MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII, TINERETULUI SI SPORTULUI

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE, INDUSTRIALE SI AGRICOLE

LUCRARE DE DISERTATIE

Conducatorul lucrarii de disertatie

Șef lucr. lector univ. dr. ing. Ana Maria GANEA
Absolvent
Ing. Cojanu Andrei-Daniel

Anul
2020-2021
 MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII, TINERETULUI SI SPORTULUI

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE, INDUSTRIALE SI AGRICOLE
Masterat Managementul Proiectelor in Constructii

Proceduri si legislatie pentru asigurarea controlului calitatii la lucrarile de

contructii-montaj

Conducatorul lucrarii de disertatie

Șef lucr. lector univ. dr. ing. Ana Maria GANEA
Absolvent
Ing. Cojanu Andrei-Daniel

Anul
2020-2021
 CUPRINS

Contents
CAPITOLUL 1 – LEGISLATIA SI STANDARDELE IN VIGOARE...........................................................................4
1.1. Legislatia la nivel national.............................................................................................................4
1.1.1. Ordinul 170 din 15 februarie 2005........................................................................................4
1.1.2. Legea 10 din 18 ianuarie 1995..............................................................................................5
1.2. Legislatia la nivel international.....................................................................................................7
1.2.1. Standardele EN.....................................................................................................................7
1.2.2. Standardele armonizate (hEN)..............................................................................................8
1.2.2.1. Caracteristici esențiale......................................................................................................8
1.2.2.2. Sarcinile producătorului....................................................................................................9
1.2.3. Marcajul CE...........................................................................................................................9
1.2.4. DoP (DP) – Declaratia de Performanta................................................................................10
CAPITOLUL 2 - NOTIUNI GENERALE IN PROIECTAREA FATADELOR DE CLADIRI..........................................13
2.1. Terminologie..............................................................................................................................13
2.1.1. Fatade.................................................................................................................................13
2.2. Tipuri de fatade..........................................................................................................................13
2.2.1. Fatada montant-traversa....................................................................................................13
2.2.2. Fatada modulara (element de fatada)................................................................................13
2.2.3. Fatada de vitraje lipite........................................................................................................13
2.2.4. Fatada calda........................................................................................................................13
2.2.5. Fatada rece.........................................................................................................................13
CAPITOUL 3 – CERINTE DE PROIECTARE.....................................................................................................13
3.1. Cerinte standard........................................................................................................................13
3.1.1. Protectia Acustica...............................................................................................................13
3.1.2. Protectia impotriva caldurii si umiditatii.............................................................................13
CAPITOUL 5 – Productia elementelor de pereti cortina.............................................................................14
CAPITOUL 4 – Controlul calitatii.................................................................................................................14
ANEXA 1 – Declaratie de performanta – model folosit de un producator european..................................15
ANEXA 2 – Exemplu de declaratie de performanta pentru mai mult de un produs – model folosit de un
producator european.................................................................................................................................16
ANEXA 3 – Declaratie ANEXA 3 – Declaratie de performanta – model folosit in Romania.........................17
de performanta – model folosit in Romania de performanta – model folosit in Romania.........................17
de performanta – model folosit in Romania...............................................................................................17
de performanta – model folosit in Romania...............................................................................................17
de performanta – model folosit in Romania...............................................................................................17
de performanta – model folosit in Romania...............................................................................................17

CAPITOLUL 1 – LEGISLATIA SI STANDARDELE IN VIGOARE

1.1. Legislatia la nivel national

Legislatia alcatuita pentru anumite spete aflate in teritoriul tarii poarta prefixul SR=
Standard Romanesc sau STAS = Standard de Stat.

1.1.1. Ordinul 170 din 15 februarie 2005

In Romania, reglemetarea tehnica care se refera la fatadele usoare ale constructiilor care
stabileste exigentele de proiectare si de montaj a peretilor cortina este “Normativul privind
proiectarea si montajul peretilor cortina entru satisfacerea cerintelor de calitate revazute de legea
10/1995” aprobata prin Ordinul 170 din 15 februarie 2005. Acesta satisfice cerintele de calitate
prevaute atat in Legea nr. 10/1995 (Legea calitatii in constructii) cat si Normativul 100-92 (clasa
de importatnta a cosntructiei).
In cadrul acestula sunt prezentate clasificari ale sistemelor de pereti cortina, materialele
utilizate, criteriile de performanta si cerinte de proiectare in accord cu prevederile legii 10/1995.
[1]
Acesta descrie exigentele si criteriile de perforamnta specifice ale peretilor cortina in
functie de clasificarea acestora dar si cerintele de proiectare specifice, incarcarile si modalitatea
de montare.
In vederea obtinerii unor sisteme de pereti cortina de calitate se urmareste realizarea si
mentinerea urmatoarelor cerinte care sunt prevazute atat in acest normativ cat si in legea 10/1995.
(A) rezistenţă şi stabilitate;
 (B) siguranţă în exploatare;
(C) siguranţă la foc;
(D) igienă, sănătatea oamenilor, refacerea şi protecţia mediului;
(E) izolaţie termică, hidrofugă şi economie de energie;
(F) protecţie împotriva zgomotului.
Toate obligatiile de mai sus revin tuturor celor implicati in conceperea, realizarea si
exploatarea contructiilor, acestia fiind: investitorii, proiectantii, cercetatorii, producatorii de
materiale, executantii, utilizatorii, responsabilii cu executia , precum si autoritatile publice sau
asociatiile profesionale de profil. In plus, sunt stipulate si certificarile si conditiile de verificare
privind respectarea reglementarilor tehnice impuse de proiectant prin Caietul de Sarcini. (Figura
1.1)

