MINISTERUL TRANSPORTURILOR SI TILECOMUNIGATIILOI

DEPARTAMENTUL CĂILOR FERATE

Nr. 322 Pentru uz ftifern

INSTRUCŢIA
PENTRU
ACTIVITATEA ŞE F UL UI UE ECHIPĂ
de Î n tr eţin er e a liniei

1972
CENTRUL D E D O C U M E N T A R E Şl P U B L I C A Ţ I I T E H N I C E
 INTRODUCERE

Liniile de cale ferată sînt supuse perm anent la

deformaţii şi degradări ca urm are a circulaţiei tre­
nurilor şi acţiunii agenţilor atmosferici.
Sarcina principală a unităţilor de întreţinere este
luarea măsurilor de prevenire a apariţiei deranja­
mentelor la cale, iar atunci cînd ele au apărut, exe­
cutarea lucrărilor de remediere, astfel ca circulaţia
trenurilor să se poată efectua cu viteze şi cu sarcini
pe osie stabilite în condiţiile unei siguranţe depline.
Şeful de echipă este factorul principal care con­
tribuie direct la realizarea acestei sarcini.
Instrucţia de faţă cuprinde obligaţile generale de
serviciu ale şefului de echipă precum şi îndatoririle
ce-i revin, în legătură cu executarea lucrărilor de
întreţinere necesare pentru realizarea condiţiilor
tehnice impuse căii, în scopu] asigurării circulaţiei
normale a trenurilor.
J ^ u l de echipă trebuie să se conformeze întocmai
prevederilor prezentei instrucţii.

3
 CAPITOLUL 1

CONDIŢII ŞI OBLIGAŢII GENERALE DE

SERVICIU

Art. 1. Generalităţi

Prezenta instrucţie cuprinde dispoziţiile în baza

cărora se efectuează serviciul de către şeful de
echipă de întreţinere a căii şi îndatoririle lui de
serviciu.

Art. 2. Organele superioare şefului de echipă

1. Şeful de echipă este direct subordonat piche­

rului districtului din care face parte. El nu poate
primi sarcini de serviciu decît din partea organelor
superioare de specialitate din cadrul diviziei L.I. şi
anume : picherul şef de district, controlorul tehnic,

5
şeful de secţie adjunct, şeful de secţie, instructorul
regional L, controlorul de sector L, şefii de serviciu
L şi L.A.C. şi şeful diviziei L.L din care face parte»
Toate ordinele prim ite de către şeful de echipă
direct de la organele lui superioare sau alte organe
autorizate trebuie să fie aduse la cunoştinţa piche­
rului, dacă este posibil înainte de executarea lor.
Asupra ordinelor verbale, prim ite de la organele
superioare mai mari în grad decît picherul, precum
şi asupra executării lor, şeful de echipă va raporta
în carnetul de şantier al echipei.
Ordinele dafe cte DrgaMle superioare pe care nu le
cunoaşte, le va executa numai după legitimarea
acestora.
2. în ceea ce priveşte problemele care sînt în le­
gătură cu siguranţa circulaţiei trenurilor, şeful de
echipă trebuie să execute şi dispoziţiile prim ite de
la alte organe autorizate (de exemplu, impiegatul
de mişcare, mecanicul de locomotivă) în cadrul regle­
mentărilor prevăzute de instrucţii.
3. în cazul prim irii unui ordin care contravine
vădit legilor, instrucţiilor, sau care urm ăreşte sco­
puri criminale, precum şi a unui ordin a cărui exe­
cutare poate avea ca urm ări producerea de pagube,
defectarea mijloacelor de transport, distrugerea pro­
prietăţii socialiste sau a bunurilor încredinţate orga­
nelor de cale ferată, şeful de echipă este obligat să
să nu le execute şi să raporteze de îndată conducă­
torului ierarhic superior celui de la care a prim it
ordinul.
Pentru îndeplinirea unui astfel de ordin, şeful de
echipă poartă răspunderea îm preună cu conducăto­
rul care l-a dat.

6
 Art. 3. Instruirea şi examinarea

1. Şeful de echipă este obligat să cunoască in-

strucţiile, legile, regulamentele, ordinele în vigoare
şi metodele de lucru care sînt în legătură cu ser­
viciul său. El este dator să-şi completeze şi să-şi
însuşească cunoştinţele tehnice de specialitate şi cele
privind siguranţa circulaţiei, tehnica securităţii m un­
cii etc.
El trebuie să fie în posesia tuturor instrucţiilor de
specialitate pe care le va păstra cu grijă.
2. Instruirea şefului de echipă se va face în special
prin studiul individual.
De asemenea, şeful de echipă va fi instruit la
două luni asupra cunoştinţelor de specialitate, con­
form programei tematice, la sediul secţiei L, de
către şeful sau şeful secţiei adjunct.
In cadrul şedinţelor de instructaj se face mai
întîi seminarizarea asupra instrucţiilor şi dispozi­
ţiilor de serviciu, conform programului stabilit, in-
sistîndu-se mai ales asupra problemelor legate de
specificul de muncă a şefului de echipă.
Participarea şefilor de echipă la şedinţele de
instructaj fixate este obligatorie.
3. Anual, şefii de echipă vor fi exam inaţi de către
o comisie form ată din instructorul regional de
ram ură, şeful secţiei şi controlorul tehnic. Calificati­
vul obţinut va fi notat în tabloul de serviciu.
Şefilor de echipă care au obţinut calificativul
„necorespunzător siguranţei circulaţiei44 la exami­
narea anuală precum şi celor care au lipsit nemotivat

7
la examen li se vor aplica dispoziţiile prevăzute în
actele normative în vigoare.
4. Şefii de echipă pot fi instruiţi şi examinaţi şi
la alte term ene decît cele menţionate mai sus, con­
form dispoziţiilor speciale, date de Departamentul
Căilor Ferate din M.T.Tc.
5. Pentru şefii de echipă de pe porţiunile de linie
fără joante, instruirea şi autorizarea se va face cu
respectarea prevederilor „îndrum ătorului pentru
alcătuirea, întreţinerea şi supravegherea căii fără
joante“ .
6. Şefii de echipă care execută lucrări în staţii
centralizate electrodinamic, pe linii înzestrate cu
bloc de linie automat, sau pe linii electrificate vor
fi instruiţi, examinaţi şi autorizaţi şi asupra modu­
lui de executare a lucrărilor specifice pe aceste linii
precum şi asupra măsurilor de protecţie a muncii
pentru astfel de lucrări.
Aceştia vor poseda o autorizaţie pentru execu­
tarea de lucrări pe liniile menţionate mai sus, emisă
de organul de specialitate E.C,T.

Art. 4. Examinarea medicală

Şeful de echipă este obligat ca la termenele sta­

bilite de Direcţia medicală din M.T.Tc. să se prezinte
pentru efectuarea exam inării medicale, în scopul
stabilirii dacă poate face faţă sub aspect medical
serviciului în legătură cu siguranţa circulaţiei.

8
 Art. 5. Raza de activitate. Locuinţa, Semne
distinctive

L Raza de activitate a şefului de echipă este

determ inată de lungimea liniilor curente şi din
staţii, repartizate echipei respective pe baza îm­
părţirii adm inistrative a secţiei de întreţinere din
care face parte.
Această limită teritorială se denumeşte distanţa
echipei.
Şeful de echipă nu are voie să părăsească dis­
tanţa echipei sale fără învoirea picherului, chiar în
afara orelor de program.
2. Şeful de echipă este obligat să locuiască în
clădirea ce i se indică de secţia de întreţinere şi
care trebuie să fie cît mai aproape de mijlocul dis­
tanţei echipei sale.
3. Şeful de echipă va purta în timpul serviciului
uniforma şi semnele distinctive prescrise, cu respec­
tarea strictă a regulam entului pentru portul uni­
formei.
4. Şeful de echipă se va îngriji ca lucrătorii de
întreţinere, cantonierii, revizorii de cale şi alte per­
soane cînd sînt în vecinătatea liniei să nu poarte
haine de culoare roşie pentru ă nu crea confuzii
personalului de tren şi de locomotivă.

Art. 6. Luarea în primire şi predarea postului

de şef de echipă

1. La luarea în prim ire a postului său, şeful de

echipă, în prezenţa picherului, va întocmi un proces-

9
verbal îm preună cu şeful de echipă care face pre­
darea conducerii echipei. In acest proces-verbal
trebuie menţionate : starea suprastructurii căii, tera­
samentelor, lucrărilor de artă, trecerilor de nivel,
instalaţiilor, precum şi cantitatea şi starea sculelor,
obiectelor de inventar şi materialelor cu care este
înzestrată echipa pe care şeful de echipă o ia în
primire.
De asemenea, trebuie să mai fie m enţionate în
procesul-verbal instrueţiile, desenele tehnice, carne­
tele de revizie a liniei şi a aparatelor de cale, tabelul
de curbe şi evantualele acte care se găsesc în arhiva
echipei. Şeful de echipă care prim eşte conducerea
echipei, va preda un exemplar din acest proces-ver-
bal picherului.
Se vor menţiona în procesul-verbal punctele slabe,
înzăpezibile, inundabile, cu gabarit redus etc., res­
tricţiile de viteză şi tonaj existente, precum şi mă­
surile speciale care pot da cele mai bune rezultate
pe aceste porţiuni.
La fel, şeful de echipă predător va da informaţii
sincej^e asupra situaţiei personalului în subordine şi
asupra posibilităţilor de lucru.
Luarea în prim ire a echipei de către şeful de
echipă primitor, respectiv predarea, se face în pre­
zenţa picherului, prin deplasarea pe teren, verifi­
carea stării liniei, lucrărilor de artă, a instalaţiilor,
materialelor, sculelor etc., pe care şeful de echipă
predător le are în sarcina sa şi prin semnarea pro-
cesului-verbal de predare-primire, într-un interval
de una pînă la cinci zile. In acest interval de timp,
şeful de echipă prim itor se va adapta la noile con­

10
diţii de lucru, astfel ca odată cu semnarea procesu-
lui-verbal de prim ire să intre efectiv în funcţie.
2. în cazul că şeful de echipă lipseşte de la echipă
(concediu de odihnă, detaşare, delegaţie, revizie de
linie sau în caz de concediu medical), în prealabil el
va preda conducerea echipei înlocuitorului său, me­
seriaşul I de cale, aprobat anticipat de şeful de sec­
ţie. Predarea se va face în scris, prin foaia zilnică
a carnetului de şantier, cu arătarea lucrărilor pe care
urmează să le execute înlocuitorul şi cu precizarea
punctelor care necesită o atenţie deosebită. Predarea
se va face conform ordinelor în vigoare privind
înlocuirea tem porară în funcţie.

Art. 7. îndatoririle, atribuţiile şi responsabilităţile.

Conduita în serviciu

1. îndatorirea de bază a şefului de echipă este

întreţinerea în bună stare a căii de pe raza sa de
activitate, astfel încît circulaţia trenurilor să se facă
în deplină siguranţă, cu vitezele şi tonajele stabilite.
în acest scop, şeful de echipă este obligat să cu­
noască starea liniilor de pe raza sa de activitate, să
ia măsuri pentru prevenirea apariţiei deranjam ente­
lor şi eliminarea defectelor apărute în cale, cu res­
pectarea toleranţelor admise.
2. Sînt în sarcina şefului de echipă : supravegherea
şi întreţinerea (conform capitolului 2) a terasa­
mentelor (infrastructura căii), a lucrărilor de con­
solidare aferente, a lucrărilor de artă (poduri, via-

11
duete, tuneluri, apărări de maluri şi de terasamente,
corecţii de cursuri de apă), a suprastructurii căii
(materialul metalic de cale, traverse, balastul) cu
toate accesoriile de linie (opritori, mărci de sigu­
ranţă, indicatoare de linie etc.), a trecerilor de nivel
cu instalaţiile de m anevrare a barierelor, a zonei de
exploatare şi siguranţă a căii cu bornele ei de
delimitare, a clădirilor folosite de unităţile de între­
ţinere din raza sa de activitate.
De asemenea şeful de echipă are in păstrare ma­
terialele, sculele şi obiectele de inventar care i-au
fost repartizate.
El are datoria să ia măsuri pentru păstrarea în
bună stare a bunurilor C.F.R. mobile şi a imobilelor
aflate în raza sa de activitate, fie direct, fie prin
personalul în subordine.
3. Şeful de echipă conduce echipa sa şi suprave­
ghează întreg personalul de întreţinere subordonat.
El este obligat să verifice prezenţa la locul de
muncă, să urmărească calitatea lucrărilor şi presta­
ţiilor executate cu respectarea proceselor tehnolo­
gice prescrise, în scopul realizării lucrărilor de bună
calitate în depline condiţii de siguranţă a circulaţiei
trenurilor. El va informa pe picher despre persona­
lul în subordinea sa care nu-şi însuşeşte cunoştin­
ţele necesare, nu execută lucrări de bună calitate
sau manifestă rea voinţă în îndeplinirea sarcinilor
de serviciu. Şeful de echipă este obligat să verifice
starea personalului în subordine în tim pul serviciu­
lui şi să nu perm ită prestarea serviciului de către
cei găsiţi în stare de ebrietate sau oboseală excesivă,
luînd măsuri pentru înlocuirea lor. Cazurile de

12
ebrietate în tim pul serviciului trebuie aduse ime­
diat la cunoştinţa superiorilor sau şefului staţiei
apropiate, pentru tratarea imediată conform regle­
mentărilor în vigoare şi notarea acestui caz în foaia
zilnică a carnetului de şantier.
4. Şeful de echipă este obligat să verifice, pe cît
posibil zilnic, revizorii de cale în ceea ce priveşte
efectuarea corectă a reviziilor Hnîei şi a lucrărilor
de artă şi, în special dacă au asupra lor, în timpul
serviciului, toate rechizitele prescrise.
De asemenea, el trebuie să verifice la fiecare
revizie, dacă la cantoanele sau cabinele de serviciu
de la trecerile de nivel cu circulaţie rutieră dirijată
şi cu agenţi, există cantităţile prescrise de obiecte
de inventar (rechizite) şi materiale legate de sigu­
ranţa circulaţiei trenurilor ; în cazul în care constată
lipsuri va lua măsuri pentru reîntregirea fără întîr-
ziere a acestor obiecte la nivelul prevăzut de instruc­
ţiuni.
5. Şeful de echipă este răspunzător de calitatea
lucrărilor pe care le execută el, sau personalul de
întreţinere din subordinea sa. Pentru lucrările exe­
cutate de echipă şi predate cu proces-verbal de
recepţie, el răspunde şi garantează pentru buna lor
calitate conform dispoziţiilor legale.
Şeful de echipă răspunde pentru orice deteriorare
la cale, sau greşeală survenită la lucrările executate
de personalul din subordine precum şi pentru cele
în sarcina sa, produse ca urm are a reviziei necores­
punzătoare a căii, neexecutării îndatoririlor sale în
privinţa conducerii, instruirii şi controlului persona­
lului din subordine.

13
 6. Şeful de echipă este obligat să contribuie la
instruirea teoretică şi practică a personalului din
subordine pentru a cunoaşte atît modul de executare
a lucrărilor de linie, cît şi instrucţiile de serviciu.
7. Şeful de echipă va respecta în mod obligatoriu
legislaţia în vigoare privind aplicarea normelor de
protecţie a muncii, la toate locurile de muncă de pe
raza sa de activitate. El va face zilnic (timp de 5—
10 minute) la începerea lucrului şi ia scttîmbarea
locului de muncă din cursul zilei, instructajul tu tu ­
ror muncitorilor din echipa sa, legat de specificul
locului de muncă şi al lucrărilor ce le execută în
ziua respectivă.
La prim irea la lucru a salariaţilor nou angajaţi,
şeful de echipă se va convinge dacă aceştia au fost
instruiţi asupra normelor de protecţie a muncii (an­
gajaţii zilieri de către picher, iar cei perm anenţi de
către şeful secţiei L) şi dacă au fost găsiţi apţi pen­
tru funcţia respectivă la examenul medical, în caz
contrar nu vor fi admişi la lucru. El urm ăreşte ca
personalul din subordine să se prezinte la instruc­
tajul de protecţie a muncii la termenele fixate prin
normele departam entale de protecţie a muncii şi
nu va admite Ia lucru pe nici unul din subalternii
care nu au fost instruiţi la termenele fixate prin
normativele în vigoare.
Şeful de echipă este obligat ca înainte de înce­
perea lucrărilor să acopere, din ambele părţi, pun­
ctul de lucru din linie, cu palete albe cu trei dungi
orizontale, conform prevederilor instrucţiei de sem­
nalizare.
înainte de începerea lucrărilor, şeful de echipă va
stabili şi comunica muncitorilor din echipă modul şi

14
locul de retragere a lor din linie la apropierea tre­
nurilor ; va planta tăbliţa „loc refugiu66.
Şeful de echipă sau înlocuitorul său este obligat
să supravegheze continuu muncitorii din echipa sa.
în cazul cînd se execută lucrări în mai multe puncte,
fiecare grup va avea num it un responsabil dintre
muncitorii angajaţi pe o durată nedeterminată, care
răspunde de muncitorii ce îi sînt daţi în primire.
La executarea lucrărilor sub circulaţie şeful de
echipă se va inform a de la impiegatul de mişcare
din staţia vecină, ori de cîte ori este posibil, asupra
circulaţiei trenurilor, precum şi de la cantonierii
de serviciu.
In staţiile centralizate electrodinamic el nu va
începe lucrările de linie pînă nu va primi inform a­
ţii precise de la impiegatul de mişcare asupra cir­
culaţiei trenurilor, astfel ca să fie asigurată, pe de
o parte, funcţionarea normală a instalaţiilor S.C.B.
şi pe de altă parte protecţia muncii celor din
echipa sa.
8. în tim pul executării serviciului, şeful de
echipă este obligat să aibe la punctul de lucru
rechizitele de semnalizare prescrise (trei steguleţe,
şase, respectiv douăsprezece capse pocnitoare, trei
felinare — pe timp de noapte — şi trei fluiere), un
ceas, extras din mersul trenurilor, precum şi car­
netul de şantier, carnetele de revizie a liniei şi a
aparatelor de cale.
9. Şeful de echipă este dator să completeze zil­
nic carnetul de şantier, precum şi pontajul concen­
trator lunar, conform indicaţiilor din Anexa I
„Extras din Instrucţia nr. 62“.

