Ipt Repere Metodologice Dom Protecția Mediului Silivicult 2022 2023

CENTRUL NAȚIONAL DE POLITICI
ȘI EVALUARE ÎN EDUCAȚIE
2022-2023
ÎNVĂȚĂMÂNT PROFESIONAL ȘI TEHNIC
REPERE
METODOLOGICE PROTECȚIA MEDIULUI
PENTRU CLASA a X-a SILVICULTURĂ

PROTECȚIA MEDIULUI
EXEMPLUL NR. 1
ACTIVITATE DE ÎNVĂȚARE
 Anul de studiu – clasa a X-a

 Domeniul de pregătire profesională: Protecția mediului
 Modulul I: Poluarea și protecția mediului
Tema 1: Fenomenul de poluare a apelor naturale. Agenți poluanți ai apelor naturale
Tip de activitate: de laborator tehnologic/ lucru pe echipe
Rezultate ale învățării vizate
Cunoștințe Abilități Atitudini

4.1.2.Fenomenul de poluare 4.2.8. Identificarea agenților 4.3.4. Responsabilitate în
a apelor naturale: poluanți ai apelor naturale identificarea surselor și
- Agenți poluanți ai agenților de poluare a apelor
apelor naturale naturale
4.3.5. Respectarea timpului
de lucru prevăzut în fișele de
lucru
4.3.6. Autonomie la
completarea fișelor de lucru
Activitate realizată prin metoda Philips 6/6 combinată cu experimentul practic

Scurtă descriere a metodei Philips 6/6
Etapele metodei Philips 6/6:
1. Constituirea grupurilor de câte 6( 4 membri +1 secretar+ 1 conducător);
2. Înmânarea temei/ problemei ce urmează a fi dezbătută în particular, de către
fiecare grup și motivarea importanței acesteia;
3. Desfășurarea discuțiilor pe baza temei, în cadrul grupului, timp de 6 minute;
4. Colectarea soluțiilor elaborate;
5. Discuția colectivă este urmată de decizia colectivă în ceea ce privește soluția finală;
6. Încheierea discuției se face în urma prezentării din partea profesorului a concluziilor.
Mod de organizare a activității/a clasei: lucru pe grupe

Durată: 30 minute
Modalitatea de aplicare a metodei pentru conținutul ales:
1. Constituirea grupelor de câte 6 elevi. Conducătorul grupei va împărți
responsabilități fiecărui elev și va coordona echipa pentru realizarea sarcinilor
cerute, iar secretarul va nota concluziile la tablă;
2. Prezentarea de către profesor a sarcinii de lucru la videoproiector, urmată de
distribuirea fișelor de documentare pentru fiecare grupă. Fișele de documentare
1
conțin informații privind analiza calitativa apei, astfel încât elevii vor identifica
practic, poluanții, din probele de apă puse la dispoziție;
3. Realizarea practică a analizelor probelor puse la dispoziție cu respectarea normelor
de SSM, urmată de discuții în grup pentru rezolvarea fișei de lucru;
4. Centralizarea rezultatelor obținute prin completarea tabelului din fișa de lucru
proiectată la tablă;
5. La finalul discuțiilor profesorul prezintă concluziile făcând totodată aprecieri
referitoare la modul de realizare a experimentelor.
Resurse materiale:
- eprubete
- probe de apă pentru analiză
- Sticle picuratoare cu reactivi specifici
- Hârtie indicatoare de pH
- pH-metru portabil
- fișe de documentare
- fișe de lucru
- flipchart
- calculator
- videoproiector
Recomandări privind resurse educaționale deschise specifice temei:

Se recomandă abordarea instruirii centrate pe elev, prin care să fie luate în considerare
stilurile individuale de învăţare ale fiecărui elev: activităţi de documentare, vizionări de
materiale video, problematizarea, învăţarea prin descoperire, investigaţia ştiinţifică, studii
de scaz, elaborarea de proiecte,prezentări multimedia, instrumente e-learning etc.
Sarcina de lucru- prezentată la videoproiector:

1. Studiați fișele de documentare puse la dispoziție
2. Alegeți materialele și reactivii necesari desfășurării experimentelor propuse
3. Încadrați poluanții identificați din probele analizate, în următoarele clase de
poluanți, completând tabelul următor:
Nr. Clase de poluanți Poluanți
crt.
1. compuși toxici anorganici
2. compuși organici greu sau nedegradabili
3. săruri organice provenite din mine sau
exploatări forestiere
4. substanțe fertilizatoare
5. microorganisme
2
Fișă de documentare- grupa 1
Identificarea cationilor Ca2+, Fe3+, NH4+, Pb2+.
Ionii Ca2+, prezenți adesea în apele naturale se identifică cu ajutorul acidului oxalic sau
orice sare solubilă și disociabilă a acestuia, împreună cu care formează un precipitat alb
cristalin de oxalat de calciu:
Ionii Fe3+ se
identifică cu soluție sulfocianură de potasiu KSCN cu care se formează
cationul complex [Fe(SCN)]2+ colorat în roșu intens:
Fe3+ + SCN- → [Fe(SCN)]2+
Ionii NH4 + se identifică cu reactivul Nessler (o soluție alcalină de iodură dublă de Hg și K)

cu care formează un precipitat amorf, roșu-brun de iodură de mercur și amoniu:
NH4++ KOH →NH3 + K+ + H2O
Ionii Pb2+ se identifică cu soluție de cromat sau bicromat de sodiu sau potasiu care
precipită sărurile de plumb sub forma cromatului de Pb de culoare galbenă:
Pb2+ + CrO42- → PbCrO4
2 Pb2+ + HOH + Cr2O72- →PbCrO7 + 2H+
Fișă de documentare- grupa 2
Identificarea anionilor Cl-, SO42, NO2-.
Ionii Cl- provin prin disocierea clorurilor dizolvate în apă si a acidului clorhidric. Reactivul
specific este azotatul de argint AgNO3. Ionul specific Ag+ precipită Cl- sub forma de clorură
de argint AgCl, un precipitat alb brânzos, insolubil în soluții diluate ce contin Cl- dar solubil
în exces de ioni de Cl-.
Cl- + Ag+ → AgCl
AgNO3 este reactivul specific pentru ionii de halogeni Cl-, Br-, I-, cu excepția F, căci AgF este
solubilă.
3
Ionii SO42- provin prin disocierea sulfaților dizolvați în apă și a acidului sulfuric prezent în
apele reziduale. Reactivul specific este BaCl2, ionul specific este Ba2+, cu care formează
un precipitat alb cristalin de sulfat de bariu.
SO42- + Ba2+ →BaSO4
În exces de ioni de H2SO4 identificarea cu ionul Ba2+ nu are loc căci precipitatul format se
dizolvă sub forma sulfatului acid de bariu Ba(HSO4)2.
Ionii de azotit NO2 provin prin disocierea azotiților în apă. Identificarea lor se bazează pe
oxidarea KI la iod liber (I2) de către ionii NO2- în mediu acid, reacție însoțită de colorarea
apei de analizat în brun.
Apa de analizat de acidulează cu câteva picături de HCl și apoi se tratează cu câteva

picături de reactiv specific(KI). În cazul existenței anionului NO2-, soluția se colorează în
brun datorită iodului eliberat din reacție:
2NO2 + 2KI + 4HCl→ I2 + 2NO + 4Cl- + 2K+ + 2H2O
Prezenta iodului este și mai bine evidențiată dacă după reacție se adaugă câteva picături
de tetraclorură de carbon (CCl4) care dizolvă prin agitare iodul format, colorându-se în
violet.
Fișă de documentare -grupa 3
Identificarea substanțelor organice
Prezența substanțelor organice în apă se pune în evidență printr-o metodă indirectă,

