CURRICULUM ÎN DEZVOLTARE LOCALĂ

DENUMIRE: “ÎNTOCMIREA ȘI SERVIREA CORECTĂ A

MENIURILOR”
Clasa a IX-a, învățământ profesional de 3 ani
Stagiu de pregătire practică, 150 ore/an(durata: 5 săptămâni)
PROFIL: SERVICII, DOMENIUL: TURISM ŞI ALIMENTAŢIE
CALIFICAREA PROFESIONALĂ: OSPĂTAR(CHELNER),
VÂNZĂTOR ÎN UNITĂȚI DE ALIMENTAȚIE

2017
1
 CUPRINS

1.Argument 3
2. Structura programei 4
3. Conţinuturi 4
4. Evaluarea 11
5. Bibliografie 15

Ceea ce aud, uit…

Ceea ce vad, îmi amintesc…
Ceea ce fac, înţeleg !

2
 1. ARGUMENT

Modulul IV CDL “ , Întocmirea și servirea corecta a meniurilor” este parte integrată a

domeniului de pregătire Turism şi alimentaţie, domeniu care asigură pregătirea de specialitate
pentru cei ce au în vedere să îşi desfăşoare activitatea profesională în unităţile de cazare şi
alimentație.
În cadrul culturii de specialitate, modulul CDL “Întocmirea și servirea corecta a
meniurilor” are alocate 150 de ore de instruire practică/an. Modulul este planificat ca stagiu de
pregătire practică comasată ce se desfășoară pe durata a 5 săptămâni, 5 zile, câte 6 ore /zi.
Proiectarea curriculumului se subsumează principiilor de proiectare ale curriculumului
naţional, dar este determinată de cele două scopuri fundamentale specifice dezvoltării de curriculum
în învăţământul profesional şi tehnic:
 dobândirea, de către absolvenţi, a competenţelor profesionale necesare pentru adaptarea în
prezent şi mai ales în viitor la cerinţele unei pieţe a muncii aflate într-o continuă şi rapidă
schimbare;
 dobândirea, de către absolvenţi, a acelor competenţe cheie transferabile necesare pentru
integrarea socială, ca şi pentru integrarea rapidă şi cu succes pe piaţa muncii.
Curriculumul în dezvoltare locală pentru clasa a IX– a, Întocmirea și servirea corecta a
meniurilor constituie oferta curriculară a unităţi noastre de învăţământ, pentru elevii care au optat
pentru calificarea profesională Ospătar (chelner) vânzător în unități de alimentație şi este realizat
în parteneriat cu agenţi economici de profil. Prin această ofertă curriculară se asigură cadrul necesar
adaptării pregătirii profesionale a elevilor la cerinţele pieţei muncii locale şi judeţene.
Proiectarea şi evaluarea curriculumului în dezvoltare locală implică angajarea partenerilor
sociali (agenţi economici, asociaţii, organizaţii locale ale angajatorilor sau ale angajaţilor) în
procesul de identificare a competenţelor specifice pieţei forţei de muncă locale şi a situaţiilor de
învăţare oferite elevilor. Această componenţă a curriculumului răspunde nevoii de acordare unei
mai mari autonomii unităţilor de învăţământ cu privire la planificarea şi proiectarea ofertei de
pregătire profesională a elevilor având în vedere că pieţele muncii sunt locale, fiind limitată
deocamdată de neadoptarea strategiei de descentralizare.
Obiectivele introducerii CDL –ului Întocmirea și servirea corecta a meniurilor sunt:
 crearea de oportunităţi pentru dobândirea de către elevi a competenţelor suplimentare
solicitate de piaţa muncii locale, care nu sunt oferite prin componenta sectorială a
curriculumului
 crearea situaţiilor de învăţare necesare pentru dobândirea competenţelor cheie, adaptate
cerinţelor locale
Curriculumul în dezvoltare locală Întocmirea și servirea corecta a meniurilor oferă
următoarele avantaje/beneficii:
 contribuie la creşterea angajabilităţii absolvenţilor învăţământului profesional şi tehnic şi
astfel facilitează tranziţia elevilor de la şcoală la viaţa activă prin pregătirea profesională
elevilor Ia nevoile pieţei muncii la nivel local;
 contribuie la creşterea ratei de inserţie socio-profesională.
 extinde orizontul ocupaţional al elevilor, precum şi aprofundarea competenţelor cheie alături
de competenţele tehnice generale şi specializate;
 contribuie la creşterea flexibilităţii ofertei educaţionale;
 oferă oportunităţi de dezvoltare durabilă la nivelul comunităţii locale prin contribuţia activă
a partenerilor sociali la dezvoltarea resursei umane la nivel local;
 contribuie la o mai mare receptivitate a şcolilor cu privire la nevoile comunităţii locale;
 oferă condiţii pentru fumizarea de formare profesională la nivel local, valorificând
standardele formulate la nivel sectorial;
3
  creează oportunităţi pentru formalizarea relaţiilor dintre şcoală şi piaţa muncii locală.

