CURS 2

INTRODUCERE
1. Rol. Obiective.
Constructiile sunt produse complexe imobile, legate direct de teren si in contact cu mediul
inconjurator. Ele au rolul de a crea conditii optime pentru adapostirea si desfasurarea activitatilor umane,
tinand cont de conditiile in care se desfasoara acestea si de conditiile de mediu exterior.
Odata cu dezvoltarea societatii au aparut si posibilitatile de realizare a unor constructii care sa
corespunda, in conditii din ce in ce mai bune, necesitatilor economice, sociale, de educatie, etc.
Asigurarea unui adapost este o nevoie umana de baza. O casa ofera protectie atat impotriva
intemperiilor naturale, cat si a altor pericole si are de asemenea un rol socio-cultural constituindu-se in
centru al vietii de familie si o manifestare a identitatii personale. O casa bine proiectata si bine construita
asigura un standard de viata celor ce o locuiesc si le ofera protectie.
Constructiile au fost mai intai conditionate de caracteristicile fizico-mecanice si de dimensiunile
materialelor puse la dispozitia omului de catre natura (piatra naturala, lemn, pamant etc.), alcatuirea lor
avand un caracter empiric.
Principiile de baza ale constructiei de locuinte s-au bazat pe valori perene: calitatea fundatiei si a
solului, structura de rezistenta care constituie pentru casa ceea ce reprezinta scheletul pentru corpul uman,
peretii si acoperisul care protejeaza ocupantii de intemperii si alte pericole si nu in ultimul rand imbinarile
dintre toate acestea.
Dezvoltarea societatii a facut posibila si dezvoltarea stiintelor care se ocupa de constructii, atat in
privinta conceptiei si dimensionarii pe baze stiintifice a acestora, cat si in ceea ce priveste producerea unor
materiale noi de constructie si a unor semifabricate cu caracteristici fizico-mecanice si chimice superioare
celor aflate in natura (metalul, aliajele, betonul si betonul armat, masele plastice, etc.). Aceasta a facut
posibila diversificarea si modernizarea constructiilor, alcatuirea lor in conformitate cu o conceptie stiintifica
evolutiva.
Realizarea constructiilor cu un grad de eficienta cat mai ridicat impune masuri privind
perfectionarea conceptiei si calculului in scopul asigurarii unei mai bune functionalitati, ridicarea calitatii,
asigurarea unei sigurante sporite in exploatare, concomitent cu reducerea consumurilor de materiale,
energie, forta de munca si a costurilor de productie.

Un alt factor foarte important de ridicare a gradului de proiectare a locuintelor o reprezinta

cutremurele. Acesta a impus conditii din ce in ce mai restrictive din punctul de vedere al proiectarii, astfel
incat gradul de siguranta a spatiilor de locuire sa fie tot mai ridicat. Structura trebuie sa reziste la miscarile
telurice verticale si orizontale fara a-si pierde din rezistenta. De aceea, in acest context devine primordiala
calitatea proiectarii, a muncii depuse si a materialelor, pentru a asigura un raspuns satisfacator al cladirilor
la solicitarea seismica. Metoda cea mai moderna de prevenire a dezastrelor in urma aparitiei unui cutremur
este managementul riscurilor. Aceasta ofera un cadru de tratare preventiva a sigurantei cladirilor in
detrimentul vechilor solutii reactive (masuri adoptate post cutremur).
In majoritatea tarilor, in toate domeniile de activitate materialele reprezinta un procent cuprins in
intervalul 50-75% din valoarea constructiei, munca depusa intre 20-40%, in timp echipamentele folosite
ocupa ultima pozitie cu 5-20%. In cazul constructiilor civile, aceste proportii sunt inversate, gradul de
importanta al muncii depuse (proiectare si executie) si al echipamentelor devenind primordiale in
detrimentul calitatii materialelor.