Figura 1.1 – Cerintele referitoare la sistmele de pereti cortina din Caietul de Sarcini – ANEXA normativului

1.1.2. Legea 10 din 18 ianuarie 1995

A fost republicata in 2015 astfel aplicand o noua numerotare a textelor si stabilirea unor
masuri financiare pentru a modifica acte normative. Aceasta prevede exigente privind calitatea
instalatiilor, constructiilor si echpamentelor tehnologice din domeniul constructiilor dar si
obligatiile si raspunderile investitorilor, proiectantilor si executantilor in vederea sanctionarii
acestora in cazul nerespectarii legii sau normativelor aferente.
Potrivit acestei legi ” Sistemul calității în construcții reprezintă ansamblul de structuri
organizatorice, responsabilități, regulamente, proceduri și mijloace, care concură la realizarea
calității construcțiilor în toate etapele de concepere, realizare, exploatare și postutilizare a
acestora.”
 (Legea 10/1995- Capitoulul II, Art 8)
Acest sistem al calitatii se aplica in mod diferentiat in functie de categoriile de
importanta ale constructiilor. Aceasta clasificare se face in functie de complexistate, destinatie,
mod de utilizare, grad de risc si considerente economice. Aceste categorii au un extras
exemplificativ in “Regulamentul privind stabilirea categoriei de importanță a construcțiilor din
08.06.1994”:
I. Categoria de importanță A - Construcții de importanță excepțională
1. Construcții cu funcțiuni deosebit de importante, a căror neîndeplinire implică riscuri
majore pentru societate și natură, pe zone foarte extinse.
Exemple: reactoare nucleare, baraje înalte sau amplasate pe terenuri dificile, cu zone
intens populate în aval.
2. Construcții cu caracter de unicat, cu valoare deosebită de patrimoniu.
Exemple: ansambluri și clădiri de cult sau alte monumente de arhitectură propuse pentru
a fi înscrise în patrimoniul cultural mondial.

II. Categoria de importanță B - Construcții de importanță deosebită

1. Construcții cu funcții importante, a căror neîndeplinire implică riscuri majore pentru
societate și natură, pe zone limitate.
Exemple: construcții din industria chimică; căi ferate, șosele, poduri, porturi și
aeroporturi de interes național; baraje pentru acumulări mari de apă; construcții social-culturale
cu aglomerări mari de oameni; stații de emisie de radio și televiziune.
2. Construcții cu valoare deosebită de patrimoniu sau care adăpostesc asemenea valori.
Exemple: monumente de arhitectură, situri istorice, muzee, arhive și biblioteci de
importanță națională

III. Categoria de importanță C - Construcții de importanță normală

1. Construcții cu funcții obișnuite, a căror neîndeplinire nu implică riscuri majore pentru
societate și natură.
Exemple: clădiri de locuințe cu mai mult de două niveluri; construcții industriale și
agrozootehnice curente; construcții social-culturale care nu intră în categoriile de importanță A și
B.
2. Construcții cu caracteristici și funcțiuni obișnuite, dar cu valori de patrimoniu.
Exemple: clădiri de cult; muzee de importanță locală.

IV. Categoria de importanță D - Clădiri de importanță redusă

Construcții cu funcții obișnuite, a căror neîndeplinire afectează un număr redus de
oameni.
 Exemple: clădiri de locuințe parter sau parter și un etaj; dependințe gospodărești;
construcții provizorii.[3]
(CATEGORII DE IMPORTANȚĂ A CONSTRUCȚIILOR Listă exemplificativă)
Pentru ca produsele de constructii sa asigure nivelul de calitate conform cerintelor
aplicabile in lucrarile de constructii se interzice utilizarea produselor fara certificat sau declaratie
conform legii a conformitatii lor. Certificarea performantei produselor se efectueaza de catre
organisme acreditate in conformitate cu reglementarile aplicabile sub observatia si girja
producatorului sau fabricantului. Se interzice folosirea de produse fara certificarea calitatii lor sau
a produselor care au o certificare insuficienta pentru clasa constructiei.
Aceasta lege indica si faptul ca verificarea proiectelor, in ceea ce priveste respectarea
reglementarilor tehnice referitoare la cerintele de constructie se va face numai de catre specialisti
verificatori atestati, care nu au lucrat la elaborarea proiectului.
Nu in ultimul rand se impune controlul de stat al calitatii in constructii care cuprinde o
verificare a existentei si respectarii sistemului calitatii in constructii de catre inspectori la unitatile
de proiectare, executie sau exploatare a constructiilor. Acest control se executa de catre Inspectia
de stat in constructii, lucrari publice, urbanism si amenajarea teritoriului care raspunde de
executarea controlului din acea zona geografica. Inpsectoratul de stat in constructii (ISC) răspund
de exercitarea controlului statului cu privire la aplicarea unitară a prevederilor legale în domeniul
calității construcțiilor, în toate etapele și componentele sistemului calității în construcții, precum
și de constatarea contravențiilor, aplicarea sancțiunilor prevăzute de lege și, după caz, de oprirea
lucrărilor realizate necorespunzător.[2]
In temeiul Capitolului 3” Obligatii si raspunderi” al legii 10/1996 se sesizeaza
contraventii sau nerespectarea cerintelor sistemului calitatii in constructii iar in cazul in care
acestea nu sunt remediate sau sunt grave incalcari ale actuia se aplica sanctiunile elaborate si
enumerate in capitolul 4 al aceleiasi legi.

