Sunteți pe pagina 1din 20

MODULUL 6

Revizia tehnică a aparatelor de cale şi a


instalaţiilor

MODULUL 6

Revizia tehnică a aparatelor de cale şi a instalaţiilor

6.1.Revizia tehnică/Verificarea stării de funcţionare a aparatelor de cale şi


instalaţiilor
Revizia tehnică a aparatelor de cale şi a instalaţiilor se face de către personalul de întreţinere după un
program întocmit conform reglementărilor specifice în vigoare.

Precizare:Revizia tehnică a aparatelor de cale este atributul numai a celui care întreţine instalaţia
motivat de faptul că acesta are pregătirea tehnică de specialitate.

Verificarea stării de funcţionare a aparatelor de cale se poate face de către:

- personalul de întreţinere;

- personalul care le deserveşte.

6.1.1.Verificarea stării de funcţionare a aparatelor de cale din staţiile dotate cu


instalaţii CED sau CE
Verificarea stării de funcţionare a aparatelor de cale din incinta staţiilor dotate cu instalaţii CED sau CE se face:
a) zilnic, de către personalul de întreţinere şi intervenţie SCB în staţiile stabilite ca sediu pentru desfăşurarea activităţii
acestuia în tură;
b) înainte de luarea serviciului în primire, de către personalul care le deserveşte, conform repartizării stabilite în PTE Fişa
nr.38, în celelalte staţii.
Verificarea stării de funcţionare a aparatelor de cale îndepărtate de biroul de mişcare şi a celor amplasate în linie curentă,
centralizate prin instalaţii CED sau CE, se face de către personalul de întreţinere cu ocazia reviziilor programate, conform
reglementărilor specifice în vigoare. Aparatele de cale îndepărtate de biroul de mişcare se stabilesc în PTE Fişa Nr.38.
Precizare:În acest caz verificarea stării de funcţionare se face numai de către personalul de întreţinere, pentru că în situaţia în
care s-ar face de personalul care le deserveşte, ar necesita prezentarea acestuia la serviciu cu mult timp înainte, pentru realizarea
activităţii respective.
PTE Staţie FIŞA nr. 38 - Repartizarea aparatelor de cale, saboţilor de deraiere, semnalelor şi a
barierelor mecanice personalului care asigură manipularea, îngrijirea şi iluminarea acestora.
Aparatele de cale îndepărtate de biroul de mişcare

Se completează conform formularului, stabilindu-se modul de repartizare pe posturi a macazurilor,


saboţilor de deraiere, semnalelor şi a barierelor mecanice, cine face manipularea, îngrijirea şi iluminarea
acestora.

În staţiile CED şi CE se stabileşte care sunt aparatele de cale îndepărtate de biroul de mişcare.
6.1.2. Verificarea stării de funcţionare a aparatelor de cale centralizate
electromecanic, prevăzute cu încuietori cu chei cu/fără bloc şi necentralizate, a
instalaţiilor SCB şi TC, a inventarului de la posturi

Verificarea stării de funcţionare a aparatelor de cale centralizate electromecanic, prevăzute cu încuietori


cu chei cu/fără bloc şi necentralizate, a instalaţiilor SCB şi TC, a inventarului de la posturi, precum şi
verificarea liniilor din zona de activitate, conform repartizării din PTE FIŞA nr.38, se face înainte de luarea
în primire a serviciului de către acari, revizori de ace sau IDM.

6.1.3.Obiective la verificarea stării de funcţionare a aparatelor de cale


La verificarea stării de funcţionare a aparatelor de cale, de către acari, revizori de ace sau IDM, se urmăreşte dacă acestea
funcţionează corespunzător se verifică vizual să nu prezinte unul din următoarele defecte:
a) desfacerea legăturilor dintre acele macazului şi bara/barele de acţionare-conexiune-tracţiune, precum şi între aceste bare;
Factori de risc: acest defect permite deplasarea necontrolată a acelor având ca urmare întredeschiderea macazului sub roata
materialului rulant ducând la deraierea sau chiar răsturnarea acestuia.
b) nelipirea vârfului acului de contraac, cu formarea între ele a unui spaţiu liber de 4 mm sau mai mare, în dreptul axei
barei/barelor de acţionare-conexiune-tracţiune;
Factori de risc: întredeschiderea dintre ac şi contraac mai mare de 4 mm permite pătrunderea buzei bandajului de la roata
materialului rulant(mai ales dacă aceasta prezintă uzură) favorizând îndepărtarea acului de contraac cu deraierea sau chiar
răsturnarea materialului rulant.
c) fisură vizibilă sau ruptură la ac şi/sau la contraac pe suprafaţa de rulare;
Factori de risc: în cazul acestui defect buza bandajului nu mai este ghidată de ac sau contraac , favorizându-se escaladarea
ciupercii şinei cu deraierea sau răsturnarea materialului rulant.
d) ruptură la vârful inimii de încrucişare sau la aripile acesteia;
Factori de risc: în cazul acestui defect nu mai este asigurată ghidarea roţii materialului rulant, buza bandajului va escalada
vârful inimii de încrucişare sau aripile acesteia cu deraierea sau răsturnarea materialului rulant.
e) ruptură sau lipsa a două sau mai multor şuruburi de la şina de rulare sau contraşină;
Factori de risc: acest defect poate duce la:
- supralărgirea liniei favorizează deraierea materialului rulant prin căderea efectivă a acestuia între
firele căii(defect la şina de rulare);

- escaladarea de către roată a ciupercii şinei care duce în final la deraierea sau chiar răsturnarea
materialului rulant(defect la contraşină).

f) ruptura eclisei de la călcâiul acului.

Factori de risc: acest defect nu mai asigură ghidarea roţii materialului rulant favorizând supralărgirea
liniei ducând în final la deraierea sau răsturnarea materialului rulant.

În cazul în care aparatele de cale prezintă unul din defectele menţionate mai sus, se interzice
circulaţia trenurilor şi manevra vehiculelor feroviare peste acestea; aparatele de cale defecte se acoperă
cu discuri roşii mobile amplasate, conform reglementărilor specifice în vigoare.

6.1.4. Obiectivele verificărilor efectuate înainte de luarea serviciului în primire


Obiectivele verificărilor efectuate înainte de luarea serviciului în primire sunt depistarea sau observarea
eventualelor neajunsuri în funcţionarea instalaţiilor, a aparatelor de cale, modul de asigurare a
materialului rulant contra fugirii, starea şi prezenţa personalului la post.

