Universitatea de Medicină și Farmacie Craiova

Facultatea de Medicină Dentară -Program de studiu Tehnică Dentară

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator științific Absolvent

Cojocaru Melania Stîngă Claudia – Monalisa

Craiova 2018
 Universitatea de Medicină si Farmacie Craiova
Facultatea de Medicină Dentară -Program de studiu Tehnică Dentară

AVANTAJELE TEHNOLOGIEI CAD-CAM IN LABORATORUL

DE TEHNICĂ DENTARĂ

Coordonator științific Absolvent

Cojocaru Melania Stîngă Claudia - Monalisa

2
 Craiova 2018

Cuprins

Introducere.....................................................................................................................4
I.Materialele,aparatura si tehnica de lucru folosite in tehnica CAD-CAM
.........................................................................................................................................5
I.1Materialele utilizate in tehnica de lucru CAD-CAM..................................................5
I..2Aparatura CAD -CAM in confecționarea protezelor dentare....................................8
I.3Aparatura si tehnica de lucru in “3Shape Dental System”........................................19
I.4Confecționarea gutierelor de ocluzie utilizând tehnica clasică si tehnica CAD-CAM
........................................................................................................................... ...........22

II.Cazuri clinice
Tehnica CAM................................................................................................................... 28
II.1Tehnica CAD.............................................................................................................. 28
II.2Tehnica CAM..............................................................................................................33
II.3 Confecționarea gutierelor de ocluzie..........................................................................37

Bibliografie

3
 Introducere

Utilizarea tehnologiei CAD-CAM în confecționarea microprotezelor este o lucrare de licență

ce doreşte a aduce în atenția tehnicienilor dentari și a medicilor stomatologi atât importantă cât
și viitorul tehnicii de frezare computerizată utilizând tehnologia CAD –CAM(computer
Assisted Manufacturing)

În acest moment tehnologia CAD –CAM a avansat considerabil ,astfel încât dacă primele
programe apărute ofereau doar posibilitatea de a putea reconstrui manual lucrările protetice
,ultimele programe apărute pe piață,prin utilizarea unei conexiuni cu o baza de date accesarea
unei palete largi de forme și culori pentru reconstrucția unităților dentare ,iar cu ajutorul unor
programe de simulare se poate studia comportamentul coroanei dentare în cazul diferitelor
solicitări .

Deși tehnica CAD –CAM prezintă două mari avantaje,timp redus semnificativ de producție și
un nivel ridicat de productivitate ,este o tehnică relativ nouă și greu accesibilă atât pentru
tehnicienii dentari cât și pentru pacienți ,datorită prețului ridicat de achiziție a componentelor
sistemului,dar și a costurilor produsului finit.

În prima parte ,a acestei lucrări vor fi prezentate ,materialele și tehnicile de lucru ,iar în ultima
parte punerea în practică a unor studii de caz ,într-un laborator de tehnică dentară.

4
Materialele,aparatura si tehnica de lucru folosite in tehnica

CAD-CAM

1.1Materialele utilizate in tehnica de lucru CAD-CAM

Tehnologia CAD/CAM a fost introdusă comunității stomatologice la începutul anului 1980de

către Dr.Duret.Începând cu anul 1971 Dr.Duret a inițiat fabricarea coroanelor dentare folosind
amprente optice ,introducând astfel conceptul de computer aided design and computer aided-
manufacturing,urmând că mai apoi să introducă stomatologiei sistemul Sopha.

Dr.Mormann (1985) a pus bazele sistemului Cerec,o metodă inovativă de a realiza restaurări
dentare în aceeași zi(inlay.uri ceramice)în cabinetul stomatologic.

În funcție de metodele de producție ,sistemele CAD/CAM pot fi împărțite în:

-sisteme CAD /CAM:folosite în cabinet:comercial cel mai folosit este sistemul Cerec :

 poate scana preparaţia dentară intraoral iar prin selecția materialelor adecvate
,stomatologul poate fabrică restaurările ,adaptându-le în cavitatea orală într-o singură
ședința.
-sisteme CAD /CAM folosite în laboratorul de tehnică dentară :

 sistemele indirecte ce scanează amprenta în laborator;restaurările necesitând de cele mai

multe ori individualizare prin adăugare de ceramică

Primul material ceramic a fost Vitablock Mark 1(VIDENT),un porțelan felspatic pe baza de
ceramică comprimată ,prin frezare obţinând.se o restaurare dentară..

După invenția blocului de ceramică Mark 1,următoarea generație de materiale folosite pentru
fabricarea prin frezare a tuturor restaurărilor ceramice CAD/CAM a fost Vită Mrk 2(Vident)
și CELAY ce au înlocuit marca originală din anul 1987 a porţelanurilor felspatice compuse din
oxid de siliciu și oxid de aluminiu.Această constă în particule de ceramică felspatica încorporate
într.o matrice de sticlă ,fiind utilizate pentru realizarea unei singure unități dentare.

DICOR și Vita Mark II nu au suficientă rezistență pentru a susține descărcările forțelor ocluzale
dacă sunt folosite în zona laterală a arcadelor dentare,de aceea zirconiul și oxidul de aluminiu
sunt din ce în ce mai des folosite.

5
În 1997, a apărut Paradigma MZ 100,fiind o ceramică din particule de siliciu ultrafine
încorporate într-un nucleu de rășină.Principalul avantaj al acestui tip de ceramică este faptul că
acesta poate fi folosit drept compozit dens de frezaj,însă fără a putea fi sinterizat sau glazurat.

Nobel Biocare a dezvoltat Procera,fiind descris pentru prima dată în anul 1993 de Anderson
,fiind disponibilă pe piață în decursul aceluiași an.Tehnică are că și principiu realizarea unui
nucleu din oxid de aluminiu ce urmează a fi placată cu o ceramică specială

Recent IN –CARIS AL(Sirona Dental) a introdus un bloc de ceramică de oxid de aluminiu cu

o duritate mare și aceleași proprietăți mecanice ca și Procera.

Zirconiul este un material polimorfic ,ce poate avea 3 forme diferite în funcție de temperatură

 monoclinic –la temperatura camerei

 tetragonal-la o temperatură de peste 1,170

 cubic-la o temperatură de 2370

Diferiți autori au constat faptul că în momentul în care zirconiul este încălzit la o
temperatură între 1470 și 2010 ,iar mai apoi răcit,are loc o modificare de volum între 25
și 30%.Această modificare a volumului,poate influența adaptarea marginală sau
pasivitatea restaurării.

