Ingineria Calitatii

MSURRI ULTRAPRECISE CU MAINI DE MSURAT N COORDONATE, FACTOR DECISIV N ASIGURAREA CALITII PRODUSELOR
MSURRI PRECISE CU MAINI DE MSURAT N COORDONATE,
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca CERMI Centrul Regional de Metrologie Industriala Prof. Dr.Ing. Marius BULGARU
CARL ZEISS INDUSTRIAL MESSTECHNIK S.C.INDUSTRIAL UTILAJIMPEX SRL Dr. Ing. Dan POPESCU
Principiile metrologiei in coordonate
MSURRI ULTRAPRECISE CU MAINI DE MSURAT N COORDONATE, FACTOR DECISIV N ASIGURAREA CALITII PRODUSELOR Pietre de hotar (1)
1973
UMM 500 - Carl Zeiss lanseaza pe piata prima masina CNC de masurat in coordonate echipata cu un cap de palpare continua si cu un calculator HP 9810. In 1974 a fost introdusa operatia de scanare.
1978
Prin intermediul masinii de masurat in coordonate UMC 850 Carl Zeiss asigura executarea operatiei de scanare in laboratoarele de metrologie.
1984
Carl Zeiss introduce dispozitivul CNC de schimbare a palpatoarelor pentru masina de masurat in coordonate folosita pentru scanare.
1991
Carl Zeiss lanseaza pe piata procedeul HighSpeed Scanning, folosit pentru masinile ultraprecise de masurat in coordonate. Apar posibilitati noi de scanare.
1994
Carl Zeiss fuzioneaza cu Stiefelmeyer, pentru a completa gama de masini de masurat in coordonate cu brat orizontal.
1995
Prin lansarea masinii de masurat in coordonate PRISMO VAST Carl Zeiss asigura patrunderea tehnologiei de scanare in sectoarele de productie.
1997
ScanMax combina precizia si multifunctionalitatea masinilor de scanat in coordonate cu robustetea, cu exploatarea usoara si cu necesarul redus de spatiu ale calibrelor.
1998
Carl Zeiss incheie impreuna cu TSK o alianta strategica referitoare la masinile de masurat a suprafetelor. Contura, care reprezinta clasa medie a masinilor de masurat in coordonate, asigura toate avantajele scanarii la pretul unei masini de masurat in coordonate echipata cu cap de palpare discontinuu.
1999
MSURRI ULTRAPRECISE CU MAINI DE MSURAT N COORDONATE, FACTOR DECISIV N ASIGURAREA CALITII PRODUSELOR Familii de produse
UPMC 1200
Vista
Contura ECLIPSE
MMZ UPMC 850 Masini precise de masurat UPMC 550
PRISMO
Masini de masurat pentru productie
Tehnologii
SMC ScanMax
Masini de masurat cu brat orizontal

SMM
Carmet TSK
Masini de control pentru ateliere
Tropel
MMC n consol
MMC cu pinola
MMC cu brat
MMC cu pod rulant
Echipamente de msurat n coordonate
MSURRI ULTRAPRECISE CU MAINI DE MSURAT N COORDONATE, FACTOR DECISIV N ASIGURAREA CALITII PRODUSELOR Maini de msurat pentru productie
PRISMO Vista
ECLIPSE
Contura
Palpare discontinua
VAST
XT
Palpare continua
VAST
Cu ajutorul masinilor de masurat in coordonate pentru ateliere tehnologia de masurare in coordonat este folosita in productie. Spectrul complet al aplicatiilor de masurare din productie poate fi acoperit cu toata gama de masini de masurat in coordonate, incepand de la Vista si pana la Prismo.
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca CERMI Centrul Regional de Metrologie Industriala Prof. Dr.Ing. Marius BULGARU CARL ZEISS INDUSTRIAL MESSTECHNIK S.C.INDUSTRIAL UTILAJIMPEX SRL Dr. Ing. Dan POPESCU
VISTA
Clasa compacta Zeiss, cu un pret avantajos, pentru volumul mic de masurare

Aplicatiile : verificarea economica a seriilor din sectorul de productie sau de aprovizionare si masurarea flexibila in domeniile constructiei de scule si de forme.
VISTA
ECLIPSE
Masina, echipata cu sistemul de palpare Zeiss ST sau cu componente Renishaw, care poate fi exploatata in ateliere.
Aplicatiile : verificarea economica a seriilor din sectorul de productie sau de aprovizionare si masurarea flexibila in domeniile constructiei de scule si de forme.
CONTURA
Noua clasa de referinta pentru valoare si performanta. Cu sistem de palpare VASTXT. Rezultate de masurare autentice - prin scanare.
Aplicatia : masurarea economica a dimensiunii, a formei si a pozitiei in productie - si in intreprinderile mici si mijlocii.
PRISMO
Cu PRISMO Carl Zeiss fixeaza standarde referitoare la :

pret tehnologie performanta precizie siguranta investitiei
Aplicatia : masurarea economica a dimensiunii, a formei si a pozitiei in productie - si in intreprinderile mici si mijlocii.
MSURRI ULTRAPRECISE CU MAINI DE MSURAT N COORDONATE, FACTOR DECISIV N ASIGURAREA CALITII PRODUSELOR Diversitate PRISMO
Marimi, domenii de masurare [mm]

Z
PRISMO 10
PRISMO MultiProbe System

Cap de palpare discontinua ST cu ATAC Articulatie blocabila, rotativa si pivotanta RDS cu RST
PRISMO 5
X Y
X Y
PRISMO 7 Precizii, destinatie

Versiune Precizie Temperaturi Destinatie
Cap universal de palpare VAST
Particularitati, accesorii
Standard HTG Super ACC
Productie Magazie schimbare palpator Productie
Laborator
Masa rotativa Senzor temperatura
accept
MSURRI ULTRAPRECISE CU MAINI DE MSURAT N COORDONATE, FACTOR DECISIV N ASIGURAREA CALITII PRODUSELOR Masinile de masurat in coordonate pentru metrologie
UPMC 550
MMZ-G
UPMC 850
UPMC 1200
Incepand de la palparea discontinua si pana la palparea continua cu viteza rapida : masurare cu precizie maxima.
Cele trei tipuri constructive de masini universale, precise, de masurat in coordonate UPMC CARAT reprezinta clasa de referinta a tehnologiei de masurat in coordonate. MMZ-G ofera posibilitatea palparii continue, cu viteza rapida, a pieselor de precizie deosebit de mari.
MSURRI ULTRAPRECISE CU MAINI DE MSURAT N COORDONATE, FACTOR DECISIV N ASIGURAREA CALITII PRODUSELOR UPMC 550 CARAT
Avans prin precizie.

Precizie maxima cu timpi de masurare redusi Masina de referinta pentru cercetare, dezvoltare, laborator si asigurarea calitatii
Aplicatie : pentru piese mici si mijlocii de precizie


Aplicatie : pentru piese de precizie mici si mijlocii


Aplicatie : pentru piese de precizie mari

MMZ-G
Monitorizarea economica a pieselor si a dispozitivelor mari cu cerinte ridicate referitoare la precizie si la universalitate.
Aplicatie : pentru piese si dispozitive de precizie mari

MSURRI ULTRAPRECISE CU MAINI DE MSURAT N COORDONATE, FACTOR DECISIV N ASIGURAREA CALITII PRODUSELOR Masini de masurat in coordonate cu brat orizontal
Carmet
SMC
SMM-C
SMM-D
AutoScan
Masini de masurat in coordonate cu brat orizontal pentru piese cu volum mare.

Cu un brat sau cu doua brate si in mai multe game. Versiuni cu masa sau la nivelul solului. Versiuni pentru Reverse Engineering.
MSURRI ULTRAPRECISE CU MAINI DE MSURAT N COORDONATE, FACTOR DECISIV N ASIGURAREA CALITII PRODUSELOR Masini de masurat in coordonate cu brat orizontal
MSURRI ULTRAPRECISE CU MAINI DE MSURAT N COORDONATE, FACTOR DECISIV N ASIGURAREA CALITII PRODUSELOR CARMET
Clasa compacta, cu necesar redus de spatiu, echipata cu tehnologia celor mari.

3 tipuri contructive, cea mai mare si in executie duplex. Optional masina manuala, cu motor sau CNC. Daca este necesar masina manuala poate fi transformata intr-o masina cu motor iar masina cu motor intr-o masina CNC. Aplicatii : pentru toate cerintele si sarcinile din domeniul constructiei de modele si de forme, din turnatorii si din sectoarele de prelucrare a lemnului si a metalului.
MSURRI ULTRAPRECISE CU MAINI DE MSURAT N COORDONATE, FACTOR DECISIV N ASIGURAREA CALITII PRODUSELOR SMM-C
Executie cu un brat sau cu mai multe brate. Cu articulatie blocabila, rotativa si pivotanta RDS si cu palpator discontinuu TP6. Alternativa : unitate deplasabila, rotativa si pivotanta DSE cu palpator discontinuu RST. Cu dispozitive decuplabile de antrenare pentru operatiile de trasat.
Aplicatie : pentru scanarea automata a seriilor, in mai multe schimburi.
MSURRI ULTRAPRECISE CU MAINI DE MSURAT N COORDONATE, FACTOR DECISIV N ASIGURAREA CALITII PRODUSELOR SMM-D
Executie cu un brat sau cu mai multe brate. Executie la nivelul solului cu ghidaje practicabile. Unitate deplasabila, rotativa si pivotanta DSE cu palpator discontinuu RST. Cu adaptor cubic si cu cap de frezare rotativ si pivotant. Aplicatii : analiza operatiilor de masurare a pieselor din tabla, a pieselor din plastic si a caroseriilor. Digitalizarea optica, palparea mecanica, frezarea modelelor pentru aplicatiile Reverse-Engineering.
MSURRI ULTRAPRECISE CU MAINI DE MSURAT N COORDONATE, FACTOR DECISIV N ASIGURAREA CALITII PRODUSELOR SMM-D cu AutoScan
Masina Highend pentru Reverse Engineering.