bazată pe acțiunea lor reducătoare asupra permanganatului de potasiu în mediu acid:
2KMnO4 + 3H2SO4 →K2 SO4 + 2MnSO4 + 3H2O + 5O
Oxigenul atomic rezultat va oxida puternic substanța organică.
Presupunând ca aceasta ar fi acidul oxalic, se va descompune astfel:
Dacă apa de analizat conține substanțe organice vor avea loc reacțiile menționate în
urma cărora ionul MnO4- (permanganic) violet se va transforma în Mn2+ incolor, deci soluția
se decolorează.
Dacă apa de analizat nu conține substanțe organice, soluția nu-și schimbă culoarea
violet a ionului permanganic.
Pentru cantități mici de substanțe organice este necesar să se încălzească proba de
apa de analizat.
4
Fișă de documentare -grupa 4
Determinarea pH-ului apei
pH-ul apelor variază puțin față de pH-ul neutru datorită prezenței CO2, bicarbonaților
și carbonatilor. Apele dure au pH-ul mai ridicat comparativ cu apele moi.
pH-ul apelor reziduale poate fi acid sau alcalin și constituie o cauză a perturbării
echilibrului biologic al bazinului receptor, impiedicând desfășurarea normală a procesului de
autopurificare.
Apa poate avea un pH acid din cauza acizilor minerali sau organici prezenți ca atare
în apă sau din cauza hidrolizei acide a sărurilor provenite din acizi tari și baze slabe.
pH-ul alcalin al unor ape se explică prin prezența hidroxizilor alcalini și alcalino-
pământoși sau a sărurilor cu hidroliză alcalină, provenite din acizi slabi și baze tari.
Determinarea experimentală se poate face cu hârtie indicatoare sau cu pH-metrul.
Determinarea pH-ului cu hârtia indicatoare:
Etape de lucru:
- Se introduce banda de testare
- Se scutură banda de testare de surplus de lichid
- Se compară cu scara colorimetrică
Determinarea pH-ului cu pH-metrul portabil
Ph-metrul furnizează citiri rapide şi precise de pH pe un domeniu de la 0.00 la 14.00 pH.
Etape de lucru:
- Se calibrează aparatul cu o soluție de pH=7
- După calibrare se introduce în proba de analizat și se citește valoarea indicată pe
ecranul aparatului
Referințe web/bibliografie:
1. Croitoru V., Cismaş R., Chimie analitică- manual clasele IX – X, Editura
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1993
2. Ciarnău R. și colab., Ecologie și protecția mediului- manual cls. X, Editura
Economică Preuniversitaria, București, 2001
3. https:/metode-moderne-utilizate-la-fiecare-etapa-a-lectiei/
4. https://www.construkt.ro/ph-metru-digital-determinarea-cantitativa-a-ph-ului
5
EXEMPLUL NR. 2
INSTRUMENT DE EVALUARE
 Anul de studiu – Clasa a X-a
Tip instrument de evaluare: probă practică pentru activitatea de laborator
Durată: 50 minute

4.1.2.Fenomenul de poluare 4.2.8. Identificarea 4.3.4. Responsabilitate în
a apelor naturale: agenților poluanți ai apelor identificarea surselor și
- Agenți poluanți ai naturale agenților de poluare a
apelor naturale apelor naturale
de lucru prevăzut în fișele
de lucru
4.3.6. Autonomie la
completarea fișelor de lucru
4.3.25. Asumarea
responsabilității pentru
calitatea activităților
realizate
4.3.26. Manifestarea de
inițiativă și creativitate în
rezolvarea problemelor
apărute la locul de muncă
4.3.33. Responsabilitate în
aplicarea regulilor privind
sănătatea și securitatea în
muncă și AII
Tema probei practice

Efectuați experimentele necesare identificării poluantului dintr-o probă de apă uzată,
poluantul fiind o sare formată dintr-un cation și un anion.
Cerințe/ Sarcini de lucru

 Alegerea ustensilelor și reactivilor necesari pentru identificarea anionului și
cationului
 Pregătirea ustensilelor pentru analiză
 Efectuarea experimentelor pentru identificarea anionului și cationului
 Scrierea ecuației reacțiilor chimice care au loc în timpul analizei
 Precizarea poluantului din proba analizată și a clasei de compuși din care face
parte
 Respectarea normelor de sănătate și securitate în muncă și protecția mediului
6
Grila de evaluare
Punctaj pe
Criterii de evaluare Punctaj Indicatori de evaluare
indicator
1. Primirea şi 35 1.1. Organizarea ergonomică a locului de 5p
planificarea sarcinii de puncte muncă
lucru
1.2. Citirea cu atenție a sarcinilor și 10 p
consultarea fișelor de documentare din
notițele de curs
1.3. Alegerea ustensilelor necesare 10 p
desfășurării experimentelor
1.4. Alegerea reactivilor necesari 10 p
experimentelor
2. Realizarea sarcinii de 50 2.1. Pregătirea ustensilor necesare 5p
lucru puncte realizării experimentelor
2.2. Executarea experimentelor: 20 p
- acuratețea determinărilor (10 p)
- viteza de lucru (10 p)
2.3.Completarea fișei de lucru conform 10 p
cerințelor/ sarcinilor de lucru
2.4. Asigurarea ordinii la locul de muncă 5p
în timpul și după finalizarea lucrării
2.5. Respectarea normelor de sănătate și 10 p
securitate în muncă
3. Prezentarea sarcinii 15 3.1. Prezentarea ustensilelor și reactivilor 5p
de lucru puncte utilizați la efectuarea analizei
3.2. Explicarea fenomenelor care au loc în 5p
momentul identificării anionului și
cationului din probă
3.3. Utilizarea vocabularului de 5p
specialitate în prezentarea sarcinii de
lucru
Recomandări privind resurse educaționale deschise:

Se recomandă abordarea instruirii centrate pe elev, prin care să fie luate în
considerare stilurile individuale de învăţare ale fiecărui elev: activităţi de
documentare, vizionări de materiale video, problematizarea, învăţarea prin
descoperire, investigaţia ştiinţifică, studii de scaz, elaborarea de proiecte,
prezentări multimedia, instrumente e-learning etc.
1. Croitoru V., Cismaş R., Chimie analitică- manual clasele IX – X, Editura
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1993
2. Ciarnău R. și colab., Ecologie și protecția mediului- manual cls. X, Editura
Economică Preuniversitaria, București, 2001
7
EXEMPLUL NR. 3
Tema 1: Agenți poluanți ai apelor naturale
Rezultate ale învățării vizate:

4.1.2. Agenți poluanți ai 4.2.8. Identificarea 4.3.4. Responsabilitatea în
apelor naturale agenților poluanți ai apelor identificarea surselor și
naturale agenților de poluare a
apelor naturale.
de lucru prevăzut în fișele
de lucru.
4.3.6. Autonomie la
completarea fișelor de
lucru.
Tip instrument de evaluare: test
Mod de organizare a activității/clasei:

Activitate individuala
Resurse materiale:
Test de evaluare
Durată: 40 minute
Agenți poluanți ai apelor naturale

Test
I. Scrieți, pe foaie, litera corespunzătoare răspunsului corect. Este corectă o singură