1.2. Legislatia la nivel international

1.2.1. Standardele EN

Standardul este un document care oferă reguli sau orientare oricarei activitati sau produs
si rezultatelor acestora la fiecare aplicare a lor. Standardele sunt create prin consultarea tuturor
părților interesate, inclusiv producători, utilizatori, consumatori și autorități care reglementeaza
un anumit material, produs, proces sau serviciu. In acest fel acestea beneficiaza de siguranta si
calitate sporita a produselor.
Fiecare standard european este identificat printr-un cod unic de referință care conține
literele „EN”. Un standard european este un standard adoptat si de organizații europene de
standardizare (ESO1) precum CEN2 si CENELEC3. CEN are un acord de cooperare tehnică cu
Organizația Internațională pentru Standardizare (ISO). Prin implicarea experților în comitetele
tehnice, expertizele nationale si cea europeană sunt dezvoltate și recunoscute la nivel global.
1
European Standardisation Organisation
2
European Committee for Standardization
3
European Committee for Electrotechnical Standardization
 Standardele europene sunt o parte importanta a pietei euroene, fiind constituite pentru a
facilita comertul intre companiile din diferite state. Standardele oferă persoanelor, întreprinderilor
și tuturor organizațiilor o bază comună pentru înțelegere reciprocă. Din punctul de vedere al unui
producator alinierea in anumite standarde deschide orizonturile si piete in care, fara o baza
comuna nu si-ar fi gasit locul. De asemenea, firmele de proiectare sau beneficiarii serviciilor de
constructie au parte de o imbunatatire a accesupui la iete noi prin o imbunatatire a compatibiliatii
intre servicii si produse disjuncte pan in momentul stabilirii standadrdului. Acestia se pot orienta
catre orice piata si orice producator de materiale, fiind acceptate unanim o serie de decizii la nivel
european.
Totodata standardele contribuie la protecția mediului și a sănătății oamenilor. Ele oferă
metode de măsurare pentru monitorizarea și controlul poluării aerului. Standardele în domeniul
igienei alimentare furnizează metode de clasificare și testare pentru materialele care vin în
contact cu alimentele.

1.2.2. Standardele armonizate (hEN)

Standardele armonizate (hEN) reprezintă o categorie specifică a standardelor europene,

elaborate de un organism european de standardizare ca urmare a unei cereri din partea Comisiei
Europene. Aproximativ 20 % din toate standardele europene au fost elaborate ca urmare a unei
cereri de standardizare formulate de Comisia Europeană. Standardele europene armonizate oferă
metode și criterii pentru evaluarea performanței produselor de construcție în raport cu
caracteristicile lor esențiale.
Cerințele tehnice prevăzute în legislația Uniunii Europene sunt obligatorii, în timp ce
utilizarea standardelor armonizate este de obicei voluntară. Standardele armonizate stabilesc
specificațiile tehnice considerate a fi adecvate sau suficiente pentru conformarea la cerințele
tehnice prevăzute de legislația UE.
Ele furnizează informații despre:
- domeniul de in care sunt aplicate,
- referințe normative cu legaturi,
- bilbioteca de termeni si definitii,
- cerințele privind performanța și clasificarea testelor,
- manevrare, instalare, întreținere și îngrijire,
- metode de evaluare și eșantionare,
- atestarea și evaluarea conformității,
- marcarea și etichetarea CE.
Pentru a satisface nevoi specifice, partile interesate din statele membre UE pot solicita
producatorilor sa declare perforamnta caracteristiilor esentiale care sunt definite in hEN, nu doar
valorile prag, acestea deja fiind reglementate ca fiind obligatorii.
Exemplu: hEN 14351-1 este aplicabil pentru ușile și ferestrele pietonale externe pentru
locații domestice și comerciale și HEN 13830 pentru pereții cortină.

1.2.2.1. Caracteristici esențiale

Fiecare hEN identifică caracteristicile esențiale ale produselor la care se referă. Acestea
includ sănătatea și siguranța persoanelor implicate pe tot parcursul ciclului de viață al produselor
și, sub rezerva funcționării și întreținerii normale, produsele trebuie să demonstreze performanțe
care se ridica la asteptari față de aceste caracteristici esențiale pe parcursul vieții lor.

