Curs 01

Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Departamentul Ingineria Fabricatiei
MASURAREA IN COORDONATE
Cursul 1
Prof.dr.ing. Marius Bulgaru

Uniersitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Prof.dr.ing. Marius BULGARU

Ingineria Calitatii Curs 1 ‹#›/ 92
marius.bulgaru@tcm.utcluj.ro
Continut
Principiul masurarii in coordonate
Zeiss – scurt istoric
Tipuri de MMC – in consola
cu pinola
cu brat
speciale
Prezentare MMC – Vista, Eclipse, Prismo, Carat
Componenta unei MMC
- Batiul si masa
- Actionarea
- Traductoare de miscare
- Tactile
- Optice
- Laser
Continut
Sistemul de masurare tactil
- Palpare punct cu punct\
- Cap de masurare ST3
- Cap de masurare RT
- Palpare prin scanare
- Cap de masurare VAST
- Cap de masurare UPMC

Principiile metrologiei in coordonate

Pietre de hotar (1)
1973 UMM 500 - Carl Zeiss lanseaza pe piata prima

masina CNC de masurat in coordonate echipata
cu un cap de palpare continua si cu un calculator
HP 9810.
In 1974 a fost introdusa operatia de scanare.
1978 Prin intermediul masinii de masurat in coordonate

UMC 850 Carl Zeiss asigura executarea operatiei
de scanare in laboratoarele de metrologie.
1984 Carl Zeiss introduce dispozitivul CNC de

schimbare a palpatoarelor pentru masina de
masurat in coordonate folosita pentru scanare.

Pietre de hotar (2)
1991 Carl Zeiss lanseaza pe piata procedeul HighSpeed

Scanning, folosit pentru masinile ultraprecise de
masurat in coordonate.
Apar posibilitati noi de scanare.
1994 Carl Zeiss fuzioneaza cu Stiefelmeyer,

pentru a completa gama de masini de
masurat in coordonate cu brat orizontal.
1995 Prin lansarea masinii de masurat in coordonate

PRISMO VAST Carl Zeiss asigura patrunderea
tehnologiei de scanare in sectoarele de productie.

Pietre de hotar (3)
1997 ScanMax combina precizia si multifunctionalitatea

masinilor de scanat in coordonate cu robustetea,
cu exploatarea usoara si cu necesarul redus de
spatiu ale calibrelor.
1998 Carl Zeiss incheie impreuna cu TSK o

alianta strategica referitoare la masinile
de masurat a suprafetelor.
1999 Contura, care reprezinta clasa medie a masinilor

de masurat in coordonate, asigura toate avantajele
scanarii la pretul unei masini de masurat in
coordonate echipata cu cap de palpare discontinuu.

Familii de produse
Vista
UPMC 1200 Contura
ECLIPSE
MMZ
UPMC 850 UPMC 550
Masini PRISMO
precise Masini de masurat
de masurat pentru productie
Tehnologii
SMC
ScanMax
Masini de masurat Masini de

cu brat orizontal Carmet Tropel
control
TSK speciale
SMM

MMC în consolă
AVANTAJE
• Masa maşinii este relativ mică, comparativ cu volumul
• Are tot timpul viteze de măsurare mari şi acceleraţii mari
• Accesibilitate este bună comparativ cu domeniul de măsurare
• Piesele pot fi uşor încărcate şi descărcate
• Accesul la piesă este facil
• Din motiv că masa nu are ghidaje, pot fi plasate piese mai grele pe masă
fără a afecta acurateţea măsurării (pentru MMC cu masa fixa)
DEZAVANTAJE
• Din cauza consolei, este posibilă încovoierea
• Pe măsură ce căruciorul se mişcă spre capătul nerezemat, încovoierea
creşte Prof.dr.ing. Marius BULGARU
MMC cu pinola
AVANTAJE
• Domenii de măsurare medii şi mari
• Rigiditate mare
• Incertitudini mici
• Accesibilitate la piesa de măsurat
• Este ergonomică
DEZAVANTAJE
• Viteza de măsurare este redusă deoarece este necesară mişcarea mesei
cu tot cu piesa grea în timpul operaţiei.
• Greutatea componentelor este limitată din cauza mesei în mişcare pe
rulmenţi
MMC cu brat MMC cu pod rulant
AVANTAJE
• Domenii de măsură vaste (braţul mobil al maşinii poate să atingă puncte
aflate la 25m de la punctul de referinţă)
• Acces liber la volumul de măsură
• Mase mici
• Cursă la viteză mare
DEZAVANTAJE
• Incertitudini mari ale măsurării
• Rigiditate slabă
• Din cauza dimensiunilor mari ale maşinii, sunt posibile abateri de
temperatură ce pot afecta calitatea măsurării
Echipamente de măsurat în coordonate
Echipamente manuale, prin

Scan Max este creat pentru a face urmare influenţa operatorului în
măsurări la faţa locului în condiţii cadrul incertitudinii măsurătorii
de mediu foarte grele. Ele sunt este foarte mare. Sensibile la
folosite în special pentru operaţii temperatura. Lucreaza intr-un
uşoare. sistem de coordonate sferic
Maşini de măsurat pentru productie
PRISMO
Vista
ECLIPSE Contura
Palpare discontinua VAST XT Palpare continua VAST
Cu ajutorul masinilor de masurat in coordonate pentru ateliere tehnologia de

masurare in coordonat este folosita in productie.
Spectrul complet al aplicatiilor de masurare din productie poate fi acoperit cu toata
gama de masini de masurat in coordonate, incepand de la Vista si pana la Prismo.

VISTA
Clasa compacta Zeiss, cu un pret avantajos, pentru volumul mic de masurare
Aplicatiile :
verificarea economica a seriilor din sectorul de productie
sau de aprovizionare si masurarea flexibila in domeniile
constructiei de scule si de forme.

VISTA

ECLIPSE
Masina, echipata cu sistemul de palpare Zeiss ST sau cu

componente Renishaw, care poate fi exploatata in ateliere.
Aplicatiile :
verificarea economica a seriilor din sectorul de productie
sau de aprovizionare si masurarea flexibila in domeniile
constructiei de scule si de forme.

CONTURA
Noua clasa de referinta pentru valoare si performanta.

Cu sistem de palpare VASTXT.
Rezultate de masurare autentice - prin scanare.
Aplicatia :
masurarea economica
a dimensiunii, a formei
si a pozitiei in productie
- si in intreprinderile
mici si mijlocii.

PRISMO
Cu PRISMO Carl Zeiss fixeaza Aplicatia :

standarde referitoare la : masurarea economica a
dimensiunii, a formei si a
 pret
pozitiei in productie - si in
 tehnologie
intreprinderile mici si mijlocii.
 performanta
 precizie
 siguranta investitiei

Diversitate PRISMO
Z PRISMO 10
Marimi, domenii de masurare [mm] PRISMO
MultiProbe System
Z
PRISMO 5
Cap de palpare
X discontinua ST
Y cu ATAC
Articulatie blocabila,
X Y Z rotativa si pivotanta
RDS cu RST
X
Y Cap universal de
palpare VAST
PRISMO 7
Precizii, destinatie Particularitati, accesorii
Versiune Precizie Temperaturi Destinatie
Standard Productie
Magazie schimbare palpator
HTG Productie
Super ACC Laborator

accept
Masa rotativa Senzor temperatura

Masinile de masurat in coordonate pentru metrologie
UPMC 550
MMZ-G
UPMC 850 UPMC 1200
Incepand de la palparea discontinua si pana la palparea continua cu viteza

rapida : masurare cu precizie maxima.
Cele trei tipuri constructive de masini universale, precise, de masurat in coordonate UPMC
CARAT reprezinta clasa de referinta a tehnologiei de masurat in coordonate.
MMZ-G ofera posibilitatea palparii continue, cu viteza rapida, a pieselor de precizie deosebit
de mari.

UPMC 550 CARAT
Avans prin precizie.
 Precizie maxima cu timpi de masurare redusi
 Masina de referinta pentru cercetare, dezvoltare,

laborator si asigurarea calitatii
Aplicatie :
pentru piese mici si
mijlocii de precizie

UPMC 850 CARAT

Aplicatie :
pentru piese de
precizie mici si mijlocii

UPMC 1200 CARAT

Aplicatie :
pentru piese de precizie
mare

MMZ-G
Monitorizarea economica a pieselor si a

dispozitivelor mari cu cerinte ridicate
referitoare la precizie si la universalitate.
Aplicatie :
pentru piese si dispozitive
de precizie mare

Masini de masurat in coordonate cu brat orizontal
Carmet SMC
SMM-C SMM-D AutoScan
Masini de masurat in coordonate cu brat orizontal pentru piese cu volum

mare.
 Cu un brat sau cu doua brate si in mai multe game.
 Versiuni cu masa sau la nivelul solului.
 Versiuni pentru Reverse Engineering.

