Universitatea “POLITEHNICA”din Bucuresti

Departamentul de Mecatronica si Mecanica de Precizie

TRANSMISII CU ROŢI DINŢATE

Dupa orientarea axelor

Hiperboloizi cu o
Angrenaje cilindrice Angrenaje conice Angrenaje elicoidale panza (suprafete
(axe paralele) (axe concurente) (axe neconcurente) riglate = reuniune a
Dupa orientarea dintilor unei familii de drepte)

Dinti drepti Dinti inclinati Dinti curbi

ECM 2-5 2020/2021 C. Niţu

Rotile dintate sunt corpuri de revolutie, cu periferia danturata, care transmit miscarea de rotatie prin contactul dintre
suprafetele laterale ale dintilor (flancuri).
Avantaje:
- Putere mare in gabarit mic;
- Raport de transmitere constant, independent de sarcina;
- Dispunere variata a axelor de rotatie;
- Functionare sigura si durabilitate ridicata;
- Intretinere minima.
Dezavantaje
- Cost relativ ridicat;
- Nivel de zgomot ridicat;
- Transmisie rigida intre arbori si amortizare redusa a socurilor;
- Interschimbabilitate

1
 TRANSMISII CU ROŢI DINŢATE

ECM 2-5 2020/2021 C. Niţu

2
 LEGEA FUNDAMENTALA A ANGRENARII

Se demonstrează că raportul de transmitere este

teoretic constant, dacă locul geometric al
punctelor succesive de contact ale dinţilor ȋn
angrenare trece printr-un punct fix de pe linia
centrelor, numit polul angrenării (teorema lui
Willis). Din figura:

  
=

  
Pentru ca profilul C2 sa fie condus permanent de
profilul C1 trebuie ca:

 =


In caz contrar: daca v1n < v2n, profilul C2 are viteza proprie, deci nu este condus
de C1; daca v1n > v2n, profilul C2 este deformat de profilul C1.

ECM 2-5 2020/2021 C. Niţu

Raportul de transmitere constant se obtine numai in anumite conditii, cea mai evidenta fiind forma suprafetelor
flancurilor, care au o miscare relativa combinata, de rostogolire si alunecare. Teorema lui Willis, stabileste conditia care
trebuie indeplinita de profilul (curba) flancurilor dintilor, pentru a mentine raportul de transmitere constant.

3
 LEGEA FUNDAMENTALA A ANGRENARII

Conditia de egalitate a vitezelor normale conduce la:

   

· =
 ·
   
Cum
=  ·   si
 =  ·   rezulta ca:
   
  = = =
   
Pozitia punctului P, pe linia centrelor,
trebuie sa fie fixa, pentru ca raportul de
transmitere sa fie constant.
Această condiţie este ȋndeplinita de curbele
cicloidale , care sunt utilizate pentru a realiza
profilul danturii unor angrenaje.

O curba cicloidala este generata de un punct

M al unui cerc (ruleta) care se rostogoleste
fara alunecare pe un alt cerc (de baza)

ECM 2-5 2020/2021 C. Niţu

4
 CURBE CICLOIDALE
a) Ruleta se rostogoleşte ȋn
exteriorul cercului de bază;
curba generată – epicicloida - nu
are puncte ȋn interiorul cercului
de bază si poate profila numai
capul dintelui;
b) Ruleta se rostogoloeşte ȋn
interiorul cercului de bază; curba
generată – hipocicloida – nu are
puncte ȋn exteriorul cercului de
bază si poate profila numai
piciorul dintelui; dacă diametrul
ruletei este egal cu raza cercului
de bază, hipocicloida devine o dreaptă diametrală, proprietate exploatată ȋn
construcţia danturilor cicloidale;
c) Cȃnd cercul de bază este degenerat ȋntr-o dreaptă, curba generată este
cicloida; poate servi la profilarea unor mecanisme de transformare a mişcării de
rotaţie ȋn translaţie
ECM 2-5 2020/2021 C. Niţu

5
 EVOLVENTA

d) Cȃnd ruleta degenerează ȋntr-o dreaptă

care se rostogoleşte, fără alunecare, peste
cercul de bază, curba generată se numeşte
evolventă
Evolventa este curba cea mai utilizată pentru
profilarea danturii roţilor dinţate, datorită
unor proprietăţi remarcabile, care facilitează
fabricaţia şi conferă precizie cinematică şi o
bună comportare dinamică.
Conform figurii, ȋn rostogolirea fără alunecare
a dreptei, d, pe cercul de bază, punctul iniţial
M0 descrie arcul M0M, ȋn timp ce punctul de
tangenţă se deplasează din M0 ȋn A (dreapta
AM). Prin urmare, arcul AM0 şi segmentul AM
sunt egale:


