Omul nu este decat o sansa, dar este

responsabil infinit al acestei sanse

ARISTOTEL

Microeconomie

ALINA-DANIELA MIHALCEA
Doctor Stiinte Economice,
Specializarea Management
1

Obiective
Intelegerea notiunilor de baza legate de
microeconomie;
Familizarea cu principalele componente
si concepte ale microeconomiei.

Structura
1. Stiinta economic, caracteristici, tendinte, contributii romanesti
2. Agentii economici si circuitul economic in economie
3. Banii si functiile banilor n economie
4. Utilitatea economica si comportamentul consumatorului
5. Teoria productiei si a costurilor
6. Tipuri de economii; economia de piata
7. Eficienta si echilibrul economic

Stiinta economica,
caracteristici,
tendinte, contributii romanesti

Stiinta - definitii

Ansamblu de cunostinte despre lume

Sistematizate si verificate
Exprimate intr-un sistem de semne, limbaj de
comunicare

Forma a constiintei sociale (forma de reflectare a lumii)

Studierea obiectelor si fenomenelor din natura si

societate, in scopul de a culege si sistematiza fapte.
Studierea legilor care guverneaza faptele, pentru
elaboarea de previziuni.

Cunoasterea

Cunoasterea reprezinta un proces complex de

reflectare a realitatii practice in constiinta
oamenilor si a activitatii lor productive.

Cunoasterea este o reflectare aproximativ

exacta a realitatii.

Cunoastere comuna cunoastere stiintifica.

Cunoasterea stiintifica

Forma: in special teorii stiintifice, care explica

procesele si fenomenele, stand la baza
prevederii acestora.

Metoda: perpectiva metodologica.

Procedee de verificare a ipotezelor:

Limbaj specializat.

Nivelurile cunoasterii

Cunoastere empirica (reflectarea obiectelor si

proceselor studiate).

Metode specifice de reflectare: observatia si

descrierea.
Cunoasterea teoretica (adancirea cunoasterii
prin intermediul gandirii abstracte, realizanduse patrunderea in esenta proceselor si
fenomenelor economice, identificarea legaturilor
interne, cauzelor si mecanismelor lor de
existenta)
8

Epistemologia - Teoria cunoasterii

stiintifice
Valoarea cunoasterii stiintifice
Obiectivitatea si adevarul rezultatelor stiintei
Curente:
Empirismul logic
Rationalismul stiintific
Epistemologia genetica
Epistemologia fenomenologica
Epistemologia structuralista
Epistemologia realist-critica etc.

Natura cunoasterii

Cunoastere si
realitate
Cunoasterea
este
obiectiva

Ortodox

Gnostic

Pozitivism

Realism

Realism
critic

Interpretivism si
fenomenologie

Cunoasterea
este incerta

Cercetarea
actiunii

Hermeneutica

10

Pozitivism

Sec 19, A. Comte. Forta stiintei rationale de a

intelege si actiona asupra lumii.
Cunoasterea exacta si obiectiva a lumii este
posibila.
Oamenii si actiunile lor pot fi studiate in mod
obiectiv (ca si lumea naturala). Este vorba de
aspectele tangibile.
Posibilitatea de a defini legi generale, corp de
cunostinte ortodox
Probleme: Se poate prezice un comportament
mediu nu cel individual.
11

Realism

Recunoasterea naturii subiective a cercetarii si al

rolului valorilor.

12

Realismul critic

Introduce notiunea de nivel (de stratificare) in

intelegere

Exista un nivel al realitatii greu accesibil,

intrucat este ascuns cunoasterii comune.
Descoperirea acestui nivel nu se poate face
decat de oameni deosebiti.

13

Interpretivism si fenomenologie

Realitatea este o constructie sociala.

Intelegerea realitatii nu este o consemnare a
ceea ce exista, ci ceea ce constituie, formeaza
oamenii prin modul cum interpreteaza
realitatea, ceea ce rezulta din compromisuri si
intelegeri.

