucreaza intr-un
sistem de coordonate sferic
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Departamentul Ingineria Fabricatiei
Ingineria Calitatii Curs 1 #/ 92
Prof.dr.ing. Marius BULGARU
marius.bulgaru@tcm.utcluj.ro
Vista
Contura ECLIPSE
PRISMO
Cu ajutorul masinilor de masurat in coordonate pentru ateliere tehnologia de
masurare in coordonat este folosita in productie.
Palpare discontinua VAST
XT
Palpare continua VAST
Spectrul complet al aplicatiilor de masurare din productie poate fi acoperit cu toata
gama de masini de masurat in coordonate, incepand de la Vista si pana la Prismo.
Maini de msurat pentru productie
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Departamentul Ingineria Fabricatiei
Ingineria Calitatii Curs 1 #/ 92
Prof.dr.ing. Marius BULGARU
marius.bulgaru@tcm.utcluj.ro
Clasa compacta Zeiss, cu un pret avantajos, pentru volumul mic de masurare
Aplicatiile :
verificarea economica a seriilor din sectorul de productie
sau de aprovizionare si masurarea flexibila in domeniile
constructiei de scule si de forme.
VISTA
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Departamentul Ingineria Fabricatiei
Ingineria Calitatii Curs 1 #/ 92
Prof.dr.ing. Marius BULGARU
marius.bulgaru@tcm.utcluj.ro
VISTA
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Departamentul Ingineria Fabricatiei
Ingineria Calitatii Curs 1 #/ 92
Prof.dr.ing. Marius BULGARU
marius.bulgaru@tcm.utcluj.ro
Masina, echipata cu sistemul de palpare Zeiss ST sau cu
componente Renishaw, care poate fi exploatata in ateliere.
Aplicatiile :
verificarea economica a seriilor din sectorul de productie
sau de aprovizionare si masurarea flexibila in domeniile
constructiei de scule si de forme.
ECLIPSE
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Departamentul Ingineria Fabricatiei
Ingineria Calitatii Curs 1 #/ 92
Prof.dr.ing. Marius BULGARU
marius.bulgaru@tcm.utcluj.ro
Noua clasa de referinta pentru valoare si performanta.
Cu sistem de palpare VAST
XT
.
Rezultate de masurare autentice - prin scanare.
Aplicatia :
masurarea economica
a dimensiunii, a formei
si a pozitiei in productie
- si in intreprinderile
mici si mijlocii.
CONTURA
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Departamentul Ingineria Fabricatiei
Ingineria Calitatii Curs 1 #/ 92
Prof.dr.ing. Marius BULGARU
marius.bulgaru@tcm.utcluj.ro
pret
tehnologie
performanta
precizie
siguranta investitiei
Aplicatia :
masurarea economica a
dimensiunii, a formei si a
pozitiei in productie - si in
intreprinderile mici si mijlocii.
Cu PRISMO Carl Zeiss fixeaza
standarde referitoare la :
PRISMO
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Departamentul Ingineria Fabricatiei
Ingineria Calitatii Curs 1 #/ 92
Prof.dr.ing. Marius BULGARU
marius.bulgaru@tcm.utcluj.ro
Marimi, domenii de masurare [mm]
PRISMO 10
PRISMO 5
PRISMO 7
Z
Z
Z
X
X
X
Y
Y
Y
Precizii, destinatie
Versiune Precizie Temperaturi Destinatie
Standard
HTG
Super ACC
Productie
Productie
Laborator
PRISMO
MultiProbe System
Cap de palpare
discontinua ST
cu ATAC
Articulatie blocabila,
rotativa si pivotanta
RDS cu RST
Cap universal de
palpare VAST
Particularitati, accesorii
Magazie schimbare palpator
Senzor temperatura
accept
Masa rotativa
Diversitate PRISMO
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Departamentul Ingineria Fabricatiei
Ingineria Calitatii Curs 1 #/ 92
Prof.dr.ing. Marius BULGARU
marius.bulgaru@tcm.utcluj.ro
UPMC 550
UPMC 1200 UPMC 850
MMZ-G
Cele trei tipuri constructive de masini universale, precise, de masurat in coordonate UPMC
CARAT reprezinta clasa de referinta a tehnologiei de masurat in coordonate.

MMZ-G ofera posibilitatea palparii continue, cu viteza rapida, a pieselor de precizie deosebit
de mari.
Incepand de la palparea discontinua si pana la palparea continua cu viteza
rapida : masurare cu precizie maxima.
Masinile de masurat in coordonate pentru metrologie
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Departamentul Ingineria Fabricatiei
Ingineria Calitatii Curs 1 #/ 92
Prof.dr.ing. Marius BULGARU
marius.bulgaru@tcm.utcluj.ro
Precizie maxima cu timpi de masurare redusi

Masina de referinta pentru cercetare, dezvoltare,
laborator si asigurarea calitatii
Aplicatie :
pentru piese mici si
mijlocii de precizie
Avans prin precizie.
UPMC 550 CARAT
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Departamentul Ingineria Fabricatiei
Ingineria Calitatii Curs 1 #/ 92
Prof.dr.ing. Marius BULGARU
marius.bulgaru@tcm.utcluj.ro
Precizie maxima cu timpi de masurare redusi

Masina de referinta pentru cercetare, dezvoltare,
laborator si asigurarea calitatii
Avans prin precizie.
Aplicatie :
pentru piese de
precizie mici si mijlocii
UPMC 850 CARAT
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Departamentul Ingineria Fabricatiei
Ingineria Calitatii Curs 1 #/ 92
Prof.dr.ing. Marius BULGARU
marius.bulgaru@tcm.utcluj.ro
Precizie maxima cu timpi de masurare redusi

Masina de referinta pentru cercetare, dezvoltare,
laborator si asigurarea calitatii
Avans prin precizie.
Aplicatie :
pentru piese de precizie
mare
UPMC 1200 CARAT
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Departamentul Ingineria Fabricatiei
Ingineria Calitatii Curs 1 #/ 92
Prof.dr.ing. Marius BULGARU
marius.bulgaru@tcm.utcluj.ro
Monitorizarea economica a pieselor si a
dispozitivelor mari cu cerinte ridicate
referitoare la precizie si la universalitate.
Aplicatie :
pentru piese si dispozitive
de precizie mare
MMZ-G
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Departamentul Ingineria Fabricatiei
Ingineria Calitatii Curs 1 #/ 92
Prof.dr.ing. Marius BULGARU
marius.bulgaru@tcm.utcluj.ro
SMC
Masini de masurat in coordonate cu brat orizontal pentru piese cu volum
mare.
SMM-C
Carmet
SMM-D AutoScan
Cu un brat sau cu doua brate si in mai multe game.
Versiuni cu masa sau la nivelul solului.
Versiuni pentru Reverse Engineering.
Masini de masurat in coordonate cu brat orizontal
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Departamentul Ingineria Fabricatiei
Ingineria Calitatii Curs 1 #/ 92
Prof.dr.ing. Marius BULGARU
marius.bulgaru@tcm.utcluj.ro
Masini de masurat in coordonate cu brat orizontal
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Departamentul Ingineria Fabricatiei
Ingineria Calitatii Curs 1 #/ 92
Prof.dr.ing. Marius BULGARU
marius.bulgaru@tcm.utcluj.ro
3 tipuri contructive, cea mai mare si in executie duplex.
Optional masina manuala, cu motor sau CNC.
Daca este necesar masina manuala poate fi transformata intr-o
masina cu motor iar masina cu motor intr-o masina CNC.
Aplicatii :
pentru toate cerintele si sarcinile din
domeniul constructiei de modele si de
forme, din turnatorii si din sectoarele
de prelucrare a lemnului si a metalului.
Clasa compacta, cu necesar redus de spatiu, echipata cu tehnologia celor
mari.
CARMET
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Departamentul Ingineria Fabricatiei
Ingineria Calitatii Curs 1 #/ 92
Prof.dr.ing. Marius BULGARU
marius.bulgaru@tcm.utcluj.ro
Executie cu un brat sau cu mai multe brate.
Cu articulatie blocabila, rotativa si pivotanta RDS si cu palpator discontinuu TP6.
Alternativa : unitate deplasabila, rotativa si pivotanta DSE cu palpator discontinuu RST.
Cu dispozitive decuplabile de antrenare pentru operatiile de trasat.
Aplicatie :
pentru scanarea automata a seriilor, in mai multe schimburi.

SMM-C
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Departamentul Ingineria Fabricatiei
Ingineria Calitatii Curs 1 #/ 92
Prof.dr.ing. Marius BULGARU
marius.bulgaru@tcm.utcluj.ro
Executie cu un brat sau cu mai multe brate.
Executie la nivelul solului cu ghidaje practicabile.
Unitate deplasabila, rotativa si pivotanta DSE cu palpator discontinuu RST.
Cu adaptor cubic si cu cap de frezare rotativ si pivotant.
Aplicatii :
analiza operatiilor de masurare a pieselor din tabla, a pieselor din plastic si
a caroseriilor. Digitalizarea optica, palparea mecanica, frezarea modelelor
pentru aplicatiile Reverse-Engineering.
SMM-D
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Departamentul Ingineria Fabricatiei
Ingineria Calitatii Curs 1 #/ 92
Prof.dr.ing. Marius BULGARU
marius.bulgaru@tcm.utcluj.ro
Masina Highend pentru Reverse Engineering.
Aplicatii :
toate operatiile de lucru - incepand de la digitalizare si frezare
pana la masurarea caroseriilor - pot fi executate pe o singura
placa de masurare. Se elimina investitiile pentru tehnologiile
suplimentare.
SMM-D cu AutoScan
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Departamentul Ingineria Fabricatiei
Ingineria Calitatii Curs 1 #/ 92
Prof.dr.ing. Marius BULGARU
marius.bulgaru@tcm.utcluj.ro
Executie cu un brat sau cu mai multe brate.
Unitate deplasabila, rotativa si pivotanta DSE cu
palpator discontinuu RST sau cu palpator cu laser LTP.
Versiune cu masa (exploatare cu un brat) sau versiune
la nivelul solului (exploatare in duplex).
Aplicatie :
pentru masurarea pieselor si a
caroseriilor din sectorul constructiei
de autoturisme si a altor piese mari
din aeronautica si din scularii.
SMC
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Departamentul Ingineria Fabricatiei
Ingineria Calitatii Curs 1 #/ 92
Prof.dr.ing. Marius BULGARU
marius.bulgaru@tcm.utcluj.ro
Masini de masurat pentru forma,
contur si suprafata (TSK)
Masini optice de masurat
suprafete (Tropel)
Masina de masurat
ScanMax
Masini speciale
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Departamentul Ingineria Fabricatiei
Ingineria Calitatii Curs 1 #/ 92
Prof.dr.ing. Marius BULGARU
marius.bulgaru@tcm.utcluj.ro
Aplicatie :
pentru masurarea in atelier - rapid
si simplu - de catre muncitorul
calificat.
Calibrul inteligent pentru atelier.
Rezultate de masurare precise
referitoare la dimensiune, forma
si pozitie

