Executia suprastructurilor podurilor monolite pe dale

sau grinzi din beton

I.1. Esafodaje :
Esafodajele sunt constructii provizorii care sustin betonul proaspat turnat in
cofraje, pana la atingerea unei rezistente suficient de ridicate pentru a
prelua solicitarile.
Esafodajele au o durata de serviciu de 40-60 de zile. Se calculeaza pentru
a prelua solicitarile produse de:
greutatea proprie (lemn= 6 8 kN/m3 ; metal= 78.5 kN/m3)
greutatea betonului proaspat (bproaspat=26 kN/m3 bs=24 kN/m3 ;
ba=25 kN/m3)
incarcari tehnologice uniform distribuite (cai de circulatie + muncitori
= 2.5 kN/m2 )
vibrarea betonului (uniform distribuita: 1.2 kN/ m2 )
incarcari tehnologice concentrate, provenite din greutatea oamenilor
care transporta diverse materiale de constructie (P=1.3 kN) sau din
greutatea mijloacelor de transport al betonului (P= 2.8 kN pentru
transport cu tomberonul de 0.175 m3 ; sub fiecare roata).
O problema importanta la calculul si alcatuirea esafodajelor o constituie
asigurarea unor deformatii reduse si a unei bune stabilitati.
Este necesar ca esafodajele sa respecte anumite conditii:
sa prezinte scheme statice simple;
sa aiba o rezistenta si o rigiditate corespunzatoare;
sa se monteze rapid si usor;
sa nu obtureze albia si sa asigure spatiile libere necesare sub pod.
Esafodajele sunt alcatuite, in general, din:

cofrajul (inclusiv sprijinirile necesare);

traversele;
elementele principale de rezistenta;
infrastructurile;
dispozitivele de descintrare.

Materialele utilizate pentru esafodaje sunt: lemnul si otelul.

Lemnul are ca avantaje greutatea mica si usurinta la punerea in
oprera, iar ca dezavantaj major faptul ca gradul de refolosire este mic (15
1

30 refolosiri). In prezent exista multe firme de cofraje (Ulma, Doka, Perri,

Faresin) care au elemente de cofraj modulate, realizate din lemn, care au
un numar de refolosiri pana la 200 si care sunt folosite in combinatie cu
infrastructuri metalice si uneori cu elemente principale din otel.
Otelul are avantajul unui numar de refolosiri de 100300. Aceasta
posibilitate impune modularea si tipizarea dimensiunilor principale si a unor
parti de constructie (ex: consola trotuarului).
Din ce in ce mai mult pentru infrastructurile esafodajelor se utilizeaza
elemente tubulare, asamblate cu mansoane si coliere, care nu necesita o
manopera

speciala

si

permit

recuperarea

totala

elementelor

esafodajului.
In Figura I.1 este prezentat esafodajul unui pod dalat realizat cu grinzi
metalice si infrastructuri din lemn.
Podina
de lucru
Dala din beton

1
2
3
4

2. Traverse
3. Elemente principale
de rezistenta

Infrastructura
esafodajului

1. Cofraj

4. Babe

5. Dispozitive de
descintrare
6. Popi
7. Contravantuiri
Fundatie

Figura I.1 Esafodaj pentru un pod dalat

In Figura I.2 este prezentat esafodajul unui pod pe grinzi de cale ferata
realizat cu grinzi metalice de inventar injuguite si infrastructuri din lemn.

A-A

B-B
D

C
A

D-D

C-C
B

10 11

1
2

3
3
D

4
5
6

5
3.00/2

15.54/2
17.40/2
8

1.- cofraj

2. sprijinirile cofrajului

3. traverse

4. grinzi metalice de inventar (h=650mm)

5. umplutura

6. pene din lemn de stejar

9. beton simplu sub talpa C6/7.5 10. tirant

7. baba

8. pop

11. - distantier

Figura I.2
I.2. Cofrajele esafodajelor:
Se pot realiza din panouri din lemn sau metalice. Cofrajele se verifica din
punct de vedere al rezistentei, stabilitatii si deformatiilor, ele trebuind sa
asigure :
rezistenta la actiunile la care sunt supuse;
rezistenta la montari, demontari, manipulari;
rezistenta la actiunea agentilor din atmosfera;
redarea corecta a dimensiunilor si formei elementelor din beton in
limitele abaterilor admise;
etanseitatea in timpul betonarii pentru a se evita pierderea partilor
fine si a pastei de ciment;
deformabilitate minima;
impiedicarea desfacerii elementelor componente in timpul betonarii si
a vibrarii;
3