Aplicatii : toate operatiile de lucru - incepand de la digitalizare si frezare pana la masurarea caroseriilor - pot fi executate pe o singura placa de masurare. Se elimina investitiile pentru tehnologiile suplimentare.
MSURRI ULTRAPRECISE CU MAINI DE MSURAT N COORDONATE, FACTOR DECISIV N ASIGURAREA CALITII PRODUSELOR SMC
Executie cu un brat sau cu mai multe brate. Unitate deplasabila, rotativa si pivotanta DSE cu palpator discontinuu RST sau cu palpator cu laser LTP. Versiune cu masa (exploatare cu un brat) sau versiune la nivelul solului (exploatare in duplex).
Aplicatie : pentru masurarea pieselor si a caroseriilor din sectorul constructiei de autoturisme si a altor piese mari din aeronautica si din scularii.
MSURRI ULTRAPRECISE CU MAINI DE MSURAT N COORDONATE, FACTOR DECISIV N ASIGURAREA CALITII PRODUSELOR Masini de control
Masini de masurat pentru forma, contur si suprafata (TSK)
Masini optice de masurat suprafete (Tropel)
Masina de masurat ScanMax
MSURRI ULTRAPRECISE CU MAINI DE MSURAT N COORDONATE, FACTOR DECISIV N ASIGURAREA CALITII PRODUSELOR ScanMax
Calibrul inteligent pentru atelier.
Aplicatie : pentru masurarea in atelier - rapid si simplu - de catre muncitorul calificat.
Rezultate de masurare precise referitoare la dimensiune, forma si pozitie Precizie maxima a operatiei de masurare a formei Inlocuitorul calibrelor conventionale
MSURRI ULTRAPRECISE CU MAINI DE MSURAT N COORDONATE, FACTOR DECISIV N ASIGURAREA CALITII PRODUSELOR ScanMax
MSURRI ULTRAPRECISE CU MAINI DE MSURAT N COORDONATE, FACTOR DECISIV N ASIGURAREA CALITII PRODUSELOR Masini de masurat in coordonate pentru atelier - TSK
Masini de masurat forma

Rondcom 31A Rondcom 41A Rondcom 46A Rondcom 60A
Masini de masurat conturul

Contourecord 1600D/2600D
Masini de masurat suprafata

Handysurf E-35A Surfcom 130A Surfcom 480A Surfcom 1400D Surfcom 1400-3DF
Rondcom 75 GB Surfcom 1800D Surfcom 3000A Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca CERMI Centrul Regional de Metrologie Industriala Prof. Dr.Ing. Marius BULGARU
MSURRI ULTRAPRECISE CU MAINI DE MSURAT N COORDONATE, FACTOR DECISIV N ASIGURAREA CALITII PRODUSELOR Componenta mainilor de msurat in coordonate
HARD
SISTEMUL DE PALPARE
TEHNICI DE MASURARE
PROGRAME
Batiul si masa masinii
Hard
Precizie ridicata prin tehnica inovativa.

Masa stationara a masinii Gabarit redus Mase miscate constant Fara influenta a greutatii pieselor Dispozitivul central de antrenare, cu portal Fortele de antrenare actioneaza in punctul optim Fara torsiune a portalului Astfel precizie ridicata cu dinamica buna Dispozitivul pneumatic de amortizare a vibratiilor Instalare fara efort suplimentar si astfel eliminarea unei fundatii costisitoare Nivelare pneumatica care asigura pozitionarea piesei in orice punct
Metode pentru realizarea preciziei
Precizie ridicata prin materiale si procedee superioare

CARAT este un pachet de componente individuale ghidaje CARAT structura cu stabilitate termica rigle ZERODUR metode matematice de corectie CARAT asigura : neutralizarea, protejarea, corectia efectelor termice exercitate asupra masinii de masurat in coordonate.
Temperatura Sursa de caldura
Ghidaje CARAT
Rigle Zerodur
Palpator termic pentru indoirea placii Izolatie masa
Acionarea MMC
Traductoare de micare
MSURRI ULTRAPRECISE CU MAINI DE MSURAT N COORDONATE, FACTOR DECISIV N ASIGURAREA CALITII PRODUSELOR Asigurarea preciziei
Precizia de etalonare a masinilor de masurat in coordonate Zeiss este determinata de :

Phocosin : sistemul patentat de masurare a lungimii Zerodur : cu dilatarea termica aproape inexistenta asezarea riglei : fara tensiuni si fara frecare
Precizia coeficientului de dilatare
Eroarea de masurare
Conditii : temperatura mediului : 22 C, lungimea de masurare : 500 mm
Rigla
ZERODUR 0,05 Otel Sticla
0 0,50 0,50 0,58 1,95
MSURRI ULTRAPRECISE CU MAINI DE MSURAT N COORDONATE, FACTOR DECISIV N ASIGURAREA CALITII PRODUSELOR Etalonarea si calibrarea masinilor
Exactitate neegalata a rezultatelor datorita Super Accuracy (S-ACC)

Noul S-ACC al firmei Carl Zeiss este un pachet de tehnologie S-ACC imbunatateste metoda statistica de corectare CAA si introduce urmatoarele procedee noi de corectare : Fein-CAA cu raster de 64 de ori mai fin, pentru corectarea erorilor de dirijare S-CAA pentru corectarea erorilor statice de indoire a partii mecanice, erori provocate de fortele de palpare si de acceleratii D-CAA pentru corectarea erorilor dinamice de indoire a partii mecanice, erori provocate de fortele de palpare si de acceleratii Corectarea termica a punctului zero prin inregistrare si compensare a abaterii termice
MSURRI ULTRAPRECISE CU MAINI DE MSURAT N COORDONATE, FACTOR DECISIV N ASIGURAREA CALITII PRODUSELOR Sisteme de palpare Zeiss pentru masini de masurat in coordonate
Senzori de palpare discontinua

ST RST
Senzori de palpare continua

VAST XT MT
VAST
Dispozitive de schimbare a palpatoarelor Dispozitive de schimbare a senzorilor
Senzori optici
Steinbichler LTP60
Articulatii rotative si pivotante
RDS
DSE
OTM
Dispozitiv rotativ-rotativ
MSURRI ULTRAPRECISE CU MAINI DE MSURAT N COORDONATE, FACTOR DECISIV N ASIGURAREA CALITII PRODUSELOR Sisteme de palpare Zeiss pentru masini de masurat in coordonate
Sistemul de msurare
1 culisou - component a MMC care susine i deplaseaz capul de msurare 2. adaptor face legtura cu diverse capete de msurare asigurnd o legtur interschimbabil pentru sisteme multisenzor sau fix; 3 capul de msurare; 4 taler asigur legtura ntre capul de msurare i sistemul de palpatoare; 5 prelungitoare sunt necesare n funcie de geometria piesei care se msoar; 6 dispozitiv de cuplare a palpatoarelor sunt constituite dintr-un cub n care sunt executate cinci alezaje care permit cuplarea palpatoarelor n diferite configuraii; 7 palpator asigur contactul dintre MMC i piesa de msurat. 8 tija palpatorului este n funcie de configuraia piesei msurate 9. vrful palpatorului este format dintr-o sfer construit dintr-un material durUniversitatea Tehnica din Cluj-Napoca CARL ZEISS INDUSTRIAL MESSTECHNIK CERMI Centrul Regional de Metrologie rezistent la uzur i ocuri. S.C.INDUSTRIAL UTILAJIMPEX SRL Industriala Dr. Ing. Dan POPESCU Prof. Dr.Ing. Marius BULGARU
Construcia capului de msurare ST3
Msurarea forei de impact cu ajutorul traductoarelor piezoelectrice, concomitenta cu deschiderea contactelor conduce la inregistrarea corecta a pozitie palpatorului
MSURRI ULTRAPRECISE CU MAINI DE MSURAT N COORDONATE, FACTOR DECISIV N ASIGURAREA CALITII PRODUSELOR Cap de palpare discontinua ST
Semnal electric
Dispozitiv de rotire si de pivotare
ST-ATAC
Specificare tipica a domeniului de masurare Z
Semnal piezoelectric
Contact mecanic inchis Contact mecanic deschis In momentul contactului forta de palpare este mai mica decat 0,01N
pierdut
pierdut Specificarea, tipica Zeiss, a domeniului de masurare Z :de la marginea inferioara a talerului
pierdut
Principiul dual de palpare : un impuls de palpare fara forte urmat de o deplasare mecanica
Semnal piezoelectric la Determinarea inteligenta, on-line, a punctului de contact
Prag trigger
ST-ATAC pentru exploatarea optima a volumului de masurare