14

Exemplu: Analiza mediului social al unui proiect

Data 1
Proprietarul
proiectului

Partener

Echipa de proiect
Proiect

Clienti

Furnizori
Concurenti
15

Data 2
Proprietarul
proiectului

Echipa de proiect

Proiect

Partener

Autoritati

Furnizori
Clienti
Concurenti

16

Construirea mediului social al proiectului

Identificarea elementelor de mediu relevante
Descrierea relatiilor dintre proiect si elementele de mediu
sociale singulare (asteptari reciproce, potentialuri, conflicte)
Stabilirea importantei acestora pentru proiect
Stabilirea intensitatii interactiunilor
Dezvoltarea strategiilor si activitatilor pentru proiectarea
relatiilor.

Mediul social al proiectului este construit, in sensul ca

identificarea
si
aprecierea
importantei/
intensitatii
interactiunilor se realizeaza in raport de interpretarile/
asteptarile fata de aceste elemente de mediu.
17

Abordarea analitica
Relatie
Proiect

Mediu

Asteptari reciproce pentru a descrie relatia

Asteptari orientate pe proces
Asteptari orientate pe rezultat
Strategii
Masuri
18

Hermeneutica

Lucrurile sunt in legatura dar cunoasterea

acestor legaturi este secreta si esoterica.

Legaturile intre lucruri sunt simbolice

spirituale, nu rationale sau analitice.

si

19

Structura stiintei

Materialul faptic

Ipotezele confirmate si neconfirmate

Rezultatele observatiilor si experimentelor,

generalizarile teoretice (legi, teorii, axiome)
realizate pe baza materialului faptic si
confirmate de practic

Modelul de cercetare (metodologia)

20

Stiintele naturii si stiintele sociale

Stiintele naturii: stiintele care au drept obiect

de studiu raporturile dintre fenomenele
naturale (fizice, chimice, biologice).

Stiintele sociale: stiintele care au drept obiect

de studiu raporturile care se formeaza intre
oameni
si
care
le
conditioneaza
comportamentul.

21

Stiinte experimentale si logicomatematice

Stiintele experimentale (reale sau empirice) isi

intemeiaza cercetarea si rationamentele pe
realitati existente in mod obiectiv (fizic).

Stiintele logico-matematice (teoretice) isi

intemeiaza obiectul cercetarii si metodologia pe
lumea ideilor, a gandirii.

22

Stiinta economica stiinta sociala

Stiinta economica studiaza o parte a

raporturilor dintre oameni si anume acelea
care sunt in legatura cu productia, schimbul,
distributia si consumul de bunuri si servicii,
denumite relatii economice.

23

Stiinta economica stiinta experimentala

Stiinta economica face parte din stiintele
experimentale deoarece studiaza faptele,
fenomenele si procesele economice, precum si
comportamentul agentilor economici implicati in
activitatile economice.

24

Definitii
Economia
politica
este
stiinta
care
studiaza
comportamentul uman ca o relatie dintre finalitati(obiective)
si resursele rare in utilizari alternative(L. Robbins)
Politica economica= ansamblul deciziilor luate de
puterea publica in vederea orientarii activiatii economice
intr-un anume sens
Legi economice=exprima esenta fenomenelor si
proceselor economice, legatura lor interna, dependenta
cauzala.

25

Economie politica
Provenienta termenului Economie politica este
limba greaca =stiinta de gospodarire a cetatii
oikos = casa, gospodarie
nomos = lege
politeia = cetate, oras

Primul care a folosit termenul de economie

politica a fost Antoine de Montchretien in
1615

26

Privire istorica
Obiectul stabileste urmatoarele directii, pe care
le studiaza:
bogatia si avutia
valoarea, schimbul si pretul
relatiile economice statornice intre membrii
societatii
bunastarea
si acoperirea dorintelor prin
raportare la resurse, gestionarea resurselor
limitate
economia are ca obiect de studiu progresul
social
27

Mercantilistii, clasicii si neoclasicii

politica economica= o stiinta a bogatiei si a

avutiei
mercantilistii accentueaza aspectul individual al
bogatiei
clasicii accentueaza aspectul social al acesteia
neoclasicii vad in economia politica stiinta
schimbului comercial

28

Mercantilistii, clasicii si neoclasicii

Ruptura intre aceste conceptii a fost realizata de
catre Marx, care a subliniat faptul ca economia
studiaza relatiile si legile economice, care au un
caracter istoric si obiectiv.