 transmiterea uniforma a vibrarii cu pierderi minime de energie in

cazul vibrarii exterioare;
siguranta din punct de vedere al respectarii NTSM si PSI;
simplitate ( executie, montare, demontare, manipulare si transport).
Toate cofrajele trebuie sa fie in concordanta cu modul de montare al
armaturii si de betonare. In cofraje trebuie sa se prevada ferestre prin care
sa fie posibila curatarea cofrajului inainte de betonare si accesul
vibratoarelor. Suprafata interioara a cofrajului trebuie sa fie neteda si unsa
cu substante speciale pentru a usura decofrarea (tip Decofrol). Aceste
substante nu trebuie sa pteze betonul si cofrajul i este necesar sa se
aplice usor.
Succesiunea operatiilor pentru lucrarile de cofraje este :
a) Trasarea pozitiei cofrajelor;
b) Asezarea panourilor de cofraj in pozitie;
c) Asamblarea si sustinerea provizorie a panoului de cofraj;
d) Verificarea si corectarea pozitiei panourilor;
e) Legarea, sprijinirea definitiv si inchiderea cofrajelor (se folosesc
elemente speciale: tiranti, distantieri, spraituri, contravantuiri,
juguri);
f) Controlul si receptia lucrarilor de cofraje;
g) Turnarea betonului;
h) Demontarea cofrajelor (dupa intarirea betonului).

Element dupa decofrare

Totala

Pe 1m
2
sau 1m

Totala

1m sau
2
1m

Forma muchiei
sau a suprafetei

Pozitia
elementului
Axe in
plan
orizon
tal

Cote de
nivel

20

20

16
L3m
10
3-9m
12
9-18m
16

15mm/
m

Inaltime
Inaltime

10

<2m;20
2m;30

16

10

16
16

3m;16
3-6m;20
>6m;25

Inaltime

<10cm;3
10m;5

Lungime

Latime

5
-

3m;16 36m;20
>6m;25

10

10

10

3m;16
3-6m;20
>6m;25

<6m10
6m16

20

16

5
3

10
5

10
5

L18m
20

Grinzi de rulare 5

3mm/m

15

10

Lungime

Stalpi

10

Dimensiune
sectiune

<50cm;5
80cm;8

Lungime
(latime)

2mm/
m

10

3m;16
3-6m;20
>6m;25

10

10

Grosime

Pereti
Grinzi

Totala

Totala
-

Placi

1m sau
1m2

Tolerante admise [mm]

Inclinare suprastructura fata de
Pozitia din
Verticala
Orizontala
proiect
1m sau
1m2

Dimensiuni

Inclinare fata de
proiect

Cofraj

Dimensiune

Dimensiune de refetinta
Latime

Fundatii

Lungime

Element

Abaterile la confectionarea cofrajelor nu trebuie sa depaseasca tolerantele

admise :

<10cm;3
10cm;5

Cofrajele din lemn se realizeaza fie din dulapi ecarisati solidarizati prin
contravantuiri (Figura I.3), fie din panouri de inventar (Figura I.4).
1

1. Dulapi geluiti
2. Contravantuiri
3. Cuie

Figura I.3 Panou de cofraj din dulapi de rasinoase

Acest tip de cofraj (dulgheresc) are caracter de unicat; pot fi realizate forme
foarte variate, dar consuma foarte mult material lemons i manopera.

Figura I.4. Panou de inventar cu placaj rezistent la umiditate

6

Panourile de inventar pot avea diverse forme si marimi in asa fel incat prin
combinarea lor sa se deserveasca cat mai multe suprafete de cofrat.

I.3. Traversele esafodajelor:

Sunt grinzi transversale care asigura transmiterea incarcarilor de la cofraj
la elementele principale de rezistenta (vezi figura I.1 si I.2).
La distante mai mari se dispun traverse mai lungi pe care reazema
sprijinite cofrajele si se amenajeaza podine de lucru.
Materialele din care se confectioneaza sunt lemnul ecarisat sau
semiecarisat sau otelul.

I.4 Elemente principale de rezistenta:

Acestea sustin greutatea betonului proaspat si creeaza spatiile libere
necesare sub pod pe timpul executiei. Pentru poduri cu deschiderea pana
la 10 m se pot utiliza grinzi din lemn (ursi). Pentru poduri cu deschideri mari
se utilizeaza grinzi metalice (profil I sau U). Acestea trebuie pastrate in
conditii bune, fara a fi modificate (prin taiere sau gaurire), vopsite periodic
si depozitate corespunzator, in asa fel incat sa se asigure un numar cat mai
mare de utilizari (peste 300).
Daca este necesar pastrarea unui spatiu mare de trecere sub pod (ex :
gabarit de navigatie) se pot utiliza ca elemente principale de rezistenta ale
esafodajului grinzi cu zabrele metalice sau un esafodaj metalic montat prin
lansare (figura I.5).