 =  sau   +  =  

ECM 2-5 2020/2021 C. Niţu

6
 EVOLVENTA

Din ultima relatie rezulta prima ecuatie parametrica a evolventei in

coordonate polare:
θ = tgα - α = invα
A doua ecuaţie parametrică se obţine din triunghiul OAM:

 =  / 
PROPRIETATILE EVOLVENTEI
1) Evolventa nu are puncte in interiorul cercului de baza, conform
definitiei;
2) Normala la evolventa in orice punct este tangenta la cercul de baza
(dreapta care o genereaza);
3) Centrul de curbura al evolventei, in orice punct al sau, este situat pe
cercul de baza, in punctul de tangenta al normalei;
4) Raza de curbura este egala cu lungimea arcului de cerc peste care se
rostololeste segmentul de dreapta (din definitie);

ECM 2-5 2020/2021 C. Niţu

Invα (uneori evα) este o funcţie specifică, numită involută (uneori evolventă), cu valori pozitive. Fiind adimensională,
valoarea α trebuie introdusă ȋn radiani.

7
 EVOLVENTA

5) Pe masura ce evolventa se
indeparteaza de cercul de baza,
curbura sa scade (se aplatiseaza),
iar la limită, cȃnd rb →∞, aceasta
devine o dreaptă conform ecuatiei
razei vectoare;

6) Evolventa este insensibila la mici

variatii ale distantei intre axele
rotilor.

Roata dinţată cu raza de baza, respectiv de rostogolire infinită se

transformă într-o cremalieră cu flancuri drepte (Evolventa E∞ ∞)

ECM 2-5 2020/2021 C. Niţu

8
 GEOMETRIA ROTILOR CILINDRICE CU PROFIL EVOLVENTIC

Angrenarea este posibilă daca: pasul danturii (distanţa dintre două

flancuri de aceeaşi orientare, măsurat pe cercul (cilindrul) de
rostogolire este acelaşi pentru ambele roţi.

ECM 2-5 2020/2021 C. Niţu

Un raport de transmitere constant implica 2 cercuri tangente (in fapt,cilindri) care au o miscare de rostogolire fara
alunecare, cuprinse in zona de inaltime a dintilor. Sunt suprafete cilindrice virtuale, numite cilindri (cercuri) de
rostogolire. Suplimentar, patrunderea dintilor unei roti in golurile rotii conjugate implica tangenta flancurilor dintilor in
angrenare, adica rotirea flancurilor cu aceeasi distanta masurata pe cercul de rostogolire. Acest lucru se intampla cand
arcele dintre flancurile de acelasi sens (pasul), pe fiecare roata sunt egale.

9
 GEOMETRIA ROTILOR CILINDRICE CU PROFIL EVOLVENTIC

CREMALIERA

Rotile dintate cilindrice cu profil evolventic au

dintii marginiti de doua flancuri care, in
sectiune, au forma unor evolvente de sens
opus. Acest lucru este valabil si pentru
cremaliera (raza infinita a cercului de baza)

ECM 2-5 2020/2021 C. Niţu

Dantura in evolventa se obtine prin profilarea flancurilor dintilor cu arce de evolvente echidistante unghiular si cu sensuri
opuse de rostogolire a dreptei generatoare. Arcele de evolventa sunt limitate radial de cercul de cap (exterior) si de
cercul de picior (la baza dintelui). Realizarea danturii se obtine prin prelucrarea golurilor dintre dinti

10
 GEOMETRIA ROTILOR CILINDRICE CU PROFIL EVOLVENTIC

Geometria danturii şi a roţii dinţate

- cercul de cap (cu diametrul de cap da) - limitează vârful dinţilor;
- cercul de picior (cu diametrul de picior df) - mărgineşte fundul dinţilor;
- cercul de bază (cu diametrul de bază db) = cerc fictiv pe care se rostogoleşte
dreapta (în cazul evolventei) sau cercul (în cazul cicloidei) pentru a genera profilul
dinţilor;
- cercul de divizare (diametrul d)= cerc fictiv, cu pasul egal cu cel al cremalierei de
referintă;
ECM 2-5 2020/2021 C. Niţu

Geometria unei roti este definita prin diametrele cercurilor (cilindrilor) care delimiteaza roata ori servesc la calculul
angrenajului, precum si dimensiuniile dintilor in directie radiala si circumferentiala.

