MODUL 9 LUCRĂRI PUBLICE

FIŞĂ DE STUDIU 2

Alcătuirea drumurilor

Elementele de bază care alcătuiesc un drum se pot împărţi în două mari grupe

o Elemente de construcţie,care sunt părţi distinct ale sistemului constructive al drumului ţi

care au rol diferit în exploatare
o Elemente care determină amplasarea,denumite şi elemente geometrice care stabilesc
drumul pe teren la proiectare şi execuţie.

1.elemente de construcţie- sistemul constructive al unui drum tinând seama de lucrările

anexe se pot grupa astfel:

-infrastructura drumului adică ansamblul de lucrări care susţin fundaţia,îmbrăcămintea care

cuprinde terasamentele,zidurile de sprijinşi lucrări de asigurare a scurgerii apelor-
şanţuri,rigole etc

-suprastructura drumului adică partea amenajată a drumului format dintr-un ansamblu de

straturi-strat de ballast,fundaţia,stratul de bază,îmbrăcămintea.partea central a suprastructurii
se numeşte parte carosabilă sau cale, iar părţile laterale se numesc acostamente –destinate
depozitării materialelor,staţionării,depăşirii etc
.
-lucrări annexe adică toate lucrările care servesc la orientarea şi buna desfăşurare a traficului-
parapete,stâlpi de dirijare,indicatoare şi semafoare,plataţii de aliniament,bornele sau
indicatorii kilometrici,iluminatul etc.

-lucrări de artă

2.elementele care determină amplasarea sunt următoarele

-traseul drumului este proiecţia axei drumului sau a străzii pe suprafaţa terenului.Traseul
se compune din două înşiruiri de linii drepte ,denumite aliniamente,legate între ele prin
curbe în general sub formă de arce de cerc care permit vihiculelor să treacă de la un
aliniament la altul.mărimea razei de racordare depinde de viteza de proiectare care este
strâns legată de viteza de circulaţie.cu cât raza de racordare este mai mare cu atât
circulaţia se desfăşoară în condiţii optime.
Traseul poate avea următoarele forme principale
 Drept-cel mai economic cu o vizibilitate bună
 Curb-impus de topografia terenului
 Frânt-rezultă din dezvolatrea necontrolată a oraşelorsau respectarea anumitelor
punce obligatorii
 Benzile de circulatie a drumurilor

Banda de circulație este oricare din subdiviziunile longitudinale ale părții carosabile,
materializată prin marcaje rutiere sau alte mijloace, dacă are o lățime corespunzătoare pentru
circulația într-un sens a unui șir de vehicule, altele decât vehiculele care se deplasează pe două
roți.Numerotarea benzilor se face de la dreapta către stânga pe sensul de mers.

Benzi de circulație cu destinație specială:

 Banda suplimentară pentru vehicule lente – se materializează prin marcaj longitudinal, în

