Laminarea semifabricatelor are urmatoarele dezavantaje:

Procesul laminarii se desfasoara la cald si, deci, cu consum de energie mare; Nu se pot obtine semifabricate cu sectiune mica deoarece procesul de oxidare ar putea afecta intreaga masa a materialului; Nu se pot obtine semifabricate de precizie dimensionala si de forma ridicata.

Tragerea

Este o operatie de deformare plastica la rece (cel mai adesea) care consta in trecerea materialului prin orificiul unei scule numite filiera.

Prin aceasta, filiera va atribui materialului forma, dimensiunile si precizia corespunzatoare.

3 4 1 5 Fr Ft

1. Filiea 2. Materialul supus tragerii 3. Forta care actioneaza asupra materialului in timpul deformarii 4. Forta de deformare 5. Forta de respingere Fr S0 sectiunea initiala a materialului Su sectiunea rezultata dupa tragerea materialului

S0 2 COEFICIENTUL DE TRAGERE

Su

CONDITIA TRAGERII Ft>Fr Ft<Forta la rupere a materialului in sectiunea cea mai mica Ft<RmSu sau Ft<rSu

Filiera: reprezinta scula de deformare. Prin urmare, are o deosebita importanta Filiera se caracterizeaza printr-un profil longitudinl si printr-un profil transversal
4 5

1 2

Profilul longitudinal este format dintr-o succesiune de conuri (cu exceptia zonei 4): 1-conul de intrare (rol de protectie); 2. Conul de ungere (lubrifiere); 3. Conul de deformare; 4. Zona de calibrare; 5. Conul de iesire; 6. Conul de protectie la iesire a filierei

Profilul transversal este dat de zona de calibrare care confera materialului geometria si dimensiunile sectiunii transversale

Materialele utilizate la executarea filierei trebuie sa: - aiba duritate ridicata; - sa aiba o mare rezistenta la uzura.

Ele se clasifica in functie de modul de reconditionare

Materiale pentru filiere care se reconditioneaza la aceeasi dimensiune - Otelurile de scule; - Otelurile rapide.

Materiale pentru filiere care se reconditioneaza la o dimensiune superioara -Carburile (indeosebi cele de wolfram); - Diamantul. Prelucrare prin slefuire la o dimensiune superioara

Se reconditioneaza prin: -Recoacere de inmuiere; -Forjare (aducere la dimensiunea dorita); -Prelucrare mecanica; -Tratament termic; -Slefuire.

Datorita duritatii si fragilitatii ridicate a materialului filierei, aceasta se monteaza intr-o portfiliera

1 2 3 4 1 filiera; 2 portfiliera; 3 materialul supus tragerii; 4 canal de racire cu apa; 5 batiul masinii de tras; 6 bolt de prindere; 7 cutia de lubrifiant solid.

MSINA DE TRAS BARE

10

11

12

5 16 15 4 3 2 1 13 14
1 si 13 batiul masinii de tras; 2 si 14 suportii rotilor de lant; 3 roata motoare; 4 axul rotii motoare; 5 lant Gall; 6 boltul portfilierei; 7 portfiliera; 8 filiera; 9 material supus tragerii; 10 cleste de prindere 11 sistem de ancorare; 12 pana de decuplare; 15 axul rotii antrenate; 16 roata antrenata

TRAGEREA TEVILOR

Tragerea cu dorn lung Tragerea fara dorn

Prezinta dezavantajul faptului ca nu pot fi controlate grosimea peretelui si diametrul interior. Teava poate dobandi pliuri, cute. Are avantajul controlului diametrului interior si exterior al tevii. Are dezavantajul utilizarii unor dornuri lungi si grele. Teava se trage odata cu dornul.

Tragerea cu dorn scurt

Are avantajul controlului diametrului interior si exterior. Prezinta dezavantajul sistemului mai complicat. Teava se trage in timp ce dornul se roteste.

FORJAREA

Este operatia de prelucrare prin deformare plastica la rece sau la cald in vederea obtinerii unor semifabricate

Tr (recristalizare)=0,4Ttop (K) La rece: Tlucru<Tr (recristalizare) La cald: Tlucru>Tr (recristalizare)

Avantaje:
Nu necesita incalzire; Se obtin proprietati mai bune; Materialul nu se oxideaza.