.Oxidul de zirconiu.
Una dintre cele mai dificile zone ale stomatologiei de astãzi este
restaurarea structurilor dentare cu materiale biocompatibile care să fie suficient de
puternice pentru a rezista la forţele de masticaţie. Tehnologia recentã oferã acum un
material care rezolvă majoritatea problemelor din produsele actuale. Pacienţii pot acum
alege un material care este estetic, puternic, pur, biocompatibil și capabil pentru a fi
folosit la crearea unei punţi întregi. Acest material este oxidul de zirconiu.
Zirconiul este cel mai vechi și cel mai rãspândit mineral de pe pământ.Din
acest element se extrage şi se produce oxid de zirconiu care de zeci de ani se foloseşte cu
succes în ortopedie pentru confecţionarea protezelor femurale şi începând cu anii 90 se
foloseşte şi în tehnică dentară. Oxidul de zirconiu(ZrO2) este de culoare albã şi poate fi
colorat pentru a oferi suport de aceeaşi nuanţã cu a ceramicii, oferind un aspect estetic
excepţional datoritã absenţei suportului metalic lumina fiind reflectatã la fel că la un dinte
natural.Fiind un material biocompatibil el se preteazã şi la implanturi dentare înlocuind cu
succes titanul.
În tehnică dentară se produc zilnic 15000 până la 20000 de coroane dentare
din acest material.Cercetãrile au dovedit că punţile din zirconiu au aceleaşi calităţi privind

6
flexiunea la rupere că punţile din metale nobile.

Proprietăţi fizice și chimice ale oxidului de zirconiu:

Numele complet al Zirconiului folosit în tehnică dentarã este "Dioxid de

Zirconiu Tetragonal, stabilizat parţial cu Ytriu"
Oxidul de zirconiu este inert în majoritatea mediilor agresive, dar prezintă o
conductivitate termică mai redusă decât a oxizilor de crom. De asemenea, oxidul de
zirconiu prezintă o duritate ridicată, putând fi utilizat pentru protecţia împotriva uzurii
abrazive. Temperatura maximă de exploatare a straturilor de ZrO2 depuse prin pulverizare
în jet de plasmă este foarte ridicată 2400-2500
Oxidul de zirconiu stabilizat prezintă o bună rezistenţă la agenţi corosivi bazici şi este un
izolator electric bun.
ZrO2 prezintă următoarele caracteristici: rezistenţă la abraziune, izolare termică, rezistenţă la
coroziune, rezistenţă şi rezistivitate electrică.
Prezintă calităţi fizice și mecanice incredibile:
-Duritate 1200 HV
-Rezistenţa la compresie 2000 MPa
-Rezistenţa la îndoire 1000 MPa
-Modul de elasticitate 210 GPa

-Rezistenţa absolută la coroziune

Restaurările din zirconiu pot fi fabricate din oxid de zirconiu total sinterizat sau oxid de
zirconiu parțial sinterizat.

Susținători ai zirconiului total sinterizat susțin că astfel se evita modificări volumetrice pe

când ceilalți spun că în momentul frezării pot apărea microfisuri,iar procesul de definitivare
durează mul mai mult.

Printre primele sisteme ce au utilizat zirconiul a fost In-Ceram Zirconia (Vident)care era de
fapt o modificare a sistemului In –Ceram Aluminum ,dar cu zirconiu parțial stabilizat în
compoziție.

Dezvoltarea sistemelor CAD/CAM a început în jurul anului 1980 odată cu introducerea

sistemului Sopha dezvoltat de Dr. Francois Durat.

7
 La o durata de câțiva ani,Dr. Werner și inginerul electric Marco Brandestini au dezvoltat
sistemul Cerec 1(1983)primul sistem complet pentru a le permite medicilor stomatologi să
creeze restaurări dentare în cabinet.Începând din acest moment ,aceste sisteme au continuat
să evolueze ,nr acestora crescând exponențial în decursul ultimului deceniu.

Software-ul Cerec In Lab(Sirona Dental) a fost creat pentru laboratoarele de tehnică

dentară,putând scana propriile modele utilizând scannerul Sirona InEOSX5 ,și creând designul
restaurației:odată finalizat procesul poate fi trimis unui centru de frezaj pentru a se putea alege
dintr-o gama largă de materiale în funcție de cerințe.

I.2 Aparatura CAD -CAM in confecționarea protezelor dentare

Sistemul Celay

Principiul sistemului Celay constă în frezarea mecanică a piesei protetice(neasistata de

calculator )a unei piese protetice integral ceramice deosebit de precise dintr-un bloc ceramic
prin copierea unei machete din rășină cu ajutorul unui profilometru.

Sistemul constă dintr-un unit în care sunt înglobate două sisteme care acționează simultan:

 dispozitivul de scanare (profilometrul)-o tijă metalică care urmărește conturul machetei

realizată din rășină diacrilică(Celay-Tech)

 dispozitivul de frezare-constă într-un micromotor cu freze diamantate de diferite forme

.Forma frezelor (globulară,efilată,disc) este corelată cu formă profilometrului ,freza
împreună cu profilometrul acționează pe aceeași direcție simultan.
Descrierea sistemului

Se amprentează clasic preparația efectuată ,apoi se toarnă un model pe care se realizează

machete(care se modelează dintr-o rășină diacrilică fotopolimerizabilă,apoi fixându-
se în dispozitivul de scanare.Odată cu deplasarea profilometrului
pe suprafața machetei(manual),se va deplasa și micromotorul care reduce din blocul
ceramic prin frezare. Frezarea se realizează cu ajutorul frezelor diamantate ,sub răcirea
sub jet de apă continuă.

Sistemul CELAY realizează restaurările protetice fixe cu ajutorul a 2 procedee:

prin copierea unei machete modelate cu un volum și o morfologie identică cu

cel al viitoarei restaurări:se folosesc blocurile din ceramică felspatică cu granulație
fină, Celay Vită.
copierea unei machete cu un volum mai redus față de cel final al restaurării
dentare

8
 Această tehnică presupune realizarea unui nucleu de Al2O3,infiltrate cu o sticlă pe care
se vor depune straturi succesive de masă ceramică. Se folosesc blocuri de oxid de
aluminiu presinterizat –Vită Celay Alumină,pentru realizarea de coroane și proteze
parțiale,placate ulterior prin tehnici clasice de stratificare.

Sistemul Celay poate fi aplicat și în alte situații cum ar fi :

1.realizarea de suprastructuri pe implante:nucleele obținute din AL2O3 presinterizat

sunt infiltrate cu sticlă de aluminosilicat de lantan ,fiind apoi placate cu ceramică
folosindu-se metodă stratificării. Tehnică este folosită ,în prezent,doar la realizarea
coroanelor de înveliș pentru acoperirea implantelor.

2.frezarea prin copiere a nucleelor din ZrO2 presinterizat pentru realizarea coroanelor
și PPF.