variantă de răspuns.
1. Apa uzata poate fi încărcată cu metale grele rezultate din: (20 puncte)
a. Locuințe
b. Spitale
c. Industria metalurgică
d. Industria hârtiei
8
2. Un compus toxic anorganic este:
a. azotul
b. fosforul
c. plumbul
d. suspensiile
3. Substanțele radioactive sunt poluanți:
a. fizici
b. chimici
c. biologici
d. organici
4. Se plasează la suprafața apei sub formă de spumă, împiedică autoepurarea apei și
folosirea ei pentru irigații:
a. pesticidele
b. detergenții
c. apele termale
d. microorganismele.
5. Alegeți agentul, poluant biologic, al apei:
a. steril
b. virusuri
c. hidrocarburi
d. cianuri
II. Citiți, cu atenție, afirmațiile următoare. Dacă apreciați că informația este adevărată,
scrieți pe foaie, în dreptul cifrei corespunzătoare afirmației, litera A. Dacă apreciați că
informația este falsă, scrieți pe foaie, în dreptul cifrei corespunzătoare afirmației, litera F
și modificați parțial afirmația pentru ca aceasta să devină adevărată. Folosiți, în acest scop,
informația științifică adecvată.Nu se acceptă folosirea negației. (10 puncte)
1. Mâlul dragat conține adesea agenți patogeni.
2. Plumbul este un poluant organic.
3. Fenolul este un compus toxic anorganic.
III. Scrieți, pe foaie, noțiunile cu care trebuie să completați spațiile libere din afirmația
următoare, astfel încât aceasta să fie corectă. (10 puncte)
1. ......se acumuleaza de-a lungul lanturilor trofice.
2. Două exemple de substanțe fertilizatoare, agenți poluanți ai apei, sunt:...... și......
3. Agenții poluanți fizici ai apelor naturale sunt:......și......
IV. Dați două exemple de poluanți care modifică proprietățile chimice și biologice ale apei.
(10 puncte)
V. Apele industriale uzate conțin un număr mare de agenți poluanți. (10 puncte)
a) Indicați doi agenți poluanți ce provin din industria minieră.
b) Indicați doi agenți poluanți ce provin din industria celulozei și hârtiei.
VI. Realizați un eseu cu titlul: ”Agenții poluanți ai apelor”, folosind informația științifică
adecvată. (30 puncte)
9
În acest scop, respectați următoarea structură de idei:
a. Definiți poluanții apei;
b. Clasificați poluanții apei după proveniența și caracterele lor comune, indicând câte
un exemplu din fiecare categorie;
c. Indicați doi poluanți fizici, doi poluanți chimici și doi poluanți biologici;
d. Clasificati poluanții după modificările pe care le produc apei;
e. Indicați trei exemple de agenți poluanți din apele uzate menajere.
Se acordă 10 puncte din oficiu.
Agenți poluanți ai apelor naturale

Barem de corectare și notare
I. (20 puncte)
1-c, 2 – c, 3 – a, 4 – b, 5 – b.
Se acordă câte 4 puncte pentru fiecare răspuns corect 5 x 4 puncte = 20 puncte
II. (10 puncte)
1–A 2 puncte
2–F 2 puncte
Plumbul este un poluant anorganic. 2 puncte
3–F 2 puncte
Fenolul este un compus toxic organic 2 puncte
III. (10 puncte)
1. – poluantii 2 puncte
2. – azotul 2 puncte
- fosforul 2 puncte
3. – substanțele radioactive 2 puncte
-apele calde 2 puncte
IV. (10 puncte)
Pentru fiecare exemplu corect precizat se acordă câte 5 puncte, 2x5 puncte=10 puncte.
V. (10 puncte)
a. 5 puncte
Pentru fiecare agent poluant corect precizat se acordă câte 2,5 puncte, 2x2,5 puncte=5
puncte
b. 5 puncte
Pentru fiecare agent poluant corect precizat se acordă câte 2,5 puncte, 2x2,5 puncte=5
puncte
10
VI. (30 puncte)
a. 3 puncte
Poluanții sunt acele substanțte care în concentrație suficientă pot produce un efect
măsurabil asupra omului, animalelor, plantelor și materialelor.
Pentru răspuns corect și complet se acordă 3 puncte. Pentru răspuns corect dar incomplet
se acordă 1 punct.
b. Clasificarea: 14 puncte
- substanțe organice 1 punct
- substanțe anorganice 1 punct
- suspensii 1 punct
- substanțe radioactive 1 punct
- produse petroliere 1 punct
- ape fierbinți 1 punct
- microorganisme patogene 1 punct
Pentru un exemplu corect precizat, din fiecare categorie, se acordă câte 1 punct, 7x1
punct=7 puncte.
c. 6 puncte
Se acordă câte 2 puncte pentru fiecare poluant corect precizat 6 x 1 punct = 6 puncte
d. Clasificarea 4 puncte
- Poluanți care modifică proprietățile chimice și/sau biologice ale apei 2 puncte
- Poluanți care modifică proprietățile fizice și/ sau organoleptice ale apei
2 puncte
e. 3 puncte
Pentru fiecare exemplu corect precizat se acordă câte 1 punct, 3x1 punct=3
puncte.
Se acordă 10 puncte din oficiu.
 Recomandări privind resurse educaționale deschise:

 Referințe web/bibliografie:
1. Mohan, G., Ardelean, A., Ecologie si protectia mediului, Editura Scaiul, Bucuresti,
1993;
2. Manescu, S. , Cucu, M., Chimia sanitară a mediului, Ed. Medicală, Bucureşti;
3. Ciarnau, R., Ecologie si protectia mediului, clasa a X-a, Editura Economica
Preuniversitaria, Bucuresti, 2004;
4. Gruia, E., Marcoci, S., Panaitescu, G., Roman, P., Apa și poluarea, Editura Științifică
și Enciclopedică, Bucuresti, 1979;
5. https://www.youtube.com/watch?v=tknbVYyyDLE
6. https://asq.ro/app/
7. https://www.youtube.com/watch?v=xTT2E0x3nK4
8. https://www.renovablesverdes.com/ro/contaminacion-hidrica/
11
EXEMPLUL NR. 4

 Modulul III: Măsurarea mărimilor tehnice
Tema 1: Determinarea densității lichidelor cu ajutorul densimetrelor
Tip de activitate: de laborator tehnologic

6.1.12.Măsurarea 6.2.46.Identificarea 6.3.1.Respectarea instrucțiunilor
densității instrumentelor pentru de lucru în efectuarea
măsurarea densității măsurătorilor
 Balanța hidrostatică 6.3.2.Respectarea normelor de
 Areometrul (densimetrul) securitate și sănătate în muncă și
 Picnometrul de apărare împotriva incendiilor
 Balanța Mohr Westphal în timpul operațiilor de măsurare
6.2.48.Determinarea densității 6.3.3.Colaborarea cu membrii
lichidelor echipei de lucru pentru
îndeplinirea sarcinilor la locul de
muncă
6.3.4.Manifestarea de inițiativă și
creativitate în rezolvarea
problemelor apărute la locul de
muncă
6.3.5.Asumarea responsabilității
pentru calitatea activităților
realizate
Activitate realizată prin metoda lucrării practice.
Scurtă descriere a metodei:

Lucrarea practică face parte din metodele de învățare bazate pe acțiune reală și constă în
executarea de către elevi, sub îndrumarea profesorului, a unor sarcini, în vederea utilizării
cunoștințelor teoretice pentru formarea unor deprinderi motorii necesare pentru activitatea
profesională. Lucrarea practică se va desfășura în laboratorul tehnologic. Elevii pot efectua
lucrarea practică individual sau în grup.
Mod de organizare a activității/a clasei: activitate pe grupe (se formează grupe de câte
doi elevi)
Resurse materiale:
- densimetru pentru diferite domenii
- cilindru gradat cu capacitatea de 500/1000 mL
12
- pahar Berzelius
- probă de lichid de analizat
- laptop, videoproiector, ecran de proiecție
- tablă, marker/cretă
Durată: 30 minute
Modalitatea de aplicarea metodei pentru conținutul ales:

- Etape de lucru:
o profesorul formează grupe de câte doi elevi;
o împreună cu elevii, profesorul evidențiază normele de securitate și sănătate în muncă,
de apărare împotriva incendiilor și de protecția mediului ce trebuie respectate în
timpul efectuării lucrării practice
o profesorul anunță obiectivele activității, distribuie sarcinile și responsabilitățile
elevilor, prezintă scopul lucrării practice, a etapelor ce urmează a fi parcurse și fișa
de lucru ce trebuie completată de elevi în timpul lucrării practice; toate aceste
informații vor fi expuse (utilizând laptop și videoproiector) pe ecranul de proiecție.
o elevii efectuează lucrarea practică respectând succesiunea logică a următorilor pași:
- identifică resursele necesare determinării densității cu densimetrul a unei probe de
lichid de analizat;
- organizează locul de muncă;
- determină densitatea unei probe de lichid de analizat (introduce lichidul de analizat
în cilindru, identifică densimetrul corespunzător determinării densității probei de
lichid de analizat (densimetrul trebuie să plutească în cilindru astfel încât suprafața
lichidului să fie în zona scării gradate a instrumentului, citește valoarea densității
lichidului de analizat- pentru lichide transparente citirea se face la partea inferioară
a meniscului său, iar pentru lichide opace – la partea superioară a meniscului);
- notează în caiete trei citiri ale densității probei de lichid de analizat;

- calculează densitatea medie a probei de lichid de analizat;
- spală instrumentele utilizate și face curățenie la locul de muncă;
o fiecare grupă de elevi completează fișa de lucru, prezintă modul în care a realizat
sarcinile de lucru și scrie pe tablă rezultatele obținute;
13
o profesorul controlează execuția lucrării practice pe tot parcursul activității și
corectează eventualele greșeli ale elevilor;
o profesorul, împreună cu elevii, comentează rezultatele obținute la determinarea
densității unei probe de lichid de analizat și evidențiază punctele tari și punctele slabe
ale activității elevilor.
Fișă de lucru
Nume și prenumele elevului:

Data:
Clasa:
Sarcini de lucru:
 Completați fișa de lucru!
 Lucrați în echipă!
1. Enumerați materialele necesare determinării densității cu ajutorul densimetrelor.