2. STRUCTURA PROGRAMEI

Standardele de Pregătire Profesională cuprind trei categorii de unităţi de competenţă: unităţi

de competenţă cheie – au scopul de a forma o forţă de muncă eficientă, adaptabilă şi transferabilă;
unităţi de competenţă tehnică generale – se formează pe un ciclu, sau grad ridicat de generalitate şi
complexitate în domeniu, dând posibilitatea flexibilităţii în calificările ulterioare și unităţi de
competenţă tehnice specializate – oferă posibilitatea formării de abilităţi specifice calificării
Necesitatea accentuării laturii formative a procesului de învăţământ a condus la proiectarea
unui curriculum centrat pe competenţe. O astfel de abordare urmăreşte centrarea activităţii
elevilor nu pe asimilare mecanică a unor noţiuni şi concepte, ci pe dezvoltarea de capacităţi,
priceperi, deprinderi şi atitudini, care să ducă la formarea de competenţe.

Curriculum se va utiliza împreună cu Standardul de Pregătire Profesională.

La baza elaborării programelor stau competenţele individuale, care se regăsesc în Standardul

de Pregătire Profesională, competenţe ce sunt evaluate final numai în cadrul modulului în care sunt
înscrise, chiar dacă ele se dezvoltă şi în alte module.
Conţinuturile tematice din tabelul de corelare a competenţelor cu conţinutul nu reprezintă
succesiunea logică de parcurgere a materiei. Aceasta este precizată capitolul „Sugestii
metodologice”.
Conţinuturile tematice sunt elaborate pe baza criteriilor de performanţă şi a condiţiilor de
aplicabilitate corespunzătoare competenţelor individuale ce trebuie formate, preluate din Standardul
de Pregătire Profesională.
În modulul Întocmirea și servirea corecta a meniurilor abilităţile cheie sunt agregate cu
competenţele tehnice specializate datorită faptului că exersarea, dezvoltarea, evaluarea nu poate fi
realizată în afara situaţiilor specifice domeniului de calificare. Exersarea abilităţilor cheie se poate
face ori de câte ori este posibil şi în cadrul altor module de clasa a IX-a.

3. CONŢINUTURI

LISTA UNITĂŢILOR DE COMPETENŢĂ RELEVANTE PENTRU MODUL

Unitățile de competență Competențe specifice

 Competenţa 1. Asigură ordinea şi curăţenia la locul de
UC 7 - “Organizarea locului de muncă
muncă”  Competenţa 2. Aplică principiile ergonomice în
organizarea locului de muncă
 Competenţa 3. Foloseşte instrucţiunile de lucru pentru
îndeplinirea sarcinilor

 Competenţa 1. Identifică probleme simple

UC10 - “Rezolvarea de probleme  Competenţa 2. Alcătuieste si aplică un plan de rezolvare

4
 a unei probleme simple
 Competenţa 3. Verifică rezultatele obţinute în urma
aplicării planului de rezolvare a unei probleme simple

