Sunteți pe pagina 1din 43

Universitatea Titu Maiorescu din Bucureşti

Facultatea de Medicină Dentară Specializarea Tehnică


Dentară

LUCRARE DE DIPLOMĂ

Coordonator ştiinţific : Absolvent:


Dr. Dan Alina Drumea Dragoş
Universitat
ea Titu Maiorescu din Bucureşti
Facultatea de Medicină Dentară Specializarea Tehnică Dentară

Utilizarea tehnologiei CAD-CAM in confecţionarea


microprotezelor

Coordonator ştiinţific : Absolvent:


Dr. Dan Alina Drumea Dragoş

2
-REZUMAT-

Lucrarea cu titlul “Utilizarea tehnologiei CAD-CAM in


confectionarea microprotezelor” este structurată pe mai multe
capitole.Începând cu introducerea ne arată utilitatea si nevoia folosirii
tehnologiei CAD-CAM prin prezentarea tuturor avantajelor acestei
tehnologii inovatoare.Viitorul medicinii dentare nu poate apartine decât
tehnologiei CAD-CAM .
Mesajul acestei lucrari de dimploma cu titlul “Utilizarea
tehnologiei CAD-CAM in confectionarea microprotezelor” se vrea a fi
bine realizat prin ideea corectitudinii şi respectarea tuturor principiilor.

drd.Alina DAN

3
Cuprins

Introducere…………...………………………………………………………….5
I.Materialele, aparatura si tehnica de lucru folositã in
tehnologia CAD-CAM…………………..………………………….………….7
I.1 Oxidul de zirconiu……………………………………….…...…………..7
I.2.Aparatura si tehnica de lucru
in”SensAble Dental Lab System”……………………..…………………9
I.3.Aparatura si tehnica de lucru
in 3Shape …………………………………………….…………………..15
II. Cazuri clinice:
Tehnica CAD si tehnica CAM in
Confecţionare microprotezelor…………………………..…………….…27
II.1.Tehnica CAD…………………………………………………………...27
II.2.Tehnica CAM……………………………………………......................35
Concluzii……………………………………………………………………....…42
Bibliografie……………………………………………………………………....43
.

4
INTRODUCERE

Utilizarea tehnologiei CAD-CAM in confecţionarea microprotezelor este o


lucrare de diploma ce vrea a aduce in atenţia tehnicienilor dentari si a doctorilor
stomatologi importanţa si viitorul tehnicii de frezare computerizata a zirconiului cu ajutorul
tehnologiei CAD-CAM ( Computer Assisted Design – Computer Assisted Manufactoring).
In acest moment tehnologia CAD-CAM în cadrul tehnicii dentare a avansat
considerabil, dacã primele programe ofereau doar posibilitatea de reconstructie manualã a
lucrãrilor protetice ,ultimile tipuri de programe permit, pe baza unei conexiuni cu o baza de
date accesarea unei palete largi de forme si culori ale dinţilor iar cu ajutorul unor programe
de simulare se poate studia comportamentul coroanei virtuale reconstituite la diferite tipuri
de solicitãri.
Fiind o tehnicã relativ nou aparutã la noi in ţarã ,greu accesibilã nu numai
tehnicienilor dentari datoritã preţului ridicat de achiziţie a componentelor necesare dar şi
pacienţilor datoritã costurilor mari ale produsului finit frezarea computerizata a zirconiului
nu are o rãspandire foarte mare la nivel naţional deşi acest sistem are douã mari avantaje:
timpul semnificativ redus de producţie şi un nivel ridicat de productivitate.
Actorul principal in tehnologia CAD-CAM este oxidul de zirconiu, el are o
istorie doveditã de peste 12 ani, ca un material cadru pentru restaurãrile dentare. Numit si
zyrconium, zirconium, zirkoniu, zirkonium, acesta este primul material care poate fi folosit
pentru a produce punţi dentare de anvengurã pentru regiunea molara. Oxidul de zirconiu
este de culoare albã si poate fi colorat pentru a oferi suport de aceeaşi nuanţă cu a