Masini de masurat in coordonate cu brat orizontal

CARMET
Clasa compacta, cu necesar redus de spatiu, echipata cu tehnologia celor

mari.
 3 tipuri contructive, cea mai mare si in executie duplex.
 Optional masina manuala, cu motor sau CNC.
 Daca este necesar masina manuala poate fi transformata intr-o
masina cu motor iar masina cu motor intr-o masina CNC.
Aplicatii :
pentru toate cerintele si sarcinile din
domeniul constructiei de modele si de
forme, din turnatorii si din sectoarele
de prelucrare a lemnului si a metalului.

SMM-C
 Executie cu un brat sau cu mai multe brate.

 Cu articulatie blocabila, rotativa si pivotanta RDS si cu palpator discontinuu TP6.
 Alternativa : unitate deplasabila, rotativa si pivotanta DSE cu palpator discontinuu RST.
 Cu dispozitive decuplabile de antrenare pentru operatiile de trasat.
Aplicatie :
pentru scanarea automata a seriilor, in mai multe schimburi.

SMM-D
 Executie cu un brat sau cu mai multe brate.

 Executie la nivelul solului cu ghidaje practicabile.
 Unitate deplasabila, rotativa si pivotanta DSE cu palpator discontinuu RST.
 Cu adaptor cubic si cu cap de frezare rotativ si pivotant.
Aplicatii :
analiza operatiilor de masurare a pieselor din tabla, a pieselor din plastic si
a caroseriilor. Digitalizarea optica, palparea mecanica, frezarea modelelor
pentru aplicatiile Reverse-Engineering.

SMM-D cu AutoScan
Masina Highend pentru Reverse Engineering.
Aplicatii :
toate operatiile de lucru - incepand de la digitalizare si frezare
pana la masurarea caroseriilor - pot fi executate pe o singura
placa de masurare. Se elimina investitiile pentru tehnologiile
suplimentare.

SMC
 Executie cu un brat sau cu mai multe brate. Aplicatie :

 Unitate deplasabila, rotativa si pivotanta DSE cu pentru masurarea pieselor si a
palpator discontinuu RST sau cu palpator cu laser LTP. caroseriilor din sectorul constructiei
 Versiune cu masa (exploatare cu un brat) sau versiune de autoturisme si a altor piese mari
la nivelul solului (exploatare in duplex). din aeronautica si din scularii.

Masini speciale
Masini de masurat pentru forma, Masini optice de masurat Masina de masurat

contur si suprafata (TSK) suprafete (Tropel) ScanMax

ScanMax
Calibrul inteligent pentru atelier.
Aplicatie :
pentru masurarea in atelier - rapid
si simplu - de catre muncitorul
calificat.
 Rezultate de masurare precise

referitoare la dimensiune, forma
si pozitie
 Precizie maxima a operatiei de

masurare a formei
 Inlocuitorul calibrelor
conventionale

ScanMax

Masini de masurat in coordonate pentru atelier - TSK
Masini de masurat Masini de masurat Masini de masurat

forma conturul suprafata
Rondcom 31A Contourecord Handysurf E-35A

1600D/2600D
Surfcom 130A
Rondcom 41A
Surfcom 480A
Rondcom 46A
Surfcom 1400D
Rondcom 60A
Surfcom 1400-3DF
Rondcom 75 GB
Surfcom 1800D
Surfcom 3000A

Componenta maşinilor de măsurat in coordonate
HARD SISTEMUL DE PALPARE
TEHNICI DE MASURARE PROGRAME

Batiul si masa masinii

Hard
Precizie ridicata prin tehnica inovativa.

Masa stationara a masinii
 Gabarit redus
 Mase miscate constant
 Fara influenta a greutatii pieselor
Dispozitivul central de antrenare, cu portal

 Fortele de antrenare actioneaza in punctul optim
 Fara torsiune a portalului
 Astfel precizie ridicata cu dinamica buna
Dispozitivul pneumatic de amortizare a vibratiilor

 Instalare fara efort suplimentar si astfel
eliminarea unei fundatii costisitoare
 Nivelare pneumatica care asigura pozitionarea
piesei in orice punct

Metode pentru realizarea preciziei
Precizie ridicata prin materiale si procedee superioare
Sursa de caldura
CARAT este un pachet de componente
individuale
 ghidaje CARAT
 structura cu stabilitate termica
 rigle ZERODUR®
 metode matematice de corectie Ghidaje CARAT
Temperatura
CARAT asigura :
Rigle Zerodur
 neutralizarea,
 protejarea, Palpator termic
 corectia pentru indoirea
placii
efectelor termice exercitate asupra
masinii de masurat in coordonate. Izolatie masa

Acţionarea MMC

Traductoare de mişcare

Asigurarea preciziei
Precizia de etalonare a masinilor de Precizia coeficientului Eroarea de

masurat in coordonate Zeiss este de dilatare masurare
Conditii :
determinata de : temperatura mediului : 22 °C, lungimea de masurare : 500 mm
Rigla
 Phocosin :
sistemul patentat de masurare a lungimii
0
ZERODUR 0,05
 Zerodur : Otel 0,50 0,58

cu dilatarea termica aproape inexistenta Sticla 0,50 1,95
 asezarea riglei :
fara tensiuni si fara frecare

Etalonarea si calibrarea masinilor
Exactitate neegalata a rezultatelor datorita Super Accuracy (S-ACC)

Noul S-ACC al firmei Carl Zeiss este un pachet de tehnologie
S-ACC imbunatateste metoda statistica de corectare CAA

si introduce urmatoarele procedee noi de corectare :
 Fein-CAA cu raster de 64 de ori mai fin, pentru

corectarea erorilor de dirijare
 S-CAA pentru corectarea erorilor statice de indoire a

partii mecanice, erori provocate de fortele de palpare
si de acceleratii
 D-CAA pentru corectarea erorilor dinamice de indoire a

partii mecanice, erori provocate de fortele de palpare
si de acceleratii
 Corectarea termica a punctului zero prin inregistrare si

compensare a abaterii termice

Sisteme de palpare Zeiss pentru masini de masurat in coordonate
Senzori de palpare discontinua Senzori de palpare continua
ST RST VAST XT MT
VAST
Dispozitive de schimbare a palpatoarelor

Dispozitive de schimbare a senzorilor
Senzori optici Articulatii rotative si pivotante
Steinbichler
LTP60 RDS
DSE
OTM Dispozitiv
rotativ-rotativ

Sisteme de palpare Zeiss pentru masini de masurat in coordonate

Sistemul de măsurare tactil
1 culisou - componentă a MMC care susţine şi deplasează capul de măsurare

2. adaptor – face legătura cu diverse capete de măsurare asigurând o legătură
interschimbabilă pentru sisteme multisenzor sau fixă;
3 capul de măsurare;
4 taler – asigură legătura între capul de măsurare şi sistemul de palpatoare;
5 prelungitoare – sunt necesare în funcţie de geometria piesei care se
măsoară;
6 dispozitiv de cuplare a palpatoarelor – sunt constituite dintr-un cub în care
sunt
executate cinci alezaje care permit cuplarea palpatoarelor în diferite
configuraţii;
7 palpator – asigură contactul dintre MMC şi piesa de măsurat.
8 tija palpatorului – este în funcţie de configuraţia piesei măsurate
9. vârful palpatorului – este format dintr-o sferă construită dintr-un material
dur
rezistent la uzură şi şocuri.
Construcţia capului de măsurare ST3
• Măsurarea forţei de impact cu

ajutorul traductoarelor
piezoelectrice, concomitenta cu
deschiderea contactelor
conduce la inregistrarea corecta
a pozitie palpatorului

Cap de palpare discontinua ST
Semnal electric Dispozitiv de rotire si de pivotare ST-ATAC
Semnal
piezoelectric
domeniului de masurare Z
pierdut
Specificare tipica a
Contact mecanic inchis Contact mecanic deschis
pierdut
In momentul contactului
forta de palpare este mai Specificarea, tipica
Zeiss, a domeniului
mica decat 0,01N pierdut de masurare Z :de
la marginea inferioara
a talerului
Principiul dual de palpare :
un impuls de palpare fara forte urmat ST-ATAC pentru exploatarea optima a
de o deplasare mecanica volumului de masurare
Semnal piezoelectric In conditii obisnuite ST-ATAC
la de palpare
Determinarea
De exemplu, la murdarire
inteligenta,
usoara cu petrol CV
on-line, a
punctului de Dispozitiv de
contact De exemplu, in cazul rotire si de
Prag materialelor moi si a pivotare
trigger palpatoarelor subtiri
ATAC
Punct de contact Impulsuri de palpare
pentru o precizie ridicata a
palparii

Cap de palpare discontinua, independent de directie, RST
Ca si la ST
Principiul dual de palpare :
un impuls de palpare fara forte urmat si cu
de o deplasare mecanica prelungitor
si cu dispozitiv de
schimbare
a senzorilor
cu DSE
sau
cu RST