Figura I.5
Esafodajul montat prin lansare (impingere sau tragere longitudinal podului)
reazema pe infrastructurile definitive dintr-o deschidere, deplasandu-se pe
masura ce se termina executia traveei respective. Esafodajul de acest tip
este realizat dintr-o grinda metalica principala (casetata sau grinda cu
zabrele) si o platforma de lucru pe care se realizeaza practic suprastructura
podului din beton. Aceasta poate fi asezata deasupra grinzii principale sau
poate fi suspendata de aceasta.
Acest tip de esafodaj poate fi utilizat, de asemenea, pentru montarea
tronsoanelor prefabricate ale suprastructurii (beton precomprimat cu
armatur postintinsa).

I.5. Infrastructurile esafodajelor:

Daca deschiderea podului este mica esafodajele se realizeaza cu o
singura deschidere. Rezemarea acestora la capete se poate face:
Pe fundatiile definitive , prin intermediul unor popi ( figura I.6a );
8

 Pe elevatiile infrastructurilor , grinzile esafodajului introducandu-se in

locase speciale ( figura I.6b ).

Figura I.6a

Figura I.6b

Daca dechiderea podului este mai mare se vor folosi esafodaje cu mai
multe deschideri. Acestea vor fi sprijinite si pe infrastructuri provizorii
intermediare, realizate din elemente de inventar (figura I.7).

Aceste infrastructuri provizorii intermediare trebuie sa indeplineasca

urmatoarele conditii :
Sa fie stabile;
9

 Sa aiba o rigiditate transversala corespunzatoare;

Sa aiba tasari reduse.
In eventualitatea ca aceste rezemari intermediare sunt executate intr-un
curs de apa navigabil sau cu flotanti , ele trebuie protejate cu elemente de
ghidare independente de esafodaj si de rezemari.

I.6. Montarea armaturilor:

Armaturile se monteaza in grinzi, antretoaze si placi. Montarea trebuie sa
se faca intr-o succesiune posibila si rationala :
1. se monteaza etrierii si armaturile longitudinale de pe primul rand;
2. se executa innadirea (prin petrecere sau sudare) a acestora;
3. se aseaza armaturile longitudinale de pe celelate randuri;
4. se aseaza si se repartizeaza definitiv etrierii, legandu-se de barele
longitudinale prin legaturi de sarma neagra (STAS 889 80). Se vor
utiliza doua fire de sarma de 11.5 mm diametru.

Legarea armaturilor :
La stalpi si grinzi se vor lega toate incrucisarile barelor
armaturilor longitudinale in colturile etrierilor sau cu carligele
agrafelor. Restul incrucisarilor acestor bare cu portiunile drepte
ale etrierilor pot fi legate in sah (cel putin din 2 in 2 ).
Barele inclinate din grinzi vor fi legate obligatoriu de primii
etrieri cu care se incruciseaza.
Etrierii

si

agrafele

montate

inclinat

fata

de

armaturile

longitudinale se leaga de toate barele cu care se incruciseaza.

Fretele se vor lega de toate barele longitudinale cu care se
incruciseaza.

10

 La placi se vor lega obligatoriu doua randuri de incrucisari

marginale pe tot conturul acestora. Restul incrucisarilor vor fi
legate in sah (din 2 in 2 in ambele sensuri ).
Armaturile vor fi montate in pozitia prevazuta in proiect, luandu-se masuri
care sa asigure mentinerea acesteia in timpul turnarii betonului.
Pentru armaturile de pe randul inferior se folosesc distantieri (purici).
Acestia se realizeaza din mortar de ciment in forma de prisme, avnd
inaltimea egala cu grosimea stratului de acoperire cu beton si care au
sarme ancorate in ele, pentru a se lega de armatura sau din materiale
plastice.
Este interzisa folosirea ca distantieri a cupoanelor din otel beton, cu
exceptia cazului cand sunt asezati intre randurile de armatura.
Se vor prevedea:
Cel putin patru distantieri / m2 de placa ;
Cel putin un distantier la fiecare metru liniar de grinda, pentru <12
mm ;
Cel putin un distantier intre randurile de armatura la fiecare 2 m liniari
de grinda in zona de armatura cu doua sau mai multe randuri.
Pentru mentinerea in pozitie a armaturilor de la partea superioara a
grinzilor se folosesc etrieri si cadre sudate din bare cu diametru mare
(12mm), cel putin 1 bucata/ml.
In cazul placilor, armaturile de la partea superioara sunt mentinute in
pozitie cu ajutorul caprelor din otel beton min 14 mm, dispuse intre ele la
distanta de maxim 1 m (cel putin 1 capra / m 2) in camp , respectiv 50 cm
(cel putin 4 buc / m2) in zonele de consola ( figura I.8 ). Coborarea pozitiei
armaturilor care preiau momentul negativ din placi (intinderea la partea
superioara a placilor) se poate produce datorita greutatii proprii, precum si
din cauza apasarii produsa de cei care o monteaza sau toarna betonul.