___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
2. Descrieți modul de lucru la determinarea densității lichidelor cu ajutorul
densimetrelor.
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
3. Determinați densitatea probei de analizați și notați rezultatele pe fișa de lucru.
_______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
4. Menționați trei norme de securitate și sănătate în muncă ce trebuie respectate în

timpul lucrării practice.
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
14
Se pot utiliza, pe lângă resurse materiale menționate mai sus (laptop, videoproiector, ecran
de proiecție, fișe de lucru) și alte resurse educaționale deschise cum ar fi: fișe de
documentare, prezentări powerpoint, platforme educaționale (padlet, mentimeter, kahoot,
etc.).
Bertalan, L., Lixandru, R., Miteanu, M., Pătrulescu, C., Rus, A., Stănescu, D.-
Instrumente și tehnici de laborator, clasa a X-a, manual pentru liceu tehnologic, Editura
LVS Crepuscul, Ploiești, 2005
EXEMPLUL NR. 5
 Modulul III: Măsurarea mărimilor tehnice

Tip instrument de evaluare: probă practică pentru activitatea de laborator
Durată: 30 minute

6.1.12. Măsurarea 6.2.46.Identificarea 6.3.1.Respectarea instrucțiunilor
densității instrumentelor pentru de lucru în efectuarea
măsurarea densității măsurătorilor
 Balanța hidrostatică 6.3.2.Respectarea normelor de
 Areometrul (densimetrul) securitate și sănătate în muncă și
 Picnometrul de apărare împotriva incendiilor
 Balanța Mohr Westphal în timpul operațiilor de măsurare
6.2.48.Determinarea 6.3.3.Colaborarea cu membrii
densității lichidelor echipei de lucru pentru
îndeplinirea sarcinilor la locul de
muncă
6.3.4.Manifestarea de inițiativă și
creativitate în rezolvarea
problemelor apărute la locul de
muncă
6.3.5.Asumarea responsabilității
pentru calitatea activităților
realizate
15
Tema probei practice: Determinați densitatea unei probe de apă uzată cu ajutorul
densimetrului
Cerințe/Sarcini de lucru
 Identificarea aparaturii necesare determinării densității unei probe de apă uzată.
 Pregătirea aparaturii necesare determinării densității unei probe de apă uzată.
 Efectuarea lucrării practice: determinarea densității unei probe de apă uzată cu
ajutorul densimetrului.
 Citirea valorii densității probei de apă uzată.
 Calcularea valorii medii a densității probei de apă uzată.
 Respectarea normelor de securitate și sănătate în muncă, apărare împotriva
incendiilor și protecția mediului la locul de muncă
Grila de evaluare
Punctaj pe
indicator
1. Primirea şi 35 1.1. Identificarea aparaturii necesare 15 puncte
planificarea sarcinii de puncte determinării densității unei probe de apă
lucru uzată.
1.2. Organizarea locului de muncă 15 puncte
1.3. Colaborarea cu membrii echipei de lucru 5 puncte

pentru îndeplinirea sarcinilor la locul de
muncă (împărțirea sarcinilor de lucru)
2. Realizarea sarcinii 50 2.1. Pregătirea aparaturii:
de lucru puncte - spălarea cilindrului gradat; 5 puncte
- curățarea densimetrului.
2.2. Efectuarea lucrării practice: 15 puncte
determinarea densității unei probe de apă
uzată cu ajutorul densimetrului
2.3.Citirea corectă a valorii densității 10 puncte
(corectitudinea operațiilor executate)
2.4. Calcularea valorii medii a densității 5 puncte
probei de apă uzată
2.5. Asigurarea ordinii la locul de muncă în 5 puncte
timpul și la finalul lucrării
2.6. Respectarea normelor de sănătate și 10 puncte
securitate în muncă, apărare împotriva
incendiilor și protecția mediului
3. Prezentarea sarcinii 15 3.1. Prezentarea modului de lucru și a 5 puncte
de lucru și puncte rezultatelor obținute
interpretarea
rezultatelor 3.2.Interpretarea rezultatelor obținute 5 puncte
3.3. Utilizarea vocabularului de specialitate 5 puncte
în prezentarea sarcinii de lucru
16
Se pot utiliza: fișe de lucru, referate de laborator, quizz-uri, platforme educaționale
(padlet, mentimeter, kahoot, etc.).
Obervații: Pentru îndeplinirea sarcinii de lucru se utilizează fișa de lucru de la activitatea
de învățare.
Bertalan, L., Lixandru, R., Miteanu, M., Pătrulescu, C., Rus, A., Stănescu, D.-
Instrumente și tehnici de laborator, clasa a X-a, manual pentru liceu tehnologic, Editura
LVS Crepuscul, Ploiești, 2005
SILVICULTURĂ
EXEMPLUL NR. 1

 Domeniul de pregătire profesională: Silvicultură
 Modulul I: Regenerarea arboretelor
Tema: Semințe forestiere
Tip de activitate: Laborator tehnologic
Rezultate ale învățării vizate:

2.1.1. Etapele de lucru 2.2.3. Recoltarea conurilor, 2.3.1. Respectarea
pentru obținerea semințelor fructelor și semințelor cerințelor sarcinilor de lucru
forestiere; provenite de la speciile la executarea lucrărilor de
forestiere lemnoase; regenerare a arboretelor;
2.2.4. Executarea 2.3.2. Asumarea
operațiilor de prelucrare a responsabilității pentru
conurilor, fructelor și sarcina de lucru primită la
semințelor speciilor executarea lucrărilor de
forestiere lemnoase; regenerarea a arboretelor;
2.2.5. Aplicarea 2.3.3. Asumarea inițiativei
procedeelor de păstrare și în rezolvarea sarcinii de
depozitare a semințelor lucru specifice lucrărilor de
forestiere, pe diferite regenerare a arboretelor;
perioade de timp; 2.2.4. Colaborarea cu
membrii echipei de lucru în
scopul îndeplinirii sarcinilor
primite la lucrările de
regenerare a arboretelor;
17
Activitate realizată prin metoda cubului.
Este o metodă didactică modernă, inovativă care promovează învățarea centrată pe
elev. Se propune utilizarea metodei cubului, în cadrul laboratorului tehnologic deoarece
valorizează activitățile și operațiile de gândire implicate în învățarea conținuturilor
propuse.
Se folosește în scopul explorării unui subiect din mai multe perspective, astfel că
elevii sunt motivați să-și formeze păreri proprii, conducând la dezvoltarea gândirii critice.
Oferă o abordare complexă și integratoare.
Metoda cubului reprezintă o modalitate de predare - învățare ce urmărește
valorificarea resursele elevilor prin participarea conștientă la descoperirea cunoștințelor și
a relațiilor dintre acestea. Este una dintre metodele care contribuie la dezvoltarea gândirii
critice.
Această metodă se aplică astfel:
 Profesorul pregătește un cub din carton pe ale cărui fețe înscrie cele șase sarcini:
descrie, compară, asociază, analizează, aplică, argumentează;
 Anunțarea temei puse în discuție;
 Împărțirea elevilor în 6 grupe;
 Prezentarea formei finale tuturor echipelor;
 Afișarea formei finale pe tablă sau flipchart.
Mod de organizare a activității/a clasei:

Clasa se împarte în 6 grupe de lucru.
Resurse materiale:
Cub din carton, foi A4, flipchart, instrumente de scris, conuri, fructe, semințe.
Echipamente IT: Calculator, videoproiector, Internet, softuri educaționale specifice.
Tablă, cretă colorată/markere.
Durată: 50 minute
Modalitatea de aplicarea metodei pentru conținutul ales:

Se urmărește integrarea componentei verzi a activității de predare - învățare, prin
valorificarea conurilor, a resturilor vegetale și a altor produse de natură vegetală rezultate
în urma activității de prelucrare a conurilor, fructelor și semințelor forestiere sub formă de
compost, în gropi de compost special amenajate. La lucrările de colectare a fructelor,
conurilor și semințelor forestiere, pentru a include componenta verde, se elimină metodele
de recoltare și prelucrare care contribuie la poluarea solului și a mediului.
- Etape de lucru:
o Profesorul grupează elevii în 6 echipe;
o Se prezintă de către profesor tema și etapele de lucru;
o Pe fiecare latură a unui cub profesorul a notat sarcina de lucru;
o Reprezentantul fiecărei echipe dă cu zarul și anunță ce sarcină trebuie rezolvată de
echipa sa;
18
o Se notează pe tablă timpul de lucru (20 minute rezolvarea sarcinilor de lucru, 5
minute/grupă pentru prezentarea rezultatelor);
o La sfârșitul timpului de lucru se notează pe tablă sau flipchart fișele de lucru ale
fiecărei echipe;
o Fiecare echipă prezintă în 2 - 3 minute sarcina de lucru;
o Fișele de lucru se discută și apoi notate.
Fiecare grupă va primi aceleași tipuri de fructe, conuri și semințe forestiere și

va răspunde aleatoriu la una din întrebările de pe fața cubului după rostogolirea acestuia
pe catedră.
Grupa 1: Descrie
1. Descrierea tipurilor de fructe, conuri și semințe forestiere;
Descrierea fructelor și conurilor (formă, mărime, consistență);
Descrierea semințelor (formă, mărime);
Grupa 2: Compară
2. Compararea tipurilor de conuri din punct de vere al aspectului fizic, al părților
componente, al utilizărilor;
Compararea conurilor cu alte tipuri de fructe ale speciilor de foioase;
Compararea procedeelor de păstrare și depozitare a semințelor forestiere
Grupa 3: Asociază
3. Asocierea fructelor și semințelor cu speciile de arbori cărora le aparțin:

analizați fructele și semințele primite și asociați-le cu speciile de arbori
Tipuri de fructe și semințe Specii de arbori

Jir Anin negru
Ghindă Glădiță
Rânze Fag
Fructe cărnoase Stejar
Păstăi Mere pădurețe
Con femeiesc Brad
Asocierea operațiilor de prelucrare a conurilor, fructelor și semințelor speciilor
forestiere lemnoase cu produsul obținut și cu gradul de poluare a solului și mediului.
19
Grupa 4: Analizează
4. Analizarea părților componente ale fructelor, conurilor și semințelor forestiere
primite: consistența fructelor și conurilor, mărimea fructelor
Analizarea metodelor de recoltare pentru alegerea metodei potrivite
Analizarea modului de extragere a semințelor coniferelor, a modalității de
valorificare.
Grupa 5: Aplică:
5. Precizați cum pot fi prelucrate fructele în vederea extragerii semințelor.
Prezentați activitățile practice de forțare termică și mecanică a semințelor cu
tegument gros.
Prezentați utilizări ale conurilor rămase după operația de extragere a semințelor.
Precizați utilizări ale masei cărnoase rezultate în urma procesului de descărnare.
Grupa 6: Argumentează:
6. Argumentați importanța regenerării generative (din sămânță).
Prezentați avantajele regenerării din sămânță comparativ cu regenerarea
vegetativă.
Argumentați importanța activității de dezaripare a semințelor de rășinoase.
Indicații pentru elevi:

Semințele forestiere sunt folosite ca material de reproducere pentru înmulțirea generativă.
Reușita culturilor forestiere, vigoarea de creștere și rezistenta lor față de boli și dăunători
depind în foarte mare măsură, pe lângă condițiile mediului de viață în care ele cresc și se
dezvoltă, de calitatea semințelor.
Valoarea semințelor depinde atât de însușirile lor ereditare cât și de calitatea fizică
(puritate, mărime, greutate) și biologică (capacitatea de germinare).
Pentru rezolvarea sarcinii de lucru puteți studia și materialele:
- Notițele de curs
- Materialul de documentare (Fișa de documentare cu informații din FLORESCU, GH.
şi ABRUDAN, I.V.: Împăduriri, semințe, pepiniere forestiere. Editura Universității
Transilvania din Brașov, 2003)
- Materialele on-line de la adresele:
https://learningapps.org/22187663
https://view.livresq.com/view/6024a8761cf6ae00070b968c/
Indicații pentru profesori: puteți utiliza orice fișă de documentare elaborată de
dumneavoastră utilizând materiale de specialitate sau puteți indica alte surse de informare
on-line.

https://learningapps.org/22187663
https://view.livresq.com/view/6024a8761cf6ae00070b968c/
https://view.livresq.com/view/5f4cd747582a68bcf615d5bd/
20
1. ABRUDAN, I.V.: Împăduriri, Editura Universității Transilvania din Brașov, 2006;

2. CERGHIT, I., Sisteme de instruire alternative şi complementare, Editura Aramis,
București, 2002;
3. CUCOȘ, C., Pedagogie, Editura Polirom, Iași, 1998;
4. FLORESCU, GH. şi ABRUDAN, I.V.: Împăduriri, semințe, pepiniere forestiere. Editura
Universității Transilvania din Brașov, 2003;
5. NEGRUTIU, F. şi ABRUDAN, I.V., Împăduriri. Culturi silvice de interes cinegetic.
Editura Universității Transilvania din Brașov, 2003;
6. www.didactic.ro
EXEMPLUL NR. 2
 Modulul I: Regenerarea arboretelor
Tema: Semințe forestiere

2.2.5. Aplicarea 2.3.2. Asumarea
procedeelor de păstrare și responsabilității pentru
depozitare a semințelor sarcina de lucru primită la
forestiere, pe diferite executarea lucrărilor de
perioade de timp; regenerarea a arboretelor;
2.3.3. Asumarea inițiativei
în rezolvarea sarcinii de
lucru specifice lucrărilor de
regenerare a arboretelor;
Tip instrument de evaluare: Test de evaluare
Mod de organizare a activității/clasei: Individual
Resurse materiale: Coli A4, pix
Durată: 45 minute
21
Domeniul: Silvicultură Nume elev:
Modulul: Regenerarea arboretelor …………………………………
Clasa: a X-a Nota obținută ………….
TEST DE EVALUARE
Timpul de lucru este de 45 minute.