general, în situaţia drumurilor în rampă pentru ca celelalte vehicule care se pot deplasa cu
viteză neinfluenţată de gradul de înclinare a rampei să nu fie stânjenite în deplasare, de
către vehiculele cu viteza de deplasare lentă. Aceste benzi se semnalizează la 50 – 100 m
de începutul sectorului cu indicatorul „Bandă destinată circulaţiei vehiculelor lente”.
Banda de circulație rezervata autovehiculelor de transport public de persoane – se
materializează prin marcaj longitudinal pe drumurile din interiorul localităţilor, cu
 mai multe benzi de circulaţie, creând posibilitatea autovehiculelor de transport public de
persoane să se deplaseze şi să facă staţii fără a fi stânjenite de circulaţia celorlalte
vehicule. Pe acest fel de benzi, celelalte vehicule nu au voie să circule şi, totodată, sunt
interzise atât oprirea cât şi staţionarea.
 Banda de stocare – se materializează în zona de preselectare a intersecţiilor, pentru
crearea posibilităţii executării virajului la stânga, creând astfel posibilitatea vehiculelor
care virează la stânga să oprească şi să acorde prioritate vehiculelor care vin din sens
opus, fără a stânjeni deplasarea vehiculelor care merg pe direcţia înainte.
 Banda de decelerare – se materializează pentru crearea posibilităţii virajului la dreapta,
când conducătorul de vehicul, prin lege fiind obligat să reducă viteza ar stânjeni
deplasarea celorlalte vehicule care circulă pe direcţia înainte.
 Banda de accelerare – se materializează pentru crearea posibilităţii pătrunderii pe artere
intens circulate care au mai multe benzi de circulaţie. Această bandă creează posibilitatea
conducătorilor de vehicule care pătrund pe aceste artere şi circulând pe banda de
accelerare, să poată efectua schimbarea benzii de circulaţie fără a stânjeni în deplasare
vehiculele care circulă deja pe banda respectivă, prin ajungerea la o viteză superioară sau
cel puţin egală cu a celor care circulă pe banda pe care vor să intre.
 Banda cu circulație reversibila – se materializează pe drumurile de acces, din localităţi,
intens circulate creând posibilitatea folosirii benzilor de lângă axul drumului pe ambele
sensuri, în anumite perioade când traficul rutier solicită acest lucru. Folosirea acestor
benzi cu circulaţie reversibilă nu poate da rezultate decât dacă este însoţită de dispozitive
pentru semnalizarea circulaţiei pe benzi reversibile, semnalizare luminoasă montată
deasupra fiecărei benzi de circulaţie.
 Banda de urgenta -se materializează numai pe autostrăzi având marcaj longitudinal
continuu si delimitând în dreapta spaţiului părţii carosabile, porţiune de carosabil în care
nu este permisă circulaţia nici unui tip de vehicul. Aceste benzi sunt folosite numai în
cazuri justificate, precum şi pentru circulaţia autovehiculelor cu regim prioritar care se
deplasează la intervenţii sau în misiuni cu caracter de urgenţă.
 Autostradaeste drum naţional de mare capacitate şi viteză, rezervat exclusiv circulaţiei
autovehiculelor, care nu deserveşte proprietăţi riverane, prevăzut cu două căi
unidirecţionale separate printr-o zonă mediană, având cel puţin două benzi de circulaţie
pe sens şi banda de staţionare de urgenţă, intersecţii denivelate şi accese limitate, intrarea
şi ieşirea autovehiculelor fiind permise numai în locuri special amenajate

(1) – zonă mediană

(2) – racord

(3) – benzi de circulaţie

(4) – bandă de urgenţă

(5) – acostament

1.Profilul transversal

Profilul transversal este proiecţia pe un plan vertical frontal a intersecţiei suprafeţei

drumului cu un plan vertical normal pe axa sa.
La drumuri profilul transversal este format din banchete si taluzuri. Infunctie de pozitia
platformei fata de linia terenului se deosebesc:
- profil transversal in rambleu, daca platforma este deasupra liniei terenului cu minim 0,50.
- profil transversal in debleu, daca platforma este in intregime sub linia terenului.
- profil transversal mixt, daca platforma exte intr-o parte in debleu si in cealalta parte in rambelu.

Elementele profilului transversal:

Elementele componente ale profilului transversal sunt partea carosabila si acostamentele.
In cadrul profilului, fasia de teren ocupata efectiv de drum se numeste ampriza.
Latimea platformei unui drum este formata din latimea partii carosabile si acostamente;
dimensiunile acestora fiind precizate in functie de numarul de numarul de benzi de circulatie ale
carosabilului.
Elementele geometrice ale profilului transversal:
 Banda de circulatie reprezinta fasia din partea carosabila destinata circulatiei unui singur
sir de vehicule care se deplaseaza in acelasi sens. Dimensiunile acesteia se stabilesc in
functie de latimile curente ale vehiculelorcare circula pe cele doua sensuri si de spatiile
de siguranta dintre acestea si care permit deplasarea in siguranta la viteza de proiectie a
drumului.
 Partea carosabila este bancheta cea mai importanta a drumului. Este amenajata prin
consolidare cu un sistem rutier.
Forma partii carosabile, in profil transversal, poate fi de mai multe categorii:
- acoperis cu doi versanti plani folosit pentru imbracaminti rutiere din beton de ciment (a);
- acoperis cu doi versanti plani racordat in treimea mijlocie cu un arc de cerc folosit pentru
imbracaminti bituminoase (b);
- curba arc de cerc/parabola folosita pentru imbracaminti impietruite (c);
- streasina cu un singur versant plan, folosita in curbe, profile convertite si suprainaltate si pe
partile carosabile unidirectionale ale autostrazilor (d

 Panta transversala a partii carosabile este de 1,5...3% in functie de tipul imbracamintii.

