Teme Arhitectura Spatiilor de Interior

ARHITECTURA
SPAȚIILOR
INTERIOARE
GROZAVU NISTOR,
conferențiar universitar, doctor
Tel.: 068256666
grozavun@mail.ru
grozavu.n.t@gmail.com
BIBLIOGRAFIE
1. Ciornei Alexandru. Clădiri. Mod de gandire. Iași:
Junimea, 2013. 425 p.
2. Neufert Ernst. Manualul arhitectului. Elemente de
proiectare și de construcție. București: Acad.
româna, 2010. 665 p.
3. Birouri din România. Design Interior. București:
Igloo Media, 2015. 200 p.
4. Tomașevschi Anca Sandu. Clădiri de birouri.
București: UAUIM, 2006. 50 p.
5. JTart. Office Building. Hardcover: Gingko Press
Inc., 2013. 304 p.
1. Marcu-Lapadat Marius, Introducere în arhitectura
de interior, București, ed. Simetria, 2013, 250 p.,
2. Focsa Paul si Constantinescu Horia, Arhitectura
de interior și construcția mobilierului, București,
2000, 200 p.,
3. Гельфонд А. Л. Архитектурное проектирование
общественных зданий и сооружений. М.:
Архитектура-С, 2006. 280 с.
4. Рунге В.Ф. Эргономика и оборудование
интерьера. М.: Архитектура-С, 2006. 160 с.
NOȚIUNI GENERALE DESPRE
ARHITECTURA SPAȚIILOR INTERIOARE
1. Definiția noțiunii de arhitectură

2. Clasificarea clădirilor
3. Exigențe generale la proiectarea
clădirilor
1. Definiția noțiunii de arhitectură
Arhitectura poate fi consideratǎ “marea carte a
umanitǎţii”, deoarece istoria ei se suprapune în
totalitate istoriei spiritului şi tehnologiei umane.
Ca atare, spre a defini arhitectura, putem analiza,
fireşte, cu o mare varietate de exemple, marile
teme ale arhitecturii universale, aspectele practice
ale arhitecturii, începând cu premisele
fundamentale ale acesteia: raportul dintre om şi
spaţiul înconjurǎtor, studiul proporţiilor, stilurilor
arhitecturale, decoraţiunilor, tehnicilor
constructive, aspectelor simbolice a celor mai
semnificative monumente, dar nici o definiţie
posibil de dat nu este acoperitoare.
Cum însǎ totdeauna se impune a se defini termenii
cu care operǎm, atunci vom schiţa posibile definiţii
din diversele puncte de vedere deja sugerate…
Arhitectura, “arta de a construi” (după o definiţie
simplificatoare şi tehnicistǎ), sau “jocul savant al
volumelor în luminǎ şi umbrǎ” (dupǎ definiţia cu
accentuatǎ încǎrcǎturǎ poeticǎ a lui Le Corbusier)
foloseşte limbajul comunicǎrilor vizuale atât în
procesul efectiv de creaţie, cât şi în cel de prezentare
al operei, care, odatǎ realizatǎ, pǎrǎsindu-l pe autor
şi pe utilizator, îşi începe propria-i viaţǎ: o aventurǎ,
în care îşi exprimǎ vizual forma purtǎtoare de
funcţiune şi aspirantǎ la perenitate.
În alte definiţii, arhitectura este vǎzutǎ ca “artǎ
eminamente abstractǎ”, precum muzica, sau ca
“artǎ a vizualitǎţii”. Indisolubil legatǎ de diverse
procedee de expresie graficǎ, este definitǎ ca una
dintre cele mai pertinente expresii ale “comunicǎrii
vizuale culturale”.
După DEX
[http://dexonline.ro/definitie/arhitectura],
arhitectura este: - ştiinţa şi arta de a proiecta şi a
construi clǎdiri; - stilul, caracterul distinctiv al unei
construcţii; - figurat: aspectul compoziţional,
structurǎ armonioasǎ a unei lucrǎri, a unei opere
(fr. architecture, lat. archi”).
În contextul de faţǎ, dupǎ definirea termenului
cheie, urmeazǎ cercetarea legǎturii instituite
între conceptul de “arhetip” şi cel de
“arhitecturǎ”, legǎturǎ pe care “semiotica” o
poate media cu pertinenţǎ.
Sǎ luǎm pentru început în seamǎ sensul
cuvintelor greceşti: - “arkhe” / “arkhi”, prefix
numind tot ceea ce este “original”, “primar”, “
iniţial”; - “tupos” / “typos”, desemnând
conceptul de “model”, “amprentǎ”; - “tekton”,
însemnând “constructor” (“zidar de pǎmânt”);
sau, cu un termen deja modern, arhitect.
ARHITECT: maestru capabil sǎ genereze “forme
originare” din “materie teluricǎ” (pǎmânt etc.),
accepţiune derivatǎ din alte douǎ cuvinte greceşti
originate în aceeaşi rǎdǎcină: tekhne, care înseamnǎ
“mǎiestrie”, respectiv “tektonikosz”, adicǎ
“structurǎ teluricǎ / montanǎ”, “pǎmânt roşu” etc.
De la limbajul formelor arhetipale la
(meta)limbajul arhitecturii: un parcurs semiotic
Etimologic, vom putea spune cǎ termenii de
“arhetip” şi “arhitecturǎ” se identificǎ prin
calitatea lor de a fi o foarte specialǎ “arhivǎ”, toţi
aceşti termeni fiind − în sensul evidenţiat de
Jacques Derrida (1996) − punct de pornire pentru
fundarea unui act atât în sens ontologic, cât şi în
sens nomologic.
[http://www.users.globalnet.co.uk/~rxv].
Putem observa, mai departe, urmând spiritul
aceleiaşi derridiene analize, că între “modelul
originar” care este arhetipul şi “construcţia
iniţialǎ” pe care o sǎvârşeşte arhitectul genitor de
forme se instituie o relaţie de continuitate
dialectic-recesivǎ, în sensul cǎ cel dintâi (ONTOS =
MATERIE “ARHE-TIPALĂ”) va fi cu necesitate
realizat prin actul unei arhitecturale
(re)semnificǎri (LOGOS = SEMIOZĂ “ARHI-
TECTONICĂ”).
Filiera → arhetip → arhivǎ → arhitectonicǎ /
arhitecturǎ → …şi de la capǎt defineşte o
procesualitate dinamic-recesivǎ, în care
conţinutul unuia dintre termeni genereazǎ forma
celuilalt, reamintind parcǎ “legea permutǎrilor
recesive” în procesualitatea “semiozei infinite”,
ceea ce este semnificant în contextul unei anume
semioze poate deveni semnificat în contextul
unei alte semioze ş.a.m.d.
În cea mai veche lucrare teoretică «Despre
Arhitectură», autor Marcus Vitruvius Pollio,
arhitect al lui Caius Iulius Caesar, arhitectura este
definită drept o unitate dialectică a trei
componente:
- Utilitas (folosință);
- Firmitas (soliditate);
- Venustas (frumusețe)
Funcția, forma, construcția și tehnologia (sau
calitatea clădirii) sunt în aceste condiții niște
calități măsurabile, care caracterizează obiectul
arhitecturii.
2. Clasificarea clădirilor
Clasificarea clădirilor
Criteriile de clasificare.
Principalele criterii de clasificare a construcțiilor
sunt după destinația si importanța lor
Categoriile de construcții.
In raport cu destinația lor, construcțiile se
împart în doua mari categorii:
A. Clădiri;
B. Construcții inginerești.
Clase si grupe de construcții.
Fiecare dintre aceste două categorii se împarte în
mai multe clase si grupe.
Aceasta clasificare, tradițională arată diferitele
tipuri de construcții care au anumite caracteristici
comune prin care se diferențiază reciproc.
Aceste caracteristici se referă în special la
destinație sau domeniul de utilizare al acesteia.
Destinația implică un anumit proces funcțional
care se petrece în interiorul spațiului creat și, într-
o zona limitată, în exteriorul acestui spațiu.
Orice construcție este concepută cu sau pentru
o anumită structură funcționala a spațiului
utilizat.
Individualitatea fiecărei categorii sau clase este
bine definită.
Aspectele particulare ale unei construcții
aparținând unei categorii sau clase o
individualizează, transformând-o într-un unicat,
dar nu îi pot modifica caracteristicile principale
care o situează în acea clasă, neschimbandu-i
astfel destinația.
1. de locuit
1. civile
2. social-culturale
A. clădiri 2. industriale
3. agrozootehnice
CONSTRUCȚII 1. construcții hidrotehnice
2. căi de comunicație
B. construcții 3. rețele de transport

