Normativ Acustica Constructii Inlocuieste p122 1989

COLECTIV ELABORARE :
Dr.ing. Marta Cristina Zaharia - Şef de Proiect

Ing. Ioana Mihaela Alexe
Prof.dr.ing. Mariana Cristina Stan
Conf.dr.ing. Mirel Florin Delia
Dr. mat. Borcia Ioan-Sorin
Conf.dr.ing. Viorica Demir
Ing. Mircea Alexe
Ing. Constantin Prăun
Sing. Marius Radu Demetrescu
Sing. Gabriel Adrian Anastasiu- Rafail
2

VOLUMUL I
Normativ privind acustica în construcţii şi zone urbane

Partea III – Măsuri de protecţie împotriva zgomotului la clădiri de locuit,
social–culturale şi tehnico-administrative
(Revizuire şi completare P 122-1989)
Redactarea I
Exemplar pentru trimitere în Anchetă publică
3

CUPRINS
Pagina
I. GENERALIT ĂŢ I ......................................................................................................... 3
I.1. Obiect şi domeniu de folosire ................................................................................... 3
I.2. Reglementari tehnice conexe ................................................................................... 5
II. CL Ă DIRI DE LOCUIT .............................................................................................. 8

II.1. Locuin ţ e (individuale şi colective) .......................................................................... 8
II.2. Hoteluri .................................................................................................................... 10
III. CL Ă DIRI SOCIAL – CULTURALE ....................................................................... 17

III.1. Cl ă diri pentru învăţă mânt şi educa ţ ie ( şcoli, gr ădini ţ e de copii, cre şe, cămine
de copii, institu ţ ii de învăţământ superior) ...................................................................... 17
III.2. Cl ă diri pentru activităţ i sanitare (spitale, policlinici, dispensare, cabinete
medicale individuale) ....................................................................................................... 22
III.3. Cl ă diri pentru activităţ i culturale şi de divertisment (biblioteci, muzee, săli de
expozi ţ ii, cluburi, discoteci, săli polivalente) .................................................................. 29
III.4. Cl ă diri pentru activităţ i sportive (complexe sportive, bazine de înot
acoperite) ......................................................................................................................... 40
IV. CL Ă DIRI ADMINISTRATIVE ................................................................................ 46

IV.1. Cl ă diri pentru birouri (birouri cu activitate intelectuală , birouri de lucru cu
publicul, bănci, tribunale, primării, prefecturi) ............................................................... 46
V. CL Ă DIRI COMERCIALE Ş I DE ALIMENTAŢ IE PUBLIC Ă .............................. 52

V.1. Cl ă diri pentru activităţ i comerciale (magazine, restaurante, cantine, cofet ării,
baruri, unit ăţ i de desfacere cu amănuntul, unit ăţ i de alimenta ţ ie publică , unit ăţ i de
prest ări servicii) ............................................................................................................... 52
Anexa – STRUCTURI PROPUSE PENTRU REALIZAREA UNOR ELEMENTE DE

CORESPUNZ Ă TOARE CONDI Ţ IILOR
CONSTRUC Ţ II ADMISIBILE PREV Ă ZUTE
ÎN PREZENTA PARTE A NORMATIVULUI ................................................................... 61
4

NORMATIV PRIVIND ACUSTICA ÎN CONSTRUC Ţ II

Indicativ .................
Ş I ZONE URBANE Înlocuieş te P 122-89
PARTEA III – MĂSURI DE PROTECŢIE ÎMPOTRIVA
ZGOMOTULUI LA CLĂDIRI DE LOCUIT, SOCIAL–
CULTURALE ŞI TEHNICO-ADMINISTRATIVE
(REVIZUIRE ŞI COMPLETARE P 122-1989
I. GENERALIT ĂŢ I
I.1. Obiect si domeniu de folosire
I.1.1. Prezentul normativ se refer ă la măsurile de protecţie la zgomot ce trebuie

respectate la proiectarea cl ădirilor civile, şi/sau la schimbarea destina ţiei unor spaţii din cadrul
acestora, ţinând seama de activit ăţile ce se desf ăşoară în interiorul lor, în scopul respect ării
cerinţelor de igienă, sănătate, protecţia şi refacerea mediului şi de protecţie împotriva
zgomotului.
NOT Ă : La lucr ările de modernizare, reamenajare, transformare, reparare şi consolidare a clădirilor

existente, în cazul în care, din motive justificate, nu pot fi îndeplinite unele prevederi ale normativului, se
vor asigura, prin proiect, măsuri compensatorii.
După destinaţie, clădirile civile se clasific ă astfel 1:
- CL Ă DIRI DE LOCUIT
• Locuin ţ e (individuale şi colective)
• Hoteluri
- CL Ă DIRI SOCIAL – CULTURALE

• Cl ă diri pentru învăţă mânt şi educa ţ ie ( şcoli, gr ădini ţ e de copii, cre şe, institu ţ ii de
învăţământ superior)
1
După lucrarea "Construc ţ ii civile" – prof. univ. dr. ing. Dan Ghiocel şi colectiv.
5

• Cl ă diri pentru activit ăţ i sanitare (spitale, policlinici, dispensare, cabinete medicale
individuale)
• Cl ă diri pentru activităţ i culturale şi de divertisment (biblioteci, muzee, săli de
expozi ţ ii, cluburi, discoteci, săli polivalente)
• Cl ă diri pentru activităţ i sportive (complexe sportive, bazine de înot acoperite)
- CL Ă DIRI ADMINISTRATIVE
• Cl ă diri pentru birouri (birouri cu activitate intelectuală , birouri de lucru cu publicul,
bănci, centre de calcul, tribunale, primării, prefecturi)
- CL Ă DIRI COMERCIALE Ş I DE ALIMENTAŢ IE PUBLIC Ă

• Cl ă diri pentru activităţ i comerciale (magazine, restaurante, cantine, cofet ării,
baruri, unit ăţ i de prest ări servicii: cur ăţătorii, PTT, croitorii, cizmării, repara ţ ii TV
etc., unit ăţ i de desfacere cu amănuntul: spa ţ ii de vânzare şi anexe ale acestora, cu şi
f ăr ă agregate frigorifice)
Sursele de zgomot şi vibraţii luate în considerare în prezentul normativ pot ac ţiona în

interiorul unităţii funcţionale ce se protejeaz ă sau în exteriorul ei. Ele pot reprezenta:
− surse exterioare de zgomot şi vibraţii;
− activităţi curente ale utilizatorilor clădirii, în exploatarea normală a acesteia;
− funcţionarea echipamentelor şi instalaţiilor din clădire sau din afara ei.
I.1.2. Pentru fiecare dintre tipurile de cl ădiri menţionate anterior, în lucrare se vor
aborda:
• modul de compartimentare a cl ădirilor;
• modul de distribuţie şi amplasare a spa ţiilor (unităţilor funcţionale) în interior, în

funcţie de sursele de zgomot şi vibraţii interioare sau exterioare;
• limitele admisibile corespunzătoare diferitelor funcţiuni ale spaţiilor din aceste
clădiri;
• indicii de izolare acustică la zgomot aerian şi de impact pentru elementele ce
delimitează diferitele spaţii;
• soluţiile tehnice de principiu pentru asigurarea protec ţiei la zgomot şi vibraţii, precum
şi a confortului acustic.
6

I.1.3. Prezentul normativ cuprinde condi ţiile tehnice, criteriile şi nivelurile de

performanţă, precum şi soluţiile necesare pentru îndeplinirea cerin ţei esenţiale privind protecţia
la zgomot, prev ăzută în Legea nr.10/1995 privind calitatea în construc ţii (modificată prin Legea
nr. 123/2007).
Condiţiile tehnice considerate sunt:
a) Calitatea mediului acustic;
b) Izolarea acustică.
Criteriile de performanţă corespunz ătoare condiţiilor tehnice de mai sus sunt :
în cazul "a)":
- nivel de zgomot echivalent interior;
- nivel de zgomot echivalent exterior cl ădirii;
- durată de reverberaţie.
în cazul "b)":
- indicele de izolare la zgomot aerian R' w;
- indicele de izolare la zgomot de impact L' nw.
I.2. Reglementari tehnice conexe

I.2.1. Directive europene
- Directiva Europeana 89/106/CEE „Produse pentru construc ţii”, transpusă în legislaţia
românească prin HG 622/2004 privind stabilirea condi ţiilor de introducere pe piaţă a produselor
pentru construcţii, modif si compl prin HG 796/14.07.2005 şi 1708 /21.12.2005
I.2.2. Legi
- Legea nr.10/1995, privind calitatea în construc ţii (modificată prin H.G. nr. 498/2001, Legea
nr.587/2002 şi prin Legea nr. 123/2007).
I.2.3. Normative
- “Normativ privind Acustica în construc ţii şi zone urbane”:
Partea I – Prevederi generale privind protec ţ ia la zgomot* (a fost elaborat ă de UAUIM în
anul 2002 şi poate fi pusă la dispoziţie de către Direcţia Generală Tehnică în
Construcţii din cadrul MDRL, în faza de redactare final ă) şi
7

Partea II – Proiectarea şi execu ţ ia măsurilor de izolare fonică şi a tratamentelor acustice la

clădiri* având indicativul C125-2005, publicat în M.Of.,PI, nr.460 bis/31.05.2005
şi B.C.nr.15/2005
*) Partea I şi Partea II se vor notifica la Comisia European ă prin grija MDRL.
- GP 001-96 Protecţia la zgomot. Ghid de proiectare şi execuţie a zonelor urbane din punct de
vedere acustic
- P 121-89 Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi executarea m ăsurilor de protecţie acustică şi
antivibratilă la clădiri industriale
- P 123-89 Instruc ţiuni tehnice pentru proiectarea şi execuţia s ălilor de audiţie publică din punct
de vedere acustic.
- NP-002 - "Normativ pentru proiectarea de ansamblu a s ălilor de audi ţie publică în spiritul
conceptului de performan ţă".
- C 300-94 Normativ de prevenire şi stingere a incendiilor pe durata execut ării lucrărilor de
construcţii şi instalaţii aferente acestora.
- Norma general ă de protecţia muncii – 2002
- P118-99 Norme tehnice de proiectare şi realizare a construcţiilor privind protecţia la acţiunea
focului.
I.2.4. Standarde
- STAS 1957/1-88 „Acustic ă. Acustică fizică. Terminologie”
- STAS 1957/3-88 „Acustic ă. Acustică în construcţii şi transporturi. Terminologie”
- STAS 10009-88 „Acustica în construc ţii. Acustica urban ă. Limite admisibile ale nivelului de
zgomot”
- STAS 6156-86 „Acustica în construc ţii. Protecţia împotriva zgomotului în construc ţii civile şi
social - culturale. Limite admisibile şi parametri de izolare acustică”
- SR 6161-1:2008 „Acustica în construc ţii. Partea 1: Măsurarea nivelului de zgomot în
construcţii civile. Metode de m ăsurare”
- STAS 6161/3-82 „Acustica în construc ţii. Determinarea nivelului de zgomot în localit ăţile
urbane. Metoda de determinare”
- STAS 9783/0-84 Acustica în construc ţii. Parametri pentru proiectarea şi verificarea acustic ă a
sălilor de audiţie publică. Clasificarea şi limite admisibile.
- SR EN ISO 717-1 Acustica. Evaluarea izol ării acustice a cl ădirilor şi a elementelor de
construcţii. Partea 1: Izolarea la zgomot aerian.
8

- SR EN ISO 717-2 Acustica. Evaluarea izol ării acustice a cl ădirilor şi a elementelor de

construcţii. Partea 2: Izolarea la zgomot de impact.
- SR EN ISO 11654 Acustic ă. Absorbanţi acustici utilizaţi în clădiri. Evaluarea absorb ţiei
acustice.
I.2.5. Publica ţ ii
Bläsi Walter – Fisica applicata all’edificio, Ed. Simone, Roma, 2006
Bratu Polidor – Acustica interioara pentru constructii si masini, Ed. Impuls, Bucuresti, 2004
Enescu N., Magheti I., Sarbu M. – Acustica tehnica, Ed. ICPE, Bucuresti, 1998
Hamayon Loïc – Reussir l’acoustique d’un bâtiment, Ed. Le Moniteur, Paris, 1996
Malet Thierry – Acoustique des salles, Publications Georges Ventillard, Paris, 2002
Meisser Mathias – L’acoustique du bâtiment par l’exemple – Ed. Le Moniteur, Paris, 1994
Mindu Gabriela – Sonoritatea spatiului arhitectural; echilibrul intre reflexie si absorbtie, Teza de
doctorat, UAUIM, Bucuresti, 2008
Pana Radu – Teorie, metoda si tehnologie in protectia acustica, Teza de doctorat, UAUIM,
Bucuresti, 2006
Pellerin Guillaume – Acoustique architecturale. Theories et practiques (version electronique
PDF), LAM, Paris, 2005
Stan A., Negrea Adina – Acustica mediului inconjurator, Ed. PRINTECH, 2002
Stan Mariana – Acustica pentru arhitecti, Ed. Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2007
Toni Michaela – L’isolamento acustico nell’edilizia, Ed. Stampa, Roma, 1995
*** Condiciones acousticas en los edificios, Ministerior de Fomento, Madrid, 2001
*** Recommandations techniques pour les ouvrages de protection contre le bruit, Ministere de
l’environment, Paris, 1978
I.2.6. E-books
Bruel & Kjaer – Measurements in Building Acoustics, 1988, www.bksv.com
Pellerin Guillaume – Acoustique architecturale.Theories et practiques(version electronique PDF)
Perrick T. – Engineering Acoustics, www.teicontrols.com/notes
9

II. CL Ă DIRI DE LOCUIT

II.1. Locuin ţ e (individuale şi colective)
LIMITE ADMISIBILE
II.1.1. În cazul apartamentelor din locuin ţele individuale sau colective, limita admisibil ă
pentru nivelul de zgomot echivalent interior, provenit din exteriorul unitatii functionale este
35 dB(A) (Cz 30).
II.1.2. In cazurile in care zgomotul de fond (in absenta surselor de zgomot exterioare)
este mai mic de 30 dB(A), nivelul de zgomot echivalent interior datorat tuturor surselor de zgomot
exterioare unitatii functionale, trebuie sa nu depaseasca cu mai mult de 5 unitati nivelul
zgomotului de fond.
PARAMETRI DE IZOLARE
II.1.3. Parametrii de izolare acustic ă între unităţile funcţionale din locuinţele individuale
sau colective sunt prezenta ţi în tabelele II.1. şi II.2.
Tabelul II.1.
Nivelul de zgomot
Elemente despărţitoare de construc ţie între:
perturbator estimat Valorile minime
Nr. Unitatea ale indicelui
crt. funcţională / Nivel Lech R’w
Spaţiile alăturate dB
de zgomot permis dB(A)
dB (A)
1 încăpere de celelalte încăperi din apartament – 35 (rec.)
2 locuit dintr-un încăperi din apartamentele
apartament 80 51
adiacente
3 [35 dB(A)] coridoare, holuri comune, casa
60 46
scării, spaţii similare
4 spălătorii, spaţii depozitare 75 56
5 staţii de hidrofor, centrale şi
puncte termice situate sub 85 61
apartament
6 baie celelalte încăperi din apartament – 35 (rec.)
7 [35 dB(A)] încăperi din apartamentele
80 51
adiacente
8 coridoare, holuri comune, casa
60 46
scării, spaţii similare
10

Tabelul II.2.
Elemente despărţitoare de construc ţie între: Valorile
Nr. crt. maxime ale
Spaţiile alăturate aşezate deasupra unit ăţii indicelui
Unitatea funcţională
funcţionale L’n,w - dB
1 orice încăpere încăperi din apartamente adiacente 62
2 dintr-un apartament coridoare, holuri comune, casa sc ării şi
58
alte spaţii similare
3 uscătorii, spălătorii, spaţii depozitare 62
4 săli de cinematograf, teatru şi altele
nu se admit
similare
AMPLASAREA LOCUINŢELOR ÎN LOCALITĂŢI ŞI A SPAŢIILOR FUNCŢIONALE

ÎN INTERIORUL ACESTORA
Locuinţele se vor amplasa astfel încât valoarea maxim ă a nivelului de zgomot

perturbator exterior (la 2.00 m de fa ţada clădirii) să fie de 50 dB(A).
NOTĂ: În cazul în care nu este posibil ă respectarea acestei condi ţii, se vor lua măsuri
corespunzătoare de izolare fonic ă a clădirii de locuit.
Pentru realizarea confortului acustic, în cazurile în care nu se pot modifica situa ţiile de
trafic sau de amplasare a cl ădirilor, trebuie luate măsuri în privinţa organizării interioare a
unităţilor funcţionale:
- Amplasarea camerelor mai pu ţin sensibile la zgomot c ătre faţadele expuse
(bucătării, holuri).
NOT Ă : Când nu este posibilă orientarea camerelor sensibile către partea “calmă”, prevederea unor
sisteme de climatizare, care să elimine necesitatea deschiderii ferestrelor.
- În apartamentele învecinate, amplasarea unit ăţilor cu funcţiuni similare alăturate,

baie lângă baie, dormitor lângă dormitor.
REALIZAREA ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢII
I.1.4. Izolarea acustic ă a unităţilor funcţionale din clădirile civile menţionate,

împotriva zgomotului aerian şi de impact provenit din spa ţiile adiacente se asigur ă cu elemente
de construcţie (pereţi, planşee, elemente de închidere) a c ăror alcătuire este astfel conceput ă,
încât să se realizeze ansamblul cerin ţelor de calitate din Legea nr.10/1995.
11

I.1.5. Pentru asigurarea indicilor de izolare la zgomot aerian R' w şi de impact L'nw,
adoptarea soluţiilor de pereţi, planşee şi pardoseli se face fie pe baz ă de calcul (conform
prevederilor “Normativ privind acustica în construc ţii şi zone urbane. Partea II – Proiectarea şi
execu ţ ia măsurilor de izolare fonică şi a tratamentelor acustice la clădiri" – indicativ C125) fie
prin alegerea solu ţiilor cuprinse în tabelele A.1. (pere ţi) şi A.2. (planşee) din ANEXA la
prezentul normativ.
II.2. Hoteluri
Prezentul normativ se aplică la spaţiile funcţionale din următoarele tipuri de structuri de

primire hoteliere, încadrate în categoriile de clasificare specifice:
- Hoteluri de 5, 4, 3, 2 şi 1 stele;
- Hoteluri - apartament de 5, 4, 3 şi 2 stele.
Pentru tipurile de structuri de primire, în afara celor dou ă tipuri tratate în acest
normativ, aceast ă reglementare tehnică are caracter informativ.
Principalele spaţii funcţionale ale hotelurilor sunt:

1) Spaţii de cazare, ce cuprind:
• camere şi/sau apartamente grupate în unit ăţi funcţionale, deservite
de oficiile şi anexele aferente acestora;
2) Spaţii de circulaţii, ce cuprind:
• spaţii de primire : - recepţia;
- holuri;
- încăperi pentru aşteptare, coresponden ţă.
• circulaţiile orizontale şi/sau verticale : - coridoare;
- holuri;
- scări;
- ascensoare.
3) Spaţii de alimentaţie publică, ce cuprind:
- săli de restaurant şi anexele lor;
- bar de zi, bufet, cofet ărie, cafenea, ber ărie etc.
12

4) Spaţii comerţ şi servicii, ce cuprind:

- magazine;
- spaţii pentru diferite utilităţi:
• agenţii de voiaj;
• păstrare obiecte;
• saloane de coafur ă-frizerie, cosmetică etc.

5) Spaţii cu alte funcţiuni, ce cuprind:
- saloane multifuncţionale pentru congrese, recep ţii, banchete,
conferinţe, club etc.;
- spaţii pentru practicarea de activit ăţi sportive: piscină, saună, săli de
gimnastică, club etc.;
- anexe tehnice aferente construc ţiei, cum sunt:
• centrală termică;
• centrala de ventilare-condi ţionare;
• grup electrogen;
• spălătorii, călcătorii;
• depozite etc.
- garaje/parcaje auto şi spaţii auxiliare acestora etc.
LIMITE ADMISIBILE
II.2.1. În cazul hotelurilor, limitele admisibile pentru nivelul de zgomot echivalent

interior, provenit din exteriorul unit ăţilor functionale, sunt cele din tabelul II.3.
Tabelul II.3.
Limita admisibilă a zgomotului
Nr. interior, exprimată în :
Unitatea funcţională
crt. dB(A) nr.de ordine a curbei Cz
1 Camere şi/sau apartamente* 35 30
2 Spaţii de alimentaţie publică 50 45
3 Spaţii comerţ şi servicii 50 45
4 Saloane multifuncţionale 35 30
5 Spaţii pentru practicarea de activit ăţi sportive 40 35
* In cazurile în care zgomotul de fond (în absen ţ a surselor de zgomot exterioare) este mai mic de
30 dB(A), nivelul de zgomot echivalent interior datorat tuturor surselor de zgomot exterioare unit ăţ ii
func ţ ionale, trebuie să nu depăşească cu mai mult de 5 unit ăţ i nivelul zgomotului de fond.
13

II.2.2. În cazul hotelurilor, intervalul de timp ce se ia în considerare la calculul nivelului

de zgomot echivalent interior (care se compar ă cu nivelul admisibil precizat în tabelul II.3.) se
determină conform prevederilor STAS 6156-86 "Acustica în construc ţii. Protecţia împotriva
zgomotului în construc ţii civile şi social-culturale. Limite admisibile şi parametri de izolare
acustică".
II.2.3. Limitele admisibile pentru nivelul de zgomot echivalent interior datorat ac ţiunii
concomitente a surselor exterioare unit ăţii funcţionale din hoteluri şi a agregatelor ce
funcţioneaz ă în interiorul încăperilor, sunt cele din tabelul II.4.
Tabelul II.4.
Limita admisibilă a zgomotului interior,
Nr.
Unitatea funcţională exprimată în :
crt.
dB(A) nr.de ordine a curbei Cz
1 Camere şi/sau apartamente* 35 30
Spaţii de alimentaţie publică, inclusiv
2 75 70
restaurante f ără orchestră
3 Restaurante cu orchestr ă 90 85
4 Spaţii comerţ şi servicii 50 45
5 Saloane multifuncţionale 35 30
Spaţii pentru practicarea de activit ăţi
6 70 65
sportive
* In cazurile in care zgomotul de fond (în absenta surselor de zgomot exterioare) este mai mic de
30 dB(A), nivelul de zgomot echivalent interior datorat ac ţ iunii concomitente a surselor exterioare unit ăţ ii
func ţ ionale din hoteluri şi a agregatelor ce func ţ ionează în interiorul încă perilor, trebuie să nu depăşească
cu mai mult de 5 unitati nivelul zgomotului de fond.
II.2.4. Limitele admisibile pentru nivelul de zgomot echivalent interior din unele spa ţii
tehnice aferente hotelurilor sunt cele din tabelul II.5.
14

Tabelul II.5.
Nr.
Unitatea funcţională exprimată în:
crt.
dB(A) nr. de ordine al curbei Cz
1 Posturi de transformare dotate cu 1...3 celule 70 65
cu putere ≤ 600 KVA
2 Grup electrogen cu putere ≤ 125 KVA 105 100
3 Puncte termice cu mai pu ţin de 5 pompe în 90 85
funcţiune
(Pelm ≤ 20 KW,
n=1000 ... 1500 rot/min,
H ≤ 20 m col. H2O,
Q ≤ 350 m/h)
4 Staţii de hidrofor cu mai puţin de 5 pompe în 90 85
funcţiune
(Pelm ≤ 20 KW,
n = 3000 rot/min,
H ≤ 70 m col. H2O,
Q ≤ 50 m/h)
5 Centrale de ventilaţie cu mai puţin de 90 85
5 ventilatoare
(Q ≤10000 m3 /h,
pst ≤ 100 mm col. H2O)
II.2.5. Parametrii de izolare acustic ă între unităţile funcţionale din hoteluri sunt
prezentaţi în tabelele II.6. şi II.7.
15

Tabelul II.6.
Elemente despărţitoare de Valorile
Nivel de zgomot
construcţii între : minime ale
Nr. perturbator estimat
Unitatea funcţională / indicelui
Crt. Lech
Nivel de zgomot permis Spaţiile alăturate R’w
dB(A)
dB (A) dB
1 încăperi adiacente 75 51
coridoare, holuri comune,
2 casa sc ării şi alte spaţii 75 51
similare
uscătorii, spălătorii, spaţii
3 Camere de cazare de depozitare, centrale de spaţii interm.
[35 dB(A)] instalaţii
4 garaje, spaţii comerciale spaţii interm.
restaurante şi altele
5 spaţii interm.
similare
săli de întruniri,
6 spaţii interm.
conferinţe, cinematografe
*) În cazul clădirilor amplasate pe magistrale, indicele de izolare aerian, necesar, se determină în urma
măsur ării valorii reale a nivelului de zgomot corespunzător str ă zii.
Tabelul II.7.
Elemente despărţitoare de construc ţie între: Valorile maxime ale
Nr.
Spaţiile alăturate aşezate deasupra indicelui L’n
crt. Unitatea funcţională
unităţii funcţionale dB
1 încăperi adiacente suprapuse 59
coridoare,holuri comune, casa sc ării
2 55
şi alte spaţii similare
uscătorii, spălătorii, spaţii de
3 nu se admit
camere de cazare depozitare, centrale de instala ţii
4 garaje, spaţii comerciale nu se admit
5 restaurante şi altele similare nu se admit
săli de întruniri, conferinţe,
6 nu se admit
cinematografe
16

AMPLASAREA HOTELURILOR ŞI A UNITĂŢILOR FUNCŢIONALE DE CAZARE

ÎN INTERIORUL ACESTORA
Hotelurile se vor amplasa astfel încât valoarea maxim ă a nivelului de zgomot exterior
(la 2.00 m de fa ţada clădirii) să fie de 50 dB(A).
NOT Ă : În cazul în care nu este posibilă respectarea acestei condi ţ ii, se vor lua măsuri corespunzătoare
de izolare fonică.
Unităţile funcţionale de cazare din cl ădirile hoteliere trebuie proiectate şi executate

astfel încât zgomotul perturbator perceput de utilizatori (turi şti, personal hotelier) să fie menţinut
la un nivel ce nu poate afecta func ţionalitatea spaţiilor şi nici sănătatea oamenilor.
Se va stabili o protec ţie adecvată atât împotriva zgomotului aerian cât şi a celui de
impact în funcţie de natura surselor poluante exterioare hotelului: diferite mijloace de transport
(rutier, aerian etc.), industrii, activit ăţi urbane etc.
De asemenea se va realiza o protec ţie a unităţilor funcţionale de cazare şi împotriva
zgomotului aerian şi/sau de impact provenit din surse poluante amplasate în interiorul cl ădirii
hoteliere în spaţii destinate altor funcţiuni decât cele de cazare.
Pentru realizarea confortului acustic, în cazurile în care nu se pot modifica situa ţiile de
trafic sau de amplasare a cl ădirilor, trebuie luate măsuri în privinţa organizării interioare a
unităţilor funcţionale:
- Amplasarea camerelor mai pu ţin sensibile la zgomot (buc ătării, holuri) către
faţadele expuse.
NOT Ă : Când nu este posibilă orientarea camerelor sensibile către partea “calmă”, prevederea unor
sisteme de climatizare, care să elimine necesitatea deschiderii ferestrelor.
- În unităţile funcţionale de cazare învecinate, amplasarea unit ăţilor cu funcţiuni

similare alăturate, baie lângă baie, dormitor lângă dormitor.
II.2.6. Izolarea acustic ă a unităţilor funcţionale din hoteluri, împotriva zgomotului

aerian şi de impact provenit din spa ţiile adiacente se asigur ă cu elemente de construc ţie (pereţi,
17

planşee, elemente de închidere) a c ăror alcătuire este astfel conceput ă, încât să se realizeze
ansamblul cerinţelor de calitate din Legea nr.10/1995.
II.2.7 Pentru asigurarea indicilor de izolare la zgomot aerian R' w şi de impact L'nw,
prin alegerea solu ţiilor cuprinse în tabelele A.1 (pere ţi) şi A.2 (planşee) din ANEXA la prezentul
normativ.
18

III. CL Ă DIRI SOCIAL – CULTURALE

III.1. Cl ă diri pentru învăţă mânt şi educa ţ ie ( şcoli, gr ădini ţ e de copii, cre şe, cămine de
copii, institu ţ ii de învăţământ superior)
LIMITE ADMISIBILE
III.1.1. Limitele admisibile pentru nivelul de zgomot echivalent interior în unit ăţile
funcţionale din cl ădirile pentru învăţământ şi educaţie, datorat unor surse de zgomot exterioare,
sunt cele din tabelul III.1.
Tabelul III.1.

Nr.
crt.
dB(A) nr.de ordine al curbei Cz
1 Amfiteatre, săli de conferinţe* 30 25
2 Săli de clasă, săli de seminarii 40 35
3 Săli de studiu, biblioteci* 35 30
4 Cancelarii 40 35
5 Birouri de administraţie 45 40
6 Cabinete pentru consultaţii medicale* 35 30
7 Laboratoare 40 35
8 Sală educaţie fizică şi sport 50 45
9 Bazin de înot 50 45
10 Sală de grupă pentru dormit* 35 30
11 Sală de grupă pentru jocuri 40 35
12 Izolator* 35 30
13 Sală Polivalentă 40 35
14 Camere de locuit (în Case de copii)* 35 30
15 Sală de mese 50 45
* In cazurile în care zgomotul de fond (in absenta surselor de zgomot exterioare) este mai mic
de 30 dB(A), nivelul de zgomot echivalent interior datorat tuturor surselor de zgomot exterioare unitatii
functionale, trebuie să nu depăşească cu mai mult de 5 unitati nivelul zgomotului de fond.
19

III.1.2. În cazul cl ădirilor pentru învăţământ şi educaţie, intervalul de timp ce se ia în

considerare la calculul nivelului de zgomot echivalent interior (care se compar ă cu nivelul
admisibil precizat în tabelul III.1.) se determin ă conform prevederilor STAS 6156-86 "Acustica
în construcţii. Protecţia împotriva zgomotului în construc ţii civile şi social-culturale. Limite
admisibile şi parametri de izolare acustic ă".
III.1.3. Limitele admisibile pentru nivelul de zgomot echivalent interior datorat ac ţiunii
concomitente a surselor exterioare unit ăţii funcţionale din clădirile pentru învăţământ şi educaţie
şi a agregatelor (sau activit ăţilor specifice) din interiorul înc ăperilor, sunt cele din tabelul III.2.
Tabelul III.2.
Nr.
crt.
1 Ateliere de producţie 85 80
2 Staţie hidrofor 90 85
3 Centrală termică 90 85
4 Post transformare 60 55
5 Ateliere 85 80
6 Sală de sport 85 80
7 Bazin de înot 85 80
8 Bucătărie 70 65
9 Spălătorie 70 65
III.1.4. Parametrii de izolare acustică între unităţile funcţionale din clădirile pentru
învăţământ şi educaţie sunt prezentaţi în tabelele III.3. şi III.4.
20

Tabelul III.3.

Nivel de zgomot
construcţii între : minime ale
Crt. Lech
dB(A)
dB (A) dB
1 săli de clasă, cancelarii săli de clasă adiacente 80 51
2 [35 dB(A)] săli de festivităţi 85 56
3 săli de sport 90 61
4 săli de muzică săli de muzică 85 56
5 [35 dB(A)] săli de sport 90 61
6 biblioteci săli de clasă adiacente 80 56
7 [35 dB(A)] săli de muzică 85 61
65 / spaţii
8 săli de sport 90
interm.
9 dormitoare dormitoare adiacente 70 46
10 [30 dB(A)] săli de grupă 80 56
11 cabinete consultaţii 75 51
săli de sport 65 / spaţii
12 90
interm.
săli de grupă
13 săli de grupă 80 46
[35 dB(A)]
21

Tabelul III.4.
Nr.
Spaţiile alăturate aşezate deasupra indicelui L’n,w
1 săli de clasă, cancelarii săli de clasă 65
2 săli de festivităţi 58
3 săli de sport 50
4 săli de muzică săli de muzică 58
5 săli de sport 50
6 biblioteci săli de clasă 58
7 săli de muzică 58
8 săli de sport 50
9 dormitoare dormitoare 65
10 săli de grupă 58
11 săli de sport 50
12 săli de grupă săli de grupă 58
DURATE REVERBERAŢ IE
Durata de reverberaţie specifică unităţilor funcţionale din clădirile pentru învăţământ şi
educaţie variază în funcţie de volumul înc ăperii şi de tipul acesteia.
Valorile admisibile ale duratei de reverbera ţie se limitează superior conform tabelului III.5.
Tabelul III.5.
Nr. Crt. Unitatea funcţională Durată reverberaţie (sec.)
1 Amfiteatre, săli de conferinţe (cu V ≤ 3000 mc) 1,1 ... 1,3
2 Săli de clasă, săli de seminarii 0,9
3 Săli de studiu, biblioteci 0,8
4 Sală educaţie fizică şi sport 1,4
5 Bazin de înot 1,2
6 Sală de grupă pentru dormit 0,6
7 Sală de grupă pentru jocuri 0,6
8 Izolator 0,6
9 Camere de locuit (în Case de copii) 0,5
10 Sală de mese 1,0
22

În cazul s ălilor de educaţie fizică şi sport, al bazinelor de înot, al s ălilor de clasă şi al

sălilor de mese se recomand ă aplicarea de tratamente fonoabsorbante.
AMPLASAREA CLĂDIRILOR PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNT ŞI EDUCAŢIE ŞI A

UNITĂŢILOR FUNCŢIONALE ÎN INTERIORUL ACESTORA
III.1.5. Valoarea maximă a nivelului de zgomot la limita incintelor cl ădirilor pentru

învăţământ şi educaţie este de 75 dB(A).
de izolare fonică.
Amplasarea spaţiilor cu nivel de zgomot ridicat în incinta cl ădirilor pentru învăţământ şi

educaţie trebuie f ăcută astfel încât nivelul de zgomot echivalent interior datorat unor surse de
zgomot exterioare unităţilor funcţionale să nu dep ăşească valorile din tabelul III.1.
Atelierele şcolare nou proiectate trebuie amplasate în cl ădiri independente.
Atelierele de producţie existente pot rămâne în continuare în cl ădirea şcolii numai dacă
se vor adopta urm ătoarele măsuri necesare pentru asigurarea unui nivel de zgomot echivalent
interior ≤ 85 dB(A) şi pentru realizarea izol ării fonice corespunzătoare faţă de spaţiile adiacente:
- dotarea atelierelor cu utilaje având nivelul de zgomot ≤ 75 dB(A); numărul lor
trebuie stabilit în aşa fel încât să se asigure realizarea unui nivel global L 10 ≤ 80 dB(A);
- amplasarea şi montarea utilajelor pe elemente amortizoare astfel încât s ă nu producă
vibraţii şi zgomot structural;
- efectuarea unor compartiment ări între grupe de utilaje, prin ecrane mobile şi/sau
tratamente fonoabsorbante;
- realizarea unor elemente de construc ţie delimitatoare cu indici de izolare la zgomot
aerian R'w ≥ 56, inclusiv pentru spa ţiile de acces în ateliere;
- amplasarea atelierelor numai la parter (sau subsol) sau peste alte tipuri de unit ăţi
funcţionale decât s ăli de clasă sau cancelarii şi biblioteci.
Amplasarea sălilor de sport în şcoli trebuie f ăcută, de câte ori este posibil, astfel încât în
spaţiile adiacente orizontale, precum şi în cele de deasupra sau de dedesubt s ă nu fie dispuse s ăli
de clasă.
23

Când acest lucru nu se poate realiza, între s ălile de clasă, cancelarii, bibliotecă şi s ălile
de sport trebuie adoptate elemente desp ărţitoare care s ă aibă R'w= 61 dB, împreună cu m ăsuri de
reducere a transmiterii zgomotului structural.
III.1.6. Izolarea acustică a unităţilor funcţionale din clădirile pentru învăţământ şi

educaţie, împotriva zgomotului aerian şi de impact provenit din spa ţiile adiacente se asigur ă cu
elemente de construc ţie (pereţi, planşee, elemente de închidere) a c ăror alcătuire este astfel
conceput ă, încât să se realizeze ansamblul cerin ţelor de calitate din Legea nr.10/1995.
III.1.7. Pentru asigurarea indicilor de izolare la zgomot aerian R' w şi de impact L'nw,
prin alegerea solu ţiilor cuprinse în tabelele A.1 (pere ţi) şi A.2 (planşee) din ANEXA la prezentul
normativ.
III.2. Cl ă diri pentru activităţ i sanitare (spitale, policlinici, dispensare, cabinete

medicale individuale)
LIMITE ADMISIBILE
funcţionale din cl ădirile pentru activităţi sanitare, datorat unor surse de zgomot exterioare, sunt
cele din tabelul III.6.
24

Tabelul III.6.

Nr.
crt.
1 Saloane 1-2 paturi 30 25
2 Saloane peste 4 paturi 35 30
3 Saloane de terapie intensiv ă*) 35 30
Săli de operaţie şi anexe ale 35 30
4
acestora
5 Cabinete consultaţii**) 35 30
6 Cabinete de audiologie 30 25
Birouri de administraţie, 45 40
7
birouri de lucru cu publicul
8 Amfiteatre, săli de conferinţe 40 35
9 Săli de mese 45 40
*) În timpul func ţ ionării agregatelor (instala ţ ie de oxigen, plămân artificial etc.) nivelul de
zgomot trebuie să fie mai mic sau cel mult egal cu 60 dB(A) (Cz 55).
**) În cazul cabinetelor de stomatologie, în timpul func ţ ionării agregatelor tehnice (turbină ,
freză etc.), nivelul de zgomot trebuie să fie mai mic sau cel mult egal cu 75 dB(A) (Cz 70).
III.2.2. În cazul clădirilor pentru activităţi sanitare, intervalul de timp ce se ia în

III.2.3. Limitele admisibile pentru nivelul de zgomot echivalent interior din unele spa ţii
tehnice aferente cl ădirilor pentru activităţi sanitare sunt cele din tabelul III.7.
25

Tabelul III.7.