11

Acest proces de coborare are ca efect obtinerea unui moment capabil

(MRd) mult mai mic decat cel proiectat.

Figura I.8
Praznurile si piesele metalice inglobate in beton sau la suprafata
elementelor din beton vor fi fixate prin puncte de sudura sau prin legarea
cu sarma de armaturi sau fixate de cofraj sau tipar, in asa fel incat sa se
asigure mentinerea pozitiei lor in timpul turnarii betonului.
Se recomanda ca, atunci cand se dispune de mijloace de ridicare si
montaj, carcasele de armatura sa se monteze alaturat, accelerandu-se
astfel ritmul de executie.
La montarea armaturilor se vor adopta masuri pentru asigurarea unei bune
desfasurari a procesului de turnare si compactare a betonului prin:
Creearea la intervale de maxim 3 m a unor spatii libere intre
armaturile de la partea superioara, care sa permita patrunderea
libera a betonului sau a furtunelor prin care se descarca betonul;
Crearea spatiilor necesare patrunderii vibratoarelor (cel putin de 2.5
ori diametrul vibratorului), la interval de maxim 5 ori grosimea
elementului.
Diametrul vibratoarelor uzuale este de 38 mm si 58 mm.

12

In acest scop se poate monta sau incheia partial armatura superioara,

urmand a o completa inainte de ultima etapa de betonare.
Abaterile la fasonare sau la montare pentru armaturile nepretensionate ale
elementelor din beton sunt urmatoarele :
Element

Abateri
Dist.intre

Grosime

axele

strat

barelor

acoperire

Fundatii

10

10

Pereti

Stalpi
Grinzi
Placi

<1m

1..10m

>10m

20

30

Lungime petrecere la

Pozitie

inadire prin sudare

innadire

3d

50

Intre
etrieri si la
pasul

10

fretelor

Innadirea armaturilor :
In cazul cand este nevoie de armaturi cu lungimi mai mari decat se
dispune, este necesara innadirea barelor de armatura.
Acest lucru se face:
Prin suprapunere (petrecere) fara sudare, numai in zonele de beton
comprimate.
Prin sudare , la bare cu 10 mm , la temperaturi 5C. Sudura se
poate face electric, prin presiune cap la cap sau prin sudare cu arc
electric prin topire cu eclise.
Prin elemente de conexiune cu filet , omologate.
Barele intinse vor fi innadite in zonele cu solicitari reduse.
Inainte de turnare armaturile se curata cu perii de sarma de murdarie si de
rugina neaderenta.
13

I.7.Procesul de betonare:
Betonul va fi pus in opera la un interval cat mai scurt de la aducerea lui la
locul de turnare.
Nu este admisa depasirea duratei maxime de transport si modificarea
consistentei betonului.
Durata maxima de transport a betonului cu autoagitatoare:
Durata maxima de transport [minute]

Temperatura amestecului
de beton [C]

Cimenturi de clasa 32,5

Cimenturi de clasa 42,5

10C t 30C

50

35

t <10C

70

50

Inainte de turnarea betonului, se va verifica functionarea corecta a utilajelor

pentru transportul local si compactarea betonului.
Reguli generale de betonare :
Cofrajele vor fi curatate de moloz, impuritati si murdarie (cu matura
sau aer comprimat);
Cofrajele din lemn, betonul vechi si zidaria, care vor veni in contact
cu betonul proaspat, vor fi spalate cu apa cu 2-3 ore inainte si imediat
inainte de turnarea betonului, inlaturandu-se apa ramasa in
denivelari;
Descarcarea betonului din mijloacele de transport se va face in:
bene, pompe,benzi transportoare, jgheaburi sau direct in lucrare;
Inaltimea de cadere libera a betonului nu trebuie sa fie mai mare de:
3.00 m, in cazul elementelor cu latime de cel mult 1.00 m;
1.50 m, in cazul elementelor cu latime 1.00 m, inclusiv placi,
fundatii etc.
Betonarea elementelor cofrate pe inaltimi > 3.00 m se va face prin
ferestre laterale (figura I.10) sau prin intermediul unui furtun sau tub,

