``UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA‟ DIN SIBIU

FACULTATEA DE MEDICINĂ SPECIALIZAREA

TEHNICĂ DENTARĂ

LUCRARE DE LICENȚĂ

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:
Prof. Universitar Dr. Ionaș Mona

ABSOLVENT:
Zăpucioiu Adelina-Maria

SIBIU
2021
 UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA” DIN SIBIU
FACULTATEA DE MEDICINĂ SPECIALIZAREA
TEHNICĂ DENTARĂ

TEHNOLOGIA DE REALIZARE A
LUCRĂRILOR PROTETICE
CERAMICE PE SUPORT DE
ZIRCONIU

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:
Prof. Universitar Dr. Ionaș Mona

ABSOLVENT:
Zăpucioiu Adelina-Maria

SIBIU
2021
 CUPRINS
INTRODUCERE. .................................................................................................. 5
I. PARTE GENERALĂ......................................................................................... 6
1. Caracteristici generale zirconiu. ............................................................................ 6
Utilizarea zirconiului în tehnică dentară/stomatologie .............................................. 8
Avantajele și dezavantajele zirconiului. .................................................................. 12
2. Sistemul computerizat de frezare a zirconiului: CAD-CAM. ............................... 13
Componentele sistemului CAD-CAM. ................................................................... 13
Avantajele utilizării sistemului CAD-CAM. ........................................................... 14
Etapele de realizare ale scheletului de zirconiu. ...................................................... 14
3. Ceramica de stratificare pe infrastructură de zirconiu. ......................................... 15
3.1. Compoziția și proprietățile ceramicii dentare ................................................... 15
3.2 Avantaje și dezavantaje.................................................................................. 17
3.3 Clasificarea ceramicii..................................................................................... 18
3.5 Tehnologia de aplicare a ceramicii................................................................. 20
II. PARTE SPECIALĂ. ....................................................................................... 22
1. Ipoteză de lucru. .................................................................................................. 22
2.Scop și obiective................................................................................................ 22
3.Material și metodă............................................................................................. 23
4. Cazuri clinice.................................................................................................... 24
4.1. Cazul 1.......................................................................................................... 24
4.2. Cazul 2.......................................................................................................... 37
4.3. Cazul 3.......................................................................................................... 49
5.Rezultate............................................................................................................ 62
6. Discuții. ............................................................................................................... 65
7. Concluzii ............................................................................................................. 66
BIBLIOGRAFIE................................................................................................ 67

4
 INTRODUCERE

Zâmbetul și aspectul dinților au avut o importanță deosebită pentru omenire încă

din cele mai vechi timpuri. Ele prezintă un criteriu în aprecierea frumuseții unei
persoane. Armonia feței, frumusețea, estetica au reprezentat o preocupare permanentă
pentru oameni, acestea având un impact major în relațiile interumane.
S-au făcut progrese mari în stomatologie și tehnică dentară până în prezent, prin
elaborarea unor noi tehnologii și materiale, acestea având ca și rezultat creșterea
toleranței biologice, estetică bună, grad de rezistență ridicat, executându-se lucrări
protetice de calitate superioară. Noile tehnologii (CAD-CAM) oferă tehnicianului
dentar posibilitatea de a modela și de a freza lucrările cu ajutorul calculatorului,
rezultând lucrări cu mult mai puține erori, mult mai bine adaptate.
Unul dintre cele mai vechi materiale destinate restaurărilor protetice este
ceramica. Aceasta redă aspectul cel mai apropiat de cel al dinților naturali.
Deși ceramica a fost descoperită în timpul secolului al XVIII-lea, primele
restaurări au fost realizate abia după un secol din ceramică feldspatică. Deși aveau
avantaje estetice, acestea nu s-au bucurat de popularitate datorită închiderii marginale
defectuoase și a rezistenței scăzute la fractură.
În prezent, materialul considerat ideal care este folosit în stomatologie este
oxidul de zirconiu. Acesta oferă alternative estetice îmbunătățite și o biocompatibilitate
superioară. Denumirea materialului provine de la cuvântul persan “zargon” și
înseamnă “colorat ca aurul” , deși în realitate zirconiul are o culoare gri-albicioasă.
În domeniul stomatologiei, ceramica stratificată pe infrastructură de oxid de
zirconiu s-a impus ca și material de elecție în ultimii ani. Materialele noi, superioare ca
și calitate, precum și tehnologia modernă de realizare, au impus coroanelor din zirconiu
un preț justificat mare.[1]

5
 I. PARTE GENERALĂ

1.Caracteristici generale zirconiu

Zirconiul este materialul apărut acum puțin timp, care, datorită proprietăților
sale, a revoluționat stomatologia. Zirconiul se prezintă sub formă de blocuri de diferite
mărimi și are o culoare albă, fiind un material ceramic. Stomatologia nu utilizează
zirconiul pur, ci este folosită o combinație chimică a acestuia, care poartă numele de
„oxid de zirconiu”. Pentru prelucrarea acestuia sunt folosite anumite sisteme
computerizate.
Una dintre proprietățile cele mai importante ale zirconiului este duritatea, acesta
fiind cel mai rezistent material folosit în stomatologie. O altă proprietate importantă a
zirconiului este transluciditatea, lucrările pe bază de zirconiu au o estetică deosebită
deoarece nu conțin niciun fel de metal, iar culoarea zirconiului este albă. Este un
material biotolerabil, nu are efect alergic si nu corodează, datorită inexistenței
metalului. Lucrările pe bază de zirconiu sunt extrem de precise, acestea fiind executate
doar prin sisteme computerizate și totodată au și un preț ridicat datorat faptului că atât
materialul în sine cât și tehnologia de prelucrare, aparatura sunt foarte scumpe. După
ardere, scheletul de zirconiu nu își modifică forma, în comparație cu cel de metal,
adaptarea marginală realizându-se la perfecție. Pacientul nu simte senzația de rece/cald,
conductivitatea termică fiind mică.
Zirconiul nu este un material fragil sau rigid, din acesta confecționându-se și cuțite care
pot tăia oțelul. Oxidul de zirconiu a fost introdus acum mult timp în medicină, din
acesta fiind construite de exemplu proteze de șold, materialul suportând o greutate
foarte mare.
Materialul poate să suporte uzurile de zi cu zi și solicitările provocate de masticație fără
a se fractura, având o rezistență deosebită la presiune. Coroanele de zirconiu reflectă
lumina asemenea unui dinte natural, datorită absenței scheletului metalic, ceea ce îl face
superior din punct de vedere estetic. Transluciditatea este apropiată de cea a dinților
naturali. Un alt avantaj major al coroanelor de zirconiu este absența coroziunii. [2]
Oxidul de zirconiu a fost introdus în stomatologie și tehnică dentară începând cu
anii ’90. Punțile de zirconiu au calități asemănătoare privind flexiunea și rezistența la
rupere cu punțile din aliaje nobile.

6
Proprietăți fizice și chimice:
Denumirea întreagă a oxidului de zirconiu care este utilizat în tehnica dentară este:
„ Dioxid de zirconiu tetragonal, stabilizat parțial cu Ytriu”.
Conductivitatea termică a zirconiului este mult mai mică față de oxizii de crom și este
inert în majoritatea mediilor agresive[3]. De asemenea, acesta poate fi utilizat pentru
protecția împotriva uzurii abrazive, dând dovadă de o duritate ridicată.
∙ Oxidul de zirconiu are următoarele caracteristici:
- Rezistență;
- Rezistivitate electrică;
- Rezistență la abraziune;
- Izolare termică;
- Rezistență la coroziune;

Îndeplinește următoarele calități fizice și mecanice:

- Puritate 99,9%;
- Positate 0;
- Rezistență absolută la coroziune;
- Modul de elasticitate 210 Gpa;
- Temperatura de topire : 2715˚C;
- Rămâne neschimbat de-a lungul procesului de producție;
- Duritate 1200 HV;
- Rezistență la compresie 2000 Mpa;
- Mărimea particulei <0,6 ym;
- Rezistență la îndoire 1000 Mpa;
- Estetică excelentă datorită translucenței materialului;
- Fără gust;
- Biocompatibilitate foarte mare;
- Nu irită gingiile;
- Radio-opac.