6.1.5. Verificarea stării de funcţionare a instalaţiilor SCB, TC şi IFTE aflate în


biroul de mişcare
La verificarea stării de funcţionare a instalaţiilor SCB, TC şi IFTE aflate în biroul de mişcare, IDM trebuie să constate:
a) existenţa şi integritatea sigiliilor de control prevăzute în instrucţiunile de manipulare a instalaţiei respective;
b) dacă există indicaţii optice şi/sau acustice care semnalizează conform instrucţiei de manipulare funcţionarea corectă,
existenţa unor deranjamente sau alte situaţii de pericol;
c) funcţionarea aparatelor de cale centralizate prin instalaţiile CED sau CE de la liniile de circulaţie, prin manevrare
individuală, iar dacă acestea sunt cuprinse în parcursuri executate şi neconsumate, verificarea lor se face după consumarea
parcursurilor respective.
Precizări: Verificarea se face numai în prezenţa personalului care este de serviciu, motivat de faptul că primitorul nu a semnat
luarea serviciului în primire nefiind sub incidenţa directă a prevederilor legate de siguranţa circulaţiei.
Instalaţiile CED sau CE permit prin semnalizările aferente, verificarea stării de funcţionare a aparatelor
de cale, de la postul de comandă, astfel încât în situaţia în care apare o defecţiune la acestea instalaţia
să semnalizeze optic şi acustic.

6.1.6. Verificarea pe teren a stării liniilor de circulaţie

La verificarea pe teren a stării liniilor de circulaţie, IDM trebuie să constate:

a) care linii sunt libere şi care sunt ocupate;

b) dacă toate mărcile de siguranţă ale liniilor pe care nu se manevrează sunt libere;

c) dacă vagoanele cu care nu se manevrează sunt asigurate contra fugirii;

d) dacă situaţia saboţilor de mână aflaţi pe teren corespunde cu cea de pe rastel.

În staţiile înzestrate cu instalaţii CED sau CE, IDM dispozitor verifică în plus, dacă indicaţiile de pe luminoschemă sau de pe
display privind starea de ocupare a liniilor de circulaţie şi de primire-expediere, corespund cu situaţia de pe teren.
Precizare:În staţiile înzestrate cu instalaţii CED sau CE este necesară această verificare suplimentară, deoarece dacă suprafaţa
de rulare a şinei de cale ferată este ruginită, informaţia dată de către instalaţie prin semnalizările aferente este falsă(linia poate să
fie ocupată, iar prin semnalizările aferente să indice că este liberă), urmarea fiind producerea de incidente feroviare în circulaţia
trenurilor prin primirea lor pe linie ocupată sau chiar accidente feroviare .

6.1.7. Verificarea posturilor de macazuri şi de barieră din incinta staţiei

La verificarea posturilor de macazuri şi de barieră din incinta staţiei, IDM trebuie să constate pe
teren:

a) prezenţa şi starea personalului la post;


b) existenţa şi integritatea sigiliilor de control la aparatele SCB şi TC din cabină, prevăzute în instrucţiunile de manipulare a
instalaţiei respective;
Precizare:Toate înscrierile legate de ruperea sigiliilor de control de la aparatele SCB şi TC, din RRLISC sunt gestionate de
către IDM motiv pentru care la posturile unde nu poate supraveghea permanent instalaţia este obligat să facă această verificare la
intrarea în serviciu cu scopul de a depista o eventuală neregulă produsă de personalul care manipulează instalaţia.
c) starea aparatelor de cale de pe liniile de circulaţie.

6.1.8. Consemnarea rezultatului verificării de către IDM


După verificarea posturilor de macazuri şi de barieră, IDM este obligat:
a) să ia la cunoştinţă neajunsurile înscrise de acar, revizorul de ace sau păzitorul de barieră în condica de comenzi a postului
respectiv;
b) să înscrie în condica de comenzi a fiecărui post de macazuri şi de barieră, rezultatul verificării şi să consemneze
neajunsurile constatate personal.
În staţiile în care lucrează mai mulţi IDM în aceeaşi tură, aceştia efectuează verificările , conform repartizării stabilite în PTE
Fişa nr.45. Rezultatul verificării se va consemna în registrul de comenzi al postului verificat de către fiecare IDM.
Neajunsurile constatate se raportează de la ultimul post verificat, către IDM dispozitor.
FIŞA nr. 45- Verificarea posturilor de macazuri, a posturilor de barieră şi a macazurilor, în staţiile cu
mai mulţi impiegaţi de mişcare în tură

Se stabilesc concret posturile şi macazurile ce trebuie verificate (revizuite) de impiegaţii de mişcare în


staţii cu mai mulţi impiegaţi de mişcare în tură.

6.1.9. Înscrierea în RRLISC a rezultatului verificării


IDM dispozitor înscrie în RRLISC rezultatul verificării proprii, precum şi constatările raportate de către personalul din
subordine privind lipsurile sau defecţiunile care periclitează siguranţa circulaţiei, precum şi dacă la manipularea aparatelor de
cale şi a instalaţiilor se constată că nu se mai pot executa sau transmite comenzi. Constatările înscrise în RRLISC trebuie să fie
avizate imediat de către IDM dispozitor, personalului de întreţinere precum şi şefului de staţie, care trebuie să urmărească
remedierea lor. În cazul în care neajunsurile constatate afectează circulaţia trenurilor, IDM dispozitor avizează verbal şi
operatorul de circulaţie. Până la înlăturarea lipsurilor sau defecţiunilor care periclitează siguranţa circulaţiei, activitatea se
desfăşoară, conform reglementărilor specifice acestor cazuri, stabilite în PTE şi în instrucţiunile pentru manipularea instalaţiilor.
Precizare:În cazul în care neajunsurile constatate afectează circulaţia trenurilor IDM are obligaţia să anunţe operatorul RC,
pentru ca acesta să poată dispune din timp asupra circulaţia trenurilor, astfel încât întârzierile să fie cât mai mici.

6.1.10. Gestionarea înscrierilor anterioare efectuate în RRLISC de către IDM

IDM este obligat să ia la cunoştinţă înscrierile anterioare făcute în RRLISC, referitoare la neajunsurile
neremediate care influenţează efectuarea circulaţiei trenurilor şi a manevrei şi să urmărească
remedierea acestora.

Precizări: Luarea la cunoştinţă a înscrierilor anterioare se va face prin citire.

