Indrumar Proiect Dispozitive - 3

LUCIAN DULGHERU
IULIAN LUNCAŞ VICTOR PANUŞ

INTRODUCERE
Scopul acestei lucrări, care are un caracter didactic, este de a pune la îndemâna studenţilor de la
specializarea Tehnologia Construcţiilor de Maşini un mijloc cât mai eficace pentru a se familiariza cu Cuprins
principalele aspecte privind calculele strict necesare în proiectarea unui dispozitiv de orientare şi fixare a
pieselor în vederea prelucrării acestora pe maşini unelte, în principal prin aşchiere, dar fiind în cea mai pag
mare parte valabil şi pentru alte domenii de prelucrare. Introducer 1
Lucrarea pune la indemina o serie de exemple in acest sens, considerand ca invatarea prin 1 Dispozitiv de gaurit (varianta completa) …………… 2
exemple este de multe ori mai utila, mai rapida si o buna completare a teoriei expusa in lucrarea "SEFA - 2 Dispozitiv de gaurit (varianta completa) …………… 11
DISROM. Sistem si Metoda". 3 Dispozitiv de gaurit (varianta completa) …………… 26
Consideram că la ora actuală pentru un inginer cu profilul Tehnologia Construcţiilor de Maşini, 4 Dispozitiv de gaurit (varianta completa) …..……….. 39
etapa desenelor realizate cu ajutorul unor programe pe calculator numai în 2D ( nici nu mai este cazul sa 5 Dispozitiv de gaurit (varianta completa) …………… 50
pomenim de plansete si creion ) trebuie neapărat înlocuită cu realizarea atât a pieselor individuale, dar şi 6 Dispozitiv de gaurit (varianta completa) …………… 60
a ansamblelor folosind toate facilităţile oferite de numeroasele programe care permit folosirea 3D. 7 Dispozitiv de gaurit (varianta completa) …………… 70
Din această cauză realizarea dispozitivelor se face folosind programe în 3D şi apoi trecute în 2D, 8 Dispozitiv de gaurit (varianta completa) …………… 83
ca o invitaţie de a folosi această cale, care asigură pentru un viitor inginer avantaje incontestabile din 9 Dispozitiv de gaurit (varianta completa) …………… 92
care se pot aminti câteva cum ar fi: 10 Dispozitiv de frezat (varianta simplificata) ………… 107
întelegerea mult mai clară a unei construcţii ( putand fi vazuta sub orice unghi, sectionata, etc );
11 Dispozitiv de frezat (varianta simplificata) ………… 115
determinarea ariilor şi a volumelor;
12 Dispozitiv de strunjit (constructie) 123
determinarea maselor, a poziţiei centrului de masa, a momentelor de inerţie, ca şi a altor numeroase
elemente, care altfel înseamnă mult mai multă muncă, soldată în cele mai multe cazuri cu rezultate care
au o precizie scăzută;
Bibliografie
posibilitatea stabilirii ordinei de montaj;
posibilitatea determinării intersectării între piesele unui ansamblu;
1. Brăgaru A., Pănuş V., Dulgheru L., Armeanu A. - SEFA.DISROM. Sistem şi Metodă vol.I. Editura
determinarea precisa a echilibrarii pentru dispozitivele care necesita asa ceva;
Tehnică, Bucureşti, 1982.
posibilitatea analizei deformatiilor dispozitivului si a piesei in procesul de fixare si prelucrare;
2. Brăgaru A - Proiectarea dispozitivelor vol.I. Editura Tehnică, Bucureşti, 1998.
trecerea comoda si precisa la realizarea desenului in 2D;
3. Buzdugan G. – Rezistenţa materialelor. Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1964.
modificarile comode care pot fi realizate ulterior;
4. Dulgheru L., Ion I.- Dispozitive de fabricare, Vol. I. Determinarea schemei de orientare si fixare.
crearea unei arhive electronice de constructii de piese si dispozitive, oricand la indemana celor care
Editura BREN, 2004.
realizeaza asemenea ansambluri.
5. Stănescu I., Tache V. – Dispozitive pentru maşini unelte. Proiectare construcţie. Editura Tehnică,
Notatiile folosite au urmatoarea semnificatie:
Bucureşti, 1979.
SOTP - realizarea Schemelor de Orientare Tehnic Posibile;
6. Vasâi Roşculeţ, S., ş.a. – Proiectarea dispozitivelor. Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1982.
SOTA- realizarea Schemelor de Orientare Tehnic Admisibile;
PT - date din Procesul Tehnologic;
SOFTP - realizarea Schemelor de Orientare si Fixare Tehnic Posibile;
SOFTA - realizarea Schemelor de Orientare si Fixare Tehnic Admisibile;
SOFO - determinarea Schemei de Orientare si Fixare Optima;
ANS-DF - realizarea ANSambluli Dispozitivului de Fabricare;
SO - intocmirea Schitei Operatiei;
Celelalte notatii sunt explicitate in text si corespund metodologiei SEFA.- Disrom conform
bibliografiei
Sunt prezentate exemple complete ca si exemple simplificate. Deosebirea consta in aplicarea sau
nu a procesului de optimizare in alegerea Schemei de Orientare Optime
1
Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti
Facultatea Ingineria şi Managementul Cuprins
Sistemelor Tehnologice pag

Catedra TCM 1 TEMA 1 Denumire piesa: PIESA 1
2 Nr buc.: 2000/an.
3 Suprafeţe de generat: 4 x Φ13 si 4 lamaje de Φ34 (cu alezare Φ13)
2 SOTP 1 SO (întocmirea schiţei operaţiei)
2 C (evidenţierea condiţiilor)
3 CD (selectarea C şi obţinerea C determinante)
4 E ( geometrizarea CD şi obţinerea Extremelor)
5 ED (selectarea E şi obţinerea E Dependente)
6 EDE (explicitarea ED şi obţinerea ED Eplicite)
7 EDEO (ordonarea EDE şi obţinerea EDE Ordonate)
8 EDEOS (simbolizarea EDEO şi obţinerea EDEO Simbolizate)
9 SOTP (combinarea simbolurilor şi obţinerea SOTP)
3 SOTA 1 Întocmire tabel decizie pentru determinarea SOTA)
2 Determinarea erorilor de orientare admisibile
3 Determinarea erorilor de orientare caracteristice
MU si PT(caracteristici maşina-unealtă : ax principal, masa, canale ‘T”,
4 PT 1
dimensiuni max. ale piesei, regim de lucru, etc.)
2 SA (caracteristicile dimensionale ale sculei aşchietoare)
3 Caracteristici ale piesei
5 SOFTP 1 Creare tabel pentru forţe
2 FR [daN] (detrminarea forţelor de reglare)
3 FT [daN] (detrminarea forţelor în regim tranzitoriu)
4 FP, FS [daN] (detrminarea forţelor în regim de prelucrare şi principale)
6 SOFTA 1 Creare tabel decizie
2 pac [daN/mm2] (alegerea presiunii admisibile de contact)
3 AOD [mm2] (determinarea ariei pentru orientare disponibile)
4 AON [mm2] (determinarea ariei pentru orientare necesare)
5 AFD [mm2] (determinarea ariei pentru fixare disponibile)
6 AFN [mm2] (determinarea ariei pentru fixare necesare)
7 ANS-DF 1 Schiţa de principiu a ansamblului dispozitivului
2 Descrierea unui ciclu de funcţionare
3 Desen de ansamblu (Anexa 1)
Cadru didactic: Student: .......................
…………………………… Grupa:.. ……………….
2008-2009
2
2. SOTP 2.3 CD (selectarea C şi obţinerea C determinante)
Condiţiile determinante sunt evidenţiate în figura
2.1. SO (întocmirea schiţei operaţiei)
Pentru stabilirea Schemelor de Orientare Tehnic Posibile prima fază este aceea în care se analizează
schiţa operaţiei, care se prezintă în figura 1.
15
15 ±0,75
z
y [1]
1 fig. 2
R1 88 ±0,3 2.4 E ( geometrizarea CD şi obţinerea Extremelor)
7 14
11 [2] 2
88 ±0,3
y 13
12 13,5 ±0,2
fig. 3
3 13,5 ±0,2
[7] [6] [5] 2.5 ED (selectarea E şi obţinerea E Dependente)
[3]
[4]
fig. 1
2.2 C (evidenţierea condiţiilor)
tab. 1
De unde
Nr.condiţiei Condiţia
rezultă
C1 Respectarea cotei 15 la Γ1 desen
C2 Respectarea cotei de 13,5 la Γ2 desen
C3 Respectarea cotei de 13,5 la Γ3 desen fig. 4
C4 Respectarea cote Φ13 desen
3
2.6 EDE (explicitarea ED şi obţinerea ED Eplicite) 3. SOTA
tab. 2
Extreme Acţiunea Extreme 3.1 Întocmire tabel decizie pentru determinarea SOTA
Dependente de Dependente tab. 6
(fictive) explicitare Explicite
ΓC1 - SC1 C1 : 15±0,75 C2 : 13 ±0,2 C3 : 14±0,2
a a a
ΓC2 - SC2 Nr. Structura ε 0 ε0 ε0 SOTA
ε 0a
c
ΓC3 - SC3 SOTP SOTP ε 0a
c
ε0 ≤ ε a0
c
ε0 ≤ ε0 ≤
c c c
2.7 EDEO (ordonarea EDE şi obţinerea EDE Ordonate) ε0 ε0 ε0
1 [1]+[2]+[5] 0 DA [1]+[2]+[5]
tab. 3 2 [1]+[2]+[6] 0 DA 1,9 NU
Extreme Dependente Explicite gmax Extreme Dependente Explicite Ordonate 3 [1]+[2]+[7] 0,6 NU
SC1 3 I 4 [1]+[3]+[5]
SC2 2 II 5 [1]+[3]+[6] 0,6 0,4 DA 0,16 1,9 NU 0,16
SC3 1 III 6 [1]+[3]+[7]
7 [1]+[4]+[5]
2.8 EDEOS (simbolizarea EDEO şi obţinerea EDEO Simbolizate) 8 [1]+[4]+[6] 0,6 NU
9 [1]+[4]+[7]
tab. 4
Extreme a
Dependente Simbolizare 3.2 Determinarea erorilor de orientare admisibile ( ε 0 )
Ordonate
C1 : 15±0,75 ⇒ ε 0 = 0,4 x T(15) = 0,4 x 1,5 =0,6 mm
a
I-SC1 [1]
ε 0 = 0,4 x T(13,5) = 0,4 x 0,4 = 0,16 mm
a
C2 : 13,5 ±0,20 ⇒
C3 : 13,5±0,20 ⇒ ε 0 = 0,4 x T(13,5) = 0,4 x 0,4 = 0,16 mm
a
II-SC2 [2] [3] [4]
[6] [7] 3.3 Determinarea erorilor de orientare caracteristice

II-SC3 [5]
C1 : 15±0,75
2.9 SOTP (combinarea simbolurilor şi obţinerea SOTP)

ε
c
(SOTP 1÷9 / [1] ) = 0,4 mm
29 ±0,2
0
tab. 5 CO: 15
SI: [1]
C
Nr. SC1 SC2 SC5 Structura
15
SOTP [1] SOTP SO: fig.5 G
[2] [3] [4] [5] [6] [7] z
PA: la cotă
1 • • • [1]+[2]+[5]
BA: proiectate pe arc
2 • • • [1]+[2]+[6]
3 • • • [1]+[2]+[7] ER: (ΔCO)2 + (ΔOA )2 + (ΔAR)2 = 0,4 y [1]
4 • • • [1]+[3]+[5] CO = 29 ⇒ ΔCO = T(29) = 0,4
O,A,R
5 • • • [1]+[3]+[6] OA = 0 ⇒ ΔOA = 0
6 • • • [1]+[3]+[7] AR = 0 ⇒ ΔAR = 0
fig. 5
7 • • • [1]+[4]+[5]
8 • • • [1]+[4]+[6]
9 • • • [1]+[4]+[7]
4
C2 : 13,5 ±0,2 C3 : 13,5±0,2
ε
c
ε (SOTP 1 / [5] ) = 0 mm
c
0 (SOTP 1,2,3/ [2] ) = 0 mm 0
CO: 13,5 deoarece C ≡ O ≡ A ≡ R

SI: [2] CO: 13,5
SO: fig.6 SI: [5]
PA: la cotă SO: fig.9
BA: proiectate pe arc PA: la cotă
ER = (ΔCO )2 + (ΔOA)2 + (ΔAR )2 = 0.mm
ER: (ΔCO) + (ΔOA ) + (ΔAR ) = 0
2 2 2
C≡O≡A≡R
fig. 6 C≡O≡A≡R
fig. 9
ε ε
c c
0(SOTP 4,5,6/ [3] ) = 1,9 mm 0 (SOTP 2 / [6] ) = 1,9 mm
CO: 13,5 CO: 13,5
SI: [3] SI: [6]
SO: fig.7 SO: fig.10
PA: la cotă PA: la cotă
BA: proiectate pe paralela BA: proiectate pe arc
ER: (ΔCO )2 + (ΔOA)2 + (ΔAR )2 = ER: (ΔCO)2 + (ΔOA )2 + (ΔAR)2 =
= 0,6 2 + 1,244 2 = 1,9 mm = 0,6 2 + 1,244 2 = 1,9 mm
CO = 115/2 ⇒ Δ CO = T(115/2) = 0,6 CO = 115/2 ⇒ Δ CO = T(115/2) = 0,6
OA = Jmax = T(115) + 2(IT6 pt. 115) = OA = Jmax = T(115) + 2(IT6 pt. 115) =
= 1,2 + 0,044 = 1,244 = 1,2 + 0,044 = 1,244
AR = 0 ⇒ Δ AR = 0 fig. 7
AR = 0 ⇒ Δ AR = 0 fig. 10
ε
c
(SOTP 3 / [8] ) = 0,6 mm
ε
c 0
0 (SOTP 7,8,9 / [4] ) = 0,6 mm CO: 13,5
CO: 13,5 SI: [7]
SI: [4] SO: fig.11
SO: fig.8 PA: la cotă
PA: la cotă BA: proiectate pe paralela
BA: proiectate pe paralela (ΔCO)2 + (ΔOA )2 + (ΔAR)2 = 0,6
ER:
ER: (ΔCO) + (ΔOA ) + (ΔAR)
2 2 2
= 0,6 CO = O ⇒ ΔCO = 0,6
CO = O ⇒ ΔCO = 0,6 OA = 0 ⇒ ΔOA = 0
OA = 0 ⇒ ΔOA = 0 AR = 0 ⇒ ΔAR = 0
AR = 0 ⇒ ΔAR = 0 fig. 11
fig. 8
5
4. PT 5. SOFTP
4.1- MU + PT 5.1 Creare tabel pentru forţe

Maşina unealtă: Maşina de găurit GR40.
tab. 7
P(gaurire) = 320 daN – forţa de aşchiere; Nr. Structura FR FT FP FS
P(adancire) = 153 daN – forţa de aşchiere; SOFTP SOFTP [daN] [daN] [daN] [daN]
FR2 = 0,675
1 1+2+5 0 1819 1819
M(gaurire) = 1322 daN.mm – momentul de FR5 = 0,97
aşchiere.
M(adancire) = 5633 daN.mm fig. 12 Canal pană 5.2 FR [daN] (detrminarea forţelor de reglare)
(date preluate din procesul tehnologic).
Concluzie: SOTA 1 (1+2+5)
Pentru calculele de fixare se vor lua:
P(gaurire) = 320 daN – forţa de aşchiere; R1=? z G
M(adancire) = 5633 daN.mm R1 -G = 0 ⇒ R1 = G >0 ⇒ FR1 = nu este
necesara
4.2- SA - Burghiu Φ13 STAS 575-80
Caracteristici : - lungimea activă l = 101 mm; R3 = ? y [1]
- lungimea totală L = 182 mm; R3 = 0 ⇒ FR3 = este necesara R1
- plăcuţă carburi metalice K20. - R3 + FR3 - µR1 = 0 FR6
- Adancitor Φ34 STAS 8155/1-78 R3 = FR3 - µR1 > 0
Caracteristici : - lungimea activă l = 40 mm; FR3 = kr. µR1 = kr. µG = (1,5) (0,15) (3) = 0,675
- lungimea totală L = 190 mm; daN
R3 = 0,675 - 0,45 = 0,63 [2]
4.3- Caracteristici ale piesei kr = (1,5÷2) - coeficient de amplificare a fortei de FR3 G
vezi fig.
y
reglare
R3
R6 = ?
R6 = 0 ⇒ FR6 = este necesara X
-R6 + FR6 - µR1 - µR3 - µFR3 = 0
R6 = FR6 - µR1 - µR3 - µFR3 > 0 [5]
FR6 = kr (µR1 + µR3 + µFR3) R6
FR6 = kr (0,45 + 0,0945 + 0,10125) = 0,97 daN
fig. 14
5.3 FT [daN] (detrminarea forţelor în regim tranzitoriu)
Operaţia de găurire este caracterizată prin:

a = 0 rezultă Fi = 0
ε = 0 rezultă Mi = 0
unde :
a – acceleraţia liniară;
fig. 13
ε – acceleraţia ughiulară;
Fi – forţa de inerţie;
Masa = 2,950 kg Mi – momentul de inerţie.
Greutatea = 2,89395 daN ≈ 3 daN
Concluzia : nu este necesară aplicarea unei forţe de fixare în regim tranzitoriu.
6
5.4 FP, FS [daN] (detrminarea forţelor în regim de prelucrare şi principale)
Ipoteza de calcul nr.3
SOFTP1 (1+2+5)
Model
P,M
Forţa P imprimă o mişcare de translaţie piesei
z G (alunecarea piesei între elementele de
orientare şi cele de fixare).
Această ipoteză NU se aplică.
y [1] fig. 19
R1
[3]
G y
fig. 16
X Modelarea pisei.
Model
[6]
Momentul M imprimă o mişcare de rotaţie
fig. 15 fig. 20
piesei.
DA, momentul M are tendinţa de a roti piesa.
Ipoteza de calcul nr.1 Este necesară determinarea forţei de fixare
Model din condiţia: FP4 P,M
M(FP4) = kP x M unde : z G
Desprinderea piesei semifabricat de M(FP4) - momentul creat de forţa de fixare în
mecanismele de strângere sub efectul forţei ipoteza 4;
de prelucrare P. kP – 2,5 – coeficient de amplificare a
Această ipoteză se aplică. momentului de aşchiere; y [1]
Fp1 = kp.P = 2,5. 320 = 800 daN M(FP4) = 3.(µ.R1/3).(103/2)
M(FP4) = 3.(0,15.R1/3).(103/2) R1
R1 = G + FP4
fig. 17 M(FP4) = (0,15.R1).(51,5) = (7,725).R1 μ R1/3
M
(7,725).R1 = 2,5. 5633 03
R1 = 1822 O1
Ipoteza de calcul nr.2 G + FP4 = 1822 [3]
FP4 = 1822 - 3 = 1819 daN G,FP4 y
Model M = 5633 daN.mm μ R1/3
μ R1/3 X
Desprinderea piesei semifabricat de
elementele de orientare sub efectul forţei de
prelucrare P. [6]
fig. 21
fig. 18
7
Model
fig. 22
Forţa P imprimă o mişcare de rărturnare a
piesei de pe elementele de orientare.
P
fig. 24
Această ipoteză se aplică.
6.4 AON [mm2] (determinarea ariei pentru orientare necesare)
FP5. 25 = kp. P. 35 FP5
FP5 = kp. P. 1,4
35 y AON = Fs / pac = (1819) / 10 ≈182 mm2
FP5 = (2,5).(320).(1,4) = 1120 daN 26
6.5 AFD [mm2] (determinarea ariei pentru fixare

X
fig. 23
Concluzie:
Fp = max (Fpi) = 1819 daN;

Fs = max(FR, Fp, FT) = 1819 daN disponibile)
fig. 25
6. SOFTA
AFD = 7209 mm2 – din caracteristicele piesei realizate în 3D, vezi fig.
6.1 Creare tabel de decizie
6.6 AFN [mm2] (determinarea ariei pentru fixare necesare)
tab. 8
Nr. Structura AOD AON AFD AFN AFN = Fs / pac = 1819 / 10 ≈182 mm2
AON≤AOD AFN≤AFD SOFTA
SOFTP SOFTP [mm2] [mm2] [mm2] [mm2]
1 1+2+5 11.044 182 DA 7209 182 DA 1+2+5 SOFO (1 + 2 + 5) / FR2 = 0,675 daN / FR5 = 0,97 / FS = 1819 daN
Notaţiile folosite în tabel au următoarea semnificaţie:
AOD – aria de orientare disponibilă;
AON - aria de orientare necesară;
AFD – aria de fixare disponibilă;
AFN - aria de fixare necesară.
6.2 pac [daN/mm2] (alegerea presiunii admisibile de contact)
pac = 10 daN/mm2 pentru materialul piesei.
6.3 AOD [mm2] (determinarea ariei pentru orientare disponibile)
AOD = 11.044 mm2 – din caracteristicele piesei realizate în 3D, vezi fig.
8
7. ANS-DF
7.1 - Schiţa de principiu a ansamblului dispozitivului
fig. 28 Sectiune pentru elementele de fixare
fig. 26
fig. 29 Sectiune pentru elementele care realizeaza fortele de reglare
7.2- Descrierea unui ciclu de funcţionare

Piesa se orientează pe "Placa de asezare", pe "Placuta de ghidare" si pe "Cep D6". Se
intoduce brida de fixare şi cu piuliţa se realizează forţa de fixare. Se coboară placa portbucşe şi se
blochează cu piulita. Se realizează operaţia de găurire. Se deblochează şi se ridică placa portbucşe. Piesa
ramane fixata si se prelucreaza lamajele. După terminarea prelucrărilor se desface piesa, se scoate din
dispozitiv şi se curăţă dispozitivul.
fig. 27 Vedere generala
9
10