5
ceramicii, oferind un aspect estetic excepţional datorita absenţei suportului metalic lumina
fiind reflectatã la fel ca la un dinte natural.
In prima parte a acestei lucrãri voi prezenta materialele, aparatura si tehnica
de lucru din cadrul tehnologiei CAD-CAM al câtorva din cele mai cunoscute si utilizate
marci din aceastã ramurã a tehnicii dentare cum ar fi SensAble Dental Lab System şi
3Shape Dental System iar in ultima parte voi prezenta punerea in practicã a studiului de caz
dintr-un laborator din România.

6
Materialele si aparatura folositã in tehnologia
CAD-CAM

I.1.Oxidul de zirconiu.

Una dintre cele mai dificile zone ale stomatologiei de astãzi este
restaurarea structurilor dentare cu materiale biocompatibile care sa fie suficient de
puternice pentru a rezista la forţele de masticaţie. Tehnologia recentã oferã acum un
material care rezolva majoritatea problemelor din produsele actuale. Pacienţii pot acum
alege un material care este estetic, puternic, pur, biocompatibil si capabil pentru a fi
folosit la crearea unei punţi intregi. Acest material este oxidul de zirconiu.
Zirconiul este cel mai vechi si cel mai rãspândit mineral de pe pãmânt.Din
acest element se extrage şi se produce oxid de zirconiu care de zeci de ani se foloseşte cu
succes in ortopedie pentru confecţionarea protezelor femurale şi începand cu anii 90 se
foloseşte şi in tehnica dentara. Oxidul de zirconiu(ZrO2) este de culoare albã şi poate fi
colorat pentru a oferi suport de aceeaşi nuanţã cu a ceramicii, oferind un aspect estetic
excepţional datoritã absenţei suportului metalic lumina fiind reflectatã la fel ca la un dinte
natural.Fiind un material biocompatibil el se preteazã şi la implanturi dentare înlocuind cu
succes titanul.
În tehnica dentara se produc zilnic 15000 pana la 20000 de coroane dentare
din acest material.Cercetãrile au dovedit ca punţile din zirconiu au aceleaşi calitaţi privind
flexiunea la rupere ca punţile din metale nobile.

7
Propietãţi fizice si chimice ale oxidului de zirconiu:

Numele complet al Zirconiului folosit in tehnica dentarã este "Dioxid de


Zirconiu Tetragonal, stabilizat parţial cu Yttriu"
Oxidul de zirconiu este inert în majoritatea mediilor agresive, dar prezintă o
conductivitate termică mai redusă decât a oxizilor de crom. De asemenea, oxidul de
zirconiu prezintă o duritate ridicată, putând fi utilizat pentru protecţia împotriva uzurii
abrazive. Temperatura maximă de exploatare a straturilor de ZrO2 depuse prin pulverizare
în jet de plasmă este foarte ridicată 2400-25000C. Oxidul de zirconiu stabilizat prezintă o
bună rezistenţă la agenţi corosivi bazici şi este un izolator electric bun.
ZrO2 prezintă urmatoarele caracteristici: rezistenţă la abraziune, izolare
termică, rezistenţă la coroziune, rezistenţă şi rezistivitate electrică.
Calitaţi fizice si mecanice incredibile:
-Duritate 1200 HV
-Rezistenţa la compresie 2000 MPa
-Rezistenţa la indoire 1000 MPa
-Modul de elasticitate 210 GPa
-Rezistenţa absolută la coroziune
-Mărimea particulei <0,6 ym
-Densitate extrem de mare
-Positate 0
-Puritate 99,9%
- Temperatura de topire: 2715 grade Celsius.
-Compatibilitate biologice excelentă:absolut bio-inert
-Translucenta lucrării dă posibilitatea unor rezultate cosmetice excelente
-Oxidul de Zirconiu este fabricat si optimizat industrial, astfel încăt calităţile
materialului ramân neschimbate de-a lungul întregului proces de producţie
-Este materialul optim pentru coroane: fără gust, radio-opac, nu irită gingiile pentru ca
nu este nevoie de cimenturi adezive.

