Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1
Identificare unei fabrici de prelucrare miere:
Proteine - 0,3 g;
Potasiu - 52 mg;
Calciu - 6 mg;
Magneziu - 2 mg;
Vitamina C - 0,5 mg;
Sodiu - 4 mg;
Fier - 0,4 mg.
2
procesare cu utilaj de lichefiere și omogenizare a mierii, cameră de îmbuteliere,
depozit de stocare a produsului finit, laborator, etc.
https://www.academia.edu/10668529/M_I_E_R_E_CentrulRom%C3%A2npentru
PromovareaComer%C8%9Bului%C5%9FiInvesti%C8%9BiilorStr%C4%83ine
3
-Domenii de utilizare;
4
lăptișorul de matcă este folosit ca și ingredient în cremele, loțiunile, măștile ce
se adresează tenurilor ridate prematur sau a tenurilor aspre, lipsite de suplețe .
http://www.ansvsa.ro/download/ghiduri_-
_toate/ghid_sig.alim_.si_sanat.publica/Albine-Ghid-de-bune-practici-in-
apicultura.pdf
Polenul este un aliment proteic, fiind una dintre cele mai bogate
substanțe din lumea vegetală, considerată „fără egal în natură”. Conține
cantități foarte mari de vitamina P ce ajută la prevenirea accidentelor vasculare
la nivelul creierului. În plus, polenul este un stimulent al poftei de mâncare,
facilitează digestia, îmbunătățește tonusul, alungă oboseala, previne
rahitismul, căderea părului și chiar face să crească mai bine părul, hrănindu-i
rădăcinile. Polenul conține proteine, aminoacizi liberi, diferite glucide,
mucilagii, substanțe grase, vitamine din complexul B, precum și vitaminele A,
D, E, C și săruri minerale. În polen au fost găsite enzime și substanțe
hormonale, antibiotice naturale și se crede că sunt și alte ingrediente active,
încă necunoscute până astăzi. http://www.ansvsa.ro/download/ghiduri_-
_toate/ghid_sig.alim_.si_sanat.publica/Albine-Ghid-de-bune-practici-in-
apicultura.pdf
Ceara de albine se folosește încă din cele mai vechi timpuri. Este utilizată
la prepararea unor unguente și balsamuri. De asemenea, ceara este folosită și
în cosmetică: balsamurile pentru buze, cremele de față și corp, ceara pentru
epilare. În unele proceduri dentare și în unele operații reconstructive se
foloseşte ceara de albine. Produsele de îngrijire a părului precum șampoanele,
balsamurile, produsele de coafare, care dau rezistență, volum și strălucire,
precum și produsele pentru repararea părului, conțin ceară de albine. Ceara
constituie și elementul esențial în prepararea gustoaselor faguri.
http://www.ansvsa.ro/download/ghiduri_-
_toate/ghid_sig.alim_.si_sanat.publica/Albine-Ghid-de-bune-practici-in-
apicultura.pdf
Veninul de albine conține un amestec complex de enzime, proteine și
aminoacizi. Este un lichid limpede și incolor, cu gust dulce și ușor amărui. Se
folosește în vindecarea astmului bronșic, a discopatiilor, artritelor,
reumatismului, în tratarea hipertensiunii, a aterosclerozei, precum și pentru
atenuarea durerilor reumatice, a celor cauzate de artrită și ischemie. Printre
contraindicațiile terapiei cu venin se numără hipersensibilitatea alergică la
venin, tuberculoza, bolile infecțioase acute, hepatitele, nefritele, insuficiențele
cardiace, diabetul zaharat, sarcina. http://www.ansvsa.ro/download/ghiduri_-
_toate/ghid_sig.alim_.si_sanat.publica/Albine-Ghid-de-bune-practici-in-
apicultura.pdf
Propolisul este compus din rășini vegetale, balsam de diferite
compoziții, ceară, uleiuri eterice, fier, microelemente (cupru, zinc, mangan,
cobalt), la care se adaugă polen, flavonoide, secreții ale glandelor salivare ale
albinelor. Propolisul este folosit ca biostimulator, care mărește rezistența fizică
și înlătură oboseala. Datorită proprietăților sale antivirale, antitoxice și
antiinflamatorii, propolisul își găsește tot mai multe utilizări. Este un bun
stimulator al refacerii țesuturilor afectate de răni, tăieturi și, mai ales, arsuri,
5
degerături. Este foarte util în vindecarea rănilor de la armele de foc, precum și
în cicatrizarea operațiilor. Propolisul vindecă mucoasa bucală și este benefic în
sângerările gingiilor. Este indicat în tratamentul multor boli din categoria celor
transmisibile, precum și a unora care intră în patologia generală.