Avantaje:
Nu necesita forte mari de deformare; Nu necesita utilaje de forta mare

Dezavantaje: Dezavantaje:
Forta necesara procesului este mare; Necesita utilaje de forta mare. Necesita incalzire (costuri); Materialul se oxideaza; Nu se poate aplica la materiale cu sectine mica.

Diagrama de incalzire, prelucrare

T, K Ttop Tinc. Trecr.
1, 2 etapa de incalzire a materialului; 3 etapa de mentinere pentru omogenizarea temperaturii in material; 4 etapa prelucrarii; 5 reincalzirea materialului daca prelucrare nu a fost terminata; 6 etapa mentinerii pentru o noua omogenizare a temperaturii; 7 o noua prelucrare a materialului pentru a fi adus la forma si dimensiunile finale; - etapele 5, 6, 7 se reiau de cate ori este nevoie; - ideal ar fi ca prelucrarea sa poata avea loc intr-un singur ciclu; 8 racirea finala a semifabricatului cu o viteza care sa-i confere proprietatile dorite.

4 5

7 8 Timpul, ore

Incalzirea are loc in doua faze 1 si 2 Incalzirea din prima etapa este lenta pentru a evita aparitia unor tensiuni din cauza diferentei de temperatura dintre zona exterioara si miezul materialului (materialul fiind rigid neavand o plasticitate corespunzatoare deformarii). In a doua etapa incalzirea se face rapid pentru evitarea oxidarii pronuntate a materialului si cresterea grauntilor cristalini (materialul are plasticitatea necesara deformarii sub actiunea tensiunilor interne generate de diferenta de temperatura). Incalzirea se face sub linia solidus (cu aprox. 30-50 grC) pentru evitarea aparitiei unor faze lichide si a cresterii pronuntate a grauntilor sau a arderii materialului (oxidare intercristalina).

Forjarea
in functie de energia utilizata in procesul deformarii

Forjarea manuala

Forjarea mecanizata

In functie de controlul procesului de deformare

Forjare libera

Forjare in matrita

Nu se poate controla procesul deformarii

Controleaza procesul deformarii

Utilizeaza scule simple: Ciocane; Baroase; Dalti; Clesti etc

Utilizeaza matrite care atribuie piesei forma si dimensiunile cavitatii acesteia

LEGILE DEFORMARII PLASTICE

La deformarea plastica volumul semifabricatului dinainte de deformare este egal cu volumul semifabricatului de dupa deformare

Legea volumului constant

In unele situatii si la diferite materiale apar modificari de volum (neimportante) datorate unor transformari, printre care si transformari de faza insotite de aparitia unor constituienti structurali (faze) noi.

Legea minimei rezistente

Deformarea plastica a materialului are loc intotdeauna dupa directia in care intampina cea mai mica rezistenta

Legea coexistentei deformarii elastice cu cea a deformarii plastice

Deformarea elasica coexista cu deformarea plastica. Deformarea elastica precede deformarea plastica

OPERATII DE BAZA ALE FORJARII

Lungirea Latirea

Urmareste cresterea dimensiunii longitudinale a materialului supus forjarii (in sensul lungirii) pe seama reducerii grosimii acestuia. Materialul se lateste nesemnificativ in raport cu lungirea lui.

Urmareste cresterea dimensiunii transversale a materialului supus forjarii (in sensul latirii) pe seama reducerii grosimii acestuia. Materialul se lungeste nesemnificativ in raport cu latirea lui.

Nicovala si sabota trebuie sa aiba dimensiunea minima orientata in directia lungirii

Nicovala si sabota trebuie sa aiba dimensiunea minima orientata in directia latirii

Materialul se deplaseaza dupa directia cea mai apropiata de conturul sculei de deformare. Cea mai mare cantitate de material (A) se deplaseaza catre latura mare a sculei, iar cea mai mica (B) catre latura mica a sculei.

2 A

1 sabota (elementul de actiune); 2- nicovala (elementul de reactiune).

Lungirea pe dorn

Latirea pe dorn

Urmareste cresterea lungimii unei tevi prin micsorarea grosimii peretelui tevii initiale si controlul (prin intermediul dornului) a diametrului interior.

Urmareste cresterea diametrului (interior si exterior) a unui inel prin micsorarea grosimii peretelui inelului initial.

1 1 3

3 2

1 sabota; 2- nicovala; 3 dornul.