Prin înscrieri anterioare se înţeleg înscrierile de la ultima tură de serviciu, iar dacă a fost liber, înscrierile
din ultimele 72 de ore.
6.1.11. Verificarea stării de funcţionare a aparatelor de cale şi a instalaţiilor SCB,
TC şi IFTE la posturile ajutătoare de mişcare, posturile de macazuri şi de barieră
din linie curentă
La posturile ajutătoare de mişcare, posturile de macazuri şi de barieră din linie curentă, verificarea stării de funcţionare a
aparatelor de cale şi a instalaţiilor SCB, TC şi IFTE se face de către personalul care deserveşte aceste posturi. Rezultatul
verificării se înregistrează în registrul de comenzi al postului respectiv şi se transmite telefonic cu număr şi oră către IDM
dispozitor din staţia de care aparţine postul.
Precizări: La posturile ajutătoare de mişcare, posturile de macazuri şi de barieră din linie curentă, rezultatul verificării se
înregistrează în registrul de comenzi al postului respectiv şi se transmite telefonic cu număr şi oră către IDM dispozitor din staţia
de care aparţine postul motivat de faptul că acestea nu sunt dotate cu RRLISC, iar avizarea, consemnarea şi cauzele generate de
deranjamentele produse în funcţionarea instalaţiilor se face numai prin înscriere în RRLISC. IDM dispozitor având în biroul unde
îşi desfăşoară activitatea mijloacele tehnice disponibile prin care să poată face avizarea.
Înscrierea se face de către personalul care deserveşte postul şi se transmite către IDM după luarea serviciului în primire.

6.2.Gabaritul de liberă trecere


6.2.1.Definiţie

Gabaritul de liberă trecere este conturul geometric transversal limită, în plan vertical, perpendicular pe
axa longitudinală a căii, în interiorul căruia, în afară de materialul rulant, nu se admite să pătrundă nici o
parte a construcţiilor, cum sunt: poduri, tuneluri, pasaje superioare, pasarele şi alte construcţii
tehnologice sau instalaţii fixe - semnale, coloane şi altele - şi nici materiale sau obiecte depozitate de-a
lungul liniei curente sau în staţii. Gabaritul de liberă trecere asigură circulaţia trenurilor şi manevra
vehiculelor feroviare în deplină siguranţă fără limitarea vitezei sau alte restricţii.

Mărfurile şi materialele descărcate sau depozitate lângă linie trebuie să fie aşezate şi fixate în aşa fel
încât să fie respectat gabaritul de liberă trecere, să nu afecteze vizibilitatea semnalelor, funcţionarea
instalaţiilor SCB, TC şi IFTE, activitatea şi securitatea personalului.

Mărfurile şi materialele lipsite de formă stabilă - piatră spartă, nisip, pământ şi altele asemenea - se
depozitează:

- la o distanţă de cel puţin 0,8 m în aliniament şi la cel puţin 1,5 m în curbe, faţă de ciuperca celei mai
apropiate şine; înălţimea depozitului de materiale nu trebuie să fie mai mare de 2/3 din lăţimea
taluzului, iar cota piciorului taluzului trebuie să fie cel mult la nivelul superior al traverselor;

Precizare:Trebuie respectată această regulă pentru că în situaţia în care depozitul se dărâmă spre şina
cea mai apropiată de cale ferată, materialul să nu ajungă la şină sau să treacă de aceasta favorizând
escaladarea ei de către buza bandajului. Totodată prin aceasta se asigură şi culoarul de deplasare a
personalului pe lângă materialul rulant.

- între şinele căii se pot depozita materiale, fără a se depăşi nivelul superior al ciupercii şinei, lăsând un
spaţiu liber între şină şi piciorul taluzului format de materialul respectiv, de cel puţin 0,2 m.

Precizare:Prin această măsură dacă grămada se dărâmă nu are cum să ajungă lângă şina de cale ferată,
favorizând astfel escaladarea ei de către buza bandajului.
Mărfurile şi materialele cu margini drepte care se pot aşeza în stive - lăzi, cărămizi, cherestea şi altele
asemenea - se depozitează la o distanţă de cel puţin 1,75 m în aliniament şi la cel puţin 2,5 m în curbe,
faţă de ciuperca celei mai apropiate şine; înălţimea stivei - măsurată de la nivelul superior al ciupercii
şinei - nu trebuie să depăşească 3 m.

Precizare:Prin această măsură dacă grămada se dărâmă nu are cum să ajungă lângă şina de cale ferată
sau să treacă de aceasta, favorizând astfel escaladarea ei de către buza bandajului.

Mărfurile şi materialele rotunde care se pot rostogoli - stâlpi, buşteni, ţevi şi altele asemenea - se
depozitează la o distanţă de cel puţin 1,75 m în aliniament şi 2,5 m în curbă, faţă de ciuperca celei mai
apropiate şine, adăugându-se la această distanţă încă o lungime egală cu înălţimea depozitului respectiv.

Precizare:În acest caz se pleacă de la premiza că în situaţia în care stiva s-ar dărâma datorită
configuraţiei mărfii, fiind favorizată rostogolirea aceasta să nu ajungă la ciuperca şinei sau să o
escaladeze ducând la deraierea materialului rulant.

6.2.2. Responsabili pentru verificarea şi asigurarea gabaritului de liberă trecere

Responsabili pentru verificarea şi asigurarea gabaritului de liberă trecere sunt:

a) în linie curentă, şeful de district linii, înlocuitorul acestuia în funcţie de cel puţin picher sau după caz responsabilul SC al
operatorului economic care întreţine şi/sau efectuează lucrări la infrastructura feroviară;
b) pe liniile staţiei, altele decât cele de încărcare-descărcare, personalul care efectuează manevra;
c) pe liniile de încărcare-descărcare din staţii, personalul operatorului economic care a efectuat operaţiuni de încărcare-
descărcare iar personalul care efectuează manevra la aceste linii este obligat, înainte de începerea manevrei, să verifice asigurarea
gabaritului de liberă trecere;
d) pe liniile subunităţilor feroviare, altele decât staţiile, şefii subunităţilor respective prin personalul din subordine stabilit de
către aceştia;
e) pe linia ferată industrială aparţinând unui operator economic, responsabilul SC al operatorului economic care utilizează
linia respectivă.
După terminarea lucrărilor la linii sau la instalaţiile SCB, TC şi IFTE, respectiv după terminarea operaţiilor de încărcare-
descărcare în linie curentă sau pe liniile staţiei a materialelor necesare efectuării lucrărilor sau rezultate în urma acestora, se
procedează la asigurarea gabaritului de liberă trecere şi curăţarea ciupercii şinei.
După efectuarea acestor operaţii, responsabilul pentru verificarea şi asigurarea gabaritului, comunică prin telefonogramă sau
înscrie în registrul de revizie a liniilor şi a instalaţiilor de siguranţa circulaţiei - denumit în continuare RRLISC - terminarea
lucrării, existenţa gabaritului de liberă trecere, curăţarea ciupercii şinei şi numai după aceea, IDM va trece la efectuarea circulaţiei
trenurilor şi/sau la executarea manevrei.
Precizare: Pe liniile unde controlul stării de liber sau ocupat se face electric prin intermediul circuitelor de cale, existenţa
acestor materiale pe ciuperca şinei împiedică şuntarea circuitului de cale de către osiile materialului rulant, iar răspunsul dat de
către instalaţie va fi fals(linia ocupată dar semnalizarea să fie pentru linie liberă), urmarea fiind primirea trenurilor pe linie
ocupată, îndrumarea de tren contra tren sau ajungerile de trenuri din urmă.
Dacă în urma descărcării, în linie curentă sau pe liniile staţiei, a vagoanelor încărcate cu materiale
necesare efectuării lucrărilor la linii, rămân vagoane descărcate parţial, acestea se înscriu de către
responsabilul pentru verificarea şi asigurarea gabaritului de liberă trecere pe perioada lucrărilor, în
RRLISC, pe număr de vagon, cu precizarea cauzelor nedescărcării. Înscrierea se ia la cunoştinţă, sub
semnătură, de către IDM dispozitor care interzice introducerea lor în tren până la descărcarea completă
a acestora sau rearanjarea încărcăturii în vagon.