http://www.ansvsa.ro/download/ghiduri_-
_toate/ghid_sig.alim_.si_sanat.publica/Albine-Ghid-de-bune-practici-in-
apicultura.pdf
Potrivit FAO, producția de miere obținută în anul 2010 se cifrează la 22.222 tone
în creștere față de 2009 când a totalizat 19.937 tone. România are, în prezent,
un potențial mare de dezvoltare a sectorului apicol, de circa 1,5 milioane de
familii de albine, în funcție de potențialul melifer. În privința efectivelor de
albine, România are înregistrate, la finele lui 2009, 1.101 milioane familii de
albine, încă sub nivelul anului 1989, când erau înregistrate 1.201 milioane
familii albine. În perioada 2007-2009, datorită susținerii prin Programul Național
Apicol a repopulării, a crescut media familiilor de albine/exploatate. Pentru
2010 se estimează o creștere cu 6.5 pană la 1.170 milioane familii de albine. Cu
un consum anual de circa 300-400 grame pe an pe cap de locuitor, este
explicabil de ce o mare parte din producția Românească de miere merge la
export, unde si prețurile obținute sunt mai mari, nu doar raportat la piața
internă, ci și față de ce obțin apicultorii din alte țări la extern. Așa se face că
circa 60% din producție este livrată la export, cu prețuri situate între 2,4-3,5
euro pe kilogram în funcție de tipul de miere, polifloră sau de salcâm,
principalele destinații fiind Germania, Marea Britanie, Italia, Franța precum și
SUA, Canada, Japonia sau China. Din păcate, miere locală se exportă mai mult
în vrac, fiind folosită de multe ori la cupaje ( amestecuri ) de procesatori din
afară. Fenomenul se întâmplă și în România, dar este o vorba de miere adusă
din China, la un preț reprezentând doar un sfert din cel cerut de apicultorii
Români, sau din Argentina. http://invest.gov.md/sites/default/files/Honey-
France-Market-Study_ro.pdf
- Modalități de distribuire;
6
comerciale, de exemplu) au chiar ca profil de activitate, în principal sau
exclusive, procese ale distribuției. Nu pot fi însă indiferente de modul cum
mărfurile se deplasează spre consumatori nici întreprinderile care se afla doar
la punctele de contact cu distribuția – întreprinderile producătoare și cele
prestătoare de servicii (transport, asigurări etc.); de altfel, acestea, cum se va
vedea mai jos, au astăzi tendința de a se implica tot mai mult, în mod direct, în
procesul distribuției. http://www.rasfoiesc.com/business/marketing/Mediul-de-
marketing-al-firmei-23.php
7
2.Datele si amplasare firmei;
Orașul ocupă o suprafață de 1402 ha, are un cadru natural foarte variat și
pitoresc, situarea dealurilor și a versanților permițând crearea de perspective și
compoziții urbane ce accentuează formele naturale. http://or.md/wp-
content/uploads/2016/12/Strategia-de-Dezvoltare-a-raionului-Orhei-2016-
2020.pdf
8
caldă. http://or.md/wp-content/uploads/2016/12/Strategia-de-Dezvoltare-a-
raionului-Orhei-2016-2020.pdf
Fondul melifer a Republicii Moldova are un potențial enorm, fiind format din
principalele culturi melifere și anume: culturile forestiere - salcâmul și teiul,
livezile de pomi fructiferi și plantațiile de floarea soarelui, legume. Mai puțin
sunt utilizate plantele perene, arbuștii meliferi ce au o productivitate înaltă la
ha. http://or.md/wp-content/uploads/2016/12/Strategia-de-Dezvoltare-a-
raionului-Orhei-2016-2020.pdf
Actualmente, fondul forestier naţional constituie 12,7% din teritoriul ţării
, circa 374 mii ha.1
Compoziţia pădurilor Moldovei este predominată de specii de foioase
(97,8 procente), inclusiv cvercinee -39,6%, frăsinete - 4,6%, cărpinete - 2,6%,
salcâmete - 36,1%, plopişuri - 1,6% etc., răşinoasele fiind prezentate doar în
proporţie de 2,2%. Astfel suprafața cu Salcâm de circa 150mii ha. La o
productivitate de 1000kg miere/ha se obține un potențial de circa 150 mii tone
miere din fondul forestier, dacă ar fi utilizat la 100%. Cu toate acestea, din
motiv că o familie de albine colectează de pe o rază de maxim 2,5 km, accesul
la fondul melifer forestier este limitată.