11
 GEOMETRIA ROTILOR CILINDRICE CU PROFIL EVOLVENTIC
- grosimea dintelui s şi a golului e măsurate ca arce pe cercul de divizare;
- jocul la picior, c = diferenţa dintre piciorul dintelui unei roţi, hf şi capul dintelui
celeilalte roţi, ha
- Roata a carei forma a danturii nu depinde de numariul de dinti este cremaliera

Cremaliera de
referinţă pentru roţi
cilindrice cu dinţi
drepţi

Cremaliera
generatoare =
negativul cremalierei
de referinţă (golul
devine plin si invers)
ECM 2-5 2020/2021 C. Niţu

Rotile care angreneaza au acelasi pas pe cercul de rostogolire si pe cel de divizare, dar, in functie de numarul de dinti,
grosimea dintelui si a golului, pe diferite cercuri, este variabila. Cremaliera, ca roata degenerata, angreneaza cu toate
rotile care au acelasi pas de rostogolire. Geometria simpla a danturii cremalierei (trapezoidala) are avantajul ca pasul
danturii se mentine constant pe inaltimea dintilor si permite definirea generala a danturii, in functie de pas (cremaliera
de referinta). In plus, realizarea unei scule aschietoare cu profilul negativ al cremalierei de referinta (numita cremalera
generatoare) constituie o alternativa tehnologica importanta de prelucrare a danturii.

12
 PARAMETRII CREMALIEREI DE REFERINŢA

Valorile parametrului

Denumirea parametrului Simbol m ≤ 0,5 mm 0,5 < m <1 mm m ≥ 1 mm

Unghiul de presiune de referinţă α0 20°

Pasul de referinţă p0 π.m

Inălţimea capului de referinţă h0a ∗ ∗
ℎ .  = 1,1 "# 1.  ℎ .  = 1. 
∗ ∗ ∗
Ȋnălţimea piciorului de ℎ$  = 1,6 m sau ℎ$  = 1,45 m ℎ$  = 1,25
h0f
referinţă 1,5 m sau 1,35 m m
∗ ∗ ∗
Raza de racordare de %$ ≤ 0,45  %$ ≤ 0,33  %$
referinţă la piciorul dintelui
ρ0f
≤ 0,38 
Jocul de referinţă la picior c0 ∗m = 0,5 m ∗m = 0,35 m ∗m = 0,25 m

ECM 2-5 2020/2021 C. Niţu

13
 PRELUCRAREA DANTURII ROŢILOR DINŢATE CILINDRICE CU DINŢI DREPŢI

Realizarea danturii prin copiere

Realizarea danturii prin generare

ECM 2-5 2020/2021 C. Niţu

Variantele clasice de prelucrare a danturii sunt:

- copierea, adica frezarea golurilor cu scule profilate (freza deget sau disc), care implica si o miscare de indexare cu un pas
unghiular a discului semifabricat;
- generarea, realizata prin angrenarea fortata a frezei melc-modul cu un semifabricat cilindric, in mai multe treceri; freza
melc are dinti trapezoidali cu forma si dimensiunile cremalierei generatoare, simuland miscarea de angrenare fortata a
unei cremariere cu semifabricatul. In figura din dreapta jos, se observa ca prin fixarea rotii si rotirea cremalierei in jurul
acesteia, cu linia de referinta tangenta la un cerc cu centrul in cel al rotii, muchiile de varf ale cremalierei generatoare
descriu evolventele care delimiteaza flancurile dintilor rotii.

14
 PRELUCRAREA DANTURII ROŢILOR DINŢATE CILINDRICE CU DINŢI DREPŢI

ECM 2-5 2020/2021 C. Niţu

Variantele clasice de prelucrare a danturii sunt:

- copierea, adica frezarea golurilor cu scule profilate (freza deget sau disc), care implica si o miscare de indexare cu un pas
unghiular a discului semifabricat;
- generarea, realizata prin angrenarea fortata a frezei melc-modul cu un semifabricat cilindric, in mai multe treceri; freza
melc are dinti trapezoidali cu forma si dimensiunile cremalierei generatoare, simuland miscarea de angrenare fortata a
unei cremariere cu semifabricatul. In figura din dreapta jos, se observa ca prin fixarea rotii si rotirea cremalierei in jurul
acesteia, cu linia de referinta tangenta la un cerc cu centrul in cel al rotii, muchiile de varf ale cremalierei generatoare
descriu evolventele care delimiteaza flancurile dintilor rotii.