Nr.
crt.
funcţiune
(Pelm ≤ 20 KW,
n=1000 ... 1500 rot/min,
H ≤ 20 m col. H2O,
Q ≤ 350 m/h)
funcţiune
(Pelm ≤ 20 KW,
n = 3000 rot/min,
H ≤ 70 m col. H2O,
Q ≤ 50 m/h)
5 Centrale de ventilaţie cu mai puţin de 90 85
5 ventilatoare
(Q ≤10000 m3 /h,
6 Camere cu mai pu ţin de 5 agregate frigorifice 80 75
7 Camere cu mai puţin de 5 centrifuge de 80 75
sterilizare
8 Spălătorii, uscătorii, călcătorii dotate cu maşini
de spălat, uscătoare, calandre electrice, gene-
ratoare de abur şi electrocompresoare 85 80
9 Bucătării 85 80
26

învăţământ şi educaţie sunt prezentaţi în tabelele III.8. şi III.9.
Tabelul III.8.
Nivel de zgomot
construcţii între: minime ale
Crt. Lech
dB(A)
dB (A) dB
0 1 2 3 4
1 Saloane cu 1-2 paturi Saloane adiacente 72 56
[30 dB(A)] Coridoare, birouri de
2 75 59
administraţie
3 Alte spaţii nu se admit
4 Saloane cu peste 3 paturi Saloane adiacente 72 51
5 şi saloane de terapie Cabinete de consultaţii 72 51
6 intensivă Cabinete de stomatologie 77 56
[35 dB(A)] Săli de operaţie şi anexe
7 - 56
ale acestora
Coridoare, birouri de
8 75 56
administraţie
Amfiteatre, săli de
9 75 56
conferinţe
12 Săli de operaţie şi Saloane adiacente 72 46
13 anexe ale acestora Cabinete de consultaţii 72 46
14 [35 dB(A)] Cabinete de stomatologie 77 51
15 75 51
administraţie
Amfiteatre, săli de
16 75 51
conferinţe
27

0 1 2 3 4
18 Cabinete de consulta ţie Saloane adiacente 72 46
19 [35 dB(A)] Cabinete de stomatologie 77 51
20 75 51
administraţie
21 Amfiteatre, săli de confer. 75 51
Tabelul III.9.
Elemente despărţitoare de construcţie între: Valorile maxime ale
Nr.
1 Saloane cu 1-2 paturi Saloane adiacente 60
2 Coridoare, birouri de administraţie 53
4 Saloane cu peste 3 paturi şi Saloane adiacente 60
5 saloane de terapie intensiv ă Cabinete de consultaţii 57
6 Cabinete de stomatologie 57
7 Săli de operaţie şi anexe ale acestora 57
9 Amfiteatre, săli de conferinţe 53
12 Săli de operaţie şi Saloane adiacente 60
13 anexe ale acestora Cabinete de consultaţii 57
18 Cabinete de consulta ţie Saloane adiacente 60
28

AMPLASAREA CLĂDIRILOR PENTRU ACTIVITĂŢI SANITARE ŞI A

UNITĂŢILOR FUNCŢIONALE ÎN INTERIORUL ACESTORA
III.2.5. Amplasarea unei cl ădiri pentru activităţi sanitare trebuie f ăcută astfel încât
nivelul de zgomot echivalent la limita incintei cl ădirii să nu depăşească 50 dB(A). În interiorul
incintei în care se afl ă clădirea pentru activităţi sanitare se recomand ă crearea unor spa ţii verzi,
zone de odihnă etc., în care nivelul de zgomot s ă fie de asemenea mai mic sau cel mult egal cu
50 dB(A).
III.2.6. La clădirile pentru activităţi sanitare se recomand ă ca amplasarea centralelor

tehnice şi a spaţiilor pentru alte servicii să se facă în clădiri independente.
III.2.7. Este interzisă amplasarea casei ascensorului al ături de saloanele de bolnavi.
III.2.8. La amplasarea amfiteatrelor şi a sălilor de conferinţe din cadrul spitalelor

clinice se va avea în vedere atât izolarea la zgomot de impact cât şi cea la zgomot aerian. Astfel,
se va evita amplasarea acestora direct peste saloanele de bolnavi. De asemenea se vor crea în
zona intrărilor spaţii tampon.
OBSERVAŢ IE: La amfiteatrele şi sălile de conferin ţ e din spitale având o capacitate de
cel mult 150 locuri nu sunt necesare măsuri speciale de tratare acustică.
III.2.9. Saloanele de terapie intensiv ă trebuie organizate astfel încât zgomotul produs la
funcţionarea aparatelor necesare unui bolnav s ă nu-i deranjeze pe ceilal ţi pacienţi; de exemplu,
se recomand ă utilizarea unor paravane mobile opace, realizate din materiale fonoabsorbante, cu
o suprafaţă uşor de spălat şi sterilizat, amplasate între paturi.
SISTEME DE COMUNICARE ÎNTRE UNITĂŢILE FUNCŢIONALE
III.2.10. Saloanele de bolnavi vor fi conectate cu camerele personalului medical de

serviciu prin instalaţii de semnalizare care s ă permită identificarea salonului şi a patului de unde
s-a emis apelul. Semnalizarea în camera personalului medical se va realiza printr-un panou
electro-optic cu elemente de apel în num ăr corespunzător paturilor deservite. Pentru aten ţionarea
29

personalului medical, semnalele optice vor fi înso ţite de un semnal sonor cu circuit unic şi
intensitate sonoră reglabilă în funcţie de necesit ăţile de izolare fonică.
III.2.11. În vederea realiz ării unei solicitări cât mai eficiente şi mai rapide a personalului
medical, în afara instalaţiilor de telefonie interioară se recomand ă instalarea unei re ţele de
interfon între camerele personalului medical de serviciu din fiecare sec ţie, camerele de gard ă şi
birourile de conducere administrativ ă.
III.2.12. Izolarea acustic ă a unităţilor funcţionale din clădirile pentru activităţi sanitare,
execu ţ ia măsurilor de izolare fonică şi a tratamentelor acustice la clădiri" - indicativ C125) fie
prezentul normativ.
III.2.14. La proiectarea şi execuţia elementelor de închidere din cl ădirile pentru

activităţi sanitare trebuie luate urm ătoarele măsuri minimale:
- realizarea uşilor cu garnituri din cauciuc pe contur (cu excep ţia celor rezistente la
foc) şi a unor uşi masive sau duble la spa ţii care necesită protecţie acustică specială cum sunt
centralele tehnice sau amfiteatrele şi sălile de conferinţe;
- prevederea de ferestre duble, cu garnituri de etan şare pe contur.
III.2.15. Se recomand ă tratarea fonoabsorbant ă a tavanelor coridoarelor şi holurilor cu

materiale incombustibile, astfel încât acestea s ă nu constituie canale de transmitere a zgomotului.
30

III.2.16. Obiectele sanitare montate în saloanele de bolnavi, cabinetele de consulta ţii şi

anexele sălilor de operaţii trebuie să fie prevăzute cu arm ături sanitare având nivelul de zgomot
specific L ≤ 35 dB(A).
III.2.17. În scopul limitării transmiterii zgomotului structural, toate dispozitivele de

transport (cărucioare, tărgi) şi aparatele mobile trebuie s ă aibă roţile prevăzute cu bandaje de
cauciuc.
MĂSURI PENTRU IZOLAREA FONIC Ă A CENTRALELOR TEHNICE

DIN CLĂDIRI
III.2.18. Măsurile pentru izolarea fonic ă a centralelor tehnice din spitale se vor lua cu
respectarea prevederilor din “Normativ privind acustica în construc ţii şi zone urbane. Partea II –
Proiectarea şi execu ţ ia măsurilor de izolare fonică şi a tratamentelor acustice la clădiri" -
indicativ C125, dup ă cum urmează:
- pentru centralele de ventilare şi condiţionare a aerului, conform cap.4.1. "Instala ţii de
ventilare şi condiţionare a aerului (VCA);
- pentru instalaţiile sanitare, conform cap.4.2 "Instala ţii sanitare";
- pentru posturile de transformatoare electrice de re ţea, conform cap.4.4 "Instala ţii
electrice";
- pentru ascensoare, conform cap.4.5. "Echipamente înglobate".
III.3. Cl ă diri pentru activităţ i culturale si de divertisment (biblioteci, muzee, săli de

expozi ţ ii, cluburi, discoteci, săli polivalente)
LIMITE ADMISIBILE
funcţionale din cl ădirile pentru activităţi culturale şi de divertisment, datorat unor surse de zgomot
exterioare, sunt cele din tabelul III.10.
31

Tabelul III.10.

Nr.
crt.
1 Cabinete individuale de lucru 30 25
2 Săli de lectură comune 35 30
3 Săli de lectură specializate 35 30
4 Încăperi pentru eliberarea c ărţilor 45 40
5 Sala cataloagelor, expozi ţii 45 40
6 Sală de conferinţe / Sală de spectacole 30 25
7 Sală de repetiţii 30 25
8 Sală de jocuri 50 45
9 Sală de gimnastică (dans) 45 40
10 Sală de şah 30 25
11 Cercuri pentru diverse activit ăţi 45 40
12 Discotecă 55 50
13 Bar, restaurant 45 40
14 Birouri 45 40
15 Foyere, holuri 55 50
16 Depozite 70 65
17 Anexe tehnico-gospod ăreşti 70 65
III.3.2. În cazul cl ădirilor pentru activităţi culturale şi de divertisment, intervalul de timp

ce se ia în considerare la calculul nivelului de zgomot echivalent interior (care se compar ă cu
nivelul admisibil precizat în tabelul III.10.) se determin ă conform prevederilor STAS 6156-86
"Acustica în construc ţii. Protecţia împotriva zgomotului în construc ţii civile şi social-culturale.
Limite admisibile şi parametri de izolare acustic ă".
concomitente a surselor exterioare unit ăţii funcţionale din cl ădirile pentru activităţi culturale şi
de divertisment şi a agregatelor (sau activit ăţilor specifice) din interiorul încăperilor, sunt cele
din tabelul III.11.
32

Tabelul III.11.

Nr.
crt.
1 Cabinete individuale de lucru 30 25
2 Săli de lectură comune 40 35
3 Săli de lectură specializate 40 35
4 Încăperi pentru eliberarea c ărţilor 65 60
5 Sala cataloagelor, expozi ţii 65 60
6 Sală de conferinţe 80 75
7 Sală de spectacole 90 85
8 Sală de repetiţii 90 85
9 Sală de jocuri 90 85
10 Sală de gimnastică (dans) 85 80
11 Sală de şah 45 40
12 Cercuri pentru diverse activit ăţi 55 50
13 Discotecă 90 85
14 Bar, restaurant (f ără orchestră) 75 70
15 Restaurant (cu orchestră) 90 85
16 Birouri 55 50
17 Foyere 65 60
18 Depozite 70 65
Anexe tehnico-gospod ăreşti, ateliere de
19 85 80
întreţinere
activităţi culturale şi de divertisment sunt prezenta ţi în tabelele III.12. şi III.13.
33

Tabelul III.12.
Elemente despărţitoare de construcţii între: Valorile
Nivel de zgomot
minime ale
Nr. Unitatea funcţională / perturbator estimat
indicelui
Crt. Nivel de zgomot permis Spaţiile alăturate Lech
R’w
dB (A) dB(A)
dB
0 1 2 3 4
1 săli de lectură similare 40 41
[35 dB(A)] încăperi pentru eliberarea
2 cărţilor, sala cataloagelor, 65 51
expoziţii
3 sală de conferinţe 80 56
4 birouri 55 46
5 foyere 65 51
6 depozite 70 56
7 cabinete individuale de similare 30 41
8 lucru săli de lectură 40 46
[30 dB(A)] încăperi pentru eliberarea
9 cărţilor, sala cataloagelor, 65 56
expoziţii
10 sală de conferinţe 80 spaţii interm.
11 birouri 55 51
12 foyere 65 56
13 depozite 70 spaţii interm.
14 încăperi pt. eliberarea similare 65 46
15 cărţilor, sala săli de lectură 40 41
16 cataloagelor, expozi ţii sală de conferinţe 80 51
17 [45 dB(A)] birouri 55 41
18 foyere 65 46
19 depozite 70 51
20 sala de birouri 55 51
21 conferinţe foyere 65 56
22 [30 dB(A)] depozite 70 spaţii interm.
34

0 1 2 3 4
23 sală de spectacole similare 90 spaţii interm.
24 [30 dB(A)] sală de gimnastică 85 spaţii interm.
25 sală de repetiţii 90 spaţii interm.
26 sală de şah 45 46
27 birouri 55 51
28 foyere, holuri 65 56
29 depozite, ateliere 70 spaţii interm.
30 sală de gimnastică sală de spectacole 90 56
31 [45 dB(A)] sală de repetiţii 90 56
33 birouri 55 41
35 depozite, ateliere 70 51
36 sală de repeti ţii sală de spectacole 90 spa ţii interm.
37 [30 dB(A)] sală de gimnastică 85 spaţii interm.
39 birouri 55 51
42 sală de şah sală de spectacole 90 spa ţii interm.
43 [30 dB(A)] sală de repetiţii 90 spaţii interm.
44 sală de gimnastică 85 spaţii interm.
45 birouri 55 51
48 birouri sală de spectacole 90 56
49 [45 dB(A)] sală de repetiţii 90 56
50 sală de gimnastică 85 51
53 depozite, ateliere 70 51
35

0 1 2 3 4
discotecă bar, restaurant (f ără
54 75 51
[55 dB(A)] orchestră)
55 restaurant (cu orchestră) 90 56
56 birouri 55 41
57 foyere 65 41
Tabelul III.13.

Nr.
0 1 2 3
1 săli de lectură similare 57
2 cabinete individuale 57
încăperi pentru eliberarea c ărţilor,
3 57
sala cataloagelor, expozi ţii
4 sală de conferinţe nu se admit
5 birouri 53
6 foyere 53
7 depozite nu se admit
8 cabinete individuale de similare 57
9 lucru săli de lectură 55
încăperi pentru eliberarea c ărţilor,
10 55
sala cataloagelor, expozi ţii
11 sala de conferinţe nu se admit
12 birouri 53
13 foyere 53
36

0 1 2 3
15 încăperi pentru eliberarea similare 60
16 cărţilor, sala cataloagelor, săli de lectură comune 60
17 expoziţii sala de conferinţe 53
18 birouri 60
19 foyere 60
20 depozite 60
21 sala de conferin ţe birouri 53
23 sală de spectacole sală de gimnastică, sal ă de repetiţii nu se admit
24 birouri 53
25 depozite, ateliere nu se admit
26 sală de gimnastică sală de spectacole, sal ă de repeti ţii nu se admit
27 sală de şah 60
28 birouri 60
29 foyere, holuri 60
30 depozite, ateliere 60
31 sală de repetiţii sală de spectacole,sal ă de gimnastică nu se admit
32 sală de şah 57
33 birouri 53
36 sală de şah sală de spectacole,sal ă de gimnastică nu se admit
37 sală de repetiţii nu se admit
38 birouri 57
41 birouri sală de spectacole 57
42 sală de gimnastică 53
43 sală de repetiţii 53
44 sală de şah 53
37

0 1 2 3
46 discotecă sală jocuri 60
47 bar, restaurant (f ără orchestră) 57
48 restaurant (cu orchestr ă) 53
Durata de reverbera ţie specifică unităţilor funcţionale din cl ădirile pentru activităţi
culturale şi de divertisment variaz ă în funcţie de volumul încăperii şi de tipul acesteia.
Valorile admisibile ale duratei de reverbera ţie se limitează superior conform tabelului
III.14.
Tabelul III.14.
Nr.
Unitatea funcţională Durată reverberaţie (sec.)
Crt.
1 Săli de lectură 1,2
2 Sală de conferinţe (cu V ≤ 3000 mc) 1,1 ... 1,3
3 Sală de spectacole (cu V ≤ 3000 mc) 1,1 ... 1,3
4 Sală de repeti ţii (cu V ≤ 3000 mc) 1,1 ... 1,3
5 Sală de gimnastică (dans) 1,5
6 Discotecă 1 ... 1,2
7 Restaurant (cu orchestră) 1 ... 1,2
În cazul tuturor sălilor de mai sus, pentru realizarea duratei de reverbera ţie din tabelul
III.14., se recomand ă aplicarea de tratamente fonoabsorbante.
AMPLASAREA CLĂDIRILOR PENTRU ACTIVITĂŢI CULTURALE ŞI DE

DIVERTISMENT ŞI A UNITĂŢILOR FUNCŢIONALE ÎN INTERIORUL ACESTORA
III.3.5. Clădirile pentru activităţi culturale şi de divertisment se vor amplasa astfel încât
valoarea maximă a nivelului de zgomot perturbator exterior (la 2.00 m de fa ţada cl ădirii) să fie
de 60 dB(A).
38

de izolare fonică a clădirii de birouri.
III.3.6. Amplasarea diverselor unit ăţi funcţionale în clădirile pentru activităţi culturale
şi de divertisment trebuie f ăcută astfel încât, împreun ă cu alegerea solu ţiilor de elemente
despărţitoare şi cu măsurile speciale de protec ţie la zgomot să conducă la obţinerea unui nivel de
zgomot echivalent exterior cl ădirii mai mic sau cel pu ţin egal cu 60 dB(A).
III.3.7. Centralele tehnice şi atelierele din clădirile pentru activităţi culturale şi de

divertisment se vor amplasa, de preferin ţă în spaţii subterane adiacente cl ădirii sau în subsol. Se
va urmări ca între aceste dot ări şi spaţiile ce necesit ă o izolare fonică deosebită (săli de lectură,
cabinete individuale de lucru, s ăli de spectacole şi/sau repetiţii etc.) să fie introduse spaţii de mai
mică importanţă (coridoare, grupuri sanitare etc.). În cazul în care, din motive obiective,
condiţiile de mai sus nu pot fi îndeplinite, centralele tehnice vor fi realizate în sistemul "cas ă în
casă", cu pereţi şi planşeu superior în structur ă dublă, înglobând un interspa ţiu de aer continuu.
În cazul amplasării centralelor la nivelurile superioare ale cl ădirii, o atenţie deosebit ă
trebuie acordată dimensionării planşeului. Acesta va fi astfel alc ătuit, încât să fie îndeplinită
condiţia:
f o
≥ 2
f e
în care:
f 0 - cea mai joas ă frecvenţă proprie caracteristică a ansamblului de rezemare;
f e - cea mai înaltă frecvenţă excitatoare.
III.3.8. Izolarea acustic ă a unităţilor funcţionale din clădirile pentru activităţi culturale
şi de divertisment, împotriva zgomotului aerian şi de impact provenit din spa ţiile adiacente se
asigur ă cu elemente de construc ţie (pereţi, planşee, elemente de închidere) a c ăror alcătuire este
astfel conceput ă, încât s ă se realizeze ansamblul cerin ţelor de calitate din Legea nr.10/1995.
39

prezentul normativ.
III.3.10. La proiectarea şi execuţia elementelor de închidere din cl ădirile pentru

activităţi culturale şi de divertisment, trebuie luate urm ătoarele măsuri:
- realizarea uşilor cu garnituri de etan şare pe contur (cu excep ţia u şilor rezistente la
foc) şi a unor uşi masive sau duble la spa ţii care necesită protecţie acustică specială cum sunt
centralele tehnice sau amfiteatrele şi sălile de conferinţe;
- prevederea de ferestre cu geamuri termofonoizolatoare; se recomand ă, pe cât
posibil, realizarea unor ferestre cu grosimi diferite ale foilor de geam.
III.3.11. Se recomandă tratarea fonoabsorbant ă a tavanelor coridoarelor şi holurilor cu

materiale incombustibile, astfel încât acestea s ă nu constituie canale de transmitere a zgomotului.
III.3.12. La sălile de lectură şi cabinetele individuale de lucru, în scopul asigur ării

nivelurilor de zgomot echivalente indicate în tabelul III.11., vor fi adoptate urm ătoarele măsuri
privind finisajele şi mobilierul:
- pe pardoseal ă se va prevedea mochet ă;
- mesele de lucru se vor acoperi cu postav iar scaunele vor avea picioarele prev ăzute
cu pufere din cauciuc sau alte produse cu propriet ăţi amortizoare echivalente.
De la caz la caz, în func ţie de volumul înc ăperilor, se va aprecia utilitatea aplic ării de
tratamente fonoabsorbante (pornind de la necesitatea realiz ării unei durate de reverbera ţie ≤ 1,2
s, în domeniul de frecven ţe 100 ... 4000 Hz).
III.3.13. Depozitele şi încăperile pentru eliberarea c ărţilor vor fi dotate cu utilaje (de ex.
benzi transportoare, lifturi "mont-charge" etc.) caracterizate prin niveluri de zgomot (înregistrate
la 1 m de surs ă) ≤ 70 dB(A).
III.3.14. La proiectarea acustic ă a sălilor de spectacole şi de conferinţe se vor adopta

măsurile necesare pentru îndeplinirea prevederilor "Normativului pentru proiectarea de ansamblu
a sălilor de audiţie publică în spiritul conceptului de performan ţă" – indicativ NP-002-96. În
conformitate cu prevederile din Instruc ţiunile tehnice P 123 vor fi adoptate m ăsuri privind:
40

- forma sălii;
- dimensionarea elementelor delimitatoare şi alegerea parametrilor tehnici ai instala ţiilor
aferente sălii, în scopul asigur ării protecţiei împotriva zgomotului perturbator;
- distribuţia tratamentelor fonoabsorbante.
III.3.15. La sălile de repetiţie, în funcţie de tipurile de activit ăţi, se vor adopta

tratamente fonoabsorbante, astfel încât condi ţiile de ordin acustic (în mod special, durata de
reverberaţie a încăperii) să fie cât mai apropiate de cele din sala de spectacole, propriu-zis ă.
III.3.16. Instalaţiile de ventilare din s ălile de lectură, cabinetele individuale de lucru,

depozitele şi sălile de conferinţe vor fi amplasate şi dotate cu agregate şi atenuatoare, astfel încât
nivelul de zgomot caracteristic func ţionării acestor surse s ă fie cu cel pu ţin 5 dB(A) mai scăzut
decât nivelurile indicate în tabelul III.11.
III.3.17. La atelierele de între ţinere, incluse în cl ădirile pentru activităţi culturale şi de

divertisment existente, trebuie s ă se adopte urm ătoarele măsuri necesare pentru realizarea izol ării
fonice corespunz ătoare faţă de spaţiile adiacente:
- dotarea atelierelor cu utilaje având nivelul de putere acustic ă Lp ≤ 80 dB(A);
- montarea utilajelor pe elemente amortizoare, dimensionate conform Instruc ţiunilor
tehnice P 121, astfel încât s ă asigure protecţia corespunz ătoare împotriva transmiterii zgomotului
structural;
- dimensionarea corespunz ătoare a planşeelor (în cazul atelierelor care nu sunt
amplasate direct pe sol);
- efectuarea unor compartiment ări între grupe de utilaje, prin ecrane mobile şi/sau
tratamente fonoabsorbante.
41

III.4. Cl ă diri pentru activităţ i sportive (complexe sportive, bazine de înot acoperite)
LIMITE ADMISIBILE
funcţionale din cl ădirile pentru activităţi sportive, datorat unor surse de zgomot exterioare, sunt
cele din tabelul III.15.
Tabelul III.15.

Nr.
crt.
1 Birouri de administraţie 45 40
2 Cabinete pentru consultaţii medicale 35 30
)
3 Sală de gimnastică sau sport* 50 45
)
4 Bazinele de înot şi sărituri * 50 45
5 Sală de tragere aferent ă poligoanelor de tir 50 45
*) Unit ăţ ile func ţ ionale respective pot fi cu/sau f ăr ă tribune pentru spectatori şi sunt destinate atât
concursurilor cât şi antrenamentelor.
III.4.2. În cazul cl ădirilor pentru activităţi sportive, intervalul de timp ce se ia în

concomitente a surselor exterioare unit ăţii funcţionale din cl ădirile pentru activităţi sportive şi a
agregatelor (sau activităţilor specifice) din interiorul încăperilor, sunt cele din tabelul III.16.
42

Tabelul III.16.

Nr.
crt.
1 Staţie hidrofor 90 85
2 Centrală termică 90 85
3 Post transformare 60 55
Sală de gimnastică sau sport (f ără 85 80
5
spectatori)
Sală de gimnastică sau sport (cu 95 90
6
spectatori)
7 Bazin de înot şi sărituri 85 80
Bazin de înot şi sărituri
8 87 82
(antrenament)
9 95 90
(manifestări cu public)
Sală de tragere aferent ă
poligoanelor de tir
10
- tir redus pentru arm ă şi pistol 105* 100*
- armă militară 125* 120*
* Valori corespunzătoare tragerii.
activităţi sportive sunt prezentaţi în tabelele III.17. şi III.18.
43

Tabelul III.17.
Elemente despărţitoare de construcţii între: Nivel de zgomot Valorile
Nr. Unitatea funcţională / perturbator estimat minime ale
Crt. Nivel de zgomot Spaţiile alăturate Lech indicelui
permis, dB(A) dB(A) R’w, dB
0 1 2 3 4
1 Birouri de adminis- Similare 75 46
traţie Cabinete pentru consulta ţii
2 75 46
[45 dB(A)] medicale
Sală de gimnastică sau sport
3 (f ără tribune pentru 85 56
spectatori)
4 (cu tribune pentru cu 95 spaţii interm.
spectatori)
5 87 61
(antrenament)
6 95 spaţii interm.
7 105 ... 125 spaţii interm.
poligoanelor de tir
Cabinete pentru Sală de gimnastică sau sport
8 consultaţii medicale (f ără tribune pentru 85 spaţii interm.
[35 dB(A)] spectatori)
9 (cu tribune pentru cu 95 spaţii interm.
spectatori)
(antrenament)
poligoanelor de tir
44

0 1 2 3 4
Sală de gimnastică Sală de gimnastică sau sport
13 sau sport (f ără tribune pentru 85 56
14 (cu tribune pentru cu 95 61
spectatori)
15 87 56
(antrenament)
16 95 61
poligoanelor de tir
Bazinele de înot şi Sală de gimnastică sau sport
18 sărituri (f ără tribune pentru 85 56
19 (cu tribune pentru cu 95 61
spectatori)
20 87 56
(antrenament)
21 95 61
poligoanelor de tir
45

Tabelul III.18.
Nr.
Birouri de administraţie Cabinete pentru consulta ţii
1 60
medicale
2 Sală de gimnastică sau sport nu se admit
3 Bazinele de înot şi sărituri nu se admit
4 Cabinete pentru consulta ţii Birouri de administraţie 57
5 medicale Sală de gimnastică sau sport nu se admit
7 Sală de gimnastică sau Birouri de administraţie 65
sport Cabinete pentru consulta ţii
8 65
medicale
10 Bazinele de înot şi sărituri Birouri de administraţie 65
Cabinete pentru consulta ţii
11 65
medicale
12 Sală de gimnastică sau sport nu se admit
Durata de reverbera ţie specifică unităţilor funcţionale din cl ădirile pentru activităţi
sportive variază în funcţie de volumul înc ăperii şi de tipul acesteia.
Valorile admisibile ale duratei de reverbera ţie se limitează superior conform tabelului
III.19.
Tabelul III.19.
Nr. Crt. Unitatea funcţională Durată reverberaţie (sec.)

1 Sală de gimnastică sau sport (f ără spectatori) 1,4
2 Bazin de înot şi sărituri (f ără spectatori) 1,2
3 Sală de tragere aferent ă poligoanelor de tir 0,8
46

În cazul sălilor de gimnastică sau sport şi al bazinelor de înot se recomand ă aplicarea de

tratamente fonoabsorbante.
AMPLASAREA CLĂDIRILOR PENTRU ACTIVITĂŢI SPORTIVE

ŞI A UNITĂŢILOR FUNCŢIONALE ÎN INTERIORUL ACESTORA
III.4.5. Valoarea maximă a nivelului de zgomot la limita incintelor cl ădirilor pentru

activităţi sportive este de 60 dB(A).
NOTĂ: În cazul în care nu este posibilă respectarea acestei condiţii, se vor lua măsuri
corespunzătoare de izolare fonică.
III.4.6. Amplasarea diverselor unit ăţi funcţionale în cl ădirile pentru activităţi sportive
trebuie f ăcută astfel încât, împreună cu alegerea solu ţiilor de elemente despărţitoare şi cu
măsurile speciale de protec ţie la zgomot s ă conducă la obţinerea unui nivel de zgomot echivalent
exterior clădirii mai mic de 60 dB(A).
III.4.7. Izolarea acustică a unităţilor funcţionale din cl ădirile pentru activităţi sportive,
prezentul normativ.
III.4.9. Sălile de tragere din cadrul poligoanelor vor fi prev ăzute cu ecrane de
compartimentare între locurile de tragere, având un indice de izolare la zgomot aerian la cel
puţin 51 dB.
47

IV. CL Ă DIRI ADMINISTRATIVE
IV.1. Cl ă diri pentru birouri (birouri cu activitate intelectuală , birouri de lucru cu

publicul, bănci, tribunale, primării, prefecturi)
LIMITE ADMISIBILE
IV.1.1. În cazul cl ădirilor pentru birouri, limitele admisibile pentru nivelul de zgomot
echivalent interior, provenit din exteriorul unit ăţilor functionale, sunt cele din tabelul IV.1.
Tabelul IV.1.

Nr.crt. Unitatea funcţională exprimată în:
1 Birouri cu concentrare mare a aten ţiei 35 30
Birouri cu activitate normală,
2 40 35
administraţie
3 Birouri de lucru cu publicul 45 40
4 Săli de conferinţe/ şedinţe 35 30
IV.1.2. În cazul cl ădirilor de birouri, intervalul de timp ce se ia în considerare la

calculul nivelului de zgomot echivalent interior (care se compar ă cu nivelul admisibil precizat în
tabelul IV.1.) este intervalul corespunzător schimburilor productive.
IV.1.3. Limitele admisibile pentru nivelul de zgomot echivalent interior datorat

acţiunii concomitente a surselor exterioare unit ăţii funcţionale din cl ădirile pentru birouri şi a
agregatelor ce funcţioneaz ă în interiorul încăperilor (calculatoare, echipamente de climatizare/
condiţionare a aerului etc), sunt cele din tabelul IV.2.
48

Tabelul IV.2.
Nr. crt. Unitatea funcţională exprimată în:
1 Birouri cu concentrare mare a aten ţiei 45 40
Birouri cu activitate normală,
2 50 45
administraţie
3 Birouri de lucru cu publicul 55 50
4 Săli de conferinţe/ şedinţe 45 40
IV.1.4. Limitele admisibile pentru nivelul de zgomot echivalent interior din unele
spaţii tehnice aferente clădirilor de birouri sunt cele din tabelul IV.3.
Tabelul IV.3.
Nr.
Unitatea funcţională interior, exprimată în:
crt.
0 1 2 3
funcţiune
(Pelm ≤ 20 KW,
n=1000 ... 1500 rot/min,
H ≤ 20 m col. H2O,
Q ≤ 350 m/h)
funcţiune
(Pelm ≤ 20 KW,
n = 3000 rot/min,
H ≤ 70 m col. H2O,
Q ≤ 50 m/h)
49

0 1 2 3
5 Centrale de ventilaţie cu mai pu ţin de 90 85
5 ventilatoare
(Q ≤10000 m3 /h,
IV.1.5. Parametrii de izolare acustic ă între unităţile funcţionale din birouri sunt
prezentaţi în tabelele IV.4. şi IV.5.
Tabelul IV.4.
Nivelul de zgo- Valorile
Unitatea
Nr. mot perturbator minime ale
funcţională / Nivel
crt. Spaţiile alăturate estimat indicelui
de zgomot permis
Lech , dB(A) R’w , dB
dB (A)
1 Birouri cu încăperi similare 65 46
2 concentrare mare birouri cu activitate normală 70 46
3 a atenţiei birouri de lucru cu publicul 75 51
4 [35 dB(A)] coridoare, casa sc ării, holuri comune şi
65 41
altele similare
5 săli de conferinţe/ şedinţe 80 56
7 Birouri cu încăperi similare 70 41
8 activitate normală birouri cu concentrare mare a aten ţiei 65 46
9 [40 dB(A)] birouri de lucru cu publicul 75 46
10 coridoare, casa sc ării, holuri comune şi
65 41
altele similare
13 Birouri de lucru cu încăperi similare 75 46
14 publicul birouri cu concentrare mare a aten ţiei 65 51
15 [45 dB(A)] birouri cu activitate normală 70 46
50


Nivelul de zgo- Valorile
Unitatea
Nr. mot perturbator minime ale
funcţională / Nivel
crt. Spaţiile alăturate estimat indicelui
de zgomot permis
Lech , dB(A) R’w , dB
dB (A)
65 41
altele similare
19 Săli de încăperi similare 80 56
20 conferinţe/ şedinţe birouri cu concentrare mare a aten ţiei 65 56
21 [35 dB(A)] birouri cu activitate normală 70 51
22 birouri de lucru cu publicul 75 51
65 41
altele similare
Tabelul IV.4.
Elemente despărţitoare de construcţie între: Valorile
Nr. maxime ale
Spaţiile alăturate aşezate deasupra unit ăţii
crt. Unitatea funcţională indicelui
funcţionale
L’n , dB
0 1 2 3
1 birouri cu concentrare încăperi similare 62
2 mare a atenţiei birouri cu activitate normală 60
3 birouri de lucru cu publicul 58
coridoare, casa sc ării, holuri comune şi
4 60
altele similare
5 săli de conferinţe/ şedinţe 58
6 birouri cu activitate încăperi similare 62
7 normală birouri cu concentrare mare a aten ţiei 65
9 62
altele similare
51

0 1 2 3
11 birouri de lucru cu încăperi similare 62
12 publicul birouri cu concentrare mare a aten ţiei 68
13 birouri cu activitate normală 65
14 65
altele similare
16 săli de conferinţe/ şedinţe încăperi similare 58
17 birouri cu concentrare mare a aten ţiei 62
18 birouri cu activitate normală 60
20 nu se admit
altele similare
AMPLASAREA CLĂDIRILOR DE BIROURI ÎN LOCALITĂŢI ŞI A SPAŢIILOR

FUNCŢIONALE ÎN INTERIORUL ACESTORA
IV.1.6. Clădirile de birouri se vor amplasa astfel încât valoarea maxim ă a nivelului de
zgomot perturbator exterior (la 2.00 m de fa ţada clădirii) să fie de 65 dB(A).
de izolare fonică a clădirii de birouri.
IV.1.7. Amplasarea diverselor unit ăţi funcţionale în cl ădirile de birouri trebuie f ăcută
astfel încât, împreună cu alegerea solu ţiilor de elemente desp ărţitoare şi cu măsurile speciale de
protecţie la zgomot s ă conducă la obţinerea unui nivel de zgomot echivalent exterior cl ădirii mai
mic sau cel pu ţin egal cu 65 dB(A).
IV.1.8. Izolarea acustic ă a unităţilor funcţionale din clădirile de birouri, împotriva

zgomotului aerian şi de impact provenit din spa ţiile adiacente se asigur ă cu elemente de
52

construcţie (pereţi, planşee, elemente de închidere) a c ăror alcătuire este astfel conceput ă, încât
să se realizeze ansamblul cerin ţelor de calitate din Legea nr.10/1995.
IV.1.9. Pentru asigurarea indicilor de izolare la zgomot aerian R' w şi de impact L'nw,
prezentul normativ.
IV.1.10. Clădirile de birouri trebuie organizate astfel încât centralele termice s ă se afle,
pe cât posibil, grupate în exteriorul cl ădirii, cât mai departe de s ălile de conferinţe/ şedinţe.
În cazul când sunt amplasate în cl ădire, centralele tehnice trebuie situate şi izolate în
mod corespunz ător, urmând ca spaţiul de la parter să fie destinat holurilor, centralelor telefonice,
sălilor de aşteptare etc.
IV.1.11. La proiectarea şi execuţia elementelor de închidere din cl ădirile de birouri

trebuie luate următoarele măsuri minimale:
- realizarea uşilor masive cu garnituri de etan şare pe contur (cu excep ţia uşilor rezistente la foc) ;
- prevederea de ferestre termofonoizolatoare, cu garnituri de etan şare pe contur; se recomand ă,
pe cât posibil, ca foile de geam ale acestor ferestre s ă aibă grosimi diferite (de ex.: 4mm şi 6mm).
IV.1.12. Se recomand ă ca accesoriile din birouri (de exemplu: telefoane, calculatoare
etc) să fie aşezate pe straturi suport cu rigiditate sc ăzută (covoare de cauciuc, pâsl ă etc.).
IV.1.13. Măsurile pentru izolarea fonic ă şi antivibratilă a centralelor tehnice din

clădirile de birouri se vor lua cu respectarea prevederilor din “Normativ privind acustica în
construcţii şi zone urbane. Partea II – Proiectarea şi execu ţ ia măsurilor de izolare fonică şi a
tratamentelor acustice la clădiri" – indicativ C125.
IV.1.14. La proiectarea acustic ă a sălilor de şedinţe se vor adopta m ăsurile necesare

pentru îndeplinirea prevederilor "Normativului pentru proiectarea de ansamblu a s ălilor de
audiţie publică în spiritul conceptului de performan ţă" indicativ NP 002-96.
53

V. CL Ă DIRI COMERCIALE Ş I DE ALIMENTAŢ IE PUBLIC Ă
V.1. Cl ă diri pentru activităţ i comerciale (magazine, restaurante, cantine, cofet ării,

baruri, unit ăţ i de desfacere cu amănuntul, unit ăţ i de alimenta ţ ie publică , unit ăţ i de prest ări
servicii)
LIMITE ADMISIBILE
V.1.1. În cazul cl ădirilor pentru activităţi comerciale, limitele admisibile pentru nivelul
de zgomot echivalent interior, provenit din exteriorul unit ăţilor functionale, sunt cele din
tabelul V.1.
Tabelul V.1.

Nr.
crt.
0 1 2 3
Unităţi de desfacere cu am ănuntul
1 Spaţii pentru activitate de evidenţă operativă
şi anexe sociale (birou şef unitate, vestiare, camere 45 40
odihnă etc)
2 Spaţii de vânzare şi anexe ale acestora
A. Cu agregate frigorifice (alimentar general,
carne, mezeluri, brânzeturi, lactate etc) 65 60
B. Fără agregate frigorifice (pâine, tutungerii,
mercerii, florării, cafea-dulciuri etc) 65 60
Unităţi de alimentaţie publică
3 Spaţii pentru consumaţie (restaurante, cantine, fast-
food, braserii, baruri, cofet ării, patiserii etc), cu sau
f ără agregate frigorifice 50 45
Unităţi de prest ări servicii
4 Spaţii de lucru cu publicul (cabinete medicale,
birouri de avocaţi sau notariate, sedii firme etc) 45 40
54

0 1 2 3
5 Spaţii de producţie (laboratoare panificaţie, labora-
toare de tehnică dentară, spălătorii-curăţătorii chimi-
ce, PTT, croitorii, cizm ării, reparaţii TV etc) şi spaţii 50 45
de primire/desfacere din unit ăţile de prestări servicii
* Aceast ă clasificare atrage aten ţ ia asupra situa ţ iei speciale pe care o reprezint ă dotarea cu
agregate frigorifice. În acest caz se vor adopta unele măsuri suplimentare de protec ţ ie la zgomot fa ţă de
spa ţ iile f ăr ă agregate, precum şi măsurile speciale prevă zute la paragrafele V.1.10 ... V.1.13.
V.1.2. Intervalul de timp ce se ia în considerare la calculul nivelului de zgomot

echivalent interior (care se compar ă cu nivelul admisibil precizat în tabelul V.1.) se determin ă
conform prevederilor STAS 6156-86 "Acustica în construc ţii. Protecţia împotriva zgomotului în
construcţii civile şi social-culturale. Limite admisibile şi parametri de izolare acustic ă".
V.1.3. Limitele admisibile pentru nivelul de zgomot echivalent interior datorat

acţiunii concomitente a surselor exterioare unit ăţii funcţionale din clădirile pentru activităţi
comerciale şi a agregatelor ce func ţioneaz ă în interiorul încăperilor sunt cele din tabelul V.2.
Tabelul V.2.
Nr.
Unitatea funcţională interior, exprimată în:
crt.
0 1 2 3
1 Spaţii pentru primirea/distribuirea mărfurilor şi
depozitarea temporară a ambalajelor din unit ăţile de
desfacere cu am ănuntul 75* 70*
2 Spaţii pentru desf ăşurarea procesului tehnologic din
unităţile de alimentaţie publică 80 75
3 Spaţii de vânzare şi anexe ale acestora 70 65
4 Spaţii pentru consumaţie (restaurante, cantine, fast-
food, braserii, baruri, cofetării, patiserii etc) 75 70
5 Centrale tehnice f ără compresoare (spaţii frigorifice,
centrale ventilare) 85 80
6 Centrale tehnice cu compresoare 87 82
55

0 1 2 3
7 Restaurante cu muzic ă, discoteci, săli de jocuri 90 85
8 Spaţii tehnologice ale unit ăţilor de spălătorii/curăţătorii
chimice: - f ără compresoare 80 75
87 82
- cu compresoare
9 Ateliere: - ce produc zgomot de impact (cizm ării,
reparaţii mobilă) 87 82
- ce nu produc zgomot de impact (croitorii,
reparaţii TV) 75 70
10 Spaţii pentru ascensor: - camera troliului 87 82
* Valoarea instantanee a nivelului de zgomot în perioadele de primire/distribuire şi manipulare a mărfurilor
sau ambalajelor.
V.1.5. Parametrii de izolare acustic ă între unit ăţile funcţionale din cl ădirile pentru
activităţi comerciale sunt prezenta ţi în tabelele V.3. şi V.4.
Tabelul V.3.
Nivel de zgomot
construcţii între: minime ale
Crt. Lech
dB(A)
dB (A) dB
0 1 2 3 4
1 Unităţi de desfacere cu Similare 70 41
amănuntul Spaţii de vânzare şi anexe ale
2 Spaţii pentru activitate de acestora 70 41
evidenţă operativă şi anexe Spaţii pentru consumaţie
sociale (restaurante, cantine, fast-
3 [45 dB(A)] food, braserii, baruri, cofe- 75 46
tării, patiserii etc)
Spaţii de lucru cu publicul
(cabinete medicale, birouri
4 de avocaţi sau notariate, se- 75 46
dii firme etc)
Spaţii de producţie
(laboratoare panificaţie, labo-
ratoare de tehnică dentară,
spălătorii-curăţătorii chimice,
5 PTT, croitorii, cizmării, 87 56
reparaţii TV etc) şi spaţii de
primire/ desfacere din
unităţile de prestări servicii
56

0 1 2 3 4
6 Spaţii de vânzare şi anexe Similare 70 41
ale acestora Spaţii pentru consumaţie
[65 dB(A)] (restaurante, cantine, fast-
7 food, braserii, baruri, cofe- 75 41
tării, patiserii etc)
(cabinete medicale, birouri
8 de avocaţi sau notariate, se- 75 41
dii firme etc)
(laboratoare panificaţie, labo-
10 Unităţi de alimentaţie Similare 75 41
publică Spaţii de lucru cu publicul
Spaţii pentru consumaţie (cabinete medicale, birouri
11 (restaurante, cantine, fast- de avocaţi sau notariate, se- 75 41
food, braserii, baruri, dii firme etc)
cofetării, patiserii etc) Spaţii de producţie
[50 dB(A)] (laboratoare panificaţie, labo-
13 Unităţi de prestări servicii Similare 75 41
Spaţii de lucru cu publicul Spaţii de producţie
(cabinete medicale, birouri (laboratoare panificaţie, labo-
de avocaţi sau notariate, se- ratoare de tehnică dentară,
dii firme etc) spălătorii-curăţătorii chimice,
14 [50 dB(A)] PTT, croitorii, cizmării, 87 46
(laboratoare panificaţie, la-
boratoare de tehnică denta-
ră, spălătorii-curăţătorii
chimice, PTT, croitorii,
15 cizmării, reparaţii TV etc)
Similare 87 46
şi spaţii de primire/
desfacere din unităţile de
prestări servicii
[50 dB(A)]
57

Tabelul V.4.
Nr.
0 1 2 3
1 Unităţi de desfacere cu Similare 60
amănuntul
2 Spaţii pentru activitate de Spaţii de vânzare şi anexe ale acestora 58
evidenţă operativă şi anexe Spaţii pentru consumaţie (restaurante,
3 sociale cantine, fast-food, braserii, baruri, 55
cofetării, patiserii etc)
Spaţii de lucru cu publicul (cabinete
4 medicale, birouri de avocaţi sau 60
notariate, sedii firme etc)
Spaţii de producţie (laboratoare pani-
ficaţie, laboratoare de tehnică dentară,
5 spălătorii-curăţătorii chimice, PTT, nu se admit
croitorii, cizmării, reparaţii TV etc) şi
spaţii de primire/ desfacere din
6 Spaţii de vânzare şi anexe ale Similare 65
acestora
7 Spaţii pentru activitate de evidenţă 62
operativă şi anexe sociale
Spaţii pentru consumaţie (restaurante,
8 cantine, fast-food, braserii, baruri, 58
Spaţii de lucru cu publicul (cabinete
Spaţii de producţie (laboratoare pani-
ficaţie, laboratoare de tehnică dentară,
10 spălătorii-curăţătorii chimice, PTT, nu se admit
croitorii, cizmării, reparaţii TV etc) şi
spaţii de primire/ desfacere din
11 Unităţi de alimentaţie Similare 50
publică
12 Spaţii pentru consumaţie Spaţii pentru activitate de evidenţă 68
(restaurante, cantine, fast- operativă şi anexe sociale
13 food, braserii, baruri, Spaţii de vânzare şi anexe ale acestora 62
cofetării, patiserii etc) Spaţii de lucru cu publicul (cabinete
Spaţii de producţie (laboratoare
panificaţie, laboratoare de tehnică
15 dentară, spălătorii-curăţătorii chimice, 58
PTT, croitorii, cizmării, reparaţii TV
etc) şi spaţii de primire/ desfacere din
58