Precizie maxima a operatiei de
masurare a formei

Inlocuitorul calibrelor
conventionale
ScanMax
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Departamentul Ingineria Fabricatiei
Ingineria Calitatii Curs 1 #/ 92
Prof.dr.ing. Marius BULGARU
marius.bulgaru@tcm.utcluj.ro
ScanMax
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Departamentul Ingineria Fabricatiei
Ingineria Calitatii Curs 1 #/ 92
Prof.dr.ing. Marius BULGARU
marius.bulgaru@tcm.utcluj.ro
Masini de masurat
forma
Masini de masurat
suprafata
Masini de masurat
conturul
Rondcom 31A
Rondcom 41A
Rondcom 46A
Rondcom 60A
Rondcom 75 GB
Contourecord
1600D/2600D
Handysurf E-35A
Surfcom 130A
Surfcom 480A
Surfcom 1400D
Surfcom 1400-3DF
Surfcom 1800D
Surfcom 3000A
Masini de masurat in coordonate pentru atelier - TSK
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Departamentul Ingineria Fabricatiei
Ingineria Calitatii Curs 1 #/ 92
Prof.dr.ing. Marius BULGARU
marius.bulgaru@tcm.utcluj.ro
HARD
SISTEMUL DE PALPARE
TEHNICI DE MASURARE
PROGRAME
Componenta mainilor de msurat in coordonate
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Departamentul Ingineria Fabricatiei
Ingineria Calitatii Curs 1 #/ 92
Prof.dr.ing. Marius BULGARU
marius.bulgaru@tcm.utcluj.ro
Batiul si masa masinii
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Departamentul Ingineria Fabricatiei
Ingineria Calitatii Curs 1 #/ 92
Prof.dr.ing. Marius BULGARU
marius.bulgaru@tcm.utcluj.ro
Precizie ridicata prin tehnica inovativa.
Masa stationara a masinii
Gabarit redus
Mase miscate constant
Fara influenta a greutatii pieselor
Dispozitivul central de antrenare, cu portal
Fortele de antrenare actioneaza in punctul optim
Fara torsiune a portalului
Astfel precizie ridicata cu dinamica buna
Dispozitivul pneumatic de amortizare a vibratiilor
Instalare fara efort suplimentar si astfel
eliminarea unei fundatii costisitoare
Nivelare pneumatica care asigura pozitionarea
piesei in orice punct
Hard
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Departamentul Ingineria Fabricatiei
Ingineria Calitatii Curs 1 #/ 92
Prof.dr.ing. Marius BULGARU
marius.bulgaru@tcm.utcluj.ro
Precizie ridicata prin materiale si procedee superioare
CARAT este un pachet de componente
individuale
ghidaje CARAT
structura cu stabilitate termica
rigle ZERODUR


metode matematice de corectie

CARAT asigura :
neutralizarea,
protejarea,
corectia
efectelor termice exercitate asupra
masinii de masurat in coordonate.
Sursa de caldura
Ghidaje CARAT
Rigle Zerodur
Palpator termic
pentru indoirea
placii
Izolatie masa
T
e
m
p
e
r
a
t
u
r
a

Metode pentru realizarea preciziei
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Departamentul Ingineria Fabricatiei
Ingineria Calitatii Curs 1 #/ 92
Prof.dr.ing. Marius BULGARU
marius.bulgaru@tcm.utcluj.ro
Acionarea MMC
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Departamentul Ingineria Fabricatiei
Ingineria Calitatii Curs 1 #/ 92
Prof.dr.ing. Marius BULGARU
marius.bulgaru@tcm.utcluj.ro
Traductoare de micare
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Departamentul Ingineria Fabricatiei
Ingineria Calitatii Curs 1 #/ 92
Prof.dr.ing. Marius BULGARU
marius.bulgaru@tcm.utcluj.ro
Precizia coeficientului
de dilatare
Eroarea de
masurare
Conditii :
temperatura mediului : 22 C, lungimea de masurare : 500 mm
Otel
Sticla
ZERODUR 0,05
0
0,50
0,50
0,58
1,95
Rigla
Phocosin :
sistemul patentat de masurare a lungimii

Zerodur :
cu dilatarea termica aproape inexistenta

asezarea riglei :
fara tensiuni si fara frecare

Precizia de etalonare a masinilor de
masurat in coordonate Zeiss este
determinata de :
Asigurarea preciziei
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Departamentul Ingineria Fabricatiei
Ingineria Calitatii Curs 1 #/ 92
Prof.dr.ing. Marius BULGARU
marius.bulgaru@tcm.utcluj.ro
Exactitate neegalata a rezultatelor datorita Super Accuracy (S-ACC)
Noul S-ACC al firmei Carl Zeiss este un pachet de tehnologie
S-ACC imbunatateste metoda statistica de corectare CAA
si introduce urmatoarele procedee noi de corectare :
Fein-CAA cu raster de 64 de ori mai fin, pentru
corectarea erorilor de dirijare
S-CAA pentru corectarea erorilor statice de indoire a
partii mecanice, erori provocate de fortele de palpare
si de acceleratii
D-CAA pentru corectarea erorilor dinamice de indoire a
partii mecanice, erori provocate de fortele de palpare
si de acceleratii
Corectarea termica a punctului zero prin inregistrare si
compensare a abaterii termice
Etalonarea si calibrarea masinilor
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Departamentul Ingineria Fabricatiei
Ingineria Calitatii Curs 1 #/ 92
Prof.dr.ing. Marius BULGARU
marius.bulgaru@tcm.utcluj.ro
OTM
Steinbichler
LTP60
ST RST
VAST
VAST XT MT
Dispozitiv
rotativ-rotativ
RDS
DSE
Senzori optici Articulatii rotative si pivotante
Senzori de palpare discontinua Senzori de palpare continua
Dispozitive de schimbare a palpatoarelor
Dispozitive de schimbare a senzorilor
Sisteme de palpare Zeiss pentru masini de masurat in coordonate
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Departamentul Ingineria Fabricatiei
Ingineria Calitatii Curs 1 #/ 92
Prof.dr.ing. Marius BULGARU
marius.bulgaru@tcm.utcluj.ro
Sisteme de palpare Zeiss pentru masini de masurat in coordonate
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Departamentul Ingineria Fabricatiei
Ingineria Calitatii Curs 1 #/ 92
Prof.dr.ing. Marius BULGARU
marius.bulgaru@tcm.utcluj.ro
Sistemul de msurare tactil
1 culisou - component a MMC care susine i deplaseaz capul de msurare
2. adaptor face legtura cu diverse capete de msurare asigurnd o legtur
interschimbabil pentru sisteme multisenzor sau fix;
3 capul de msurare;
4 taler asigur legtura ntre capul de msurare i sistemul de palpatoare;
5 prelungitoare sunt necesare n funcie de geometria piesei care se
msoar;
6 dispozitiv de cuplare a palpatoarelor sunt constituite dintr-un cub n care
sunt
executate cinci alezaje care permit cuplarea palpatoarelor n diferite
configuraii;
7 palpator asigur contactul dintre MMC i piesa de msurat.
8 tija palpatorului este n funcie de configuraia piesei msurate
9. vrful palpatorului este format dintr-o sfer construit dintr-un material
dur
rezistent la uzur i ocuri.
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Departamentul Ingineria Fabricatiei
Ingineria Calitatii Curs 1 #/ 92
Prof.dr.ing. Marius BULGARU
marius.bulgaru@tcm.utcluj.ro
Msurarea forei de impact cu
ajutorul traductoarelor
piezoelectrice, concomitenta cu
deschiderea contactelor
conduce la inregistrarea corecta
a pozitie palpatorului
Construcia capului de msurare ST3
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Departamentul Ingineria Fabricatiei
Ingineria Calitatii Curs 1 #/ 92
Prof.dr.ing. Marius BULGARU
marius.bulgaru@tcm.utcluj.ro
Principiul dual de palpare :
un impuls de palpare fara forte urmat
de o deplasare mecanica
ATAC
pentru o precizie ridicata a
palparii
ST-ATAC pentru exploatarea optima a
volumului de masurare
Semnal
piezoelectric
Semnal electric
Contact mecanic inchis
In momentul contactului
forta de palpare este mai
mica decat 0,01N
Contact mecanic deschis
In conditii obisnuite
de palpare
De exemplu, la murdarire
usoara cu petrol CV

De exemplu, in cazul
materialelor moi si a
palpatoarelor subtiri
Semnal piezoelectric
la
Determinarea
inteligenta,
on-line, a
punctului de
contact
Prag
trigger
Punct de contact Impulsuri de palpare
Dispozitiv de rotire si de pivotare ST-ATAC
pierdut
p
i
e
r
d
u
t

S
p
e
c
i
f
i
c
a
r
e

t
i
p
i
c
a

a

d
o
m
e
n
i
u
l
u
i

d
e

m
a
s
u
r
a
r
e

Z

Specificarea, tipica
Zeiss, a domeniului
de masurare Z :de
la marginea inferioara
a talerului
pierdut
Dispozitiv de
rotire si de
pivotare
ST-ATAC
Cap de palpare discontinua ST
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Departamentul Ingineria Fabricatiei
Ingineria Calitatii Curs 1 #/ 92
Prof.dr.ing. Marius BULGARU
marius.bulgaru@tcm.utcluj.ro
Ca si la ST
Principiul dual de palpare :
un impuls de palpare fara forte urmat
de o deplasare mecanica
si cu
prelungitor
cu DSE
sau
cu RST
si cu dispozitiv de
schimbare
a senzorilor
Cap de palpare discontinua, independent de directie, RST
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Departamentul Ingineria Fabricatiei
Ingineria Calitatii Curs 1 #/ 92
Prof.dr.ing. Marius BULGARU
marius.bulgaru@tcm.utcluj.ro
Arc
electronic
Directia fortei
de masurare
cu valoarea
normata
vectorial
Axa principala este constanta
Domeniul mare de reglare
a capului palpator asigura
deplasarea pe conturul real
Cerc
infasurator
Sir de puncte
obtinut prin scanare
(palpare continua)
Cerc infasurat
Punct singular
Diferenta
pozitie
Contur real
Cerc de
compensare
Numai VAST : interfata
activa pentru senzori
Dimensiune, forma si pozitie
dintr-o singura prindere,
pe o singura masina,
intr-un singur sistem de referinta
VAST
VAST
XT

Forta de masurare
constanta
Generare vectoriala
a fortei de masurare
Capete de palpare continua VAST, VAST
XT

Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Departamentul Ingineria Fabricatiei
Ingineria Calitatii Curs 1 #/ 92
Prof.dr.ing. Marius BULGARU
marius.bulgaru@tcm.utcluj.ro
Elementul cheie al tehnologiei UPMC
foarte precis si cu o universalitate neegalata .
Generare vectoriala a fortei de masurare
Forta de masurare constanta
Domeniu liniar de masurare deosebit de larg
ADAPT pentru corectia erorilor reziduale ale sistemului
Dimensiune, forma si pozitie
dintr-o singura prindere,
pe o singura masina,
intr-un singur sistem de referinta
Lungimi si greutati mari, admise, ale palpatorului
Dispozitiv integrat de schimbare a palpatorului
Verificare a formei prin intermediul avantajelor oferite
de cea mai moderna tehnica de masurare in coordonate
Sistem de palpare continua MT (1)
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Departamentul Ingineria Fabricatiei
Ingineria Calitatii Curs 1 #/ 92
Prof.dr.ing. Marius BULGARU
marius.bulgaru@tcm.utcluj.ro
Masurare fara contact
Senzori
- laser (1D, 2D, 3D)
- optici

Obiective

Sisteme de iluminare
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Departamentul Ingineria Fabricatiei
Ingineria Calitatii Curs 1 #/ 92
Prof.dr.ing. Marius BULGARU
marius.bulgaru@tcm.utcluj.ro
Senzori cu laser 1D
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Departamentul Ingineria Fabricatiei
Ingineria Calitatii Curs 1 #/ 92
Prof.dr.ing. Marius BULGARU
marius.bulgaru@tcm.utcluj.ro
Pentru masurarea optica a formelor master.
Pentru digitalizarea modelelor.
Este exploatat impreuna cu dispozitivul de rotire si de pivotare DSE,
masinile de masurat in coordonate cu brat orizontal.
Scanare cu laser laser OTM laser 1D
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Departamentul Ingineria Fabricatiei
Ingineria Calitatii Curs 1 #/ 92
Prof.dr.ing. Marius BULGARU
marius.bulgaru@tcm.utcluj.ro
Senzori cu laser 2D
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Departamentul Ingineria Fabricatiei
Ingineria Calitatii Curs 1 #/ 92
Prof.dr.ing. Marius BULGARU
marius.bulgaru@tcm.utcluj.ro
Senzori cu laser 3D
.


Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Departamentul Ingineria Fabricatiei
Ingineria Calitatii Curs 1 #/ 92
Prof.dr.ing. Marius BULGARU
marius.bulgaru@tcm.utcluj.ro
Pentru masurarea optica
si pentru digitalizarea ...
... materialelor moi
... suprafetelor profilate si
bombate
... modelelor
Scanare cu laser LTP 60 E laser 2D
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Departamentul Ingineria Fabricatiei
Ingineria Calitatii Curs 1 #/ 92
Prof.dr.ing. Marius BULGARU
marius.bulgaru@tcm.utcluj.ro
Exploatat pe masina de masurat
in coordonate cu brat orizontal
SMM-D ...
... ca scanner inteligent AutoScan -
pentru toate aplicatiile de masurare
si de digitalizare din domeniile de
design si de creare a prototipurilor.
Scanner cu laser Steinbichler laser 2D
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Departamentul Ingineria Fabricatiei
Ingineria Calitatii Curs 1 #/ 92
Prof.dr.ing. Marius BULGARU
marius.bulgaru@tcm.utcluj.ro
Senzori cu laser 3D
.


Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Departamentul Ingineria Fabricatiei
Ingineria Calitatii Curs 1 #/ 92
Prof.dr.ing. Marius BULGARU
marius.bulgaru@tcm.utcluj.ro
Principiul Foucault
.


Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Departamentul Ingineria Fabricatiei
Ingineria Calitatii Curs 1 #/ 92
Prof.dr.ing. Marius BULGARU
marius.bulgaru@tcm.utcluj.ro
MMC optice
.


Centru de greutate
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Departamentul Ingineria Fabricatiei
Ingineria Calitatii Curs 1 #/ 92
Prof.dr.ing. Marius BULGARU
marius.bulgaru@tcm.utcluj.ro
MMC optice
.


Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Departamentul Ingineria Fabricatiei
Ingineria Calitatii Curs 1 #/ 92
Prof.dr.ing. Marius BULGARU
marius.bulgaru@tcm.utcluj.ro
MMC optice
.


.

Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Departamentul Ingineria Fabricatiei
Ingineria Calitatii Curs 1 #/ 92
Prof.dr.ing. Marius BULGARU
marius.bulgaru@tcm.utcluj.ro
Proiectarea franjelor
.


Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Departamentul Ingineria Fabricatiei
Ingineria Calitatii Curs 1 #/ 92
Prof.dr.ing. Marius BULGARU
marius.bulgaru@tcm.utcluj.ro
Palpatoare si articulatii
Rubinul este un element foarte dur deci uzura lui este foarte mic. Are o densitate foarte
mic deci greutate mica ceea ce evit declanri nedorite ale palpatorului datorate
micrii mainii sau din vibraii.
Tijele stiletelor sunt realizate din otel nemagnetic, ceramica, carbura de tungsten,
In masuratori sunt recomandate stiletele cu tija scurta datorita rigiditatii lor.
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Departamentul Ingineria Fabricatiei
Ingineria Calitatii Curs 1 #/ 92
Prof.dr.ing. Marius BULGARU
marius.bulgaru@tcm.utcluj.ro
Senzori :
RDS, cu prelungitoare
de maxim 400 mm
Pentru masurarea pieselor
cu un numar ridicat de
de elemente inclinate in spatiu
cu un numar ridicat de
alezaje adanci si inclinate
Pasi mici, de numai 2,5, cu
precizie mare de repetare
Rotire pe ambele axe,
cu 180
Este exploatata pe masinile de
masurat in coordonate cu
portal si cu brat orizontal
Dispozitiv CNC
pentru schimbarea
palpatorului
Articulatie blocabila, rotativa si pivotanta RDS
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Departamentul Ingineria Fabricatiei
Ingineria Calitatii Curs 1 #/ 92
Prof.dr.ing. Marius BULGARU
marius.bulgaru@tcm.utcluj.ro
Pentru masurarea
si digitalizarea
modelelor
caroseriilor
Pentru exploatarea pe
masinile de masurat in
coordonate cu brat
orizontal
Posibilitate de schimbare CNC
a palpatoarelor discuntinuu si
optic
Poate fi rotit
pe ambele axe,
cu 180
Reproductibilitate ridicata
Greutate mare a senzorului
Prelungitoare lungi
Dispozitiv de rotire si de pivotare DSE 05
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Departamentul Ingineria Fabricatiei
Ingineria Calitatii Curs 1 #/ 92
Prof.dr.ing. Marius BULGARU
marius.bulgaru@tcm.utcluj.ro
Pentru inregistrarea si
masurarea suprafetelor
si a elementelor curbe
din spatiu cu ajutorul
masinilor de
masurat in coordonate
cu brat orizontal.
Dispozitiv de rotire-rotire echipat cu palpator cu dioda
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Departamentul Ingineria Fabricatiei
Ingineria Calitatii Curs 1 #/ 92
Prof.dr.ing. Marius BULGARU
marius.bulgaru@tcm.utcluj.ro
Dispozitiv de schimbare a palpatorului
comandat manual sau CNC
pentru capetele de palpare
ST, MT, VAST, VAST
XT




















elimina combinatiile
complexe de palpatoare
cu reproductibilitate ridicata
fara recalibrare
Dispozitiv de schimbare a senzorului
comandat manual sau
CNC
pentru articulatiile de
rotire si de pivotare
DSE, RDS









adaptabilitate rapida la
aplicatia de masurare

cu reproductibilitate
ridicata
fara recalibrare
Dispozitive de schimbare a palpatorului si a senzorului
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Departamentul Ingineria Fabricatiei
Ingineria Calitatii Curs 1 #/ 92
Prof.dr.ing. Marius BULGARU
marius.bulgaru@tcm.utcluj.ro
Unitatea de comand i control
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Departamentul Ingineria Fabricatiei
Ingineria Calitatii Curs 1 #/ 92
Prof.dr.ing. Marius BULGARU
marius.bulgaru@tcm.utcluj.ro
FUNCTIILE PROGRAMELOR DE MASURARE
Inregistrarea secventelor de masurare
Setarea strategiei de masurare
Evaluarea rezultatelor
Corectii (filtrarea rezultatelor, temperatura)
Transformarea sistemelor de coordonate (translatie/rotatie)
Raportarea editarea de protocoale de masurare
Controlul (in cazul etalonarii masinii CAA)

MODURI DE PROGRAMARE
Programare manuala (fara model 3D)
Programare teach in (cu model 3D)
Programare orientata pe masina (DMIS)
Programare off-line (cu masini virtuale)

Programe de masurare
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Departamentul Ingineria Fabricatiei
Ingineria Calitatii Curs 1 #/ 92
Prof.dr.ing. Marius BULGARU
marius.bulgaru@tcm.utcluj.ro
Calypso
HOLOS
DIMENSION
SOLUTION
CMM-OS
Programe
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Departamentul Ingineria Fabricatiei
Ingineria Calitatii Curs 1 #/ 92
Prof.dr.ing. Marius BULGARU
marius.bulgaru@tcm.utcluj.ro
SOLUTION. Biblioteca de soft UNIX pentru tenologia dimensionala de masurare.
SOLUTION este construit modular - beneficiarul selecteaza
numai modulele importante pentru el.
SOLUTION este echipat cu o functie logica fiind astfel usor
de invatat, sigur de exploatat si oferind rezultate autentice.
SOLUTION este un concept de soft care prezinta toate
avantajele sistemului UNIX, sistem care incheie sirul
proceselor cuprinse intre pregatirea fabricatiei si redarea
rezultatului.
SOLUTION este echipat cu functii de evaluare certificate
PTB si este inclus in clasa abaterilor minime.
SOLUTION va reprezenta un standard si in anii urmatori
deoarece ruleaza sub UNIX.
CAD
Masurare Fabricare
Seturi de desene Planuri de
verificare
Sarcina de verificare
Alocare masina
Instructiune de verificare
Instructiune de
transport
SOLUTION
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Departamentul Ingineria Fabricatiei
Ingineria Calitatii Curs 1 #/ 92
Prof.dr.ing. Marius BULGARU
marius.bulgaru@tcm.utcluj.ro
Forme geom. regulate
Forme
Caroserii
PCM
Grafic contur
Auto CNC
FOCUS
Grafic forma

Curbe
Roti dintate
Forme geometrice libere
Statistica
UMESS - pachetul standard al tehnologiei de masurare Zeiss.
Piesele cu forme geometrice regulate reprezinta aplicatiile de
masurare cele mai des intalnite.
Forma ofera informatii referitoare la imperecherea elementelor,
de exemplu la imperecherea dintre un arbore si un alezaj.
Caroseria pentru exploatarea in industria de automobile.
PCM pentru masurarea / programarea simpla a pieselor similare,
care contin elemente identice.
Grafic contur pentru evaluarea contururilor cu forme regulate.
Auto CNC suprafata grafica de deservire pentru lansarea
operatiilor CNC.
FOCUS pentru verificarea diferitelor niveluri de prelucrare cu
un singur program CNC.
Grafic forma pentru listarea pe plotter a rezultatelor referitoare la
forme.
KUM pentru masurarea curbelor cunoscute sau necunoscute.
GON/GEAR pentru masurarea rotilor dintate cilindrice si conice.
HOLOS pentru masurarea si digitalizarea formelor geometrice
libere.
PROVACS pentru prelucrarea statistica a datelor.
UMESS
KUM
GON/GEAR
HOLOS
PROVACS
SOLUTION : biblioteca UNIX
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Departamentul Ingineria Fabricatiei
Ingineria Calitatii Curs 1 #/ 92
Prof.dr.ing. Marius BULGARU
marius.bulgaru@tcm.utcluj.ro
Calypso. Softul de masurare inovativ.
Calypso
Preia datele CAD si elaboreaza programul de
masurare, dupa apasarea unui buton.
Elaboreaza un plan de verificare fara greseli.
Asista procesul de fabricatie si permite
parcugerea integrala a datelor.
Calypso
automatizeaza elaborarea operatiilor complexe de
de masurare.

Sirul de procese este incheiat !
CALYPSO
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Departamentul Ingineria Fabricatiei
Ingineria Calitatii Curs 1 #/ 92
Prof.dr.ing. Marius BULGARU
marius.bulgaru@tcm.utcluj.ro
Tehnici de masurare
MODEL VIRTUAL
MODEL REAL
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Departamentul Ingineria Fabricatiei
Ingineria Calitatii Curs 1 #/ 92
Prof.dr.ing. Marius BULGARU
marius.bulgaru@tcm.utcluj.ro
HOLOS. Masurarea si digitalizarea simpla a
formelor geometrice libere si regulate.
HOLOS preia datele CAD si formele geometrice regulate
direct din proiectare.
Elaborare simpla si rapida a programului de masurare.
Deservire prin dialog si automatizare a rutelor complexe de
masurare.
HOLOS poate fi rulat sub Windows NT si sub UNIX
.

Exploatare si
transfer de date
mai simple si rapide.
HOLOS
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Departamentul Ingineria Fabricatiei
Ingineria Calitatii Curs 1 #/ 92
Prof.dr.ing. Marius BULGARU
marius.bulgaru@tcm.utcluj.ro
Personalul din atelier poate sa recunoasca
calitatea pieselor pe baza rezultatelor obtinute.
Protocol de masurare care se explica singur
Liber configurabil - pentru rezultate usor de interpretat.