15
 PRELUCRAREA DANTURII ROŢILOR DINŢATE CILINDRICE CU DINŢI DREPŢI

ECM 2-5 2020/2021 C. Niţu

Variantele clasice de prelucrare a danturii sunt:

- copierea, adica frezarea golurilor cu scule profilate (freza deget sau disc), care implica si o miscare de indexare cu un pas
unghiular a discului semifabricat;
- generarea, realizata prin angrenarea fortata a frezei melc-modul cu un semifabricat cilindric, in mai multe treceri; freza
melc are dinti trapezoidali cu forma si dimensiunile cremalierei generatoare, simuland miscarea de angrenare fortata a
unei cremariere cu semifabricatul. In figura din dreapta jos, se observa ca prin fixarea rotii si rotirea cremalierei in jurul
acesteia, cu linia de referinta tangenta la un cerc cu centrul in cel al rotii, muchiile de varf ale cremalierei generatoare
descriu evolventele care delimiteaza flancurile dintilor rotii.

16
 CALCULUL ELEMENTELOR GEOMETRICE ALE ROŢILOR DINŢATE CILINDRICE
CU DINŢI DREPŢI

Într-un plan frontal, cercul pe care se

reproduce pasul cremalierei de
referinţă este cercul de divizare (cu
diametrul d).
-
πd = pz sau , = .
/=/
Cȃnd linia de referinţă a sculei cremalieră
este tangentă la cercul de divizare, acesta
este si cerc de rostogolire.
Cercurile de cap şi de picior au diametrele
∗
, = , + 2ℎ 
∗
,$ = , − 2 ℎ + ∗ 

Rotile dintate care au aceasta geometrie se numesc roti dintate

zero sau nedeplasate

ECM 2-5 2020/2021 C. Niţu

Planu frontal este cel perpendicular pe axa rotii

17
 CALCULUL ELEMENTELOR GEOMETRICE ALE ROŢILOR DINŢATE CILINDRICE
CU DINŢI DREPŢI

La angrenarea a două roţi dinţate cu profil ȋn

evolventă, normala comună ȋn punctele
succesive de contact trebuie să fie tangentă la
fiecare cerc de bază. Cum două cercuri admit o
singură tangentă comună interioară pe direcţia
contactelor, linia de angrenare este această
tangentă comună, definită prin punctele de
tangenţă la cercurile de bază, T1 şi T2.
Din triunghiurile O1CT1 şi O2CT2 se deduce relaţia
dintre diametrul cercului de bază şi cel al
cercului de divizare:

, = , 

Punctele de intersecţie ale liniei de

angrenare cu cercurile de cap ale celor două
roţi, A1 şi E2 definesc segmentul de
angrenare.

ECM 2-5 2020/2021 C. Niţu

Linia de angrenare este locul geometric al punctelor succesive de contact ale dintilor celor 2 roti.

18
 CALCULUL ELEMENTELOR GEOMETRICE ALE ROŢILOR DINŢATE CILINDRICE
CU DINŢI DREPŢI
APLICATIE
La un angrenaj cu roti dinţate cilindrice a dispărut pinionul (roata mica). Prin
măsurare, rezultă diametrele roţii mari: da2=55 mm şi df2-50,5 mm. Numărul
de dinţi ai roţii mari este z2=53. Se măsoară distanţa între axele roţilor şi rezultă
a=36 mm.
234 5264 7757,7
Înălţimea dinţilor: ℎ= = = 2,25 
 

∗
Dar ℎ = (2ℎ + ∗ ) ·  Rezultă
ℎ 2,25 ∗
= ∗ = = 1  pentru ℎ = 1  ∗ = 0,25
2ℎ + ∗ 2,25
Se verifică şi
: ,7 ∗
= ∗ <= ∗ = = 0,883  pentru ℎ = 1,1  ∗ = 0,35
:;3 ; ,77

A doua valoare nu intră în gama modulelor standard, deci prima variantă pare corectă.
Pentru siguranţă, se măsoară cota peste N dinţi (se va preciza mai târziu ce este), care
depinde de modul.
ECM 2-5 2020/2021 C. Niţu

19
 CALCULUL ELEMENTELOR GEOMETRICE ALE ROŢILOR DINŢATE CILINDRICE
CU DINŢI DREPŢI

Cunoscând valoarea modulului m=1mm, se calculează diametrul de divizare, care

este şi diametru de rostogolire:
, =  · / = 1 · 53 = 53 
Distanţa între axe este suma razelor de rostogolire (în acest caz de divizare). Prin
urmare:
,
, = 2" − , = 2 · 36 − 53 = 19  / = = 19