0 1 2 3
16 Unităţi de prestări servicii Similare 58
17 (cabinete medicale, birouri Spaţii pentru activitate de evidenţă 60
de avocaţi sau notariate, se- operativă şi anexe sociale
18 dii firme etc) Spaţii de vânzare şi anexe ale acestora 55
Spaţii pentru consumaţie (restaurante,
19 cantine, fast-food, braserii, baruri, 53
Spaţii de producţie (laboratoare
panificaţie, laboratoare de tehnică
20 dentară, spălătorii-curăţătorii chimice, nu se admit
PTT, croitorii, cizmării, reparaţii TV
etc) şi spaţii de primire/ desfacere din
21 Spaţii de producţie Similare nu se admit
(laboratoare panificaţie, la-
22 boratoare de tehnică denta- Spaţii pentru activitate de evidenţă 65
ră, spălătorii-curăţătorii operativă şi anexe sociale
23 chimice, PTT, croitorii, Spaţii de vânzare şi anexe ale acestora 62
cizmării, reparaţii TV etc) şi Spaţii pentru consumaţie (restaurante,
24 spaţii de primire/ desfacere cantine, fast-food, braserii, baruri, 58
din unităţile de prestări cofetării, patiserii etc)
servicii Spaţii de lucru cu publicul (cabinete
AMPLASAREA CLĂDIRILOR DE BIROURI ÎN LOCALITĂŢI ŞI A SPAŢIILOR

FUNCŢIONALE ÎN INTERIORUL ACESTORA
V.1.6. Clădirile pentru activităţi comerciale se vor amplasa astfel încât valoarea maxim ă
a nivelului de zgomot perturbator exterior (la 2.00 m de fa ţada clădirii) să fie de 65 dB (A).
de izolare fonică a clădirii pentru activit ăţ i comerciale.
V.1.7. Amplasarea diverselor unit ăţi funcţionale în clădirile pentru activităţi comerciale
trebuie f ăcută astfel încât, împreună cu alegerea solu ţiilor de elemente despărţitoare şi cu
măsurile speciale de protec ţie la zgomot s ă conducă la obţinerea unui nivel de zgomot echivalent
exterior clădirii mai mic sau cel puţin egal cu 65 dB(A).
59

V.1.8. Izolarea acustic ă a unităţilor funcţionale din clădirile pentru activităţi

comerciale, împotriva zgomotului aerian şi de impact provenit din spa ţiile adiacente se asigur ă
cu elemente de construc ţie (pereţi, planşee, elemente de închidere) a c ăror alcătuire este astfel
conceput ă, încât să se realizeze ansamblul cerin ţelor de calitate din Legea nr.10/1995.
V.1.9. Pentru asigurarea indicilor de izolare la zgomot aerian R' w şi de impact L'nw,
prezentul normativ.
V.1.10. La proiectarea şi execuţia elementelor de închidere din cl ădirile pentru activităţi

comerciale trebuie luate urm ătoarele măsuri minimale:
- realizarea uşilor de acces cu garnituri din cauciuc pe contur (cu excep ţia uşilor
rezistente la foc) şi/sau cu sisteme pneumatice de închidere lent ă;
- realizarea unor u şi masive la spaţiile ce conţin utilaje şi agregate cu nivel de
zgomot ridicat (de ex. centrale termice, centrale de ventilare etc.);
- prevederea garniturilor de etan şare pe contur la ferestrele şi elementele mobile ale
vitrinelor spaţiilor comerciale.
- prevederea de ferestre termofonoizolatoare, cu garnituri de etan şare pe contur; se
recomand ă, pe cât posibil, ca foile de geam ale acestor ferestre s ă aibă grosimi diferite (de
exemplu: 4 mm şi 6 mm).
V.1.11. În vederea limit ării transmisiei zgomotului pe cale structural ă, trebuie luate
următoarele măsuri:
a) la agregate tehnice
- amplasarea agregatelor frigorifice (prin intermediul unor amortizoare de cauciuc)
pe fundaţii separate, rezemate la rândul lor pe suporturi din materiale antivibratile (plut ă, cauciuc
etc.), dimensionate în mod corespunz ător, în funcţie de caracteristicile agregatelor;
- legarea agregatelor frigorifice tip AFA, la o re ţea de alimentare şi una de scurgere
independente de re ţeaua general ă a clădirii (în cazul în care aceast ă măsură nu este posibilă se
recomand ă renunţarea la agregatele tip AFA);
60

- amplasarea staţiilor de pompare şi a posturilor de transformare electric ă conform

prevederilor din “Normativ privind acustica în construc ţii şi zone urbane. Partea II – Proiectarea
şi execu ţ ia măsurilor de izolare fonică şi a tratamentelor acustice la clădiri" – indicativ C125.
b) la circulaţia mărfurilor
- adoptarea unor solu ţii corespunzătoare de desc ărcare a mărfurilor (prin realizarea
unor fluxuri speciale de transport cu rampe de coborâre acoperite par ţial sau total, în zona de
staţionare a maşinilor şi adoptarea unor sisteme de transport interior, cu zgomot redus
(interzicerea transportului de produse şi ambalaje prin tragere pe pardoseal ă; folosirea de
cărucioare având ro ţile acoperite cu bandaje de cauciuc);
- realizarea unor pardoseli cu strat amortizor din cauciuc sau membran ă izolatoare la
zgomot de impact, deasupra c ăruia se execut ă şapa din beton armat cu plas ă ∅ 5/20 cm (fig.1);
- dispunerea pe c ăile de transport a unor pardoseli din covor PVC sau din cauciuc
striat (fig.1).
Fig. 1
c) în cazul unor activit ăţi speciale

- prevederea unor pl ăci amortizoare din cauciuc sau membran ă izolatoare la zgomot
de impact pe mesele de lucru şi pe spălătoarele de vase (fig.1);
- realizarea unor pardoseli cu strat amortizor de cauciuc, deasupra c ăruia se execut ă
şapa din beton armat cu plas ă ∅ 5/20 cm (fig.1).
61

V.1.12. Măsurile pentru izolarea fonic ă şi antivibratilă a centralelor tehnice din cl ădirile
de birouri se vor lua cu respectarea prevederilor din “Normativ privind acustica în construc ţii şi
zone urbane. Partea II – Proiectarea şi execu ţ ia măsurilor de izolare fonică şi a tratamentelor
acustice la clădiri" – indicativ C125.
V.1.13. În cazul spa ţiilor comerciale cu anexe exterioare cl ădirii (terase-restaurante,

grădini de vară, spaţii de vânzare-cumpărare în aer liber), anexele vor fi acoperite par ţial sau
total cu copertine astfel dimensionate, încât s ă împiedice transmiterea zgomotului în locuin ţe.
62

ANEXA – STRUCTURI PROPUSE PENTRU REALIZAREA UNOR ELEMENTE

DE CONSTRUC Ţ II
CORESPUNZ Ă TOARE LIMITELOR ADMISIBILE PREV Ă ZUTE
ÎN PREZENTA PARTE A NORMATIVULUI.
A.1. Exemple de elemente despărţitoare (pereţi) ce îndeplinesc condiţia de izolare la

zgomot aerian impusă în prezentul normativ
Tabelul A.1.
Nr. crt. Element R'w
0 1 2
1 a) Zid de cărămidă cu grosimea ≥ 1/4 cărămidă 41
b) Structură sandwich:
- placă gips-carton cu grosimea 12,5 mm;
- placă vată minerală sau de sticl ă cu grosimea 10 cm şi
densitate minimă de 50 kg/mc;
- placă gips-carton cu grosimea 12,5 mm.
2 a) Placă din beton armat cu grosimea ≥ 7 cm 46
b) Zid de cărămidă cu grosimea ≥ 1/2 cărămidă
c) Zid de blocuri b.c.a. cu grosimea ≥ 20 cm
d) Structură sandwich:
- placă vată minerală sau de sticl ă cu grosimea 5 cm*;
- spaţiu de aer minim 1 cm;
- placă gips-carton cu grosimea 12,5 mm.
* Plăcile de vată se vor monta pe profile metalice independente.
3 a) Placă din beton armat cu grosimea ≥ 15 cm 51
b) Zid de cărămidă cu grosimea ≥ 1 cărămidă
c) Structuri sandwich
c1 - fâşie b.c.a. 35 - 7,5 cm
- placă vată minerală sau de sticl ă cu grosimea 7 cm
63

Continuare Tabel A.1.
0 1 2
- spaţiu de aer minim 6 cm
- fâşie din b.c.a. - 7,5 cm
c2 - fâşie din b.c.a. - 12,5 cm
- fâşie din b.c.a. - 12,5 cm
c3 - fâşie din b.c.a. - 10 cm
- fâşie din b.c.a. - 10 cm
d) Structură sandwich:
- 2 plăci gips-carton cu grosimea 12,5 mm;
- placă vată minerală sau de sticl ă cu grosimea 5 cm şi
densitate minimă de 50 kg/mc;
- 2 plăci gips-carton cu grosimea 12,5 mm.
4 a) Zid de cărămidă cu grosimea ≥ 1 1/2 cărămidă 56
b) Structură sandwich:
- beton armat - 14 cm
- cărămidă 1/4 cu tencuial ă de 2 cm
c) Structură sandwich:
64

Continuare Tabel A.1.
0 1 2
5 a) Structură sandwich: 59
- placă vată minerală sau de sticl ă cu grosimea 5 cm,
montată în interiorul unui profil de 75 mm;
- placă vată minerală sau de sticl ă cu grosimea 5 cm,
montată în interiorul unui profil de 75 mm;
65

A.2. Exemple de elemente despărţitoare (planşee) ce îndeplinesc condiţia de izolare la

zgomot de impact impusă în prezentul normativ
Indicele de izolare la zgomot de impact Ln,w se obţine cu relaţia:
Ln,w = Ln,eq,o,w - ∆ Ln,w
În tabelele de mai jos se prezint ă valorile Ln,eq,o,w pentru diferite grosimi de plan şee
brute, respectiv valorile ∆ Ln,w pentru diferite tipuri de îmbrăcăminţi de pardoseal ă.
Tabel A.2.1.
Ln,eq,o,w
Nr. crt. Structura planşeului
(dB)
1 Placă - 10 cm grosime 80
Tabel A.2.2.
∆ Ln,w
Nr. crt. Tipul îmbrăcăminţii de pardoseal ă
(dB)
0 1 2
1 Covor cauciuc cu grosime 3...4 mm 5
2 Covor PVC f ără suport textil, cu grosimi de 1,5...2 mm 7
3 Covor PVC cu suport textil, cu grosimi de 2...5 mm 9 ... 11
Covor PVC cu suport fonoizolator, cu grosime de min.
4 16
2,5 mm
Covor din fibre poliamidice depuse electrostatic, cu suport
5 18
fonoizolator din PVC expandat
6 Mochetă 20 ... 24
Parchet tradiţional pe grinzişoare de lemn lipite pe dala de
7 11
beton
66

0 1 2
Parchet pe grinzişoare de lemn şi strat elastic de 2,5 cm
8 21
grosime
Pardoseli din parchet sau covor PVC f ără suport textil lipit
9 pe dala flotant ă din beton pe strat elastic din vat ă minerală 23
de 10 mm grosime
10 Idem pe strat elastic de 20 mm grosime 28
Idem pe strat elastic din polistiren ecruisat minimum
11 22
30 mm grosime
Idem pe membrană fonoizolatoare la zgomot de impact
12 20 ... 27
0,6 ... 1 cm grosime
67

COLECTIV ELABORARE :
Dr.ing. Marta Cristina Zaharia - Ş ef de Proiect

Ing. Ioana Mihaela Alexe
Prof.dr.ing. Mariana Cristina Stan
Conf.dr.ing. Mirel Florin Delia
Ing. Constantin Pr ăun
Conf.dr.ing. Viorica Demir
Ing. Mircea Alexe
Dr. mat. Borcia Ioan-Sorin
Sing. Marius Radu Demetrescu
Sing. Gabriel Adrian Anastasiu- Rafail
2

VOLUMUL II
Normativ privind Acustica în construcţii şi zone urbane.

Partea IV - Măsuri de protecţie împotriva zgomotului la zone urbane
(Revizuire GP 001/1996)
Redactarea I – a
Exemplar pentru trimiterea în Anchetă publică
3

Cuprins – Partea IV
I. Generalităţ i
I.1.1. Cerin ţ e privind conformitatea cu Directivele Europene
I.1.2. M ă suri de protec ţ ie împotriva zgomotului urban
a) 1. M ă suri de ordin urbanistic
a) 2. M ă suri de ordin arhitectural
a) 3. M ă suri de ordin administrativ
b) 1. M ă suri administrativ-legislative de combatere a zgomotului
b) 2. M ă suri active de combatere a zgomotului
b) 3. M ă suri pasive de combatere a zgomotului
I.1.3. Analiza şi identificarea surselor de zgomot şi vibra ţ ii urbane
- natura, localizarea şi caracteristicile surselor de zgomot urban pe bază de evaluări
- natura, localizarea şi caracteristicile surselor urbane de vibra ţ ii pe bază de evaluări
II. Elemente de proiectare a mă surilor de protec ţ ie împotriva zgomotului urban

II.1. Date de intrare
II.1.1. Elemente de proiectare a mă surilor de protec ţ ie în zone urbane:
A. - planuri urbanistice PUG, PUZ, PUD.
B. - date ini ţ iale caracteristice ale zonei urbane;
II.1.2. Optimizarea datelor şi parametrilor acustici pe baza corel ă rii multicriteriale şi a
factorilor de influen ţă . Elemente de calcul a nivelului de zgomot urban.
II.1.2.1. Optimizarea datelor şi parametrilor acustici pe baza corel ă rii multicriteriale şi a
factorilor de influen ţă .
II.1.2.2. Elemente de calcul a nivelului de zgomot urban.
III. Materiale şi echipamente de protec ţ ie în zone urbane (pentru bariere acustice, pentru
fa ţ adele cl ă dirilor, pentru căi de rulare pe şine, pentru trafic aerian)
IV. Evaluă ri experimentale opera ţ ionale (instrumental-informatice) pentru stabilirea

nivelurilor de expunere la zgomot :
- evaluarea nivelului de zgomot;
- evaluarea nivelului de vibra ţ ii;
- compozi ţ ii spectrale specifice.
V. Atestarea conformităţ ii materialelor, sistemelor şi echipamentelor pentru asigurarea

nivelurilor de calitate corespunză toare
VI. Condi ţ ii de recep ţ ie
Anexe :
Anexa 1: Lista parametrilor şi nivelurilor de performan ţă corespunză toare cerin ţ ei
“Protec ţ ia împotriva zgomotului” în ansamblurile urbane
Anexa 2: Exemplificare a realiză rii calcului nivelului de zgomot echivalent provenit din trafic
Anexa 3: Elemente de proiectare a mă surilor de protec ţ ie împotriva zgomotului şi
vibra ţ iilor provenite de la circula ţ ia garniturilor de metrou
Anexa 4 (informativă): Cerinte esentiale pentru sanatate si securitate referitoare la proiectarea
şi construirea maşinilor şi componentelor de securitate.
Glosar de termeni
Bibliografie
4

Normativ privind Acustica în construcţii şi zone urbane. Indicativ : ……

Partea IV - Măsuri de protecţie împotriva zgomotului la zone
Inlocuieste: GP 001/1996
urbane (Revizuire GP 001/1996)
I. Generalităţ i

Prezentul normativ se refer ă la m ăsurile de protecţie acustică şi de vibraţii ce trebuie avute
în vedere la proiectarea zonelor urbane, pentru respectarea nivelurilor de performan ţă
corespunz ătoare parametrilor ce asigură cerinţele de confort acustic ale utilizatorilor, conform
prevederilor legislaţiei şi reglementărilor în vigoare.
Prevederile normativului se pot aplica şi în localităţile rurale, acolo unde datorit ă
traficului sau altor surse de zgomot şi vibraţii poate fi afectat ă desf ăş urarea activit ăţ ilor
umane.
Normativul este destinat proiectanţilor, verificatorilor de proiecte, exper ţilor tehnici,
utilizatorilor construcţiilor şi zonelor urbane, precum si universit ăţilor, autorităţilor publice
centrale si locale şi instituţiilor descentralizate ale statului cu atribu ţii si responsabilităţi în
domeniu, in conformitate cu Legea nr.10/1995 privind calitatea in construc ţii.
Prevederile normativului de proiectare se utilizeaz ă pentru realizarea planurilor
urbanistice generale (PUG), zonale (PUZ) şi de detaliu (PUD) precum şi a regulamentelor de
urbanism aferente acestora conform cadrului legislativ în vigoare.
De asemenea, normativul prezint ă no ţiuni referitoare la atestarea conformit ăţii
produselor pentru construc ţii, - materiale, sisteme şi echipamente -, pentru asigurarea nivelurilor
de calitate corespunz ătoare.
În final, prezentul normativ cuprinde condi ţiile necesare a fi îndeplinite la recep ţia
lucrărilor noi sau a celor de reamenajare sau reabilitare a zonelor urbane, tipul de m ăsurări
acustice minimale ale parametrilor de izolare la zgomot şi vibraţii, în vederea compar ării acestor
valori cu limitele admisibile din legisla ţia tehnică în vigoare.
Se men ţionează că normativul se refer ă strict la vibra ţii terane provenite din surse
antropice, altele decât sursele naturale: seismele, vântul etc.
Pentru reducerea nivelului de zgomot şi/sau vibra ţii, m ă surile de protec ţ ie se impun
a fi adoptate concomitent la:
— sursa de zgomot ş i/sau vibraţii;
— că ile de propagare a zgomotului ş i /sau vibra ţiilor;
— zona receptoare.
5

I.1.1. Cerin ţ e privind conformitatea cu Directivele Europene
Urmărind evoluţia pe plan european a influen ţelor factorilor ambientali în decursul

timpului, asupra efectelor zgomotului urban, se poate observa c ă, dacă în perioada anilor '70
problematica era analizat ă din punct de vedere tehnic, în prezent abordarea se face referitor la
efectele zgomotului asupra s ănătăţii populaţiei şi a protecţiei mediului natural.
Pentru a sublinia importan ţa acestui fenomen, la adoptarea proiectului denumit "Cartea
verde" (în anul 1997) a Parlamentului european, un capitol important a fost dedicat analizei
zgomotului în societate ("Politici de viitor privind zgomotul").
Dintre problemele generate de dezvoltarea tehnologic ă şi urbană a societăţii, efectul
zgomotului asupra s ănătăţii populaţiei şi al protecţiei mediului natural au devenit foarte
importante.
Deşi între ţările membre ale Comunit ăţii Europene exist ă divergenţe de natur ă legislativă,
economică, culturală, socială etc., la nivelul CE se încearc ă să se găsească termeni şi elemente
comune de studiere, analiz ă şi rezolvare a problemelor legate de sursele de zgomot datorate
activităţilor urbane. În acest sens, în anii '70 se discuta despre no ţiunea de "aglomerare", iar în
ultimii ani au început s ă se impună în limbajul de specialitate no ţiuni ca: hart ă de zgomot, hart ă
strategică de zgomot, zonă lini ştit ă într-o aglomerare, zonă lini ştit ă în regiune deschisă , rela ţ ia
doză-efect, fa ţ ad ă lini ştit ă etc. dar şi indicatori tehnici specifici ca: Lzsn (indicator de zgomot
pentru zi-sear ă-noapte), Lzi (indicator de zgomot pentru zi), Lseara (indicator de zgomot pentru
sear ă), Lnoapte (indicator de zgomot pentru noapte) etc. Evoluţia acestor termeni a devenit atât
de uzuală, încât, în prezent, utilizarea acestor termeni în studierea fenomenului, a devenit
indispensabilă. Trebuie precizat c ă acest lucru nu ar fi fost posibil f ără adoptarea unui calendar
ambiţios al ţărilor CE de încercare de armonizare legislativ ă (2005 - elaborarea h ărţilor de
zgomot, 2008 - implementarea h ărţilor de zgomot în elaborarea strategiilor urbane, 2013 -
planuri de acţiune privind respectarea valorilor limit ă relevate în zonele cu aglomer ări de
populaţie, şosele, căi ferate etc.).
Dintre elementele principale recomandate de Directiva European ă nr. 2002/49/CE din 25
iunie 2002 privind „evaluarea şi managementul zgomotului ambiental”, transpus ă în România
prin H.G.321/14.04.2005 privind evaluarea şi managementul zgomotului ambiental, reactualizat ă
şi modificată prin H.G. 674 din 28/06/2007 publicat ă în Monitorul Oficial, Partea I nr. 485 din
19/07/2007 şi republicată în M.O. nr.19/10.01.2008, pentru studierea zgomotului în cazul
întocmirii hărţilor de zgomot pentru o zon ă urbană, se pot aminti următoarele:
• pentru indicatorul Lzsn trebuie efectuate analize pentru benzile de valori ale
zgomotului cuprinse între: 55 - 59, 60 - 64, 65 - 69, 70 - 75, > 75 dB;
6

• pentru indicatorul Lnoapte trebuie efectuate analize pentru benzile de valori ale
zgomotului cuprinse între: 50 - 54, 55 - 59, 60 - 65, 65 - 69, > 70 dB;
• punctul de m ăsurare al zgomotului va fi amplasat la o distan ţă minimă de 1.5 m de
faţadă şi la o înălţime minimă de 1.5 m faţa de cota terenului, respectiv pentru întocmire h ărţi
acustice se recomand ă 4,0 m faţa de cota terenului;
• pentru ziua de studiu se au în vedere intervalele orare: 07 - 19, 19 - 23, 23 - 07;
• durata maximă de valabilitate a h ărţilor de zgomot este de 5 ani;
• în cazul hărţilor de zgomot, este obligatorie reprezentarea curbelor de nivel: 60, 65, 70
şi 75 dB;
• analize suplimentare şi m ăsuri specifice de interven ţie pentru zonele de locuit situate în
apropierea şoselelor, zonelor industriale, c ăi ferate, aeroporturi etc.;
• număr maxim de cl ădiri care pot fi construite precum şi numărul maxim de persoane ce
pot locui în zonele expuse la zgomot intens;
Reglementările tehnice EN mai prezint ă şi o serie de indicatori suplimentari/complemetari

ce trebuiesc lua ţi în considerare, cum ar fi:
• L Amax (SEL) pentru protecţia pe timp de noapte în cazul vârfurilor de zgomot;
• limitarea duratei de exercitarea a unei surse de zgomot;
• limitarea numărului surselor de zgomot dintr-un perimetru;
• protecţii suplimentare pe timpul nopţii, week-end, zilei, în cazul unor date calendaristice
cu semnificaţii speciale;
Ţinându-se cont de elementele considerate de membrii CE, pe lâng ă indicatorii Lzsn, Lzi,
Lnoapte recomandaţi de comisiile tehnice ale CE, fiecare ţară poate impune şi folosi, în analiza
fenomenului, şi indicatori specifici de ţară, precum sunt cei explicita ţi în prezentul normativ.
În România existând preocup ări privind protecţia mediului ambiant urban împotriva
zgomotului provenit de la principalele surse de zgomot urban, a fost elaborat şi se actualizeaz ă
continuu, sistemul legislativ referitor la zgomote în zonele populate, ce cuprinde prescrip ţii
tehnice şi standarde de specialitate con ţinând terminologie, metode de m ăsurare, limite
admisibile ale nivelului de zgomot urban provenit din diferite surse de zgomot, indica ţii de
proiectare şi măsuri pentru combaterea polu ării fonice. În urma adopt ării sistemului european
legislativ, a fost elaborat ă hotărârea de guvern HG 321/2005 privind Evaluarea şi gestionarea
zgomotului ambiant , referitoare la elaborarea de h ărţi acustice pentru principalele ora şe ale ţării,
în vederea depistării zonelor urbane supuse la zgomot şi, ulterior, a adopt ării de măsuri de
protecţie împotriva poluării fonice, pentru protejarea locuitorilor expu şi la niveluri de zgomot
care depăşesc recomand ările reglementărilor în vigoare din România.
7

O serie de prevederi specifice din H.G.321/14.04.2005 privind evaluarea şi managementul

zgomotului ambiant, referitoare la determinarea nivelului acustic mediu în interval lung de timp
şi a nivelului de evaluare mediu în interval lung de timp în vederea elabor ării hărţilor acustice
pentru principalele oraşe ale ţării, sunt:
- Hotărârea stabileşte cadru general pentru dezvoltarea m ăsurilor de reducere a zgomotului
emis de sursele principale de zgomot, în special de vehiculele rutiere, feroviare şi de
infrastructura acestora, de aeronave, de echipamentele industriale, echipamentele destinate
utilizării în exteriorul clădirilor şi maşinile industriale mobile.
- Prevederile hotărârii se aplică zgomotului ambiant la care este expus ă populaţia, în
special în:
a) zonele construite;
b) parcurile, grădinile publice sau alte zone lini ştite dintr-o aglomerare;
c) zonele liniştite din spaţii deschise;
d) apropierea unit ăţilor de învăţământ, a spitalelor şi a altor clădiri şi zone sensibile la
zgomot.
- În hotărâre sunt prezentate o serie de detalii privind autorit ăţile care se vor ocupa de
elaborarea h ărţilor de zgomot şi competenţele şi obligaţiile acestora.
- Indicatorii de zgomot utilizaţi la nivel naţional în vederea realiz ării şi revizuirii cartării
strategice de zgomot, sunt L(zsn) şi L(noapte).
- Valorile indicatorilor L(zsn) şi L(noapte) se determină prin intermediul metodelor de
evaluare, măsurări în punctul de evaluare şi/sau calcule, prezentate în hot ărâre.
- În general, mărimile folosite la întocmirea h ărţilor de zgomot, sunt determinate din
măsurări şi/sau calcule. Rezultatul trebuie s ă fie nivelul de presiune acustic ă reprezentativ pentru
o amplasare specific ă.
În ecuaţia rezolvării problemelor de zgomot, popula ţia reprezintă un factor important, fiind
informată periodic asupra nivelelor de zgomot dintr-o zon ă, şi consultată în acţiunile de
rezolvare.
Pentru autorităţile locale, hărţile de zgomot sunt desemnate ca s ă reprezinte elemente de
referinţă din punct de vedere acustic, în elaborarea planurilor de urbanism, pentru amplasarea
într-o zonă urbană a clădirilor din domeniul educa ţional sau al sănătăţii, planificarea traficului,
etc.
8

I.1.2. M ă suri de protec ţ ie împotriva zgomotului urban
Clasificări ale tipurilor de măsuri de protecţie:

a) după tipologia de adoptare a acestora:
a) 1. - măsuri de ordin urbanistic
a) 2. - măsuri de ordin arhitectural
a) 3. - măsuri de ordin administrativ
b) după tipologia aplicabilităţii acestora:
b) 1. - măsuri administrativ-legislative de combatere a zgomotului
b) 2. - măsuri active de combatere a zgomotului
b) 3. - măsuri pasive de combatere a zgomotului
a) 1. Măsuri de ordin urbanistic:
a.1.1. — Adoptarea unei configura ţii stradale corespunz ătoare avându-se în vedere:
• tipologia zonelor funcţionale din localit ăţile străbătute de artere de circula ţie;
• pofilele transversale şi longitudinale ale str ăzilor;
• structura i îmbrăcămintea de uzură a arterei rutiere;
• solu ţ ionarea nodurilor de circula ţie (limitarea numărului de străzi care converg într-o
intersecţie, sistematizarea intersec ţiilor, respectarea unor distanţe între intersecţii etc.);
• componenta traficului rutier;
• regimul de în ălţime al fronturilor de cl ădiri delimitatoare ale arterelor de circula ţie;
• dispunerea clădirilor la distanţe convenabile faţă de sursele de zgomot şi/sau vibraţii;
• stabilirea unor distan ţe de protec ţie din punct de vedere acustic fa ţă de traficul
feroviar, aerian, naval, subteran.
a.1.2. — Amplasarea la distan ţe corespunz ătoare din punct de vedere acustic, a dot ărilor
funcţionale ce trebuie protejate (parcuri, zone balneare , etc.) faţă de surse poten ţiale de zgomot
şi/sau vibraţii.
a.1.3. — Crearea de ecrane naturale sau artificiale între sursa şi zonele receptoare.
a.1.4 . — Adoptarea unor forme planimetrice şi volumetrice care s ă conduc ă la reducerea
efectelor zgomotului în interiorul cl ădirilor.
a) 2. Măsuri de ordin arhitectural aplicate la:
— adoptarea unor rezolvări funcţionale ale partiurilor cl ădirilor, care s ă creeze zone
tampon fa ţă de sursa, de zgomot; şi/sau vibra ţii;
— dimensionarea corespunz ătoare a elementelor delimitatoare ale clădirilor (pereţi,
faţade, acoperi şuri, ferestre, uşi exterioare).
9

a) 3. Măsuri de ordin administrativ de combatere a zgomotului şi/sau vibra ţ iilor, ce

reprezint ă în principal ac ţ iuni cu caracter normativ, de exemplu:
a . 3 . l . – stabilirea unor niveluri maxime admisibile pentru diferitele surse de zgomot şi/sau
vibraţii din ansamblurile urbane prin: impunerea tipurilor de vehicule, restric ţionarea
orelor de trafic sau orelor de funcţionare a unor unit ăţi ce constituie surse poten ţiale de
zgomot;
— stabilirea unor distan ţ e de protec ţie din punct de vedere acustic fa ţă de traficul
feroviar , aerian, naval, subteran.
a.3.2. — efectuarea de măsurători pentru controlul nivelurilor admisibile de zgomot şi/sau
vibraţii. faţă de limitele impuse prin regulamentul de urbanism ce se vor adopta sub
îndrumarea organelor de administraţie locale: prefecturi, prim ării şi organe de poliţie.
a.3.3. — modificarea sau restricţionarea traficului pe arterele de circula ţie urbane pentru
respectarea limitelor impuse prin regulamentele de urbanism .
b) 1. Măsuri administrativ-legislative de combatere a zgomotului ce reprezint ă în
principal ac ţ iuni cu caracter administrativ-legislativ, adoptate de institu ţ iile abilitate
conform legii, de exemplu:
b.l.1. — stabilirea unor niveluri maxime admisibile pentru diferitele surse de zgomot şi/sau
vibraţii din ansamblurile urbane prin: impunerea unor tipuri de vehicule în trafic,
restricţ ionarea orelor de trafic sau a orelor de funcţionare a unor unit ăţi ce constituie surse
poten ţ iale de zgomot şi/sau vibraţii, etc.;
b.1.2. — stabilirea reglementat ă a unor distan ţe minime de protec ţ ie din punct de vedere
acustic fa ţă de traficul feroviar , aerian, naval, subteran.
b.1.3. — efectuarea de măsurări pentru controlul nivelurilor admisibile de zgomot şi/sau
vibraţii. faţă de limitele impuse prin regulamentul de urbanism ce se vor adopta sub
îndrumarea organelor de administraţie locale: prefecturi, prim ării şi organe de poliţie.
b.1.4. — modificarea sau restric ţionarea traficului pe arterele de circula ţie urbane pentru
respectarea limitelor impuse prin regulamentele de urbanism, de exemplu: a) uniformizarea
fluxului de trafic rutier (unda verde a semafoarelor) şi reducerea la minim a zgomotului produs
de vehicule; b) programarea traficului aerian, etc.
b) 2. Măsuri active de combatere a zgomotului ce reprezint ă măsuri adoptate direct la sursele
de zgomot şi/sau vibraţii, aplicarea eficient ă a măsurilor active de combatere a zgomotului
provenit de la diferite surse de poluare fonic ă urbană, presupunând cunoa şterea temeinică a
tipului de sursă şi tratarea fiecăreia în parte. Este de men ţionat faptul că problema polu ării
acustice trebuie avut ă în vedere în primul rând în faza de proiectare:
- a mijloacelor de transport ce reprezint ă sursele de zgomot mobile provenite din trafic;
- a dotărilor funcţionale urbane ce includ surse de zgomot fixe (aflate în incinte);
10

- a ansamblurilor construite.
b.2.1. Măsuri active de combatere a zgomotului provenit din traficul rutier:
Zgomotul străzii este rezultatul compunerii zgomotelor provocate de diferitele tipuri de vehicule
ce o străbat: autoturisme, autobuze, troleibuze, tramvaie, motociclete, autocamioane etc.
Controlul zgomotului străzii se realizează prin cunoaşterea şi controlul fiecăreia dintre sursele ce
îl compun. Combaterea zgomotului produs de autovehicule se realizeaz ă prin aplicarea de m ăsuri
de protecţie pentru toate sursele specifice ale unui tip de vehicul.
b.2.2. Măsuri active de combatere a zgomotului provenit din traficul feroviar (pe şine)
Soluţiile de combatere a zgomotului provenit din traficul feroviar (vehicule circulând pe şine:
tramvaie, metrouri, trenuri) se refer ă atât la vehiculul propriu zis cât şi la calea de rulare.
b.2.3. Mãsuri active de combatere a zgomotului provenit din traficul aerian
Din punct de vedere al protec ţiei ansamblurilor construite intereseaz ă, în principal, zgomotul
specific decolărilor şi aterizărilor, zgomotul generat în timpul func ţionării avioanelor pe sol şi
zgomotul produs de acestea la diferite altitudini relativ mici (la care avioanele survoleaz ă zone
populate). Măsurile de combatere constau în principal în realizarea unor motoare bine echilibrate
dinamic şi prevederea de atenuatoare speciale de zgomot la aspira ţie şi e şapare, ce pot asigura o
atenuare până la 40 dB(A).
b.2.4. Mãsuri active de combatere a zgomotului provenit din surse amplasate în incinte
Dotările funcţionale urbane, de exemplu: industrii, pie ţe, parcaje, şcoli, grădini-restaurant,
stadioane etc., pot fi generatoare de surse de zgomot de diferite naturi:- mecanice; -
electromagnetice; - hidraulice; - aerodinamice etc.
b) 3. Măsuri pasive de combatere a zgomotului ce reprezintă principii de sistematizare şi
optimizare a zonelor urbane, respectiv ac ţiuni de ordin constructiv sau urbanistic adoptate din
faza de proiectare a zonelor urbane, cu scopul de a reduce nivelul de intensitate al zgomotului, pe
calea de propagare de la surs ă la receptor, astfel încât nivelul de zgomot la receptor s ă se
încadreze în limitele admisibile recomandate de legisla ţia şi reglementările în vigoare, (cf.
capitol II.1.2.), de exemplu:
b.3.l — stabilirea unor trame stradale corect conformate din punct de vedere al protec ţ iei
acustice;
b.3.2. — stabilirea unor distan ţ e de protec ţie din punct de vedere acustic fa ţă de traficul
feroviar , aerian, naval, subteran.
b.3.3. — conformarea interioar ă din punct de vedere a protec ţiei acustice a partiurilor
cl ădirilor;
b.3.4. — conformarea urbanistic ă din punct de vedere a protec ţ iei acustice a zonelor
funcţionale specifice componente ale oraşelor, respectiv a pozi ţionării acestora faţă de zonele
ce cuprind cl ădiri de locuinţe; etc.
11

b.3.5. — amplasarea corespunz ătoare a dotărilor urbane cu implicaţii deosebite în stabilirea

regimului acustic din diferitele zone func ţionale urbane: dot ări specifice traficului (parcajele,
gările feroviare, aeroporturile, şi dotări funcţionale specifice ansamblurilor urbane (pie ţe
comerciale; - instituţii de învăţământ (şcoli, grădiniţe); - grădini-restaurant; - terenuri sportive şi
stadioane):
b.3.6. — proiectarea corespunz ătoare din punct de vedere acustic a fa ţadelor clădirilor:
b.3.7. — influenta tramei stradale în combaterea zgomotului provenit din traficul rutier:
b.3.7. — influenta zonelor plantate ca ecrane de protec ţie naturale şi a factorilor naturali de
relief în combaterea zgomotului urban.
I.1.3. Analiza şi identificarea surselor de zgomot şi vibra ţ ii urbane

- natura, localizarea şi caracteristicile surselor de zgomot urban pe bază de evaluări
- natura, localizarea şi caracteristicile surselor urbane de vibra ţ ii pe bază de evaluări
Cunoaşterea cauzelor care dau na ştere zgomotului urban, precum şi a parametrilor de care
depind caracteristicile zgomotului generat, prezint ă o mare importanţă în rezolvarea problemelor
de reducere a ni ve lu lu i zgomotului emis de o surs ă.
Zgomotul urban este în principal un zgomot cu o varia ţie aleatoare în timp, provenit din
nenumărate surse de zgomot fixe şi alte surse de zgomot mobile.
În contextul acestui normativ sursele urbane principale de zgomot şi/sau vibraţii terane
din marile zone urbane se pot clasifica în dou ă tipuri, anume:
a. - surse mobile provenind din:
- traficul rutier, feroviar, aerian, subteran, naval;
b. - surse fixe, situate în incinte care delimiteaz ă diverse tipuri de activităţi:
— dot ările funcţionale urbane: şcoli, grădiniţe, parcaje, stadioane, restaurante în aer
liber, cinematografe în aer liber/pie ţe agroindustriale etc.;
— unităţ ile industriale.
Fiecare surs ă de zgomot prezint ă caracteristici specifice referitoare, în principal, la nivelul
maxim/minim de zgomot produs, spectrul de frecven ţe etc.
C ă ile de propagare a zgomotului pot fi prin:
— aer;
— apă;
— sol.
Zona receptoare este constituit ă din spa ţ iile interioare sau exterioare utilizate pentru
diverse activităţ i.
Aceste tipuri de surse de poluare fonic ă sunt considerate identic atât la nivel na ţional cât si
la nivel internaţional.
12

În acest sens, controlarea surselor de zgomot, atât cele fixe cât şi cele mobile (din trafic)
presupune cunoa şterea caracteristicilor surselor, in cazul surselor din traficul rutier si feroviar - a
componentei traficului, iar adoptarea metodelor de reducere a nivelului de intensitate a acestor
surse, presupune ini ţial cunoaşterea zonelor urbane expuse la zgomot provenit din acest tip de
surse.
Sursele de vibraţii din mediul urban pot fi categorisite şi caracterizate astfel:
1.Natura, surselor urbane de vibra ţ ii:

1.1 Surse terane
1.1.1 surse urbane de vibratii ambientale
1.1.1.1 surse de vibratii din trafic rutier
1.1.1.2 surse de vibratii din transport pe cale ferata (tranvai,metrou)
1.1.1.3 surse de vibratii din explozii (demolari)
1.1.1.4 surse de vibra ţii transmise clădirilor din mediul urban de c ătre echipamente industriale
(ciocane de forja, laminoare, macarale, compresoare, ventilatoare, alte echipamente industriale
cu componente in mi şcare de rotaţie si alternativa de transla ţie, etc.)
1.1.2 surse urbane din microseisme locale
1.2 Surse aeriene
1.2.1 surse de vibratii din zborul avioanelor
1.2.2 surse de vibratii generate de intemperii
2. Localizarea surselor urbane de vibra ţ ii:
2.1 intravilan
2.2 extravilan, la 10-1500m de construc ţii, funcţie de natura vibra ţiilor si a construcţiilor
3. Caracteristicile surselor urbane de vibra ţ ii
3.1 acceleraţii, viteze, deplas ări
3.2 spectre de r ăspuns in domeniul frecventelor admise de normative si standarde pentru
durabilitatea construcţiilor
În capitolele II, III şi IV ale normativului sunt prezentate detaliat caracteristicile

specifice, metodele de evaluare prin m ăsurări şi/sau calcule, pentru principalelor surse de zgomot
/ vibraţii din zonele urbane.
13

- “Normativ privind Acustica în construc ţii şi zone urbane”:

Partea I – Prevederi generale privind protec ţ ia la zgomot* (a fost elaborată de UAUIM în anul
2002 şi poate fi pusă la dispoziţie de către Direcţia Generală Tehnică în Construcţii din cadrul
MDRL, în faza de redactare final ă) şi
Partea II – Proiectarea şi execu ţ ia măsurilor de izolare fonică şi a tratamentelor acustice la
clădiri* având indicativul C 125-2005, publicat în M.Of., PI, nr.460 bis/31.05.2005 şi
B.C.nr.15/2005
*) Partea I şi Partea II se vor notifica la Comisia European ă prin grija MDRL.
- Legea nr.10/1995, privind calitatea în construc ţii;
- NP 002/0-1996 “ Cerin ţe esenţiale. Normativ pentru proiectarea de ansamblu a s ălilor de
audiţie publică în spiritul conceptului de performan ţă”;
- NP 001-1999 “Normativ cadru privind detalierea con ţinutului cerinţelor stabilite prin Legea
10/1995 privind calitatea în construc ţii”;
- NP 079-02 “Normativ privind cerinţele de calitate pentru unit ăţi funcţionale de cazare
(camere, garsoniere şi apartamente) din cl ădiri hoteliere”;
- Normativ privind cerinţele de calitate pentru unit ăţi funcţionale (birouri) din cl ădiri de birouri”
(beneficiar MLPTL);
- P 121-1989 “Instruc ţiuni tehnice pentru proiectarea şi executarea m ăsurilor de protecţie
acustică şi antivibratilă la clădiri industriale”;
- P 123-1989 “Instruc ţiuni tehnice privind proiectarea şi executarea s ălilor de audiţie publică din
punct de vedere acustic”;
- SR ISO 1996-1:2008 Acustic ă. Descrierea, m ăsurarea şi evaluarea zgomotului din mediul
ambiant. Partea 1: Mărimi fundamentale şi metode de evaluare
- SR ISO 1996-1:2008/C91:2009
- SR ISO 1996-2:2008 Acustic ă. Descrierea, măsurarea şi evaluarea zgomotului din mediul
ambiant. Partea 2: Determinarea nivelurilor de zgomot din mediul ambiant
- SR ISO 1996-2:2008/C91:2009
- STAS 10009-88 Acustica în construc ţii. Acustica urbana. Limite admisibile ale nivelului de
zgomot.
- Directiva European ă nr. 2002/49/CE din 25 iunie 2002 privind evaluarea şi managementul
zgomotului ambiental”, transpus ă prin H.G. 321/14.04.2005 privind evaluarea şi managementul
zgomotului ambiental, reactualizat ă şi modificată prin H.G. 674 din 28/06/2007 publicat ă în
Monitorul Oficial, Partea I nr. 485 din 19/07/2007 şi republicată în M.O. nr.19/10.01.2008
- Directiva Europeana 89/106/CEE „Produse pentru construc ţii”, transpusă în legislaţia
românească prin HG 622/2004 privind stabilirea condi ţiilor de introducere pe piaţă a produselor
pentru construcţii, modificată şi completată prin H.G. 796/14.07.2005 şi H.G.1708 /21.12.2005
- Documentele interpretative ale Directivei Europene pentru Produse de Construc ţie
89/106/CEE;
- HG 622/2004 privind stabilirea condi ţiilor de introducere pe pia ţă a produselor pentru
construcţii modificată şi completată prin HG 796/14.07.2005 şi 1708/21.12.2005.
- Directivei Europene 98/37/CE „Ma şini industriale”
- HG 119/2004 privind stabilirea condiţiilor pentru introducerea pe pia ţă a maşinilor industriale.
14

II. Elemente de proiectare a mă surilor de protec ţ ie împotriva zgomotului urban

II.1. Date de intrare
Proiectarea din punct de vedere acustic a ansamblurilor urbane presupune adoptarea unui
complex de m ăsuri de protecţie împotriva zgomotului urban, în vederea realiz ării climatului
acustic admisibil.
Planurile urbanistice generale, zonale şi cele de detaliu se vor proiecta , astfel încât să
fie respectate condi ţiile admisibile, prezentate în ANEXA 1 a ghidului, respectiv în STAS 10009-88
ş i STAS 6156-86, precum ş i rela ţ ia :
A
L 10 ≤ 70 dB(A)
în ca re:
A
L 10 — reprezint ă nivelul de zgomot depăşit într-un punct “A” situat la 2,00 m distan ţă
faţă de frontul de cl ădire şi la o înălţime de 1,50 m, într-o perioada ce reprezint ă 10% din
intervalul de timp considerat (determinat în conformitate cu prevederile legislaţiei în
vigoare).
Prezentul normativ va fi utilizat de proiectantul de construc ţii în stabilirea solu ţiei
de arhitectura func ţie de caracteristicile ansamblului din punct de vedere acustic .
II.1.1. Elemente de proiectare a mă surilor de protec ţ ie în zone urbane:
A. - planuri urbanistice PUG, PUZ, PUD.