Se acordă 10 p din oficiu.
I. Încercuiți litera corespunzătoare răspunsului corect: 4 x 2 p=8 p

1. Semințele de anin se recoltează:
a de pe sol;
b de pe suprafața apei;
c din arbori pe picior;
d din coroanele arborilor doborâți.
2. Se supun dezaripării semințele de:
a fag;
b stejar;
c molid;
d castan.
3. Fructele cărnoase se prelucrează prin:
a descărnare;
b uscare;
c zvântare;
d uscare - zvântare.
4. Se recoltează în pârgă fructele de:
a cireș;
b acerinee;
c salcâm;
d scoruș.
II. Citiți cu atenție enunțurile de mai jos. Încercuiți litera A din fața enunțulului
considerat adevărat şi litera F dacă enunțul este considerat fals. 4 x 3 p=12p
A F 1. Fructele și semințele mari și grele se recoltează de pe suprafața solului.
A F 2. Plantele lemnoase încep să fructifice când ajung în etapa bătrâneții.
A F 3. Semințele forestiere reprezintă principalul material de reproducere pentru
înmulțirea vegetativă.
A F 4. Maturația este procesul prin care semințele devin apte pentru germinat.
III. Completați cuvintele lipsă din definițiile de mai jos: 6 x 5 p=30p

1. Recoltarea fructelor și semințelor se face numai după ce ....1..... devin apte pentru
....2...., respectiv după maturația acestora.
22
2. Diseminarea naturală este procesul prin care ....3.... cad sau semințele sunt ....4........
3. Curățirea semințelor constă în îndepărtarea ....5.....din masa acestora.
4. Calitatea loturilor de semințe este dată de însușirile fizice și .....6....ale semințelor.
IV. Analizând figura de mai jos răspundeți la următoarele cerințe: 40p
A. Cum se numesc cele două metode de stratificare? 10p

B. Ce materiale se folosesc la stratificare în alternanță cu straturile
de semințe? 10p
C. Când se recurge la stratificarea în cele două situații prezentate
mai sus? 10p
D. Care este lățimea șanțurile în care se realizează stratificarea? 5p
E. Precizați adâncimea șanțului atunci când se stratifică semințele de toamna
până primăvara. 5p
23
Domeniul: Silvicultură
Modulul: Regenerarea arboretelor
Clasa: a X-a
Barem de corectare și notare
Se acordă 10 p din oficiu.
I. 1. – b; 2. – c; 3. – a; 4. – b. 4 x 2 p= 8p
II. 1. – A; 2. – F; 3. – F; 4. – A. 4 x 3 p= 12p
III. 1- semințele; 2 – germinare; 3 – fructele; 4 – eliberate și împrăștiate; 5 –
componentelor străine; 6 – germinative. 6 x 5 p = 30p
IV. A. Stratificarea semințelor în lăzi și la șanț; 10p
B. Nisip sau turbă mărunțită; 10p
C. Șanțurile se folosesc în cazul cantităților mari de 10p
semințe; Lăzile în cazul unor cantități mici de semințe și
atunci când se dispune de încăperi corespunzătoare pentru
depozitarea lăzilor;
D. 1 m; 5p
E. Mai mare de 80 cm . 5p
Recomandări privind resurse educaționale deschise: Se poate transforma în quizz
pentru platformele on-line
1. ABRUDAN, I.V.: Împăduriri, Editura Universității Transilvania din Brașov, 2006;

2. CUCOȘ, C., Pedagogie, Editura Polirom, Iași, 1998;
3. FLORESCU, GH. şi ABRUDAN, I.V.: Împăduriri, semințe, pepiniere forestiere.
Editura Universității Transilvania din Brașov, 2003;
4. https://library.livresq.com/details/5ec8d527c01619ad656ccea3
24
EXEMPLUL NR. 3
 Modulul: Regenerarea arboretelor
Tip instrument de evaluare: Probă practică
Durată: 45 minute

2.2.5. Aplicarea 2.3.2. Asumarea
procedeelor de păstrare și responsabilității pentru
depozitare a semințelor sarcina de lucru primită la
forestiere, pe diferite executarea lucrărilor de
perioade de timp; regenerarea a arboretelor;
2.2.8. Aplicarea normelor 2.3.3. Asumarea inițiativei
de sănătate și securitate a în rezolvarea sarcinii de
muncii la lucrările de lucru specifice lucrărilor de
obținere a semințelor regenerare a arboretelor;
forestiere. 2.2.5. Respectarea normelor
de sănătate și securitate a
muncii și de protecție a
mediului la executarea
lucrărilor de regenerare a
arboretelor.
Tema probei practice:

Determinarea însușirilor fizice ale semințelor forestiere
 Identificarea și realizarea eșantioanelor loturilor ce urmează a fi analizate
 Identificarea materialelor și echipamentelor/ instrumentelor necesare realizării
probei practice
 Determinarea principalelor însușiri fizice ale semințelor forestiere supuse analizei;
 Prezentarea și executarea operației de determinare a purității semințelor;
 Descrierea și executarea modului de determinare a masei a 1000 semințe;
 Aprecierea umidității semințelor forestiere;
 Respectarea normelor de protecție a muncii în laborator.
25
Fișa de laborator cu sarcinile de lucru
- Alegeți lotul de semințe în vederea analizei.
- Alegeți materialele și echipamentele necesare: cântare electronice, sonde pentru
eșantioane, calculatoare, pungi de hârtie, rigle.
- Realizați eșantioanele loturilor de semințe în vederea determinării însușirilor fizice
ale acestora.
- Descrieți modul de execuție și realizați operațiile în vederea determinării purității
semințelor, a masei a 1000 semințe și aprecierea umidității acestora.
- Argumentați necesitatea determinării însușirilor fizice ale semințelor forestiere
- Respectați normele de sănătate și securitate în muncă la activitățile din laborator.
Grila de evaluare
Punctaj pe
indicator
1. Primirea şi 30 1.1.Realizarea loturilor de semințe în 10 p

planificarea sarcinii de puncte vederea analizei
lucru
1.2. Formarea eșantioanelor de 10 p
semințe în vedere determinării
însușirilor fizice ale acestora
1.3. Alegerea materialelor și a 10 p
aparaturii de laborator necesară
2. Realizarea sarcinii de 40 2.1. Executarea operației de 10 p
lucru puncte determinare a purității eșantionului
de semințe selectat
2.2. Executarea operației de 10 p
determinare a masei 1000 semințe
2.3. Executarea operației de 10 p

apreciere a umidității semințelor
forestiere
2.4. Respectarea normelor de 10 p
sănătate şi securitate la locul de
muncă, a normelor de prevenire şi
stingere a incendiilor, protecția
mediului
3. Prezentarea sarcinii 30 3.1. Argumentarea necesității 10 p
de lucru puncte determinării însușirilor fizice ale
semințelor forestiere
3.2. Descrierea modului de execuție a 10 p
operațiilor de determinarea a
însușirilor fizice ale semințelor
forestiere;
3.3. Utilizarea vocabularului de 10 p
specialitate în prezentarea sarcinii de
lucru.
26
tutorial, se poate transforma în quizz pentru platformele on-line
 https://learningapps.org/22187663
 https://view.livresq.com/view/6024a8761cf6ae00070b968c/
 https://view.livresq.com/view/5f4cd747582a68bcf615d5bd/
1. DAMIAN, I., 1978: Împăduriri. Editura Didactică şi Pedagogică, București.
2. DAMIAN, I., NEGRUTIU, F., FLORESCU, GH., 1978: Împăduriri. Lucrări practice.
Semințe. Pepiniere. Reprografia Universității “Transilvania” din Brașov;
3. ENESCU, V., 1969: Arborete – rezervații de semințe pentru producerea semințelor
forestiere. Ed. Agrosilvică, București;
4. FLORESCU, GH., ABRUDAN, I.V., 2003: Împăduriri. Semințe. Pepiniere. Ed.
Universității Transilvania din Brașov.
EXEMPLUL NR. 4
 Domeniul de pregătire profesională:Silvicultură
 Modulul II: Măsurarea și exploatarea lemnului
Tema 1: Grosimea arborilor –Diametrul arborelui
Tip de activitate: laborator tehnologic

4.1.1.Metode de cubare a 4.2.2.Măsurarea grosimii 4.3.1.Respectarea
arborilor doborâți și a arborilor pe picior sau cerinţelor şi sarcinilor de
arborilor pe picior doborâţi cu instrumente lucru la lucrările de
specifice exploatare a produselor
lemnoase
4.3.2.Colaborarea cu
exploatare a produselor
lemnoase
4.3.3.Asumarea
responsabilităţii pentru
sarcina de lucru primită la
aplicarea lucrărilor de
27
lemnoase
4.3.4.Asumarea iniţiativei în
rezolvarea sarcinii de lucru
specifice lucrărilor de
lemnoase
4.3.5.Respectarea normelor
de protecţie a mediului la
lemnoase
de securitate şi sănătate a
muncii la executarea
lucrărilor de exploatare a
produselor lemnoase
Activitate realizată prin metoda Știu/Vreau să știu/Am învățat