Precizare: Este necesară această măsură pentru a se evita:


- manevrarea lor fără respectarea reglementărilor legate de manevrarea vagoanelor în curs de
încărcare-descărcare;

- introducerea acestor vagoane în compunerea trenurilor şi îndrumarea lor în circulaţie.

Urmarea fiind în ambele cazuri deraierea sau chiar răsturnarea materialului rulant aspect favorizat de
curbe sau la circulaţia peste schimbătoarele de cale în abatere.

6.3. Executarea lucrărilor la instalaţiile SCB TC şi IFTE

6.3.1. Scoaterea din funcţie a instalaţiilor SCB, TC şi IFTE

Instalaţiile SCB care realizează dependenţe funcţionale de siguranţa circulaţiei trebuie să fie închise şi
sigilate.

Precizări: Instalaţiile se sigilează pentru ca în cazul producerii de accidente sau incidente feroviare să se
poată stabilii cine se face vinovat: personalul care manipulează instalaţia sau faptele menţionate
anterior s-au produs din cauza unui defect al instalaţiei/din vina personalului care nu a întreţinut-o în
mod corespunzător.

În cazul producerii de accidente sau incidente feroviare prima dată se verifică starea sigiliilor de control şi
se consemnează într-un proces verbal. În cazul în care se constată sigilii de control rupte personalul care
manipulează instalaţia poate fi angrenat în răspundere fără a fi vinovat.

Ruperea sigiliilor de la instalaţiile SCB, TC şi/sau IFTE se poate face după caz, de către:

a) personalul care asigură întreţinerea şi repararea instalaţiilor;

b) personalul care manipulează instalaţiile - numai în cazurile şi pentru sigiliile prevăzute în instrucţiunile
de manipulare a instalaţiei.

Precizare: Sigiliile de la instalaţiile de telecomunicaţii nu se vor rupe în nici o situaţie de către personalul
care le manipulează.

Personalul care asigură întreţinerea şi repararea instalaţiilor, respectiv personalul care manipulează
instalaţiile are obligaţia ca înainte de ruperea sigiliilor să înregistreze această operaţie în RRLISC.
Desigilarea instalaţiilor de către personalul care le manipulează se poate face în următoarele situaţii:

a) în caz de nefuncţionare a instalaţiilor SCB, TC şi IFTE, anumite sigilii prevăzute în instrucţiunile de


manipulare a instalaţiei respective pot fi rupte de către IDM dispozitor sau de către agentul care
manipulează aceste instalaţii din ordinul scris al IDM dispozitor, numai după consemnarea în RRLISC.
Ruperea sigiliilor se avizează imediat personalului care asigură întreţinerea şi repararea instalaţiilor;

Precizare: Ruperea altui sigiliu decât cel care a fost consemnat în RRLISC sau care nu este prevăzut în
instrucţia de manipulare ca să fie rupt de personalul care manipulează instalaţia se poate încadra la alte
incidente produse în legătură cu siguranţa feroviară Grupa C pct.3.15..

b) din dispoziţia scrisă, transmisă cu număr şi oră de către dispecerul energetic feroviar, pentru
deschiderea sau închiderea separatoarelor liniei de contact;

Precizări: Separatorii liniei de contact au rolul de a scoate de sub tensiune linia de contact, din diverse
motive(executarea de lucrări la linie, întreţinere, revizie la instalaţiile IFTE). Pentru a nu produce
perturbaţii în circulaţia trenurilor datorită scoaterii de sub tensiune a liniei de contact pe distanţe mari,
aceasta este astfel concepută încât să poată fi scoasă de sub tensiune pe distanţe mici. Acest lucru se
realizează cu ajutorul separatorilor care pot fi acţionaţi de la un post central de către DEF - dispecer
energetic feroviar sau de la un post local de către IDM(acest tip de instalaţie nu se regăseşte în toate
staţiile şi haltele de mişcare).

c) în cazul în care personalul de întreţinere a instalaţiilor solicită în scris acest lucru.

După desigilarea şi manipularea instalaţiei conform instrucţiunilor de manipulare se procedează astfel:

a) în cazul în care se constată că instalaţia funcţionează corespunzător, aceasta se sigilează cu sigiliile


staţiei şi se avizează personalul de întreţinere a instalaţiilor. Sigilarea trebuie consemnată imediat în
RRLISC;

b) în cazul în care se constată că instalaţia nu funcţionează corespunzător şi deranjamentul persistă, IDM


avizează imediat pe şeful staţiei şi pe operatorul de circulaţie, după care execută serviciul conform
situaţiei create, cu respectarea prevederilor din reglementările specifice, din instrucţiunile de
manipulare a instalaţiilor şi din PTE.

Precizări: IDM are obligaţia să avize verbal şeful staţiei pentru că în condiţiile menţionate instalaţia
nemaiîndeplinind condiţiile de siguranţă îi va permite să greşească. Şeful staţiei în acesta situaţie are
obligaţia de a supraveghea activitatea IDM şi de a interveni operativ în cazul în care constată că acesta a
greşit.
Este necesară avizarea operatorului RC pentru că deranjamentul în funcţionarea instalaţiei implică de
regulă şi întârzieri în circulaţia trenurilor, iar operatorul RC prin dispoziţiile date, ţinând cont de urmările
cestuia să poată da din timp dispoziţiile necesare astfel încât întârzierile să fie cât mai mici.