Elaborarea planurilor urbanistice se face pe baza unei serii de studii de fundamentare şi se
încheie cu avizele date de organismele centrale şi teritoriale interesate.
Dintre studiile de fundamentare cu caracter analitic, intereseaz ă. în cazul proiect ării din
punct de vedere acustic, cele privind:
— evolu ţ ia localit ăţ ii sub aspect urbanistic-arhitectural ş i istorico-cultural;
— organizarea circula ţ iei ş i a transportului;
— caracteristicile fondului construit ;
— condi ţiile geotehnice;
— reabilitarea, protecţia şi conservarea mediului ;
— stabilirea zonelor protejate cu valoare deosebit ă.
La stabilirea conţinutului planurilor urbanistice, PUG şi PUZ, următoarele propuneri
de organizare urbanistica vor ţine seama de condi ţ iile admisibile din punct de vedere
acustic:
— organizarea traseelor şi datelor caracteristice ale circula ţiei ;
15

— zonificarea pe func ţiuni dominante;

— alinierea şi regimul de înălţime al construc ţiilor;
— reabilitarea, protecţia şi conservarea mediului ;
— protejarea patrimoniului.
Regulamentele aferente PUG şi PUZ explicit şi detaliaz ă. aceste planuri referindu-
se la:
— destina ţ ia terenului în func ţ ie de zon ă;
— amplasarea construc ţiilor faţă de principalele artere de circulaţie;
— asigurarea terenurilor pentru rezolvarea principalelor intersec ţ ii, în condi ţiile fluenţ ei
şi siguran ţei traficului;
— accesele la construc ţii, modul de organizare în interiorul terenurilor destinate
pentru construcţia locurilor de parcare şi garajele aferente acestor accese;
— prevederea spa ţiilor libere şi a spaţiilor plantate;
— materialele de construc ţii şi finisaj exterior;
— regimul de în ăl ţ ime a construc ţ iilor;
— protec ţia mediului pentru construc ţ iile existente
— alte situaţii specifice
Planurile urbanistice de detaliu, PUD vor cuprinde urm ătoarele elemente, condi ţionate
de m ăsurile de protec ţie din punct de vedere acustic:
— circulaţ ie major ă : organizare circula ţie pietoni ş i autovehicule, accesele şi
parcaje necesare;
— sistematizare vertical ă;
— func ţiuni propuse;
— regim de aliniere;
— regim de în ăl ţ ime;
— procent de ocupare teren;
— plastică arhitectural ă, volumetrică, materiale de finisare;
— restric ţ ii faţă de vecin ă t ăţ i.
B. - date ini ţ iale caracteristice ale zonei urbane;
Pentru proiectarea din punct de vedere acustic a PUG, PUZ şi PUD— atât cazul unor
ansambluri noi cât şi cazul amplas ă rii de obiective noi într-un cadru urban existent, —
etapele ce se vor parcurge sunt urm ătoarele:
a) stabilirea datelor fixe :
— categoria arterelor de circula ţie rutieră ;
— tipul zonei func ţ ionale (sau obiectivului nou ce va fi amplasat într-o anumita
16

zon ă func ţională );

— regimul de în ăl ţ ime şi aliniere în zon ă;
— existen ţa zonelor protejate;
— restric ţ iile faţă de vecin ă t ăţ i;
— factorii naturali de mediu;
— alte situa ţ ii speciale etc.
b) stabilirea datelor ce se pot optimiza:
— regimul de trafic;
— profilurile transversale (distan ţe între fronturile cl ădirilor delimitatoare ale arterei
de circula ţie);
— regimul de în ăl ţ ime al cl ă dirilor delimitatoare;
— destinaţia cl ădirilor delimitatoare;
— factorii de ameliorare a nivelului de zgomot pe c ă ile de propagare de la surs ă la
zonele receptoare;
— tipul faţ adelor cl ă dirilor şi materialelor de finisaje;
— plastica arhitectural ă. şi volumetrică a clădirilor et c.;
— amplasarea unit ăţ ilor funcţ ionale în interiorul cl ădirilor.
Pentru proiectarea de zone urbane noi adoptarea solu ţiei optime din punct de vedere
acustic se va face în mod obligatoriu pe baza prevederilor prezentului normativ.
Pentru reorganizarea de zone urbanistice existente prevederile prezentului normativ se
vor aplica în func ţie de posibilit ăţ i.
În cazurile analizate, determinarea nivelului de zgomot pentru diferite situa ţii se va
face conform prevederilor capitolului II.1.2.2 din prezentul normativ şi a exemplului de
calcul prezentat în ANEXA 2 din normativ.
Sursele majore de poluare fonic ă dintr-o zona urbana, ce se consider ă pentru
determinarea nivelului de zgomot, se caracterizeaz ă dup ă tipul de localizare în spa ţ iul
urban, astfel:
a) surse de zgomot mobile (traficul) — detaliate la capit. II.1.2.2 din prezentul
normativ;
b) surse de zgomot fixe, amplasate în incinte:
b.l. — surse punctiforme — detaliate la capit. II.1.2.2 din prezentul normativ;
b.2. — surse repartizate pe suprafe ţe mari — detaliate la capit. II.1.2.2 din prezentul
normativ.
17

II.1.2. Optimizarea datelor şi parametrilor acustici pe baza corel ă rii multicriteriale şi a

factorilor de influen ţă . Elemente de calcul a nivelului de zgomot urban.
II.1.2.1. Optimizarea datelor şi parametrilor acustici pe baza corel ă rii multicriteriale şi a

factorilor de influen ţă .
Măsurile de protec ţie acustică ce trebuie avute în vedere la proiectarea ansamblurilor

urbane sunt urm ătoarele:
a) în cazul surselor de zgomot mobile (traficul rutier):
— corelarea regimului de în ălţime a cl ădirilor ce delimitează strada cu l ăţ imea
profilurilor stradale adoptate şi componen ţa traficului;
— reglementarea şi optimizarea traficului;
— prevederea de ecrane de protec ţie între sursa. şi zonele receptoare.
b) în cazul surselor de zgomot aflate în incinte (= dot ă ri urbane ş i industrii):
— amplasarea corespunz ătoare a dot ărilor urbane fa ţă de şi în cadrul zonelor
rezidenţ iale sau a celor special protejate;
— amplasarea corespunz ătoare a industriilor în cadrul şi faţă . de diferitele tipuri de
zone func ţionale urbane;
— prevederea de ecrane de protec ţ ie între surse şi zonele receptoare.
În continuare sunt prezentate detaliat aceste m ăsuri de protecţie.

Corelarea regimului de în ăl ţ ime a cl ă dirilor ce delimitează strada cu l ăţ imea
profilurilor stradale adoptate şi componen ţ a traficului
În tabelul 1 se prezint ă, orientativ, func ţie de anumite regimuri de în ălţime ale
cl ădirilor delimitatoare, pe str ăzi de cate gorie 1 (cu 5—8 benzi de circulaţie), distanţa
minimă necesară . între fronturile de clădiri, destinate în special locuinţelor, pentru
respectarea condiţ iei de confort acustic urban stabilit ă la pct. II .1.
Tabelul 1
Regim de înălţime a clădirilor Lăţimea minimă (metri) necesară
(Parter + nr. de etaje) între fronturile de clădiri
partea stângă partea dreaptă a*) b*)
P P 50 30
P+4 P 70 40
P+4 P+4 85 50
P + (8sau9) P+4 120 ) 80 )
> P + (8sau9) ‹ P + (8sau9) *) 100 )
P + (8sau9) - ) 65 45
18

a*) — f ă r ă restric ţ ii în leg ă tura cu traficul

b*) — f ăr ă trafic greu (camioane, tractoare, cu maximum 2 trasee de transport în comun de tip
tramvaie sau autobuze articulate.
*) — nu se recomand ă
**) Observa ţ ie: În cazul în care artera de circula ţ ie este amplasat ă în partea central ă a profilului,
iar pe distan ţ a “ d ” (d ≥ 25 m) , dintre artera de circula ţ ie ş i fronturile de cl ă diri, sunt prev ă zute
sp a ţ ii verzi cu cel pu ţ in 3 rânduri de arbori cu coroane întrep ă trunse , l ăţ imile minime necesare
între fronturile de cl ă diri pot fi reduse cu cca. 25%
***) Distan ţa se consider ă de la frontul de cl ădiri existent pân ă la 10.00 m dincolo de bordura
trotuarului aflat în partea opus ă frontului de cl ă diri.
Reglementarea şi optimizarea traficului

Deoarece traficul constituie sursa principal ă de zgomot urban, rezult ă că cea mai eficace
metodă administrativă de reducere a polu ării acustice o constituie reglementarea si optimizarea
traficului, metodă ce presupune urm ătoarele operaţiuni şi restricţionări:
i) uniformizarea fluxului de trafic rutier şi reducerea la minim a zgomotului produs de vehicule;
ii) programarea traficului aerian si a traficului feroviar astfel încât să nu polueze fonic zonele
urbane învecinate.
Reglementarea şi optimizarea traficului rutier se va face conform urm ă toarelor
principii:
— eliminarea traficului greu (camioane, tractoare) de pe arterele cu mai pu ţin de 5
benzi ;
— eliminarea transportului în comun de pe arterele cu 2 benzi ş i restricţ ionarea
acestuia la max. 2 trasee de transport în comun pe stră zile cu 3—4 benzi;
— amplasarea arterei de circulaţie simetric faţă , de fronturile de cl ă diri
delimitatoare;
— prevederea de spaţii de protecţie între artera de circulaţie şi fronturile de clă diri;
conţinând eventual, ecrane naturale (zone verzi) sau artificiale;
— amplasarea judicioas ă a unit ăţ ilor funcţionale în cl ădiri, cf. capit. II.1.2.2;
— dirijarea traficului greu, astfel:
— pe liniile de centur ă ale zonelor urbane (în m ăsura posibilităţilor) ;
— pe arterele de circula ţie special dimensionate, în acest caz adoptându-se m ă suri de
protec ţie acustic ă , (cf. capit. II.1.2.2.) la faţadele cl ădirilor ce delimitează
arterele de circula ţie respective;
— pe arterele cu sens unic de circula ţie, corelat cu crearea de „und ă verde" în
trafic;
— conform unui anumit orar de trafic, ales astfel încât s ă deranjeze cât mai pu ţin
zonele reziden ţiale învecinate, în cazul când nu se pot aplica primele trei
indicaţii;
19

— utilizarea de vehicule silen ţioase (având nivelul de zgomot sub 80 dB(A)).
Amplasarea construc ţ iilor pe arterele de circula ţ ie

Amplasarea construcţiilor pe arterele de circulaţie trebuie f ăcută astfel încât să se realizeze
întreruperi ale frontului de cl ădiri, în condi ţiile respect ării densit ăţ ii de spa ţii construite şi
evit ă rii producerii de curen ţ i de aer care s ă afecteze circula ţia la nivel pietonal.
Prin adoptarea de-a lungul arterelor de circula ţie, de zone cu un singur front de
cl ădiri, nivelul de zgomot, înregistrat într-un punct A aflat lâng ă frontul de cl ădiri existent,
se reduce cu aprox. 10 dB fa ţă de cazul profilului transversal mărginit de două fronturi de
cl ădiri continui.
Întreruperile în fronturile de cl ădiri de pe ambele laturi ale arterei de circula ţie, se vor
face intercalat astfel încât unei lungimi de cl ădire de pe o parte s ă îi corespunda o
întrerupere de front pe cealalt ă parte.
Amplasarea unit ăţ ilor func ţ ionale în cl ă diri
Amplasarea unit ăţilor funcţionale în cl ădiri trebuie astfel f ăcută încât spaţiile în care este
necesară în mod deosebit lini ştea, s ă fie amplasate spre partea opus ă traficului, în situa ţiile
în care acest lucru este posibil din condi ţ ii de însorire.
Observa ţ ie: Elementele constructive aplicate pe fa ţade (balcoane, logii, ecrane verticale etc.) sau retragerile
pe verticală ale cl ădirilor, nu aduc un spor semnificativ de izolare fonic ă.
O creştere efectivă a protecţiei acustice împotriva zgomotului urban se ob ţine prin rezolvarea
corespunzătoare a ferestrelor care constituie principala surs ă de propagare a zgomotului sau prin ecran ări la
nivelul balcoanelor sau logiilor. Calculul sporului de izolare acustic se va efectua pe baza prevederilor în
vigoare.
Prevederea de ecrane de protec ţ ie între sursa şi zonele receptoare

În scopul protej ării din punct de vedere acustic a zonelor reziden ţiale faţă de arterele
de circulaţie, se vor folosi— de câte ori este posibil — ecrane naturale constituite din
vegeta ţie sau ecrane-bariere artificiale.
În cazul traficului, barierele (ecranele) acustice reprezintă mijloacele cele mai eficiente de
micşorare a zgomotului pe magistralele prev ăzute cu clădiri pe ambele p ărţi.
Eficacitatea barierelor (ecranelor) din punct de vedere al atenu ării produse depinde de
mulţi factori printre care:
- dimensiunile geometrice (inaltime, lungime, grosime) ale lor,
- poziţiile relative ale sursei de zgomot şi receptorului fata de bariera-ecran,
- lungimea de und ă a semnalului acustic,
- transparenţa acustica a barierelor-ecranelor, dat ă de materialele ce compon structura
acestora si de densitatea superficial ă a barierelor-ecranelor (kg/m2),
- absorbţia materialelor din care sunt realizate suprafe ţelor lor,
20

- natura marginilor barierelor-ecranelor pentru fenomenul de difrac ţie a sunetului (margini

rigide sau moi),
- forma barierelor-ecranelor (plană sau oarecare),
- distanţa de poziţionare a barierelor-ecranelor fa ţă de sursă şi receptor; etc.
Eficienţa ecranelor – barierelor acustice se explic ă datorită reducerii nivelului de zgomot

prin intermediul zonei de "umbră acustică" produsă (conform fig. 10.).
Într-un punct aflat în zona de umbr ă acustică, reducerea nivelului de zgomot, " ∆L", se
poate calcula aproximativ cu rela ţia:
∆L = 10 lg (20N + 3) (dB)
în care:
2σ
N= , unde: λ = lungimea de und ă a sunetului; σ = (a + b) - c,
λ
conform fig. 10.
Fig. 10.
Reducerea zgomotului din trafic , L10,
în cazul unui ecran acustic foarte lung
Reducerea nivelului de zgomot datorit ă ecranării prin barieră se calculeaz ă pentru diferite
componente ale spectrului (de obicei în intervalul 100 ... 5000 Hz), putând avea valori globale de
10 ... 20 dB(A).
Densitatea superficială a ecranului se va alege de cel pu ţin 10 kg/m2, astfel încât structura
să realizeze o izolare de cel pu ţin 30 dB, reducerea de zgomot prin "umbra acustic ă" depinzând
21

de înălţimea şi lungimea barierei. Ecranele vor avea de asemenea structuri cu parametrii fizico-
mecanici şi acustici cât mai stabili în decursul întregii lor exploat ări.
De asemenea se va folosi cât mai judicios topografia terenului urban . în Fig. 1 se
reprezint ă comparativ dou ă situaţii de aşezare a arterei de circula ţ ie rutier ă în func ţ ie de
natura terenului în zona urban ă .
Fig. 1 – Aşezarea arterei de circula ţie rutieră în cele dou ă situaţii posibile: a) rambleu;
b) debleu, în funcţie de natura terenului în zona respectiv ă
22

Amplasarea corespunz ă toare a dot ă rilor func ţ ionale urbane
Pentru atenuarea cât mai pronun ţat ă a zgomotelor ce provin de la dot ările
func ţ ionale din ansamblul urban (pie ţ e comerciale, parcaje, şcoli, restaurante în aer
liber, terenuri sportive) şi se propag ă către restul zonei urbane, se vor avea în vedere
urm ătoarele aspecte:
a) dispunerea, ori de câte ori este posibil, a unui spa ţiu tampon între dotarea
func ţ ional ă ş i zonele care urmeaz ă a fi protejate;
b) alegerea unui teren cât mai accidentat natural în cadrul acestui tampon;
c) realizarea de obstacole artificiale ca: ecrane de mari dimensiuni, ramblee, zone
intens plantate,
şi se vor aplica prevederile detaliate în capit. II.1.2.2., din prezentul normativ.

Amplasarea corespunz ă toare a industriilor
Protecţia împotriva zgomotului provenit de la unit ăţ ile industriale se va realiza

conform prevederilor reglement ării tehnice P 121-89 — „Instruc ţiuni tehnice pentru
proiectarea m ăsurilor de protec ţie acustic ă ş i antivibratil ă la cl ă diri industriale".
II.1.2.2. Elemente de calcul a nivelului de zgomot urban.
Măsurile de protec ţie acustic ă prevăzute la capit. II.1.1. se vor corela între ele astfel
încât, în interiorul zonei receptoare s ă se poat ă îndeplini condi ţ ia:
Lint.ef (f) ≤ Lint.adm (f) ( dB)
în care:
L i n t . e f (f) — reprezintă nivelul de zgomot echivalent efectiv în interiorul unit ăţ ii

protejate, p ătruns din exterior, determinat în benzi de frecven ţă de 1/1
(1/3) octavă din domeniul 100—3150 Hz, sau global, în dB (A).
L int.adm (f) — nivelul de zgomot echivalent admisibil în interiorul unităţii protejate,
conform STAS 6156-86.
În cazul traficului rutier, în mod suplimentar, pe str ăzile de categorie tehnic ă II, III,
IV, trebuie îndeplinit ă şi condiţia:
Lext.ef (f) ≤ Lext.adm(f) (dB)
în care:
Lext.ef ( f ) — reprezintă nivelul de zgomot echivalent exterior, efectiv, existent pe str ăzi
(măsurat la bordura trotuarului ce m ă rgineş te artera de trafic, în benzi de
23

frecven ţă de 1/1 (1/3) octav ă, în domeniul 100—3150 Hz, sau global în dB

(A)).
Lext.adm(f) — nivelul de zgomot echivalent exterior admisibil conform STAS 10009-88,
(respectiv parametrul 1 din AXEXA 1).
Valoarea L int.ef (f) se determin ă prin calcul cu rela ţiile :

a) în cazul unei surse fixe amplasate astfel încât linia care uneşte centrul geometric al
sursei cu centrul geometric al elementului de fa ţ ad ă face unghiul β cu normala la suprafa ţ a
elementului de fa ţ ad ă :
4 S cos β
Lint . f = Lext ( f ) − R ( f ) + 10 lg (dB)
A( f )
b) în cazul traficului:
S
Lint .ef . ( f ) = Lext ( f ) − R ( f ) + 10 lg (dB)
A( f )
în care:
L ezt .(f) — reprezint ă nivelul de zgomot echivalent exterior provenit de la sursa fix ă
sau din trafic, înregistrat la limita cl ă dirii în dreptul unităţ ii funcţionale protejate, (dB).
Observaţie:
poate să fie şi un nivel particular, corespunzător unei anumite acţiuni „i" ;
Lext ( f)
R(f ) — indicele de atenuare acustic ă corespunz ător elementului de fa ţad ă, (dB) ;

S — suprafaţa elementului de fa ţadă, (m2) :
A — suprafa ţa echivalent ă de absorb ţie acustic ă corespunz ă toare spa ţ iului de
recep ţ ie, (m 2 U.A.) ;
Β — unghiul format de dreapta care une ş te centrul geometric al sursei de
zgomot cu centrul geometric al elementului de fa ţad ă, cu normala la suprafa ţ a elementului
de faţad ă, cf. fig. 2.
24

Fig. 2
Unităţ ile industriale pot constitui sursa preponderent ă de zgomot într-un ansamblu

urban: nivelul de zgomot echivalent exterior provenit din industrie „ L ex t (f)”, ce se
înregistreaz ă la limita cl ădirilor civile, în dreptul unei unit ăţ i func ţionale (zona
receptoare) trebuie s ă îndeplineasc ă urm ătoarea condi ţ ie:
L ext (f) ≤ Lint.adm(f) +5 (dB)
în care:
Lint .adm.(f) are semnificaţia din relaţia de mai sus.
Observaţie:
Aceast ă situaţie apare în timpul nop ţii, când zgomotele provenite din trafic sau alte activit ăţ i înceteaz ă
iar recep ţionarea zgomotelor produse în unit ăţ i industriale pot crea disconfort locatarilor din zon ă.
Calculul nivelului de zgomot exterior ,,L ext .(f)", într-o primă variant ă a planului unui
oraş nou sau a unei zone urbane noi, se face cu rela ţ ia orientativă prezentata in continuare,
care ia în considerare numai sursele de zgomot mobile (traficul rutier):
1
Lext ( f ) = 34 + 10lg(n1+1+20n2) + k = Lext ( f ) + k
în care:
n1 — numărul de vehicule u şoare care trec pe artera de circula ţie, într-o perioad ă de
timp de 1 or ă;
n 2 — num ă rul de vehicule grele care trec pe artera de circula ţie în aceeaşi perioadă;
k — coeficient de corec ţ ie ales conform tabelului 2.
25

Tabelul 2
Nr. de fronturi de cl ădiri
Regim de Distanţe între
k ce mărginesc artera de
înălţime fronturile de clădiri
circulaţie
— 3…-5 1 P…P+8
0 2 < P+4*) > 50
1…3 2 < P+4*) ≤ 50
2…5 2 ≥ P+4*) > 50
5…8 2 ≥ P+4* ≤ 50
*) — La aprecierea regimului de în ălţ ime se ia în considerare regimul de în ă lţime maxim pe oricare din
cele dou ă fronturi de clă diri.
Prin vehicule u şoare se în ţeleg acele mijloace de transport al c ăror nivel de zgomot
caracteristic, determinat conform STAS 6296/15-82, este mai mic de 80 dB(A), conf. tabel 4.
În cazul mijloacelor de trafic prezentate în tabelul 3 se consider ă vehiculele uşoare :
—pe străzile asfaltate; tramvaie silenţioase, microbuze autoturisme şi autobuze silen ţioase;
—pe străzi pavate; tramvaie silen ţioase, autoturisme şi autobuze silen ţioase.
Restul mijloacelor de trafic sunt vehicule grele.
Valorile pentru n1, n2 se pot determina ţinând seama de num ărul de vehicule de un anumit
tip „ni” pe or ă, „n i/h”, prezentate în tabelul 3. Pentru calculul prev ăzut conform formulei
orientative se vor adopta valorile maxime de intensitate orar ă de trafic, func ţie de destinaţia
clădirilor, de activităţile desf ăşurate, de gradul de ocupare al acestora pe parcursul zilei.
Pentru situa ţ iile în care nivelul ob ţ inut este > 70 dB(A) calculul se va efectua
conform prevederilor paragrafelor urm ătoare din acest capitol, care permit aprecierea mai
exact ă a influen ţei diferiţilor parametri geometrici şi acustici ai arterei la stabilirea valorii
rezultate.
Nivelul de zgomot echivalent exterior ,,Lext .(f)", într-o perioad ă de timp caracteristic ă în
care se înregistreaz ă semnale acustice provenind de la ac ţ iuni diferite, se calculeaz ă într-un
punct „A” cu rela ţ ia:
 1 n 
A
L

 T ∑
Lext ( f ) = 10 lg t ⋅ 10 10 
(dB)
i

 i =1

în care:
T — perioada de timp caracteristică (s); (se alege de ex. 3600 s);
ti — durata de timp corespunzătoare acţiunii „i" în punctul considerat;
L Ai
— nivelul de zgomot corespunz ător acţiunii „i", (dB);
26

L Ai
se calculeaz ă diferenţiat în funcţie de natura surselor de zgomot din trafic şi/sau din
interiorul incintelor.
Calculul duratei de timp "t i" corespunzătoare acţiunii "I" se face, în cazul traficului, cu
relaţia:
tI = nI ⋅ τI (s)
în care:
nI - numărul mijloacelor de trafic de un anumit tip "I" care circul ă în perioada
caracteristică "T", pentru care se stabile şte nivelul de zgomot echivalent;
τI - timpul în care vehiculul străbate o distanţă L = 20 m (sec.), cf. tabel 4 (col 6).
Numărul mijloacelor de trafic de un anumit tip "n I" care circul ă în perioada caracteristică
"T", „ni/h”, se determină prin măsurări sau se stabileşte prin calcule statistice, conform tabelului 3.
Tabelul 3
Mijlocul de transport Numărul de vehicule pe or ă „ni/h”, în ambele sensuri,

Perioada de in funcţie de clasa tehnică a str ă zii
timp considerată (ora)
I II III IV
0 1 2 3 4 5
6-8 15 - 17 30 30 30 30
Linie
22 - 24 20 20 20 20
tramvai
8 - 15 17 - 22 10 10 10 10
6-8 15 - 17 400 200 20 -
Autocamioane 22 - 24 50*) 50 20 -
8 - 15 17 - 22 200 200 30 -
6-8 15 - 17 50 50 - -
Linie
22 - 24 30 30 - -
autobuze
8 - 15 17 - 22 10 10 - -
6-8 15 - 17 50 50 50 50
Linie
22 - 24 30 30 30 30
troleibuze
8 - 15 17 - 22 10 10 10 10
6-8 15 - 17 100 100 50 30
Microbuze 22 - 24 50 50 50 50
8 - 15 17 - 22 100 100 50 30
6-8 15 - 17 1000 700 300 100
Autoturisme 22 - 24 300 300 300 50
8 - 15 17 - 22 700 700 500 200
27

cont. Tabelul 3
0 1 2 3 4 5
6-8 15 - 17 75 75 20 20
Motociclete 22 - 24 25 25 20 20
8 - 15 17 - 22 50 50 20 20
6-8 15 - 17 25 25 - -
Tractoare 22 - 24 10 10 - -
8 - 15 17 - 22 25 25 - -
*) Pe arterele de ieşire din ora ş, poate ajunge la 200 veh./h.
În mod curent este necesar să se calculeze nivelul de zgomot echival ent exterior
în urmă toarele situa ţ ii:
1) nivel de zgomot exterior cl ădirilor, Lext (f), (punctul „A" fiind considerat la 2,00
m distan ţă fa ţă de frontul de clă dire ş i la 1,50 m în ă l ţ ime faţă de sol);
2) nivel de zgomot exterior pe str ăzi, Lext.ef (f), (punctul „A" fiind considerat la
bordura trotuarului ce mă rgine ş te artera de circula ţ ie, la o în ă l ţ ime de 1,50 m fa ţă
de sol);
3) nivel de zgomot exterior la limita diverselor zone şi dotări
func ţ ionale din mediul urban.
In cazul traficului, pe porţiunile rectilinii ale arterelor de circula ţ ie în care

distan ţ ele dintre fronturile de clă diri situate fa ţă în fa ţă sunt mai mici sau cel mult
egale cu 120 m, nivelul de zgomot „L i " se ob ţ ine folosind rela ţ iile:
a) pe artere de circulaţ ie care sunt m ă rginite pe ambele p ă r ţ i de fronturi de cl ă diri:
 
   k' 
  (1 − α1)(1 − α 2 )   D
5 
     
 1 1  1 − α1 csc zv   d 0  
LAI = L1I + 10 lg + + 
 k  k'  k k k'   k' 
 
 
d  10  d  10   d '  10
 d '−  D − d '  10  10   D
 D 5  
          
  d  c sc zv  d 0    d 0   d 0   d 0    d 0 
− (1 − α1)(1 − α 2 ) csc zv

  0 
 

 
 

(dB)
b) pe artere de circula ţie care sunt m ărginite de un singur front de cl ădiri ( α 2 = 1).
28

  
  
  
 1 1 1 − α1  1 
LAI = L1I + 10 lg (dB)
k  c sc zv 
+ ⋅ ⋅
k k'
 

  
d  10 d  10  d '  10 
 d '− 
    
  d 0   d 0   d 0   
 
în care:
1
Li
— nivelul de zgomot caracteristic unei surse de zgomot „i" ce trece prin dreptul
punctului de măsurare, determinat la 1,00 m de limita sursei (dB); (conform calcule şi
tabel 4).
d, d', D — au semnificaţiile din figura 3;
d0 — 1 m;
cs — coeficient care ţine seama de particularit ăţile suprafeţei terenului (cf. tab. 5);
czv — coeficient care ţine seama de existen ţa şi particularităţile zonei verzi (cf. tab. 6);
k — coeficient de directivitate al sursei, considerat ă pe direcţia normală pe frontul de
clădiri; în relaţie se foloseşte: k = 10;
k' — coeficient de directivitate al undelor reflectate între fronturile de cl ădiri;
α1 — coeficientul de absorbţie acustică al faţadelor clădirilor dispuse pe partea arterei
de circulaţie pe care se afl ă punctul de m ăsurare;
α2 — coeficientul de absorbţie acustică al faţadelor clădirilor dispuse pe partea arterei
de circulaţie, opusă punctului de măsurare.
Observaţie :
La calculul nivelului de zgomot echivalent exterior „ Lext ” se vor avea în vedere următoarele:
— sursa ,,i" se consideră punctiformă şi amplasată pe axul fluxului de circulaţie, pe normala la
suprafaţa convenţională a frontului de clă diri ce trece prin punctul „A", în care se determină
nivelul Li A ;
— în
cazul în care se folosesc datele din tabelul 3, numă rul de mijloace de transport
caracteristice unei anumite artere fie circulaţie, se distribuie în mod egal pe toate benzile de circulaţie;
corespunz ătoare unui sens de circulaţie;
— numărul minim de puncte în care se face calculul pentru o porţiune rectilinie a unei artere de
circulaţie se obţine împărţind artera în segmente cu lungimea de 20 rn.
Pentru fiecare segment se determină cel puţin nivelul de zgomot exterior clădirilor şi nivelul de
zgomot la bordura trotuarului ce mărgineşte artera de trafic:
29

Fig. 3
A – punct de măsurare (situat în mod curent la 2,00 m de frontul de cl ădire şi la 1,50 m faţă de sol)
d – distanţa de la limita sursei la punctul de m ăsurare (m)
d' – distanţa de la limita sursei la frontul de cl ădire lângă care se efectueaz ă măsurarea (m)
D – distanţa între fronturile de clădire (m)
E1 – sursă de zgomot
30

Tabelul 4

l
ă
a
n )
o
i m
ţ ( Clasa de zgomot, (în dB(A) ), corespunz ător
n h
Nr. e e
v ) i
Mijlocul de transport n h
o /
d
e
traficului pe : τi
crt. c
m m
e k
i a (s)
d ( e
e m
m i
a l
ţ
z
e
ă
n
Î
stradă asfalt şine stradă pavată
t
i
V
0 1 2 3 4 41 5 6
3,6
1 Trenuri*) 20 - 70 - n = nr. de
vag.)
2 Autoturisme 60 1,50 70 ● 75 ● 1,2
3 Tramvaie silenţioase 35 3,50 80● 2
Microbuze de exem-
4 60 2,25 75● 80 • 1,2
plu tip TV
5 Motociclete 40 0,80 85 90 1,8
Autobuze simple şi
6 40 3,10 80 85 1,8
troleibuze
7 Autobuze articulate 40 3,10 90 95 1,8
8 Autobuze silenţioase 40 3,10 75● 80 ● 1,8
9 Autocamioane 60 2,80 90 95 1,2
10 Tramvaie obişnuite 35 3,50 - 90 - 2
11 Tractoare cu remorcă 20 2,75 90 95 3,6
12 Tiruri 60 4,00 90 95 1,2
*) Se au în vedere numai trenurile care circul ă paralel cu străzile şi la distanţe sub 25 m fa ţă de punctul de
determinare a nivelului de zgomot LiA
• ) Se consideră a fi vehicule u şoare; restul se consider ă a fi vehicule grele.
— în cazul calculului cu valori globale, în dB(A), la aplicarea relaţiilor de calcul ai Li A, pentru coeficienţii de
absorbţie acustică α1 şi α2 se adoptă valorile de la frecvenţa de 500 Hz.
Nivelurile de zgomot caracteristice surselor considerate „L i1” se rotunjesc, pentru calcul,

în cinci clase de zgomot: 70, 75, 80, 85, 90 dB(A); în fiecare clas ă se încadreaz ă vehiculele al
căror nivel de zgomot caracteristic se abate cu cel mult ±2 dB (A) de la valoarea de defini ţie a
clasei.
31

Clasele de zgomot în care se încadreaz ă mijloacele de trafic curente ce se deplaseaz ă pe

arterele de circulaţie din localităţile urbane sunt prezentate în tabelul 4 (col. 4, 4 1 şi 5).
Valorile coeficientului „cs", în funcţie de natura îmbrăcăminţii rutiere sau suprafeţei
terenului, sunt prezentate în tabelul 5.
Tabelul 5
Natura suprafeţei Piatră cubică Asfalt Pământ Gazon Nisip
cs 0,85 0,90 1,0 1,10 1,20
Valorile coeficientului „czv" în funcţie de tipul de zon ă verde, sunt prezentate în tabelul 6.
Se considera numai situa ţia, cel mai frecvent întâlnit ă în zonele urbane, în care zonele verzi cu
arbori sunt situate numai între bordura str ăzii şi fronturile de cl ădiri (nu şi cazul zonelor verzi
existente în spaţii prevăzute pe mijlocul arterei de circula ţie).
Tabelul 6
Arbori pe „n” rânduri cu
Arbori pe „n” rânduri
coroane întrepătrunse, cu Zonă f ără
cu coroane,
Tipul de zonă verde “n“ arboret şi arbuşti arbori
neîntrepătrunse
plantaţi între tulpini [n = 0]
[n = 1...3]
[n = 1 ...3]
czv — pentru plantaţii 1,4+0,4(n-1) l,25+0,25(n-l)
de conifere
n=1 1,4 1,25 1
n=2 1,8 1,5
n=3 2,2 1,75
czv — pentru plantaţii l,4+0,4(n-l) 1,25+0,25 (n-1)
de foioase
● vara n=1
1.4 1,25 1
n=2
1,8 1,5
n=3
2,2 1,75
1,1+0,1(n-1) 1,1+0,1(n-1)
● iarna n=1 1,1 1,1 1

n=2 1,2 1,2
n=3 1,3 1,3
Czv — zonă cu iarbă zonă cu
sau pământ, iarbă sau
etc. pământ, - - 1
etc.
Valoarea coeficientului de absorb ţie acustică al faţadelor clădirilor dispuse pe o parte a

arterei de circulaţie „α1, α2" (α1 pentru frontul de cl ădiri situat la 2,00 m de punctul de m ăsurare,
α2 pentru frontul de cl ădiri de pe partea opus ă a arterei), care intervine în calculul nivelului de
zgomot „Lf ", se determină cu relaţia:
n
∑1 (α ⋅ S )
ϕ
i=
i i
α 1, 2 =
S A

în care:
32

φ — coeficient care ţine seama de modul de alc ătuire a faţadelor;

φ = 1 — pentru fa ţ ade plane;
φ = 1,1 — pentru faţade prev ăzute cu balcoane continui;
φ = 1,2 — pentru fa ţ ade prev ă zute cu logii continue;
αi — coeficient de absorb ţie acustică corespunz ător ariei „S t "; se alege din tabelul 7.
S A — aria din frontul de cl ă diri aferent ă punctului de m ă surare A, alc ă tuit ă din
„n" arii diferite di n punct de vedere acustic „S i".
n
( S A = ∑1 S )
i=
i
Observaţie: în cazul calculului cu valori globale în dB(A), coeficienţii α1 şi α2 se află completându-

se în formula (2.11), pentru coeficienţii αl, valorile corespunzătoare frecvenţei de 500 Hz.
Aria din frontul de cl ădire „S A", aferent ă punctului de m ăsurare „ A”, se consider ă de
forma dreptunghiular ă, dimensiunile ei caracteristice L ş i H fiind:
L = 20 m
H= 2h
în care ,,h" este în ălţimea caracteristic ă a mijlocului de transport „i" conform tabelului
4 (col. 3).
În fig. 4 este reprezentat ă grafic spa ţial aria (S A) din frontul de cl ădiri, aferent ă
punctului de m ă surare „A".
Dreptunghiul de arie „S " se consider ă amplasat pe un aliniament ce se determin ă în
func ţ ie de aspectul real al frontului de clădiri, după cum urmeaz ă:
a) Pe reprezentarea în plan a arterei de circula ţie (figura 5 ş i figura 5') se duce prin
punctul A o paralel ă la axul acesteia, pe care se delimiteaz ă un segment de dreapt ă MN
având lungimea L = 20 m (punctul A fiind amplasat la mijlocul segmentului). Apoi se duc
perpendiculare pe axul arterei, prin punctele M ş i N, marcându-se astfel zona ce se ia în
considera ţie. Se traseaz ă un sistem de axe rectangulare având ca origine punctul M ş i
direc ţia x de-a lungul segmentului MN.
b) Fiecare din tronsoanele reale de fronturi ale cl ădirilor existente în aceast ă zonă se
înlocuiesc cu segmente de dreapt ă echivalente, paralele cu MN, având lungimea egal ă cu
proiecţia tronsoanelor pe segmentul MN şi fiind amplasate fa ţă de MN la o distan ţă „y"
ce se determin ă cu rela ţ ia:
33

Fig. 4
34

ELEMENTE GEOMETRICE PENTRU DETERMINAREA

POZIŢIEI ALINIAMENTULUI FINAL AL ARIEI SA
Fig. 5
ELEMENTE GEOMETRICE PENTRU DETERMINAREA

POZIŢIEI ALINIAMENTULUI FINAL AL ARIEI SA
Fig. 5'
35

∫0 f ( x)dx
y = (m)
1
în care:
f(x ) — reprezentarea curbei ce m ărgineşte tronsoanele reale de cl ădiri proiectate pe
segmentul MN, într-un sistem de coordonate având ca ax ă Ox segmentul MN şi
ca ax ă Oy perpendiculara pe Ox prin extremitatea tronsonului ce se proiectează.
l — lungimea proiec ţiei tronsoanelor reale pe segmentul MN .
c) Aliniamentul final se ob ţine prin translatarea tuturor segmentelor realizate ca la

pct. b) pân ă la ordonata yF care se determin ă cu relaţia:
∑1 ( y l )
i=
i i
y F = n

∑1 l
i=
i
în care:
y t — distan ţ a determinat ă conform par. b) pentru fiecare din tronsoanele „i" ce se
încadreaz ă în zona considerat ă.
lt — lungimea tronsonului „ i”
La calculul lui yF se ţine seama numai de segmentele corespunz ătoare zonelor
construite; în cazul suprapunerii a 2 segmente echivalente de tronsoane, determinate
conform par. b) pe por ţ iunea de suprapunere se ţine seama numai de segmentul echivalent
tronsonului cel mai apropiat de frontul stradal.
Faţă de acest aliniament se stabilesc elementele geometrice pentru determinarea
nivelului „L i A ", prezentate în figura 3.
Valorile coeficienţilor de absorbţie „αi" pentru faţade plane, corespunz ători ariilor
diferite „S i” care compun aria din frontul de cl ădiri „S A” aferentă punctului de m ăsurare
„A", sunt prezentate în tabelul 7.
36

Tabelul 7
Nr. crt. Tipul de element de faţadă „αi” la frecventa
de 500 Hz :
0 1 2
1 Suprafeţe pline din b.a. sau cărămidă tencuite şi finisate cu terasit. 0,03
2 Idem placate cu cărămidă aparentă sau plăcuţe de ceramică glazurată. 0,02
3 Suprafeţe vitrate simple. 0,04
4 Suprafeţe vitrate duble, cu spaţii de aer cu grosimi între 4...10 cm. 0,15
5 Spaţii neconstruite. 1
Spaţii verzi :
6.1. în zone neconstruite conf. col. 1 din tabelul 6. 1—0,02 n *
6 6.2. în zone neconstruite conf. col. 2 din tabelul 6. 1—0,015 n *
6.3. în faţa unor fronturi de clădiri, conf. col. 1, din tab. 6. α faţadă - 0,2 n *
6.4. în faţa unor fronturi de clădiri, conf. col. 2 din tab. 6. α faţadă + 0,15 n *
* Relaţiile se aplică în mod similar şi pentru alte frecvenţe considerate.