CORELAREA REZULTATELOR ÎNVĂȚĂRII ȘI CRITERIILOR DE EVALUARE

Denumirea modulului: Întocmirea și servirea corecta a meniurilor

Cunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluare

Rezultatul învățării 1: Asigură ordinea şi curăţenia la locul de muncă
1.Selectarea mijloacelor de muncă Identificarea obiectelor de Elevul va demonstra că
(mobilier, utilaje pentru servire, inventar necesare este capabil sa identifice
inventar textil, obiecte de inventar) efectuării mise-en-place- obiectele de inventar
ului; necesare efectuării mise-
en-place-ului;

2.Ordonarea mijloacelor specifice Participarea la decorarea Elevul va fi capabil să

activităţii curente (respectă şi intimizarea sălii de decoreze şi să intimizeze
succesiunea operaţiilor de lucru in servire. sala de servire.
realizarea mise-en-place-ul, întocmește Elevul va demonstra că
meniuri conform tipurilor de mese Efectuarea operaţiunilor este capabil să aranjeze
studiate ) înainte de sosirea mesele (mise-en-place-ul)
clienţilor pentru aducerea în vederea servirii şi
şi aşezarea obiectelor de consumării preparatelor şi
servire pe mese, în băuturilor;
vederea servirii şi
consumării preparatelor şi Elevul va demonstra că
băuturilor; este capabil să respecte
ordinea operaţiilor
Întocmește meniuri specifice mise-en-place-
conform tipurilor de mese ului:
studiate
3.Întreţinerea curăţeniei la locul de Aplicarea regulilor de Elevul va fi capabil să
muncă ( materiale de igienă la nivelul sălii de demonstreze că ştie să
curăţenie specifice locului de muncă servire. igienizeze sala de servire.
(lavete, detergenţi, dezinfectanţi,
solvenţi, metode )
Rezultatul învățării 2: Aplică principiile ergonomice în organizarea locului de muncă
1 . Menţinerea microclimatului optim Menţinerea Elevul va urmări să
de la locul de muncă (ventilaţie, microclimatului optim menţină microclimatul
temperatură, iluminare, zgomot) pentru desfăşurarea optim în cadrul activităţilor
activităţilor. practice apariţia surselor de
zgomot.
2.Măsuri individuale de reducere a Identificarea activităţilor Elevul va fi capabil să
efortului fizic (poziţia de lucru, fizice specifice unităţilor identifice tipurile de
succesiunea mişcărilor, dozarea de turism şi alimentaţie. activităţi caracterizate prin
5
efortului)
3. Măsuri de reducere a efortului
ortostatic: dozarea efortului ortostatic, reducere a efortului
raţionalizarea deplasărilor, înlăturarea ortostatic
deplasărilor inutile
4. Măsuri de reducere a solicitărilor
neuro-psihice (surse de zgomot:
trântirea uşilor, conversaţie cu glas
ridicat între clienţi, între personal şi
clienţi, programe muzical artistice,
manipularea necorespunzătoare a
inventarului)
Rezultatul învățării 3: Foloseşte instrucţiunile de lucru pentru îndeplinirea sarcinilor
1. Instrucţiuni de lucru în funcţie de Utilizarea instrucţiunilor Elevul va fi capabil să
sarcinile date
solicitări fizice prin probe
Aplicarea principiilor orale sau scrise.
ergonomice în timpul Elevul va aplica în
activităţilor fizice. activităţile practice,
principiile ergonomice
Aplicarea măsurilor de specifice activităţilor
prevenire a oboselii fizice, luându-şi măsurile
fizice. optime de reducere a
solicitărilor fizice, sub
îndrumarea cadrului
didactic.
Identificarea măsurilor de Elevul va fi capabil să
identifice măsurile de
reducere a efortului
ortostatic, prin probe orale
Aplicarea măsurilor sau scrise.
individuale de reducere a Elevul va aplica în
efortului ortostatic activităţile practice
Utilizarea încălţămintei măsurile de reducere a
adecvate efortului ortostatic,
folosind încălţăminte
adecvată.
 Identificarea Elevul va fi capabil să
eventualelor surse de identifice eventualele surse
zgomot în activităţile din de zgomot din unităţile de
