MINISTERUL LUCR RILOR PUBLICE ŞI AMENAJ RII TERITORIULUI

ORDIN Nr. 85/N din: 5.XII.1996

Având în vedere :
— Avizul Consiliului Tehnico-Ştiin ific nr. 178/15.05.1996 ;
— In temeiul H.G. nr. 456/1994 privind organizarea şi func ionarea Ministerului
Lucr rilor Publice şi Amenaj rii Teritoriului,
— In conformitate cu Hot rârea Parlamentului nr. 11/ 1992 şi a Decretului nr. 223/1992,
— Ministrul Lucr rilor Publice şi Amenaj rii Teritoriului emite urm torul

ORDIN
Art. 1 — Se aprob :
„Normativ de proiectare a s lilor aglomerate cu vizitatori. Cerin e utilizatori". Indicativ NP
006—96.
Art. 2 — Normativul de la art. 1, se public în Buletinul Construc iilor.
Art. 3 — Prezentul ordin intr în vigoare la data public rii în Buletinul Construc iilor.
Art. 4 — Direc ia Programe de Cercetare şi Reglement ri Tehnice va aduce la îndeplinire
prevederile prezentului ordin.

MINISTRU
MARIN CRISTEA

MINISTERUL LUCR RILOR PUBLICE ŞI AMENAJ RII TERITORIULUI

DIREC IA COORDONARE, CERCETARE ŞTIIN IFICA ŞI REGLEMENTARI TEHNICE
PENTRU CONSTRUC II

NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA

S LILOR AGLOMERATE CU VIZITATORI
CERIN E UTILIZATORI
INDICATIV NP 006-96

Elaborat de :
INSTITUTUL DE PROIECTARE, CERCETARE
ŞI TEHNICA DE CALCUL IN CONSTRUC II
IPCT — SA — BUCUREŞTI

Director general : ing. Şerban St nescu

Director general adjunct : dr. ing. Dan C p ân
Arhitect şef : dr. arh. Ştefan Barthon
Responsabil lucrare : arh. Ioana Atanasescu

Colaborator :
INSTITUTUL NA IONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE
IN CONSTRUC II ŞI ECONOMIA CONSTRUC IILOR
INCERC — BUCUREŞTI
Avizat de : CTS — MLPAT
DIREC IA COORDONARE, CERCETARE ŞTIIN IFICA ŞI REGLEMENTARI
TEHNICE PENTRU CONSTRUC II
Director : ing. Octavian M noiu
Responsabil tem : arh. Doroteia Cocheri

CUPRINS

1. Generalit i........................................................................ 7
1.1. Obiect............... ................................................................. 7
1.2. Domeniu de utilizare.......................................................... 8
1.3. Condi ii de utilizare............................................................ 8
1.4. Defini ii............................................................................... 9
2. Cerin e................................................................................. 11
I. Rezisten şi stabilitate.......... .............................................. 12
II. Siguran a în exploatare.......... .............................................. 12
III. Siguran a la foc.................................................................... 28
IV. Igiena, s n tatea oamenilor, refacerea şi protec ia mediului 44
V. Izola ia termic hidrofug şi economia de energie ... ......... 55
VI. Protec ia împotriva zgomotului........ ................................... 60

NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA INDICATIV NP 006—96

S LILOR AGLOMERATE CU VIZITATORI
CERIN E UTILIZATORI

1.GENERALIT I

1.1.OBIECT

1.1.1 Prezenta reglementare tehnic stabileşte valorile admisibile ale parametrilor ce

definesc cerin ele de calitate a s lilor aglomerate destinate diverselor activit i în care :
— controlul afluxului de vizitatori este limitat;
— num rul vizitatorilor întruni i simultan este inconstant pe parcursul programului de
func ionare şi nu au locuri dinainte stabilite ;
— durata sta ion rii este variabil , func ie de op iunea vizitatorului ;
— accesul vizitatorilor este limitat la spa iul s lii (s lilor) aglomerate şi a spa iilor de
leg tur (inclusiv de evacuare).
1.1.2 Cerin ele ce trebuie asigurate prin proiectarea (inclusiv verificarea) executarea şi
exploatarea s lilor aglomerate cu vizitatori, sunt cele stabilite prin Legea 10/1995, privind
calitatea construc iilor. Prezentul normativ cuprinde exclusiv aspecte referitoare la sala (s lile)
aglomerate, inclusiv spa iile de leg tur ale acestora. Pentru cl direa ce va ad posti sala
aglomerat , se vor stabili condi iile necesare asigur rii calit ii cl dirii în ansamblul ei, func ie
de situa ia concret .
Elaborat de : Aprobat de :
INSTITUTUL DE MINISTRUL LUCR RILOR PUBLICE ŞI
PROIECTARE, AMENAJ RII TERITORIULUI
CERCETARE ŞI TEHNICA cu ordinul nr. 85/N din 5.12.1996
DE CALCUL IN
CONSTRUC II

1.2. DOMENIUL DE UTILIZARE

1.2.1. Prevederile prezentei reglement ri se aplica s lilor aglomerate destinate pentru :
— comer (s li de vânzare)
— alimenta ie public (s li de consuma ie)
— pentru cultur (s li de lectur din biblioteci şi s li de expunere)
— transport (s li de aşteptare), precum şi alte activit i similare.
1.2.2. S lile aglomerate cu vizitatori se pot afla în cl diri cu o singur func iune
(dezvoltat pe parter sau pe mai multe niveluri) sau în cl diri cu mai multe func iuni (de regul
mulitietajaite).
1.2.3. S lile aglomerate aflate în cl diri cu alte destina ii decât cele men ionate la art.
1.2.1. vor fi proiectate în func ie de tipul activit ii desf şurate predominant, dar cu respectarea
performan elor impuse s lilor aglomerate.
1.2.4. In cazul unui ansamblu de s li aglomerate, în care se desf şoar concomitent mai
mulde tipuri de activit i (din cele men ionate la art. 1.2.1.), se vor avea în vedere valorile
parametrilor cei mai severi.
1.2.5. In func ie de categoria de importan a cl dirilor ce au în componen a, lor s li
aglomerate cu vizitatori, se vor adopta valori ale parametrilor, corespunz toare cerin elor, la
nivelul impus de respectiva încadrare, având în vedere c valorile stabilite prin prezentul
normativ corespund categoriei „C" de importan a construc iei (normal ), stabilit conform
regulamentului aprobat prin HGR nr. 261/1994.

1.3. CONDI II DE UTILIZARE

1.3.1. Având în vedere c s lile aglomerate cu vizitatori trebuie s satisfac concomitent

exigen ele mai multor categorii de utilizatori (vizitatori, personal de servire, marf , exponate
etc.) valorile parametrilor corespunz tori acestora vor fi stabilite pe baza unor criterii ce vor fi
prev zute expres în tema de proiectare, func ie de categoria de importan a cl dirii. Pentru
evitarea punerii în pericol a vie ii şi s n t ii oamenilor se vor lua în considerare valorile cele
mai severe.
1.3.2. Prin prezentul normativ au fost stabilite condi iile admisibile corespunz toare
exigen elor utilizatorilor „vizitatori" avându-se în vedere şi exigen ele celorlal i utilizatori ce îşi
desf şoar activitatea în sala aglomerat pe perioada func ion rii propriu-zise, urmând ca
proiectantul de investi ie, de la caz la caz, s stabileasc condi iile tehnice necesare produselor
(m rfuri, exponate, etc.) aflate în sala respectiv , în func ie de situa ia concret .
1.3.3. Pentru cazul s lilor aglomerate cu vizitatori, ce nu sunt men ionate la capitolul
1.2.1., beneficiarul împreun cu proiectantul vor stabili, prin asimilare, condi iile de calitate
specifice, func ie de categoriile de utilizatori corespunz toare s lii respective.

1.4. DEFINI II
Termenii de specialitate utiliza i în mod frecvent în cadrul prezentei reglement ri, au
urm toarele semnifica ii :
 1.4.1. S li aglomerate
Înc peri distincte sau grupuri de înc peri cu comunica ie direct între ele (goluri protejate
sau neprotejaite, sc ri rulante sau sc ri deschise etc.) în care suprafa a ce-i revine unei persoane
este mai mic de 4 m2 şi se pot întruni simultan :
— cel pu in 150 de persoane când s lile sunt situate la etaj şi 200 de persoane când sunt
situate la parter — în cazul s lilor pentru expozi ii.
— cel pu in 200 de persoane pentru s lile cu celelalte destina ii (s li vânzare, s li
consuma ie, s li lectur s li, aşteptare).
1.4.2. Utilizator
Fiin a uman sau obiect care utilizeaz sub o form sau alta spa iul dintr-o cl dire,
necesitând condi ii speciale de protec ie.
MEN IUNE
Categoriile de utilizatori ce se pot afla concomitent în s lile aglomerate men ionate la cap.
1.2.1. sunt urm toarele :
— S li de vânzare — vizitatori (cump r tori) ; personal de asigurare a vânz rii (vânz tori,
casieri, expeditori, supraveghetori) ; produse (m rfuri diverse) ;
— S li de alimenta ie public — vizitatori (consumatori); personal de servire (chelneri,
personal ajut tor) ; produse (mâncare, b utur ) ;
— S li de expunere — vizitatori; personal de asigurare a vizion rii obiectelor (ghizi,
custozi, supraveghetori) ; personal de paz şi control ; exponate ;
— S li de lectur — vizitatori (cititori); personal de servire (bibliotecari) ; produse (c r i,
reviste, ziare, etc) ;
— S li de aşteptare — vizitatori (c l tori, înso itori), personal de servire (vameşi,
controlori acte, hamali), personal de paz şi control; bagaje c l tori.

2. CERIN E privind proiectarea s lilor aglomerate cu vizitatori

CONSIDERENTE GENERALE
— Cele şase cerin e de calitate, obligatoriu a fi men inute pe întreaga durat de existen a
s lilor aglomerate, conform prevederilor Legii 10/1995, sunt urm toarele :
I. Rezisten şi stabilitate
II. Siguran în exploatare
III. Siguran la foc
IV. Igiena, s n tatea oamenilor, refacerea şi protec ia mediului
V. Izola ia termic , hidrofug şi economia de energie
VI. Protec ia împotriva zgomotului.
— Având în vedere c s lile aglomerate cu vizitatori reprezint doar o component a
cl dirii, în prezentul normativ sunt cuprinse doar acele cerin e ale utilizatorilor ce se refer strict
la spa iul respectiv (sal aglomerat , inclusiv spa iile de leg tur ) urmând ca proiectantul de
investi ii, func ie de situa ia concret , s stabileasc condi iile performante pentru întreg
ansamblul cl dirii în care va fi ad postit sala aglomerat , func ie de categoria de importan a
cl dirii.