7
Utilizarea zirconiului în tehnică dentară/stomatologie

Se pot construi aproape orice tip de lucrări din ceramică stratificată pe suport de
zirconiu, structurile fiind rezistente, durabile și cu o estetică deosebită datorată culorii și
translucenței materialului. La acest tip de lucrări, peste suportul de zirconiu se stratifică
mai multe straturi de ceramică dentară, aspect ce va perfecționa estetica lucrării.
Coroana pe suport de zirconiu se aseamănă foarte mult cu cea metalo-ceramică, mai ales
din punct de vedere al rezistenței materialelor. Diferența majoră este reprezentată de
estetica lucrărilor, zirconiul conferind o estetică superioară, fiind disponibil în diverse
culori, apropiate de cele ale dinților naturali. Aceste tipuri de lucrări pot fi utilizate atât
pe dinții frontali cât și pe cei laterali.

Pot fi realizate și lucrări protetice integral din zirconiu, legătura dintre ceramică și
zirconiu nefiind una foarte puternică. Aceste lucrări sunt indicate în zona laterală, unde
forțele exercitate asupra restaurării sunt mai mari, materialul dând dovadă de rezistență
crescută.

Diferența dintre cele două tipuri de lucrări este dată de estetică, cele integrale din
zirconiu având un aspect net superior celor din ceramică stratificată. O altă diferență
este dată de greutatea restaurărilor, ceramica stratificată având o greutate mai mare față
de zirconiul integral.

În special fața ocluzală a lucrării integrale trebuie foarte bine lustruită pentru a evita
producerea unor leziuni la nivelul dinților antagoniști.

Implanturi dentare:
Implanturile dentare sunt alcătuite din două părți:
1. Partea osoasă numită și „ rădăcina implantului” , aceasta fiind introdusă în mod
chirurgical în osul mandibular sau maxilar.
2. Bontul artificial care este atașat implantului osos după vindecarea acestuia. Peste
acesta se face lucrarea pe implanturi, în funcție de cazul pacientului. (coroană dentară,
punte dentară, proteză mobilizabilă).

8
 Pentru ambele piese, materialul utilizat era titanul, fiind apreciat datorită
biocompatibilității sale crescute. Însă, un alt material care este introdus treptat în
implantologie este zirconiul.
a. Implant din titan cu bont artificial din zirconiu – dispare dificultatea de
ascundere a bontului din titan, de culoare închisă datorită faptului că bontul din zirconiu
este de culoare albă. În stomatologie, zirconiul este folosit sub formă de oxid, având
proprietăți asemănătoare cu ale ceramicii, cu toate că, zirconiul pur este de fapt un
metal. Este un material bine tolerat în mediul din cavitatea bucală și cu o estetică
superioară față de titan.

b. Implanturi confecționate integral din zirconiu – diferența majoră pe care o aduce

acest tip de implant este faptul că acesta este confecționat dintr-o singură piesă,
nemaifiind alcătuit din partea osoasă și bontul artificial. Zirconiul este hipoalergenic,
rezistent la coroziune, oferindu-le o șansă și pacienților care sunt alergici la titan. Un
dezavantaj al implantelor integrale din zirconiu este lipsa unor studii amănunțite, pe
termen lung, în ceea ce privește gradul de osteointegrare și compoziția chimică.
Între cele două tipuri de implanturi există mai multe diferențe:
- Prețul – implantul din zirconiu având un preț mai ridicat decât cel din titan;
- Rezistența și durabilitatea – implantul de titan este mai rezistent la fracturi și mai
durabil, zirconiul având un coeficient de elasticitate mai redus față de titan, ceea ce îl
face mai puțin rezistent.
Pacienților care suferă de bruxism nu le sunt recomandate implanturile.
Cantitatea și calitatea osului tăiat sunt factorii esențiali ai procesului de vindecare,
acesta durând între 3 și 6 luni. Nu vor exista dureri atâta timp cât pacientul dispune de
suficient țesut osos disponibil. Intervalul de timp alocat acestei proceduri chirurgicale
este de o oră, sub influența anesteziei locale. Pacientul revine la cabinet după o
săptămână de la realizarea procedurii pentru scoaterea firelor, ca șurubul să se
implanteze cât mai bine în os și să fie acoperit de gingie. Pentru permiterea
atașamentului bontului protetic, șurubul este descoperit printr-o mică incizie la nivelul
țesutului gingival. Ulterior se va adapta lucrarea protetică: coroană ceramică pe suport
de zirconiu, coroană metalo-ceramică, punți, proteze etc.

9
Există 3 modalități de atașare a dinților pe implant:
1. Imediată – imediat după implant ( în timpul operației);
2. Timpurie – după 1-12 săptămâni de la operație;
3. Târzie – după 3-6 luni de la operație;

Infrastructura lucrărilor ceramice:

Estetica și rezistența lucrărilor ceramice cu suport de zirconiu sunt impecabile. Se pot
realiza coroane simple sau punți dentare. Ceramica este depusă în straturi, succesiv, pe
scheletul din zirconiu și arsă in cuptoare speciale la o temperatură de peste 700˚C.
Perioada de realizare variază între 3-5 zile. Aceste lucrări sunt indicate în toate zonele
cavității bucale.
Coroanele integral din zirconiu:
Datorită tehnologiei de realizare și anume: frezarea computerizată (CAD-CAM) a unui
bloc (disc) de zirconiu, aceste lucrări conferă o adaptare foarte bună pe dinte și au un
aspect apropiat de cel al dinților naturali. Coroanele integral din zirconiu necesită două
ședințe : prima pentru amprentare și a doua pentru cimentare, procedeul tehnologic
având o durată mult mai scurtă față de cel care cuprinde stratificarea ceramicii. Aceste
lucrări protetice sunt indicate pe dinții vitali, zirconiul nefiind un bun conductor termic
și în rezolvarea problemelor estetice: colorații dentare, dinți fracturați etc. [4]

Indicații:
- La dinții cu coroana fracturată;
- Coroane dentare pe implant;
- Dinți cu forme, dimensiuni sau culoare inestetică;
- Dinți care prezintă distrucție coronară de peste 40%, neexistând posibilitatea de a fi
refăcuți din materiale compozite; [4]
- Spațiu ocluzal redus;
-Dinți predispuși la fractură, fragili datorită faptului că au suportat tratamente
endodontice;

10
 Contraindicații:
- Overbite pronunțat;
- Bruxism;

Obiectivele urmărite:
- Adaptare marginală;
- Rezistență și retenție;
- Rezistență în timp;
- Conservarea structurilor dentare;
- Conservarea parodonțiului.