inginerești
4. rețele edilitare
5. construcții speciale
Conform schemei de clasificare prezentate,
construcțiile se împart în categorii și clase.
A. Clădirile pot fi:
• civile (A1);
• industriale (A2);
• agrozootehnice (A3).
La rândul lor clădirile civile pot fi:
• de locuit (A11);
• social-culturale (A12).
(A1) Clădirile civile îndeplinesc diferite procese
funcționale, cum sunt acelea de: locuire,
învățământ, cultura, sănătate, ocrotire socială,
sport, comerț și altele similare.
Datorita diversității mari a acestor funcțiuni,
categoria (A1) se împarte în două clase.
Criteriile de diferențiere sunt, printre altele:
numărul de oameni care utilizează spațiul creat,
structura spațiului funcțional, compartimentările
interioare care rezultă corespunzător funcțiunii
sau destinației și altele.
(A11) Clădirile de locuit.
O parte din clădirile categoriei (A1) sunt create
pentru a răspunde domeniului privat, familial
răspunzând astfel funcțiunii de locuire.
Această funcțiune conduce la procese funcționale
având câteva note distinctive.
Printre acestea se pot enumera:
• sunt bine individualizate;
• pot fi repetabile;
• necesită spații funcționale cu dimensiuni reduse
sau medii;
• sunt utilizate de un numar relativ mic de oameni.
Se formează astfel unități funcționale de
dimensiuni reduse sau medii.
Pentru a crea aceste spații funcționale, sunt
necesare, mai întâi, compartimentări interioare.
Clădirile corespunzătoare, care trebuie să
respecte aceste compartimentări, rezultă
adecvat, și anume având caracteristici
structurale.
Acestea formează o clasă compactă, (A1.1), în
cadrul categoriei construcțiilor civile (A1),
denumita clădiri de locuit sau locuințe.
Clasificări ale clădirilor de locuit
După modul de După modul de După modul de
locuire amplasare pe lot organizare a
IZOLATE - singure pe lot
circulației
COLECTIVE – locuire
în comun DECOMANDATE –
(blocuri de locuințe) circulație continuă
CUPLATE
și acces individual
INDIVIDUALE – direct
unifamiliale ÎNȘIRUITE
(case, vile, etc.)
TIP COVOR COMANDATE –
ALĂTURATE circulație
(duplexuri, trilexuri) discontinuă
TERASATE
B Clasificarea clădirilor
BLOC LOCATIV cu locuințe colective (vedere generală)
BLOC LOCATIV cu locuințe colective (plan etaj curent)
BLOC LOCATIV cu locuințe colective (regimul de înălțime)
S+P+2E+M
D+P+2E+M
Casă de locuit individuală (unifamilială)
Casă de locuit tip duplex (pentru două familii - cu lot comun)
Casă de locuit tip triplex (pentru trei familii - cu lot comun)
Casă de locuit unifamilială izolată (liberă pe patru fațade)
Case de locuit unifamiliale cuplate
(pe două loturi cu un perete comun)
Case de locuit unifamiliale înșiruite
(fiecare casă dispune de lot separat)
Case de locuit unifamiliale înșiruite tip covor (sau rețea)
Case de locuit unifamiliale (pot fi și colective) terasate
(A12) Clădirile social-culturale.
O altă parte din clădirile categoriei (A1), sunt create
pentru a îndeplini o anumită funcțiune în domeniul
social–cultural.
Diversitatea sectoarelor acestui domeniu este foarte
mare: învățământ, cult și cultură, sănătate, sport,
comerț și altele. Cu toate acestea, se pot distinge
unele trăsături comune ale acestor construcții care
asigura baza materială a acestor sectoare.
Astfel, prin natura proceselor lor funcționale, aceste
imobile sunt destinate să adăpostească un număr
relativ mare de oameni.
(A12) Clădirile social-culturale:
 unități de învățământ: școli, universități;
 instituții de proiectare și cercetare;
 unități ocrotire a sănătății: spitale, sanatorii;
 clădiri de cult;
 săli de spectacol: teatre, cinematografe,
filarmonici;
 muzee, săli de expoziții;
 stadioane, edificii sportive, săli de sport;
 centre comerciale, supermagazine;
 depozite și altele.
Aceste clădiri necesita spații mari sau foarte
mari, în general necompartimentate sau cu
anumite compartimentări tipice, adecvate unor
funcțiuni cu particularități.
Totodată necesită și alte spații de dimensiuni mai
mici, pentru funcțiuni subordonate, care însa nu
dau și nu afectează specificul acestor construcții.
În categoria clădirilor civile, (A1), aceste
construcții formează clasa (A1.2), denumită
clădiri social-culturale sau obiective de utilitate
publică.
(A2) Clădirile industriale se prezintă, la rândul lor,
intr-o mare diversitate de soluții după tipul și
natura proceselor industriale pe care le
adăpostesc.
(A2) Clădiri industriale
Gabaritele spațiilor funcționale și
compartimentările interioare sunt determinate
de mai mulți factori impuși de:
• Destinația construcției, determinată de
produsul sau produsele fabricate;
• tipul tehnologiei industriale folosite în acest
scop;
• Configurația fluxurilor tehnologice specifice;
• Configurația circulațiilor interioare, atât pentru
personal, cât și pentru transportul materialelor
și al produselor finite;
Gabaritele spațiilor funcționale și
compartimentările interioare sunt determinate
de mai mulți factori impuși de:
• Instalațiile, echipamentele și utilajele folosite,
ceea ce implică gabarite obligatorii, soluții
speciale și adecvate de fundare, rezemări,
prinderi, străpungeri și alte masuri
constructive de asigurare a funcționării.
Astfel de clădiri sunt halele, fabricile, atelierele,
magaziile etc.
(A3) Clădirile agrozootehnice.
Sectorul zootehnic necesită clădiri cu
funcționalități specifice, cum sunt cele destinate
crescătoriilor de animale, grajdurile și
adăposturile.
Sectorul agrovegetal necesită clădiri de tipul
serelor, răsadnițelor, cramelor, fabricilor de
prelucrări legume și fructe, atelierelor de
întreținere și reparații etc.
Din categoria clădirilor agrozootehnice mai fac
parte: silozurile, depozitele, remizele etc.
(A3) Clădirile agrozootehnice.
B. Construcțiile inginerești sunt considerate în
mod tradițional următoarele mari categorii:
(B1) Construcțiile hidrotehnice si energetice.
(B2) Căile de comunicații. În această categorie
sunt incluse drumuri, poduri, tuneluri, căi ferate,
piste etc.
(B3) Rețelele și liniile de transport ale energiei
electrice și ale fluidelor tehnologice.
(B4) Construcțiile edilitare. Sunt incluse
construcțiile pentru alimentări cu apă,canalizări,
etc.
(B5) Construcții speciale: antene, coșuri de fum,
turnuri de răcire, rezervoare, etc.
Deși toate construcțiile sunt obiecte materiale cu
caracter imobil care se utilizează acolo unde se
construiesc, fiind legate de amplasamentul ales, în mod
special clădirile se mai caracterizează printr-o notă
distinctivă, în raport cu construcțiile inginerești, aceea că
sunt construcții închise și compartimentate la interior
corespunzător activităților pe care le adăpostesc, fiind
dotate cu instalații și echipamente.
Această compartimentare impusă de activitățile cărora
le este destinată clădirea definesc funcționalitatea
acesteia.
NCM E.01.02:2018 Regulament privind stabilirea
categoriilor de importanţă a construcţiilor,
stabilește pentru obiectele de construcţii
următoarele categorii de importanţă:
a. obiecte de construcţii de importanţă excepţională
(A);
b. b) obiecte de construcţii de importanţă deosebită
(B);
c. c) obiecte de construcţii de importanţă normală
(C);
d. d) obiecte de construcţii de importanţă redusă (D).
Conform NCM E.01.02:2018 construcţiile se împart în
patru (4) clase de importanţă:
Clasa I – construcţii de importanţă vitală pentru societate,
a căror funcţionalitate în timpul unui eventual cutremur de
pământ şi imediat după cutremur trebuie să asigure
integral
Clasa II – construcţii de importanţă deosebită la care se
impune limitarea avariilor, accidentelor avându-se în
vedere consecinţele acestora
Clasa III – construcţii de importanţă normală (construcţii
care nu fac parte din clasele I şi II)
Clasa IV - construcţii de importanţă redusă
Clasa I – construcţii de importanţă vitală pentru societate
• spitale, staţii de salvare, staţii de salvatori şi pompieri;
• clădiri administrative pentru unităţile administraţiei
publice centrale, regionale, raionale cu rol de decizie
în organizarea măsurilor de urgenţă după cutremur
sau calamitate de origine naturală (inundaţii,
subinundaţii, alunecări, prăbuşiri, surpări etc.);
• clădiri pentru comunicaţii de interes republican,
regional şi raional;
• întreprinderi de producere a energiei electrice;
• clădiri, care adăpostesc muzee de importanţă
naţională.
Clasa II – construcţii de importanţă deosebită
• celelalte clădiri din domeniul ocrotirii sănătăţii, care nu fac
parte din clasa I;
• clădiri pentru şcoli, grădiniţe, cămine pentru copii cu
handicap, bătrâni, etc.;
• clădiri care adăpostesc aglomerări de persoane: săli de
spectacole artistice şi sportive, biserici, centre comerciale
importante;
• clădiri care adăpostesc valori artistice, istorice, ştiinţifice
deosebite;
• clădiri şi instalaţii industriale care prezintă riscuri de incendii,
explozii, degajări de substanţe toxice etc.;
• clădiri industriale care adăpostesc utilaj, echipamente de
mare valoare economică.
Clasa III – construcţii de importanţă normală
• clădiri de locuit;
• hoteluri, cămine etc.; -
• construcţii industriale;
• construcții agrozootehnice.
Notă - tipurile clădirilor şi construcţiilor, care nu sunt