I. REZISTEN A ŞI STABILITATE

I.1. GENERALIT I
I.1.1. Pentru satisfacerea cerin ei de „Rezisten şi stabilitate", construc iile care
ad postesc s li aglomerate trebuie astfel concepute şi realizate încât înc rc rile susceptibile de a
ac iona asupra cl dirii care pot provoca eforturi unitare, deforma ii sau o degradare a cl dirii în
timpul execu iei sau utiliz rii sale, s nu produc niciunul din urm toarele evenimente :
 a. pr buşirea total sau par ial a cl dirii, respectiv una din formele de cedare pentru care
se definesc st rile limit ultime.
b. deforma ii de m rime inadmisibil , respectiv deformarea sau fisurarea cl dirii, sau a
unei p r i a acesteia, care atrage anularea ipotezelor f cute pentru a determina stabilitatea,
rezisten a mecanic sau aptitudinea de exploatare, sau care antreneaz o reducere important a
durabilit ii cl dirii.
c. avarierea unor p r i ale cl dirii, sau a instala iilor, sau a echipamentelor, rezultat ca
urmare a deforma ilor mari ale elementelor importante.
d. avarii rezultând din evenimente accidentale de amploare, dispropor ionate fa de cauza
lor ini ial , respectiv avariile provocate de evenimente accidentale (explozie, şoc puternic,
înc rcare excep ional , consecin a unei erori umane etc.) care ar fi putut fi evitate sau limitate,
f r ca prin aceasta s rezulte dificult i tehnice deosebite sau cheltuieli inacceptabile.
1.1.2. Cerin a de rezisten şi stabilitate se refer lai toate p r ile componente ale
construc iei, respectiv la :
• infrastructur (funda ii directe, funda ii indirecte, ziduri de sprijin, etc.)
• suprastructur (elemente şi subansambluri portante verticale şi orizontale);
• elemente nestructurale de închidere ;
• elemente nestructurale de compartimentare ;
• instala ii diverse (aferente cl dirii);
• echipamente electro-mecanice aferente cl dirii.
1.1.3. Factorii lua i în considerare la satisfacerea cerin ei de rezisten şi stabilitate sunt :
• ac iunile agen ilor mecanici ;
• influen ele mediului natural;
• propriet ile materialelor;
• propriet ile terenului de fundare ;
• geometria structurii în ansamblu şi geometria elementelor de construc ii;
• metodele de calcul.
MEN IUNE :

Având în vedere c asigurarea cerin ei de rezisten şi stabilitate implic întreg ansamblul

instruc iei (nu doar sala aglomerat ) în cadrul prezentului normativ nu sunt cuprinse condi iile
performante corespunz toare acestei cerin e, urmând ca ele s fie stabilite de c tre proiectantul
de investi ie, func ie de situa ia concret .

II. SIGURAN A IN EXPLOATARE

Cerin a privind siguran a în exploatare, în cazul prezentului normativ, se refer la

asigurarea protec iei utilizatorilor în timpul exploat rii propriu-zise a s lilor aglomerate,
(inclusiv a spa iilor de leg tur ), respectiv la :

1. Siguran a circula iei pedestre

2. Siguran a circula iei cu mijloace de transport mecanizate
3. Siguran a cu privire la riscuri provenite din instala ii
4. Siguran a cu privire la intruziuni exterioare

II.1 SIGURAN A CIRCULA IEI PEDESTRE

II.1.1. Generalit i

Siguran a circula iei pedestre se refer la protec ia utilizatorilor împotriva riscului de

accidentare în timpul deplas rii cu mijloace proprii (atât pe orizontal cât şi pe vertical ) în
interiorul spa iilor aglomerate şi a spa iilor de leg tur . Spa iile şi traseele de circula ie trebuie
astfel amenajate încât deplasarea s se produc în condi ii de siguran , evitându-se oboseala,
stresul sau accidentarea prin c dere, alunecare, lovire, coliziune.

II.1.2. Criterii, parametri şi niveluri de performan

II.1.2.1. Siguran a cu privire la circula ia pe suprafe e orizontale, implic asigurarea
protec iei împotriva riscului de accidentare prin :
a. alunecare
— stratul de uzur al pardoselilor (în stare umed sau uscat ) trebuie realizat din materiale
antiderapante
• coeficient de frecare — min. 0,4
b. împiedicare
— denivelare admis
• max. 0,025 m
— pe traseele c ilor de circula ie nu se admit denivel ri sau praguri; în caz c nu se pot
evita, se vor prelua prin pante line (max. 8%)
— nu se admit trepte izolate
c. contactul cu proeminen e joase
— în l ime liber de trecere
• h = min. 2,10 m
d. contactul cu elemente verticale laterale (pe traseul c ilor de circula ie)
— suprafa a pere ilor nu trebuie s prezinte proeminen e, muchii t ioase sau alte surse de
r nire, ag are, lovire
e. contactul cu suprafe e verticale transparente (uşi, ferestre şi pere i vitra i f r
parapet sau cu parapet sub 0,90 m)
— geamul va fi semnalizat cu marcaje de :
• suprafa min. 20 cm2
• amplasate între 0,70 - 1,50 m de la pardoseal
f. contactul cu uşi (în momentul deschiderii acestora)
— uşile batante se vor semnaliza cu marcaje de aten ionare
• idem pct. II.1.2.e.
— amplasarea şi sensul de deschidere al uşilor pivotante trebuie rezolvat astfel încât :
• s nu limiteze sau s împiedice circula ia ;
• s nu se loveasc între ele la deschiderea consecutiv .
g. coliziune cu alte persoane, piese de mobilier, echipamente
— l ime liber circula ie (condi ionat şi de deplasarea persoanelor handicapate cu dificul-
t i la mers).
• min. 0,90 m — circula ie în linie dreapt ;
• min. 1,00 m — circula ie în unghi drept ;
• min. 1,20 — circula ie scaun rulant + o persoan ;
• min. 1,50 m — circula ie 2 scaune rulante ;
• pe parcursul fluxului de circula ie, în orice situa ie, se va asigura un spa iu de manevr
pentru scaun rulant — min. 1,50 X 1,50 m.
— l ime liber coridor (intre s lile aglomerate)
• min. 2,20 m.
— fluxul de circula ie va fi clar, liber, cât mai scurt şi pe cât posibil, f r oprire sau întoar-
ceri nejustificate ;
— traseele de circula ie a fluxurilor, de tipuri şi destina ii diferite, vor fi astfel rezolvate
încât s nu se intersecteze decât în puncte impuse de organizarea tehnologic ;
— circula ia va fi sublimat şi dirijat prin dispunerea mobilierului specific destina iei;
 — piesele de mobilier adiacente c ilor de circula ie, nu trebuie s prezinte col uri ascu ite,
muchii t ioase, sau alte surse poten iale de r nire, ag are, lovire ;
— se va asigura un sistem informa ional corespunz tor pe tot traseul fluxurilor de circu-
la ie ;
— l ime liber uşi interiore :
• I = min. 1,10 m.
h. producere de panic
— traseul fluxurilor de circula ie trebuie s fie clar, lesnicios şi cât mai scurt;
— c ile de circula ie vor fi alc tuite şi dimensionate astfel încât evacuarea în caz de emer-
gen , s se fac în condi ii de siguran .
— uşile de pe c ile de circula ie se vor deschide de regul în sensul evacu rii persoanelor
spre exterior ;
— se va asigura un sistem informa ional corespunz tor, pentru orientarea pe fluxul de cir-
cula ie şi transmiterea unor anun uri importante prin semnaliz ri grafice, difuzare, monitoare
TV, ceasuri electrice şi/sau electronice.

II.1.2.2. Siguran a cu privire la schimbarea de nivel (galerii, balcoane, ferestre) care

implic protec ia împotriva riscului de accidentare prin :
a. c dere de la un nivel la altul
— se admit denivel ri de min. 3 trepte
— la denivel ri mai mari de 0,50 m se prev d balustrade (parapete) de siguran alc tuite
conform prevederilor STAS 6131, în func ie de în l imea denivel rii
• h curent = 0,90 m
II.1.2.3. Siguran a cu privire la deplasarea pe sc ri şi rampe care implic protec ia
împotriva riscului de accidentare prin :
a. oboseal excesiv
— dimensiuni trepte scar
• treapta — I = min. 0,28 m
• contratreapta — h = max. 0,17
cu condi ia : 2 h + I — 62 ÷64 cm
— toate treptele unei sc ri trebuie s aib aceleaşi dimensiuni
— panta :
• scara — max. 57«/o
• rampa — max. 8%
— lungime (pân la zona de odihn )
• scara — max. 3,00 m (10 trepte)
• rampa — max. 10,00.
b. c dere
— sc rile şi rampele trebuie s fie vizibil marcate
— se va prevedea balustrada de protec ie (h = 0,90 m) astfel :
• la sc ri cu 1 < 1,20 m — o balustrad pe latura expus ;
• la sc ri cu 1 = 1,20 ÷ 2,40 m — câte o balustrad pe fiecare latur .
— mâna curent trebuie astfel conformat încât s fie uşor cuprins cu mâna.
• Ø = max. 4÷5 cm

— sc rile cu rampe curbe vor fi astfel conformate încât por iunea de circula ie a treptei s
aibe :
• 1. = min. 20 cm ÷ max. 40 cm treptele având aceeaşi forma şi dimensiune pe tot parcursul
sc rii.
 — sc rile trebuie s fie corespunz tor şi uniform luminate, far a produce fenomenul de
str lucire orbitoare.
c. alunecare
— finisajul sc rilor şi rampelor va fi realizat din materiale antiderapante ;
— ferestrele din dreptul palierelor trebuie s aib parapet sau balustrad cu în l ime cores-
punz toare evit rii accident rii.
d. împiedicare
— treptele vor fi astfel conformate încât s nu existe pericol de împiedicare prin ag are
cu vârful piciorului.
e. lovire
— în l imea liber de trecere, de la nasul treptei, pe linia de flux (m surat pe vertical ).
• h = min. 2,10 m ;
— în l imea liber de circula ie pe sub scar ;
• h = min. 2,10 m
f. coliziune
— l imea liber a rampelor şi podestelor
• 1 = min. 1,40 m

II.1.2.4. Siguran a cu privire la iluminarea artificial

II.1.2.4.1. Siguran a cu privire la iluminarea artificial
iluminarea medie pentru iluminatul de siguranţă care implic asigurarea protec iei
împotriva riscului de accidentare prin :
a. coliziune, busculad (în caz de emergen )
— iluminat de siguran pentru evacuare ;
• min. 0,3 lx
b. creare de panic (în caz de emergen )
— iluminat de siguran pentru panic (în înc peri cu min. 400 pers.).
• min. 3% din iluminatul normal dar min. 5 lx.
II.1.2.4.2. iluminatul mediu pentru iluminatul normal pe căile de circulaţie orizontale şi
verticale care implic asigurarea protec iei împotriva riscului de accidentare din cauza luminii
necorespunz toare pe c ile de circula ie.
— cl diri pentru cultur
• holuri (foaiere) 100 ÷200 lx
• coridoare, sc ri 100 ÷150 lx
— cl diri administrative.
• holuri (în general) 75 ÷100 lx.
• holuri la b nci 200 ÷ 300 lx.
— cl diri pentru comer şi alimenta ie public
• holuri, coridoare, sc ri 100 ÷ 150 lx.
II.1.2.4.3. evitarea sau limitarea orbirii în special pe c ile de circula ie vertical .
— se realizeaz prin :
• ecranarea l mpilor.
• tipul şi modul de dispunere al l mpilor
• alegerea unor finisaje mate sau cu factori de reflexie conform STAS 6646/1
 MEN IUNE
Pentru asigurarea iluminatului artificial combinat cu iluminatul natural se vor respecta
prevederi STAS 6221.