2 Nr buc.: 2000/an.
3 Suprafeţe de generat: 12 x Φ14
4 PT 1
7 SOFO 1 Aplicarea metodei "multicriteriale multiatribut " (MC-MA)
2 Marcare SOFO [entru schita operatiei
…………………………… Grupa:.. ……………….
2008-2009
11
fig. 31
2.4 E ( geometrizarea CD şi obţinerea Extremelor)
fig. 32
2.5 ED (selectarea E şi obţinerea E Dependente)
fig. 30
tab. 9 fig. 33
Nr.condiţiei Condiţia De unde rezultă 2.6 EDE (explicitarea ED şi obţinerea ED Eplicite)
C1 Respectarea perpendicularitatii pe S1 desen

tab. 10
C2 Respectarea cotei de Φ180/2 subinteleasa Extreme Acţiunea Extreme
Dependente de Dependente
C3 Respectarea cotei de Φ14 desen (fictive) explicitare Explicite
ΓC1 - SC1
ΔC2 - SC2
12
2.7 EDEO (ordonarea EDE şi obţinerea EDE Ordonate) 3. SOTA
tab. 11
3.1 Întocmire tabel decizie pentru determinarea SOTA
Extreme Dependente Explicite gmax Extreme Dependente Explicite Ordonate
tab. 14
SC1 3 I
SC2 2 II C1 : 900 C2 : Φ180/2
Nr. SOTP Structura SOTP a c a c a c a c SOTA
2.8 EDEOS (simbolizarea EDEO şi obţinerea EDEO Simbolizate)
ε 0 ε 0 ε ε 0≤ 0 ε 0 ε0 ε0 ≤ ε 0
1 1+3 16 0 DA 0,24 0,138 DA DA
tab. 12 2 1+4 16 0 DA 0,24 0 DA DA
Extreme Dependente 3 1+5 16 0 DA 0,24 0 DA DA
Simbolizare 4 1+6 16 0 DA 0,24 1,05 NU NU
Ordonate
5 1+7 16 0 DA 0,24 0,71 NU NU
I-SC1 6 1+8 16 0 DA 0,24 0 DA DA
7 1+9 16 0 DA 0,24 1,05 NU NU
8 1+10 16 0 DA 0,24 0,85 NU NU
9 1+11 16 0 DA 0,24 0 DA DA
II-SC2 10 2+3 16 4,8 DA 0,24 0,138 DA DA
11 2+4 16 4,8 DA 0,24 0 DA DA
12 2+5 16 4,8 DA 0,24 0 DA DA
13 2+6 16 4,8 DA 0,24 1,05 NU NU
14 2+7 16 4,8 DA 0,24 0,71 NU NU
2.9 SOTP (combinarea simbolurilor şi obţinerea SOTP) 15 2+8 16 4,8 DA 0,24 0 DA DA
16 2+9 16 4,8 DA 0,24 1,05 NU NU
tab. 13 17 2+10 16 4,8 DA 0,24 0,85 NU NU
18 2+11 16 4,8 DA 0,24 0 DA DA
Nr. SC1 SC2 Structura
SOTP [1] [2] [3] [4] [5] [6] [7] [8] [9] [10] 11 SOTP a
1 • • 1+3 3.2 Determinarea erorilor de orientare admisibile ( ε 0 )
2 • • 1+4
C1 : 900 mm ⇒ ε 0 = 0,4 x T(900) = 0,4 x 40’ = 16’
a
3 • • 1+5
4 • • 1+6 ε 0 = 0,4 x T(Φ180/2) = 0,4 x 0,6 = 0,24 mm
a
C2 : Φ180/2 ⇒
5 • • 1+7
6 • • 1+8 3.3 Determinarea erorilor de orientare caracteristice
7 • • 1+9
8 • • 1+10 C1 : 900
9 • • 1+11
10 • • 2+3
ε
c
11 • • 2+4 (SOTP 1÷9 / [1] ) = 0
0
12 • • 2+5 deoarece C ≡ O ≡ A ≡ R
13 • • 2+6 CO: 900
14 • • 2+7 SI: [1]
15 • • 2+8 SO: fig.5
16 • • 2+9 ARC: concentric la cotă
17 • • 2+10 BA: proiectate pe arc
18 • • 2+11 ER: (ΔCO)2 + (ΔOA )2 + (ΔAR)2 = 0
fig. 34
13
ε
c
0 (SOTP 10÷18 / [2] ) = 4,8 min
deoarece C ≡ O ≡ A ≡ R
ε
c
CO: 900 (SOTP 3,12 / [5] ) = 0
0
SI: [1] deoarece C ≡ O ≡ A ≡ R
SO: fig.6 CO: Φ180/2
ARC: concentric la cotă SI: [4]
BA: proiectate pe arc SO: fig.9
ER: PA: la cotă
(< CO )2 + (< OA)2 + (< AR )2 = BA: proiectate pe arc
< CO =< β → Δ(< CO ) = 2.arctg (0,1 / 144 ) = ER: (ΔCO)2 + (ΔOA )2 + (ΔAR)2 = 0
4,8 min
fig. 38
fig. 35
C2 : Φ180/2
ε ε
c c
0 (SOTP 1,10 / [3] ) = 0,138 mm 0(SOTP 4,13 / [6] ) = 1,05 mm
CO: Φ180/2 CO: Φ180/2
SI: [3] SI: [5]
SO: fig.6 SO: fig.10
PA: la cotă PA: la cotă
BA: proiectate pe arc BA: proiectate pe arc
(ΔCO)2 + (ΔOA )2 + (ΔAR)2 = ER: (ΔCO) + (ΔOA ) + (ΔAR ) = 1,05
2 2 2
ER:
CO = 0 ⇒ Δ CO = 0 CO = 0 ⇒ Δ CO = 0
OA = Jmax = TPSF + 2 X (IT6 ) = OA = Jmax = TPsf + 2 x (IT6 ) =
0,1 + 2 x 0,019 = 0,138 mm 1 + 2 x 0,025 = 1,05 mm
AR = 0 ⇒ Δ AR = 0 AR = 0 ⇒ Δ AR = 0
fig. 36
fig. 39
ε
c
(SOTP 2,11 / [4] ) = 0
0
CO: Φ180/2
SI: [4]
SO: fig.8
PA: la cotă
ER: (ΔCO)2 + (ΔOA )2 + (ΔAR)2 = 0
fig. 37
14
ε
c
0 (SOTP 5,14 / [7] ) = 0,71 mm1,13
CO: Φ180/2
SI: [7]
ε
c
SO: fig.11 0 (SOTP 7,16 / [9] ) = 1,05
PA: la cotă deoarece C ≡ O ≡ A ≡ R
BA: proiectate pe arc CO: Φ180/2
ER: (ΔCO)2 + (ΔOA )2 + (ΔAR )2 = SI: [9]
SO: fig.13
(0,71) 2 + (0,0125) 2 ≈ 0,71 mm PA: la cotă
CO = 0 ⇒ Δ CO = 0 BA: proiectate pe arc
D/2 T (D ) / 2
ER: (ΔCO ) + (ΔOA ) + (ΔAR ) = 1,05mm
2 2 2
OA = ⇒ Δ OA = =
cos 45 0
cos 45 0
1/ 2 CO = 0 ⇒ Δ CO = 0
= 0,71 mm OA = Jmax = TPsf + 2 x (IT6 ) =
0,707 1 + 2 x 0,025 = 1,05 mm
AR = IT6(D/2) = IT6(152/2) =0,0125 mm AR = 0 ⇒ Δ AR = 0
fig. 40
fig. 42
ε
c
ε (SOTP 8,17 / [10] ) = 0,85 mm

c
0 (SOTP 6,15 / [8] ) = 0 0
deoarece C ≡ O ≡ A ≡ R CO: Φ180/2

CO: Φ180/2 SI: [7]
SI: [7] SO: fig.11
SO: fig.12 PA: la cotă
PA: la cotă BA: proiectate pe arc
BA: proiectate pe arc ER: (ΔCO)2 + (ΔOA )2 + (ΔAR )2 =
ER: (ΔCO ) + (ΔOA ) + (ΔAR ) = 0 mm
2 2 2
(0,85) 2 + (0,0125) 2 ≈ 0,85
CO = 0 ⇒ Δ CO = 0 CO = 0 ⇒ Δ CO = 0
OA = 0 ⇒ Δ OA = 0 D/2 T ( D) / 2
AR = 0 ⇒ Δ AR = 0 OA = ⇒ Δ OA = =
cos 45 0
cos 45 0
1,2 / 2
= 0,85 mm
0,707
fig. 41 AR = IT6(D/2) = IT6(152/2) =0,0125 mm
fig. 43
15
ε
c
0 (SOTP 9,18 / [11] ) = 0
CO: Φ180/2
SI: [11]
SO: fig.15
PA: la cotă
ER: (ΔCO ) + (ΔOA ) + (ΔAR ) = 0 mm
2 2 2
CO = 0 ⇒ Δ CO = 0
OA = 0 ⇒ Δ OA = 0
AR = 0 ⇒ Δ AR = 0
fig. 46
Masa = 21,649 kg
Greutatea = 21,24 daN
5. SOFTP
fig. 44
5.1 Creare tabel pentru forţe

tab. 15
4. PT
Nr. Structura FR FT FP FS
4.1- MU+PT: 22 SOFTP SOFTP [daN] [daN] [daN] [daN]
Maşina de găurit GR40. 1 1+3
2 1+4
P = 346 daN – forţa de aşchiere; 3 1+5 692 692
45
M = 1426 daN.mm – momentul de aşchiere. 6 1+8

17
(date preluate din procesul tehnologic). 9 1+11

38,5 0 0
10 2+3
fig. 45 Canal pană 11 2+4
12 2+5 1285 1285
15 2+8
4.2- Scule aşchietoare: - Burghiu Φ13,8 STAS 575-80
18 2+11
Caracteristici : - lungimea activă l = 108 mm;
- lungimea totală L = 160 mm;
- plăcuţă carburi metalice P20.
- Alezor Φ14 STAS 10237-80
4.3- Caracteristici ale piesei
Vezi fig.
16
5.2 FR [daN] (detrminarea forţelor de reglare)
SOTA 1 (1+3)
SOTA 6 (1+8)
R1=? R1 -G = 0 ⇒ R1 = G >0 ⇒ forta de R8 = ? R8 nu se determină deoarece simbolul
reglare nu este necesara [8] este cuprinzător al piesei, deci nu se
R3 = ? R3 nu se determină deoarece simbolul determină nici forţa de reglare.
[3] este cuprinzător al piesei, deci nu se
determină nici forţa de reglare.
fig. 47
fig. 50
SOTA 2 (1+4)
R4 = ? R4 nu se determină deoarece simbolul

[4] este cuprins in piesa, deci nu se determină SOTA 9 (1+11)
nici forţa de reglare.
R11 = ? R11 nu se determină deoarece
simbolul [11] este cuprinzător al piesei, deci
fig. 48 nu se determină nici forţa de reglare.
SOTA 3 (1+5)
fig. 51
[5] este cuprins in piesa, deci nu se determină
SOTA 10 (2+3)
fig. 49
R2=? R2 -G = 0 ⇒ R2 = G >0 ⇒ forta de
reglare nu este necesara

fig. 52
17
SOTA 11 (2+4)

[4] este cuprins in piesa, deci nu se determină SOTA 18 (2+11)
fig. 53
SOTA 12 (2+5)
fig. 56
nici forţa de reglare. 5.3 FT [daN] (detrminarea forţelor în regim tranzitoriu)

a = 0 rezultă Fi = 0
unde :
fig. 54
Mi – momentul de inerţie.
SOTA 15 (2+8) Concluzia : nu este necesară aplicarea unei forţe de fixare în regim tranzitoriu.

fig. 55
18
5.4 FP, FS [daN] (detrminarea forţelor în regim de prelucrare şi principale) Ipoteza de calcul nr.3
SOTA 1 (1+3)
Model

(alunecarea piesei între elementele de
fig. 61
fig. 57
fig. 58 Ipoteza de calcul nr.4
Modelarea pisei. Model
Momentul M imprimă o mişcare de
Model
rotaţie piesei.
DA, momentul M are tendinţa de a
roti piesa. Este necesară
mecanismele de strângere sub efectul forţei
determinarea forţei de fixare din
de prelucrare P.
condiţia:
M(FP4) = kP x M unde :
FP1 = kP x P = 2,5 x 0,1 x 346 ≈ 86,5 daN
M(FP4) - momentul creat de forţa de
P = 346 daN – forţa de aşchiere;
fixare în ipoteza 4;
kP = 2,5 – coeficient de amplificare a forţei de
kP – 2,5 – coeficient de amplificare
aşchiere;
a momentului de aşchiere;
M = 1426 daN.mm – momentul de
aşchiere conform procesului
fig. 59 tehnologic;
Coditia cate trebuie respectata este:
Ipoteza de calcul nr.2 M(FP4) = kP x M
R1 180
M(FP4) = μ( ) x 3 = μ x R1 x
3 2
90 =
Model = 0,1 x (G + FP4) x 90 = fig. 62 fig. 63
= 0,1 x (21,24 + FP4) x 90 =
Desprinderea piesei semifabricat de = (2,124 + 0,1 x FP4) x 90 =
elementele de orientare sub efectul forţei de = 191,16 + (9 x FP4)
prelucrare P.
Această ipoteză NU se aplică. 191,16 + (9 x FP4) = 2,5 x 1426
FP4 = 375 daN
fig. 60
19
Ipoteza de calcul nr.5 Ipoteza de calcul nr.1
Model
Model Desprinderea piesei semifabricat de mecanismele

de strângere sub efectul forţei de prelucrare P.
Forţa P imprimă o mişcare de rărturnare Această ipoteză se aplică.
a piesei de pe elementele de orientare. FP1 = kP x P = 2,5 x 0,1 x 346 ≈ 86,5 daN
Această ipoteză se aplică. P = 346 daN – forţa de aşchiere;
M(FP5) = k x M(P) unde : kP = 2,5 – coeficient de amplificare a forţei de aşchiere;
M(FP5) - momentul creat de forţa de fixare
în ipoteza 5;
kP – 2,5 – coeficient de amplificare fig. 68
a momentului de răsturnare; Ipoteza de calcul nr.2
M(P) - momentul creat de forţa P;
P = 346 daN – forţa de aşchiere; Model
Conditia este :
FP5 x 50 = kP x P x 40 Desprinderea piesei semifabricat de elementele de
FP5 = 692 daN fig. 64 fig. 65 orientare sub efectul forţei de prelucrare P.
fig. 69
Concluzie:
Fp = max (Fpi) = 692 daN; Model
Fs = max(FR, Fp, FT) = 692 daN
SOTA 2,3,6,9 au aceiasi valoare pentru forta de fixare principala deoarece la calcul participa numai (alunecarea piesei între elementele de orientare şi
simbolul [1] cele de fixare).
SOTA 10 (2+3)
fig. 70
fig. 67
fig. 66 Modelarea pisei
20
Ipoteza de calcul nr.4 Ipoteza de calcul nr.5
Model Model
Momentul M imprimă o mişcare de rotaţie Forţa P imprimă o mişcare de

piesei. rărturnare
DA, momentul M are tendinţa de a roti piesa. a piesei de pe elementele de orientare.
Este necesară determinarea forţei de fixare Această ipoteză se aplică.
din condiţia: M(FP5) = k x M(P) unde :
M(FP4) = kP x M unde : M(FP5) - momentul creat de forţa de
M(FP4) - momentul creat de forţa de fixare în fixare
ipoteza 4; în ipoteza 5;
kP – 2,5 – coeficient de amplificare a fig. 71 kP – 2,5 – coeficient de amplificare
momentului de aşchiere; a momentului
M = 1426 daN.mm – momentul de aşchiere de răsturnare;
conform procesului tehnologic; M(P) - momentul creat de forţa P;
Coditia cate trebuie respectata este: P = 346 daN – forţa de aşchiere;
M(FP4) = kP x M Conditia este :
FP5 x 35 = kP x P x 52
R1 132 FP5 = 1285 daN
M(FP4) = μ( ) x 3 = μ x R1 x 66 =
3 2
= 0,1 x (G + FP4) x 66 =
= 0,1 x (21,24 + FP4) x 66 =
= (2,124 + 0,1 x FP4) x 66 =
= 140,184 + (6,6 x FP4)
fig. 73 fig. 74
140,184 + (6,6 x FP4) = 2,5 x 1426
FP4 = 519 daN
Concluzie:

SOTA 11,12,15,18 (2) au aceiasi valoare pentru forta de fixare principala deoarece la calcul participa
numai simbolul [2]
fig. 72
21
6. SOFTA

tab. 16
Nr. Structura AOD AON AFD AFN
1 1+3 1+3
2 1+4 1+4
3 1+5 2714 106 69,2 1+5
6 1+8 1+8
9 1+11 1+11
DA 4897 DA fig. 76
10 2+3 2+3
11 2+4 2+4
12 2+5 12654 1652 128,5 2+5 6.4 AON [mm2] (determinarea ariei pentru orientare necesare)
15 2+8 2+8
18 2+11 2+11 Pentru primele 5 scheme avem:
AON = Fs / pac = (692 + 21,24 +346) / 10 = 106 mm2
AOD – aria de orientare disponibilă; Pentru ultimele 5 scheme avem:
AON - aria de orientare necesară; AON = Fs / pac = (1285+ 21,24 +346) / 10 = 1652 mm2
AFN - aria de fixare necesară. 6.5 AFD [mm2] (determinarea ariei pentru fixare disponibile
Pentru primele 5 scheme avem:

AOD = 2714 mm2 – din caracteristicele piesei realizate în 3D, vezi fig.
fig. 77
AFD = 4897 mm2 – din caracteristicele piesei realizate în 3D, vezi fig.
Pentru primele 5 scheme avem:
AFN = Fs / pac = 692 / 10 = 69,2 mm2

fig. 75
Pentru ultimele 5 scheme avem: Pentru ultimele 5 scheme avem:
AOD = 12654 mm2 – din caracteristicele piesei realizate în 3D, vezi fig. AFN = Fs / pac = 1285 / 10 = 128,5 mm2
22
7. SOFO F - Întocmirea matricei normalizate (MN)
tab. 21
7.1 Aplicare metoda “multicriterială multiatribut” (MC –MA)
Criteriu Cost Stabilitate
Cost excuţie Fiabilitate Rigiditate
A- Departajarea simbolurilor în funcţie de condiţii. Simbol întreţinere pe simbol
(minim) (maxim) (maxim)
(minim) (maxim)
tab. 17
1-5/7=0,29 1-5/7=0,29 7/7=1 3/7=0,43 3/7=0,42
Condiţii Simboluri care aparţin condiţiei
C1 1,2 1-3/7=0,57 1-3/7=0,57 7/7=1 7/7=1 7/7=1
C2 3, 4, 5, 8, 11
G - Întocmirea matricei de ordine (MOD)
B - Stabilirea criteriilor şi a scopului acestor criterii. tab. 22
Criteriu Scop
C1: cost de execuţie - minim
Criteriu
Cost excuţie
Cost
Fiabilitate Rigiditate
Stabilitate pe ∑ Ordinea
Simbol întreţinere simbol
C2: cost de întreţinere - minim minim maxim maxim
minim maxim
C3: fiabilitatea - maxim
C4: rigiditatea - maxim 0,29 0,29 1 0,43 0,43 2,44 3
C5: stabilitatea pe simbol - maxim 0,57 0,57 1 1 1 4,14 1
C - Stabilirea atributelor şi scalarea acestora H - Întocmirea matricei consecinţelor (MC) pentru simbolurile de la condiţia 2
tab. 18 tab. 23
Criteriu Stabilitate
Atribute Scalare Cost excuţie Cost întreţinere Fiabilitate Rigiditate
Simbol pe simbol
Foarte mic 1
Mic 3 f. mic f. mic f. mare f. mare f. mare
Mediu 5
mic mic mare mare mare
Mare 7
Foarte mare 9
mediu mediu mediu mediu mare
D - Întocmirea matricei consecinţelor (MC) pentru simbolurile de la condiţia 1 mare mare mediu mediu mare
tab. 19
Criteriu Stabilitate mare mare mediu mediu mare
Cost excuţie Cost întreţinere Fiabilitate Rigiditate
Simbol pe simbol
mediu mediu medie mic mic
I - Întocmirea matricei omogene (MO)
tab. 24
E - Întocmirea matricei omogene (MO) Criteriu Cost Stabilitate
tab. 20 Simbol întreţinere Pe simbol
1 1 9 9 9
Simbol întreţinere Pe simbol
3 3 7 7 7
5 5 5 3 3
3 3 7 7 7 5 5 5 5 7
7 7 5 5 7
7 7 5 5 7
23
J - Întocmirea matricei normalizate (MN)
8. ANS-DF
tab. 25
Criteriu Cost Stabilitate 8.1 - Schiţa de principiu a ansamblului dispozitivului
Simbol întreţinere pe simbol
(minim) (maxim)
0,86 0,86 1 1 1
0,57 0,57 0,77 0,77 0,77
0,28 0,28 0,55 0,55 0,77
0 0 0,55 0,55 0,77
0 0 0,55 0,55 0,77
K - Întocmirea matricei de ordine (MOD)

tab. 26
Criteriu Cost Stabilitate ∑ Ordinea
minim maxim maxim
minim maxim
0,86 0,86 1 1 1 4,72 1
0,57 0,57 0,77 0,77 0,77 3,45 2

fig. 78
0,28 0,28 0,55 0,55 0,77 2,43 3
0 0 0,55 0,55 0,77 1,87 4
Piesa se orientează pe "Boltul cilindric" si pe gulerul acestuia. Se intoduce şaiba (de fixare) în
interiorul piesei şi cu piuliţa se realizează forţa de fixare. Se coboară placa portbucşe şi se blochează cu
0 0 0,55 0,55 0,77 1,87 4 piulita fluture. Se realizează operaţia de găurire cu burghiu de 13,8 mm. Se deblochează şi se ridică placa
portbucşe. Se realizează următoarele faze asupra piesei, care a rămas fixată. După terminarea
prelucrărilor se desface piesa, se scoate din dispozitiv şi se curăţă dispozitivul.
Din calculul erorilor şi aplicând criteriile de economicitate, productivitate, fiabilitate, ş.a., s-a ajuns
la concluzia că Schema de Orientare şi Fixare Optimă este următoarea:
7.2 Marcare SOFO pentru schiţa operaţiei