1.2.2.2. Sarcinile producătorului

Producătorii pot decide să introducă un produs pe piață:

- proiectat și testat de unul singur la un organism notificat (NB-“Notified Body)
[notificat în conformitate cu CPR4]
- un produs conceput și testat de un alt producător care a acordat autorizație scrisă pentru
a utiliza datele de testare (partajare)
- prin asamblarea unui produs care este testat de un furnizor de sistem care a acordat
autorizație scrisă pentru a utiliza datele de testare (în cascadă)
În toate cazurile, sistemul de control al producției în fabrică (FPC-“ Factory Production
Control”) al producătorului trebuie să furnizeze dovezi că produsul comercializat este pe deplin
conform

1.2.3. Marcajul CE

Marcajul CE (Conformitate Europeana) este simbolul care atesta conformitatea unui

produs cu standardele comunitare in vigoare prevazute de legislatia de amortizare. Acesta se
aplica pe produsele fabricate in statele membre ale Satiului Economic European si tari terte care
comercializeaza in interiorul acestuia, astfel indicand faptul ca produsul indeplineste cerintele
legale entru a fi comertializat pe piata respectiva.
Marcajul CE se aplica doar de catre producator sau de reprezentantul autorizat al
acestuia pe produs, pe ambalaj sau pe documentele de insotire in functie de destinatia produsului.
In cazul produselor de constructii, marcajul indica conformitatea cu standardele romane
si/sau standardele Uniunii Europene care adopta standarde europene armonizate, acestea sunt
conforme cu un agrement tehnic european.
Marcajul CE trebuie să fie urmat de numărul de identificare al organismului implicat în
faza de control al producţiei.
Marcajul CE trebuie să fie însoţit de următoarele informaţii:
a) numele sau marca de identificare a producătorului;
b) ultimele două cifre ale anului în care a fost aplicat marcajul;
c) numărul Certificatului de conformitate EC;
d) indicaţii pentru identificarea caracteristicilor produsului pe baza specificaţiilor
tehnice;
e) indicativele standardelor comunitare armonizate aplicate.[4]

4
Construction Products Regulation- Regulemantul Produselor pentru Constructii al Uniunii Europene (UE)
care armonizează informațiile privind performanța produselor pentru construcții în întreaga UE. Acesta este
făcut cel mai vizibil prin marcajul CE obligatoriu al produselor reglementate.
 In principiu, Marcajul CE este pus dupa ce a fost intocmit DoP 5 si nu include rapoarte de
testare sau numere de rapoarte de testare.
Produsele care poartă marcajul CE nu pot fi interzise de un stat membru al EEA 6, cu
condiția ca performanțele declarate să corespundă cerințelor pentru o astfel de utilizare în statul
membru respectiv.
Exista 3 tipuri de aplicare a marcajului:
- Aplicarea obligatorie a marcajului CE: Dacă produsul intră sub incidența unui
standard armonizat, fabricanții trebuie să respecte prevederile respectivului standard,
să întocmească Declarația de performanță și să aplice marcajul CE.
- Aplicarea voluntară a marcajului CE: Dacă produsul nu intră sub incidența unui
standard armonizat, fabricanții pot solicita o evaluare tehnică europeană (ETA)
(Articolul 21 al Regulamentului), dar nu sunt obligați să o facă. Dacă fabricantul
obține o evaluare tehnică europeană, trebuie să o folosească pentru a întocmi
declarația de performanță și pentru a aplica marcajul CE.
- Recunoașterea reciprocă: Dacă produsul nu intră sub incidența unui standard
armonizat, iar pentru acest produs nu a fost emisă o evaluare tehnică europeană
(ETA), se aplică principiul recunoașterii reciproce. Acesta presupune că un produs
comercializat pe piața unui Stat membru poate fi plasat pe piața oricărui alt Stat
membru. Singurele excepții se aplică dacă statele membre au alte cerințe aplicabile
definite la nivel național, justificate de anumite preocupări cu privire la securitate și
sănătate. Atâta timp cât un produs îndeplinește condițiile prezentate în acest paragraf
(Recunoașterea reciprocă), în conformitate cu Regulamentul, nu este permisă
aplicarea marcajului CE pe produsul respectiv.
În general, pentru majoritatea proiectelor, vor fi mai mult de un element livrat (fereastra,
ușă, ușă glisantă etc). Pentru a reduce cantitatea de documente, există opțiunea de a combina DoP
și marcajul CE într-un singur document și/ sau pentru a combina declarația de performanță pentru
diferite produse pentru un proiect într-un singur document. (ANEXA 2)
Dacă declarația de performanță este combinată cu marcajul CE, este evident că
documentul combinat trebuie să îndeplinească cerințele ambelor documente.

5
DoP- Declaration of Performance – eng. Sau in romana: DP- Declaratie de performanta
6
EEA- European Echonomic Area – mai sus numit Spatiul Economic European
 Figura 1.2 – Exemplu de Marcaj CE – usi exterioare

1.2.4. DoP (DP) – Declaratia de Performanta

Ofera producatorului posibilitatea de a livra informatia privind caracteristicile esentiale

ale produsului sau, pe care doreste sa le puna la dispozitie pe piata. Producatorul va elabora o
Declaratie de Performanta atunci cand un produs aflat sub incidenta unui standard armonizat
(hEN) sau a unei Evaluari Tehnice Europene (ATE) este plasat pe piata. Prin elaborarea DP,
producatorul isi asuma responsabilitatea pentru conformitatea produsului pentru constructii cu
performanta declarata.
Regulamentul Produselor pentru constructii solicita fiecarui producator sa intocmeasca
Declarația de performanță și sa il furnizeze clientului pe suport de hârtie sau electronic. Prin
întocmirea acesteia, producătorul își asumă responsabilitatea pentru performanțele declarate. În
absența unor dovezi obiective contrare, statele membre presupun că informațiile furnizate sunt
exacte si reale. Declaratia de Performanta trebuie păstrata de producător pentru o perioadă de 10
ani de la introducerea pe piață a produsului de construcție.
 Producătorul trebuie să declare performanța produsului avand in vedere toate
caracteristicile esențiale. Producătorilor li se permite să declare o performanță mai mică sau nicio
performanță determinată (NPD) pentru acele caracteristici care nu sunt obligatorii, dar trebuie să
declare performanța pentru cel puțin o caracteristică esențială.
Continutul declaratiei:
- Număr DoP - cod unic de identificare al tipului de produs;
- Tipul de produs;
- Numele, denumirea înregistrată sau marca comercială și adresa de contact a
producătorului
- Evaluarea și verificarea constantei performanțelor (AVCP- Assessment and Verification
of Constancy of Performance)
- Trimitere la codul (codurile) standard armonizat relevant
- Utilizarea prevăzută conform hEN
- Performanța (nivel / clasă / descriere) a cel puțin unei caracteristici esențiale
- Caracteristici esențiale fără performanță declarată, literele „NPD” (fără performanță
determinată)
- Numele și numărul de identificare al organismului (organismelor) notificat implicat (e),
dacă este cazul
- Declarație de responsabilitate și semnătură[5]