Adaptarea marginală: la zona de colet a dintelui este unul dintre factorii esențiali pentru
succesul clinic al lucrării de zirconiu. Adaptarea marginală trebuie să fie perfectă pentru
a ajuta la conservarea structurilor dentare în timp si pentru rezistența lucrării propriu-
zise. [5]
Rezistența: este reprezentată de stabilitatea lucrării pe dinte atunci când sunt aplicate
forțe axiale sau oblice.[1]
Retenția: atunci când asupra coroanei se aplică o mișcare de-a lungul căii de inserție sau
a axului lung al dintelui, aceasta trebuie să fie stabilă. O coroană lungă va retenționa
mai bine decât o coroană scurtă.
Rezistența în timp: este dată de anumite dimensiuni pe care coroana de zirconiu trebuie
să le aibă: ocluzal = 2 mm și axial = 1,2 mm.
Conservarea structurilor dentare: dacă dintele restaurat este vital, șlefuirea acestuia
pentru coroana de zirconiu poate afecta pulpa dentară, de aceea, pentru a nu încălzi
pulpa dintelui și a o deteriora ireversibil, șlefuirea acestuia se va face cu apă.
Conservarea parodonțiului: atunci când dintele este șlefuit cu prag se obțin cele mai
bune rezultate, coroana sprijinindu-se pe prag.[6]

11
Avantajele și dezavantajele zirconiului

Avantaje:
- Estetica dată de lucrările din zirconiu este superioară, acesta asemănându-se foarte
mult cu dintele natural;
- Biocompatibilitate;
- Stabilitate;
- Nu provoacă alergie;
- Durabilitate;
- Rezistența mecanică;
- Termoizolarea;
- Modelarea computerizată CAD-CAM;
- Rezistență în timp;
- Igienizare ușoară;

Dezavantaje:
- Din cauza calității materialelor folosite, dar și a tehnologiei moderne de realizare,
prețul unei lucrări cu/de zirconiu este destul de ridicat.
- Opacitatea – zirconiul este contraindicat pentru dinții frontali atunci când aceștia au o
culoare închisă sau sunt devitali din cauza gradului de opacitate ridicat pe care acesta îl
are, lumina trecând prin coroana dentară în același mod ușor în care o face prin dintele
natural; [7]
- Gradul de casare – fiind un material casant, sub presiuni anormal de ridicate, acesta
poate crăpa.

2. Sistemul computerizat de frezare a zirconiului: CAD-CAM

Tehnologia CAD-CAM reprezintă una dintre cele mai inovatoare soluții pentru
protetica dentară și este o tehnică orientată către viitor. CAD-CAM depășește oricare
tehnologie existentă prin precizia și acuratețea cu care aceasta contribuie la realizarea
restaurărilor protetice. Pot fi realizate punți dentare, coroane incrustații, fațete etc.[8]

12
La baza acestei tehnologii se întâlnesc două procese:
- CAD ( Computer Aided Design) – reprezintă operația de modelare a viitoarelor lucrări
prin intermediul unui computer ce utilizează un software special pentru design-ul 3D.[5]
- CAM ( Computer Aided Manufacturing) – reprezintă operația prin care unitatea
responsabilă cu procesul de frezare (de producție) creează elementele protetice. [5]

Componentele sistemului CAD-CAM

Această tehnologie este folosită în special pentru rapiditatea executării lucrărilor
dar și pentru confortul pe care îl oferă atât pacientului, cât și medicului stomatolog.
Este alcătuit din următoarele elemente:
- Scanner-ul – prin intermediul căruia se realizează înlocuirea amprentelor clasice cu
amprentele digitale, care conferă un grad de precizie mai ridicat; [5]
- Computerul împreună cu soft-ul utilizat la prelucrare – aceste componente prelucrează
informațiile care au fost explorate prin intermediul scanner-ului din cavitatea orală și le
folosește în scopul realizării restaurării finale;
- Unitatea de frezare – prin intermediul acestei componente sunt realizate restaurările
propriu-zise (coroane, punți, fațete, incrustații) cu ajutorul axelor de frezare, în urma
datelor primite de la calculator. [5]
Amprentele dentare sunt preluate cu o precizie perfectă de către scanner și
transmise computerului. În computer sunt prelucrate informațiile primite și sunt
transimse mai departe unității de frezare. La sfârșitul procesului, piesele protetice
rezultate prezintă o acuratețe incredibilă și sunt realizate din cele mai bune materiale
biocompatibile, pe primul loc fiind zirconiul. [9]

Avantajele utilizării sistemului CAD-CAM

Medicii, împreună cu oamenii de știință și inginerii au dezvoltat și au adus

progrese substanțiale privind tehnologia CAD-CAM, fiind conștienți de ideea că în
stomatologie timpul de realizare al operațiunilor specifice acestei ramuri nu trebuie să
fie o problemă. [5]
În afară de timpul scurt în care elementele componente ale tehnologiei CAD-
CAM duc la indeplinire scopul, realizând elemente protetice destinate restaurării,

13
această tehnologie este de necomparat și grație multitudinii de beneficii aduse medicilor
și în special pacienților: [5]
- Eliminarea erorii umane, datorită sistemului precis de scanare;
- Posibilitatea folosirii amprentei digitale, reducând disconfortul creat pacientului de
către amprenta clasică;
- Obținerea unor lucrări cu o estetică deosebită datorită utilizării materialelor cu un
aspect apropiat de cel al dinților naturali (zirconiu, ceramică).
- Spațiile dintre coroana montată și dinții vecini sunt prevenite datorită preciziei pe care
o oferă tehnologia; [10]
- Lucrările sunt mult mai bine adaptate pe bont, cu o durată de viață mai mare și mai
rezistente datorită materialelor de ultimă generație folosite;
- Prin folosirea modelării pe calculator este creată o restaurare mult mai sănătoasă
pentru dinte;
- Este eliminată necesitatea de luare a multiplelor amprente consumatoare de timp și
materiale datorită imaginilor 3D care sunt folosite. [11]

Etapele de realizare ale scheletului de zirconiu

Etape clinice și tehnologice:

1. Prepararea dinților ce vor fi supuși tratamentului cu prag;
2. Amprentarea digitală sau clasică cu material special a câmpului protetic și a
arcadei antagoniste;
3. Turnarea și pregătirea modelelor de lucru, printarea 3D a acestora în cazul
folosirii amprentelor digitale sau transmiterea datelor amprentei direct în calculator;
4. Montarea modelelor în articulator, când este folosită tehnica de amprentare
clasică;
5. Scanarea modelelor;
6. Realizarea design-ului virtual al capei viitoarei lucrări;
7. Frezarea în discul de zirconiu a capei;
8. Sinterizarea zirconiului – se realizează într-un cuptor special, la temperaturi de
peste 1500˚C, timp de 6-7 ore. Această etapă are ca scop creșterea rezistenței zirconiului
la rupere și tracțiune;[12]
14
9. Stratificarea ceramicii pe capa de zirconiu;
10. Machiajul și glazurarea lucrării cu scopul obținerii culorii dorite.
Lucrările protetice cu schelet de zirconiu au o estetică deosebită și pot fi folosite cu
succes în orice zonă din cavitatea bucală. Acest tip de lucrări nu pigmentează gingia, nu
produc iritație pulpară având conductibilitatea termică redusa. Au o rezistență crescută,
gingia este mai sănătoasă, placa bacteriană și tartrul depunându-se mai greu. Aceste
lucrări sunt și mai ușoare în comparație cu cele din alte materliale, de exemplu
metal.[13]

3. Ceramica de stratificare pe infrastructură de zirconiu

Etimologie: denumirea de “ceramică” este de origine grecească și provine de la cuvântul

“ KERAMOS “ ce reprezenta materia primă cu care lucrau olarii
(KERAMON=ARGILE , KERAMIN=CERAMICĂ). Cuvântul „ porțelan” este tot de
origine grecească , provine de la numele unei scoici: „PorzellanoCyprea” a cărei
cochilie este netedă și sidefată, asemenea unei ceramici glazurate. [14]

3.1. Compoziția și proprietățile ceramicii dentare

Cele trei elemente de bază ale ceramicii clasice sunt:

- Feldspatul;
- Cuarțul;
- Caolinul.

Feldspatul:
Rolul acestuia este de creștere a translucidității restaurărilor protetice. Prezența
acestuia în masele ceramice determină transluciditatea materialului. Acesta este prezent
atât în masele ceramice pentru sistemele metalo-ceramice, cât și în cele destinate
sistemelor integral-ceramice. Este considerat unul dintre cei mai răspândiți silicați din
scoarța pământului. Cea mai mare importanță pentru masele ceramice o prezintă
feldspații ortoclazi care apar sub forma unor cristale de amestec, fiind găsiți destul de
rar în stare pură.[15]
15
 Componenta principală a ceramicii dentare este feldspatul, proporția acestuia
față de celelalte ingrediente făcând diferența între ceramica dentară și cea industrială.
Temperatura la care se topește feldspatul este cuprinsă între 1100-1300˚C; [6]
Duritatea: 6 - 6,5 pe scara Mohs; Densitatea variază în funcție de compoziția
feldspatului.
În masele ceramice dentare, feldspatul are rolul de matrice pentru argilă și quartz.
Temperatura de ardere a ceramicii scade odată cu proporția de Na2O față de K2O.
Unii producători din Europa și SUA înlocuiesc feldspatul din compoziția ceramicii cu
“NephelineSyenite”, având ca elemente componente feldspat de Na in proporție de
50%, feldspat de K în proporție de 25% și nephelină 25%. [6] Are mai puțină variație
în compoziție fiind un mineral mult mai pur decât feldspații naturali.