Pentru integritatea sigiliilor prevăzute în instrucţiunile de manipulare a instalaţiei respective răspunde


personalul de serviciu care utilizează aceste instalaţii.

În cazul defectării sau scoaterii din funcţiune a instalaţiilor SCB, TC şi IFTE, IDM este obligat să avizeze pe şeful staţiei care
va lua măsuri de organizare şi supraveghere a activităţii de circulaţie a trenurilor şi de manevră a vehiculelor feroviare. În situaţia
în care instalaţiile sunt utilizate/manipulate de către personal aparţinând operatorilor de transport feroviar sau operatorului de
manevră feroviară, măsurile de organizare şi supraveghere a activităţii se iau de către reprezentantul operatorului care are în
subordine personalul ce manipulează aceste instalaţii, cu avizul şefului de staţie.
Se interzice efectuarea lucrărilor de modificare, mutare, reparare, verificare sau de înlocuire a
instalaţiilor SCB, TC şi IFTE, precum şi a altor lucrări care ar provoca scoaterea lor temporară din
funcţiune, înainte de înregistrarea operaţiilor respective în RRLISC şi fără încuviinţarea IDM dispozitor.

Precizări: IDM dispozitor este cel care poate dispune asupra circulaţiei trenurilor şi manevrei vehiculelor
feroviare în punctele de secţionare fiind în măsură:

-să stabilească intervalul optim în care se execută lucrările fără a produce întârzieri în circulaţia
trenurilor sau a perturba activitatea de manevră;

a-să avize prin mijloacele pe care le are la dispoziţie(coloane de convorbiri, staţie RTF) personalul care
execută lucrări în vederea retragerii din gabaritul liniei, înainte de punerea pe liber a semnalelor care
acoperă parcursurile de circulaţie şi manevră.

Nerespectarea prevederilor menţionate anterior poate duce la producerea de accidente sau incidente
feroviare cum ar fi: deraieri de trenuri, convoaie de manevră, ciocniri de trenuri sau convoaie de manevră
precum şi producerea de accidente de muncă.

Încuviinţarea pentru executarea lucrărilor la instalaţiile SCB, TC şi IFTE se dă, în scris, de către IDM
dispozitor cu notarea orei de la care se încuviinţează începerea lucrării, după luarea la cunoştinţă sub
semnătură a înscrierii făcute de personalul de întreţinere, în RRLISC.

Precizare: Este necesară notarea orei pentru a se putea delimita strict momentul în care se poate începe
lucrarea astfel încât în cazul în care se produce un accident sau incident feroviar datorat modului
defectuos de lucru să se poată delimita cine poartă răspunderea.

Posturile îndepărtate de biroul de mişcare, deservite de IDM şi posturile înzestrate cu masă de manevră
sau instalaţie de comandă automată a macazurilor - deservite de agenţi, pot fi dotate cu RRLISC;
prevederi de amănunt privind ruperea sigiliilor, scoaterea din funcţiune şi executarea lucrărilor la
instalaţiile SCB, TC sau IFTE în staţiile în care se folosesc mai multe RRLISC, se stabilesc în PTE Fişa nr.48.

Precizări: Această prevedere a fost concepută pentru:


- a reduce solicitarea IDM dispozitor, în caz contrar acesta ar fi trebuit să transmită dispoziţie scrisă
agentului postului respectiv pentru începerea lucrării;

- o mai bună gestionare a lucrării în sensul că încuviinţarea se dă de cel care manipulează instalaţia şi
care poate stabilii mai bine ora la care se poate încuviinţa începerea lucrării(se poate întâmpla ca în zona
respectivă, IDM dispozitor, conform PTE să nu dispună asupra circulaţiei trenurilor şi efectuării manevrei
vehiculelor feroviare, Ex. Grupa Barbu dintr-o staţie de triaj);

- acest mod de lucru favorizează ca înscrierea privind terminarea lucrărilor să se poată face operativ,
personalul care execută lucrarea nemaifiind obligat să se deplaseze până la biroul IDM dispozitor.

PTE staţie-FIŞA nr. 48: Reglementări de amănunt privind ruperea sigiliilor, scoaterea din funcţiune şi
executarea lucrărilor la instalaţii SCB, TC sau IFTE, in staţiile unde există mai multe RRLISC

Se stabilesc posturile care sunt dotate cu RRLISC, şi instalaţiile pentru care se fac înscrieri în fiecare din
acestea.

Reglementările de amănunt privind ruperea sigiliilor, scoaterea din funcţiune şi executarea lucrărilor la
instalaţii SCB, TC sau IFTE, sunt stabilite în instrucţiunile de manipulare a instalaţiilor anexă la PTE.

Personalul SCB, TC şi IFTE care efectuează lucrări în raza de activitate a posturilor îndepărtate de biroul de mişcare,
deservite de IDM şi posturile înzestrate cu masă de manevră sau instalaţie de comandă automată a macazurilor - deservite de
agenţi face înscrierile corespunzătoare executării lucrărilor în RRLISC, iar IDM sau agentul care manipulează instalaţia
respectivă le transmite cu număr şi oră către IDM dispozitor, în vederea încuviinţării executării lucrărilor şi respectării măsurilor
impuse de situaţie.
În toate cazurile în care urmează să se execute lucrări la posturile sau instalaţiile exterioare, IDM
dispozitor trebuie să dea dispoziţie scrisă personalului care deserveşte aceste posturi precizând că s-a
încuviinţat executarea lucrărilor, intervalul de timp al executării acestora şi condiţiile stabilite pentru
efectuarea circulaţiei trenurilor şi a manevrei vehiculelor feroviare.

Precizări: Dispoziţia scrisă transmisă posturilor trebuie să conţină:


- încuviinţarea executării lucrărilor pentru ca agentul postului să permită celor în drept să înceapă
lucrarea;

- intervalul de timp al executării pentru ca agentul postului să-şi poată organiza în mod corespunzător
activitatea pe perioada executării lucrărilor(ex.expedieri şi primiri de trenuri cu ordin de circulaţie,
comenzi scrise, amplasare de cumpene mobile în cazul scoaterii barierei din funcţie);

- condiţiile stabilite pentru efectuarea circulaţiei trenurilor şi a manevrei vehiculelor feroviare: închideri
de linie, restricţii de viteză, asigurare de macazuri cu cleşti de fixare .
Personalul care deserveşte aceste posturi nu trebuie să admită executarea lucrărilor la aparatele de cale
şi la instalaţiile SCB, TC şi IFTE din raza postului, fără dispoziţia scrisă a IDM dispozitor.