2. Factorii care influenteaza alcatuirea constructiilor

Factorii principali care determina conceptia, alcatuirea si executia constructiilor sunt
urmatorii:
- Omul, care indiferent de zona geografica, are nevoie de aceleasi conditii de confort (volume,
gabarite, temperatura, umiditate, lumina, nivel sonor, etc), in vederea asigurarii celor mai bune conditii de
sanatate, activitate, odihna si recreere.
- Activitatea omeneasca, prin cei doi factori principali pe care i presupune si anume omul si
obiectul muncii, care vor hotr asupra condiiilor de confort i asupra utilizrii spaiului (forme, dimensiuni,
legaturi pe orizontal i verticl) i vor determina aciuni mecanice, fizice, chimice si uneori biologice
exercitate asupra construciilor.
- Natura, care exercita asupra constructiilor actiuni mecanice, fizice,chimice, deosebit de variate,
ce depind de datele geografice ale amplasamentelor constructiilor, caracterizate prin teren (geologie, relief,
hidrografie, seismicitate), prin clim (vant, temperatur, precipitatii), fauna, zacaminte de materii prime,
materiale locale.
La realizarea constructiilor este necesar a se avea n vedere i elementele de ordin architectural si
urbanistic specifice zonei unde se amplaseaz construcia.

Factorii de mai sus trebuie analizati n detaliu, astfel incat constructiile sa corespunda din toate
punctele de vedere, inclusiv din punct de vedere estetic avand in vedere ca majoritatea constructiilor
reprezinta mesaje pentru generatiile urmatoare.

3. Clasificarea constructiilor
Constructiile sunt clasificate in functie de obiectivele urmarite si anume: criterii
functionale, de calitate, economice, etc.
A. Clasificarea functionala se refera la destinatia de baza a constructiilor si le grupeaza in doua
mari categorii: CLADIRI si CONSTRUCTII INGINERESTI.
CLADIRILE sunt grupate in urmatoarele mari categorii, in functie de destinatia lor:
Cladiri civile cuprind:
cladirile de locuit: locuinte unifamiliale sau colective (blocuri de locuinte)
turism: hoteluri, moteluri, cabane, refugii montane
pentru ocrotire sociala: camine, internate scolare, aziluri
socio-culturale:
sanatate: spitale, policlinici, dispensare, sanatorii, farmacii
sport: sali de sport, patinoare
arta si cultura: teatre, galerii de arta, biblioteci, muzee, edituri
culte: biserici, catedrale, temple
judiciare si administrative: banci, tribunale, administratia locala si
centrala
invatamant: gradinite, scoli, invatamant superior
comerciale: magazine, mall-uri
Cladiri industriale cuprind:
cladirile destinate productiei: uzine, fabrici, hale, ateliere, etc.;
cladiri necesare servirii procesului de productie si depozitarii:
depozite de materiale, magazii, rezervoare, posturi de transformare,
centrale termice etc;

 Cladiri agro-zootehnice cuprind:

cladiri destinate productiei si depozitarii produselor agricole, viticole,
legumicole, zootehnice, avicole: grajduri si adaposturi de animale si
pasari, sere, depozite pentru produse agricole
cladiri destinate pentru adapostirea si intretinerea utilajelor folosite in
ramura agrozootehnica;
Cladiri militare :

adaposturi pentru oameni (combatanti, populatie civila)

adaposturi pentru tehnica de lupta: depozite de armament, de

carburanti etc.

CONSTRUCTIILE INGINERESTI grupeaza toate celelalte categorii care nu au caracteristicile

cladirilor:
cai de comunicatii: poduri, tuneluri, cai ferate, drumuri, porturi
retele edilitare: de alimentare cu apa, gaze, energie, retele de
canalizare,
linii de transport pentru fluide tehnologice, energie electrica
constructii speciale: turnuri de televiziune, silozuri, cosuri industriale,
rezervoare

CONSTRUCTII
CLADIRI
CLADIRI CIVILE
CLADIRI DE
LOCUIT
CLADIRI SOCIOCULTURALE
CLADIRI PENTRU
INVATAMANT
CLADIRI
ADMINISTRATIVE
CLADIRI
COMERCIALE