Cuarțul:
Este definit ca fiind un oxid de siliciu cristalizat. Este unul dintre cele mai
întâlnite minerale, atât în starea acestuia pură cât și în compoziția unui număr mare de
roci. [6]
Acesta poate fi opac sau transparent. Temperatura de topire este în jur de
1700˚C, densitatea este de 2,65 și duritatea de 7 pe scara Mohs.
Pentru evitarea colorării produsului ars, quartz-ul folosit în ceramica dentară
trebuie să fie cât mai pur. Acesta este elementul care conferă masei ceramice rezistență,
contribuie la transluciditatea acesteia și datorită temperaturii înalte de fuziune, își
menține forma în timpul arderii. Odată cu creșterea temperaturii, caolinul și feldspatul
contractă masa, însă, quartz-ul, crește în volum la anumite temperaturi. [17]

Caolinul:
Este o rocă regăsită în zăcăminte alături de rămășițe necaolinizate din rocile
primare, acesta fiind sub formă impurificată.[6] Este o rocă argiloasă de culoare albă.
Prin anumite procedee industriale, din aceste roci se dizolvă silicații de Na și K și se
păstrează argila propriu-zisă, care are formula AL203 x 2SiO2 x H2O. [6]
Caolinul în amestec cu apa alcătuiesc o masă plastică ușor modelabilă, are o
mare refractaritate, iar în stare pură are culoarea albă. Rolul caolinului ca și materie

16
primă în masa ceramică este de a da plasticitate materialului în fazele inițiale de
prelucrare. [6]
Caolinul este utilizat în cantitate tot mai scăzută în compoziția maselor ceramice
dentare din cauza faptului că este considerat un puternic opacifiant. Acest lucru
determină anumiți autori să încadreze ceramica în grupa sticlei, deoarece crescând
cantitatea de feldspat și scăzând-o pe cea de caolin, produsul rezultat se îndepărtează de
grupul ceramicii obișnuite, dobândind caracterele sticlei. În compoziția ceramicilor
dentare intră o cantitate de caolin între 3-50%. Proporția concretă nu poate fi știută,
aceasta reprezentând secretul de fabricație al producătorilor. [6]
Alte substanțe care intră în compoziția ceramicii dentare:
Agenții de flux: reprezintă anumite substanțe adiționale care au ca scop
obținerea unor modificări și anume scăderea coeficientului de expansiune termică sau
micșorarea temperaturii de ardere. Exemple de agenți de flux sunt silicatul de Li sau de
K. Aceștia nu modifică rezistența.
Fondanții: sunt folosiți cu scopul coborârii temperaturii de ardere. Exemple de
fondanți sunt boraxul, oxidul de Plumb, carbonatul de Natiu și Potasiu, toate substanțele
având temperaturi de topire sub 800˚C. [6]

Avantaje și dezavantaje
Avantaje:
- Se aseamănă danturii naturale, având abilitatea de a reda culori diferite ale aceluiași
dinte, estetica fiind superioară;
- Material biocompatibil, nu produce alergii;
- Igiena orală este dusă la îndeplinire cu ușurință datorită proprietăților ceramicii care
nu permit bacteriilor, microbilor și resturilor alimentare să se stocheze pe suprafața
dinților; Însă aceasta nu trebuie neglijată de către pacient;[18]
- Nu este un bun conductor termic, materialul fiind indicat persoanelor cu sensibilitate
la variațiile de temperatură ale alimentelor consumate;
- Rezistență crescută;
- Durată de viață;
- Culoare stabilă;
- Disconfort minim și acomodare rapidă;

17
- Material ce beneficiază de o gamă largă de nuanțe, acestea putând fi la rândul lor
colorate pentru a ajunge la un aspect cât mai apropiat de cel al dinților încă prezenți în
cavitatea bucală; [19]
- Transluciditatea este apropiată de cea a smalțului natural, influențând în mod pozitiv
aspectul lucrării;

Dezavantaje:
- La fel ca la majoritatea lucrărilor protetice și cele din ceramică presupun șlefuirea
țesuturilor dentare, pierzându-se o cantitate însemnată de țesut dentar sănătos, în cazul
ceramicii cantitatea necesară fiind mai mare decât în cazul altor lucrări; [20]
- Duritatea crescută este considerată și un avantaj, însă duce la abrazarea dinților
antagoniști dacă aceștia nu sunt realizați dintr-un material similar.[20]
- Procesul de cimentare necesită mai multă îndemânare din partea medicului și
materialele sunt mai costisitoare față de lucrările din alte materiale;
- Preț mai ridicat față de alte materiale.

Clasificarea ceramicii
Masele ceramice au fost clasificate de către Ferrari și Sadoun (1995) în funcție de
compoziție în 3 grupe:
- Ceramică feldspatică;
- Ceramică aluminoasă;
- Ceramică sticloasă (vitroceramică); [21]
Kappert definește următoarele clase în funcție de existența scheletului metalic:

1. Sisteme metalo-ceramice prin turnare (din aliaje nobile ce au un conținut crescut

sau scăzut de aur și platină, din aliaje de titan sau titan pur).
∙ Cu schelet metalic obținut prin:
- Galvanizare ( Gammat, Platanic, AuroGalvano Crown-AGC);
- Tehnica folierii ( modelare la rece; Sunrise-TanakaDental);
- Prelucrare mecanică asistată de calculator (CAD/CAM; Sopha- SophaBioconcept);[22]

18
2. Sisteme integral ceramice:

- Ceramică stratificată cu nucleu din masă ceramică de bază (Vitadur);

- Ceramică stratificată cu nucleu din masă ceramică dură ( In-Ceram);
- Sisteme ceramice nestratificate: vitroceramică turnată ( Cera Pearl, Dicor) sau
vitroceramică presată ( Empress);
- Ceramică armată cu straturi de leucit ( Optec, Duceram, Mirage). [23]

3. Restaurări dentare integral ceramice care sunt obținute prin șlefuire și frezare
mecanică: frezare prin copiere (Celay), sisteme CAD/CAM ( Cerec, Sopha, Denti-Cad).

 Ceramica se poate clasifica și în funcție de microstructura acesteia:

- Mase ceramice cu matrice vitroasă și încărcătură cristalină dispersată;
- Mase ceramice cu matrice cristalină cu față vitroasă dispersată ( In-Ceram); [24]

 Schuller și Hennicke le clasifică in funcție de structura atomică astfel:

- Mase ceramice oxidinice;
- Mase ceramice neoxidinice;
- Mase ceramice silicatice;
Sunt cunoscute două clase de mase ceramice în funcție de tehnologia de ardere:
- Ceramică arsă la presiune atmosferică;
- Ceramică arsă în vacuum; [25]

 În funcție de metoda de prezentare comercială:

- Pulberi (frite) –folosită pentru tehnica stratificării;
- Lingouri prefabricate pentru prelucrarea la cald (turnare, injectare);
- Lingouri prefabricate pentru prelucrarea la rece ( CAD/CAM).