Avantajele folosirii sistemului Celay la realizarea de nuclee ceramice

o condensare mult mai omogenă a cristalelor de Al2O3sau

ZrO2comparativ cu cea efectuată în laborator.
Scurtarea timpului de prelucrare în laboratorul de tehnică dentară cu
aproximativ 8-10 ore
Creșterea rezistenței mecanice cu 10%
Sistemul Celay este singurul sistem ce prezintă o aplicabilitate atât de largă a
restaurărilor ceramice prin frezare .

Sistemul Cerec

Sistemul Cerec este compusă din trei dispozitive principale:

Dispozitivul de achiziționare a datelor

Dispozitivul de prelucrare a datelor și de concepere a designului
restaurării.
Dispozitiv de frezare asistată de calculator
1.Dispozitivul de achiziționare al datelor constă într-o camera intraorala cu ajutorul căreia se
amprentează optic câmpul protetic.Îmbunătățirile acestui sistem de-a lungul dezvoltării
sistemului sunt:

 Forma camerei intraorale a fost optimizată în vederea facilitării accesului în cavitatea

orală.

9
  Segmental intraoral al Camerei prezintă un înveliș detașabil pentru a putea fi sterilizat.
Menținerea într-o poziție imobilă a câmpului protetic oral era greu de obținut pentru o perioada
mai îndelungată de timp, amprentarea se realizează extraoral pe un model de lucru.

Cum în prezent timpul de capturare a imaginii a fost redus ,amprentele optice se obțin direct în
cavitatea orală.

Elementele care stau la baza reproducerii tridimensionale ale câmpului protetic sunt
voxelii.Imaginea este cu atât mai fidelă cu cât se produc mai mulți voxeli pe unitatea de volum.

Procesorul de imagine comunică cu camera de amprentare tridimensională prin intermediul

unui dispozitiv numit interfață.

2.Prelucrarea datelor și stabilirea designului viitoare restaurări:

 Pe baza unor algoritmi din COS

 Stabilirea limitelor preparației și a restaurării dentare pe imaginea de pe monitor cu

ajutorul meniurilor din interfața grafică ce este afișată pe monitor.

 Prin consultarea unor baze de date prestabilite

Dispozitivul de frezare ce constă în unul sau 2 micromotoare .

Etapele de lucru

1. achiziționarea datelor

2. elaborarea designului restaurării dentare pe monitor(CAD)

3. frezare restaurării dentare (CAM)

4. fixarea prin adeziune a lucrării protetice

5. finisarea reconstituirii
1.Efectuarea preparației diferă în funcție de tipul restaurării:inlay,onlay,fațetă ,coroana
dentară,etc. se efectuează cu ajutorul unui dispozitiv rotativ adecvat.

Preparaţiile trebuie să aibă o grosime cât mai uniformă a restaurărilor dentare (minim 1
mm)și să se evite apariția muchiilor ascuțite ce rezultă în apariția unor fisuri sau fracturi a
masei ceramice.

2.Achiziționarea datelor

10
 Dinții limitrofi împreună cu preparația se acoperă cu un strat fin de TiO2 pentru a se evită
captarea unei imagini distorsionate ce poate avea că și cause de apariție;

-indicii de reflexie diferiți a structurilor dentare

-translucitatii crescute a smalțului.

Amprenta optică se realizează cu ajutorul unei CAMere intraorale care realizează

amprenta tridimensională a câmpului protetic.Se poate realiza și extraoral,în cabinetul de
tehnică dentară unde atât preparaţiile cât și câmpul protetic de pe model sunt acoperite cu
Ți O2.

Imaginea preluată de Camera intraorala trebuie să îndeplinească anumite condiții:

 să permită vizualizarea atât a marginilor cât și a limitelor preparației

 vizualizarea tuturor pereților preparației

 să nu existe zone ale preparaţiei ce nu pot fi urmărite pe imagine

 Procesul de design (componentă CAD) se realizează pe baza reproducerii

tridimensionale a câmpului protetic în memoria procesorului.
3.Elaborarea designului restaurării pe ecran(componenta CAM)

În această etapă ,operatorul trebuie să introducă datele necesare pentru realizarea

restaurării ce se realizează prin:

a)trasarea unor elemente pe monitor:

-înălțimea cuspizilor

-limita cervicală a preparației.

b) modificarea unor elemente ce sunt deja sugerate de program

-curba șanțului mezio-distal

-ecuatorul restaurării

-limitele suprafeței ocluzale sau liniei superioare ce delimitează în sens V-O a restaurării

Etapele pentru realizarea designului:

trasarea limitelor cervicale ale preparaţiei

trasarea ecuatorului dinților vecini
modificarea șanțului mezio-distal
marcarea vârfului cuspizilor limitrofi

11
 stabilirea ecuatorului restaurărilor prin compararea acestuia în corelație cu baza
de date a calculatorului.
Prin unirea liniilor deja stabilite se realizează construcția automată a suprafețelor
ocluzale de către calculator.

4.Frezarea restaurării (componentă CAM)

După etapa de realizare a designului restaurării protetice ,datele sub formă unui set de
instrucţiuni sunt transmise dispozitivului de frezare.

Frezarea blocului ceramic se va realiza sub răcire continuă cu jet de apă de câte 2 dispozitive
de frezare.

Ceramică folosită de sistemul CEREC:

1. ceramică sticloasă (Cerec Dicor MGG)-se prezintă sub formă de 2 nuanțe:Cerec Dicor
Light și Dicor Cerec Dark

2. ceramică felspatică(clasa II) –folosită pentru restaurări integral ceramice(Cerec Vita

Mark II) și Cerec Vita Mark I)În prezent ,cea mai utilizată ceramică folosită pentru
sistemul CEREC este Cerec Vita Mark II.

Tehnologia CAD- CAM -generalități

Folosind o tehnică de reabilitare CAD-CAM o serie de trepte sunt fie simplificate ,fie eliminate.

Prin folosirea CAD –CAM-ului și a numeroaselor studii ,rezultatul este realizarea de restaurări
extreme de fidele care nu numai că posedă caracteristici estetice remarcabile și de
biocompatibilitate.

Depinzând de efectul pe care materialele îl au asupra dinților,acestea pot fi folosite pentru

realizarea de coroane ,punți,dar și incrustații deosebite.Toate aceste restaurări ,produse în
laboratorul de tehnică dentară echipat cu tehnologie CAD-CAM garantează precizie și estetică
remarcabilă.

Prin formarea unei imagini 3D,a dinților și a gingiilor pe ecran se permite că printr-un cursor
să se formeze un design anatomic foarte precis și adecvat dintelui lipsă.