Această metodă presupune valorificarea informaţiilor dobândite anterior de către elevi
atunci când se face trecerea la noile cunoştinţe prin parcurgerea a trei etape distincte:
investigarea informațiilor cunoscute (etapa „Ştiu”), identificarea informațiilor ce se doresc
a fi cunoscute prin formularea de întrebări (etapa „Vreau să ştiu”) şi reactualizarea
informațiilor dobândite (etapa „Am învăţat”).
Este o metodă interactivă desfășurată pe echipe și cu îndrumarea profesorului prin care
elevii învață cum să învețe.
Metoda Ştiu - Vreau să ştiu - Am învăţat poate fi folosită cu succes la modulele de
specialitate, fiind o modalitate foarte bună de a începe o nouă unitate de învăţare.
Poate fi adaptată cu succes pentru formatul on-line sau pentru folosirea mijloacelor digitale
ca instrumente de învățare folosind de exemplu formularele Google pentru completarea, de
către elevi, a informațiilor corespunzătoare celor trei etape specifice metodei. În acest caz
este nevoie de o pregătire anterioară a formularului pentru informații/răspunsuri.
Aplicarea acestei metode permite o învăţare autentică şi durabilă prin repetarea
informațiilor, asimilarea de cunoştinţe noi şi restructurarea activă a unor scheme mentale.
Mod de organizare a activității/a clasei:

- Individual
- Frontal
- Pe grupe (3-5 elevi)
Resurse materiale:
- Clupă forestieră,
- Rondele (eșantioane) de lemn cu diametre diferite,
- Fișă de documentare,
- Fișe de lucru,
- Foi de flipchart,
28
- Laptop,
- Viodeoproiector,
- Tablete aflate în dotarea elevilor elevilor,
- Alternativ, aplicația Google Forms pentru completarea directă a informațiilor,
întrebărilor, răspunsurilor, fără a mai utiliza fișa de lucru.
Durată: 50 minute
Modalitatea de aplicare a metodei pentru conținutul ales:

- Etape de lucru:
Etapa”Ştiu”:
o Se împarte clasa în grupe de câte 4-5 elevi. Fiecare grupă va alege un reprezentant
care va nota pe o foaie de flipchart cele stabilite de membrii grupului.
o Se imparte elevilor fișa de lucru cu nr. 1.
o Prin activitate individuală elevii vor completa în prima rubrică, timp de câteva
minute, tot ce știu despre tema ce urmează a fi discutată la lecția Grosimea
arborilor – Diametrul arborelui.
o Fiecare grupă va nota într-un tabel pe o foaie de flipchart, prin intermediul
reprezentantului, toate informațiile cunoscute referitoare la tema lecției.
o Fiecare reprezentant al grupei va citi de pe foaia de flipchart ceea ce s-a notat de
către fiecăre grupă.
Etapa „Vreau să ştiu”:

o Elevii sunt solicitaţi să formuleze întrebări despre ce ar dori să afle legat de tema
propusă sau despre noțiunile de care nu sunt siguri .
o Se notează aceste întrebări în coloana din mijloc a tabelului, atât pe fișa de lucru
de către fiecare elev, cât și pe foaia de flipchart de către reprezentantul grupului.
o Reprezentantul grupului va citi, pentru fiecare grupă, întrebările scrise.
Etapa „Am învăţat”:

o Se cere elevilor să parcurgă materialul din fișa de documentare și de pe linkurile
atașate fișei de lucru și proiectate pe ecran
(https://silvanews.ro/silvicultura/dendrometrie/masurarea-grosimii-arborilor/ și
https://youtu.be/N5uTP4Z8Omk).
o Se revine asupra întrebărilor formulate în etapa anterioară trecute la rubrica “Vreau
să ştiu”.
o Se reia fiecare întrebare şi se notează răspunsurile aflate după studierea fișei de
documentare și a linkurilor anexate și se trec răspunsurile în coloana „Am învăţat”.
o Se discută cu întreaga clasă întrebările pentru care nu s-a găsit răspuns. (Dacă nu
există timpul necesar se recomandă elevilor surse de informare de pe Internet sau
se transmit ulterior prin intermediul platformei Google Classroom sau altei platforme
de învățare).
o Pentru consolidarea cunoștințelor și pentru feed-back-ul activității, în încheierea
lecţiei, elevii reanalizează datele din tabelul fișei de lucru nr. 1 și efectuează, pe
grupe, o probă practică de măsurare a diametrelor prin rezolvarea sarcinilor de lucru
precizate în fișa de lucru nr. 2.
29
Fișa de lucru nr. 1
Sarcini de lucru: completați rubricile din tabel, respectând următoarele etape:

1. Completați, pe scurt, rubrica ȘTIU cu informații cunoscute referitoare la măsurarea
diametrului arborelui;
2. Transmiteți informațiile notate pe fișa de lucru către reprezentantul grupei pentru
a fi notate pe foaia de flipchart și pentru a fi discutate cu întreaga clasă;
3. Completați, pe scurt, rubrica VREAU SA STIU, cu întrebări despre ceea ce doriți să
aflați/noțiuni despre care nu sunteți siguri, referitoare la tema lecției;
4. Transmiteți întrebările notate în această rubrică către reprezentantul grupei pentru
a fi notate pe foaia de flipchart și pentru a fi discutate cu întreaga clasă;
5. Studiați fișa de documentare, datele și filmul din următoarele linkuri:
https://silvanews.ro/silvicultura/dendrometrie/masurarea-grosimii-arborilor/
(https://youtu.be/N5uTP4Z8Omk) și încercați să răspundeți la întrebările din rubrica
VREAU SA STIU prin completarea rubricii AM ÎNVĂȚAT;
6. Transmiteți reprezentantului grupei întrebările la care nu ați găsit răspuns pentru a
fi notate pe foaia de flipchart și pentru a fi discutate la nivelul întregii clase.
NR. CRT. ȘTIU VREAU SĂ ȘTIU AM ÎNVĂȚAT

1.
2.
……….
7. Treceți la rezolvarea sarcinilor din fișa de lucru nr.2.
Fișa de lucru nr. 2
Sarcini de lucru:
1. Luați câte două rondele de lemn din eșantioanele prezentate de către profesor,
pentru fiecare grupă.
2. Măsurați diametrul rondelelor de lemn cu clupa forestieră, în cm și faceți încadrarea
pe clase de diametre.
3. Notați rezultatele obținute în tabelul următor:
4. La final reprezentantul fiecărei grupe va prezenta rezultatele obținute.
Nr. Crt. Rezultatul Rezultatul obținut prin Rezultatul obținut prin
diametrului în cm. încadrarea în clase din încadrarea în clase din
2 în 2 cm 4 în 4 cm
1.
2.
30
Fișa de documentare
Modulul 2: Măsurarea și exploatarea lemnului

Tema: Grosimea arborilor
Lecția: Diametrul arborelui
Informații generale pentru determinarea diametrului arborelui

- Diametrul este una dintre cele mai importante caracteristici dendrometrice ale unui
arbore și este utilizat, împreună cu lungimea arborelui doborât, respectiv înălțimea
arborelui, la determinarea volumului arborelui doborât, volumul arborelui pe picior,
volumului total și pe sortimente, în cazul arboretelor;
- în practica forestieră, măsurarea diametrului se face la înălțimea de 1,30m față de
sol, diametrul respectiv având denumirea de diametru de bază.
Instrumente folosite la măsurarea diametrului arborelui

Diametrul unui arbore poate fi măsurat cu:
- clupa forestieră:în cele mai multe cazuri,
- clupa electronic: pentru măsurători expeditive; poate
transfera automat masuratorile către un PC cu software ușor de
utilizat; cubează automat materialul lemnos,
- ruleta dendrometrică: în cazul arborilor cu diametre mari,
folosind raportarea valorii circumferinței arborelui la 1,30m, la
numărul π.
Fig.1 Clupă electronică
În cele ce urmează se va descrie măsurarea diametrului unui arbore pe

picior cu clupa forestieră
- material: este confecționată din metal ușor;
- componente: riglă gradată, două braţe perpendiculare pe
riglă, dintre care unul este mobil, iar celalalt este fix.
Fig.2 Componentele clupei forestiere
Gradarea clupei forestiere