8
I.2.Aparatura si tehnica de lucru in”SensAble Dental Lab System”

SensAble Dental Lab System oferă o soluţie completă pentru scanare, design si
transpunere prin printare 3D pentru confecţionarea coroanelor , protezelor parţiale
scheletate si a punţilor metalice.
Piesa centrala al acestui sistem este PHANTOM Desktop Haptic Device, o
soluţie ce oferă o poziţionare precisă a cursorului în programul CAD-CAM si force-
feedback de mare fidelitate (utilizatoru prin intermediul stiloului “simte” amprenta
digitală),(fig 1).

fig 1.

Amprenta venită din cabinetul stomatologic este pusă în scanerul 3D pentru a fi


transpusă digital(fig 2).

fig 2.

9
Scanerul crează un fişier digital ce conţine imaginea tridimensională a modelului
scanat. Principiul de operare al scanerului este metoda triangulaţiei,care este cea mai
eficientă metoda de scanare.Scanerul de faţă este un model Activity 101 si este o
componentă idispensabila în procesul CAD-CAM..După ce amprenta digitală ajunge în
calculatorul unde este instalat sistemul Phantom Desktop Haptic Device tehnicianul poate
crea pe model coroane dentare si punţi dentrare prin manevrarea cerii digitale foarte rapid
si natural utilizănd vechile tehnici de modelare în ceară tradiţională deşi foloseşte un sistem
digital (fig 3).

fig 3.

Prima etapă de la care pleacă tehnicianul în fabricarea microprotezei este


amprenta digitală fig 4a).Tehnicianul poate simţi conturul dintelui si poate delimita
marginile de colet doar trecănd cu bisturiul digital peste acesta in mai putin de 10 sec .( fig
4b,c)
In a doua etapă se crează capa cu ajutorul specificaţiilor utilizatorului se
aplică spacerul de ciment,se specifică grosimea capei şi se identifică inchiderea
marginală(fig 4d). Apoi se aplică ceara digitală pentru a crea cape adaptate antomic(fig 4e).
O altă etapa este plasarea conectorilor şi a dintelui suspendat,o etapă ce se
face automat de către program(fig 4f). Tehnicianul utilizând simţul tactil si cele şase grade
de libertate de mişcare poate repoziţiona şi schimba conectorii şi dintele de legatură astfel
optimizând designul pentru o estetică mai bună şi o rezistenţă structurală crescută(fig 4g).

10
Ultima etapă a designului este aplicarea cerii digitale astfel creând
macheta punţii din ceară digitală care este pregatită pentru printarea 3D(fig 4h).

fig 4a.

fig 4b.

fig 4c.

fig 4d.

11
fig 4e.

fig 4f.

fig 4g.

fig 4h.

12
Macheta microprotezei digitale (punţii dentare) fiind finalizată ea este
transmisă une imprimante tridimensionale (fig 5).

fig 5.
Imprimanta cu ajutorul tehnologoiei de stereolitografie poate reproduce cape
din acrilat sau ceară, proteze scheletate ,punţi de pâna la 16 elemente.
După printarea tridimensională elementele din acrilat sau ceară se potrivesc
perfect pe modeleul din ghips(fig 6).Etapele ce vor urma sunt cele covenţionale : ambalarea
punţii ,turnarea metalului si prelucrarea lui(fig 7) si punerea ceramicii pentru a imita
anatomia dinţilor perfect.

fig 6.

13
fig 7.