Modelele 3 D oferă o baza ideală pentru design-ul restaurării ,astfel proiectarea se face într-o
manieră foarte simplă,luându-se în considerație relația cu dinții adiacenți,dinții maxilarului

12
opus cu care se stabilesc contacte corespunzătoare ,dar de asemenea și relația dintre țesutul
moale și restaurări.

Amprentele tradiționale pot fi înlocuite prin folosirea unui aparat de scanat ce înregistrează
forma și marginile preparaţiei.Este însă,esenţial să se asigure că întreagă preparație este scanată
pentru a se evita apariția de erori.

Design-ul conservator al CAD-CAM-ului păstrează mai mult din structura dintelui natural și
asigura longevitatea clinică a aurului fără dezavantajele estetice.

Înlocuirea restauraţilor posterioare ,produce o rezistență mai mare pentru zonele solicitante
funcțional ,așa cum sunt molarii.

Softul prezintă o bibliotecă de diverse forme și culori ale dinților propunând cea mai bună
soluție ,rezultând astfel în puține modificări eventuale

Fazele restaurării sunt:

-prezentarea generală și istorică pe baza indicațiilor și a statusului medical al dintelui și

recomandarea opțiunilor de tratament.

preparaţia dintelui în funcţie de metoda de tratament.

-amprenta care poate fi clasică sau cu ajutorul unei camere intraorale

-pregătirea modelului

-scanarea 3D a modelului cu o camera orală 3D ce capturează dinții după care imaginea se

transferă pe un computer și se procesează utilizând softul.

După scanarea tuturor zonelor de interes ,software-ul calculează poziția fiecărui element în
parte ,urmând verificarea modelului virtual.În cazul în care după scanarea inițială există
porțiuni care nu sunt vizibile pe modelul virtual,se scanează din nou porțiunea respectivă.

Următoarea etapă este scanarea modelului antagonist .Scanarea mușcăturii se realizează prin
poziționarea modelului antagonist deasupra modelului de lucru ,al cărui soclu se află în
continuare fixat pe măsuță mobilă a scannerului .Apoi se salvează pe hard-disk datele preluate
de la scanner .

Aceste camere permit un grad ridicat de precizie și eficientă ,fiind deosebit de potrivite
pentru restaurarea coroanei individuale

-modelare:software-ul CAD-CAM realizează modelarea dinților pe baza cerințelor introduse.

În software-ul de design se va încărca folderul pacientului creat anterior pe hard-disk ,cu

imaginea modelului virtual salvat.La crearea fișei pacientului s-a specificat care este arcada cu

13
bontul preparat și din ce material va fi confecționată viitoarea capă.Software-ul ne permite
alegerea modalității de trasare a coletului și corectarea manuală a acestuia.Apoi se stabilește
crearea spațiului pentru cimentare.

-se poziționează viitoarea capă pe discul de frezare ,stabilindu-se poziția tijelor de susținere a
coroanei

-frezarea capei utilizând componenta CAM

-cimentare.

Restaurările sunt cimentate temporar în perioada de adaptare a restaurării protetice la nivelul

maxilarului,în timp ce cimentarea definitivă se face după ce se asigura că restaurările sunt
acceptate.

Că și materiale utilizate în confecționarea lucrărilor protetice,ceramica prezintă mai multe

avantaje decât aliajele metalice.

Avantajele ceramicii în comparative cu lucrările metalo-ceramice.

-Biocompatibilitatea completă a materialelor.

-Absența alergiei la acest material(un nr. mare de pacienți cu punți metalice suferă reacții
alergice.)

-Absența bimetalismului

-Fermitatea lucrărilor e de 4 ori mai mare decât metalul utilizat pentru lucrările metalo-
ceramice.

-Persistența.

-Nu-și schimbă proprietățile fizice și chimice chiar și după ani petrecuți în cavitatea bucală.

-Superioritatea estetică față de lucrările metalo-ceramice.

-Efectele benefice asupra gingiei cu care vine în contact.-absența”colorării întunecate” la

joncțiunea coroană-gingie.

Dezavantajele ceramicii față de lucrările metalo-ceramice.

-Preț.

14
Datorită prețurilor costisitoare și pe termen lung a acestei tehnologii ,mașinilor scumpe CAD-
CAM și a procesului de fabricație,coroanele ceramice sunt mult mai scumpe decât cele metalo-
ceramice.

Cu toate acestea ,ţinând cont de relația preț-calitate, se poate spune că avantajul este cel dat de
reconstituirile ceramice.

Tipuri de reconstituiri ceramice

Blocurile din care se realizează aceste tipuri de reconstituiri au caracteristici asemănătoare cu

dinţii naturali precum profunzimea și transparența ,astfel încât produsul final reprezintă o copie
fidelă a dinților naturali ,comentat cu ajutorul unui ciment special ce contribuie în continuare la
caracteristicile estetice ale coroanei.

1.incrustația onlay

Ele sunt folosite atunci când mai există o porțiune mare din structura dintelui și se evita crearea
de coroane.

În cazul în care cariile dentare au distrus prea mult din structura dintelui,iar când după
îndepărtarea carilor ,cavitatea rămasă nu poate fi compensată în mod adecvat prin obturații
clasice (amalgam sau compozit) atunci se folosește inlay.

Avantaj onlay/inlay

1)onlay:foarte adesea salvează structura dintelui în comparație cu coroanele tradiționale

2)Inlay-urile sunt de obicei realizate din ceramică sau metal(mai rar),iar spre deosebire de
plombe se realizează extraoral .

Sunt necesare 2 etape :

-amprenta ce s-a realizat după pregătirea dintelui.

-realizarea inlay.ului în laborator +vizita pentru cimentare.

După mărimea cavitații după îndepărtarea cariilor:

-inlay:ce afectează maxim1/2 din suprafața dintelui

-onlay:ce afectează 3 părți sau mai multe din suprafață.

3)Punțile de inlay-uri

Este o metodă minim invazivă pentru restaurările ceramice excluzând implanturile

În acest tip de punți,dinții adiacenți sunt retenționați la minim sub formă de incrustațîi.

Avantajele utilizării tehnologiei CAD-CAM în laborator:

15
-modalitate mai ușoară de producere

-restaurări mai precis realizate

-consum redus de materiale

-productivitate mai mare.

În aprilie 2014 , aproape 8.000 profesioniști din fiecare departament al industriei medicinei
dentare , s-au adunat pentru IDEM Singapore .Scenariul care îi îngrijorează pe tehnicieni, în
special pe cei mai în vârstă, este acela că apariția tehnologiei CAD-CAM ar putea reprezintă
sfârșitul confecționării protezelor dentare clasice.

Un aspect este acela că avansul tehnologiilor prin scanare împreună cu un software puternic și
capabil ce utilizează de la modele virtuale 3D până la printerele 3D mai ieftine va însemna că
medicii dentiști vor putea să-și desfășoare propriile nevoi de manufacturare.