Precizare: Personalul de la posturi este angrenat în răspundere dacă permite executarea de lucrări în
raza postului fără încuviinţarea IDM, situaţie în care se pot produce accidente, incidente feroviare sau
accidente de muncă.

După terminarea lucrărilor, personalul care deserveşte posturile trebuie să verifice, în prezenţa
personalului care a executat lucrările, integritatea aparatelor de cale şi a instalaţiilor SCB, TC sau IFTE şi
să se convingă că acestea funcţionează corespunzător şi sunt sigilate, după care raportează starea lor
către IDM dispozitor.

Precizări: Această verificare obligatorie trebuie făcută în prezenţa personalului care a executat lucrarea
pentru că în caz de nefuncţionare corespunzătoare a instalaţiei să se poată interveni operativ, iar în
momentul efectuării înscrierii în RRLISC privind terminarea lucrării să existe certitudinea că instalaţia
funcţionează corespunzător cu sigiliile de control complete. Raportarea către IDM dispozitor referitor la
cele menţionate anterior se face de către agentul postului verbal.

În intervalul de timp cât se lucrează la instalaţiile SCB, TC şi IFTE, circulaţia trenurilor şi executarea manevrei se face cu
respectarea înscrierilor făcute, după caz de personalul SCB, TC şi IFTE în RRLISC, cât şi a reglementărilor specifice în vigoare.
Răspunzător pentru înscrierile făcute în RRLISC este personalul SCB, TC şi IFTE, după caz, iar pentru respectarea acestor
înscrieri, IDM dispozitor sau personalul care deserveşte postul respectiv. În cazul în care, potrivit înscrierilor făcute de personalul
SCB şi IFTE, parcursurile de circulaţie şi manevră se execută numai după primirea consimţământului dat în scris de către acesta,
comanda se poate executa de către IDM dispozitor sau agentul postului, numai după primirea consimţământului scris.
Personalul care execută lucrări va fi avizat de către IDM dispozitor sau agentul postului, cu suficient timp înainte, pentru
asigurarea condiţiilor necesare executării parcursurilor de circulaţie sau manevră şi pentru înscrierea consimţământului.
Precizare:

Momentul 1: Timp 1: Momentul 2: Timp 2: Rezultat scontat:

Avizarea de IDM a Necesar redării Consimţământul Timpul necesar Trenul va întâlni


personalului care instalaţiei în funcţie scris a fost acordat şi executării semnalul pe liber
execută lucrarea în şi înscrierii IDM execută comenzii =1 min +
vederea acordării consimţământului în comanda Timp intrarea sau
consimţământului RRLISC de către ieşire tren=4 min
executantul lucrării
Total=5 minute

Consimţământul scris se dă de către personalul care execută lucrări, după caz, în:

a) registrul unificat de căi libere, comenzi şi mişcare;


b) condica de comenzi a postului de macazuri sau de barieră, în cazul în care lucrările se execută în zona de activitate a
postului respectiv; înscrierile se transmit către IDM dispozitor cu număr şi oră de către personalul postului;
c) condica portativă a staţiei, în cazul în care lucrările se execută, după caz, la instalaţiile SCB, TC şi IFTE aflate în afara
zonei de activitate a biroului de mişcare, a posturilor de macazuri sau de barieră.
Consimţământul scris dat în condica portativă a staţiei se transmite prin instalaţiile TC, cu număr şi oră,
către IDM dispozitor. IDM dispozitor înregistrează consimţământul pentru executarea parcursului în
registrul unificat de căi libere, comenzi şi mişcare.
IDM consemnează în RRLISC predarea condicii portative către personalul care execută lucrări. În anumite
situaţii, conducerea structurii regionale a administratorului infrastructurii feroviare poate aproba ca într-
o staţie să existe mai multe condici portative, caz în care predarea condicii portative se poate face de
către un alt agent al administratorului/gestionarului infrastructurii feroviare. Prevederi de amănunt se
stabilesc în PTE. După terminarea lucrărilor pe teren, personalul care a executat lucrarea înscrie data şi
ora terminării lucrărilor, precum şi eventualele condiţii pentru efectuarea circulaţiei trenurilor şi a
manevrei, după caz, în:

a) RRLISC de la IDM dispozitor;


b) RRLISC de la posturile exterioare dotate cu astfel de registre;
c) condica de comenzi a postului;

d) condica portativă.

Precizare:

Începerea lucrărilor Terminarea lucrărilor

-RRLISC din biroul IDM dispozitor -RRLISC din biroul IDM dispozitor;

-RRLISC din dotarea posturilor exterioare;

-Condica de comenzi a postului;

a-condica portativă

Motivaţie: Întârzierile de trenuri să fie cât mai


mici prin eliminarea timpului necesar deplasării
agentului din zona de lucru la biroul IDM
dispozitor

Înscrierea referitoare la terminarea lucrărilor şi eventualele condiţii privind circulaţia trenurilor şi


manevra vehiculelor feroviare se transmite prin instalaţii TC de către agenţii posturilor către IDM
dispozitor sau de către personalul care a executat lucrarea, direct către IDM dispozitor, prin instalaţiile
TC, cu număr şi oră. IDM dispozitor consemnează în RRLISC înscrierea transmisă, confirmând primirea cu
număr, oră şi semnătură. După terminarea lucrărilor la postul exterior, personalul care a executat
lucrările este obligat să înapoieze condica portativă, după caz, către IDM dispozitor sau către agentul
administratorului/gestionarului infrastructurii feroviare, care i-a înmânat-o. Personalul care a executat
lucrările verifică dacă înscrierea din RRLISC privind terminarea acestora, corespunde cu comunicarea
făcută de pe teren, iar în caz de neconcordanţă face corecturile şi completările necesare, printr-un nou
înscris în RRLISC, după care semnează şi menţionează ora.
Precizare: Prin această prevedere se elimină omisiunile legate de condiţiile de circulaţie şi manevră
stabilite de personalul care a executat lucrarea la terminare.

6.3.2. Scoaterea din funcţie a BLA

Scoaterea din funcţiune a blocului de linie automat - BLA - se face numai de către personalul de întreţinere SCB.
Comunicarea scoaterii din funcţiune sau a restabilirii funcţionării acestuia se transmite de către personalul de întreţinere SCB şi
de pe teren, prin mijloacele TC existente, după înscrierea în condica portativă sau după deplasarea acestuia la una din staţii, în
scris, cu număr şi oră, către fiecare dintre IDM dispozitori din staţiile vecine, conform instrucţiunilor de manipulare a instalaţiilor
SCB.
Precizare: Această menţiune trebuie transmisă către cei doi IDM dispozitori din punctele de secţionare care delimitează
distanţa respectivă pentru ca nu cumva din neatenţie unul dintre ei să îndrume tren fără cale liberă (BLA fiind scos din funcţie),
fapt care se încadrează la incidente produse în circulaţia trenurilor Grupa A pct.1.5..