14
I.3.Aparatura si tehnica de lucru in “3Shape Dental System”

Sistemul 3Shape Dental System este considerat cel mai versatil sistem
CAD/CAM de pe piaţa mondială si cel mai utilizat sitetm din Romania fiind potrivit pentru
laboratoarele de tehnica dentară de orice mărime oferind o caliltate mare si constatntă a
produsului final si in acelaşi timp crescand productivitatea si scazând costurile .
Sistemul este alcătuit dintr-un scaner 3d laser ultraperformant,un program
CAD intuitiv numit DentalDesigner cu suport pentru alte echipamente cum ar fi
imprimantele 3D si masinile de frezat zirconiu.
Scanerul 3D numit 3shape D700(fig 1) este optimizat petnru scanarea
amprentelor şi este capabil sa scaneze modele complete din ghips cu 40% mai rapid şi cu
detalii mai mari decât oricare alt scaner de pe piata. Scanerul D700 poate scana orice
culoare,parametrii laserului şi a cemerei video sunt ajustaţi automat in funcţie de materialul
obiectului scanat.
Scanerul este dotat cu două camere video şi un sistem de miscare pe trei
axe astfel înbunătăţind acurateţea in cazul scanării unui model cu inlay.

fig 1.

15
Sistemul de mişcare pe trei axe al celor 2 camere video facilitează scanarea
obiectului prin rotirea si inclinarea lui permiţând scanarea chiar şi a inlay-urilor.( fig 2)

fig 2.

Scanarea amprentei :

Scanarea directă a amprentelor din silicon si alginat reprezintă un mare


avantaj pentru tehnicianul dentar reducândui timpul de lucru si reducând costurile de
producţie eliminând ghipsul pentru turnarea modelelor.
Acum modul tradiţional mai putin precis şi mare consumator de timp de
turnare a modelelor este eliminat,scanarea amprentei permiţând tehnicianului să înceapă
etapa de design CAD imediat după scanare .
Amprenta (fig 3a) este poziţionată in scanerul 3D si este transformată in
amprentă digitală (fig 3b). Cu ajutorul programului CAD se crează automat un model
virtual(fig 3c), acest model virtual este apoi fabricat cu ajutorul unei imprimante 3D fig 3
d) in timp ce tehnicianul crează cei doi incisivi centrali superiori.

16
fig 3a.

fig 3b.

fig 3c.

fig 3d.

17
O caracteristică importantă a scanerului D 700 este funcţia de scanare
adaptivă ,rezultatul unei scanări obisnuite este incomplet in zona preparaţiilor,în zona
proximală şi în zonele de contact.( fig 4a).
După scanarea adaptivă a porţiunilor incomplete părţile lipsă sunt adăugate
automat.( fig 4b)

fig 4a.

fig 4b.

Crearea capeleor din meteal şi a punţilor din metal:

Cu ajutorul sistemului 3Shape Dental conform producătorului modelarea


unei cape virtuale se poate face in aproximativ două minute de la primirea amprentei, se
alege bontul ,se poziţioneaza bontul pentru a fi scanat ,se scanează şi în cele din urmă se
modelează capa virtuală.. Acest sistem cu ajutorul unor noi funcţii ale programului cum ar

18
fi funcţia de sculptare(fig 5a), îi permite tehnicianului să înbunătăţească estetica şi
funcţionalitatea capelor,conectorilor şi a dinţilor falşi din punte.Prin utilizarea unor
algoritmi speciali programul detecteaza automat linia coletului(fig 5b).Programul
deasemenea poziţioneaza elementele modelate virtual automat astfel punţile dentare sunt
perfect poziţionate anatomic. În final cu ajutorul unor funcţii de editatre a conectorilor
modelarea punţii dentare este finalizată optimizând funcţiile mecanice cu cele estetice(fig
5c).

fig 5a.

fig 5b.

fig 5c.