ST-ATAC
In conditii obisnuite de palpare De exemplu, la murdarire usoara cu petrol CV De exemplu, in cazul materialelor moi si a palpatoarelor subtiri
Dispozitiv de rotire si de pivotare
Punct de contact Impulsuri de palpare
ATAC pentru o precizie ridicata a palparii
MSURRI ULTRAPRECISE CU MAINI DE MSURAT N COORDONATE, FACTOR DECISIV N ASIGURAREA CALITII PRODUSELOR Cap de palpare discontinua, independent de directie, RST
Ca si la ST Principiul dual de palpare : un impuls de palpare fara forte urmat de o deplasare mecanica
si cu prelungitor
cu DSE sau cu RST
si cu dispozitiv de schimbare a senzorilor
MSURRI ULTRAPRECISE CU MAINI DE MSURAT N COORDONATE, FACTOR DECISIV N ASIGURAREA CALITII PRODUSELOR Capete de palpare continua VAST, VASTXT
Dimensiune, forma si pozitie dintr-o singura prindere, pe o singura masina, intr-un singur sistem de referinta
Cerc infasurator
Cerc infasurat Punct singular
VAST
Diferenta pozitie
Contur real Sir de puncte obtinut prin scanare (palpare continua) Cerc de compensare
Arc electronic Directia fortei de masurare cu valoarea normata vectorial
Axa principala este constanta Domeniul mare de reglare a capului palpator asigura deplasarea pe conturul real
VASTXT
Numai VAST : interfata activa pentru senzori Generare vectoriala a fortei de masurare Forta de masurare constanta
MSURRI ULTRAPRECISE CU MAINI DE MSURAT N COORDONATE, FACTOR DECISIV N ASIGURAREA CALITII PRODUSELOR Sistem de palpare continua MT (1)
Elementul cheie al tehnologiei UPMC foarte precis si cu o universalitate neegalata .

Generare vectoriala a fortei de masurare Forta de masurare constanta
Domeniu liniar de masurare deosebit de larg

ADAPT pentru corectia erorilor reziduale ale sistemului Dimensiune, forma si pozitie dintr-o singura prindere, pe o singura masina, intr-un singur sistem de referinta Lungimi si greutati mari, admise, ale palpatorului Dispozitiv integrat de schimbare a palpatorului Verificare a formei prin intermediul avantajelor oferite de cea mai moderna tehnica de masurare in coordonate
MSURRI ULTRAPRECISE CU MAINI DE MSURAT N COORDONATE, FACTOR DECISIV N ASIGURAREA CALITII PRODUSELOR Masurare fara contact
Senzori - laser (1D, 2D, 3D) - optici Obiective Sisteme de iluminare
MSURRI ULTRAPRECISE CU MAINI DE MSURAT N COORDONATE, FACTOR DECISIV N ASIGURAREA CALITII PRODUSELOR Senzori cu laser 1D
MSURRI ULTRAPRECISE CU MAINI DE MSURAT N COORDONATE, FACTOR DECISIV N ASIGURAREA CALITII PRODUSELOR Scanare cu laser laser OTM laser 1D
Pentru masurarea optica a formelor master. Pentru digitalizarea modelelor.

Este exploatat impreuna cu dispozitivul de rotire si de pivotare DSE, masinile de masurat in coordonate cu brat orizontal.
MSURRI ULTRAPRECISE CU MAINI DE MSURAT N COORDONATE, FACTOR DECISIV N ASIGURAREA CALITII PRODUSELOR Scanare cu laser LTP 60 E laser 2D
Pentru masurarea optica si pentru digitalizarea ...
... suprafetelor profilate si bombate
... modelelor
... materialelor moi
MSURRI ULTRAPRECISE CU MAINI DE MSURAT N COORDONATE, FACTOR DECISIV N ASIGURAREA CALITII PRODUSELOR Scanner cu laser Steinbichler laser 2D
Exploatat pe masina de masurat in coordonate cu brat orizontal SMM-D ...
... ca scanner inteligent AutoScan pentru toate aplicatiile de masurare si de digitalizare din domeniile de design si de creare a prototipurilor.
MSURRI ULTRAPRECISE CU MAINI DE MSURAT N COORDONATE, FACTOR DECISIV N ASIGURAREA CALITII PRODUSELOR Principiul Foucault
MSURRI ULTRAPRECISE CU MAINI DE MSURAT N COORDONATE, FACTOR DECISIV N ASIGURAREA CALITII PRODUSELOR MMC optice
Centru de greutate
MSURRI ULTRAPRECISE CU MAINI DE MSURAT N COORDONATE, FACTOR DECISIV N ASIGURAREA CALITII PRODUSELOR Proiectarea franjelor
MSURRI ULTRAPRECISE CU MAINI DE MSURAT N COORDONATE, FACTOR DECISIV N ASIGURAREA CALITII PRODUSELOR Palpatoare si articulatii
Rubinul este un element foarte dur deci uzura lui este foarte mic. Are o densitate foarte mic deci greutate mica ceea ce evit declanri nedorite ale palpatorului datorate micrii mainii sau din vibraii. Tijele stiletelor sunt realizate din otel nemagnetic, ceramica, carbura de tungsten, In masuratori sunt recomandate stiletele cu tija scurta datorita rigiditatii lor.
MSURRI ULTRAPRECISE CU MAINI DE MSURAT N COORDONATE, FACTOR DECISIV N ASIGURAREA CALITII PRODUSELOR Articulatie blocabila, rotativa si pivotanta RDS
Pentru masurarea pieselor cu un numar ridicat de de elemente inclinate in spatiu cu un numar ridicat de alezaje adanci si inclinate Pasi mici, de numai 2,5, cu precizie mare de repetare
Rotire pe ambele axe, cu 180
Dispozitiv CNC pentru schimbarea palpatorului
Este exploatata pe masinile de masurat in coordonate cu portal si cu brat orizontal
Senzori : RDS, cu prelungitoare de maxim 400 mm Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca CERMI Centrul Regional de Metrologie Industriala Prof. Dr.Ing. Marius BULGARU
MSURRI ULTRAPRECISE CU MAINI DE MSURAT N COORDONATE, FACTOR DECISIV N ASIGURAREA CALITII PRODUSELOR Dispozitiv de rotire si de pivotare DSE 05
Pentru exploatarea pe masinile de masurat in coordonate cu brat orizontal Poate fi rotit pe ambele axe, cu 180 Posibilitate de schimbare CNC a palpatoarelor discuntinuu si optic Pentru masurarea si digitalizarea modelelor caroseriilor Reproductibilitate ridicata Greutate mare a senzorului Prelungitoare lungi
MSURRI ULTRAPRECISE CU MAINI DE MSURAT N COORDONATE, FACTOR DECISIV N ASIGURAREA CALITII PRODUSELOR Dispozitiv de rotire-rotire echipat cu palpator cu dioda
Pentru inregistrarea si masurarea suprafetelor si a elementelor curbe din spatiu cu ajutorul masinilor de masurat in coordonate cu brat orizontal.
MSURRI ULTRAPRECISE CU MAINI DE MSURAT N COORDONATE, FACTOR DECISIV N ASIGURAREA CALITII PRODUSELOR Dispozitive de schimbare a palpatorului si a senzorului
Dispozitiv de schimbare a palpatorului comandat manual sau CNC pentru capetele de palpare ST, MT, VAST, VASTXT
Dispozitiv de schimbare a senzorului comandat manual sau CNC pentru articulatiile de rotire si de pivotare DSE, RDS
elimina combinatiile complexe de palpatoare cu reproductibilitate ridicata fara recalibrare
adaptabilitate rapida la aplicatia de masurare cu reproductibilitate ridicata fara recalibrare

Unitatea de comand i control
MSURRI ULTRAPRECISE CU MAINI DE MSURAT N COORDONATE, FACTOR DECISIV N ASIGURAREA CALITII PRODUSELOR Programe de masurare
FUNCTIILE PROGRAMELOR DE MASURARE Inregistrarea secventelor de masurare Setarea strategiei de masurare Evaluarea rezultatelor Corectii (filtrarea rezultatelor, temperatura) Transformarea sistemelor de coordonate (translatie/rotatie) Raportarea editarea de protocoale de masurare Controlul (in cazul etalonarii masinii CAA) MODURI DE PROGRAMARE Programare manuala (fara model 3D) Programare teach in (cu model 3D) Programare orientata pe masina (DMIS) Programare off-line (cu masini virtuale)
Programe
Calypso
SOLUTION
CMM-OS
HOLOS
DIMENSION
SOLUTION
SOLUTION. Biblioteca de soft UNIX pentru tenologia dimensionala de masurare.
CAD
Seturi de desene Planuri de verificare Sarcina de verificare Alocare masina Instructiune de verificare
SOLUTION este construit modular - beneficiarul selecteaza numai modulele importante pentru el.
Instructiune de transport
SOLUTION este echipat cu o functie logica fiind astfel usor de invatat, sigur de exploatat si oferind rezultate autentice. SOLUTION este un concept de soft care prezinta toate avantajele sistemului UNIX, sistem care incheie sirul proceselor cuprinse intre pregatirea fabricatiei si redarea rezultatului. SOLUTION este echipat cu functii de evaluare certificate PTB si este inclus in clasa abaterilor minime.
Masurare
Fabricare
SOLUTION va reprezenta un standard si in anii urmatori deoarece ruleaza sub UNIX.