Instalaţia BLA se consideră repusă în funcţiune numai după ce:

a) IDM dispozitor a primit de la personalul SCB comunicarea de repunere în funcţiune a BLA;

b) IDM dispozitor a efectuat probele de funcţionare a BLA cu staţia vecină;

c) instalaţia de centralizare dă indicaţii de control asupra bunei funcţionări a BLA, conform instrucţiunilor
de manipulare a instalaţiei.

În situaţia în care în linie curentă se execută lucrări de intervenţie sau revizie fără scoaterea din
funcţiune a instalaţiilor BLA, terminarea lucrărilor se poate înscrie şi în RRLISC din staţia vecină, iar IDM
dispozitor transmite conţinutul acestei înscrieri, prin telefonogramă cu număr şi oră din RRLISC, către
IDM dispozitor din staţia în care s-a făcut înscrierea începerii lucrării.

Precizare: Această prevedere a fost întocmită din motive de exploatare pentru ca terminarea lucrărilor să
se poată face operativ, nemaifiind necesară deplasarea executantului lucrării ,înapoi la staţia în care a
înscris începerea.

6.3.3. Precizări legate de începerea, terminarea lucrărilor şi repunerea în funcţiune a instalaţiilor de


siguranţa circulaţiei

Începerea, terminarea lucrărilor şi repunerea în funcţiune a instalaţiilor de siguranţa circulaţiei la


posturile exterioare din incinta staţiei se transmit către IDM printr-o telefonogramă, care se înscrie în
condica de comenzi a postului sau în condica portativă, de către personalul ce execută lucrarea şi se
înregistrează de către IDM în RRLISC.
Precizare: Acest mod de lucru se practică atunci când în zona postului respectiv se fac mai multe lucrări
distincte. Din motive de motive de exploatare pentru ca executantul lucrării să nu piardă timp cu
deplasarea de la postul exterior la biroul IDM dispozitor, pentru fiecare lucrare în parte, s-a permis ca
începerea lucrărilor să se poată consemna în Registrul de comenzi al postului sau în Condica portativă.

În toate cazurile, după terminarea lucrărilor, înainte de repunerea în funcţiune a instalaţiilor SCB, TC şi
IFTE, trebuie să se facă verificarea şi proba funcţionării acestora cu acordul şi sub supravegherea IDM
dispozitor sau, după caz, a personalului de serviciu care le utilizează, a operatorului de circulaţie în cazul
secţiilor cu conducere centralizată a circulaţiei trenurilor sau a dispecerului în cazul secţiilor de circulaţie
cu instalaţie dispecer.

VERIFICAREA CUNOŞTINŢELOR

1) De catre cine se poate face verificarea stării de funcţionare a aparatelor de cale?