Observaţie: Valorile 6.1 ... 6.4 sunt valabile:
— pentru conifere — in tot timpul anului:
— pentru foioase — numai în timpul perioadelor de înfrunzire.
Pentru coeficientul de directivitate al undelor reflectate între fronturile de cl ă diri,

k', se adopt ă valorile:
a) pe artere de circula ţ ie m ă rginite de un singur front de cl ă dire: k' = 10;
b) pe artere de circula ţie m ărginite pe ambele p ă rţ i de fronturi de cl ă diri;
k' = 5 în cazul fronturilor de clădiri cu cel mult 4 etaje;
k' = 3 în cazul fronturilor de cl ă diri cu cel mult 5 etaje pe o parte a arterei ş i
4—8 etaje pe cealalt ă parte;
k' = 3 în cazul fronturilor de cl ă diri cu cel mult 5 etaje pe o parte a arterei ş i 4—8
etaje pe cealalt ă parte;
k' = 0 în cazul fronturilor de clă diri cu cel pu ţ in 8 etaje.
Distribuţ ia nivelului de zgomot „L i A " pe verticala frontului de cl ă diri este conform

figurii 6.
37

A
DISTRIBUŢIA NIVELULUI DE ZGOMOT L i
PE VERTICALA FRONTULUI DE CL ĂDIRI
a) – Artere de circula ţie mărginite de un singur front de cl ădire

A
Li – nivel de zgomot exterior fa ţadei, calculat conform prevederilor punctului 2.9.1.
A A h 2 + d 2
Li,h = Li – 20 lg
d
d – distanţa între sursă şi punctul de m ăsurare (m)
b) — Artere de circulaţie mărginite pe ambele părţi de fronturi de cl ădiri.

A
nivelul de zgomot exterior fa ţadei, calculat conform relatiilor.
L i —
Observa ţie: Pe înălţimea „h" nivelul de zgomot poate dep ăş i „ L Ai” cu 2 ... 6 dB .
L Ai , h = L Ai
( H − h )2 + d 2
L Ai , h = L Ai − 20 lg
d
Fig. 6
38

In cazul prezen ţ ei, de-a lungul arterei de circula ţ ie a unor ecrane paralele cu axul
acesteia, caracterizate printr-un indice de izolare la zgomot aerian R w >30 dB, nivelul de
zgomot „L f " în spatele ecranului se calculeaz ă cu rela ţ ia:
1
i − ∆ Lh
L Ai = L (dB)
în care:
∆ L h — reprezintă atenuarea zgomotului datorit ă prezenţei ecranelor (dB), ce poate fi
determinată cu ajutorul diagramei din fig.7 sau cu rela ţ ia:
L h = 10lg(20N +3) (dB)
2σ
unde N = conform fig. 7.
λ
DIAGRAMA PENTRU DETERMINAREA REDUCERII NIVELULUI

DE ZGOMOT CU AJUTORUL ECRANELOR LINIARE,
PE LUNGIME PRACTIC INFINIT Ă
σ 2σ
σ = ( E 1V + VA) - E 1 A = (a + b) – c N= =
 λ  λ
 
 2 
E 1 – sursa de zgomot
A – punctul de măsurare
λ – lungimea de undă a sunetului
Pentru calculul nivelului global, în dB(A), se ia valoarea lui λ corespunzătoare frecvenţei
f = 500 Hz, ( λ = 0,68 m).
Fig. 7
39

Calculul duratei de timp „t i" corespunzătoare acţ iunii „i" se face, în cazul
traficului, cu rela ţ ia:
t i = ni . τ i ( s )
în care
ni — num ă rul mijloacelor de trafic de un anumit tip „ i" care circul ă în perioada
caracteristic ă T, pentru care se stabile şte nivelul de zgomot echivalent (—)
τ i — timpul în care vehiculul str ă bate o distan ţă L = 20 m, (sec), cf. tabelului 4
(col. 6).
Num ărul mijloacelor de trafic de un anumit tip „n i" care circul ă în perioada
caracteristic ă „T” , „ni/h”, se determin ă prin m ăsur ă ri sau se stabile şte prin calcule
statistice, conform tabelului 3.
Valorile „τ i” pentru diferite tipuri de mijloace de trafic circulând cu viteze
caracteristice, sunt prezentate în tabelul 4 (col. 6).
Metoda de calcul prezentat ă în paragrafele capitolului prezent este exemplificata în

Anexa 2 a normativului, printr-un Exemplu de calc ul manual al nivelu lui de zg omot
prov enit di n tr afi cul rut ier .
În cazul surselor de zgomot situate în incinta care delimiteaz ă unit ăţ i industriale, pie ţ e,
spa ţ ii comerciale, ş coli sau alte dot ări funcţionale din cadrul ansamblurilor urbane, se dis-
ting dou ă situaţii caracteristice:
A) cazul când sursele pot fi considerate, practic punctiforme (utilaje şi agregate,
evacu ări de gaze, sisteme de alarm ă, difuzoare în cazul cinematografelor în aer liber etc);
B) cazul în care sursele sunt repartizate pe suprafe ţ e mari (de ex. aglomer ări de
oameni).
A) În cazul surselor punctiforme, nivelul de zgomot „L i A" , într-un punct „ A” situat în
câmp acustic dep ărtat faţă de surs ă, se calculeaz ă cu rela ţ ia:
A
L i = L WR - l0 lg S - ∆ L h (dB)
în care:
L wR — reprezint ă nivelul de putere acustic ă a sursei, în (dB);
S — suprafa ţ a sectorului din sfera de raz ă „r" ş i unghi solid „a” în care are loc
răspândurea zgomotului ş i pe care este situat punctul „A", în (m2);
40

∆ L h — sc ă derea de nivel datorit ă obstacolelor aflate pe calea de propagare a

zgomotului de la surs ă la punctul „A", în (dB).
A.1) În cazul surselor care ac ţ ionează în aer liber, în relaţia de mai sus m ărimea LwR
reprezintă chiar nivelul de putere al sursei propriu-zise ( LwR).
A.2) În situa ţia în care sursele punctiforme de la a) sunt introduse în carcase
sau cabine izolante, nivelul de putere radiat se determină cu rela ţ ia:
L WR = L W1 - R (dB)
în care:
LW1 — nivelul de putere incident pe suprafeţele interioare ale carcasei sau
cabinei de izolare, în (dB);
R — indicele de atenuare acustică corespunzătoare carcasei sau cabinei
izolante, în (dB);
Nivelul „ LWI ” se determină cu relaţia:
LWI = LWS – 10 lgαm (dB)
în care:
LWS - nivelul de putere corespunzător sursei, în (dB);
αm – coeficientul mediu de absorbţie acustică corespunzător tratamentelor acustice
interioare carcasei sau cabinei izolante.
A.3) Pentru cazul surselor de tip „jet de gaze” , nivelul de putere corespunzător
„ LWS ” trebuie considerat cel determinat dincolo de ultimul atenuator aplicat acestora.
A.4) Scăderea de nivel „∆ L h ” se determin ă conform calculelor cf. fig.7.
B) În cazul surselor repartizate pe suprafe ţ e mari , nivelul de zgomot „ L i A” într-un
punct „ A ”situat la distan ţ a „ d ” fa ţă de conturul suprafe ţ ei considerate, se determin ă, în
mod diferen ţiat în func ţie de caracteristicile surselor considerate:
B.a) Pieţ e comerciale
B.b) Parcaje
B.c) Ş coli
B.d) Restaurante în aer liber
B.e) Terenuri sportive
B.f) Gări feroviare
B.g) Aeroporturi
41

B.a) Pieţ e comerciale

B. a.1. Pieţele comerciale se realizează curent într-una din următoarele soluţii
constructive:
— pie ţe deschise;
— pieţe par ţial acoperite (cu acoperi şuri locale amplasate deasupra meselor 1);
— pieţe închise.
B.a.2. în cazul pie ţ elor deschise ş i a celor par ţ ial acoperite se admite în mod
acoperitor c ă la 1.00 m distan ţă de conturul pie ţei se înregistreaz ă un nivel de zgomot
echivalent de 75 dB(A)
B.a.3. Scăderea nivelului de zgomot în func ţie de distanţe şi coeficien ţii „c zv ” care ţ in
seama de existen ţ a şi particularit ăţ ile unor eventuale zone verzi (cf. tabelul 6 din prezentul
normativ), se determin ă acoperitor cu diagramele din fig. 8.
În aceast ă figură distan ţa ,, d" se m ăsoar ă pe perpendiculara dus ă din pct. „A" de
măsurare considerat, pân ă la conturul pie ţei. Se men ţioneaz ă c ă pentru distan ţe mai mici de
10 m faţă de conturul pie ţei, nu se înregistreaz ă sc ăderi de nivel fa ţă de valoarea de referin ţă
de 75 dB(A).
B.a.4. În cazul amplas ării de locuinţe noi în vecin ătatea unor pie ţe comerciale,
existente, se recomand ă că acestea s ă fie construite la distan ţ e de minimum 50 m de
conturul pie ţ ei; iar în cazul amplas ării clădirilor la distanţa minimă (50 m), recomandat ă ,
sau la o distan ţă mai mic ă de 50 m, se impune alegerea unor m ă suri suplimentare de
protec ţ ie prin:
— prevederea de ecrane naturale (alc ătuite din arbori pe mai multe rânduri, cu
coroane întrep ătrunse) sau artificiale între pie ţe ş i frontul de cl ădiri;
— proiectarea cl ădirilor astfel încât zonele ce impun niveluri reduse de zgomot, s ă
fie orientate spre partea opus ă pie ţei;
— izolarea suplimentar ă, din punct de vedere acustic, a fa ţ adelor îndreptate spre zona
pie ţ ei.
B.a.5. În cazul amplas ă rii de pie ţ e noi în vecin ă tatea unor zone cu locuin ţe
existente, se recomand ă a se corela (cf. fig. 8) distan ţele cu existen ţa sau prevederea de zone
verzi între locuin ţe şi noua pia ţă şi proiectarea, din punct de vedere al izol ării acustice, a
fa ţ adelor cl ă dirii noii pieţ e.
B.a.6. Ca informa ţie cu caracter orientativ, nivelurile de zgomot caracteristice
activităţ ilor comerciale curente, ce au loc în pie ţ e, sunt prezentate în tabelul 8.
42

Fig. 8
43

Tabelul 8
Nivel de zgomot caracteristic, în dB(A), măsurat:

Activităţi
Tipul 1 de piaţă la 1.00 m distanţă
comerciale curente în partea la 1.00 m distanţă
in exterior, de
centrală a pieţei de locul activităţii
conturul pieţei
Activitate curentă
(in principal
Deschisă zgomot produs de 68 ... 74 68 ... 76 68 ... 72
aglomerarea
de oameni)
Activitate curentă
(în principal
Parţial acoperită zgomot produs de 71 ... 77 71 ... 78 71 ... 75
aglomerare de
oameni)
Activitate curentă
(în principal
Acoperită*) zgomot produs de 73 ... 79 73 ... 79 65 ... 70
aglomerarea de
oameni)
*) Sporul de nivel de zgomot reflectă numai aportul suprafeţelor de acoperire.
**) în funcţie de activit ăţile specifice acesior tipuri de pie ţe, — de ex.: transportare m ărfuri cu c ărucioare,
desc ărcare lăzi şi transportarea acestora prin târâre, manipulare navete cu sticle, etc. — nivelul de zgomot
caracteristic poate avea valori mai mari cu 10... 15 dB decât cel corespunz ător activităţilor curente, prezentat
în tabel.
B.b) Parcaje
B.b.l. Parcajele pentru vehicule se diferen ţiaz ă în func ţie de tipul vehiculului în:
— parcaje pentru autoturisme;
— parcaje pentru trafic greu (camioane, tractoare); ş i mijloace de transport în
comun.
B.b.2. Parcajele pentru autoturisme se realizeaz ă într-una din urm ătoarele variante:
— parcaje deschise (neacoperite);
— parcaje par ţ ial acoperite;
— parcaje închise (total acoperite) subterane sau supraterane aflate în cl ă diri
special construite.
In funcţie de num ărul de autoturisme ce pot parca concomitent într-un loc destinat în
acest sens, parcajele deschise şi cele par ţ ial acoperite se clasific ă , la rândul lor în:
— parcaje mici (pentru cel mult 30 autoturisme);
— parcaje mari (pentru mai mult ele 30 autoturisme).
44

B.b.3. Nivelurile de zgomot caracteristice perioadelor de activitate de vârf*) în

parcaje, sunt reprezentate în tabelul 9.
Tabelul 9
Tipul de parcaje Nivel de zgomot caracteristic dB(A)
• mic 80
• mare 85
*) Se consider ă c ă în decurs ele o or ă i n t r ă , sau ies din p arcaj, mai mult d e 50% din numărul
maxim posibil de autoturisme.
B.b.4. În cazul parcajelor deschise şi a celor par ţial acoperite amplasate lâng ă instituţii
sau unit ăţ i productive — în zone unde nu sunt prev ăzute sau executate locuin ţe — nivelul de
zgomot echivalent, produs în perioadele de timp caracteristice (definite conform STAS 6156-
86), se alege egal cu nivelul de zgomot caracteristic prezentat în tabelul 9.
În cazul parcajelor amplasate în zone reziden ţ iale, nivelul de zgomot echivalent
(corespunzător perioadelor de timp caracteristice diurne) prezentat în tabelul 9 este
micş orat cu 5 dB(A).
B.b.5. Sc ăderea nivelului de zgomot echivalent (fa ţă de valorile prev ăzute la pct.
b.4) în funcţie de distan ţă , se determin ă, în mod aproximativ, cu ajutorul fig . 8 în care ,,d"
reprezint ă distanţa de la conturul parcajului la punctul de m ă surare.
B.b.6. În cazul realiz ării unor ansambluri de locuin ţe noi ce includ parcaje mici
(deschise şi/sau parţial acoperite) pentru autoturisme, se recomand ă ca locuin ţ ele să fie
amplasate considerându-se m ă suri de protec ţ ie acustic ă cum sunt:
— prevederea de zone verzi (alc ă tuite din arbori pe mai multe rânduri, cu coroane
întrep ătrunse) între parcaje şi fronturile de cl ă diri delimitatoare;
— proiectarea cl ădirilor astfel încât partiurile s ă prezinte înc ă perile pentru odihn ă
amplasate în partea opus ă parcajelor;
— izolarea special ă, din punct de vedere acustic, a fa ţ adelor îndreptate spre zona
parcajelor.
Se recomand ă evitarea amplas ării parcajelor mari (parcaje deschise ş i/sau par ţial
acoperite) pentru autoturisme în apropierea zonelor reziden ţiale.
B.b.7. Parcajele destinate traficului greu (camioane, tractoare) şi mijloacelor de
transport în comun, se caracterizeaz ă prin niveluri de zgomot mai mari sau egale cu
90 dB(A), corespunz ătoare perioadelor de timp în care se desf ăş oar ă activitate de vârf.
Se interzice realizarea unor asemenea parcaje, în varianta deschis ă sau par ţial
acoperit ă, în zonele reziden ţiale.
45

În cazul execut ării acestui tip de parcaje în varianta închis ă (garaje, depouri), se
recomand ă ca accesul în interiorul parcajului s ă fie amplasat pe o latur ă a construc ţ iei
situată în vecin ă tatea unei zone în care nu sunt amplasate cl ădiri de locuit.
B.c) Şcoli, grădini ţe
B.c.l. Principalele surse de zgomot, în cazul gr ădiniţ elor, ş colilor generale ş i a
liceelor, le reprezint ă :
— activităţ ile elevilor în timpul recrea ţ iilor;
— programele sportive (care se pot desf ăş ura cu sau f ără spectatori).
B.c.2. Nivelurile de zgomot caracteristice (determinate în timpul recrea ţiilor) ce se
înregistreaz ă la 1,00 m distan ţă de conturul spa ţiilor afectate activit ăţ ilor elevilor în
perioada recrea ţiilor variază între 78...83 dB(A)1.
Obs. Nivelurile de zgomot precizate mai sus pot fi considerate caracteristice şi pentru gr ă dini ţ e ş i spa ţii
de joac ă .
1
Valori rezultate din măsur ători echivalente în şcoli de 8, 16, 24 clase, precum şi în unele licee având 44 clase din
municipiul Bucureşti; aceste valori nu indică o lege fermă de variaţie a nivelului de zgomot în funcţie de capacitatea şcolii.
Nivelurile de zgomot caracteristice ce se înregistreaz ă în timpul activităţilor

sportive (la cca. 1,00 m distan ţă de conturul spa ţ iului destinat acestora) variaz ă, în cazul
celor ce se desf ăş oar ă f ără spectatori, între 70 ... 75 dB(A) (exemplu: ore de educa ţie fizică
desf ăş urate sub supravegherea profesorilor).
În cazul unor activit ăţ i sportive la care pot participa cel mult 200—300 spectatori,
nivelul de zgomot caracteristic (determinat ca nivel de zgomot echivalent pe durata
desf ăşur ării activităţ ii) variaz ă între 78 ... 90 dB(A).
B.c.3. În cazul în care consider ăm ca surs ă de zgomot activitatea elevilor în timpul
recreaţiilor sau programele sportive f ără spectatori, se admite în mod acoperitor, c ă nivelul
de zgomot echivalent (pentru perioada de timp diurn ă) înregistrat la 1,00 m distan ţă de
conturul spa ţ iilor destinate acestor activit ăţ i, este de 75dB(A).
În cazul consider ării ca surs ă de zgomot a activit ăţ ilor sportive cu spectatori, nivelul
de zgomot echivalent este de 85 dB(A).
B.c.4. Scăderea nivelului de zgomot în func ţie de distan ţe se determin ă, în mod
aproximativ, cu ajutorul fig. 8.
B.c.5. Pentru respectarea condi ţ iei de zgomot la fa ţ ada cl ă dirii unei ş coli
amplasat ă lângă o arter ă de circula ţie, în funcţ ie de orarul ş i tipul activit ăţ ilor desf ăş urate
46

în diferitele încă peri ale cl ădirii, este necesar ă şi verificarea nivelului de zgomot L10, pentru
orele de trafic intens.
B.c.6. în scopul protej ării concomitente a vecin ătăţ ilor instituţiilor de înv ăţă mânt de
poluarea sonor ă provenit ă din incintele şcolare, cât şi a instituţiilor de învăţă mânt de
poluarea sonor ă provenit ă din mediul urban, se recomand ă adoptarea unui complex de
m ăsuri prezentate în mod principal în fig. 9.
Observa ţii la fig. 9:

—Amplasarea şcolii faţă de artera principal ă de circulaţie se va face astfel incât s ălile
de cursuri s ă fie protejate de zgomotul de trafic prin spa ţii de gard ă, zone verzi (de tip b) şi
coridoare tampon.
—Partiul şcolii şi planul de ansamblu se vor realiza astfel încât coridoarele s ă fie
amplasate spre terenul sportiv şi spaţiile din curte, destinate activit ăţ ii elevilor în recreaţii.
—Terenul sportiv va fi încadrat de o zon ă verde (de tip a.1) zon ă ce are rol de ecran
acustic şi de suprafa ţă fonoabsorbant ă (suprafa ţă ce împiedic ă amplificarea zgomotului
provenit de pe terenul sportiv prin diminuarea reflexiilor acustice de la pere ţii şcolii): se
recomand ă o astfel de amplasare a terenului sportiv pentru a se împiedica recep ţionarea
zgomotului (produs în timpul desf ăşurării activităţ ilor sportive) în s ălile de cursuri.
— Fronturile de cl ădiri de locuinţe se vor amplasa în vecin ătatea laturilor - incintei
şcolare, adiacente spa ţ iilor ocupate de s ălile de cursuri.
47

a, a1 – zonă verde, cu lăţime minimă de 2 – 3 m, formată din arbori pe 1, 2 rânduri, cu coroane

întrepătrunse;
b – zonă verde, cu l ăţime minimă de 6 – 8 m, formată din arbori pe două sau mai multe rânduri,
cu coroane întrepătrunse şi arboret şi arbuşti plantaţi între tulpini;
c – spaţiu destinat activităţii elevilor în recreaţie;
d – teren sportiv;
e – coridorul şcolii;
f – spaţiu ocupat de sălile de cursuri;
g – latură (opacă) a construcţiei (neprevăzută cu ferestre sau deschideri de alt tip);
–|–|– – locuri de intrare/ieşire în/din şcoală (intrarea principală în şcoală nu se prevede spre artera
principală de circulaţie).
Fig. 9
48

B.d) Gr ădini — restaurant

B.d.l. Grădinile-restaurant se realizeaz ă curent în una din urm ătoarele solu ţii
constructive:
— în terase special amenajate, amplasate lâng ă imobilele etajate, având de
obicei restaurante la parter;
— în curtea sau pe terenurile aferente unor imobile cu func ţ iune strict ă de
restaurant, amplasate pe artere de trafic sau în parcuri.
B.d.2. Nivelurile de zgomot caracteristice activit ăţ ilor curente din gr ădinile-
restaurant sunt prezentate în tabelul 10.
Tabelul 10
Nivel de
Nr. crt
Tipul de activitate zgomot Observaţii
caracteristic
1 Activitate curentă, Înregistrări în diferite poziţii, lângă mesele
72 ... 74
între orele 20 ... 22 ocupate de consumatori
Muzică amplificată
2 96 Înregistrări la 1.00 m distanţă de boxe
electronic
Mic grup orchestral alcătuit din Înregistrări la 1.00 m distanţă de grupul
3 80
vioară si pian sau acordeon orchestral
B.d.3. Pentru activitatea curent ă desf ăş urat ă într-o grădin ă restaurant se admite, în
mod acoperitor, un nivel de zgomot echivalent de 70 dB(A).
Pentru grădini-restaurant în care activeaz ă grupuri orchestrale se admite ca nivel de
zgomot echivalent cel prev ăzut în tabelul 10.
B.d.4. În cazul unor gr ădini-restaurant în care nu activeaz ă grupuri orchestrale,
scăderea nivelului de zgomot în func ţie de distan ţă se determin ă , în mod aproximativ, cu
ajutorul fig. 8.
Pentru grădinile-restaurant în care activeaz ă grupuri orchestrale, sc ăderea nivelului de
zgomot în func ţie de distan ţă se determin ă în mod aproximativ, conform prevederilor de
calcul in cazul surselor punctiforme.
B.d.5. În scopul limit ă rii răspândirii zgomotului provenit de la gr ădinile-
restaurant se recomandă adoptarea urmă toarelor măsuri:
— În cazul amplasă rii gră dinilor-restaurant lângă imobile etajate destinate locuinţ elor:
realizarea lor f ă r ă forma ţ ii orchestrale ş i numai cu condiţia acoperirii spaţiului de serviciu cu o
copertină totală , caracterizată printr-un indice de izolare acustică la zgomot aerian, Rw ≥ 35 dB.
— Realizarea de gră dini-restaurant lângă hoteluri, cu adoptarea unor soluţii de protecţie a
camerelor, cum ar fi cele prezentate în figura 10.
49

Fig. 10
50

Orchestrele vor fi amplasate în spaţ ii special protejate, avându-se în vedere atât limitarea
nivelului de zgomot în incinta hotelului, cât şi împiedicarea ră spândirii zgomotului la
eventualele locuinţ e amplasate zonă ; în acest sens, între gr ă dina-restaurant ş i cl ă dirile locuite,
trebuie prevă zute spaţ ii de gardă corespunză toare, precum şi ecrane naturale sau artificiale.
- Realizarea de gră dini-restaurant în unităţ i specializate, în exclusivitate, în alimentaţie
publică , adoptându-se obligatoriu soluţii de protecţie, împotriva ră spândirii zgomotului spre
eventualele fronturi de clădiri locuibile aflate în zonele învecinate. Aceste soluţii constau în
principiu în prevederea unor spaţii de gardă corespunză toare, precum ş i ecrane naturale sau
artificiale.
B.e) Terenuri sportive şi stadioane

B.e.l. Prezentul paragraf se refer ă la terenurile sportive nedotate cu tribune sau
spa ţ ii pentru spectatori ş i stadioane cu 1 ... 4 tribune, cu 500 ... 70 000 locuri pentru
spectatori.
B.e.2. Nivelurile de zgomot caracteristice diverselor activit ăţ i sportive sunt
prezentate în tabelul 11.
B.e.3. Nivelurile de zgomot echivalente (corespunz ătoare perioadelor de timp
caracteristice diurne), în cazul unor terenuri sportive nedotate cu tribune sau spa ţii pentru
spectatori, pot fi considerate cele indicate în tabelul 11.
Tabelul 11
Tipul de activitate sportivă Nivel de zgomot caracteristic*)
Tenis 65... 68
Volei 68... 70
Handbal 70...72
Fotbal, rugby 75
Atletism, box Se înscrie de obicei in zgomotul de fond
*) Punctul de măsurare la 1.00 m distan ţă de conturul terenului.
Scăderea nivelului de zgomot echivalent în func ţie de distanţă se determin ă , în mod

aproximativ, cu ajutorul fig. 8.
B.e.4. în cazul stadioanelor, nivelul de zgomot maxim produs de spectatori
(determinat pe perimetrul tribunei) variaz ă între 90 ... 100 dB(A), în func ţie de num ărul de
spectatori, a şa cum se indic ă în diagrama din fig. 11. La calculul nivelului de zgomot,
înregistrat într-un anumit punct „A" aflat pe perimetrul tribunei se ia în considerare
num ărul spectatorilor aflaţi în tribună, la distan ţa de max.125 m de punctul considerat.
B.e.5. Nivelul de zgomot echivalent produs de spectatori se determin ă în funcţie de
valorile extrase din diagrama — fig. 11, ţinându-se seama de procentul de timp pe care îl
51

reprezintă activit ăţ ile sportive în raport cu perioada de timp caracteristic ă, prev ăzut ă în
STAS 6156-86.
B.e.6. Sc ăderea nivelului de zgomot în jurul terenurilor sportive, nedotate cu tribune
sau spa ţii pentru spectatori, în func ţie de distan ţă , se determin ă, în mod aproximativ, cu
ajutorul fig. 8.
B.e.7. încadrarea stadioanelor în ansamblurile urbane şi prevederea măsurilor de
protecţie acustică se va face numai cu concursul unor institu ţii de specialitate.
Fig. 11
B. f) Gă ri feroviare
B.f.l. Nivelul de zgomot produs de mijloacele de transport feroviare având valori
foarte ridicate (mai mari de 90 dB(A)), se recomand ă amplasarea, înc ă din faza de
proiectare, atât a magistralelor de cale ferat ă cât şi a g ărilor în zonele periferice ale ora şelor,
evitându-se vecin ătatea cu zonele reziden ţiale, prevăzându-se distan ţ e cât mai mari între
locuinţ e ş i cale ferat ă.
B.f.2. Scăderea nivelului de zgomot în func ţie de distan ţă se calculeaz ă cu ajutorul
diagramelor din fig. 8.
B.f.3. în vederea ob ţinerii unei economii de spa ţiu, se recomand ă aplicarea de ecrane
artificiale de protecţie de-a lungul căilor ferate.
52

B.g) Aeroporturi
B. g.l. În cazul aeroporturilor studiile, în vederea amplas ă rii de cl ă diri
rezidenţ iale în apropierea lor, se fac pe baza h ă rţ ilor de zonare acustic ă, în
func ţ ie de zgomotul produs de avioane la sol ş i pe culoarele de zbor.
H ă rţile acustice ce prezint ă nivelurile de zgomot, utilizate atât la
proiectarea aeroporturilor cât ş i la amplasarea construc ţiilor, vor fi întocmite de
speciali ş ti în domeniul acusticii urbane.
B. g.2. La proiectare se vor avea în vedere prevederile standardelor STAS
10183/1, ... 4—75, iar pentru cazul amplas ării unui aeroport nou lâng ă o localitate,
avându-se în vedere nivelul ridicat de zgomot prezentat de acesta, sc ăderea nivelului
de zgomot raportat la distan ţă se va calcula orientativ cu ajutorul diagramelor din
fig. 8.
B. g.3. Se recomand ă :
— evitarea trecerii culoarelor de zbor pe deasupra localităţ ilor ;
— prevederea de distan ţe corespunz ătoare între aeroporturi şi zonele
urbane;
— plantarea de zone verzi (arbori, arbu şti) pe parcursul distan ţelor între
zonele urbane ş i aeroporturi, cu condi ţia asigur ării, siguran ţ ei traficului de zbor;
— amplasarea zonelor reziden ţ iale de locuit dincolo de limitele izobarelor
de zgomot din h ă rţ ile acustice, indicate prin nivelul de zgomot de 55 dB, respectiv
60 dB(A);
— adoptarea de m ăsuri administrativ-legislative de protec ţ ie împotriva
polu ă rii fonice provenit ă din traficul aerian, metode detaliate la capit. I.1.2.b)1.
din prezentul normativ.
Nivelul zgo motului de fond , pentru intervalul de timp din perioada

caracteristică în care nu intervin ac ţ iuni de tipul celor nominalizate la capit.
II.1.2.2, se consider ă că este egal cu 50 dB(A), respectiv C z45, pentru str ăzi de
categorie tehnică I şi II, şi egal cu 40 dB(A), respectiv C z35, pentru str ăzi de
categorie tehnic ă III şi IV.
Indicele de atenuare acusti c ă corespunz ă toare elemen tului de fa ţ ad ă , ,,R(f)",
se calculează conform prevederilor din Normativul C 125-2005.
53

III. Materiale şi echipamente de protec ţ ie în zone urbane (pentru bariere acustice, pentru
fa ţ adele cl ă dirilor, pentru căi de rulare pe şine, pentru trafic aerian)
In cazul proiectarii zonelor urbane din punct de vedere al protectiei impotriva

zgomotului, precum s-a aratat in capitolele I si II din prezentul normativ, tipurile şi
caracteristicile acustice ale materialelor şi echipamentelor de protec ţie împotriva zgomotului în
zone urbane, - pentru fa ţadele clădirilor, pentru bariere acustice, pentru c ăi de rulare pe şine,
pentru trafic aerian etc. -, au un efect important in reglarea nivelului de zgomot perceput la
receptor.
În domeniul Acusticii construc ţ iilor selectarea solu ţiilor pentru elementele de
compartimentare ale construcţiilor, în cazurile concrete ce se pot analiza pentru proiectare,
modernizare etc. sau cazuri de cl ădiri existente, se efectueaz ă după ce s-au definit clar activit ăţile
ce se desf ăşoară în unităţile funcţionale ale cl ădirilor, nivelurile de zgomot specifice acestora,
nivelurile de zgomot specifice vecin ătăţilor acestora, nivelurile de zgomot specifice vecinatatilor
caladirilor, apoi comparându-se valorile nivelurilor de zgomot necesare pentru realizarea
parametrilor acustici recomandaţi de reglement ări cu caracteristicile acustice ale diferitelor tipuri
de elemente de compartimentare exterioara. În urma acestor analize se definesc solu ţiile optime
necesare a se adopta pentru cazurile analizate.
Se menţionează că se analizeaz ă amplasarea în zona urban ă a clădirilor şi amplasarea pe
diferite categorii de str ăzi, în funcţie de acestea şi de nivelurile de zgomot specifice diferitelor
activităţi ce se desf ăşoară în unităţi funcţionale, se stabilesc caracteristicile acustice (indici de
izolare la zgomot aerian, Rw ) necesare pentru pere ţii de faţade ai diferitelor tipuri de cl ădiri.
Caracteristicile acustice, indicii de izolare la zgomot aerian, R w , în dB, pentru elementele
de construc ţ ii de fa ţ ad ă, în funcţie de categoria tehnică a străzilor pe care sunt amplasate
clădirile sunt prezentate în Anexa 1, tabelul A.1.6., din prezentul normativ.
Materialele uzuale folosite pentru realizarea fatadelor plane ale cladirilor au valori
ale coeficien ţilor de absorb ţie „αi" la frecventa de 500 Hz, - folositi pentru calculul nivelului
de zgomot, Lext (f) intr-un punct A aflat pe o artera de trafic, corespunz ători ariilor diferite
„S i” care compun aria din frontul de cl ădiri „S A” aferent ă punctului de m ăsurare „A",
(conf. capit. II.1.2.2.), - conform celor prezentate în tabelul 12.
54

Tabelul 12
de 500 Hz :
0 1 2
1 Suprafeţe pline din b.a. sau cărămidă tencuite şi finisate cu terasit. 0,03
2 Idem placate cu cărămidă aparentă sau plăcuţe de ceramică glazurată. 0,02
3 Suprafete parapeti de beton, tencuite 0,03
4 Suprafeţe vitrate simple. 0,04
5 Suprafeţe vitrate duble, cu spaţii de aer cu grosimi între 4...10 cm. 0,15
In cazul spatiilor neconstruite si a spatiilor verzi aflate intre sursa de zgomot si receptor,

valorile coeficienţilor de absorb ţie „ αi" la frecventa de 500 Hz, sunt prezentati in tabelul 13.
Tabelul 13
de 500 Hz :
0 1 2
1 Spaţii neconstruite. 1
Spaţii verzi :
2.1. în zone neconstruite conf. col. 1 din tabelul 6. 1—0,02 n *
2 2.2. în zone neconstruite conf. col. 2 din tabelul 6. 1—0,015 n *
2.3. în faţa unor fronturi de clădiri, conf. col. 1, din tab. 6. α faţadă - 0,2 n *
2.4. în faţa unor fronturi de clădiri, conf. col. 2 din tab. 6. α faţadă + 0,15 n *
* Relaţiile se aplică în mod similar şi pentru alte frecvenţe considerate.

Observaţie: Valorile 2.1 ... 2.4 sunt valabile:
— pentru conifere — in tot timpul anului:
— pentru foioase — numai în timpul perioadelor de înfrunzire.
Influenta diferitelor tipuri de bariere (ecrane) acustice în combaterea zgomotului urban, se

determina prin analiza eficien ţei acestora, care se explic ă datorită efectului de reducere a
nivelului de zgomot prin intermediul zonei de "umbr ă acustică" produsă (conform fig. 10.).
Barierele acustice artificiale sunt obstacolele solide care se amplaseaza de-a lungul
străzilor, de obicei in lungul autostr ăzilor, pentru a proteja cladirile din zonele reziden ţiale
invecinate, de zgomotul produs de circula ţia din traficul rutier.
In cazul amplas ării de bariere acustice pe ambele p ărti ale unei autostrazi, pentru a nu
apare efectul de m ărire a nivelului de zgomot intre cele dou ă laturi datorită reflexiilor, se
recomand ă ca pe partea dinspre trafic a barierei acustice aceasta sa fie realizat ă din materiale
fonoabsorbante.
55

Înălţimea barierelor se recomand ă a fi limitată la maxim 8 metri, din motive structurale şi
estetice (Fig. 12).
Fig. 12: Barieră acustica înclinată.
Barierele acustice se proiecteza şi construiesc astfel încît s ă fie o combina ţie vizuală
agreabil ă pentru si fata de împrejurimile lor.
Densitatea superficială a barierei-ecranului se alege de cel pu ţin 10 kg/m2, astfel încât
structura barierei acustice sa aiba o izolarela zgomot aerian Rw de cel pu ţin 30 dB, reducerea de
zgomot prin "umbra acustic ă" depinzând de în ălţimea şi lungimea barierei. Barierele (ecranele)
acustice vor avea structuri cu parametrii fizico-mecanici şi acustici cât mai stabili în decursul
întregii lor exploatări.
Materialele din care se realizeaz ă aceste bariere de izolare a zgomotului pot fi:
- materiale opace (pl ăci metalice, materiale lemnoase, pl ăci de azbociment, zid ărie de
cărămidă, beton armat, o ţel, aluminiu, beton şi foaie de acrylic, etc.);
- materiale transparente (foi de sticl ă şi elemente de sticl ă, plexiglas etc.).
În fig. 13 ... 16 sunt prezentate câteva exemple de bariere-ecrane acustice realizate din
diferite materiale.
56

Fig. 13: Ecrane acustice din elemente cu suprafeţe disipatoare
Fig. 14: Barieră acustică din elemente ceramice

- vedere şi secţiuni -
57

Fig. 15: Barieră acustică din lemn

- vedere şi sectiuni sistem constructiv - detaliu -
58

Fig. 14: Barieră acustică din elemente de beton

- vedere şi secţiuni -
Se menţionează că cele mai eficiente bariere (ecrane) acustice care se pot folosi sunt
clădirile dispuse, sub formă de ansambluri frontale, de-a lungul magistralelor rutiere. Valoarea
reducerii nivelului de zgomot asigurat ă de ecranele-cl ădiri poate să atingă 25 ... 30 dB(A).
Ca bariere-ecrane se vor utiliza cl ădiri cu destinaţii diferite (dar nu locuinţe), proiectate şi izolate
corespunz ător din punct de vedere acustic.
In cazul cailor de rulare pe sine, in Anexa 3 sunt prezentate exemplificativ cateva tipuri de

sisteme de sine folosite la realizarea galeriilor de metrou.
59

IV. Evaluă ri experimentale opera ţ ionale (instrumental-informatice) pentru stabilirea

nivelurilor de expunere la zgomot :
- evaluarea nivelului de zgomot;
- evaluarea nivelului de vibra ţ ii;
- compozi ţ ii spectrale specifice.
IV.1. Evaluarea nivelului de zgomot
Pentru analiza zgomotului produs în ansamblurile urbane, este necesar ă determinarea

nivelului echivalent global provenit de la surse având, în general, un caracter aleator şi a
nivelului specific unei anumite surse, mobile sau fixe.
a. Metode de determinare

Metodele de determinare, în ambele cazuri, sunt sintetizate în standardul românesc STAS
6161/3 "Acustica în construc ţii. Determinarea nivelului de zgomot în localit ăţile urbane. Metodă
de determinare", corespondent cu normele ISO şi EN în vigoare, cu SR ISO 1996-1:1995
«Acustică. Caracterizarea şi m ăsurarea zgomotului din mediul înconjur ător. Partea 1 : Mărimi şi
procedee de baz ă.» şi HG 321/2005 privind zgomotul ambiant, pentru perioade stabilite, de zi,
seară şi noapte.
• Nivelul de zgomot echivalent global, L ech (care se ob ţine prin măsurare, global, în dB(A),
sau pe componente în anumite benzi de frecven ţă, în dB), foloseşte în funcţie de scopul
măsurării, la determinarea:
- nivelului de zgomot exterior cl ădirilor;
- nivelului de zgomot la bordura trotuarului;
- nivelului de zgomot în pasaje rutiere subterane;
- nivelului de zgomot la limita incintei;
- nivelului de zgomot în interiorul incintei.
• În cazul zgomotelor provenite din trafic, în anumite situa ţii specifice, prezint ă importanţă
analiza valorilor cu semnificaţie statistică, cum sunt L10 (nivel de zgomot de vârf, care este
depăşit în numai 10% din perioada de timp considerat ă), L50 (nivel de zgomot mediu) şi L90
(nivel de zgomot de fond). Pe baza acestor valori se poate determina indicele de zgomot de
trafic, TNI, care exprimă mai pregnant gradul de disconfort provocat de un zgomot aleator în
funcţie de distribuţia statistică a nivelurilor de zgomot în perioade caracteristice:
TNI = 4 (L10 - L90 ) + L90 - 30 (dB)
• Pentru caracterizarea nivelului de zgomot aerian emis de un vehicul ce se deplaseaz ă pe
partea carosabilă sau pe c ăile cu şine poziţionate pe străzi, se determină:
- nivelul de zgomot corespunzător regimului curent de circulaţie (LC);
60

- nivelul de zgomot corespunzător accelerării (LA);

- nivelul de zgomot corespunzător frânării (LF);
- nivelul de zgomot corespunzător plecării din staţie (LPS);
- nivelul de zgomot corespunzător sosirii în staţie (LSS);
- nivelul de zgomot produs în regim sta ţionar (LS);
- nivelul de zgomot corespunzător evacuării gazelor (LEG);
- nivelul de zgomot corespunzător semnalizării acustice (LCX).
• Pentru caracterizarea nivelului de zgomot emis de o surs ă fixă aflată într-o incintă, se
determină:
- nivelul de zgomot la limita incintei;
- nivelul de zgomot în interiorul incintei.
În cazul zgomotului aerian produs de avioane pe aeroporturi, normele romanesti STAS