Capete de palpare continua VAST, VASTXT
 Dimensiune, forma si pozitie Cerc

infasurator
Cerc infasurat
dintr-o singura prindere, Punct singular
pe o singura masina,
intr-un singur sistem de referinta
VAST Diferenta
pozitie
Contur real
Sir de puncte
obtinut prin scanare
Cerc de
(palpare continua)
compensare
Axa principala este constanta

Arc
electronic Domeniul mare de reglare
a capului palpator asigura
Directia fortei deplasarea pe conturul real
de masurare
cu valoarea
normata
vectorial
 Numai VAST : interfata

VASTXT activa pentru senzori
 Generare vectoriala  Forta de masurare
a fortei de masurare constanta

Sistem de palpare continua MT (1)
Elementul cheie al tehnologiei UPMC –

foarte precis si cu o universalitate neegalata .
 Generare vectoriala a fortei de masurare

 Forta de masurare constanta
 Domeniu liniar de masurare deosebit de larg
 ADAPT pentru corectia erorilor reziduale ale sistemului
 Dimensiune, forma si pozitie
dintr-o singura prindere,
pe o singura masina,
intr-un singur sistem de referinta
 Lungimi si greutati mari, admise, ale palpatorului
 Dispozitiv integrat de schimbare a palpatorului
 Verificare a formei prin intermediul avantajelor oferite
de cea mai moderna tehnica de masurare in coordonate

Masurare fara contact
Senzori
- laser (1D, 2D, 3D)
- optici
Obiective
Sisteme de iluminare

Senzori cu laser 1D

Scanare cu laser laser OTM – laser 1D
Pentru masurarea optica a formelor master.

Pentru digitalizarea modelelor.
Este exploatat impreuna cu dispozitivul de rotire si de pivotare DSE,

masinile de masurat in coordonate cu brat orizontal.

Senzori cu laser 2D

Senzori cu laser 3D

Scanare cu laser LTP 60 E – laser 2D
Pentru masurarea optica ... suprafetelor profilate si

si pentru digitalizarea ... bombate
... modelelor
... materialelor moi

Scanner cu laser Steinbichler – laser 2D
Exploatat pe masina de masurat

in coordonate cu brat orizontal
SMM-D ...
... ca scanner inteligent AutoScan -

pentru toate aplicatiile de masurare
si de digitalizare din domeniile de
design si de creare a prototipurilor.

Senzori cu laser 3D

Principiul Foucault

MMC optice
Centru de greutate

MMC optice

MMC optice

Proiectarea franjelor

Palpatoare si articulatii
Rubinul este un element foarte dur deci uzura lui este foarte mică. Are o densitate foarte
mică deci greutate mica ceea ce evită declanşări nedorite ale palpatorului datorate
mişcării maşinii sau din vibraţii.
Tijele stiletelor sunt realizate din otel nemagnetic, ceramica, carbura de tungsten,
In masuratori sunt recomandate stiletele cu tija scurta datorita rigiditatii lor.

Articulatie blocabila, rotativa si pivotanta RDS
Pentru masurarea pieselor

 cu un numar ridicat de
de elemente inclinate in spatiu
 cu un numar ridicat de
alezaje adanci si inclinate
 Pasi mici, de numai 2,5°, cu

precizie mare de repetare
Dispozitiv CNC Este exploatata pe masinile de

 Rotire pe ambele axe,
pentru schimbarea masurat in coordonate cu
cu ±180°
palpatorului portal si cu brat orizontal
Senzori :
RDS, cu prelungitoare
de maxim 400 mm

Dispozitiv de rotire si de pivotare DSE 05
Pentru exploatarea pe
masinile de masurat in
coordonate cu brat
orizontal
 Poate fi rotit
pe ambele axe,
cu ±180°
 Posibilitate de schimbare CNC

a palpatoarelor discuntinuu si
optic
Pentru masurarea  Reproductibilitate ridicata

si digitalizarea
 modelelor  Greutate mare a senzorului
 caroseriilor  Prelungitoare lungi

Dispozitiv de rotire-rotire echipat cu palpator cu dioda
Pentru inregistrarea si
masurarea suprafetelor
si a elementelor curbe
din spatiu cu ajutorul
masinilor de
masurat in coordonate
cu brat orizontal.

Dispozitive de schimbare a palpatorului si a senzorului
Dispozitiv de schimbare a palpatorului Dispozitiv de schimbare a senzorului

 comandat manual sau CNC  comandat manual sau
 pentru capetele de palpare CNC
ST, MT, VAST, VASTXT  pentru articulatiile de
rotire si de pivotare
DSE, RDS
 adaptabilitate rapida la
aplicatia de masurare
 elimina combinatiile  cu reproductibilitate
complexe de palpatoare ridicata
 cu reproductibilitate ridicata  fara recalibrare
 fara recalibrare

Unitatea de comandă şi control

Programe de masurare
FUNCTIILE PROGRAMELOR DE MASURARE

 Inregistrarea secventelor de masurare
 Setarea strategiei de masurare
 Evaluarea rezultatelor
 Corectii (filtrarea rezultatelor, temperatura)
 Transformarea sistemelor de coordonate (translatie/rotatie)
 Raportarea – editarea de protocoale de masurare
 Controlul (in cazul etalonarii masinii CAA)
MODURI DE PROGRAMARE
 Programare manuala (fara model 3D)
 Programare teach in (cu model 3D)
 Programare orientata pe masina (DMIS)
 Programare off-line (cu masini virtuale)

Programe
Calypso SOLUTION
CMM-OS
HOLOS
DIMENSION

SOLUTION
SOLUTION. Biblioteca de soft UNIX pentru tenologia dimensionala de masurare.
CAD
Seturi de desene Planuri de

verificare
Sarcina de verificare SOLUTION este construit modular - beneficiarul selecteaza

Alocare masina
Instructiune de verificare numai modulele importante pentru el.
SOLUTION este echipat cu o functie logica fiind astfel usor
Instructiune de de invatat, sigur de exploatat si oferind rezultate autentice.
transport
SOLUTION este un concept de soft care prezinta toate
avantajele sistemului UNIX, sistem care incheie sirul
proceselor cuprinse intre pregatirea fabricatiei si redarea
rezultatului.
SOLUTION este echipat cu functii de evaluare certificate
PTB si este inclus in clasa abaterilor minime.
Masurare Fabricare SOLUTION va reprezenta un standard si in anii urmatori
deoarece ruleaza sub UNIX.

SOLUTION : biblioteca UNIX
 UMESS - pachetul standard al tehnologiei de masurare Zeiss.

Forme geom. regulate Piesele cu forme geometrice regulate reprezinta aplicatiile de
Forme masurare cele mai des intalnite.
Forma ofera informatii referitoare la imperecherea elementelor,
Caroserii de exemplu la imperecherea dintre un arbore si un alezaj.
UMESS Caroseria –pentru exploatarea in industria de automobile.
PCM PCM – pentru masurarea / programarea simpla a pieselor similare,
care contin elemente identice.
Grafic contur
Grafic contur – pentru evaluarea contururilor cu forme regulate.
Auto CNC Auto CNC – suprafata grafica de deservire pentru lansarea
operatiilor CNC.
FOCUS FOCUS – pentru verificarea diferitelor niveluri de prelucrare cu
un singur program CNC.
Grafic forma Grafic forma – pentru listarea pe plotter a rezultatelor referitoare la
forme.
Curbe KUM  KUM – pentru masurarea curbelor cunoscute sau necunoscute.
Roti dintate GON/GEAR  GON/GEAR – pentru masurarea rotilor dintate cilindrice si conice.
Forme geometrice libere HOLOS  HOLOS – pentru masurarea si digitalizarea formelor geometrice
libere.
Statistica PROVACS  PROVACS – pentru prelucrarea statistica a datelor.

CALYPSO
Calypso. Softul de masurare inovativ.

Calypso
 Preia datele CAD si elaboreaza programul de
masurare, dupa apasarea unui buton.
 Elaboreaza un plan de verificare fara greseli.
 Asista procesul de fabricatie si permite
parcugerea integrala a datelor.
Calypso
 automatizeaza elaborarea operatiilor complexe de
de masurare.
 Sirul de procese este incheiat !

Tehnici de masurare
MODEL REAL
MODEL VIRTUAL

HOLOS
HOLOS. Masurarea si digitalizarea simpla a

formelor geometrice libere si regulate.
HOLOS preia datele CAD si formele geometrice regulate
direct din proiectare.
Elaborare simpla si rapida a programului de masurare.
Deservire prin dialog si automatizare a rutelor complexe de
masurare.
HOLOS poate fi rulat sub Windows NT si sub UNIX

.
 Exploatare si
 transfer de date
mai simple si rapide.