SOFO (2 + 3) / FS = 1285 daN
24
25

2 Nr buc.: 2000/an.
3 Suprafeţe de generat: 2x Φ3
4 PT 1
…………………………… Grupa:.. ……………….
2008-2009
26
2. SOTP 2.4 E ( geometrizarea CD şi obţinerea Extremelor)

schiţa operaţiei, din figura 1.
fig. 81
fig. 82
2.6 EDE (explicitarea ED şi obţinerea ED Eplicite)
tab. 28
Extreme Acţiunea Extreme
fig. 79 Schita operatiei
2.2 C (evidenţierea condiţiilor) (fictive) explicitare Explicite
tab. 27 ΔC1 SC1
ΓC2 SC2
Nr.condiţiei Condiţia De unde rezultă
C1 Respectarea cotei de 64/2 desen 2.7 EDEO (ordonarea EDE şi obţinerea EDE Ordonate)
tab. 29
C2 Respectarea ⊥ la planul ΓXOY subinteleasa
C3 Respectarea cotei de Φ3 desen SC1 2 II
SC2 3 I
2.3 CD (selectarea C şi obţinerea C determinante)
Condiţiile determinante.
tab. 30
Extreme Dependente
Simbolizare
Ordonate
I-SC1
II-SC4
fig. 80
27
2.9 SOTP (combinarea simbolurilor şi obţinerea SOTP) C1 : 64/2
ε
c
tab. 31 1) 0 (SOTP 1 / [2] ) = 0,138 mm
Structura
Nr. SC1 SC2
SOTP
SOTP
[1] [2] [3] [4] [5]
1 • • 1+2
2 • • 1+3
3 • • 1+4
4 • • 1+5
3. SOTA

tab. 32
C1 : 64/2 mm C2 : ⊥ Γ2 min
Nr. Structura
SOTA
ε a0 ε0 ≤ ε 0 ε a0 ε 0 ε0 ≤ ε 0
c a c c a c
SOTP SOTP ε0
1 1+2 0,138 NU NU
2 1+3 0 DA 0 DA DA
0,0092 8`
3 1+4 0 DA 0 DA DA
4 1+5 0 DA 0 DA DA
a
3.2 Determinarea erorilor de orientare admisibile ( ε 0)
fig. 84
a CO = O ⇒ ΔCO = 0
C1 : 64/2 ⇒ ε 0 = 0,4 x T(64/2) = 0,4 x (0,046/2) = 0,0092 mm j
a 2 x OA = 2 x = j ⇒ 2 x OA = j ⇒ Δ[2 x OA] = j max = TPsf + IT6 =
C2 : ⊥ Γ2 ⇒ ε 0 = 0,4 x T(⊥) = 0,4 x (20`) = 8` 2
0,1 + (2 x 0,019) = 0,138 mm
3.3 Determinarea erorilor de orientare caracteristice
C2 : ⊥
ε (SOTP 2÷4 / [1] ) = 0`
c
0
CO: ⊥
ε
c
2) 0 (SOTP 2 / [3]) deoarece C ≡ O ≡ A ≡ R
SI:
SO: fig.6
ARC: la cotă
ER:
(ΔCO)2 + (ΔOA )2 + (ΔAR)2 = 0`
fig. 85
deoarece CO ≡ OA ≡ AR
fig. 83
28
ε
c
3) 0 (SOTP 3 / [4] ) = 0 deoarece
C≡O≡A≡R
fig. 86
fig. 89
G = m x g = 0,947 x 0,981 = 0,929 daN
5. SOFTP

ε
c
4) 0 (SOTP 4 / [5] ) = 0 deoarece tab. 33
C≡O≡A≡R Nr. Structura FR FT FP FS
SOFTP SOFTP [daN] [daN] [daN] [daN]
2 1+3 75 75
3 1+4 0 0 132 132
4 1+5 224 224

fig. 87
4. PT 1) SOFTP 2 (1+3)
4.1- MU+PT R1 = ?
Maşina de găurit GR25 ∑Z: R1 –G = O ⇒ R1 > 0 ⇒ FR1 nu este necesara.
Se execută o găurire cu Φ2,8 si alezare Φ3
Forţa şi momentul pentru Φ2,8:
M = 40 daN.mm – momentul de aşchiere.
(date preluate din procesul tehnologic)
fig. 88
Canal pană masina unealta
4.2- Scule aşchietoare: - Burghiu Φ2,8 Scula speciala

- Alezor Φ 3
fig. 90
4.3- Caracteristici ale piesei R3 = ? R3 nu se determină deoarece simbolul [3] este cuprinde piesa, fiind si autoreglabil, deci nu se
29
2) SOFTP 3 (1+4) R5 = ? R5 nu se determină deoarece simbolul [5] este cuprinde piesa si este si mobil, deci nu se
Deoarece SOFTP 3 se deosebeşte de SOFTP 2 numai prin simbolul [4] se va analiza numai acest
simbol, restul rămânând identic cu SOFTP3 5.3 FT [daN] (detrminarea forţelor în regim tranzitoriu)

a = 0 ⇒ Fi = 0
ε = 0 ⇒ Mi = 0
unde :
1) SOFTP 2 (1+3)
fig. 91
R4 = ? R4 nu se determină deoarece simbolul [4] este cuprinde piesa si este si mobil, deci nu se
3) SOFTP 4 (1+5)
Modelarea pisei.
Schema de orientare a piesei
Model

de prelucrare P.
FP1 = kP⋅P = 2,5⋅0,1⋅41 ≈ 10,25 daN
aşchiere pentru operaţia de găurire.
fig. 92
30
Ipoteza de calcul nr.2 32 × 0,15 × 1,15 + 64 × 0,15 × Fp 4 = 2,5 × 40
5,52 + 9,6 × Fp 4 = 100
9,6 × Fp 4 = 100 − 5,52
Model
9,6 × Fp 4 = 94,48
Desprinderea piesei semifabricat de elementele de Fp 4 = 9,84 daN ≈ 10 daN
orientare sub efectul forţei de prelucrare P.
Această ipoteză NU se aplică. Ipoteza de calcul nr.5
Model
Forţa P imprimă o mişcare
de rărturnare a piesei de pe
Model elementele de orientare.
DA, această ipoteză se aplică
Forţa P imprimă o mişcare de translaţie piesei deoarece forţa P se aplică în
(alunecarea piesei între elementele de orientare şi cele de exteriorul bazei bazei de asezare.
fixare).
fig. 94
Model Fp5 × 19 = k P × P × 14
14
Momentul M imprimă o mişcare de rotaţie FP5 = k P .P = 2,5 × 41 × 0,73 = 75daN
19
piesei.
DA, momentul M are tendinţa de a roti
2) SOFTP 3 (1+4)
piesa.
Este necesară determinarea forţei de fixare
din condiţia:
M(FP4) = kP⋅M unde :
M(FP4) - momentul creat de forţa de fixare
în ipoteza 4;
K – 2,5 – coeficient de amplificare
a momentului de aşchiere pentru operaţia
de găurire.
M = 40 daN.mm – momentul de aşchiere
conform procesului tehnologic;
fig. 93
μR1 64 64 Modelarea pisei.

3× × + μ .Fp 4. = kp × M
3 2 2
R1 − G − Fp 4 = 0 ⇒ R1 = G + Fp 4
μR1 × 32 + μFp 4 × 32 = kp × M
μ (G + Fp4) × 32 + μFp4 × 32 = kp × M
fig. 95 Schema de orientare a piesei
32 μG + 32 μFp 4 × 2 = kp × M
31
Model
Desprinderea piesei semifabricat de mecanismele

de strângere sub efectul forţei de prelucrare P.
Model
Desprinderea piesei semifabricat de elementele de

Ipoteza de calcul nr.3 fig. 96

75
( 4 xμFp ) x = kpxM ⇒ ( 2 xμFp ) x 75 = 2,5 x 40 ⇒ 15 Fp = 100
Model 2
15 Fp = 100
Forţa P imprimă o mişcare de translaţie piesei (alunecarea Fp 4 = 6,6.daN
piesei între elementele de orientare şi cele de fixare).
Această ipoteză NU se aplică. Ipoteza de calcul nr.5
Model
Forţa P imprimă o mişcare
Model de rărturnare a piesei de pe
elementele de orientare.
Momentul M imprimă o mişcare de rotaţie piesei. DA, DA, această ipoteză se aplică
momentul M are tendinţa de a roti piesa. Este necesară deoarece forţa P se aplică în
determinarea forţei de fixare din condiţia: exteriorul bazei bazei de asezare.
M(FP4) - momentul creat de forţa de fixare în ipoteza 4;
K – 2,5 – coeficient de amplificare a momentului de
M = 40 daN.mm – momentul de aşchiere conform
procesului tehnologic;
fig. 97
32
2 x (ηFp.x.12) + ηFp.x.31 = kp.x.P.x.7
2,4.x.Fp + 3,1.x.Fp = 2,5.x.41.x.7
5,5.x.Fp = 717 Ipoteza de calcul nr.3
Fp 5 = 132 .daN
Model
3) SOFTP 4 (1+5)
Forţa P imprimă o mişcare de translaţie piesei (alunecarea

Model
Momentul M imprimă o mişcare de rotaţie piesei. DA,

momentul M are tendinţa de a roti piesa. Este necesară
determinarea forţei de fixare din condiţia:
M(FP4) - momentul creat de forţa de fixare în ipoteza 4;
Modelarea pisei. K – 2,5 – coeficient de amplificare a momentului de
fig. 98
Scema de orientare a piesei

Model

de prelucrare P.
Model
Desprinderea piesei semifabricat de elementele de

Această ipoteză NU se aplică. fig. 99
33
75 Notaţiile folosite în tabel au următoarea semnificaţie:
(3 xμFp ) x = kpxM
2 AOD – aria de orientare disponibilă;
(1,5 xμFp ) x 75 = 2,5 x 40 AON - aria de orientare necesară;
11,25 xFp = 100 AFD – aria de fixare disponibilă;
AFN - aria de fixare necesară.
Fp 4 = 8,9.daN
pac = 10 daN/mm2 pentru materialul piesei.[1]
Model 6.3 AOD [mm2] (determinarea ariei pentru orientare disponibile)
Forţa P imprimă o 6.3.1 SOFTP 2 [1+3]
mişcare de rărturnare a
piesei de pe elementele
de orientare.
DA, această ipoteză se aplică
deoarece forţa P se aplică în
exteriorul bazei bazei de
asezare.
fig. 100
fig. 101 SOFTP2 [1+3]
(ηFp.x.32) = kp.x.P.x.7 fig. 102 AOD SOFTP2 [1+3]
3,2.x.Fp = 2,5.x.41.x.7 6.3.2 SOFTP 3 [1+4]
3,2.x.Fp = 717
Fp 5 = 224.daN

pentru SOFTP 2
pentru SOFTP 3
pentru SOFTP 4
6. SOFTA

tab. 34
2 1+3 3788 ≈12 1411 7,5 1+3 fig. 103 SOFTP3[1+4]
3 1+4 11775 ≈ 4,5 DA 7987 7,5 DA 1+4
4 1+5 11775 ≈ 4,5 7987 7,5 1+5
34
6.4.1 SOFTP 2 [1+3]
AON = (G+Fp + P) / pac =

(1,15 + 75 + 41) / 10 = 11,715 mm2
fig. 107 SOFTP 2 [1+3]

fig. 104 AOD SOFTP3[1+4]
6.4.2 SOFTP 3 [1+4]
6.3.3 SOFTP 4 [1+5]
AON = (G + P) / pac = (1,15 + 41) / 10 =

4,215 mm2
fig. 108 SOFTP 3 [1+4]
6.4.3 SOFTP 4 [1+5]

fig. 105 SOFTP4[1+5]
AON = (G + P) / pac = (1,15 + 41) / 10 =

4,215 mm2
fig. 109 SOFTP 4 [1+5]

fig. 106 AOD SOFTP4[1+5]
35
6.5 AFD [mm2] (determinarea ariei pentru fixare disponibile) 6.6 AFN [mm2] (determinarea ariei pentru fixare necesare)
6.5.1 SOFTP 2 [1+3] SOFTP 2 [1+3], SOFTP 3 [1+4], SOFTP 4 [1+5]
AFN = (Fs) / pac = (75) / 10 = 7,5 mm2
7. SOFO
7.1 Aplicare metoda “multicriterială multiatribut” (MC –MA) pentru determinarea SOFO
A- Departajarea simbolurilor în funcţie de condiţii.

tab. 35
fig. 110 SOFTP2 [1+3] fig. 111 AFD SOFTP2 [1+3] Condiţii Simboluri care aparţin condiţiei
C1 3,4,5
6.5.2 SOFTP 3 [1+4] C2 1
B - Stabilirea criteriilor şi a scopului acestor criterii.

Criteriu Scop
C2: cost de întreţinere - minim
C4: rigiditatea - maxim
C5: stabilitatea pe simbol - maxim
C - Stabilirea atributelor şi scalarea acestora

tab. 36
Atribute Scalare
Foarte mic 1
Mic 3
fig. 113 AFD SOFTP 3 [1+4]
fig. 112 SOFTP 3 [1+4] Mediu 5
Mare 7
6.5.3 SOFTP 4 [1+5] Foarte mare 9
D - Întocmirea matricei consecinţelor (MC) pentru simbolurile de la condiţia 3

tab. 37
Simbol pe simbol
mare mare medie mare mare
mediu mediu medie mica mica

fig. 115 AFD SOFTP 4 [1+5]
f. mare mare medie mare mare

fig. 114 SOFTP 4 [1+5]
36
E - Întocmirea matricei omogene (MO) 7.2 Marcare SOFO pentru schiţa operaţiei
tab. 38
SOFO (1 + 4 / FS = 132 daN
Criteriu Cost Stabilitate +
8 ANSAMBLUL DISPOZITIVULUI
7 7 5 7 7 8.1 - Schiţa de principiu a ansamblului dispozitivului
5 5 5 3 3
9 7 5 7 7
F - Întocmirea matricei normalizate (MN)

tab. 39
(minim) (maxim)
1-7/9=0,22 1-7/7=0 5/5=1 7/7=0 7/7=0
1-5/9=0,44 1-5/7=0,29 5/5=1 3/7=0,43 3/7=0,43
1-9/9=0 1-7/7=0 5/5=1 7/7=0 7/7=0

tab. 40
fig. 116
Cost Cost Fiabi- Rigi- Stabilitate 8.2- Descrierea unui ciclu de funcţionare
Criteriu
excuţie întreţinere litate ditate pe simbol ∑ Ordinea Piesa se orientează pe suprafata plana se centreaza cu ajutorul celor doua prisme autocentrante care
Simbol
minim minim maxim maxim maxim asigura si fixarea;
Se execută gaurile la Φ 2,8;
0,22 0 1 0 0 1,22 2 Se scot bucsile rapid schimbabile si se realizeaza alezarea;
Pentru scoaterea piesei din dispozitiv se procedează în ordine inversă.
0,44 0,29 1 0,43 0,43 2,59 1
0 0 1 0 0 1 3
37
38

2 Nr buc.: 2000/an.
4 PT 1
…………………………… Grupa:.. ……………….
2008-2009
39
2. SOTP 2.2 C (evidenţierea condiţiilor)
tab. 41
Pentru stabilirea Schemelor de Orientare Tehnic Posibile prima fază este aceea în care se analizează Nr.condiţiei Condiţia De unde rezultă
C1 Respectarea cotei de 57/2 desen
C2 Respectarea ∈la planul ΓYOZ desen
C3 Respectarea cotei de Φ9 desen
2.3 CD (selectarea C şi obţinerea C determinante)

Condiţiile determinante.
fig. 119
fig. 117
fig. 120
fig. 118 fig. 121
40
3. SOTA
tab. 42
Extreme Acţiunea Extreme 3.1 Întocmire tabel decizie pentru determinarea SOTA
tab. 46
ΓC1 ΔC3∩PC4 SC3+SC4 C1 : 57/2 C2 : ∈ Γ2
Nr. Structura
ΓC2 ΔC3//ΔC4 SC3+SC4 SOTA
ε a0 ε 0 ε0 ≤ ε 0 ε a0
c a c c a c
SOTP SOTP ε0 ε0 ≤ ε 0
2.7 EDEO (ordonarea EDE şi obţinerea EDE Ordonate) 1 1+2+5 0,047 DA 0,094 DA 1+2+5
tab. 43 2 1+3+5 0,12 0 DA 0,1 0 DA 1+3+5
3 1+4+5 0 DA 0 DA 1+4+5
SC3 2 I
a
SC4 1 II 3.2 Determinarea erorilor de orientare admisibile ( ε 0 )
2.8 EDEOS (simbolizarea EDEO şi obţinerea EDEO Simbolizate) a

C1 : 57/2 ⇒ ε 0 = 0,4 x T(57/2) = 0,4 x 0,3 = 0,12 ⇒ execuţie mijlocie
tab. 44
a
C2 : ∈ Γ2 ⇒ ε 0 = 0,4 x T(0,5) = 0,4 x 0,25 = 0,1 mm ⇒ functie de un surub de M8
Extreme Dependente Ordonate Simbolizare
3.3 Determinarea erorilor de orientare caracteristice
C1 : 57/20
I-SC3 (+ SC5)
ε
c
0 (SOTP 1 / [2] ) = 0,047 mm
II-SC4

tab. 45
Structura
Nr. SC3 + SC5 SC4
SOTP
SOTP
[1]+[2] [1]+[3] [1]+[4] [5]
1 • • 1+2+5
2 • • 1+3+5
3 • • 1+4+5
fig. 122
CO: 57/2
SO: fig.6
PA: la cotă
41
BA: proiectate pe paralela C2 : ∈ Γ20
ER: (ΔCO) + (ΔOA ) + (ΔAR ) = 0,047 mm ε
2 2 2 c
1) 0 (SOTP 1 / [2] + [5] ) = 2 x Jmax = 2( TPSF + 2(IT6)) = 2( 0,021 + 2( 0,013)) =
CO = 0 ⇒ ΔCO = 0 = 0,094 mm
OA = JMAX ⇒ ΔOA = TPSF +2x(IT6) = 0,021 + 2x 0,013 = 0,047 mm
AR = 0 ⇒ ΔAR = O
ε
c
0 (SOTP 2 / [3]) deoarece C ≡ O ≡ A ≡ R
fig. 125
CO: ∈ Γ2
fig. 123
ε SO: fig.9
c
0 (SOTP 3 / [4] ) = 0 deoarece C ≡ O ≡ A ≡ R
PA: la cotă
BA: proiectate pe paralelă
ER: (ΔCO) + (ΔOA ) + (ΔAR ) = 0,094 mm
2 2 2
CO = 0 ⇒ Δ CO = 0
OA = 2 x Jmax ⇒ ΔOA = 2( TPSF + 2(IT6)) = 2( 0,021 + 2( 0,013)) = 0,094 mm
AR = 0 ⇒ Δ AR = 0
ε
c
2) 0 (SOTP 2 / [3] + [5] ) = 0 deoarece C ≡ O ≡ A ≡ R
fig. 124
fig. 126
42
CO: ∈ Γ2 - lungimea totală L = 85 mm;
- plăcuţă carburi metalice K20.
- Burghiu Φ22 STAS 9128/4-86
SO: fig.10
PA: la cotă
ER: (ΔCO)2 + (ΔOA )2 + (ΔAR)2 = 0
ε
c
3) 0 (SOTP 3 / [4] + [5] ) = 0 deoarece C ≡ O ≡ A ≡ R
fig. 128
5. SOFTP

tab. 47
1 1+2+5
2 1+3+5 0 0 465 465
fig. 127
3 1+4+5
CO: ∈ Γ2
SOTA 1 (1+2+5)
SO: fig.11 R1 = ?
PA: la cotă ∑Z: R1 –G = O ⇒ R1 > 0 ⇒ FR1 nu este necesara.
ER: (ΔCO)2 + (ΔOA )2 + (ΔAR)2 = 0
4. PT
4.1- MU+PT:
Maşina de găurit GR40.
Se execută o pregăurire cu Φ9
Forţa şi momentul pentru Φ9:
(date preluate din procesul tehnologic) Canal pană masina unealta
Burghiu Φ9 STAS 9128/4-86

4.2- Scula aşchietoare: fig. 129
43
R2 = ? R2 nu se determină deoarece simbolul [2] este cuprins în piesă, deci nu se determină nici forţa de
reglare.
R5 = ? R5 nu se determină deoarece simbolul [5] este autoreglabil, deci nu se determină nici forţa de
reglare.
SOTA 2 (1+3+5)
R1 = ?
∑Z: R1 –G = O ⇒ R1 > 0 ⇒ FR1 nu este necesar.
fig. 131
R4 = ? R4 nu se determină deoarece simbolul [4] este cuprins în piesă si autoreglabil, deci nu se

a = 0 ⇒ Fi = 0
ε = 0 ⇒ Mi = 0
unde :
fig. 130 ε – acceleraţia ughiulară;
R3 = ? R3 nu se determină deoarece simbolul [3] este cuprins în piesă si autoreglabil, deci nu se
R5 = ? R5 nu se determină deoarece simbolul [5] este autoreglabil, deci nu se determină nici forţa de
reglare.
1) SOTA 4 (1+2+5), (1+3+5) si SOTA 3 (1+4+5)
SOTA 4 (1+4+5)
Deoarece SOTA4 se deosebeşte de SOTA3 numai prin simbolul [4] se va analiza numai acest simbol,
restul rămânând identic cu SOTA3
Modelarea pisei.
Shita piesei
44
Model

de prelucrare P.
FP1 = kP⋅P = 2,5⋅0,1⋅132 ≈ 33 daN
Model

prelucrare P.