prevăzute în clasificarea prezentată, se va încadra într-una
din cele 4 (patru) clase de importanţă în temeiul
argumentărilor justificate din punct de vedere social,
economic şi tehnic, confirmate prin Tema de proiectare
întocmită şi aprobată în modul stabilit (NCM A.07.02-2012).
Clasa IV - construcţii de importanţă redusă
• construcţii agrozootehnice (sere, construcţii cu
regim de înălţime de un nivel pentru creşterea
animalelor, păsărilor etc.);
• clădiri de locuit cu regim de înălţime de un nivel,
pentru una sau două familii;
• alte construcţii tip clădire sau şure (civile şi
industriale), care adăpostesc bunuri de mică
valoare şi în care activează un număr restrâns de
persoane.
Clasificări ale clădirilor după
structura de rezistență
Clădiri cu Clădiri cu Clădiri cu Clădiri cu
pereți schelet alcatuire deschideri
portanți din: portant mixta, mari:
lemn, zidarii (cadre) din: cu schelet
realizate portant metalic
diverse, beton beton armat
armat monolit din cadre, sau din beton
monolit, armat;
(diafragme), beton armat
diafragme cu structuri
beton armat prefabricat, (pereți speciale din
prefabricat portanți), arce;
schelet cu acoperisuri
(panouri
metalic nuclee, etc. suspendate pe
mari)
cabluri, etc.
Clădiri cu pereți portanți din zidărie
(planul unui etaj din clădire)
1 Clădiri cu pereți portanți din zidărie
3
Clădiri cu pereți portanți din beton armat monolit
(diafragme) (fațada și planul unui etaj din clădire)
Semne convenționale
Pereți portanți
Pereți despărțitori
Clădiri cu pereți portanți din panouri prefabricate
(fațada și planul unui etaj din clădire)
Clădiri cu schelet portant din beton armat
(scheme constructive)
1 2
3 4
Clădiri cu schelet portant din construcții metalice
1
Clădiri cu alcătuire mixtă
2
a b c d
3 e f g h
a. cu schelet interior și pereți exteriori portanți; b. cu schelet portant
și diafragme de rigidizare; c. cu schelet portant și nucleu central;
d. cu schelet portant și diafragme longitudinale; e. cu pereți exteriori
portanți și diafragme longitudinale rare; f. cu pereți portanți și nucleu
central de rigidizare; g. cu nucleu central și înveliș perimetral;
h. cu schelet central și înveliș perimetral
Clădiri cu deschideri mari cu schelet portant realizat din
beton armat prefabricat
Explicație
L - deschidere;
t - traveea;
H – înălțimea
1 - stâlp;
2 - grinda
principala
cu inima
plina;
3 - cheson de
acoperiș
Clădiri cu deschideri mari cu schelet portant metalic
1 – stâlp metalic; 2 – fermă metalică ;

3 – panou de acoperiș (cu învelitoare); 4 – cale de rulare;
5 – luminător; 6 – perete exterior
Clădiri cu deschideri mari (principii de alcătuire)
Clădiri cu deschideri mari cu acoperiș din arce
Clădiri cu deschideri mari cu acoperișuri suspendate pe cabluri
Clasificări ale clădirilor după
durabilitate (termen de exploatare)
Gradul de Gradul de Gradul de Gradul de
durabilitate durabilitate durabilitate durabilitate
I: II: III: IV:
Clădiri cu Clădiri cu Clădiri cu Clădiri cu
termen termen termen termen
normativ de normativ de normativ de normativ de
exploatare exploatare exploatare exploatare
mai mare de
între între până la
100 ani
50 și 100 ani 20 și 50 ani 20 ani
Clasificarea clădirilor şi a elementelor componente după gradul de rezistenţă lа foc

Limita minimală de rezistență la foc a elementelor de construcție
Gradul de Elementele Casele scărilor
rezistență Elemente Planșee acoperișurilor fără pod
la foc a portante Pereți intermediare
exterior (idem peste Podine
clădirilor ale (idem, cu Ferme și Pereți Rampele și
neportanți subsol și de palierele
clădirilor pod) izolare grinzi interiori scărilor
termică)
Special R240 K0 E45 K0 REI120 K0 RE60 K0 R120 K0 REI240 K0 R60 K0
I R120 K0 E30 K0 REI60 K0 RE30 K0 R30 K0 REI120 K0 R60 K0
II R90 K0 E15 K1 REI45 K1 RE15 K1 R15 K1 REI90 K0 R60 K0
III R45 K1 E15 K2 REI45 K1 RE15 K1 R15 K1 REI60 K1 R45 K1
IV R15 K2 E15 K3 REI15 K2 n.n. n.n. REI45 K2 R15 K2
V Nu se normează (n.n.)
R pierderea capacităţii potante;
Е pierderea integrităţii;
I pierderea capacităţii termoizolante.
După pericolul de incendiu elementele de

construcţie se divizează în patru clase:
К0 - nepericuloase lа incendiu;
К1 - puţin periculoase lа incendiu;
К2 - moderat periculoase lа incendiu;
К3 - periculoase lа incendiu.
3. Exigențe generale la proiectarea
clădirilor
Exigențe generale la proiectarea clădirilor
EXIGENTE PENTRU CONSTRUCTII

Prin exigențe în construcții se înțeleg condițiile
care trebuiesc îndeplinite astfel încât clădirile să
corespundă necesităților și posibilităților
utilizatorilor individuali și societății în ansamblu.
Calitatea unei clădiri rezultă din gradul în care
sunt satisfăcute exigențele pe întreaga durată de
existență a construcției.
EXIGENȚELE UTILIZATORILOR sunt determinate
de: cerințe fiziologice naturale, psihosociale si
cele de eficienta.
Cerințele fiziologice naturale se referă la

posibilitatea utilizării spațiilor din clădire în
condiții de: igiena, confort, protecție față de
factori nocivi și de circulație ușoară și simplă:
• Exigențe acustice – protecția contra
zgomotului și calitatea sonoră a imobilului;
• Exigențe higrotermice și de însorire – se
manifesta prin confortul de iarnă și confortul
de vară;
• Exigențe vizuale – iluminarea;
Cerințele fiziologice naturale:

• Exigențe de securitate – stabilitatea construcției,
securitatea funcționării echipamentelor la
incendiu, electrocutare, explozie, la circulație, la
intruziune;
• Exigențe de igienă – adaptarea echipamentelor
sanitare, ușurința efectuării curățeniei și
dezinfecției, eliminarea apelor uzate;
• Exigențe olfactive și respiratorii – determină
puritatea aerului în construcție;
• Exigențe tactile – în special la contactul dintre
picior si pardoseală.
Cerințele psihosociale vizează senzația

de confort cu mediul înconjurător și
posibilitatea de a comunica sau de a fi separat
(izolat):
• Exigențe privind dreptul la intimitate al
ocupanților – între ei și în raport cu exteriorul.
Cerințele de eficiență se referă la cheltuieli și
consumuri minime de achiziție și exploatare a
clădirii, durabilitate, protecție faîță de pericole,
conservarea mediului, etc
Exigențele utilizatorilor
sunt formulate la modul general, lipsite
de expresie cantitativă (numerică), fără a
se ține seama de materialele sau
procesele tehnologice prin care sunt
realizate clădirile.
Astfel, o exigență a utilizatorilor este
cerința de liniște pentru a lucra sau
pentru a se odihni.
EXIGENȚE DE PERFORMANȚĂ sunt un ansamblu

de caracteristici care definesc aptitudinea
construcției de a răspunde corect diverselor sale
funcțiuni într-un context dat, adică să satisfacă
exigențele.
Exigențele de performanță se împart în 2 grupe:
• Exigențe de performanță privind realizarea
lucrărilor de construcții;
• Exigențe de performanță referitoare la
exploatarea construcțiilor.
Exigențe de performanță privind realizarea

lucrărilor de construcții sunt alcătuite din 6 cerințe
(exigențe) esențiale.
1. REZISTENȚA MECANICĂ ȘI STABILITATEA
• Prăbușirea în întregime sau a unei părți din
construcție;
• Deformații de o mărime inadmisibilă;
• deteriorări ale unor părți ale construcției, ale
instalațiilor sau echipamentelor înglobate, ca rezultat
al unor deformații importante ale structurii portante;
• distrugeri accidentale, disproporționate ca mărime în
raport cu cauzele primare.
2. SIGURANTA LA FOC
• Stabilitatea la foc a construcției pentru o
perioadă de timp determinata;
• Protecția și evacuarea utilizatorilor, ținând
seama de destinația construcției;
• Limitarea pierderilor de bunuri materiale;
• Preîntâmpinarea propagării incendiilor
(limitarea propagării incendiului în interiorul
construcției și la vecinătăți);
2. SIGURANTA LA FOC
• Protecția pompierilor și a altor forțe care
intervin pentru evacuarea și salvarea
personalului surprins în interior, protejarea
bunurilor periclitate, limitarea și stingerea
incendiului și înlăturarea efectelor negative
ale acestuia.
3. IGIENA, SANATATE SI MEDIU INCONJURATOR

• Degajării de gaze toxice;
• Prezenței în aer a unor particule sau gaze
periculoase;
• Emisiei de radiații periculoase;
• Poluării sau contaminării apei sau solului;
• Evacuării defectuoase a apelor reziduale, a
fumului și a deșeurilor solide sau lichide;
• Prezentei umidității în părți ale construcției
sau pe suprafețele interioare ale acesteia.
4. SECURITATE IN EXPLOATARE
• alunecare;
• cădere;
• lovire;
• ardere;
• electrocutare;
• rănire ca urmare a unei explozii.
5. PROTECȚIE ÎMPOTRIVA ZGOMOTULUI