Modelul de la ANEXA 3 se completeaza de catre producatori la intocmirea declaratiei de

performanta urmand indicatiile Regulamentul (UE) nr. 305/2011:
Numarul declaratiei - Acesta este numărul de referință al declarației de performanță
prevăzut la articolul 9 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 305/2011. Alegerea numărului
revine fabricantului. Acest număr poate fi identic cu codul unic de identificare al produsului-tip
indicat la punctul 1 al modelului.
Punctul 1 – Se indică codul unic de identificare al produsului-tip menționat la articolul 6
alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 305/2011. La articolul 9 alineatul (2) din
Regulamentul (UE) nr. 305/2011, codul unic de identificare determinat de fabricant pentru a
urma marcajul CE este corelat cu produsul-tip și astfel cu setul de niveluri sau clase de
performanță reprezentative ale unui produs pentru construcții, astfel cum sunt prezentate în
declarația de performanță întocmită pentru acesta.
Punctul 2 – Se indică utilizarea preconizată sau lista utilizărilor preconizate, după caz, a
produsului pentru construcții, astfel cum sunt prevăzute de fabricant, în conformitate cu
specificația tehnică armonizată aplicabilă.
Punctul 3 – Se indică numele, denumirea comercială înregistrată sau marca înregistrată și
adresa fabricantului, conform cerințelor prevăzute la articolul 11 alineatul (5) din Regulamentul
(UE) nr. 305/2011.
Punctul 4 – Acest punct trebuie inclus și completat doar în cazul în care a fost desemnat
un reprezentant autorizat. În acest caz, se indică numele și adresa de contact a reprezentantului
autorizat al cărui mandat acoperă atribuțiile specificate la articolul 12 alineatul (2) din
Regulamentul (UE) nr. 305/2011
 Punctul 5 – Se indică numărul sistemului sau a sistemelor aplicabile de evaluare și de
verificare a constanței performanței produsului pentru construcții, astfel cum este prevăzut în
anexa V la Regulamentul (UE) nr. 305/2011. Dacă există mai multe sisteme, se declară fiecare
dintre acestea.
Punctul 6 – Deoarece un producător poate întocmi o declarație de performanță fie pe baza
unui standard armonizat, fie pe baza unei evaluări tehnice europene eliberată pentru produs,
aceste două situații diferite prezentate la punctele 6a și 6b ar trebui să fie tratate ca alternative,
doar una dintre ele urmând să fie aplicată și completată într-o declarație de performanță.
Punctul 7 – La acest punct, declarația de performanță cuprinde:
(a) lista caracteristicilor esențiale, astfel cum sunt stabilite în specificațiile tehnice
armonizate pentru utilizarea sau utilizările preconizate indicate la punctul 2;
(b) pentru fiecare caracteristică esențială, performanța declarată, prin nivel, clasă sau
printr-o descriere, în ceea ce privește această caracteristică sau, pentru caracteristicile pentru care
nu este declarată niciun fel de performanță, acronimul «NPD» (nicio performanță determinată).
Acest punct poate fi completat prin utilizarea unui tabel care să prezinte legăturile dintre
specificațiile tehnice armonizate și sistemele de evaluare și verificare a constanței performanței
aplicate respectiv fiecărei caracteristici esențiale a produsului, precum și performanța aferentă
fiecărei caracteristici esențiale.
Performanța trebuie să fie declarată în mod clar și explicit. Prin urmare, performanța nu
poate fi descrisă în declarația de performanță numai prin introducerea unei formule de calcul care
urmează a fi aplicată de către beneficiari. În plus, nivelurile sau clasele de performanță prezentate
în documentele de referință sunt reproduse în declarația de performanță în sine și, prin urmare, nu
pot fi exprimate numai prin introducerea trimiterilor la aceste documente în declarația de
performanță. Cu toate acestea, performanța, în special în ceea ce privește comportamentul
structural al unui produs pentru construcții, poate fi exprimată prin trimitere la documentația de
producție respectivă sau la calculele dimensiunilor structurale. În acest caz, documentele
relevante se anexează la declarația de performanță.
Punctul 8 – Acest punct trebuie inclus și completat într-o declarație de performanță dacă
s-a utilizat documentația tehnică adecvată și/sau documentația tehnică specifică, în conformitate
cu articolele 36-38 din Regulamentul (UE) nr. 305/2011, în scopul de a indica cerințele pe care le
respectă produsul. În acest caz, la acest punct, declarația de performanță indică următoarele:
(b) numărul de referință al documentației specifice și/sau documentației tehnice adecvate
utilizate; precum și
(c) cerințele pe care le respectă produsul.