fig. 132
Model ⎛ 1 D3 − d 3 ⎞ ⎛ 3 3⎞
M(FP4) = ⎜ ⎟(FP 4 + G ) = ⎜ 1 66 − 26 ⎟(FP 4 + 0,35) = 2,5.330
Forţa P imprimă o mişcare de translaţie piesei ⎜ 6 D2 − d 2 ⎟ ⎜ 6 66 2 − 26 2 ⎟
⎝ ⎠ ⎝ ⎠
orientare şi cele de fixare). ⎛ 1 66 3 − 26 3 ⎞
Această ipoteză NU se aplică. ⎜ ⎟ = 12,22
⎜ 6 66 2 − 26 2 ⎟
⎝ ⎠
12,22( FP 4) + 12,22(0,35) = 825
Ipoteza de calcul nr.4 12,22( FP 4) = 820,72
Model FP 4 = 67,16 ≈ 68.daN
Momentul M imprimă o mişcare de rotaţie Ipoteza de calcul nr.5

piesei.
Este necesară determinarea forţei de fixare Model
din condiţia:
M(FP4) = kP⋅M unde : Forţa P imprimă o mişcare de rărturnare a
M(FP4) - momentul creat de forţa de fixare în piesei de pe elementele de orientare.
ipoteza 4; Această ipoteză se aplică deoarece forţa P se
K – 2,5 – coeficient de amplificare a aplică în exteriorul bazei bazei de asezare.
momentului de aşchiere pentru operaţia de
găurire.
45
fig. 135 Suprafata de fixare
pac = 10 daN/mm2 pentru materialul piesei

fig. 133 6.3 AOD [mm2] (determinarea ariei pentru orientare disponibile)
FP5 (25) = k P .P(3,5)
3,5 3,5 AOD = 1422 mm2 – din caracteristicele piesei realizate în 3D
FP5 = k P .P = 2,5.132 = 462.daN
2,5 2,5 6.4 AON [mm2] (determinarea ariei pentru orientare necesare)
5.5 Concluzie:
Fp = max (Fpi) = 465 daN; AON = (G+Fs + P) / pac = (0,35+465 + 132) / 10 = 59,735 mm2
6.5 AFD [mm2] (determinarea ariei pentru fixare disponibile)
AFD = 574 mm2 – din caracteristicele piesei realizate în 3D

6. SOFTA
AFN = (Fs) / pac = (465) / 10 = 46,5 mm2
tab. 48 7. SOFO
Nr. Structura AOD AON AFD AFN 7.1 Aplicare metoda “multicriterială multiatribut” (MC –MA)
1 1+2+5 1+2+5 A- Departajarea simbolurilor în funcţie de condiţii.
2 1+3+5 1422 59,735 DA 574 46,5 DA 1+3+5
3 1+4+5 1+4+5 tab. 49
Notaţiile folosite în tabel au următoarea semnificaţie: C1 3,4
AOD – aria de orientare disponibilă, vezi figura C2 5
AFD – aria de fixare disponibilă, vezi figura B - Stabilirea criteriilor şi a scopului acestor criterii.
AFN - aria de fixare necesară. Criteriu Scop
fig. 134 Suprafata de orientare
46
C - Stabilirea atributelor şi scalarea acestora G - Întocmirea matricei de ordine (MOD)
tab. 50 tab. 54
Atribute Scalare Cost Cost Stabilitate pe
Criteriu Fiabilitate Rigiditate
Foarte mic 1 excuţie întreţinere simbol ∑ Ordinea
Simbol maxim maxim
Mic 3 minim minim Maxim
Mediu 5
0,57 0,57 1 1 1 3,14 1
Mare 7
Foarte mare 9
0,28 0,28 0,55 0,55 0,7 2,36 2
tab. 51 0 0 0,55 0,55 0,7 1,8 3
Simbol pe simbol
mic mic f. mare f. mare mare la concluzia că Schema de Orientare şi Fixare Optimă este următoarea:
mediu mediu medie medie medie 7.2 Marcare SOFO pentru schiţa operaţiei
mare mare medie medie medie
E - Întocmirea matricei omogene (MO)

SOFO (1 + 3 + 5) / FS = 465 daN
8. ANS-DF
tab. 52
Criteriu Cost Stabilitate 8.1 - Schiţa de principiu a ansamblului dispozitivului
3 3 9 9 7
5 5 5 5 5
7 7 5 5 5

tab. 53
Cost Stabilitate
Criteriu Cost excuţie Fiabilitate Rigiditate
întreţinere pe simbol
Simbol (minim) (maxim) (maxim)
(minim) (maxim)
1-3/7=0,57 1-3/7=0,57 9/9=1 9/9=1 7/7=1
1-5/7=0,28 1-5/7=0,28 5/9=0,55 5/9=0,55 5/7=0,7
1-7/7=0 1-7/7=0 5/9=0,55 5/9=0,55 5/7=0,7 fig. 136
47
Se coboară placa portbucşi şi se blochează cu elementul de blocare;
Se execută gaurile la Φ 8,7;
Se deblocheaza placa portbucse, se ridica si se executa alezarea gaurilor la Φ9;
Pentru scoaterea piesei din dispozitiv se procedează în ordine inversă
Piesa se orientează pe bolţul cilndric şi pe gulerul acestuia, apoi prisma autoreglabila asigura pozitia
unghiulara. Se aplica saiba pe suprafata de fixare si se fixeaza cu piulita;
48
49

2 Nr buc.: 2000/an.
3 Suprafeţe de generat: Φ14 + lamare
4 PT 1
…………………………… Grupa:.. ……………….
2008-2009
50
2.1. SO (întocmirea schiţei operaţiei) Condiţiile determinante sunt evidenţiate în figura
fig. 138
fig. 139
fig. 137 2.5 ED (selectarea E şi obţinerea E Dependente)
2.2. C (evidenţierea condiţiilor)
tab. 55
C1 Respectarea cotei 25 la Γ1 desen
C2 Respectarea cotei de 17 la Γ2 desen
C3 Respectarea cotei de 22 la Γ3 desen
C4 Respectarea cote Φ 10 desen
140
51
tab. 56
tab. 60
(fictive) explicitare Explicite C1 : 25±0,1 C3 : 17 ±0,015 C5 : 22±0,2
ΓC1 - SC1 a a a
Nr. Structura ε 0 ε 0 ε0 SOTA
ΓC2
ε 0a
ΔC3 + PC5 SC3 + SC5 c
SOTP SOTP ε 0a
c
ε0 ≤ ε a0
c
ε0 ≤ ε0 ≤
ΓC3 ΔC3 + PC5 SC3 + SC5 c c c
ε0 ε0 ε0
2.7 EDEO (ordonarea EDE şi obţinerea EDE Ordonate) 1 1+2+5 0,3 NU
2 1+2+6 0,46 NU
tab. 57
3 1+3+5 0,154 NU
0,08 0 DA 0,012 0,16
Extreme Dependente Explicite gmax Extreme Dependente Explicite Ordonate 4 1+3+6 0 DA 0 DA 1+3+6
SC1 3 I 5 1+4+5 0,154 NU
SC3 2 II 6 1+4+6 0 DA 0 DA 1+4+6
SC5 1 III
a
3.2 Determinarea erorilor de orientare admisibile ( ε 0 )
tab. 58 C1 : 25±0,1 ⇒ ε 0 = 0,4 x T(25) = 0,4 x 0,2 =0,08 mm
a
Extreme Dependente Ordonate Simbolizare

ε 0 = 0,4 x T(17) = 0,4 x 0,03 = 0,012 mm
a
C2 : 17 ±0,015 ⇒
I-SC1
ε 0 = 0,4 x T(22) = 0,4 x 0,4 = 0,16 mm
a
C3 : 22±0,2 ⇒
II-SC3 3.3 Determinarea erorilor de orientare caracteristice
C1 : 25±0,1
ε
c
II-SC5 0 (SOTP 1÷6 / [1] ) = 0
CO: 25
2.9 SOTP (combinarea simbolurilor şi obţinerea SOTP) SI: [1]
SO: fig.5
tab. 59 PA: la cotă
Structura BA: proiectate pe arc
Nr. SC1 SC3 SC5
SOTP ER: (ΔCO) + (ΔOA ) + (ΔAR ) = 0
2 2 2
SOTP
[1] [2] [3] [4] [5] [6] fig. 141
C≡O≡A≡R
1 • • • 1+2+5
2 • • • 1+2+6
3 • • • 1+3+5
4 • • • 1+3+6
5 • • • 1+4+5
6 • • • 1+4+6
52
C2 : 17 ±0,015
ε
c
(SOTP 1/ [2+5] ) = 0,3 mm
ε
0 c
(SOTP 3 / [3+5] ) = 0,154 mm
CO: 17 0
SI: [2+5] CO: 17

SO: fig.6 SI: [3+5]
PA: la cotă SO: fig.8
BA: proiectate pe arc PA: la cotă
ER = BA: proiectate pe arc
ER:
(ΔCO)2 + (ΔOA )2 + (ΔAR)2 =
(ΔCO)2 + (ΔOA )2 + (ΔAR)2 = 0,154
0,3 2 = 0,46 mm CO = O ⇒ ΔCO = 0
CO = 0 ⇒ Δ CO = 0 OA = ED dar:
OA = 2(DE) ≈0,46 ΔABC ≈ ΔADB
DE DA ( BC ).( DA) OA = ED
= ⇒ DE = = T(Psf)/2 + (IT6) =
BC BA BA fig. 142
( J max/ 2 + J 2 max/ 2).46,5 = 0,022 + 0,011 =
DE = 1 = = 0,033
20
ED DA
= 0,23 = ⇒
J1 max = TPsf + 2( IT 6) CB AB
CBxDA (0,033).x.46,5
J1 max = 0,1 + 2(0,016) = 0,132 ED = = = 0,077
AB 20
J 2 max = 0,044 + 2(0,011) = 0,066 ΔOA = 2.x.ED = 0,154
AR = 0 ⇒ Δ AR = 0 AR = 0 ⇒ ΔAR = 0 fig. 144
ε
c
0(SOTP 2/ [2+6] ) = mm
CO: 17
SI: [2+6]
SO: fig.7
PA: la cotă
ε
c
BA: proiectate pe arc 0 (SOTP 4 / [3+6] ) = 0
CO: 17
ER: (ΔCO )2 + (ΔOA)2 + (ΔAR )2 = SI: [4]
= 0,175 mm SO: fig.9
CO = 0 ⇒ Δ CO = 0 PA: la cotă
OA = 2(ML) = 0,175 BA: proiectate pe arc
ML MK ER:
=
NP KP (ΔCO )2 + (ΔOA)2 + (ΔAR )2 = 0
( NP ).( MK )
ML = C≡O≡A≡R
KP
(J max/ 2) 26,5
ML = fig. 145
20
J max = TPsf + 2( IT 6) fig. 143
J max = 0,1 + 2(0,016) = 0,132 mm
ML = 0,087
AR = 0 ⇒ Δ AR = 0
53
ε
c
0 (SOTP 6 / [4] ) = 0
ε CO: 22
c
0 (SOTP 5 / [4+5] ) = 0,154 mm
SI: [4]
CO: 17 SO: fig.13
SI: [4] PA: la cotă
SO: fig.10 BA: proiectate pe arc
PA: la cotă
ER: (ΔCO) + (ΔOA ) + (ΔAR ) = 0
2 2 2
BA: proiectate pe arc fig. 149
ER: C≡O≡A≡R
(ΔCO)2 + (ΔOA )2 + (ΔAR)2 = 0,154
Vezi calcul SOTA 3
4. PT
fig. 146 4.1- MU+PT MU:

Maşina de găurit G16.

ε
c
(SOTP 6 / [4+6] ) = 0 (date preluate din procesul tehnologic).
0
CO: 17
SI: [4]
SO: fig.11 fig. 150 Canal pană
PA: la cotă
BA: proiectate pe arc 4.2- SA (caracteristicile dimensionale ale - Burghiu Φ10 STAS 575-80
ER: sculei aşchietoare): Caracteristici : - lungimea activă l = 67 mm;
(ΔCO )2 + (ΔOA)2 + (ΔAR )2 = 0 - lungimea totală L = 168 mm;
- plăcuţă carburi metalice K20.
C≡O≡A≡R
- Adancitor Φ14 STAS 8155/1-78
fig. 147
C3 : 22±0,2 4.3- Caracteristici ale piesei
Vezi fig.
ε
c
0 (SOTP 4 / [3] ) = 0
CO: 22
SI: [3]
SO: fig.12
PA: la cotă
ER:
(ΔCO)2 + (ΔOA )2 + (ΔAR)2 = 0
fig. 151
C≡O≡A≡R fig. 148
54
Masa = 0,349 kg
Greutatea = 0,342369 daN ≈ 0,34 daN
5. SOFTP SOTA 6 (1+4+6)
5.1 Creare tabel pentru forţe R1 - vezi SOTA 4
tab. 61 R4 - R4 nu se determină deoarece simbolul

Nr. Structura FR FT FP FS [4] este cuprins in piesa, deci nu se determină
SOFTP SOFTP [daN] [daN] [daN] [daN] nici forţa de reglare.
4 1+3+6
2 0 52,5 52,5 R6 - vezi SOTA 4
6 1+4+6
5.2 FR [daN] (detrminarea forţelor de reglare) fig. 153

SOTA 4 (1+3+6) a = 0 rezultă Fi = 0
R1=? R1 = 0 ⇒ FR1 = este necesara unde :
∑Ff = kr x G a – acceleraţia liniară;
∑Ff - suma fortelor de frecare ε – acceleraţia ughiulară;
kr = (1,5÷2) - coeficient de amplificare a Fi – forţa de inerţie;
fortei de reglare Mi – momentul de inerţie.
µ R1 + µ FR1 = kr x G
0,15 x R1 + 0,15 x FR1 = (1,5÷2) x 0,34 Concluzia : nu este necesară aplicarea unei forţe de fixare în regim tranzitoriu.
∑X : R1 = FR1
FR1 ≈ 2 FP, FS [daN] (detrminarea forţelor în regim de prelucrare şi principale)
R3 = ? R3 nu se determină deoarece simbolul SOTA 4 (1+3+6)


fig. 152
fig. 155
Modelarea pisei.
fig. 154
55
Ipoteza de calcul nr.1 momentului de aşchiere;
Model M(FP4) = Fp4 x 32,5
M = 683 daM.mm
Desprinderea piesei semifabricat de mecanismele de strângere sub efectul Fp4 x 32,5 = 2,5 x 683
forţei de prelucrare P. Fp4 = 52,5 daN
fig. 156
Model
Desprinderea piesei semifabricat de elementele de orientare sub efectul forţei

de prelucrare P.
fig. 157
Model fig. 160
Forţa P imprimă o mişcare de translaţie piesei (alunecarea piesei între Ipoteza de calcul nr.5
elementele de orientare şi cele de fixare).
∑Ff = kp x P
∑Ff - suma fortelor de frecare
Model
P = 192 daN - forta de aschiere
kp = 2,5 - coeficient de amplificare a fortei de fixare
µR + µFp3 = kp x P
piesei de pe elementele de orientare.
R = Fp3
fig. 158 Această ipoteză NU se aplică.
2 µ Fp3 = 2,5 x 192
Fp3 = 1600 daN- este mare. Din aceasta cauza se va aplica reazem
suplimentar care anuleaza aceasta ipoteza fig. 161

Concluzie:
Model
Fp = max (Fpi) = 52,5 daN;
Fs = max(FR, Fp, FT) = 52,5 daN
piesei.
SOTA 6(1+4+6) are aceiasi valoare pentru forta de fixare principala deoarece la calcul participa numai
simbolul [1]
Este necesară determinarea forţei de fixare din
condiţia:
M(FP4) = kP x M unde :
M(FP4) - momentul creat de forţa de fixare în
ipoteza 4;
kP – 2,5 – coeficient de amplificare a fig. 159
56
6. SOFTA AFD = 830 mm2 – din caracteristicele piesei realizate în 3D, vezi fig.
6.1 Creare tabel decizie 6.6 AFN [mm2] (determinarea ariei pentru fixare necesare)
tab. 62
Pentru toate schemele avem:
Nr. Structura AOD AON AFD AFN AFN = Fs / pac = 830 / 10 = 83 mm2
4 1+3+6 1+3+6 7. SOFO
1742 5,25 DA 830 83 DA
6 1+4+6 1+4+6
AOD – aria de orientare disponibilă; A- Departajarea simbolurilor în funcţie de condiţii.
AON - aria de orientare necesară; tab. 63
AFN - aria de fixare necesară. Condiţii Simboluri care aparţin condiţiei
C1 1
6.2 pac [daN/mm2] (alegerea presiunii admisibile de contact) C2 3, 4
C3 6
6.3 AOD [mm2] (determinarea ariei pentru orientare disponibile) Criteriu Scop
Pentru toate schemele avem: C1: cost de execuţie - minim
AOD = 1742 mm2 – din caracteristicele piesei realizate în 3D, vezi fig. C2: cost de întreţinere - minim

tab. 64
Atribute Scalare
Foarte mic 1
Mic 3
fig. 162 Mediu 5
6.4 AON [mm2] (determinarea ariei pentru orientare necesare) Mare 7
Pentru toate schemele avem: Foarte mare 9
AON = Fs / pac = (52,5) / 10 = 5,25 mm2
6.5 AFD [mm2] (determinarea ariei pentru fixare disponibile) D - Întocmirea matricei consecinţelor (MC) pentru simbolurile de la condiţia 1
tab. 65
Simbol pe simbol
fig. 163
57
E - Întocmirea matricei omogene (MO) 8 ANS-DF
tab. 66
3 3 7 7 7
5 5 5 3 3

tab. 67
(minim) (maxim)
1-3/7=0,57 1-3/7=0,57 7/7=1 7/7=1 7/7=1
1-5/7=0,29 1-5/7=0,29 7/7=1 3/7=0,43 3/7=0,42

tab. 68
Criteriu
Cost excuţie
Cost
Fiabilitate Rigiditate Stabilitate pe simbol ∑ Ordinea
Simbol întreţinere
minim maxim maxim Maxim
minim fig. 164
0,57 0,57 1 1 1 4,14 1
0,29 0,29 1 0,43 0,43 2,44 3
SOFO (1 + 3 + 6) / FR1 = 2 daN / FS = 52,5 daN fig. 165 Sectiune pentru elementele de orientare
si reazeme suplimentare fig. 166 Sectiune pentru elementele de fixare
Dispozitivul se monteaza pe constructia normalizata "Dispozitiv de indexare cu ax orizontal".

Piesa se orientează pe "Boltul conic autoreglabil", pe "Boltul conic frezat autoreglabil" si pe "Placa de
asezare". Se aduce brida de fixare deasupra piesei şi cu piuliţa se realizează forţa de fixare. Se aduc
reazemele suplimentare in contact cu piesa si se blocheaza. Se realizează operaţia de găurire. Se roteste
dispozitivul si se realizeaza cea de a doua gaura. Se scot bucsile de gaurire rapid schimbabile si se
realizeaza lamajul. După terminarea prelucrărilor se desface piesa, se scoate din dispozitiv şi se curăţă
dispozitivul.
58
59

2 Nr buc.: 2000/an.
4 PT 1
…………………………… Grupa:.. ……………….
2008-2009
60
2.1. SO (întocmirea schiţei operaţiei) CDi

(-)
schiţa operaţiei. Ci CPRC
(1,2,3) (-)
CD : 1,2,3
CPR
(1,2,3) CPRO
(1,2,3)
CE : -
CI : -
fig. 168
fig. 169
fig. 167
tab. 69
C1 Respectarea cotei de 90 0 / ΓC1 funcţionare
Φ125
C2 Respectarea cotei de desen
2
C3 Respectarea ∠45 0 desen

fig. 170
61
tab. 70
tab. 74
(fictive) explicitare Explicite C1 : 900 C2 : Φ125/2 mm C3 : ∠45 0
ΓC1 - SC1 Nr. Structura
SOTA
ΔC2 ΔC3//ΔC4 SC3 + SC4 SOTP SOTP ε oa ε co ε oa ≤ ε co ε oa ε co ε oa ≤ ε co ε oa ε co ε oa ≤ ε co
Γyoz ΔC3//ΔC4 SC3 + SC4
1 1+2+4 NU
0,356
2 1+2+5 NU
2.7 EDEO (ordonarea EDE şi obţinerea EDE Ordonate) 8’ 0 DA 0,2 16’
3 1+3+4 DA 3′ DA 1+3+4
tab. 71 0
4 1+3+5 DA 0′ DA 1+3+5
SC1 3 I
3.2 Determinarea erorilor de orientare admisibile ( ε o )
a
SC3 2 II
SC4 1 III
a
C1 : 900 mm ⇒ ε 0 = 0,4 x T(900) = 0,4 x 20’ = 8’ ⇒ execuţie mijlocie
a
C2 : Φ125/2 ⇒ ε 0 = 0,4 x T(Φ125/2) = 0,4 x 0,5 = 0,2 mm ⇒ execuţie mijlocie
tab. 72
a
Extreme Dependente Ordonate Simbolizare C3 : ∠45 0 ⇒ ε 0 = 0,4 x T( ∠45 0 ) = 0,4 x 40’ = 16’ ⇒ execuţie mijlocie
I-SC1 [1]
3.3 Determinarea erorilor de orientare caracteristice ( ε o )
c
[2]
II-SC3 C1 : 900
ε
c
[3] 0 (SOTP 1÷4 / [1] ) = 0 deoarece C ≡ O ≡ A ≡ R
III-SC4 [4]
[5]

tab. 73
Nr. SC1 SC3 SC4 Structura
SOTP [1] [2] [3] [4] [5] SOTP
1 • • • 1+2+4
2 • • • 1+2+5
3 • • • 1+3+4
4 • • • 1+3+5
fig. 171
62
CO: 900
SI: [1]
SO: fig.5
ARC: concentric la cotă
ER: (ΔCO)2 + (ΔOA )2 + (ΔAR)2 = 0
C2 : Φ125/2
ε
c
1) 0 (SOTP 1,2 / [2] ) = 0,356 mm
fig. 173
C3 : ∠45 0
ε
c
1) 0 (SOTP 3 / [3]+[5] ) = 3′
fig. 172
CO: Φ125/2
SI: [2]
SO: fig.6
PA: la cotă
ER: (ΔCO) + (ΔOA ) + (ΔAR ) = 0,356 mm
2 2 2
CO = 0 ⇒ Δ CO = 0
OA = Jmax = TPSF + 2 x (IT6 ) = 0,33 + 2 x 0,013 = 0,356 mm
AR = 0 ⇒ Δ AR = 0
ε
c
2) 0 (SOTP 3,4 / [3] ) = 0 deoarece C ≡ O ≡ A ≡ R fig. 174
CO: Φ125/2 În ΔABC avem:
J max/ 2 (TPSf + 2.( IT 6)) / 2 (0,33 + 0,026) / 2
SI: [3] ∠β/2 = arctg = arctg = arctg = = 0,0250
405 405 405
SO: fig.7
PA: la cotă ∠β = 0,050 = 3′
ε
c
2 2 2
=0 2) 0 (SOTP 4 / [3]+[5] ) = 0′ deoarece nu mai există Jmax, cum a fost pentru cazul anterior.
63
5. SOFTP
3 1+3+4 65 65
0 0
4 1+3+5 65 65

fig. 175
SOTA 3 (1+3+4)
R1 = ?
4. PT ∑Z: R1 –G = O rezultă că FR1 nu este necesar.
4.1- MU+PT MU: R3 = ? R3 nu se determină deoarece simbolul [3] este cuprins în piesă, deci nu se determină nici forţa de
Maşina de găurit GR40. reglare.
Se execută o pregăurire cu Φ14 şi apoi o
lărgire la Φ22. R4 = ? R4 nu se determină deoarece simbolul [4] este cuprins în piesă, deci nu se determină nici forţa de
reglare.
Forţa şi momentul pentru Φ14:
M = 1068 daN.mm – momentul de aşchiere. Canal pană
(date preluate din procesul tehnologic)
4.2- - Burghiu Φ14 STAS 9128/4-86