Zgomotul perceput de oamenii aflați în
clădiri sau de persoanele aflate în apropiere
sa fie menținut la un nivel atât de scăzut
încât sa nu afecteze sănătatea acestora și să
le permită:
• să doarmă;
• să se odihnească;
• să lucreze în condiții satisfăcătoare.
6. ECONOMIA DE ENERGIE
ȘI IZOLAREA TERMICĂ
Construcțiile și instalațiile lor de încălzire, de
răcire și ventilare trebuie să fie proiectate și
executate astfel încât consumul de energie
necesar pentru utilizarea construcției să
rămână scăzut în raport cu condițiile
climatice locale, însă fără a afecta confortul
termic al oamenilor din clădiri (ocupanților).
EXIGENTE DE CONFORT
• Exigente termice
• Exigente de ventilare naturala
• Exigente de iluminare naturala
Criteriile de performanță constituie
traducerea exigențelor de performanță
în calități pe care trebuie sa le
îndeplinească diferențiat părțile
componente ale clădirii pentru ca
exigențele de performanță să fie
satisfăcute
Nivelurile de performanță:
• nivelul de performanță necesar (impus,
normat), specificat de prescripțiile tehnice pe
care elementul de construcție trebuie sa îl
atingă;
• nivelul de performanță prevăzut de
proiect care trebuie să fie egal sau superior
celui, normat;
• nivelul de performanță efectiv pe care
elementul de construcție îl asigură după ce a
fost realizat.
MULȚUMESC PENTRU ATENȚIE !
ARHITECTURA
SPAȚIILOR
INTERIOARE
LOCUINȚE
1. Noțiuni generale
2. Grupul încăperilor de la intrare și
coridoare
3. Încăperi gospodărești
4. Bucătării și sufragerii
5. Camere de zi
6. Dormitoare
7. Grupuri sanitare
LOCUINȚE.
Noțiuni Generale
LOCUINȚE. Noțiuni Generale
PLAN PARTER
PLAN PARTER
1. Captarea atenției se referă în primul rând la aspectul exterior al construcției,

atât pentru locuințele din mediul rural, cât și pentru blocurile de locuințe și
locuințele unifamiliale din mediul urban, dar totodată reprezintă și interioarele
locuințelor și a clădirilor de locuit.
PLAN PARTER
PLAN PARTER
PLAN PARTER
PLAN PARTER
PLAN PARTER
PLAN PARTER
PLAN PARTER
PLAN PARTER
PLAN PARTER
PLAN PARTER
PLAN PARTER
PLAN PARTER
PLAN PARTER
PLAN PARTER
PLAN SUBSOL PLAN PARTER PLAN ETAJ
PLAN PARTER
a doua
lumină
Subsol - 77.0 m.p. Parter – 115.0 m.p. Etaj - 86.0 m.p.

1. Hol …………………...…….5.0 m.p. 1. Tambur ……………….…… 2.7 m.p. 1. Hol …………………………..15.0 m.p.
2. Scară de acces la parter …..4.1 m.p. 2. Dormitor 1 ………………….18.9 m.p.
3. Sala de trenajoare ……….31.4 m.p. 2. Coridor ……………….…... 12.3 m.p. 3. Baie 1 ………………………...6.8 m.p.
4. Saună …………………..….5.5 m.p. 3. Camera de zi ………….…...20.1 m.p. 4. Dormitor 2 ………………....15.0 m.p.
5. Ecluză termică ……………..5.7 m.p. 4. Sufrageria …………….…...13.9 m.p. 5. Garderobă …………………..2.9 m.p.
6. Grup sanitar ……………….4.0 m.p. 5. Bucătăria …………….….…17.7 m.p. 6. Baie 2 ………………………..4.8 m.p.
7. Coridor ………………….….5.2 m.p. 6. Birou de lucru …………..…14.6 m.p. 7. Dormitor 3 …………………19.6 m.p.
8. Cămară ……………………..4.7 m.p. 7. Gruo sanitar ………….……..3.9 m.p. 8. Tambur ……………………...2.6 m.p.
9. Centrală termică ………..….6.1 m.p. 8. Garaj ......................................23.2 m.p.
10. Spălătărie ……………….….4.5 m.p. 9. Scară de acces la etaj ………4.6 m.p.
10. Tambur ……………………....1.3 m.p.
PLAN PARTER PLAN ETAJ

FAȚADA PRINCIPALĂ
PLAN SUBSOL (cota – 2.800)
PLAN PARTER (cota 0.000)
PLAN ETAJ (cota 3.000)
FAȚADA PRINCIPALĂ
DIN
Arhitectura
PLAN PARTER (cota 0.000)

PLAN ETAJ (cota 3.000)
AMENAJAREA LOTULUI (Plan general)
LUI
T U
LO
E A
JAR
E NA
AM
AMENAJAREA LOTULUI
AMENAJAREA LOTULUI
Debara
Garaj Windfang WC
îmbrăcăminte
Scară de acces în Scară de acces

subsol Vestibul la etaj
Încăpere
pentru Cameră Coridor Baie
laterală
Intrare laterală
activități de zi
gospodărești
părinți
Dormitor părinți
copii
copii
Cameră copii
Cameră copii
Intrare
Bucătărie Sufragerie
Cameră
Cameră
Dormitor
Birou
SCHEMA FUNCȚIONALĂ A UNEI LOCUINȚE

SISTEMATIZAREA
APARTAMENTELOR
SISTEMATIZAREA
APARTAMENTELOR
SISTEMATIZAREA
APARTAMENTELOR
ZONAREA FUNCȚIONALĂ A APARTAMENTELOR
Scara 1:50 LEGENDA ZONELOR
Zona de circulație
Zona de intrare
Zona de comunicare
Zona de odihnă
Zona copiilor
Zona de igienă
Zona sportivă
Zona de preparare a
bucatelor și masă
Zona de
depozitare
LOCUINȚE.
Grupul încăperilor
de la intrare
LOCUINȚE. Grupul încăperilor de la intrare
Bucătăria Sufrageria Camera Proiectarea si existenta unui vestibul
de zi la o casă a fost și este o tema de
discuție mult analizata.
Și totuși probabil că este util de
planificat din start un tambur /
vestibul la o casa.
Însă sunt multe momente la care
trebuie de atras atenția, cum ar fi:
• Amplasarea vestibulului în
interiorul casei sau în exterior, sau
parțial în interior și parțial în
exterior;
• Pereții vestibulului cu care camere
a casei va interacționa, vor fi acele
camere de odihna, bucătărie, salon,
debara etc.;
Hol Zona de • Va fi vestibulul încălzit sau nu ?
intrare • Ce mărime va avea acesta
Palierul de
plecare/sosire
în cazuri
excepționale
poate fi de
minimum 90 cm
Aria vestibulului /
tamburului nu se
normează în mod
direct.
Se recomandă ca
lățimea vestibulului
să fie mai mare de
220 cm (pentru un
dulap / cuier de
haine de stradă), iar
adâncimea să fie
mai mare de 180 cm
(în caz de
imposibilitate –
poate fi 120 cm)
Vestibuluri anexate (ieșite în afara fațadelor)
Cu dulap
Cu scară de
pentru haine
acces la etaj
de stradă
Vestibuluri încorporate (nu ies în afara fațadelor)

Camera de zi
Birou
Vestibul
Buc.
Vestibul
Sufragerie
Buc.
Vestibul mare, cu acces în

1 camera de zi, birou și
scară 2 Vestibul unghiular (de
colț)
Subsol Copii
Buc. Vestibul Vestibul

Sufrag.
Antreu
Cameră
Birou de zi
Buc.
Vestibul cu acces în camera Vestibul cu acces în antreu

3 de zi, birou, grup sanitar și
zona locuibilă 4 și sufragerie
Cameră de zi
Buc. Cameră
de zi
Vestibul
Buc. Vestibul
Vestibul cu acces în scara Vestibul cu acces în zona

5 la etaj, bucătărie, veceu și
zona locuibilă 6 locuibilă, bucătărie, veceu
și birou
Antreu
Vestibul
Bucătărie Vestibul Buc.
Sufr.
Camera de zi
Vestibul și antreu cu acces Vestibul cu acces în zona

7 în scara din subsol și la
etaj 8 locuibilă, bucătărie și scara
din subsol
B
B
Lc Lc
Sf Lc B Lc
Sf
Sf
Lc
Sf
B
Lc
Lc G
B
B Sf B
Scări cu o singură rampă

Scările cu o singură rampă se folosesc de regulă în interiorul
locuințelor unifamiliale pentru acces la etaj sau în subsol
Treapta variază între 250 – 290 (300) mm
Contratreapta variază între 150 – 187,5 mm
Scări cu o două rampe

Scările cu o două rampe se folosesc în calitate de comunicații
verticale de bază în clădirile cu locuințe colective, dar și în
interiorul locuințelor unifamiliale
1. Casa scării dispusă
1
2 transversal, cu
iluminare naturală
2. Casa scării dispusă
longitudinal, cu
iluminare naturală
3. Casa scării cu
3 ascensor dispusă
4 transversal, cu
iluminare naturală
4. Casa scării cu
ascensor între rampe
dispusă transversal,
cu iluminare naturală
5 5. Casa scării cu
Scări obișnuite pentru ascensor dispusă
locuințe colective longitudinal cu
iluminare naturală
1 2
Scări pentru locuințe colective fără iluminare laterală