II.2 SIGURAN A CIRCULA IEI CU MIJLOACE DE TRANSPORT

MECANIZATE

II.2.1. Generalit i

Siguran a circula iei cu mijloace de transport mecanizate implic protec ia utilizatorilor

(inclusiv a persoanelor handicapate) împotriva riscului de accidentare în timpul deplas rii cu
ascensorul sau scara rulant .

II.2.2. Criterii, parametri şi niveluri de performan

II.2.2.1. Siguranţa cu privire la deplasarea cu ascensorul care implic asigurarea
protec iei împotriva riscului de stresare sau accidentare prin :
a. imposibilitatea unei utiliz ri corespunz toare
— una din cabinele bateriei de lifturi trebuie s fie astfel dimensionat şi conformat încât
s fie utilizat şi de c tre persoanele handicapate palier.
• dimensiune cabin min. 1,10 × 1,40 m ;
• în interiorul cabinei, la h = 0,90 m. se va prevedea o mân curent pentru sus inere
• l ime liber gol uş — min. 0,80 m ;
• se vor utiliza uşi glisante cu deschidere automat ;
• dimensiune platform de acces min. 1,50 X l,50m.
— în cazul aerog rilor şi marilor magazine se va prevedea o cabin dimensionat
corespunz tor transportului de m rfuri şi bagaje voluminoase.
b. împiedicare la urcare sau coborâre
— diferen a de nivel admisibil între cabin şi palier
— max. ± 2,5 cm
c. deformarea pere ilor sau uşii glisante (în caz de aglomerare exagerat )
— limita de deformabilitate admis .
• max. 1,5 cm (la o for de 300 N aplicat pe 5 cm2 în orice punct al pere ilor cabinei)
d. depunerea unui efort excesiv
pentru deschidere sau re inere uş în caz de emergen sau defectare sistem automat de în-
chidere - deschidere
— efort de deschidere a uşii.
• max. 300 N
— efort de re inere a uşii
• max. 150 N
— energie cinetic a uşii
• max. 10 J
e. ag are, strivire sau c dere în gol
— se vor evita muchii ascu ite cu poten ial de r nire
— se va urm ri instalarea corespunz toare a cabinei fa de casa liftului (toleran e minime)
— se va prevedea un sistem de siguran eficient
f. blocare în lift în caz de oprire între etaje
— se vor prevedea butoane luminoase de alarm
— se va prevedea interfon în interiorul cabinei
g. ambian a atmosferic necorespunz toare
 — ra ia de aer proasp t
• 1 litru/sec./persoan (atât în regim normal cât şi în caz de avarie)
— temperatura
• ± 5°C fa de temperatura palierelor.
— pere ii cabinei nu trebuie s fie umezi
h. creare de stres în caz de disconfort sonor
— nivel de presiune acustic admis.
• max. 65 dB (A) în absen a ocupan ilor şi a altor surse exterioare.
i. creare de panic datorit senza iei de nesiguran
în caz de disconfort vizual
— nivel de iluminare în cabin şi pe paliere
• min. 50 lx.
— în caz de avarie (pan electric ).
• min. 5 lx (la panoul de comand din cabin şi pe paliere).

MEN IUNE
Pentru alimentarea cu energie electric a ascensoarelor se vor respecta prevederi Normativ
17.

II.2.2.2. Siguranţa cu privire la deplasarea cu scara rulantă oare implic asigurarea

protec iei împotriva, riscului de accidentare prin :
a. dificultate în utilizare, stress
— dimensiuni trepte
• 1 = min. 25 cm
• h = max. 25 cm
• L = max. 1,50 m
— dimensiune podest (spa iu siguran ).
• 1 = min. 1,50 m.
b. derut , împiedicare
— sc rile vor fi aten ionate vizibil.
— nivel de iluminare.
• min. 170 lx.
— racordul dintre scar şi planşeu trebuie s se fac cu denivelare de
• max. 1,0 cm.
c. dezechilibrare, c dere
—viteza de deplasare a sc rii trebuie s fie aceeiaşi cu viteza de deplasare a mâinii curente.
• v = 0,5 -n 0,9 m/s.
— conformare parapet
• h - 0,90

• cu mâna curent având priza de 4—5 cm

• din materiale incasabile.

d. creare de panic în caz de emergen

— se va prevedea buton de alarm şi oprire, montat aparent şi uşor accesibili.

II.3. SIGURAN A CU PRIVIRE LA RISCURI PROVENITE DIN INSTALA II.

II.3.1. Generalit i
Siguran a cu privire la instala ii implic asigurarea protec iei utilizatorilor împotriva
riscului de accidentare provocat de posibila func ionare defectuoas a instala iilor electrice,
termice, de ventila ie, sanitare, sau de eventualul contact cu diverse elemente ale acestora în
cazul s lilor aglomerate se vor avea în vedere cu prioritate :
• eliminarea riscului de electrocutare — din instala ii electrice, prin m suri de protec ie,
amplasament trasee etc.
• eliminarea riscului de explozie din eventualele emana ii de gaze p trunse accidental în
spa iile aglomerate

II. 3.2. Criterii, parametri şi niveluri de performan

II.3.2.1 Siguranţa cu privire la riscuri provenite din instalaţii care implica asigurarea
protec iei împotriva riscului de accidente prin :
a. electrocutare
— tensiuni nominale de lucru
• Un = max. 220 V — pentru corpuri de iluminat
• Un = max. 400 V — pentru utilaje electrice (for a) (în cazul în care pardoseala este bun
conduc toare de electricitate, trebuie îndeplinite şi alte condi ii, conform STAS 12604 şi
conform 1.7)
— tensiuni de atingere şi de pas
• U = max. 40 V — pentru instala ii şi echipamente fixe sau mobile
— pentru utilaje şi echipamente portabile, din spa ii cu pardoseala neconduc toare de
curent
• U = max. 40 V — pentru instala ii şi echipamente fixe sau mobile
— pentru utilaje şi echipamente portabile, din spa ii cu pardoseala neconduc toare de
curent
• U = max. 24 V — pentru utilaje şi echipamente portabile, din spa ii cu pardoseala
conduc toare de electricitate
— pentru echipamente montate în subteran
— curen i nepericuloşi (intensitatea suportat de corpul omenesc)
• Ih = max. 10 mA
— rezisten a de dispersie a prizei de p mânt conf. Prevederi (I 7 şi I 20)
• R = max. 4 Ω — pentru instala ia electric de joas tensiune
• R = max. 1 Ω — când priza de p mânt este comun pentru joas tensiune şi medie
tensiune şi pentru paratr snet
• R = max. 10 Ω paratr snet (priza artificial )
• R = max. 5 Ω — idem (priz natural )
— rezisten a de izola ie
• R = min. 50.000 Ω — pentru materialele electroizolatoare a elementelor conduc toare
de electricitate
— m suri de protec ie pentru atingere direct (conf. STAS 12604 şi I 7)
• toate elementele conduc toare de curent care fac parte din circuitele curen ilor de lucru,
vor fi f cute inaccesibile atingerii întâmpl toare
• legarea la nul de protec ie
• legarea la p mânt
• alimentarea la tensiune redus de protec ie
• folosirea mijloacelor individuale de protec ie electroizolante
— m suri de protec ie pentru atingere indirect (conf. STAS 12604 şi I 7)
• folosirea tensiunilor de lucru neduse
• protec ia prin legarea la nul
• protec ia prin legarea la p mânt
• izolarea suplimentar de protec ie aplicat utilajului s u amplasamentului
• separarea de protec ie
 • egalizarea sau dirijarea distribu iei poten ialelor
• deconectarea automat a sectorului defect
• folosirea mijloacelor individuale de protec ie electroizolante
a. arsura
— temperatura p r ilor accesibile ale instala iilor
• p r i metalice — max. 55°C
• p r i nemetalice — max. 60°C
— temperatura aerului introdus în înc pere prin instala ia de ventilare (la 10 cm de gura de
introducere a aerului)
• max. 70 0 C — dac nu este îndreptat spre zona ocupat şi dac p trunde la min. h =
3,50 m
0
• max. 45 C — dac este îndreptat spre zona ocupat
— m suri de protec ie
• în cazul corpurilor de iluminat cu l mpi cu incandescen (având t >100°C) accesibile
utilizatorilor, se vor proteja cu elemente de protec ie corespunz toare conform normativ I 7
• în cazul echipamentelor pentru înc lzire (corpuri sau conducte de înc lzire) protec ia se
va face conf. normativ I 13.
c. explozia provocat de prezen a unei fl c ri sau scântei într-un spa iu în care s-a
produs un amestec de aer şi gaz combustibil
— m suri de protec ie
• se interzice traseele conductelor de gaze naturale prin spa iile cu aglomer ri de persoane
• instala iile electrice din înc peri cu pericol de explozie vor respecta prevederile nor-
mativului specific
d. intoxicare datorat unei ventil ri necorespunz toare
— a se vedea cap. IV. 1.2. „Igiena aerului"
e. contactul cu elemente de instala ii defectuos executate, montate sau între inute
— m suri generale
• suprafe ele accesibile utilizatorilor nu trebuie s prezinte muchii t ioase sau proeminente
periculoase, cu poten ial de r nire
• se interzic solu iile constructive de înzidire sau fixare a echipamentelor de instala ii
pe p r ile de construc ie care ar permite riscul de accidentare prin defectare, desprindere, c dere
sau r sturnare a acestora.
• executarea, exploatarea, între inerea şi repararea instala iilor se va face numai de c tre
personal calificat, în conformitate cu prevederile reglement rilor specifice.

II.4. SIGURAN A CU PRIVIRE LA INTRUZIUNI EXTERIOARE

II.4.1. Generalit i

Siguran a la intruziuni exterioare, în cazul s lilor aglomerate, se refer la asigurarea

protec iei utilizatorilor împotriva p trunderii insectelor sau animalelor d un toare în timpul
utiliz rii spa iului respectiv (cazul s lilor aglomerate ce au leg tur direct cu exteriorul).
Asigurarea acestei cerin e este foarte important în special pentru s lile de consuma ie
(restaurante, cantine) şi de vânzare (magazine alimentare).