Potrivit producătorilor și furnizorilor de diferite tehnologii digitale această zi deja a sosit .

Tehnologia este disponibilă pentru a permite medicilor dentiști să scaneze și să creeze coroane
pentru pacienți într-un timp mult mai mic.Un proces care în mod normal a durat săptămâni se
poate realiza acum într-o ora sau două .

Acesta este un scenariu care este cu siguranță atractiv pentru pacienți : o singură vizită fără
necesitatea de a purta o coroana temporară , ceea ce oferă atât o economie de timp cât și de bani
în același timp.

În teorie , această situație atrage interesul multor medici stomatologi, din moment ce văd o
oportunitate de a reduce cantitatea de material de amprentare și cât și interacțiunea cu
tehnicianul .Dar toate aceste ipoteze nu sunt încă devenite realitate .

Nu este ca și cum CAD/CAM nu va continuă să revoluționeze industria , doar că acest lucru

este puțin probabil realizat în mâna dentiștilor .Este putin probabil că majoritatea medicilor
în următorii 10-20 de ani înainte de pensionare vor fi dispuși să-și schimbe modul de lucru ,
incluzând aceste tehnologii; chiar dacă aceștia sunt în stadiul carierei în care își pot permite
economic asta , de obicei sunt depășiți de curbă de învățare ,

Deși studenții sunt mai confortabili cu tehnologiile de scanare la începutul carierelor , e puțin
probabil că ei să aibă capitalul necesar pentru a-l investi în achiziționarea acestor tehnologii
.Doctorul Agnini nu-și poate imagina un viitor fără tehnicieni cu abilități artistice care-l ajută
să creeze protezele dentare pentru care sunt faimoși .

16
În ultima întrevedere a IDEM Singapore , ei au asigurat audiența de tehnicieni că odată cu
avansarea tehnologiilor și materialelor cu atât rolul expert al tehnicianului dentar va deveni mult
mai important în obținerea celui mai bun rezultat pentru pacienți .

Dr.Dobrina Molllova din Centrul de Practică Avansată Profesională nu este de părere că

tehnologia poate înlocui tehnicienii talentați spunând că:,, maşinăriile și tehnologiile care
se folosesc se pot schimba , dar necesitatea de experți care să le opereze va rămâne iar atâta
timp cât tehnicienii își vor păstra abilitățile și cunoștințele actualizate , ei vor fi întotdeauna o
parte vitală a echipei dentare ‘’

Așadar , se pare că tema IDEM Singapore a fost ,, Viitorul este acum ‘’ ,un viitor pe care atât
medicii stomatologi cât și tehnicienii dentari trebuie să-l îmbrățișeze și să și-l asume.

I.3Aparatura si tehnica de lucru in “3Shape Dental System”

Sistemul 3Shape Dental System este considerat cel mai versatil sistem CAD/CAM de pe
piaţa mondială si cel mai utilizat sistem din România fiind potrivit pentru laboratoarele de tehnica
dentară de orice mărime oferind o cantitate mare si constantă a produsului final si in acelaşi timp
crescând productivitatea si scăzând costurile .

Sistemul este alcătuit dintr-un scaner 3d laser ultraperformant,un program CAD

intuitiv numit DentalDesigner cu suport pentru alte echipamente cum ar fi imprimantele 3D si
maşinile de frezat zirconiu.

Scanerul 3D numit 3shape D700(fig 1) este optimizat pentru scanarea amprentelor

şi este capabil sa scaneze modele complete din ghips cu 40% mai rapid şi cu detalii mai mari decât
oricare alt scaner de pe piaţă. Scanerul D700 poate scana orice culoare,parametrii laserului şi a
camerei video sunt ajustaţi automat in funcţie de materialul obiectului scanat.

Scanerul este dotat cu două CAMere video şi un sistem de mişcare pe trei axe
astfel îmbunătăţind acurateţea in cazul scanării unui model cu inlay.

17
 fig 1.

Sistemul de mişcare pe trei axe al celor 2 CAMere video facilitează scanarea

obiectului prin rotirea si inclinarea lui permiţând scanarea chiar şi a inlay-urilor.( fig 2)

fig 2.

Scanarea amprentei :

Scanarea directă a amprentelor din silicon si alginat reprezintă un mare avantaj

pentru tehnicianul dentar reducându-i timpul de lucru si reducând costurile de producţie eliminând
ghipsul pentru turnarea modelelor.

18
 Acum modul tradiţional mai putin precis şi mare consumator de timp de turnare a
modelelor este eliminat,scanarea amprentei permiţând tehnicianului să înceapă etapa de design
CAD imediat după scanare .

Amprenta (fig 3a) este poziţionată in scanerul 3D si este transformată in amprentă

digitală (fig 3b). Cu ajutorul programului CAD se crează automat un model virtual(fig 3c), acest
model virtual este apoi fabricat cu ajutorul unei imprimante 3D fig 3 d) in timp ce tehnicianul crează
cei doi incisivi centrali superiori.

fig 3a.

fig 3b.

19
 Fig 3c.

fig 3d.

O caracteristică importantă a scanerului D 700 este funcţia de scanare adaptivă

,rezultatul unei scanări obişnuite este incomplet in zona preparaţiilor,în zona proximală şi în zonele
de contact.( fig 4a).

După scanarea adaptivă a porţiunilor incomplete părţile lipsă sunt adăugate

automat.( fig 4b)

fig 4a.

20
 fig 4b.

Crearea capelor din metal şi a punţilor din metal:

Cu ajutorul sistemului 3Shape Dental conform producătorului modelarea unei cape

virtuale se poate face in aproximativ două minute de la primirea amprentei, se alege bontul ,se
poziţionează bontul pentru a fi scanat ,se scanează şi în cele din urmă se modelează capa virtuală..
Acest sistem cu ajutorul unor noi funcţii ale programului cum ar fi funcţia de sculptare(fig 5a), îi
permite tehnicianului să îmbunătăţească estetica şi funcţionalitatea capelor,conectorilor şi a dinţilor
falşi din punte.Prin utilizarea unor algoritmi speciali programul detectează automat linia
coletului(fig 5b).Programul deasemenea poziţionează elementele modelate virtual automat astfel
punţile dentare sunt perfect poziţionate anatomic. În final cu ajutorul unor funcţii de editare a
conectorilor modelarea punţii dentare este finalizată optimizând funcţiile mecanice cu cele
estetice(fig 5c).

fig 5a.