unităţile de cazare şi turism şi alimentaţie, prin
alimentaţie. probe scrise sau orale.
 Concentrarea atenţiei în Elevul va urmări să
condiţii de zgomot. menţină microclimatul
 Menţinerea optim în cadrul activităţilor
microclimatului optim practice apariţia surselor de
pentru desfăşurarea zgomot.
activităţilor.
de lucru în funcţie de folosească instrucţiunile de
sarcinile date (fişe de lucru pentru îndeplinirea
lucru, regulamente, schiţe sarcinilor
simple, explicaţii)
Verificarea individuală a Elevul va fi capabil să se
realizării sarcinii date pe verifice singur privind
baza instrucţiunilor de gradul de realizare a
lucru (comparare, instrucţiunilor de lucru
măsurare)
Corectarea erorilor de Elevul va fi capabil să-și
realizare a sarcinilor de corecteze eventualele erori
lucru, pe baza
6
 instrucţiunilor 
Rezultatul învățării 4: Identifică probleme simple
1. Unități de măsură Utilizarea unitaților de Elevul va fi capabil să
măsură la rezolvarea de identifice unitățile de
probleme măsură ce se folosesc în
unitățile de alimentație
2. Noţiuni simple de nutriție Prezentarea pe scurt a Elevul va fi capabil să
principalelor grupe de prezinte noțiuni simple de
alimente nutriție
3. Valoarea energetica – aplicaţii Calcularea valorii Elevul va fi capabil să
energetice a produselor calculeze valoarea
culinare / meniului energetică a produselor
culinare / meniului
4. Reguli generale de întocmire a unui Întocmirea unui meniu Elevul va fi capabil să
meniu Respectarea regulilor prezinte reguli generale de
generale de întocmire la întocmire a unui meniu
unui meniu
Rezultatul învățării 5: Alcătuieşte si aplică un plan de rezolvare a unei probleme simple
1. Erori de realizare a sarcinilor de Corectarea erorilor de Elevul va fi capabil să
lucru la realizarea mise-en-place-ului realizare a sarcinilor de identifice erorile de
lucru la realizarea mise- realizare a sarcinilor de
en-place-ului lucru la realizarea mise-en-
place-ului
2. Situaţii problematice la întocmirea Detectarea unor situaţii Elevul va fi capabil să
unui meniu problematice la identifice situaţiile
întocmirea unui meniu problematice apărute la
întocmirea unui meniu
Rezultatul învățării 6: Verifică rezultatele obţinute în urma aplicării planului de rezolvare
a unei probleme simple
1.Alegerea soluţiei optime de Alegerea soluţiei optime Elevul va fi capabil să
rezolvare a unei  problemei de rezolvare a problemei - identifice soluţiile optime
proiectarea unui rezultat de rezolvare a problemelor
dezirabil într-o situaţie apărute
dată (în funcţie de
alternativele de rezolvare)
2. Întocmirea planului de rezolvare a Întocmirea planului de Elevul va fi capabil să
problemei rezolvare a problemei intocmească un plan de
(obiective, metode, rezolvare a problemei
resurse, activităţi, apărute
mijloace şi cai
de realizare,
mod de evaluare)
3. Aplicarea planului de rezolvare a Aplicarea planului de Elevul va fi capabil să
problemei în contextul determinat rezolvare a problemei aplice planul de rezolvare a
în contextul determinat problemei în contextul
(ordinea de realizare din determinat
plan, timpul de
rezolvare,colaborarea cu
alţi parteneri)
4. Analiza comparativa Compararea rezultatului Elevul va fi capabil să
7
 obţinut cu rezultatul realizeze o analiza
planificat comparativa privind planul
Aprecierea rezultatului de rezolvarea a unei
obţinut în probleme
urma comparării
(acceptare sau respingere,
satisfacţie sau
insatisfacţie)

Sugestii metodologice

La curriculum-ul Întocmirea și servirea corecta a meniurilor sunt alocate 150 ore de

instruire practică. Orele se efectuează de către profesorul de specialitate tehnică.
Prezentăm în continuare modul de parcurgere, în ordine cronologică, a conţinutului, care de fapt
reprezintă suportul planificării calendaristice.