14

alcatuit din tronsoane de forma tronconica, avand capatul inferior

situat la max 1.50 m de zona in care se betoneaza;
Betonul se va raspandi uniform in lungul elementului, in straturi
orizontale de max 50 cm, urmatorul strat fiind turnat inainte de
inceperea prizei pentru cel turnat anterior;
Se va urmari inglobarea completa in beton a armaturii, respectanduse grosimea stratului de acoperire;
Nu se vor ciocani sau scutura armaturile in timpul betonarii;
Circulatia muncitorilor si utilajelor de transport se va face, in timpul
betonarii, doar pe podine astfel rezemate incat sa nu modifice pozitia
armaturii;
Este interzisa circulatia pe armaturi sau pe betonul proaspat turnat;
Betonarea se va face continuu, pana la rosturile de lucru prevazute;
Durata maxima admisa a intreruperilor de betonare, pentru care nu
este nevoie sa se ia nici o masura speciala la reluarea betonarii,
trebuie sa fie mai mica decat timpul de incepere a prizei betonului (2
ore de la prepararea betonului cu cimenturi cu adaosuri; 1.5 ore in
cazul cimenturilor fara adaos).
Daca s-a produs o intrerupere de betonare mai mare, suprafetele
rosturilor vor fi pregatite special, inainte de reluarea turnarii;
Nu se vor incarca suprafetele betoante (podine de circulatie, schele,
cofraje, armatura pentru continuizarea constructiei) decat dupa
2448 ore.
Compactarea betonului:
Betonul trebuie compactat in asa fel incat sa contina o cantitate minima de
aer oclus.
Compactarea betonului se poate face:
a) Manual cu maiul, vergele sau sipci si/sau prin ciocanirea cofrajelor.
Acest tip de compactare este permis daca:
15

 nu

se

poate

introduce

vibratorul

in

beton

din

cauza

dimensiunilor sectiunii sau densitatii armaturilor, iar vibrarea

externa nu este eficienta;
vibratoarele nu mai functioneaza, betonarea realizandu-se
pana la primul rost de turnare posibil;
se prevede prin reglementari (in cazul unor betoane fluide sau
monogranulare).
b) Mecanic:
b.1 vibrare interna cu pervibratoare;
b.2 vibrare externa cu vibratoare de cofraj;
b.3 vibrare de suprafata cu vibratoare placa sau rigle vibratoare.
Durata de vibrare optima este intre 5 si 30 secunde, in functie de tasarea
betonului si de tipul de vibrator.
Distanta maxima

intre

doua

puncte succesive

de

introducere

pervibratorului este de 1.00 m.

Vibrarea se termina cand:
- betonul nu se mai taseaza;
- suprafata betonului devine orizontala si usor lucioasa;
- nu mai apar bule de aer la suprafata betonului.
Vibrarea externa este indicata pentru elementele prefabricate, in cazul
elementelor de beton turnate monolit cu dimensiuni reduse si armaturi
dese sau cand nu se pot folosi pervibratoare.
Betoanele compactate extern trebuie sa aiba tasare minima 50 mm.
Vibrarea de suprafata se utilizeaza la compactarea placilor cu grosimea de
maxim 200 mm si pentru betoane cu tasare de minim 20 mm.
Durata vibrarii este de 3060 secunde.
Pentru obtinerea unui strat final cu inaltimea h se va turna inainte de
compactare, un strat de beton de (1.10 1.35)h.

16

Durata optima de vibrare si inaltimea finala h a elementului finit vor fi

stabilite pe baza determinarilor de proba, efectuate la lucrare, la prima
sarja de beton compactat.
Placile compactante vor avea pozitii succesive alese astfel incat sa asigure
o suprapunere de cel putin 50 mm fata de precedenta.
Etape de turnare a betonului in suprastructura :
Betonarea suprastructurii dalate sau pe grinzi se face:
a) in straturi orizontale pe toata lungimea suprastructurii, daca se poate
asigura o viteza de betonare suficienta ca sa acopere stratul
precedent inainte de inceperea prizei betonului. (figura I.9)

Figura I.9
b) in straturi inclinate, daca nu se poate asigura viteza de betonare
(figura I.10).

Figura I.10
17

Betonarea se face pe intreaga sectiune transversala a suprastructurii.

c) in etape, daca grinzile sunt inalte (figura I.11).
In prima etapa se betoneaza grinzile si antretoazele iar ulterior se
monteaza armatura si se betoneaza placile si consolele de trotuar. Rostul
de lucru se va trata corespunzator. Betonarea se va face prin ferestrele din
cofraj.