HOTĂRÂRE Nr. 622 Republicată*) din 21 aprilie 2004 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă
a produselor pentru construcţii (cu modificarile si completarile ulterioare)
 CAPITOLUL 2 - NOTIUNI GENERALE IN PROIECTAREA FATADELOR DE
CLADIRI

1.1. Terminologie

1.1.1. Fatade – pereti cortina

Termenul de “fatada” se refela la invelisul vizibil al unei cladiri. Acesta provine din
termenul latin “facies” care inseamna fata, aspect sau forma. Uvantul este folosit in general ca
termen global pentru invelisul cladirii sau suprafata exterioara a unei cladiri.
Pornind de la definitia globala, s-au dezvoltat diferite tiuri de fatade in secolul trecut. Se
poate face o clasificare din punt de vedere al incarcarii in fatade portante (care preiau sarini) si
non-portante sau din punct de vedere al transparentei acestora.
Pentru a delimita feretrele, usile si peretii cortina din punct de vedere al terminologiei, a
fost convenita la nivel european o definitie de catre asociatia euroeana EuroWindoor. Conform
EN 13830, Pereti cortina – standard de produs sunt elemente de tip:
- Rame inchise
- Dotat sau nu cu elemente mobile
- Componente ale caror sarcini sunt transmise direct catre structura de suport primara sau
cel utin doua laturi opuse
- Amplasat in mod normal intre pereti sau podea si tavan
- Componente care pot contine subdivinuni de tip montant si/sau traversa
In zilele noastre, peretii cortina preiau toate functiile anveloparii cladirii. Pntru a
reglementa uniform introducerea pe piata si marcajul CE al peretilor cortina in Europa, a fost
publicat standardul de produs EN 13830. Toate cerintele la nivel euroean referitoare la peretii
cortina sunt reglementate in acest standard.
Peretele cortina este interfata dintre climatul interior si exterior, fiind format din
elemente dispuse pe mai multe etaje si este format din pise de constructie relativ usoare ce pot
contine componente precum ferestre, usi, geamuri si panouri.
Peretii cortina transparenti, care nu joaca un rol major in structura sunt reglementati in
standardul EN 13839 – pereti cortina si DIN 1816 sau ETAG7 034 – placarea peretilor.
Odata cu inceputul secolului al XIX-lea, constructia scheletului a fost dezvoltata in
special pentru cladirile industriale. Scheletul cladirilor nu a mai fost format din pereti ortanti de
zidarie si lafoane, ci din coloane de sustinere si placi de plafon. Peretii opaci portanti au fost
inlocuiti cu peretii cortina transparenti care nu porta sarcina, montati in scheletul cladirii.
Standardul EN 13830 defineste cearacteristicile esentiale si suplimentare ale peretelui cortina si
reglementeaza testarea si clasificarea acestuia. In plus, sunt enumerate criteriile de prelevare a
probelor, ordinea efectuarii inspectiei, controlul productiei in fabrica si dovada ca produsele sunt
conforme. De asemenea, acest standard se aplica intregului kit de contructie a peretilor cortina,
inclusiv elementelor de fixare, conexiunea structurii de constructie si ancorarea in cladire.

7
European Technical Approval Guidelines
 Peretii cortina sunt “seturi” care nu pot fi fabricate intr-un singur loc deoarece include o
serie de componente si/sau subansambluri care pot fi montate numai pe santier avand ca rezultat
un produs finit. Produsul “perete cortina” include si mijloacele de ancorare si conexiunile la
structura si operatinuile de montare - etansare.

1.2. Tipuri de constructii ale fatadei

In functie de dispunerea elementelor si/sau de modul in care separa mediul interior

fatadele se divesifica in urmatoarele categorii:

1.2.1. Fatada montant-traversa

Fatadele de tip montant-traversa sunt formate din stalpi verticali (montant) si legaturi
orizontale (traversa). Profilele pentru aceste legaturi pot fi realizate din diferite materiale (otel,
lemn), dar cel mai folosit este aluminiul. Acest tip de fatada este fabricata din piese individuale
sau ”scari” prefabricate asamblate pe santier si conectate la cladire. Dupa amplasarea acestora,
sunt inchise din exterior cu panouri de sticla sau tabla si , in functie de dispozitia fatadei ferestre
si usi. Aceste panouri sunt fixate cu un capac presor sau cu un capac presor peste care se pune un
capac ornamental prin care trece un surub local sau o imbinare continua. Pentru a diferentia
montantii de traverse si pentru a asigura scurgerea apei de ploaie si a zapezii se considera capace
presoare si capace ornamentale cu contururi si adancimi mai mici pentru traverse si mai mari
pentru montanti, astfel acestia iesind in relief.