Se poate dimensiona pinionul:
∗
, = , + 2ℎ ·  = 19 + 2 · 1 = 21 
∗
,$ = , − 2(ℎ +∗ ) ·  = 19 − 2 · 1,25 · 1 = 16,5 

Diametrele cercurilor de bază:

, = ,  = 19 · 20° = 17,854 
, = ,  = 53 · 20° = 49,804 

ECM 2-5 2020/2021 C. Niţu

La fel ca in cazul cercului de divizare, cercul de baza este unul virtual si serveste unor verificari, prin calcul, privind
constructia si functionarea angrenajului (prezentate in continuare).

20
 AVANTAJELE TEHNOLOGICE ALE PROFILULUI EVOLVENTIC

Utilizarea profilului în evolventă datorată

avantajelor:
- cremaliera cu flancuri drepte este mai uşor
de executat şi controlat;
- aceeaşi cremalieră poate prelucra toate
roţile cu acelaşi modul şi acelaşi unghi de
presiune, rezultând o reducere a numărului de
scule;
- unghiul de presiune standardizat al Freza melc (aproximeaza
cremalierei fiind de 20°, este suficient să existe geometria si miscarile cremalierei
un set de cremaliere cu module diferite; generatoare)
- aceeaşi cremalieră poate prelucra danturi deplasate, deci nu apar dificultăţi
suplimentare faţă de danturile normale;
- angrenajele cu profil în evolventă sunt insensibile la abateri mici ale distanţei
între axe, deoarece normala comună celor două profile în evolventă este permanent
tangentă la cercurile lor de bază şi împarte linia centrelor în două segmente invers
proporţionale cu vitezele unghiulare ale roţilor.

ECM 2-5 2020/2021 C. Niţu

21
 SUBTAIEREA LA BAZA DINŢILOR
Ȋn interiorul segmentului limita de
angrenare, T1T2 , flancurile evolventice ale
dinţilor roţilor conjugate fac contact prin
tangenţă - atȃt timp cȃt punctele de
intrare in angrenare (A1) şi iesire din
angrenare (E2) se menţin ȋn interiorul
segmentului limită T1T2
Dacă diametrul unei roţi scade sub o
anumită limită, este posibil ca punctele de
contact ale flancurilor dinţilor ȋn
angrenare să depăşească segmentul T1T2,
ceea ce are drept consecinţă geometrică
intersecţia evolventelor care le mărginesc
(punctele M şi N ȋn figura).
Daca roata mica este realizata prin generare, dintii acesteia
se vor subtia la baza (forma concava, ne-evolventica) si nu
va mai respecta teorema lui Willis.

ECM 2-5 2020/2021 C. Niţu

22
 SUBTAIEREA LA BAZA DINŢILOR

Practic, daca la prelucrare, linia vȃfurilor dinţilor cremalierei intersectează linia

de angrenare NN peste punctul T, intersecţia evolventelor se materializează ȋn
subtăierea dintelui la bază.
Subtaierea diminuează rezistenţa dintelui la ȋncovoiere şi creează o zonă a
flancurilor care nu respectă legea fundamentală a angrenării; acest fenomen se
ȋntȃmplă cȃnd diametrul roţii prelucrate este mic, adică la o roată cu număr mic
de dinţi.

ECM 2-5 2020/2021 C. Niţu

23
 SUBTAIEREA LA BAZA DINŢILOR
La limită, cȃnd linia vȃrfurilor
cremalierei trece prin T, se poate
determina numărul minim de
dinţi care nu provoacă subtăierea
. Conform figurii, BC = ȋnălţimea
capului dintelui cremalierei, iar
din triunghiul BCT, BC =
DC E .

∗
Din triunghiul OCT, DC = C E = E . Cum BC = ℎ .  = E  si r
= mz/2, rezultă că numărul minim de dinţi se calculează cu:

∗
Particularizȃnd parametrii cremalierei de referinţă,
2ℎ se determină /HI = 17 pentru ℎ ∗
= 1 şi /HI =
/HI =
E  19 pentru ℎ∗
= 1,1 (α0 = 20°)

ECM 2-5 2020/2021 C. Niţu

24
 DEPLASAREA PROFILELOR ROŢILOR DINŢATE

Necesitatea realizării unor angrenaje cu roţi avȃnd număr de

dinţi sub cel minim, dar care să nu fie afectate de subtăiere la
baza dinţilor, a condus la ideea de prelucrare a acestora cu
cremaliera generatoare retrasă pȃnă la limita de evitare a
subtăierii.