 Latimea partii carosabile rezulta din suma latimilor benzilor de ciruclatie.
 Platforma: partea carosabila + acostamentele
 Taluzurile sunt portiuni inclinate, de o parte si de alta a platformei drumului care fac
legatura cu terenul natural si limitează lateral lucrarile de terasamente.
 Dispozitivul de scurgere a apelor poate fi (trapezoidal) sau rigola (triunghiulara). Are
rolul de a indeparta de pe partea carosabila apele provenite din precipitatii atunci cand
drumul este în debleu. Atat santul cat si rigola au taluzuri cu diferite înclinări (1:1, 1:1.5,
1:2, 1:3), valoarea mai mica fiind folosită spre drum. Adancimea variaza între 0,15 m şi
0,30 m în cazul rigolei si 0,30 m si 0,50 m in cazul santului, în functie de debitul de apa
care trebuie evacuat. In general rigola se prefera în regiunile accidentate, datorita pantelor
mari de scurgere, in ciuda sectiunii reduse;
 Ampriza este zona cuprinsa intre piciorul taluzului stanga si piciorul taluzului dreapta (in
cazul rambleului) sau zona cuprinsa intre creasta taluzului stanga si creasta taluzului
dreapta (in cazul debleului).Variaza ca latime în functie de înaltimea rambleului respectiv
adancimea debleului.

 Zona drumului este zona alcatuita din ampriza si două zone de siguranta, laterale (stanga,
dreapta), cu latimea cuprinsă între 1 şi 5 m. Zonele de siguranta servesc la eventuala
largire a platformei drumului, la depozitarea de materiale necesare intretinerii curente,
amplasarea instalatiilorde semnalizare, pentru plantatii, pentru circulatia pietonilor sau
pentru alte scopuri legate de exploatarea drumului.
 Profilul transversal tip
Profilul transversal tip constituie una piesele desenate importante ale unui proiect de
drum. Este un profil transversal care cuprinde toate datele de executie ce caracterizează o
anumita zona de drum, atat din punct de vedere al infrastructurii cat si din punct de vedere al
suprastructurii.
In general profilul transversal tip se deseneaza sub forma unui profil mixt, la scara 1:50 (o scară
mai mica, comparativ cu scara profilelor transversal curente, 1:100) si nu contine linia terenului
decat informativ. De-a lungul unui traseu de drum pot exista mai multe profile transversale tip.
Profilul transversal tip se schimba ori de cate ori anumite elemente isi modifica dimensiunile sau
forma.
Elementele care se pot modifica sunt:
- latimea caii in aliniament
- latimea acostamentelor
- panta transversala a caii si a acostamentelor
- inclinarea taluzurilor de rambleu si debleu
- forma si dimensiunile santurilor si rigolelor
- modul de consolidare a acostamentelor si a benzilor de incadrare
- detalii constructive pentru banda de incadrare
- modul de protejare si consolidare al taluzurilor
- lucrari speciale: drenuri, ziduri de sprijin, aparari, parapete s.a
 Profilul longitudinal

Reprezinta sectiunea facuta cu un plan vertical prin axa longitudinal a drumului.acesta se

reprezinta desfasurat pe hartie,specificandu-se cu linie neagra nivelul initial al terenului sau a
drumului vechi si cu linie rosie nivelul platformei carosabile proiectate.
Din acest profil se determina volumul lucrarilor de terasamente ce urmeaza a se efectua.
Profilul longitudinal poate fi:orizontal,inclinat sau curb/concave,convex.

Prof.Iulia Anicăi