Figura 2.1 – Fatada tip montant-traversa

 1.2.2. Fatada modulara (element de fatada)

Fatada modulara este de obicei comusa din module de perete cortina pornind din podea
pana in tavan sau peste mai multe etaje, acestea fiind pre-asamblate in fabrica. Modulele sunt
conectate pe santier prin profile de cuplare sau platbande care sunt inserate in camerele de profil.
Conexiunea la cladire se face prin console pre-asamblate pe cladire si piese de reazem. Datorita
gradului ridicat de preasamblare si prefabricare a elementelor fatadelor modulare, cladirea poate
fi inchisa foarte repede. Modulele pot fi fabricate pe linii de productie garandantand calitatea
produselor. Eleentele de tamplarie, panourile de sticla sau din alte materiale sunt fixate din
exterior prin profile de fixare, dar pot fi asamblate si cu capace presoare. Usile si erestrele pot fi
integrate direct in cadrul elementului prin pregatirea dimensiunilor acestora, de asemenea
dispozitivele de protectie solara sunt pre-asamblate pentru ca ulterior sa ajunga pe santier deja
puse pe pozitie.

Figura 2.2 – Fatada modulara

1.2.3. Fatada de vitraje lipite

O forma speciala de vitrare a peretilor cortina este sticla liita, asa numita “ structural-
sealant-gleazing” (SSG), adica vitraje structural-sigilate. In acest caz, elementele de tamplarie nu
sunt fixate mecanic cu capace presoare, ci prin lipirea intre componentele de imbinare (profisul
de sprijin si vitraj) cu adezivul siliconic. Aceasta varianta de montare a vitrajelor asigura o
suprafata exterioara plana a peretelui cortina, care este impartita numai de sigilarile cu adeziv
dintre elementele de tamplarie.
In functie de tara in care se exectua fatada, autoritatile responsabile din domeniul
constructiilor solicita diferite moduri de proiectare a fatadei. De exemplu, in Germania, sunt
permise numai fatade care au o preluare mecanica a propriei greutati. In plus, de la o inaltime de
instalare mai mare de 8 m, este necesara o protectie mecanica, care in cazul in care se
deterioreaza lipirea structurala va prelua sarcina (aceasta fiind vantul, regiunea fiind recunoscuta
pentru actiunea acestuia).
 Se pot identifica doua sisteme, din punct de vedere constructiv:
- Cu vitraje in trepte, caz in care geamul exterior este lipit de structura de sustinere
- Cu conexiune portanta statica pe conturul vitrajelor, fixata mecanic de substructura sau
lipita la structura de sustinere prin vitrajul interior
Fatadele de vitraje lipite sunt supuse sistemului de conformitate 1 pentru evaluarea si
verificarea stabilitatii performantei, deci organismele de certificare a produselor trebuie sa
efectueze o monitorizare continua pe tot parcursul productiei si sa emita un certificat de
conformitate.

Figura 2.3 – Vitraje structural-sigilate

https://www.proidea.ro/aplicatii-produse-5/sika-lipire-sigilare-fatade-sikasil-sg-ws-7241.shtml

Din punct de vedere al pozitionarii fatadelor fata de structura de rezistenta a cladirii care
preia incarcaturile si perimte straturilor de aer sa circule se pot identifica:

1.2.4. Fatada calda

In cazul fatadelor calde, cladirea este anvelopata cu un singur strat sau membrana, asa-
numitele mono-fatade. Ansamblurile multi-strat, cum ar fi geamurile termoizolante sau panourile
sunt de asemenea folosite, ele nefiind ventilate, adica nu sunt supuse unui curent sau flux de aer
rece din exterior. Zonele oace ale fatadei calde sunt formate din panouri (shadowbox) care, de
obicei stau in fata cladirii si formeaza o carcasa calda. Elementele de ancorare la corpul de cladire
sunt de obicei amlasate comlet pe partea calda a fatadei, adica pe interior. Stratul de aer stationar
se presupune ca este spatiul de aer izolat de mediul inconjurator.

Figura 2.4 – Casete de fatada - shadowbox

1.2.5. Fatada rece (ventilata)

Pentru fatadele reci, structura interna de sprijin formeaza de obicei un strat inchis etans.
Pe aceasta, izolatia termica este aplicata ulterior catre exterior. Stratul termoizolant are contact
direct cu aerul exterior si este astfel capabil sa disipe umiditatea acumulata in elementul de
constructie. Stratul exterior, montat la o anumita distata de izolatie, are rol estetic si de protectie
impotriva intemperiilor. In spatiul rezultat circula aerul exterior si asigura drenarea in conditii de
siguranta a condensului si umiditatii. Elementele de ancorare la cladire pentru fatadele reci se
gasesc de obicei in izolatia si in zona ventilata a constructiei.
Pentru placarea de exterior, deschiderile de ventilatie trebuie sa fie realizate cu sectiuni
transversale de minim 50 cm pentru fiecare metru de lungime a peretelui. In zona de praguri,
deschiderile pentru venitilatia plaarii exterioare peretelui cu o latime mai mare de 20 mm, trebuie
sa fie asigurate prin grilaje de ventilatie.
 Figura 2.5- conexiuni fatada rece

Brosura FunderMAX- Octombrie 2016

1.2.6. Fatada rece

CAPITOUL 3 – CERINTE DE PROIECTARE

1.1. Cerinte standard

1.1.1. Protectia Acustica

1.1.2. Protectia impotriva caldurii si umiditatii

 CAPITOUL 5 – Productia elementelor de pereti cortina

CAPITOUL 4 – Controlul calitatii

In conformitate cu Anexa V a Regulamentului (UE) Nr. 305 al Parlamentului European si al Consiliului din 9
martie 2011, cu modificarile ulterioare de stabilire a unor conditii armonizate privind comercializarea produselor pentru
constructii si de abrogare a Directivei 89/106/CEE a Consiliului, sistemele de evaluare si verificare a constantei
performantei produsului sunt urmatoarele: Sistemul 1+, Sistemul 1, Sistemul 2+, Sistemul 3, Sistemul 4.