Nr.
TEMA Nr. ore alocate
crt.
1. Selectarea mijloacelor de muncă (mobilier, utilaje pentru servire,
20
inventar textil, obiecte de inventar)
2. Ordonarea mijloacelor specifice activităţii curente (respectă succesiunea
20
operaţiilor de lucru in realizarea mise-en-place-ul )
3. Întocmește meniuri conform tipurilor de mese studiate 10
4. Întreţinerea curăţeniei la locul de muncă ( materiale de
curăţenie specifice locului de muncă (lavete, detergenţi, dezinfectanţi, 5
solvenţi, metode )
5. Menţinerea microclimatului optim de la locul de muncă (ventilaţie,
5
temperatură, iluminare, zgomot)
6. Măsuri individuale de reducere a efortului fizic (poziţia de lucru,
5
succesiunea mişcărilor, dozarea efortului)
7. Măsuri de reducere a efortului ortostatic: dozarea efortului ortostatic,
5
raţionalizarea deplasărilor, înlăturarea deplasărilor inutile
8. Măsuri de reducere a solicitărilor neuro-psihice (surse de zgomot:
trântirea uşilor, conversaţie cu glas ridicat între clienţi, între personal şi
5
clienţi, programe muzical artistice, manipularea necorespunzătoare a
inventarului)
9. Instrucţiuni de lucru în funcţie de sarcinile date 5
10. Unități de măsură 3
11. Noţiuni simple de nutriție 12
12. Valoarea energetica – aplicaţii 5
13. Reguli generale de întocmire a unui meniu 10
14. Erori de realizare a sarcinilor de lucru la realizarea mise-en-place-ului 10
15. Situaţii problematice la întocmirea unui meniu 10
16. Alegerea soluţiei optime de rezolvare a problemei - proiectarea unui
rezultat dezirabil într-o situaţie dată (în funcţie de alternativele de 5
rezolvare)
17. Întocmirea planului de rezolvare a problemei 5
18. Aplicarea planului de rezolvare a problemei în contextul determinat 5

8
 19. Analiza comparativa 5
TOTAL 150

Numărul de ore alocat pe teme este orientativ, rămâne la latitudinea profesorului să decidă
asupra repartizării orelor în funcţie de condiţiile şi cerinţele concrete din şcolară.

Planificarea calendaristică

Planificarea calendaristică - este un instrument de interpretare personalizată a programei,

care asigură un demers didactic concordat cu situaţia concretă în clasă. Planificarea calendaristică
va fi elaborată pentru întreg anul şcolar, pentru a se avea o imagine de ansamblu asupra realizării
curriculum-ului pe întreg anul.
Elaborarea planificării presupune următoarele etape:
 Studierea atentă a programei şi a bibliografiei pentru care s-a optat;
 Corelarea competenţelor şi conţinuturilor din programă cu unităţile/lecţii;
 Stabilirea succesiunilor unităţilor de învăţare şi detalierea conţinuturilor tematice;
Alocarea timpului considerat necesar pentru fiecare unitate de învăţare, în concordanţă cu
competenţele specifice vizate.

Structura planificării calendaristice

Nr. Unitatea de Competenţe specifice Conţinuturi Nr. Obs.

Săptămâna
crt. competenţă ore

Proiectare unităţilor de învăţare

Metodologia de proiectare a unei unităţi de învăţare constă într-o succesiune de etape înlănţuite
logic, ce contribuie la detalierea conţinuturilor, în vederea formării deprinderilor specifice
competenţelor.
Etapele proiectării sunt aceleaşi oricare ar fi unitatea de învăţare vizată.
Săpt.
Nr. ore
Nr. Conţinutur Competenţe Activităţi Data
crt. i specifice de Resurse Evaluare Obs.
(detalieri) vizate învăţare T LT T LT

Ce? De ce? Cum? Cu ce? Cât ? (În

1 ce
măsură?)