21
 fig 5b

I.4 Confecționarea gutierelor de ocluzie utilizând tehnica clasică si tehnica CAD -CAM

Gutiera dentară este un dispozitiv intraoral de plastic cu duritate ,flexibilitate și grosime

variabile ,ce acoperă toți dinții de pe o arcadă sau doar o parte din ei,fiind astfel “o masca a
dinților individualizată”pentru protecția dentară și a restaurărilor protetice.

Gutierele pentru bruxism au fost folosite eficient pentru tratarea durerii miofaciale provenită
din activități parafuncționale.Ele pot de asemenea să protejeze dantura naturală atunci când
se opune restaurărilor de porțelan,ajută la evaluarea modificărilor în dimensiunea verticală
de ocluzie.

O gutieră bine realizată permite condililor să se așeze în cea mai anterioară poziție superioară
în relația centrică.

Gutiera nu trebuie să aibă relief ocluzal în care dinții antagoniști pot bloca sau exercită forțe
de tracțiune sau laterale grele.Este necesară o suprafață netedă ocluzală ce permite
mușchilor ridicători să poziționeze mandibula astfel încât condilii pot aluneca posterior și
superior în relația centrică.

În opinia unor autori gutierele maxilare sunt preferabile din moment ce sunt mai bine tolerate
,mai stabile,evită aglomerarea limbii și se obține contact ocluzal indiferent de relația maxilo-
mandibulară.Sunt realizate în general din acrilat auto-foto sau termopolimerizabil.

Cele mai preferate sunt cele realizate din acrilat termopolimerizabil datorită faptului că sunt
în general destul de puternice și au mai puțin monomer rezidual sau porozități și sunt mai
igienice ,în special dacă pacientul le poartă pe o perioada prelungită.

22
Metodele tradiționale de fabricare duc deseori la inadaptare,supraconturare de unde derivă
nemulțumirea pacientului

Rolurile Gutierei:

-separă dinții inferiori de dinții superiori

-protejează dantura de uzură

-oferă pacientului o platforma netedă și echilibrată pe care pot apărea mișcări excursive.

-oferă pacientului o orientare anterioară.

-ajută la relaxarea musculaturii maxilarului

-elimină contactele nefavorabile ale dintelui natural sau protetic.

-furnizarea un plan ocluzal pentru dinţii inferiori ce are un indice abraziv inferior structurii
dintelui natural și dentinei.

Un design optim pentru o gutieră ocluzală:

-face contact cu dinţi în cel putin un punct

-se potrivește pasiv

-trebuie să fie suficient de groasă pentru a rezistă forțelor de ocluzie în timpul parfumeriilor

-să minimalizeze timpul în cabinet prin a fi precisă atât că și poziționare cât și că ocluzie
corectă

-să fie suficient de subțiri pentru a fi tolerabil pentru pacient.

O metodă de realizare a gutierelor tradiționale în laborator-etape:

-confecționarea modelului de lucru și modelului de studiu

-fixarea modelului în ocluzor sau articulator

-relizarea machetei

-ambalarea machetei

-realizarea tiparului

-pregătirea materialului din care se va confecționa gutiera.

îndesarea materialului în tipar

23
-polimerizarea materialului acrilic

-dezambalarea ,prelucrarea,lustruirea ,finisarea.

După terminarea etapelor,înainte să se verifice ocluzia,trebuie să se verifice adaptarea

,stabilitatea ,retenția și rigiditatea.

Pacientul ar trebui să introducă și să scoată gutieră din cavitatea orală confortabil.

Tehnologia CAD-CAM a pătruns în majoritatea zonelor de tehnologie clinică și proceduri

de laborator.

Principalele beneficii de frezare CAD-CAM sunt eliminările aproape în totalitate a erorilor

în procesele tehnologice ,rezultând astfel economisirea de timp și un nivel mai mare de
predictibilitate.

Gutierele realizate prin intermediul CAD-CAM sun realizate din policarbonat care are mai
multe avantaje față de rășinile tradiționale și anume :puterea de impact superioară,puterea de
randament mare și uzură rezistență.

Această permite zonei ocluzale să fie mai durabilă ,ușoară ,mai subțire și mai puțin
voluminoasă ,îmbunătățind astfel confortul pacientului.

Etape:

-se iau amprentele maxilare și mandibulare

-se realizează modelele

se folosește un șablon de ocluzie pentru a se controla DVO.

-modelele sunt introduse în software cu ajutorul uni scanner laser și sunt articulate virtual în
relația centrică și ocluzie centrică.

software-ul calculează centru de rotație al condililor folosind valori medii.

-modelul maxilar este procesat și este construit conturul gutierei.

-dimensiunile gutierei sunt analizate astfel încât să se asigure o grosime minimă ce

minimalizează perforaţiile și supraconturarea.

-după ce design-ul a fost realizat,se frezează dintr-un bloc de policarbonat.

-gutieră este verificată pe model.

24
 Procesul de design durează în jur de 30 de minute ,iar procesul de frezare în jur de 90 de
minute.

Autorii au ajuns la concluzia că timpul petrecut în cabinet pentru aplicarea și ajustarea

ocluzală sunt reduse semnificativ,cel mai important fiind faptul că pacienții ,în special cei ce
au folosit anterior gutiere acrilice găsesc ajustarea mult mai confortabilă.

Etapă clinică

Medicul trimite către laboratorul de tehnică dentară două amprente precise ale ambelor arcade
dentare ,măsuţa de transfer ,înregistrarea relațiilor maxilo-mandibulare în poziție centrică,în
lateralitate stânga și dreapta.

Etapele de laborator
Se toarnă modelele din ghips de clasa a VI-a,fixându-se apoi în articulatorul semiadaptabil
,având setați parametrii mișcărilor funcționale.

Este necesar să se construiască o cheie ocluzală de silicon ce previzualizează grosimea

următoarei gutiere.

Pentru orice tip de piesă protetică fabricate prin tehnologia CAD-CAM,se urmăresc trei etape
principale:scanare,design și frezarea propriu zisă a piesei protetice

Scanarea

Se creează un fișier individual al pacientului cu datele personale ale acestuia ,se

selectează o unitate dentară la nivelul arcadei maxilare ,apoi alegându-se opțiunea pentru
crearea unei gutiere.
În fișierul deja format sunt deja salvate scanarea modelului superior ,scanarea modelului
inferior,și scanarea celor două modele așezate în ocluzie.
Modelul arcadei maxilare este fixat cu ajutorul unui silicon pe plăcută de
poziționare.Plăcută de scanare prezintă marcaje care corespund unor nișe prezente în
interiorul scannerului,modelul fiind introdus cu față vestibulară a dinților spre interiorul
scanner-ul ui
După scanarea arcadei superioare ,se selectează cu mouse-ul întreagă zona de interes pentru
realizarea gutierei ocluzale,zona selectată apărând în culoarea roșie.