II.4.2. Criterii, parametri şi niveluri de performan

II.4.2.1. Siguran a cu privire la pătrunderea animalelor dăunătoare sau a insectelor
 a. m suri de prevenire
— închiderile exterioare se vor realiza şi proteja încât s nu fie atacate de roz toare sau
insecte.
— re eaua de canalizare va fi astfel rezolvat încât s nu permit p trunderea roz toarelor
în interiorul cl dirii, respectiv a s lilor aglomerate.

ANEXA II

DOCUMENTE CONEXE
CE 1/95 — Normativ privind proiectarea cl dirilor civile din punct de vedere al
cerin ei de siguran în exploatare
CPH 1—93 — Normativ pentru adaptarea construc iilor şi locurilor publice la
cerin ele persoanelor handicapate
Documente — Siguran a în utilizare
interpretative CEE
1993
PD 150 —Indrum tor departamental pentru proiectarea unit ilor comerciale de
desfacere, a unit ilor de alimenta ie public şi a pie elor agroalimentare
STAS 2965 — Sc ri - Prescrip ii generale de proiectare
STAS 6131 — In l imi de siguran şi alc tuirea parapetelor
STAS 8928 — Sc ri rulante
STAS 2453 — Ascensoare pentru persoane
I7 — Normativ pentru proiectarea şi executarea instala iilor electrice cu
tensiuni pân la 1000 V
STAS 12604/5 — Protec ia împotriva electrocut rii. Prescrip ii de proiectare, execu ie şi
verificare
STAS 11054 — Aparate electrice şi electronice. Clase de protec ie contra electrocut rii
STAS 930 — Re ele electrice. Tensiune nominal şi abateri admisibil
STAS 5325 — Grade normale de protec ie asigurate prin carcase
I8 — Normativ pentru proiectarea şi executarea
instala iilor interioare de telecomunica ii
I5 — Normativ pentru proiectarea şi executarea instala iilor de ventila ie
I 13 — Normativ pentru proiectarea şi executarea instala iilor de înc lzire
I9 — Normativ pentru proiectarea şi executarea instala iilor sanitare

III. SIGURAN A LA FOC

III l. DISPOZI II GENERALE PRIVIND SIGURAN A LA FOC A

CL DIRILOR

III.1.1. Cerin a de siguran la foc a unei cl diri implic proiectarea, realizarea şi

echiparea acesteia astfel încât s asigure :
— protec ia ocupan ilor, inând seama de vârst , starea lor de s n tate şi riscul de incendiu
— limitarea pierderilor de vie i şi bunuri materiale ;
— împiedicarea extinderii incendiilor la obiecte învecinate ;
— prevenirea avariilor la construc ii şi instala ii învecinate în cazul pr buşirii construc iei
incendiate ;
— protec ia serviciilor mobile de pompieri care intervin pentru localizarea, stingerea
incendiilor, evacuarea ocupan ilor şi bunurilor materiale.
 III.1.2. Principalele performan e privind siguran a la foc trebuie asigurat pe întreaga
durat de utilizare a cl dirii în func ie de :
— riscul de izbucnire a incendiilor ;
— condi iile de siguran a utilizatorilor în caz de incendiu ;
— comportarea la foc a construc iei în ansamblu precum şi a principalelor ei p r i
componente ;
— caracteristicile specifice ale elementelor şi materialelor utilizate ;
— posibilit ile de interven ie pentru stingerea incendiilor.
III.1.3. Riscul previzibil de izbucnire a incendiilor este constituit din posibilit ile de
producere a focului datorit , în principal, existen ei materialelor şi substan elor combustibile,
precum şi din condi iile de aprindere a acestora de la surse accidentale sau func ional necesare.
III.1.4. Protec ia utilizatorilor în caz de incendiu se realizeaz prin asigurarea unor
intervale de timp care s permit corelarea ac iunilor de interven ie şi salvare cu dezvoltarea
incendiului.
Valoarea intervalelor de timp şi nivelul performan elor necesare se stabilesc func ie de
gradul de importan al cl dirii, condi iile de utilizare, riscurile poten iale de incendiu, condi iile
de echipare din zon precum şi posibilit ile de interven ie a echipelor de pompieri.
III.1.5. Condi iile performante specifice şi cuantificarea acestora, pentru fiecare situa ie
concret , se stabilesc de c tre proiectant în faza de proiectare pe baza unor scenarii de siguran
la foc elaborate conform reglement rilor de specialitate în vigoare, urmând a fi completate de
beneficiar cu reguli şi m suri specifice utiliz rii
III.1.6. Scenariile de siguran la foc sunt constituite din combina ii de valori şi rela ii între
condi iile performante asigurate, respectiv între intervalele de timp şi nivelul performan elor
realizate.

MEN IUNE
Având în vedere c prezentul normativ se refer doar la o parte din construc ie respectiv
„sala aglomerat ", condi iile performante prezentate în continuare se refer strict la spa iile
respective (sala aglomerat , inclusiv spa iile de leg tur ).

III.2. MASURI GENERALE PRIVIND PROTEC IA LA

FOC A S LILOR AGLOMERATE

III.2.1. S lile aglomerate datorit riscului specific impun :

— necesitatea evacu rii, în timp scurt şi în deplin siguran , a unui mare num r de
ocupan i.
— evitarea panicii produs prin îns şi aglomerarea mare de persoane.
III.2.2. S li aglomerate cu vizitatori se clasific în dou categorii :

Categoria s lii Destina ia s lii

S1 • expozi ii comerciale
• muzee cu exponate combustibile
• magazine cu m rfuri combustibile
S2 • cantine, restaurante
• s li de lectur
• muzee cu exponate iocombustibile
• magazine cu m rfuri incombustibile
• expozi ii permanente de art
• s li de aşteptare
 III.2.3 La s lile aglomerate, m surile de protec ie contra incendiilor se stabilesc în func ie
de capacitate, destina ie, respectiv categoria s lii şi gradul de rezisten la foc asigurat
construc iei. Pentru s lile cu mai multe func iuni, m surile se iau în func ie de categoria cea mai
defavorabil .
III.3. CRITERII, PARAMETRI ŞI NIVELURI DE PERFORMAN A

III.3.1 Risc de izbucnire al incendiilor

In s lile aglomerate, încadrarea spa iilor în niveluri de risc obişnuit, mijlociu sau mare, are
in vedere densitatea sarcinii termice şi alc tuirea constructiv . S lile aglomerate se încadreaz în
niveluri de risc astfel :

Tipul riscului Densitatea sarcinii termicei Destina ia

cl dirii

obişnuit <420 MJ/m² • s li consuma ie

şi instala ii nepericuloase • s li aşteptare
mijlociu 420 ÷ 840 MJ/m2 sau • s li lectur
instala ii normale • magazine cu m rfuri incombustibile
• muzee
mare • 840 MJ/m2 • magazine cu m rfuri combustibile
şi instala ii periculoase • muzee
(care pot creea probleme)

III.3.2. Riscurile de izbucnire a incendiilor trebuie reduse în condi iile asigur rii
func ionalit ii, prin limitarea surselor poten iale de aprindere precum şi a materialelor şi
substan elor combustibile.
III.3.3. Este interzis folosirea sau depozitarea lichidelor ori a gazelor combustibile în alte
locuri decât cele special amenajate, şi f r m suri de prevenire şi stingere specifice.

MEN IUNE

Densitatea sarcinii termice se va calcula conform prevederilor STAS 10903/2 func ie de

situa ia concret a investi iei.
III.3.2. Asigurarea protec iei utilizatorilor prin stabilirea intervalelor de timp, care s
permit corelarea ac iunilor de interven ie şi salvare cu dezvoltarea incendiului.
III.3.2.1. Timpul de alarmare
Intervalul de timp dintre izbucnirea incendiului şi semnalizarea acestuia difer func ie de
sistemele utilizate (automat sau comandat de om).
Utilizarea sistemelor automate se va face func ie de categoria de importan , capacitatea şi
gradul de rezisten la foc al cl dirii.
Timpul de alarmare poate fi stabilit numai în cazul echip rii cu instala ii automate şi
depinde de performan a sistemului, de perceperea, precum şi de reac ia utilizatorilor.
• max. 30 secunde în cazul echip rii cu instala ii automate.
• max. 60 secunde în cazul neechip rii cu instala ii automate.
III.3.2.2. Timpul de alertare
Intervalele de timp dintre momentul semnaliz rii incendiului (alarmare) şi cel al alert rii
echipelor de pompieri militari nu trebuie s dep şeasc 2 minute, în cazul în care sala aglomerat
este dotat cu instala ii automate de semnalizare şi alertare, timpul admis va fi de :
• max. 30 secunde.
III.3.2.3. Timpul de supravieţuire
 Intervalul de timp dintre izbucnirea incendiului şi limita men inerii în via într-o sal
aglomerat , este condi ionat de gradul de rezisten la foc al s lii, respectiv de performan ele
elementelor de structur , totodat depinzând de temperatura asigurat în interiorul spa iilor,
precum şi de degaj rile de fum şi gaze toxice. Nu trebuie s fie mai mic de :
• 15 minute — construc ii de gradul I—II rezisten a la foc
• 10 minute — construc ii de gradul III rezisten a la foc
• 5 minute — construc ii de gradul IV—V rezisten a la foc.

MEN IUNE
• Pentru a se asigura timpul de supravie uire în s lile aglomerate şi pe traseele c ilor de
evacuare, trebuie s fie luate m suri corespunz toare de alc tuire, separare, evacuare a fumului
şi gazelor precum şi de limitare a propag rii fumului şi incendiului în cl dire.
• In cazul in care cl direa ce ad posteşte sala aglomerat este prev zut cu spa ii de
refugiu (cazul cl dirilor de importan deosebit sau a cl dirilor înalte) acestea vor fi rezolvate
corespunz tor supravie uirii utilizatorilor pân la salvarea lor de c tre forma iuni specializate,
respectiv pân la punerea sub control a incendiului.
Spa iile de refugiu se vor dispune adiacent s lilor aglomerate sau c ilor de evacuare.
• Pentru cl diri de gradul IV sau V se recomand ieşirea direct în exterior.
III.3.2.4. Timpul de evacuare
Intervalul de timp dintre alarmarea utilizatorilor şi evacuarea acestora în exterior sau în
spa ii special
Cl diri cu s li Gradul Lungimea maxima în m a •Timp evacuare maxim (minute)
aglomerate de c ii de evacuare :
rezis-
ten la
foc
pan la De la uşa s lii
uşa aglomerate în
s lii exterior sau la o
aglome cas de sc ri,
rate când evacuarea
se face :
în dou într-o
direc ii singur
diferite direc ie
(coridor
înfundat)
Sal aglomerat I şi II 32 35 20 5
din categoria S1
III 24 25 15 4

IV şi V 12 10 10 2

Sal aglomerat I şi II 40 35 20 6
din categoria S2
III 32 25 15 5

IV 24 16 12 3
 V 12 10 10 2

Timpul de evacuare se asigur inclusiv prin respectarea condi iilor impuse c ilor de
evacuare ca : num r, mod de dispunere, alc tuire şi dimensionare, corelat cu num rul maxim de
persoane admis func ie de gradul de rezisten la foc şi categoria s lii.