Figura I.11
La podurile cu o singura deschidere si la care si esafodajul are o singura
deschidere, betonarea se va face simetric de la mijlocul deschiderii spre
reazeme.
In figura I.12 se prezinta ordinea de betonare a suprastructurii unui pod pe
grinzi continue, cu infrastructuri provizorii pentru esafodaje. In aceasta
situatie exista incompatibilitati intre deformatiile esafodajului, calculat si
gandit ca structura simplu rezemata si deformatiile structurii continui a
podului. Din aceasta cauza, ultimele zone betonate vor fi pe reazemele
definitive, asa numitele pene de inchidere, pentru ca betonul din aceste
zone sa nu sufere deformatii si eforturi ulterioare, din turnarea betonului.
Forma acestor pene de inchidere trebuie sa fie trapezoidala, laturile
inclinate fiind paralele cu directia eforturilor unitare principale de intindere

c1 (figura I.13).
18

Figura I.12

Figura I.13

I.8. Decofrarea si descintrarea suprastructurilor:

Suprastructurile podurilor din beton armat trebuie sa ramana pe esafodaje
o durata de timp suficienta ca betonul sa ajunga la rezistenta prevazuta in
proiect.
Concomitent cu procesul de betonare se vor lua probe de beton (epruvete,
grinzi de proba) pe care se va stabili rezistenta betonului.
Se recomanda urmatoarele valori ale rezistentei la care se poate decofra:
partile laterale ale cofrajelor se pot indeparta dupa ce betonul a atins
o rezistenta de 2.5 MPa, pentru ca fetele si muchiile elementelor sa
nu fie deteriorate;

19

 fetele inferioare ale placii si grinzii vor fi decofrate, cu mentinerea sau

remontarea unor popi de siguranta atunci cand betonul a atins
urmatoarele rezistente fata de clasa prevazuta in proiect:
70% , pentru elemente cu deschidere < 6.00 m
85% , pentru elemente cu deschidere 6.00 m
Popii de siguranta vor fi indepartati cand rezistenta betonului a atins
urmatoarele rezistente fata de clasa prevazuta in proiect:
95% , pentru elemente cu deschidere < 6.00 m
112% , pentru elemente cu deschidere intre 6.00 si 12.00 m
115% , pentru elmente cu deschidere > 12.00 m
In tabelul urmator se dau termenele de decofrare, orientative, pentru fetele
laterale, in functie de temperatura mediului si viteza de dezvoltare a
rezistentei betonului :
Viteza de dezvoltare
a rezistentei

Termanul de decofrare in zile, pentru temperatura in C

+5C

+10C

+15C

Lenta

1.5

Medie

Termenele minime pentru decofrarea fetelor interioare cu pastrarea popilor

de siguranta vor fi:
Conditii tehnologice

Termenul, in zile, de la turnare

Viteza de dezvoltare a rezistentei

Lenta

Medie

Temperatura C

+5

+10

+15

+5

+10

+15

Grinzi cu L<6.00m

Grinzi cu L6.00m

10

Termenele minime pentru indepartarea popilor de siguranta se recomanda

sa fie:
20

Conditii tehnologice

Termenul, in zile, de la turnare

Viteza de dezvoltare a rezistentei

Lenta

Medie

Temperatura C

+5

+10

+15

+5

+10

+15

Grinzi cu L<6.00m

18

14

10

Grinzi cu L=6.0012.00m

21

18

12

14

11

Grinzi cu L>12.00m

36

28

18

28

21

14

Observatie: Termenele prevazute sunt orientative. Este obligatoriu sa se

respecte prevederile referitoare la rezistente.
Daca in timpul intaririi betonului temperatura scade sub +5C, se
recomanda ca durata minima de decofrare sa se prelungeasca cu perioada
cat temperatura a fost < +5C.
Descintrarea este operatiunea de decofrare prin care se realizeaza intrarea
in lucru, treptat, a structurii de rezistenta din beton armat sau
precomprimat,

permitand

demontarea

elementelor

componente

ale

esafodajului de sus in jos, in ordinea inversa montarii.