Reprezentare tridimensionala
a pieselor si a abaterilor pentru analizarea rapida a
rezultatelor.
Rezultatele curg
direct spre
productie
Abaterile devin vizibile,
uzurile sculelor pot fi
determinate.
Pot fi initiate masurile
de corectie.
Protocoale de masurare
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Departamentul Ingineria Fabricatiei
Ingineria Calitatii Curs 1 #/ 92
Prof.dr.ing. Marius BULGARU
marius.bulgaru@tcm.utcluj.ro
Die Zeiss Software
Weitere
Anwendungs-
software
rundet Ihre
Anforderungen
optimal ab:
FOCUS
Fr das merkmal-
orientierte Messen:
Nur ein Master-
programm
notwendig
Einfache Bedienung
durch Fachpersonal
Erheblich reduzierte
Programmierkosten
Prezentarea rezultatelor - FOCUS
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Departamentul Ingineria Fabricatiei
Ingineria Calitatii Curs 1 #/ 92
Prof.dr.ing. Marius BULGARU
marius.bulgaru@tcm.utcluj.ro
Die Zeiss Software
Weitere Anwendungssoftware rundet Ihre Anforderungen optimal ab:
KUM
Das Kurvenmeprogramm
fr 2D- und 3D-Geometrien
Prezentarea rezultatelor - KUM
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Departamentul Ingineria Fabricatiei
Ingineria Calitatii Curs 1 #/ 92
Prof.dr.ing. Marius BULGARU
marius.bulgaru@tcm.utcluj.ro
Die Zeiss Software
Weitere Anwendungssoftware rundet Ihre Anforderungen optimal ab:
Gear/GON
Fr die Zahnradmessung
mit und ohne Drehtisch
Prezentarea rezultatelor - GON
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Departamentul Ingineria Fabricatiei
Ingineria Calitatii Curs 1 #/ 92
Prof.dr.ing. Marius BULGARU
marius.bulgaru@tcm.utcluj.ro
Die Zeiss Software
Weitere Anwendungssoftware rundet Ihre Anforderungen optimal ab:
HOLOS
Fr das Messen und Digitalisieren
von Freiformflchen
Prezentarea rezultatelor - HOLOS
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Departamentul Ingineria Fabricatiei
Ingineria Calitatii Curs 1 #/ 92
Prof.dr.ing. Marius BULGARU
marius.bulgaru@tcm.utcluj.ro
Studiu comparativ privind cerinele utilizatorilor de MMC
1. Operaia universal de msurare, cu precizie medie
2. Operaia universal de msurare, cu precizie mare
3. Msurarea etaloanelor i calibrarea
4. Msurarea caroseriilor i a componentelor pentru caroserii
5. Msurari optice
6. Masurari de prototipuri
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Departamentul Ingineria Fabricatiei
Ingineria Calitatii Curs 1 #/ 92
Prof.dr.ing. Marius BULGARU
marius.bulgaru@tcm.utcluj.ro
Studiu comparativ privind cerinele utilizatorilor de MMC
Volumul de masura impus
Materialul piesei
Precizia impusa de piese
Conditii de mediu care trebuie asigurate in exploatare
productivitate
Compatibilitatea cu programele 3D de modelare
Compatibilitatea cu programele de prelucrare a datelor
Consumurile in timpul exploatarii
Valoarea calibrarii anuale
Valoarea accesoriilor si durabilitatea acestora
Costurile service si garantia acordata
Educarea operatorilor si utilizatorilor
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Departamentul Ingineria Fabricatiei
Ingineria Calitatii Curs 1 #/ 92
Prof.dr.ing. Marius BULGARU
marius.bulgaru@tcm.utcluj.ro
Operatia de masurare cu MMC
Analiza si definirea sarcinii de masurare
Intocmirea tehnologiei de masurare
Determinarea strategiei de masurare
Planificarea (programarea) secventei de masurare
Executarea masurarii
Analiza si interpretarea rezultatelor masurarii
Aprecierea incertitudinii masurarii
Intocmirea documentatiei
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Departamentul Ingineria Fabricatiei
Ingineria Calitatii Curs 1 #/ 92
Prof.dr.ing. Marius BULGARU
marius.bulgaru@tcm.utcluj.ro
Analiza si definirea sarcinii de masurare
Operatia de analiza trebuie sa tina cont de modul de proiectare (in
care a fost stabilit rolul functional al piesei) si de modul de executie
stabilit prin tehnologia de prelucrare
Analiza consta in identificarea
elementelor geometrice care
trebuie masurate cu MMC.
Sarcina de masurare reprezinta
o problema tehnica care poate fi
rezolvata cu ajutorul masinilor de
masinilor de masurat in
coordonate. Sarcina de masurare
este redactata si constituie
documentul in baza careia se
accepta comanda de executie a
masuratorii.
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Departamentul Ingineria Fabricatiei
Ingineria Calitatii Curs 1 #/ 92
Prof.dr.ing. Marius BULGARU
marius.bulgaru@tcm.utcluj.ro
Analiza si definirea sarcinii de masurare
Marea majoritate a elementelor geometrice masurabile sunt
independente
Unele elemente geometrice sunt entitati inseparabile ale unei piese (asa
numitele elemente derivate, ex. la masurarea filetelor, sau a rotilor
dintate)
Elementele geometrice 2D nu pot fi direct probate
Punctele de inspectare nu trebuie sa se afle pe muchiile sau colturile
pieselor, astfel ca elementul masurat sa reprezinte acelasi tip ca si
elementul real
Uneori un element masurat poate fi intersectat de alt element masurat,
iar intersectia lor sa formeze un element geometric. Astfel, elementul
geometric poate fi constituit din cateva elemente masurate.
Estimarea incertitudinii de masurare.

Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Departamentul Ingineria Fabricatiei
Ingineria Calitatii Curs 1 #/ 92
Prof.dr.ing. Marius BULGARU
marius.bulgaru@tcm.utcluj.ro
Analiza si definirea sarcinii de masurare
Indeplinirea sarcinii de masurare da raspuns urmatoarelor intrebari:
1. La ce este utilizat rezultatul masurarii?
Calitatea produsului sau testul de conformanta - pentru testarea
calitatii sau conformantei este necesara o comparatie intre
valorile masurate si specificatiile din documentatie
Controlul unui proces de fabricatie - pentru a controla un proces
de fabricatie, trebuie extrase din valorile masurate diversi
parametrii statistici care dau informatii privind comportarea
procesului;
Digitizarea: - digitizarea formei unei piese cunoscute poate
conduce la determinarea preciziei de executie in timp ce
digitizarea formei unei piese necunoscute conduce la construirea
unui model 3D prin Reverse Engineering

Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Departamentul Ingineria Fabricatiei
Ingineria Calitatii Curs 1 #/ 92
Prof.dr.ing. Marius BULGARU
marius.bulgaru@tcm.utcluj.ro
Analiza si definirea sarcinii de masurare
2. Cui ii este destinat rezultatul masurarii?
Intern sau extern - un beneficiar intern poate cere documentatia
completa a masurarii cu informatii despre strategia de
masurare si rezultate detaliate, pe cand un beneficiar intern va
cere doar rezultatele masurarii
Nivelul de cunostinte - beneficiarul va trebui sa fie capabil sa
interpreteze documentatia livrata, spre exemplu departamentul
de productie va putea lua decizia de-a monta piesele in timp ce
departamentul de management va putea sa foloseasca
documentatia pentru a elabora declaratia de conformitate

Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Departamentul Ingineria Fabricatiei
Ingineria Calitatii Curs 1 #/ 92
Prof.dr.ing. Marius BULGARU
marius.bulgaru@tcm.utcluj.ro
Intocmirea tehnologiei de masurare
Alegerea masinii de masurat si a senzorului de masurare
Alegerea echipamentelor aditionale,
Alegerea palpatoarelor,
Alegerea metodei de fixare a piesei,
Definirea sistemului de coordonate al piesei,
Determinarea pozitiei si orientarii piesei pe masa de masurare a
masinii de masurat
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Departamentul Ingineria Fabricatiei
Ingineria Calitatii Curs 1 #/ 92
Prof.dr.ing. Marius BULGARU
marius.bulgaru@tcm.utcluj.ro
Intocmirea tehnologiei de masurare
Alegerea masinii de masurat si a senzorului de masurare
- Precizia masinii vs. tolerantele piesei
- Volumul piesei
- Viteza, deci timpul de masurare si productivitatea;
- Forma si materialul piesei
- Softul MMC (posibilitatea utilizarii unui model CAD).