http://or.md/wp-content/uploads/2016/12/Strategia-de-Dezvoltare-a-raionului-
Orhei-2016-2020.pdf
9
Justificare alegere depozit respectiv:
În Moldova se întâlnesc condiţii climaterice opuse, diferite regiuni au istorii
geologice diverse, în apropiere de Carpaţi şi regiunea mediteraneană − sânt
situate centrele active de formare ale speciilor vegetale. Toate acestea au adus
la crearea unei flore bogate, diverse şi amestecate ca componenţă. V. V.
Dokuceaev scria, că în Basarabia pot fi întâlnite alături plante tipice pentru
clima vest-europeană moderat de umedă şi cald-temperată, precum cireşul
sălbatic, nucul şi fagul, dar şi în special reprezentanţii climei continental-
uscate − negară, păiuşul, vişinul de stepă, porumbarul.
Lista plantelor superioare din Moldova, conform ultimelor date, numără
aproape 1540 de specii, care se referă la 550 de genuri şi 101 de familii. Este
foarte mult pentru un teritoriu relativ nu prea mare. Cantitativ predomină
speciile palearctice, dar sânt şi plante caracteristice pentru flora europeană.
Printre ele plantele rare caracteristice arealului mediteranean constituie 17%
din listă, iar savanţii tot mai descoperă noi şi noi tipuri.
Moldova se află în două zone naturale: de silvostepă şi de stepă. Vegetaţia
naturală, însă s-a păstrat doar fragmentar. Cealaltă parte a teritoriului a fost
într-atât modificată de activitatea omului, încât savanţii sânt nevoiţi să
reconstituie tabloul fostei vegetaţii conducându-se după diverşi factori
indirecţi. Pădurile, spre exemplu, s-au păstrat sub forma a 800 de masive
situate izolat şi a unor sectoare cu suprafaţă de 290 mii de ha, ceea ce
constituie, judecând după structura solului, nu mai mult de 1/4 din suprafaţa
pe care o ocupau anterior.
La nordul Moldovei se întinde silvostepa, cu forma unui semicerc lat. În trecut
ea consta din suprafeţe mari de stejar sau din păduri de stejar şi carpen,
despărţite de stepe-lunci cu un înveliş de iarbă bogat şi divers. Foarte bine s-a
păstrat sectorul de pădure din nordul Moldovei din ocolul silvic Feteşti, raionul
Edineţ.
1. Oportunități:
penetrarea de noi piețe de desfacere cu produse ambalate;
cooperarea dintre producătorii mici pentru a obține un preț de vânzare
mai bun și a deveni mai interesanți pentru cumpărătorii internaționali angro;
crearea claselor sau a grupurilor de producători pe lângă asociațiile
regionale;
dezvoltarea sistemului de informare mai bună a apicultorilor despre
drepturile lor și un acces mai bun la informație despre ultimele
tehnologii;
promovarea sectorului cu un brand de țară pe piața internațională;
control de stat mai eficient ;
promovarea sădirii plantelor melifere;
dezvoltarea și promovarea tehnologiilor noi în producere;
dezvoltarea apiculturii organice;
10
dezvoltarea sistemului de servicii de polenizare în vederea creșterii
producției la hectar a fructelor și creșterii veniturilor apicultorilor;
certificarea și standardizarea producerii produselor auxiliare, inclusiv
exportul acestora. https://ro.scribd.com/doc/266565825/Analiza-SWOT
2. Riscuri;
scăderea prețurilor mondiale sub costurile de producere și competiție
înaltă din partea țărilor din regiune (Ucraina, România);
riscul valutar la importul de echipamente și export a producției apicole;
acces limitat la baza meliferă, în special flora din păduri;
utilizarea în profilaxia și tratarea bolilor la familiile de albine a
preparatelor veterinare inadmisibile, care lasă reziduuri de antibiotice în
miere. https://ro.scribd.com/doc/266565825/Analiza-SWOT
Aprovizionarea ;
Transportul
11
4. Proiectarea utilizării spațiului / cailor de acces;
12
- Stabilirea fluxului de personal și a fluxului operațional ( descrierea
schematică a interacțiunilor operațiilor ).