Operatiunea de descintrare se face lent, fara socuri, simetric, pana in
momentul desprinderii constructiei de cofraj. De obicei, podurile pe dale,
grinzi si cadre se descintreaza de la mijloc catre extremitati, cu exceptia
grinzilor cu console, la care se descintreaza intai consolele si apoi
deschiderile. Acest lucru contribuie la reducerea momentelor incovoietoare
din camp si a sagetilor.
Descintrarea se realizeaza prin intermediul dispozitivelor de descintrare:
a) pene simple (figura I.14). Se confectioneaza din doua bucati de lemn
de esenta tare (stejar , carpen etc.) prelucrate cu pante de 1:61:10.
In timpul executiei, penele sunt fixate in pozitie prin: sipci din lemn si
cuie batute in locul unde pana are tendinta sa lunece sau scoabe
care fixeaza cele doua bucati din lemn una de alta.
21

Penele simple se utilizeaza pentru descintrarea podurilor cu

deschideri pana la 20.00 m, fiindca nu pot asigura o coborare
simetrica si suficient de lenta.

Figura I.14 Pene simple

b) pene din 3 sau 4 elemente, cu buloane (figura I.15), care asigura o

coborare mai lenta si simetrica prin desurubarea controlata a
buloanelor.

Figura I.15 Pene din 3 sau 4 elemente

22

c) Talpi Zuffer, realizate din elemente din lemn de esenta tare, de foarte
buna calitate. Acestea au o scobitura pe fata inferioara (figura I.16), a
carei inaltime trebuie sa fie cel putin egala cu inaltimea cu care
trebuie coborat esafodajul. Talpa Zuffer sprijina initial pe cele doua
picioare. Descintrarea se realizeaza prin taierea simetrica a
lemnului, dupa planurile a-a si b-b. Astfel, se reduc sectiunile de
rezemare, cresc eforturile unitare normale, lemnul se striveste si
talpa coboara.

Figura I.16

d) dispozitive de descintrare cu nisip (figura I.17) sunt formate dintr-un

cilindru metalic inchis la partea inferioara, care se fixeaza pe
elementul pe care reazema si un piston din beton armat sau lemn de
esenta tare, captusit cu tabla si avand la partea superioara un capac
metalic pe care reazema elementele esafodajului.
La partea inferioara a cilindrului exista 24 orificii cu diametrul de
3040 mm, pentru evacuarea nisipului. Pistonul are diametrul cu 2-3
mm mai mic decat al cilindrului.
Nisipul cu care se umple cilindrul trebuie sa provina din roci foarte
dure si sa poata prelua presiuni de pana la 10 MPa. Nisipul va avea
granulatia 1-3 mm.
23

Sectiunea cilindrului va fi dimensionata pentru o presiune efectiva pe

nisip de maxim 5 MPa.
Pentru a asigura functionarea buna a dispozitivelor de descintrare,
inainte de introducerea in cilindru, nisipul va fi foarte bine uscat iar in
timpul executiei se vor lua masuri impotriva patrunderii apei in
interiorul cilindrului.
Orificiile de la partea inferioara sunt obturate cu suruburi prevazute
cu sigurante pentru a nu permite golirea accidentala a dispozitivelor
de descintrare si o coborare neprevazuta a esafodajului.
Descintrarea se face lent si controlat prin evacuarea nisipului si
masurarea volumului acestuia.

Figura I.17
Aceste

dispozitive

sunt

des

folosite

pentru

operatiunea

de

descintrare, datorita functionarii simple si sigure.

e) vinciurile mecanice (figura I.17) sunt dispozitive de descintrare
simple, usor de realizat si durabile, putandu-se folosi de mai multe
ori. Asigura o descintrare fara socuri, controlabila si cu o functionare
silentioasa. Functioneaza prin infiletarea sau desfiletarea surubului 1
in piulita 2 , asigurandu-se coborarea sau ridicarea esafodajului.

24

Figura I.18 Vinciuri mecanice

f) prese hidraulice

I.9. Tratarea si protectia betonului dupa turnare:

Pentru a obtine anumite proprietati ale betonului, suprafata lui trebuie
tratata si protejata o anumita perioada de timp. Acest lucru trebuie facut cat
mai curand posibil dupa compactare.
Tratarea betonului este o masura de protectie impotriva uscarii premature
datorita soarelui si vantului.
Protectia betonului este o masura de prevenire a efectelor:
scurgerilor pastei de ciment datorita ploilor sau apelor curgatoare;
diferentelor mari de temperatura in interiorul betonului;
temperaturii scazute sau, eventual, a inghetului;
socurilor sau vibratiilor care ar putea provoca o scadere a aderentei
intre beton si armatura (dupa ce betonul se intareste).
Mijloacele de tratare si/sau protectie cele mai utilizate sunt:
mentinerea in cofraje;
acoperirea cu materiale de protectie, mentinute in stare umeda;
25

 stropirea periodica cu apa;