19
Modelarea anatomică în programul Dental Designer:

Programul Dental Designer oferă cele mai eficinete şi avansate funcţii pentru
modelarea coroanelor dentare, programul ofera indicaţii avansate pentru a ajuta tehnicianul
să creeze restauraţii funcţionale şi foarte estetice.
Coroana total anatomică este automat generată de program pentru a se potrivi
perfect în cazul clinic preluat.
Programul are mai multe funcţii ce ajută tehnicianul în modelarea unei
coroane anatomice, o funcţie de sculptare “Powerful Sculpt Toolkit”( fig 6) ,îi oferă
tehnicianului posibilitatea de a modela coroana cu ajutorul unei spatule de ceară virtuală, o
funcţie de redimensionare a coroanei şi o funcţie automată care modifică automat corona
aleasă. Funcţia “Crown automation” este cea mai inovatorare accesând această funcţie
programul modeleaza automat o coroana si o adapteaza pe model in functie de dintii vecini
si de cei antagonisti(fig 7).Alta functie utlila estea cea de scanare si memorare a
morfologiei dintilor preferati de tehnician sau cu ajutorul unei conexiuni la internet
tehnicianul poate accesa una din cele 12 baze de date cu morfologii ale dinţilor scanaţi ,cea
mai cunoscută fiind “Heraeus Premium morphologies”( fig 8).

fig 6.

20
fig 7.

fig 8.

Modelarea coroanelor parţiale onlay si inlay:

Tehnicianul poate crea în acest program Dental Designer inlay-


uri,onlay-uri si punţi inlay rapid prin metode de design manuale.În timpul procesului de
design, Dental Designer calculează rapid si oferă sugestii de design şi modelare cum ar
fi forma anatomică,contactul dintelui cu dinţii antagonişti şi dinţii vecini şi linia de
colet. Odata ce tehnicianul a ales o forma anatomică apropiată a unui dinte cu cea a
celui care trebuie preparat, programul porneşte automat procesul de integrare şi

21
aproximare a poziţiei.Pentru a crea o formă perfectă adaptată anatomic a inlay-ului
programul prin algoritmi special modelează automat o formă care să se integreze
perfect si să fie cât mai aproape de morfologia originală al dintelui tratat.Cu toate aceste
automatizări tehnicinul poate intervenii oricand aducând modificările dorite preparaţiei
virtuale cu uneltele de modelare virtuale(fig 9).

fig 9.

Ceramica presată în programul Dental Designer:

Prin programul Dental Designer tehnicianul dentar poate crea machete


virtuale a viitorilor dinţi din ceramică presată pe maetal sau a celor total ceramici.
Tehnica ceramicii presate este o tehnică mai puţin costisitoare decât
tehnica CAD-CAM. Programul oferă posibilitatea de a crea machete virtuale din ceară
a lucrării dentare, machete virtuale ce for fi confecţionate de către o imprimantă
tridimensională.După terminarea machetei virtuale(fig 10) tehnicianul va salvă două
fisiere in calculator,un fişier ce conţine informţii despre bonturile propriuzise şi un alt
fişier ce conţine informaţii despre macheta ceramicii presate.Aceste fişiere urmând să
fie trimise către echipamentul de fabricare.

22
fig 10.

Etapele confecţionării ceramicii presate:

1. designul CAD.

2. macheta de ceară sintetizată de imprimanta tridimensională.

3. dinţii din ceramică presată.

23
4. rezultatul clinic final .