25
 Scanarea modelului antagonist :modelul antagoniste se fixează pe plăcuţa de poziționare
,introducându-se în interiorul scannerului cu zona frontal spre interiorul acestuia.
După ce se selectează manual zona de interes a arcadei,se îndepărtează soclul acestuia și se
salvează mai apoi modelul antagonist ajustat.

Scanarea modelelor în ocluzie se realizează prin poziţionarea acestora în scanner cu parte

fronatala spre interiorul lui:folosindu-se opțiunea îndepărtării înregistrării de ocluzie,se
poate previzualiza înălțimea precisă a viitoarei gutiere.
Etapă de design reprezintă proiectarea propriu –zisă a viitoarei gutiere ,necesitând cea mai
mare atenție.

Folosindu-se opțiunea Alignment info software-ul va solicita selectarea unor puncte de

corespondență în vederea preparării modelului de lucru.Se aleg trei puncte la nivelul
dinților,două fiind în zonele laterale ,iar unul frontal,alegându-se mai apoi trei puncte de
corespondență la nivelul modelului antagonist.

Punctele de poziționare de pe fetele vestibulare a dinților,trebuiesc așezate pe suprafețe

plane,astfel evitându-se zonele cu convexitate accentuată.

Axa de inserție a viitoarei gutiere se realizează din opțiunea Directions,această fiind o etapă
foarte importantă,ce influențează modul de frezare a gutierei din discul de PMMA.

Urmează trasarea limitelor marginale ale viitoarei gutiere ocluzale ,softul semnalând
imposibilitatea identificării coletelor dinților ,de aceea se selectează manual această opțiune
prin intermediul opțiunii Margin Line.Această limita se trasează în funcție de
forma,mărimea și gradul de convexitate al fiecărui dinte,astfel încât să se asigure o bună
stabilitate și un grad de retentive corespunzător.Pe față orală a dinților ,gutiera acoperă 2/3
din suprafaţa acestora,la nivelul dinților frontali nu trebuie să depășească cingulum.Limita
vestibulară a gutierei trebuie să corespundă liniei imaginare a 2/3 din suprafața vestibulară a
dinților laterali ,pe când la nivelul dinților frontali este de 1/3.

Materialul din care dorim să să construim următoarea piesă protetică se selectează din
opțiunea Settings,iar frezarea gutierelor din Remove undercuts și Drill Compensation.

Stabilirea dimensiunilor viitoarei gutiere din Frame Design ,asigură reglarea pereților axiali
de 0.5mm,iar linia marginală de compensare va avea o grosime de 0,2mm.Zonele care
prezintă surplus de material vor părea colorate în roșu,fiind reduse folosind opțiunea Sculpt
toolkit.

26
Zonele galbene reprezintă punctele de contact cu dinţii antagoniști ,puncte care trebuie să se
stabilească între suprafață gutierei și cuspizii funcționali.

În Interferentele vor apărea colorate în roșu acestea reducându-se prin realizarea unor ghidaje
în lateralitate din zona canină și în propulsie în zona frontal .Pentru a putea trece la ultima
etapă a confectinarii gutierei ,toate operațiunile efectuate până în acel moment trebuiesc
salvate în folderul existent.

Frezarea

Ultima etapă este reprezentată de frezarea propriu-zisă din discul de PMMA.Discul are o
grosime de 98,5mm și este transparent.

SE începe frezarea prin accesarea opțiunii Advanced,iar mai apoi Generate CAM

Output.

La sfârșitul operațiunilor ,în cabinet se verifică retenția și stabilitatea gutierei pe

câmpul protetic,contactele dento-dentare fiind urmărite folosindu-se hârtia de articulație atât
în poziția centrică cât și în mișcările funcționale ale mandibulei .Este necesară o ajustare
continuă ,monitorizarea acesteia reprezentând un proces dinamic.În cazul în care mușchiul
se relaxează și/sau inflamația dispare ,se modifică poziția contactelor dentare.

Gutieră ocluzală obținută prin tehnologia CAD –CAM ,este exactă ,precisă și
fidelă,necesitând doar o ajustare minimă în cabinetul stomatologic.

În condițiile aplicării cu rigurozitate a principiilor funcționale cu ajutorul instrumentelor

virtuale ,softul de bază este folosit cu succes în obținerea unor piese protetice de calitate.

27
II.Cazuri clinice tehnică CAD și Tehnica CAM în confecționarea protezelor

II.1 Tehica CAD

În prima fază am selectat fișa pacientului,luând la cunoștință cerințele lucrării protetice.

Fig.1

Amprenta câmpului protetic împreună cu antagoniștii sunt turnate din ghips de clasa a III-a.

Fig2

Fig.3
28
Modelele rezultate în urmă turnării amprentelor câmpului protetic se secționează ,urmând a fi
montate în ocluzor.

Fig.4

Modelele astfel rezultate se plasează în scannerul Cyber Scann care realizează scanarea prin
rotirea CAMerelor în jurul platformei de scanare fără a necesita fixarea modelului ,echipat
cu două camere de 1,3 mega pixeli.

Fig 5

29
Articulatorul virtual permite tehnicianului în timpul realizării designului să vizualizeze lucrarea
în modulul articulat , permițând executarea mișcărilor de lateralitate , protruzie și retruzie .

După plasarea modelului în scannerul Cyber Scann,se selectează zona de lucru dorită pentru
scanare.

Fig.6

După selectarea zonei de lucru începe scanarea tridimensională ce durează în jur de 2

minute.Rezultatul fiind modelul virtual al câmpului protetic ce se salvează în fișa pacientului.

Fig.7

Primul pas este determinarea liniei marginale și determinarea spațiului virtual pentru
ciment,precum și punctele de contact.

30
Punctele de contact cu dinții antagoniști sunt reprezentate de zonele galbene ,puncte care trebuie
să se stabilească între suprafață ocluzală a lucrării protetice și cuspizii funcționali ai dinților
naturali restanți.

Cu ajutorul softului ExoCAD folosindu-se funcția Contur complet de modelare ( Full

Contour modeling ) cu un efort minim , se proiectează coroanele.Biblioteci multiple de dinți
de înaltă calitate sunt incluse în mod implicit .

Fig 8.

Fig. 9

Se adaugă automat conectorii,care ulterior sunt modelați astfel încât să se obţină o rezistență
deosebită.

31
Ultima fază a modelării CAD este salvarea lucrării finalizate pentru a fi transmisă ulterior
maşinii de frezat Pi CAM.

II.2Tehnica CAM.

După încheierea modelării CAD pe calculator ,lucrarea va fi poziționată pe discul de zirconiu

fiind astfel pregătită pentru procesul de frezarea CAM (Computer Aided Milling)

După poziționare,datele necesare procesului de frezare vor fi transmise către un computer

conectat direct la maşina de frezat Pi Dental.