15
 în fiecare zi, la începutul lucrului, şeful de echipă
face apelul muncitorilor, notează prezenţa şi în­
cheie foaia zilnică partea I, în cel m ult 30 minute
de la începerea programului de lucru.
După term inarea programului de lucru piesele
contabile prim are arătate mai sus trebuie comple­
tate cu datele prevăzute în imprimat. Exemplarul
original al foii zilnice partea I şi partea a Il-a se
detaşează din carnetul de şantier şi se trim ite în
cursul aceleiaşi zile la districtul de care aparţine.
10. Şeful de echipă are datoria să păstreze secre­
tul de serviciu, fiindu-i interzis să dea persoanelor
străine informaţii privind linia, lucrările de artă,
instalaţiile şi construcţiile, sau să perm ită ca acestea
să fie fotografiate sau m ăsurate fără o aprobare
specială, conform ordinelor în vigoare.

Art. 8. Gospodărirea materialelor, utilajelor şi

obiectelor de inventar

1. Şeful de echipă gospodăreşte materialele, uti­

lajele şi obiectele de inventar din dotarea echipei
sale.
Pentru evidenţa şi păstrarea materialelor, utila-
lajelor şi obiectelor de inventar, şeful de echipă
este obligat să se conformeze Instrucţiei nr. 550
pentru depozitarea şi conservarea m aterialelor în
depozite şi magazii şi instrucţiunilor pentru preve­
nirea incendiilor, precum şi să ţină la zi documen­
tele pentru evidenţa utilajelor şi materialelor de

10
cale cu mişcarea utilajelor, consumul şi recîştigarea
materialelor.
2. Şeful de echipă trebuie să fie dotat cu scule şi
obiecte de inventar suficiente şi cel puţin în canti­
tăţile prevăzute în tabelul din Anexa II.
De asemenea el trebuie să aibă materialele de
cale din rezerva constantă (zestrea căii), în cantităţi
corespunzătoare normativului, materialele necesare
pentru executarea lucrărilor curente şi planificate.
3. Pe liniile înzestrate cu bloc de linie automat
sau cu secţiuni izolate din punct de vedere electric,
şeful de echipă se va îngriji ca echipa să fie dotată
cu utilaje izolate care să nu producă, în timpul
folosirii lor, scurtcircuitarea celor două fire de şine.
De asemenea vagonetele şi alte vehicule cu şi fără
motor ce se pot scoate de pe linie cu braţele, vor
avea osiile izolate din punct de vedere electric.
4. Şeful de echipă trebuie să verifice cel puţin
săptăm înal şi să corecteze la nevoie tiparul pentru
m ăsurarea ecartam entuiui şi a nivelului caii, tipa­
rul de sabotat traverse, echerul, nivela şi lata, iar
dacă acestea nu corespund el le va repara sau le va
trim ite la atelier pentru reparare ; de asemenea
şeful de echipă este obligat să repare cu mijloace
proprii toate sculele degradate, iar cînd aceasta nu
este posibil, le va trim ite la district pentru a fi re­
parate în atelier.
5. Şeful de echipă trebuie să aibă grijă ca tiparul
pentru m ăsurarea ecartamentuiui şi nivelului căii
să fie înseriat şi numeroţat, să fie trimis trim estrial
la atelier pentru a fi verificat şi a i se trece pe tăbliţa
de control data verificării lui.

2 - Instrucţia nr. 322 17

 6. Şeful de echipă trebuie să verifice săptămînal,
in mod am ănunţit, vagonetul, în special frînele şi
osiile acestuia care nu trebuie să prezinte fisuri sau
secţiuni prea uzate, periculoase pentru circulaţia
vagonetului. Va urm ări ca în urma controlului anual
efectuat în luna decembrie de secţia L, să înscrie
pe tăbliţa de pe cadrul vagonetului greutatea în ­
cărcăturii maxime admise de vagonet şi care nu va
putea fi depăşită.
7. Şeful de echipă trebuie să facă periodic scon-
trarea utilajelor, m aterialelor şi obiectelor de inven­
tar, iar lipsurile constatate să le raporteze piche­
rului,
8. Şeful de echipă trebuie să păstreze în magazii
încuiate utilajele, obiectele de inventar şi m ateria­
lele mărunte, care se pot degrada în aer liber sau
pot fi sustrase. M aterialul lemnos se va păstra pe
cît posibil sub şoproane.
M aterialele care, din cauza volumului mare, nu
se pot depozita în magazii, ca : şine, traverse etc.,
se vor păstra în aer liber, însă stivuite şi etiche­
tate pe categorii, în condiţii în care să fie asigurată
păstrarea optimă.

Art. 9. Depozitarea traverselor şi a materialului

metalic de cale

1. Depozitarea traverselor se face ţinînd seama

de Instrucţia nr. 550 pentru depozitarea şi conser­
varea materialelor în depozite şi magazii şi de
următoarele norme.

18
 Traversele noi, semibune
construcţii, se depozitează în
aşezate pe cîte două tălpi
traversele sînt distribuite în
ca în figura 1, grupate pe
şi vechi, bune pentru
stive de cîte 50 bucăţi,
de traverse vechi, iar
rînduri perpendiculare
fel de traverse.

Fi g. 1. Depozitarea traverselor

O stivă se compune din şase rînduri a cîte opt

bucăţi traverse, din care cinci rînduri orizontale şi
unul înclinat, precum şi două bucăţi traverse puse
una peste alta, între rîndurile cinci şi şase, spre a
susţine rîndul de sus cu înclinare.
2. Pentru a fi asigurate contra incendiilor, dea­
supra stivelor de traverse noi creuzotate şi vechi
de orice fel, se va aşeza un strat de păm înt de
10—15 cm grosime.
De asemenea, pentru ca propagarea unui incendiu,
odată început, să se facă cît mai greu, stivele de
traverse, de orice fel, se vor aşeza la cel puţin 5 m
una de alta şi între ele se vor face şanţuri de 50 cm
adîncime.

19
 3. La amplasarea stivelor se va ţine seama ca
traversele să nu împiedice vederea semnalelor, iar
în regiunile expuse înzăpezirii, să nu provoace
înzăpezirea liniilor.
4. M aterialul metalic m ărunt de cale (tirfoane,
buloane, crampoane, inele de resort, eclise etc.) va
fi depozitat în magazii sau sub şoproane, aranjat
în stive, pe tipuri, dimensiuni şi stări. In lipsa locu­
rilor adăpostite, depozitarea m aterialului metalic
m ărunt se va face în aer liber, în curtea echipei, în
stive după tipuri, stări şi dimensiuni, avînd grijă
să fie unse cu ulei mineral. Stivele vor fi etichetate
conform instrucţiunilor în vigoare. Şeful de echipă
are obligaţia de a se îngriji să nu răm înă materialul
metalic m ărunt risipit pe platforma căii pentru a
nu fi acoperit de pămînt.
5. Depozitarea şinelor se face în locuri indicate
de picher, acestea trebuind să fie plane ; şinele să
fie aşezate pe tălpi din traverse în poziţie orizon­
tală, avînd suficiente puncte de reazem, spre a se
evita deformarea lor prin îndoire.
Şinele vor fi aranjate în rînduri suprapuse, cu
talpa în jos, şi fiecare rînd va fi aşezat pe tălpi
din traverse sau rigle.
IITriITItKX

Fig. 2. Depozitarea şinelor

Cînd locul de depozitare este mic, depozitarea

şinelor în rînduri se poate face (fig. 2) una cu talpa
în jos, alta cu talpa în sus (căpăcite).

20
 Stivele de şine vor fi etichetate conform instrucţiu­
nilor în vigoare ; se vor unge şi se va urm ări ca
să nu fie acoperite cu buruieni, pămînt, zăpadă, etc.,
pentru a se evita ruginirea lor.
6. Şeful de echipă va supraveghea atent descăr­
carea şi încărcarea şinelor, din şi în vagoane, pen­
tru a se evita deformarea (strîmbarea) lor.
Dacă nu există mijloace mecanizate sau semime-
canizate pentru descărcarea şinelor, descărcarea şi
încărcarea acestora se va face manual, pe un plan
înclinat format din cupoane de şine (2—4 buc.) pe
care se vor lansa şinele, avînd la dispoziţie manele
şi cleşti de transportat şine (2—4 buc.), frînghii
etc,, în cantităţi suficiente.
Aruncarea şinelor este interzisă.
Şeful de echipă are obligaţia de a lua toate mă­
surile de protecţie a muncii în timpul operaţiilor de
încărcare sau descărcare a materialelor şi în spe­
cial a şinelor şi a aparatelor de cale etc., fiind per­
sonal răspunzător de accidentele ce s-ar produce
din cauza nesupravegherii locului de muncă sau a
neorganizării lucrărilor.

Art. 10. Distanţele la care se pot aşeza materialele

1, Depozitarea m aterialelor în apropierea căii tre­

buie să nu pericliteze siguranţa circulaţiei (fig. 3).
In acest scop, distanţa între piciorul taluzului
natural al materialelor ca : pămînt, nisip, pietriş,

21
piatră spartă, etc. pînă la şina cea mai apropiată
trebuie să fie de cel puţin 800 mm, m ăsurată la
nivelul superior al şinelor. Panta taluzului natural

Fig. 3. Depozitare de materiale

al depozitului spre linie nu trebiue să fie mai mare

decît 2 : 3, iar piciorul taluzului cel mult la nivelul
superior al traverselor.
M aterialul depozitat între şine nu trebuie să de­
păşească nivelul superior al şinelor, lăsînd un spaţiu
liber între şină şi piciorul taluzului de cel puţin
200 mm, pentru trecerea liberă a buzei bandajului
roţilor şi pentru observarea uşoară la revizie a şine­
lor şi a prinderilor (eclise, buloane etc.).
La depozitarea materialelor se va căuta să nu se
astupe şanţurile şi dacă aceasta nu este posibil şi
depozitarea va fi de durată, se vor lua măsuri pen­
tru acoperirea şanţurilor (cu dulapi, traverse, dale,
beton ş.a.).
2. Materialul aşezat în stivă ca : traverse, şine,
lemne de foc, lemn rotund etc., se depozitează la
o distanţă de cel puţin 1 750 mm faţă de şina cea

22
mai apropiată. Această distanţă se va majora cu
înălţimea stivei dacă materialul se poate răsturna
spre linie.
3. In toate cazurile cînd se depozitează materiale,
şeful de echipă va observa că atît distanţa mate­
rialelor faţă de şină, cît şi înălţimea depozitelor,
să fie astfel alese încît depozitul de materiale să
nu împiedice vizibilitatea semnalelor de către per­
sonalul de tren şi locomotivă.
4. In preajm a iernii, şi mai ales în cursul iernii,
este oprit a se depozita lîngă linie materialele care
depăşesc nivelul superior al traverselor în cale. De­
pozitele care există în cursul verii se vor muta în
altă parte sau înălţim ea lor se va reduce la nivelul
superior al traverselor din cale, pentru a nu se
produce înzăpezirea liniei.

Art. 11. Echiparea, semnalizarea şi conducerea

vehiculelor care se pot scoate de pe linie cu braţele

1. în conformitate cu prescripţiile Instrucţiei de

mişcare, circulaţia vehiculelor cu şi fără motor, care
se pot scoate de pe linie cu braţele, drezine de mînă
şi cu pedale, triciclete, pâtruciclete, vagonete de
cale, cărucioare de m ăsurat calea şi cărucioare de-
fectoscoape nu trebuie să producă în nici un cas
vreo perturbaţie în circulaţia trenurilor şi nici în*
tîrzieri în executarea lucrărilor.
2. Şeful de echipă care conduce un vehicul care
se poate scoate de pe linie cu braţele, trebuie să

23
se conformeze întocmai prescripţiilor din Instrucţia
de mişcare, art. 74, pentru liniile pe care circulaţia
trenurilor nu este condusă centralizat şi art. 85 pen­
tru liniile pe care circulaţia trenurilor este condusă
centralizat (Anexa III).
3. înainte de plecare pe linie, vehiculele care se
pot scoate de pe linie cu braţele trebuie să fie revi­
zuite cu atenţie în timp util (şi în orice caz înainte
de încărcare), de către şeful de echipă, care nu tre ­
buie să admită plecarea pe linie a vehiculelor de­
fecte şi în special a celor cu frîne care nu func­
ţionează bine (în situaţii în care vehiculul trebuie
să fie înzestrat cu frîne).
4. Şeful de echipă trebuie să aibă grijă ca vehi­
culul pe care îl conduce să nu se apropie la o dis­
tanţă mai mică de 1 000 m de trenul pe care îl
urmăreşte. De asemenea este strict oprită legarea
de trenuri a acestor vehicule.
5. Şeful de echipă sau alt conducător al vehicu­
lului fără motor care se poate scoate de pe linie
cu braţele, cînd circulă fără cale liberă, încărcat,
precum şi în stare goală peste poduri mai lungi de
30 m, prin tuneluri, curbe, pe porţiuni cu plantaţii,
debleuri unde vizibilitatea este împiedicată sau
redusă sub 1 000 m, ia măsuri ca vehiculul să fie
acoperit, atît înainte cît şi înapoi la 1 000 m, prin
agenţi semnalizatori înzestraţi cu steguTeţe, capse
pocnitoare, fluiere de mînă.
Pe timp cu vizibilitate redusă, sau noaptea, aceste
vehicule vor circula numai cu cale liberă. Şeful de
echipă sau alt conducător al vehiculului, cu sau fără
motor, care se poate scoate de pe linie cu braţele,
se va conforma Instrucţiei 5 art. 74.

24
 6. Şeful de echipă sau alt conducător al vehicu­
lului care se poate scoate de pe linie cu braţele, la
plecare pe linie trebuie să aibă cu el următoarele
rechizite de semnalizare (pentru el şi pentru agenţii
săi de semnalizare) : steguleţe galbene, fluiere,
capse, ceas şi extras din mersul trenurilor, iar pe
timpul nopţii şi felinare.
7. Şfeful de echipă este obligat să urmărească ca
tffâînte de îndrum are pe linie, în timp de noapte sau
cînd vizibilitatea este redusă sub 1 000 m, vehicu­
lele cu şi fără motor, care se pot scoate de pe linie
cu braţele, să fie semnalizate reglementar şi anume :
— pe calea simplă sau dublă, cînd circulaţia se
face numai pe o singură linie, lumină roşie înainte
şi înapoi ;
— pe calea dublă, cînd circulă pe linie normală,
lumină albă înainte şi roşie înapoi ;
— pe cale dublă, cînd circulă pe linie falsă,
lumină roşie înainte şi albă înapoi.
8. Cărucioarele de m ăsurat calea şi cărucioarele
defectoscoape vor circula numai ziua, fiind interzisă
circulaţia lor noaptea.
9. Conducătorii vehiculelor cu şi fără motor, care
se pot scoate de pe linie cu braţele, trebuie să
păstreze în timpul mersului o legătură strînsă cu
cantoanele, pentru a fi informaţi despre circulaţia
trenurilor pe linia respectivă.
10. Conducătorii vehiculelor care se pot scoate de
pe linie cu braţele vor elibera linia înainte de tre­
cerea trenurilor în circulaţie. In cazul cînd aceste
vehicule circulă acoperite, agenţii semnalizatori
sînt obligaţi să ia măsuri de oprire a trenurilor

25
atunci cînd vehiculul nu a putut fi scos din gaba­
ritul căii în tim p util şi este am eninţat de a fi
surprins de tren.
11. După ce se scot de pe linie, aceste vehicule
trebuie aşezate la distanţă de cel puţin 2 m de şina
cea mai apropiată şi asigurate suficient pentru a
nu se deplasa spre linte din cauza trepidaţiilor pro­
vocate de tren (osiile se vor asigura prin aşezarea
perpendiculară pe linie).
Depozitarea vehiculelor cu sau fără motor, care
se pot scoate de pe linie cu braţele, trebuie să fie
făcută astfel încît să nu fie permisă intrarea lor în
gabaritul liniei ; ele trebuie să fie ţinute, de regulă,
sub cheie, pe lîngă clădirile de linie şi la locuri
păzite.
 CAPITOLUL 2

ÎNDATORIRI ÎN LEGĂTURA CU EXECUTAREA

LUCRĂRILOR DE ÎNTREŢINERE

Art. 12. Revizia liniei, a instalaţiilor şi a

lucrărilor de artă

Şeful de echipă are următoarele îndatoriri :

1. Face revizii după cum urmează :
— periodic, în termenele fixate prin Instrucţia
pentru fixarea term enelor şi ordinii în care
trebuie efectuate reviziile căii ;
— din proprie iniţiativă, în cazuri de intemperii
(ploi torenţiale, viscole, tem peraturi ridicate
sau scăzute etc.) în conformitate cia dispoziţiile
în vigoare ;
— conform ordinelor primite, scrise sau verbale.
2. Odată la 15 zile îm preună cu picherul şi revi­
zorul de cale face pe jos revizia căii (infra şi supra­

27
structură), pe întreaga distanţă a echipei sale, în
scopul cunoaşterii stării căii, a aparatelor de cale şi
a construcţiilor aferente, stabilirii şi programării
lucrărilor de reparare necesare.
La această revizie măsoară ecartamentul, nivelul
şi săgeţile după cum urmează :
a) Pe porţiunile de linie, în aliniament şi curbă,
pe care s-au executat lucrările în chenzina anteri­
oară, pe porţiunile cu restricţii de viteză şi punctele
cu defecte semnalate la măsurătoarea cu vagonul
sau căruciorul de verificat calea, programate a se
executa în chenzina următoare, precum şi pe por­
ţiunile indicate de picher.
b) In curbe cu raza de 500 m sau mai mici de
500 m, pe liniile normale şi în curbe cu raza de
100 m sau mai mici de 100 m, pe liniile înguste,
atunci cînd s-au executat lucrări în chenzina ante­
rioară.
De asemenea măsoară ecartam entul şi nivelul la
aparatele de cale principale din liniile curente şi
directe din staţii.
Restul aparatelor de cale principale, de pe liniile
de primiri şi expedieri, precum şi aparatele de cale
cu o solicitare deosebită (triaje etc.), stabilite de
şeful de secţie, se vor măsura lunar. Celelalte apa­
rate de cale din staţii, depouri etc. vor fi măsurate
trim estrial.
Cu ocazia reviziilor chenzinale va efectua obli­
gatoriu :
— controlul personalului şi a instalaţiilor de la
trecerile de nivel cu circulaţie rutieră dirijată, con-
semnînd constatările în foaia zilnică a livretului
echipei ;