 Clasificare în funcție de topografia de lucru:

- Masă ceramica de bază (miezul de ceramica);
- Masă ceramică pentru dentină;
- Masă ceramică pentru smalț.[26]

19
Tehnologia de aplicare a ceramicii

După ce este făcută proba scheletului, acesta este trimis înapoi în laborator pentru
aplicarea ceramicii. Pulberea ceramică este amestecată cu lichidul special, iar pasta
rezultată este aplicată cu o pensulă pe toate fețele dintelui în mai multe straturi,
realizându-se morfologia acestuia. Pensulele sunt special realizate pentru aplicarea
ceramicii, de diferite forme și mărimi. [25]
Lucrarea este introdusă în cuptoarele speciale de ardere după aplicarea fiecărui strat de
ceramică, la temperaturi de peste 1000˚C. Pentru dezvoltarea legăturii chimice dintre
scheletul de zirconiu și ceramică, înainte de aplicarea pastei de ceramică, pe schelet este
aplicat adezivul special pentru zirconiu și introdus în cuptor.
În timpul arderii, ceramica se contractă, iar din acest motiv tehnicianul este nevoit să
modeleze dinții artificiali cu un volum cu aproximativ 25% mai mare pentru a
compensa această contracție. Când este sub formă de pastă, ceramica poate avea diverse
culori (albastru, roz, verde) în funcție de firma producătoare și de etapa în care trebuie
aplicată ceramica. De exemplu în cele mai multe cazuri ceramica de culoare roz este
pentru dentină, iar cea albastră pentru smalț. Însă culoarea finală este obținută doar după
ardere. [26]
Ceramica este aplicată în mod uniform pe suprafața scheletului, atât la nivelul
coroanelor dentare, cât și pe corpurile de punte. Tehnicianul o să țină cont în momentul
aplicării ceramicii de toate datele și indicațiile primite de la medicul stomatolog.
 Stratul 1 – Adezivul:
Este primul strat depus pe scheletul de zirconiu, acesta se aplică subțire și
uniform, având rolul de a crea legătura chimică dintre ceramică și zirconiu. După
aplicare scheletul este introdus în cuptorul setat pe programul special pentru această
etapă. [27]

 Stratul 2 – Stratul de bază:

Acesta este stratul cel mai gros, care definește culoarea viitoarei lucrări și dă
forma de bază a acesteia. Se vor aplica nuanțele potrivite fiecărei zone a dintelui, în
funcție de datele trimise de medicul stomatolog. În general, zona coletului are o culoare
mai închisă față de restul dintelui, iar zona dinspre incizal o culoare ușor mai
deschisă.[28]

20
  Stratul 3 – Stratul de corectură sau retuș:

Este etapa în care se pot face mici corecții la nivelul lucrărilor. Acesta este
stratul în care sunt realizate anumite particularități caracteristice diferitelor zone ale
dintelui și specifice de la caz la caz. Pot fi realizate diferite colorații speciale sau artificii
estetice, care vor reda un aspect cât mai natural dinților artificiali. De exemplu:
- Dacă dinții existenți prezintă abrazie atunci zonei de vârf îi este dată o colorație mai
închisă pentru a mima abrazia;
- Pot fi reproduse și alte colorații asemănătoare celorlalți dinți: colorația cauzată de
tartru, colorația nicotinică și altele;
- În cazul în care coroana este mai lungă, poate fi aplicată în partea de sus a acesteia o
ceramică de culoare roz-roșu pentru a imita gingia. Astfel dintele nu o să mai pară atât
de alungit.
Unde este cazul, în afară de colorații se pot crea și anumite forme sau poziții
speciale. De exemplu un aspect mult mai natural se poate obține când se realizează o
„ încălecare” a unui dinte din lucrare. Acest artificiu estetic este preferat atunci când
există o lipsă de spațiu în locul confecționării unui dinte prea mic care va fi extrem de
inestetic. Dacă se dorește realizarea acestor artificii, ele sunt planificate de la începutul
confecționării scheletului.[28]
În această etapă sunt perfecționate și contactele cu dinții vecini, contactele
ocluzale, contactele lucrării cu țesuturile gingivale de sub ea dar și textura și forma
generală a lucrării cu ajutorul micromotorului și a hârtiei de ocluzie.
Pentru proba lucrării dentare, dacă s-a planificat, aceasta este trimisă la cabinet
înainte de aplicarea ultimului strat.

 Stratul de finisare sau glantz:

Acesta este stratul care asigură luciul final al ceramicii. Se aplică foarte subțire
și uniform asigurând lucrării o suprafață netedă, fină dar și transluciditatea caracteristică
smalțului. Dacă este aplicat în strat prea gros acesta crapă. Este recomandată aplicarea
într-un strat cât mai subțire posibil mai ales pe fața ocluzală. Odată cu aplicarea glantz-
ului se pot realiza mici modificări de nuanță prin colorarea lucrării cu machiajul special
pentru ceramică. Acest strat nu aduce modificări de formă sau dimensiune lucrărilor
protetice.[28]

21
 II. PARTE SPECIALĂ

Coroanele din zirconiu au o estetică deosebită, acestea imitând foarte bine aspectul
dintelui natural. Acesta este unul dintre cele mai biocompatibile material disponibile în
tehnica stomatologică, eliminând posibilele alergii. Acest material, folosit ca și
substructură este un bun izolator termic, contribuind la menținerea vitalității dintelui.
Este utilizat ca și infrastructură rezistentă și subțire, care permite ceramicii să fie
aplicată prin tehnica de stratificare, obținându-se rezultate estetice deosebite.
Datorită utilizării tehnologiei CAD-CAM, structura din zirconiu are o adaptare intimă
pe bontul dentar.

1. Ipoteză de lucru

Lucrările protetice pe suport de zirconiu sunt folosite azi pe scară largă în reabilitările
protetice. Scopul lucrării este acela de a scoate în evidență importanța și aplicabilitatea
lucrărilor protetice pe suport de zirconiu.

2. Scop și obiective

În ultimii ani, în domeniul tehnicii dentare au apărut noi materiale care au revoluționat
această ramură. Unul dintre aceste materiale este reprezentat de oxidul de zirconiu.
Acesta este cel mai rezistent și cel mai estetic material existent pe piață.
Lucrarea are ca scop principal dezvoltarea lucrărilor protetice ceramice pe suport de
zirconiu, fiind prezentate etapele de realizare a acestor tip de lucrări și anume:
dezinfectarea amprentelor, turnarea modelelor și pregătirea acestora pentru etapa de
scanare digitală. După montarea în articulator, modelele au fost scanate, iar viitoarele
structuri ale lucrărilor au fost proiectate CAD-CAM și trimise la frezare. Următoarea
etapă este cea de frezare a zirconiului, urmată de prelucrarea și apoi de sinterizarea
acestuia. Urmează aplicarea adezivului și stratificarea ceramicii pentru cele două arderi.
Procesul se încheie cu etapele de prelucrare a lucrării, adaptarea acesteia ocluzal și
proximal, ultima etapă fiind cea de aplicare a glazurii și a machiajului lucrării.

22
3. Material și metodă

Materiale folosite:
 Gips de clasa a IV-a;
 Gips pentru soclu;
 Gips pentru montat în articulator;
 Plăcuță Splitex;
 Pini;
 Blanc din zirconiu precolorat ( Ceraman, Cercon);
 Adeziv;
 Ceramica (GC ZrFs, Heraceram 750);
 Lichid de modelat;
 Kit shades si glaze;

Etapele de realizare:
- Dezinfectarea amprentelor
- Pregătirea gips-ului de clasa a IV-a cu ajutorul vacuum malaxorului
- Turnarea modelului
- Pregătirea modelului pentru sistemul tip Giroform
- Montarea modelului în articulator
- Scanarea modelului
- Modelarea viitoarelor lucrări la CAD-CAM
- Frezarea în blocul de zirconiu
- Desfacearea din blocul de zirconiu a lucrărilor frezate
- Prelucrarea lucrărior din zirconiu
- Sinterizarea zirconiului
- Aplicarea adezivului special pentru zirconiu
- Stratificarea ceramicii pe infrastructură de zirconiu
- Prelucrarea lucrărilor
- Aplicarea glazurii și a machiajului

23
În vederea realizării studiului s-a selectat un eșantion de 50 de pacienți, de ambele sexe,
pentru care s-au realizat lucrări ceramice cu infrastructură de zirconiu. Fiecărui pacient i
s-a realizat următoarea fișă:
1.Numele pacientului
2.Vârsta
3. Sexul

4. Repartiția pe arcadă

5.Zona de proveniență
6.Culoarea restaurării

4. Cazuri clinice

Cazul1
Nume: T.M
Vârsta: 35
Sex: M
Repartiția pe arcadă: zona laterală, arcada inferioară, 3.4, 3.5
Zona de proveniență: urbană
Culoarea restaurării: A2

Etapele de lucru:
Câmpul protetic este amprentat în cabinetul stomatologic, iar amprenta este trimisă in
laboratorul de tehnică dentară.