MSURRI ULTRAPRECISE CU MAINI DE MSURAT N COORDONATE, FACTOR DECISIV N ASIGURAREA CALITII PRODUSELOR SOLUTION : biblioteca UNIX
Forme geom. regulate Forme Caroserii PCM Grafic contur Auto CNC FOCUS Grafic forma
UMESS
UMESS - pachetul standard al tehnologiei de masurare Zeiss. Piesele cu forme geometrice regulate reprezinta aplicatiile de masurare cele mai des intalnite. Forma ofera informatii referitoare la imperecherea elementelor, de exemplu la imperecherea dintre un arbore si un alezaj. Caroseria pentru exploatarea in industria de automobile. PCM pentru masurarea / programarea simpla a pieselor similare, care contin elemente identice. Grafic contur pentru evaluarea contururilor cu forme regulate. Auto CNC suprafata grafica de deservire pentru lansarea operatiilor CNC. FOCUS pentru verificarea diferitelor niveluri de prelucrare cu un singur program CNC. Grafic forma pentru listarea pe plotter a rezultatelor referitoare la forme. KUM pentru masurarea curbelor cunoscute sau necunoscute. GON/GEAR pentru masurarea rotilor dintate cilindrice si conice. HOLOS pentru masurarea si digitalizarea formelor geometrice libere. PROVACS pentru prelucrarea statistica a datelor.
Curbe Roti dintate Forme geometrice libere Statistica
KUM
GON/GEAR
HOLOS
PROVACS
CALYPSO
Calypso. Softul de masurare inovativ. Calypso

Preia datele CAD si elaboreaza programul de masurare, dupa apasarea unui buton. Elaboreaza un plan de verificare fara greseli. Asista procesul de fabricatie si permite parcugerea integrala a datelor.
Calypso
automatizeaza elaborarea operatiilor complexe de de masurare. Sirul de procese este incheiat !
Tehnici de masurare
MODEL REAL
MODEL VIRTUAL
HOLOS
HOLOS. Masurarea si digitalizarea simpla a formelor geometrice libere si regulate.

HOLOS preia datele CAD si formele geometrice regulate direct din proiectare. Elaborare simpla si rapida a programului de masurare. Deservire prin dialog si automatizare a rutelor complexe de masurare.
HOLOS poate fi rulat sub Windows NT si sub UNIX . Exploatare si transfer de date mai simple si rapide.
MSURRI ULTRAPRECISE CU MAINI DE MSURAT N COORDONATE, FACTOR DECISIV N ASIGURAREA CALITII PRODUSELOR Protocoale de masurare
Personalul din atelier poate sa recunoasca calitatea pieselor pe baza rezultatelor obtinute.
Protocol de masurare care se explica singur Liber configurabil - pentru rezultate usor de interpretat. Reprezentare tridimensionala a pieselor si a abaterilor pentru analizarea rapida a rezultatelor. Rezultatele curg direct spre productie Abaterile devin vizibile, uzurile sculelor pot fi determinate. Pot fi initiate masurile de corectie.
Prezentarea rezultatelor - FOCUS

Die Zeiss Software
Weitere Anwendungssoftware rundet Ihre Anforderungen optimal ab:
FOCUS
Fr das merkmalorientierte Messen: Nur ein Masterprogramm notwendig Einfache Bedienung durch Fachpersonal Erheblich reduzierte Programmierkosten
Prezentarea rezultatelor - KUM

Die Zeiss Software
KUM Das Kurvenmeprogramm fr 2D- und 3D-Geometrien
Prezentarea rezultatelor - GON

Die Zeiss Software
Gear/GON Fr die Zahnradmessung mit und ohne Drehtisch
Prezentarea rezultatelor - HOLOS

Die Zeiss Software
HOLOS Fr das Messen und Digitalisieren von Freiformflchen
Studiu comparativ privind cerinele utilizatorilor de MMC
1. Operaia universal de msurare, cu precizie medie 2. Operaia universal de msurare, cu precizie mare 3. Msurarea etaloanelor i calibrarea 4. Msurarea caroseriilor i a componentelor pentru caroserii 5. Msurari optice 6. Masurari de prototipuri
Studiu comparativ privind cerinele utilizatorilor de MMC Volumul de masura impus Materialul piesei Precizia impusa de piese Conditii de mediu care trebuie asigurate in exploatare productivitate Compatibilitatea cu programele 3D de modelare Compatibilitatea cu programele de prelucrare a datelor Consumurile in timpul exploatarii Valoarea calibrarii anuale Valoarea accesoriilor si durabilitatea acestora Costurile service si garantia acordata Educarea operatorilor si utilizatorilor
Operatia de masurare cu MMC Analiza si definirea sarcinii de masurare Intocmirea tehnologiei de masurare Determinarea strategiei de masurare Planificarea (programarea) secventei de masurare Executarea masurarii Analiza si interpretarea rezultatelor masurarii Aprecierea incertitudinii masurarii Intocmirea documentatiei
Analiza si definirea sarcinii de masurare Analiza consta in identificarea elementelor geometrice care trebuie masurate cu MMC. Sarcina de masurare reprezinta o problema tehnica care poate fi rezolvata cu ajutorul masinilor de masinilor de masurat in coordonate. Sarcina de masurare este redactata si constituie documentul in baza careia se accepta comanda de executie a masuratorii. Operatia de analiza trebuie sa tina cont de modul de proiectare (in care a fost stabilit rolul functional al piesei) si de modul de executie stabilit prin tehnologia de prelucrare
Analiza si definirea sarcinii de masurare
Marea majoritate a elementelor geometrice masurabile sunt independente Unele elemente geometrice sunt entitati inseparabile ale unei piese (asa numitele elemente derivate, ex. la masurarea filetelor, sau a rotilor dintate) Elementele geometrice 2D nu pot fi direct probate Punctele de inspectare nu trebuie sa se afle pe muchiile sau colturile pieselor, astfel ca elementul masurat sa reprezinte acelasi tip ca si elementul real Uneori un element masurat poate fi intersectat de alt element masurat, iar intersectia lor sa formeze un element geometric. Astfel, elementul geometric poate fi constituit din cateva elemente masurate. Estimarea incertitudinii de masurare.
Indeplinirea sarcinii de masurare da raspuns urmatoarelor intrebari: 1. La ce este utilizat rezultatul masurarii? Calitatea produsului sau testul de conformanta - pentru testarea calitatii sau conformantei este necesara o comparatie intre valorile masurate si specificatiile din documentatie Controlul unui proces de fabricatie - pentru a controla un proces de fabricatie, trebuie extrase din valorile masurate diversi parametrii statistici care dau informatii privind comportarea procesului; Digitizarea: - digitizarea formei unei piese cunoscute poate conduce la determinarea preciziei de executie in timp ce digitizarea formei unei piese necunoscute conduce la construirea unui model 3D prin Reverse Engineering
2. Cui ii este destinat rezultatul masurarii? Intern sau extern - un beneficiar intern poate cere documentatia completa a masurarii cu informatii despre strategia de masurare si rezultate detaliate, pe cand un beneficiar intern va cere doar rezultatele masurarii Nivelul de cunostinte - beneficiarul va trebui sa fie capabil sa interpreteze documentatia livrata, spre exemplu departamentul de productie va putea lua decizia de-a monta piesele in timp ce departamentul de management va putea sa foloseasca documentatia pentru a elabora declaratia de conformitate
Intocmirea tehnologiei de masurare Alegerea masinii de masurat si a senzorului de masurare Alegerea echipamentelor aditionale,
Alegerea palpatoarelor,
Alegerea metodei de fixare a piesei, Definirea sistemului de coordonate al piesei,
Determinarea pozitiei si orientarii piesei pe masa de masurare a masinii de masurat
Intocmirea tehnologiei de masurare Alegerea masinii de masurat si a senzorului de masurare

- Precizia masinii vs. tolerantele piesei
- Volumul piesei
- Viteza, deci timpul de masurare si productivitatea; - Forma si materialul piesei - Softul MMC (posibilitatea utilizarii unui model CAD).
Alegerea echipamentelor aditionale
Intocmirea tehnologiei de masurare Alegerea palpatoarelor Regula: : stiletul trebuie sa fie cat mai scurt si mai rigid cu putinta.
Efectul de filtru al varfului stiletului in contact cu suprafata

Suprafata netezita Suprafata reala
Intocmirea tehnologiei de masurare Alegerea metodei de fixare a piesei,
Intocmirea tehnologiei de masurare Definirea sistemului de coordonate al piesei,

Trei planuri: planul xy este planul superior al placii de baza iar celelalte doua (xz si yx) sunt planurile care contin axele celor doua gauri corespunzatoare, Un plan si doua drepte: planul xy este planul superior al placii de baza, axa x se afla in planul xy si este definita de centrele celor doua gauri si similar pentru axa y, Un plan, o dreapta si un punct: planul xy este planul superior al placii de baza, axa x se afla in planul xy si este definita de centrele celor doua gauri si axa y este perpendiculara pe celelalte doua prin centrul primei gauri
Intocmirea tehnologiei de masurare Definirea sistemului de coordonate al piesei