1. Casa scării dispusă transversal, fără iluminare laterală
2. Casa scării dispusă longitudinal, fără iluminare laterală
- Luminător (sistem de iluminare verticală, prin acoperiș

1 2 3
Intrarea în casa scării la clădiri mai înalte de P+10E

1. Casa scării dispusă transversal, cu 2 ascensoare pasageri și 1 mare
2. Casa scării dispusă transversal, cu 1 ascensor pasageri și 1 mare
3. Casa scării dispusă transversal, cu 1 ascensor pasageri și 2 mari
1 2 3
Scări la clădiri mai înalte de P+10E

1. Casa scării dispusă transversal fără loggie (balcon)
2. Casa scării dispusă transversal cu loggie (balcon)
3. Casa scării dispusă transversal și ascensoare pe partea opusă
1. Casa scării dispusă transversal, cu iluminare naturală

2. Casa scării dispusă longitudinal, cu iluminare naturală
3. Casa scării cu ascensor dispusă transversal, cu iluminare naturală
Lățimea rampelor:
• ≥ 950 mm la clădiri până la P+1E
• ≥ 1200 mm la clădiri până la P+9E
• ≥ 1400 mm la clădiri ≥ P+9E
Lățimile minimale ale coridoarelor

funcție de intrările în încăperile deservite
LOCUINȚE.
Încăperi gospodărești
LOCUINȚE. Încăperi gospodărești
PLAN GARAJ
Cameră
GARAJ auxiliară
LOCUINȚE.
Bucătării și sufragerii
LOCUINȚE. Bucătării și sufragerii
Bucătărie-nișă
Aria minimală începe de la 5.0 m.p, dar poate fi și mai mică
Este obligatorie prezența sufrageriei
Bucătărie de gătit
Aria minimală începe de la 7.0 – 8.0 m.p, dar poate fi și mai mică
Este obligatorie prezența sufrageriei sau masa se ia în camera de zi
Bucătărie-sufragerie
Aria minimală începe de la 8.0 – 10.0 m.p,
Amplasarea sufrageriei
Bucătăria
8 persoane
6 persoane
2.24
7 persoane
Camera de zi
LOCUINȚE.
Camere de zi
LOCUINȚE. Camere de zi
Apartamente cu Apartamente cu Apartamente cu ≥ 3 camere
1 cameră 2 camere 1 cameră
LOCUINȚE.
Dormitoare
LOCUINȚE. Dormitoare
Suprafața și lățimea minimală a dormitoarelor

Lățimea 2250 mm se acceptă numai pentru dormitoare pentru o
persoană și numai pentru un singur dormitor din locuință
LOCUINȚE.
Grupuri sanitare
LOCUINȚE. Grupuri sanitare
ARHITECTURA
SPAȚIILOR
INTERIOARE
ȘCOLI. Bibliografie
1. COD nr.152 din 17.07.2014. Codul Educației al Republicii
Moldova
2. NCM C.01.12:2018 Clădiri civile. Clădiri și construcții
publice. Ministerul Economiei și Infrastructurii, Chișinău
2018
3. NCM C.01.03:2016 proiectarea construcțiilor pentru școli
de învățământ general. Ministerul Dezvoltării Regionale
și Construcțiilor, Chișinău 2016
4. NP 010-1997: Normativ privind proiectarea, realizarea și
exploatarea construcțiilor pentru școli și licee. Ministerul
Lucrărilor Publice și Amenajării teritoriului, București
1997
5. NP 065-02: Normativ privind proiectarea sălilor de sport.
București 2002
ȘCOLI. Noțiuni Generale
ȘCOLI
1. Noțiuni generale despre școli
2. Clase și auditorii
3. Săli de dimensiuni mari
4. Încăperi pentru școli specializate
5. Săli sportive
6. Încăperile de la intrare și recreațiile
7. Încăperile de la intrare și recreațiile

În orașe, școlile se amplasează cu o rază maximă de accesibilitate
de la locuințe de 500 m.
Clădirea școlii trebuie să fie la cel puțin 25 m distanță de hotarul
terenului școlar (aliniament, linie roșie).
Zonele funcționale ale terenurilor școlare:
• zona didactico-experimentală (educațională);
• zona sportivă și de agrement;
• zona de recreere;
• zona gospodărească.
Zona sportivă se va amenaja conform următoarelor reguli:
• terenurile sportive pentru jocurile cu mingea și aruncări trebuie
să fie la cel puțin 25 m distanță de ferestrele clădirii și să aibă un
gard perimetral cu o înălțime de cel puțin 2,5-3 m;
• alte terenuri trebuie îndepărtate de la ferestrele clădirii cel puțin
cu 10 m.
Teritoriile școlilor trebuie să fie proiectate astfel încât să existe cel

puțin 2 accese separate la acestea și să fie prevăzută posibilitatea
unui ocol circular pentru mașinile de pompieri.
Zona de odihnă
Clasele Clasele Clasele

Ateliere
10 - 12 5-9 1-4 Zona de
odihnă
Recreația Recreația Recreația Zona de

cl. 10 - 12 cl. 5 - 9 cl. 1 - 4 meditație
IT-Centru
informațional
Serviciul
Cantina
gospodăresc
Biblioteca
Vestibul, garderoba
Sala de
Administrația
festivități
Blocul
sportiv
Schema zonării funcționale a unei școli.

Structura relațiilor funcționale între încăperile școlii
A – zona educațională
pentru clasele 1-4;
B – zona educațională
pentru clasele 5-12;
C – ateliere de muncă;
D – încăperi pentru
meditație;
C 1 - vestiar-garderobă;
2 - birou tehnic;
B 3 - bibliotecă;
4 - cancelarie;
5 - laboratoare;
D 6 - clasă specializată;
7 - săli de sport;
8 - cantină;
9 - sală de festivități;
A 10 – sală muzicală;
11 – administrația;
12 - centru tehnic;
13 - zona de recreere;
14 - zona sportivă;
15 - zona de instruire și
experimentală;
Diagrama relației dintre principalele grupuri de spații ale unei școli 16 - zona gospodărească
clasă clasă clasă clasă clasă clasă
Terase de Blocuri de Atelier
odihnă / dormit dormit lucru
manual Recreație Grup sanitar
Cantina Sală de Sală clasă clasă clasă clasă clasă clasă

școlară festivități sportivă
Recreație Grup sanitar
Fotolaborator Laboratoare de:

medic
fizică chimie biologie
Organizații obștești
serviciu
tehnic
Biblioteca clasă clasă clasă clasă clasă clasă
Vestibul Garderobă
Recreație Grup sanitar
Director Cancelarie
SCHEMA
Ateliere didactice:
FUNCȚIONALĂ A
Prelucrare Instru- Prelucrare Lucru Activități
metal mental lemn manual casnice UNEI ȘCOLI
Orientarea principalelor săli de clasă pentru școli este direcția sud,
sud-est.
Pentru sălile de pictură, de desen și desen liniar, orientarea
recomandată este spre nord.
Clase și auditorii Dormitoare, etc.

Școlile, în conformitate cu tipurile de clădiri de utilitate publică se
referă la categoria clădiri educaționale
Instituțiile Educaționale se împart în următoarele tipuri de instituții
de învățământ:
• școli primare (clasa 1 - 4) – treapta I;
• gimnazii (clasa 5 – 9) – treapta II;
• licee (clasa 10 – 12) – treapta III;
• școli și licee specializate;
• școli-internat;
• școli profesionale (de meserii);
• colegii (centre de excelență);
Primele trei cicluri ale școlilor pot fi organizate independent sau
grupate după cum urmează:
• școli primare + ciclul gimnazial + ciclul liceal;
• școli primare + ciclul gimnazial;
• ciclul gimnazial + ciclul liceal;
Conform normelor sanitare capacitatea instituțiilor de învățământ
cu toate cele trei cicluri de instruire noi nu se recomandă să
depășească 1000 de locuri (copii).
Școlile din mediul rural ce includ numai prima treapta de instruire
– treapta primară se recomandă să aibă capacitatea de
aproximativ 80 elevi.
Școlile ce includ prima și a doua treaptă de instruire – se
recomandă să aibă capacitatea de aproximativ 250 elevi.
Școlile ce includ a doua și a treia treaptă de instruire – se
recomandă să aibă capacitatea de aproximativ 500 elevi.
SCEMA FUNCȚIONALĂ
PENTRU ȘCOLI PRIMARE
Schema funcțională
pentru școli
gimnaziale și licee
Calculul suprafețelor școlare
Suprafața ce revine
Tipuri de încăperi școlare unui elev, m.p.
Clase, săli de studii 2.5 – 3.5
Laboratoare pentru științe exacte, săli de 2,4
desen și pictură
Săli de calculatoare, săli de informatică, săli 6.0
pentru tehnologii IT
Laborator de limbi străine 2.4
Ateliere de muncă 6.0
Dormitoare în scolile-internat și pentru 4.0
clasele primare
Cancelarie După normele de
proiectare a oficiilor
Variante compoziționale ale a
clădirilor școlare:
a - liniară;
b - perimetrală;
c – din pavilioane
b
c
Compoziții liniare ale
clădirilor școlare
2Е
Calități compoziționale:
• Compactibilitate;
• Soluție constructivă
simplă;
• Este eficientă pentru
capacități nu prea mari
1Е
(până la 20 clase);
• Sunt destinate pentru
relief liniștit
Probleme:
• Coridoare foarte lungi
Р (pași pierduți)
Р Compoziții perimetrale ale clădirilor școlare
1Е
Calități compoziționale: Amplasarea încăperilor școlare în jurul atriumului,