Managerierea laboratorului utilat cu aparatură CAD-CAM cu ajutorul


programului DentalManager CAMbridge:

Cu ajutorul programului DentalManager CAMbridge procesul de


fabricatie devine automat prin poziţionarea lucrărilor dentale automat pe discul de
zirconiu pentru viitoarea frezare a acestuia.
Odată ce comanda venită din cabinetul stomatologic este gata de
fabricaţie design-ul final al lucrării este automat transferat in funcţie de materialul ales
către aparatura corespunzatore.Astfel centru de fabricare CAD-CAM poate primi şi
efectua lucrări de freazare a zirconiului şi din alte laboratoare dotate doar cu tehnică
CAD fără a fi nevoie de interaţiune umană totul făcânduse automat.Folosind acest
program materialele sunt economisite iar capacitatea de producţie creşte.
Funcţia Automatic sorting poate sorta automat design-ul lucrărilor
finalizate şi le distribuie în diferite fisiere pe baza parametrilor de fabricaţie cum ar fi
materialul din care vor fi fabricate ,echipamentul folosit şi grosimea discului de
zirconiu.De exemplu un laborator dotat cu aparatură de frezare a zirconiului şi
imprimantă 3D pentru ceară poate crea trei fişiere cu diferite mărimi a grosimii discului
de zirconiu petrnu freazarea zirconiului şi un fişier petnru lucrările din ceară ce
trebuiesc printate.

24
1. sortarea automată după material si grosimea discului de zirconiu.

2. prepararea automată pentru prinatarea 3D cu ceară.

3. plasarea a 51 de elemente pe un disc de zirconiu de 98mm.

25
4. strategia de frezare CAM 3shape.

26
II. Cazuri clinice:Tehnica CAD si tehnica CAM in confecţionarea
microprotezelor

II.1. Tehnica CAD

În prima fază am selectat fişa pacientului şi am luat la cunoştinţă cerinţele


lucrării protetice(fig 1).

fig 1.

27
Amprenta câmpului protetic împreună cu antagoniştii sunt turnate cu
ghips Shera de tip clasa a III-a. Modelele astfel rezultate le-am plasat pe rând în
scanerul tridimensional performant D700 produs de firma Shera echipat cu două
camere video si un fascicul laser(fig 2).

fig 2.

După plasarea modelului în scanerul 3D D700 în programul 3shape


i-mes WIELAND Dental Solution am selectat zona de lucru dorita pentru scanare(fig
3).

28
fig 3.

După selectarea zonei de lucru scanerul D700 începe scanarea


tridimensională ce durează aproximativ 2 minute. Rezulatatul fiind modelul virtual al
campului protetic ce sa salvat automat in fişa pacientului.Odată terminată scanarea
modelului, am scanata antagoniştii ,programul punând câmpul protetic si antagoniştii
intr-un ocluzor virtual (fig 4,5).

29
fig 4.

fig 5.

30
Prima etapa a lucrării protetice a fost determinarea liniei marginale
,programul folosit este 3Shape DentalDesigner.Cu ajutorul funcţiilor automate
,programul detectează şi marchează automat linia marginală(fig 6).

fig 6.

Pasul doi a fost determinarea spaţiului pentru ciment,spacer-ul


virtual.Acest spacer virtual este aplicat automat pe bonturile ce vor deservi drept suport
pentru elementele din zirconiu(fig 7).

31
fig 7.

Pasul trei a fost design-ul capelor.Cu ajutorul programului


DentalDesigner şi a funcţiilor Sculpt Toolkit am modelat virtual design-ul capelor(fig
8).Pasul patru a fost etapa in care programul a adăugat automat conectorii,ulterior
modelandui astfel incat să obtin o rezistenţă deosebită dar nu in detrimentul aspectului
estetic(fig 9)

32
fig 8.

fig 9.

33
Ultima fază a modelarii CAD este câmpul protetic virtula împreuna cu
puntea formată din patru elemente amplasată pe modelul virtual(fig 10).Lucrara
finalizată este salvată pentru a fi transmisă ulterior maşinii de frezat ZenoTec.

fig 10.

34
II.2.Tehnica CAM

După incheierea modelării CAD pe calculator lucrarea va fi poziţionată


pe discul de zirconiu (blank) fiind astfel pregatită pentru procesul de frezare CAM
(Computer Aided Milling). După poziţionarea lucrării pe blankul de zirconiu,datele
necesare procesului de frezare vor fi trimise către un computer conectat direct la maşina
ZenoTec (fig 11).

fig 11.