Alegerea echipamentelor aditionale
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Departamentul Ingineria Fabricatiei
Ingineria Calitatii Curs 1 #/ 92
Prof.dr.ing. Marius BULGARU
marius.bulgaru@tcm.utcluj.ro
Intocmirea tehnologiei de masurare
Alegerea palpatoarelor
Regula: : stiletul trebuie sa fie cat mai scurt si mai rigid cu putinta.
Suprafata
reala
Suprafata
netezita
Efectul de filtru al varfului stiletului in contact cu suprafata
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Departamentul Ingineria Fabricatiei
Ingineria Calitatii Curs 1 #/ 92
Prof.dr.ing. Marius BULGARU
marius.bulgaru@tcm.utcluj.ro
Intocmirea tehnologiei de masurare
Alegerea metodei de fixare a piesei,
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Departamentul Ingineria Fabricatiei
Ingineria Calitatii Curs 1 #/ 92
Prof.dr.ing. Marius BULGARU
marius.bulgaru@tcm.utcluj.ro
Intocmirea tehnologiei de masurare
Definirea sistemului de coordonate al piesei,
Zp
Xp
Yp
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Departamentul Ingineria Fabricatiei
Ingineria Calitatii Curs 1 #/ 92
Prof.dr.ing. Marius BULGARU
marius.bulgaru@tcm.utcluj.ro
Intocmirea tehnologiei de masurare
Definirea sistemului de coordonate al piesei,
Trei planuri: planul xy este planul superior al
placii de baza iar celelalte doua (xz si yx) sunt
planurile care contin axele celor doua gauri
corespunzatoare,
Un plan si doua drepte: planul xy este planul
superior al placii de baza, axa x se afla in planul
xy si este definita de centrele celor doua gauri si
similar pentru axa y,
Un plan, o dreapta si un punct: planul xy este
planul superior al placii de baza, axa x se afla in
planul xy si este definita de centrele celor doua
gauri si axa y este perpendiculara pe celelalte
doua prin centrul primei gauri
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Departamentul Ingineria Fabricatiei
Ingineria Calitatii Curs 1 #/ 92
Prof.dr.ing. Marius BULGARU
marius.bulgaru@tcm.utcluj.ro
Intocmirea tehnologiei de masurare
Definirea sistemului de coordonate al piesei,
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Departamentul Ingineria Fabricatiei
Ingineria Calitatii Curs 1 #/ 92
Prof.dr.ing. Marius BULGARU
marius.bulgaru@tcm.utcluj.ro
Intocmirea tehnologiei de masurare
Definirea sistemului de coordonate al piesei
AXA PRINCIPALA
Pentru a defini axa principala (axa pentru alinierea spatiala)
a unui sistem de coordonate se pot folosi elementele care
contin un vector in definitia lor
AXA SECUNDARA
Pentru definirea axei secundare (axa pentru alinierea
planara) a unui sistem de coordonate, elementele care contin
un vector in definitia lor pot fi deasemenea folosite.
AXA TERTIARA
Axa tertiara este perpendiculara pe ambele axe definite
anterior si impreuna formeaza sistemul de coordonate
desemnat.
PUNCTUL DE ZERO
Elementele pentru definirea originii pe fiecare axa pot fi de
orice fel, deoarece fiecare element contine in definitia sa
punctul.
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Departamentul Ingineria Fabricatiei
Ingineria Calitatii Curs 1 #/ 92
Prof.dr.ing. Marius BULGARU
marius.bulgaru@tcm.utcluj.ro
Strategia de masurare
Identificarea elementelor nominale
Determinarea relatiilor intre elemente
Alegerea palpatoarelor si a sistemelor de palpatoare
Alegerea modului de masurare
Definirea strategiei de palpare
Definirea parametrilor de masurare (de exemplu directie, forta
si viteza)
Definirea criteriilor de evaluare
Definirea documentatiei
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Departamentul Ingineria Fabricatiei
Ingineria Calitatii Curs 1 #/ 92
Prof.dr.ing. Marius BULGARU
marius.bulgaru@tcm.utcluj.ro
Strategia de masurare
Identificarea elementelor nominale este cel mai important lucru
si se face prin studiul desenului si determinarea corecta a elementelor
Caracteristicile care pot fi masurate in metrologia
in coordonate:
Marimea, pozitia;
Distanta, unghiul plan, simetria, intersectia
Abaterea de forma (abateri singulare);
Abateri de pozitie (abateri corelate cu o baza de
toleranta)
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Departamentul Ingineria Fabricatiei
Ingineria Calitatii Curs 1 #/ 92
Prof.dr.ing. Marius BULGARU
marius.bulgaru@tcm.utcluj.ro
Strategia de masurare - Marimi
Punctul
Sfera
Planul
Dreapta
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Departamentul Ingineria Fabricatiei
Ingineria Calitatii Curs 1 #/ 92
Prof.dr.ing. Marius BULGARU
marius.bulgaru@tcm.utcluj.ro
Strategia de masurare - Marimi
Cercul Cilindrull
Conul
Torul
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Departamentul Ingineria Fabricatiei
Ingineria Calitatii Curs 1 #/ 92
Prof.dr.ing. Marius BULGARU
marius.bulgaru@tcm.utcluj.ro
Strategia de masurare
Distantele uzuale ce pot fi intalnite intr-un desen tehnic sunt:
punct punct
punct dreapta
punct plan
dreapta - dreapta
dreapta plan
plan plan
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Departamentul Ingineria Fabricatiei
Ingineria Calitatii Curs 1 #/ 92
Prof.dr.ing. Marius BULGARU
marius.bulgaru@tcm.utcluj.ro
Strategia de masurare - Distante
Distanta dintre un punct si plan este:
cea mai scurta distanta de la punct la plan sau
distanta dintre punct si proiectia sa pe plan
Distanta dintre doua puncte
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Departamentul Ingineria Fabricatiei
Ingineria Calitatii Curs 1 #/ 92
Prof.dr.ing. Marius BULGARU
marius.bulgaru@tcm.utcluj.ro
Strategia de masurare- Distante
Distanta dintre punct si dreapta:
cea mai scurta distanta de la punct la dreapta sau
distanta dintre punct si proiectia sa pe dreapta
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Departamentul Ingineria Fabricatiei
Ingineria Calitatii Curs 1 #/ 92
Prof.dr.ing. Marius BULGARU
marius.bulgaru@tcm.utcluj.ro
Strategia de masurare - Distante
Distanta dintre dreapta si plan poate fi calculata doar daca dreapta e
paralela cu planul.
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Departamentul Ingineria Fabricatiei
Ingineria Calitatii Curs 1 #/ 92
Prof.dr.ing. Marius BULGARU
marius.bulgaru@tcm.utcluj.ro
Strategia de masurare - Distante
Distanta dintre plane se poate determina doar pentru plane paralele, ca fiind
distanta cea mai scurta intre doua punte continute intre cele doua plane
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Departamentul Ingineria Fabricatiei
Ingineria Calitatii Curs 1 #/ 92
Prof.dr.ing. Marius BULGARU
marius.bulgaru@tcm.utcluj.ro
Strategia de masurare - Unghi
Unghiul plan este definit pentru:
doua drepte continute in plan
doua drepte disjuncte - unghiul dintre ele este definit intr-un plan
paralel cu ambele drepte.
o dreapta si un plan ca unghiul dintre dreapta si proiectia sa pe plan
doua plane ca unghiul dintre doua drepte ce se afla la intersectia
planelor cu un plan perpendicular pe amandoua
In lista de mai sus termenul de dreapta poate fi inteles ca:
axa unui cilindru con sau tor,
generatoarele conului,
linia de intersectie a doua plane.
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Departamentul Ingineria Fabricatiei
Ingineria Calitatii Curs 1 #/ 92
Prof.dr.ing. Marius BULGARU
marius.bulgaru@tcm.utcluj.ro
Strategia de masurare - Simetrie
Simetria
Calculul unui element de simetrie se refera la:
doua punte
doua drepte coplanare
doua plane
In lista de mai sus termenul de punct se refera de regula la:
centrul unui cerc sfera sau tor
intersectia a doua elemente (de exemplu doua drepte, dreapta si cerc,
linie si sfera, trei plane, etc.).
In mod similar dreapta poate fi inteleasa ca:
axa unui cilindru, con sau tor
linia de intersectie a doua plane

Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Departamentul Ingineria Fabricatiei
Ingineria Calitatii Curs 1 #/ 92
Prof.dr.ing. Marius BULGARU
marius.bulgaru@tcm.utcluj.ro
Strategia de masurare - Intersectii
Intersectia dreapta dreapta
Intersectia dintre doua drepte este posibila doar daca
ele sunt coplanare si neparalele
Anumite programe MMC calculeaza intersectia dintre
linii nominal paralele. In programul de masurare,
liniile paralele sunt tratate ca linii orientate la un unghi
foarte ascutit (valoarea de prag pentru aceste
unghiuri foarte ascutite este setata in program).
Alte programe MMC calculeaza de asemenea
intersectia dintre doua drepte disjuncte, chiar daca in
realitate ele nu se intersecteaza. Rezultatul
intersectiei este prin urmare punctul mediu al celei
mai mici distante dinte drepte. Daca dreptele sunt
continute intr-un singur plan acest punct coincide cu
intersectia reala a dreptelor.
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Departamentul Ingineria Fabricatiei
Ingineria Calitatii Curs 1 #/ 92
Prof.dr.ing. Marius BULGARU
marius.bulgaru@tcm.utcluj.ro
Strategia de masurare - Intersectii
Intersectia dreapta - cerc
Se cunoaste din geometrie faptul ca intersectia dintre o
dreapta si un cerc este posibila doar pentru elemente
coplanare. rezultatele intersectiei sunt materializate
prin doua puncte
Anumite programe ale MMC pot calcula intersectia
dintre elemente necoplanare. Inaintea calcularii
punctelor de intersectie dreapta este proiectata pe
planul cercului
Intersectia dreapta plan
Aceasta functie este aplicabila dreptelor si planelor
neparalele. Rezultatul intersectiei este un punct
In programul de masurare elementele paralele sunt
tratate ca elemente orientate la un unghi foarte ascutit
(valoare de prag ce poate fi modificata din program).
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Departamentul Ingineria Fabricatiei
Ingineria Calitatii Curs 1 #/ 92
Prof.dr.ing. Marius BULGARU
marius.bulgaru@tcm.utcluj.ro
Strategia de masurare - Intersectii
Intersectia dreapta cilindru
Calcularea punctelor de intersectie dintre o dreapta si
suprafata unui cilindru este posibila doar cand dreapta
si axa cilindrului nu sunt paralele. Rezultatul acestei
intersectii reprezinta de regula doua puncte
In programul de masurare elementele paralele sunt
tratate ca elemente orientate la un unghi foarte ascutit
(valoare de prag ce poate fi modificata din program).
Intersectia dreapta con
Calcularea punctelor de intersectie dintre o dreapta si
suprafata unui con este posibila in orice conditii, fara
orice restrictie asupra orientarii elementelor. Rezultatul
intersectiei se traduce de regula prin doua puncte.
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Departamentul Ingineria Fabricatiei
Ingineria Calitatii Curs 1 #/ 92
Prof.dr.ing. Marius BULGARU
marius.bulgaru@tcm.utcluj.ro
Strategia de masurare - Intersectii
Intersectia dreapta - sfera
Rezultatul intersectiei dintre o dreapta si sfera este
materializat de regula prin doua puncte
Intersectia cerc - cerc
Ambele cercuri trebuie sa fie coplanare. Rezultatul
intersectiei este reprezentat de doua puncte .
Intersectia plan - cerc
Calcularea punctelor de intersectie dintre un cerc si un
plan e posibila doar cand cercul si planul nu sunt nici
paralele si nici coplanare. Din intersectie vor rezulta
doua punte
Intersectia plan - plan
Calcularea intersectiei dintre doua plane e posibila
doar cand planele nu sunt paralele. Rezultatul
intersectiei este o dreapta
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Departamentul Ingineria Fabricatiei
Ingineria Calitatii Curs 1 #/ 92
Prof.dr.ing. Marius BULGARU
marius.bulgaru@tcm.utcluj.ro
Strategia de masurare - Intersectii
Intersectia plan - cilindru
Calcularea intersectiei dintre un plan si suprafata
cilindrului este posibila doar cand planul si axa
cilindrului nu sunt paralele. Rezultatul acestei
intersectii poate sa fie un cerc sau la modul general o
elipsa
Intersectia plan - con
Calcularea intersectiei dintre un plan si suprafata unui
con este oricand posibila, fara nici o restrictie asupra
orientarii elementelor. rezultatul intersectiei, in functie
de orientarea elementelor, poate fi un cerc sau o elipsa
si teoretic, o hiperbola sau parabola
Intersectia plan - sfera
Rezultatul intersectiei dintre un plan si o sfera este de
regula un cerc
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Departamentul Ingineria Fabricatiei
Ingineria Calitatii Curs 1 #/ 92
Prof.dr.ing. Marius BULGARU
marius.bulgaru@tcm.utcluj.ro
Strategia de masurare
Intersectia cilindru - con
In cel mai simplu caz cand cilindrul si conul sunt coaxiali
rezultatul intersectiei este un cerc
Deoarece din masurari reale nu se vor obtine niciodata
elemente coaxiale, in programul de masurare unul dintre
elemente este transformat (deplasat sau rotit) pentru a fi
coaxial cu celalalt element, inaintea calcularii intersectiei.
Intersectia cilindru sfera
In cel mai simplu cand centrul sferei se afla pe traiectoria
axei cilindrului si raza sferei este mai mare decat raza
cilindrului, rezultatul intersectiei il reprezinta doua cercuri
Deoarece din masurari reale nu se pot obtine
elemente coaxiale, programul de masurare
deplaseaza sfera perpendicular pe axa cilindrului
astfel incat centrul sferei sa fie pe axa acestuia,
inaintea calcularii intersectiei.
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Departamentul Ingineria Fabricatiei
Ingineria Calitatii Curs 1 #/ 92
Prof.dr.ing. Marius BULGARU
marius.bulgaru@tcm.utcluj.ro
Strategia de masurare - Intersectii
Intersectia sfera sfera
Intersectia a doua sfere este un cerc
TOLERANTE

Tolerante dimensionale se refera la
domensiuni

Tolerante geometrice se refera la abateri
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Departamentul Ingineria Fabricatiei
Ingineria Calitatii Curs 1 #/ 92
Prof.dr.ing. Marius BULGARU
marius.bulgaru@tcm.utcluj.ro
SISTEMUL DE TOLERANTA - Clase de precizie
Sistemul de tolerante ISO ( [ISO 286-1:1988]) e compus din 20 de clase de precizie
diferite (IT 0, 01, 1,..., 18). IT semnifica Toleranta Internationala (International Tolerance).
Clasele de precizie standard reprezinta un nivel de precizie care poate fi atribuit tuturor
marimilor nominale. Cu cat e mai mica clasa de precizie cu atat scade si intervalul de
toleranta. Pe langa clasa de precizie IT, latimea intervalului de toleranta depinde si de
marimea nominala. IT 0 si IT 01 de obicei nu sunt folosite

Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Departamentul Ingineria Fabricatiei
Ingineria Calitatii Curs 1 #/ 92
Prof.dr.ing. Marius BULGARU
marius.bulgaru@tcm.utcluj.ro
SISTEMUL DE TOLERANTA Pozitia intervalului de toleranta
Distanta intervalului de toleranta fata de zona marimii nominale este determinata prin
abaterea fundamentala. Abaterea fundamentala este abaterea limita care este cea mai
apropiata de marimea nominala..
Sistemul ISO pentru tolerante ( [ISO 286-1: 1988]) pune la dispozitie 28 de abateri
fundamentale diferite. Abaterile fundamentale si pozitia intervalului de toleranta fata de
marimea nominala, sunt desemnate prin literele majuscule (A ... ZC) pentru alezaje si
lterele minuscule (a ... zc) pentru arbori. Pentru a evita confuziile pe desene nu se
folosesc literele I, i, J, j, O, o, Q, q, W, w pentru desemnarea abaterilor fundamentale.
Doua litere diferita sunt folosite impreuna pentru o gradatie mai fina, de exemplu in
tehnologia rulmentilor.
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Departamentul Ingineria Fabricatiei
Ingineria Calitatii Curs 1 #/ 92
Prof.dr.ing. Marius BULGARU
marius.bulgaru@tcm.utcluj.ro
SISTEMUL DE TOLERANTA Ajustaje
La asamblarea pieselor este nevoie de standardizarea relatiei dintre marimea pieselor
pereche. Acest lucru este realizat prin termenul ajustaj, care desemneaza relatia dintre
marimea unui element extern si a unui element intern (ex. alezaj si arbore) care vor fi
ansamblate. In mod normal aceste piese trebuie sa aiba aceeasi marime nominala.
Avand in vedere relatiile dintre marimile pieselor pereche se pot distinge doua cazuri
principale:
Ajustaj cu joc - marimea minima a alezajului
este mai mare decat marimea maxima a
arborelui (D
min
> d
max
),
Primul caz este caracterizat de spatiul liber,
(Clr) care este diferenta dintre marimile
alezajului si a arborelui cand diametrul
acestuia (d) e mai mic decat al alezajului (D).
Deci spatiul liber este o marime pozitiva.
Ajustaj cu stringere - marimea maxima a
alezajului este mai mare decat marimea
minima a arborelui (D
max
< d
min
)
Al doilea caz este caracterizat de
interferenta, (Int) care este diferenta
dintre marimile alezajului si a arborelui
cand diametrul acestuia (d) e mai mare
decat al alezajului (D)
.
.

Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Departamentul Ingineria Fabricatiei
Ingineria Calitatii Curs 1 #/ 92
Prof.dr.ing. Marius BULGARU
marius.bulgaru@tcm.utcluj.ro
SISTEMUL DE TOLERANTA Ajustaje
Ajustaj cu joc - Un ajustaj care intotdeauna produce un spatiu liber
intre alezaj si arbore cand se asambleaza. Marimea minima a
alezajului (B) este fie mai mare, sau in cazuri extreme egala cu
marimea maxima a arborelui (W).
exemplu: H7/f7 pot fi asamblate fara alte pregatiri, un exemplu
fiind montarea rulmentilor

Ajustaj intermediar - Un ajustaj intermediareste un ajustaj care
poate produce fie un spatiu liber, fie o interferenta intre arbore si
alezaj la montare, in functie de marimile reale ale pieselor.
exemplu: H7/m6 rezulta in interferenta
.

Ajustaj cu stringere - Un ajustaj care produce intotdeauna o
interferenta intre alezaj si arbore cand se asambleaza. Marimea
maxima a alezajului este fie mai mica, sau in cazuri extreme egala
cu marimea minima a arborelui.
exemplu: H7/t6 pentru transferul unor cupluri mari asamblarea
este facuta prin incalzirea uneia dintre parti, un exemplu fiind
volantul
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Departamentul Ingineria Fabricatiei
Ingineria Calitatii Curs 1 #/ 92
Prof.dr.ing. Marius BULGARU
marius.bulgaru@tcm.utcluj.ro
SISTEMUL DE TOLERANTA Desemnarea marimilor tolerate
O marime tolerata este marcata prin:
1. Dimensiunea nominala + abaterea fundamentala + clasa de precizie

Exemplu 40 H7

2. Dimensiunea nominala limitele cimpului de toleranta

Exemplu 40
+0,021



Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Departamentul Ingineria Fabricatiei
Ingineria Calitatii Curs 1 #/ 92
Prof.dr.ing. Marius BULGARU
marius.bulgaru@tcm.utcluj.ro
SISTEMUL DE TOLERANTA Sisteme de ajustaje
Sistem alezaj unitar
Toate alezajele (marimea interioara a ajustajului) au abaterea fundamentala H.
Spatiul liber sau interferenta rezultata din diferitele pozitii ale intervalului de toleranta al
arborelui (marimea exterioara a potrivirii).
Sistem arbore unitar
Toti arborii (marimea exterioara a ajustajului) au abaterea fundamentala h. Spatiul
liber sau interferenta rezultata din diferitele pozitii ale intervalului de toleranta al
alezajului (marimea interioara a ajustajului).
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Departamentul Ingineria Fabricatiei
Ingineria Calitatii Curs 1 #/ 92
Prof.dr.ing. Marius BULGARU
marius.bulgaru@tcm.utcluj.ro
SISTEMUL DE TOLERANTA Tolerante dimensionale generale
Principiul tolerantelor generale
Unele caracteristici geometrice continute in desenele tehnice nu au tolerante
individuale. Multe marimi, deci dimensiuni, sunt date doar ca valori nominale.
Aceste tolerante nu au vreo importanta pentru functionalitate. Oricum, unele
tolerante masurabile ar trebui declarate pentru toate caracteristicile
geometrice pentru a completa desenul. Daca anumite caracteristici raman ca
valori nominale fata indicarea tolerantelor, este imposibila verificarea
conformitatii elementului cu specificatiile. In astfel de cazuri se aplica
tolerantele generale, care corespund preciziei obisnuite a atelierului de
prelucrare, astfel incat sa poata fi usor obtinute in timpul fabricatiei.
In standardul ISO 2768: 1989a fost stabilit un sistem de tolerante generale
pentru piesele fabricate. Sistemul are tolerante generale pentru dimensiuni
liniare si unghiulare (partea 1) si tolerante geometrice generale (partea 2).

Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Departamentul Ingineria Fabricatiei
Ingineria Calitatii Curs 1 #/ 92
Prof.dr.ing. Marius BULGARU
marius.bulgaru@tcm.utcluj.ro
SISTEMUL DE TOLERANTA Tolerante dimensionale generale
Tolerante generale pentru dimensiuni liniare si unghiulare
Tolerantele generale pentru dimensiuni liniare si unghiulare pentru elemente
fabricate se impart in patru clase (in functie de precizia obisnuita a
atelierului): fina (f), mijlocie (m), mare (C), foarte mare (v)
Tolerante generale pentru dimensiuni liniare
Tolerante pentru intervale de dimensiuni liniare, in mm
Clasa
tolerantelor
0.5
pana la
3
peste 3
pana la
6
peste 6
pana la
30
peste
30 pana
la 120
peste
120
pana la
400
peste
400
pana la
1000
peste
1000
pana la
2000
peste
2000
pana la
4000
f 0.05 0.05 0.1 0.15 0.2 0.3 0.5 -
m 0.1 0.1 0.2 0.3 0.5 0.8 1.2 2
c 0.2 0.3 0.5 0.8 1.2 2 3 4
v - 0.5 1 1.5 2.5 4 6 8
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Departamentul Ingineria Fabricatiei
Ingineria Calitatii Curs 1 #/ 92
Prof.dr.ing. Marius BULGARU
marius.bulgaru@tcm.utcluj.ro
SISTEMUL DE TOLERANTA Tolerante dimensionale generale
Tolerante generale pentru dimensiuni liniare
Tolerantele generale pentru muchii, cum ar fi o raza sau o tesitura, sunt
specificate separat in [ISO 286-1: 1988]. Muchiile sunt alocate la 3 intervale
de marimi nominale de la 0.5 la 6 mm.
Tolerante pentru intervale de dimensiuni liniare,
in mm
Clasa tolerantelor 0.5 pana la 3 peste 3 pana la 6 peste 6
f
0.2 0.5 1
m
c
0.4 1 2
v
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Departamentul Ingineria Fabricatiei
Ingineria Calitatii Curs 1 #/ 92
Prof.dr.ing. Marius BULGARU
marius.bulgaru@tcm.utcluj.ro
SISTEMUL DE TOLERANTA Tolerante dimensionale generale
Tolerante generale pentru dimensiuni unghiulare
Tolerantele generale pentru dimensiuni unghiulare sunt in mod normal
specificate in unitatile unghiulare numite grade (in SI unitatea este radianul).
Ele constrang doar orientarea generala a elementului care constituie unghiul,
nu si abaterile de forma ale sale. Aceste tolerante determina abaterile pentru
orientarea liniilor de contact derivate din elementele reale. Dimensiunile
unghiulare sunt alocate in 5 intervale de dimensiuni nominale a partii mai mici
a unghiului
Abaterea permisa pentru intervale de lungimi, in mm, pe partea
mai mica a unghiului
Clasa
tolerantelor
pana la 10 peste 10
pana la 50
peste 50
pana la 120
peste 120
pana la 400
peste 400
m 1 0 30' 0 20' 0 10' 0 5'
c 1 30' 1 30' 0 30' 0 15' 0 10'
v 3 2 1 0 30' 0 30'
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Departamentul Ingineria Fabricatiei
Ingineria Calitatii Curs 1 #/ 92
Prof.dr.ing. Marius BULGARU
marius.bulgaru@tcm.utcluj.ro
SISTEMUL DE TOLERANTA Tolerante geometrice
Piesa
proiectata
Piesa cu forma
ideala
Piesa cu abateri de
forma
Piesa cu abateri in
orientarea elementelor
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Departamentul Ingineria Fabricatiei
Ingineria Calitatii Curs 1 #/ 92
Prof.dr.ing. Marius BULGARU
marius.bulgaru@tcm.utcluj.ro
SISTEMUL DE TOLERANTA Tolerante geometrice
In standardul international [ISO 1101: 2004] tolerantele geometrice sunt definite
ca un camp (campul de toleranta) in care trebuie sa se afle elementul real.
Campul poate avea forma unui spatiu intre doua planuri sau drepte paralele,
un spatiu intre doua cercuri sau doi cilindri coaxiali, etc. Abaterile sunt
rezultatele fabricarii si sunt identificate prin masuratori, desi termenul de
abatere nu e definit in [ISO 1101: 2004]. Definitia precisa a abaterilor este
marimea zonei minime care inconjoara elementul tolerat, avand aceeasi forma
ca si campul de toleranta.
In cazul verificarii conformitatii elementului real in functie de cerinta tolerantei
de forma dupa [ISO 1101: 2004], elementul asociat trebuie sa fie calculat in
functie de conditia de camp minim (aproximarea Chebyshev). Cea mai mare
valoare absoluta a abaterii elementului real calculata fata de elementul nominal
se considera in ambele directii si se numeste abatere de forma
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Departamentul Ingineria Fabricatiei
Ingineria Calitatii Curs 1 #/ 92
Prof.dr.ing. Marius BULGARU
marius.bulgaru@tcm.utcluj.ro
SISTEMUL DE TOLERANTA Indicarea tolerantelor geometrice
In domeniul tolerantelor geometrice cerintele sunt reprezentate pe desenul tehnic intr-
un dreptunghi, care este impartit in cel putin doua compartimente. Dreptunghiul este
legat de elementul tolerat printr-o linie ce porneste din lateralul sau si se termina cu o
sageata pe element.
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Departamentul Ingineria Fabricatiei
Ingineria Calitatii Curs 1 #/ 92
Prof.dr.ing. Marius BULGARU
marius.bulgaru@tcm.utcluj.ro
SISTEMUL DE TOLERANTA Indicarea tolerantelor geometrice
In domeniul tolerantelor geometrice cerintele sunt reprezentate pe desenul
tehnic intr-un dreptunghi, care este impartit in cel putin doua compartimente.
Dreptunghiul este legat de elementul tolerat printr-o linie ce porneste din
lateralul sau si se termina cu o sageata pe element.
simbolul pentru caracteristica geometrica
valoarea tolerantei in mm
daca este nevoie, litera sau literele care semnifica referinta sau sistemul
de referinte.
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Departamentul Ingineria Fabricatiei
Ingineria Calitatii Curs 1 #/ 92
Prof.dr.ing. Marius BULGARU
marius.bulgaru@tcm.utcluj.ro
SISTEMUL DE TOLERANTA Indicarea tolerantelor geometrice
Simbolul caracteristicii geometrice indica caracteristica geometrica
restrictionata a elementului tolerat. In tabel se arata toate simbolurile
pentru caracteristicile geometrice dupa [ISO 1101: 2004]
Simbol Caracteristica (Singulare) Simbol Caracteristica (Legate de o referinta)
Rectilinitate Unghiularitate
Planeitate Paralelism
Circularitate Perpendicularitate
Cilindricitate Pozitie
Profil linie oarecare Concentricitate
Profil suprafata oarecare Coaxialitate
Bataie radiala
Bataie frontala
Simetrie
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Departamentul Ingineria Fabricatiei
Ingineria Calitatii Curs 1 #/ 92
Prof.dr.ing. Marius BULGARU
marius.bulgaru@tcm.utcluj.ro
SISTEMUL DE TOLERANTA Indicarea tolerantelor geometrice
Indicarea elementelor tolerate
- Elementul tolerat este o dreapta sau un plan.
Cand toleranta se refera la dreapta sau suprafata
in sine sageata este lipita de conturul elementului
tolerat sau o extensie a acestuia (dar bine
delimitata de linia de dimensionare).