13
Managementul operațional trebuie să asigure calitatea de stabilitate
funcțională a producției în condițiile variabilităților de intrare ( comenzi de
sistem ), a perturbațiilor de mediu sau a produselor de disfuncționalități
proprii, precum și a dinamici cerințelor de piață.
http://www.upt.ro/img/files/2016-
2017/abilitare/dumitrel/Teza_de_abilitare-Dumitrel.pdf
Pentru menținerea operaționalității producției, managementul operațional
acționează asupra:
- Componentelor structurale: elaborarea programelor de producție,
lansarea în fabricație și controlul îndeplinirii programelor de producție.
- Viabilitatea sistemului de intrare ( activitățile de desfacere, planificare,
pregătire tehnică a fabricației, întreținere, reparare utilaje si gospodărire
a energiei, aprovizionare, personal, distribuire, control tehnic de
calitate), prestătoare ( modificarea termenelor, cererii suplimentare,
renunțări, căderi, listă personal ) și de comandă ( decizii operative ).
- Obiectivele sistemului de producție; calitate, cantitate, termene și
costuri.
- Variantele de sistem de producție; în funcție de mărimea și periodicitatea
obiectivelor, variabilitatea produselor și tehnologiilor.
- Funcțiile sistemului de producție; aprovizionare, fabricație, depozitare și
livrare.
14
acest timp este afectată transportului, iar cealaltă este consumată cu
operațiuni pregătitoare: expediție, întocmire a documentelor de transport,
încărcare-descărcare, depozitare etc.
https://www.academia.edu/8848333/Ghid-de-bune-practici-in-apicultura
Depozitarea mărfurilor este echivalentă cu un transport în timp al acestora și
nu în spațiu. Ea constituie o componentă importantă a distribuției mărfurilor,
iar necesitatea depozitarii și durata acesteia sunt determinate de condiții
naturale, considerate economice și altele considerente.
https://www.academia.edu/8848333/Ghid-de-bune-practici-in-apicultura
15
6. Prezentarea flotei de vânzare și a parcului logistic ( funcție de tipul de
logistică abordată internă/ externă ).
16
preferențiale cu Canada, Japonia, Norvegia Elveția și Statele Unite (MIEPO).
Urmărind un regim comercial liberal, în 2001 Republica Moldova a devenit
membru cu drepturi internaționale în procesele de producție.
file:///C:/Users/flori/Downloads/SNE_2014_2020%20(2).pdf
Bibliografie;
(1.1);https://www.academia.edu/10668529/M_I_E_R_E_CentrulRom%C3%A2npe
ntruPromovareaComer%C8%9Bului%C5%9FiInvesti%C8%9BiilorStr%C4%83in
e
(1.2);
(2.1); http://www.usamvcluj.ro/files/teze/2013/marc.pdf
(3.1);http://www.ansvsa.ro/download/ghiduri_-
_toate/ghid_sig.alim_.si_sanat.publica/Albine-Ghid-de-bune-practici-in-
apicultura.pdf
(3.2);
(3.3);
(3.4);
(3.5);
(4.1); http://invest.gov.md/sites/default/files/Honey-France-Market-Study_ro.pdf
(5.1) ;http://www.rasfoiesc.com/business/marketing/Mediul-de-marketing-al-
firmei-23.php
(5.2);
(5.3);
(6.1); https://madein.md/visapina
(6.2);
(6.3);
(6.4);
(7.1);http://or.md/wp-content/uploads/2016/12/Strategia-de-Dezvoltare-a-
raionului-Orhei-2016-2020.pdf
(7.2);
(7.3);
(7.4);
(8.1);https://ro.scribd.com/doc/266565825/Analiza-SWOT
(8.2);
(9.1); https://unctad.org/meetings/en/SessionalDocuments/Moldova-NGER-
Report-Edited-05-07-2018_translated_Conft_checked_RO.pdf
(9.2);
(10.1); http://www.ansvsa.ro/download/ghiduri_-
_toate/ghid_sig.alim_.si_sanat.publica/Albine-Ghid-de-bune-practici-in-
apicultura.pdf
(10.2);
(11.1); http://www.upt.ro/img/files/2016-
2017/abilitare/dumitrel/Teza_de_abilitare-Dumitrel.pdf
(11.2);
17
(11.3);
(11.4);
(11.5);
(12.1); https://www.academia.edu/8848333/Ghid-de-bune-practici-in-apicultura
(12.2);
(13.1); file:///C:/Users/flori/Downloads/SNE_2014_2020%20(2).pdf
(13.2);
(13.3);
18