aplicarea de pelicule de protectie.
Acoperirea cu materiale de protectie trebuie sa fie facuta imediat ce
betonul este suficient de intarit ca materialul de protectie sa nu adere la
suprafata.
Durata tratarii (protectiei) depinde de:
1. Sensibilitatea betonului la tratare, in functie de compozitie (raportul
apa/ciment, tipul si clasa cimentului, tipul si cantitatea de aditivi).
Betonul cu un raport apa/ciment mic (continut redus de apa) si/sau
care are in compozitie cimenturi cu intarire rapida (R) obtine un
anumit nivel de impermeabilitate mai repede decat un beton care are
raportul A/C mare si/sau cimenturi cu ntrire normal (N), la primele
fiind necesar o durata mai mica de tratare.
2. Conditiile atmosferice in timpul si dupa turnare:
In general, cu cat temperatura exterioara este mai mica, cu atat
durata tratarii betonului este mai mica, cu conditia sa nu se
inregistrteze temperaturi sub +5C.
De asemenea, durata de tratare/protectie depinde si de umiditate si
de viteza vantului. Cu cat umiditatea mediului inconjurator este mai
mare si viteza vantului mai mica, cu atat durata de tratare va fi mai
mica.
3. Temperatura betonului:
Temperatura betonului dupa turnare depinde de temperatura
mediului ambiant, tipul si clasa cimentului, dimensiunile elementului
structural si de proprietatile izolante ale cofrajului.
4. Conditiile de expunere ale structurii :
Cu cat conditiile de expunere sunt mai severe, cu atat durata de
tratare va fi mai lunga.

26

In functie de raportul A/C si de clasa de rezistenta a cimentului,

viteza de dezvoltare a rezistentei betonului poate fi rapida, medie sau
lenta.

Viteza de dezvoltare a
rezistentei betonului

Clasa de rezistenta a

Raportul A/C

Rapida
Medie

cimenturilor

<0.5

42.5R - 52.5R

0.50.6

42.5R

<0.5

32.5R 42.5R

Lenta

Toate celelalte situatii

Durata (orientativa) a tratarii/protectiei betonului [zile]:

Dezvoltarea rezistentei betonului
Temperatura betonului in timpul tratarii [C]

Rapida

Medie

Lenta

10

15

10 15

10 15

10

Conditii de mediu in timpul tratarii

Elemente expuse indirect razelor solare,
umiditate80%
Elemente expuse direct razelor solare si
vantului cu viteza medie, umiditate 50%
Elemente expuse razelor solare intense si
vantului cu viteza mare sau umiditate50%

Recomandarile din tabelul de mai sus se refera la durata de tratare a

betonului pentru cimenturi de tip CEM I (Portland).
La temperaturi ale betonului de 30C, durata de tratare poate fi injumatatita
fata de 20C (izolarea termica prin cofraje poate duce la scaderea duratei
de tratare).
Pentru betoane cu cimenturi care contin si altceva decat clincher (de tip
CEM II, III, IV) sau cu adaosuri se recomanda ca durata de tratare sa
creasca cu aproximativ doua zile fata de valorile din tabel, acestea fiind mai
sensibile decat betoanele preparate cu ciment Portland.
27

Daca betonul este supus uzurii intense sau conditiilor severe de expunere,
timpul de tratare va creste cu 3-5 zile.
Daca nu exista date referitoare la compozitia betonului si conditiile de
expunere, se va asigura umiditatea timp de minim 7 zile de la turnare,
pentru a asigura intarirea betonului in conditii bune si a reduce deformatiile
si fisurile din contractie.
Protejarea betonului se va face cu: prelate, strat de nisip, rogojini etc.,
mentinute permanent in stare umeda.
Stropirea cu apa va incepe la 212 ore de la turnare, dar imediat ce
betonul s-a intarit suficient ca sa nu fie spalata pasta de ciment. Se va
repeta stropirea cu apa la intervale de 26 ore, in asa fel incat tot timpul
suprafata sa fie umeda. Pentru stropire se va folosi apa cu aceleasi
proprietati cu apa de amestecare.
Pe timp ploios suprafetele de beton proaspat turnat se vor proteja cu folii
de polietilena sau prelate atata timp cat este posibila spalarea pastei de
ciment.
Daca elementul de beton urmeaza sa intre in contact cu apa curgatoare, va
fi protejat cel putin 7 zile (deviere provizorie a cursului apei sau sisteme
etanse de protectie palplanse sau batardouri ).
La temperaturi <5C, nu se va stropi suprafata betonului, ci se va proteja
cu prelate, nisip, rogojini sau pelicule de protectie, cel putin pana se obtine
o rezistenta a betonului de 5 MPa.

28