28
 — verificarea tuturor secţiunilor şi joantelor izo-
lante de la circuitele de cale din staţii şi linii
curente ;
— verificarea integrităţii şi a prinderilor la toate
aparatele de cale.
Revizia chenzinală se face, pe cît posibil, în ulti­
mele trei zile ale fiecărei chenzine, aceasta servind
picherului şi la întocmirea programului de lucru al
chenzinei următoare, pentru echipă şi revizorii de
cale respectivi, cît şi pentru recepţia lucrărilor din
chenzina precedentă.
în cuprinsul unei chenzine, şeful de echipă va
efectua cel puţin două controale inopinate din care
unul de noapte la restricţiile de viteză la poduri,
tuneluri, sau porţiuni de linie ţinute sub observaţie,
la trecerile de nivel cu circulaţie rutieră dirijată,
consemnînd aceasta în registrul de la canton.
3. O dată pe an, îm preună cu picherul şi anume
în lunile octombrie sau noiembrie, face verificarea
liniei curente şi directe din staţiile de pe întreaga
distanţă a echipei.
în trim estrul II face verificarea celorlalte linii
de pe distanţa echipei, îm preună cu picherul.
Verificarea cuprinde m ăsurarea cu tiparul a ecar­
tam entuiui şi nivelului liniei curente şi directe din
staţii. Rezultatele m ăsurătorilor se înscriu în car­
netul de revizie al echipei respective.
4. De şase ori pe an, în lunile ianuarie, februarie,
martie, iunie, septembrie şi decembrie, face verifi­
carea la rînd a şinelor — în echipă — de pe liniile
curente şi directe din staţii şi de trei ori pe an, în
lunile ianuarie, martie şi septembrie, verificarea

29
 şinelor de pe celelalte linii din staţii, după un grafic
întocmit de picher şi aprobat de şeful secţiei de
întreţinere a căii. Verificările şinelor cu defectoscoa-
pele ultrasonice înlocuiesc verificările în echipă din
luna respectivă.
5, însoţeşte pe distanţa echipei sale căruciorul de
m ăsurat calea şi defectoscopuî ori de cîte ori se
face cu acestea măsurătoarea liniei sau verificarea
şinelor.
Obligaţiile sale în tim pul acestui parcurs sînt pre­
văzute în Instrucţia pentru folosirea căruciorului de
m ăsurat calea şi instrucţia pentru defectoscop.
Semestrial, şi anume în lunile aprilie şi octom­
brie, măsoară la săgeată, nivel şi ecartam ent toate
liniile curente care nu sînt programate a fi măsu­
rate cu vagonul în cursul anului.
6. Cu ocazia fiecărei revizii pe care o face, şeful
de echipă se va conforma prezentelor instrucţiuni,
precum şi tuturor instrucţiilor de serviciu, îndru­
mătoarelor şi ordinelor privind serviciul de întreţi­
nere a căii şi siguranţă a circulaţiei,
în afară de m ăsurarea liniilor şi a aparatelor de
cale verifică şi starea traverselor din cale, integrita­
tea elementelor căii, asigurarea electroizolării pe
podurile metalice şi menţinerea spaţiului de 30 mm
între şină şi prisma de piatră spartă pe liniile elec­
trificate sau cu circuite de cale (BAL, CED etc.),
precum şi gabaritul de liberă trecere.
în special va da o atenţie deosebită porţiunilor
de linie unde se observă ruperi dese de şine, punc­
telor cu restricţii, sau celor ameninţate de inundaţii
şi căderi de stînci, cu terasamente slabe etc.

30
 7. Rezultatele tu turor măsurătorilor, inclusiv cele
chenzinale, se înscriu în carnetul de revizie a căii şi
în carnetul de revizie a aparatelor de cale de la
echipă, de către şeful de echipă şi de către picher,
cînd verificarea se face în comun cu picherul.
Celelalte constatări şi măsurile luate cu privire
la toate defectele căii, terasamentelor şi lucrărilor
de artă, se înscriu în foaia zilnică respectivă, din
partea a Il-a, a carnetului de şantier.
8. Cu ocazia deplasărilor pe linie, şeful de echipă
controlează activitatea întregului personal în sub­
ordine iar constatările cu măsurile care trebuie
luate le va consemna în condicile de serviciu de la
cantoane şi în carnetele revizorilor de cale sau
puncte periculoase cît şi în foaia zilnică a carnetu­
lui de şantier.
9. Carnetele de revizie a căii şi de revizie a apara­
telor de cale trebuie să se afle, în permanenţă, asu­
pra şefului de echipă.

Art. 13. Programarea, conducerea şi executarea

lucrărilor

1. Lucrările de întreţinere curentă şi de reparaţie

periodică a căii trebuie să se execute de echipă pe
baza programului chenzinal de lucru, care se întoc­
meşte la sfîrşitul chenzinei pentru chenzina urm ă­
toare de către picher, ajutat de şeful de echipă.
Programul chenzinal se întocmeşte pe baza con­
statărilor făcute de vagonul şi căruciorul de verifi­

31
cat calea, de şeful de echipă, de picher şi de orga-
hele superioare cu ocazia reviziei şi controlului
liniei, precum şi a lucrărilor programate prin pla­
nul de prestaţii şi măsurătoarea plan-recepţie (pen­
tru reparaţii periodice).
Abateri de la programul chenzinal se admit nu­
mai în cazul lucrărilor accidentale, care periclitează
siguranţa circulaţiei trenurilor ca : deripări, înlo­
cuiri de şine şi eclise rupte, reparaţia defectelor căii
în urm a inundaţiilor din ploile torenţiale, a înghe­
ţului, a deraierilor de material rulant, înzăpeziri de
linii, apariţia deranjam entelor periculoase la cale
etc.
Şeful de echipă este dator să execute integral pro­
gramul chenzinal stabilit pentru chenzina respec­
tivă.
2. La executarea lucrărilor programate şi a celor
accidentale, şeful de echipă este dator să respecte
şi să aplice toate prescripţiile în legătură cu sigu­
ranţa circulaţiei trenurilor prevăzute în Instrucţia
de semnalizare şi în Instrucţia pentru restricţii de
viteză şi închideri de linie. Măsurile luate în cazul
lucrărilor accidentale vor fi aduse imediat la cu­
noştinţa picherului şi a staţiilor interesate, prin
telefon sau în scris, printr-un curier special.
3. Pentru o cît mai bună şi mai corectă executare
a lucrărilor şi pentru asigurarea unui randam ent
cît mai ridicat al muncii, şeful de echipă este obli­
gat să aducă în prealabil la cunoştinţă lucrătorilor
programul de lucru. în acest scop, zilnic, înainte de
începerea lucrărilor, şeful de echipă trebuie să facă
cunoscute muncitorilor normele şi regulile de exe­

32
 cuţie precum şi succesiunea operaţiilor, în conformi­
tate cu procesul tehnologic al lucrării pe care o exe­
cută.
4. In tim pul normal de lucru stabilit pentru echi­
pă, şeful de echipă este obligat să fie prezent la
lucru, afară de cazul cînd face revizia liniei. El este
obligat să conducă personal lucrările echipei în­
credinţate lui, să îndrumeze perm anent pe munci­
tori, astfel ca lucrările să se execute reglementar,
mîna de lucru ^să se_ întrebuinţeze raţional şi ma­
terialele să se consume în mod judicios.
In timpul cînd este în revizia liniei, conducerea
echipei o va avea meseriaşul principal de cale sau
un meseriaş de cale, în care scop şeful de echipă
va înscrie în foaia zilnică dispoziţia către înlocui­
torul său.
5. La executarea lucrărilor de linie, şeful de echipă
are următoarele obligaţii :
a) Să înceapă executarea lucrărilor prevăzute şi
neprevăzute care necesită restricţii de viteză sau
închideri de linie numai după ce a acoperit porţiu­
nea de linie respectivă cu semnale mobile de aco­
perire şi după ce s-a conformat întocmai tuturor
prescripţiilor din Instrucţia de semnalizare şi din
Instrucţia pentru restricţii de viteză şi închideri de
linie.
b) Să execute lucrări prevăzute cu restricţii de
viteză sau închideri de linie, în cadrul intervalului
de timp aprobat, pentru a nu produce perturbaţii
în circulaţia trenurilor şi a nu afecta siguranţa cir­
culaţiei trenurilor.
c) Să urmărească ca materialele ce se descarcă să
nu fie aşezate în gabaritul de liberă trecere, respec-

3 - Instrucţia nr. 322 33

tînd prevederile art. 9 şi 10 din prezenta instrucţie,
şi ca materialele şi utilajele aflate pe linie să fie
scoase din gabaritul ei înainte de trecerea trenu­
rilor.
d) In cazul cînd se fac descărcări de materiale în
linie curentă pentru unităţile C.F., şeful de echipă,
ca responsabil pentru verificarea şi asigurarea gaba­
ritului de liberă trecere, trebuie să comunice staţiei
prin telefonogramă sau radiogramă, sau să înscrie
în registrul de căi libere şi comenzi al staţiei exis­
tenţa gabaritului căii, precum şi asigurarea părţilor
mobile ale vagoanelor descărcate.
e) Pe liniile duble va opri depozitarea de m ate­
riale şi de scule, precum şi staţionarea muncitorilor
între linii, în tim pul trecerii trenurilor.
f) înaintea pauzei pentru masă şi înainte de-ter-
m inarea zîlei de lucru, va aduce cntea într-o stare
care să perm ită circulaţia trenurilor în siguranţă,
cu viteza stabilită. La term inarea lucrului, linia va
fi consolidată şi prisma de balast completată con­
form normelor în vigoare.
De asemenea nu va lăsa pe linie, în timpul nopţii,
nici un fel de material şi nici palete de acoperire a
echipei.
La înapoierea din linia curentă cu vagonetul va
respecta prescripţiile Instrucţiei de mişcare, privind
circulaţia acestuia. Dacă materialele sau sculele nu
sînt ridicate, el va lăsa pază pînă la strîngerea aces­
tora în vederea asigurării circulaţiei.
g) Va asigura utilizarea completă şi corectă a
tuturor maşinilor de lucrat calea.
h) în timpul lucrărilor şi al transporturilor de
materiale cu vagonetul, pe lîngă măsurile de sigu-

34
 ranţâ a circulaţiei trenurilor va lua măsuri şi pentru
protecţia muncitorilor şi pentru evitarea accidente­
lor de muncă.
i) La execuţia lucrărilor va folosi procesele tehno­
logice reglementare, precum şi metodele de lucru
care asigura un consum economic al materialelor.
j) Va interveni pentru a asigura echipei sale can­
titatea suficientă de utilaje şi scule în bună stare.
k) Va m ăsura şi nota în carnetul de şantier tem ­
peratura şinei la intrarea în lucru, la orele 12 şi la
ieşirea de la lucru, iar la liniile fără joante se va
conforma prevederilor îndrum ătorului pentru alcă­
tuirea, întreţinerea şi supravegherea căii fără
joante.
1) Să asigure executarea lucrărilor în termenele
prevăzute în program ; lucrările trebuie să fie de
calitate bună şi în completă concordanţă cu proce­
sele tehnologice.
m) Să asigure ca mîna de lucru şi materialele să
fie folosite raţional, înregistrarea consumului de
materiale să corespundă cu realitatea şi muncitorii
să realizeze normele de producţie prescrise, cu obiec­
tivul perm anent ca ele să fie întrecute.
n) Să îngrijească ca lucrările pregătitoare în ve­
derea iernii, la liniile curente, directe şi liniile de
garare precum şi la instalaţiile în legătură directă
eu asigurarea circulaţiei, să fie executate conform
Instrucţiei pentru preîntîm pinarea şi combaterea
înzăpezirilor, astfel ca să prezinte garanţia unei
bune funcţionări pe timp de iarnă.,
o) Să execute la termenele fixate de Instrucţia
pentru preîntîm pinarea şi combaterea înzăpezirilor,

35
toate lucrările, luînd măsuri impuse de îm prejurări.
El este obligat să cunoască în orice moment situa­
ţia de pe raza sa de activitate, cu scopul de a crea
toate condiţiile ce depind de el pentru asigurarea
circulaţiei trenurilor*
p) La trecerea trenului, va veghea şi va lua m ă­
suri ca îm preună cu toţi lucrătorii să iasă la timp
în afara liniei, asistînd în ţinută corectă la defilarea
acestuia.
6. în cazul cînd observă că trenurile în circulaţie
sînt incomplete, sau au vreun defect care pericli­
tează siguranţa circulaţiei, şeful de echipă este obli­
gat să ia măsurile impuse la art. 36 din Instrucţia
de cantonieri şi revizori de cale şi situaţia locală,
avizînd pe picher şi staţiile vecine.
7. Dacă la trecerea trenurilor se produc zgomote
care arată că sînt gropi, locuri plane sau brocuri
la bandajele roţilor (bătăi repetate la intervale
egale la roţi) şeful de echipă va aviza prin telefon
pe impiegatul de mişcare al staţiei către care merge
trenul, pentru a lua măsuri de revizie a trenului,
spre a vedea dacă asemenea defecte plane la ban­
daje nu întrec toleranţele admise. în asemenea ca­
zuri, şeful de echipă va raporta picherului şi va
obliga pe revizorii de cale sau alt agent competent
să facă imediat o revizie suplimentară a liniei, spre
a descoperi şinele ce ar fi fost rupte sau crăpate.
8. Şeful de echipă este obligat a raporta în scris
districtului toate cazurile cînd trenurile nu respectă
vitezele şi restricţiile de circulaţie prescrise, nu dau
semnale de atenţie la paleta de acoperirea echipei,
la stîlpul de fluier, la cantoanele de la trecerile de
nivel cu qirculaţie r u t i e r dirijată cînd se află în

36
vecinătate etc. arătînd num ărul trenului, data şi ora
trecerii pe distanţa respectivă.

A r t . 1 4 . în t r e ţ in e r e a s u p r a s tr u c t u r ii c ă ii şi
a te r a s a m e n te lo r

1. Şeful de echipă este obligat să întreţină calea

în bună stare pe distanţa sa, atît pe terasam ente cît
şi pe poduri, în conformitate cu Instrucţia pentru
norme şi toleranţe la linii, aparate de cale, poduri şi
tuneluri, astfel ca circulaţia trenurilor să se poată
efectua perm anent cu viteze şi tonaje stabilite şi în
deplină siguranţă.
De asemenea el este obligat să ia măsuri eficace
pentru prevenirea apariţiei deranjamentelor la cale,
iar atunci cînd ele au apărut, să execute de
urgenţă lucrările necesare pentru remedierea lor.
2; In acest scop, şeful de echipă este obligat :
a) Să examineze cu atenţie toate elementele căii
ca : şine (conform Instrucţiei pentru determ inarea
defectelor şinelor şi pentru verificarea şinelor în
cale), aparate de cale conform Instrucţiei 307, ele­
mentele de prindere, traverse, prisme de balastare,
banchetele şi taluzurile terasamentelor cu consoli­
dările lor, lucrările de artă, trecerile de nivel, insta­
laţiile şi indicatoarele de cale de pe distanţa sa.
b) Să înlocuiască la timp elementele degradate ale
suprastructurii.
c) Să m enţină calea în ax, atît în aliniament, cît
şi în curbe cu racordările lor.

37
 d) Să menţină ecartam entul şi nivelul prescris al
căii atît în aliniament, cît şi în curbe cu racordările
lor, conform normelor, iar abaterile constatate să
fie în cel mai scurt timp remediate. El trebuie să
acorde o deosebită im portanţă racordării supraînăl-
ţărilor între aliniam ent şi curba propriu-zisă.
Şeful de echipă trebuie să aibă cu sine în timpul
lucrului la linie „Tabela cu datele caracteristice ale
curbelor de pe distanţa echipei^, conform mode­
lului urm ător :

Districtul . . . . Divizia L.I. . . .

Echipa n r................................................................. Secţia

T A B E L A

eu datele caracteristice ale curbelor de pe distanţa echipei

Curba

| Supraînaltarea în mm
Supraiargirea, în mm

Săgeata îa coarda de
Curba g de racordare
propriu- £
zisă la la

Viteza maximă
20 ni în mm
c
intrare ieşire

'
Denumirea ’S
liniei ,p

Observaţii
admisă
De PÎRă 5o
o la Ja rNa km km km km
km km
â
I B u c u r e şti- !+ 14- 700 14- H - 1+ 1+ 0 35 71 60
Tiiu 500 800 440 500 800 860
2
3 1
!s

Cu ocazia însoţirii căruciorului de m ăsurat calea,

şeful de echipă trebuie să noteze abaterile la nivel
şi eeartament mai deosebite de pe distanţa sa, pe care

38
le va remedia de urgenţă în ordinea gravităţii lor. De
asemenea trebuie să remedieze defectele căii depis­
tate de vagonul de verificat calea, care i se vor
comunica de către picher.
e) Să execute un buraj corespunzător al traverselor,
mai ales al celor de la joante precum şi menţinerea
traverselor la poza prescrisă a căii. O atenţie deo­
sebită trebuie să acorde traverselor noroioase, în
special celor de la joante, asigurînd ciuruirea ba­
lastului colmatat pe toată lungimea traverselor, cît
şi scurgerea apelor din prisma de balast. în cadrul
lucrărilor de rectificare a nivelului căii sau a ciuru-
irii prismei de balast se interzice strîngerea balas­
tului în axul liniei sau la capetele traverselor.
Trebuie să facă repararea traverselor (legarea tra ­
verselor crăpate, astuparea găurilor cu cepuri etc.).
f) Să dea o atenţie deosebită menţinerii m ări­
mii rosturilor de dilataţie şi a joantelor la echer.
Trebuie să urmărească ca trifoanele şi buloanele
să fie bine strînse, iar crampoanele bine bătute, cele
defecte vor fi înlocuite, iar buloanele vor fi unse
periodic.
De asemenea, trebuie să readucă dispozitivele
contrafugirii şinelor în poziţie corectă, să acorde în
perioada creşterii bruşte a tem peraturilor precum
şi pe tim p călduros o atenţie deosebită respectării
dimensiunilor rosturilor de dilataţie pentru a pre­
veni şerpuirea liniei.
g) Să urmărească în zona trecerilor de nivel men­
ţinerea cotelor şinelor la nivelul stabilit şi marcat
prin reperul de nivel m ontat la 10 m de trecerea
de nivel.