SA (caracteristicile dimensionale Caracteristici : - lungimea activă l = 63 mm;
ale sculei aşchietoare) - lungimea totală L = 168 mm;
Scule aşchietoare: - plăcuţă carburi metalice K20.
- Burghiu Φ22 STAS 9128/4-86
fig. 177
SOTA 4 (1+3+5)
Deoarece SOTA4 se deosebeşte de SOTA3 numai prin simbolul [5] se va analiza numai acest simbol,
restul rămânând identic cu SOTA3
R5 = ? R5 nu se determină deoarece simbolul [5] este cuprins în piesă, deci nu se determină nici forţa de
fig. 176 reglare.
64
Model

de prelucrare P.
FP1 = kP⋅P = 2,5⋅0,1⋅259 ≈ 65 daN
fig. 178 Model

Operaţia de găurire este caracterizată prin: elementele de orientare sub efectul forţei de
a = 0 rezultă Fi = 0 prelucrare P.
ε = 0 rezultă Mi = 0 Această ipoteză NU se aplică.
unde :
ε – acceleraţia ughiulară; Ipoteza de calcul nr.3
Model
5.4 Determinarea forţelor în regim de prelucrare
1) SOTA 4 (1+3+4)
FP M
P Ipoteza de calcul nr.4
Model
G piesei.
Este necesară determinarea forţei de fixare
din condiţia:
R M(FP4) = kP⋅M unde :
M(FP4) - momentul creat de forţa de fixare în
ipoteza 4;
Modelarea pisei. K – 2,5 – coeficient de amplificare a
momentului de aşchiere pentru operaţia de
găurire.
65
fig. 180
fig. 179
R1
M(FP4) = μ( 202,5 )⋅2 = μ⋅R1⋅202,5 = 0,15⋅(G + FP4)⋅ 202,5 =
2 6. SOFTA
= 0,15⋅(35,11⋅0,98 + FP4) ⋅202,5 =
= 1045,13 + 30,37⋅ FP4 6.1 Creare tabel decizie
Din relaţia:
M(FP4) = kP⋅M avem:
1045,13 + 30,37⋅ FP4 = 2,5⋅1068 tab. 75
30,37⋅ FP4 = 2670 - 1045,13 Nr. Structura AOD AON AFD AFN
FP4 = 53,5 ≈ 55 daN SOFTP SOFTP [mm2] 2
[mm ] [mm2] [mm2]
3 1+3+4 13343 35,9 8277 10 1+3+4
DA DA
Ipoteza de calcul nr.5 4 1+3+5 13343 35,9 8277 10 1+3+5

Model AOD – aria de orientare disponibilă, vezi figura
Forţa P imprimă o mişcare de rărturnare a AFD – aria de fixare disponibilă, vezi figura
piesei de pe elementele de orientare. AFN - aria de fixare necesară.
Această ipoteză nu se aplică deoarece forţa P
se aplică în interiorul suprafeţei de aşezare.
Concluzie:

SOTA 4 (1+3+5)
Deoarece se observă din calculul anterior că la determinarea forţei de fixare nu participă decât simbolul
[1] rezultă că şi pentru această schemă valorile pentru forţele de fixare sunt aceleaşi. fig. 181
66
Criteriu Scop
fig. 182 Atribute Scalare

Foarte mic 1
Mic 3
Mediu 5
Mare 7
Foarte mare 9
SOFTP3 (1+3+4), SOPTP4(1+3+5) - suprafaţa 1
AOD = 2⋅6671,81 ≈ 13343 mm2 – din caracteristicele piesei realizate în 3D
Simbol pe simbol
SOFTP3 (1+3+4), SOPTP4(1+3+5) - suprafaţa 1 [4]
AON = (G+Fs + P) / pac = (35+65 + 259) / 10 = 35,9 mm2
mediu mediu medie medie medie
6.5 AFD [mm2] (determinarea ariei pentru fixare disponibile) [5]
SOFTP3 (1+3+4), SOPTP4(1+3+5) E - Întocmirea matricei omogene (MO)

AFD = 4⋅2069,4 ≈ 8277 mm2 – din caracteristicele piesei realizate în 3D
6.6 AFN [mm2] (determinarea ariei pentru fixare necesare) Cost excuţie Fiabilitate Rigiditate
SOFTP3 (1+3+4), SOPTP4(1+3+5) 3 3 7 7 7
AFN = (G+Fs) / pac = (35+65) / 10 = 10 mm2 [4]
7. SOFO 5 5 5 5 5
[5]
Cost Stabilitate
Condiţii Simboluri care aparţin condiţiei Simbol (minim) (maxim) (maxim)
(minim) (maxim)
C1 1
C2, C3 4 , 5 1-3/5=0,4 1-3/5=0,4 7/7=1 7/7=1 7/7=1
[4]
1-5/5=0 1-5/5=0 5/7=0,7 5/7=0,7 5/7=0,7
[5]
67
G - Întocmirea matricei de ordine (MOD) 8.2- Descrierea unui ciclu de funcţionare
Piesa se orientează pe bolţul conic autoreglabil (care cedează sub greutatea piesei) şi pe bolţul cilindric
Cost frezat, apoi pe cele două plăcuţe de aşezare. Se apropie cele două bride, care au cursa limitată, realizând
Criteriu Cost excuţie Fiabilitate Rigiditate Stabilitate pe simbol
întreţinere ∑ Ordinea fixarea cu ajutorul piuliţelor. Se coboară placa portbucşi şi se blochează cu elementul de blocare. Se
Simbol minim maxim maxim Maxim
minim execută piesa. Pentru scoaterea piesei din dispozitiv se procedează în ordine inversă.
0,4 0,4 1 1 1 3,8 1

[4]
0 0 0,7 0,7 0,7 2,1 2
[5]
SOFO (1 + 3 + 4) / FS = 65 daN
8. ANS-DF
8.1 Schiţa de principiu a ansamblului dispozitivului
fig. 183
68
69

2 Nr buc.: 2000/an.
3 Suprafeţe de generat: Φ7
4 PT 1
…………………………… Grupa:.. ……………….
2008-2009
70
CDi
Pentru stabilirea Schemelor de Orientare Tehnic Posibile prima fază este aceea în care se analizează (-)
schiţa operaţiei, prezentată în figura 1. Ci CPRC
(1,2,3) (-)
CD : 1,2,3
CPR
(1,2,3) CPRO
(1,2,3)
CE : -
CI : -
fig. 185
Ci - condiţii;
CDi - condiţii dimensionale;
CPR - condiţii de poziţie relativă;
CPRC - condiţii de poziţie relativă prin construcţie;
CPRO - condiţii de poziţie relativă penru orientare;
CD - condiţii determinante;
CE - condiţii echivalente;
CI - condiţii incompatibile;

ΔG11 Γ1
∈
ΔG11 ΓYOZ
ΔG11 Δ4
fig. 186
fig. 184
tab. 76
ΔG11 Γ1
∈
ΔG11 ΓYOZ
C1 Respectarea cotei de 27 desen
C2 Respectarea ∈la planul ΓYOZ desen ΔG11 Δ4
C3 Respectarea cotei de 22,50 desen fig. 187
ΔG11 - axa de generat a suprafeţei 11;
71
Γ1 - planul 1; tab. 80
ΓYOZ - planul YOZ; Nr. S1 S2 (S3) S4 Structura
Δ4 - axa suprafeţei 4. SOTP [1] [2] [3] [4] [5] [6] [7] [8] [9] [10] SOTP
1. • • • 1+2+9
2. • • • 1+2+10
tab. 77 3. • • • 1+3+9
Extreme 4. • • • 1+3+10
Extreme Acţiunea
Dependente 5. • • • 1+4+9
Dependente de
Explicite 6. • • • 1+4+10
(geometrice) explicitare
(reale) 7. • • • 1+5+9
Γ1 - S1 8. • • • 1+5+10
ΓYOZ Δ2 + P4 S2 + S4 9. • • • 1+6+9
Δ4 S4 10. • • • 1+6+10
Δ2 - axa suprafeţei 2; 11. • • • 1+7+9
P4 - punct pe suprafaţa 4, 12. • • • 1+7+10
S1 - suprafaţa 1;
S2 - suprafaţa 2,
13. • • • 1+8+9
S4 - suprafaţa 4. 14. • • • 1+8+10
3. SOTA
2.7 EDEO (ordonarea EDE şi obţinerea EDE Ordonate)
tab. 78
tab. 81
Extreme Extreme Dependente
gmax C1 : 27 mm C2 : ∈ ΓYOZ mm C2 : 22,50
Dependente Explicite Explicite Ordonate
Nr. SOTP Structura SOTP SOTA
S1 (plană) 3 I
ε a0 ε 0 ε0 ≤ ε 0 ε 0 ε 0
c a c a c a c a c a c
S2 (cilindrică) 2 II
ε0 ≤ ε 0 ε 0 ε 0 ε0 ≤ ε 0
1. 1+2+9 0,084 DA 38′ NU
S4 (cilindrică) 1 III 2. 1+2+10 0,084 DA 3,4′ DA 1+2+10
3. 1+3+9 0 DA 31′ NU
4. 1+3+10 0 DA 0 DA 1+3+10
5. 1+4+9 0 DA 31′ NU
2.8 EDEOS (simbolizarea EDEO şi obţinerea EDEO Simbolizate) 6. 1+4+10 0 DA 0 DA 1+4+10
7. 1+5+9 0,444 NU ’
tab. 79 0,05 0 DA 0,1 10
8. 1+5+10 0,444 NU
9. 1+6+9 0 DA 31′ NU
Extreme Dependente Extreme Dependente
Simbolizare 10. 1+6+10 0 DA 0 DA 1+6+10
Ordonate Ordonate Înrudite 11. 1+7+9 0 DA 31′ NU
12. 1+7+10 0 DA 0 DA 1+7+10
I-S1 - [1] 13. 1+8+9 0 DA 31′ NU
14. 1+8+10 0 DA 0 DA 1+8+10
[2] [3] [4] [5]
a
II-S2 - 3.2 Determinarea erorilor de orientare admisibile ( ε 0 )
[6] [7] [8]
C1 : 27 mm ⇒ ε 0 = 0,5 x T(27) = 0,5 x 0,1 = 0,05 mm
a
III-S4 - [9] [10] C3 : ∈ Γxoz ⇒ ε 0 = 0,5 x T(∈) = 0,5 x 0,2 = 0,1 mm

a
ε 0 = 0,5 x T(22,50 ) = 0,5 x 20’ = 10’

a
C2 : 670 ⇒
2.9 SOTP (combinarea simbolurilor şi obţinerea SOTP) c

3.3 Determinarea erorilor de orientare caracteristice ε0
72
G,C,O,A,R
C1 : 27 mm Z
BOLT
ε
c
Y
ε (SOTP 5,6 / [4] ) = 0
c
(SOTP 1÷14 / [1] ) = 0
0
0
deoarece bazele C ≡ O ≡ A ≡ R
C - cotare
O - orientare [4]
A - activă fig. 191
R - reglare
fig. 188
C3 : ∈ Γxoz
A,R G,C,O
Z
ε
c
0 (SOTP 7,8 / [5] ) = Jmax =
TPsf + 2 x (IT6 ) = 0,4 + 2 x (0,022) =
ε
c BOLT
(SOTP 1,2 / [2] ) =
0 0,444 mm
Jmax =
TPsf + 2 x (IT6 ) = [2]
0,046 + 2 x (0,019) =
0,084 mm
fig. 192
O71 [H8]
fig. 1891
G,C,O,A,R
Z
BOLT
ε
c
(SOTP 3,4 / [3] ) = 0 Y
ε
c
0
0 (SOTP 9,10 / [6] ) = 0
[3]
fig. 193
fig. 190
1
suprafaţa cilindrică interioară cu diametrul Φ71 se va reliza din prelucrare în clasa H8
73
ε
c
0 (SOTP 11,12 / [7] ) = 0
fig. 197
fig. 194
ε
c
0(SOTP 2 / [2]+[10] ) = 3,4
J 1 max
2arctg =
2 * 45,5
0,084
2arctg = 2arctg0,0009≈3,4′
91
J1max = T(71) +2IT6(71)=0,084
ε
c
0 (SOTP 13,14 / [8] ) = 0
fig. 198
ε
c
fig. 195 (SOTP 3 / [3]+[9] ) = 31′
0
J 2 max
2arctg =
2 * 45,5
0,418
C2 : 220 30′ 2arctg = 2arctg0,00459≈31′
91
J2max = T(6,5)+2IT6(6,5)= 0,4+2*0,009=
=0,418
ε
c
0 (SOTP 1 / [2]+[9] ) =
J 1 max + J 2 max fig. 199
2arctg =
2 * 45,5
0,084 + 0,418
2arctg = 2arctg0,0055≈38′
91
J1max = T(71) +2IT6(71)=0,084
J2max = T(6,5)+2IT6(6,5)= 0,4+2*0,009=
=0,418
ε
c
(vezi şi fig. ) (SOTP 4 / [3]+[10] ) = 0
0
fig. 196
J1max = 0
J2max = 0
fig. 200
74
ε ε
c c
(SOTP 10 / [6]+[10] ) = 0
0 (SOTP 5 / [4]+[9] ) = 31′ 0
(VEZI SOTP3) J1max = 0

J2max = 0
fig. 201
fig. 204
ε
c
(SOTP 6 / [4]+[10] ) = 0
0
J1max = 0
J2max = 0
ε
c
(SOTP 11 / [7]+[9] ) = 31′
0
(VEZI SOTP3)
fig. 202
fig. 205
ε
c
(SOTP 9 / [6]+[9] ) =31′
0
(VEZI SOTP3)
ε
c
(SOTP 12 / [7]+[10] ) = 0
0
J1max = 0
J2max = 0
fig. 203
fig. 206
75
ε
c
0 (SOTP 13 / [8]+[9] ) = 31′
(VEZI SOTP3)
fig. 207
fig. 210
fig. 211
5. SOFTP

tab. 82
ε SOFTP SOFTP [daN] [daN] [daN] [daN]
c
0 (SOTP 14 / [8]+[10] ) = 0
2 1+2+10 625 625
J1max = 0 4 1+3+10 625 625
J2max = 0 6 1+4+10 625 625
FR1≈ 7 0
10 1+6+10 625 625
12 1+7+10 625 625
14 1+8+10 625 625
fig. 208
4. PT
4.1- MU+PT:

(date luate din procesul tehnologic)
fig. 209 Canal în masa maşinii G40
4.2- - Burghiu Φ7 Special

SA (caracteristicile dimensionale Caracteristici : - lungimea activă l = 40 mm;
ale sculei aşchietoare): - lungimea totală L = 180 mm;
- plăcuţă carburi metalice P20.
76
5.2 FR [daN] (detrminarea forţelor de reglare) R6 nu se determină deoarece simbolul [6]
cuprinde piesa, deci nu se determină nici forţa
SOTA 2 (1+2+10) de reglare. R7 = ? [ ]
R1 = ? [ ] R7 nu se determină deoarece simbolul [7]
∑Z: R1 = O rezultă că FR1 este necesar şi cuprinde piesa, deci nu se determină nici forţa
se aplică în scopul atribuirii unei de reglare.
valori pozitive lui R1
Sistemul de ecuaţii este:
ηR1 + η FR1 = kR G
∑X: R1 = FR1 SOTA 14(1+8+10)
Deoarece SOTA14 se deosebeşte de
μR1 G SOTA1 numai prin simbolul [8] se
kR = 1,5÷2 - coef. amplificare FR1
G = 1,370*0,98 = 1,3426 daN R1 μFR1 va analiza numai acest simbol,
η = 0,15 - coef. de frecare restul rămânând identic cu SOTA1
2ηFR1 = kR G R8 = ? [ ]
FR1 = (kR G)/ 2η = (1,5*1,3426)/0,3 [1]
FR1 = 6,713 ≈ 7 daN 2(R8/2)cos450 = G
R8 = G/cos450 > 0 ⇒ forţă de
R2 = ? [ ] reglare nu este necesară
R2 nu se determină deoarece simbolul
[2] este cuprins în piesă, deci nu se
fig. 212 fig. 213
R10 = ? [ ] 5.3 Determinarea forţelor în regim tranzitoriu

R10 nu se determină deoarece simbolul
[10] este cuprins în piesă, deci nu se Operaţia de găurire este caracterizată prin:
determină nici forţa de reglare. a = 0 rezultă Fi = 0
SOTA 4 (1+3+10) SOTA 6 (1+4+10) unde :
Deoarece SOTA4 se deosebeşte de SOTA1 Deoarece SOTA6 se deosebeşte de SOTA1 a – acceleraţia liniară;
numai prin simbolul [3] se va analiza numai numai prin simbolul [4] se va analiza numai ε – acceleraţia ughiulară;
acest simbol, restul rămânând identic cu acest simbol, restul rămânând identic cu Fi – forţa de inerţie;
SOTA1 SOTA1 Mi – momentul de inerţie.
R3 = ? [ ] R4 = ? [ ] Concluzia : nu este necesară aplicarea unei forţe de fixare în regim tranzitoriu.

R3 nu se determină deoarece simbolul [3] R4 nu se determină deoarece simbolul [4]
este cuprins în piesă, deci nu se determină este cuprins în piesă, deci nu se determină
nici forţa de reglare. nici forţa de reglare.
SOTA 10(1+6+10) SOTA 12(1+7+10)

Deoarece SOTA10 se deosebeşte de SOTA1 Deoarece SOTA12 se deosebeşte de SOTA1
numai prin simbolul [6] se va analiza numai numai prin simbolul [7] se va analiza numai
acest simbol, restul rămânând identic cu acest simbol, restul rămânând identic cu
SOTA1 SOTA1
R6 = ? [ ]
77
5.4 FT [daN] (detrminarea forţelor în regim tranzitoriu) Ipoteza de calcul nr.3
Model
SOTA 2 (1+2+10)
Forţa P imprimă o mişcare de translaţie piesei (alunecarea
Această ipoteză DA se aplică şi condiţia este reprezentată de
:
Modelarea pisei: μR1 + μFP3 = KPP
R1 = FP3
2μ FP3 = KPP
FP3 = KPP/2μ = (2,5*75)/(2*0,15) = 625 daN
KPP = 2,5 coef. de amplificare la opera'ia de găurire; fig. 217
fig. 214 μ = 0,15 coef. de frecare;
P = 75 forţa de găurire.