III.3.2.5. Timpul de localizare şi stingere

Intervalele de timp dintre alarmare şi momentul punerii sub control şi stingerii incendiului
este func ie de echiparea şi dotarea ou mijloace de stingere, precum şi de timpul de alertare şi
operativitatea for elor de interven ie max. 60 minute
III 3.2.6. Timpul de propagare a incendiului la obiecte învecinate
Pentru a limita propagarea focului la cl dirile învecinate este necesar asigurarea
rezisten ei la foc a pere ilor exteriori şi a acoperişurilor s lii aglomerate precum şi a distan elor
fa de cl dirile învecinate, în concordan cu rezisten a la foc a elementelor de închidere a
acestora.
M surile de împiedicare a propag rii trebuie astfel stabilit încât s se asigure o durat

• min. 30 minute.
de timp cel pu in egal cu timpul necesar punerii sub control a incendiului la sala aglomerat

III.3.3. Asigurarea performan elor s lii (s lilor) aglomerate şi a principalelor ei

p r i componente
III.3.3.1. Timpul de incendiere totală (flash-over)
Intervalul de timp dintre momentul alarm rii şi momentul generaliz rii combustiei la toate
elementele şi materialele din sala respectiv trebuie s fie cel pu in de dou ori valoarea timpului
de supravie uire.
In vederea m ririi duratei de generalizare a incendiului se vor lua m suri pentru :
— asigurarea dispozitivelor necesare evacu rii fumului şi gazelor fierbin i
— minim 1/100 din suprafa a s lii, repartizate uniform.
— asigurarea declanş rii dispozitivelor prin sisteme de ac ionare uşor accesibile la
nivelul s lii.
— semnalizarea pozi iei sistemelor de ac ionare. Timpul de incendiere total va fi de
minim :
— 30 minute — construc ii de grad I —II rezisten la foc
— 20 minute — construc ii de grad III rezisten la foc
— 10 minute — construc ii de grad IV—V rezisten la foc.
III.3.3.2. Etanşeitatea la aer a sălilor
Volumul de aer ce intr în interiorul s lii, când tâmplâria exterioar (uşi, ferestre) este în
pozi ie închis , precum şi cel care iese din sal , datorit diferen ei de presiune, trebuie controlat
şi redus cât mai mult posibil — max. 1 sch. aer/h.
III.3.3.3. Compartimentarea antifoc a ansmblului de săli aglomerate
Aria compartimentelor antifoc trebuie s fie realizat în limitele admise, în corela ie cu
gradul de rezisten la foc, num rul de niveluri şi destina ie.

MEN IUNE :

Func ie de categoria s lilor şi gradul de rezisten la foc, cl dirile care ad postesc s li

aglomerate pot avea :
Categoria Num r maxim de niveluri admis în cl diri cu s li aglomerate având gradul
s li de rezisten la foc
aglomerate
I II III IV V

S1 nelimitat** s nu fie 2 1* 1*
S2 nelimitat cl diri 3
înalte
* Se admit s li aglomerate în cl diri având gradul IV—V rezisten a la foc, numai pentru
expozi ii provizorii, de importan local , ce nu ad postesc exponate de valoare.
** Pentru s li de categoria S 1 înglobate în cl diri cu alte; destina ii, num rul de

niveluri al cl dirii respective se limiteaz la 5.

III.3.3.4. Limita de rezistenţă la ioc a elementelor de construcţie ce delimitează
compartimente antifoc sau separă spaţii ale construcţiei
a. Elemente de separare
— Separarea p r ilor de cl dire aferente s lilor aglomerate (inclusiv c ile de evacuare) de
restul construc iei (din cl diri cu alte destina ii) precum şi separarea s lilor aglomerate comasate,
se face, astfel :
• pere i Co — 4 ore
• planşeu Co —1 or
— Separarea înc perilor cu pericol mai mare sau cu aparataj şi obiecte de valoare, fa de
restul înc perilor din interiorul unui compartiment de incendiu, se face cu pere i şi planşee a
c ror rezisten la foc se stabileşte func ie de sarcina termic de importan a bunurilor şi de
pericolul de incendiu dar nu mai pu in de 1 or .
— Alte separ ri din cadrul unui compartiment de incendiu, se fac astfel :

Tipul înc perii Grad de Condi ii minime de combustibilitate şi rezisten la foc

rezisten
la foc
Pere i Planşee

Curente Peste subsol

1 2 3 4 5
înc peri prin I—II. Co—lh Co—lh (pentru s li S 1 )
care se face 30'
evacuarea (fa de
restul
construc iei)

Co—lh (pentru s li S 2 )

III—IV Co—lh Co—45'

 V C4 — tencuit

înc peri I- IV Co—1h Co—lh

accesibile 30'
publicului (fa
de restul
construc iei)
înc peri de I—II Co—2h -
desfacerea (din
magazine,
expozi ii, bibli-
oteci) fa de
depozitul de nivel
III—IV; Co—4h

înc peri ale I - IV Co—4h Co—3h

s lii aglomerate,
fa de depozite
de baz sau
depozite cu o-
biective de
valoare (muzee,
biblioteci,
magazine)
planşee I — Co—lh —
intermediare la
logii, balcoane,
plafoane din s lile
propriu zise
II — Co 45' —

III — C1 45' —

IV — C2 15' —

V — C4 - —

III.3.3.5. Limita de rezistenţă la foc a faţadelor şi a acoperişului (elemente neportante)

Se va stabili în func ie de gradul de rezisten la foc asigurat pentru întreaga cl dire din
care va face parte sala (s lile) aglomerat , conform reglement rilor specifice.
III.3.3.6. Rezistenţa la foc a structurii portante în cadrul compartimentului de incendiu
In func ie de gradul de rezisten la foc asigurat pentru întreaga cl dire, stabilitatea şi
rezisten a la foc a elementelor structurale se va stabili corespunz tor situa iei concrete, conform
reglement rilor specifice.
III.3.3.7. Timpul de siguranţă al refugiilor
 Intervalul de timp în care este asigurat supravie uirea în spa iile special amenajate,
indiferent de modul în care evolueaz incendiul, trebuie s fie cel pu in egal cu „Timpul de
supravie uire" (cap. III.3.2.3.)
III 3.3.8. Existenţa şi condiţiile performante ale dispozitivelor de detectare şi alarmare
Echiparea cu instala ii automate de semnalizare se va face în conformitate cu
reglement rile specifice. Performan ele dispozitivelor de alarmare trebuie s corespund
necesit ilor, respectiv s se poat asigura „timpul de alarmare" stabilit conform cap. III.3.2.1.

MEN IUNE :

S lile aglomerate vor fi prev zute un sistem discret de alarmare cu cod a personalului de
deservire, pentru a se evita panic şi a se asigura o evacuare rapid .

III.3.3.9. Existenţa şi condiţiile performante ale sistemului de alertare

Performantele dispozitivelor de alertare vor corespunde condi iilor prev zute la cap.
III.3.2.2.
III.3.3.10. Condiţiile performante ale dispozitivelor de evacuare a fumului
Pentru evacuarea fumului în caz de incendiu, la partea superioar a s lilor în care are acces
publicul se vor prevedea dispozitive amplasate cât mai uniform, a c ror suprafa total va fi cel
pu in 1/100 din suprafa a s lii.
In mod similar casele de sc ri se prev d, la nivelul lor cel mai înalt, cu dispozitive de
evacuare a fumului.
Dispozitivele pentru evacuarea fumului vor fi prev zute atât cu deschidere automat cât şi
manual , uşor accesibil la nivelul s lii.
Dispozitivele pot comunica cu exteriorul fie direct, fie prin coşuri incombustibile, având
pere ii cu limit de rezisten la foc de min. 30 minute, înc perile ce nu au goluri, prin care
fumul s se poat evacua direct în exterior, trebuie dotate cu sisteme de evacuare mecanic a
acestuia.
III.3.3.11. Existenţa şi condiţiile performante ale sistemelor de stingere automată
Necesitatea sistemelor de stingere automat se asigur în func ie de categoria de
importan a cl dirii, riscurile de incendiu, combustibilitatea şi valoarea bunurilor, respectându-
se prevederile normelor tehnice în vigoare (19 precum şi normele departamentale specifice).
Se va asigura declanşarea şi func ionarea corespunz toare, cu debitele, intensit ile,
presiunile şi timpul de func ionare normate, func ie de necesit ile concrete.
III.3.3.12. Asigurarea duratei de siguranţă şi capacitatea căilor de evacuare
Intervalul de timp în care c ile de evacuare pot fi utilizate în condi ii de siguran ,
permi ând deplasarea publicului vizitator pân în exterior sau pân la un spa iu de refugiu,
trebuie s fie cel pu in de dou ori timpul de evacuare (cap. III.3.2.4.).

— Capacitatea de evacuare „C" a unui flux (num r de persoane pe circula iile

(trecerile) din interiorul s lii:
Grad de rezisten la foc al I, II III IV V
construc iei
„C" (num r de S li S1 70 50 25 25
persoane)
S li S2 100 75 35 25