TAIEREA Taierea cu o dalta Taierea cu 2 dalti

Urmareste impartirea semifabricatului incalzit in doua componente cu ajutorul unei (doua) scule numita dalta. Se realizeaza in doua faze: Taierea pe o parte; Intoarcerea materialului; Taierea completa cu ruperea materialului dupa fisura a Se realizeaza intr-o singura faza: Taierea simultana cu doua dalti; Ruperea materialului dupa fisura a a

1
2

1 dalta; 2- masa de lucru (suport); 3 dalta inferioara.

Gaurirea

Pentru gauri mici cu dorn plin

Pentru gauri mari cu dorn tubular

Se realizeaza in doua faze: 1. Faza de impungere; 2. Faza de strapungere (dupa intoarcerea piesei). 2

1-piesa; 2-poanson; 3-nicovala.

Gaura fiind mica dornul nu poate fi tubular deoarece ar avea o sectiune mica si s-ar rupe

Gaura fiind mare dornul poate fi tubular deoarece are o sectiune suficient de mare

Semifabricatul rezulta bombat (umflat la mijloc) si necesita o operatie ulterioara de cilindrare

Indoirea

Refularea

Urmareste obtinerea unor semifabricate a caror forme copiaza un model Forta de indoire

Urmareste cresterea sectiunii transversale pe seama micsorarii inaltimii materialului

Dupa refulare se aplica si o operatie de cilindrare F Sabota

Material R R1 Fixare a

R1>R

Forta de indoire Dupa indoire forta este inlaturata si apare relaxarea elastica a

Nicovala

Model

FORJAREA LIBERA
Utilizeaza scule simple (ciocane, baroase, dalti, clesti, compase pentru masurare etc.) FORJAREA LIBERA (manuala sau mecanizata) Se realizeaza ca o succesiune a operatiilor simple ale deformarii plastice Nu poate controla procesul de deformare ca marime si directie (volumul de material deplasat si directia dupa care se deplaseaza materialul).

LA FORJAREA LIBERA

Se porneste de la desenul de executie a piesei

Se stabileste desenul piesei forjate

Se determina greutatea semifabricatului de pornire

Desenul piesei forjate difera de piesa finita atat ca marime, cat si ca forma

Ca marime-se lasa adaosuri de prelucrare pe suprafetele ce se vor prelucra Exista forme tehnologice (alte forme neputand a fi prelucrate prin forjare)

Cand se porneste de la lingou: Gsp=Gpf+Gcl+Gpl+Gpo+Gpg Cand se porneste de la un laminat: Gsp=Gpf+Gpo+Gpg

FORME TEHNOLOGICE

Nu se pot realiza suprafete inclinate deoarece suprafetele elementelor de actiune si de reactiune sunt orizontale; Nu se pot obtine piese cu proeminente pe amandoua partile deoarece s-ar indoi la prelucrarea prin forjare.

Formele complexe se obtin prin indoire; Gaurile mici se prelucreaza prin aschiere deoarece ar necesita dornuri de gaurire subtiri care s-ar rupe; Alte forme complexe se descompun in forme simple ce se prelucreaza prin forjare, dupa care se imbina prin sudare.

OBTINEREA UNUI ARBORE COTIT SIMPLU PRIN FORJARE LIBERA

Alegerea formei si stabilirea semifabricatului de pornire. Forma trebuie sa fie cat mai apropiata de cea a piesei. In acest caz semifabricatul din imagine

Prelucrarea prin refulare, lungire si latire pentru a-l aduce la sectiunea transversala a piesei

Insemnarea cu ajutorul daltilor

F 1

F Formarea capetelor prin lungire, latire Rotunjirea capetelor cu sculele speciale 1 de fasonare Taierea capetelor la lungimea prevazuta in desen, cu dalti.

FORJAREA IN MATRITA
Permite controlul deformarii atat ca directie, cat si ca volum de material Operatiile de baza se suprapun. Ele se desfasoara simultan.

Forjarea in matrita este o forjare mecanizata

Se poate realiza in: -matrita deschisa (are canal de bavura); -matrita inchisa.

Procedeul se aplica la obtinerea pieselor de dimensiuni mici (nu necesita matrita mare si utilaje de forta mare) si forma complexa dintr-o gama variata de metale si aliaje. Procedeul se aplica la serii mari de fabricatie. F 7 10 1 3

FORJAREA IN MATRITE DESCHISE

1-semimatrita superioara; 2-semimatrita inferioara; 3-cavitatea semimatritei sup.; 4-cavitatea semimatritei inf.; 5-canalul de bavura; 6-canalul de refulare; 7-prinderea semimatritei sup.; 8-prinderea semimatritei inf.; 9-elemente de ghidare (stifturi); 10-planul de separare.