În proiectarea şi realizarea demersului didactic, se face deplasarea semnificativă de accent

de pe conţinut, pe formarea deprinderilor.
Stabilirea timpului alocat parcurgerii programei prin activităţi teoretice şi practice este lăsat
la atitudinea profesorului care le va fixa în funcţie de finalităţile urmărite.
Ponderea activităţilor de pregătire teoretică este mică în totalul timpului alocat disciplinei,
restul de ore urmărind formarea deprinderilor prin activităţi practice, reducându-se la reamintirea
unor noţiuni specifice modulului sau din alte domenii

9
Tipuri de activităţi şi exerciţii pentru demersul didactic

Tipurile de activităţi de învăţare de mai jos sunt orientative; alegerea tehnicilor de instruire revine
profesorului, care are sarcina de a individualiza şi a adapta procesul didactic la particularităţile
elevilor.
Metodele şi tehnicile de învăţare sunt alese ţinând cont că elevii au stilul de învăţare diferit şi vor fi
adaptate în funcţie de cele 3 tipuri principale de învăţare:
 stilul vizual;
 stilul auditiv;
 stilul practic.
Pentru a avea o eficienţă maximă şi a acoperi cele trei tipuri de învăţare se utilizează următoarele
strategii de predare:
 video şi film;
 multimedia;
 lucrări de laborator;
 brainstorming;
 utilizarea de normative şi strategii;
 teme şi proiecte integrate;
 utilizarea culegerilor de probleme
 vizite;
 suporturi de cursuri şi spaţii libere de completat.
De asemenea, în vederea centrării învăţării pe elev şi pentru asigurarea formării competenţelor
specifice prevăzute de programă se recomandă:
 utilizarea unor metode active/interactive (ex. învăţarea prin descoperire, învăţarea
problematizată, studiul de caz, învăţarea prin cooperare, simularea, jocul de rol, exerciţiul,
observaţia dirijată);
 realizarea de proiecte şi portofolii;

De exemplu: metoda exerciţiului se utilizează ca probă practică, având ca temă:

“Calculul valorii energetice a unui produs / meniu” - etape:

 citirea in tabele a valorilor de proteine, lipide, glucide;
 stabilirea prin calcul matematic a cantităţii totale de proteine, lipide, glucide;
 scrierea ecuaţiei de calcul a valorii energetice,
 înlocuirea in ecuaţie a valorilor totale de proteine, lipide, glucide și realizarea calculului
matematic:
 stabilirea valorii energetice si a unității de măsură;
 expunerea rezultatului activităţii;
 luarea deciziei privind corectitudinea calculului prin compararea cu valorile din tabele.

În acest fel elevii dobândesc competenţe noi: gândire critică, capacitate de adaptare la
situaţii noi, lucrul în echipă, învăţarea continuă. Profesorul are rol de facilitator, comunicator,
colaborator, implicând activ pe cel ce învaţă.
Pentru evaluarea achiziţiilor elevilor (în termeni cognitivi, afectivi şi performativi), a
competenţelor prevăzute de programele şcolare, la orele din cadrul modulului se recomandă
utilizarea unor metode şi instrumente ca: observarea sistematică (pe baza unei fişe de observare),
tema de lucru concepută în vederea evaluării, proba practică, autoevaluarea, baterii de teste formate
din itemi variaţi care urmăresc atingerea competenţelor din Standardul de pregătire profesională.
10
 Probele de evaluare se referă în mod explicit la criteriile de performanţă şi la condiţiile de
aplicabilitate a acestora preluate integral din Standardul de pregătire profesională.

4. EVALUAREA

Pentru evaluarea achiziţiilor elevilor (în termeni cognitivi, afectivi şi performativi), a