Protocoale de masurare
Personalul din atelier poate sa recunoasca

calitatea pieselor pe baza rezultatelor obtinute.
 Protocol de masurare care se explica singur

Liber configurabil - pentru rezultate usor de interpretat.
 Reprezentare tridimensionala
a pieselor si a abaterilor pentru analizarea rapida a
rezultatelor.
 Rezultatele curg
direct spre
productie
Abaterile devin vizibile,
uzurile sculelor pot fi
determinate.
Pot fi initiate masurile
de corectie.

Prezentarea rezultatelor - FOCUS
Die Zeiss Software
Weitere
Anwendungs-
software
rundet Ihre
Anforderungen
optimal ab:
FOCUS
Für das merkmal-
orientierte Messen:
 Nur ein Master-
programm
notwendig
 Einfache Bedienung
durch Fachpersonal
 Erheblich reduzierte
Programmierkosten

Prezentarea rezultatelor - KUM
Die Zeiss Software
Weitere Anwendungssoftware rundet Ihre Anforderungen optimal ab:
KUM
Das Kurvenmeßprogramm
für 2D- und 3D-Geometrien

Prezentarea rezultatelor - GON
Die Zeiss Software
Gear/GON
Für die Zahnradmessung
mit und ohne Drehtisch

Prezentarea rezultatelor - HOLOS
Die Zeiss Software

HOLOS
Für das Messen und Digitalisieren
von Freiformflächen

Studiu comparativ privind cerinţele utilizatorilor de MMC
1. Operaţia universală de măsurare, cu precizie medie

2. Operaţia universală de măsurare, cu precizie mare
3. Măsurarea etaloanelor şi calibrarea
4. Măsurarea caroseriilor şi a componentelor pentru caroserii
5. Măsurari optice
6. Masurari de prototipuri

Studiu comparativ privind cerinţele utilizatorilor de MMC

Volumul de masura impus
Materialul piesei
Precizia impusa de piese
Conditii de mediu care trebuie asigurate in exploatare
productivitate
Compatibilitatea cu programele 3D de modelare
Compatibilitatea cu programele de prelucrare a datelor
Consumurile in timpul exploatarii
Valoarea calibrarii anuale
Valoarea accesoriilor si durabilitatea acestora
Costurile service si garantia acordata
Educarea operatorilor si utilizatorilor

Operatia de masurare cu MMC
• Analiza si definirea sarcinii de masurare

• Intocmirea tehnologiei de masurare
• Determinarea strategiei de masurare
• Planificarea (programarea) secventei de masurare
• Executarea masurarii
• Analiza si interpretarea rezultatelor masurarii
• Aprecierea incertitudinii masurarii
• Intocmirea documentatiei

Analiza si definirea sarcinii de masurare

Analiza consta in identificarea
elementelor geometrice care
trebuie masurate cu MMC.
Sarcina de masurare reprezinta
o problema tehnica care poate fi
rezolvata cu ajutorul masinilor de
masinilor de masurat in
coordonate. Sarcina de masurare
este redactata si constituie
documentul in baza careia se
accepta comanda de executie a
masuratorii.
Operatia de analiza trebuie sa tina cont de modul de proiectare (in
care a fost stabilit rolul functional al piesei) si de modul de executie
stabilit prin tehnologia de prelucrare

• Marea majoritate a elementelor geometrice masurabile sunt

independente
• Unele elemente geometrice sunt entitati inseparabile ale unei piese (asa
– numitele elemente derivate, ex. la masurarea filetelor, sau a rotilor
dintate)
• Elementele geometrice 2D nu pot fi direct probate
• Punctele de inspectare nu trebuie sa se afle pe muchiile sau colturile
pieselor, astfel ca elementul masurat sa reprezinte acelasi tip ca si
elementul real
• Uneori un element masurat poate fi intersectat de alt element masurat,
iar intersectia lor sa formeze un element geometric. Astfel, elementul
geometric poate fi constituit din cateva elemente masurate.
• Estimarea incertitudinii de masurare.

Indeplinirea sarcinii de masurare da raspuns urmatoarelor intrebari:

1. La ce este utilizat rezultatul masurarii?
• Calitatea produsului sau testul de conformanta - pentru testarea
calitatii sau conformantei este necesara o comparatie intre
valorile masurate si specificatiile din documentatie
• Controlul unui proces de fabricatie - pentru a controla un proces
de fabricatie, trebuie extrase din valorile masurate diversi
parametrii statistici care dau informatii privind comportarea
procesului;
• Digitizarea: - digitizarea formei unei piese cunoscute poate
conduce la determinarea preciziei de executie in timp ce
digitizarea formei unei piese necunoscute conduce la construirea
unui model 3D prin Reverse Engineering

2. Cui ii este destinat rezultatul masurarii?

• Intern sau extern - un beneficiar intern poate cere documentatia
completa a masurarii – cu informatii despre strategia de
masurare si rezultate detaliate, pe cand un beneficiar intern va
cere doar rezultatele masurarii
• Nivelul de cunostinte - beneficiarul va trebui sa fie capabil sa
interpreteze documentatia livrata, spre exemplu departamentul
de productie va putea lua decizia de-a monta piesele in timp ce
departamentul de management va putea sa foloseasca
documentatia pentru a elabora declaratia de conformitate

Intocmirea tehnologiei de masurare
• Alegerea masinii de masurat si a senzorului de masurare

• Alegerea echipamentelor aditionale,
• Alegerea palpatoarelor,
• Alegerea metodei de fixare a piesei,
• Definirea sistemului de coordonate al piesei,
• Determinarea pozitiei si orientarii piesei pe masa de masurare a
masinii de masurat


Alegerea masinii de masurat si a senzorului de masurare
- Precizia masinii vs. tolerantele piesei
- Volumul piesei
- Viteza, deci timpul de masurare si productivitatea;
- Forma si materialul piesei
- Softul MMC (posibilitatea utilizarii unui model CAD).
Alegerea echipamentelor aditionale


Alegerea palpatoarelor
Regula: : stiletul trebuie sa fie cat mai scurt si mai rigid cu putinta.
Efectul de filtru al varfului stiletului in contact cu suprafata
Suprafata Suprafata
„netezita” reala

Alegerea metodei de fixare a piesei,


Definirea sistemului de coordonate al piesei,
Zp
Yp
Xp


• Trei planuri: planul xy este planul superior al

placii de baza iar celelalte doua (xz si yx) sunt
planurile care contin axele celor doua gauri
corespunzatoare,
• Un plan si doua drepte: planul xy este planul
superior al placii de baza, axa x se afla in planul
xy si este definita de centrele celor doua gauri si
similar pentru axa y,
• Un plan, o dreapta si un punct: planul xy este
planul superior al placii de baza, axa x se afla in
planul xy si este definita de centrele celor doua
gauri si axa y este perpendiculara pe celelalte
doua prin centrul primei gauri




Definirea sistemului de coordonate al piesei
AXA PRINCIPALA
Pentru a defini axa principala (axa pentru alinierea spatiala)
a unui sistem de coordonate se pot folosi elementele care
contin un vector in definitia lor
AXA SECUNDARA
Pentru definirea axei secundare (axa pentru alinierea
planara) a unui sistem de coordonate, elementele care contin
un vector in definitia lor pot fi deasemenea folosite.
AXA TERTIARA
Axa tertiara este perpendiculara pe ambele axe definite
anterior si impreuna formeaza sistemul de coordonate
desemnat.
PUNCTUL DE ZERO
Elementele pentru definirea originii pe fiecare axa pot fi de
orice fel, deoarece fiecare element contine in definitia sa
punctul.

Strategia de masurare
• Identificarea elementelor nominale

• Determinarea relatiilor intre elemente
• Alegerea palpatoarelor si a sistemelor de palpatoare
• Alegerea modului de masurare
• Definirea strategiei de palpare
• Definirea parametrilor de masurare (de exemplu directie, forta
si viteza)
• Definirea criteriilor de evaluare
• Definirea documentatiei

Identificarea elementelor nominale este cel mai important lucru
si se face prin studiul desenului si determinarea corecta a elementelor
Caracteristicile care pot fi masurate in metrologia

in coordonate:
• Marimea, pozitia;
• Distanta, unghiul plan, simetria, intersectia
• Abaterea de forma (abateri singulare);
• Abateri de pozitie (abateri corelate cu o baza de
toleranta)

Strategia de masurare - Marimi

Punctul Sfera Planul
Dreapta

Strategia de masurare - Marimi

Cercul Cilindrull
Torul
Conul

Distantele uzuale ce pot fi intalnite intr-un desen tehnic sunt:

• punct – punct
• punct – dreapta
• punct –plan
• dreapta - dreapta
• dreapta – plan
• plan– plan

Strategia de masurare - Distante

Distanta dintre doua puncte
Distanta dintre un punct si plan este:

• cea mai scurta distanta de la punct la plan sau
• distanta dintre punct si proiectia sa pe plan

Strategia de masurare- Distante

Distanta dintre punct si dreapta:
• cea mai scurta distanta de la punct la dreapta sau
• distanta dintre punct si proiectia sa pe dreapta


Distanta dintre dreapta si plan poate fi calculata doar daca dreapta e
paralela cu planul.