39
 Faţă de acest reper se raportează cotele şinelor
în dreptul axei drumului.
h) Să verifice şi să readucă înclinarea şinelor în
limitele toleranţelor admise.
i) Să urmărească respectarea gabaritului de liberă
trecere prescris la liniile curente şi din staţii şi, în
special, la poduri, tuneluri, treceri de nivel, pe­
roane şi cheiuri ; la linii duble sau simple paralele,
trebuie să verifice distanţa între axele liniilor.
j) Să realizeze scurgerea apelor de pe terasa-
mente, curăţirea la timp a ierbii din prisma de ba­
last şi de pe banchete, completarea şi m enţinerea
formei reglementare a prismei de balast.
k) Să execute la timp curăţirea şanţurilor de
scurgere şi de apărare, menţinînd profilul lor nor­
mal şi evitînd stagnarea apelor în ele.
1) Să întreţină în bună stare lucrările de consoli­
dare a terasamentelor, asigurînd scurgerea apelor
din drenuri- etc.
m) Să urmărească starea terasamentelor, iar în
cazul deformărilor (surpări sau crăpături în corpul
terasam entului liniei, alunecări de taluzuri etc.) să
ia imediat măsurile necesare pentru asigurarea cir­
culaţiei trenurilor, acoperind reglem entar punctele
periculoase.
n) La încheierea zilei de lucru, şeful de echipă
trebuie să aibe grijă ca porţiunile de linie lucrate
să fie reglementar racordate cu porţiunile înveci­
nate pentru a fi adusă în stare corespunzătoare
siguranţei circulaţiei.
Pentru deranjamentele la cale şi la terasamente
pentru care nu are posibilităţi de remediere, şeful
de echipă trebuie să înştiinţeze imediat pe picher
care este obligat să ia măsuri corespunzătoare,

40
 Art. 15. întreţinerea aparatelor de cale

1. Pentru m enţinerea în bună stare a aparatelor

de cale (schimbătoare de cale, traversări simple,
traversări duble, simple sau duble joncţiuni, bretele,
încăleeări-descălecări) şeful de echipă trebuie să ia
măsuri ca :
a) toate piesele aparatelor de cale să fie complete,
corect aşezate, iar cele defecte să fie înlocuite ;
b) poza aparatelor de cale să corespundă întoc­
mai planurilor de poză respective ;
c) nivelul şi ecartam entul liniei la aparatele de
cale, starea şi dimensiunile elementelor să fie în
conformitate cu prescripţiile din Instrucţia nr. 314
pentru norme şi toleranţe la linii, schimbătoare de
cale, poduri şi tuneluri, iar deranjamentele apărute
să fie imediat remediate ;
d) orificiile de ungere de la călcîiul acelor să fie
astupate cu dopuri din metal înşurubate sau cel
puţin cu dopuri din lemn ; şeful de echipă trebuie
să verifice dacă ungerea călcîielor acelor prin aceste
orificii se fac odată pe lună de către personalul sta­
ţiei sau al secţiei C.T. ; dopurile vor fi date în
prim ire cu proces-verbal organelor de exploatare ;
e) să cureţe iarba din cuprinsul aparatelor de
cale şi să verifice dacă aparatele de cale se menţin
în stare curată şi cu alunecătoarele unse şi la ace­
laşi nivel.
f) să asigure scurgerea apelor şi ciuruirea pris­
mei de balast a aparatelor de cale, executînd — la
nevoie — rigole, şanţuri, drenuri.

41
 2. A supra defectelor ce nu le poate remedia cu
echipa sa, el trebuie să raporteze picherului, cerînd
la nevoie şi concursul organelor C.T. pentru lucrări
specifice activităţii lor.

Art. 16. în t r e ţin e r e a lin ie i p e p o r ţ iu n ile în z e s tr a te

cu s is te m d e b lo c a u t o m a t d e l in ie , în s ta ţiile cu
in s ta la ţii d e c e n tr a liz a r e e le c tr o d in a m ic ă , p r e c u m
şi p e p o r ţ iu n ile p e ca re este in tr o d u s ă tr a c ţiu n e a
e le c tric ă

1. P entru m enţinerea în bună stare a porţiunilor

înzestrate cu sistem de bloc automat de linie, a
liniilor din staţiile cu instalaţii de centralizare elec-
trodinamică, precum şi pe porţiunile pe care este
introdusă tracţiunea electrică, şeful de echipă are
urm ătoarele obligaţii :
a) Să respecte condiţiile tehnice de construcţii şi
normele speciale de întreţinere a liniei pentru func­
ţionarea normală a circuitelor de cale.
b) Să menţină în bună stare joantele izolante, exe-
cutînd înlocuirea ecliselor, a materialului izolant şi
a pieselor metalice ; să îngrijească ca mărimea ros­
tului de dilataţie să fie cea prevăzută pentru rosturi
normale, sporită cu grosimea plăcii de izolare (spo­
rul nu va depăşi 5 mm).
c) Să fie atent ca înlocuirea şinelor, a traverselor,
tăierea bavurilor şi a aşchiilor la capetele şinelor
precum şi orice lucrare care ar presupune o stin-
gherire a instalaţiilor de bloc de linie şi de centrali­
zare să se facă numai în prezenţa personalului C.T.

42
pe care-1 va aviza în prealabil, raportînd în foaia
zilnică asupra lucrărilor respective.
In cazul cînd delegatul C.T. nu se prezintă la
punctul de lucru în două ore de la ora fixată pentru
remediere, şeful de echipă va raporta picherului
şi secţiei L prin foaia zilnică, luînd la nevoie mă­
surile de siguranţă a circulaţiei, impuse de starea
liniei.
d) Să verifice m enţinerea în bună stare a conexiu­
nilor de şină.
e) Să nu admită deranjarea conductorilor electrici
in timpul executării lucrărilor la linie.
f) Să folosească tipare de cale, vagonete şi alte
aparate de verificat cu elemente izolate spre a nu
scurtcircuita panoul de şină izolată.
g) Să prevină fugirea joantelor izolante, în care
scop va introduce, în caz de necesitate, dispozitive
contra fugirii corespunzătoare (care nu trebuie să
pună şina în contact cu pămîntul).
h) Să menţină în zona trecerilor de nivel pavajul
sau platelajul între contraşine, cu 20—25 mm mai
sus decît nivelul superior al şinelor, spre a se evita
scurtcircuitarea prin şenilele tractoarelor şi tălpile
săniilor.
i) Să asigure menţinerea spaţiului între talpa şine!
şi balast care nu trebuie să fie mai mic de 30 mm.
iar balastul să fie m enţinut în stare curată.
j) Traversele cuplate la ioantele izolante să fie
bine burate pe toată lăţimea lor.
In cazul în care este necesară înlocuirea uneia
din cele două traverse cuplate de la o joantă izo~
lantă să se înlocuiască în acelaşi timp şi cea de a

43
doua traversă cuplată ; această lucrare se execută
în prezenţa personalului C.T.
k) După înlocuirea traverselor la o joantă izo-
lantă, atît traversele cuplate, cît şi cele vecine, tre­
buie să fie bine burate.
1) Să asigure scurgerea apelor de la joantele izo­
lante şi să m enţină în stare de curăţenie prism a de
balast, îndepărtînd la tim p gunoaiele, pămîntul,
iarba etc.
m) La fixarea şinelor izolate să fie atent ca tir-
foanele să nu iasă din talpa traversei, pentru a nu
provoca deviaţii electrice.
n) Să cureţe iarba de-a lungul instalaţiilor de
centralizare electrodinamică.
o) In cazul cînd observă vreun deranjam ent de
izolare a joantelor să anunţe şeful sectorului S.C.B.
sau electromecanicul de serviciu, cît şi picherul
districtului, făcînd şi raport în foaia zilnică a car­
netului de şantier.
p) La inductoarele de cale va urm ări ca acestea
să nu fie lovite sau deplasate, şuruburile de fixare
pe suporturi să fie bine strînse şi cablurile de legă­
tură să nu fie deteriorate. In caz că se constată ne­
reguli se va aviza secţia E.C.T. pentru remediere.
r) Pe lîngă cele arătate, la executarea lucrări­
lor pe o porţiune de linie la care este introdusă
tracţiunea electrică, şeful de echipă este dator să
respecte toate prevederile din instrucţiunile de pro­
tecţie a muncii pe liniile electrificate, pentru per­
sonalul din ram ura întreţinerii căii.

44
Art. 17. în t r e ţ in e r e a lin ie i p e p o r ţ iu n ile cu ş in e
s u d a te (ca le fă r ă jo a n te )

1. La executarea lucrărilor de întreţinere pe por­

ţiunile de cale fără joante, şeful de echipă este
obligat să respecte prevederile din IjidnilBăioml
ppcmzoidti ali^twirea, întreţinerea şi supra­
vegherea căii fără joante, precum şi a tuturor ordi­
nelor şi reglementărilor privind întreţinerea şi
supravegherea căii fără joante.
2. Pe astfel de linii, va urm ări ca în perm anenţă
să'fie asigurate următoarele condiţii :
— strîngerea completă şi puternică a tuturor bu~
Ioanelor verticale, iar pe porţiunile de respiraţie şi
pe panourile tampon, aceste strîngeri să fie verifi­
cate prim ăvara şi toamna ;
— plăcuţele interm ediare dintre talpa şinei şi
placa metalică să fie complete şi în bună stare ;
— tirfoanele să fie complete şi bine strînse ;
— prisma de balast şi platforma căii să fie în
conformitate cu prescripţiile pentru calea fără
joante ;
— buioanele orizontale de la joantele panourilor
tampon şi de la joantele izolante să fie complete
şi bine strînse ;
— dispozitivele elastice contra fugirii şinelor să
fie complete şi bine montate.
3. Pe lîngă instalaţia de măsurare a tem peraturi­
lor şinei de la reşedinţa echipei, la orice lucrare ce
afectează rezistenţa căii va avea term om etru de
şină. în livretul echipei va nota zilnic, la ora 7 şi

45
 13, tem peratura şinei, precum şi tem peratura ma­
ximă la care a executat lucrarea.
4. Pe tim pul tem peraturilor excesive, şeful de
echipă va face revizii suplim entare conform în d ru ­
m ătorului provizoriu pentru alcătuirea, întreţinerea
şi supravegherea căii fără joante, precum şi a ordi­
nelor şi dispoziţiilor care se dau în legătură cu revi­
zia căii fără joante.
5. Şeful de echipă este obligat să aibă în dotarea
echipei minimum de scule şi materiale necesare,
prevăzute în îndrum ătorul provizoriu pentru alcă­
tuirea, întreţinerea şi supravegherea căii fără joante.
6. Executarea lucrărilor pe calea fără joante se
face numai în condiţiile speciale prevăzute în în ­
drum ătorul provizoriu pentru alcătuirea, întreţine­
rea şi supravegherea căii fără joante sau a dispo­
ziţiilor speciale primite.

Art. 18. întreţinerea lucrărilor de artă

1. Pentru întreţinerea în bună stare a lucrărilor

de artă (poduri, podeţe, viaducte, tuneluri etc.) şeful
de echipă are urm ătoarele obligaţii :
a) Să întreţină în bună stare calea de pe poduri
(inclusiv contraşinele) şi din tuneluri şi pe porţiunile
de acces la acestea, precum şi să observe ca lucră­
rile de artă să fie în stare corespunzătoare prescrip­
ţiilor în vigoare (Instrucţia pentru norme şi tole­
ranţe la linii, schimbătoare de cale, poduri şi tune­
luri).

46
 Şeful de echipă trebuie să ia măsuri ca elementele
tablierelor metalice şi cuzineţii culeelor şi pilelor
să fie curăţite de praf, de noroi şi murdărie, de ase­
menea, aparatele de reazem să fie curăţite şi unse.
In perioadele în care tem peratura aerului scade
sub — 10 °C, va controla zilnic tablierele sudate sau
parţial sudate montate în cale în ultim ii trei ani,
examinînd vizual şi cu lupe puternice starea cor-
doanelor de sudură şi a m aterialului de bază la
contactul cu acesta.
b) Să urmărească ca toate lucrările de consolidare
şi apărare din apropierea podurilor şi tunelurilor,
precum şi cele de consolidare a terasam entelor slă­
bite, să fie în bună stare.
c) Să se conformeze ordinelor şi instrucţiunilor
pentru prevenirea incendiilor şi să ţină în ordine
toate obiectele de inventar destinate prevenirii şi
stingerii incendiilor. In special, el trebuie să aibe
grijă ca la podurile stabilite în locuri fixate, să
existe rezervoare pline cu apă, găleţi, lăzi cu nisip,
tîrnăcoape şi lopeţi. Traversele de pe poduri pe
suprafaţa dintre contraşine, trebuie să fie acoperite
cu tablă striată sau cu scînduri acoperite cu un
strat de 8 cm pietriş. El trebuie să interzică fuma­
tul sau aprinderea focului pe poduri cu suprastruc­
tură metalică sau de lemn, sau în apropierea lor.
ci) Să ia măsuri ca intrările la podeţele înecate să
fie astupate pentru iarnă cu panouri parazăpezi, fără
goluri între scînduri, pentru a preveni înfundarea
podeţelor cu zăpadă în tim pul viscolelor ; la începe­
rea topirii zăpezilor, aceste panouri vor fi ridicate de
către revizorii de cale.

47
 e) Să avizeze de urgenţă pe picher despre toate
defectele pe care le constată la infrastructura şi
suprastructura lucrărilor de artă şi pe care nu le
poate înlătura. In cazul cînd aceste defecte ar peri­
clita siguranţa circulaţiei, trebuie să ia măsuri de
siguranţă şi semnalizare, avizînd staţiile vecine şi
pe picher.

Art. 19. întreţinerea trecerilor de nivel şi a altor

instalaţii de linie

1. P entru o bună întreţinere a trecerilor de nivel,

şeful de echipă are următoarele obligaţii :
a) Să ia măsuri ca pavajul (platelajul), contraşi-
nele, jgheaburile lor şi podeţele peste şanţurile de
scurgere să fie în bună stare şi în conformitate cu
prescripţiile din Instrucţiuni pentru norme şi tole­
ranţe la linii, schimbătoare de cale, poduri şi
tuneluri.
b) Să observe ca trecerile de nivel să fie curăţite
în perm anenţă de praf, noroi sau zăpadă, cele
păzite de către cantonieri, iar cele nepăzite de către
revizorii de cale. O atenţie deosebită trebuie acor­
dată curăţirii jgheaburilor dintre şină şi contraşină,
în special iarna.
c) Să urmărească starea parapetelor, cumpenelor
de barieră, indicatoarelor care acoperă trecerile de
nivel şi cumpenelor de rezervă care trebuie să fie
complete şi în bună stare.

48
 în caz de rupere a cumpenelor trebuie să ia ime­
diat măsuri de repararea sau înlocuirea lor, iar pînă
la punerea lor în funcţiune va asigura un muncitor
care va dubla paza barierei pentru m anipularea
cumpenelor de rezervă.
d) Să urm ărească ca trecerile de nivel cu circu­
laţie rutieră dirijată să fie deservite de cantonieri,
păzitori de barieră, autorizaţi în funcţie şi apţi din
punct de vedere medical.
2. De asemenea şeful de echipă este a u to riz a t:
a) să întreţină în bună stare indicatoarele de linie
(indicatoare kilometrice, hectometrice, de declivitate,
de fluier, de viteză, de delimitare a razei de acti­
vitate a secţiilor L, districtelor, echipelor şi revizii­
lor şi altele), precum şi bornele de hotar ;
b) să urmărească îndepărtarea obstacolelor care
pot împiedica buna funcţionare a transm isiunilor
semnalelor şi bărierelor.
3. P entru orice deranjam ente şi neajunsuri la
trecerile de nivel, indicatoare de linie şi alte insta­
laţii de linie, pe care nu le poate remedia, şeful de
echipă trebuie să avizeze pe picher pentru luarea
m ăsurilor corespunzătoare.

Art. 20, Întreţinerea zonei de exploatare

şi siguranţă a căii

1. Pentru întreţinerea zonei de exploatare şi

siguranţă a căii şeful de echipă are urm ătoarele
obligaţii :

4 - Instrucţia nr. 322 49

 a) Să nu perm ită ocuparea cu construcţii şi depo­
zite a zonei de exploatare şi siguranţă a căii, decît
în baza unei autorizări emise de organele C.F.R.
competente şi vizate de şeful secţiei şi picher.
b) Să perm ită executarea de construcţii autori­
zate şi formarea depozitelor cu respectarea distan­
ţelor reglementare de la cea mai apropiată linie
ferată, prescrise în Normativul pentru proiectarea şi
executarea construcţiilor din punct de vedere al
prevenirii incendiilor.
Cazurile de nerespectare a dispoziţiilor legale vor
fi aduse imediat la cunoştinţă picherului.
c) Să urmărească ca toate bornele de hotar să fie
în bună stare şi văruite, şi să nu fie m utate de la
locul lor.
d) Să ia măsuri ca plantaţiile, panourile parază-
pezi şi gardurile perm anente de protecţie a căii con­
tra înzăpezirilor să fie în bună stare.
e) Să aibă grije ca să fie tăiate crengile pomilor
care împiedică vizibilitatea semnalelor, sau care
ating firele de telegraf sau telefon, avizînd picherul
şef district pentru a anunţa sectorul P.A.Z. să exe­
cute aceste lucrări.
f. Să nu admită trecerea vehiculelor, a persoane­
lor străine de calea ferată, a animalelor peste linie,
decît prin locurile anume amenajate pentru trecere.
g. Să nu permită executarea în apropierea liniei
a lucrărilor care pot provoca slăbirea terasam ente­
lor liniei sau surpări de păm înt (ca scoaterea pie­
trişului, pietrei, nisipului etc), care ar putea pune
în pericol circulaţia trenurilor. Aceste lucrări pot fi
executate numai pe baza aprobării date de secţia

50
 de întreţinere eu respectarea condiţiilor de asigurare
a circulaţiei trenurilor.
h) Să observe ca plantaţiile şi culturile agricole
de pe zona de exploatare şi siguranţă a căii să nu
fie degradate sau distruse.
i) Să nu admită să se aprindă foc pe zona de
expoatare şi siguranţă a căii şi totuşi dacă acesta
trebuie făcut va lua măsuri pentru preîntîm pinarea
incendiului.
j) Să raporteze picherului şi impiegaţilor de miş­
care din staţiile vecine ruperea firelor de telegraf
şi telefon, a circuitelor S.C.B. sau a stîlpilor aces­
tora, precum şi ivirea altor deranjam ente vizibile.
k) Să predea şefului de staţie vecină, sau piche­
rului, obiectele găsite pe linie sau căzute din tren*
pentru care va raporta în foaia zilnică ; în cazul
predării obiectului la staţie, va cere chitanţă de
prim ire pe care o va înainta picherului cu raport.