- Elementul tolerat este o axa sa un plan median.
Cand toleranta se refera la axa sau planul
median definite de elementul astfel dimensionat
sageata si linia conducatoare vor fi desenate in
continuarea liniei de dimensionare
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Departamentul Ingineria Fabricatiei
Ingineria Calitatii Curs 1 #/ 92
Prof.dr.ing. Marius BULGARU
marius.bulgaru@tcm.utcluj.ro
SISTEMUL DE TOLERANTA Indicarea tolerantelor geometrice
Semnificatia campului de toleranta
Latimea campului de tolerantase aplica perpendicular pe elementul tolerat
daca nu este specificat altfel. Campul de toleranta se extinde in toate directiile
pana la marginea elementului tolerat.
Campul de toleranta planar
Latimea campului de toleranta este orientata
in directia indicata de catre sageata.
Elementul tolerat trebuie sa fie continut in
spatiul definit de doua linii sau planuri
paralele,care sunt perpendiculare pe
orientarea latimii tolerantei. Distanta dintre
aceste doua linii sau planuri este egala cu
valoarea tolerantei.

Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Departamentul Ingineria Fabricatiei
Ingineria Calitatii Curs 1 #/ 92
Prof.dr.ing. Marius BULGARU
marius.bulgaru@tcm.utcluj.ro
SISTEMUL DE TOLERANTA Indicarea tolerantelor geometrice
Campul de toleranta spatial
Daca pentru un element sunt indicate doua
tolerante perpendiculare intre ele deviatia
acestuia este restrictionata in ambele directii.
Elementul tolerat trebuie sa fie continut intr-o
zona rectangulara sau un cub ale caror laturi
sunt egale cu valorile tolerantelor.


Campul de toleranta circular sau cilindric
In cazul unui camp de toleranta circular sau
cilindric valoarea tolerata este precedata de
simbolul . Elementul tolerat trebuie cuprins
intr-un cerc sau cilindru ale caror diametre
sunt egale cu valoarea tolerantei.


Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Departamentul Ingineria Fabricatiei
Ingineria Calitatii Curs 1 #/ 92
Prof.dr.ing. Marius BULGARU
marius.bulgaru@tcm.utcluj.ro
SISTEMUL DE TOLERANTA Indicarea tolerantelor geometrice
Indicarea ariei limitate a tolerantelor

Daca pentru un element sunt indicate doua
tolerante perpendiculare intre ele deviatia
acestuia este restrictionata in ambele directii.
Elementul tolerat trebuie sa fie continut intr-o
zona rectangulara sau un cub ale caror laturi
sunt egale cu valorile tolerantelor.


Campul de toleranta circular sau cilindric
In cazul unui camp de toleranta circular sau
cilindric valoarea tolerata este precedata de
simbolul . Elementul tolerat trebuie cuprins
intr-un cerc sau cilindru ale caror diametre
sunt egale cu valoarea tolerantei.


Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Departamentul Ingineria Fabricatiei
Ingineria Calitatii Curs 1 #/ 92
Prof.dr.ing. Marius BULGARU
marius.bulgaru@tcm.utcluj.ro
SISTEMUL DE TOLERANTA Indicarea tolerantelor geometrice
Indicarea ariei limitate a tolerantelor
- Daca nu exista restrictii campul de toleranta se extinde
in toate directiile pana la marginea elementului tolerat.
- Arie fixa
Simbolul indica un camp de tolerantanta restrictionat pe
elementul geometric. In acest exemplu toleranta de
planeitate este restrictionata de la marginea piesei la
100mm. Acest tip de restrictionare este posibil pe un
element tolerat sau pe un element de referinta.
- Arie variabila
Simbolul indica un camp de toleranta restrictionat la
100mm care trebuie observat in toate pozitiile posibile pe
elementul geometric. Asta inseamna ca toleranta se aplica
tuturor liniilor de lungimea restrictionata in orice pozitie.
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Departamentul Ingineria Fabricatiei
Ingineria Calitatii Curs 1 #/ 92
Prof.dr.ing. Marius BULGARU
marius.bulgaru@tcm.utcluj.ro
SISTEMUL DE TOLERANTA Abateri de forma
Abateri de forma
Abaterile de forma sunt deviatii ale formei reale ale piesei fata de forma
nominala, independente de dimensiunea si pozitia elementului geomtric.
Toate abaterile de forma trebuie sa fie evaluate cu criteriul campului
minimdupa standardul [ISO 1101: 2004].
Neregularitatile suprafetelor
sau profilurilor pot fi de
forma: unduiri, rugozitate,
crapaturi. Se evaluaeaza in
functie de raportul intre
distanta dintre ele si
adancimea lor.
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Departamentul Ingineria Fabricatiei
Ingineria Calitatii Curs 1 #/ 92
Prof.dr.ing. Marius BULGARU
marius.bulgaru@tcm.utcluj.ro
SISTEMUL DE TOLERANTA Abateri de forma
Simbol
Caracteristica
tolerata
Exemplu
Definitia campului de
toleranta
Indicatie in desenul
tehnic
Interpretare
Rectilinitate
Orice linie pe suprafata
superioara a planului de
proiectie in care e aratata
indicatia va fi continuta intre
doua planuri paralele.
Axa barei va fi continuta intr-o
zona paralelipipedica de
inaltime 0.1 mm si latime 0.2
mm.
Axa cilindrului de care e
conectat campul de toleranta
va fi continuta intr-o zona
cilindrica de diametru 0.08
mm.
Planeitate
Suprafata va fi continuta intre
doua planuri paralele
distantate la 0.05 mm.
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Departamentul Ingineria Fabricatiei
Ingineria Calitatii Curs 1 #/ 92
Prof.dr.ing. Marius BULGARU
marius.bulgaru@tcm.utcluj.ro
Simbol
Caracteristica
tolerata
Exemplu
Definitia campului
de toleranta
Indicatie in
desenul tehnic
Interpretare
Circularitate
Circumferinta fiecarei sectiuni va fi
continuta intre doua cercuri
concentrice coplanare distantate la
0.02 mm
Cilindricitate
Suprafata considerata va fi continuta
intre doi cilindri coaxiali distantati la
0.05 mm.
Profilul liniei
In fiecare sectiune paralela cu planul
de proiectie profilul considerat va fi
continut intre doua cercuri cuprinse de
linii, centrul lor situandu-se pe o linie
care este profilul geometric nominal.
Profilul
suprafetei
Suprafata considerata va fi continuta
intre doua sfere de diametru 0.03 mm
cuprinse de suprafete, centrul lor
situandu-se pe o suprafata care este
forma geometrica nominala.
SISTEMUL DE TOLERANTA Abateri de forma
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Departamentul Ingineria Fabricatiei
Ingineria Calitatii Curs 1 #/ 92
Prof.dr.ing. Marius BULGARU
marius.bulgaru@tcm.utcluj.ro
SISTEMUL DE TOLERANTA Abateri de forma
Rectilinitate -
Toleranta de rectilinitate limiteaza deviatiile
muchiilor, axelor, generatoarelor, liniilor de pe
suprafete sau planuri de simetrie. Dreapta
tolerata trebuie sa fie intre doua linii sau
suprafete paralele la distanta t
G
sau in
interiorul unui cilindru de diametru t
G
.
Definitia si interpretarea tolerantei de
rectilinitate a unei muchii
Definitia si interpretarea tolerantei de
rectilinitate a unui plan pe doua directii
Definitia si interpretarea tolerantei de
rectilinitate a unei axe
Abateri de forma tipice pentru elementul geometric numit
dreapta.
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Departamentul Ingineria Fabricatiei
Ingineria Calitatii Curs 1 #/ 92
Prof.dr.ing. Marius BULGARU
marius.bulgaru@tcm.utcluj.ro
SISTEMUL DE TOLERANTA Abateri de forma
Planeitate -
Toleranta de planeitate t
E
limiteaza deviatiile
suprafetelor si planurilor de simetrie si
rectilinitatea liniilor de pe suprafetele plane.
Pentru asta toate punctele de pe suprafata
(suprafata reala sau plan de simetrie) trebuie
sa fie intre doua planuri paralele la distanta t
E
.
Definitia si interpretarea tolerantei de
planeitate a unei suprafete
Definitia si interpretarea tolerantei de
planeitate a unui plan de simetrie
Abateri de forma tipice pentru elementul geometric numit
plan.
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Departamentul Ingineria Fabricatiei
Ingineria Calitatii Curs 1 #/ 92
Prof.dr.ing. Marius BULGARU
marius.bulgaru@tcm.utcluj.ro
SISTEMUL DE TOLERANTA Abateri de forma
Circularitate -
Toleranta de circularitate limiteaza abaterile
elementelor circulare ea cere ca intreaga
suprafata extrasa a unei sectiuni reale a unui
cilindru sau con, indiferent de marime (care este
verificata separat), nu ar trebui sa depaseasca
zona de toleranta. Circumferinta profilului fiecarei
sectiuni este limitata de doua cercuri concentrice
cu distanta radiala t
K
. Diametrele cercurilor nu sunt
definite.
Definitia si interpretarea tolerantei de
circularitate
Abateri de forma tipice pentru elementul geometric numit cerc.
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Departamentul Ingineria Fabricatiei
Ingineria Calitatii Curs 1 #/ 92
Prof.dr.ing. Marius BULGARU
marius.bulgaru@tcm.utcluj.ro
SISTEMUL DE TOLERANTA Abateri de forma
Cilindricitate -
Toleranta de cilindricitate limiteaza abaterile de la
rectilinitatea generatoarei cilindrilor (axe), circularitatea
sectiunilor cilindrilor si paralelismul generatoarelor
opuse.
Campul de toleranta este definit de doi cilindri coaxiali
separati la o distanta t
Z
. La verificarea abaterii de
forma intreaga suprafata a cilindrului real nu ar trebui
sa depaseasca acesti cilindri, indiferent de marimea lui.
Abaterile cilindrice pot fi sistematizate ca deviatii ale
axelor, radiale sau ale sectiunilor [ISO/TS 12180-1:
2003]. Totusi, abaterile de cilindricitate nu ofera
informatii despre deviatii partiale.
Cilindricitatea poate fi testata precis doar pe o masina
de masurat in coordonate. In principiu, testarea pe
cateva sectiuni folosind o prisma sau alte instrumente
de masurare a sectiunii este posibila. Trebuie avut in
vedere ca folosirea mai multor instrumente de masura
creste inacuratetea masuratorii.
Definitia si interpretarea tolerantei de
cilindricitate
Abateri de forma tipice pentru elementul
geometric numit cilindru.
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Departamentul Ingineria Fabricatiei
Ingineria Calitatii Curs 1 #/ 92
Prof.dr.ing. Marius BULGARU
marius.bulgaru@tcm.utcluj.ro
SISTEMUL DE TOLERANTA Abateri de forma
Profilul liniei