Distanta dintre plane se poate determina doar pentru plane paralele, ca fiind
distanta cea mai scurta intre doua punte continute intre cele doua plane

Strategia de masurare - Unghi

Unghiul plan este definit pentru:
• doua drepte continute in plan
• doua drepte disjuncte - unghiul dintre ele este definit intr-un plan
paralel cu ambele drepte.
• o dreapta si un plan – ca unghiul dintre dreapta si proiectia sa pe plan
• doua plane – ca unghiul dintre doua drepte ce se afla la intersectia
planelor cu un plan perpendicular pe amandoua
In lista de mai sus termenul de dreapta poate fi inteles ca:
• axa unui cilindru con sau tor,
• generatoarele conului,
• linia de intersectie a doua plane.

Strategia de masurare - Simetrie

Simetria
Calculul unui element de simetrie se refera la:
• doua punte
• doua drepte coplanare
• doua plane
In lista de mai sus termenul de punct se refera de regula la:
• centrul unui cerc sfera sau tor
• intersectia a doua elemente (de exemplu doua drepte, dreapta si cerc,
linie si sfera, trei plane, etc.).
• In mod similar dreapta poate fi inteleasa ca:
• axa unui cilindru, con sau tor
• linia de intersectie a doua plane

Strategia de masurare - Intersectii

Intersectia dreapta – dreapta
Intersectia dintre doua drepte este posibila doar daca
ele sunt coplanare si neparalele
Anumite programe MMC calculeaza intersectia dintre
linii nominal paralele. In programul de masurare,
liniile paralele sunt tratate ca linii orientate la un unghi
foarte ascutit (valoarea de prag pentru aceste
unghiuri foarte ascutite este setata in program).
Alte programe MMC calculeaza de asemenea
intersectia dintre doua drepte disjuncte, chiar daca in
realitate ele nu se intersecteaza. Rezultatul
intersectiei este prin urmare punctul mediu al celei
mai mici distante dinte drepte. Daca dreptele sunt
continute intr-un singur plan acest punct coincide cu
intersectia reala a dreptelor.


Intersectia dreapta - cerc
Se cunoaste din geometrie faptul ca intersectia dintre o
dreapta si un cerc este posibila doar pentru elemente
coplanare. rezultatele intersectiei sunt materializate
prin doua puncte
Anumite programe ale MMC pot calcula intersectia
dintre elemente necoplanare. Inaintea calcularii
punctelor de intersectie dreapta este proiectata pe
planul cercului
Intersectia dreapta – plan
Aceasta functie este aplicabila dreptelor si planelor
neparalele. Rezultatul intersectiei este un punct
In programul de masurare elementele paralele sunt
tratate ca elemente orientate la un unghi foarte ascutit
(valoare de prag ce poate fi modificata din program).


Intersectia dreapta – cilindru
Calcularea punctelor de intersectie dintre o dreapta si
suprafata unui cilindru este posibila doar cand dreapta
si axa cilindrului nu sunt paralele. Rezultatul acestei
intersectii reprezinta de regula doua puncte
In programul de masurare elementele paralele sunt
tratate ca elemente orientate la un unghi foarte ascutit
(valoare de prag ce poate fi modificata din program).
Intersectia dreapta – con
Calcularea punctelor de intersectie dintre o dreapta si
suprafata unui con este posibila in orice conditii, fara
orice restrictie asupra orientarii elementelor. Rezultatul
intersectiei se traduce de regula prin doua puncte.


Intersectia dreapta - sfera
Rezultatul intersectiei dintre o dreapta si sfera este
materializat de regula prin doua puncte
Intersectia cerc - cerc
Ambele cercuri trebuie sa fie coplanare. Rezultatul
intersectiei este reprezentat de doua puncte .
Intersectia plan - cerc

Calcularea punctelor de intersectie dintre un cerc si un
plan e posibila doar cand cercul si planul nu sunt nici
paralele si nici coplanare. Din intersectie vor rezulta
doua punte
Intersectia plan - plan
Calcularea intersectiei dintre doua plane e posibila
doar cand planele nu sunt paralele. Rezultatul
intersectiei este o dreapta


Intersectia plan - cilindru
Calcularea intersectiei dintre un plan si suprafata
cilindrului este posibila doar cand planul si axa
cilindrului nu sunt paralele. Rezultatul acestei
intersectii poate sa fie un cerc sau la modul general o
elipsa
Intersectia plan - con
Calcularea intersectiei dintre un plan si suprafata unui
con este oricand posibila, fara nici o restrictie asupra
orientarii elementelor. rezultatul intersectiei, in functie
de orientarea elementelor, poate fi un cerc sau o elipsa
si teoretic, o hiperbola sau parabola
Intersectia plan - sfera
Rezultatul intersectiei dintre un plan si o sfera este de
regula un cerc

Intersectia cilindru - con
In cel mai simplu caz cand cilindrul si conul sunt coaxiali
rezultatul intersectiei este un cerc
Deoarece din masurari reale nu se vor obtine niciodata
elemente coaxiale, in programul de masurare unul dintre
elemente este transformat (deplasat sau rotit) pentru a fi
coaxial cu celalalt element, inaintea calcularii intersectiei.
Intersectia cilindru – sfera
In cel mai simplu cand centrul sferei se afla pe traiectoria
axei cilindrului si raza sferei este mai mare decat raza
cilindrului, rezultatul intersectiei il reprezinta doua cercuri
Deoarece din masurari reale nu se pot obtine
elemente coaxiale, programul de masurare
deplaseaza sfera perpendicular pe axa cilindrului
astfel incat centrul sferei sa fie pe axa acestuia,
inaintea calcularii intersectiei.


Intersectia sfera – sfera
Intersectia a doua sfere este un cerc
TOLERANTE
Tolerante dimensionale – se refera la

domensiuni
Tolerante geometrice – se refera la abateri

SISTEMUL DE TOLERANTA - Clase de precizie

Sistemul de tolerante ISO ( [ISO 286-1:1988]) e compus din 20 de clase de precizie
diferite (IT 0, 01, 1,..., 18). IT semnifica Toleranta Internationala (International Tolerance).
Clasele de precizie standard reprezinta un nivel de precizie care poate fi atribuit tuturor
marimilor nominale. Cu cat e mai mica clasa de precizie cu atat scade si intervalul de
toleranta. Pe langa clasa de precizie IT, latimea intervalului de toleranta depinde si de
marimea nominala. IT 0 si IT 01 de obicei nu sunt folosite

SISTEMUL DE TOLERANTA – Pozitia intervalului de toleranta

Distanta intervalului de toleranta fata de zona marimii nominale este determinata prin
abaterea fundamentala. Abaterea fundamentala este abaterea limita care este cea mai
apropiata de marimea nominala..
Sistemul ISO pentru tolerante ( [ISO 286-1: 1988]) pune la dispozitie 28 de abateri
fundamentale diferite. Abaterile fundamentale si pozitia intervalului de toleranta fata de
marimea nominala, sunt desemnate prin literele majuscule (A ... ZC) pentru alezaje si
lterele minuscule (a ... zc) pentru arbori. Pentru a evita confuziile pe desene nu se
folosesc literele I, i, J, j, O, o, Q, q, W, w pentru desemnarea abaterilor fundamentale.
Doua litere diferita sunt folosite impreuna pentru o gradatie mai fina, de exemplu in
tehnologia rulmentilor.