— Num rul de fluxuri ce trebuie asigurat

F = N/C
F — num r fluxuri
N — num r persoane (stabilit prin proiect)
C — capacitatea unui flux
Pentru uşile s lii, coridoare şi alte c i de evacuare exterioare s li, se respect capacit ile
de evacuare (C) stabilite în reglement rile de siguran la foc.
III.3.3.13. Timpul de siguranţă privind funcţionarea ascensoarelor de intervenţie
In cl dirile înalte (cazul s lilor aglomerate înglobate în cl diri cu alte func iuni) cel pu in
unul din ascensoarele prev zute se va amenaja corespunz tor asigur rii opera iunilor de stingere
având o capacitate de transport a 3—5 servan i cu echipamentul respectiv.
In cl diri foarte înalte (peste 45 m în l ime, se vor prevedea dou asemenea ascensoare de
interven ie. Ascensoarele de interven ie se amplaseaz în pu uri de ascensoare proprii, separate
de restul construc iei prin pere i incombustibili (Co) rezisten i la foc minim 2 ore, în care sunt
admise numai goluri de acces protejate cu uşi rezistente la foc minim 2 ore având închidere
automat . Timpul de func ionare în siguran a ascensoarelor de interven ie trebuie s fie de cel
pu in 2 ore de la izbucnirea incendiului.
III.3.3.14. Asigurarea condiţiilor pentru accesul autovehiculelor de intervenţie
Dispunerea, traseele, gabaritele şi rezisten ele c ilor de acces şi circula ie vor fi astfel
rezolvate încât s permit interven ia pe cel pu in 2 fa ade la cl dirile din categoria S1 şi cel
pu in o fa ad la cl dirile din categoria S2
Cl dirile cu s li aglomerate vor fi uşor accesibile din drumuri publice, asigurându-se
desf şurare corespunz toare a opera unilor de stingere şi salvare a persoanelor.
Platformele exterioare pentru parcarea maşinilor, situate în vecin tatea cl dirilor cu s li
aglomera i trebuie s fie amplasate în afara gabaritului liber; necesar pentru evacuarea publicului
din cl diri şi a c ilor de acces a vehiculelor pompierilor la fa a dele cl dirii respective, sau la
sursele de ap .
In fa a ieşirilor din cl diri sau s li aglomerate trebuie s se asigure un spa iu liber pentru
persoanei ce se evacueaz astfel amenajat încât s nu stânjeneasc accesul echipelor.
III.3.3.15. Echiparea şi dotarea sălilor aglomerate cu mijloace fixe şi mobile de
intervenţie (sting toare, hidranti interiori şi exteriori, coloane uscate, maşini, utilaj substan e
etc.) se va stabili conform prevederilor corespunz toare cl dirii din care face parte sa
aglomerat , func ie de categoria de importan acesteia.
III.3.3.16. Asigurarea traseelor pentru accesul personalul servicilor mobile de pompieri
în interiorul construc iilor cu s li aglomerate, prin uşi, sc ri, ascensoare se va realiza în func ie
de situa ia concret .
Traseele de interven ie trebuie s fie cât mai scurte, uşor de recunoscut, echipate şi marcate
corespunz tor, astfel încât s se asigure protectia echipelor de pompieri.
III.3.4. Performan ele elementelor şi materialelor de construc ie
III.3.4.1. Combustibilitatea elementelor, respectiv a materialelor componente
Se vor utiliza materiale având clasa de combustibilitate admis de normele specifice în
corelare cu gradul de rezisten la foc.
III.3.4.2. Contribuţia la evoluţia incendiului
Este apreciat prin densitatea sarcinii termice corespunz toare spa iului respectiv (sala
aglomerat inclusiv înc perile de leg tur ) şi se evalueaz func ie de situa ia concret (totalitatea
materialelor şi substan elor combustibile fixe şi mobile existente la suprafa a considerat )
conform prevederi STAS 10.903/2.
Se vor asigura m suri de protec ie corespunz toare (stabilite prin reglement ri tehnice).
III.3.4.3. Propagarea flăcărilor pe suprafaţa elementelor şi materialelor de construcţie
combustibile
Alc tuirea elementelor va fi astfel rezolvat încât incendiul s nu se propage cu uşurin ,
iar propagarea fl c rilor pe suprafa a acestora s reprezinte cel mult 45 cm în 10 minute
(conform STAS 11357).
 III.3.4.4. Nivelul admisibil de degajare a fumului şi gazelor toxice
Se vor utiliza elemente şi materiale combustibile astfel încât prin inflamarea acestora s nu
se dep şeasc limita admisibil ce trebuie asigurat pentru protec ia utilizatorilor.
III.3.4.5. Gradul de rezistenţă la foc al clădirilor cu săli aglomerate
Reprezint capacitatea global a construc iei în care este înglobat sala aglomerat de a
r spunde la ac iunea focului, şi este stabilit în func ie de combustibilitatea şi limita de rezisten
la foc a principalelor elemente de construc ii componente — conform reglement rilor specifice.
III.3.4.6. Etanşeitatea la propagarea fumului şi a flăcărilor
Intervalul de timp în care un element de separare împiedic trecerea fumului şi a fl c rilor,
dintr-o înc pere în alta, se stabileşte corespunz tor destina iei acestuia, în func ie de gradul de
rezisten la foc stabilit, conform prevederilor normelor specifice.
III.3.4.7. Durata de stingere a incendiilor
Intervalul de timp pân când focul este stins complet trebuie s se înscrie în limitele
rezisten ei elementelor structurale realizate. Se va stabili în func ie de situa ia concret a întregii
cl diri din care face parte sala aglomerat .

III.3.5. Interven ia pentru stingere

III.3.5.1. Timpul de începere a intervenţiei

Intervalul de timp dintre momentul alert rii şi cel al începerii ac iunii de interven ie la locul
incendiului, depinde de echiparea cu instala ii de semnalizare şi alertare, de distan la care se
afla unitatea de interven ii, de dotarea acestora, precum şi de operativitatea echipelor respective.
Trebuie s fie cât mai scurt posibil.
III.3.5.2. Durata intervenţiei
Timpul în care incendiul este oprit depinde de suma tuturor intervalelor de timp necesare înce-
perii şi desf şur rii procesului de stingere. Se va stabili în func ie de situa ia concret .

ANEXA III

DOCUMENTE CONEXE
NG — 1977 — Norme generale de protec ie împotfiva incendiilor la proiectarea şi
realizarea construc iilor şi instala iilor.
NG — 1944 — Norme generale de prevenire şi stingere a incendiilor — completare la NG
— 1977
P 118 — Norme tehnice de proiectare şi realizare a construc iilor privind protec ia la
ac iunea focului.
HG 91—1992 — privind unele m suri pentru îmbun t irea activit ii de prevenire şi stingere
a incendiilor.
C 58 — Norme tehnice privind ignifugarea materialelor combustibile din lemn şi textile
utilizate în construc ii.
I 5 — Normativ pentru proiectarea instala iilor de ventilare.
I 6 — Normativ pentru proiectarea şi executarea re elelor şi instala iilor de
utilizare a gazelor naturale.
I 7 — Normativ pentru proiectarea instala iilor electrice.
I 9 — Normativ pentru proiectarea instala iilor sanitare.
I 13 — Normativ pentru proiectarea instala iilor de înc lzire.
I 18 — Normativ pentru proiectarea instala iilor de telecomunica ii.
STAS 10903/2 — M suri de protec ie contra incendiilor. Determinarea sarcinii termice în
construc ii.
STAS 11357 —M suri de siguran contra incendiilor. Clasificarea materialelor şi
elementelor de construc ii d.p.d.v. al combustibilit ii.
STAS 7248 — M suri de siguran contra incendiilor. Metode de determinare a propag rii
fl c rii pe suprafa a materialelor combustibile folosite în construc ii.
STAS 11976 — Instala ii de stingere a incendiilor. Instala ii de stingere cu spum . Prescrip ii
de proiectare.
STAS R12245 — Instala ii de stingere a incendiilor. Instala ii de stingere cu abur.
Prescrip ii de proiectare.
STAS 12507 — Instala ii de stingere a incendiilor. Instala ii fixe cu azot. Prescrip ii
de proiectare
STAS 12523 — Instala ii de stingere a incendiilor. Instala ii fixe cu pulbere. Prescrip ii de
proiectare.
STAS 3081 — Utilaje de stins incendiu. Cutii metalice pentru hidran i interiori.
STAS 4981 — Utilaje de stins incendiu. Sting tor portativ cu raf şi C02.
STAS 9752 — Utilaje de stins incendii. Sting tor cu dioxid de carbon.

IV. IGIENA, S N TATEA OAMENILOR, REFACEREA ŞI PROTEC IA

MEDIULUI
Cerin a privind igiena, s n tatea, refacerea şi protec ia mediului, presupune conceperea şi
realizarea spa iilor interioare, a p r ilor componente şi a dot rilor unei cl diri, astfel încât s nu
fie periclitat s n tatea şi igiena ocupan ilor, urm rindu-se totodat şi protec ia mediului
înconjur tor. Având în vedere c prezenta reglementare se refera doar la anumite spa ii ale unei
cl diri, respectiv la s lile aglomerate, se vor men iona doar acele cerin e ce se raporteaz la
spa iile respective şi anume cerin ele referitoare la „Igiena mediului interior” respectiv :
1. Mediul higro-termic
2. Igiena aerului
3. Igiena vizual
4. Igiena auditiv

IV.1. MEDIUL HIGRO – TERMIC

IV.1.1. Generalit i
Crearea unui mediu higro-termic optim, implica asigurarea unei ambian e termice globale
şi locale atat în regim de iarn cât şi în regim de var , admi ându-se ca aceste condi ii s nu fie
satisf cute o zi pe an iarna şi 5 zile vara.
Conform exigen elor de performan moderne, s li aglomerate trebuie astfel proiectate şi
construi încât confortul termic s poat fi asigurat pent majoritatea ocupan ilor (85%) inclusiv
persoane vârstnice, copii şi persoane handicapate îmbracate normal, func ie de nivelul metabolic
de activitate Asigurarea mediului higro-termic trebuie corelat asigurarea calit ii aerului şi
optimizarea consumurilor energetice pe cl dire în ansamblul ei.

IV.1.2. Criterii, parametri şi niveluri de performan

IV.1.2.1. Asigurarea ambianţei higro-termice globale, normale

care implic asigurarea, în fiecare înc pere, a unei temperaturi şi umidit i interioare
corespunz toare activit ii desf şurate.
a. temperatura ambian ei “ t a ”

(m surat în centrul înc perii, la 1,5 m de la pardoseal , cu termometrul cu glob)

în perioada rece (conform STAS 1907/2 tb. 1)
— în s li de vânzare pentru :
 • produse alimentare t a = 15°C
• produse nealimentare t a = 18°C
• pentru magazine cu m rfuri speciale (bl nuri, mobil etc.) temperaturile se vor stabili de
la caz la caz, prin tema de proiectare, func ie de necesit i
— în s li de consuma ie
• ta = 18"C
— în s li de lectur
• ta = 20°C
— în s li de aşteptare
• ta = 15°C
— în s li de expunere
• temperatura difer func ie de natura exponatelor şi se va stabili de la caz la caz de c tre
beneficiar prin tema de proiectare
în perioada caldă
— pentru func iunile care nu necesit condi ii speciale de temperatur (toate func iunile,
exclusiv magazine şi muzee a c ror m rfuri impun temperaturi controlate)
• ta = max. 26°C — pentru o vitez relativ a aerului de 0,275 m/s
• ta = max. 28°C — cu condi ia creşterii vitezei aerului cu 0,275 m/s pentru fiecare 1°C
b. Amplitudinea de oscila ie a temperaturii aerului interior (conform N.P. 200)

• în regim de iarn ATi == max. 1,0

— pentru func iunile ce nu necesit temperaturi controlate

• în regim de var ATi = max. 5,0

c. Viteza relativ medie a aerului
— pentru s li de vânzare, consuma ie, lectur , expunere
• în regim de iarn
V = 0,15 m/s
• în regim de var
V = 0,275 m/s

• în regim de iarn
— pentru s li de aşteptare

• în regim de var
V = 0,2 m/s

V = 0,5 m/s

d. Umiditatea relativ a aerului (UR)