AXA PRINCIPALA Pentru a defini axa principala (axa pentru alinierea spatiala) a unui sistem de coordonate se pot folosi elementele care contin un vector in definitia lor AXA SECUNDARA Pentru definirea axei secundare (axa pentru alinierea planara) a unui sistem de coordonate, elementele care contin un vector in definitia lor pot fi deasemenea folosite. AXA TERTIARA Axa tertiara este perpendiculara pe ambele axe definite anterior si impreuna formeaza sistemul de coordonate desemnat. PUNCTUL DE ZERO Elementele pentru definirea originii pe fiecare axa pot fi de orice fel, deoarece fiecare element contine in definitia sa punctul.
Strategia de masurare Identificarea elementelor nominale Determinarea relatiilor intre elemente Alegerea palpatoarelor si a sistemelor de palpatoare Alegerea modului de masurare Definirea strategiei de palpare Definirea parametrilor de masurare (de exemplu directie, forta si viteza) Definirea criteriilor de evaluare
Definirea documentatiei
Strategia de masurare Identificarea elementelor nominale este cel mai important lucru si se face prin studiul desenului si determinarea corecta a elementelor
Caracteristicile care pot fi masurate in metrologia in coordonate: Marimea, pozitia; Distanta, unghiul plan, simetria, intersectia Abaterea de forma (abateri singulare); Abateri de pozitie (abateri corelate cu o baza de toleranta)
Strategia de masurare - Marimi

Punctul Sfera Planul
Dreapta
Strategia de masurare - Marimi

Cercul Cilindrull
Conul
Torul
Strategia de masurare Distantele uzuale ce pot fi intalnite intr-un desen tehnic sunt: punct punct punct dreapta punct plan dreapta - dreapta
dreapta plan
plan plan
Strategia de masurare - Distante Distanta dintre doua puncte
Distanta dintre un punct si plan este: cea mai scurta distanta de la punct la plan sau distanta dintre punct si proiectia sa pe plan
Strategia de masurare- Distante Distanta dintre punct si dreapta: cea mai scurta distanta de la punct la dreapta sau distanta dintre punct si proiectia sa pe dreapta
Strategia de masurare - Distante Distanta dintre dreapta si plan poate fi calculata doar daca dreapta e paralela cu planul.
Strategia de masurare - Distante Distanta dintre plane se poate determina doar pentru plane paralele, ca fiind distanta cea mai scurta intre doua punte continute intre cele doua plane
Strategia de masurare - Unghi Unghiul plan este definit pentru: doua drepte continute in plan doua drepte disjuncte - unghiul dintre ele este definit intr-un plan paralel cu ambele drepte. o dreapta si un plan ca unghiul dintre dreapta si proiectia sa pe plan doua plane ca unghiul dintre doua drepte ce se afla la intersectia planelor cu un plan perpendicular pe amandoua In lista de mai sus termenul de dreapta poate fi inteles ca: axa unui cilindru con sau tor, generatoarele conului, linia de intersectie a doua plane.
Strategia de masurare - Simetrie Simetria Calculul unui element de simetrie se refera la: doua punte doua drepte coplanare doua plane In lista de mai sus termenul de punct se refera de regula la: centrul unui cerc sfera sau tor intersectia a doua elemente (de exemplu doua drepte, dreapta si cerc, linie si sfera, trei plane, etc.). In mod similar dreapta poate fi inteleasa ca: axa unui cilindru, con sau tor linia de intersectie a doua plane
Strategia de masurare - Intersectii Intersectia dreapta dreapta

Intersectia dintre doua drepte este posibila doar daca ele sunt coplanare si neparalele Anumite programe MMC calculeaza intersectia dintre linii nominal paralele. In programul de masurare, liniile paralele sunt tratate ca linii orientate la un unghi foarte ascutit (valoarea de prag pentru aceste unghiuri foarte ascutite este setata in program). Alte programe MMC calculeaza de asemenea intersectia dintre doua drepte disjuncte, chiar daca in realitate ele nu se intersecteaza. Rezultatul intersectiei este prin urmare punctul mediu al celei mai mici distante dinte drepte. Daca dreptele sunt continute intr-un singur plan acest punct coincide cu intersectia reala a dreptelor.
Strategia de masurare - Intersectii Intersectia dreapta - cerc

Se cunoaste din geometrie faptul ca intersectia dintre o dreapta si un cerc este posibila doar pentru elemente coplanare. rezultatele intersectiei sunt materializate prin doua puncte Anumite programe ale MMC pot calcula intersectia dintre elemente necoplanare. Inaintea calcularii punctelor de intersectie dreapta este proiectata pe planul cercului
Intersectia dreapta plan

Aceasta functie este aplicabila dreptelor si planelor neparalele. Rezultatul intersectiei este un punct In programul de masurare elementele paralele sunt tratate ca elemente orientate la un unghi foarte ascutit (valoare de prag ce poate fi modificata din program).
Strategia de masurare - Intersectii Intersectia dreapta cilindru

Calcularea punctelor de intersectie dintre o dreapta si suprafata unui cilindru este posibila doar cand dreapta si axa cilindrului nu sunt paralele. Rezultatul acestei intersectii reprezinta de regula doua puncte In programul de masurare elementele paralele sunt tratate ca elemente orientate la un unghi foarte ascutit (valoare de prag ce poate fi modificata din program).
Intersectia dreapta con

Calcularea punctelor de intersectie dintre o dreapta si suprafata unui con este posibila in orice conditii, fara orice restrictie asupra orientarii elementelor. Rezultatul intersectiei se traduce de regula prin doua puncte.
Strategia de masurare - Intersectii Intersectia dreapta - sfera

Rezultatul intersectiei dintre o dreapta si sfera este materializat de regula prin doua puncte
Intersectia cerc - cerc

Ambele cercuri trebuie sa fie coplanare. Rezultatul intersectiei este reprezentat de doua puncte .
Intersectia plan - cerc

Calcularea punctelor de intersectie dintre un cerc si un plan e posibila doar cand cercul si planul nu sunt nici paralele si nici coplanare. Din intersectie vor rezulta doua punte
Intersectia plan - plan

Calcularea intersectiei dintre doua plane e posibila doar cand planele nu sunt paralele. Rezultatul intersectiei este o dreapta
Strategia de masurare - Intersectii Intersectia plan - cilindru

Calcularea intersectiei dintre un plan si suprafata cilindrului este posibila doar cand planul si axa cilindrului nu sunt paralele. Rezultatul acestei intersectii poate sa fie un cerc sau la modul general o elipsa
Intersectia plan - con

Calcularea intersectiei dintre un plan si suprafata unui con este oricand posibila, fara nici o restrictie asupra orientarii elementelor. rezultatul intersectiei, in functie de orientarea elementelor, poate fi un cerc sau o elipsa si teoretic, o hiperbola sau parabola
Intersectia plan - sfera

Rezultatul intersectiei dintre un plan si o sfera este de regula un cerc
Strategia de masurare Intersectia cilindru - con

In cel mai simplu caz cand cilindrul si conul sunt coaxiali rezultatul intersectiei este un cerc Deoarece din masurari reale nu se vor obtine niciodata elemente coaxiale, in programul de masurare unul dintre elemente este transformat (deplasat sau rotit) pentru a fi coaxial cu celalalt element, inaintea calcularii intersectiei.
Intersectia cilindru sfera

In cel mai simplu cand centrul sferei se afla pe traiectoria axei cilindrului si raza sferei este mai mare decat raza cilindrului, rezultatul intersectiei il reprezinta doua cercuri
Deoarece din masurari reale nu se pot obtine elemente coaxiale, programul de masurare deplaseaza sfera perpendicular pe axa cilindrului astfel incat centrul sferei sa fie pe axa acestuia, inaintea calcularii intersectiei.
Strategia de masurare - Intersectii Intersectia sfera sfera

Intersectia a doua sfere este un cerc
TOLERANTE Tolerante dimensionale se refera la domensiuni Tolerante geometrice se refera la abateri
SISTEMUL DE TOLERANTA - Clase de precizie

Sistemul de tolerante ISO ( [ISO 286-1:1988]) e compus din 20 de clase de precizie diferite (IT 0, 01, 1,..., 18). IT semnifica Toleranta Internationala (International Tolerance). Clasele de precizie standard reprezinta un nivel de precizie care poate fi atribuit tuturor marimilor nominale. Cu cat e mai mica clasa de precizie cu atat scade si intervalul de toleranta. Pe langa clasa de precizie IT, latimea intervalului de toleranta depinde si de marimea nominala. IT 0 si IT 01 de obicei nu sunt folosite
SISTEMUL DE TOLERANTA Pozitia intervalului de toleranta

Distanta intervalului de toleranta fata de zona marimii nominale este determinata prin abaterea fundamentala. Abaterea fundamentala este abaterea limita care este cea mai apropiata de marimea nominala..
Sistemul ISO pentru tolerante ( [ISO 286-1: 1988]) pune la dispozitie 28 de abateri fundamentale diferite. Abaterile fundamentale si pozitia intervalului de toleranta fata de marimea nominala, sunt desemnate prin literele majuscule (A ... ZC) pentru alezaje si lterele minuscule (a ... zc) pentru arbori. Pentru a evita confuziile pe desene nu se folosesc literele I, i, J, j, O, o, Q, q, W, w pentru desemnarea abaterilor fundamentale. Doua litere diferita sunt folosite impreuna pentru o gradatie mai fina, de exemplu in tehnologia rulmentilor.
SISTEMUL DE TOLERANTA Ajustaje