Art. 21. Preîntîm pinarea şi combaterea

înzăpezirilor

1. Pentru preîntîm pinarea şi combaterea înzăpe­

zirilor, şeful de echipă este obligat să cunoască por­
ţiunile de linie de pe distanţa sa, care sînt expuse
înzăpezirii şi să ia măsurile impuse de Instrucţia
pentru preîntîm pinarea şi combaterea înzăpezirilor
şi de alte instrucţii. în special el are următoarele
obligaţii :

51
 a) Să aşeze panourile de parazăpezi pe porţiunile
de linie de categoria I şi II pînă la 1 noiembrie,
pentru protejarea porţiunilor expuse înzăpezirilor.
Panourile de parazăpezi se vor aşeza cu marginea
de jos la 10 cm deasupra păm întului ca să nu îngheţe
şi să poată fî deplasate Ia nevoie.
b) Să repare toate denivelările liniei, înainte de
îngheţul balastului, pentru a preveni ruperea şine­
lor din cale.
c) Să îndepărteze pe o lăţime de 30 m de la plat­
forma căii, buruienile şi tufişurile mărunte, care pot
da naştere la formarea sulurilor de zăpadă pe linie.
d) Să golească apa din rezervoarele contra incen­
diilor aflate la poduri.
e) Să pregătească trecerile de nivel şi calea pen­
tru circulaţie fără dificultăţi a plugului de zăpadă,
îndepărtînd toate obstacolele pentru trecerea cuţitu­
lui şi aripilor plugului de zăpadă în poziţie de func­
ţionare.
f) Să instaleze indicatoarele necesare pentru aco­
perirea trecerilor de nivel, a podurilor şi a puncte­
lor unde există obstacole, pentru trecerea plugului
de zăpadă în poziţia de lucru pe liniile indicate de
Instrucţia pentru prevenirea şi combaterea înzăpezi­
rilor.
g) Să pregătească pentru punctele unde linia
este expusă să capete cocoaşe de îngheţ, plăcile de
lemn, crampoanele sau tirfoanele necesare.
h) Să aplaneze sub nivelul traverselor depozitele
de balast neintroduse în cale.
i) Să nu facă pe cît posibil depozite de materiale
(traverse etc.) pe partea de unde bate vîntul domi­
nant, care ar produce înzăpezirea liniei.

52
 2. In tim pul iernii, şeful de echipă este o b lig at:
a) Să supravegheze cu atenţie starea şinelor. El
trebuie să ceară revizorilor de cale să verifice cu
atenţie starea şinelor în timpul reviziilor, în spe­
cial, în perioada tem peraturilor foarte scăzute, con-
formîndu-se prescripţiilor din instrucţiunile pentru
determ inarea defectelor şinelor şi pentru verificarea
şinelor în cale sau dispoziţiilor speciale primite.
b) Să întreţină calea în bună stare reparînd cu
ajutorul plăcilor din lemn denivelările (cocoaşele)
care se produc din cauza îngheţului şi dezgheţului.
El trebuie să acorde o deosebită atenţie scoaterii
treptate a acestor plăci pe timpul dezgheţului.
c) In timpul ninsorii şi în special al viscolelor
şeful de echipă trebuie să fie bine informat asupra
depunerilor de zăpadă pe sol, lungimii sulurilor de
zăpadă, poziţiei kilometrice, grosimii lor deasupra
ciupercii şinei, precum şi densităţii zăpezii şi să
avizeze picherul şi staţiile vecine. Aceste avizări se
vor face cu toată seriozitatea şi precizia, fiind abso­
lut necesare pentru stabilirea regimului de circu­
laţie a trenurilor.
d) în tim p de iarnă, şeful de echipă trebuie să ia
măsuri pentru curăţirea de zăpadă a liniilor, apara­
telor de cale şi a altor instalaţii, conform planului
de combatere a înzăpezirilor, în ordinea de urgenţă
stabilită pentru asigurarea circulaţiei trenurilor,
în conformitate cu prevederile Instrucţiei pentru
preîntîm pinarea şi combaterea înzăpezirilor.
e) Să instruiască pe toţi lucrătorii de linie, de pe
raza sa de activitate, ca să se îndepărteze de linie

53
 la trecerea plugului de zăpadă, în aşa fel ca să nu
fie atinşi de aripi şi să nu fie acoperiţi de zăpadă.
In term enul cel mai scurt după trecerea plugului
de zăpadă, şeful de echipă trebuie să ia m ăsuri pen­
tru îndepărtarea sulurilor de zăpadă ce răm în în
apropierea liniei, pentru curăţirea de zăpadă a por­
ţiunilor de linie pe care plugul a circulat cu cuţitul
ridicat şi pentru lărgirea tranşeelor.
g) După ce înălţimea stratului de zăpadă reţinut
de panourile parazăpezi a ajuns la 2/3 din înălţime,
şeful de echipă trebuie să ia măsuri pentru ridica­
rea lor deasupra sulurilor de zăpadă sau pentru m u­
tarea lor acolo unde este nevoie, conform Instrucţiei
pentru preîntîm pinarea şi combaterea înzăpezirilor.

Art. 22. P r e în t îm p in a r e a şi c o m b a te re a in u n d a ţ iilo r

şi a p ă ra r e a c o n tr a g h e ţ u r ilo r

1. Şeful de echipă trebuie să cunoască punctele

inundabile ale liniei, atît în timpul scurgerii apelor
mari de prim ăvară, cît şi în timpul ploilor toren­
ţiale precum şi planurile de acţiune pentru toate
punctele periculoase şi să ia măsuri de executare a
prescripţiilor din Instrucţia pentru preîntîm pinarea
şi combaterea inundaţiilor şi apărarea contra înghe­
ţurilor. Totodată va lua măsuri pentru aplicarea
planurilor de acţiune.
In timpul apelor mari, al ploilor torenţiale şi al
furtunilor, şeful de echipă este obligat în special
să ia urm ătoarele măsuri :

54
 a) Să organizeze revizia de mai m ulte ori pe zi
a liniei, folosind în acest scop la nevoie pe lîngă
revizorii de cale şi lucrătorii experim entaţi din
echipă. Şeful de echipă trebuie să facă personal revi­
zia liniei pe porţiuni ameninţate, postind la nevoie
agenţi speciali pentru eventuala oprire a trenurilor
în caz de pericol.
b) In fazul cînd s-au produs degradări la linie
datorită apelor mari (spălarea terasamentelor, a
balastului, deplasarea liniei, deteriorări de poduri,
etc.), care prezintă pericol pentru siguranţa circu­
laţiei trenurilor, şeful de echipă (sau agentul de
pază de la punctul ameninţat) trebuie să ia măsuri
imediat pentru oprirea trenurilor, acoperirea liniei
cu semnale mobile de acoperire (pentru circulaţia
trenurilor cu restricţie de viteză sau pentru.oprirea
trenurilor) în conformitate cu prevederile din
Instrucţia de semnalizare.
Şeful de echipă trebuie să comunice imediat
impiegaţilor de mişcare din staţiile vecine şi piche­
rului datele precise asupra situaţiei pe porţiunea
periclitată şi asupra condiţiilor de circulaţie. Pînă la
sosirea picherului, el trebuie să ia măsuri pentru
protejarea porţiunii periclitate şi pentru executarea
lucrărilor de reparaţie necesare.
c) Să păstreze cu toată grija şi in bună stare,
depozitele de materiale şi scule, de pe porţiunea sa
de linie în vederea combaterii inundaţiilor şi să nu
folosească în alt scop aceste materiale.
d) Să ia măsuri din timp (înainte de viituri de
primăvară) pentru curăţirea de zăpadă şi de depu­
neri a şanţurilor de scurgeri, a şanţurilor de gardă,

55
a luminii podurilor şi podeţelor pe care trebuie să
le m enţină curate în tim pul anului.
2. P entru apărarea podurilor în tim pul scurgerii
sloiurilor de gheaţă şeful de echipă va lua măsurile
prevăzute în planul de apărare, în conformitate cu
instrucţia pentru prevenirea şi combaterea inunda­
ţiilor şi pentru apărarea contra îngheţurilor.
în special, el trebuie să ia următoarele măsuri :
a) la podurile mai im portante ameninţate, şeful
de echipă trebuie să organizeze o supraveghere
perm anentă a stratului de gheaţă în perioada pro­
babilă a dezgheţului, avizînd pe picher şi alte organe
interesate despre eventualitatea pornirii gheţurilor ;
b) trebuie să caute să asigure scurgerea uşoară a
gheţurilor prin spargerea din timp a gheţii în jurul
pilelor podurilor, executarea copcilor în stratul de
gheaţă în apropierea podurilor şi dirijarea sloiurilor
de gheaţă în lum ina podurilor.
3. La subtraversiarea liniei ferate cu conducte de
apă, în caz de spargere a conductei, pentru evitarea
inundării liniei va acţiona vanele sau robinetele de
secţionare, anunţînd şi pe picherul şef de district.

Art. 23. Preîntîm pinarea şi stingerea incendiilor

în ceea ce priveşte preîntîm pinarea şi stingerea

incendiilor, şeful de echipă trebuie să respecte
instrucţiunile specifice. în special, el are următoarele
obligaţii :

56
 a) Să urmărească să se respecte de către canto­
nieri, revizorii de cale şi de către întregul personal
în subordine, măsurile de siguranţă prescrise de or­
dinele şi instrucţiunile în vigoare pentru preveni­
rea şi stingerea incendiilor.
b) Să observe ca recoltele secerate să se depozi­
teze la o distanţă de cel puţin 100 m de axa liniei
celei mai apropiate.
In intervalul acestei zone de 100 m nu se admite
depozitarea obiectelor şi materialelor uşor inflama­
bile (paie, fîn, lemne, gaze inflamabile, produse
petroliere etc.). In cazul cînd distanţa de 100 m cade
dincolo de limita terenului, deţinătorul acesteia din
urmă trebuie să depoziteze recolta la limita extremă
a terenului şi să o evacueze cît mai urgent de pe
teren.
c) Să urmărească ca beneficiarul terenului, vecin
cu zona de exploatare şi siguranţă a căii, imediat
după recoltarea culturilor agricole să execute para­
lel cu linia, brazde de apărare în lăţime de 2 m
între depozit şi limita zonei.
In cazul în care deţinătorii terenurilor sau pose­
sorii recoltelor nu se conformează prescripţiilor de
mai sus, şeful de echipă trebuie să le atragă aten­
ţia verbal şi în scris şi să raporteze în foaia zilnică.
d) La subtraversarea liniei cu conducte de gaze
sau lichide inflamabile, va urm ări ca ţevile de
aerisire (răsuflători) să fie montate la distanţele pre­
scrise de regulamente şi normative, iar în caz de
nevoie va acţiona închizînd robinetele sau vanele de
secţionare, anunţînd şi pe picherul şef de district.

57
 e) In cazul incendiilor produse pe zona de exploa­
tare şi de sigruanţă a căii şi în apropierea ei, şeful
de echipă este obligat să ia măsuri pentru locali­
zarea şi stingerea incendiilor.
In acest scop el este obligat să mobilizeze pe toţi
lucrătorii din echipa sa şi din alte unităţi c.f. şi la
nevoie să ceară concursul locuitorilor satelor apro­
piate, înştiinţînd totodată pe picher, pe şeful staţiei,
postul de pompieri şi alte autorităţi locale, de la
care poate obţine ajutoare.

Art. 24. Măsuri în caz de evenimente de cale

ferată şi accidente de muncă

1. La prim irea înştiinţării asupra producerii unui

eveniment de cale ferată, şeful de echipă este obli­
gat să se deplaseze în cel mai scurt tim p la locul
evenimentului, numai după ce a asigurat linia pe
porţiunea unde a avut deschisă lucrarea, cu echipa
de muncitori, cu scule, rechizite de semnalizare şi
semnale mobile, unde va lua contact cu organele
care conduc lucrările de restabilire a liniei în urma
evenimentului.
Şeful de echipă trebuie să ajute la restabilirea
urgentă a circulaţiei trenurilor, asigurînd la nevoie
semnalizarea porţiunii de linie deteriorată.
Şeful de echipă se va strădui să execute lucrările
de restabilire, în aşa fel îneît să nu fie distruse
urmele după care s-ar putea stabili cauza evenimen­
tului.

58
 2. In cazul în care s-a produs accidentarea in
muncă a unui salariat din subordinea sa, sau a unui
alt salariat c.f. în apropierea liniei, şeful de echipă
este obligat :
a) să dea ajutor rănitului, la nevoie oprind pri­
mul tren pentru a-1 îndrum a la cel mai apropiat
post de ajutor medical ;
b) în cazul unui accident mortal, va lua măsuri
pînă la sosirea organelor judiciare şi adm inistrative
de a pune în siguranţă cadavrul şi a uşura posibili­
tatea efectuării an ch e tei;
c) să raporteze im ediat cazul atît picherului cît şi
staţiei vecine.

Art. 25. Despre abateri

Abaterile de la această instrucţie, săvîrşite de

şeful de echipă, vor fi sancţionate în conformitate
cu statutul disciplinar şi cu prevederile ordinelor în
vigoare.
Şeful de echipă care săvîrşeşte abateri cu carac­
ter penal va fi deferit procuraturii.
Pentru abaterile care cad în competinţa consiliilor
de judecată, sancţiunile pot fi stabilite de către aceste
consilii.

59
Art. 26. Măsuri de siguranţă care trebuie luate la
executarea lucrărilor de linie, lucrări de artă
şi terasamente

(Extras din Anexa 1 — Instrucţia 317)

I. Lucrări care cer închideri de linie şi acoperire

cu semnale de oprire şi apoi, după term inarea
lucrărilor de bază, circulaţia trenurilor cu restric­
ţie de viteză (după înlocuirea semnalelor de oprire
cu semnale de reducere a vitezei) :

Treapta de Conducătorul lucrării,

Nr. viteză a responsabil cu sigu­
crt. Denumirea lucrării restricţiei ranţa circulaţiei pe
km/h şantier

1 Riparea manuală a căii, 30 Picherul de linie

la rînd cu mai m ult de
50 mm înti’-o repriză

eo
 Treapta de Conducătorul lucrării,
Nr. viteză a responsabil cu sigu­
crt. Denumirea lucrării restricţiei ranţa circulaţiei pe
km/h şantier

2 înlocuirea a duoă sau

mai multe traverse la
rînd precum şi îndesi-
rea pozei traverselor 30 Picherul de linie

3 Readucerea joantelor la
echer 30 Picherul de linie

4 înlocuirea şinelor la
rînd, de un alt tip sau
de o altă lungime 30 Picherul de linie

5 înlocuirea balastului
sub talpa traversei 30 Picherul de linie

6 Ridicarea căii peste

60 mm pentru rectifica­
rea nivelului :

a) pînă la cel mult

150 mm 30 Pichcrul de linie

b) peste 150 mm 30 Picherul de linie

61
 II. Lucrări oare cer închiderea liniei şi acoperirea
cu semnale de oprire, iar după term inarea lor relua­
rea circulaţiei cu viteză normală (după ridicarea
semnalelor de oprire) :

Treapta de Conducătorul lucrării,

Nr. viteză a responsabil cu sigu­
crt. Denumirea lucrării restricţiei ranţa circulaţiei pe
km/h şantier

13 înlocuirea şinelor de­ Viteză Picherul de linie

fecte normală şi excepţional şe­
ful de echipă L
pentru închideri
de linie neprevă­
zute
14 înlocuirea ecliselor sau Viteză Picherul de linie
verificarea joantei prin normală şi excepţional şe­
dezeclisare ful de echipă L
pentru închideri
de linie neprevă­
zute
15 înlocuirea pieselor izo­ Viteză Picherul de linie
late ale schimbătoarelor normală şi excepţional şe­
de cale (ace, contraace, ful de echipă L
inimă, contraşină) pentru închideri
de linie neprevă­
zute
16 Tragerea liniei la tipar Viteză Picherul de linie
cu desprinderea simul­ normală
tană a şinei pe mai m ult
de trei capete traversă
(la trecerea primelor
trenuri traversele vor fi
prinse cu cîte două tir-
foane la fiecare capăt,
unul la exterior şi unul
la interi or)

62
 Treapta de Conducătorul lucrării,
Nr. viteză a responsabil cu sigu­
crt. Denumirea lucrării restricţiei ranţa circulaţiei pe
km/h şantier

18 înlocuirea aparatului de Viteză Picherul de linie

m anevră a schim bătoru­ normală
lui

19 Verificarea şl înlocuirea Viteză Picherul de linie

m aterialului izolant sau normală pe liniile curente
metalic uzat la joantele şi directe din sta­
izolante ţii, şeful de echi­
pă L pe celelalte
linii din staţii ; lu­
crările se execută
îm preună cu or­
ganul de centrali­
zare şi teleco­
m andă

III. Lucrări care cer reducerea vitezei şi acoperirea

liniei cu semnalele respective, iar după term inarea
lucrărilor reluarea circulaţiei cu viteză normală
(după ridicarea semnalelor de reducerea vitezei) :
Treapta de Conducătorul lucrării,
Nr. viteză a responsabil cu s ig u ­
crt, D enum irea lucrării restricţiei ranţa circulaţiei pe
km/h şantier

22 Pviparea manuală a căii.

la rînd, din cel mult
două reprize, iar la fie­
care repriză pînă la
maximum 50 mm 30 Picherul de linie

63
 Treapta de Conducătorul lucrării,
Nr. viteză a responsabil cu sigu­
crt. Denumirea lucrării restricţiei ranţa circulaţiei pe
km/h şantier

24 îndesirea pozei traverse­

lor cu m anevrarea a cel
m ult patru traverse 30 Şeful de echipă L

26 Ridicarea şi burarea li­

niei la rînd, pe un strat
de balast între 20 şi
60 mm 30 Şeful de echipă L

27 înlocuirea traverselor
speciale la schimbătoa­
rele de cale, prin scoa­
terea tirfoanelor la cel
mult trei traverse ne­
consecutive 30 Şeful de echipă L
28 Scoaterea la rînd a şu­
ruburilor orizontale, ră-
m înînd numai cîte un
şurub la fiecare cap de
şină 30 Şeful de echipă L

29 Scoaterea balastului pînă

la patul traverselor pe
o lungime mai mare de
12 m cu condiţia ca :

a) rosturile de dilata­
ţie să fie deschise pe
75 m deoparte şi alta,
iar tem peratura în şină
să fie egală cu cel mult
tem peratura de închi­
dere prevăzută în In-

64
 Treapta de Conducătorul lucrării,
Nr. viteză a responsabil cu sigu­
:rt. Denumirea lucrării restricţiei ranţa circulaţiei pe
km/h şantier

strucţia 314, tabelul 20.

sporită cu 10P/0 pe li­
niile unde nu s-au apli­
cat prevederile Instruc­
ţiei 10 L. 1 ; 30 Şeful de echipă L
b) rosturile de dilata­
ţie să aibă mărimile
prevăzute în instrucţia
10 L. 1, iar tem peratura
în şină să fie cel m ult
egală cu cele prevăzute
la pct. 6.1, şi 6.2. din
aceeaşi instrucţie

N&TA :
1. După term inarea lucrărilor privind închiderea liniei
conducătorul lucrărilor este obligat să asigure verificarea
şi consolidarea liniei pentru garantarea circulaţiei cu vi­
teza indicată în coloana 2 din prezenta anexă.
In situaţii deosebite, temeinic justificate, conducătorul
lucrării poate dispune reluarea circulaţiei cu o viteză
inferioară acesteia, însă cu obligaţia de a se continua
lucrările de consolidare a liniei astfel, ca în cel m ult
24 ore de la deschiderea liniei să se realizeze viteza pre­
văzută în coloana 2.
"2. Conducătorul lucrărilor de la lucrările m enţionate la
nr. 1, 2, 4. 5, 6, 7, 13, 14, 15, 16, 18 şi 22 atunci cînd
eîe se execută pe restul liniilor din staţii (toate în
afară de linia directă şi liniile de prim ire şi expediere
a trenurilor) poate fi şi şeful de echipă L.
3. Pentru lucrări complexe, care se execută pe bază de
documentaţie tehnică, treapta de viteză a restricţiei se
va prevedea obligatoriu în documentaţia tehnică.