— pentru toate destina iile
UR = 50 ... 60%

OBSERVA IE

— Umiditatea va fi corelat cu temperatura ambian ei („ta") şi func ie de destina ia

înc perilor va avea valori corespunz toare necesit ilor.
— Func ie de natura exponatelor din magazine, muzee, expozi ii, regimul de umiditate se
va stabili corespunz tor, în limitele necesare, conform necesit ilor impuse prin tema de
proiectare.
e. Indicele global de confort „PMV"
(conform STAS 13.149) reprezint op iunea medie previzibil a uniui grup numeros de
persoane, asupra senza iei termice produse de un anumit mediu.
 Rezult din bilan ul termic al corpului uman şi trebuie s se încadreze intre valorile :
— in s lile de vânzare, consuma ie, expunere, lectur
• PMV = —0,5 ... +0,5
— în s li de aşteptare
• PMV = —1... +1
f. Num rul schimburilor de aer
se stabileşte în func ie de bilan urile termo-energetice, al degaj rilor de umiditate şi al
necesit ii de puritate a aerului (vezi cap. IV.2 „Igiena aerului”).
IV.l.2.2. Asigurarea unei ambianţe termice locale normale care implic asigurarea
unei temperaturi uniforme, astfel încât diferen ele de temperatur dintre diversele suprafe e ale
înc perilor şi corpul omenesc s nu fie sup r toare.
a. Asimetria temperaturii radiante în direc ie orizontal ; a si verticala fa de un element
mic plan conform STAS 13.149)
— în s lile de vânzare, consuma ie, lectur , expunere
• elemente radiante verticale (ferestre sau alte suprafe e reci) max. 10 C
0

• elemente radiante orizontale (planşeu înc lzit) max. 5°C

• elemente radiante verticale max. 12°C

— în s li de aşteptare

• elemente radiante orizontale max. 6°C

b. Diferen a de temperatur a aerului pe vertical
între nivelul capului şi al gleznelor (pentru o persoan în picioare sau pentru o persoan
şezând) conform STAS 13.149
— în s li de vânzare, s li de expunere
• max. 3,5°C
— în s li de consuma ie, s li de lectur
• max. 3°C
— în s li de aşteptare
• max. 4°C
c. Energia disipat la contractul cu pardoseala
„Ql" — în timp de un minut şi „Q10" — în timp de 10 minute (senza ia de rece cald) — conform
STAS 6472/10
— în s li de lectur (pardoseli calde)
Ql = 40 · 103...... 50 · 103 J/m²
Q10 = 200·103......300 · 103 J/m²
— în s li de vânzare, consuma ie, expunere, aşteptare (pardoseli reci)
Ql = 60 • 103 J/m3
Q10 = 400 • 103 J/m3

ANEXA IV.l

DOCUMENTE CONEXE
DOCUMENTE CONEXE
STAS 1907/1,2 — Calculul necesarului de c ldur . Temperaturi interioare de calcul

STAS 6472/3 — Calculul termotehnic al elementelor de construc ie ale cl dirii

STAS 13149 — Fizica construc iilor. Ambiante termice moderate. Determinarea indicilor
PMV şi PPD si niveluri de performan pentru ambiante
NP 200 — Instruc uni tehnice provizorii pentru proiectarea la stabilitate termic a
elementelor de închidere a cl dirilor.

STAS 6472/10 — Fizica construc iilor. Termotehnica. Transferul termic la contactul cu

pardoseala.

Documente
interpretative CEE — nov. 1993 — Igiena, s n tatea şi mediul înconjur tor

IV.2. IGIENA AERULUI

IV.2.1 Generalit i
Igiena aerului implic asigurarea calit ii aerului din interiorul spa iilor aglomerate,
respectiv asigurarea unei ambian e atmosferice corespunz toare, astfel încât s nu existe degaj ri
de gaze toxice, substan e poluante nocive, sau emana ii periculoase de radia ii, care ar putea
periclita s n tatea ocupan ilor.
IV.2.2 Criterii, parametri şi niveluri de performan
IV.2.2.1 Asigurarea unor concentraţii maxim admisibile de substanţe poluante care
implic protec ia utilizatorilor împotriva intoxic rii cu :
a. formaldehida din aer
(degajat sub form de substan e volatile, în special din materiale de construc ii — r şini
sintetice, coloran i, etc.)
— max. 0,035 mg/m3 (valoare înregistrat pe parcursul a celor mai defavorabile 30 de
minute dintr-un interval de 24 ore)

OBSERVA IE
Se vor utiliza materiale care s nu con in mai mult de25 mg formaldehida legat la 100 g
material solid
b. radon de 220 si/sau 222 din aer (provenit din sol sau din materiale de construc ii)
— max. 100 Bq/m3/an

OBSERVA IE

Se interzice utilizarea ca materiale de construc ii, a deşeurilor radioactive sau a sterilului, a

nisipului, a zgurei şi a slamului rezultat din prelucrarea îngr ş mintelor chimice, care au un
con inut de elemente radioactive peste valoarea materiei prime ce se utilizeaz în mod curent în
construc ii.
c. monoxid de carbon (provenit din aer, combustie incomplet , scurgeri gaze etc.)
— max. 6 mg/m3 (în cele mai defavorabile 30 minute dintr-un interval de 24 ore)
d. bioxid de carbon (datorat prezen ei omului şi metabolismului s u)
— max. 1600 mg/m3 (cea 0,085% din volumul înc perii).
e. vapori de ap (datora i prezen ei omului şi metabolismului s u, precum şi existen ei
plantelor în înc peri)
— în regim de var (t med = 25±3°)
max. 15 400 mg/m3
— in regim de iarn (t med = 20±2°)
 max. 9 450 mg/m3
IV.2.2.2. Asigurarea unei ventilări corespunzătoare care implic :
a. ra ia de aer proasp t
— în s li de lectur
min. 15 m3/h/pers.
— în s li de vânzare
min. 8,5 m3/h/pers.
— în s li de lectur f r fum tori
min. 20 m3/h/pers.
b. schimbul de aer
— în s li de lectur f r fum tori
min. 5 vol./ora
— în s li de consuma ie (restaurante)
• cu fum tori
min. 8—12vol./or
• f r fum tori
min. 5—10 vol./or
— în s li de mese (centine) ; s li de vânzare (magazine universale) ; s li de
aşteptare min. 4—6 vol./or .

OBSERVA IE
Pentru fiecare înc pere se va face calculul schimburilor de aer necesare, atât în func ie de
num rul de persoane cât şi func ie de volumul înc perii, luându-se în considerare situa ia cea
mai defavorabil .

ANEXA IV.2.

DOCUMENTE CONEXE
STAS 10813 —Puritatea aerului. Determinarea pulberilor în suspensie.
STAS 11322 — Puritatea aerului. Determinarea aldehidei formice.
STAS 12051 — Aer. Determinarea con nutului de radon 222.
STAS 9081 — Poluarea aerului.
STAS 12574 — Aer din zone protejate. Condi ii de calitate.
STAS 1238/1 — Ventilare mecanic . Debitul de aer proasp t.
I5 — Normativ pentru proiectarea şi executarea instala iilor de
ventilare.
Documente — Igiena, s n tatea şi mediul înconjur tor.
interpretative CEE — nov. 93

IV.3. IGIENA VIZUALA

IV.3.1. Generalit i
Cerin a privind igiena vizual implic asigurarea cantit ii şi calit ii luminii în s lile
aglomerate, astfel încât utilizatorii spa iilor respective s -şi poat desf şura activit ile specifice
destina iilor, în condi ii de igien şi s n tate.

OBSERVA IE
1. Parametrii şi nivelurile de performan corespunz toare : cerin ei privind Igiena Vizual
vor fi stabili i, de la caz la caz, în func ie de situa ia concret .
 2. Aspectele legate de iluminatul de siguran al s lilor aglomerate si al spa iilor de
leg tur sunt prezentate în cap. II.1.2.4.

ANEXA IV.3
DOCUMENTE CONEXE

STAS 6221 —Iluminatul natural al înc perilor la cl diri civile şi industriale.

STAS 6646/1 —Iluminatul artificial. Condi ii generale pentru iluminat " în cl diri
civile.
STAS 6646/3 — Iluminatul artificial. Condi ii speciale pentru iluminat în cl diri
civile.
STAS 8313 — Condi ii civile, industriale şi agrozootehnice. Iluminatul în cl diri
şi în spa iile exterioare. Metoda de m surare a ilumin rii.
PE — Normativ privind folosirea ra ional a energiei electrice la iluminatul
artificial şi in utiliz ri casnice.

Documente — Igiena, s n tatea şi mediul înconjur tor,

terpretative CEE - nov. 93

IV.4 IGIENA ACUSTICA

Necesit ile cu privire la condi iile admisibile de zgomot, din interiorul spa iilor
aglomerate, sunt prezentate în cadrul cerin ei privind „Protec ia împotriva zgomotului" (cap. VI).

V. IZOLAREA TERMICA, HIDROFUGA ŞI ECONOMIA DE ENERGIE

V.l. GENERALIT I

V.l.l. Aceast cerin se poate asigura cu o probabilitate acceptabil , pe o durat de serviciu

rezonabil din punct de vedere economic, prin realizarea unei concep ii (generale şi de detaliu)
optime a cl dirii, astfel încât consumul de energie s fie cât mai limitat, în condi iile ob inerii
unui confort termic corespunz tor (definit la cap. IV.l.).
V.1.2. Având în vedere c prezenta reglementare se refer doar la un anumit spa iu al unei
cl diri, respectiv „sala aglomerat " se vor prezenta doar parametrii corespunz tori acestei
cerin e, cu condi ii de cuantificare, urmând ca proiectantul de investi ie s le stabileasc valorile,
func ie de rezolvarea concret a ansamblului cl dirii din care va face parte sala aglomerat .