a sistemelor aplicabile de evaluare și de verificare a constanței performanțe

BIBLIOGRAFIE
[1] http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/80572
[2] https://lege5.ro/Gratuit/hayteny/art-30-obligatiile-si-raspunderile-inspectiei-de-stat-in-constructii-
lucrari-publice-urbanism-si-amenajarea-teritoriului-lege-10-1995?dp=he2tsmrugqya
[3] https://lege5.ro/gratuit/heydsmbr/categorii-de-importanta-a-constructiilor-lista-exemplificativa-
regulament?dp=gizdgnjwgyzts
[4] HOTĂRÂRE Nr. 622 Republicată*) din 21 aprilie 2004 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe
piaţă a produselor pentru construcţii (cu modificarile si completarile ulterioare)
[5] CE marking guideline - REYNAERS
ANEXA 1 – Declaratie de performanta – model folosit de un producator european

Declaration of Performance
No DOEEI30GD001
13
External door
MWM ltd - Metal
Window Manufacturer
ltd / PO Box 21, B-1050,
Brussels
Essential Characteristics Perfor Notified AVCP hEN
mance Body
EN
14351-
1:2010
Watertightness
Non-shielded 6B [1]
Dangerous substances
Resistance to wind load
-Test pressure P1 5 [1]
- Frame deflection A [1]
Impact resistance
Drop height [mm] 700 [1]
Load bearing capacity of safety devices NPD -
Height [mm] 2200 - EN 14351-1:2010
Ability to release NPD - System3
Operating forces NPD -
Acoustic performance [dB] 38 -
Thermal transmittance [W/m2K] 1,2 -
Radiation properties
Solar factor (g) 0,58 -
Light transmittance (τv) 0,45 -
Air permeability 4 [2]
[1] Notified Body A (9999) · [2] Notified Body B (8888) · [3] Notified Body C (7777) · [4] Notified Body D (6666) ·
[5] Notified Body D (5555)
The performance of the products identified with the above unique
identification codes are in conformity with the relevant declared
performances. This declaration of performance is issued under the sole
responsibility of Metal Window Manufacturer ltd / PO Box 21, B-1050,
Brussels
Signed for and on behalf of the manufacturer by:
Name and function Place and date of issue Signature
ANEXA 2 – Exemplu de declaratie de performanta pentru mai mult de un produs –
model folosit de un producator european

Declaration of Performance
No DOEEI30GD001
13
External door
MWM ltd - Metal
Window Manufacturer
ltd / PO Box 21, B-1050,
Brussels
Essential Characteristics Perfor Notified AVCP hEN
mance Body
EN
14351-
1:2010
Watertightness
Non-shielded 6B [1]
Dangerous substances
Resistance to wind load
-Test pressure P1 5 [1]
- Frame deflection A [1]
Impact resistance
Drop height [mm] 700 [1]
Load bearing capacity of safety devices NPD -
Height [mm] 2200 - EN 14351-1:2010
Ability to release NPD - System3
Operating forces NPD -
Acoustic performance [dB] 38 -
Thermal transmittance [W/m2K] 1,2 -
Radiation properties
Solar factor (g) 0,58 -
Light transmittance (τv) 0,45 -
Air permeability 4 [2]
[2] Notified Body A (9999) · [2] Notified Body B (8888) · [3] Notified Body C (7777) · [4] Notified Body D (6666) ·
[5] Notified Body D (5555)
The performance of the products identified with the above unique
identification codes are in conformity with the relevant declared
performances. This declaration of performance is issued under the sole
responsibility of Metal Window Manufacturer ltd / PO Box 21, B-1050,
Brussels
Signed for and on behalf of the manufacturer by:
Name and function Place and date of issue Signature
ANEXA 3 – Declaratie ANEXA 3 – Declaratie de performanta – model folosit in
Romania

DECLARATIA DE PERFORMANTA

Nr. …………………..

1.Cod unic de identificare al produsului-tip:…………………………………………………………….

2.Utilizare (utilizări) preconizată

(preconizate):.................................................................................

3.Fabricant:.......................................................................................................................................

4.Reprezentant autorizat::. ............................................................................................................

5.Sistemul (sistemele) de evaluare și de verificare a constanței performanței:

6a.Standard armonizat:.....................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
Organism (organisme)
notificat(e):....................................................................................................
..........................................................................................................................................................

7. Performanța (performanțe) declarată (declarate):

8. Documentație tehnică adecvată și/sau documentație tehnică specifică

Performanța produsului identificat mai sus este în conformitate cu setul de performanțe

declarate. Această declarație de performanță este eliberată în conformitate cu Regulamentul
(UE) nr. 305/2011, pe răspunderea exclusivă a fabricantului identificat mai sus. Semnată
pentru și în numele fabricantului de către:

Semnata pentru si in numele fabricantului de catre:

.................................................................................................................................................
....
(numele si functia)
.............................................................. ..............................................................
(locul si data emiterii) (semnatura)
de performanta – model folosit in Romania de performanta – model folosit in
Romania

de performanta – model folosit in Romania

de performanta – model folosit in Romania

de performanta – model folosit in Romania

de performanta – model folosit in Romania