5 - Instrucţia nr. 3?2 65

 ANEXA 1

COMPLETAREA CARNETULUI DE ŞANTIER

Extras din Instrucţia nr. 62 privind lucrările cu

caracter financiar-contabil de la unităţile de
întreţinere a căii şi de centralizare şi teleco­
mandă

1. La unităţile L şi C.T. documentul prim ar pentru co­

m unicarea datelor privitoare la executarea lucrărilor şi
a prestaţiilor prevăzute în planurile de lucru, precum şi
a celor necesare stabilirii cheltuielilor efectuate pentru
realizarea lucrărilor şi a prestaţiilor respective, este car­
netul de şantier, form ular M.T.Tc. 3-238, seria X 2157.
2. Carnetul de şantier răspunde urm ătoarelor nece»i-
tăţi mai im portante :
a. De ordin financiar-contabil
— la comunicarea pontajului pe baza căruia se sta­
bilesc drepturile băneşti cuvenite angajaţilor pentru
munca prestată ;
— la comunicarea m aterialelor consumate pentru exe­
cutarea lucrărilor sau a prestaţiilor, precum şi a m ateria­
lelor recîştigate ;
— la indicarea conturilor de cheltuieli, respectiv al lu­
crărilor în sarcina cărora urmează să se contabilizeze coi>-
travaloarea manoperei şi a m aterialelor folosite.

66
 b) De ordin tehnic
— la arătarea datelor în legătură cu lucrările executate,
adică la raportarea cantităţilor realizate conform carnetelor
de m ăsurători sau a evidenţelor tehnice şi a consumurilor
aferente pe lucrări, precum şi locul unde s-au executat
lucrările ;
-— la raportarea datelor în legătură cu lucrările complet
te rm in a te ;
— la raportarea evenimentelor produse la locul de
m uncă;
— la raportarea modului de executare a planului de
lucru, precum şi formularea cererilor şi propunerilor în
legătură cu lucrările ;
— la arătarea ordinelor date de organele superioare
(picher, şef de secţie etc.) cu ocazia controalelor efectuate
pe teren.
3. Carnetul de şantier conţine num ărul de file necesare
unei luni calendaristice şi anume :
— partea I „Manoperă" serveşte pentru pontarea tuturor
celor care au lucrat în ziua respectivă, arătîndu-se pentru
fiecare om în parte timpul efectiv lucrat şi la ce anume
lucrări, precum şi angajaţii lipsă de la lu c r u ;
— partea a Il-a „Lucrări şi materiale" serveşte la co­
municarea cantităţilor de lucrări executate conform car­
netelor de m ăsurători sau evidenţelor tehnice* a m ateria­
lelor consumate şi a celor recîştigate; de asemenea mai
serveşte pentru raportarea executării planului de lucru,
pentru comunicarea evenimentelor produse la locul de
muncă, pentru notarea propunerilor şi cererilor ce se fac
de către şeful echipei precum şi pentru înscrierea ordinelor
ce se dau de către organele superioare cu ocazia controa­
lelor făcute pe teren.
Pentru fiecare zi carnetul de şantier conţine cîte patru
foi şi anume : două foi pentru partea I şi două foi pentru
partea a Iî-a.
La finele carnetului de şantier se găseşte „pontajul con­
centrator lunar", care se completează cu pontajul zilnic
pentru fiecare muncitor.

67
 Acest formular, completat de către şeful locului de
muncă respectiv, serveşte la confruntarea pontajului cu
secţia şi la verificarea, cu ocazia plăţii, a num ărului de
zile trecute în statele de plată.
Pontajul concentrator lunar este format din şase file.
Carnetul de şantier mai conţine :
— „Programul de lucru şi realizăriu, care se completează
la începutul fiecărei chenzine de către şeful de district,
de sector sau de eşalon, în ceea ce priveşte datele de
plan şi cu alte lucrări ce trebuie a fi executate, iar la
finele chenzinei de către şefii de echipă, cu datele de
realizări.
în chenzine, la „Program at“, coloanele 7 şi 8 se vor
trece cantităţile şi oamenii-zile numai pentru lucrările
prevăzute în caietul de prestaţii.
— „Program ul chenzinal de mers al vagonetului44.
Program ul de lucru şi realizări şi program ul chenzinal
de mers al vagonetului conţine cîte trei foi pentru fiecare
chenzină.
Program ul chenzinal de mers al vagonetului poate fi
folosit la nevoie şi de unităţile C.T. Cîte o copie de pe
acest program semnat de şeful secţiei se va preda pentru
afişare în biroul de mişcare.
4. Carnetul de şantier se păstrează şi se completează
de către şefii direcţi ai locurilor de muncă.
P rin şefi direcţi ai locurilor de muncă, în sensul dis­
poziţiilor de faţă-, se înţeleg conducătorii echipelor sau
formaţiilor care îşi desfăşoară activitatea pe bază de pro­
gram de lucru stabilit de unitatea superioară cum s î n t :
şefii echipelor L, şefii echipelor de poduri (revizia şi revop-
sirea podurilor}, şefii echipelor C.T., maiştrii atelierelor C.T.,
m aiştrii de clădiri, şefii de sectoare C.T., şefii de sectoare
P.A.Z. etc.
La sectoarele de clădiri, P.A.Z., precum şi la sectoarele
(districtele) de poduri, atunci cînd maistrul are concomitent
mai multe puncte de lucru dispersate, carnetele de şan­
tier se vor completa şi de către brigadierii constructori
(meseriaşi calificaţi) din cadre, pe baza unei delegaţii
scrise date de către şeful de secţie.
5. Completarea foiior zilnice ale carnetului de şantier
se face numai cu creion chimic, folosindu-se hîrtie indigo
în bună stare, încît copiile scrise să fie complet citeţe.

68
 De asemenea scrisul va trebui să fie clar citeţ şi foarte
îngrijit pentru a nu fi nevoie ca unităţile care prelucrează
datele din aceste foi zilnice să ceară relaţii suplim entare
de la întocmitori.
6. Datele ce se înscriu în foile zilnice ale carnetului de
şantier trebuie să fie absolut exacte şi reale, deoarece
foaia zilnică este. un document prim ar în baza căruia se
stabilesc şi se plătesc drepturi băneşti şi se determ ină chel­
tuielile pe lucrări în vederea calculării preţului de cost.
7. întocmitorii foilor zilnice sînt obligaţi să certifice rea­
litatea datelor înscrise în foile zilnice cu menţiunea : „Cer­
tific în vederea controlului preventiv" scrisă de mînă sau
cu ştampilă, sub care va semna.
în cazul completării carnetului de şantier de către bri­
gadierii constructori (meseriaşi calificaţi), certificarea din
punct de vedere al controlului preventiv se va da de către
aceştia.
Angajaţii însărcinaţi cu certificarea foilor zilnice răspund
m aterial, penal şi disciplinar, după caz, pentru pagubele
cauzate prin certificarea operaţiilor şi actelor ilegale, ne­
reale sau neexacte.
8. în cazul cînd o formaţie de lucru (echipă, punct de
lucru, atelier, sector etc.) execută în cursul aceleiaşi zile
mai multe lucrări, cu acoperire din fonduri diferite (ex­
ploatare, investiţii, venituri locale etc.) se va întocmi o
singură foaie zilnică, în care pontarea personalului, ca şi
arătarea consumului de materiale, se face direct pe fiecare
lucrare în parte, în coloanele respective din foile zilnice
partea I şi a Il-a.
9. Fiecare muncitor angajat, perm anent sau zilier, pri­
meşte la intrare în lucru un num ăr de ordine, care con­
stituie marca sa pentru întreaga campanie de lucru.
Pentru stabilirea mărcii, secţia acordă fiecărei subuni­
tăţi (district, sector) cîte un grup de numere, în funcţie
de num ărul probabil de oameni pe care-1 poate avea sub­
unitatea respectivă în cursul întregului an. De exemplu,
pentru districtul 1 (sectorul 1) afectează mărcile de la
1 la 200, pentru districtul 2 (sectorul 2) de la 201 la 300
etc.

69
 La rindul lor districtele (sectoarele) repartizează mărcile
pe echipe după acelaşi principiu. De e x em p lu : echipa 1
va prim i m ărcile de la 1 la 40, echipa 2 de la 41 la 80,
echipa 3 de la 81 la 120 etc.
Echipa va afecta fiecărui m uncitor o marcă, pe care o va
înscrie, în ordinea crescîndă, în coloana respectivă din
pontajul concentrator lunar de la finele carnetului de
şantier.
Afectarea şi înregistrarea în caietul de şantier a m ăr­
cilor de către echipe, se va face începînd cu num ărul cel
mai mic de m arcă prim it de la district (sector) şi con-
tinuînd cu num ărul în ordinea crescîndă. De exemplu :
81, 82, 83 etc.
In cadrul aceleiaşi unităţi de bază, un m uncitor va rămîne
cu aceeaşi m arcă în tot cuprinsul anului, indiferent dacă el
a lucrat la una, două sau mai multe echipe, sectoare etc.
din aceeaşi secţie.
în cazul excepţional, cînd un muncitor întrerupe lucrul
pentru o perioadă mai m are de o lună, marca sa poate fi
afectată altui muncitor, însă numai după închiderea liniei
în care s-a produs întreruperea lucrului, respectiv după
lichidarea drepturilor băneşti ale celui care a întrerupt lu­
crul. De exemplu : un muncitor a părăsit lucrul în cursul
Lunii iunie şi drepturile lui se lichidează în cursul lunii
iulie ; marca sa se putea afecta altui m unc|tor la 1 iulie.
10. în fiecare zi, la începutul lucrului, şefii direcţi ai locu­
rilor de muncă, care de altfel sînt cei ce completează foile
zilnice, fac apelul muncitorilor, notînd prezenţa fiecăruia în
„Pontajul concentrator lu nar“. Această notare se face prin
punerea unui punct în căsuţa zilei respective, pe rindul
unde este înscris numele şi prenumele muncitorului respec­
tiv, precum şi num ărul de marcă al acestuia.
La sfîrşitul zilei, in aceeaşi căsuţă, în locul punctului se
va trece num ărul de ore efectiv lucrate în ziua respectivă
de către m uncitorul pontat, şi care trebuie să corespundă
cu num ărul de ore înscrise in partea I-a a carnetului de
şantier, în coloana T, în dreptul muncitorului în cauză.

70
 Şefii direcţi ai locurilor de muncă completează la înce­
putul fiecărei luni, respectiv în ziua cînd muncitorul zilier
apare pentru prim a oară prezent la lucru, coloanele form u­
larului „Pontajul concentrator lunar14 (numărul curent,
marca, numele şi prenumele, funcţia, salariul pe zi sau
lunar).
Se precizează că acest form ular se completează în dublu
exemplar, cu creion chimic, prin calchiere cu indigo.
Trecerea muncitorilor în acest pontaj concentrator se face
în ordinea angajării lor la lucru, adică în ordinea crescîndă
a mărcilor.
Pentru personalul zilier (nepermanent) care este lipsă la
apelul ce se face la începerea lucrului, în căsuţa respectivă
se înscrie o liniuţă în diagonală.
La sfîrşitul lunii, în coloana „Total" din form ularul în
cauză se trece num ărul total de ore efectiv lucrate în luna
respectivă de fiecare m uncitor în parte.
Form ularul „Pontaj concentrator lunar" se semnează la
sfîrşitul lunii de către şeful direct al locului de muncă sub
m enţiunea „Certificat în vederea controlului preventiv".
Originalul „Pontajului concentrator lunar", astfel comple­
tat şi semnat, se detaşează din carnetul de şantier şi se
trim ite secţiei pentru confruntare cu pontajul nominal pre­
gătitor al statului de plată, iar copia rămîne la carnetul de
pontaj.
11. După ce s-a făcut prezenţa muncitorilor şi notarea în
pontajul concentrator, şefii direcţi ai locurilor de muncă
vor proceda la completarea foii zilnice partea I „Manopera"
potrivit indicaţiilor form ularului şi anume :
La „starea timpului" se va trece tem peratura la începerea
lucrului (ora 7—7,30) la ora 12 şi la term inarea lucrului (ora
16,30—17,00), precum şi starea atmosferică (ploaie, ninsoare,
viscol) corespunzătoare orelor de începere şi de term inare
a lucrului.
In colana 3 „Numele şi prenumele" se scrie pe primul
rînd numele şi prenumele şefului direct al locului de m un­
că, iar în continuare se trece numele şi prenumele celor­
lalţi muncitori prezenţi, grupaţi pe funcţii, iar în cadrul
funcţiilor, în ordinea crescîndă a numerelor de mărci acor­
date muncitorilor.

71
 Pentru personalul perm anent lipsă de la serviciu în ziua
respectivă, se va menţiona în foaia zilnică în dreptul lui
motivul lipsei, potrivit indicaţiilor de la pct. 10.
Se va avea grijă ca la completarea numelui şi prenumelui
să se treacă datele aşa cum figurează înscrise în buletinul
de identitate, şi anume :
Numele de familie, iniţiala tatălui şi numele de botez
(prenumele).
Dacă există doi sau mai m ulţi angajaţi cu acelaşi nume,
se va mai completa în dreptul acestora cîte o cifră romană
I, II, III etc. De exemplu : la Secţia L 1 sînt patru munci-
tori cu acelaşi nume, adică Ionescu D. Petre. în acest caz,
în ordinea numerelor de mărci, primul va fi înscris Ionescu
D. Petre I, al doilea Ionescu D. Petre II, al treilea Ionescu
D. Petre III, iar al patrulea Ioescu D. Petre IV.
Cantonierii şi paznicii vor fi pontaţi în foaia zilnică par­
tea I de către şefii de echipă pe raza căruia se află can­
tonul sau postul de pază respectiv, în baza condicilor de
predare-prim ire a serviciului, în care semnează cantonierii
sau paznicii respectivi atît la intrarea, cît şi la ieşirea din
serviciu.
In coloana 5 „S“ se trece ora sosirii (prezentării) la servi­
ciu a fiecărui angajat.
în coloana 8 „R/A“ se trece iniţiala R (regie} sau A (acord)
după caz.
în coloana 9 „Nr. curent al lucrării11 se trece num ărul cu­
rent al lucrării înregistrate în partea a Il-a la care a lucrat
muncitorul.
în coloana 10 „Contul de cheltuieli" se trece contul, capi­
tolul, articolul de cheltuieli sau num ărul comenzii.
în coloana 11 „Locul lucrării44 se trece locul (km) unde
se execută lucrarea respectivă ; această coloană va mai servi
şi pentru verificarea conturilor de deplasări.
După ce s-a făcut completarea coloanelor cerute de im pri­
m at se va face închiderea foii zilnice partea I, în cel m ult
30 minute de la începerea programului de lucru şi constă
în înscrierea pe rîndul im ediat următor ultim ul m uncitor
înscris al cuvîntului „Total”, în dreptul căruia se trece în
cifre şi în litere num ărul total al muncitorilor prezenţi la
ora începerii lucrului.

72
 In cazuri excepţionale, cind un muncitor se prezintă la
lucru după închiderea foii- zilnice partea I, se va redeschide
pontajul, datele de pontaj, atît în pontajul concentrator
lunar cît şi în foaia zilnică partea I, trecîndu-se ca oră a
sosirii ora la care s-a prezentat la lucru. După aceasta se va
face o nouă totalizare pe rîndul imediat urm ător din foaia
zilnică.
Prim irea la lucru a muncitorilor după închiderea livretu­
lui este permisă numai pentru muncitorii care lucrează în
acord, nu şi pentru muncitorii care lucrează în regie.
La încetarea lucrului se notează în dreptul fiecărui mun­
citor în coloana „P“, ora plecării, adică ora cînd a încetat
lucrul, iar în coloana „T“ „timpul lucrat", num ărul total de
ore efectiv lucrate în ziua respectivă.
N um ărul total al orelor lucrate se va determ ina prin cal­
cularea diferenţei între ora plecării „P“, respectiv a înce­
tării lucrului şi ora sosirii „S“, respectiv a începerii lucru­
lui, şi va fi înscris în coloana „T“ „timpul lucrat“. De exem­
plu, dacă un m uncitor a început lucrul la ora 7 şi l-a term i­
nat la orele 17,00 cu o întrerupere pentru masă de două
ore, în acest caz num ărul total de ore efectiv lucrate este
de opt, adică diferenţa între ora plecării (17) şi ora sosirii
(7), mai puţin cele două ore de repaus.
Dacă un muncitor a lucrat în cursul aceleiaşi zile la mai
multe lucrări se vor m enţiona toate acele lucrări, cu ară­
tarea orelor lucrate pentru fiecare din ele ; la finele zilei
de lucru se face totalizarea orelor lucrate de m uncitorul
respectiv.
Pentru personalul chemat la lucru pentru intervenţii u r­
gente după orele de program normal, datele privind începe­
rea şi încetarea lucrului, orele lucrate, lucrarea efectuată şi
locul lucrării se vor înscrie în foaia zilnică a zilei urm ă­
toare, înainte de începerea zilei respective.
Picherii de linie şi cei de poduri, şefii de sectoare Lc, pre­
cum şi restul personalului tehnico-adm inistrativ din cen­
tralul districtelor sau sectoarelor Lc vor semna zilnic într-o
condică de prezenţă.
Condica de prezenţă se semnează obligatoriu zilnic atît la
începerea cît şi la term inarea programului şi se păstrează
la sediul districtului sau sectorului. Zilnic, picherul sau şeful
de sector va viza condica şi tot acesta va completa foaia
colectivă de prezenţă potrivit indicaţiilor formularului.