Campul de toleranta pentru orice linie este
limitat de doua cercuri cuprinse de linii de
diametru t
LP
, ale caror centre sunt situate pe o
linie care are forma geometrica nominala.
Toleranta pentru o linie oarecare de profil este
satisfacuta cand fiecare linie de profil individuala
se afla intre doua linii limita echidistantela o
distanta de t
LP
/2 de forma teoretica exacta.
Definirea si interpretarea tolerantei de profil a
unei linii oarecare.
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Departamentul Ingineria Fabricatiei
Ingineria Calitatii Curs 1 #/ 92
Prof.dr.ing. Marius BULGARU
marius.bulgaru@tcm.utcluj.ro
SISTEMUL DE TOLERANTA Abateri de forma
Profilul suprafetei

Campul de toleranta pentru orice suprafata este
limitat de doua suprafete care contin sfere de
diametru t
FP
, ale caror centre sunt situate pe o
suprafata care are forma geometrica teoretica.
Pentru toleranta formei profilului intreaga
suprafata trebuie sa fie intre doua suprafete
echidistante la distanta de t
FP
/2 de suprafata
teoretica exacta.
In practica este posibil sa se testeze toleranta
de forma a liniei sau suprafatei profilului prin
compararea cu o referinta (piesa de referinta)
sau prin masurarea coordonatelor (cu o masina
de masurat in coordonate).
Definirea si interpretarea tolerantei de profil a
unei suprafete oarecare.
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Departamentul Ingineria Fabricatiei
Ingineria Calitatii Curs 1 #/ 92
Prof.dr.ing. Marius BULGARU
marius.bulgaru@tcm.utcluj.ro
SISTEMUL DE TOLERANTA Abateri de forma
Profilul liniei
Profilul liniei poate fi definit fata de o referinta sau intre limitele cimpului de toleranta
Punct X (mm) Y (mm)
1 0 45.15
2 12.5 45.85
3 25 50.05
4 37.5 53.15
5 50 57.15
6 62.5 62.45
7 75 68.25
8 87.5 75.15
9 100 82.55
10 112 82.55
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Departamentul Ingineria Fabricatiei
Ingineria Calitatii Curs 1 #/ 92
Prof.dr.ing. Marius BULGARU
marius.bulgaru@tcm.utcluj.ro
SISTEMUL DE TOLERANTA Tolerante implicit limitate
Simbol Caracteristica tolerata Tolerante de forma si pozitie
restrictionate implicit
Rectilinitate
Planeitate
Circularitate
Cilindricitate
Profil linie oarecare
Profil suprafata oarecare
Tolerante implicit limitate
Unele tolerante de forma includ alte tolerante de forma. Prin specificarea acestor
tolerante, abaterea maxima permisa a tolerantelor incluse va fi restrictionata de
asemenea.
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Departamentul Ingineria Fabricatiei
Ingineria Calitatii Curs 1 #/ 92
Prof.dr.ing. Marius BULGARU
marius.bulgaru@tcm.utcluj.ro
SISTEMUL DE TOLERANTA Referinte
Referinte
Referintele sunt elemente geometrice fata de care sunt legate
elementele tolerate. Sunt folosite pentru:
- determinarea sistemului de coordonate al piesei;
- ca baze pentru tolerante de pozitie. Referintele se pot baza
pe unul sau mai multe elemente de referinta ale piesei.
Elementele de referinta sunt alese din elemente reale ale
piesei pentru a construi referinte ca si puncte, axe sau planuri
imaginare. Aceste referinte geometrice ideale se folosesc ca
origini ale masuratorii. Datorita faptului ca elementele
imaginare nu exista in realitate, in fabricatie si inspectie se
folosesc diferite echipamente pentru a le simula existenta.
Aceste echipamente creaza elemente simulate de referinta copii rezonabile
pentru puncte, axe sau planuri din contactul cu suprafata elementului de referinta.
Elementele de referinta ar trebui sa fie functionale, reprezentative, accesibile si
reproductibile. Aceste cerinte trebuie sa fie recunoscute de inginerul ce stabileste
tolerantele.
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Departamentul Ingineria Fabricatiei
Ingineria Calitatii Curs 1 #/ 92
Prof.dr.ing. Marius BULGARU
marius.bulgaru@tcm.utcluj.ro
SISTEMUL DE TOLERANTA Referinte
Indicarea elementelor referintelor dupa ISO 1101:2004
Referintele sunt reprezentate prin majuscule intr-un cadran patrat care este conectat de
un triunghi de referinte plin sau gol.
Triunghiul de referinte este amplasat pe conturul elementului sau o extensie a acestuia
(clar separata de linia de dimensionare), cand elementul de referinta este dreapta sau
suprafata in sine.
Triunghiul referintei este plasat ca o extensie a liniei dimensiunii cand referinta este axa
sau planul median.
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Departamentul Ingineria Fabricatiei
Ingineria Calitatii Curs 1 #/ 92
Prof.dr.ing. Marius BULGARU
marius.bulgaru@tcm.utcluj.ro
SISTEMUL DE TOLERANTA Referinte
Desemnarea referintelor in campul de toleranta al elementului
tolerat
Pentru indicarea unei tolerante fata de o referinta, litera identificatoare pentru elementul
de referinta este plasata in al treilea compartiment al dreptunghiului tolerantelor. Mai
multe indicatii sunt posibile:
Referinta simpla este indicata printr-o majuscula in al
treilea compartiment al dreptunghiului tolerantelor.
Referinta comuna formata din doua elemente de referinta
este identificata prin doua majuscule cu o liniuta intre ele.

Secventa de referinta doua sau mai multe elemente de
referinta identificate prin litere plasate in compartimente
diferite ale dreptunghiului tolerantelor, unde secventa de la
stanga la dreapta arata ordinea lor. In al treilea
compartiment este amplasata referinta principala, in al
patrulea cea secundara iar in al cincilea referinta tertiara.
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Departamentul Ingineria Fabricatiei
Ingineria Calitatii Curs 1 #/ 92
Prof.dr.ing. Marius BULGARU
marius.bulgaru@tcm.utcluj.ro
SISTEMUL DE TOLERANTA Referinte
Desemnarea referintelor in campul de toleranta al elementului
tolerat - Exemple
Exemplu pentru o referinta comuna
Sistem de referinta cu trei planuri
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Departamentul Ingineria Fabricatiei
Ingineria Calitatii Curs 1 #/ 92
Prof.dr.ing. Marius BULGARU
marius.bulgaru@tcm.utcluj.ro
A- Referinta principala
B- referinta secundara
SISTEMUL DE TOLERANTA Referinte
Desemnarea referintelor in campul de toleranta al elementului
tolerat - Exemple
B- Referinta principala
A- referinta secundara
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Departamentul Ingineria Fabricatiei
Ingineria Calitatii Curs 1 #/ 92
Prof.dr.ing. Marius BULGARU
marius.bulgaru@tcm.utcluj.ro
SISTEMUL DE TOLERANTA Referinte
Tinte de referinta
Uneori asa-numitele tinte de referinta cum ar fi puncte, linii sau zone, sunt folosite in
locul suprafetelor intregi pe care se stabilesc referintele. Aceasta metoda este utilizata
daca suprafetele nu sunt finisate, drept urmare sunt prea aspre.
.

Tintele de referinta sunt indicate printr-un cerc impartit in doua de
o linie orizontala.
Compartimentul inferior este rezervat pentru o litera si o cifra. Litera reprezinta
elementul de referinta iar cifra numarul tintei de referinta. Compartimentul superior este
rezervat pentru informatii aditionale, cum ar fi dimensiunile zonei tinta. Daca nu este
suficient spatiu in compartiment, informatia poate fi amplasata in exterior si conectata
de compartimentul corespunzator printr-o linie. Cercul tintei de referinta este conectat
de simbolul tintei de referinta printr-o linie terminata cu o sageata.




Punct indicat printr-o cruce Linie (ex. pe un cilindru): indicat prin
doua cruci, conectate printr-o linie
continua subtire
Plan (ex. o fata a unui element): indicat
printr-o zona hasurata incercuita cu o linie
subtire dublu punctata
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Departamentul Ingineria Fabricatiei
Ingineria Calitatii Curs 1 #/ 92
Prof.dr.ing. Marius BULGARU
marius.bulgaru@tcm.utcluj.ro
SISTEMUL DE TOLERANTA Orientarea, locatia si bataie
Abaterile de orientare, locatie si bataie
sunt abateri ale formei reale a unei piese
de la forma nominala in conformitate cu
orientarea, locatia sau bataia elementului
geometric. Aceste abateri trebuie eveluate
cu ajutorul criteriului de camp minim in
conformitate cu standardul [ISO 1101:
2004] luand in consideratie si
constrangerile aditionale.
Tolerantele de orientare si locatie
limiteaza abaterea de orientare sau de
locatie a unui element fata de unul sau mai
multe elemente de referinta. Tolerantele
de bataie limiteaza abaterile geometrice
ale unui element fata de o axa de rotatie.
Tolerante de orientare, locatie si bataie
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Departamentul Ingineria Fabricatiei
Ingineria Calitatii Curs 1 #/ 92
Prof.dr.ing. Marius BULGARU
marius.bulgaru@tcm.utcluj.ro
SISTEMUL DE TOLERANTA Orientarea, locatia si bataie
O piesa este in concordanta cu toleranta specificata daca suprafata reala a
elementului tolerat se afla in campul de toleranta. Elementul tolerat poate avea orice
forma sau directie in interiorul campului de toleranta.
Toleranta geometrica Simbol Caracteristicile tolerate
Toleranta de orientare
Unghiularitate
Paralelism
Perpendicularitate
Toleranta de locatie
Pozitie
Concentricitate
Coaxialitate
Simetrie
Toleranta de bataie
Bataie radiala
Bataie frontala

Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Departamentul Ingineria Fabricatiei
Ingineria Calitatii Curs 1 #/ 92
Prof.dr.ing. Marius BULGARU
marius.bulgaru@tcm.utcluj.ro
SISTEMUL DE TOLERANTA Abateri de forma
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Departamentul Ingineria Fabricatiei
Ingineria Calitatii Curs 1 #/ 92
Prof.dr.ing. Marius BULGARU
marius.bulgaru@tcm.utcluj.ro
SISTEMUL DE TOLERANTA Abateri de forma
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Departamentul Ingineria Fabricatiei
Ingineria Calitatii Curs 1 #/ 92
Prof.dr.ing. Marius BULGARU
marius.bulgaru@tcm.utcluj.ro
SISTEMUL DE TOLERANTA Abateri de forma