ECM 2-5 2020/2021 C. Niţu

25
 DEPLASAREA PROFILELOR ROŢILOR DINŢATE

Raza de rostogolire a roţii prelucrate creşte, precum şi celelalte dimensiuni

radiale reale (razele cilindrilor de picior, respectiv de cap). Rezultă deplasarea
necesară:
∗ ∗
/
J.  = ℎ .  − BC = ℎ . − E 
2
Se obţine coeficientul minim de deplasare a profilului: ∗
/HI − /
JHI = ℎ
(pentru evitarea subtaierii) /HI

ECM 2-5 2020/2021 C. Niţu

26
 DEPLASAREA PROFILELOR ROŢILOR DINŢATE
∗ LMNO 5 L
Practic, pentru evitarea subtaierii: J ≥ JHI = ℎ
LMNO

Cȃnd o roată dinţată are numărul de

dinţi z < zmin, rezultă x > 0. Ȋn acest caz,
deplasarea este pozitivă şi are drept
consecinţă mărirea dimensiunilor
radiale şi a grosimii dintelui la bază,
respectiv ascuţirea sa la vȃrf (profilele 1
şi 2 din figura.
La o roata cu numar mare de dinti, este
posibilă o deplasare negativă a profilului
pȃnă la limita PQRS , adică o apropiere a
sculei cremalieră de centrul
semifabricatului viitoarei roţi.
Se obţine o roată cu dimensiuni radiale mai mici şi un dinte cu grosime mai mică la
bază, dar şi cu o scădere minoră a acesteia spre vȃrf, fără pericol de ascuţire (profil 4
din figura). Un coeficient de deplasare negativ, cu valoare absolută mare, conduce
la reducerea porţiunii evolventice a flancurilor (profil 5 din figura).
ECM 2-5 2020/2021 C. Niţu

27
 DEPLASAREA PROFILELOR ROŢILOR DINŢATE
Angrenarea a două roţi dinţate cu deplăsări ale
profilului are drept consecinţă modificarea distanţei
dintre axe (" ≠ " ), respectiv a unghiului de
angrenare (U ≠  ). Aceste modificări nu
influenţează raportul de transmitere.

Pentru angrenajul nedeplasat, cu centrele roţilor ȋn

O1 şi O2, cercurile de divizare sunt şi cercuri de
rostogolire. Raportul de transmitere este:
 , / /
  = = = =
 , / /

Din triunghiurile O1CT1 şi O2CT2 se deduc relaţiile

, = ,  şi , = ,  , ceea ce
arată că raportul de transmitere este invariant:
, , /
  = = =
, , /
ECM 2-5 2020/2021 C. Niţu

28
 DEPLASAREA PROFILELOR ROŢILOR DINŢATE

La angrenajul deplasat, din triunghiurile O1CT’1 şi

O’2CT’2, rezultă , = ,U U şi , =
,U U .
Prin urmare, raportul de transmitere este:

U ,U ,

 V = = = =  
U ,U ,

Un alt invariant al deplasării profilurilor se obţine

din expresiile razelor cercurilor de bază, ȋn cele
două cazuri din figura:

 +  =  +  cos  = U + U cos U sau Z[ \]^_[ = Z \]^_`

ECM 2-5 2020/2021 C. Niţu

29
 DEPLASAREA PROFILELOR ROŢILOR DINŢATE
Geometria ideală a angrenării roţilor
cu profil ȋn evolventă implică un
contact fără jocuri ȋntre flancuri, care
presupune egalitatea arcelor cores-
punzătoare plinului dinţilor unei roţi,
cu cele ale golurilor roţii conjugate,
pe cercurile de rostogolire
La angrenarea unei roţi deplasate
(coeficient de deplasare x) cu cremali-
era, contactul flancurilor se realizează ȋn
C, la intersecţia cu paralela M’M’ a liniei
de referinţă MM, situată la distanţa x.m
de aceasta.
Roata ȋşi păstrează cercul de divizare drept cerc de rostogolire, ȋnsă grosimea
dintelui şi cea a golului nu mai sunt egale pe acest cerc. Condiţia de angrenare fără
jocuri ȋntre flancuri, care impune egalitatea acestor grosimi ȋntre roţile conjugate, se
exprimă prin:
.H .H
aU =  = + 2J  şi U = a = − 2J 
 