10183-1/75 şi STAS 10183-4/75, cuprind urm ătoarele prevederi generale specifice:
- Standardul STAS 10183-1/75 se referă la supravegherea zgomotelor produse de avioane
pe aeroporturi şi în vecinătatea acestora şi stabileşte metoda de m ăsurare a nivelurilor de zgomot.
- Prin supravegherea zgomotului se în ţelege măsurarea continuă a nivelurilor de zgomote
produse de avioane în cadrul activit ăţii unui aeroport. Supravegherea implic ă efectuarea zilnica a
unui număr mare de m ăsurări pentru obţinerea unei indicaţii asupra nivelului de zgomot.
- Scopul supravegherii zgomotelor produse de avioane este de a interveni pentru
respectarea limitelor admisibile ale nivelurilor de zgomot prev ăzute în STAS 10183/4-75.
Metodologia de măsurare presupune urm ătoarele:

Cu ajutorul unor echipamente acustice speciale se înregistreaz ă nivelurile instantanee de
zgomot percepute (PNL) care stau la baza calculului aproximativ al nivelurilor de zgomot
percepute efective (EPNL), exprimate în dB (EPNdB), prin aplicarea unor corec ţii pentru
iregularităţile spectrale şi pentru durata zgomotului. Metoda pentru calculul nivelului de zgomot
perceput efectiv (EPNL) este prev ăzută în STAS 10183/2-75.
Caracteristicile aparaturii de m ăsurare şi faptul că aparatura de înregistrare şi aparatele
indicatoare trebuie s ă respecte prevederile recomand ării CEI 179 privind caracteristicile
dinamice ale aparatului indicator. Microfoanele utilizate pentru supravegherea nivelurilor de
zgomote trebuie astfel amplasate încât axa de sensibilitate a acestora s ă fie orientata în direc ţia
care poate da cantitatea maxim ă de informaţii. Poziţia microfoanelor trebuie astfel aleas ă încât să
nu existe nici un obstacol deasupra unui plan orizontal care trace prin centrul microfonului şi
care ar influenţa câmpul sonor produs de avion.
Rezultatele obţinute prin calcularea nivelului de zgomot perceput efectiv (EPNL) se înscriu
într-o diagramă având în abscis ă timpul iar în ordonată EPNdB.
61

Prevederile specifice din H.G.321/14.04.2005 privind evaluarea şi managementul

zgomotului ambiant, referitoare la determinarea nivelului acustic mediu în interval lung de timp
şi a nivelului de evaluare mediu în interval lung de timp în vederea elabor ării hărţilor acustice
pentru principalele oraşe ale ţării se referă la :
Stabilirea cadrului general pentru dezvoltarea m ăsurilor de reducere a zgomotului emis de
sursele principale de zgomot, în special de vehiculele rutiere, feroviare şi de infrastructura
acestora, de aeronave, de echipamentele industriale, echipamentele destinate utiliz ării în
exteriorul clădirilor şi maşinile industriale mobile."
Prevederile hotărârii se aplică zgomotului ambiant la care este expus ă populaţia, în
special în:
a) zonele construite;
b) parcurile, grădinile publice sau alte zone lini ştite dintr-o aglomerare;
c) zonele liniştite din spaţii deschise;
d) apropierea unit ăţilor de învăţământ, a spitalelor şi a altor clădiri şi zone sensibile la
zgomot.
În hotărâre sunt prezentate o serie de detalii privind autorit ăţile care se vor ocupa de
elaborarea h ărţilor de zgomot şi competenţele şi obligaţiile acestora.
Indicatorii de zgomot utilizaţi la nivel naţional în vederea realiz ării şi revizuirii cartării
strategice de zgomot, sunt L(zsn) şi L(noapte).
Valorile indicatorilor L(zsn) şi L(noapte) se determină prin intermediul metodelor de
evaluare, măsurări în punctul de evaluare şi/sau calcule.
În unele cazuri, în completare fa ţă de L(zsn) şi L(noapte) şi, unde este cazul, L(zi) şi
L(sear ă), se determină şi indicatori suplimentari de zgomot, speciali şi a unor valori limită
corespunz ătoare acestora, în urm ătoarele situaţii:
a) când sursa de zgomot considerat ă emite o perioadă scurtă de timp (de exemplu, mai
puţin de 20% din timp, raportat la totalul perioadelor de zi dintr-un an sau la totalul perioadelor
de sear ă dintr-un an sau la totalul perioadelor de noapte dintr-un an);
b) când media num ărului de evenimente sonore, în cursul uneia sau al mai multor
perioade considerate, este foarte mic ă (de exemplu, mai pu ţin de un eveniment sonor pe or ă);
c) când componentele de joas ă frecvenţă ale zgomotului sunt importante;
d) când se are în vedere o protec ţie suplimentară în timpul zilelor de sfâr şit de săptămână
sau într-o perioad ă particulară a anului;
e) când se are în vedere o protec ţie suplimentară în perioada de zi;
f) când se are în vedere o protec ţie suplimentară în perioada de sear ă;
g) când exist ă o combinaţie a zgomotelor din surse diferite;
h) în cazul unei zone lini ştite în spaţiu deschis;
62

i) în cazul unui zgomot con ţinând componente tonale puternice;

j) în cazul unui zgomot cu caracter impulsiv;
k) în cazul unor vârfuri de zgomot ridicate pentru protec ţia în perioada de noapte, caz în
care indicatorul suplimentar recomandat este LAmax sau SEL (nivelul de expunere la zgomot).
b. Aparatura de mă surare

Pentru determinarea prin măsurări in situ a mărimilor acustice, de ex.: Lech, L10, L(zsn),
L(zi), L(seară), L(noapte), L(sear ă), etc. tehnica de m ăsurare utilizată, de exemplu aparatura,
numărul de poziţii ale microfoanelor, num ărul şi durata intervalelor de timp de m ăsurare, depind
de natura surselor sonore şi a receptorilor precum şi de semnificaţia rezultatelor pentru utilizarea
terenului din zona urban ă analizata.
Sistemul de aparate de m ăsurare folosit este conceput pentru determinarea nivelului de
presiune ponderat ă A, continuu, echivalent, în mod direct sau indirect, şi în concordan ţă directă
cu nivelul de presiune acustic ă ponderată A, continuu, echivalent.
Principalele module care intervin în asamblarea unui montaj pentru determinarea nivelului
de zgomot echivalent în mediul urban, sunt:
1. microfoane de mare sensibilitate, adaptate la diferitele condi ţii de mediu şi caracteristici
geometrice ale zonelor investigate.
2. analizoare de frecvent ă portabile (tipuri 2143, 7637 şi 2144) bazate pe filtre numerice
pentru măsurări acustice şi de vibraţii, pe teren în timp real şi în laboratoare. Aceste analizoare
oferă operatorului posibilitatea utiliz ării lor, în diverse moduri, dup ă cum urmează:
∗ Analize de 1/1, 1/3, 1/12 şi 1/24 octavă;
∗ Operaţii în timp real 1/3 octavă, până la 2,4 kHz (canal simplu) şi 11,2 kHz (bicanal);
∗ Domeniu dinamic variabil, în funcţie de necesitate (de la 10 dB la 80 dB);
∗ Rata înregistrării până la 1000 spectre/secund ă (canal simplu) şi 500 spectre/secund ă
(bicanal);
∗ Capacitate de înmagazinare echivalent ă la 512 sau 538 spectre de 1/3 octav ă;
∗ Viteză excepţională a prelucrării.
3. sisteme de înregistrare:
3.1. - analizoare statistice ale m ărimilor specifice acusticii construc-ţiilor, ce lucrează
cuplate cu calculatoare bazate pe microprocesoare, portabile, u şor manevrabile "in situ".
3.2. - înregistratoare ale nivelului de intensitate sonor ă, (tipul 4437), ce efectueaz ă
măsurări simultane ale intensităţii sonore, vitezei particulelor, efectueaz ă analize ponderate A şi
liniare, prezintă prin afişaj electronic puterea sonor ă a valorilor înmagazinate etc.
Pentru măsurări rapide se folosesc sonometre integratoare de precizie, Bruel&Kjaer tip

2250, tip 2260, de clasa 1 conform indicatilor din Publica ţia CEI 651 si categoria P conform
63

specifica ţiilor din Publicaţia CEI 804, care realizeaza performante privind ponder ări în timp,
frecven ţă, “A” şi toleranţe specifice, si m ăsurarea nivelurilor de expunere acustic ă
corespunz ătoare evenimentelor discrete.
Cu aceste sonometre se efectueaz ă măsurări ale zgomotului din mediul înconjur ător,
rezultatele fiind indicate pe scale sau ecrane con ţinute în instrument.
Sonometrele au următoarele caracteristici principale:
- înregistrare liniară;
- ponderare "A", "B", "C" şi "D";
- răspuns eficace "rapid", "încet", "impuls" şi "vârf";
- domeniu de m ăsură de la 14 dB(A) la 145 dB(A);
- posibilitatea de determinare a valorii L ech pentru o perioadă fixată de la 60 secunde la cca.
3 ore;
- indicarea nivelului expunerii la zgomot (SEL);
- măsurarea nivelului de presiune sonor ă instantaneu e şantionat fiecare secund ă (conform
cu standardul japonez); etc.
De asemenea, în anumite cazuri, pentru înregistr ări, pot fi folosite magnetofoane portabile,
rezultatele obţinute fiind prelucrate în laborator.
IV.2 Evaluarea nivelului de vibra ţ ii

In mediul urban protectia constructiilor împotriva vibra ţiilor transmise teran, se va realiza
prin masuri specific de eliminare, diminuare a surselor vibratorii, cu incadrarea acestora in
limitele prevazute de norme, sau în condi ţii speciale (în care sursele nu pot fi
eliminate/controlate, pentru construcţii de patrimoniu sau istorice), prin prevederea de solu ţii cu
amortizori elastici.
Proiectarea ansamblurilor urbane din punct de vedere al protec ţ iei împotriva

vibraţ iilor se face conform normelor in vigoare privind raspunsul dinamic al
constructiilor la solicitari de tip vibratoriu si presupune în principal adoptarea unui
complex de m ăsuri de reducere a nivelului vibra ţiilor transmise prin teren, produse de
surse vibratorii, şi de împiedicare a propag ării acestora spre cl ădirile adiacente.
Determinarea nivelului vibra ţ iilor se face pe baza m ă sur ă rilor directe.
Sistemele de înregistrare a vibra ţiilor, trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:
- să fie compatibile cu semnalele livrate de traductori sau de condi ţionatoarele de semnal ;
- să aibă un nivel dinamic suficient astfel încât s ă permită înregistrarea unor semnale de
diverse amplitudini;
64

- să permită înregistrarea digitală astfel încât datele s ă poată fi prelucrate dup ă înregistrare

cu pachetul de programe ce face obiectul aplica ţiei;
- să aibă o rată de eşantionare dublă faţă de frecvenţa maximă de interes 100 Hz, adic ă
minim 200 Hz;
- să permită eventual înregistrarea continu ă pentru mai multe canale pentru a asigura o
monitorizare de durată;
- să furnizeze datele de ie şire într-un format transparent.
Măsur ările se vor face de c ătre speciali şti, cu aparatură tehnic ă special ă caracteristic ă.
Interpretarea rezultatelor se face cu programe specializate, pentru ob ţ inerea de
valori ale accelera ţ iilor, vitezelor si deplas ă rilor terenului/construc ţiei.
In mediul urban protecţia construcţiilor împotriva vibraţiilor transmise teran, se va realiza
prin masuri specific de eliminare, diminuare a surselor vibratorii, cu încadrarea acestora in
limitele prevăzute de norme, sau în condi ţii speciale (în care sursele nu pot fi
eliminate/controlate, pentru construcţii de patrimoniu sau istorice), prin prevederea de solu ţii cu
amortizori elastici.
Pentru a putea controla propagarea vibra ţ iilor de la sursă către clădiri, se recomandă
alegerea de solu ţii constructive cu atenuare mare a vibra ţiilor.
În cazul unor sisteme rutiere m ărginite de cl ădiri importante ce trebuie protejate
împotriva vibra ţ iilor provenite din trafic, se vor adopta m ăsuri speciale, de la caz la caz,.
IV.3 Compozi ţ ii spectrale specifice.
Spectre de zgomot ale unor surse de zgomot urbane sunt prezentate exemplificativ în
continuare:
Zgomotul provenit din traficul rutier se ob ţine prin analiza spectrelor de zgomot,
prezentate exemplificativ în fig.17. pentru diferite tipuri de mijloace de transport rutier circulând
pe pneuri şi în fig.18 pentru diferite tipuri de mijloace de transport rutier circulând pe şine.
65

Fig.17
Spectrele medii ale zgomotului
pentru vehicule rutiere pe pneuri
Spectrele medii de zgomot caracteristice vehiculelor con ţin în special componente de joas ă
frecvenţă, în cazul autoturismelor şi troleibuzelor şi componente de frecven ţă medie şi joasă, în
cazul autobuzelor, autocamioanelor, motocicletelor şi tramvaielor.
O sursă de zgomot şi vibraţii de natură mecanică, aerodinamică, electromagnetică etc. o
constituie trenurile, metrourile, deci mijloacele de transport pe cale ferat ă.
Zgomotul produs se datoreaz ă structurii preponderent metalice, rul ării roţilor pe şine,
curburii diferite a căilor de rulare, opririlor, pornirilor şi variaţiilor de viteză în timpul mersului.
Sursele de zgomot şi vibraţii sunt atât exterioare cât şi interioare caroseriilor considerate ale
vehiculului.
Spectrele de frecven ţă a zgomotului provenit de la mijloacele de trafic feroviar sunt
ilustrate exemplificativ în fig.18.
66

Fig.18
Spectrele medii ale zgomotului
pentru vehicule pe şine
Spectrele medii de zgomot caracteristice traficului feroviar con ţin, în principal,

componente de frecven ţe joase şi medii.
Nivelul de zgomot produs de traficul feroviar se determin ă în decibeli, în gama de
frecvenţe centrale de o octav ă sau de treime de octav ă de : 31,5 ; 63 ; 125 ; 250 ; 500 ; 1000 ;
2000 ; 4000 şi 8000 Hz ca şi pe filtrul de ponderare A când se ob ţin dB(A).
Pentru a se aprecia disconfortul produs de traficul feroviar, se men ţionează că nivelul
zgomotului provenit de la garniturile de trenuri poate atinge 80 ... 85 dB(A) la 7,5 m de calea
ferată (pentru viteza de 60 km/h). În unele situa ţii defavorabile, specifice metroului, zgomotul
propagat în locuinţe poate atinge valori de 40 ... 45 dB(A).
Spectre de zgomot ale unor surse de zgomot provenite din traficul rutier pe Autostrada A2,
la ieşirea din Bucureşti, sunt prezentate exemplificativ în continuare, in fig. 19, 20, 21:
67

Fig. 19
68

Fig. 20
69

Fig. 21
70

O altă importantă sursă de zgomot, caracteristic ă marilor aglomerări urbane, o reprezint ă

traficul aerian.
La aeronave, func ţionarea motorului şi a sistemelor anexe (elice, e şapament etc.) reprezint ă
sursa specifică de poluare fonic ă. Intensitatea şi componenţa spectrală a zgomotului difer ă în
funcţie de tipul motorului, respectiv tipul aeronavei.
În general, avioanele produc zgomote cu componente predominante de frecven ţe joase (în
domeniul 80 ... 200 Hz), la care se adaug ă un număr însemnat de armonice superioare (ce pot
avea frecvenţe de ordinul kHz-ilor), cu amplitudine ce scade pe m ăsura creşterii frecvenţei.
În cazul surselor de zgomot situate în incinte care delimiteaz ă unităţi industriale, pieţe,
spaţii comerciale, şcoli sau alte dot ări funcţionale din cadrul ansamblurilor urbane, se disting
două situaţii caracteristice:
- cazul când sursele pot fi considerate, practic, punctiforme (utilaje şi agregate, evacu ări de
gaze, sisteme de alarm ă, difuzoare în cazul cinematografelor în aer liber etc.);
- cazul în care sursele sunt repartizate pe suprafe ţe mari (de exemplu: aglomer ări de
oameni).
Nivelul de zgomot al acestor surse se determin ă şi controlează astfel încât în punctele
aflate la limita incintelor, să se poată respecta nivelurile limit ă admisibile prevăzute în normele
legale în vigoare.
Caracteristicile specifice spectrale si de zgomot ale surselor de zgomot situate în incinte
urbane sunt prezentate în capit. II:1.2.2. din prezentul normativ.
Spectre de vibra ţ ii ale unor surse de vibra ţ ii urbane sunt prezentate exemplificativ în
continuare, pentru un caz de amplasament:
Masurarile de vibartii au fost realizate în Bucure şti, pe deschidrea Podului Grand situata
intre Calea Grivitei si zona de trafic CFR. Punctele de masura au fost alese astfel: (1) la nivelul
terenului la cota inferioara a celor 2 pile ale podului corespunzatoare deschiderii ; (2) la cota
superioara a celor 2 pile ale podului corespunzatoare deschiderii la baza grinzilor tablierului;
(3) la jumatatea deschiderii a doua grinzi ale tablierului.
Direcţia de masurare a vibratiilor pentru care au fost amplasati traductorii uniaxiali a fost
directia vericala.
Pentru amplasamentele alese au fost efectuate pentru sistemul de inregistrare de scurta
durata esantioane de inregistrare pentru urmatoarele tipuri de trafic:
- trafic auto ;
- trafic de tramvaie ;
- trafic de teren ;
- trafic suprapus de tren si tramvai;
71

Din toate inregistrarile obtinute au fost selectate cateva inregistrari pentru prelucrarea cu
pachetul de programme de separare a surselor. Caracteristicile inregistrarilor sunt :
Surse de trafic
Inregistrarea 1 tramvai
Inregistrarea 4 tren
Inregistrarea 5 tren+tramvai
Inregistrarea 6 tren
Inregistrarea 7 metrou (probabil)
Inregistrarea 8 trafic auto
Inregistrarea 9 trafic auto
Exemplificativ se prezint ă cateva rezultate şi prelucrari experimentale în spectrele din fig. 22:
Prelucrari experiment 5, semnal brut, fisier MO
8 canale, directie verticala
Acceleratii (cm/s2)
Acceleration
s
5
/ C1 (peak: 1.2 )
s 0
/
m
c -5
s
5
/ C2 (peak: 2.2 )
s 0
/
m
c -5
s
5
/ C3 (peak: 0.6 )
s 0
/
m
c -5
s
5
/ C4 (peak: 2.9 )
s 0
/
m
c -5
s
5
/ C5 (peak: 0.6 )
s 0
/
m
c -5
s
5
/ C6 (peak: 0.4 )
s 0
/
m
c -5
s
5
/ C7 (peak: 0.4 )
s 0
/
m
c -5
s
5
/ C8 (peak:- 0.3 )
s 0
/
m
c -5
5 10 15 20
Timp (sec)
Viteze (cm/s)
Velocity
0.05
s
/ C1 (peak:- 0.02 )
m 0
c
-0.05
0.05
s
/ C2 (peak: 0.03 )
m 0
c
-0.05
0.05
s
/ C3 (peak:- 0.01 )
m 0
c
-0.05
0.05
s
/ C4 (peak: 0.05 )
m 0
c
-0.05
0.05
s
/ C5 (peak:- 0.01 )
m 0
c
-0.05
0.05
s
/ C6 (peak: 0.00 )
m 0
c
-0.05
0.05
s
/ C7 (peak: 0.01 )
m 0
c
-0.05
0.05
s
/ C8 (peak: 0.00 )
m 0
c
-0.05

5 10 15 20
Timp (sec)
Deplasari (cm)
72

Displacement
0.001
C1 (peak: 0.000 )
m 0
c
-0.001
0.001
C2 (peak: 0.001 )
m 0
c
-0.001
0.001
C3 (peak: 0.000 )
m 0
c
-0.001
0.001
C4 (peak:- 0.001 )
m 0
c
-0.001
0.001
C5 (peak: 0.000 )
m 0
c
-0.001
0.001
C6 (peak: 0.000 )
m 0
c
-0.001
0.001
C7 (peak: 0.000 )
m 0
c
-0.001
0.001
C8 (peak: 0.000 )
m 0
c
-0.001

5 10 15 20
Timp (sec)
Prelucrari experiment 5, semnal brut, fisier MCM, semnale datorate metroului, nefiltrate
Acceleratii (cm/s2)
Acceleration
s
0.6
/ C1 (peak: 0.0 )
s
/ 0
m
c -0.6
s
0.6
/ C2 (peak: 0.0 )
s
/ 0
m
c -0.6
s
0.6
/ C3 (peak:- 0.1 )
s
/ 0
m
c -0.6
s
0.6
/ C4 (peak: 0.1 )
s
/ 0
m
c -0.6
s
0.6
/ C5 (peak:- 0.5 )
s
/ 0
m
c -0.6
s
0.6
/ C6 (peak: 0.2 )
s
/ 0
m
c -0.6
s
0.6
/ C7 (peak: 0.1 )
s
/ 0
m
c -0.6
s
0.6
/ C8 (peak:- 0.1 )
s
/ 0
m
c -0.6
10 20 30
Timp (sec)
Viteze (cm/s)
Velocity
0.02
s
/ C1 (peak: 0.00 )
m 0
c
-0.02
0.02
s
/ C2 (peak: 0.00 )
m 0
c
-0.02
0.02
s
/ C3 (peak: 0.00 )
m 0
c
-0.02
0.02
s
/ C4 (peak: 0.00 )
m 0
c
-0.02
0.02
s
/ C5 (peak:- 0.01 )
m 0
c
-0.02
0.02
s
/ C6 (peak: 0.00 )
m 0
c
-0.02
0.02
s
/ C7 (peak: 0.00 )
m 0
c
-0.02
0.02
s
/ C8 (peak: 0.00 )
m 0
c
-0.02

10 20 30
Timp (sec)
Deplasari (cm)
73

Displacement
0.0005
C1 (peak: 0.000 )
m 0
c
-0.0005
0.0005
C2 (peak: 0.000 )
m 0
c
-0.0005
0.0005
C3 (peak: 0.000 )
m 0
c
-0.0005
0.0005
C4 (peak: 0.000 )
m 0
c
-0.0005
0.0005
C5 (peak: 0.000 )
m 0
c
-0.0005
0.0005
C6 (peak: 0.000 )
m 0
c
-0.0005
0.0005
C7 (peak: 0.000 )
m 0
c
-0.0005
0.0005
C8 (peak: 0.000 )
m 0
c
-0.0005

10 20 30
Timp (sec)
Prelucrari experiment 5, semnal brut, fisier MCMF, semnale datorate metroului, filtrate peste 60Hz
Acceleratii (cm/s2)
Acceleration
s
0.3
/ C1 (peak: 0.0 )
s
/ 0
m
c -0.3
s
0.3
/ C2 (peak: 0.0 )
s
/ 0
m
c -0.3
s
0.3
/ C3 (peak: 0.0 )
s
/ 0
m
c -0.3
s
0.3
/ C4 (peak: 0.0 )
s
/ 0
m
c -0.3
s
0.3
/ C5 (peak:- 0.3 )
s
/ 0
m
c -0.3
s
0.3
/ C6 (peak: 0.1 )
s
/ 0
m
c -0.3
s
0.3
/ C7 (peak: 0.1 )
s
/ 0
m
c -0.3
s
0.3
/ C8 (peak: 0.0 )
s
/ 0
m
c -0.3
5 10 15 20
Timp (sec)
Viteze (cm/s)
Velocity
0.002
s
/ C1 (peak: 0.00 )
m 0
c
-0.002
0.002
s
/ C2 (peak: 0.00 )
m 0
c
-0.002
0.002
s
/ C3 (peak: 0.00 )
m 0
c
-0.002
0.002
s
/ C4 (peak: 0.00 )
m 0
c
-0.002
0.002
s
/ C5 (peak: 0.00 )
m 0
c
-0.002
0.002
s
/ C6 (peak: 0.00 )
m 0
c
-0.002
0.002
s
/ C7 (peak: 0.00 )
m 0
c
-0.002
0.002
s
/ C8 (peak: 0.00 )
m 0
c
-0.002

5 10 15 20
Timp (sec)
Deplasari (cm)
74

Displacement
0.0001
C1 (peak: 0.000 )
m 0
c
-0.0001
0.0001
C2 (peak: 0.000 )
m 0
c
-0.0001
0.0001
C3 (peak: 0.000 )
m 0
c
-0.0001
0.0001
C4 (peak: 0.000 )
m 0
c
-0.0001
0.0001
C5 (peak: 0.000 )
m 0
c
-0.0001
0.0001
C6 (peak: 0.000 )
m 0
c
-0.0001
0.0001
C7 (peak: 0.000 )
m 0
c
-0.0001
0.0001
C8 (peak: 0.000 )
m 0
c
-0.0001

5 10 15 20
Timp (sec)
Fig. 22
În cazul unor surse de vibra ţii provenite de la explozii controlate, în continuare în fig.23 se
prezintă exemplificativ, câteva spectre de vibra ţii:
1- Reprezentări în domeniul timp şi frecvenţă.
Fig. 23 – Prelucrări tipice în domeniul timp şi frecvenţă al înregistrărilor

75

V. Atestarea conformităţ ii materialelor, sistemelor şi echipamentelor pentru asigurarea

nivelurilor de calitate corespunză toare.
Folosirea diferitelor produse pentru construc ţ ii, - materiale, sisteme şi echipamente -, în
cadrul clădirilor şi/sau a zonelor urbane amenajate, se face numai dup ă ce este verificat ă şi
atestată conformitatea, respectiv calitatea corespunz ătoare a produselor pentru domeniul de
utilizare. Acest lucru se face prin utilizarea de metodologii şi proceduri pentru evaluarea
conformitatii, prezentate în continuare.
V.1. Atestarea conformităţ ii produselor pentru construc ţ ii
Conform HG 622/2004 privind stabilirea condi ţiilor de introducere pe pia ţă a produselor
pentru construcţii, - transpusă din Directiva Comisiei Europene 89/106/CEE - , modificat ă şi
completată prin HG 796/14.07.2005 şi HG 1708/21.12.2005, se admite introducerea pe pia ţă a
produselor destinate utilizării în construcţii numai dacă sunt adecvate acelei utiliz ări preconizate.
Aceasta înseamn ă că ele au astfel de caracteristici încât construc ţiile în care urmeaz ă a fi
încorporate, asamblate, aplicate sau instalate, dac ă sunt corect proiectate şi executate, pot s ă
satisfacă cele 6 cerinţele esenţiale de calitate ale construc ţiilor, conform Legii 10 / 1995
privind calitatea în construc ţii, anume: 1. Rezisten ţă mecanică şi stabilitate, 2. Securitate la
incendiu, 3. Igienă, sănătate şi mediu, 4. Siguranţă în exploatare, 5. Protec ţie împotriva
zgomotului, 6. Economie de energie şi izolare termică.
Unei construcţii îi pot fi aplicabile una, mai multe sau toate cerin ţele esenţiale; acestea
trebuie satisf ăcute pe o perioad ă de viaţă a construcţiei rezonabilă din punct de vedere economic.
În situaţii determinate de existenţa specifică pe plan na ţional, regional sau local a
anumitor condiţii geografice ori climatice, a unui anumit mod de via ţă sau a anumitor niveluri de
protecţie, pentru fiecare cerin ţă esenţială se pot stabili clase specifice, în cadrul sistemelor de
clasificare adoptate la nivel european, transpuse prin documentele interpretative şi specificaţiile
tehnice definite pentru a asigura satisfacerea cerin ţei respective.
Produsele pentru construc ţii sunt evaluate în vederea îndeplinirii uneia sau mai multor
cerinţe esenţiale, documentele elaborate în urma evalu ării pot fi:
1. agrement tehnic naţional dacă pentru un anumit produs nu există specificaţii tehnice
recunoscute la nivel european;
2. agrement tehnic european, denumit în continuare ETA, poate fi acordat pentru:
a) produse pentru care nu exist ă nici un standard european armonizat, în vigoare, în
lucru sau ca inten ţie de elaborare, nici un standard na ţional recunoscut;
b) produse care se abat în mod semnificativ de la standardele armonizate sau de la
standardele naţionale recunoscute.
76

3. certificat de conformitate (eliberat de un organism de certificare notificat de Comisia

European ă) sau declaraţie de conformitate elaborat ă de produc ător pe baza rapoartelor de
încercare pentru ITT (eliberate de un organism de certificare cu func ţia de laborator de
încercare notificat de Comisia Europeană) pentru cazurile în care:
a) produsele sunt conforme cu standardele romane si/sau cu standardele nationale ale
statelor membre ale Uniunii Europene care adopta standarde europene armonizate din
domeniul produselor pentru constructii, ale caror indicative de referinta au fost publicate
in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C;
b) produsele sunt conforme cu un agrement tehnic european, eliberat în oricare stat
membru al Uniunii Europene; sau
c) produsele sunt conforme, in masura in care nu exista specificatii tehnice armonizate,
cu specificatii tehnice recunoscute.
In urma evaluării pe produsele specificate la pct.3, pe o etichet ă, pe ambalaj sau pe

documentele comerciale înso ţitoare ale acestora se aplic ă marcajul CE.
Producătorul sau reprezentantul autorizat al acestuia r ăspunde de atestarea conformit ăţii
produsului cu cerinţele unei specifica ţii tehnice prevăzute.
Produsele care fac obiectul unei atest ări a conformităţii vor beneficia de prezum ţia de
conformitate cu specificaţiile tehnice. Conformitatea va fi stabilit ă prin încercări sau alte
verificări, pe baza specifica ţiilor tehnice.
Atestarea conformităţii unui produs presupune ca:

a) producătorul să dispună de un sistem de control al produc ţiei în fabrică apt să asigure că
producţia este conformă cu specificaţiile tehnice relevante;
b) pentru anumite produse precizate în specifica ţiile tehnice relevante, pe lâng ă sistemul de
control al producţiei aplicat în fabrică, s ă intervină un organism de certificare notificat pentru a
evalua şi supraveghea controlul produc ţiei sau produsul însu şi;
c) Conformitatea produselor pentru construc ţii este evaluat ă numai în raport cu specifica ţiile
tehnice, utilizându-se sisteme de atestare a conformit ăţii alcătuite pe baza unor metode de control
şi evaluare specifice acestui domeniu, diferite de modulele şi procedurile de evaluare a
conformităţii.
Sistemele de atestare a conformit ăţii produselor se definesc în func ţie de repartizarea

sarcinilor între producător şi organismele notificate şi se codifică într-o notaţie numerică de la 1
la 4, exprimând nivelul de exigen ţă în ordine descresc ătoare, după cum urmează:
77

A. Sistem 1+ : Certificarea conformităţii produsului de c ătre un organism de certificare notificat,

pe bază de:
1) Sarcinile produc ătorului
a) controlul producţiei în fabrică;
b) încercări pe eşantioane prelevate de la locul produc ţiei după un plan de încerc ări prestabilit;
2) Sarcinile organismelor notificate
a) încercări iniţiale de tip ale produsului;
b) inspecţia iniţială a locului de produc ţie şi a controlului producţiei în fabrică;
c) supravegherea continu ă, evaluarea şi acceptarea controlului produc ţiei în fabrică;
d) încercări prin sondaj pe e şantioane prelevate de la locul produc ţiei, de pe piaţă sau de pe
şantiere.
B. Sistem 1 : Certificarea conformităţii produsului de către un organism de certificare notificat,

pe bază de:
1) Sarcinile produc ătoruluia) controlul producţiei în fabrică;
b) încercări pe eşantioane prelevate de la locul produc ţiei după un plan de încerc ări prestabilit;
b) inspecţia iniţială a locului producţiei şi a controlului producţiei în fabrică;
c) supravegherea continu ă, evaluarea şi acceptarea controlului produc ţiei în fabrică.
C. Sistem 2+: Declaraţia de conformitate a produsului (de primul tip) dat ă de producător, pe baz ă
de:
b) controlul producţiei în fabrică;
c) încercări pe eşantioane prelevate de la locul produc ţiei după un plan de încerc ări prestabilit;
a) certificarea controlului produc ţiei în fabrică, pe baza:
- inspecţiei iniţiale a locului produc ţiei şi a controlului produc ţiei în fabrică;
- supravegherea continu ă, evaluarea şi acceptarea controlului produc ţiei în fabrică.
D. Sistem 2: Declaraţia de conformitate a produsului (de primul tip) dat ă de producător, pe baz ă
de:
b) controlul producţiei în fabrică;c) încercări pe eşantioane prelevate de la locul produc ţiei după
un plan de încercări prestabilit;
78


a) certificarea controlului produc ţiei în fabrică, pe baza:
- inspecţiei iniţiale a locului de produc ţie şi a controlului produc ţiei în fabrică.
E. Sistem 3: Declaraţia de conformitate a produsului (de al doilea tip) dat ă de producător, pe
bază de:
a) controlul producţiei în fabrică;
2) Sarcinile laboratorului notificat
b) încercări iniţiale de tip ale produsului.
F. Sistem 4 : Declaraţia de conformitate a produsului (de al treilea tip) dat ă de producător,pe
baza următoarelor sarcini efectuate de el însu şi:
b) controlul producţiei în fabrică.
V.2. Atestarea conformităţ ii echipamentelor ”maşini industriale”

Conform HG 119/2004 (transpus ă din Directiva Comisiei Europene 98/37/CEE) privind
stabilirea condiţiilor pentru introducerea pe pia ţă a maşinilor industriale (masini din productia
interna, precum si acelora importate) ma şinile şi componentele de securitate trebuie sa satisfaca
cerinţele esenţiale de sanatate şi securitate care le sunt aplicabile.
Se admite introducerea pe pia ţa si punerea in func ţiune a maşinilor şi a componentelor de
securitate prevazute numai dac ă, atunci când sunt corespunz ător instalate, intreţinute si utilizate
conform destinaţiei lor, nu afecteaza securitatea şi sănatatea persoanelor sau, dup ă caz, a
animalelor domestice ori a bunurilor.
Termenii folosiţi pentru definire sunt urm ătorii :
1. masină:
a) un ansamblu de par ţi sau componente legate între ele, dintre care cel pu ţin una este în
mişcare, cu sisteme de ac ţionare, circuite de comand ă şi putere adecvate şi altele asemenea,
reunite pentru un anumit scop, în special pentru prelucrarea, tratarea, transportarea sau ambalarea
unui material;
b) un ansamblu de ma şini care, în scopul de a ajunge la acela şi rezultat, sunt dispuse şi
comandate astfel încât sa func ţioneze ca un întreg;
c) un echipament interschimbabil care modific ă funcţionarea unei maşini şi care este introdus
pe piaţă în scopul de a fi asamblat chiar de c ătre operator cu o maşină sau cu o serie de ma şini
diferite ori cu un vehicul-tractor, în masura în care acest echipament nu este o piesa de schimb
sau o unealt ă;
79

2. componenta de securitate - componenta care, cu condi ţia sa nu fie un echipament

interschimbabil, este introdus ă pe piaţă de producator sau de reprezentantul sau autorizat, pentru
a îndeplini o func ţie de securitate atunci când este utilizat ă si a cărei defectare sau func ţionare
necorespunzatoare pericliteaz ă securitatea sau s ănatatea persoanelor expuse.
În Anexa 4 , informativă, a prezentului normativ sunt prezentate detaliat cerintele

esentiale pentru sanatate si securitate referitoare la proiectarea şi construirea maşinilor şi
componentelor de securitate, conform HG 119/2004 (transpus ă din Directiva Comisiei Europene
98/37/CEE) privind stabilirea condi ţiilor pentru introducerea pe pia ţă a maşinilor industriale
(masini din productia interna, precum si acelora importate). Acestea cuprind şi condiţii de
proiectare din punct de vedere acustic şi al vibraţiilor.
Proceduri pentru evaluarea conformitatii masinilor si componentelor de securitate

Pentru a atesta conformitatea masinilor si componentelor de securitate, producatorul sau
reprezentantul autorizat al acestuia trebuie sa elaboreze o declaratie de conformitate EC.
În cazul masinilor, producatorul sau reprezentantul sau autorizat trebuie sa aplice pe
masina marcajul CE.
Componentele de securitate sunt supuse procedurilor de certificare aplicabile masinilor,

la examinarea EC de tip organismul notificat verifica aptitudinea componentei de securitate de a
indeplini functiile de securitate declarate de producator.
1. PROCEDURA DECLARATIE DE CONFORMITATE EC

1. Declaratia de conformitate EC este procedura prin care producatorul sau reprezentantul sau
autorizat declara ca masina introdusa pe piata respecta toate cerintele esentiale de sanatate si
securitate aplicabile acesteia.
2. Semnarea declaratiei de conformitate EC autorizeaza producatorul sau reprezentantul sau
autorizat sa aplice pe masina marcajul CE.
3. Inainte de emiterea declaratiei de conformitate EC producatorul sau reprezentantul sau
autorizat trebuie sa se asigure si sa poata garanta ca documentatia enuntata mai jos este si va
ramane disponibila la sediul sau in scopul unui eventual control:
3.1. un dosar tehnic cuprinzand:
3.1.1. planul de ansamblu al masinii, precum si planurile circuitelor de comanda;
3.1.2. planurile detaliate si complete, insotite eventual de note de calcul, rezultate ale
incercarilor etc., care sa permita verificarea conformitatii masinii cu cerintele esentiale de
sanatate si securitate;
3.1.3. lista:
a) cerintelor esentiale prevazute in prezenta hotarare;
80

b) standardelor; si
c) a altor specificatii tehnice care au fost folosite la proiectarea masinii;
3.1.4. descrierea solutiilor adoptate pentru a preveni pericolele prezentate de masina;
3.1.5. daca se doreste, orice raport tehnic sau orice certificat obtinut de la un organism ori
laborator competent1);
3.1.6. daca se declara conformitatea cu un standard armonizat care prevede incercari, raportul
tehnic ce prezinta rezultatele incercarilor efectuate, la alegerea producatorului, fie de catre el
insusi, fie de catre un organism sau laborator competent 1);
3.1.7. un exemplar al instructiunilor masinii;
3.2. in cazul fabricatiei in serie, dispozitiile interne care vor fi implementate pentru a se asigura
mentinerea conformitatii masinilor cu prevederile prezentei hotarari.
Producatorul trebuie sa efectueze cercetarile sau incercarile necesare asupra componentelor,
accesoriilor ori asupra intregii masini, pentru a determina daca aceasta, prin proiectare si
constructie, poate fi asamblata si pusa in functiune in conditii de securitate.
Neprezentarea documentatiei, ca urmare a unei cereri temeinic motivate de catre autoritatile

nationale competente, poate constitui un motiv suficient pentru punerea la indoiala a prezumtiei
de conformitate cu dispozitiile hotarârii.
4. a) Documentatia mentionata la pct. 3 nu trebuie sa existe in mod permanent in forma
materiala, dar trebuie sa existe posibilitatea reunirii si punerii ei la dispozitie intr-o perioada de
timp compatibila cu importanta sa.
Aceasta nu trebuie sa cuprinda planurile detaliate si nici un fel de alte informatii precise
privind subansamblurile folosite pentru fabricarea masinii, decat daca cunoasterea lor este
esentiala pentru verificarea conformitatii cu cerintele esentiale de securitate.
b) Documentatia mentionata la pct. 3 trebuie pastrata si pusa la dispozitie autoritatilor nationale
competente timp de cel putin 10 ani de la data fabricatiei masinii sau de la ultimul exemplar
produs, in cazul unei fabricatii in serie.
c) Documentatia mentionata la pct. 3 trebuie sa fie redactata intr-o limba oficiala a unui stat
membru al Uniunii Europene, cu exceptia instructiunilor masinii.
2. PROCEDURA EXAMINARE EC DE TIP