Model

Model piesei.
Desprinderea piesei semifabricat de Este necesară determinarea forţei de fixare
mecanismele de strângere sub efectul forţei din condiţia:
de prelucrare P. M(FP4) = KP x M(P) unde :
Această ipoteză NU se aplică. M(FP4) – momentul creat de forţa de fig. 218
fixare în ipoteza 4;
KP = 2,5 – coeficient de amplificare a
fig. 215 momentului de aşchiere;
M = 154 daN.mm – momentul de
aşchiere conform procesului
tehnologic;
FP4 x 140 = 2,5 x 154
Ipoteza de calcul nr.2 FP4 = (2,5 x 154)/140 = 2,75 daN
fig. 219
Model
Desprinderea piesei semifabricat de FP5 P
prelucrare P.
Această ipoteză NU se aplică. Model
G
fig. 216 piesei de pe elementele de orientare.
Această ipoteză NU se aplică. R b a
fig. 220
78
6.4 AON [mm2] (determinarea ariei pentru orientare necesare) pentru toate cele 6 scheme.
AON = Fs / pac = 625 / 15 = 41,6 mm2
Pentru SOFTP2:
Fp = max (Fpi) = Fp3 = 625 daN unde i ∈(1÷5) 6.5 AFD [mm2] (determinarea ariei pentru fixare disponibile) pentru toate cele 6 scheme.
Fs = max(FR, Fp, FT) = Fp3 = 625 daN
Pentru SOFTP4 (1+3+10), SOFTP6 (1+4+10), SOFTP10 (1+6+10), SOFTP12 (1+7+10), SOFTP14
valoarea forţei de fixare principală FS are aceiaşi valoare (625 daN) deoarece la determinarea forţei nu
participă decât simbolul [1].
6. SOFTA

tab. 83
2 2 AON≤AOD AFN≤AFD SOFTA
SOFTP SOFTP [mm ] [mm ] [mm2] [mm2]
2 1+2+10
4 1+3+10 fig. 222
6 1+4+10
3051 41,6 DA 335 41,6 DA DA 6.6 AFN [mm2] (determinarea ariei pentru fixare necesare) pentru toate cele 6 scheme.
10 1+6+10
12 1+7+10
14 1+8+10 AFN = Fs / pac = 625/ 15 = 41,6 mm2

AOD – aria de orientare disponibilă;
AFN - aria de fixare necesară. 7. SOFO
6.2 pac [daN/mm2] (alegerea presiunii admisibile de contact) 7.1 Aplicare metoda “multicriterială multiatribut” (MC –MA) pentru determinarea SOFO
6.3 AOD [mm2] (determinarea ariei pentru orientare disponibile) pentru toate cele 6 scheme. tab. 84
AOD = 3051 mm2 – din caracteristicele piesei realizate în 3D
C1 1
C2 2, 3, 4, 6, 7, 8
C3 10

Criteriu Scop
fig. 221
79
C - Stabilirea atributelor şi scalarea acestora F - Întocmirea matricei normalizate (MN)
tab. 85 tab. 88
Atribute Scalare Cost Stabilitate
Foarte mic 1 întreţinere pe simbol
Mic 3 (minim) (maxim)
Mediu 5
Mare 7 [2] 1-3/9=0,66 1-3/9=0,66 7/7=1 7/7=1 7/7=1
Foarte mare 9
[3] 1-5/9=0,44 1-5/9=0,44 5/7=0,71 3/7=0,43 3/7=0,42
tab. 86 [4] 1-7/9=0,22 1-7/9=0,22 5/7=0,71 5/7=0,71 5/7=0,71
Criteriu Cost Cost Stabilitate
Simbol excuţie întreţinere pe simbol [6] 1-5/9=0,44 1-5/9=0,44 5/7=0,71 5/7=0,71 5/7=0,71
[2] mic mic mare mare mare
[3] [7] 1- 9/9=0 1- 9/9=0 5/7=0,71 5/7=0,71 5/7=0,71

[4] [8] 1-5/9=0,44 1-5/7=0,44 5/7=0,71 5/7=0,71 5/7=0,71

mare mare mediu mediu mediu
[6] mediu mediu mediu mediu mediu

tab. 89
[7] f. mare f. mare mediu mediu mediu Cost Cost Stabilitate

excuţie întreţinere pe simbol ∑ Ordinea
Simbol maxim maxim
minim minim maxim
[8] mediu mediu mediu mediu mare
[2] 0,66 0,66 1 1 1 4,32 1
E - Întocmirea matricei omogene (MO) [3] 0,44 0,44 0,71 0,43 0,43 2,45 5
tab. 87
Criteriu Cost Cost Stabilitate [4] 0,22 0,22 0,71 0,71 0,71 2,57 4
Simbol excuţie întreţinere pe simbol
[6] 0,44 0,44 0,71 0,71 0,71 3,01 2
[2] 3 3 7 7 7
[3] 5 5 5 3 3 [7] 0 0 0,71 0,71 0,71 2,13 6
[4] 7 7 5 5 5 [8] 0,44 0,44 0,71 0,71 0,71 2,71 3
[6] Din calculul erorilor şi aplicând criteriile de economicitate, productivitate, fiabilitate, ş.a., s-a ajuns
5 5 5 5 5 la concluzia că Schema de Orientare şi Fixare Optimă este următoarea:
[7] 9 9 5 5 5
[8] 5 5 5 5 5
80
7.2 Marcare SOFO pentru schiţa operaţiei Orientarea se realizează astfel: piesa semifabricat se centrează pe bolţul cilindric şi pe bolţul
conic frezat autoreglabil. Se aşează pe suprafaţa frontală a gulerul acestuia.
SOFO (1 + 2 + 10) / FR = 7 daN, FS = 625 daN Fixarea se realizează prin intermediul mecanismului format din şaibă, prezon, piuliţă.
Pentru desfacerea piesei din dispozitiv se procedează în ordine inversă.
fig. 223
8. ANS-DF
fig. 224
81
82

2 Nr buc.: 2000/an.
3 Suprafeţe de generat: Φ10
4 PT 1
…………………………… Grupa:.. ……………….
2008-2009
83
2. SOTP 2.4 E (geometrizarea CD si obtinerea Extremelor)
2.1. SO (intocmireaschitei operatiei)
schiţa operaţiei, care se prezintă în figura
fig. 227
2.5 ED (selectarea E si obtinerea E Dependente)
fig. 225
tab. 90
C2 Respectarea cotei de 67,50 desen

fig. 228
C3 Respectarea ∈la planul Γxoz desen
2.6 EDE (explicitarea ED si obtinerea ED Explicite)
2.3 CD (selectarea C si obtinerea C determinante) tab. 91
Condiţiile determinante sunt evidenţiate în figura 2. Dependente de Dependente
ΓC1 - SC1
ΓC 2 ΔC 3 + PC 4 SC3 + SC4
Γxoz ΔC 3 + PC 4 SC3 + SC4
2.7 EDEO (ordonarea EDE si obtinerea EDE Ordonate)

tab. 92
SC1 3 I
SC3 2 II
SC4 1 III
fig. 226
84
2.8 EDEOS (simbolizarea EDEO si obtinerea EDEO Simbolizate)
tab. 93
Extreme Dependente
Extreme Dependente
Ordonate Simbolizare
ε
c
Ordonate (SOTP 1÷4 / [1] ) = 0
Înrudite 0
I-SC1
[1]
II-SC3
[2] [3] [4] [5] fig. 229
III-SC4 C3 : ∈ Γxoz
[6] Z
[2]
2.9 SOTP (combinarea simbolurilor si obtinerea SOTP)
tab. 94
Nr. SC1 SC3 (SC5) SC4 Structura
SOTP [1] [2] [3] [4] [5] [6] SOTP 3
ε
c
Y
15. • • • 1+2+6 0 (SOTP 1 / [2] ) = Jmax =
16. • • • 1+3+6 TPsf + 2 x (IT6 ) = 0,2 + 2 x (0,029) =

0,258 mm
17. • • • 1+4+6
18. • • • 1+5+6
3. SOTA O G
A C
3.1 Intocmire tabel decizie pentru determinarea SOTA R
tab. 95 fig. 230
Nr. Structura C1 : 22 mm C2 : 670

SOTA
ε a0 ε 0 ε0 ≤ ε 0 ε 0 ε 0 ε0 ≤ ε 0
c a c a c a c
SOTP SOTP Z
[3]
1 1+2+6 DA
2 1+3+6 DA ’
16 0 8 0 DA DA
3 1+4+6 DA
4 1+5+6 DA
ε
c
a (SOTP 2 / [3] ) = 0 3
3.2 Determinarea erorilor de orientare admisibile ( ε 0 ) 0 Y
C1 : 22 mm ⇒ ε 0 = 0,4 x T(22) = 0,4 x 0,4 = 0,16 mm
a
ε 0 = 0,4 x T(∈) = 0,4 x 0,2 = 0,08 mm

a
C3 : ∈ Γxoz ⇒
ε 0 = 0,4 x T(670 ) = 0,4 x 20’ = 8’
a
C2 : 670 ⇒
G,C,O,A,R
c
3.3 Determinarea erorilor de orientare caracteristice ε0 fig. 231
C1 : 22 mm
85
4. PT
[4] Z 22
4.1- MU+PT:
45
17
ε 3 M = 431 daN.mm – momentul de aşchiere.
c 38,5
0 (SOTP 3 / [4] ) = 0
Y
(date luate din procesul tehnologic)
deoarece C ≡ O ≡ A ≡ R fig. 235 Canal pană
- Burghiu Φ9,5 STAS 9128/4-86

G,C,O,A,R 4.2- Scule aşchietoare: - plăcuţă carburi metalice P20.
fig. 232 - Alezor Φ10 STAS 10237-80
G,C,O,A,R
ε
c
(SOTP 4 / [5] ) = 0
0
[5]
fig. 233
C2 : 670
G
R fig. 236
A fig. 237
O
C
4 ° 5. SOFTP
67,5
ε
c
(SOTP 1÷4 / [6] ) = 0
0
deoarece C ≡ O ≡ A ≡ R [6]
2
3
tab. 96
[2] SOFTP SOFTP [daN] [daN] [daN] [daN]
1 1+2+6
fig. 234 2 1+3+6
FR1≈107 0 8 8
3 1+4+6
4 1+5+6
86
Z
SOTA 1 (1+2+6) B
R1 = ? SOTA 3 (1+4+6)
∑Z: R1 = O rezultă că FR1 este necesar şi se Deoarece SOTA3 se deosebeşte de SOTA1 [6] 11
aplică în scopul atribuirii unei valori numai prin simbolul [4] se va analiza numai FR1
1
pozitive lui R1 acest simbol, restul rămânând identic cu R1
Z X
∑Z: ηR1 –G = 0 SOTA1
∑X: R1 = FR1 [6] B
[4]
G G G 11 [4] este cuprins în piesă, deci nu se determină
R1 > ⇒ FR1 > ⇒ FR1 = KR x = nici forţa de reglare.
μ μ μ 1 FR1
[1]
7,128 R1 fig. 240

1,5 x = 106,92 daN ≈ 107 daN. X
0,1
μR 1
∑Z: R1 – FR1 + μG = 0 [2] G
Z Z
R1 = FR1 – μG > 0 A
FR1 = KR μG = 1,5 x 0,15 x (7,128 x 0,981)
= 1,57 daN. SOTA 4 (1+5+6)
Deoarece SOTA4 se deosebeşte de SOTA1 11
[1] 4
°
numai prin simbolul [5] se va analiza numai 67,5 1 FR1
R2 = ? R2 nu se determină deoarece simbolul Y
[2] este cuprins în piesă, deci nu se determină fig. 238 acest simbol, restul rămânând identic cu X
[6] G R1 G
nici forţa de reglare. SOTA1
R6 = ? R6 nu se determină deoarece simbolul R5 = ?

[6] este cuprins în piesă, deci nu se determină ∑Z: R5 - G = O R5
R5 = G > 0 rezultă că FR1 nu este necesar. A [1]
nici forţa de reglare. [5]
fig. 241
Z
B
SOTA 2 (1+3+6) 5.3 FT [daN] (detrminarea forţelor în regim tranzitoriu)
Deoarece SOTA2 se deosebeşte de SOTA1 [6] 11
numai prin simbolul [3] se va analiza numai Operaţia de găurire este caracterizată prin:
1 FR1
acest simbol, restul rămânând identic cu R1 a = 0 rezultă Fi = 0
X
SOTA1 ε = 0 rezultă Mi = 0
[3] unde :
R3 = ? R3 nu se determină deoarece simbolul a – acceleraţia liniară;
[3] este cuprins în piesă, deci nu se determină ε – acceleraţia ughiulară;
nici forţa de reglare. [1] Fi – forţa de inerţie;
fig. 239
87
SOTA 1 (1+2+6)
Model

piesei.
Modelarea pisei: Este necesară determinarea forţei de fixare
din condiţia:
M(FP4) = K x M(P) unde :
M(FP4) – momentul creat de forţa de fig. 246
fig. 242 fixare în ipoteza 4;
K = 2,5 – coeficient de amplificare a
momentului de aşchiere;
140 [1]
Ipoteza de calcul nr.1 M = 431 daN.mm – momentul de
aşchiere conform procesului A
tehnologic; M
Model FP4 x 140 = 2,5 x 431
2,5 × 431
Desprinderea piesei semifabricat de FP4 = = 7,69 daN ≈ 8 daN
mecanismele de strângere sub efectul forţei 140 FP
de prelucrare P.
Această ipoteză NU se aplică. fig. 247
fig. 243
Model
Model
Desprinderea piesei semifabricat de piesei de pe elementele de orientare.
elementele de orientare sub efectul forţei de Această ipoteză NU se aplică.
prelucrare P. fig. 248
fig. 244 5.5 Determinarea forţei de fixare principală

Fp = max (Fpi) = Fp4 = 8 daN unde i ∈(1÷5)
Fs = max(FR, Fp, FT) = Fp4 = 107 daN
Model
SOTA 2 (1+3+6), SOTA 3 (1+4+6), SOTA 4 (1+5+6)
Pentru aceste scheme valoarea forţei de fixare principală FS are aceiaşi valoare deoarece la determinarea
forţei nu participă decât simbolul [1].
fig. 245
88
6. SOFTA B - Stabilirea criteriilor şi a scopului acestor criterii.
Criteriu Scop
6.1 Creare tabel de decizie C1: cost de execuţie - minim
tab. 97
Nr. Structura AOD AON AFD AFN C4: rigiditatea - maxim
SOFTP SOFTP [mm2] [mm2] [mm2] [mm2] C5: stabilitatea pe simbol - maxim
1 [1]+[2]+[6]
2 [1]+[3]+[6] C - Stabilirea atributelor şi scalarea acestora
16259 7,13 DA 11355 7,13 DA DA
3 [1]+[4]+[6] tab. 99
4 [1]+[5]+[6]
Atribute Scalare
Notaţiile folosite în tabel au următoarea semnificaţie: Foarte mic 1
AOD – aria de orientare disponibilă; Mic 3
AON - aria de orientare necesară; Mediu 5
AFD – aria de fixare disponibilă; Mare 7
AFN - aria de fixare necesară. Foarte mare 9
6.2 pac [daN/mm2] (alegerea presiunii admisibile de contact) D - Întocmirea matricei consecinţelor (MC) pentru simbolurile de la condiţia 3
tab. 100
pac = 15 daN/mm2 pentru materialul piesei. Criteriu Stabilitate
Simbol pe symbol
mic mic mare mare Mare
2
AOD = 16259 mm – din caracteristicele piesei realizate în 3D [2]
mediu mediu medie mic Mic

6.4 AON [mm2] (determinarea ariei pentru orientare necesare) [3]
AON = Fs / pac = 107 / 15 = 7,13 mm2 mare mare mediu mediu Mediu
[4]
mare mediu mare mediu Mediu
2
[5]
AFD = 11355 mm – din caracteristicele piesei realizate în 3D
E - Întocmirea matricei omogene (MO)
tab. 101
2
AFN = Fs / pac = 107/ 15 = 7,13 mm Criteriu Cost Stabilitate
Simbol întreţinere Pe symbol
7. SOFO
3 3 7 7 7
7.1 Aplicarea metodei "multicriteriale multiatribut " (MC-MA) [2]
A- Departajarea simbolurilor în funcţie de condiţii. 5 5 5 3 3

[3]
tab. 98
Condiţii Simboluri care aparţin condiţiei 7 7 5 5 5
[4]
C1 [1]
C3 [2],[3],[4],[5] 7 5 7 5 5
[5]
C2 [6]
89
tab. 102
Cost Stabilitate
(minim) (maxim)
1-3/7=0,57 1-3/7=0,57 7/7=1 7/7=1 7/7=1

[2]
1-5/7=0,29 1-5/7=0,29 7/7=1 3/7=0,43 3/7=0,42

[3]
1-7/7=0 1-7/7=0 5/7=0,71 5/7=0,71 5/7=0,71 fig. 249

[4]
8. ANS-DF
1-7/7=0 1-5/7=0,29 7/7=1 5/7=0,71 5/7=0,71
[5]
tab. 103
Cost Cost Stabilitate pe
excuţie întreţinere simbol ∑ Ordinea
Simbol maxim maxim
minim minim Maxim
0,57 0,57 1 1 1 4,14 1

[2]
0,29 0,29 1 0,43 0,43 2,44 3

[3]
0 0 0,71 0,71 0,77 2,19 4

[4]
0 0,29 1 0,71 0,71 2,71 2
[5]
7.2 Marcare SOFO [entru schita operatiei
SOFO (1 + 2 + 6) / FR = 107 daN, FS = 107 daN

fig. 250
Orientarea se realizează astfel: piesa semifabricat se centrează pe bolţul cilindric se aşează pe
suprafaţa frontală a gulerul acestuia (poziţia 1) şi pe bolţul conic frezat autoreglabil (poziţia 22).
Fixarea se realizează prin intermediul mecanismului format din bridă, prezon, piuliţă (poziţiile
19, 20, 21).
Se coboară placa portbucşe (poziţia 7) şi se fixează cu şurubul de blocare (poziţia 3).
Pentru desfacerea piesei din dispozitiv se procedează în ordine inversă.
90
91

2 Nr buc.: 2000/an.
4 PT 1
…………………………… Grupa:.. ……………….
2008-2009
92
2. SOTP Condiţiile determinante sunt evidenţiate în figura
2.1. SO (intocmirea schitei operatiei)

Pentru stabilirea Schemelor de Orientare Tehnic Posibile prima fază este aceea în care se
analizează schiţa operaţiei, care se prezintă în figura 1.
fig. 252
2.4 E (geometrizarea CD si obtinerea Extremelor)
fig. 253
fig. 251
tab. 104

fig. 254
C2 Respectarea cotei de Φ450/2 desen
C3 Respectarea ∈la planul Γyoz desen
2.3 CD (selectarea C si obtinerea C determinante)
93
2.6 EDE (explicitarea ED si obtinerea ED Explicite) 11 • • • 1+7+9
tab. 105 12 • • • 1+7+10
13 • • • 1+8+9
14 • • • 1+8+10
3. SOTA
ΓC1 - SC1
ΔC2 - SC2 3.1 Intocmire tabel decizie pentru determinarea SOTA
Γyoz ΔC2+PC3 SC2 + SC3
tab. 109
0
2.7 EDEO (ordonarea EDE si obtinerea EDE Ordonate) Nr. Structura C1 : 90 C2 : Φ450/2 C3 : ∈Γyoz
a c a c a c a c a c a c SOTA
tab. 106 SOTP SOTP ε 0 ε 0 ε ε
0≤ 0 ε 0 ε 0 ε ε
0≤ 0 ε 0 ε0 ε0 ≤ ε 0
Extreme Dependente Explicite gmax Extreme Dependente Explicite Ordonate 1 1+2+9 0,44 NU
0,09 DA
SC1 3 I 2 1+2+10 0,20 NU
SC2 2 II 3 1+3+9 0,22 NU
0 DA
SC3 1 III 4 1+3+10 0 DA 1+3+10
5 1+4+9 0,22 NU
0 DA
2.8 EDEOS (simbolizarea EDEO si obtinerea EDEO Simbolizate) 6 1+4+10 0 DA 1+4+10
7 1+5+9 0,64 0,08
tab. 107 16’ 0 DA 1,67 NU
8 1+5+10 mm mm
Extreme Dependente 9 1+6+9
Extreme Dependente 1,13 NU
Ordonate Simbolizare 10 1+6+10
Ordonate
Înrudite 11 1+7+9 0,22 NU
0 DA
12 1+7+10 0 DA 1+7+10
13 1+8+9 0,22 NU
0 DA
[1] [2] [3] [4] 14 1+8+10 0 DA 1+8+10
I-SC1
a
3.2 Determinarea erorilor de orientare admisibile ( ε 0 )
[5] [6] [7] [8]
C1 : 900 mm ⇒ ε 0 = 0,4 x T(900) = 0,4 x 40’ = 16’
a
III-SC3
[9] [10]
ε 0 = 0,4 x T(Φ450/2) = 0,4 x 1,6 = 0,64 mm
a
C2 : Φ450/2 ⇒
C3 : ∈Γyoz ⇒ ε 0 = 0,4 x T(∈Γxoz ) = 0,4 x 0,2 = 0,08 mm
a
2.9 SOTP (combinarea simbolurilor si obtinerea SOTP)
tab. 108
Nr. SC1 SC2 (SC4) SC3 Structura
SOTP [1] [2] [3] [4] [5] [6] [7] [8] [9] [10] SOTP
1 • • • 1+2+9
2 • • • 1+2+10
3 • • • 1+3+9
4 • • • 1+3+10
5 • • • 1+4+9
6 • • • 1+4+10
7 • • • 1+5+9
8 • • • 1+5+10
9 • • • 1+6+9
10 • • • 1+6+10
94
c
3.3 Determinarea erorilor de orientare caracteristice ε0
ε
c
C1 : 900 0 (SOTP 5,6 / [4] ) = 0
CO: Φ450/2
SI: [4]
ε
c
0 (SOTP 1÷14 / [1] ) = 0 SO: fig.8
deoarece C ≡ O ≡ A ≡ R PA: la cotă
CO: 900 BA: proiectate pe arc
SI: [1] ER: (ΔCO)2 + (ΔOA )2 + (ΔAR)2 = 0
SO: fig.5
ARC: concentric la cotă
BA: proiectate pe arc fig. 258

