Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
INTRODUCERE
1. Rol. Obiective.
Constructiile sunt produse complexe imobile, legate direct de teren si in contact cu
mediul inconjurator. Ele au rolul de a crea conditii optime pentru adapostirea si desfasurarea
activitatilor umane, tinand cont de conditiile in care se desfasoara acestea si de conditiile de mediu
exterior.
Odata cu dezvoltarea societatii au aparut si posibilitatile de realizare a unor constructii care sa
corespunda, in conditii din ce in ce mai bune, necesitatilor economice, sociale, de educatie, etc.
Asigurarea unui adapost este o nevoie umana de baza. O casa ofera protectie atat impotriva
intemperiilor naturale, cat si a altor pericole si are de asemenea un rol socio-cultural constituindu-se in
centru al vietii de familie si o manifestare a identitatii personale. O casa bine proiectata si bine
construita asigura un standard de viata celor ce o locuiesc si le ofera protectie.
Constructiile au fost mai intai conditionate de caracteristicile fizico-mecanice si de
dimensiunile materialelor puse la dispozitia omului de catre natura (piatra naturala, lemn, pamant etc.),
alcatuirea lor avand un caracter empiric.
Principiile de baza ale constructiei de locuinte s-au bazat pe valori perene: calitatea fundatiei
si a solului, structura de rezistenta care constituie pentru casa ceea ce reprezinta scheletul pentru
corpul uman, peretii si acoperisul care protejeaza ocupantii de intemperii si alte pericole si nu in ultimul
rand imbinarile dintre toate acestea.
Dezvoltarea societatii a facut posibila si dezvoltarea stiintelor care se ocupa de constructii,
atat in privinta conceptiei si dimensionarii pe baze stiintifice a acestora, cat si in ceea ce priveste
producerea unor materiale noi de constructie si a unor semifabricate cu caracteristici fizico-mecanice si
chimice superioare celor aflate in natura (metalul, aliajele, betonul si betonul armat, masele plastice,
etc.). Aceasta a facut posibila diversificarea si modernizarea constructiilor, alcatuirea lor in conformitate
cu o conceptie stiintifica evolutiva.
Realizarea constructiilor cu un grad de eficienta cat mai ridicat impune masuri privind
perfectionarea conceptiei si calculului in scopul asigurarii unei mai bune functionalitati, ridicarea
calitatii, asigurarea unei sigurante sporite in exploatare, concomitent cu reducerea consumurilor de
materiale, energie, forta de munca si a costurilor de productie.
Un alt factor foarte important de ridicare a gradului de proiectare a locuintelor o reprezinta
cutremurele. Acesta a impus conditii din ce in ce mai restrictive din punctul de vedere al proiectarii,
astfel incat gradul de siguranta a spatiilor de locuire sa fie tot mai ridicat. Structura trebuie sa reziste la
miscarile telurice verticale si orizontale fara a-si pierde din rezistenta. De aceea, in acest context
devine primordiala calitatea proiectarii, a muncii depuse si a materialelor, pentru a asigura un raspuns
satisfacator al cladirilor la solicitarea seismica. Metoda cea mai moderna de prevenire a dezastrelor in
urma aparitiei unui cutremur este managementul riscurilor. Aceasta ofera un cadru de tratare
preventiva a sigurantei cladirilor in detrimentul vechilor solutii reactive (masuri adoptate post –
cutremur).
In majoritatea tarilor, in toate domeniile de activitate materialele reprezinta un procent cuprins
in intervalul 50-75% din valoarea constructiei, munca depusa intre 20-40%, in timp echipamentele
folosite ocupa ultima pozitie cu 5-20%. In cazul constructiilor civile, aceste proportii sunt inversate,
gradul de importanta al muncii depuse (proiectare si executie) si al echipamentelor devenind
primordiale in detrimentul calitatii materialelor.
3. Clasificarea constructiilor
Constructiile sunt clasificate in functie de obiectivele urmarite si anume: criterii
functionale, de calitate, economice, etc.
A. Clasificarea functionala se refera la destinatia de baza a constructiilor si le grupeaza in
doua mari categorii: CLADIRI si CONSTRUCTII INGINERESTI.
TURNURI DE
CLADIRI SPECIALE
TELEVIZIUNE
B. Dupa pozitia constructiei fata de nivelul terenului:
a. Constructii subterane (tuneluri, canale etc.);
b. Constructii supraterane (cladiri, poduri, cai ferate, drumuri, baraje etc).
Fig. 2. Cladire avand structura de rezistenta de tip fagure cu pereti din zidarie
Pereti structurali dispusi la fiecare deschidere (pe directia longitudinala a cladirii); pe directie
transversala sunt prevazuti pereti cu rol de rigidizare care delimiteaza o celula functionala de tip apartament,
sala de clasa etc. Se creaza in acest fel o structura de tip celular - compartimentare rara.
Fig. 3. Cladire avand structura de rezistenta de tip celular cu pereti din zidarie
2. Pereti realizati din beton armat monolit – solutie aplicata pentru cladiri multietajate
Pereti turnati la fata locului (monolit) dispusi pe directia transversala a cladirii (la fiecare travee) si
pe directie longitudinala. Se creaza in acest fel o structura de tip fagure - compartimentare deasa.
a. b.