ECM 2-5 2020/2021 C. Niţu

30
 DEPLASAREA PROFILELOR ROŢILOR DINŢATE
Legătura ȋntre mărimea arcului cuprins ȋntre
evolvente pe un cerc oarecare, sy şi arcul pe cercul
de divizare rezultă din egalitatea unghiurilor care
subȋntind acelaşi arc de pe cercul de divizare:

bc + E
c = b + E
 sau

de d
+ E
c = + E

fe f

Prin particularizarea pentru arce de pe

cercurile de rostogolire ale roţilor conjugate,
se obţin:

U = ,U + E
 − E
U = aU
,

U = ,U + E
 − E
U = aU
,

ECM 2-5 2020/2021 C. Niţu

31
 DEPLASAREA PROFILELOR ROŢILOR DINŢATE

Se inlocuiesc dw1,2 şi s1,2 ȋn funcţie de pasul pe cercul de rostogolire, ceea ce

conduce la:
h
gU / 2 + 2J 
U = + E
 − E
U
h /
h
gU / 2 + 2J 
U = + E
 − E
U
h /

Cum U + U = gU , rezulta relatia:

Pk + Pj
RSi_` = RSi_[ + j mn_[
lk + lj
Cu aceasta ecuaţie, ȋmpreună cu invariantul distantei intre axe, se stabileşte o
legătură ȋntre unghiul de angrenare, coeficienţii de deplasare ai profilurilor
roţilor, numerele de dinţi, respectiv distanţa dintre axe.
Z[ \]^_[ = Z \]^_`
ECM 2-5 2020/2021 C. Niţu

32
 CONTINUITATEA ANGRENARII
Ȋn timpul funcţionării angrenajului, raportul de
transmitere trebuie să se menţină constant. Astfel,
pe lȃngă condiţia rezultată din legea fundamentală a
angrenării (normala comună profilurilor dinţilor să
treacă, în timpul angrenării, printr-un punct fix C,
situat pe linia centrelor) trebuie să existe permanent
o pereche de dinţi în contact. Locul geometric al
punctelor succesive de contact ale celor două profiluri
formează segmentul de angrenare A1CE2 (în figura).
Ȋntre punctul de ȋnceput al angrenării (A1), cȃnd baza
dintelui roţii 1, intră ȋn contact cu vȃrful dintelui roţii 2
şi cel de sfȃrşit al angrenării (E2), cȃnd vȃrful dintelui
roţii 1 este ȋn contact cu baza dintelui roţii 2, flancul
evolventic, de contact al roţii 1 parcurge arcul o k oj
pe cercul său de bază. Dacă acest arc este mai mare
decȃt pasul roţii pe cercul de bază, atunci o nouă
pereche de dinţi intră ȋn angrenare ȋnainte ca
perechea considerată să iasă din angrenare, deci
continuitatea angrenării este asigurată.
ECM 2-5 2020/2021 C. Niţu

33
 GRADUL DE ACOPERIRE
Un criteriu de calcul, prin care se apreciază
continuitatea angrenării, este gradul de acoperire,
definit prin:
q
r q4
p= -s
Teoretic, pentru transmiterea continuă a
mişcării este necesar ca ε >1. Gradul de acope-
rire se poate exprima ȋn funcţie de elementele
geometrice ale roţilor ȋn angrenare. Conform
definirii generării unei evolvente, ȋn rostogolirea
fără alunecare a segmentelor T1A1 şi T1E2 pe cer-
cul de bază rb1, se parcurg arce egale cu acestea:

D 
t şi D t . Astfel:

t
t  u  C + Cu
p= = = = p + p
g g g
unde p şi p reprezintă gradul de acoperire corespunzător porţiunii de intrare
(A1C) respectiv de ieşire (CE2) din angrenare.
ECM 2-5 2020/2021 C. Niţu

34
 GRADUL DE ACOPERIRE

Pentru evaluarea segmentelor A1C şi CE2, se

utilizează triunghiurile dreptunghice T1O1C,
T1O1E2 şi T2O2C, T2O2A1. Astfel:

Cu = D u − D C =   − U =

-s Lr
=  − U
.

 ,
unde:  = arccos = arccos
 ,
este unghiul de presiune pe cercul de cap al roţii 1.
Similar:
-s L4
 C = D  − D C =   − U =  − U
.