Prima etapă tehnică constă în dezinfectarea amprentei, spălarea și uscarea acesteia cu jet
de aer. (fig.1)

24
 Figura 1 : Dezinfectarea, spălarea și uscarea amprentelor

Turnarea modelului se va face cu gips de clasa a IV-a preparat la vacuum malaxor.

(fig.2-fig.3)

Figura 2 : Măsurarea exactă a cantității de Figura 3: Amestecarea celor două

gips folosite componente gips-apă la vacuum malaxor

25
 Figura 4 : Montarea pinilor și a plăcuței pentru conformatorul tip Giroform

Figura 5 : Turnarea gips-ului preparat în amprentă cu ajutorul măsuței vibratorii

26
Figura 6 : Modelul, alături de antagonist, se va alinia cu ajutorul mușcăturii și vor fi
montate în articulator

Figura 7 : Scanarea modelului la CAD- Figura 8: Transpunerea modelului

CAM scanat în computer

27
 Figura 9 : Alegerea materialului din care vor fi confecționate lucrările protetice

Se delimitează coletele (fig.10-fig. 11)

Figura 10 : Delimitarea coletelor pentru perfectarea adaptării viitoarei lucrări

protetice

28
Figura 11 : Delimitarea coletelor în vederea obținerii unei adaptări marginale intime
a viitoarei lucrări protetice

Se aleg parametrii conform materialului ales în orderul inițial (fig.12)

Figura 12 : Sunt evidențiați parametrii utilizați pentru realizarea infrastructurii în

funcție de materialul ales în order-ul inițial

Se realizează design-ul dinților cu formă anatomică pe infrastructură de

zirconiu(fig.13-fig.14)

29
 Figura 13: Fața ocluzală Figura 14: Fața vestibulară

Se stabilește cat să se reducă din cape pentru aplicarea ceramicii și se netezesc din soft
muchiile ascuțite de pe viitoarele cape din zirconiu. Acestea se trimit la frezat (fig .15-
fig.16)

Figura 15 : Reducerea capelor realizate inițial la dimensiune anatomică și netezirea

muchiilor ascuțite din soft

30
 Figura 16 : Netezirea muchiilor din soft, fața vestibulară

Lucrarea se frezează în mașina de frezat, într-un blanc de zirconiu (fig.17-fig.18)

Figura 17 : Frezarea blancului din zirconiu conform datelor prestabilite

31
 Figura 18 : Afișajul mașinii de frezare

Se dă jos de pe blanc și se prelucrează restaurarea protetică (fig. 19-fig.20)

Figura 19 : Desprinderea lucrării cu turbina de pe blancul din zirconiu

32
 Figura 20 : Prelucrarea lucrării din zirconiu înainte de sinterizare

Restaurarea protetică este pusă în cuptorul de sinterizare (fig. 21)

Figura 21 : Sinterizarea lucrării protetice din zirconiu în cuptor

33
Restaurarea protetică după sintrizare (fig. 22- fig.23)

Figura 22 : Fața vestibulară Figura 23 : Fața ocluzală

Aplicarea adezivului ( fig. 24-fig.25)

Figura 24 : Este aplicat adezivul special Figura 25 : Adeziv Heraceram Zirconia

pentru acest tip de material pe 750
infrastructura din zirconiu

Stratificarea masei ceramice (fig 26.-fig.27)

34
 Figura 26 : Aplicarea masei ceramice de Figura 27 : Fața ocluzală
dentină și smalț, fața vestibulară

Stratificarea pentru a doua ardere (fig.28-fig.29)

Figura 28 : Aplicarea masei ceramice Figura 29 : Fața vestibulară. Ocluzală

pentru cea de-a doua ardere

35
Prelucrarea și adaptarea (fig.30-fig.31)

Figura 30 : Prelucrarea restaurării și Figura 31 : Fața ocluzală dupa adaptare și

adaptarea acesteia proximal și ocluzal cu prelucrare
ajutorul hârtiei de articulație

Aplicarea glazurii și colorarea (fig. 32,33,34,35)

Figura 32 : Sistemul bicomponent al Figura 33 : Culorile cu care se realizează

glazurii: pulberea și lichidul machiajul lucrărilor protetice

36
 Figura 34 : Aspectul final al lucrării după Figura 35 : Fața ocluzală
aplicarea glazurii și colorare fața vestibulară

Cazul 2
Nume: A. A
Vârsta: 45
Sex:F
Repartiția pe arcadă: zona frontală, arcada superioară, 2.3, 2.4, 2.5
Zona de proveniență: urbană
Culoarea restaurării: A3,5-C3

Etapele de lucru:
Câmpul protetic este amprentat în cabinetul stomatologic, iar amprenta este trimisă in
laboratorul de tehnică dentară.

Prima etapă tehnică constă în dezinfectarea amprentei, spălarea și uscarea acesteia cu jet
de aer. (fig.36)

37
 Figura 36 : Dezinfectarea, spălarea și uscarea amprentelor

Turnarea modelului se face cu gips de clasa a IV-a, preparat la vacuum malaxor.

(fig 37-fig.38)

Figura 37 : Măsurarea exactă a cantității Figura 38 : Amestecarea gips-ului și a

de gips care urmează a fi utilizată apei la vacuum malaxor

Se utilizează un conformator tip giroform (fig.39)

38
 Figura 36 : Aplicarea pinilor și a plăcuței pentru sistemul Giroform

Gipsul este turnat în amprentă cu ajutorul măsuței vibratorii (fig.40)

Figura 40 : Turnarea gips-ului în amprentă cu ajutorul măsuței vibratorii pentru

evitarea formării bulelor de aer

Modelul, alături de antagonist, se aliniază cu ajutorul mușcăturii și se montează în

articulator (fig.41)

39
 Figura 41 : Montarea modelului împreună cu antagonistul în articulator

Scanarea modelului la CAD/CAM (fig.42-fig.43)

Figura 42 : Scanarea modelului la Figura 43: Transpunerea modelului în

CAD-CAM computer

Se alege tipul de material folosit (fig.44)

40
 Figura 44 : Este ales materialul din care urmează sa fie realizată lucrarea protetică,
respectiv zirconiul

Se delimitează coletele (fig.45)

Figura 45 : Delimitarea coletelor viitoarei lucrări protetice pentru perfectarea

adaptării marginale

Se realizează design-ul dinților cu formă anatomică pe infrastructură de zirconiu

(fig.46)

41
 Figura 46 : Realizarea design-ului dinților viitoarei lucrări protetice cu formă
anatomică

Se stabilește cat o să se reducă din cape pentru aplicarea ceramicii și se netezesc din soft
muchiile ascuțite. Acestea se trimit la frezat. (fig. 47-fig.48)

Figura 47 : Reducerea dimensiunii capelor din zirconiu și netezirea muchiilor

ascuțite din soft

42
 Figura 48 : Verificarea păstrarii spațiului destinat aplicării ceramicii

Lucrarea se frezează în mașina de frezat, într-un blanc ( fig.49-fig.50)

Figura 49 : Frzarea lucrării în blancul de zirconiu, conform datelor stabilite

43
 Figura 50 : Afișajul mașinii de frezat

Se dă jos de pe blanc și se prelucrează restaurarea protetică (fig.51-fig.52)