73
 Foaia colectivă de prezenţă răm îne în arhiva secţiei drept
document de bază pentru calcularea şi plata drepturilor
băneşti cuvenite personalului înscris în ea.
12. în foaia zilnică partea a Il-a a carnetului de şantier,
şefii direcţi ai locurilor de muncă vor înscrie în fiecare zi
lucrările executate precum şi materialele efectiv consumate
pentru realizarea lucrărilor respective.
De asemenea vor înscrie materialele recîştigate şi vor
completa şi celelalte date cerute de formular.
Este interzis a se crea plusuri de m ateriale pe teren dato­
rită unor raportări nereale a consumului prin foile zilnice.
Tot în scopul de a se evita form area de plusuri pe teren ;
recîştigările vor fi determ inate exact prin măsurare, num ă­
rare, cîntărire, după caz.
Se atrage în mod deosebit atenţia asupra completării co­
recte şi precise a datelor privind materialele consumate şi
recîştigate şi anume c u : seria şi subdivizia, denumirea,
cantitatea efectiv consumată şi contul de cheltuială, res­
pectiv num ărul comenzii, deoarece datele înscrise în foaia
zilnică servesc pe de o parte pentru descărcarea gestiunii
de m ateriale respective, iar pe de altă parte, pentru im puta­
rea asupra preţului de cost al lucrărilor executate, precum
şi pentru verificarea consumului efectuat, comparativ cu
normele de consum stabilite prin procesul tehnologic de
lucru.
înregistrarea recîştigărilor de materiale în foaia zilnică se
face în aceeaşi zi în care s-a realizat recîştigarea.
Coloanele de preţ unitar şi valoarea m aterialelor consu­
mate şi a celor recîştigate nu se vor completa de către
întocmitor, această operaţie de completare şi calcul urm înd
să fie făcută numai de către secţii.
Coloanele 14, 15 şi 16 se vor completa numai de către
unităţile L.
în ceea ce priveşte datele tehnice ce se cuprind în partea
a Il-a a foii zilnice, se dau urm ătoarele lăm uriri :
în compartim entul rezervat pentru lucrările executate se
vor completa toate rubricile pentru fiecare lucrare executată
în cursul zilei, indicîndu-se şi locul unde ele au fost exe­
cutate.

74
 întrucit pe această completare se bazează întreaga urm ă­
rire a producţiei form aţiilor respective, şefii acestora vor da
toată atenţia, înscriind toate lucrările executate cu denumi­
rea prevăzută în programul de lucru şi cantităţile respec­
tive, astfel încît să apară toate lucrările executate.
Cantitătile de lucrări înscrise ca executate vor trebui să
corespundă, adică să fie în concordanţă cu cele din carnetul
de m ăsurători sau din evidenţa tehnică.
In ceea ce priveşte arătarea locului lucrărilor, se va indica
în mod obligatoriu pentru fiecare lucrare în parte poziţia
kilometrică a locului unde s-a executa lucrarea. De exemplu:
ia km 25 + 300—25+400 sau la km 25+900—26+000 etc.
Tot în partea a Iî-a a foii zilnice, picherul, şeful de secr
tor, precum şi celelalte organe superioare şi de control vor
înscrie, cu ocazia efectuării reviziilor, ordinele ce le dau
şefilor direcţi ai locurilor de muncă.
13. La sfîrşitul fiecărei zile, foile zilnice partea I şi par­
tea a Il-a. completate cu toate datele cerute de form ular si
semnate de către şefii direcţi ai locurilor de muncă sub
menţiunea „Certific în vederea controlului preventiv", se
repartizează astfel :
Exemplarul original se detaşează şi se trim ite în cursul
aceleiaşi zile la districtul sau la sectorul de care aparţine.
Şeful districtului sau al sectorului, după ce verifică din
punct de vedere tehnic şi al normelor de consum şi notează
în evidenta sa operativă consumul de manoperă, materiale,
precum şi lucrările executate, vizează exemplarele de foi
zilnice şi le înaintează secţiei de care aparţine, în ziua pri­
mirii lor de la echipe.
Exemplarul copie răm îne la carnetul de şantier. Carnetul
de şantier se predă districtului sau sectorului la sfîrşitul
lunii sau la term inarea lucrărilor (cînd aceasta are loc în
cursul lunii).
Orice modificare în foile zilnice care au fost înaintate nu
mai poate fi făcută decît de secţie şi numai în baza cererii
scrise din partea întocmitorului, în care justifică necesitatea
modificării cerute. Cererea de modificare se înaintează prin
picher, respectiv prin şeful de sector, care o vizează.
Modificările nu vor putea fi operate în exemplarele ră ­
mase la unitatea întocmitoare decît după aprobarea dată de
secţie.

75
 14. Foile zilnice partea I şi partea a Il-a prim ite la secţie
vor fi prezentate, chiar în ziua primirii lor, şefului secţiei
sau ajutorului acestuia, pentru a lua cunoştinţă de realiză­
rile formaţiei respective, de propunerile şi cererile făcute
de către şefii direcţi ai locurilor de muncă, de ordinele date
de organele superioare şi de controlul cu ocazia reviziilor
efectuate.
După ce şeful secţiei a văzut foile zilnice, le vizează la
locul indicat de form ular şi pune data. In cazul cînd şeful
de secţie face anum ite constatări şi găseşte necesar a da
unele îndrum ări sau ordine către birourile tehnice sau
celelalte resoarte ale secţiei în legătură cu cele constatate
în foile zilnice, va scrie acest lucru pe foaia zilnică res­
pectivă.
După ce au fost vizate de către şeful de secţie, foile zil­
nice vor fi predate în aceeaşi zi birourile tehnice, pentru
verificare dn punct de vedere tehnic şi al normelor de con­
sum, pentru extragerea datelor şi elementelor necesare în
evidenţele ţinute de secţie, precum şi pentru a face, dacă
este cazul, corespondenţa respectivă cu echipele, districtele,
sectoarele etc. şi a informa conducerea secţiei asupra consta­
tărilor, propunîndu-se totodată măsurile corespunzătoare.
Foile zilnice vor fi apoi semnate pentru verificare de către
birourile tehnice şi se vor preda cel mai tîrziu pînă a doua
zi, resortului financiar, pentru tratare din punct de vedere
al drepturilor de personal, al consumului de m ateriale, al
evidenţei cheltuielilor şi a materialelor, pentru urm ărirea
preţului de cost etc.
în lipsa şefului de secţie sau a ajutorului acestuia, foile
zilnice vor fi verificate şi vizate de către un organ tehnic
anume autorizat în acest sens.
 ANEXA 11

TABELUL
stocului normal de scule şi de obiecte de inventar al unei
echipe

Cantitatea normală
pe echipă
Nr. U/M
crt. Denumirea obiectelor
linie linie
s:mplă dublă

1 Cutie pentru păstrat

capse pocnitoare buc. 1 2
o Discuri de semnalizare,
roşii buc. 2 4
3 Discuri de semnalizare,
galbene buc. 2 4
4 Palete galbene pe o
faţă buc. 4 8
5 Palete galbene pe am­
bele feţe buc. 4 8
6 Palete galbene cu dia­
gonale pe o faţă buc. 4 8
7 Palete galbene cu dia­
gonale pe ambele feţe buc. 4 8
8 Palete albe cu trei
dungi orizontale —
albastre buc. 2 4
9 Felinar de mină buc. 3 3

77
 (continuare)

Cantitatea normală
pe echipă
Nr. Denumirea obiectelor U/M
crt.
linie linie
simplă dublă

10 Felinar de disc şi de
palete buc. 8 16
11 Fluiere de m înă pentru
semnale buc. 3 16
12 Steguleţ galben buc. 3 6
13 Vagonete de cale buc. 1 1
14 Găleţi din tablă galva-
nizată buc. 3 3
15 Găleţi pentru unsoare,
10 kg buc. 1 1
16 Găleţi pentru petrol,
20 kg buc. 1 1
17 Căngi pentru incendiu buc. 1 1
18 Topoare pentru incen­
diu buc. 1 1
19 P utini pentru apă de
incendiu buc. 1 1
20 Stropitoare buc. 1 1
21 Ladă pentru nisip buc. 1 1
22 Bardă cu coadă buc. 1 1
23 Cheie pentru schimbă­
toare de cale pentru
fiecare tip de şină
existent în cale buc. 2 2
24 Cheie pentru tirfoane
pentru fiecare tip de
şină existent în cale buc. 10 10
25 Ciocane pentru bătut
coasa buc. 1 1
26 Ciocan de 1 kg buc. 1 1
27 Ciocan de 2 "kg buc. 1 1
28 Ciocănaş de 300 g pen­
tru verificat şinele buc. 3 3

78
 (continuare)

Cantitatea normală
pe echipă
Nr. U/M
crt. Denumirea obiectelor
linie linie
simplă dublă

29 Pipăitor pentru veri­

ficat şinele buc. 3 3
30 Oglindă cu m îner pen­
tru verifcat şina buc. 3 3
31 Vargă din sîrm ă pen­
tru verificat şina buc. 3 3
32 Lupă pentru verificat
şina buc. 3 3
33 Perie din sîrmă buc.» 3 3
34 Ciocane pentru cram-
poane buc. 3 3
35 Ciocane de 8 kg buc. 2 2
36 Ciocane de 10 kg buc. 2 2
37 Cleşti pentru transpor­
tat şine buc. 12 12
38 Cleşti pentru scos cuie buc. 1 1
39 Cleşti pentru scos cram-
poane buc. 1 1
40 Coase cu coadă buc. 1 1
41 Curăţitor din fier pen­
tru pasaj buc. 3 3
42 Cruci de nivel buc. 3 3
buc. 2 o
43 Daltă pentru tăiat fier
44 Daltă îngustă buc. 2 2
45 Daltă pentru tăiat şine buc. 3 3
46 Dorn pentru scos cram-
poane buc. 2 2
47 Echer din lemn pentru
joantă buc. 2 2
48 Ferăstrău, pentru tăiat
lemne buc. 1 1
49 Joagăr pentru tăiat
lemne buc. 1 1

79
 (continuare)

Cantitatea normală
pe echipă
Nr. U/M
crt. Denumirea obiectelor
linie linie
simplă dublă

50 Greblă din fier buc. 2 2

51 P iatră pentru ascuţit
coase buc. 1 1
52 Jaloane pentru aliniere buc. 5 5
53 Lopeţi din oţel buc. 24 24
54 Lopeţi cazma buc. 55 55
55 Lopeţi din lemn buc. 10 10
56 Maie din lemn buc. 3 3
57 Metru dublu buc. 2 2
58 Manele de ripat buc. 24 24
59 Nivel mic buc. 2 2
60 Picior de capră lung buc. 3 3
61 Pilă buc. 1 1
62 Pilă pentru ferăstrău buc. 2 2
63 Pilă mare buc. 2 2
64 Roabe buc. 4 4
65 Burghiu de găurit metaJ buc. 6 6
66 Sfredel pentru găurit
traverse de 15 mm buc. 12 12
67 Sfredel de 22 mm pen­
tru lemn buc. 2 2
68 Sfredel de 28 mm pen­
tru lemn buc. 2 2
69 Tipar din fier pentru
cioplit traverse buc. 2 2
70 Tîrnăcop de burat buc. 24 24
71 Tîrnăcop de săpat buc. 12 12
72 Teslă pentru sabotat
traverse buc. 4 4
73 Tipar mobil pentru m ă­
surat calea buc. 2 2
74 Tipar Robei pentru m ă­
surat calea buc. 2 2

80
 (continuare)

Cantitatea normală
pe echipă
Nr Denumirea obiectelor U/M
crt.
linie linie
simplă dublă

75 Topor mic buc. 1 1

76 Topor mare buc. 1 1
77 Maşină de găurit şine buc. 2 2
78 Maşină de tăiat şine buc. 2 2
79 Maşină de îndoit şine buc. 4 4
80 Maşină de găurit tra ­
verse buc. 4 4
81 Burghiu de găurit me­
tale buc. 6 6
82 Finză de tăiat şine buc. 6 12
83 Cric de ridicat calea buc. 4 4
84 Scară din lemn dublă
de 2 m buc. 1 1
85 Scară simplă de 4 m buc. 1 1
86 Scară simplă de 6 m buc. 1 1
87 Furci de balast buc. 24 24
88 Cheie de buloane pen­
tru fiecare tip de şină buc. 3 3
89 Sfoară pentru echipe
20 m buc. 2 2
90 Linie de nivel de 4 m buc. 2 2
91 Sapă din oţel buc. 2 2
92 Aparat pentru tras şine buc. 2 2
93 Aparat pentru reparat,
strîns şi legat traverse buc. 2 2
94 Masă buc. 1 1
95 Scaun ! buc. 2 2
96 Capse pocnitoare buc. 12 18
97 Facle buc. 20 20
98 Cleşti pentru transpor­
ta t traverse buc. 12 12

§ - Instrucţia nr. 322 81

 (continuare)

Cantitatea normală
pe echipă
Nr.
crt. Denumirea obiectelor U/M
linia linia
simplă dublă

99 Plăcuţe pentru rosturi

de dilataţie, garnituri
a 10 bucăţi gar. 2 2
100 Consolă de scule pentru
stins incendiu buc. 1 1
101 Balize galbene cu 1, 2
şi 3 dungi negre buc. 6 12
102 Tăbliţă de 5, 10, 15, 20,
25, 40, 50, 60 km /h gar. 2 4
103 Term om etru de şină buc. 1 1
104 Termometru de aer buc. 1 1
 ANEXA III

EXTRAS DIN INSTRUCŢIA DE MIŞCARE

Art. 74. Circulaţia vehiculelor cu şi fără motor, care se pot

scoate de pe linie cu braţele, precum şi a utilajelor uşoare
de cale

1. Circulaţia vehiculelor fără motor, care se pot scoate

de pe linie cu braţele (drezină de mînă, triciclete, patru-
ciclete, vagonete de cale, cărucioare de m ăsurat calea, de
electrificare şi cărucioare defectoscoape), se face pe bază de :
a} încuviinţare scrisă dată de impiegatul de mişcare con­
ducătorului vehiculului, pe ordinul de circulaţie ;
b) cale liberă, la cererea conducătorului vehiculului ;
c) program de mers, stabilit semidecadic l a . plecarea de
pe linia curentă, cînd nu există legătură telefonică.
2. Circulaţia, deplasarea şi folosirea la lucrări a utila­
jelor uşoare de cale care se pot scoate de pe linie cu
braţele (maşini de tirfonat, monoraiuri şi altele) se fac
fără încuviinţarea impiegatului de mişcare.
De asemenea, pot circula fără încuviinţarea impiegatului
de mişcare tricicletele, numai atunci cînd sînt conduse
sau însoţite de către picher, şeful sau subşeful secţiei de
întreţinere a căii pe raza lor de activitate, precum şi
defectoscoapele şi cărucioarele de m ăsurat calea.
3. Circulaţia vehiculelor cu motor, care se pot scoate de
pe linie cu braţele, în toate cazurile se fac pe bază de cale
liberă, pînă la staţia vecină sau pînă la un punct în linie

83
curentă, respectiv din linia curentă spre staţie. Oprirea
lor este obligatorie în fiecare staţie.
4. Pe secţiile înzestrate cu bloc de linie automat, vehicu­
lele fără motor care se pot scoate de pe linie cu braţele
vor ciroula pe bază de cale liberă pînă la staţia vecină
sau pînă la un punct In linie curentă.
5. în toate cazurile, circulaţia vehiculelor cu şi fără motor,
care se pot scoate de pe linie cu braţele se face fără
semnalizarea prin lovituri de clopot sau sonerii exteri­
oare şi fără m anipularea semnalelor de intrare-trecere sau
ieşire şi a barierelor de la trecerile de nivel cu circulaţia
rutieră dirijată.
înaintea trecerilor de nivel, precum şi între semnalul de
intrare şi prim ul macaz, aceste vehicule vor circula cu
atenţie sporită şi cu reducerea vitezei la cel m ult 15 km/h,
fiind gata să oprească la apariţia unui obstacol, respectiv
la perceperea unui semnal de oprire.
6. încuviinţarea se dă în scris conducătorului vehiculului
de către impiegatul de mişcare personal sau de către acar.
în urm a dispoziţiei scrise a impiegatului de mişcare pe
form ularul „Ordin de circulaţie", completat cu urm ătoa­
rele date :
a) distanţa pe care circulă vehiculul ;
b) orele între care este admisă circulaţia vehiculului ;
c) trenurile care circulă între aceste ore ;
d) num ărul autorizaţiei tip pentru conducerea vehiculu­
lui şi de eliberare a liniei curente ;
e} alte date despre care conducătorul vehiculului urmează
să ia cunoştinţă.
Impiegatul de mişcare dă dispoziţie scrisă posturilor de
macazuri interesate, indicînd direcţia de mers a vehicu­
lului ce se expediază. Aceeaşi dispoziţie se dă şi cînd
vehiculul soseşte din linie curentă sau cînd circulă pe
liniile din staţie.
7. Cînd vehiculul pleacă de pe linia curentă unde este
un post cu telefon, conducătorul vehiculului cere la telefon
impiegatului de mişcare aprobarea de punere pe linie şi
circulaţia vehiculului, printr-o telefonogramă. Impiegatul
de mişcare dă încuviinţarea prin dispoziţie scrisă, care

84
trebuie să cuprindă aceleaşi date care se trec şi în for­
m ularul „Ordin de circulaţie".
Cererea de încuviinţare a punerii vehiculului pe linie
se notează de către conducătorul vehiculului în registrul
postului, iar impiegatul de mişcare o notează în registrul
de căi libere şi comenzi.
8. In cazul cînd plecarea unui vehicul se face în linie
curentă de la un punct de unde nu există legătură telefo­
nică cu impiegatul de mişcare, conducătorul vehiculului
va putea circula pînă la staţia vecină pe baza programului
semidecadic, dar numai în intervalul de tim p trecut în pro­
gramul de mers stabilit semidecadic.
9. Impiegatul de mişcare după ce a dat încuviinţarea de
circulaţie pentru un vehicul fără motor care se poate
scoate de pe linie cu braţele, este obligat ca la îndrum area
unui tren a cărui circulaţie nu a fost avizată către con­
ducătorul vehiculului sau cînd trenul circulă timpuriu, să
înştiinţeze în scris pe mecanicul trenului, prin ordin de
circulaţie, despre circulaţia acestui vehicul.
De asemenea impiegatul de mişcare este obligat ca în
cale liberă dată staţiei vecine pentru un tren ce nu a fost
avizat conducătorului vehiculului, sau a fost avizat, însă
trenul circulă timpuriu, să dea observaţii în calea liberă
în care să se specifice circulaţia acestor vehicule, pentru
ca staţia respectivă să încunoştiinţeze în scris pe meca­
nicul trenului, prin ordin de circulaţie, despre circulaţia
acestui vehicul.
în cazul vehiculelor fără motor, care circulă pe baza
programului de mers stabilit semidecadic pe linii neînzes­
trate cu telefon între staţii şi cantoane, impiegaţii de miş­
care sînt obligaţi să încunoştiinţeze în scris, prin ordin de
circulaţie, pe mecanicii trenurilor a căror circulaţie nu este
cunoscută de conducătorul vehiculului sau este cunoscută
însă trenul circulă timpuriu, respectiv să dea observaţii
în calea liberă cu privire la circulaţia acestor vehicule pe
tot intervalul de timp, prevăzut în programul de mers
semidecadic.
Cînd asemenea trenuri nu au fost oprite în staţie, res­
pectiv în staţia vecină, ele vor fi oprite pentru a fi în-
cunoştiinţat mecanicul, prin ordin de circulaţie, despre
circulaţia acestor vehicule.