La asamblarea pieselor este nevoie de standardizarea relatiei dintre marimea pieselor pereche. Acest lucru este realizat prin termenul ajustaj, care desemneaza relatia dintre marimea unui element extern si a unui element intern (ex. alezaj si arbore) care vor fi ansamblate. In mod normal aceste piese trebuie sa aiba aceeasi marime nominala. Avand in vedere relatiile dintre marimile pieselor pereche se pot distinge doua cazuri principale: Ajustaj cu joc - marimea minima a alezajului Ajustaj cu stringere - marimea maxima a este mai mare decat marimea maxima a alezajului este mai mare decat marimea minima a arborelui (Dmax < dmin) arborelui (Dmin > dmax), Primul caz este caracterizat de spatiul liber, Al doilea caz este caracterizat de (Clr) . . care este diferenta dintre marimile interferenta, (Int) care este diferenta alezajului si a arborelui cand diametrul dintre marimile alezajului si a arborelui acestuia (d) e mai mic decat al alezajului (D). cand diametrul acestuia (d) e mai mare decat al alezajului (D) Deci spatiul liber este o marime pozitiva.
SISTEMUL DE TOLERANTA Ajustaje

Ajustaj cu joc - Un ajustaj care intotdeauna produce un spatiu liber intre alezaj si arbore cand se asambleaza. Marimea minima a alezajului (B) este fie mai mare, sau in cazuri extreme egala cu marimea maxima a arborelui (W). exemplu: H7/f7 pot fi asamblate fara alte pregatiri, un exemplu fiind montarea rulmentilor Ajustaj cu stringere - Un ajustaj care produce intotdeauna o interferenta intre alezaj si arbore cand se asambleaza. Marimea maxima a alezajului este fie mai mica, sau in cazuri extreme egala cu marimea minima a arborelui. . exemplu: H7/t6 pentru transferul unor cupluri mari asamblarea este facuta prin incalzirea uneia dintre parti, un exemplu fiind volantul Ajustaj intermediar - Un ajustaj intermediareste un ajustaj care poate produce fie un spatiu liber, fie o interferenta intre arbore si alezaj la montare, in functie de marimile reale ale pieselor. exemplu: H7/m6 rezulta in interferenta
SISTEMUL DE TOLERANTA Desemnarea marimilor tolerate

O marime tolerata este marcata prin: 1. Dimensiunea nominala + abaterea fundamentala + clasa de precizie
Exemplu 40 H7
2. Dimensiunea nominala limitele cimpului de toleranta

Exemplu 40 +0,021
SISTEMUL DE TOLERANTA Sisteme de ajustaje

Sistem alezaj unitar Toate alezajele (marimea interioara a ajustajului) au abaterea fundamentala H. Spatiul liber sau interferenta rezultata din diferitele pozitii ale intervalului de toleranta al arborelui (marimea exterioara a potrivirii).
Sistem arbore unitar Toti arborii (marimea exterioara a ajustajului) au abaterea fundamentala h. Spatiul liber sau interferenta rezultata din diferitele pozitii ale intervalului de toleranta al alezajului (marimea interioara a ajustajului).
SISTEMUL DE TOLERANTA Tolerante dimensionale generale Principiul tolerantelor generale

Unele caracteristici geometrice continute in desenele tehnice nu au tolerante individuale. Multe marimi, deci dimensiuni, sunt date doar ca valori nominale. Aceste tolerante nu au vreo importanta pentru functionalitate. Oricum, unele tolerante masurabile ar trebui declarate pentru toate caracteristicile geometrice pentru a completa desenul. Daca anumite caracteristici raman ca valori nominale fata indicarea tolerantelor, este imposibila verificarea conformitatii elementului cu specificatiile. In astfel de cazuri se aplica tolerantele generale, care corespund preciziei obisnuite a atelierului de prelucrare, astfel incat sa poata fi usor obtinute in timpul fabricatiei.
In standardul ISO 2768: 1989a fost stabilit un sistem de tolerante generale pentru piesele fabricate. Sistemul are tolerante generale pentru dimensiuni liniare si unghiulare (partea 1) si tolerante geometrice generale (partea 2).
SISTEMUL DE TOLERANTA Tolerante dimensionale generale Tolerante generale pentru dimensiuni liniare si unghiulare
Tolerantele generale pentru dimensiuni liniare si unghiulare pentru elemente fabricate se impart in patru clase (in functie de precizia obisnuita a atelierului): fina (f), mijlocie (m), mare (C), foarte mare (v)
Tolerante generale pentru dimensiuni liniare

Tolerante pentru intervale de dimensiuni liniare, in mm peste peste peste peste 0.5 peste 3 peste 6 peste 120 400 1000 2000 pana la pana la pana la 30 pana pana la pana la pana la pana la 3 6 30 la 120 400 1000 2000 4000 0.05 0.05 0.1 0.15 0.2 0.3 0.5 0.1 0.1 0.2 0.3 0.5 0.8 1.2 2 0.2 0.3 0.5 0.8 1.2 2 3 4 0.5 1 1.5 2.5 4 6 8
Clasa tolerantelor f m c v
SISTEMUL DE TOLERANTA Tolerante dimensionale generale Tolerante generale pentru dimensiuni liniare
Tolerantele generale pentru muchii, cum ar fi o raza sau o tesitura, sunt specificate separat in [ISO 286-1: 1988]. Muchiile sunt alocate la 3 intervale de marimi nominale de la 0.5 la 6 mm. Tolerante pentru intervale de dimensiuni liniare, in mm 0.5 pana la 3 peste 3 pana la 6 peste 6 0.2 0.4 0.5 1 1 2
Clasa tolerantelor f m c v
SISTEMUL DE TOLERANTA Tolerante dimensionale generale Tolerante generale pentru dimensiuni unghiulare
Tolerantele generale pentru dimensiuni unghiulare sunt in mod normal specificate in unitatile unghiulare numite grade (in SI unitatea este radianul). Ele constrang doar orientarea generala a elementului care constituie unghiul, nu si abaterile de forma ale sale. Aceste tolerante determina abaterile pentru orientarea liniilor de contact derivate din elementele reale. Dimensiunile unghiulare sunt alocate in 5 intervale de dimensiuni nominale a partii mai mici a unghiului
Clasa tolerantelor
Abaterea permisa pentru intervale de lungimi, in mm, pe partea mai mica a unghiului pana la 10 peste 10 peste 50 peste 120 peste 400 pana la 50 pana la 120 pana la 400
m c v
1 1 30' 3
0 30' 1 30' 2
0 20' 0 30' 1
0 10' 0 15' 0 30'
0 5' 0 10' 0 30'
SISTEMUL DE TOLERANTA Tolerante geometrice
Piesa proiectata
Piesa cu forma ideala
Piesa cu abateri de forma
Piesa cu abateri in orientarea elementelor
SISTEMUL DE TOLERANTA Tolerante geometrice

In standardul international [ISO 1101: 2004] tolerantele geometrice sunt definite ca un camp (campul de toleranta) in care trebuie sa se afle elementul real. Campul poate avea forma unui spatiu intre doua planuri sau drepte paralele, un spatiu intre doua cercuri sau doi cilindri coaxiali, etc. Abaterile sunt rezultatele fabricarii si sunt identificate prin masuratori, desi termenul de abatere nu e definit in [ISO 1101: 2004]. Definitia precisa a abaterilor este marimea zonei minime care inconjoara elementul tolerat, avand aceeasi forma ca si campul de toleranta. In cazul verificarii conformitatii elementului real in functie de cerinta tolerantei de forma dupa [ISO 1101: 2004], elementul asociat trebuie sa fie calculat in functie de conditia de camp minim (aproximarea Chebyshev). Cea mai mare valoare absoluta a abaterii elementului real calculata fata de elementul nominal se considera in ambele directii si se numeste abatere de forma
SISTEMUL DE TOLERANTA Indicarea tolerantelor geometrice

In domeniul tolerantelor geometrice cerintele sunt reprezentate pe desenul tehnic intrun dreptunghi, care este impartit in cel putin doua compartimente. Dreptunghiul este legat de elementul tolerat printr-o linie ce porneste din lateralul sau si se termina cu o sageata pe element.

In domeniul tolerantelor geometrice cerintele sunt reprezentate pe desenul tehnic intr-un dreptunghi, care este impartit in cel putin doua compartimente. Dreptunghiul este legat de elementul tolerat printr-o linie ce porneste din lateralul sau si se termina cu o sageata pe element. simbolul pentru caracteristica geometrica valoarea tolerantei in mm daca este nevoie, litera sau literele care semnifica referinta sau sistemul de referinte.
SISTEMUL DE TOLERANTA Indicarea tolerantelor geometrice Simbolul caracteristicii geometrice indica caracteristica geometrica restrictionata a elementului tolerat. In tabel se arata toate simbolurile pentru caracteristicile geometrice dupa [ISO 1101: 2004]
Simbol Caracteristica (Singulare) Simbol Caracteristica (Legate de o referinta)
Rectilinitate Planeitate Circularitate Cilindricitate Profil linie oarecare Profil suprafata oarecare
Unghiularitate Paralelism Perpendicularitate Pozitie Concentricitate Coaxialitate Bataie radiala
Bataie frontala
Simetrie
SISTEMUL DE TOLERANTA Indicarea tolerantelor geometrice Indicarea elementelor tolerate

- Elementul tolerat este o dreapta sau un plan. Cand toleranta se refera la dreapta sau suprafata in sine sageata este lipita de conturul elementului tolerat sau o extensie a acestuia (dar bine delimitata de linia de dimensionare).
- Elementul tolerat este o axa sa un plan median. Cand toleranta se refera la axa sau planul median definite de elementul astfel dimensionat sageata si linia conducatoare vor fi desenate in continuarea liniei de dimensionare
SISTEMUL DE TOLERANTA Indicarea tolerantelor geometrice Semnificatia campului de toleranta

Latimea campului de tolerantase aplica perpendicular pe elementul tolerat daca nu este specificat altfel. Campul de toleranta se extinde in toate directiile pana la marginea elementului tolerat. Campul de toleranta planar
Latimea campului de toleranta este orientata in directia indicata de catre sageata. Elementul tolerat trebuie sa fie continut in spatiul definit de doua linii sau planuri paralele,care sunt perpendiculare pe orientarea latimii tolerantei. Distanta dintre aceste doua linii sau planuri este egala cu valoarea tolerantei.