Maşina de frezat utilizată este produsă de compania Wieland si se


numeste ZenoTec 4030 M1. Maşina dispune de doua lacaşuri pentru discurile de
zirconiu ce pot fi procesate intr-o singură rulare a programului.

35
În prima etapă, înaintea inceperii procesului de frezare am atasat tijele
de menţinere cu ajutorul unui program furnizat de producătorul maşinii de frezat(fig
12).

fig 12.

A doua etapă a procesului CAM a fost atasarea pinilor de susţinere (fig


13).

fig 13.

36
Cea de a treia etapă a constat in poziţionarea lucrării pe discul de
zirconiu şi calcularea liniilor de frezare.Poziţionarea şi calcularea liniilor de frezare
fiind făcute automat de către program(fig 14, 15).

fig 14.

fig 15.

37
În ultima etapă am selectat lucrarea salvată in prealabil în etapa de
modelare CAD în vederea frezării pe computerul legat direct la maşina de frezat
ZenoTec 4030 M1 (fig 16.) şi am rulat programul de frezare (fig 17).

fig 16.

fig 17.

38
După frezare, lucrarea am introduso intr-un cuptor special de sinterizare care
operează la temperaturi foarte înalte. În urma tratamentului termic, duritatea lucrării de
zirconiu a crescut foarte mult, depaşind-o pe cea a metalului(fig 18).

fig 18.

Rezultate inainte aplicării ceramicii:

punte totală din zirconiu. puntea totală din zirconiu pe model.

39
Rezultate după aplicarea ceramicii:

Punte de zirconiu placată cu ceramică.

Coroane individuale solidarizate.

40
Coroane individuale din zirconiu.

Coroane individuale din zirconiu.

41
Concluzii

Lucrarea aceasta evidenţiază si pune in lumină toate avantajele utilizarii


tehnologiei CAD-CAM prin prezentarea materialelor ,tehnologiilor,aparaturii si tehnicii
de lucru ale aceste tehnologii
Prin această lucrare de licentă am vrut să conturez viitorul meu în cadrul
meseriei de tehnician dentar, un viitor plin de inovaţie şi lucruri noi ce aşteaptă a fi
descoperite şi cred că am reuşit.Proiectul meu intitulat “Utilizarea tehnologiei CAD-
CAM in confecţionarea microprotezelor” propune folosirea a noi tehnici revoluţionare
ce deja au schimbat radical lumea tehnicii dentare si nu in ultimul rând lumea
stomtologică.
Tehnica dentară a părăsit era cerii si a lucrului manual si a intrat intr-o
noua eră, era digitală a proiectării pe calculator şi a fabiracţiei asistate de
calculator.Tehnicienii au acum posibilitatea de lucra mai mult,mai eficinet şi mai
calitativ toate acestea doar operând un calculator.
Am scris această lucrare de diploma cu gândul că in viitorul apropiat
fiecare laborator de tehnică dentara va avea posibilitatea de a fi echipat măcar cu
tehnologie de proiectare CAD, design-ul lucrărilor urmând sa fie trimise la centrele de
frezare computerizată a zirconiului creânduse astfel un circuit bine definit şi eficient
reducând costurile de producţie prin marirea cererii.
Tehnologia CAD-CAM ,materialele folosite si aparatura sunt intr-o
constantă dezvoltare si perfecţionare ceea ce mă face să mă gândesc la un viitor
strălucit al tehnicii dentare
.

42
Bibliografie

Metalo-Ceramică Dentară- D.D.Slăvescu, O.V.Răndaşu


Das Dental Labor lb. romana 1/2009, anul IX, nr. 32, ianuarie-martie
2009
Tehnica Dentara 4/2007, anul VI, nr. 27, noiembrie-decembrie 2007

43