Figura 51 : Desprinderea de pe blancul de zirconiu a viitoarei lucrări

44
Figura 52 : Prelucrarea zirconiului în faza de „cretă” înainte de introducerea acestuia
în cuptorul de sinterizare

Restaurarea protetică este pusă în cuptorul de sinterizare (fig. 53)

Figura 52 : Sinterizarea infrastructurii de zirconiu în cuptorul special

45
Restaurarea protetică după sinterizare(fig.54-fig. 55)

Figura 54 : Fața ocluzală Figura 55 : Fața vestibulară

Aplicarea adezivului (fig. 56-fig.57)

Figura 56 : Este aplicat adezivul specific Figura 57 : Adeziv Heraceram

zirconiului Zirkonia 750

Stratificarea masei ceramice: dentină și smalț (fig. 58-fig.59)

46
 Figura 58 : Aplicarea maselor ceramice Figura 59 : Aplicarea maselor ceramice
de dentină, fața vestibulară de smalț, fața vestibulară

Stratificarea pentru a doua ardere (fig.60-fig.61)

Figura 60 : Aplicarea maselor ceramice Figura 61 : Fața ocluzală

pentru cea de-a doua ardere, fața vestibulară

47
Prelucrarea și adaptarea (fig.62-fig.63)

Figura 62 : Prelucrarea și adaptarea Figura 63 : Lucrarea prelucrată

proximală și ocluzală a lucrării dupa
arderea ceramicii

Figura 64 : Aplicarea glazurii și Figura 65 : Culori pentru realizarea

colorarea lucrării machiajului lucrării

Rezultatul final (fig.66-fig.67)

48
 Figura 66 : Rezultatul final după Figura 67 : Fața ocluzală
aplicarea glazurii, fața vestibulară

Cazul 3
Nume: A.Z
Vârsta: 30
Sex: F
Repartiția pe arcadă: zona frontală , arcada superioară, 2.1, 2.2
Zona de proveniență: urbană
Culoarea restaurării: A2

Etapele de lucru:
Câmpul protetic este amprentat în cabinetul stomatologic, iar amprenta este trimisă in
laboratorul de tehnică dentară.

Prima etapă este reprezentată de dezinfectarea amprentei, spălarea și uscarea acesteia cu

jet de aer (fig.68)

49
 Figura 68 : Dezinfectarea, spălarea și uscarea amprentelor

Turnarea modelelor se face cu gips de clasa a IV-a, preparat cu ajutorul vacuum

malaxorului (fig.69-fig.70)

Figura 69 : Măsurarea cantității exacte Figura 70 : Prepararea amestecului apă-

de gips pulbere de gips la vacuum malaxor

Este folosit conformatorul tip Giroform (fig. 71)

50
 Figura 71 : Montarea pinilor și a plăcuței pentru sistemul Giroform

Gipsul este turnat în amprentă cu ajutorul măsuței vibratorii (fig. 72)

Figura 72 : Turnarea gips-ului în amprentă cu ajutorul măsuței vibratorii pentru

evitarea formării bulelor de aer
Modelul, alături de antagonist, se va alinia cu ajutorul mușcăturii și vor fi montate în
articulator. (fig. 7)

51
 Figura 73 : Montarea modelului împreună cu antagonistul în articulator, ținându-se
cont de mușcătură

Scanarea modelului la CAD/CAM (fig.74-fig.75)

Figura 74 : Scanarea modelului în Figura 75 : Transpunerea modelului din

CAD-CAM scanner în computer

52
Este ales tipul de material folosit (fig.76)

Figura 76 : Alegerea tipului de material folosit pentru viitoarea lucrare protetică,

respectiv zirconiul

Sunt delimitate coletele. (fig.77-fig.78)

Figura 77 : Delimitarea coletelor Figura 78 : Delimitarea coletelor viitoarei

pentru realizarea perfectării intime a lucrări
zonelor marginale

53
Se aleg parametrii conform materialului ales în orderul inițial (fig.79)

Figura 79 : Evidențierea parametrilor utilizați pentru realizarea infrastructurii din

zirconiu

Muchiile ascuțite ale capelor se netezesc din soft și se trimit la frezat. (fig. 80-fig.81)

Figura 80 : Reducerea capelor și netezirea Figura 81: Sunt prezente două tipuri de
muchiilor ascuțite din soft infrastructuri pentru două tipuri de
lucrări diferite

Viitoarea lucrare din zirconium se frezează într-un blanc, cu ajutorul mașinii de frezat
(fig. 82-fig.83)

54
 Figura 82 : Frezarea viitoarei lucrări în blancul din zirconiu, la mașina de frezat,
conform darelor prestabilite

Figura 83 : Afișajul mașinii de frezat

Se dă jos de pe blanc și se prelucrează restaurarea protetică (fig.84-fig.85)

55
 Figura 84 : Lucrarea protetică este data Figura 85 : Zirconiul este prelucrat
jos de pe blancul din zirconiu cu ajutorul înainte de a fi sinterizat
turbinei

Restaurarea protetică este pusă în cuptorul de sinterizare (fig.86)

Figura 86 : Sinterizarea infrastructurii din zirconiu in cuptorul special

Restaurarea protetică după sinterizare. (fig. 87)

56
 Figura 87 : Infrastructura din zirconiu după sinterizare

Este aplicat adezivul (fig.88-fig.89)

Figura 88 : Aplicarea adezivului special Figura 89 : Adeziv Heraceram Zirkonia

pentru zirconiu 750

Stratificarea masei ceramice (fig. 90-fig.91)

57
 Figura 90 : Stratificarea maselor ceramice Figura 91 : Ceramica și lichid de
de dentină și smalț pentru prima ardere modelat GC initial Zr-FS

Stratificarea pentru a doua ardere. (fig 92-fig.93)

Figura 92 : Aplicarea masei ceramice pentru Figura 93 : Introducerea lucrării în

cea de-a doua ardere cuptor

Prelucrarea și adaptarea (fig.94-fig.95)

58
 Figura 94 : Lucrarea protetică după prelucrare Figura 95 : Prelucrarea și
adaptarea proximală a lucrării cu
ajutorul micromotoruluiși a
hârtiei de articulație

Aplicarea glazurii și colorarea (fig. 96,97,98,99)

Figura 96 : Sistemul biocomponent al Figura 97 : Culorile folosite pentru

glazurii: lichid-pulbere machiajul lucrării protetice

Aspectul final (fig.98-fig.99)

59
Figura 98 : Aspectul final după aplicarea glantz-ului, fața vestibulară

Figura 99 : Fața ocluzală

60
5. Rezultate

Tabelul 1: Repartiția în funcție de sex

Număr pacienți Sex feminin Sex masculin
Număr cazuri 50 35 15
Procent 100% 70% 30%

Repartiția in funcție de sex

30%

Sex feminin
Sex masculin

70%

Figura 100 : Repartiția în funcție de sex

Din numărul total de 50 de pacienți, 70% sunt de sex feminin, iar 30% de sex
masculin. De aici putem deduce un interes mai mare al femeilor față de lucrările
protetice cu o estetică ridicată.

Tabelul 2: Repartiția în funcție de vârstă

Între 20-35 ani Între 35-50 ani Vârsta mai mare de 50

Număr cazuri 25 15 10
Procent 50% 30% 20%

61
 Repartiția în funcție de vârstă

20%
Între 20-35 ani
50% Între 35-50 ani
Varsta mai mare de 50
30%

Figura 101 : Repartiția în funcție de vârstă

În urma studiului efectuat pe mai multe eșantioane de pacienți am realizat că
incidența este predominantă la grupa de vârstă cuprinsă între 20-40 ani, urmând grupa
de vârstă 40-60 și mai apoi grupele de vârstă mai mari de 60 ani.

Tabelul 3: Repartiția în funcție de mediul de proveniență

Pacienți din mediul rural Pacienți din mediul urban

Număr cazuri 20 30
Procent 40% 60%

Repartiție în funcție de zona de proveniență

40%
Pacienți din mediul rural
Pacienți din mediul urban
60%

Figura 102 : Repartiția în funcție de zona de proveniență

62
În urma studiului realizat am remarcat că majoritatea pacienților provin din mediul
urban.