Compactibilitate; Capacitate sporită.
Р 1Е 2Е
Compoziții din pavilioane ale clădirilor școlare

Calități compoziționale:
• Diversități compoziționale;
• Izolarea totală a grupelor de vârstă;
• Asigură accesul pe teren în timpul recreației; Utilizabilă în orice condiții
Biblioteca și multimedia Sala de festivități Zona sportivă
Bucătăria Cantina
Clasele primare
Administrația
Clasele superioare
Intrarea principală
Intrare pentru
clasele primare Școală contemporană. Schemă principială
SOLUȚIA SPAȚIAL-VOLUMMETRICĂ A ȘCOLILOR
Înălțimea clădirii unei instituții de învățământ general nu trebuie să
depășească P+3E.
Ocuparea fiecărei clase nu trebuie să depășească 25 de persoane.
Toate spațiile școlii sunt împărțite în două grupe principale:
1. Săli de studiu:
• săli de clasă pentru clasele 1-4 (treapta I);
• săli de clasă și laboratoare cu asistenți de laborator pentru clasele
5-12 (treptele II și III);
• spații pentru formare profesională și orientare profesională.
2. Spații școlare generale:
• săli de festivități și sport;
• blocul alimentar;
• ateliere;
• spații administrative;
• biblioteca etc.
La proiectarea clădirilor școlare, este recomandabil să se ofere
posibilitatea unei funcționări separate a spațiilor școlare
educaționale și generale, întrucât, în acest caz, spațiile școlii
generale vor putea lucra pentru cartier în timpul orelor
extrașcolare.
Sălile de festivități din clădirile școlii trebuie să fie amplasate nu mai
sus decât la etaj.
Zona principalelor săli de clasă trebuie calculată în conformitate cu
numărul de elevi într-o clasă.
Înălțimea etajelor supraterane ale clădirilor școlare trebuie să fie de
3,3 m.
Înălțimea sălilor de sport este de 7 m până la partea inferioară a
structurii de rezistență a șarpantei.
Înălțimea sălilor de festivitate este determinată în conformitate cu
cerințele tehnologice și, de regulă, este egală cu înălțimea sălii de
sport.
ȘCOLI. Clase și auditorii
Cerințe minime pentru realizarea unei

bune vizibilități
Recomandări privind
dispunerea meselor mobile
într-o clasă
Spații minime necesare într-o clasă funcție de mobilier (30 locuri)

1. Perete opac; 2 Perete vitrat; 3. Depozitare haine
Dimensiuni minime necesare pentru clase școlare

Dimensiuni
minime necesare
pentru cabinete
(clase) de
matematică,
geografie,
istorie, științe
sociale
Legendă
1. Masa de
lucru
(l=180; l=60;
h=75-80)
2. Masă
profesor
3. Estradă
h=15-25 cm
4. Depozitare
material
didactic
Dimensiuni minime necesare pentru laborator de fizică, chimie, biologie

Legendă
1. Masa de
lucru
(l=180; l=60;
h=75-80)
2. Masă
profesor
3. Estradă
h=15-25 cm
4. Depozitare
material
didactic
5. Post de
lucru
(l=75; l=50;
h=75-80 cm)
6. Element
de separare
L=75; l=60;
Dimensiuni minime necesare pentru laborator fonic H=70 cm
Dimensiuni minime necesare
pentru clase-ateliere de
activități practice școlare
Suprafața unei clase școlare nu
poate fi mai mică de 2 m.p./elev, iar
volumul trebuie să fie cel puțin de
4m.c./elev.
Suprafața ferestrelor trebuie să fie
mai mare de 1/5 din suprafața clasei
iluminate.
Distanța optimală de la tablă până la
ultimul rând din clasă nu poate
depăși 9.0 m
Adâncimea clasei trebuie să fie
maximum 6500 mm în cazul iluminării
naturale dintr-o singură parte.
Dacă lățimea clasei este mai mare de
6500 mm, iluminarea trebuie să fie
organizată din două părți.
Variantă de amenajare a unei clase

Variantă de amenajare a unei clase (ilustrare)

Variantă de amenajare a unei clase

Zona generală de predare constituie ie până la 10 – 20 % din suprafața
clasei.
Sălile pentru clasele 1 – 4 trebuie amplasate într-o zonă (bloc,
pavilion) separată de celelalte spații din școală.
Variante de
amenajare a
unor clase
În zona
claselor
primare vor fi
amplasate și
spații
suplimentare
pentru
meditații,
ateliere
specializate,
alte încăperi
din categoria
dată.
Variantă de amenajare a unei clase cu monitoare murale și

instalații de cinema
Pentru acest tip de clase este necesară o încăpere suplimentară
pentru materiale didactice și introducerea filmului.
Variante de amenajare a unor clase cu spații pentru materiale didactice

Clase pentru
instruire
neformală
Clase pentru instruire
neformală
Clase pentru instruire
neformală
Variantă de amplasare a sălii de calculatoare (clasă – internet)

Variantă de amenajare a unei săli de calculatoare în două fronturi

Se recomandă excluderea la maximum a influenței luminii naturale
asupra monitoarelor.
Variantă de amenajare a unei săli de calculatoare în trei fronturi

Sălile mici pentru calculatoare pot fi amplasate și în încăperile
interioare ale școlilor.
ȘCOLI. Săli de dimensiuni mari
Sală de festivități
Sălile de festivități, amfiteatrele se proiectează pentru maximum 60 %
din numărul total de elevi (0.65 m.p./loc).
Nu se recomandă utilizarea sălilor de festivități cu capacitate ce
depășește 200 locuri.
Vor fi prevăzute obligatoriu: estrada (scena), sala de încărcat filme,
centru tehnic, radiocentru, grup sanitar cu lavoar
Portalul scenei trebuie să asigure posibilitatea utilizării concomitente

a mai multor ecrane (minimum 2 – 3)
ȘCOLI. Încăperi pentru școli specializate
În calitate de exemplu de școli specializate, v-om examina școlile de
artă pentru copii.
De regulă,în cadrul acestor școli sunt prezente patru departamente:
• de pregătire inițială;
• muzical;
• coregrafic;
• Arte Plastice
Departamentul de pregătire inițială trebuie să funcționeze separat
de restul spațiilor școlii de artă pentru copii și include următoarele
spații principale (de bază):
• o clasă de muzică;
• o clasă de desen și modelare;
• cămară; cameră de depozitare pentru instrumente muzicale și
fond de artă;
• o sală universala;
• dușuri; blocuri sanitare.
Departamentul de arte plastice include ateliere de desen, pictură,
compoziție, sculptură.
Fiecare atelier de pictură și desen este situat, de regulă, la etajele
superioare și include următoarele zone:
- zona cadrelor didactice;
- zona de naturilor statice;
- zona elevilor;
- zona de depozitare pentru șevalete.
Înălțimea recomandată a atelierelor până la partea inferioară a
structurilor de rezistență este de 3.6 – 3.9 m, lățimea încăperilor -
6 m, lungimea 9 m.
Departamentul de muzică trebuie să fie planificat astfel încât sălile
echivalente, în funcție de cerințele funcționale, acustice, de izolare
fonică și structurale, să fie integrate în secțiuni separate și
diferențiate vertical și orizontal de alte încăperi.
Ateliere de desen, pictură și sculptură:

1 - atelier de desen și pictură;
2 - atelier de sculptură;
3 - depozit;
4 - depozit de gips; 5 - depozit de lut, deșeuri
Ateliere de artă
aplicată și
compoziție:
1. atelier de arte
aplicate
Clasele pentru lecții individuale de muzică trebuie să fie proiectate
cu vestibule-sasuri din care se asigură accesul în depozitele pentru
instrumente și o chiuvetă.
Se recomandă ca pereții claselor de muzică să nu fie paraleli
(deviația poate varia între 2 - 12 °), iar finisajul pereților trebuie să
fie adecvat acustic (să asigure timpul de reverberație necesar).
Școala (departamentul) muzicală.