SISTEMUL DE TOLERANTA – Ajustaje

La asamblarea pieselor este nevoie de standardizarea relatiei dintre marimea pieselor
pereche. Acest lucru este realizat prin termenul ajustaj, care desemneaza relatia dintre
marimea unui element extern si a unui element intern (ex. alezaj si arbore) care vor fi
ansamblate. In mod normal aceste piese trebuie sa aiba aceeasi marime nominala.
Avand in vedere relatiile dintre marimile pieselor pereche se pot distinge doua cazuri
principale:
Ajustaj cu joc - marimea minima a alezajului Ajustaj cu stringere - marimea maxima a
este mai mare decat marimea maxima a alezajului este mai mare decat marimea
arborelui (Dmin > dmax), minima a arborelui (Dmax < dmin)
Primul caz este caracterizat de spatiul liber, Al doilea caz este caracterizat de
. . care este diferenta dintre marimile interferenta, (Int) care este diferenta
(Clr)
alezajului si a arborelui cand diametrul dintre marimile alezajului si a arborelui
acestuia (d) e mai mic decat al alezajului (D). cand diametrul acestuia (d) e mai mare
Deci spatiul liber este o marime pozitiva. decat al alezajului (D)

SISTEMUL DE TOLERANTA – Ajustaje

Ajustaj cu joc - Un ajustaj care intotdeauna produce un spatiu liber
intre alezaj si arbore cand se asambleaza. Marimea minima a
alezajului (B) este fie mai mare, sau in cazuri extreme egala cu
marimea maxima a arborelui (W).
exemplu: H7/f7 – pot fi asamblate fara alte pregatiri, un exemplu
fiind montarea rulmentilor
Ajustaj cu stringere - Un ajustaj care produce intotdeauna o
interferenta intre alezaj si arbore cand se asambleaza. Marimea
maxima a alezajului este fie mai mica, sau in cazuri extreme egala
cu marimea minima a arborelui.
.
exemplu: H7/t6 – pentru transferul unor cupluri mari asamblarea
este facuta prin incalzirea uneia dintre parti, un exemplu fiind
volantul
Ajustaj intermediar - Un ajustaj intermediareste un ajustaj care
poate produce fie un spatiu liber, fie o interferenta intre arbore si
alezaj la montare, in functie de marimile reale ale pieselor.
exemplu: H7/m6 – rezulta in interferenta

SISTEMUL DE TOLERANTA – Desemnarea marimilor tolerate

O marime tolerata este marcata prin:
1. Dimensiunea nominala + abaterea fundamentala + clasa de precizie
Exemplu  40 H7
2. Dimensiunea nominala ± limitele cimpului de toleranta
Exemplu  40 +0,021

SISTEMUL DE TOLERANTA – Sisteme de ajustaje

Sistem alezaj unitar
Toate alezajele (marimea interioara a ajustajului) au abaterea fundamentala “H”.
Spatiul liber sau interferenta rezultata din diferitele pozitii ale intervalului de toleranta al
arborelui (marimea exterioara a potrivirii).
Sistem arbore unitar
Toti arborii (marimea exterioara a ajustajului) au abaterea fundamentala “h”. Spatiul
liber sau interferenta rezultata din diferitele pozitii ale intervalului de toleranta al
alezajului (marimea interioara a ajustajului).

SISTEMUL DE TOLERANTA – Tolerante dimensionale generale

Principiul tolerantelor generale
Unele caracteristici geometrice continute in desenele tehnice nu au tolerante
individuale. Multe marimi, deci dimensiuni, sunt date doar ca valori nominale.
Aceste tolerante nu au vreo importanta pentru functionalitate. Oricum, unele
tolerante masurabile ar trebui declarate pentru toate caracteristicile
geometrice pentru a completa desenul. Daca anumite caracteristici raman ca
valori nominale fata indicarea tolerantelor, este imposibila verificarea
conformitatii elementului cu specificatiile. In astfel de cazuri se aplica
tolerantele generale, care corespund preciziei obisnuite a atelierului de
prelucrare, astfel incat sa poata fi usor obtinute in timpul fabricatiei.
In standardul ISO 2768: 1989a fost stabilit un sistem de tolerante generale
pentru piesele fabricate. Sistemul are tolerante generale pentru dimensiuni
liniare si unghiulare (partea 1) si tolerante geometrice generale (partea 2).


Tolerante generale pentru dimensiuni liniare si unghiulare
Tolerantele generale pentru dimensiuni liniare si unghiulare pentru elemente
fabricate se impart in patru clase (in functie de precizia obisnuita a
atelierului): fina (f), mijlocie (m), mare (C), foarte mare (v)
Tolerante generale pentru dimensiuni liniare
Tolerante pentru intervale de dimensiuni liniare, in mm

peste peste peste peste
0.5 peste 3 peste 6 peste
Clasa 120 400 1000 2000
pana la pana la pana la 30 pana
tolerantelor pana la pana la pana la pana la
3 6 30 la 120
400 1000 2000 4000
f ± 0.05 ± 0.05 ±0.1 ± 0.15 ± 0.2 ± 0.3 ± 0.5 -
m ± 0.1 ± 0.1 ± 0.2 ±0.3 ± 0.5 ± 0.8 ± 1.2 ±2
c ± 0.2 ± 0.3 ± 0.5 ±0.8 ± 1.2 ±2 ±3 ±4
v - ± 0.5 ±1 ±1.5 ± 2.5 ±4 ±6 ±8


Tolerante generale pentru dimensiuni liniare
Tolerantele generale pentru muchii, cum ar fi o raza sau o tesitura, sunt
specificate separat in [ISO 286-1: 1988]. Muchiile sunt alocate la 3 intervale
de marimi nominale de la 0.5 la 6 mm.
Tolerante pentru intervale de dimensiuni liniare,

in mm
Clasa tolerantelor 0.5 pana la 3 peste 3 pana la 6 peste 6
f
± 0.2 ± 0.5 ±1
m
c
± 0.4 ±1 ±2
v


Tolerante generale pentru dimensiuni unghiulare
Tolerantele generale pentru dimensiuni unghiulare sunt in mod normal
specificate in unitatile unghiulare numite grade (in SI unitatea este radianul).
Ele constrang doar orientarea generala a elementului care constituie unghiul,
nu si abaterile de forma ale sale. Aceste tolerante determina abaterile pentru
orientarea liniilor de contact derivate din elementele reale. Dimensiunile
unghiulare sunt alocate in 5 intervale de dimensiuni nominale a partii mai mici
a unghiului
Abaterea permisa pentru intervale de lungimi, in mm, pe partea

mai mica a unghiului
Clasa pana la 10 peste 10 peste 50 peste 120 peste 400
tolerantelor pana la 50 pana la 120 pana la 400
m ± 1° ± 0° 30' ± 0° 20' ± 0° 10' ± 0° 5'
c ± 1° 30' ± 1° 30' ± 0° 30' ± 0° 15' ± 0° 10'
v ± 3° ± 2° ± 1° ± 0° 30' ± 0° 30'

SISTEMUL DE TOLERANTA – Tolerante geometrice
Piesa Piesa cu forma Piesa cu abateri de Piesa cu abateri in

proiectata ideala forma orientarea elementelor

SISTEMUL DE TOLERANTA – Tolerante geometrice

In standardul international [ISO 1101: 2004] tolerantele geometrice sunt definite
ca un camp (campul de toleranta) in care trebuie sa se afle elementul real.
Campul poate avea forma unui spatiu intre doua planuri sau drepte paralele,
un spatiu intre doua cercuri sau doi cilindri coaxiali, etc. Abaterile sunt
rezultatele fabricarii si sunt identificate prin masuratori, desi termenul de
“abatere” nu e definit in [ISO 1101: 2004]. Definitia precisa a abaterilor este
marimea zonei minime care inconjoara elementul tolerat, avand aceeasi forma
ca si campul de toleranta.
In cazul verificarii conformitatii elementului real in functie de cerinta tolerantei
de forma dupa [ISO 1101: 2004], elementul asociat trebuie sa fie calculat in
functie de conditia de camp minim (aproximarea Chebyshev). Cea mai mare
valoare absoluta a abaterii elementului real calculata fata de elementul nominal
se considera in ambele directii si se numeste abatere de forma

SISTEMUL DE TOLERANTA – Indicarea tolerantelor geometrice

In domeniul tolerantelor geometrice cerintele sunt reprezentate pe desenul tehnic intr-
un dreptunghi, care este impartit in cel putin doua compartimente. Dreptunghiul este
legat de elementul tolerat printr-o linie ce porneste din lateralul sau si se termina cu o
sageata pe element.


In domeniul tolerantelor geometrice cerintele sunt reprezentate pe desenul
tehnic intr-un dreptunghi, care este impartit in cel putin doua compartimente.
Dreptunghiul este legat de elementul tolerat printr-o linie ce porneste din
lateralul sau si se termina cu o sageata pe element.
• simbolul pentru caracteristica geometrica
• valoarea tolerantei in mm
• daca este nevoie, litera sau literele care semnifica referinta sau sistemul
de referinte.

Simbolul caracteristicii geometrice indica caracteristica geometrica

restrictionata a elementului tolerat. In tabel se arata toate simbolurile
pentru caracteristicile geometrice dupa [ISO 1101: 2004]
Simbol Caracteristica (Singulare) Simbol Caracteristica (Legate de o referinta)
Rectilinitate Unghiularitate
Planeitate Paralelism
Circularitate Perpendicularitate
Cilindricitate Pozitie
Profil linie oarecare Concentricitate
Profil suprafata oarecare Coaxialitate
Bataie radiala
Bataie frontala
Simetrie

Indicarea elementelor tolerate

- Elementul tolerat este o dreapta sau un plan.
Cand toleranta se refera la dreapta sau suprafata
in sine sageata este lipita de conturul elementului
tolerat sau o extensie a acestuia (dar bine
delimitata de linia de dimensionare).
- Elementul tolerat este o axa sa un plan median.