Tabelul 4: Repartiția în funcție de zona de pe arcadă

Zona de pe arcadă Zona frontală Zona laterală

Număr cazuri 30 20
Procent 60% 40%

Repartiția în funcție de zona de pe arcadă

Zona frontală
40% Zona laterală

60%

Figura 103 : Repartiția în funcție de zona de pe arcadă

Din numărul total de 50 de pacienți, 60% au ales restaurările cu infrastructură din
zirconiu stratificat cu ceramică în zona frontală și 40% în zona laterală.

Tabelul 5: Repartiția în funcție de culoarea lucrării proteice

Culoarea folosită Număr pacienți Procent
A2 28 56%
B2 13 26%
C1 9 18%

63
 Repartiția în funcție de culoarea restaurării

18%

A2
56%
B2
C1
26%

Figura 104 : Repartiția în funcție de culoarea restaurării

Din numărul total de 50 de pacienți 56.% au necesitat restaurări protetice de

culoare A2, 26% dintre ei culoarea B2, iar 18% culoarea C1. De aici putem deduce că
cea mai utilizată culoare este A2.

Tabelul 5: Frecvența optării pentru lucrare protetică cu infrastructură din zirconiu

stratificată cu ceramică în funcție de profesie și loc de muncă.
Contact cu publicul Contact larg cu publicul Contact cu publicul restrâns
Număr pacienți 35 15
Procent 70% 30%

64
 Repartiția în funcție de profesie

Contact larg cu publicul

30%
Contact restrans cu
publicul
70%

Figura 105 : Repartiția în funcție de profesie

În urma studiului realizat pe cele două categorii de pacienți am realizat că

incidența este predominantă la pacienții care au contact mai larg cu publicul, într-un
procent de 70%, față de cei care au contact mai restrâns cu publicul, procentul fiind de
30 %.

6. Discuții

În urma studiului efectuat pe un eșantion de 50 de pacienți, s-a constatat faptul

că pacienții cu vârsta cuprinsă între 20-35 de ani aleg cel mai des lucrările din zirconiu
cu ceramică stratificată, urmând pacienții cu vârste cuprinse între 35-50 ani iar mai apoi
cei cu vârsta mai mare de 50 de ani. Cei mai mulți pacienți care se adresează medicului
stomatolog în vederea realizării unor lucrări protetice sunt pacienții care au vârsta de
peste 35 de ani.
Din numărul total de pacienți care au necesitat restaurări din zirconiu stratificat
cu ceramică, cea mai utilizată culoare a fost A2, urmată de B2 și C1.

65
7. Concluzii

Din studiul realizat pe un eșantion de 50 de pacienți s-a observat că:

 Lucrările protetice din zirconiu cu ceramică stratificată sunt mai apreciate de

pacienții de sex feminin, datorită esteticii deosebite.
 Restaurările protetice cu infrastructură din zirconiu stratificat cu ceramică sunt
mai des întâlnite în cazul pacienților care au contact mai larg cu publicul, față de cei
care au contact mai restrâns, estetica nefiind o primă prioritate.
 Pacienții aleg mai des lucrările cu infrastructură din zirconiu în zona frontală,
unde aspectul are un rol mai important față de zona laterală, unde masticația este mai
importantă decât aspectul estetic.
 Lucrările din zirconiu stratificat cu ceramică nu au un succes prea mare in cazul
persoanelor din mediul rural, din motive financiare sau din lipsa preocupării pentru
estetic.
 Un avantaj important al lucrărilor din zirconiu este faptul că acesta redă fidel
culoarea dintelui natural, având o estetică deosebită.
 Deși prețul de cost este ridicat și necesită un grad de atenție sporită, acest tip de
lucrări încep să ia amploare din ce în ce mai mult, rezultatele fiind pe măsură.

66
 BIBLIOGRAFIE

1. Perng-Ru Liu.A Panorama of Dental CAD/CAM RestorativeSystems.J of

Compedium 2005, accesat la data de 16.07.2021
2. Sanda Mihaela Popescu, Emma Cristina Drăghici, Reabilitare Orală Complexă,
Clinică, Tehnologie, Craiova, Editura Sitech, 2013, accesat la data de 16.07.2021
3. Das DentalLabor lb. romana 1/2009, anul IX, nr. 32, ianuarie-martie 2009 ,
accesat la data de 16.07.2021
4. RosentritM,Behr M.,Kolbeck C.,Handel G., „Fracturestrenght of zirconia
posterior fixedpartial dentures”,2004. , accesat la data de 16.07.2021
5. OiloM.Gjerdet N.R.,TvinnereimH.L.,”Thefiringprocedureinfluencesproperties of
a zirconiacore ceramic”,DentalMaterials,Vol 24,2008.
6. NicoaleV.,CovaciL,”Aplicații tehnologiei CAD/CAM în medicina dentară
contemporană”,Dento-Medica,Nr 2,2007 , accesat la data de 16.07.2021
7. Sung-JunKim,KwangJo,Kyu-BokLee,”Acomparasion of the fidelity of
variouszirconia-basedall-ceramic crowns fabricated with CAD/CAM systems”,
J Korean Acad Prosthodont,2009.
8. Dorin Borzea – Ceramica in Stomatologie, editura Dacia Cluj-Napoca, 2000,
accesat la data de 16.07.2021
9. Robert G. Materiale dentare restaurative. Ed.All Educational,2001
10. Ion Rândașu, “Proteze dentare”, volII, Editura Medicală 1988.
11. Dorin Bratu “Curs d material dentare,VolumulIII,Materiale utilizate în
laboratorul de tehnică dentră Facicola II”, LitoUMFT,Timișoara , 1994.
12. Craig. R.G., “Restaurarivedental materials”,6th edition, C.V.Mosby Company,
St.Louis,Toronto,London, 1980.
13. Bratu Dorin și colaboratorii-Materiale dentare-Bazele fizico-chimice.Editura
Helicon Timișoara, 2003
14. Liu P.R.,”A panorama of Dental CAD/CAM Restourative
System”,Compedium,2005
15. RosentritM,Behr M.,Kolbeck C.,Handel G., „Fracturestrenght of zirconia
posterior fixedpartial dentures”,2004
16. OiloM.Gjerdet N.R.,TvinnereimH.L.,”The firing procedure influences properties
of a zirconia core ceramic”,DentalMaterials,Vol 24,2008.
17. "North American Society for Pediatric Gastroenterology, Hepatology, and
Nutrition Annual Meeting October 21–23, 2010 New Orleans, Louisiana", Journal of
Pediatric Gastroenterology & Nutrition, 2010
18. Van der Zel J.M.,”How CAD/CAM Technology EnablesZirconiaToReplace
Metal In Restorative Dentitry”,Joural of DentalTechnology,February 2007.
19. NicoaleV.,CovaciL,”Aplicații tehnologiei CAD/CAM în medicina dentară
contemporană”,Dento-Medica,Nr 2,2007;
20. Sung-JunKim,KwangJo,Kyu-BokLee,”Acomparasion of the fidelity of various
zirconia based all-ceramic crowns fabricated with CAD/CAM systems”, J Korean Acad
Prosthodont,2009.

67
21. RekowD,Dental CAD CAM System.. A 20-year success story “,
JADA vol 137,2006.
22. Hsel U., Theil H., “Zirkon=Zirkon≠Zirkon”, DentalDialogue, Nr 1
23. Mona Ionaș “Tehnologie metalo-ceramică”. Note de curs pentru studenți la
specializarea Tehnică Dentar”,Editura Universității “Lucian Blaga”,Sibiu,2009.
24. Florina Oșan,“Aspecte biologice și estetice ale ceramicii dentare”.
25. RomînuM,Bratu D., “Materiale dentare noțiuni teoretice și
aplicații clinice” 2003
26. www.bredent.com
27. www.ivoclarvivadent.com

68