2 2 2
=0
ε
c
fig. 255 0(SOTP 7,8 / [5] ) = 1,672 mm
CO: Φ450/2
C2 : Φ450/2
SI: [5]
SO: fig.9
ε PA: la cotă
c
0(SOTP 1,2 / [2] ) = 0,09 mm BA: proiectate pe arc
CO: Φ450/2
ER: (ΔCO) + (ΔOA ) + (ΔAR ) = 1,672
2 2 2
SI: [2]
SO: FIG.6 CO = 0 ⇒ Δ CO = 0
PA: la cotă OA = Jmax = TPsf + 2 x (IT6 ) =
BA: proiectate pe arc 1,6 + 2 x 0,036 = 1,672 mm
AR = 0 ⇒ Δ AR = 0
ER: (ΔCO) + (ΔOA ) + (ΔAR ) =
2 2 2 fig. 259
CO = 0 ⇒ Δ CO = 0
ε
c
OA = Jmax = TPSF + 2 X (IT6 ) = 0 (SOTP 9,10 / [6] ) = 1,13
0,04 + 2 X 0,025 = 0,09 mm
CO: Φ450/2
AR = 0 ⇒ Δ AR = 0 SI: [6]
fig. 256 SO: fig.9
PA: la cotă
ER: (ΔCO)2 + (ΔOA )2 + (ΔAR )2 =
ε
c
(SOTP 3,4 / [3] ) = 0
0
(1,13) 2 + (0,025) 2 ≈ 1,13 mm
CO = 0 ⇒ Δ CO = 0
CO: Φ450/2
D/2 T(D)
SI: [3] OA = 0
⇒ Δ OA = =
SO: fig.7 cos 45 cos 45 0
PA: la cotă 1,6 / 2
= 1,13 mm
BA: proiectate pe arc 0,707 fig. 260
2 2 2
=0 AR = IT6(D/2) = IT6(380/2) =0,025 mm
fig. 257
95
ε ε ε
c c c
0 (SOTP 11,12 / [7] ) = 0 0 (SOTP 2 / [2]+[10] ) = 0(SOTP 3 / [3]+[9] ) =
deoarece C ≡ O ≡ A ≡ R 2 x MN = 2 x 0,045 = 0,20 mm 2 x MN = 2 x 0,11 = 0,22 mm
CO: Φ450/2 ΔORS asemenea cu ΔOMN ⇒ ΔORS asemenea cu ΔOMN ⇒
SI: [7] MN 225 SRx 225 MN 225 SRx 225
= ⇒ MN = = 0,10 mm = ⇒ MN = = 0,11
SO: fig.9 SR 94,4 94,4 SR 94,4 94,4
PA: la cotă J1max + J2 max 0,09 + 0 J1max + J2 max 0 + 0,094
BA: proiectate pe arc SR = = = SR = = = 0,047mm
2 2 2 2
ER: (ΔCO)2 + (ΔOA )2 + (ΔAR )2 = 0 mm 0,045mm
CO = 0 ⇒ Δ CO = 0 J1max = 0 mm (calculate anterior)
J1max = 0,09 mm (calculate anterior) J2max = 0,094 mm – jocul pe pană
OA = 0 ⇒ Δ OA = 0
J2max = 0 mm – jocul pe pană autoreglabilă (calculate anterior)
AR = 0 ⇒ Δ AR = 0
fig. 261
ε
c
ε (SOTP 5 / [4]+[9] ) =
c
0(SOTP 4 / [3]+[10] ) = 0
ε 2 x MN = 2 x 0,11 = 0,22 mm
c
0 (SOTP 13,14 / [8] ) = 0 2 x MN = 2 x 0 = 0 mm
ΔORS asemenea cu ΔOMN ⇒
deoarece C ≡ O ≡ A ≡ R ΔORS asemenea cu ΔOMN ⇒
MN 225 SRx 225
CO: Φ450/2 MN 225 SRx 225 = ⇒ MN = = 0,11
= ⇒ MN = SR 94,4 94,4
SI: [8] SR 94,4 94,4
SO: fig.9 J1max + J2 max 0 + 0,094
J1max + J2 max 0 + 0 SR = = =
PA: la cotă SR = = = 0mm 2 2
2 2
BA: proiectate pe arc 0,047mm
ER: (ΔCO)2 + (ΔOA )2 + (ΔAR )2 = 0 mm J1max = 0 mm (calculate anterior)
J1max = 0 mm (calculate anterior)
CO = 0 ⇒ Δ CO = 0 J2max = 0 mm – jocul pe pană autoreglabilă
J2max = 0,094 mm – jocul pe pană
(calculate anterior)
OA = 0 ⇒ Δ OA = 0 (calculate anterior)
fig. 262
AR = 0 ⇒ Δ AR = 0
ε ε
c c
0 (SOTP 6 / [4]+[10] ) = (SOTP 11 / [7]+[9] ) =
C3 : ∈Γyoz 0
2 x MN = 2 x 0 = 0 mm 2 x MN = 2 x 0,11 = 0,22 mm
ΔORS asemenea cu ΔOMN ⇒ ΔORS asemenea cu ΔOMN ⇒
ε
c
0 (SOTP 1 / [2]+[9] ) = MN 225 SRx 225 MN 225 SRx 225
2 x MN = 2 x 0,22 = 0,44 mm = ⇒ MN = =0 = ⇒ MN = = 0,11
SR 94,4 94,4 SR 94,4 94,4
ΔORS asemenea cu ΔOMN ⇒ J1max + J2 max 0 + 0 J1max + J2 max 0 + 0,094
MN 225 SRx 225 0,092 x 225 SR = = = 0mm SR = = = 0,047mm
= ⇒ MN = = = 2 2 2 2
SR 94,4 94,4 94,4
0,22 mm J1max = 0 mm (calculate anterior) J1max = 0 mm (calculate anterior)
J1max + J2 max 0,09 + 0,094 J2max = 0mm – jocul pe pană autoreglabilă J2max = 0,094mm – jocul pe pană (calculate
SR = = =
2 2 (calculate anterior) anterior)
0,092 mm
J1max = 0,09 mm (calculate anterior) –
jocul pe bolţ
J2max = TPSf +2(IT6) = 0,062 +2(0,016) =
0,094 mm – jocul pe pană
fig. 263
96
ε 4.3- Caracteristici ale piesei
c
(SOTP 12 / [7]+[10] ) =
ε
c
0 (SOTP 13 / [8]+[9] ) =
0
2 x MN = 2 x 0 = 0 mm
2 x MN = 2 x 0,11 = 0,22 mm
MN 225 SRx 225
= ⇒ MN = =0 MN 225 SRx 225
SR 94,4 94,4 = ⇒ MN = = 0,11
SR 94,4 94,4
J1max + J2 max 0 + 0
SR = = = 0mm J1max + J2 max 0 + 0,094
2 2 SR = = = 0,047mm
2 2
J2max = 0,094mm – jocul pe pană (calculate
J2max = 0mm – jocul pe pană autoreglabilă fig. 265
anterior)
(calculate anterior)
fig. 266
ε
c
(SOTP 14 / [8]+[10] ) =
0 Masa = 342,5 kg
2 x MN = 2 x 0 = 0 mm Greutatea = 311,68 daN
MN 225
ΔORS asemenea cu ΔOMN ⇒ = ⇒
SR 94,4 5. SOFTP
SRx 225
MN = =0 5.1 Creare tabel pentru forţe
94,4
J1max + J2 max 0 + 0 tab. 110
SR = = = 0 mm
2 2 Nr. Structura FR FT FP FS
J1max = 0 mm (calculate anterior) 4 1+3+10 882 882
J2max = 0mm – jocul pe pană autoreglabilă 6 1+4+10 882 882
(calculate anterior) 0 0
12 1+7+10 2038 2038
14 1+8+10 1772 1772
4. PT
4.1- MU+PT
SOTA 4 (1+3+10)
Maşina unealtă: Maşina de găurit GR40. R1 = ?
∑Z: R1 –G = O rezultă că FR1
P = 1067 daN – forţa de aşchiere; nu este necesar.
(date preluate din procesul tehnologic) R3 = ? R3 nu se determină
fig. 264 Canal pană
deoarece simbolul [3] este
cuprins în piesă, deci nu se
- Burghiu Φ38,5 STAS 4566-80 determină nici forţa de reglare.
- lungimea totală L = 193 mm; R10 = ? R10 nu se determină
4.2- Scule aşchietoare: - plăcuţă carburi metalice P20. deoarece simbolul [6] este
- Alezor Φ10 STAS 1265-80 cuprins în piesă, deci nu se
Caracteristici : - lungimea activă l = 74 mm; determină nici forţa de reglare.
fig. 267
97
SOTA 6 (1+4+10)
Deoarece SOTA6 se deosebeşte
de SOTA4 numai prin simbolul
[4] se va analiza numai acest
simbol, restul rămânând identic
cu SOTA1 SOTA 14 (1+8+10)
R4 = ? R4 nu se determină de SOTA1 numai prin simbolul
deoarece simbolul [4] este [8] se va analiza numai acest
cuprins în piesă, deci nu se simbol, restul rămânând identic
determină nici forţa de reglare. cu SOTA1
R8 = ? R8 nu se determină
deoarece simbolul [8] este
cuprinzător al piesei, deci nu
se determină nici forţa de
reglare.
fig. 268
SOTA 12 (1+7+10) fig. 270

de SOTA1 numai prin simbolul
[7] se va analiza numai acest
simbol, restul rămânând identic 5.3 FT [daN] (detrminarea forţelor în regim tranzitoriu)
cu SOTA1
R7 = ? R7 nu se determină a = 0 rezultă Fi = 0
deoarece simbolul [4] este ε = 0 rezultă Mi = 0
cuprinzător al piesei, deci nu se unde :
determină nici forţa de reglare. a – acceleraţia liniară;
fig. 269
98
Model
SOTA 4 (1+3+10)
(alunecarea piesei între elementele de orientare
şi cele de fixare).
fig. 275
Model
Momentul M imprimă o mişcare de rotaţie piesei.
DA, momentul M are tendinţa de a roti piesa. Este necesară
fig. 272 determinarea forţei de fixare din condiţia:
M(FP4) = k x M unde :
Modelarea pisei. M(FP4) - momentul creat de forţa de fixare în ipoteza 4;
K – 2,5 – coeficient de amplificare a momentului de aşchiere;
M = 8614 daN.mm – momentul de aşchiere conform procesului
tehnologic; fig. 276
fig. 271 R1 480
M(FP4) = μ( ) x 3 = μ x R1 x 240 =
Ipoteza de calcul nr.1 3 2
= 0,1 x (G + FP4) x 240 =
Model = 0,1 x (342,4 + FP4) x 240 =
= (34,24 + 0,1 x FP4) x 240 =
Desprinderea piesei semifabricat de = 8717 + (24 x FP4)
mecanismele de strângere sub efectul forţei de 8717 + (24 x FP4) = 2,5 x 8614
prelucrare P. (24 x FP4) = (2,5 x 8614) – 8717
Această ipoteză se aplică. (24 x FP4) = 12818
FP1 = kP = 2,5 * 0,1 * 1067 ≈ 267 daN FP4 = 534 daN
K = 2,5 – coeficient de amplificare a forţei de fig. 277
fig. 273
aşchiere;
Model
Forţa P imprimă o mişcare de rărturnare a piesei de pe elementele de

Model orientare.
Desprinderea piesei semifabricat de M(FP5) = k x M(P) unde :
elementele de orientare sub efectul forţei de M(FP5) - momentul creat de forţa de fixare în ipoteza 5;
prelucrare P. K – 2,5 – coeficient de amplificare a momentului de răsturnare;
Această ipoteză NU se aplică. M(P) - momentul creat de forţa P;
P = 1067 daN – forţa de aşchiere; fig. 279
fig. 274 FP5 x 123,25 = 1067 x 101,85
FP5 = 882 daN
99
Concluzie: Ipoteza de calcul nr.1
Model
Fs = max(FR, Fp, FT) = 882 Desprinderea piesei semifabricat de mecanismele de
daN strângere sub efectul forţei de prelucrare P.
Această ipoteză nu se aplică.
fig. 283
fig. 278 Model
SOTA 6 (1+4+10) Desprinderea piesei semifabricat de elementele de

fig. 284
Model

fig. 280
(alunecarea piesei între elementele de orientare şi cele
Fs = max(FR, Fp, FT) = 882 daN vezi SOTA 4 de fixare).
SOTA 12 (1+7+10)
fig. 285
Model

DA, momentul M are tendinţa de a roti piesa. Este
necesară determinarea forţei de fixare din condiţia:
fig. 282
M(FP4) = kM unde :
Modelarea pisei M(FP4) - momentul creat de forţa de fixare în ipoteza 4;
aşchiere;
fig. 281
fig. 286
100
M(FP4) = (μ.FP4.190) + 2(μ.R.190) SOTA 14 (1+8+10)
R
dar
M
2(R.cos450 ) = FP4
FP4 μR
R= = 0,71.FP4
2 cos 45 0 μFP
înlocuim FP
FP4
M(FP4) = 190.μ.FP4 + 2.μ.190.
2 cos 45 0
Pentru μ = 0,1 avem
M(FP4) =19.FP4 + 27,14.FP4
M(FP4) = 46,14. FP4 R μR
46,14.FP4 = 2,5.8164
FP4 = 467 daN 190
fig. 287

fig. 291
Model
Forţa P imprimă o mişcare de rărturnare a piesei Modelarea pisei

de pe elementele de orientare.
M(FP5) = k.M(P) unde :
M(FP5) - momentele create de forţa de fixare în fig. 290
ipoteza 5;
K – 2,5 – coeficient de amplificare a momentului Ipoteza de calcul nr.1
de răsturnare;
M(P) - momentul creat de forţa P;
P = 1067 daN – forţa de aşchiere; Model
fig. 288
μ = 0,1
M(FP5) = μ.FP5.157 + μ.R.264 + μ.R.267
M(P) = P.102
de prelucrare P.
dar
R = 0,71.FP5 – vezi ipoteza anterioară
FP5(15,7 + 18,74 + 18,95) = P.102 fig. 292

53,39.FP5 = 102.P Ipoteza de calcul nr.2
FP5 = 1,91.1067
FP5 = 2038 daN
Concluzie:
Model
Fs = max(FR, Fp, FT) = 2038 daN Desprinderea piesei semifabricat de
elementele de orientare sub efectul forţei
de prelucrare P.
fig. 289
fig. 293
101
Ipoteza de calcul nr.3 M(FP5) = μ.FP5.61 + μ.FP5.77 + μ.R.307 +
μ.R.169
M(P) = P.102
dar
Model R = FP5 – vezi ipoteza anterioară
M(FP5) = μ.FP5.61 + μ.FP5.77 + μ.FP5.307
Forţa P imprimă o mişcare de translaţie piesei (alunecarea + μ.FP5.169
piesei între elementele de orientare şi cele de fixare). M(FP5) = μ.FP5(61+77+307+169)
Această ipoteză nu se aplică. M(FP5) =61,4. FP5
61,4. FP5 = 1067.102
FP5 = 1772 daN
fig. 294
Model

DA, momentul M are tendinţa de a roti piesa. Este
necesară determinarea forţei de fixare din condiţia: fig. 298
M(FP4) = kM unde :
M(FP4) - momentul creat de forţa de fixare în ipoteza 4; Concluzie:
aşchiere; Fp = max (Fpi) = 1772 daN;
fig. 295
M = 8614 daN.mm – momentul de aşchiere conform Fs = max(FR, Fp, FT) = 1772 daN
μ = 0,1 6. SOFTA
M(FP4) = 2.μ.FP4.190 + 2(μ.R.190)
dar 6.1 Creare tabel pentru forţe
2(R.cos450 ) = 2.FP4. cos450 tab. 111
R = FP4
înlocuim Nr. Structura AOD AON AFD AFN
M(FP4) = 4.μ.FP4.190 = 76. FP4 SOFTP SOFTP [mm2] 2
[mm ] [mm2] [mm2]
76. FP4 = 2,5.8614 4 1+3+10 25.682 130 38.660 58,8 1+3+10
FP4 = 284 daN 6 1+4+10 25.682 130 38.660 58,8 1+4+10
DA DA
12 1+7+10 102.023 136 102.023 136 1+7+10
fig. 296 14 1+8+10 102.023 119 102.023 119 1+8+10
Model AOD – aria de orientare disponibilă;
Forţa P imprimă o mişcare de rărturnare a AON - aria de orientare necesară;
piesei de pe elementele de orientare. AFD – aria de fixare disponibilă;
Această ipoteză se aplică. AFN - aria de fixare necesară.
M(FP5) = k.M(P) unde :
M(FP5) - momentele create de forţa de fixare 6.2 pac [daN/mm2] (alegerea presiunii admisibile de contact)
în ipoteza 5;
K – 2,5 – coeficient de amplificare a pac = 15 daN/mm2 pentru materialul piesei.
momentului de răsturnare;
M(P) - momentul creat de forţa P; 6.3 AOD [mm2] (determinarea ariei pentru orientare disponibile)
μ = 0,1 fig. 297 SOPTP4 (1+3+10), SOPTP6(1+4+10) - suprafaţa 1
102
AOD = 25.682 mm2 – din caracteristicele piesei realizate în 3D SOPTP12 (1+7+10), SOPTP14 (1+8+10)
fig. 299
fig. 302
SOPTP12 (1+7+10), SOPTP14 (1+8+10) - suprafaţa 4
SOPTP4 (1+3+10), SOPTP6 (1+4+10)

AFN = Fs / pac = 882 / 15 = 58,8 mm2
SOPTP12 (1+7+10)
AFN = Fs / pac = 2038 / 15 = 136 mm2
SOPTP14 (1+8+10)
AFN = Fs / pac = 1772 / 15 = 119 mm2
7. SOFO
fig. 300
7.1 Aplicarea metodei "multicriteriale multiatribut " (MC-MA)
AOD = 102.023 mm2 – din caracteristicele piesei realizate în 3D
tab. 112
SOPTP4 (1+3+10), SOPTP6 (1+4+10) – contact pe suprafaţa 1 Condiţii Simboluri care aparţin condiţiei
AON = Fs / pac = (1067 + 882) / 15 = 130 mm2 C1 1
SOPTP12 (1+7+10) - contact pe suprafaţa 4 C2 3, 4, 7, 8
AON = Fs / pac = 2038 / 15 = 136 mm2
C3 10
SOPTP14 (1+8+10) - contact pe suprafaţa 4
AON = Fs / pac = 1772 / 15 = 119 mm2
Criteriu Scop
SOPTP4 (1+3+10), SOPTP (1+4+10)
AFD = 38.660 mm2 – din caracteristicele piesei realizate în 3D
fig. 301
103
C - Stabilirea atributelor şi scalarea acestora F - Întocmirea matricei normalizate (MN)
tab. 113 tab. 116
Atribute Scalare Cost Stabilitate
Foarte mic 1 întreţinere pe simbol
Mic 3 (minim) (maxim)
Mediu 5
Mare 7 1-5/7=0,29 1-5/7=0,29 7/7=1 3/7=0,43 3/7=0,42
Foarte mare 9 [3]
1-3/7=0,57 1-3/7=0,57 7/7=1 7/7=1 7/7=1

[4]
D - Întocmirea matricei consecinţelor (MC) pentru simbolurile de la condiţia 3 [7] 1-7/7=0 1-7/7=0 5/7=0,71 5/7=0,71 5/7=0,71
tab. 114
Criteriu Stabilitate 1-7/7=0 1-5/7=0,29 7/7=1 5/7=0,71 5/7=0,71
Cost excuţie Cost întreţinere Fiabilitate Rigiditate [8]
Simbol pe simbol

[3]
mic mic mare mare mare tab. 117
[4]
Cost Cost Stabilitate pe
mare mare mediu mediu mediu Criteriu Fiabilitate Rigiditate
[7] excuţie întreţinere simbol ∑ Ordinea
Simbol maxim maxim
minim minim Maxim
mare mediu mare mediu mediu
[8]
0,29 0,29 1 0,43 0,43 2,44 3
[3]
0,57 0,57 1 1 1 4,14 1

E - Întocmirea matricei omogene (MO) [4]
tab. 115 0 0 0,71 0,71 0,77 2,19 4
[7]
Cost excuţie Fiabilitate Rigiditate 0 0,29 1 0,71 0,71 2,71 2
Simbol întreţinere Pe simbol [8]
5 5 5 3 3
[3] la concluzia că Schema de Orientare şi Fixare Optimă este următoarea:
3 3 7 7 7 7.2 Marcare SOFO [entru schita operatiei

[4] SOFO (1 + 4 + 10) / FS = 882 daN
[7] 7 7 5 5 5
7 5 7 5 5
[8]
104
8. ANS-DF
fig. 303
Piesa se orientează pe conul autoreglabil (care cedează sub greutatea piesei), pe cele trei plăcuţe de
aşezare şi pe pană. Se intoduce şaiba (de fixare) în interiorul piesei şi cu piuliţa se realizează forţa de
fixare. Se coboară placa portbucşe şi se blochează cu piulita fluture. Se realizează operaţia de găurire cu
burghiu de 14 mm, se deblochează şi se ridică placa portbucşe. Se realizează următoarele faze asupra
piesei, care a rămas fixată. După terminarea prelucrărilor se desface piesa, se scoate din dispozitiv şi se
curăţă dispozitivul.
105
106

2 Nr buc.: 2000/an.
3 Suprafeţe de generat : frezat S11 si S12
2 Analiza greutatii pisei
3 SOTA 1 Întocmire tabel decizie pentru determinarea SOTA
MU (caracteristici maşina-unealtă: ax principal, masa, canale ‘T”,
4 PT 1
…………………………… Grupa:.. ……………….
2008-2009
107
2. SOTP tab. 118
Nr. De unde
2.1 Schema de orientare este prezentată în figura Evidenţierea condiţiei
Cond. rezultă
Respectarea cotei 7 fata de
C1 Desen
planul Γ1
Respectarea cotei 57/2 fata de
C2 Desen
planul Γ 3
C3 Respectarea apartenentei (∈) la
Desen
planul Γ 2
2.4 CD (selectarea C si obtinerea C determinante)
Selectarea condiţiilor este prezentată în tabelul 2

tab. 119
Condiţii de poziţie reciprocă
Condiţii
(CPR)
dimensionale
Condiţia prin prin orientare
construcţie (CPRO)
Di
CPRC CD CE CI
C1 7 ∗
C2 57/2 ∗
C3 ∈ Γ2 ∗
fig. 304 2.5 E (geometrizarea CD si obtinerea Extremelor)

C1 : 7
2.2 Analiza greutăţii piesei
planul ( ΓG13 ) planul ( Γ1 )
C 2 :57/2
dreapta ( ΔG11 ) planul ( Γ3 )
C3 : ∈ Γ2
dreapta ( ΔG11 ) planul ( Γ2 )

tab. 120
E Acţiuni de explicitare ED
fig. 305 Γ1 Γ1
Determinarea greutăţii şi a poziţiei centrului de greutate s-a realizat prin modelarea piesei în 3D. Γ3
G = 0,351 x 0,981 = 0,344 daN
2.3. C (evidentierea conditiilor) Γ2
Evidenţierea condiţiilor este făcută în tabel
108
2.7. EDE (explicitarea ED şi obţinerea ED Eplicite) Eroarea de orientare admisibilă se calculează cu relaţia:
ε oa =( 0,35-0,42) Tcotei
tab. 121
a
În tabel sunt trecute valorile ε o pentru cele trei condiţii determinante şi elementele de calcul pentru
Actiunea de
ED EDE acestea:
explicitare
Γ1 S1 tab. 125
Δ3 S3
Ρ4 S4 Cond. Det. Felul erorii Tol. prescrisã ε oa = 0,42 TCOTEI
C1 : 7 Liniara 0,4 mm 0,16 mm
2.8 EDEO (ordonarea EDE şi obţinerea EDE Ordonate)
C 2 :57/2 Liniara 0,3 mm 0.12 mm
C3 : ∈ Γ2 Liniara 0,2 mm 0,08 mm
tab. 122 c
3.3. Determinarea erorilor de orientare caracteristice ε o .
Criteriul de
Pentru condiţia C1 : 7 vezi figura
ordonare EDEO
EDE
Nr. gradelor de Locul
libertate
S1 3 1
S3 2 2
S4 1 3
2.9. EDEOS (simbolizarea EDEO şi obţinerea EDEO Simbolizate)
Combinarea simbolurilor este prezentată în tabel

tab. 123
Extrem Simbol fig. 306
I S1 ε oc (SOTP / ) = 0 mm deoarece C ≡ O ≡ A ≡ R
II S 3
Pentru condiţia C 2 :57/2 vezi figura
III S 4
3. SOTA ε oc (SOTP / ) = 0 deoarece C ≡ O ≡ A ≡ R, vezi figura
3.1 Intocmire tabel decizie pentru determinarea SOTA.