Cand toleranta se refera la axa sau planul
median definite de elementul astfel dimensionat
sageata si linia conducatoare vor fi desenate in
continuarea liniei de dimensionare

Semnificatia campului de toleranta

Latimea campului de tolerantase aplica perpendicular pe elementul tolerat
daca nu este specificat altfel. Campul de toleranta se extinde in toate directiile
pana la marginea elementului tolerat.
Campul de toleranta planar

Latimea campului de toleranta este orientata
in directia indicata de catre sageata.
Elementul tolerat trebuie sa fie continut in
spatiul definit de doua linii sau planuri
paralele,care sunt perpendiculare pe
orientarea latimii tolerantei. Distanta dintre
aceste doua linii sau planuri este egala cu
valoarea tolerantei.

Campul de toleranta spatial

Daca pentru un element sunt indicate doua
tolerante perpendiculare intre ele deviatia
acestuia este restrictionata in ambele directii.
Elementul tolerat trebuie sa fie continut intr-o
zona rectangulara sau un cub ale caror laturi
sunt egale cu valorile tolerantelor.
Campul de toleranta circular sau cilindric

In cazul unui camp de toleranta circular sau
cilindric valoarea tolerata este precedata de
simbolul “ø”. Elementul tolerat trebuie cuprins
intr-un cerc sau cilindru ale caror diametre
sunt egale cu valoarea tolerantei.

Indicarea ariei limitate a tolerantelor
Daca pentru un element sunt indicate doua

tolerante perpendiculare intre ele deviatia
acestuia este restrictionata in ambele directii.
Elementul tolerat trebuie sa fie continut intr-o
zona rectangulara sau un cub ale caror laturi
sunt egale cu valorile tolerantelor.
Campul de toleranta circular sau cilindric

In cazul unui camp de toleranta circular sau
cilindric valoarea tolerata este precedata de
simbolul “ø”. Elementul tolerat trebuie cuprins
intr-un cerc sau cilindru ale caror diametre
sunt egale cu valoarea tolerantei.

Indicarea ariei limitate a tolerantelor

- Daca nu exista restrictii campul de toleranta se extinde
in toate directiile pana la marginea elementului tolerat.
- Arie fixa
Simbolul indica un camp de tolerantanta restrictionat pe
elementul geometric. In acest exemplu toleranta de
planeitate este restrictionata de la marginea piesei la
100mm. Acest tip de restrictionare este posibil pe un
element tolerat sau pe un element de referinta.
- Arie variabila
Simbolul indica un camp de toleranta restrictionat la
100mm care trebuie observat in toate pozitiile posibile pe
elementul geometric. Asta inseamna ca toleranta se aplica
tuturor liniilor de lungimea restrictionata in orice pozitie.

SISTEMUL DE TOLERANTA – Abateri de forma
Abateri de forma
Abaterile de forma sunt deviatii ale formei reale ale piesei fata de forma
nominala, independente de dimensiunea si pozitia elementului geomtric.
Toate abaterile de forma trebuie sa fie evaluate cu criteriul campului
minimdupa standardul [ISO 1101: 2004].
Neregularitatile suprafetelor
sau profilurilor pot fi de
forma: unduiri, rugozitate,
crapaturi. Se evaluaeaza in
functie de raportul intre
distanta dintre ele si
adancimea lor.


Exemplu
Caracteristica
Simbol Definitia campului de Indicatie in desenul
tolerata Interpretare
toleranta tehnic
Orice linie pe suprafata
superioara a planului de
proiectie in care e aratata
indicatia va fi continuta intre
doua planuri paralele.
Axa barei va fi continuta intr-o
zona paralelipipedica de
Rectilinitate
inaltime 0.1 mm si latime 0.2
mm.
Axa cilindrului de care e
conectat campul de toleranta
va fi continuta intr-o zona
cilindrica de diametru 0.08
mm.
Suprafata va fi continuta intre
Planeitate doua planuri paralele
distantate la 0.05 mm.


Exemplu
Caracteristica
Simbol Definitia campului Indicatie in
tolerata Interpretare
de toleranta desenul tehnic
Circumferinta fiecarei sectiuni va fi
continuta intre doua cercuri
Circularitate
concentrice coplanare distantate la
0.02 mm
Suprafata considerata va fi continuta
Cilindricitate intre doi cilindri coaxiali distantati la
0.05 mm.
In fiecare sectiune paralela cu planul
de proiectie profilul considerat va fi
Profilul liniei continut intre doua cercuri cuprinse de
linii, centrul lor situandu-se pe o linie
care este profilul geometric nominal.
Suprafata considerata va fi continuta
intre doua sfere de diametru 0.03 mm
Profilul
cuprinse de suprafete, centrul lor
suprafetei
situandu-se pe o suprafata care este
forma geometrica nominala.

Rectilinitate -
Toleranta de rectilinitate limiteaza deviatiile
muchiilor, axelor, generatoarelor, liniilor de pe
suprafete sau planuri de simetrie. Dreapta
Definitia si interpretarea tolerantei de
tolerata trebuie sa fie intre doua linii sau rectilinitate a unei muchii
suprafete paralele la distanta tG sau in
interiorul unui cilindru de diametru tG.

rectilinitate a unui plan pe doua directii
Abateri de forma tipice pentru elementul geometric numit Definitia si interpretarea tolerantei de
“dreapta”. rectilinitate a unei axe

Planeitate -
Toleranta de planeitate tE limiteaza deviatiile
suprafetelor si planurilor de simetrie si
rectilinitatea liniilor de pe suprafetele plane.
Pentru asta toate punctele de pe suprafata
(suprafata reala sau plan de simetrie) trebuie
sa fie intre doua planuri paralele la distanta tE. Definitia si interpretarea tolerantei de
planeitate a unei suprafete
Abateri de forma tipice pentru elementul geometric numit

“plan”.
planeitate a unui plan de simetrie

Circularitate -
Toleranta de circularitate limiteaza abaterile
elementelor circulare ea cere ca intreaga
suprafata extrasa a unei sectiuni reale a unui
cilindru sau con, indiferent de marime (care este
verificata separat), nu ar trebui sa depaseasca
zona de toleranta. Circumferinta profilului fiecarei
sectiuni este limitata de doua cercuri concentrice
cu distanta radiala tK. Diametrele cercurilor nu sunt Definitia si interpretarea tolerantei de
definite. circularitate
Abateri de forma tipice pentru elementul geometric numit “cerc”.

Cilindricitate -
Toleranta de cilindricitate limiteaza abaterile de la
rectilinitatea generatoarei cilindrilor (axe), circularitatea
sectiunilor cilindrilor si paralelismul generatoarelor
opuse.
Campul de toleranta este definit de doi cilindri coaxiali
separati la o distanta tZ. La verificarea abaterii de
forma intreaga suprafata a cilindrului real nu ar trebui
sa depaseasca acesti cilindri, indiferent de marimea lui. cilindricitate
Abaterile cilindrice pot fi sistematizate ca deviatii ale
axelor, radiale sau ale sectiunilor [ISO/TS 12180-1:
2003]. Totusi, abaterile de cilindricitate nu ofera
informatii despre deviatii partiale.
Cilindricitatea poate fi testata precis doar pe o masina
de masurat in coordonate. In principiu, testarea pe
cateva sectiuni folosind o prisma sau alte instrumente
de masurare a sectiunii este posibila. Trebuie avut in
vedere ca folosirea mai multor instrumente de masura Abateri de forma tipice pentru elementul
creste inacuratetea masuratorii. geometric numit “cilindru”.

Profilul liniei –
Campul de toleranta pentru orice linie este

limitat de doua cercuri cuprinse de linii de
diametru tLP, ale caror centre sunt situate pe o
linie care are forma geometrica nominala.
Toleranta pentru o linie oarecare de profil este
satisfacuta cand fiecare linie de profil individuala
se afla intre doua linii limita echidistantela o
distanta de ± tLP/2 de forma teoretica exacta.
Definirea si interpretarea tolerantei de profil a

unei linii oarecare.

Profilul suprafetei –
Campul de toleranta pentru orice suprafata este

limitat de doua suprafete care contin sfere de
diametru tFP, ale caror centre sunt situate pe o
suprafata care are forma geometrica teoretica.
Pentru toleranta formei profilului intreaga
suprafata trebuie sa fie intre doua suprafete
echidistante la distanta de ± tFP/2 de suprafata
teoretica exacta.
In practica este posibil sa se testeze toleranta
de forma a liniei sau suprafatei profilului prin
compararea cu o referinta (piesa de referinta)
sau prin masurarea coordonatelor (cu o masina
de masurat in coordonate). Definirea si interpretarea tolerantei de profil a
unei suprafete oarecare.