Campul de toleranta spatial
Daca pentru un element sunt indicate doua tolerante perpendiculare intre ele deviatia acestuia este restrictionata in ambele directii. Elementul tolerat trebuie sa fie continut intr-o zona rectangulara sau un cub ale caror laturi sunt egale cu valorile tolerantelor.
Campul de toleranta circular sau cilindric

In cazul unui camp de toleranta circular sau cilindric valoarea tolerata este precedata de simbolul . Elementul tolerat trebuie cuprins intr-un cerc sau cilindru ale caror diametre sunt egale cu valoarea tolerantei.

Indicarea ariei limitate a tolerantelor
Daca pentru un element sunt indicate doua tolerante perpendiculare intre ele deviatia acestuia este restrictionata in ambele directii. Elementul tolerat trebuie sa fie continut intr-o zona rectangulara sau un cub ale caror laturi sunt egale cu valorile tolerantelor.
Campul de toleranta circular sau cilindric

In cazul unui camp de toleranta circular sau cilindric valoarea tolerata este precedata de simbolul . Elementul tolerat trebuie cuprins intr-un cerc sau cilindru ale caror diametre sunt egale cu valoarea tolerantei.

Indicarea ariei limitate a tolerantelor
Daca nu exista restrictii campul de toleranta se extinde in toate directiile pana la marginea elementului tolerat. pe de la un
- Arie fixa Simbolul indica un camp de tolerantanta restrictionat elementul geometric. In acest exemplu toleranta planeitate este restrictionata de la marginea piesei 100mm. Acest tip de restrictionare este posibil pe element tolerat sau pe un element de referinta.
- Arie variabila Simbolul indica un camp de toleranta restrictionat la 100mm care trebuie observat in toate pozitiile posibile pe elementul geometric. Asta inseamna ca toleranta se aplica tuturor liniilor de lungimea restrictionata in orice pozitie.
SISTEMUL DE TOLERANTA Abateri de forma Abateri de forma

Abaterile de forma sunt deviatii ale formei reale ale piesei fata de forma nominala, independente de dimensiunea si pozitia elementului geomtric. Toate abaterile de forma trebuie sa fie evaluate cu criteriul campului minimdupa standardul [ISO 1101: 2004].
Neregularitatile suprafetelor sau profilurilor pot fi de forma: unduiri, rugozitate, crapaturi. Se evaluaeaza in functie de raportul intre distanta dintre ele si adancimea lor.
SISTEMUL DE TOLERANTA Abateri de forma

Simbol Caracteristica tolerata Exemplu Definitia campului de Indicatie in desenul toleranta tehnic Interpretare Orice linie pe suprafata superioara a planului de proiectie in care e aratata indicatia va fi continuta intre doua planuri paralele. Axa barei va fi continuta intr-o zona paralelipipedica de inaltime 0.1 mm si latime 0.2 mm. Axa cilindrului de care e conectat campul de toleranta va fi continuta intr-o zona cilindrica de diametru 0.08 mm. Planeitate
Rectilinitate
Suprafata va fi continuta intre doua planuri paralele distantate la 0.05 mm.


Simbol Caracteristica tolerata Exemplu Definitia campului Indicatie in de toleranta desenul tehnic Interpretare Circumferinta fiecarei sectiuni va fi continuta intre doua cercuri concentrice coplanare distantate la 0.02 mm Suprafata considerata va fi continuta intre doi cilindri coaxiali distantati la 0.05 mm. In fiecare sectiune paralela cu planul de proiectie profilul considerat va fi continut intre doua cercuri cuprinse de linii, centrul lor situandu-se pe o linie care este profilul geometric nominal. Suprafata considerata va fi continuta intre doua sfere de diametru 0.03 mm cuprinse de suprafete, centrul lor situandu-se pe o suprafata care este forma geometrica nominala.
Circularitate
Cilindricitate
Profilul liniei
Profilul suprafetei
SISTEMUL DE TOLERANTA Abateri de forma Rectilinitate Toleranta de rectilinitate limiteaza deviatiile muchiilor, axelor, generatoarelor, liniilor de pe suprafete sau planuri de simetrie. Dreapta tolerata trebuie sa fie intre doua linii sau suprafete paralele la distanta tG sau in interiorul unui cilindru de diametru tG.
Definitia si interpretarea tolerantei de rectilinitate a unei muchii
Definitia si interpretarea tolerantei de rectilinitate a unui plan pe doua directii
Abateri de forma tipice pentru elementul geometric numit dreapta.
Definitia si interpretarea tolerantei de rectilinitate a unei axe
SISTEMUL DE TOLERANTA Abateri de forma Planeitate Toleranta de planeitate tE limiteaza deviatiile suprafetelor si planurilor de simetrie si rectilinitatea liniilor de pe suprafetele plane. Pentru asta toate punctele de pe suprafata (suprafata reala sau plan de simetrie) trebuie sa fie intre doua planuri paralele la distanta tE.
Definitia si interpretarea tolerantei de planeitate a unei suprafete
Abateri de forma tipice pentru elementul geometric numit plan.
Definitia si interpretarea tolerantei de planeitate a unui plan de simetrie
SISTEMUL DE TOLERANTA Abateri de forma Circularitate Toleranta de circularitate limiteaza abaterile elementelor circulare ea cere ca intreaga suprafata extrasa a unei sectiuni reale a unui cilindru sau con, indiferent de marime (care este verificata separat), nu ar trebui sa depaseasca zona de toleranta. Circumferinta profilului fiecarei sectiuni este limitata de doua cercuri concentrice cu distanta radiala tK. Diametrele cercurilor nu sunt definite.
Definitia si interpretarea tolerantei de circularitate
Abateri de forma tipice pentru elementul geometric numit cerc. Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca CERMI Centrul Regional de Metrologie Industriala Prof. Dr.Ing. Marius BULGARU CARL ZEISS INDUSTRIAL MESSTECHNIK S.C.INDUSTRIAL UTILAJIMPEX SRL Dr. Ing. Dan POPESCU
SISTEMUL DE TOLERANTA Abateri de forma Cilindricitate Toleranta de cilindricitate limiteaza abaterile de la rectilinitatea generatoarei cilindrilor (axe), circularitatea sectiunilor cilindrilor si paralelismul generatoarelor opuse. Campul de toleranta este definit de doi cilindri coaxiali separati la o distanta tZ. La verificarea abaterii de forma intreaga suprafata a cilindrului real nu ar trebui sa depaseasca acesti cilindri, indiferent de marimea lui. Abaterile cilindrice pot fi sistematizate ca deviatii ale axelor, radiale sau ale sectiunilor [ISO/TS 12180-1: 2003]. Totusi, abaterile de cilindricitate nu ofera informatii despre deviatii partiale. Cilindricitatea poate fi testata precis doar pe o masina de masurat in coordonate. In principiu, testarea pe cateva sectiuni folosind o prisma sau alte instrumente de masurare a sectiunii este posibila. Trebuie avut in vedere ca folosirea mai multor instrumente de masura creste inacuratetea masuratorii.
Definitia si interpretarea tolerantei de cilindricitate
Abateri de forma tipice pentru elementul geometric numit cilindru.
SISTEMUL DE TOLERANTA Abateri de forma Profilul liniei

Campul de toleranta pentru orice linie este limitat de doua cercuri cuprinse de linii de diametru tLP, ale caror centre sunt situate pe o linie care are forma geometrica nominala.
Toleranta pentru o linie oarecare de profil este satisfacuta cand fiecare linie de profil individuala se afla intre doua linii limita echidistantela o distanta de tLP/2 de forma teoretica exacta.
Definirea si interpretarea tolerantei de profil a unei linii oarecare.
SISTEMUL DE TOLERANTA Abateri de forma Profilul suprafetei

Campul de toleranta pentru orice suprafata este limitat de doua suprafete care contin sfere de diametru tFP, ale caror centre sunt situate pe o suprafata care are forma geometrica teoretica. Pentru toleranta formei profilului intreaga suprafata trebuie sa fie intre doua suprafete echidistante la distanta de tFP/2 de suprafata teoretica exacta. In practica este posibil sa se testeze toleranta de forma a liniei sau suprafatei profilului prin compararea cu o referinta (piesa de referinta) sau prin masurarea coordonatelor (cu o masina de masurat in coordonate).
Definirea si interpretarea tolerantei de profil a unei suprafete oarecare.
SISTEMUL DE TOLERANTA Abateri de forma Profilul liniei