Fig.10.

Mașina de frezaj utilizată este produsă de compania Poka și este numită Pi dental.Mașina
dispune de 4 axe de frezaj,timpul necesar frezării unui element este de aproximativ 7 minute.

32
 Fig.11 Fig .12

Se selectează lucrarea salvată în prealabil în etapă de modelare CAD în vederea frezării pe

computerul legat direct la mașina de frezaj ,rulându-se programul de frezare.

Fig.13

33
 Fig.14.

După frezare ,lucrarea se introduce într-un cuptor de sinterizare care operează la temperaturi
foarte înalte.În urmă tratamentului termic,duritatea lucrării a crescut foarte mult ,depășind-o pe
cea a metalului.

Fig.15

34
Rezultate

Fig.16

II.3 Confecționarea gutierelor în mod clasic

Preferate sunt gutierele realizate din acrilat termopolimerizabil datorită faptului că sunt în
general destul de puternice și au mai puţin monomer rezidual sau porozităţi și sunt mai igienice
,în special dacă pacientul le poartă pe o perioada prelungită.

Fig 17

Prima etapă de realizare a gutierei constă în confecţionarea modelelor din ghips de clasa a
III-a,după ce se primesc amprentele câmpului protetic în laborator.

35
 Fig. 18

Se ridică maneta și se ridică rama de fixare a foliilor ,acestea urmând a fi poziționate între cele
2 rame.

Fig.19

36
 Fig.20

Se poziționează modelul pe tăviţa cu biluțele de rășină,urmând că mai apoi să fie poziționat în

aparatul de vacuum-formare la înălțimea și înclinația dorită ,astfel încât după termoformare
folia să acopere toată suprafața necesară.

Fig.21 Fig 22

37
Încălzirea are loc prin comutarea butonului de încălzire,după ce s-a fixat și închis rama .Durata
de încălzire depinde de folia utilizată (flexibilă,rigidă)și de grosimea acesteia,cea mai indicată
grosime fiind cea de 2mm.

Fig.23

Fig .24 Fig.25

După ce se răcește folia termoplastică și se înlătură din aparatul de vacuum-

formare,se începe prelucrarea gutierei.

38
Ulterior, verificăm ajustarea capei la nivelul arcadei maxilare, care trebuie să poată fi inserată
și dezinserată cu ușurinţă, iar pacientul nu trebuie să aibă senzaţii de presiune asupra dinţilor
sau de alunecare a capei de pe arcadă dentară.

Se inseră gutiera superioară și cu ajutorul hârtiei de articulație ,se elimină contactele excentrice.

Fig.27

Se obține astfel o gutiera stabilă ,cu o retentivitate optimă,contactele excentrice fiind eliminate.

Gutiere folosind softul ExoCAD

Etapa de scanare

Fig .28

Se creează un fișier individual al pacientului cu datele personale ale acestuia ,se selectează o
unitate dentară la nivelul arcadei maxilare ,apoi alegându-se opțiunea pentru crearea unei
gutiere.

39
 Fig.29

Fig. 30

În fișierul deja format sunt deja salvate scanarea modelului superior ,scanarea modelului
inferior și scanarea celor două modele așezate în ocluzie.

Fig.31

40
Scanarea modelului antagonist :modelul antagonist se fixează pe placa de poziționare
,introducându-se în interiorul scannerului cu zona frontală spre interiorul acestuia.

Etapă de design

Fig.32

Prin trasarea limitelor marginale ale viitoarei gutiere ocluzale ,softul semnalează imposibilitatea
identificării coletelor dinților.Această limită se trasează în funcție de forma,mărimea și gradul
de convexitate al fiecărui dinte,astfel încât să se asigure o bună stabilitate și un grad de
retentivitate corespunzător.

Fig 33
41
 Fig. 34

Pe față orală a dinților ,gutiera acoperă 2/3 din suprafață acestora,la nivelul dinților frontali nu
trebuie să depășească cingulum.

Limita vestibulară a gutierei trebuie să corespundă liniei imaginare a 2/3 din suprafață
vestibulară a dinților laterali ,pe când la nivelul dinților frontali este de 1/3.

Fig 35

42
 Fig 36

Fig.37

Fig. 38

43
Zonele galbene reprezintă punctele de contact cu dinții antagoniști ,puncte care trebuie să se
realizeze între suprafață gutierei și cuspizii funcționali,interferențele apărând în culoarea roșie.

Fig.39

Toate operațiunile efectuate până în acel moment trebuiesc salvate în folderul existent.

44
 Concluzii

Această lucrare evidențiază toate avantajele utilizării tehnologiei CAD -CAM prin prezentarea
materialelor ,tehnologiilor ,aparaturii și a tehnicilor de lucru ale acestei tehnologii.

Prin această lucrare de licență se propune folosirea unei noi tehnici revoluționare ce a schimbat
deja radical lumea tehnicii dentare și în același timp lumea stomatologică.

Tehnică dentară a intrat într-o nouă era ,o era digitală a proiectării și a fabricației asistate de
calculator.Tehnicienii au acum posibilitatea de a lucra mai mult ,mai eficient și mai calitativ
,toate acestea fiind posibile doar operând un calculator.

Am scris această lucrare de licență cu gândul că în viitorul apropriat fiecare laborator de tehnică
dentară va putea avea posibilitatea de a fi echipat cel puțin cu o tehnologie de proiectare CAD
,design-ul lucrărilor urmând a fi trimise mai apoi centrelor de frezare computerizată ,crezându-
se astfel un circuit care este bine definit și eficient,putând în acest fel să se reducă costurile de
producție prin mărirea cererii.

Tehnologia CAD-CAM ,aparatura și materialele folosite sunt într-o continuă dezvoltare și

perfecționare ,ceea ce mă duce cu gândul la un viitor strălucit al tehnicii dentare.

45
 Bibliografie

Perng-Ru Liu.A Panorama of Dental CAD/CAM Restorative Systems.J.of Compedium

2005;26(7):507—512

Duret F,Preston JD CAD/CAM imaging in dentistry,Curr Opin Dent 1991;1:150-154

Das Dental Labor lb. romana 1/2009, anul IX, nr. 32, ianuarie-martie 2009

Mormann W.H.The origin of the cerec method:a personal review of the first 5 years.Int J
Comput Dent 2004;7(1):11-24

Sanda Mihaela Popescu,Emma Cristina Drăghici,Reabilitare Orală

Complexă,Clinică,Tehnologie,Craiova,Editura Sitech,2013

www.agcnewdent.ro

Brocard D,Laluque JF,Knellesen C.La gestion de bruxism.Quinfessence International.2007

46