2) De catre cine se face verificarea stării de funcţionare a aparatelor de cale din incinta staţiilor
dotate cu instalaţii CED sau CE?
3) De catre cine se face verificarea stării de funcţionare a aparatelor de cale îndepărtate de biroul
de mişcare şi a celor amplasate în linie curentă, centralizate prin instalaţii CED sau CE?
4) In care fisa din PTE este prevazut modul de repartizare a aparatelor de cale, saboţilor de
deraiere, semnalelor şi a barierelor mecanice personalului care asigură manipularea, îngrijirea şi
iluminarea acestora. Aparatele de cale îndepărtate de biroul de mişcare?
5) Cand se face verificarea stării de funcţionare a aparatelor de cale centralizate electromecanic,
prevăzute cu încuietori cu chei cu/fără bloc şi necentralizate, a instalaţiilor SCB şi TC, a
inventarului de la posturi, precum şi verificarea liniilor din zona de activitate, conform
repartizării din PTE FIŞA nr.38?
6) Ce se urmareste la verificarea stării de funcţionare a aparatelor de cale, de către acari, revizori
de ace sau IDM?
7) Ce trebuie sa constate IDM la verificarea stării de funcţionare a instalaţiilor SCB, TC şi IFTE aflate
în biroul de mişcare?
8) Ce trebuie sa constate IDM la verificarea pe teren a stării liniilor de circulaţie?
9) Ce trebuie sa constate IDM la verificarea posturilor de macazuri şi de barieră din incinta staţiei?
10) Ce este obligat IDM după verificarea posturilor de macazuri şi de barieră?
11) Cum se procedeaza in staţiile în care lucrează mai mulţi IDM în aceeaşi tură la verificarea
posturilor de macazuri şi de barieră?
12) Ce inscrie IDM dispozitor RRLISC dupa verificarea stării de funcţionare a instalaţiilor SCB, TC şi
IFTE?
13) Ce trebuie sa faca IDM dispozitor cu constatările depistate cu ocazia verificarii stării de
funcţionare a instalaţiilor SCB, TC şi IFTE înscrise în RRLISC?
14) Ce este obligat IDM cu privire la înscrierile anterioare făcute în RRLISC, referitoare la
neajunsurile neremediate?
15) De catre cine se face verificarea stării de funcţionare a aparatelor de cale şi a instalaţiilor SCB, TC
şi IFTE la posturile ajutătoare de mişcare, posturile de macazuri şi de barieră din linie curentă?
16) Ce este gabaritul de liberă trecere?
17) Cum trebuie să fie aşezate şi fixate mărfurile şi materialele descărcate sau depozitate lângă
linie?
18) Cum se depoziteaza langa linie mărfurile şi materialele lipsite de formă stabilă?
19) Cum se depoziteaza langa linie mărfurile şi materialele cu margini drepte care se pot aşeza în
stive?
20) Cum se depoziteaza langa linie mărfurile şi materialele rotunde care se pot rostogoli?
21) Cine sunt responsabili pentru verificarea şi asigurarea gabaritului de liberă trecere?
22) Cum se procedeaza după terminarea lucrărilor la linii sau la instalaţiile SCB, TC şi IFTE, respectiv
după terminarea operaţiilor de încărcare-descărcare în linie curentă sau pe liniile staţiei a
materialelor necesare efectuării lucrărilor sau rezultate în urma acestora?
23) Cum se procedeaza dacă în urma descărcării, în linie curentă sau pe liniile staţiei, a vagoanelor
încărcate cu materiale necesare efectuării lucrărilor la linii, rămân vagoane descărcate parţial?
24) Cum trebuie sa fie instalaţiile SCB care realizează dependenţe funcţionale de siguranţa
circulaţiei?
25) De catre cine se poate face ruperea sigiliilor de la instalaţiile SCB, TC şi/sau IFTE?
26) Ce este obligat personalul care asigură întreţinerea şi repararea instalaţiilor, respectiv personalul
care manipulează instalaţiile înainte de ruperea sigiliilor?
27) In ce situatii se poate face desigilarea instalaţiilor de către personalul care le manipulează?
28) Cum se procedeaza după desigilarea şi manipularea instalaţiei conform instrucţiunilor de
manipulare?
29) Cine raspunde pentru integritatea sigiliilor prevăzute în instrucţiunile de manipulare a
instalaţiei respective?
30) Ce este obligat IDM in cazul defectării sau scoaterii din funcţiune a instalaţiilor SCB, TC şi IFTE?
31) Cum se proceaza in cazul defectării sau scoaterii din funcţiune a instalaţiilor SCB, TC şi IFTE in
situaţia în care instalaţiile sunt utilizate/manipulate de către personal aparţinând operatorilor de
transport feroviar sau operatorului de manevră feroviară?
32) Cand se interzice se interzice efectuarea lucrărilor de modificare, mutare, reparare, verificare
sau de înlocuire a instalaţiilor SCB, TC şi IFTE, precum şi a altor lucrări care ar provoca scoaterea
lor temporară din funcţiune?
33) Ce posturi mai pot fi dotate cu RRLISC?
34) In ce fisa PTE se stabilesc reglementări de amănunt privind ruperea sigiliilor, scoaterea din
funcţiune şi executarea lucrărilor la instalaţii SCB, TC sau IFTE, in staţiile unde există mai multe
RRLISC?
35) Cum procedeaza personalul SCB, TC şi IFTE care efectuează lucrări în raza de activitate a
posturilor îndepărtate de biroul de mişcare, deservite de IDM şi posturile înzestrate cu masă de
manevră sau instalaţie de comandă automată a macazurilor - deservite de agenţi?
36) Ce trebuie sa faca IDM dispozitor in toate cazurile în care urmează să se execute lucrări la
posturile sau instalaţiile exterioare?
37) Cand nu trebuie sa admita personalul care deserveşte posturile exterioare executarea
lucrărilor la aparatele de cale şi la instalaţiile SCB, TC şi IFTE din raza postului?
38) Cand nu trebuie să admită personalul care deserveşte posturile exterioare executarea lucrărilor
la aparatele de cale şi la instalaţiile SCB, TC şi IFTE din raza postului?
39) Cum se face circulaţia trenurilor şi executarea manevrei in intervalul de timp cât se lucrează la
instalaţiile SCB, TC şi IFTE?
40) Cine este răspunzător pentru înscrierile făcute în RRLISC?
41) Cum se procedeaza in cazul în care, potrivit înscrierilor făcute de personalul SCB şi IFTE,
parcursurile de circulaţie şi manevră se execută numai după primirea consimţământului dat în
scris de către acesta?
42) In ce registru se da consimţământul scris de către personalul care execută lucrări?
43) Cum se procedeaza cu consimţământul scris dat în condica portativă a staţiei?
44) Cum se procedeaza in anumite situaţii, cand conducerea structurii regionale a administratorului
infrastructurii feroviare poate aproba ca într-o staţie să existe mai multe condici portative?
45) Unde inscrie personalul care a executat lucrarea data şi ora terminării lucrărilor, precum şi
eventualele condiţii pentru efectuarea circulaţiei trenurilor şi a manevrei dupa terminarea
lucrarilor pe teren?
46) De catre cine si cum se transmite inscrierea referitoare la terminarea lucrărilor şi eventualele
condiţii privind circulaţia trenurilor şi manevra vehiculelor feroviare?
47) Ce este obligat personalul care a executat lucrările după terminarea lucrărilor la postul exterior?
48) Ce verifica personalul care a executat lucrările dupa terminarea acestora?
49) De catre cine se face scoaterea din funcţiune a blocului de linie automat – BLA?
50) De catre cine si cum se face comunicarea scoaterii din funcţiune a BLA sau a restabilirii
funcţionării acestuia?
51) Cand se considera instalatia BLA repusă în funcţiune?
52) Unde se poate inscrie terminarea lucrărilor in situaţia în care în linie curentă se execută lucrări
de intervenţie sau revizie fără scoaterea din funcţiune a instalaţiilor BLA?
53) Cum se transmit inceperea, terminarea lucrărilor şi repunerea în funcţiune a instalaţiilor
de siguranţa circulaţiei la posturile exterioare din incinta staţiei?
Ce trebuie sa se faca in toate cazurile, după terminarea lucrărilor, înainte de
repunerea în funcţiune a instalaţiilor SCB, TC şi IFTE?
Nume...........................................

Prenume......................................

Data.......................

Lucrare scrisă curs acari MODUL VI

1) De catre cine se poate face verificarea stării de funcţionare a aparatelor de


cale?
2) Cand se face verificarea stării de funcţionare a aparatelor de cale
centralizate electromecanic, prevăzute cu încuietori cu chei cu/fără bloc şi
necentralizate, a instalaţiilor SCB şi TC, a inventarului de la posturi,
precum şi verificarea liniilor din zona de activitate, conform repartizării din
PTE FIŞA nr.38?
3) Cum trebuie să fie aşezate şi fixate mărfurile şi materialele descărcate sau
depozitate lângă linie?
4) De catre cine se poate face ruperea sigiliilor de la instalaţiile SCB, TC ?
5) Ce este obligat personalul care asigură întreţinerea şi repararea
instalaţiilor, respectiv personalul care manipulează instalaţiile înainte de
ruperea sigiliilor?
6) Cine este răspunzător pentru înscrierile făcute în RRLISC?
7) In ce registru se da consimţământul scris de către personalul care execută
lucrări?
8) De catre cine si cum se transmite inscrierea referitoare la terminarea
lucrărilor şi eventualele condiţii privind circulaţia trenurilor şi manevra
vehiculelor feroviare?
9) Ce verifica personalul care a executat lucrările dupa terminarea acestora?
10) Ce trebuie sa se faca in toate cazurile, după terminarea lucrărilor, înainte
de repunerea în funcţiune a instalaţiilor SCB și TC ?

INSTRUCTOR COORDONATOR

Mircea Adrian BORDEI

S-ar putea să vă placă și