Fig. 6. Cladire avand structura de rezistenta din panouri mari din beton armat prefabricat: a. compartimentare
fagure; b. compartimentare celulara
Pereti realizati din lemn – structuri cu pereti realizati din grinzi de lemn sau structuri cu
pereti usori tip panouri.
c d
Structuri de rezistenţă verticale din lemn masiv: a - din lemn rotund; b - din lemn rotund teşit în zonele de îmbinare; c - din
lemn semirotund; d - din lemn ecarisat.
2. Structuri cu nucleu
Fig. 8. Cladire avandrigid
structura de rezistenta duala: cadre si pereti din beton armat
3. Structuri tubulare
Un „tub” reprezinta un ansamblu de stalpi desi, dispusi in general pe conturul cladirii, legati intre ei
prin grinzi inalte (grinzi parapet) care alcatuiesc un tub exterior, cu peretii perforati.
Structura este avantajoasa la un numar mare de niveluri. Se pot realiza:
- Structuri cu un singur tub;
- Structuri care asociaza un tub cu un nucleu – structura numita „tub in tub”.
- Structuri care asociaza un tub cu pereti structurali.
a. b.
Fig. 10. Cladire avand structura tubulara: a. cu un singur tub; b. cu tub dublu (tub in tub)
4. Structuri speciale
1 – tub perforat exterior ; 2 – tub interior (nucleu)
Sunt realizate sub forma de arce, placi curbe subtiri, structuri suspendate pe cabluri, etc.
Fig. 11. Cladiri avand structura de rezistenta speciala: arce, panze curbe subtiri, cupole
In scopul aplicarii diferentiate a sistemului calitatii, constructiile se incadreaza, dupa importanta lor, in:
a. Categorii de importanta (globala), care privesc intreaga constructie, sub toate aspectele;
b. Categorii de importanta (specifice) / clase de importanta care privesc intreaga constructie sau parti de
constructie, sub anumite aspecte.
Aceste categorii de importanta se aplica tuturor constructiilor, noi sau existente. Prin regulament se
legifereaza ca stabilirea categoriei de importanta sa se faca de catre proiectant, la cererea investitorului,
pentru cladirile noi sau la cererea proprietarului, pentru constructiile existente.
Clasele de importanta ale constructiilor se refera la cerintele esentiale, prin diferite acte normative.
- Pentru incadrarea in cerinta de « Rezistenta si stabilitate », normativul de protectie antiseismica
stabileste 4 clase de importanta, in functie necesitatea ramanerii functionale dupa un seism major.
Clasele de importanta se coreleaza cu categoriile de importanta de catre proiectant, la constructiile noi, si/sau
de catre expertul tehnic atestat, la constructiile existente, în scopul stabilirii conditiilor de aplicare a componentelor
sistemului calitatii.
CATEGORII DE IMPORTANTA :
I. Categoria de importanta A - Constructii de importanta exceptionala
1. Constructii cu functiuni deosebit de importante, a caror neindeplinire implica riscuri majore pentru
societate si natura, pe zone foarte extinse.
Exemple: reactoare nucleare, baraje inalte sau amplasate pe terenuri dificile, cu zone intens populate in aval.
2. Constructii cu caracter de unicat, cu valoare deosebita de patrimoniu.
Exemple: ansambluri si cladiri de cult sau alte monumente de arhitectura propuse pentru a fi inscrise in
patrimoniul cultural mondial.
CLASE DE IMPORTANTA :
Clasa I. Cladiri cu functiuni esentiale, a caror integritate pe durata cutremurelor este vitala pentru protectia
civila:
Exemple: statiile de pompieri si sediile politiei; spitale si alte constructii aferente serviciilor sanitare care
sunt dotate cu sectii de chirurgie si de urgenta; cladirile institutiilor cu responsabilitate in gestionarea
situajiilor de urgenta, in apararea si securitatea nationala; statiile de producere si distribute a energiei
si/sau care asigura servicii esentiale pentru celelalte categorii de cladiri mentionate aici; garajele de
vehicule ale serviciilor de urgenta de diferite categorii; rezervoare de apa si statii de pompare
esentiale pentru situatii de urgenta; cladiri care contin gaze toxice, explozivi si alte substante periculoase.
I = 1.4
Clasa II. Cladiri a caror rezistenta seismica este importanta sub aspectul consecintelor asociate cu
prabusirea sau avarierea grava
Exemple: cladiri de locuit si publice avand peste 400 persoane in aria totala expusa spitale, altele decat cele
din clasa I, si institutii medicale cu o capacitate de peste 150 persoane in aria totala expusa; penitenciare;
aziluri de batrani, crese; scoli cu diferite grade, cu o capacitate de peste 200 de persoane in aria totala
expusa; auditorii, sali de conferinte, de spectacole cu capacitati de peste 200 de persoane; cladirile din
patrimoniul national, muzee etc.
I = 1.2