tab. 124
C1 : 7 ± 0,2 C 2 :57/2 ± 0,3 C 3 : ∈ Γ 2 ± 0,1
Structura c
SOTP εo ≤ εoc≤ εoc≤
εoa εoc ε o
a
ε o
c
εoa εoc
εoa εoa εoa
0,16 0 0,12 0 0,08 0,632
1+2 DA DA DA
mm mm mm mm mm mm
a
3.2. Determinarea erorilor de orientare admisibile ε o
Se calculează erorile de orientare admisibile corespunzătoare condiţiilor determinante.
109
5. SOFTP

tab. 126
FR FT FP FS
SOTA
daN daN daN daN
1) 1+2 0 0 c 460
fig. 307
Pentru condiţia C 3 : ∈ Γ 2 vezi figura
ε oc (SOTP / ) = 0 mm, deoarece C ≡ O ≡ A ≡ R , vezi figura

fig. 309
R1 = ? ∑ Z : R 1 -G = 0 → R 1 = G → R1 > 0 → F R1 nu este necesar.
fig. 310
fig. 308
R 2 = ? Nu se determina forta de reglare deoarece simbolul [2]:
4. PT ¾ "cuprinde" piesa;
¾ Este din categoria "elementelor de orientare mobile".
4.1 dimensiuni max. ale piesei, regim de lucru, etc.) 5.3 FT [daN] (detrminarea forţelor în regim tranzitoriu)
• Tipul maşinii: FU 1
Piesa nu are perioadă de tranziţie deoarece:
4.2 Caracteristici ale sculelor aşchietoare: a ≈ 0 → FI = m.a = 0 → FT1 = 0
• Freza cilindro-frontala cu coda conica D= 24 mm
ε ≈ 0→ M I = ε .J = 0 → FT2 = 0
4.3 Valorea forţei principalede aşchiere: [4] FT = 0
• P = 115 daN
• M = 167 daN.mm (conform procesului tehnologic )
110
5.4 FP, FS [daN] (detrminarea forţelor în regim de prelucrare şi principale) Ipoteza 2 Verificarea desprinderii piesei de reacţiunea R sub efectul forţei de aşchiere P, sau a unei
componente a acesteia.
a) Modelul piesei este reprezentat în figura
Modelul general pentru ipoteza 2 la operaţia de frezare este prezentat în figura 10.
fig. 313
Din compararea modelului piesei cu modelul ipotezei 1 rezultă că această situaţie se aplica.
În această situaţie se determină forţa de fixare în regim de prelucrare cu relaţia:
FP1 = K P • P = 4 • 115 = 460 daN
unde P = 115 daN şi reprezintă forţa principală de aşchiere, fiind preluată din procesul tehnologic.
fig. 311
Ipoteza 3 Verificarea posibilităţii ca forţa de aşchiere P să producă o mişcare de translaţie a piesei.
Din compararea modelului piesei cu modelul ipotezei se trage concluzia că această ipoteză nu se aplică,
deoarece la forţa P se opune reacţiunea R (vezi modelul piesei).
b) Verificarea ipotezelor de lucru
Ipoteza 1 Verificarea desprinderii piesei de forţa de fixare FP sub efectul forţei de aşchiere P, sau a unei
fig. 314
În această situaţie nu se determină forţa de fixare în regim de prelucrare şi se trece la verificarea
următoarei ipoteze.
Ipoteza 4 Verificarea posibilităţii ca momentul de aşchiere M să producă o mişcare de rotaţie a piesei.

Din compararea modelului piesei cu modelul ipotezei se trage concluzia că această ipoteză nu se aplică,
deoarece momentul M de aşchiere nu are tendinţa de a roti piesa, care este prinsa intre doua prisme.
fig. 312
Din compararea modelului piesei cu modelul ipotezei 1 rezultă că forţa de aşchiere P este pe aceiaşi
direcţie şi acelaşi sens cu forţa de fixare FP .
Concluzia este că această ipoteză nu se aplică.
111
tab. 127
S OD S ON S FD S FN
SOFTP S OD ≥ S ON S FD ≥ S FN SOFTA
[ mm 2 ] [ mm 2 ] [ mm 2 ] [ mm 2 ]
1) 1+2+3 498,46 11,5 DA 184,32 18,432 DA DA
Notaţiile din tabel reprezintă:
SOFTP-schema de orientare şi fixare tehnic posibilă;

fig. 315 SOD -suprafaţa de orientare disponibilă(există conform figuri 14 două suprafeţe de orientare);
S ON - suprafaţa de orientare necesară;
S OD ≥ S ON -verificarea condiţiei;
S FD - suprafaţa de fixare disponibilă;
Ipoteza 5 Verificarea posibilităţii ca forţa de aşchiere P să producă o mişcare de răsturnare a piesei
Modelul general pentru ipoteza la operaţia de frezare este acelaşi cu cel de la ipoteza 4 şi este prezentat S FN - suprafaţa de fixare necesară;
în figura 13. S FD ≥ S FN verificarea condiţiei;
SOFTA- schema de orientare şi fixare tehnic acceptabilă.
Din compararea modelului piesei cu modelul ipotezei se trage concluzia că această ipoteză nu se aplică.
p ac = 10 daN/mm2
fig. 316
Concluzie: fig. 317

FP =max ( FPi ) unde i ∈ [1,2 ,3,4 ,5] = 460 daN
Suprafeţele de orientare sunt determinate conform figurii 14.
5.5 Determinarea forţelor de fixare principale FS [daN] AOD = 2 • 249,23 = 498,46 [ mm 2 ]
FS = max(FT , FP ) = 460 daN

Forta P 115
6. SOFTA AON = = = =11,5 [ mm 2 ]
p ac p ac 10
În cadrul acestor calcule verificarea erorii de fixare se va realiza numai prin verificarea deformaţiilor
locale, pe suprafeţele de orientare, ca şi pe cele de fixare, acestea fiind cele mai solicitate. 6.5 AFD [mm2] (determinarea ariei pentru fixare disponibile)
112
fig. 318
Suprafeţele de fixare sunt determinate conform figurii
AFD = 184,32 mm2
Forta 184,32
AFN = = = 18,432 mm2
p ac 10
7. ANS-DF
7.1 Schiţa de principiu a ansamblului dispozitivului
7.2 Descrierea unui ciclu de funcţionare
Ciclul de funcţionare :
se orientează semifabricatul pe suprafetele de asezare si se orienteaza si fixeaza prin intermediul fig. 319
sistemului autocentrant cu prisme;
actionarea sistemului autocentrant cu prisme se realizeaza prin intermediul manetei, a surubului stanga-
dreapta si a bacurilor;
se prelucrează piesa;
se desfac mecanismele de fixare în ordinea inversă aplicată la fixare şi se scoate piesa;
se curăţă dispozitivul şi se repetă ciclul.
Obs.
Reglarea sistemului autocentrant cu prisme se realizeaza prin intermediul bucselor filetate si
frezate (vezi si desenul de ansamblu)
113
114

2 Nr buc.: 2000/an.
3 Suprafeţe de generat :degajare 2 mm (S11, S12)
3 Determinarea erorilor de orientare caracteristice)
4 PT 1
3 Valoarea solicitarilor principale de schiere
5 SOFTP 1 Creare tabel pentru forţe de fixare
3 AOD [mm2] (determinarea ariei de orientare disponibile)
4 AON [mm2] (determinarea ariei de orientare necesare)
5 AFD [mm2] (determinarea ariei de fixare disponibile)
6 AFN [mm2] (determinarea ariei de fixare necesare)
…………………………… Grupa:.. ……………….
2. SOTP
2008-2009
115
2.1 SO (Schema de orientare este prezentată în figura ) Selectarea condiţiilor este prezentată în tabelul 2
tab. 129
Condiţii de poziţie reciprocă
Condiţii
(CPR)
dimensionale
Condiţia prin prin orientare
construcţie (CPRO)
Di
CPRC CD CE CI
C1 ⊥ / Γ1 ∗
C2 38/2 ∗
C3 // Γ2 ∗
2.4 E (geometrizarea CD si obtinerea Extremelor)

C1 : ⊥ / Γ1
planul ( ΓG11siΓG12 ) planul ( Γ1 )
C 2 :38/2
fig. 320 planul ( ΓG11siΓG12 ) planul ( Γ2 )
Analiza greutăţii piesei C 3 : // Γ 2
planul ( ΓG11siΓG12 ) planul ( Γ2 )

tab. 130
E Acţiuni de explicitare ED
Γ1 Γ1
Γ2
fig. 321 2.6 EDE (explicitarea ED si obtinerea ED Explicite)

Determinarea greutăţii şi a poziţiei centrului de greutate s-a realizat prin modelarea piesei în 3D. tab. 131
G = 0,483 x 0,981 = 0,473 daN
Actiunea de
ED EDE
2.2. C (evidentierea conditiilor) explicitare
Γ1 S1
Evidenţierea condiţiilor este făcută în tabel:
Δ3 S3
tab. 128
P4 S4
Nr. De unde
Evidenţierea condiţiei
Cond. rezultă
Respectarea perpendicularitatii suprafetelor S11 si S12 pe planul
C1 Implicita
Γ1
C2 Respectarea cotei 38/2 Desen
C3 Respectarea paralelismului suprafetelor S11 si S12 cu planul Γ2 Desen
2.3 CD (selectarea C si obtinerea C determinante) 2.7 EDEO (ordonarea EDE si obtinerea EDE Ordonate).
116
tab. 135
tab. 132
Cond. Det. Felul erorii Tol. prescrisã ε oa = 0,42 TCOTEI
Criteriul de
Extreme
ordonare C1 : ⊥ / Γ1 Unghiulara 40 min 0,16 min
dependente Locul C 2 : 38/2 Liniara 0,4 mm 0,16 mm
Nr. gradelor de
explicite
libertate C 3 : // Γ2 Unghiulara 40 min 0,16 min
S1 3 1 c
2 2 3.3. Determinarea erorilor de orientare caracteristice ε o .
S3
S4 1 3
2.8 EDEOS (simbolizarea EDEO si obtinerea EDEO Simbolizate).
tab. 133
Pentru condiţia C1 : ⊥ / Γ1 vezi figura
Extrem Simbol
I S1
II S 3
III S 4
3. SOTA
3.1 Intocmire tabel decizie pentru determinarea SOTA.

tab. 134
fig. 322
C1 : ⊥ / Γ1 C 2 : 38/2 C 3 : // Γ2
Structura εoc
εoc
ε oc (SOTP / ) = 0 minute deoarece C ≡ O ≡ A ≡ R
SOTP εoa εoc c
εo ≤ εo a
εo a
εo c
≤ εo a
εo c
≤ εoa
εoa Pentru condiţia C 2 :38/2 vezi figura
16 0
1+2+3 0 min DA 0,16 mm 0,071 mm DA 16 min DA
min min
a ε oc (SOTP / ) = Jmax = TPSf + 2 x (IT6) = 0,039 + 0,032 = 0,071 mm

3.2. Determinarea erorilor de orientare admisibile ε o
Se calculează erorile de orientare admisibile corespunzătoare condiţiilor determinante.

Eroarea de orientare admisibilă se calculează cu relaţia:
ε oa =( 0,35-0,42) Tcota
a
În tabelul sunt trecute valorile ε o pentru cele trei condiţii determinante şi elementele de
calcul pentru acestea:
117
4.3 Valorea solicitarilor principalede aşchiere:
• P = 40 daN
• M = 62 daN.mm (conform procesului tehnologic )
5. SOFTP
5.1 Creare tabel pentru forţe de fixare
tab. 136
FR FT FP FS
SOTA
daN daN daN daN
1+2 +3 FR1=2,5 0 550 550
5.2 FR (Determinarea forţelor de fixare pentru reglare FR [daN] )- vezi figura
fig. 323
Pentru condiţia C 3 : ∈ Γ 2 vezi figura
ε oc (SOTP / ) = 0 mm, deoarece C ≡ O ≡ A ≡ R , vezi figura

fig. 325
R1 = ? ∑ Z : R 1 = 0 → F R1 este necesara.
µR1 + µFR1 > G
R1 = FR1 → 2µ FR1 > G →2µ FR1 = KR G unde KR = (1,5 - 2)
K G 1,5.0,473
FR1 = R = = 2,365 ≈ 2,5daN
2μ 2.0,15
fig. 324
4. PT
4.1 MU (Caracteristici ale maşinii-unelte)

• Tipul maşinii: FV 1
4.2 SA (Caracteristici ale sculelor aşchietoare)

• Freza disc D= 100 mm si grosime 2 mm fig. 326
118
R 2 = ? Nu se determina forta de reglare deoarece simbolul [2] este cuprins in piesa.
R 3 = ? Nu se determina forta de reglare deoarece simbolul [3] este autoreglabil.
5.3 FT (Determinarea forţelor de fixare în regim de tranziţie FT [daN] )

Piesa nu are perioadă de tranziţie deoarece:
a ≈ 0 → FI = m.a = 0 → FT1 = 0
ε ≈ 0→ M I = ε .J = 0 → FT2 = 0
fig. 329
Din compararea modelului piesei cu modelul ipotezei 1 rezultă că această situaţie nu există.
5.4 FP, FS (Determinarea forţelor de fixare în regim de prelucrare FP [daN] ) Concluzia este că această ipoteză nu se aplică si se trece la verificarea ipotezei următoare.
a) Modelul piesei este reprezentat în figura 8
Ipoteza 3 Verificarea posibilităţii ca forţa de aşchiere P să producă o mişcare de translaţie a piesei.
Din compararea modelului piesei cu modelul ipotezei se trage concluzia că această ipoteză se aplică,
deoarece la forţa P este perpendiculara pe Fp si pe R.
fig. 327
b) Verificarea ipotezelor de lucru
Ipoteza 1 Verificarea desprinderii piesei de forţa de fixare FP sub efectul forţei de aşchiere P,
sau a unei componente a acesteia.
fig. 330
În această situaţie se determină forţa de fixare în regim de prelucrare.
∑Ff = K.P
µ.FP3 + µ.R1 = K.P
FP3 = R1
2. µ.FP3 = K.P
K .P 4.40
FP3 = = = 533,3 ≈ 550 daN
2.μ 2.0,15
fig. 328 Ipoteza 4 Verificarea posibilităţii ca momentul de aşchiere M să producă o mişcare de rotaţie a piesei.
Din compararea modelului piesei cu modelul ipotezei 1 rezultă că forţa de aşchiere P nu produce Modelul general pentru ipoteza 4 la operaţia de frezare este prezentat în figura 12.
desprinderea piesei de forta de fixare. Din compararea modelului piesei cu modelul ipotezei se trage concluzia că această ipoteză nu se aplică.
Concluzia este că această ipoteză nu se aplică si se trece la verificarea ipotezei următoare.
Ipoteza 2 Verificarea desprinderii piesei de reacţiunea R sub efectul forţei de aşchiere P, sau a unei
119
SOFTP-schema de orientare şi fixare tehnic posibilă;
AOD-suprafaţa de orientare disponibilă(există conform figuri 14 două suprafeţe de orientare);
AON- suprafaţa de orientare necesară;
AOD≥AON-verificarea condiţiei;
AFD- suprafaţa de fixare disponibilă;
AFN- suprafaţa de fixare necesară;
AFD≥AFN verificarea condiţiei;
SOFTA- schema de orientare şi fixare tehnic acceptabilă.

fig. 331 Pac = 10 daN/mm2
6.3 Determinarea AOD
Ipoteza 5 Verificarea posibilităţii ca forţa de aşchiere P să producă o mişcare de răsturnare a piesei
Modelul general pentru ipoteza la operaţia de frezare este acelaşi cu cel de la ipoteza 4 şi este prezentat
în figura
Din compararea modelului piesei cu modelul ipotezei se trage concluzia că această ipoteză nu se aplică.
fig. 333
Suprafeţa de orientare sunt determinata conform figurii
fig. 332
Concluzie: AOD = 2213 [ mm 2 ]
FP =max ( FPi ) unde i ∈ [1,2 ,3,4 ,5] = 550 daN
6.4 Determinarea AON
5.5 Determinarea forţelor de fixare principale FS [daN]
Suprafeţele de fixare sunt determinate conform figurii
Forta Fs 550
FS = max(FT , FP ) = 550 daN AON= = = = 55 [ mm 2 ] → AFD = 1143 mm2
p ac p ac 10
6. SOFTA
În cadrul acestor calcule verificarea erorii de fixare se va realiza numai prin verificarea deformaţiilor
locale, pe suprafeţele de orientare, ca şi pe cele de fixare, acestea fiind cele mai solicitate.

tab. 137
AOD AON AFD AFN
SOFTP 2 2 AOD≥AON 2 AFD≥AFN SOFTA
[ mm ] [ mm ] [ mm ] [ mm 2 ]
1) 1+2+3 2213 55 DA 1143 55 DA DA
fig. 334
Notaţiile din tabel reprezintă:
120
6.5 Determinarea AFN
Forta 550
AFN = = = 55 mm2
p ac 10
7. ANS-DF
7.1 Schita de principiu a dispozitivului
7.2 Descrierea unui ciclul de funcţionare :
- se orientează semifabricatul pe boltul cilindric (suprafata de centrare) si pe gulerul acestuia (suprafata

de asezare). Rotatia este preluata de catre pana mobila;
- fixarea se realizeaza prin intermediul saibei crestate si a piulitei;
se prelucrează piesa;
- se desfac mecanismele de fixare în ordinea inversă aplicată la fixare şi se scoate piesa;
se curăţă dispozitivul şi se repetă ciclul.
fig. 335
121
122
Calculele aferente acestui tip de dispozitiv se realizeaza urmand aceiasi cale ca si in exemplele
Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti prezentate anterior, cu observatia ca dispozitivul cu piesa este in miscare de rotatie, deci apare
Facultatea Ingineria şi Managementul necesitatea calcularii si a fortei de fixare in regim tranzitoriu.
De remarcat ca proiectarea in "3D" permite, in mod comod, si determinarea altor elemente
Sistemelor Tehnologice esentiale:
Catedra TCM ¾ obtinerea cu precizie ridicata a formei, a masei si a pozitiei in cadrul ansablului a greutatii de
echilibrare;
¾ calculul fortei de fixare in regim tranzitoriu folosind datele furnixate de "propietatile fizice" ale
ansamblului;
¾ realizarea unor subansable sudate.
Aceste elemente sunt prezentate in figurile care urmeaza.
…………………………… Grupa:.. ……………….
2008-2009
123
124
125
fig. 336
Se pot observa in figura valorile foarte bune ale pozitionarii contragreutatii dupa axa de rotatie "X", care corespunde cu axa strungului.
126

Indrumar Proiect Dispozitive - 3

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Indrumar Proiect Dispozitive - 3

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

LUCIAN DULGHERU

IULIAN LUNCAŞ VICTOR PANUŞ

Sistemelor Tehnologice pag

Cadru didactic: Student: .......................

…………………………… Grupa:.. ……………….

C2 Respectarea cotei de 13,5 la Γ2 desen

C3 Respectarea cotei de 13,5 la Γ3 desen fig. 4

C4 Respectarea cote Φ13 desen

[6] [7] 3.3 Determinarea erorilor de orientare caracteristice

2.9 SOTP (combinarea simbolurilor şi obţinerea SOTP)

CO: 13,5 deoarece C ≡ O ≡ A ≡ R

4.1- MU + PT 5.1 Creare tabel pentru forţe

5.3 FT [daN] (detrminarea forţelor în regim tranzitoriu)

Operaţia de găurire este caracterizată prin:

Model M = 5633 daN.mm μ R1/3

6.5 AFD [mm2] (determinarea ariei pentru fixare

Fp = max (Fpi) = 1819 daN;

6.2 pac [daN/mm2] (alegerea presiunii admisibile de contact)

pac = 10 daN/mm2 pentru materialul piesei.

6.3 AOD [mm2] (determinarea ariei pentru orientare disponibile)

7.1 - Schiţa de principiu a ansamblului dispozitivului

fig. 28 Sectiune pentru elementele de fixare

fig. 29 Sectiune pentru elementele care realizeaza fortele de reglare

7.2- Descrierea unui ciclu de funcţionare

fig. 27 Vedere generala

Sistemelor Tehnologice pag

Cadru didactic: Student: .......................

…………………………… Grupa:.. ……………….

Nr.condiţiei Condiţia De unde rezultă 2.6 EDE (explicitarea ED şi obţinerea ED Eplicite)

C1 Respectarea perpendicularitatii pe S1 desen

ε (SOTP 8,17 / [10] ) = 0,85 mm

deoarece C ≡ O ≡ A ≡ R CO: Φ180/2

5.1 Creare tabel pentru forţe

M = 1426 daN.mm – momentul de aşchiere. 6 1+8

(date preluate din procesul tehnologic). 9 1+11

R4 = ? R4 nu se determină deoarece simbolul

R3 = ? R3 nu se determină deoarece simbolul

R4 = ? R4 nu se determină deoarece simbolul

Operaţia de găurire este caracterizată prin:

R8 = ? R8 nu se determină deoarece simbolul

Forţa P imprimă o mişcare de translaţie piesei

Model Desprinderea piesei semifabricat de mecanismele

Momentul M imprimă o mişcare de rotaţie Forţa P imprimă o mişcare de

Fp = max (Fpi) = 1285 daN;

6.1 Creare tabel de decizie

6.2 pac [daN/mm2] (alegerea presiunii admisibile de contact)

pac = 10 daN/mm2 pentru materialul piesei.

6.3 AOD [mm2] (determinarea ariei pentru orientare disponibile)

Pentru primele 5 scheme avem:

6.6 AFN [mm2] (determinarea ariei pentru fixare necesare)

Pentru primele 5 scheme avem:

AFN = Fs / pac = 692 / 10 = 69,2 mm2

0,57 0,57 0,77 0,77 0,77

0,28 0,28 0,55 0,55 0,77

0 0 0,55 0,55 0,77

0 0 0,55 0,55 0,77

K - Întocmirea matricei de ordine (MOD)

0,57 0,57 0,77 0,77 0,77 3,45 2

7.2 Marcare SOFO pentru schiţa operaţiei

Sistemelor Tehnologice pag

Cadru didactic: Student: .......................

…………………………… Grupa:.. ……………….

2.1. SO (întocmirea schiţei operaţiei)