5 6

Matrita este scula de deformare

4
2 8

Suprafetele paralele cu directia forjarii sa fie usor inclinate

-Asigura o curgere mai usoara a materialului in matrita; -Asigura o scoatere mai usoara a piesei din matrita. -Evitarea formarii concentratorilor de tensiune si ruperea matritei; -Pentru umplerea corespunzatoare a matritei (varfurile sunt spatii inguste unde materialul curge greu; -Evitarea blocarii piesei in matrita. -Asigura indepartarea surplusului de material; -Controleaza procesul de umplere. -Acestea sa nu fie subtiri pentru ca se pot rupe; -Acestea sa nu fie inalte pentru a nu se rupe; -Sa aiba varful ascutit pentru a favoriza curgerea materialului. Pentru a nu genera tensiuni tangentiale care sa impiedice inchiderea corecta a matritei si a nu solicita defavorabil elementele de ghidare.

Unghiurile diedre sa fie rotunjite

Conditii impuse matritelor

Sa aiba canal de bavura si de refulare

Pentru marcarea centrului gaurilor si pentru alte functii sunt prevazute proeminente

Planul de separare sa fie perpendicular pe directia de actiune a fortelor

Realizarea unei roti cu butuc

Planul de separare intre matrite (se ia in sectiunea cea mai mare si trebie sa asigure curgerea materialului si scoaterea piesei din matrita)

-Este o piesa cilindrica; -Are un butuc; -Prezinta o gaura ce nu poate fi realizata prin forjare fiind lunga si de diametre mic.

Forma tehnologica a piesei (albastru) copiaza piesa finita dar va avea:

-Adaosuri de prelucrare pe suprafetele care se vor prelucra; -Suprafetele paralele cu directia forjarii vor fi inclinate; -Unghiurile diedre vor fi rotunjite; -Nu va prezenta zone moarte (intranduri perpendiculare pe directia forjarii; -Nu va avea gauri de diametru mic (sa nu fie necesare poansoane subtiri care s-ar putea rupe in procesul forjarii).

Desfasurarea procesului
Determinarea greutatii si a a formei semifabricatului de pornire Incalzirea semifabricatului

Curatirea prin suflare (cu aer comprimat) si ungerea cavitatii matritei pentru a facilita curgerea materialului in matrita si scoaterea piesei

Piesa fiind mica va fi realizata dintr-un semifabricat laminat Gsp=Gpf+Gpo+Gb Gb=aprox.0,7Vb 1 2

Asezarea semifabricatului in semimatrita inferioara

Forma semifabricatului de pornire sa fie cat mai aproape de forma piesei forjate 3 4

DEBAVURAREA
Consta in impingerea piesei printr-o matrita de debavurare (bavura exterioara) Consta in taierea bavurii cu ajutorul unui poanson (bavura exterioara)

Inlaturarea bavurii formate in timpul forjarii in matrita deschisa

La cald-cand bavura este mare si necesita forta mare de debavurare

Deoarece piesa poate rezulta deformata din cauza fortelor de deformare, se face obligatoriu o calibrare F

La rece-cand nu necesita forta mare de debavurare

Cel mai adesea

Matrita de debavurare fara guler: Are avantajul reducerii frecarii dintre piesa si matrita. Are dezavantajul ca nu poate fi reconditionata la aceeasi dimensiune

Matrita de debavurare cu guler: Are avantajul posibilitatii de reconditionare la aceeasi dimensiune. Are dezavantajul frecarii dintre piesa si matrita (forta mare, distrugerea calitatii suprafetei)

FORJAREA IN MATRITE INCHISE

Are avantajul obtinerii pieselor fara bavura; Nu necesita debavurare; Nu exista pierderi de material prin bavura. Procedeu complex; Instalatii complexe; Nu se poate aplica decat anumitor categorii de piese.

Obtinerea unui bulon cu cap sferic a 1 2 b 3 b 4 d f d

5 c

1-corpul matrita; 2-semimatrita stanga; 3-poanson (al 3-lea element de inchidere) 4-semimatrita dreapta; 5-materialul supus deformarii; 6-cutit de taiere.