V.2. CRITERII, PARAMETRI SI NIVELURI PERFORMAN A

V.2.1. Asigurarea performan elor hidro-termice ale elementelor perimetrale ale

cl dirii (cazul s lilor ce au leg tura direct cu exteriorul)
V.2.1.1. Asigurarea performan elor de izolare termic a elementelor (din considerente
igienico-sanitare)
a. rezisten a termic specific necesar (Ros) a elementelor
— trebuie s fie mai mare sau cel pu in egal cu rezisten a minim necesar la transfer
termic (Ro nec.) calculat conform STAS 6472/3
b. diferen a de temperatur (ΔTi) dintre temperatura aerului interior şi fe ele interioare
ale elementelor delimitatoare (conform prevederi STAS 6472/3) trebuie s aibe urm toarele
valori maxim admise :
— în s li de vânzare, s li de consuma ie, s li de lectur
• pentru pere i — ΔTi = 5,5 K
 • pentru acoperiş teras — ΔTi = 4,5 K
• pentru pardoseal — ΔTi = 3,5 K
— în s li de aşteptare
• pentru pere i — ΔTi = 7 K
• pentru acoperiş teras — ΔTi = 6 K
• pentru pardoseal — ΔTi = 5 K
— în s li de expunere şi s li de vânzare m rfuri speciale
• va fi diferen iat func ie de natura exponatelor (m rfurilor) respectiv func ie de
temperatura şi umiditatea interioar necesar .
V.2.1.2 Evitarea apariţiei condensului pe suprafa a interioar a elementului se poate
realiza cu condi ia ca :
— temperatura pe suprafa a interioar (Tsi) s fie mai mare ca temperatura punctului
de (τ r ) stabilit conform STAS 6472/3 Anexa B, func ie de temperatura şi umiditatea înc perii
respective.
V.2.1.3 Evitarea acumulării progresive a apei de condens în interiorul elementelor de
construc ie perimetrale, de la un an la altul, se realizeaz (conform STAS 6472/4) cu condi ia :
— cantitatea de ap acumulat iarna (ma) s fie mai mic decât cantitatea de ap evaporat
vara (mv).
ma<Cmv
— creşterea maxim a umidit ii relative masice, în perioada de condensare, func ie de
tipul materialului de construc ie va avea valori conform STAS 6472/4 — tab. 1.
V.2.1.4. Asigurarea etanşeităţii elementelor de închidere se realizeaz cu condi ia ca :
— rezisten a la infiltrarea aerului (Ra) a elementelor de închidere (cazul închiderilor
uşoare) trebuie s fie mai mare decât rezisten a la aer minim necesar (Ra min) —calculat
conform STAS 6472/7.
(coeficient de infiltra ie ≤ 0,2 X 10¯ 4 m3/m.s.Pa)
V.2.2. Asigurarea unei concep ii generale şi de detaliu a cl dirii în vederea limit rii
pierderilor de c ldur şi implicit a realiz rii economiei de energie se poate ob ine cu condi ia ca :
— coeficientul global de izolare termic (G1) s fie mai mic sau cel mult egal cu
coeficientul global de referin (Gl ref) calculat conform „Normativ privind calculul
coeficientului global de izolare termic , la cl diri cu alt destina ie decât cea de locuit".
Valorile coeficien ilor de control (rezisten e termice normate) „a ÷ e" necesare pentru
calculul coeficientului global de referin (Gl ref.) func ie de categoria cl dirii (1 sau 2) definit
conform cap. 1.3. din normativul mai sus men ionat sunt urm toarele :

Valorile coeficien ilor de control pentru calculul coeficientului global G1 ref

Categorie Tip sal a b c d e

climatica
Zona

cl dire

α 1 2 3 4 5 6 7
1 • lectura I 0,75 2,00 0,90 1,40 0,35
II 0,80 2,25 1,00 1,40 0,40

III 0,85 2,45 1,10 1,40 0,45

 • aşteptare I 0,90 2,30 0,90 1,30 0,40
• expunere
• consuma ie
• vânzare
II 1,00 2,50 1,00 1,30 0,45

III 1,10 2,70 1,10 1,30 0,45

0 1 2 3 4 5 6 7

• lectura I 0,75 2,00 0,90 1,40 0,35

2 II 0,80 2,25 1,50 1,40 0,40

III 0,85 2,45 1,10 1,40 0,45

• expunere I 0,75 2,00 0,90 1,40 0,30

• consuma ie
• vânzare II 0„80 2,25 1,00 1,40 0,30

III 0,85 2,45 1,10 1,40 0,30

în care :
a = pere i exteriori
b = planşeu de la ultimul nivel
c = planşeu de peste subsol
d = soclu
e = elemente vitrate

MEN IUNE :

Valoarea limit a coeficientului global

G 1 de referin se calculeaz cu rela ia :

V = volumiul înc lzit (m3)

A1 = aria suprafe elor zonelor opace ale pere ilor verticalii în contact cu exteriorul sau cu un
spa iu neînc lzit (m2)
A2 = suprafa a planşeelor de la ultimul nivel aflate în contact cu exteriorul sau cu un spa iu
neînc lzit (m2)
A3 = suprafa a planşeelor de baz aflate în contact ou exteriorul sau cu un spa iu neînc lzit (m2)
P = perimetrul exterior al spa iului înc lzit aferent cl dirii, aflat în contact cu solul sau îngropat
(m)
A4 = suprafa a pere ilor transparen i sau translucizi afla i în contact cu exteriorul sau cu un spa iu
neînc lzit (m2)

ANEXA V
DOCUMENTE CONEXE
STAS 6472/2 — Parametri climatici exteriori
STAS 6472/3 — Calculul termodinamic al elementelor de construc ie ale cl dirii
STAS 6472/4 — Comportarea elementelor de construc ie la difuzia vaporilor de ap .
Prescrip ii de calcul
STAS 6472/6 — Proiectarea termotehnic a elementelor de construc ii
STAS 6472/7 — Calculul permeabilit ii la aer a elementelor şi materialelor de
construc ii
STAS 4839 — Instala ii de înc lzire. Num rul anual de grade — zile
STAS 9791 — Rosturi la fa adele cl dirilor cu panouri mari.Principii de proiectare.
NP 200 — Instruc iuni tehnice pentru proiectarea la stabilitate termic , a elementelor
de închidere a cl dirilor.
C 107/2 — Calculul coeficientului global de izolare termic , la cl diri cu alt
destina ie decât cea de locuit
C 107 — Normativ pentru proiectarea şi executarea lucr rilor de izola ii termice.
C 112 — Normativ pentru proiectarea şi executarea hidroizola iilor din materiale
bituminoase la lucr rile de construc ii.
Documente — Economia de energie şi izolare termic
intrepretative CEE — nov. 1993

VI. PROTEC IA ÎMPOTRIVA ZGOMOTULUI

VI.1 GENERALIT I
Cerin a privind protec ia împotriva zgomotului implic conformarea spa iilor şi
elementelor delimitatoare astfel încât zgomotul perceput de c tre ocupan i s se p streze la un
nivel corespunz tor condi iilor în care s n tatea acestora s nu fie periclitat , asigurându-se
totodat un confort acceptabil. Protec ia adecvat la zgomot aerian şi/sau de impact, se stabileşte
în func ie de natura surselor poluante exterioare s lii (mijloace de transport, utilaje, tehnologii,
activit i urbane etc).
Totodat , prin activit ile desf şurate, s lile nu trebuie s devin surse perturbatoare pentru
exterior.
VI.2. CRITERII, PARAMETRI ŞI NIVELURI DE PERFORMAN
VI.2.1. Asigurarea ambian ei (igienei) acustice în spa iile aglomerate care implic
asigurarea unui nivel maxim admisibil al zgomotelor provenite de la voci umane sau de la
echipamente aflate în interiorul sau exteriorul s lilor aglomerate.
a. nivel de zgomot echivalent interior datorat surselor exterioare conf. STAS 6156
— în s li de vânzare, s li de aşteptare
• max. 65 dB (A)
— în s li de consuma ie, s li de expunere
• max. 50 dB (A)
— în s li de lectur
• max. 35 dB (A)
b. durata de reverbera ie conf. STAS 6691
— în s li de vânzare, s li de aşteptare
• max. 1,3 -r- 2,0 s
pentru un volum de 150 ÷ 10 000 m3
— în s li de lectur
• max. 0,9 ÷ 1,3 s
pentru un volum de 150 ÷ 10 000 m3
— în s li de consuma ie, s li de expunere
• max. 1,1÷ 1,5 s
 pentru un volum de 150 ÷10 000 m3
c. nivel de zgomot echivalent interior datorat ac iunii concomitente a surselor
exterioare şi a celor din instala ii şi agregate aflate în :
1. interiorul s lii
— în s li de vânzare, s li de aşteptare
• max. 65 dB (A) .
— în s li de consuma ie (cu orchestr )
• max. 90 dB (A)
— în s li de expunere
• max. 50 dB (A)
— în s li de lectur
• max. 35 dB (A)
2. exteriorul s lii
— în s li de vânzare, s li de aşteptare
• max. 55 dB (A)
— în s li de consuma ie
• max. 40 dB.(A)
— în s li de expunere
• max. 50 dB (A)
— în s li de lectur
• max. 35 dB (A)
VI.2.2. Asigurarea izol rii acustice a spa iilor la zgomot aerian — pe orizontala care
implic asigurarea spa iilor aglomerate cu închideri verticale (pere i) bune izolatoare din punct
de vedere acustic.
a. indice de izolare la zgomot aerian al peretelui exterior
Ifa ( Eaf ) — cazul s lilor ce au leg tur cu exteriorul
— este diferen iat func ie de destina ia cl dirii, de nivelul de zgomot exterior al zonei şi inând
seama de parametrul VI.2.1.a
• între 25 şi 50 dB (conf. STAS 6156).

b. indice de izolare la zgomot aerian al peretelui interior

I a (Ea)
— este diferen iat func ie de spa iile pe care le separ
• pere i f r condi ii acustice — între depozitele de m rfuri şi spa iile de vânzare, de expunere,
de lectur etc.
• pere i cu izolare acustic între 32 ÷ 54 dB la separarea dintre spa iile liniştite şi cele
zgomotoase (conf. STAS 6156)
VI.2.3. Asigurarea izol rii acustice a spa iilor la zgomot aerian sau de impact — pe
vertical , care presupune asigurarea spa iilor aglomerate cu închideri orizontale (planşee) bune
izolatoare din punct de vedere acustic.
a. indice de izolare la zgomot aerian al planseului
Ia (Ea)

• planşee f r condi ii acustice — între depozite şi spa iile aglomerate ;

— este diferen iat în func ie de spa iile pe care le separ

• planşee cu izolare acustic între 32—54 dB la separarea dintre spa iile liniştite şi
cele zgomotoase— conform STAS 6156.
b. indice de izolare la zgomot de impact al planseului
Ii ( Ei)
— planşee cu izolare acustic între 55 ÷ 59 dB la separarea dintre spa iile liniştite şi cele
zgomotoase (conf. STAS 6156)
c. indice de ameliorare la zgomot de impact al planseului Ii ( Ei)
— conf. prevederii STAS 6156.

ANEXA VI

DOCUMENTE CONEXE

STAS 10009 — Acustica în construc ii. Acustica urban . Limite admisibile ale nivelului de
zgomot.
STAS 6156 — Acustica în construc ii. Protec ia împotriva zgomotului în construc ii civile
şi social-culturale. Limite admisibile şi parametri de izolare acustic .
P 122 — Instruc iuni tehnice pentru proiectarea şi executarea m surilor de protec ie
acustic la cl diri social-culturale.
C 125 — Instruc iuni tehnice de proiectare şi execu ie privind protec ia fonic a
cl dirilor.
STAS 6691 — Durata de reverbera ie în înc perile din cl diri. Metoda de determinare.
Documente — Protec ia la zgomot,
interpretative CEE — nov. 93