85
 10. La îndrum area vehiculelor cu şi fără motor, cînd
circulă pe liniile echipate cu bloc de linie automat,
după obţinerea căii libere, impiegatul de mişcare va în­
tocmi şi înmîna ordin de circulaţie conducătorului vehi­
culului, menţionînd :
a) distanţa pe care circulă ;
b) ora de sosire în staţia vecină, respectiv ora de elibe­
rare a liniei curente ;
c) num ărul autorizaţiei pentru conducerea vehiculului şi
de eliberare a liniei curente ;
d) alte date despre care conducătorul vehiculului u r­
mează să ia cunoştinţă.
11. La cererea conducătorului, vehiculele fără motor care
se pot scoate de pe linie cu braţele pot circula pe bază de
cale liberă numai în urm a aprobării date de operatorul
R.C. şi numai dacă nu se produc întîrzieri de trenuri.
In ordinul de circulaţie, pe lîngă datele arătate la punctul
10, se va trece şi menţiunea că circulă pe bază de cale
liberă.
Linia curentă se consideră liberă num ai după sosirea
vehiculului într-un punct de secţionare sau la un post
ajutător de mişcare, prin darea reavizului de sosire de către
impiegatul de mişcare.
Cînd vehiculul nu atinge un punct de secţionare sau un
post ajutător de mişcare, eliberarea liniei curente se face
de conducătorul vehiculului, prin înregistrarea comunicării
in condica postului cu telefon din linia curentă.
Agentul care deserveşte postul de linie curentă trans­
mite această comunicare impiegatului de mişcare din una
din staţiile vecine.
12. Cînd un vehicul, cu sau fără motor, urmează să se
înapoieze din linie curentă şi conducătorul vehiculului *cere
să circule pe bază de cale liberă, se procedează după cum
urmează :
a) conducătorul vehiculului înscrie cererea de circulaţie
a vehiculului pe bază de cale liberă în registrul postului
din linia curentă (canton, post de macazuri, post de barieră)
care va fi transm isă impiegatului de mişcare, de către agen­
tul postului, indicînd şi num ărul autorizaţiei de conducere şi
eliberare a liniei curente ;
 b) impiegatul de mişcare ia înţelegere cu operatorul de
la regulatorul de circulaţie şi dacă circulaţia perm ite cere
cale liberă staţiei vecine ;
c} impiegatul de mişcare, după obţinerea căii libere, dă
dispoziţie în scris, cu num ăr şi oră, postului din linie cu­
rentă (canton, post de macazuri, post de barieră) pentru
circulaţia vehiculului pe bază de cale liberă, indicîndu-se
ora de sosire şi -distanţa pe care circulă (exemplu : vago­
netul cu sau fără motor, circulă de la cantonul, postul
. . . . . . . pînă la s t a ţ i a ............................ pe bază
de cale liberă, cu sosire în s t a ţ i a ......................................
ora . . . . s e m n ă t u r a ............................ ).
Conducătorul vehiculului ia la cunoştinţă conţinutul dis­
poziţiei scrise, din registrul postului, sub semnătură.
La sosirea vehiculului, impiegatul de mişcare dă reaviz
de sosire staţiei vecine şi comunică operatorului de la re­
gulatorul de circulaţie ora sosirii.
13. Pe secţiile dispecer, circulaţia vehiculelor cu şi fără
motor, care se pot scoate de pe linie cu braţele, pînă la
staţia vecină, sau pînă la un punct în linie curentă, sau
din linia curentă pînă la una din staţiile vecine, se face :
a) pe baza dispoziţiei scrise, dată direct de către im ­
piegatul de mişcare dispozitor de bloc conducătorului
vehiculului, impiegaţilor de mişcare, respectiv agenţilor din
staţiile vecine, înainte de plecarea acestor vehicule, în şi
din linie curentă ;
b) pe baza dispoziţiei scrise dată de impiegatul de miş­
care dispozitor de bloc direct impiegatului de mişcare sau
agentului staţiei, pe care aceştia o transm it conducătorului
vehiculului prin ordin de circulaţie, la plecarea din staţie
sau prin telefon la plecarea pe linie curentă, cînd acesta
nu are legătură telefonică directă cu impiegatul de mişcare
dispozitor de bloc ;
c) pe baza căii libere curente şi obţinută între impie­
gaţii de mişcare din staţiile vecine, 6înd acestea există, iar
staţia este trecută la comanda de rezervă.
14. Punerea pe linie şi circulaţia vehiculelor cu şi fără
motor, care se pot scoate de pe linie cu braţele, pe liniile
din incinta staţiei, pe secţii cu dispecer, se fac în baza
dispoziţiei scrise dată de impiegatul de mişcare dispozitor

87
de bloc organului autorizat să execute serviciul de mişcare,
care va întocmi şi înm îna ordin de circulaţie conducătoru­
lui vehiculului.
15. Eliberarea liniei curente pe secţiile dispecer se face
astfel :
a) de către organul autorizat să execute serviciul de
mişcare din staţia unde a sosit vehiculul, prin raportarea
sosirii vehiculului impiegatului de mişcare dispozitor de
bloc şi staţiei vecine ;
b) de către conducătorul vehiculului de la un post cu
telefon din linie curentă, prin raportarea eliberării liniei
curente către impiegatul de mişcare dispozitor de bloc şi
staţiei vecine, cînd vehiculul circulă pînă la un punct din
linie curentă ; notarea eliberării liniei curente se face cu
num ăr şi oră, în condica portativă de către conducătorul
vehiculului, iar de către impiegatul de mişcare dispozitor
de bloc şi de către organele autorizate să execute serviciul
de mişcare din staţiile vecine, în registrele de mişcare.
16. Pe secţiile pe care circulă trenurile cu viteze de
peste 100 km/h, circulaţia vehiculelor fără motor, care se
pot scoate de pe linie cu braţele, se va face num ai la inter­
valul de tim p în care nu circulă aceste trenuri.
17. Circulaţia vehiculelor care se pot scoate de pe linie
cu braţele nu trebuie să producă în nici un caz pertur­
baţii în circulaţia trenurilor şi nici întîrzieri în executarea
lucrărilor.
Pentru a se executa acest lucru, circulaţia vehiculelor se
organizează printr-un program de mers întocmit semide-
decadic, astfel :
a) pentru vehiculele unităţilor de întreţinere a căii, de
către picher în înţelegere cu şeful staţiei ;
b) pentru vehiculele altor unităţi, de către organul
îm puternicit al unităţii respective, în înţelegere cu şeful sta ­
ţiei şi cu avizul picherului districtului în raza căruia
circulă vehiculul ; în toate celelalte cazuri, ca lucrări n e­
prevăzute, accidente care necesită circulaţia acestor vehicule,
stabilirea plecării şi înapoierii lor de pe linie se face de
la caz la caz de către conducătorul vehiculului împreună

88
cu impiegatul de mişcare dispozitor, sau cu impiegatul de
mişcare dispozitor de bloc, pe secţiile dispecer.
Numărul de oameni oare însoţesc vehiculele trebuie să fie
suficient pentru înlăturarea de pe linie a acestor vehicule
şi a încărcăturii lor, im ediat ce se constată apropierea tre­
nului.
Toate aceste vehicule, cînd circulă pe liniile echipate cu
bloc de linie automat, trebuie să aibă osiile izolate din
punct de vedere electric.
18. Conducătorii acestor vehicule trebuie să posede auto­
rizaţie tip pentru conducerea vehiculului şi eliberarea
liniei curente, valabilă în perioada respectivă, emisă de
către şeful secţiei de întreţinere a căii, şeful secţiei de re­
paraţii linii sau de către şeful secţiei de electrificare, cen­
tralizare şi telecomandă.
De asemenea, conducătorii acestor vehicule trebuie să
posede asupra lor ceas şi rechizite de semnalizare nece­
sare (capse pocnitoare, steguleţe, fluier şi felinare de mînă
pe timp de noapte).
înainte de expedierea din staţie în linie curentă a unui
vehicul, cu şi fără motor, ce se poate scoate de pe linie
cu braţele, impiegatul de mişcare trebuie să verifice şi să
adm ită circulaţia vehiculului, dacă conducătorul vehiculu­
lui posedă :
a) autorizaţie tip de conducere şi eliberare a liniei cu­
rente, valabilă în perioada respectivă ;
b) extras din mersul trenurilor ;
c) ceas în bună stare de funcţionare ;
d) rechizitele de semnalizare prescrise.
19. Viteza de circulaţie a acestor vehicule, cind sînt
acoperite prin agenţi semnalizatori este de maximum
5 km/h, iar cînd nu sînt acoperite cu agenţi semnalizatori,
viteza admisă de construcţia lor.
Vehiculele cu şi fără motor, care se pot scoate de pe
linie cu braţele, cînd circulă cu viteze mai m ari de
5 km/h, precum şi vehiculele care circulă pe linii cu decli-
vităţi mai m ari de 10 mm/m, trebuie să fie înzestrate cu
frxne pe ambele osii.
 20. Pe distanţe cu poduri lungi sau tuneluri, precum
şi pe linii cu profil accidentat, modul de circulaţie a
vehiculelor, cu şi fără motor, care se potscoate de pe linie
cu braţele, sestabileşte de regionala de căi ferate şi se
trece în planul tehnic de exploatare al staţiei respective.
21. Punerea pe linie şi circulaţia vehiculelor cu şi fără
motor, care se pot scoate de pe linie cu braţele, pe liniile
din incinta staţiei se fac num ai cu încuviinţarea scrisă
a impiegatului de mişcare dispozitor, dată în scris condu­
cătorului vehiculului, personal, sau de către acar-revizor de
ace, prin ordin de circulaţie, în urm a dispoziţiei scrise a
impiegatului de mişcare dată posturilor de macazuri.
Acarii sau revizorii de ace perm it punerea acestor vehi­
cule pe liniile staţiei num ai în urma dispoziţiei scrise, dată
de impiegatul de mişcare dispozitor.

Art. 85. Circulaţia vehiculelor, cu şi fără motor, care se pot

scoate de pe linie cu braţele, de pe secţiile cu conducere
centralizată a circulaţiei trenurilor

1. Circulaţia vehiculelor cu motor se face numai pe baza

dispoziţiei de expediere-prim ire dată de operatorul de la
regulatorul de circulaţie, în condiţiile prevăzute pentru
trenuri la art. 84 din prezenta instrucţie, fie că pleacă
dintr-un punct de secţionare, fie din linie curentă.
2. Circulaţia vehiculelor fără motor, care se pot scoate
de pe linie cu braţele (drezine de mînă, triciclete, patru-
ciclete, vagonete dc cale fără motor, cărucioare de m ăsurat
calea şi cărucioare defectoscoape), cînd circulă în stare
goală sau cu încărcături care pot fi înlăturate de pe ve­
hicul la apariţia trenurilor se face fără nici o încuviinţare.
în aceste condiţii, conducătorul vehiculului este obligat
să acopere vehiculul înainte şi înapoi prin agenţi semna-
lizatori, cînd vizibilitatea este redusă sub 1 000 m (curbe,
debleuri, rambleuri, ceaţă, ploi, ninsori abundente}, pre­
cum şi treceri pe porţiuni cu poduri m ai lungi de 30 m
sau tuneluri. In aceste cazuri, folosirea acestor vehicule se
va face numai la necesitate.

90
 3. Cînd aceste vehicule sint încărcate, iar încărcătura
nu poate fi înlăturată de pe vehicul la apariţia trenului,
circulaţia lor se face cu încuviinţarea operatorului de la
regulatorul de circulaţie, transm isă în scris prin impiega­
tul de mişcare sau revizorul de ace al punctului de sec­
ţionare.
4. Cînd aceste vehicule pleacă din linie curentă, cere­
rea conducătorului vehiculului pentru punerea lor în cir­
culaţie, se face de la cel mai apropiat post telefonic, către
impiegatul de mişcare sau revizorul de ace al punctului
de secţionare. Impiegatul de mişcare respectiv revizorul
de ace transm ite cererea conducătorului vehiculului către
operatorul de la regulatorul de circulaţie.
5. Dacă cererea poate fi satisfăcută, operatorul de la
regulatorul de circulaţie aprobă circulaţia vehiculului în­
cărcat, prin dispoziţia pe care o transm ite punctului de
secţionare, iar impiegatul de mişcare, respectiv revizorul
de ace din acest punct, o transm ite conducătorului vehicu­
lului.
6. în dispoziţia de punere în circulaţie a unor asemenea
vehicule, trebuie să se prevadă neapărat distanţa pe care
circulă şi ora cînd trebuie eliberată linia curentă.
Ora de eliberare a liniei curente, fixată de operatorul
de la regulatorul de circulaţie, trebuie să fie astfel calcu­
lată încît linia să fie eliberată cu 10 minute înainte de
trecerea trenului prin punctul respectiv.
La ora fixată de operatorul de la regulatorul de circu­
laţie, conducătorul vehiculului trebuie să aibă linia curentă
eliberată de orice obstacol.
Aceste vehicule circulă acoperite prin agenţi semnali­
zatori, în condiţiile prevăzute în instrucţia de semnalizare.
7. La cererea conducătorului vehiculelor fără motor, care
se pot scoate de pe linie cu braţele, acestea pot circula
şi pe baza dispoziţiei de expediere-primire dată de opera­
torul de la regulatorul de circulaţie punctelor de secţionare,
in condiţiile prevăzute pentru trenuri în prezenta
instrucţie.
Prin secţii fără legături telefonice între cantoane circu­
laţia acestor vehicule se face pe baza programului semi­
decadic.

91
 TABLA DE MATERII

Pag.

Introducere

Capitolul 1
Condiţii şi obligaţii generale de serviciu

bo -J ot rji
Art. L G e n e r a l i t ă ţ i ..........................................................
Art. 2. Organele superioare şefului de echipă
Art. 3. Instruirea şi e x a m i n a r e a .................................
A rt 4. Examinarea m e d i c a l ă .........................................
Art. 5. Raza de activitate. Locuinţa. Semne distinc­
tive ................................................................ 9
Art. 6. Luarea în prim ire şi predarea postului de şef
de e c h i p ă .......................................................... 9
Art. 7. îndatoririle, atribuţiile şi responsabilităţile.
Conduita de s e r v i c i u .........................................M
Art. 8. Gospodărirea materialelor, utilajelor şi obiec­
telor de i n v e n t a r ..........................................16
A rt 9. Depozitarea traverselor şi a materialului me­
talic de c a l e ........................................................18
Art. 10. Distanţele la care se pot aşeza materialele 21
Art. 11. Echiparea, semnalizarea şi conducerea vehi­
culelor care se pot scoate de pe linie cu
b r a ţ e l e ................................................................. 23

93
 Pag.
Capitolul 2
îndatoriri in legătură cu executarea lucrărilor de în­
treţinere . ..................................................... 27

Art. 12. Revizia liniei, a instalaţiilor şi a lucrărilor de

a r t ă ........................................... 27
Art. 13. Programarea, conducerea şiexecutarea lucră­
rilor . 31
Art. 14. întreţinerea suprastructurii..căii şi a terasa­
mentelor ............................. . . . . 37
Art. 15. întreţinerea aparatelor de cale . . 41
Art. 16. întreţinerea liniei pe porţiunile înzestrate cu
sistem de bloc autom at de linie, în staţiile cu
instalaţii de centralizare electrodinamică, pre­
cum şi pe porţiunile pe care este introdusă
tracţiunea e l e c t r i c ă .......................................42
Art. 17. întreţinerea liniei pe porţiunile...cu şine su­
date (cale fără j o a n t e ) ............................... 45
Art. 18. întreţinerea lucrărilor de artă . . . 46
Art. 19. întreţinerea trecerilor de nivel şi a altor
instalaţii de l i n i e .............................. ........ . 48
Art. 20. întreţinerea zonei de exploatare şi siguranţă
a c ă i i ......................................... . . 49
Art. 21. Preîntîm pinarea şi combaterea înzăpezirilor 51
Art. 22. Preîntîm pinarea şi combaterea inundaţiilor şi
apărarea contra gheţurilor . . . . 54
Art. 23. Preîntîm pinarea şi stingerea incendiilor . 56
Art. 24. Măsuri în caz de evenimente de cale ferată
şi accidente de m u n c ă ............................... 58
Art. 25. Despre a b a t e r i ...............................................59
Art. 26. Măsuri de siguranţă care trebuie luate la
executarea lucrărilor de linie, lucrări de artă
şi terasam ente . . . . . . . 60

94
 Pag
Anexa L Completarea carnetului de şantier . 66
Anexa //. Tabelul stocului norm al de scule şi de
obiecte de inventar al unei echipe . . . 77
Anexa III, Extras din Instrucţia de mişcare (Art. 74
şi Art. 85) . . . . 83