Clasa pentru muzică corală și orchestrală
Clase pentru lecții individuale la vioară, pian, instrumente de

suflat și instrumente populare:
1,2 - camere pentru lecții individuale; 3 - încăperi utilitare
Departamentul coregrafic include:
• o sală pentru cursuri de dans ritmic;
• săli pentru cursuri de dansuri clasice, populare, moderne;
• clasa teoretică
Sală universală din departamentul coreografic:

1 - o clasă universală pentru coreografie; 2 - garderobă cu duș și blocuri
sanitare; sala de costume; cabine de probă; dușuri; grupuri sanitare.
ȘCOLI. Săli sportive
Depozit
inventar
Centrală
termică
Sala de
forță
Sală sportivă școlară (universală)

Organizări funcționale pentru activități sportive.
Parametri pentru săli de sport
ȘCOLI. Încăperilor de la intrare și recreațiile
Coridor
Vestibul
Garderobă
Tambur
Grupa încăperilor de la intrare

Legendă:
PLAN PARTER
1. Sală de clasă
2. Încăperi de
serviciu
3. Clasă de arte
plastice
4. Bloc medical
5. Administrația
6. Vestibul cu
garderobă
7. Recreație
(hol) de tip
sală
8. Grup sanitar
Lățimea coridoarelor în instituțiile de învățământ trebuie să fie:
• minimum 2.5 m pentru coridoare cu simplu tract (cu clase și
alte tipuri de încăperi dispuse de o singură parte a acestuia);
• minimum 3.0 m pentru coridoare cu dublu tract (cu clase și
alte tipuri de încăperi dispuse de ambele părți ale acestuia);
Recreațiile se vor proiecta la fiecare etaj conform regulii:

• 1 recreație (hol) cu suprafață de cel puțin 20 m.p. pentru un
grup de 2 – 6 clase;
• suprafața recreațiilor se va stabili reieșind din numărul de
elevi deserviți, din norma minimală de 1.6 – 2.0 m.p. pentru
un elev din clasele deservite.
Suprafața vestibulului depinde de mai mulți factori, dar pentru

orientare poate fi determinată din norma de 0.5 m.p. / elev
Grupuri sanitare:
• un grup sanitar separat
(băieți / fete) pentru
fiecare tronson;
• intrarea trebuie să fie
dintr-o recreație;
• un vas de closet pentru
20 fete;
• un lavoar pentru 30 fete;
• un vas de closet, un
pisoar, un lavoar pentru
30 băieți;
• un vas de closet și două
pisoare pentru 15 -20
profesori;
• un vas de closet pentru 5
– 10 profesoare
Cantina școlară
Cantina școlară este constituită din bucătărie și sala de mese.
• Sala de mese are o suprafață de 0.75 m.p. / elev (alimentarea
100 % din copii în trei schimburi);
• Va fi prevăzut un lavoar (robinet) pentru fiecare 20 locuri la
masă;
• Lavoarele pot fi amplasate în coridoare sau încăperi separate
alături de sala de mese.
Bucătăria se amplasează la parter.
Ca excepție poate fi amplasată în demisol, cu condiția că cota
pardoselii demisolului nu este mai jos de 1.5 m de cota terenului
natural.
Depozitele și încăperile auxiliare pentru lucrătorii cantinei pot fi
amplasate și în subsol cu condiția că va exista o ieșire directă din
aceste spații în stradă.
ȘCOLI.
ARHITECTURA
SPAȚIILOR
INTERIOARE
GRĂDINIȚE. Bibliografie
1. COD nr.152 din 17.07.2014. Codul Educației al Republicii

Moldova
2. NCM C.01.12:2018 Clădiri civile. Clădiri și construcții
publice. Ministerul Economiei și Infrastructurii, Chișinău
2018
3. NCM C.01.02:2016 Proiectarea construcțiilor pentru
grădinițe de copii. Ministerul Dezvoltării Regionale și
Construcțiilor, Chișinău 2016
4. NP 011-1997: Normativ privind proiectarea, realizarea și
exploatarea construcțiilor pentru grădinițe de copii.
Ministerul Lucrărilor Publice și Amenajării teritoriului,
București 1997
GRĂDINIȚE. Bibliografie
5. Regulament sanitar pentru instituţiile de educaţie

timpurie. HG1211/2016 din 04.11.2016
6. Standarde minime de dotare a instituției de educație
timpurie. Ordinul nr.253 din 11.10.2017 MECC
GRĂDINIȚE
INSTITUȚII DE ÎNVĂȚĂMÂNT TIMPURIU (GRĂDINIȚE)
2. Săli pentru grupe
3. Săli sportive și muzicale
4. Spații aferente
GRĂDINIȚE. Noțiuni Generale
În orașe, instituțiile de învățământ timpuriu (grădinițele pentru
copii) se amplasează cu o rază maximă de accesibilitate de la
locuințe de 300 - 350 m. În localitățile rurale raza de deservire
poate fi și 1000 m și chiar și mai mult funcție de condițiile locale.
Clădirea grădiniței trebuie să fie la cel puțin 25 m distanță de
aliniamentul stradal.
Procesele funcționale în grădinițele pentru copii sunt foarte
diferite după natura sa:
• principalul proces funcțional este întreținerea și dezvoltarea
copilului, asigurat de un grup de încăperi în care copilul își
petrece cea mai mare parte a zilei;
• procesul funcțional de alimentație (5 mese pe zi) este asigurat
de așa-numitul bloc alimentar;
• procesul funcțional de organizare a supravegherii medicale
este asigurat de prezența spațiilor personalului medical;
1 – clădiri de locuit P+1E - P+8E
Amplasarea grădinițelor pentru copii
R = 300 – 350 m
4 – școală
5 – grădiniță pentru copii
6 – centrul medicilor de familie
7 –complex sportiv
8 – centru public
Amplasarea grădinițelor pentru copii

Procesele funcționale în grădinițele pentru copii sunt foarte
diferite după natura sa:
• procesul funcțional al dezvoltării fizice a copilului este asigurat
de un complex de spații pentru activități sportive (săli de sport,
săli de dans, piscine), precum și locuri de joacă pentru copii.
• procesul funcțional al dezvoltării creative a copilului este
asigurat de prezența spațiilor pentru activități creative: cântat,
desen, artă plastică (compoziții din hârtie) etc.
• procesul de management funcțional – spații de serviciu și
administrative.
Schema clasică de amplasare a Schema modernă de amplasare
sălilor pentru grupe a sălilor pentru grupe
Schema de sistematizare cu Schema de sistematizare cu

coridor central spații de joacă comune
Spațiu de joacă pentru fiecare Spațiu de joacă pentru fiecare
copil în grupa sa – 2.5 m.p. copil în zona de joacă – 10.5 m.p.
vestiar dormitor vestiar dormitor vestiar dormitor
sală de
jocuri și sala de sala de
WC
WC
WC
servit grupă grupă
masa
alimente
director depozit
bucătărie
Sala festivă
medic personal (muzicală)
spălătorie
izolator WC personal
albituri
sală de
jocuri și sala de sala de
WC
WC
WC
servit grupă grupă
masa
vestiar dormitor vestiar dormitor vestiar dormitor

sala de sala de sala de
grupă grupă grupă
spălătorie spălare
centralizată
bazin
încăperi pentru activități Încăperi

de
sportive și muzicale serviciu
medic Livrarea
produse-
bloc
lor și a
alimentar
semifabri-
sala de sala de sala de catelor
grupă grupă grupă
Parter Etaj
Grupele de creșă Spațiile medicale

Grupele preșcolare Încăperi pentru activități muzicale
Spălătoria Blocul alimentar
Schema compozițională a unei grădinițe cu 140 – 160 locuri

Grupele de creșă sunt destinate copiilor până la vârsta de 3 ani
Grupele pentru învățământ timpuriu (preșcolare) sunt destinate pentru
copii cu vârstă între 3 – 6, 7 ani.
Amenajarea teritoriului unei grădinițe cu 140 – 160 locuri

Pentru fiecare grupă trebuie să fie prevăzut un pavilion cu suprafață
minimală de 24 m.p. cu acces separate.
Terenurile sportive și de joacă vor fi utilizate în comun de toți copiii
Principiu de amenajare a teritoriului unei grădinițe

Principiu de amenajare a teritoriului unei grădinițe cu pavilioane în interior

Orientarea încăperilor din
grădinițele pentru copii
Orientarea încăperilor
Tipul
încăperilor optimală admisibilă
Distanța până la clădirea ce formeză umbre, m
Sălile pentru
grupe S 85º - 275º
Dormitoarele E oricare
Sălile muzicale
și sportive,
izolatorul, S oricare
După norme
fizioterapia
Încăperile
blocului N oricare
alimentar
Orientarea Încăperile
admisă, º medicale E oricare
Principiile de orientare a încăperilor din grădinițele pentru copii

GRĂDINIȚE. Săli pentru grupe
2. Săli pentru grupe

dormitor
sala pentru grupă vestiar
sală pentru
Bufet
bufet
jocuri
WC
vestiar WC dormitor
Principiile funcționale în zona grupelor preșcolare

Suprafața vestiarelor în grupele preșcolare trebuie să fie de minimum 18 m.p.
În cazul amplasării dulapurilor pentru haine de-a lungul pereților lungimea
acestora trebuie să fie de 4.53 m (pentru 15 copii), 6.04 m (pentru 20 copii) și
7,55 m (pentru 25 copii)
Lățimea vestiarelor trebuie să fie de minimum 3.4 m, în cazul amplasării
dulapurilor de-a lungul a doi pereți opuși și două rânduri de scaune și 3.0 m – cu
un singur rând de scaune.
LEGENDA
1. Sala pentru grupă
2. Dormitor
3. WC
4. Bufet
5. Vestiar
6. Tambur pentru intrare
7. Copertina deasupra palierului de
plecare / sosire
8. Sala tehnică (pentru cărucioare,
săniuțe, biciclete, etc.)
I. Intrare în grupă din stradă
II. Intrare în grupă din clădire
III. Relații obligatoare între încăperi
IV. Relații posibile între încăperi
Schema funcțională în zona grupelor preșcolare