CONSTRUCTII INGINERESTI
CLADIRI AGRO
-ZOOTEHNICE

CLADIRI
INDUSTRIALE

PODURI

HALE
INDUSTRIALE

HAMBARE

TUNELURI

ATELIERE

MORI

CAI FERATE

CENTRALE
ENERGETICE

GRAJDURI

DRUMURI

DEPOZITE

ABATOARE

PORTURI

CRAME

RETELE DE ALIMENTARE
CU APA, GAZE, ENERGIE,
RETELE DE CANALIZARE

CLADIRI PENTRU
TRANSPORTURI

COSURI
INDUSTRIALE

CLADIRI SPECIALE

TURNURI DE
TELEVIZIUNE

B. Dupa pozitia constructiei fata de nivelul terenului:

a. Constructii subterane (tuneluri, canale etc.);
b. Constructii supraterane (cladiri, poduri, cai ferate, drumuri, baraje etc).
C. Dupa structura de rezistenta a cladirilor:

Structura de rezistenta a unei cladiri reprezinta ansamblul de elemente de constructie

destinat sa asigure preluarea si transmiterea pana la terenul de fundare a incarcarilor care actioneaza asupra
constructiei.
a. Structuri cu pereti de rezistenta (structurali)
Peretii sunt realizati:
1. prin zidire (elemente de caramizi sau blocuri ceramice sau b.c.a.)

Fig. 1. Cladire avand structura de

rezistenta din pereti din zidarie

Peretii realizati prin zidire se utilizeaza la cladiri avand cel mult P+4 E si exista doua moduri de
dispunere a peretilor :
Pereti structurali dispusi la fiecare travee (pe directia transversala a cladirii) ; pe directie
longitudinala sunt prevazuti pereti cu rol de contravantuire (rigidizare). Se creaza in acest fel o structura de
tip fagure - compartimentare deasa.

Fig. 2. Cladire avand structura de rezistenta de tip fagure cu pereti din zidarie

Pereti structurali dispusi la fiecare deschidere (pe directia longitudinala a cladirii); pe directie
transversala sunt prevazuti pereti cu rol de rigidizare care delimiteaza o celula functionala de tip apartament,
sala de clasa etc. Se creaza in acest fel o structura de tip celular - compartimentare rara.

Fig. 3. Cladire avand structura de rezistenta de tip celular cu pereti din zidarie

2. Pereti realizati din beton armat monolit solutie aplicata pentru cladiri multietajate

Pereti turnati la fata locului (monolit) dispusi pe directia transversala a cladirii (la fiecare
travee) si pe directie longitudinala. Se creaza in acest fel o structura de tip fagure - compartimentare deasa.

Fig. 4. Cladire avand structura de rezistenta din

pereti din beton armat compartimentare deasa

 Pereti turnati la fata locului (monolit) dispusi pe directia transversala a cladirii (la doua sau trei
travei) si pe directie longitudinala. Se creaza in acest fel o structura de tip celular - compartimentare rara.

Fig. 5. Cladire avand structura de rezistenta din

pereti din beton armat compartimentare
celulara

3. Pereti realizati din elemente prefabricate structuri integral realizate din panouri mari. La noi a
fost aplicata structura de tip fagure.

a.

b.

Fig. 6. Cladire avand structura de rezistenta din panouri mari din beton armat prefabricat: a. compartimentare fagure;
b. compartimentare celulara

b. Structuri cu schelet / in cadre

Structura este alcatuita dintr-un ansamblu de bare verticale si orizontale (stalpi si grinzi) din beton
armat monolit (turnat la fata locului) sau din elemente prefabricate din beton armat, lemn sau din metal.
Cadrele se dispun in mod curent pe doua directii ortogonale (transversala si longitudinala).
Structurile in cadre realizeaza flexibilitate in organizarea functionala a spatiului.

Fig. 7. Cladire avand structura de rezistenta din cadre din beton armat

c. Structuri mixte
Sunt realizate din cadre si pereti structurali (din beton armat sau zidarie) in scopul realizarii unei
conlucrari structurale care sa asigure o comportare mai buna din punct de vedere mecanic, indeosebi sub
actiunea solicitarilor seismice.
Structurile mixte pot fi:

1. Structuri duale
Structura este realizata prin cuplarea a doua subsisteme cu caracteristici diferite: cadre si pereti
structurali. Raspunsul global al structurii sub actiuni seismice este modificat comparativ cu cel al structurilor
alcatuite fie numai din cadre, fie numai din pereti structurali.