J.K. Galbraith definea stiinta economica drept

stiinta care studiaza comportamentul uman ca o
relatie intre teluri si resursele rare, care au
intrebuintari alternative

29

Definitii
Ca o sinteza economia politica este stiinta sau
teoria generala despre realitatea economica,
inteleasa ca un sistem coerent de activitati
economice desfasurate de agenti economici.

Obiectul economiei ca stiinta este viata

economica a comunitatii umane, alocarea unor
resurse limitate pentru acoperirea nevoilor
nelimitate.

30

Definitii
V. Madgearu socotea ca economia este o stiinta
sociala, care are ca obiect de studiu viata
economica, cu toate componentele lor si
independenta lor.

Paul Samuelson apreciaza ca: stiinta economica

studiaza resursele limitate pentru a produce bunuri
evaluabile si a le distribui pe pe grupe.

31

Definitia obiectului economiei

Economistii contemporani propun reevaluarea
obiectului economiei din cel putin doua
considerente:
nevoia perfectionarii instrumentelor de analiza si
expunere
largirea continua a obiectului ei prin noile
activitati umane (in spatiul cosmic si oceanul
planetar, datorita diversificarii trebuintelor, a
globalizarii si mondializarii problemelor).

32

Definitie
Economia politica trebuie sa studieze cantitativ si
calitativ, micro si macroeconomic:
-

conditiile si factorii de productie,

comportamentul agentilor economici
legile economice obiective si cadrul social

de a minimiza eforturile si de a maximiza efectele

utile asigurand bunastarea individuala si sociala.

33

Caracteristici generale ale stiintei

economice

Obiectul de studiu are caracter subiectiv

(actiunea oamenilor, inzestrati cu vointa, dorinte
si comportamente)

Criteriul adevarului deriva din confruntarea

teoriei cu practica

Analiza si sinteza: reconstructia mentala a

realitatii, cu fotografierea ei.
34

Functiile stiintei economice

Explicativa (cauzele care determina un fenomen

economic sau altul, relatiile cu alte fenomene
economice, sociale, politice). Teoria economica are un
puternic continut cognitiv-informational.

Predictiva (formularea, prescrierea de solutii eficiente la

problemele care se cer rezolvate, precum si previziuni
asupra evolutiei fenomenelor economice).

Rezumativa (formularea de enunturi sintetice asupra

unor cantitati mari de informatii empirice).

35

Probleme economice

Rezulta din confruntarea teoriei existente cu

fapte empirice noi.

Unele fapte nu mai pot fi explicate pe baza

teoriilor existente.

36

Fapte empirice
economice

Teoria
economica

Metodologia
stiintei
economice

Probleme
economice

37

Problemele economice devin teme de

cercetare!

Cunoasterea, explicarea si deci rezolvarea

problemelor economice constituie continutul
specific al activitatii de cercetare stiintifica
economica.

38

Procese esentiale in stiinta economica

Apropierea de stiintele exacte (naturale)

Cresterea aplicarii matematicii in cercetarea

fenomenelor economice

Extinderea experimentarii ca modalitate de

verificare a ipotezelor admise

Promovarea cercetarilor inter- si multidisciplinare.

39

Controverse teoretice si metodologice in

stiinta economica. Limitele stiintei
economice

Deficit de realism
Ajutor limitat pentru practica

Explicatii:
Fundamentarea pe postulatul legilor naturii
Refugierea in probleme subtile logice
(gandirea neoclasica)

40

Necesitatea reconstructiei stiintei

economice

Revenirea la continutul descriptiv puternic

Promovarea investigatiilor empirice

Articularea dimensiunilor normative si pozitive

41

Activitate de grup

Obiective
Reflectii asupra inputului, in corelatie cu
propria experienta
Continut
Cerinte de restructurare a stiintei economice.
Acorduri, dezacorduri, clarificari !
Proces
Discutie de grup: 15 minute
Discutie in plen
42