Sala pentru grupă
trebuie să aibă o
suprafață de cel
puțin 50 m.p.
Vestiar Sala pentru grupă Dormitorul
22.4 m.p. 48.9 m.p. trebuie să aibă o
suprafață de cel
puțin 36 m.p.
WC trebuie să
aibă o suprafață
mai mare 12 m.p.
Tambur (hol) Bufetul – 3 m.p.
Bufet
În cazul unor
Dormitor grupe mai mari de
49.9 m.p. 25 de copii
parametrii
WC încăperilor de bază
vor fi revăzuți
conform situației
planificate.
SUPRAFEȚE ȘI INSTALAȚII ĂN ZONA GRUPELOR
Suprafața sălilor pentru grupă raportată la un copil 1.5 – 2.0 m.p.
Volumul de aer în sala pentru grupă raportat la un copil 4.0 – 6.0 m.c.
Suprafața dormitoarelor raportată la un copil 1.8 – 2.0 m.p.
Volumul de aer în dormitoare raportat la un copil 10.0 – 12.0 m.c.
Numărul de paturi în dormitor 1 pat / copil
Vase de clozet în WC 1 vas / 15 copii
Lavoare în WC 1 lavoar / 6 copii
Cadă de baie sau dușuri 1 cadă / 20 copii
2 dușuri / 20 copii
LEGENDĂ
1. Intrare cu
copertină
2. Vestiar
3. Sală pentru jocuri ți
luat masa (sala
pentru grupă)
4. Sală pentru lucru
manual al copiilor
5. Debara pentru
păpuși și alte jucării
6. Atelier
7. Sală pentru jocuri
active
8. Terasă pentru
jocuri
SPAȚII PENTRU GRUPE LA
GRĂDINIȚĂ
3. Săli sportive și muzicale

GRĂDINIȚE. Săli sportive și muzicale
Încăperi pentru activități speciale sportive și muzicale în grădinițe pentru copii
Grădinițe pentru copii:
Obișnuite Specializate
Nr. grupe în grădinițe
Suprafața sălii, în m.p.
Săli sportive Săli muzicale Săli sportive Săli muzicale
4 grupe în grădiniță - - 75 -
4 – 6 grupe în grădiniță 100 - - -
8 grupe în grădiniță - - 75 60
6 – 8 grupe în grădiniță 100 - - -
8 – 14 grupe în grădiniță 100 50 - -
Sălile sportive și sălile muzicale se recomandă să aibă proporțiile 1 : 1.5,

dar nu mai mult de 1 : 2.
Forma optimală a sălii este considerată forma pătrată.
Aceste săli pot fi utilizate concomitent de 2 – 3 grupe, inclusiv pentru
petrecerea anumitor festivități .
1. Perete gimnastic
2. Frânghie
3. Crawl (inel) ring
4. Pod legănat
5. Bancă de gimnastică
6. Suport pentru jocuri
7. Stand de sărituri
8. Bârnă de gimnastică
9. Bârnă rotundă
10. Debara de inventar
11. Scaune
pentru
copii
Exemplu de sală sportivă cu suprafața 100 m.p.

1. Perete gimnastic
2. Frânghie
3. Crawl (inel) ring
4. Pod legănat
5. Bancă de gimnastică
6. Suport pentru jocuri
7. Stand de sărituri
8. Bârnă de gimnastică
9. Bârnă rotundă
10. Debara de inventar
11. Scaune pentru copii
Exemplu de sală sportivă cu suprafața 75 m.p.

11. Scaune pentru

copii
12. Pian
13. Scaun pentru
pianist
14. Dulap pentru
note muzicale
Clasă muzicală la grădiniță
Vestiar
Sală de
Duș încălzire /
Bazin pregătire
(≥ 60 m.p.)
Vestiar
Încăperi
tehnice Vestibul Cabinet
metodic
Schema funcțională a zonei bazinului sportiv la grădinițele pentru copii

I – Sala piscină ( bazin 12.5 x 6.0 m

sau 7.0 x 3.0 m)
II – Vestiar
III – Sala cu dușuri
1. Dulapuri pentru hainele copiilor
2. Scaune pentru îmbrăcarea
copiilor
3. Uscător
4. Cabină de duș
5. Cadă pentru spălatul
picioarelor
Elementele funcționale a unui bazin la grădinițele pentru copii

GRĂDINIȚE. Spații aferente
4. Spații aferente
Saloanele
medicale
(izolatoarele)
WC
trebuie să fie
Salon medical
Salon medical
proiectate pentru
Încăperi 1.5 % din capacitate
medicale cu 1 (4 m.p.) sau 2
locuri (6 m.p.) în
salon.
Recepție Recepția trebuie
să aibă suprafața
de 4 m.p. în caz de
prezență a unui
singur salon și de
6 m.p. – în cazul a
Schema funcțională a serviciului medical la grădinițele două saloane.
pentru copii WC cu loc de
preparare a
La grădinițele de copii cu capacitate de 150 locuri încăpea medicală dezinfectantelor
și de proceduri pot fi amplasate într-un birou de 9.0 m.p., în trebuie să aibă aria
grădinițe mai mari – în două birouri separate a câte 9.0 m.p. de 6 m.p.
Depozit
Spălare
veselă
Preparare bucate
Bucătăria
Distribuție
bucate
Depozit
Schema funcțională a blocului alimentar la grădinițele

pentru copii
La grădinițele de copii blocurile alimentare se amplasează exclusiv
la parterele clădirilor.
Blocul alimentar va avea obligatoriu acces separat din stradă
Sala de călcare și uscare a

Spălare separată
lenjeriei de pat
Depozit
Dulap de
lenjerie
uscare
curată
Schema funcțională a spălătoriilor la grădinițele

pentru copii
Masă de călcat
Centrifugă
Centrală termică
Uscătorie
Mașină de
spălat Cufăr lenjerie Secția
murdară lenjerie
Baie pentru
înmuierea
lenjeriei
Exemplu de spălătorie la grădinițele pentru copii

MULȚUMESC PENTRU
ATENȚIE

Teme Arhitectura Spatiilor de Interior

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Teme Arhitectura Spatiilor de Interior

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ARHITECTURA

1. Definiția noțiunii de arhitectură

CONSTRUCȚII 1. construcții hidrotehnice

B. construcții 3. rețele de transport

Notă - tipurile clădirilor şi construcţiilor, care nu sunt

1 – stâlp metalic; 2 – fermă metalică ;

Clasificarea clădirilor şi a elementelor componente după gradul de rezistenţă lа foc

După pericolul de incendiu elementele de

EXIGENTE PENTRU CONSTRUCTII

Cerințele fiziologice naturale se referă la

Cerințele fiziologice naturale:

Cerințele psihosociale vizează senzația

EXIGENȚE DE PERFORMANȚĂ sunt un ansamblu

Exigențe de performanță privind realizarea

3. IGIENA, SANATATE SI MEDIU INCONJURATOR

5. PROTECȚIE ÎMPOTRIVA ZGOMOTULUI

1. Captarea atenției se referă în primul rând la aspectul exterior al construcției,

Subsol - 77.0 m.p. Parter – 115.0 m.p. Etaj - 86.0 m.p.

PLAN PARTER PLAN ETAJ

PLAN PARTER (cota 0.000)

Scară de acces în Scară de acces

SCHEMA FUNCȚIONALĂ A UNEI LOCUINȚE

Vestibuluri anexate (ieșite în afara fațadelor)

Vestibuluri încorporate (nu ies în afara fațadelor)

Vestibul mare, cu acces în

Buc. Vestibul Vestibul

Vestibul cu acces în camera Vestibul cu acces în antreu

Vestibul cu acces în scara Vestibul cu acces în zona

Bucătărie Vestibul Buc.

Vestibul și antreu cu acces Vestibul cu acces în zona

Scări cu o singură rampă

Scări cu o două rampe

Scări pentru locuințe colective fără iluminare laterală

- Luminător (sistem de iluminare verticală, prin acoperiș

Intrarea în casa scării la clădiri mai înalte de P+10E

Scări la clădiri mai înalte de P+10E

1. Casa scării dispusă transversal, cu iluminare naturală

Lățimile minimale ale coridoarelor

Suprafața și lățimea minimală a dormitoarelor

3. Săli de dimensiuni mari

4. Încăperi pentru școli specializate

6. Încăperile de la intrare și recreațiile

7. Încăperile de la intrare și recreațiile

Teritoriile școlilor trebuie să fie proiectate astfel încât să existe cel

Clasele Clasele Clasele

Recreația Recreația Recreația Zona de

Schema zonării funcționale a unei școli.

Cantina Sală de Sală clasă clasă clasă clasă clasă clasă

Fotolaborator Laboratoare de:

Clase și auditorii Dormitoare, etc.

Calități compoziționale: Amplasarea încăperilor școlare în jurul atriumului,

Compoziții din pavilioane ale clădirilor școlare

Cerințe minime pentru realizarea unei

Spații minime necesare într-o clasă funcție de mobilier (30 locuri)

Dimensiuni minime necesare pentru clase școlare

Dimensiuni minime necesare pentru laborator de fizică, chimie, biologie

Variantă de amenajare a unei clase

Variantă de amenajare a unei clase (ilustrare)

Variantă de amenajare a unei clase

Variantă de amenajare a unei clase cu monitoare murale și

Variante de amenajare a unor clase cu spații pentru materiale didactice

Variantă de amplasare a sălii de calculatoare (clasă – internet)

Variantă de amenajare a unei săli de calculatoare în două fronturi

Variantă de amenajare a unei săli de calculatoare în trei fronturi