competenţelor prevăzute de programele şcolare, la orele din cadrul modulului se recomandă
utilizarea unor metode şi instrumente ca: observarea sistematică (pe baza unei fişe de observare),
tema de lucru concepută în vederea evaluării, proba practică, autoevaluarea, baterii de teste formate
din itemi variaţi care urmăresc atingerea competenţelor din Standardul de pregătire profesională.
Probele de evaluare se referă în mod explicit la criteriile de performanţă şi la condiţiile de
aplicabilitate a acestora preluate integral din Standardul de pregătire profesională.
Evaluarea formativă, continuă este implicită demersului pedagogic curent în orele de
instruire practică comasată, permiţând, atât maistrului instructor şi agentului economic, cât şi
elevului, să cunoască nivelul de achiziţionare a competenţelor, priceperilor şi deprinderilor practice,
să identifice lacunele şi cauzele lor, să facă remedierile care se impun în vederea reglării procesului
de predare / învăţare.
Instrumentele de evaluare continuă trebuie corelate cu indicatorii de performanţă şi probele
de evaluare din cadrul competenţelor individuale relevante pentru modul, astfel, evaluarea continuă
este condiţionată de criteriile de performanţă şi de probele de evaluare din Standardul de pregătire
profesională.
Criteriile specifice de evaluare trebuie stabilite de maistru instructor şi agentul economic
şi prezentate elevului. Elevul poate fi integrat în evaluarea activităţii sale, consolidând, astfel,capaci
tatea de a se autoevalua şi mărind gradul de transparenţă a acordării notelor.
Promovarea modulului este condiţionată de formarea tuturor competenţelor din tabelul de corelare,
evaluate prin probele de evaluare din Standardul de pregătire profesională.

Instrucţiuni de evaluare pentru profesor/ maistru instructor

 În mod normal, fiecare evaluare trebuie să se încheie în cadrul unei singure sesiuni
de predare. Orice abatere de la această normă va fi menţionată în instrucţiunile specifice fiec
ărei unităţi.
 Elevul trebuie să efectueze exerciţiile din instrumentul de evaluare, iar după ce a terminat,să
înmâneze evaluatorului respectivul document.
 În cazul probelor orale sau scrise, evaluatorul trebuie să corecteze răspunsurile
elevului,comparându-le cu fişa cu răspunsuri corecte. Fişa cu răspunsuri corecte nu conţine
întotdeauna unicele răspunsuri corecte; de aceea, evaluatorul trebuie să utilizeze aceasta
fişa cu discernământ. Dacă evaluatorul este nesigur în legătura cu vreun element, el se poate 
 adresa Verificatorului intern.
 În cazul probelor practice, evaluatorul trebuie sa verifice capacitatea elevului, comparând
modul in care elevul îndeplineşte diverse sarcini cu o listă de verificare (fisa cu răspunsuri
corecte)sau/şi cu exemple de fapt. Elevii trebuie sa îndeplinească cu succes fiecare sarcină.
 Evaluarea orală poate fi utilizata împreuna cu alte forme de evaluare pentru a oferi probe
suplimentare sau / şi rezolva probleme minore care pot să apară în evoluţia elevului.
 Dacă se utilizează examinarea orală, evaluatorul trebuie să indice acest lucru, ataşând la
lucrarea candidatului o adnotare scrisă de mână şi semnată

Mijloace/dotări necesare pentru parcurgerea CDL-ului propus; alte observaţii /sugestii

metodologice pentru o cât mai completă dobândire a competenţelor specifice identificate.

11
  Cataloage, reviste, albume;
 Dotări specifice unităţilor de alimentaţie;
 Alte dotări, care sunt identificate de cadrele didactice ca fiind necesare desfăşurării
activităţilor planificate.

Exemplu de fişă de evaluare:

 Calculul valorii energetice a unui produs / meniu

Calculaţi valoarea energetica a produsului “X” / meniului

Etapa Mod de realizare Evaluator Data

1
2
3
4
5

 Întocmirea documentaţiei specifice

Buletin de analiză
Valoarea Valoarea
energetica Unitate de măsura energetica din Evaluator Data
calculată tabel

Concluzii privind acceptarea sau respingerea calculului

Exemple de instrumente de lucru necesare efectuarii practicii

JURNAL DE PRACTICĂ (model)

Clasa:
Elev:
Perioada:
Locaţie (Agent economic şi departament):
Modul:
Tema/Teme:
Sarcini de lucru (opţional, în funcţie de specificul modulului):

În jurnalul de practică, elevul va completa următoarele informaţii:

1. Care sunt principalele activităţi relevante pentru modulul de practică pe care le-aţi observat
sau le-aţi desfăşurat?

Activităţi observate Activităţi desfăşurate

12
2. Ce aţi învăţat să faceţi pentru atingerea competenţei?