Dacă angrenajul este exterior, atât roata 1 (pinionul), cât şi roata 2 au:
ε 1,2 = z1, 2 (tgα a1,2 - tgα w )/ 2π
ECM 2-5 2020/2021 C. Niţu

35
 GRADUL DE ACOPERIRE

La un angrenaj interior, roata cu dantură interioară are:

ε 2 = z 2 (tgα w − tgα a 2 ) / 2π
iar roata cu dantura exterioara are gradul de acoperire partial, corespunzator
angrenajului exterior.
Gradul de acoperire parţial al unei cremaliere, în angrenare cu o roată, este:

ε 0 = 2(1 − x1 ) /(π sin 2α 0 ).

Dacă se iau în considerare erorile de execuţie ale danturii, pentru transmiterea
continuă a mişcării trebuie ca ε >1,1, pentru angrenaje lente, şi ε >1,4 pentru
angrenaje ce funcţionează la viteze mari.

ECM 2-5 2020/2021 C. Niţu

36
 ANGRENAREA PE PORTIUNEA EVOLVENTICA A FLANCULUI

O altă condiţie pentru obţinerea unui raport de transmitere teoretic constant este
ca angrenarea (contactul) să se realizeze numai pe porţiunea evolventică a
flancului, ceea ce presupune găsirea poziţiei de la baza dinţilor fiecărei roţi, de
ȋnceput al flancului evolventic activ, rezultat ȋn urma prelucrării cu scula
cremalieră.

MM este linia de referinţă a

cremalierei, iar M’M’ este
linia de rostogolire a
acesteia. Profilul evolventic
al flancului dintelui roţii
prelucrate este generat
numai de zona dreaptă a
flancului cremalierei
generatoare.

ECM 2-5 2020/2021 C. Niţu

37
 ANGRENAREA PE PORTIUNEA EVOLVENTICA A FLANCULUI

Prin urmare, ȋn direcţia de

generare, linia de cotă a
punctului limită al zonei
drepte a flancului dintelui
cremalierei intersectează
linia de angrenare ȋn
punctul U, care este cel a
cărei poziţie trebuie
determinată. Segmentul
care uneşte centrul roţii (O
– nereprezentat) cu U

este raza ȋnceputului evolventic al flancului dintelui roţii (dU /2). In triunghiul
dreptunghic CLU, se calculează lungimea segmentelor:
∗
∗  (ℎ − J)
tx = (ℎ − J), respectiv Cx =
E

ECM 2-5 2020/2021 C. Niţu

38
 ANGRENAREA PE PORTIUNEA EVOLVENTICA A FLANCULUI

Ȋn triunghiul OCT, se determină

cateta
,
CD = 
2

Se obţine, ȋn final, xD = CD −
Cx
Din triunghiul dreptunghic OUT,
unde OU = dU /2.


,y , , ∗
(ℎ − J)
Rezulta: = +  − sau
2 4 2 E

∗ 
2(ℎ − J)
,y = , + ,  −
E

ECM 2-5 2020/2021 C. Niţu

39
 ANGRENAREA PE PORTIUNEA EVOLVENTICA A FLANCULUI

Dacă unul dintre punctele de început sau sfȃrşit al angrenării (A1 şi E2) se află pe
cercuri cu diametrul mai mic decȃt diametrul de început al profilului evolventic al
roţii dinţate respective (dU1 pentru A1 şi dU2 pentru E2) apare fenomenul de
interferenţă a danturii, analog fenomenului de
subtăiere de la generarea danturii. Rezultă
deci condiţiile:
,z ≥ ,y si ,{ ≥ ,y
Pentru a calcula ,z =   conform figurii:

 
  =  D + D C −  C

 D =  D C =  U
 C = D  − D C =   − U

Se inlocuieste  /  =  

ECM 2-5 2020/2021 C. Niţu

40
 ANGRENAREA PE PORTIUNEA EVOLVENTICA A FLANCULUI

 
  =  +  U −  ( − U )

Se inlocuieste , / , =  

,z = , 1 + U −   ( − U ) 

|}k = |~k k + k + Rkj mn_` − Rkj mn_Zj ) j ≥ |k

 
Similar:  u =  D + D C − u C

unde  D =  D C =  U

u C = D u − D C =   − U

ECM 2-5 2020/2021 C. Niţu

41
 ANGRENAREA PE PORTIUNEA EVOLVENTICA A FLANCULUI

 
{ =  +  U −  ( − U )

 
,{ = , + , U − , ( − U )

,{ = , 1 + U − ( − U )/  

, 
,{ = 1 + U − ( − U )/ 
 

|€j = |~k Rjkj + (k + Rkj )mn_` − mn_Zk j ≥ |j

ECM 2-5 2020/2021 C. Niţu

42