Fig. 8. Cladire
avand structura
2. Structuri
cu nucleu
rigid de rezistenta duala: cadre si pereti din beton armat

Peretii structurali sunt grupati intr-un nucleu rigid, de regula cu pozitia centrala in structura, sau in
mai multe nuclee, dispuse cat mai simetric. In spatiul delimitat de un nucleu se organizeaza circulatia
verticala a cladirii (casa scarii si ascensorul), camere tehnice si de serviciu.

a.
b.
Fig. 9. Cladire avand structura de rezistenta cu nucleu rigid: a. structura cu nucleu central si cadre periferice ;
b. structura cu doua nuclee de rigidizare si cadre

3. Structuri cu parter flexibil

Cladirea are cadre la parter si pereti structurali in sistem fagure sau celular la etaje. Structura
prezinta sensibilitate la solicitarea seismica.

Fig. 10. Cladire avand structura de rezistenta cu parter flexibil

4. Structuri tubulare
Un tub reprezinta un ansamblu de stalpi desi, dispusi in general pe conturul cladirii, legati intre ei
prin grinzi inalte (grinzi parapet) care alcatuiesc un tub exterior, cu peretii perforati.
Structura este avantajoasa la un numar mare de niveluri. Se pot realiza:
-

Structuri cu un singur tub;

Structuri care asociaza un tub cu un nucleu structura numita tub in tub.

Structuri care asociaza un tub cu pereti structurali.

a.
b.
Fig. 11. Cladire avand structura tubulara: a. cu un singur tub; b. cu tub dublu (tub in tub)
1 tub perforat exterior ; 2 tub interior (nucleu)

5. Structuri speciale

Sunt realizate sub forma de arce, placi curbe subtiri, structuri suspendate pe cabluri, etc.

4. Dupa
utilizare
a constructiilor:
Fig. 12.durata
Cladiride
avand
structura
de rezistenta speciala: arce, panze curbe subtiri, cupole
a. Constructii provizorii (cu durata de utilizare limitata, mai putin de 10 ani)
b. Constructii definitive (cu durata de utilizare indelungata, mai mult de 10 ani)

Durata de viata proiectata, Exemple

in ani
100
Structuri monumentale, poduri si alte structuri pentru lucrari
ingineresti importante
50 - 100
Cladiri si structuri obisnuite
10 - 30
Constructii agricole sau similare
Parti de structura ce pot fi inlocuite(de exemplu reazeme)
10
Structuri provizorii (tranzitorii)
5. Dupa regimul de inaltime a constructiilor:
a. Cladiri cu regim de inaltime foarte redus cladiri parter (P) sau parter si etaj (P + 1E)
b. Cladiri cu regim de inaltime redus cladiri cu putine niveluri (P + 2...4E)
c. Cladiri cu regim de inaltime mediu cladiri cu mai multe niveluri (P + 5...10E)
d. Cladiri cu regim de inaltime inalt cladiri cu mai multe niveluri (P + 11E ... max. 45m inaltime a
cladirii fata de nivelul terenului)

e. Cladiri cu regim de inaltime foarte inalt cladiri cu foarte multe niveluri (cladiri cu inaltime peste
45m fata de nivelul terenului)

4. CATEGORII DE IMPORTANTA PENTRU CONSTRUCTII

(cf. HGR. 766 / 1997: Hotarare pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea in constructii; anexa 2
Regulament privind stabilirea categoriei de importanta a constructiilor)
In scopul aplicarii diferentiate a sistemului calitatii, constructiile se incadreaza, dupa importanta lor, in:
a. Categorii de importanta (globala), care privesc intreaga constructie, sub toate aspectele;
b. Categorii de importanta (specifice) / clase de importanta care privesc intreaga constructie sau parti de
constructie, sub anumite aspecte.
Aceste categorii de importanta se aplica tuturor constructiilor, noi sau existente. Prin regulament se
legifereaza ca stabilirea categoriei de importanta sa se faca de catre proiectant, la cererea investitorului,
pentru cladirile noi sau la cererea proprietarului, pentru constructiile existente.
Clasele de importanta ale constructiilor se refera la cerintele esentiale, prin diferite acte normative.
- Pentru incadrarea in cerinta de Rezistenta si stabilitate , normativul de protectie antiseismica
stabileste 4 clase de importanta, in functie necesitatea ramanerii functionale dupa un seism major.
Clasele de importanta se coreleaza cu categoriile de importanta de catre proiectant, la constructiile noi, si/sau
de catre expertul tehnic atestat, la constructiile existente, n scopul stabilirii conditiilor de aplicare a componentelor
sistemului calitatii.