3. Care au fost activităţile practice care v-au plăcut? Motivaţi.

4. Ce activităţi practice nu v-au plăcut? Motivaţi.

PROIECT
(model)

Realizaţi un miniproiect cu tema „Organizarea unei mese festive – banchet/nunta/ majorat/

botez ”.
Echipa este formata din 2 elevi (stabilite de comun acord cu cadrul didactic).
În vederea realizării acestui proiect veţi avea în vedere următoarele cerinţe:
13
 Caracterizarea mesei festive alese
 Întocmirea meniului
 Calculul valorii energetice a meniului
 Stabilirea decorului si aranjarea locaţiei
 Realizarea mise-en-place-ului

Fişă de autoevaluare a proiectului

Organizarea propriei învăţări

 Am identificat scopurile
 Mi-am definit sarcinile de lucru

Documentarea practică
 Am efectuat investigaţii pentru realizarea proiectului
 Am analizat situaţia reală la locul de muncă
 Am solicitat clarificări din partea profesorului şi colegilor

Realizarea eficientă a proiectului

 Am sugerat măsuri optime pentru protejarea mediului
 M-am oferit voluntar când trebuia îndeplinită o sarcină

Încurajarea membrilor echipei

Am răspuns entuziast celorlalţi
 Am invitat orice coleg să participe
 I-am determinat pe ceilalţi să se simtă bine

Rezolvarea problemelor
 Am propus munca diferenţiată
 Am ajutat echipa să ia decizii corecte

5. BIBLIOGRAFIE:

1. Brumar Constanţa, ş.a. (2005) – ABC-ul tehnologiei hoteliere şi a agroturismului, Bucureşti:

Editura Diasfera;
2. Brumar Constanţa,ș.a (2006) - Tehnologia culinară cls a IX a Editura Didactică şi
Pedagogică R.A.

14
3. Brumar Constanţa,ș.a(2006) Tehnologia culinara cls a X a –XII a- Editura Didactică si
Pedagogică R.A.
4. Burboiu Petre (1990) – Economia şi organizarea ergonomică a muncii, Bucureşti: Editura
Didactică şi Pedagogică
5. Capotă Valentina, ş.a. (2008) – Alimentaţie publică, manual pentru clasa a X – a, Bucureşti:
Editura CD Press
6. Ene Cornelia (2004) – Cartea ospitalităţii, Bucureşti: Editura THR-CG
7. Florea Constantin, ş.a. (2004) – Manualul directorului de restaurant, Bucureşti: Editura
THR-CG
8. Glavan Vasile (2000) – Turismul în România, Bucureşti: Editura Economică
9. Iurcu Mihail (2007) – Tratat de ergonomie, Târgovişte: Editura Bibliotheca
10. Lupu Nicolae (2002) – Hotelul – economie şi management, Bucureşti: Editura ALL
11. Mihai Ştefania, ş.a. (2000) – Tehnologia hotelieră, Bucureşti: Editura Niculescu
12. Minciu Rodica (2000) – Economia turismului, Bucureşti: Editura Uranus
13. Nicolescu Radu (1998) – Tehnologia restaurantelor, Bucureşti: Editura Inter-Rebs
14. Nicolescu Radu (1998) – Serviciile în turism şi alimentaţie publică, Bucureşti: Editura Sport-
Turism
15. Nistorescu Puiu (2002) – Management în turism, Bucureşti: Editura ASE
16. Stavrositu Stere (2006) – Arta serviciilor în restaurante, baruri, gastronomie, hoteluri,
pensiuni turistice, Bucureşti: Fundaţia Arta serviciilor în turism
17. Stavrositu Stere (2003) – Tehnica servirii consumatorilor, Bucureşti: Editura Didactică şi
Pedagogică
18. Cristian Dincă s,a 2006 Manual pentru liceele tehnologice, Editura didactică si pedagogică
R.A.
19. Mănescu S şi colectiv 1994 Igiena,ed. Medicală Bucureşti
20. Ion Zamfir 2005 -Manual practic de protecţia consumatorului ,EDNVA WORLD GALAXY
TRADING

15