1. Examinarea EC de tip este procedura prin care un organism notificat constata si atesta ca un
exemplar al unui tip de masina respecta dispozitiile hotarârii.
2. Cererea de examinare EC de tip este inaintata de producatorul sau reprezentantul sau autorizat
unui singur organism notificat, pentru un model de masina.
Cererea contine:
81

a) numele si adresa producatorului sau ale reprezentantului sau autorizat si locul de fabricatie a
masinii;
b) un dosar tehnic care contine cel putin:
-planul de ansamblu al masinii, precum si planurile circuitelor de comanda;
-planurile detaliate si complete, insotite eventual de note de calcul, rezultate ale incercarilor
etc., care sa permita verificarea conformitatii masinii cu cerintele esentiale de sanatate si
securitate;
-descrierea solutiilor adoptate pentru a preveni pericolele prezentate de masina, precum si o
lista a standardelor utilizate;
-un exemplar al instructiunilor masinii;
-in cazul fabricatiei in serie, dispozitiile interne pe care le aplica pentru mentinerea
conformitatii masinilor cu prevederile prezentei hotarari.
Cererea este insotita de o masina reprezentativa din productia planificata sau, daca este cazul,
de o precizare a locului unde masina poate fi examinata.
Documentatia mentionata mai sus nu va cuprinde planuri detaliate si nici un fel de alte
informatii specifice in ceea ce priveste subansamblurile utilizate pentru producerea masinii decat
daca cunoasterea lor este esentiala pentru verificarea conformitatii cu cerintele esentiale de
securitate.
3. Organismul notificat va efectua examinarea EC de tip in modul urmator:
(1) efectueaza examinarea dosarului tehnic, pentru a-i evalua corectitudinea si masina
prezentata sau pusa la dispozitie;
(2) in timpul examinarii masinii, organismul trebuie:
a) sa se asigure ca aceasta a fost fabricata conform dosarului tehnic si ca poate fi folosita in
securitate, in conditiile de utilizare prevazute;
b) sa verifice daca standardele, in cazul in care au fost utilizate, au fost aplicate corect;
c) sa efectueze examinari si incercari corespunzatoare, pentru a verifica daca masina respecta
cerintele esentiale de sanatate si securitate aplicabile.
4. Daca exemplarul tipului de masina corespunde reglementarilor aplicabile, organismul emite
un certificat de examinare EC de tip care va fi inaintat solicitantului. Acest certificat cuprinde
concluziile examinarii EC de tip, indica toate conditiile in care poate fi eliberat si este insotit de
descrierile si desenele necesare pentru identificarea modelului agreat.
Comisia Europeana, statele membre ale Uniunii Europene si alte organisme notificate pot sa
obtina o copie a certificatului de examinare EC de tip si, pe baza unei cereri motivate, o copie a
dosarului tehnic si a rapoartelor asupra examinarilor si incercarilor efectuate.
5. Producatorul sau reprezentantul sau autorizat trebuie sa informeze organismul notificat cu
privire la orice modificari, chiar minore, pe care le-a efectuat sau intentioneaza sa le efectueze la
82

tipul de masina prezentat. Organismul notificat examineaza aceste modificari si informeaza

producatorul sau reprezentantul sau autorizat stabilit intr-un stat membru al Uniunii Europene
daca certificatul de examinare EC de tip ramane valabil.
6. Organismul notificat care refuza sa emita un certificat de examinare EC de tip informeaza in
acest sens celelalte organisme notificate. Organismul care retrage certificatul de examinare EC
de tip informeaza statul membru al Uniunii Europene care l-a notificat. In cazul in care
notificarea a fost realizata de catre statul roman, acesta, prin autoritatea competenta, informeaza
celelalte state membre ale Uniunii Europene si Comisia Europeana, expunand motivul acestei
decizii.
7. Dosarele si corespondenta referitoare la procedurile de examinare EC de tip trebuie redactate
intr-o limba oficiala a unui stat membru al Uniunii Europene in care este stabilit organismul
notificat sau intr-o limba acceptata de acesta.
VI. Condi ţ ii de recep ţ ie
Recepţionarea lucrarilor de construc ţii este reglementată în cadrul HG nr. 273 / 1994
privind receptia lucrărilor de construcţii.
Condiţiile necesare a fi îndeplinite din punct de vedere acustic la recep ţia lucrărilor noi
sau a celor de reamenajare sau reabilitare a zonelor urbane, sunt cele care atest ă încadrarea în
limitele admisibile din legislaţia tehnică în vigoare.
Se impune efectuarea de m ăsurări acustice în cazul recep ţiei lucrărilor noi sau a celor de
reamenajare sau reabilitare a urm ătoarelor tipuri de clădiri şi zone urbane:
- clădiri de locuinţe;
- şcoli;
- spitale;
- în zone specifice funcţionale ale marilor aglomeraţii urbane;
- in zone industriale;
- lângă arterele de trafic de diferite categorii;
- în apropierea căilor ferate;
- în apropierea aeroporturilor, etc.
Măsurările acustice specifice de verificare la receptia lucr ărilor, vor fi efectuate de
laboratoare autorizate pentru acest tip de m ăsurări din instituţii cu activitate în domeniul de
specialitate Acustica construc ţiilor şi Acustica urban ă.
83

Tipul de măsurări acustice minimale ale parametrilor de izolare la zgomot şi vibraţii, în

vederea compar ării acestora cu valorile recomandate in legisla ţia în vigoare, sunt în principal
cele privind:
- verificarea îndeplinirii izolării la zgomot aerian între interiorul si exteriorul unei
clădiri;
- verificarea respect ării nivelului de zgomot recomandat de legisla ţia în vigoare la
faţada clădirilor;
- verificarea respect ării nivelului de zgomot recomandat de legisla ţia în vigoare la
limita incintelor (industriale sau de alt tip);
- verificarea respect ării nivelului de zgomot recomandat de legisla ţia în vigoare în
interiorul diverselor zone şi dotări urbane;
- verificarea respect ării nivelului de zgomot recomandat de legisla ţia în vigoare în
cazul arterelor de trafic din zone urbane.
Pentru lucrări de recepţie la clădiri care fac parte din categoria condi ţii speciale de izolare
fonică, este recomandabil ca şi pe parcursul etapelor de recep ţie intermediare din comisia de
recepţie să facă parte speciali şti acusticieni de la laboratoare autorizate, sau speciali şti atestaţi
MDRL pentru exigenţa „Protecţia împotriva zgomotului”.
84

Anexe Partea IV:
ANEXA 1
Lista parametrilor şi nivelurilor de performan ţă corespunză toare

cerin ţ ei “Protec ţ ia împotriva zgomotului” în ansamblurile urbane
Proiectarea ansamblurilor urbane din punct de vedere a protec ţiei acustice trebuie
realizat ă astfel încât zgomotul perturbator perceput de utilizatorii spa ţiului construit urban,
atât cel exterior cât şi cel interior construc ţiilor, să fie menţinut la un nivel ce nu poate afecta
sub nici o form ă săn ătatea utilizatorilor sau desf ăş urarea activit ăţ ilor specifice acestora. Se
vor adopta diferite m ăsuri de protec ţ ie, adecvate num ărului, tipului şi caracteristicilor
acustice ale surselor de zgomot existente, ţinându-se seama de parametrii şi nivelurile de
performanţă , corespunz ătoare cerinţei esenţiale a utilizatorilor — „Protec ţia împotriva
zgomotului", specificate în continuare:
PARAMETRII Ş I NIVELURILE DE PERFORMAN Ţ A

CORESPUNZ Ă TOARE CERINŢ EI „PROTECŢ IA IMPOTRIVA ZGOMOTULUI"
Obs. : Valorile nivelurilor de performan ţă reprezint ă limitele admisibile ale nivelurilor de zgomot.
ANSAMBLUL URBAN:
Parametrul 1: Nivelul de zgomot exterior pe str ăzi (măsurat la bordura "trotuarului ce

mărgineşte artera de trafic, la o în ălţime de 1,5 m) se stabile şte diferenţiat, in funcţie de
categoria tehnic ă a str ăzilor (respectiv de intensitatea traficului).
Valorile sunt cf. tabelului A. 1.1.
Tabelul A.1.1.
Nr. Tipul de stradă Nivel de zgomot Valoarea curbei de Nivel de zgomot

(conform STAS 10144/1- echivalent zgomot C z , in dB **) de vârf Llo
crt. 90) Lech *) în dB (A)
în dB (A)
Stradă de categorie
1 tehnică IV, de deservire 60 55 70
2 Stradă de categorie 65 60 75
tehnică III, de colectare
3 Stradă de categorie 70 65 80
tehnic ă II, de leg ă tur ă
4 Stradă de categorie 75...85 70 85...95
tehnic ă 1, magistral ă
*) Nivelul de zgomot echivalent (diferenţiat pentru perioadele de zi şi noapte), conform SR 6161-1:2008 şi SR 6161-
1:2008/C91:2009
.
** ) Evaluarea prin curbe de zgomot C z se foloseşte numai în cazul unor zgomote cu pronunţ at caracter
sta ţ ionar.
Parametrul 2: Nivelul de zgomot exterior cl ădirilor de locuit, m ăsurat la 2.00 m de

faţada clădirii (conform SR 6161-1:2008 şi SR 6161-1:2008/C91:2009):
L ec h = 50 dB(A)
85

Parametrul 3: Nivelul de zgomot în diferite zone ale pasajelor rutiere subterane.

Valorile sunt conform tabelului A.1.2.
Tabelul A. 1. 2.
Nivel
Valoarea
de zgomot
Nr. curbei de L10
Zone de pasaj echivalent
crt. zgomot Cz în dB(A)
Lech
în dB(A)
în dB(A)
Părţi carosabile
• la pasaje cu lungimea L ≤ 200m :
1 - - 80
- pe străzi de categorie tehnic ă III - - 90
- pe străzi de categorie tehnic ă II şi I
2 Pasaje pietonale 65 60 -
3 Staţii de metrou 65 60 -
Parametrul 4: Nivelul de zgomot echivalent m ăsurat la limitele diverselor zone şi dotări

funcţionale din mediul urban.
Valorile sunt conform tabelului A.1.3.
Tabelul A. 1.3.
Nivel de zgomot Valoarea curbei de

Nr.
Spaţiul considerat echivalent Lech zgomot Cz,
crt.
în dB(A) în dB
Parcuri, zone de recreere
1 şi odihnă , zone de tratament 45 40
balneo-climatic, zone
spitaliceşti
2 Incinte de şcoli, spa ţii de 75 70

joac ă pentru copii
3 Stadioane, cinematografe in 90* 85

aer liber
4 Pieţe, spaţii comerciale, 65 60

restaurante în aer liber
5 Incint ă industrial ă 65 60
6 Parcaje auto 90* 85
7 Parcaje auto subterane cu 90 85

sta ţii service
8 Zone feroviare** 70 65
9 Aeroporturi *** 90 85
*) În aceste cazuri timpul care se ia în considera ţie la determinarea nivelului de zgomot echivalent este cel
real corespunzător duratei de serviciu. In cazul zgomotelor provenite din alte surse decât cele din trafic,
se limitează nivelul de zgomot exterior cl ădirilor de locuit şi social-culturale la 50 dB(A) respectiv Cz
45.
**) Limita zonei feroviare este considerată la o distanţă de 25 m de axa liniei ferate, cea mai apropiată de
punctul de măsurare.
***) Limita aeroporturilor se stabileşte cf. STAS 10183/3-75.
86

Parametrul 5: Nivelul de zgomot echivalent, m ăsurat în interiorul diverselor zone şi

dotări funcţionale din mediul urban. Valorile sunt conformf tabelului A. 1.4.
Tabelul A. 1.4.
Nr. Nivelul de zgomot Valoarea curbei de

crt. Spa ţiul considerat echivalent Lech zgomot Cz,
î n dB(A) în dB
1 Parcuri 60 55
Zone de recreere şi
odihnă zone de
2 tratament balneo- 45 40
climatic, zone
spitaliceşti
Spa ţii de joacă pentru
3 85 80
copii
4 Pieţe comerciale 70 65
5 Parcaje auto 90 85
Parametrul 6: Nivelul admisibil al vibratiilor specificat pentru tipuri de cl ădiri:

Tip cladire: monumete istorice;
Descriere: viteza pe structur ă -frecvente : 1-50 Hz <8mm/s ;

50-90 Hz 8-12 mm/s ;
Tip cladire: orice tip (cu exceptia monumentelor);
Descriere: viteza pe structur ă -frecvente : 1-100 Hz <12-20mm/s ;
Tip cladire: orice tip (cu exceptia monumentelor);

Descriere: pentru diferite distanţe de la punctul de explozie, viteza pe structur ă :
0-100m 30 mm/s ;
100-1500 20 mm/s
>1500m 15mm /s.
Parametrul 7: Indicele de izolare la zgomot aerian „R w", în dB, în funcţ ie de categoria

tehnică a str ăzilor pe care sunt amplasate cl ădirile.*)
Valorile sunt conform tabelului A. 1.6. :
87

Tabelul A. 1.6.
Valoarea admisibilă
zgomotului interior
cf. STAS 6156-86 Valoarea admisibil indicelui de izolare
Nr. Tipul Unitatea exprimată în : aerian ,.Ia" (dB) func ţ ie de categoria
crt. declădire func ţ ional ă tehnic ă a str ă zilor care sunt amplasate
nr. de ordine clădirile*)
al dB (A)
curbei C z
0 1 2 3 4 5 6 7 8
Cl ădiri de I**) II III IV
1 locuit — apartamente 30 35
min. 35 30 25 20
— camere de lo- 30 35 min. 35 30 25 20
cuit şi apartament
Cămine, — săli de studii, 30 35 min. 35 30 25 20
2 biblioteci
hoteluri,
case de — birouri de ad-
oaspeţi ministra ţie 40 45 min. 25 20 20 20
— săli de restau-
rant şi alte uni- 45 50 min. 25 20 20 20
tăţ i de alimenta ţie
publică
— saloane (rezerve) 25 30 min. 40 35 30 25
1 — 2 locuri
— saloane peste 3 30 35 min. 35 30 25 20
locuri
— saloane de te- 30 35 min. 35 30 25 20
rapie intensivă
— săli de ope-raţie
şi anexe ale aces- 30 35 min. 35 30 25 20
Spitale tora
3 policlinici — cabinete de
consultaţii 30 35 min. 35 30 25 20
— cabinete de 25 30 min. 40 35 30 20
audiolo ie
— birouri de ad- 40 45 min. 25 20 20 20
ministra ţie
— amfiteatru, 35 40 min. 30 25 20 20
săli de conferinţe
— s ă li de mese 40 45 min. 25 20 20 20
— amfiteatre săli
de clas ă săli de 40 min. 30 25 20 20
conferinţ e
4 şcoli — sili de studii. 30 35 min. 35 30 25 20
biblioteci
— cancelarii 35 40 min. 30 25 20 20
— birouri de 40 45 min. 25 20 20 20
administraţ ie
— cabinete pentru
consulta ţ ii 30 35 min. 35 30 25 20
medicale
— laboratoare 35 40 min. 30 25 20 20
— dormitoare 30 35 min. 35 30 25 20
5 — săli de clas ă 35 40 min. 30 25 20 20
— birouri de 40 45 min. 25 20 20 10
Grădiniţe administra ţ ie
de copii, — cabinete
creşe pentru consulta ţii 30 35 min. 35 30 25 20
medicale
— săli de mese 45 50 min. 20 20 20 20
88

continuare Tabelul A. 1.6.
0 1 2 3 4 5 6 7 8
— birouri de ac- 35 40 min. 30 25 20 20
tivitate intelectuală
— birouri de 40 45 min. 25 20 20 20
lucru cu publicul
Clădiri teh- — centrale

6 nico- telefonice, birouri de 50 55 20 20 20 20
admi- dactilografie, birouri
nistrative de dispecerat
şi ale
halelor de — laboratoare
producţie tehnologice (pen-
t r u analize urgente
aferente produc- 55 55 20 20 20 20
ţiei), situate in
imediata apro-
piere a halelor de
producţie
— săli de conferin ţe 35 40 min. 30 25 20 20
— săli de calcu- 50 55 20 20 20 20
latoare
7 Centre de — birouri şi alte
calcul spa ii administr. 40 45 min. 25 20 20 20
— săli de curs 35 40 min. 30 25 20 20
— Unităţi de des-
facere cu amănun-
tul:
• spaţii pentru 10 45 min. 25 20 20 20
activitate de
Clădiri eviden ţă operativă
comerciale şi anexe sociale
şi depozite
(inclusiv — spaţii de vân-
spaţii zare şi anexe ale 60 65 20 20 20 20
comerciale acestora*)
incluse la — Unităţi de ali-
8 parterul şi
nivelele mentaţie publică:
• spaţii de con- 45 50 min. 20 20 20 20
inferioare sumaţie (restaurante,
ale berării, cofetării,
cl ădirilor patiserii)
de locuit)
Unităţi de prestări
servicii :
• spaţii de lucru eu
publicul (curatatorii, 45 50 min. 20 20 20 20
unităţi postale,
croitorii, cizmării,
reparaţii TV. etc.)
Observaţii:
*) Tipul de stradă este definit cf. STAS 10141-90 Stradă de categorie tehnic ă:
I — magistrală
II — de legătură
III — de colectare
IV — de deservire local ă
**) În cazul cl ădirilor amplasate pe str ăzi de categoria tehnic ă I, indicele de izolare la zgomot aerian
admisibil se determin ă în urma precizării valorii reale a nivelului de zgomot echivalent
corespunz ător străzii, (prin mă sur ă ri conform SR 6161 sau prin calcul conform capit. capit. II.1.2.2 din
prezentul normativ)
89

ANEXA 2
Exemplificare a realiză rii calculului nivelului de zgomot echivalent provenit din trafic
Calculul nivelului de zgomot echivalent provenit din trafic pe o artera de circula ţie de clasa
tehnică 1, mărginită de două fronturi de clădiri.
Artera de circulaţie are caracteristicile geometrice conform fig. 1.1., 1.2. şi tabelul 1.1.
Tabelul 1.1.
Poziţia surselor de zgomot

Distanţe (m) S1 S2 S3 T1 T2 S4 S5 S6
d 40,40 36,40 32,40 28,65 25,40 21,40 17,40 13,40
d’ 42,40 38,40 34,40 30,65 27,15 23,40 19,40 15,40
D 54,0
_______________________
Fig. 1.1., Fig. 1.2., Fig 1.3

_____________________
Aria din frontul de clădiri ,,S " aferentă punctului de măsurare „A" esteconform Fig 1.3 şi tabelul 1.2.
Tabelul 1.2
Nr.
Mijloc de transport S A (m 2 )
crt.
1 Tramvaie 20 × 7,00 = 140
2 Autocamioane 20 × 5,60 = 112
3 Autobuze 20 × 6,20 = 124
4 Microbuze 20 × 4,50 = 90
5 Autoturisme 20 × 3,00 = 60
6 Motociclete 20 × 1,60 = 32
7 Tractoare 20 × 5,50 = 110
Se cere calcularea nivelului de zgomot echivalent provenit din trafic, pe o perioad ă

caracteristică T = 3600 s (intre orele 14 00— 1500 ) luându-se în considera ţie 4 trasee de tramvai şi
2 trasee de autobuze.
90

Fig. 1.1.
91

Fig. 1.2.
Fig. 1.3.
92

Etapele de lucru
1. Calculul ariilor diferite, din punct de vedere acustic „S " în cazul diverselor mijloace de
transport, conform tabelului 1.3.
Tabelul 1.3
Nr. Mijloc de Elemente constructive care 󰁁 󰁒 󰁉 󰁁 󲀞 󰁓 󰁩 󰀢 󰀨 m
󰀲
󰀩
crt. transport intră in componenţa ariei totale partea stângă partea dreaptă
0 1 2 3 4
1 tramvaiegeam simplu 20×4,00 = 80,00 16×4,00= 64,00
parapet beton 20×1,00 = 20,00 16×1,00 = 16,00
geam dublu (60% din
suprafaţa faţadei) 0,6×20×1,20 = 14,40 0,6×16×1,20 = 11,52
suprafaţa plană din b.a.
tencuită şi finisată cu terasit
(40% din suprafaţa faţadei) 0,4×20×1,20 = 9,60 0,4×16×1,20 = 7,68
parapet beton 20×0,8 = 16,00 16×0,8 = 12,80
2 Autocamioane Geam simplu 20×4,00 = 80,00 16×4,00 = 64,00
Parapet beton 20×1,00 = 20,00 16×1,00 = 16,00
Geam dublu (60% din
suprafaţa faţadei) 0,6×20×0,60 = 7,20 0,6×16×0,60 = 5,76
Suprafaţa plană din b.a.
(40% din suprafaţa faţadei). 0,4×20×0,60 = 4,80 0,4×16×0,60 = 3,84
3 Autobuze Geam simplu Parapet beton 20×4,00 = 80,00 16×4,00 = 64,00
Geam dublu (60% din 20×1,00 = 20,00 16×1,00 = 16,00
suprafaţa faţadei)
Suprafaţa plană din b.a. 0,6×20×1,20 = 14,40 0,6×16×1,20 = 11,52
(40% din suprafaţa faţadei) 0,4×20×1,20 = 9,60 0,4×16×1,20 = 7,68
4 Microbuze Geam simplu 20 ×4,00 = 80,00 16 × 4,00 = 64,00
Parapet beton 20 ×0,50 = 10,00 16 × 0,50 = 8,00
5 Autoturisme Geam simplu 20 ×3,00 = 60,00 16× 3,00 = 48,00
6 Motociclete Geam simplu 20 ×1,60 = 32,00 16× 1,60 = 25,60
7 Tractoare Geam simplu 20 ×4,00 = 80,00 16 × 4,00 = 64,00
Parapet beton 20 ×1,00 = 20,00 16 ×1,00 = 16,00
Geam dublu (60% din 0,6 ×20 × 0,50=6,00 0,60 ×1 6 × 0,50=4,80
suprafaţa faţadei)
Suprafaţa plană din b.a. 0,4 ×20 × 0,50=4,00 0,4 ×16 ×0,50= 3,20
(40% din suprafaţa faţadei)
2. Stabilireaparametrilor acustici
a) c s pentru asfalt = 0,9 (conform capit. II.1.2.2.)
b) c zv pentru spaţii f ără arbori (n = 0 ) = 1,00 (conform capit. II.1.2.2.)
c) φ coeficientul care ţine seama de modul de alcătuire a faţadelor φ = 1, 1 (conform capit. II.1.2.2.)
d) k = 10 ; k ’ = 0 (conform capit. II.1.2.2.)

e) calculul coeficienţilor medii de absorbţie acustică ai faţadelor, α1 si α2 conform capit. II.1.2.2.
Tabelul 1.4
Nr. Mijloc de Suprafaţa Aria Arii “S i” . .
s
crt transport caracteristică totală (m2) b p e .
a s
e d t
r α1 α2
aferentă ariei “S A” “S A” Stânga Dreapta e r .
d c m s
o n stânga dreapta
(m2) .
f ” e o
e i l
e c
o α
C “
0 1 2 3 4 5 6 7 8
Geam simplu 80,00 64,00 0,04
Parapet beton 20,00 16,00 0,03
Geam dublu 14,40 11,52 0,15
1 Tramvaie 0,0528 0,2623
Suprafaţa b.a. 140 9,60 7,68 0,03
Zonă neconstruită - 28,00 1,00
Geam simplu 80,0 64,0 0,04
2 Autocamioane Geam dublu 112 7,20 5,76 0,15 0,0493 0,2594
Suprafaţa b.a. 4,80 3,84 0,03
Geam simplu 80,0 64,00 0,04
3 Autobuze Geam dublu 124 14,40 11,52 0,15 0,0554 0,2643
Suprafaţa b.a. 9,60 7,68 0,03
Geam simplu 80,0 64,0 0,04
4 Microbuze Parapet beton 90 10,0 8,00 0,03 0,0427 0,2542
Geam simplu 60,0 48,00 0,04 0,0440
5 Autoturisme 60 0,2552
Geam simplu 32,00 25,60 0,04 0,0440
6 Motociclete 32 0,2552
Geam simplu 80,00 64,00 0,04
7 Tractoare Geam dublu 110 6,00 4,80 0,15 0,0482 0,2585
Suprafaţa b.a. 4,00 3,20 0,03
3. Definirea traficului
Numărul mijloacelor de trafic pe o perioadă de o oră „ ni / h ” şi timpul în care vehiculul străbate distanţa de 20
m , „τ i” , sunt prezentate în tabelul 1.5.
Tabelul 1.5
Nr. Mijloc de transport Număr de vehicule „ ni / h ” în punctele de măsurare:
crt. S1 S2 S3 T1 T2 S4 S5 S6 τi
1 Tramvai ( 1 linie) - - - 5 5 - - - 2
2 Autocamioane 34 34 33 - - 33 33 33 1,2
3 Autobuze ( 1 linie) 5 5 1,8
4 Microbuze 16 16 17 - - 17 17 17 1,2
5 Autoturisme 116 116 117 117 117 117 1,2
6 Motociclete 9 9 8 - - 8 8 8 1,8
7 Tractoare 4 4 4 - - 4 4 5 3,6
94

4. Stabilirea nivelului de zgomot specific „ Li A ” pentru diferite tipuri de vehicule ce trec pe artera de
circulaţie şi a nivelului de zgomot echivalent conform tabelului 1.6. in care Li A şi L ex t (f) sunt calculate
conform capit. II.1.2.2.
Tabelul 1.6
.
t
r
c
. A
r Sursa de zgomot Pozi ţ ia sursei L i (dB(A)) t i /h
N
0 1 2 3 4
1 Tramvai silenţios T1 74,39 10
(2 linii) T2 74,45 10
Tramvai obişnuit T3 84,40 10
(2 linii) T4 84,45 10
2 Autocamioane S1 85,62 40,8
S2 84,93 40,8
S3 84,59 39,6
S4 84,77 39.6
S5 85,22 39.6
S6 85,92 39.6
3 Autobuze S1 75,45 9
(4 linii) S6 75,78 9
4 Microbuze S1 70,80 19,2
S2 70,11 19,2
S3 69,76 20,4
S4 69,93 20,4
S5 70,37 20,4
S6 71,06 20.4
5 Autoturisme S1 65,77 139,2
S2 65,08 139,2
S3 64,73 140,4
S4 64,90 140,4
S5 65,34 140,4
S6 66,03 140.4
6 Motociclete S1 80,77 16,2
S2 80,08 16,2
S3 79,73 14,4
S4 79,90 14,4
S5 80,34 14,4
S6 81,03 14,4
7 Tractoare S1 86,65 14,4
S2 84,96 14,4
S3 84,62 14,4
S4 84,80 14,4
S5 85,24 14,4
S6 85,94 18
Zgomot de fond 50
Lext (f) = 76 dB(A)
95

Observa ţ ie: Calculat cu relaţia simplificată orientativă din capit. II.1.2.2. nivelul de zgomot
echivalent are valoarea Lext (f) = 74 dB(A), diferenţa provine din considerarea mai exactă în cazul calculului cu
relaţia extisă exactă a nivelurilor de zgomot caracteristice diverselor surse L i A , precum ş i reflexiilor dintre
fronturile de clă diri.
ANEXA 3
Elemente de proiectare a mă surilor de protec ţ ie împotriva zgomotului şi vibra ţ iilor

provenite de la circula ţ ia garniturilor de metrou
A.3.1. Prezenta anexă se referă la aspectele cele mai generale legate de proiectarea traseelor şi
staţiilor de metrou, astfel încât circulaţia garniturilor de tren să nu afecteze:
a) siguranţa şi confortul acustic al locuitorilor din imobilele riverane traseelor considerate;
b) siguranţa şi confortul pasagerilor.
A.3.2. Proiectarea se va face astfel încât in timpul funcţionării metroului, să fie respectate:
󲀔limitele admisibile de exploatare normală, din punct de vedere acustic, a clădirilor supuse la
acţiunea vibraţiilor şi zgomotelor produse de circulaţia metroului (cf. pct. A.3.5.);
󲀔condiţiile de durabilitate ale structurii galeriilor şi liniilor de metrou (cf. pct. A.3.5.).
Elemente de proiectare
A.3.3. Circulaţia garniturilor de tren în cazul metroului de adâncime, are loc prin galerii
(simple sau suprapuse) şi tuneluri, căile de rulare fiind realizate în diferite tipuri de sisteme, conform
reglementărilor tehnice în vigoare ale domeniului transporturi, exemplificativ se prezintă următoarele
două sisteme uzuale clasice:
󰁡󰀩 şine tip „49" montate pe traverse de lemn sau blocheţi din beton;
󰁢󰀩 şine tip „60", montate pe traverse de lemn sau blocheţi din beton.
În fig. A.3.1. este reprezentat un detaliu din profilul transversal al galeriei de metrou, pentru
cazul şinelor amplasate pe traverse de lemn înglobate în balast.
Analog, în fig. A.3.2., este reprezentat cazul şinelor amplasate pe blocheţi de beton.
96

Fig. A.3.1.
Fig. A.3.2.
97

Elemente de calcul
A.3.4. Proiectarea corespunzătoare, ţinându-se seama de condiţiile admisibile din punct de

vedere acustic, a secţiunilor transversale prin galeriile de metrou se va face corelându-se următoarele
dimensiuni:
󲀔adâncime şi grosime galerie;
󲀔grosime radier;
󲀔grosime placă intermediară, în cazul galeriilor suprapuse;

cu tipul de şină ales şi amplasarea galeriei faţă de clădirile riverane traseului, existente, sau posibil
existente; cf. fig. A.3.3.
Observatie: l 1 distanta conform relatiei A.3.1. in cazul unei galerii

avand radierul la cote superioare fata de l referinta
Fig. A.3.3.
98

În tabelul A.3.1. se prezintă niveluri de zgomot produse de trecerea unei garnituri de metrou, în

clădiri amplasate la diferite distanţe faţă de pereţii unei galerii duble, executată cum se arată in fig.
A.3.3.
Tabelul A.3.1.
Niveluri de zgomot produse de trecerea unei rame de metrou
Tipul de Mod de L (dB(A)) …pentru distanţa de … m
şină amplasare 5 6 7 8 9 10 12 14 16 18 20
49/blocheţi Direct pe sol 35,8 34,2 33 31,8 30,8 29,8
Pe planşeu 90 m 45,8 44,2 43 41,8 40,8 39,8 38,2 36,8 35,8 34,8 33,8
Pe lanşeu 80 cm 47,6 46 44,8 43,6 42,6 41,6 40 38,6 37,6 36,6 35,6
Pe planşeu 70 m 50,3 48,7 47,5 46,3 45,3 44,3 42,7 41,3 40,3 39,3 38,3
Pe planşeu 60 cm 52,8 51,2 50 48,8 47,8 46,8 45,2 43,8 42,8 43,8 40,8
49/lemn Direct pe sol 30,8 29,2 28 26,8 25,8 24,8
balast Pe planşeu 90 m 40.8 39,2 38 36,8 35,8 34,8 33,2 31,8 30,8 29,8 28,8
Pe lanşeu 80 cm 42,6 41 39,8 38,6 37,6 30,6 35 33,6 32,6 31,6 30,6
Pe planşeu 70 m 45,3 43,7 42,5 41,3 40,3 39,3 37,7 36,3 35,3 34,3 33,3
Pe planşeu 60 cm 50,3 46,2 45 43,8 42,8 41,8 40,2 38,8 37,8 36,8 35,8
60/blocheţi Direct pe sol 39,3 37,7 36,5 35,3 34,3 33,3
Pe planşeu 90 m 49,3 47,7 46,5 45,3 44,3 43,3 41,7 40,3 39,3 38,3 37,3
Pe lanşeu 80 cm 51,5 49,5 48,5 47,1 46,1 45,1 43,5 42,2 41,1 40,1 39,1
Pe planşeu 70 m 53,8 52,2 51 49,8 48,8 47,8 46,2 44,8 43,8 42,8 41,8
Pe planşeu 60 cm 56,3 54,7 53,5 52,3 51,3 50,3 48,7 47,3 46,3 45,3 44,3
60/lemn Direct pe sol 34,3 32,7 31,5 30,3 29,3 28,3
balast Pe planşeu 90 m 44,3 42,7 41,5 40,3 39,3 38,3 36,7 35,3 34,3 33,3 32,3
Pe lanşeu 80 cm 46,1 44,5 43,3 42,1 41,1 40,1 38,5 37,1 36,1 35,1 34,1
Pe planşeu 70 m 48,8 47,2 46 44,8 43,8 42,8 41,2 39,8 38,8 37,8 36,8
Pe planşeu 60 cm 51,3 49,7 48,5 47,3 46,3 45,3 43,7 42,3 41,3 40,3 39,3
A.3.4.1. În cazul unor galerii simple al căror radier păstrează grosimea celui al galeriei
inferioare din figura A.3.3. fiind dispus, însă, la cote superioare celor din figură (mai aproape de
suprafaţa terenului), în clădirile adiacente traseului se înregistrează o creştere a nivelului de zgomot
(la trecerea unei garnituri de tren), „∆ Lh”, (faţă de valorile din tabelul A.3.1.) ce se determină în
mod aproximativ cu relaţia:
l
∆ Lh = 20 lg (A.3.1.)
l1
în care: „ l ” – este distanţa de referinţă (determinată cf. figurii A.3.3.)

„ l 1 ” – este distanţa reală la care se găseşte clădirea faţă de traseul considerat.
A.3.4.2. In cazul unor galerii simple sau tuneluri având grosimea radierului mai mică de 100
cm, în clădirile adiacente traseului se înregistrează o creştere a nivelului de zgomot faţă de valorile
din tabelul A.3.1., „ ∆ Lr ”, ce se determină în mod aproximativ cu relaţ ia:
d
∆ Lr = 40 lg 󰀨󰁁󰀮󰀳󰀮󰀲󰀮󰀩
d 0
în care:
d0 – este grosimea de referinţă, de 100 cm (determinată conform figurii A.3.3.);
99

d = este grosimea reală a radierului

Observa ţ ie: În cazul tunelurilor, în relaţia A.3.2. se introduce grosimea minimă a elementului
de reazem al patului căii de rulare.
Limite admisibile privind zgomotul şi vibra ţ iile

A.3.5. Limitele admisibile de exploatare normală, din punct de vedere acustic, a clădirilor
supuse la acţiunea vibraţiilor şi zgomotelor produse de circulaţia metroului, se stabilesc în
conformitate cu prevederile prescripţiilor:
STAS 6156-86 ,,Acustica în construcţii. Protecţia împotriva zgomotului în construcţii civile şi
social-culturale. Limite admisibile de nivel de zgomot si parametrii de izolare" şi STAS 12025/2-81
„Acustica în construcţii. Efectele vibraţiilor asupra clădirilor sau părţilor de clădiri. Limitele
admisibile".
Vibraţiile şi zgomotul produse de trecerea unei garnituri de metrou pot fi considerate ca fiind
ale unei acţiuni izolate (in contextul întregii perioade de referinţă, pentru care se stabileşte nivelul
admisibil).
Admiţând că durata maximă a zgomotului produs de trecerea unei garnituri de metrou raportată
la perioada de referinţă se încadrează în cat. 3 (cf. tabelului 2, paragraf 2.2.1., din STAS 6156-86
respectiv tabelul 3, paragraf, 2.7 din STAS 12025/2-81) rezultă următoarele:
- Limita admisibilă a nivelului maxim de zgomot, înregistrat într-o unitate funcţională dintr-o
clădire este egală cu valoarea prevăzută in STAS 6156/86, paragraful 2.1. la care se adaugă 10 dB(A).
De exemplu: în interiorul unei locuinţe, limita admisibilă a nivelului maxim de zgomot produs
de trecerea metroului este cea mai mică dintre următoarele două valori :
● 45dB(A), respectiv Cz 40;
● valoarea corespunzătoare zgomotului de fond (definit conform STAS 6156-86) la care se
adaugă 15 dB.
- Limita admisibilă a nivelului maxim de vibraţii, înregistrat într-o unitate funcţională este
egală cu valoarea prevăzută în STAS 12025/2-81, paragraful 2.5 la care se adaugă 12 vibrari.
De exemplu: in interiorul unei locuinţe, limita admisibilă a nivelului maxim, de vibraţii, produs
de trecerea metroului este Az92, respectiv Az 86.
Observaţie: Respectarea acestei valori conduce la împlinirea concomitentă a cerinţelor de
confort şi durabilitate.
A.3.6. în scopul respectării condiţiilor prevăzute în paragraful A.3.5. precum şi pentru
îndeplinirea condiţiilor de durabilitate a structurii galeriilor, sau liniilor de metrou, se recomandă ca
100

pe radierul de sub calea de rulare, vibraţiile înregistrate lângă elementul vertical ce mărgineşte
radierul să nu depăşească valorile din tabelul A.3.2.
Tabelul A.3.2.
f(Hz) 1 2 4 8 16 31,5 63 125
Valori eficace maxime ale
0,03 0,03 0.035 0,05 0,08 0,16 0,3 0,6
acceleraţiei (m/s2)
Observa ţ ie: În cazul în care măsurările pe radier nu sunt posibile, se admite ca verificarea să se
facă pe elementele de beton verticale ce mărginesc patul căii de rulare (în staţii, pe peron).
ANEXA 4
(informativă)
Cerinte esentiale pentru sanatate si securitate referitoare la proiectarea şi construirea maşinilor şi

componentelor de securitate.
Cerinţele esenţiale pentru sănatate şi securitate sunt grupate în funcţie de pericolele pe care le
acoperă. Producatorul are obligaţia de a aprecia pericolele pentru a identifica pe cele care exista la
masina sa; el trebuie apoi sa o proiecteze şi să o construiasca luând în considerare aceasta apreciere.
Cerinte esentiale pentru sanatate si securitate referitoare la proiectarea şi construirea maşinilor

şi componentelor de securitate, conform HG 119/2004 (transpusă din Directiva Comisiei Europene
98/37/CEE) privind stabilirea condiţiilor pentru introducerea pe piaţă a maşinilor industriale (masini
din productia interna, precum si acelora importate) maşinile şi componentele de securitate, sunt
următoarele:
1.1. Principii de integrare a securităţii

a) Maşinile trebuie construite astfel incât sa fie apte să-şi îndeplinească funcţia, să poată fi reglate
şi intreţinute f ără ca persoanele să fie expuse riscului, atunci cînd aceste operaţii se efectuează în
condiţiile prevăzute de producator.
Scopul măsurilor adoptate trebuie sa fie eliminarea oricarui risc de accidentare pe întreaga
durată de viaţa previzibilă a maşinii, inclusiv fazele de montare şi demontare, chiar în cazul în care
riscurile de accidentare rezultă din situaţii anormale previzibile.
b) La selectarea celor mai adecvate soluţii, producatorul trebuie să aplice următoarele principii, în
ordinea indicata:
101

-să elimine sau să reduca riscurile cât mai mult posibil (proiectare si construire de maşini cu
securitatea intrinsecă);
-să adopte măsurile de protecţie necesare pentru riscurile care nu au putut fi eliminate;
-să informeze utilizatorii despre riscurile remanente datorate eficacitaţii incomplete a măsurilor de
protecţie adoptate, să indice dacă este necesară o pregătire specială şi să specifice, dacă este necesar,
folosirea unui echipament individual de protecţie.
c) La proiectarea si construirea maşinilor şi la elaborarea instrucţiunilor producătorul trebuie să ia
în considerare nu numai utilizarea normală a maşinilor, ci şi utilizări care pot fi aşteptate în mod
previzibil. Maşina trebuie proiectată astfel încât să se evite utilizarea sa anormala, dacă o astfel de
utilizare poate genera un risc. În alte cazuri, instrucţiunile trebuie să atraga atenţia utilizatorului
asupra modalităţilor constatate din experienţa că pot aparea, în care maşina nu trebuie utilizată.
d) În condiţiile prevăzute pentru utilizare, disconfortul, oboseala şi stresul psihic ale operatorului
trebuie reduse la minimum posibil, ţinându-se seama de principiile ergonomice.
e) La proiectarea şi construirea maşinilor producătorul trebuie să ţina seama de constrângerile la
care este supus operatorul, ca rezultat al utilizării necesare sau previzibile a echipamentului
individual de protecţie (cum ar fi: încaltaminte, manuşi etc.).
f) Maşina trebuie livrata cu toate echipamentele şi accesoriile esenţiale şi speciale care să permita
reglarea, întreţinerea şi utilizarea ei f ără riscuri.
1.2. Materiale si produse

Materialele întrebuinţate pentru construcţia maşinii sau produsele folosite şi rezultate în timpul
utilizării acesteia nu trebuie să pericliteze securitatea sau sănatatea persoanelor expuse.
In special, atunci când sunt folosite fluide, maşina trebuie proiectata şi construita pentru a fi
utilizată f ără riscuri datorate umplerii, utilizării, recuperării sau evacuării.
1.3.Iluminat
Producătorul trebuie sa furnizeze un iluminat complet, adecvat pentru operaţiile la care
absenţa acestuia poate cauza un risc, chiar în cazul existenţei iluminatului ambiant de intensitate
normală.
Producatorul trebuie să se asigure că nu exista zone de umbră care pot cauza disconfort, că nu
exista străluciri orbitoare iritante şi că nu exista efecte stroboscopice periculoase datorate
iluminatului pe care l-a prevăzut.
Părţile interne care necesită inspectare frecventă, zonele de reglare şi mentenanţa trebuie
prevăzute cu un iluminat adecvat.
102

1.4. Proiectarea maşinii pentru uşurarea manipulării
Maşina sau fiecare parte componenta a acesteia trebuie:
-să poată fi manipulata în condiţii de securitate;
-să fie ambalată sau să fie proiectată astfel încât să poată fi depozitată în condiţii de securitate, f ără
provoca daune (de exemplu: stabilitate adecvata, suporturi speciale etc.).
2. Comenzi
2.1. Securitatea şi fiabilitatea sistemelor de comandă
Sistemele de comandă trebuie proiectate şi construite astfel încât să fie sigure şi fiabile, într-un
mod care să prevină apariţia unei situaţii periculoase.
In special, ele trebuie proiectate şi construite astfel încât:
-să reziste solicitărilor din timpul utilizării normale şi celor ale factorilor externi;
-erorile de logică să nu conducă la situaţii periculoase.
2.2.Organe de comanda
Organele de comandă trebuie să fie:
-vizibile si identificabile cu usurinţă şi, atunci când este necesar, marcate corespunzător;
-dispuse în aşa fel incât să permită funcţionarea lor in securitate, f ără ezitare sau pierdere de timp şi
f ără echivoc;
-proiectate astfel încât deplasarea organului de comandă să fie în concordanţă cu efectul său;
-amplasate în afara zonelor periculoase, cu excepţia unor anumite organe de comandă acolo unde
este necesar, cum ar fi: oprirea de urgenţă, modulul pentru instruirea roboţilor;
-dispuse astfel încât acţionarea lor să nu provoace riscuri suplimentare;
-proiectate sau protejate astfel încat efectul dorit, dacă implică un risc, să nu fie posibil f ără o
acţionare intenţionată;
-construite astfel încât să reziste solicitarilor previzibile. O atenţie specială trebuie acordată
dispozitivelor pentru oprirea de urgenţă care sunt susceptibile de a fi supuse unor solicitări
considerabile.
2.3. Pornire
Maşinile trebuie să poată fi pornite numai prin acţionarea voluntară a organului de comandă
prevazut în acest scop.
Aceeaşi cerinţa se aplică:
-atunci când se reporneşte masină după o oprire datorată oricarei cauze;
-atunci când are loc o modificare semnificativă în condiţiile de funcţionare.
103

2.4. Dispozitiv de oprire
Oprire normala
Fiecare maşina trebuie prevăzută cu un organ de comandă care sa permită oprirea completă a
maşinii în condiţii de securitate.
Oprire de urgenta
Fiecare maşină trebuie prevazută cu unul sau mai multe dispozitive pentru oprirea de urgenţă,
care sa permită evitarea situaţiilor periculoase iminente sau care sunt în curs de producere.
2.5. Selectorul modurilor de functionare

Comanda selectorului modurilor de funcţionare trebuie să aibă prioritate la îndeplinire faţă de
toate celelalte comenzi, cu excepţia comenzii pentru oprirea de urgenţă.
Fiecare poziţie a selectorului trebuie să corespundă numai unui singur mod de funcţionare sau
de comandă.
2.6. Defectarea alimentarii cu energie