CATEGORII DE IMPORTANTA :
I. Categoria de importanta A - Constructii de importanta exceptionala
1. Constructii cu functiuni deosebit de importante, a caror neindeplinire implica riscuri majore pentru
societate si natura, pe zone foarte extinse.
Exemple: reactoare nucleare, baraje inalte sau amplasate pe terenuri dificile, cu zone intens populate in aval.
2. Constructii cu caracter de unicat, cu valoare deosebita de patrimoniu.
Exemple: ansambluri si cladiri de cult sau alte monumente de arhitectura propuse pentru a fi inscrise in
patrimoniul cultural mondial.
II. Categoria de importanta B - Constructii de importanta deosebita
1. Constructii cu functii importante, a caror neindeplinire implica riscuri majore pentru societate si
natura, pe zone limitate.
Exemple: constructii din industria chimica; cai ferate, sosele, poduri, porturi si aeroporturi de interes national;
baraje pentru acumulari mari de apa; constructii social - culturale cu aglomerari mari de oameni; statii de
emisie de radio si televiziune.
2. Constructii de valoare deosebita de patrimoniu sau care adapostesc asemenea valori.
Exemple: monumente de arhitectura, situri istorice, muzee, arhive si biblioteci de importanta nationala.
III. Categoria de importanta C - Constructii de importanta normala
1. Constructii cu functii obisnuite, a caror neindeplinire nu implica riscuri majore pentru societate si
natura.
Exemple: cladiri de locuinte cu mai mult de doua niveluri; constructii industriale si agrozootehnice curente ;
constructii social-culturale care nu intra in categoriile de importanta A si B.
2. Constructii cu caracteristici si functiuni obisnuite, dar cu valori de patrimoniu.
Exemple: cladiri de cult ; muzee de importanta locala.
IV. Categoria de importanta D - Cladiri de importanta redusa
Constructii cu functii obisnuite, a caror neindeplinire afecteaza un numar redus de oameni.
Exemple: cladiri de locuinte parter si un etaj; dependinte gospodaresti; constructii provizorii.
CLASE DE IMPORTANTA :
Clasa I. Cladiri cu functiuni esentiale, a caror integritate pe durata cutremurelor este vitala pentru
protectia civila:
Exemple: statiile de pompieri si sediile politiei; spitale si alte constructii aferente serviciilor sanitare care
sunt dotate cu sectii de chirurgie si de urgenta; cladirile institutiilor cu responsabilitate in gestionarea
situajiilor de urgenta, in apararea si securitatea nationala; statiile de producere si distribute a energiei
si/sau care asigura servicii esentiale pentru celelalte categorii de cladiri mentionate aici; garajele de
vehicule ale serviciilor de urgenta de diferite categorii; rezervoare de apa si statii de pompare
esentiale pentru situatii de urgenta; cladiri care contin gaze toxice, explozivi si alte substante periculoase.
I = 1.4

Clasa II. Cladiri a caror rezistenta seismica este importanta sub aspectul consecintelor asociate
cu prabusirea sau avarierea grava
Exemple: cladiri de locuit si publice avand peste 400 persoane in aria totala expusa spitale, altele decat cele
din clasa I, si institutii medicale cu o capacitate de peste 150 persoane in aria totala expusa; penitenciare;
aziluri de batrani, crese; scoli cu diferite grade, cu o capacitate de peste 200 de persoane in aria totala
expusa; auditorii, sali de conferinte, de spectacole cu capacitati de peste 200 de persoane; cladirile din
patrimoniul national, muzee etc.
I = 1.2
Clasa III. Cladiri de tip curent, care nu apartin celorlalte categorii
I = 1.0
Clasa IV. Cladiri de mica importanta pentru siguranta publica, cu grad redus de ocupare si/sau de
mica importanta economica
Exemple: constructii agricole, locuinte unifamiliale.
I = 0.8