Profilul liniei –
Profilul liniei poate fi definit fata de o referinta sau intre limitele cimpului de toleranta
Punct X (mm) Y (mm)

1 0 45.15
2 12.5 45.85
3 25 50.05
4 37.5 53.15
5 50 57.15
6 62.5 62.45
7 75 68.25
8 87.5 75.15
9 100 82.55
10 112 82.55

SISTEMUL DE TOLERANTA – Tolerante implicit limitate
Tolerante implicit limitate

Unele tolerante de forma includ alte tolerante de forma. Prin specificarea acestor
tolerante, abaterea maxima permisa a tolerantelor incluse va fi restrictionata de
asemenea.
Simbol Caracteristica tolerata Tolerante de forma si pozitie

restrictionate implicit
Rectilinitate
Planeitate
Circularitate
Cilindricitate
Profil linie oarecare
Profil suprafata oarecare

SISTEMUL DE TOLERANTA – Referinte

Referinte
Referintele sunt elemente geometrice fata de care sunt legate
elementele tolerate. Sunt folosite pentru:
- determinarea sistemului de coordonate al piesei;
- ca baze pentru tolerante de pozitie. Referintele se pot baza
pe unul sau mai multe elemente de referinta ale piesei.
Elementele de referinta sunt alese din elemente reale ale
piesei pentru a construi referinte ca si puncte, axe sau planuri
imaginare. Aceste referinte geometrice ideale se folosesc ca
origini ale masuratorii. Datorita faptului ca elementele
imaginare nu exista in realitate, in fabricatie si inspectie se
folosesc diferite echipamente pentru a le simula existenta.
Aceste echipamente creaza elemente simulate de referinta – copii rezonabile
pentru puncte, axe sau planuri din contactul cu suprafata elementului de referinta.
Elementele de referinta ar trebui sa fie functionale, reprezentative, accesibile si
reproductibile. Aceste cerinte trebuie sa fie recunoscute de inginerul ce stabileste
tolerantele.


Indicarea elementelor referintelor dupa ISO 1101:2004
Referintele sunt reprezentate prin majuscule intr-un cadran patrat care este conectat de
un triunghi de referinte plin sau gol.
Triunghiul de referinte este amplasat pe conturul elementului sau o extensie a acestuia
(clar separata de linia de dimensionare), cand elementul de referinta este dreapta sau
suprafata in sine.
Triunghiul referintei este plasat ca o extensie a liniei dimensiunii cand referinta este axa
sau planul median.


Desemnarea referintelor in campul de toleranta al elementului
tolerat
Pentru indicarea unei tolerante fata de o referinta, litera identificatoare pentru elementul
de referinta este plasata in al treilea compartiment al dreptunghiului tolerantelor. Mai
multe indicatii sunt posibile:
Referinta simpla este indicata printr-o majuscula in al
treilea compartiment al dreptunghiului tolerantelor.
Referinta comuna formata din doua elemente de referinta
este identificata prin doua majuscule cu o liniuta intre ele.
Secventa de referinta doua sau mai multe elemente de
referinta identificate prin litere plasate in compartimente
diferite ale dreptunghiului tolerantelor, unde secventa de la
stanga la dreapta arata ordinea lor. In al treilea
compartiment este amplasata referinta principala, in al
patrulea cea secundara iar in al cincilea referinta tertiara.


tolerat - Exemple
Exemplu pentru o referinta comuna Sistem de referinta cu trei planuri


tolerat - Exemple
A- Referinta principala B- Referinta principala

B- referinta secundara A- referinta secundara


Tinte de referinta
Uneori asa-numitele tinte de referinta cum ar fi puncte, linii sau zone, sunt folosite in
locul suprafetelor intregi pe care se stabilesc referintele. Aceasta metoda este utilizata
daca suprafetele nu sunt finisate, drept urmare sunt prea aspre.
Tintele de referinta sunt indicate printr-un cerc impartit in doua de
o linie orizontala.
Compartimentul inferior este rezervat pentru o litera si o cifra. Litera reprezinta
elementul de referinta iar cifra numarul tintei de referinta. Compartimentul superior este
rezervat pentru informatii aditionale, cum ar fi dimensiunile zonei tinta. Daca nu este
.
suficient spatiu in compartiment, informatia poate fi amplasata in exterior si conectata
de compartimentul corespunzator printr-o linie. Cercul tintei de referinta este conectat
de simbolul tintei de referinta printr-o linie terminata cu o sageata.
Punct indicat printr-o cruce Linie (ex. pe un cilindru): indicat prin Plan (ex. o fata a unui element): indicat
doua cruci, conectate printr-o linie printr-o zona hasurata incercuita cu o linie
continua subtire subtire dublu punctata

SISTEMUL DE TOLERANTA – Orientarea, locatia si bataie

Tolerante de orientare, locatie si bataie
Abaterile de orientare, locatie si bataie
sunt abateri ale formei reale a unei piese
de la forma nominala in conformitate cu
orientarea, locatia sau bataia elementului
geometric. Aceste abateri trebuie eveluate
cu ajutorul criteriului de camp minim in
conformitate cu standardul [ISO 1101:
2004] luand in consideratie si
constrangerile aditionale.
Tolerantele de orientare si locatie
limiteaza abaterea de orientare sau de
locatie a unui element fata de unul sau mai
multe elemente de referinta. Tolerantele
de bataie limiteaza abaterile geometrice
ale unui element fata de o axa de rotatie.

SISTEMUL DE TOLERANTA – Orientarea, locatia si bataie

O piesa este in concordanta cu toleranta specificata daca suprafata reala a
elementului tolerat se afla in campul de toleranta. Elementul tolerat poate avea orice
forma sau directie in interiorul campului de toleranta.
Toleranta geometrica Simbol Caracteristicile tolerate
Unghiularitate
Toleranta de orientare Paralelism
Perpendicularitate
Pozitie
Concentricitate
Toleranta de locatie
Coaxialitate
Simetrie
Bataie radiala
Toleranta de bataie Bataie frontala





Curs 01

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs 01

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca

Departamentul Ingineria Fabricatiei

Prof.dr.ing. Marius Bulgaru

Prof.dr.ing. Marius BULGARU

Prof.dr.ing. Marius BULGARU

Principiile metrologiei in coordonate

Prof.dr.ing. Marius BULGARU

Pietre de hotar (1)

1973 UMM 500 - Carl Zeiss lanseaza pe piata prima

1978 Prin intermediul masinii de masurat in coordonate

1984 Carl Zeiss introduce dispozitivul CNC de

Prof.dr.ing. Marius BULGARU

Pietre de hotar (2)

1991 Carl Zeiss lanseaza pe piata procedeul HighSpeed

1994 Carl Zeiss fuzioneaza cu Stiefelmeyer,

1995 Prin lansarea masinii de masurat in coordonate

Prof.dr.ing. Marius BULGARU

Pietre de hotar (3)

1997 ScanMax combina precizia si multifunctionalitatea

1998 Carl Zeiss incheie impreuna cu TSK o

1999 Contura, care reprezinta clasa medie a masinilor

Prof.dr.ing. Marius BULGARU

Masini de masurat Masini de

Prof.dr.ing. Marius BULGARU

MMC cu brat MMC cu pod rulant

Echipamente de măsurat în coordonate

Echipamente manuale, prin

Maşini de măsurat pentru productie

Palpare discontinua VAST XT Palpare continua VAST

Cu ajutorul masinilor de masurat in coordonate pentru ateliere tehnologia de

Prof.dr.ing. Marius BULGARU

Clasa compacta Zeiss, cu un pret avantajos, pentru volumul mic de masurare

Prof.dr.ing. Marius BULGARU

Prof.dr.ing. Marius BULGARU

Masina, echipata cu sistemul de palpare Zeiss ST sau cu

Prof.dr.ing. Marius BULGARU

Noua clasa de referinta pentru valoare si performanta.

Prof.dr.ing. Marius BULGARU

Cu PRISMO Carl Zeiss fixeaza Aplicatia :

Prof.dr.ing. Marius BULGARU

Precizii, destinatie Particularitati, accesorii

Versiune Precizie Temperaturi Destinatie

Super ACC Laborator

Prof.dr.ing. Marius BULGARU

Masinile de masurat in coordonate pentru metrologie

UPMC 850 UPMC 1200

Incepand de la palparea discontinua si pana la palparea continua cu viteza

Prof.dr.ing. Marius BULGARU

UPMC 550 CARAT

Avans prin precizie.

 Precizie maxima cu timpi de masurare redusi

 Masina de referinta pentru cercetare, dezvoltare,

Prof.dr.ing. Marius BULGARU

UPMC 850 CARAT

Avans prin precizie.

 Precizie maxima cu timpi de masurare redusi

 Masina de referinta pentru cercetare, dezvoltare,

Prof.dr.ing. Marius BULGARU

UPMC 1200 CARAT

Avans prin precizie.

 Precizie maxima cu timpi de masurare redusi

 Masina de referinta pentru cercetare, dezvoltare,

Prof.dr.ing. Marius BULGARU