Profilul liniei poate fi definit fata de o referinta sau intre limitele cimpului de toleranta
Punct X (mm) Y (mm) 1 0 45.15 2 12.5 45.85 3 25 50.05 4 37.5 53.15 5 50 57.15 6 62.5 62.45 7 75 68.25 8 87.5 75.15 9 100 82.55 10 112 82.55 Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca CERMI Centrul Regional de Metrologie Industriala Prof. Dr.Ing. Marius BULGARU
SISTEMUL DE TOLERANTA Tolerante implicit limitate Tolerante implicit limitate

Unele tolerante de forma includ alte tolerante de forma. Prin specificarea acestor tolerante, abaterea maxima permisa a tolerantelor incluse va fi restrictionata de asemenea.
Simbol Caracteristica tolerata Tolerante de forma si pozitie restrictionate implicit
Rectilinitate
Planeitate
Circularitate
Cilindricitate
Profil linie oarecare
Profil suprafata oarecare
SISTEMUL DE TOLERANTA Referinte Referinte

Referintele sunt elemente geometrice fata de care sunt legate elementele tolerate. Sunt folosite pentru:
determinarea sistemului de coordonate al piesei;

ca baze pentru tolerante de pozitie. Referintele se pot baza pe unul sau mai multe elemente de referinta ale piesei.
Elementele de referinta sunt alese din elemente reale ale piesei pentru a construi referinte ca si puncte, axe sau planuri imaginare. Aceste referinte geometrice ideale se folosesc ca origini ale masuratorii. Datorita faptului ca elementele imaginare nu exista in realitate, in fabricatie si inspectie se folosesc diferite echipamente pentru a le simula existenta. Aceste echipamente creaza elemente simulate de referinta copii rezonabile pentru puncte, axe sau planuri din contactul cu suprafata elementului de referinta. Elementele de referinta ar trebui sa fie functionale, reprezentative, accesibile si reproductibile. Aceste cerinte trebuie sa fie recunoscute de inginerul ce stabileste tolerantele.
SISTEMUL DE TOLERANTA Referinte Indicarea elementelor referintelor dupa ISO 1101:2004

Referintele sunt reprezentate prin majuscule intr-un cadran patrat care este conectat de un triunghi de referinte plin sau gol. Triunghiul de referinte este amplasat pe conturul elementului sau o extensie a acestuia (clar separata de linia de dimensionare), cand elementul de referinta este dreapta sau suprafata in sine. Triunghiul referintei este plasat ca o extensie a liniei dimensiunii cand referinta este axa sau planul median.
SISTEMUL DE TOLERANTA Referinte Desemnarea referintelor in campul de toleranta al elementului tolerat

Pentru indicarea unei tolerante fata de o referinta, litera identificatoare pentru elementul de referinta este plasata in al treilea compartiment al dreptunghiului tolerantelor. Mai multe indicatii sunt posibile: Referinta simpla este indicata printr-o majuscula in al treilea compartiment al dreptunghiului tolerantelor.
Referinta comuna formata din doua elemente de referinta este identificata prin doua majuscule cu o liniuta intre ele.
Secventa de referinta doua sau mai multe elemente de referinta identificate prin litere plasate in compartimente diferite ale dreptunghiului tolerantelor, unde secventa de la stanga la dreapta arata ordinea lor. In al treilea compartiment este amplasata referinta principala, in al patrulea cea secundara iar in al cincilea referinta tertiara.
SISTEMUL DE TOLERANTA Referinte Desemnarea referintelor in campul de toleranta al elementului tolerat - Exemple
Exemplu pentru o referinta comuna
Sistem de referinta cu trei planuri
SISTEMUL DE TOLERANTA Referinte Desemnarea referintelor in campul de toleranta al elementului tolerat - Exemple
A- Referinta principala B- referinta secundara
B- Referinta principala A- referinta secundara
SISTEMUL DE TOLERANTA Referinte Tinte de referinta

Uneori asa-numitele tinte de referinta cum ar fi puncte, linii sau zone, sunt folosite in locul suprafetelor intregi pe care se stabilesc referintele. Aceasta metoda este utilizata daca suprafetele nu sunt finisate, drept urmare sunt prea aspre. Tintele de referinta sunt indicate printr-un cerc impartit in doua de o linie orizontala. Compartimentul inferior este rezervat pentru o litera si o cifra. Litera reprezinta elementul de referinta iar cifra numarul tintei de referinta. Compartimentul superior este rezervat pentru informatii aditionale, cum ar fi dimensiunile zonei tinta. Daca nu este suficient spatiu in compartiment, informatia poate fi amplasata in exterior si conectata . de compartimentul corespunzator printr-o linie. Cercul tintei de referinta este conectat de simbolul tintei de referinta printr-o linie terminata cu o sageata.
Punct indicat printr-o cruce
Linie (ex. pe un cilindru): indicat prin doua cruci, conectate printr-o linie continua subtire
Plan (ex. o fata a unui element): indicat printr-o zona hasurata incercuita cu o linie subtire dublu punctata
SISTEMUL DE TOLERANTA Orientarea, locatia si bataie Tolerante de orientare, locatie si bataie

Abaterile de orientare, locatie si bataie sunt abateri ale formei reale a unei piese de la forma nominala in conformitate cu orientarea, locatia sau bataia elementului geometric. Aceste abateri trebuie eveluate cu ajutorul criteriului de camp minim in conformitate cu standardul [ISO 1101: 2004] luand in consideratie si constrangerile aditionale. Tolerantele de orientare si locatie limiteaza abaterea de orientare sau de locatie a unui element fata de unul sau mai multe elemente de referinta. Tolerantele de bataie limiteaza abaterile geometrice ale unui element fata de o axa de rotatie.
SISTEMUL DE TOLERANTA Orientarea, locatia si bataie

O piesa este in concordanta cu toleranta specificata daca suprafata reala a elementului tolerat se afla in campul de toleranta. Elementul tolerat poate avea orice forma sau directie in interiorul campului de toleranta.
Toleranta geometrica Simbol Caracteristicile tolerate
Unghiularitate
Toleranta de orientare
Paralelism Perpendicularitate Pozitie Concentricitate Coaxialitate
Toleranta de locatie
Simetrie
Bataie radiala
Toleranta de bataie
Bataie frontala

Ingineria Calitatii

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ingineria Calitatii

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MSURRI ULTRAPRECISE CU MAINI DE MSURAT N COORDONATE, FACTOR DECISIV N ASIGURAREA CALITII PRODUSELOR

MSURRI PRECISE CU MAINI DE MSURAT N COORDONATE,

Principiile metrologiei in coordonate

MMZ UPMC 850 Masini precise de masurat UPMC 550

Masini de masurat cu brat orizontal

Masini de control pentru ateliere

MMC cu pod rulant

Echipamente de msurat n coordonate

Clasa compacta Zeiss, cu un pret avantajos, pentru volumul mic de masurare

Cu PRISMO Carl Zeiss fixeaza standarde referitoare la :

Marimi, domenii de masurare [mm]

PRISMO MultiProbe System

PRISMO 7 Precizii, destinatie

Cap universal de palpare VAST

Standard HTG Super ACC

Productie Magazie schimbare palpator Productie

Avans prin precizie.

Aplicatie : pentru piese mici si mijlocii de precizie

Avans prin precizie.

Aplicatie : pentru piese de precizie mici si mijlocii

Avans prin precizie.

Aplicatie : pentru piese de precizie mari

Aplicatie : pentru piese si dispozitive de precizie mari

Masini de masurat in coordonate cu brat orizontal pentru piese cu volum mare.

Clasa compacta, cu necesar redus de spatiu, echipata cu tehnologia celor mari.

Aplicatie : pentru scanarea automata a seriilor, in mai multe schimburi.

Masina Highend pentru Reverse Engineering.

Masini de masurat pentru forma, contur si suprafata (TSK)

Masini optice de masurat suprafete (Tropel)

Masina de masurat ScanMax

Calibrul inteligent pentru atelier.

Aplicatie : pentru masurarea in atelier - rapid si simplu - de catre muncitorul calificat.

Masini de masurat forma

Masini de masurat conturul

Masini de masurat suprafata

Batiul si masa masinii

Precizie ridicata prin tehnica inovativa.

Metode pentru realizarea preciziei

Precizie ridicata prin materiale si procedee superioare

Precizia de etalonare a masinilor de masurat in coordonate Zeiss este determinata de :

Precizia coeficientului de dilatare

Conditii : temperatura mediului : 22 C, lungimea de masurare : 500 mm

ZERODUR 0,05 Otel Sticla

0 0,50 0,50 0,58 1,95

Exactitate neegalata a rezultatelor datorita Super Accuracy (S-ACC)

Senzori de palpare discontinua

Senzori de palpare continua

Dispozitive de schimbare a palpatoarelor Dispozitive de schimbare a senzorilor

Articulatii rotative si pivotante

Construcia capului de msurare ST3

Dispozitiv de rotire si de pivotare

Specificare tipica a domeniului de masurare Z

ST-ATAC pentru exploatarea optima a volumului de masurare

Dispozitiv de rotire si de pivotare

Punct de contact Impulsuri de palpare

ATAC pentru o precizie ridicata a palparii

cu DSE sau cu RST

si cu dispozitiv de schimbare a senzorilor

Cerc infasurat Punct singular

Arc electronic Directia fortei de masurare cu valoarea normata vectorial

Elementul cheie al tehnologiei UPMC foarte precis si cu o universalitate neegalata .

Domeniu liniar de masurare deosebit de larg

Senzori - laser (1D, 2D, 3D) - optici Obiective Sisteme de iluminare