Intreruperea, restabilirea după o întrerupere sau variaţia de orice fel a alimentării cu energie a
maşinii nu trebuie sa conducă la o situaţie periculoasă.
In special:
-masina nu trebuie sa porneasca neasteptat;
-oprirea masinii nu trebuie sa poata fi impiedicata o data ce comanda a fost deja transmisa;
-nici o parte mobila a masinii sau piesa prinsa in masina nu trebuie sa cada sau sa fie ejectata;
-oprirea automata sau manuala a oricarei parti mobile nu trebuie sa poata fi impiedicata;
-dispozitivele de protectie trebuie sa-si pastreze eficacitatea completa.
2.7. Defectarea circuitului de comanda

Un defect in logica circuitului de comanda sau o defectare ori o deteriorare a circuitului de
comanda nu trebuie sa conduca la situatii periculoase.
In special:
-masina nu trebuie sa porneasca neasteptat;
-oprirea masinii nu trebuie sa poata fi impiedicata o data ce comanda a fost transmisa;
-nici o parte mobila a masinii sau o piesa prinsa in masina nu trebuie sa cada sau sa fie ejectata;
-oprirea automata sau manuala a oricarei parti mobile nu trebuie sa poata fi impiedicata;
-dispozitivele de protectie trebuie sa-si pastreze eficacitatea completa.
104

2.8. Software
Software-ul interactiv dintre operator si sistemul de comanda sau de control al masinii trebuie sa
fie usor de utilizat.
3. Protejarea impotriva pericolelor mecanice
3.1. Stabilitate
Masina, componentele si echipamentele sale trebuie proiectate si construite astfel incat, in
conditiile prevazute de functionare (cu luarea in considerare a conditiilor climatice, atunci cand este
necesar), sa prezinte stabilitate suficienta, pentru a permite utilizarea sa fara risc de rasturnare, de
cadere sau de deplasare neasteptata.
Daca prin forma masinii sau prin modalitatea de instalare prevazuta nu se asigura stabilitate
suficienta, trebuie incorporate mijloace adecvate de ancorare care trebuie indicate in instructiuni.
3.2. Risc de rupere in timpul functionarii

Diferitele parti ale masinii, precum si legaturile dintre ele trebuie sa poata rezista solicitarilor
la care sunt supuse, atunci cand sunt utilizate asa cum este prevazut de producator.
Rezistenta materialelor folosite trebuie sa fie adecvata caracteristicilor mediului de munca
prevazut de producator, in special in ceea ce priveste fenomenele de oboseala, imbatranire, coroziune
si abraziune.
3.3. Riscuri datorate caderii sau ejectarii de obiecte

Trebuie luate masuri pentru prevenirea riscurilor datorate caderii sau ejectarii de obiecte (de
exemplu: piese de prelucrat, scule, aschii, fragmente, deseuri etc.).
3.4. Riscuri datorate suprafetelor, muchiilor sau unghiurilor

Atat cat le permite destinatia, partile accesibile ale masinii nu trebuie sa prezinte muchii
taioase, unghiuri ascutite sau suprafete cu rugozitate mare, care pot cauza leziuni.
3.5. Riscuri asociate masinilor combinate

Daca masina este prevazuta sa functioneze in conditii de utilizare diferite, cu inlocuirea
manuala a piesei dupa fiecare operatie (masina combinata), ea trebuie proiectata si construita astfel
incat fiecare parte componenta sa poata fi utilizata separat, fara ca celelalte parti componente sa
constituie un pericol sau un risc pentru persoana expusa.
In acest scop, trebuie sa existe posibilitatea de a porni si de a opri, separat, oricare dintre
partile componente care nu sunt protejate.
105

3.6. Riscuri asociate variatiei vitezei de rotatie a sculelor

Daca masina este prevazuta sa functioneze in conditii de utilizare diferite (de exemplu, viteze
diferite sau surse de alimentare cu energie diferite), ea trebuie proiectata si construita astfel incat
selectarea si reglarea acestor conditii sa poata fi efectuata printr-o modalitate fiabila si in conditii de
securitate.
3.7. Prevenirea riscurilor asociate partilor mobile

Partile mobile ale masinilor trebuie proiectate, construite si dispuse astfel incat sa fie evitate
pericolele sau, daca pericolele persista, trebuie prevazute cu protectori sau dispozitive de protectie,
astfel incat sa fie prevenite toate riscurile de contact care pot conduce la accidente.
Trebuie sa se ia toate masurile necesare pentru a se preveni blocarea accidentala a pieselor mobile
implicate in functionare. In cazurile in care, in pofida masurilor de precautie luate, este posibil sa se
produca un blocaj, producatorul trebuie sa asigure dispozitive sau scule specifice, instructiuni si,
eventual, un marcaj pe masina, pentru ca aceasta sa poata fi deblocata in conditii de securitate.
3.8. Alegerea protectiei impotriva riscurilor asociate partilor mobile

Protectorii sau dispozitivele de protectie utilizate pentru a proteja impotriva riscurilor asociate
partilor mobile trebuie selectate in functie de tipul riscului.
4. Caracteristici cerute pentru protectori si dispozitive de protectie

4.1. Cerinte generale
Protectorii si dispozitivele de protectie trebuie:
-sa fie de constructie robusta;
-sa nu genereze nici un risc suplimentar;
-sa nu fie scurtcircuitate sau facute inoperante cu usurinta;
-sa fie amplasate la o distanta adecvata fata de zona periculoasa;
-sa limiteze cat mai putin urmarirea vizuala a ciclului de lucru;
-sa permita interventiile indispensabile pentru instalarea si/sau inlocuirea sculelor si, de asemenea,
pentru mentenanta, prin limitarea accesului numai in zona unde operatia trebuie efectuata, daca este
posibil, fara ca protectorul sau dispozitivul de protectie sa fie demontat.
4.2. Cerinte speciale pentru protectori

4.2.1. Protectori ficsi
Protectorii ficsi trebuie mentinuti sigur in pozitie.
Ei trebuie fixati prin sisteme care pot fi demontate numai cu ajutorul sculelor.
106

Atunci cand este posibil, protectorii nu trebuie sa ramana in pozitie in absenta elementelor lor de
fixare.
4.2.2. Protectori mobili
A. Protectorii mobili de tipul A trebuie:
-pe cat posibil, sa ramana fixati de masina atunci cand se afla deschisi;
-sa fie asociati cu un dispozitiv de interblocare, astfel incat sa se previna pornirea partilor mobile
atat timp cat ele pot fi atinse si sa declanseze o comanda de oprire atunci cand nu se afla in pozitia
inchisa.
B. Protectorii mobili de tip B trebuie proiectati si incorporati in sistemul de comanda astfel incat:
-partile mobile sa nu poata porni atat timp cat pot fi atinse de operator;
-persoana expusa sa nu poata atinge partile mobile o data ce acestea au pornit;
-sa poata fi reglati numai printr-o actiune intentionata, cum ar fi utilizarea unei scule, chei etc.;
-absenta sau defectarea uneia dintre componentele lor sa impiedice pornirea ori sa provoace oprirea
partilor mobile;
-protectia impotriva oricarui risc de ejectare sa fie asigurata printr-un obstacol adecvat.
4.2.3. Protectori reglabili de limitare a accesului

Protectorii reglabili de limitare a accesului la acele zone ale partilor mobile strict necesare in
procesul de lucru trebuie:
-sa fie reglabili manual sau automat, in concordanta cu natura sarcinii de munca;
-sa fie reglabili cu usurinta, fara utilizarea sculelor;
-sa reduca cat mai mult posibil riscul de ejectare.
4.3. Cerinte speciale pentru dispozitive de protectie

Dispozitivele de protectie trebuie proiectate si incorporate in sistemul de comanda astfel incat:
-partile mobile sa nu poata porni atat timp cat pot fi atinse de operator;
-persoana expusa sa nu poata atinge partile mobile, o data ce acestea au pornit;
-sa poata fi reglate numai printr-o actiune intentionata, cum ar fi utilizarea unei scule, chei etc.;
-absenta sau defectarea oricareia dintre componentele lor sa impiedice pornirea si sa provoace
oprirea partilor mobile.
5. Masuri de protectie impotriva altor pericole

5.1. Alimentare cu energie electrica
Daca masina este alimentata cu energie electrica, ea trebuie proiectata, construita si echipata astfel
incat toate pericolele de natura electrica sa fie sau sa poata fi prevenite.
107

5.2. Electricitate statica
Masinile trebuie proiectate si construite astfel incat sa previna sau sa limiteze aparitia sarcinilor
electrostatice periculoase si/sau sa fie prevazute cu un sistem de descarcare a acestora.
5.3. Alimentare cu alta forma de energie decat cea electrica

Daca masina este alimentata cu alta forma de energie decat cea electrica (de exemplu, energie
hidraulica, pneumatica sau termica etc.), ea trebuie proiectata, construita si echipata astfel incat sa
previna toate pericolele potentiale asociate acestor tipuri de energie.
5.4. Erori de montaj

Erorile posibil a fi comise la montarea sau remontarea anumitor parti ale masinii, care pot fi o sursa
de risc, trebuie evitate prin forma constructiva a acestor parti sau, daca asa ceva nu este posibil, prin
informatii care sa existe pe aceste parti si/sau pe carcasele lor. Aceeasi informatie trebuie sa existe pe
partile mobile si/sau pe carcasele lor atunci cand sensul de miscare trebuie cunoscut pentru a evita un
risc.
Orice informatie suplimentara care poate fi necesara trebuie specificata in instructiuni.
Daca o greseala de cuplare poate fi o sursa de risc, atunci cuplarile gresite ale conductelor de fluid
sau ale conductorilor electrici trebuie impiedicate prin forma constructiva sau, daca asa ceva nu este
posibil, prin informatii care trebuie sa existe pe conducte, conductori etc. si/sau pe sistemele de
cuplare.
5.5. Temperaturi externe

Trebuie luate masuri pentru eliminarea oricarui risc de leziune prin contactul sau apropierea de
parti ale masinii ori de materiale aflate la temperatura foarte inalta sau foarte scazuta.
Trebuie evaluat riscul de ejectare a materialelor fierbinti sau foarte reci. Daca acest risc exista,
trebuie luate masurile necesare pentru a-l preveni sau, daca din punct de vedere tehnic acest lucru nu
este posibil, pentru a-l face nepericulos.
5.6. Incendiu
Masinile trebuie proiectate si construite pentru a se evita toate riscurile de incendii sau de
supraincalzire produse de insesi masinile sau de gazele, lichidele, pulberile, vaporii ori de alte
substante produse sau utilizate de masini.
108

5.7. Explozie
Masinile trebuie proiectate si construite pentru a se evita orice risc de explozie produs de insesi
masinile sau de gazele, lichidele, pulberile, vaporii ori de alte substante produse sau utilizate de
masini.
In acest scop producatorul trebuie sa ia masuri pentru:
-evitarea unei concentratii periculoase a produselor;
-prevenirea aprinderii amestecului potential exploziv;
-reducerea la minimum a efectelor oricarei explozii care se poate produce, astfel incat sa nu
afecteze mediul inconjurator.
Aceleasi masuri trebuie luate daca producatorul prevede utilizarea masinii intr-o atmosfera
potential exploziva.
Echipamentul electric care face parte din masini trebuie sa se conformeze, in ceea ce priveste riscul
de explozie, prevederilor specifice in vigoare.
5.8. Zgomot
Masinile trebuie proiectate si construite astfel incat riscurile rezultate din emisiile de zgomot aerian
sa fie reduse la cel mai scazut nivel, tinandu-se seama de progresul tehnic si de disponibilitatea
mijloacelor de reducere a zgomotului, in special, la sursa.
5.9. Vibratii
Masinile trebuie proiectate si construite astfel incat riscurile rezultate din vibratiile produse de
masina sa fie reduse la cel mai scazut nivel, tinandu-se seama de progresul.
5.10. Radiatii
Masinile trebuie proiectate si construite astfel incat orice emisie de radiatie generata de masina sa
fie limitata la cantitatea necesara pentru functionarea sa, iar efectele acesteia asupra persoanelor
expuse sa fie nule sau sa fie reduse la valori nepericuloase.
5.11. Radiatii exterioare

Masinile trebuie proiectate si construite astfel incat radiatiile exterioare sa nu perturbe functionarea
lor.
5.12. Echipamente laser

Daca este utilizat un echipament laser, trebuie luate in considerare urmatoarele prevederi:
-echipamentul laser de pe masini trebuie proiectat si construit astfel incat sa se previna orice
radiatie accidentala;
109

-echipamentul laser de pe masini trebuie imprejmuit astfel incat radiatia directa, radiatia produsa
prin reflectie sau prin difuzie si radiatie secundara sa nu afecteze sanatatea;
-echipamentul optic pentru observarea sau reglarea echipamentului laser de pe masini trebuie sa fie
astfel incat radiatiile laser sa nu genereze nici un risc pentru sanatate.
5.13. Emisii de pulberi, gaze etc.

Masinile trebuie proiectate, construite si/sau echipate astfel incat sa poata fi evitate riscurile
datorate gazelor, lichidelor, pulberilor, vaporilor sau altor deseuri pe care le produc.
Daca pericolul exista, masinile trebuie echipate astfel incat substantele mentionate sa poata fi
retinute si/sau evacuate.
Daca masina nu este inchisa in timpul functionarii normale, dispozitivele de retinere si/sau
evacuare mentionate la paragraful precedent trebuie situate cat mai aproape posibil de sursa de
emisie.
5.14. Risc de a ramane inchis in masina

Masinile trebuie proiectate, construite sau echipate cu mijloace care sa permita persoanelor expuse
sa nu ramana inchise in acestea sau, daca acest lucru nu este posibil, cu mijloace de chemare in
ajutor.
5.15. Risc de alunecare, dezechilibrare sau cadere

Partile masinii, pe care este posibil sa se deplaseze sau sa stationeze persoane, trebuie proiectate si
construite in scopul prevenirii alunecarii, dezechilibrarii sau caderii pe acestea ori in afara acestora.
6. Mentenanta
6.1. Mentenanta masinii
Locurile de reglare, ungere si mentenanta trebuie amplasate in afara zonelor periculoase.
Operatiile de reglare, mentenanta, reparare, curatare si intretinere trebuie sa poata fi efectuate in
timp ce masina este oprita.
Daca una sau mai multe dintre conditiile precedente nu pot fi indeplinite din cauza unor motive
tehnice, operatiile trebuie sa poata fi efectuate fara risc.
6.2. Acces la postul de lucru si la locurile de interventie

Producatorul trebuie sa prevada mijloace de acces (scari fixe, scari mobile, pasarele etc.) pentru a
permite accesul in conditii de securitate, in toate amplasamentele folosite pentru operatiile de
productie, de reglare si de mentenanta.
110

6.3. Separare de sursele de energie
Toate masinile trebuie prevazute cu mijloace pentru separarea acestora de toate sursele de energie.
Aceste mijloace trebuie sa fie identificabile cu usurinta. Ele trebuie sa poata fi blocate, daca
reconectarea poate periclita persoanele expuse. In cazul masinilor alimentate cu energie electrica
printr-o fisa conectata la o priza, separarea prin scoaterea fisei este suficienta.
Mijlocul de separare trebuie sa fie, de asemenea, blocabil, daca operatorul nu are posibilitatea sa
verifice permanenta separarii de sursele de energie de la oricare dintre locurile la care are acces.
Dupa separarea de sursele de energie trebuie sa fie posibila disiparea normala a oricarei energii
remanente sau inmagazinate in circuitele masinii, fara risc pentru persoanele expuse.
Prin exceptare de la cerintele de mai sus, anumite circuite pot ramane conectate la sursele lor de
energie, in scopul, de exemplu, de mentinere a prinderii pieselor, de protejare a informatiei, de
iluminare a partilor interioare etc. In aceste cazuri trebuie luate masuri speciale pentru a asigura
securitatea operatorului.
6.4. Interventia operatorului

Masinile trebuie proiectate, construite si echipate astfel incat sa fie limitata necesitatea interventiei
operatorului.
Daca interventia operatorului nu poate fi evitata, ea trebuie sa poata fi efectuata cu usurinta si in
conditii de securitate.
6.5. Curatarea partilor interioare

Masinile trebuie proiectate si construite astfel incat curatarea partilor interioare care au continut
substante sau preparate periculoase sa fie posibila, fara a patrunde in interiorul lor; de asemenea,
orice golire necesara trebuie sa fie posibila din exterior. Daca este absolut imposibil sa fie evitata
patrunderea in interiorul masinii, producatorul trebuie sa ia masuri, din faza de constructie, pentru a
se permite efectuarea curatarii cu minimum de pericol.
7. Mijloace de informare
7.1. Dispozitive de informare
Informatiile necesare pentru a comanda masinile trebuie sa fie lipsite de ambiguitate si usor de
inteles.
Ele nu trebuie sa fie in cantitate excesiva, pentru a nu suprasolicita operatorul.
111

Daca sanatatea sau securitatea persoanelor expuse poate fi periclitata de o defectare in functionarea
unei masini nesupravegheate, aceasta trebuie echipata pentru a emite un semnal de avertizare acustic
sau luminos adecvat.
7.2. Dispozitive de avertizare

Daca masina este echipata cu dispozitive de avertizare (cum ar fi dispozitivele de semnalizare etc.),
acestea trebuie sa fie lipsite de ambiguitate si usor de perceput.
Operatorul trebuie sa aiba posibilitatea sa verifice in orice moment functionarea acestor dispozitive
de avertizare.
Ele trebuie sa se conformeze reglementarilor referitoare la culori si semnalizari de securitate.
7.3. Avertizare asupra riscurilor remanente

Daca riscurile persista in pofida tuturor masurilor adoptate sau in cazul riscurilor potentiale care nu
sunt evidente (de exemplu, dulapuri electrice, surse radioactive, descarcarea unui circuit hidraulic,
pericol intr-o zona nevizibila etc.), producatorul trebuie sa prevada avertizari.
Astfel de avertizari trebuie realizate de preferinta, prin pictograme usor de inteles si/sau elaborate
in una dintre limbile tarii in care urmeaza sa fie folosita masina, insotita, la cerere, si de o exprimare
in limbile intelese de operatori.
7.4. Marcare
Toate masinile trebuie marcate vizibil si durabil, cel putin, cu informatiile urmatoare:
-numele si adresa producatorului;
-marcajul;
-indicarea seriei sau a tipului;
-numarul seriei, daca exista;
-anul de fabricatie.
In plus, daca masina este construita de producator pentru a fi utilizata intr-o atmosfera potential
exploziva, aceasta informatie trebuie indicata pe masina.
Pe masina trebuie sa figureze, de asemenea, informatii complete referitoare la tipul acesteia si
esentiale pentru utilizarea ei in conditii de securitate (de exemplu, viteza maxima a anumitor parti
care se rotesc, diametrul maxim al sculelor care pot fi montate, masa etc.).
Daca o parte a masinii trebuie manipulata in timpul utilizarii cu o instalatie de ridicat, masa ei
trebuie indicata vizibil, durabil si fara ambiguitate.
Echipamentul interschimbabil la care se refera art. 2 alin. (1) din hotarare trebuie sa cuprinda
aceeasi informatie.
112

7.5. Instructiuni
a) Toate masinile trebuie insotite de instructiuni care sa includa, cel putin, urmatoarele:
-o repetare a informatiilor marcate pe masina, cu exceptia numarului seriei (a se vedea pct. 1.7.4),
impreuna cu orice informatie suplimentara necesara pentru a facilita mentenanta (de exemplu,
adresele importatorului, unitatile care asigura service-ul etc.);
-conditiile prevazute pentru utilizare, in sensul pct. 1.1.2c);
-postul/posturile de lucru susceptibil/susceptibile de a fi ocupat/ocupate de operatori;
-instructiuni pentru efectuarea in conditii de securitate a:
▪ punerii in functiune;
▪ functionarii;
▪ manipularii, indicandu-se masa masinii si a diferitelor parti, care, de regula, trebuie transportate
separat;
▪ instalarii;
▪ montarii, demontarii;
▪ reglarii;
▪ mentenantei (service si reparatii);
-instructiuni de invatare, daca sunt necesare;
-caracteristicile esentiale ale sculelor care pot fi montate pe masina, daca este necesar.
Daca este necesar, instructiunile trebuie sa avertizeze asupra modurilor in care masina nu trebuie
utilizata.
b) Instructiunile trebuie elaborate in limba romana sau in limba unui stat membru al Uniunii
Europene de catre producator sau de reprezentantul sau autorizat. La punerea in functiune, fiecare
masina trebuie insotita de o traducere a instructiunilor in limba sau limbile tarii/tarilor in care masina
va fi utilizata si de instructiunile in limba originala. Aceasta traducere trebuie efectuata de catre
producator sau reprezentantul sau autorizat sau de persoana care introduce masina in zona lingvistica
respectiva. Prin derogare de la aceasta cerinta, instructiunile de mentenanta, pentru uzul personalului
specializat angajat al producatorului sau al reprezentantului sau autorizat, pot fi elaborate numai in
una dintre limbile Comunitatii, cunoscute de acel personal.
c) Instructiunile trebuie sa contina desenele si schitele necesare punerii in functiune, mentenantei,
inspectiilor, verificarii functionarii corecte si, atunci cand este necesar, repararii masinii, precum si
toate instructiunile utile, in special cele referitoare la securitate.
d) Nici o documentatie in care se descrie masina nu trebuie sa fie in contradictie cu instructiunile
care se refera la aspectele de securitate. Documentatia tehnica in care se descrie masina trebuie sa
prezinte informatii referitoare la emisiile de zgomot aerian mentionate la lit. f) si, in cazul masinilor
113

tinute in mana si/sau dirijate cu mana, informatii referitoare la vibratii, asa cum se mentioneaza la
pct. 2.2.
e) Daca este necesar, instructiunile trebuie sa prezinte cerintele referitoare la instalarea si montarea
in vederea reducerii zgomotului si vibratiilor (de exemplu, utilizarea amortizoarelor, tipul si masa
fundatiei etc.).
f) Instructiunile trebuie sa prezinte urmatoarele informatii referitoare la zgomotul aerian emis de
masina, fie valoarea reala, fie valoarea stabilita pe baza masurarilor efectuate pe o masina identica:
-nivelul de presiune acustica continuu echivalent ponderat A, la posturile de lucru, daca aceasta
depaseste 70 dB (A); daca acest nivel nu depaseste 70 dB (A), acest fapt trebuie specificat;
-valoarea maxima a presiunii acustice instantanee ponderata C, la posturile de lucru, daca aceasta
depaseste 63 Pa (130 dB prin raportare la 20 µPa);
-nivelul de putere acustica emis de masina, daca nivelul de presiune acustica continuu echivalent
ponderat A, la posturile de lucru, depaseste 85 dB (A).
In cazul masinilor de dimensiuni foarte mari, in locul nivelului de putere acustica poate fi
specificat nivelul de presiune acustica continuu echivalent in pozitii precizate din jurul masinii.
Atunci cand nu sunt aplicabile standarde armonizate, nivelurile acustice trebuie masurate
utilizandu-se cea mai adecvata metoda de masurare pentru masina.
Producatorul trebuie sa indice conditiile de functionare a masinii in timpul masurarilor si metodele
care au fost folosite pentru masurare.
Daca postul/posturile de lucru nu a/au fost definit/definite sau nu poate/pot fi definit/definite,
nivelurile de presiune acustica trebuie masurate la o distanta de 1 m de suprafata masinii si la o
inaltime de 1,60 m fata de sol sau de platforma de acces. Trebuie indicate pozitia si valoarea maxima
a presiunii acustice.
g) Daca producatorul prevede utilizarea masinii intr-o atmosfera potential exploziva, instructiunile
trebuie sa prezinte toate informatiile necesare.
h) In cazul masinilor care au fost prevazute a fi utilizate si de operatori neprofesionisti, formularea
si tehnoredactarea instructiunilor de utilizare trebuie facute cu luarea in considerare, in afara de
respectarea celorlalte cerinte de securitate mentionate mai sus, a nivelului general de pregatire si
perspicacitate care poate fi regasit, de regula, la astfel de operatori.
114

Glosar de termeni - Partea IV
Termenii de baz ă utiliza ţ i în prezentul normativ de proiectare sunt conform:
- STAS 1957/1-88 ,,Acustica. Acustica fizică. Terminologie"
- STAS 1957/1-87 ,,Acustica. Acustica psihofiziologic ă. Terminologie".
- STAS 1957/3-88 ,,Acustica. Acustica în construc ţii şi transporturi. Terminologie”
În context se mai folosesc urm ă torii termeni:
- profil transversal stradal = sec ţiunea transversal ă generală
prin strad ă (artera de circula ţ ie) includ: zona carosabilului,
trotuarele, spa ţiile verzi şi faţ adele fronturilor de cl ă diri delimitatoare
- alinierea construc ţiilor = linie conven ţională care delimiteaz ă frontul construc ţ iilor,
în raport cu strada (artera de circula ţie).
- front construit = limita exterioar ă construcţiei orientat ă
c ă tre strad ă (drum, arter ă ).
- ansamblu urbanistic = grupare de construc ţ ii, spa ţ ii libere sau plantate şi
amenajările aferente acestora (spa ţii de circula ţ ie a vehiculelor ş i pietonilor) legate
între ele prin rela ţ ii funcţionale, sociale, economice şi estetice.
- ansamblu istoric = ansamblu urbanistic construit în epoci
anterioare, care prin caracterul elementelor sale componente reprezint ă o m ă rturie
istoric ă a evolu ţ iei localit ăţ ii.
- regim de aliniere = linie convenţională impusă de autorit ăţ i care stabile şte distan ţ a
construcţiilor în raport cu strada (drum , arter ă ) sau cu alte construc ţ ii.
- regim de în ă l ţ ime = numă rul de niveluri ale construc ţ iilor admis de autorit ăţ i în
funcţie de destinaţ ia acestora, de vecin ă t ăţ i etc.
- urbanism = componentă, a activităţii de amenajare a teritoriului, desf ăş urată la nivelul
localităţ ilor (municipii, ora ş e, sate). Activitatea de urbanism are ca scop stabilirea
cadrului de viaţă şi de locuire, asigurarea condi ţiilor de desf ăş urarea activit ăţ ii
economice şi a vie ţii sociale, în func ţie de nevoile locuitorilor.
- zonă = o parte sau sumă de pă r ţi din teritoriul unei localit ăţ i, caracterizat ă prin una sau
mai multe funcţ iuni d ominante.
- zonă protejat ă = teritoriu delimitat în jurul unor construcţii sau amenajări cu valoare
istorică, arhitecturală, urbanistica, sau peisagistică, supus unor acţiuni de protecţ ie, conservare
şi punere în valoare a acestora. Zonele protejate pot fi stabilite în jurul unor monumente de
arhitectură, lucrări de artă monumentală, construcţii cu valoare istorică sau memorială, a unor
ansambluri urbanistice precum ş i a unor elemente naturale deosebite.
- Coeficient de absorbţie acustică: raportul dintre fluxul de energie acustică nereflectat (reţinut) şi
fluxul de energie acustică incident (cf. STAS 1957-1)
- Curbă de definiţie a zgomotului: curba de zgomot care limitează superior spectrul unui zgomot
reprezentat prin valori ale nivelului de zgomot rezultate în urma analizării în benzi de o octavă (cf.
STAS 1957-3)
- Hartă strategică a imisiei de zgomot - hartă strategică de zgomot realizată pentru o perioadă de
referinţă stabilită, care înf ăţişează imisia provenită de la diferite surse de zgomot specifice pentru o
zonă prestabilită, utilizând intervale de valori de 5 dB(A) ale unui indicator de zgomot şi
reprezentarea acestora cu ajutorul culorilor în conformitate cu tabelul nr. 1 din SR ISO 1996-2. (cf.
H.G. nr. 674/2007 care modifică şi completează H.G. 321/2005)
- Hartă strategică de zgomot - o hartă întocmită pentru evaluarea globală a expunerii la zgomot dintr-
o zonă dată, cauzat de surse diferite de zgomot, sau pentru a stabili previziuni generale pentru o
astfel de zonă. (cf. H.G. nr. 674/2007 care modifică şi completează H.G. 321/2005)
115

- Indicator de zgomot - un parametru fizic pentru descrierea zgomotului ambiant, care are legătură
cu un efect dăunător (cf. H.G nr. 674/2007 care modifică şi completează H.G. 321/2005)
- Indicator de zgomot pentru perioada de noapte - indicator de zgomot asociat tulburării somnului
din perioada de noapte (cf. H.G. nr. 674/2007 care modifică şi completează H.G. 321/2005)
- Indicator de zgomot pentru perioada de seară - indicator de zgomot asociat disconfortului din
perioada de seară (cf. H.G. nr. 674/2007 care modifică şi completează H.G. 321/2005)
- Indicator de zgomot pentru perioada de zi - indicator de zgomot asociat disconfortului din perioada
de zi (cf. H.G. nr. 674/2007 care modifică şi completează H.G. 321/2005)
- Indicator de zgomot pentru zi-seară-noapte - indicator de zgomot asociat disconfortului general (cf.
H.G. nr. 674/2007 care modifică şi completează H.G. 321/2005)
- Nivel de expunere acustică, în decibeli: de zece ori logaritmul în bază 10 al raportului dintre
expunerea acustică, E , şi expunerea de referinţă, E 0, expunerea acustică fiind integrala în timp a
pătratului presiunii acustice instantanee ponderată în frecvenţă, variabilă în timp, într-un interval de
timp T sau pe durata unui eveniment (cf. SR ISO 1996-1)
- Nivel de presiune acustică de vârf, în decibeli: de zece ori logaritmul în bază 10 al raportului dintre
pătratul unei presiuni acustice de vârf şi pătratul presiunii acustice de referinţă, unde presiunea
acustică de vârf este valoarea maximă absolută a presiunii acustice instantanee pe durata unui
interval de timp dat, cu o ponderare în frecvenţă standard sau o lărgime de bandă de măsurare dată
(cf. SR ISO 1996-1)
- Nivel de zgomot echivalent: media ponderată a nivelurilor de zgomot înregistrate într-un anumit
interval de timp (cf. STAS 1957-3)
- Nivel depăşit în N procente: nivelul de presiune acustică, în decibeli, ponderat în timp şi în
frecvenţă, depăşit în N % din intervalul de timp considerat (cf. SR ISO 1996-1)
- Planuri de acţiune - planuri destinate gestionării problemelor şi efectelor cauzate de zgomot,
incluzând măsuri de diminuare dacă este necesar(cf. H.G. nr. 674/2007 care modifică şi completează
H.G.321/2005)
- Valoare limită - o valoare a indicatorilor L(zsn) sau L(noapte) şi, unde este cazul, a indicatorilor
L(zi) sau L(seară), stabilită potrivit art. 6 alin. (3) lit. b) din H.G. nr. 674/2007 care modifică şi
completează H.G. 321/2005
- Zgomot ambiant - sunet nedorit sau dăunător din mediul ambiant, creat de activităţile umane, care
include zgomotul emis de mijloacele de transport, de traficul rutier, feroviar, aerian şi provenit de la
amplasamentele unde se desf ăşoară activităţi industriale prevăzute în anexa nr. 1 la Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, aprobată cu
modificări şi completări prin Legea nr. 84/2006. (cf. H.G. nr. 674/2007 care modifică şi completează
H.G. 321/2005)
- Zgomot specific - componentă a zgomotului ambiant care poate fi identificată în mod specific prin
mijloace acustice şi poate fi asociată unei surse specifice apropiate sau depărtate (în conformitate cu
definiţia din SR ISO 1996-1). (cf. H.G. nr. 674/2007 care modifică şi completează H.G. 321/2005)
- Zonă liniştită în spaţiu deschis - o zonă delimitată de către autorităţile competente, care nu este
expusă la zgomotul provenit din trafic, industrie sau activităţi recreative. (cf. H.G. nr. 674/2007 care
modifică şi completează H.G. 321/2005)
- Zonă liniştită într-o aglomerare - zonă delimitată de către autorităţile competente, care nu este
expusă unei valori a indicatorului L(zsn) sau a vreunui alt indicator de zgomot, mai mare decât
valoarea limită în vigoare, indiferent de sursa de zgomot. (cf. H.G. nr. 674/2007 care modifică şi
completează H.G. 321/2005)
116

Bibliografie - Partea IV
- Directiva Europeană nr. 2002/49/CE din 25 iunie 2002 privind evaluarea şi managementul

zgomotului ambiental”, transpusă prin H.G. 321/14.04.2005 privind evaluarea şi managementul
zgomotului ambiental, reactualizată şi modificată prin H.G. 674 din 28/06/2007 publicată în
Monitorul Oficial, Partea I nr. 485 din 19/07/2007 şi republicată în M.O. nr.19/10.01.2008
- Directiva Europeana 89/106/CEE „Produse pentru construcţii”, transpusă în legislaţia românească
prin HG 622/2004 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a produselor pentru
construcţii, modificată şi completată prin H.G. 796/14.07.2005 şi H.G.1708 /21.12.2005
- Documentele interpretative ale Directivei Europene pentru Produse de Construcţie 89/106/CEE;
- “Recueil CEE de dispositions modèles de règlement de la construction”;
- “Ghidul performanţelor în construcţii” (Belgia 1990).
- “Normativ privind Acustica în construcţii şi zone urbane”:
Partea I – Prevederi generale privind protec ţ ia la zgomot* (a fost elaborată de UAUIM în anul 2002
şi poate fi pusă la dispoziţie de către Direcţia Generală Tehnică în Construcţii din cadrul MDRL, în
faza de redactare finală) şi
Partea II – Proiectarea şi execu ţ ia măsurilor de izolare fonică şi a tratamentelor acustice la clădiri*
având indicativul C 125-2005, publicat în M.Of., PI, nr.460 bis/31.05.2005 şi B.C.nr.15/2005
*) Partea I şi Partea II se vor notifica la Comisia Europeană prin grija MDRL.
- Legea nr.10/1995, privind calitatea în construcţii;
- GP 001-1996 “Protecţia la zgomot. Ghid de proiectare şi execuţie a zonelor urbane din punct de
vedere acustic”;
- NP 002/0-1996 “ Cerinţe esenţiale. Normativ pentru proiectarea de ansamblu a sălilor de audiţie
publică în spiritul conceptului de performanţă”;
- NP 001-1999 “Normativ cadru privind detalierea conţinutului cerinţelor stabilite prin Legea
10/1995 privind calitatea în construcţii”;
- NP 079-02 “Normativ privind cerinţele de calitate pentru unităţi funcţionale de cazare (camere,
garsoniere şi apartamente) din clădiri hoteliere”;
- Normativ privind cerinţele de calitate pentru unităţi funcţionale (birouri) din clădiri de birouri”
(beneficiar MLPTL);
- P 121-1989 “Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi executarea măsurilor de protecţie acustică şi
antivibratilă la clădiri industriale”;
- P 122-1989 “Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea măsurărilor de izolare fonică la clădiri civile,
social-culturale şi tehnico-administrative”;
- P 123-1989 “Instrucţiuni tehnice privind proiectarea şi executarea sălilor de audiţie publică din
punct de vedere acustic”;
- STAS 10009-88 Acustica în construcţii. Acustica urbana. Limite admisibile ale nivelului de zgomot
- SR ISO 1996-1:2008 Acustică. Descrierea, măsurarea şi evaluarea zgomotului din mediul ambiant.
Partea 1: Mărimi fundamentale şi metode de evaluare
- SR ISO 1996-1:2008/C91:2009
- SR ISO 1996-2:2008 Acustică. Descrierea, măsurarea şi evaluarea zgomotului din mediul ambiant.
Partea 2: Determinarea nivelurilor de zgomot din mediul ambiant
- SR ISO 1996-2:2008/C91:2009
* * * Le bruit et la ville – Ministere de l’Equipement et de l’Amenagement du Territoire, GEP
Moselle, Paris 1978
* * * Recommandations techniques pour les ouvrages de protection contre le bruit - Guide du bruit
des Transport terrestres – Ministere de l’Environnement et du Cadre de Vie Paris, 1979
117

* * * The Identification and Development of Good Practice in the Field of Noise Mapping and the
Determination of Associated Information on the Exposure of People to Environmental Noise
(Contract: EPG 1/2/4 Wölfel project number: P506/01 - Final Report)
* * * Guidelines on Strategic Noise Mapping and Action Planning according to Directive
2002/49/EC- LÄRMKONTOR GmbH Große Bergstraße 213-217 D-22767 Hamburg,
www.LAERMKONTOR.de
118

Normativ Acustica Constructii Inlocuieste p122 1989

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Normativ Acustica Constructii Inlocuieste p122 1989

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Dr.ing. Marta Cristina Zaharia - Şef de Proiect

Normativ privind acustica în construcţii şi zone urbane

Exemplar pentru trimitere în Anchetă publică

II. CL Ă DIRI DE LOCUIT .............................................................................................. 8

III. CL Ă DIRI SOCIAL – CULTURALE ....................................................................... 17

IV. CL Ă DIRI ADMINISTRATIVE ................................................................................ 46

V. CL Ă DIRI COMERCIALE Ş I DE ALIMENTAŢ IE PUBLIC Ă .............................. 52

Anexa – STRUCTURI PROPUSE PENTRU REALIZAREA UNOR ELEMENTE DE

NORMATIV PRIVIND ACUSTICA ÎN CONSTRUC Ţ II

I.1.1. Prezentul normativ se refer ă la măsurile de protecţie la zgomot ce trebuie

NOT Ă : La lucr ările de modernizare, reamenajare, transformare, reparare şi consolidare a clădirilor

După destinaţie, clădirile civile se clasific ă astfel 1:

- CL Ă DIRI SOCIAL – CULTURALE

- CL Ă DIRI COMERCIALE Ş I DE ALIMENTAŢ IE PUBLIC Ă

Sursele de zgomot şi vibraţii luate în considerare în prezentul normativ pot ac ţiona în

• modul de distribuţie şi amplasare a spa ţiilor (unităţilor funcţionale) în interior, în

I.1.3. Prezentul normativ cuprinde condi ţiile tehnice, criteriile şi nivelurile de

I.2. Reglementari tehnice conexe

Partea II – Proiectarea şi execu ţ ia măsurilor de izolare fonică şi a tratamentelor acustice la

- SR EN ISO 717-2 Acustica. Evaluarea izol ării acustice a cl ădirilor şi a elementelor de

II. CL Ă DIRI DE LOCUIT

AMPLASAREA LOCUINŢELOR ÎN LOCALITĂŢI ŞI A SPAŢIILOR FUNCŢIONALE

Locuinţele se vor amplasa astfel încât valoarea maxim ă a nivelului de zgomot

- În apartamentele învecinate, amplasarea unit ăţilor cu funcţiuni similare alăturate,

REALIZAREA ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢII

I.1.4. Izolarea acustic ă a unităţilor funcţionale din clădirile civile menţionate,

Prezentul normativ se aplică la spaţiile funcţionale din următoarele tipuri de structuri de

Principalele spaţii funcţionale ale hotelurilor sunt:

4) Spaţii comerţ şi servicii, ce cuprind:

• saloane de coafur ă-frizerie, cosmetică etc.

• centrala de ventilare-condi ţionare;

- garaje/parcaje auto şi spaţii auxiliare acestora etc.

II.2.1. În cazul hotelurilor, limitele admisibile pentru nivelul de zgomot echivalent

II.2.2. În cazul hotelurilor, intervalul de timp ce se ia în considerare la calculul nivelului

AMPLASAREA HOTELURILOR ŞI A UNITĂŢILOR FUNCŢIONALE DE CAZARE

Unităţile funcţionale de cazare din cl ădirile hoteliere trebuie proiectate şi executate

- În unităţile funcţionale de cazare învecinate, amplasarea unit ăţilor cu funcţiuni

REALIZAREA ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢII

II.2.6. Izolarea acustic ă a unităţilor funcţionale din hoteluri, împotriva zgomotului

III. CL Ă DIRI SOCIAL – CULTURALE

Limita admisibilă a zgomotului interior,

III.1.2. În cazul cl ădirilor pentru învăţământ şi educaţie, intervalul de timp ce se ia în

Elemente despărţitoare de Valorile

În cazul s ălilor de educaţie fizică şi sport, al bazinelor de înot, al s ălilor de clasă şi al

AMPLASAREA CLĂDIRILOR PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNT ŞI EDUCAŢIE ŞI A

III.1.5. Valoarea maximă a nivelului de zgomot la limita incintelor cl ădirilor pentru

Amplasarea spaţiilor cu nivel de zgomot ridicat în incinta cl ădirilor pentru învăţământ şi

REALIZAREA ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢII

III.1.6. Izolarea acustică a unităţilor funcţionale din clădirile pentru învăţământ şi

III.2. Cl ă diri pentru activităţ i sanitare (spitale, policlinici, dispensare, cabinete

Limita admisibilă a zgomotului interior,

III.2.2. În cazul clădirilor pentru activităţi sanitare, intervalul de timp ce se ia în

Limita admisibilă a zgomotului interior,

AMPLASAREA CLĂDIRILOR PENTRU ACTIVITĂŢI SANITARE ŞI A

III.2.6. La clădirile pentru activităţi sanitare se recomand ă ca amplasarea centralelor

III.2.7. Este interzisă amplasarea casei ascensorului al ături de saloanele de bolnavi.

III.2.8. La amplasarea amfiteatrelor şi a sălilor de conferinţe din cadrul spitalelor

SISTEME DE COMUNICARE ÎNTRE UNITĂŢILE FUNCŢIONALE

III.2.10. Saloanele de bolnavi vor fi conectate cu camerele personalului medical de

REALIZAREA ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢII

III.2.14. La proiectarea şi execuţia elementelor de închidere din cl ădirile pentru

III.2.15. Se recomand ă tratarea fonoabsorbant ă a tavanelor coridoarelor şi holurilor cu

III.2.16. Obiectele sanitare montate în saloanele de bolnavi, cabinetele de consulta ţii şi