Contributii romanesti la dezvoltarea

metodologiei cercetarii stiintifice
economice
Personalitati romanesti:
Dimitrie Cantemir
Teodor Diamant
Nicolae Balcescu
George Baritiu
Ion Ionescu de la Brad
D.P. Martian
P.S. Aurelian
Ion Ghica
Constantin Dobrogeanu Gherea
Ion Angelescu
Virgil Madgearu
43

Contributii romanesti la dezvoltarea

metodologiei cercetarii stiintifice
economice
Personalitati romanesti:
Gheorghe Tasca
Mihail Manoilescu
Victor Slavescu
Ion Raducanu
Gromoslov Mladenatz
Ghoerghe Zane
Nicolae Georgescu Roegen
Costin Kiritescu
44

Contributii romanesti la dezvoltarea

metodologiei cercetarii stiintifice
economice
Personalitati romanesti:

Anghel Rugina
N.N. Constantinescu
Emilian Dobrescu
Tudorel Postolache

45

Virgil Madgearu

S-a nascut la Galati, in 1887

Studii in Germania, Univ. Leipzig, unde si-a dat si

doctoratul in 1911 si Londra

Primele studii: 1911 Efectele unor masuri protectioniste

si Primele trepte ale sistemului de fabrica

Initiatorul organizarii unui congres al economistilor din

1913 si al infiintarii unei Asociatii a economistilor din
Romania.
46

Primele lucrari importante:

In chestiunea meseriasilor
Bursele muncii in Anglia
Industria la domiciliu si asigurarile sociale
Politica sociala si razboiul
Bresle vechi si bresle noua
Structura si tendintele bancilor populare
Asociatiile de interes agricol

Impreuna cu Ion Raducanu incepe editarea revistei

Independenta economica
Participa la infiintarea Asociatiei pentru Studiul si
Reforma Sociala, devenita ulterior Institulul Social Roman
47

Lucrari

originale:
Reforma agrara si evolutia clasei taranesti
Formarea si evolutia burgheziei romane
Capitalismul in rasaritul Europei

Caracteristica

acestor lucrari: tonalitatea sociologica,

interdisciplinara.
Metoda

de cercetare utilizata: metoda istorica.

Metoda istorica comparata este aproape de la sine

inteleasa. Procesele istorice nu se petrec nici in acelasi
mediu social-economic, nici in acelasi timp. Este deci de
presupus ca exista anumite deosebiri intre diferitele procese
istorice, dupa momentul istoric si dupa mediul social
economic in care au loc (V. Madgearu, Formarea si evolutia
burgheziei romane)
48

Teza

recunoasterii prioritatii si ascendentei, in randul

factorilor de productie, a muncii.
Munca este factorul hotarator, care conditioneaza intreaga
viata a societatii omenesti, caci orice forma de societate nu
este decat organizarea muncii in vederea satifacerii cat
mai depline a trebuintelor omenesti.

49

Activitate de grup

Obiective
Reflectii asupra inputului, in corelatie cu
propria experienta
Continut
Personalitati economice care ne-au influentat
activitatea.
Proces
Discutie de grup: 15 minute
Discutie in plen

50

Bibliografie
1.
2.

3.

4.
5.
6.

N.N. Constantinescu, Istoria gandirii economice romanesti. Studii,

Editura Economica, Bucuresti, 1999, cota: 108.083
N.N. Constantinescu, Probleme ale metodologiei de cercetare in
stiinta economica, Editura Economica, Bucuresti, 1998, cota:
107.126.
A. Iancu, Tratat de economie, vol. 1, Stiinta economica si
interferentele ei, Editura Economica, Bucuresti, 1993, cota:
104.740.
V. Malinschi, Economistii la Academia Romana, vol. 1 si 2, Editura
Academiei Romane, Bucuresti, 1991, cota: 104.121.
G. Raboaca, D. Ciucur, Metodologia cercetarii stiintifice
economice, Ed. III, Editura ASE, Bucuresti, 2003.
S. Suta-Salajan, Doctrine si curente in gandirea moderna si
contemporana, Editura All, Bucuresti, 1994, cota: 104.853.

51

Daca vrei un an de prosperitate

cultiva grau,
Daca vrei zece ani de prosperitate
creste copaci,
Daca vrei o suta de ani de prosperitate
creste Oameni!
(Proverb chinezesc)

Multumesc!