- diviziunile clupei pe rigla gradată pot fi din centrimetru în centimetru sau pe clase
de diametre, din 2 în 2 centimetri sau din 4 în 4 centimetri.
31
Fig.3 Gradarea clupei forestiere
Tehnica de măsurare a diametrului arborelui cu clupa forestieră, presupune:

- se așează clupa perpendicular pe axul arborelui,
tangentă în trei puncte pe arbore, fără a forța strângerea
brațelor;
- se citeaște ultima diviziune din stânga brațului mobil în
cm, pentru arborii doborâți sau pe clase de diametre pentru
arborii pe picior;
Fig.4 Măsurarea diametrului arborelui cu clupa forestieră
Reguli ce trebuie respectate pentru măsurarea corectă a diametrului unui arbore:

- clupa forestieră trebuie să fie într-o stare tehnică, foarte bună: braţele trebuie să
fie perfect paralele și perpendiculare pe rigla gradată. Acest aspect se verifică
periodic, înainte de începerea măsurătorilor;
- pe terenurile în pantă măsurarea diametrului se face în partea de amonte a
arborelui, iar dacă diametrul se măsoară la 1,30m, operatorul va avea un semn
distinctiv la această înălțime (de obicei este înălțimea pieptului);
- clupa se așează perpendicular pe axul arborelui, astfel încât să aibă trei puncte de
contact cu arborele, la acelaşi nivel;
- nu se ridică instrumentul de pe arbore decât după efectuarea citirii;
- locul de măsurare se curăță de mușchi și licheni dar fără a deteriora coaja arborelui;
- în cazul arborilor cu ovalitate în secţiune transversală, se măsoară două diametre
perpendiculare, după care se face media aritmetică a celor două citiri;
- în cazul arborilor bifurcaţi la o înălțime sub 1,30m, se consideră două exemplare
separate și se măsoară două diametre; în caz contrar se măsoară un singur diametru;
- dacă la locul de măsurarea a diametrului, arborele prezintă gâlme, noduri sau
deformări, diametrul se măsoară deasupra și sub aceste neregularităţi și se face
media aritmetică a celor două măsurători;
- în cazul arborilor înclinaţi, diametrul se măsoară la o distanta de 1,30 m față de sol;

Activitatea de învățare cu tema Grosimea arborilor –Diametrul arborelui prezentată
anterior, poate fi luată în considerare ca reper metodologic, ca resursă educațională
deschisă identificabilă în format virtual, pentru predarea conținuturilor tematice cu tema
menționată anterior, din modulul Măsurarea și exploatarea lemnului de la clasa a X-a.
Scopul este de a prezenta un exemplu de aplicare a metodelor de învățare moderne, activ
– participative la lecțiile de laborator tehnologic din cadrul modulelor de specialitate, în
cazul de față metoda Știu – Vreau să știu – Am învățat, susținută de o activitate practică
32
în etapa de consolidare și feed-back, care să sprijine cadrele didactice de specialitate ce
predau în domeniul Silvicultură, în etapa de stabilire și implementare a strategiilor didactice
adecvate temelor din curriculumul de clasa a X-a, combinând activitățile „convenționale”
și situațiile educative cu suport digital.
Ca urmare, într-o primă etapă, s-au prezentat rezultatele învățării vizate, prin intermediul
cunoștințelor, abilităților și atitudinilor din Standardul de Pregătire Profesională, domeniul
Silvicultură.
Pentru activitatea de învățare cu tema Grosimea arborilor –Diametrul arborelui, s-a
considerat potrivită metoda de învățare Știu – Vreau să știu – Am învățat, deoarece este
o metodă interactivă care stimulează implicarea elevilor atât individual cât și frontal dar și
ca lucru în echipă.
Corelată cu tema din curriculum și însoțită de o activitate practică pentru consolidare și
feed-back, această metodă permite utilizarea instrumentelor de învățare diverse și
atractive pentru elevi: clupă forestieră, rondele de lemn, fișe de lucru, fișe de
documentare, imagini/filme didactice selectate din surse digitale (Internet), laptop,
tabletă, formulare Google, ușor de aplicat pentru completarea informațiilor
corespunzătoare celor trei etape de aplicare a metodei didactice Știu – Vreau să știu – Am
învățat, ca variantă de lucru.
Nu în ultimul rând, este o metoda de învățare ce poate fi adaptată cu succes la învățarea în
format on-line.
Deoarece, prin planul de învățământ, modulul de specialitate luat în considerare are
prevăzute ore de laborator tehnologic dar și ore de instruire practică, se recomandă ca
această activitate de învățare desfășurată în cadrul orelor de laborator tehnologic să fie
susținută și ca activitate de instruire practică în mediul real (fond forestier, parc, etc.),
aplicând, ca recomandare, metoda demonstrației.
- openoregon.pressbooks.pub,
- wikipedia.org,
- https://silvanews.ro/silvicultura/dendrometrie/masurarea-grosimii-arborilor/
- https://youtu.be/N5uTP4Z8Omk
EXEMPLUL NR. 5
 Modulul II: Măsurarea și exploatarea lemnului
Tema 1: Grosimea arborilor – Diametru arborelui
Tip instrument de evaluare: probă practică pentru activitatea de instruire practică
Durată: 50 minute
33
4.1.1. Metode de cubare a 4.2.2.Măsurarea grosimii 4.3.1.Respectarea
arborilor doborâți și a arborilor pe picior sau cerinţelor şi sarcinilor de
arborilor pe picior doborâţi cu instrumente lucru la lucrările de
specifice exploatare a produselor
lemnoase
4.3.2.Colaborarea cu
lemnoase
4.3.3.Asumarea
responsabilităţii pentru
sarcina de lucru primită la
lemnoase
4.3.4.Asumarea iniţiativei în
rezolvarea sarcinii de lucru
specifice lucrărilor de
lemnoase
de protecţie a mediului la
lemnoase
de securitate şi sănătate a
muncii la executarea
lucrărilor de exploatare a
produselor lemnoase
Tema probei practice

Determinați diametrul arborelui pe picior marcat cu nr „N” folosind clupa forestieră și
respectând regulile specifice acestei operațiuni.
 Identificarea arborelui cu nr „N”.
 Identificarea speciei lemnoase forestiere.
 Selectarea instrumentului pentru măsurarea diametrului arborelui.
 Prezentarea instrumentului de lucru.
 Măsurarea diametrului arborelui în cm și încadrarea pe cele două categorii de clase
de diametre.
 Aplicarea regulilor de măsurare a diametrului arborelui pe picior.
 Prezentarea rezultatelor obținute în cm și pe clase de diametre.
 Respectarea normelor de sănătate și securitate în muncă și de protecție a mediului
la măsurarea elementelor dendrometrice ale arborelui.
Lucrați în echipe de câte 2 elevi.
34
Grila de evaluare
Punctaj pe
indicator
1. Primirea şi 35 1.1. Identificarea arborelui cu numărul „N” 5
planificarea sarcinii de puncte
lucru 1.2. Identificarea speciei lemnoase
15
forestiere
1.3. Selectarea instrumentului folosit la
15
măsurarea diametrului arborelui
2. Realizarea sarcinii de 50 2.1. Măsurarea corectă a diametrului
lucru puncte arborelui și încadrarea acestuia pe clase de 20
diametre
2.2. Aplicarea regulilor de măsurare a
15
diametrului arborelui pe picior
2.3. Respectarea normelor de sănătate și
securitate în muncă și de protecție a
10
mediului la măsurarea elementelor
dendrometrice ale arborelui
2.4. Colaborarea în echipă 5
3. Prezentarea sarcinii 15 3.1. Prezentarea instrumentului de lucru 5

de lucru puncte
3.3. Prezentarea rezultatelor corecte,
5
obținute în urma măsurătorii
3.3. Utilizarea vocabularului de
specialitate în prezentarea sarcinii de 5
lucru

Resursele educaționale deschise se pot constitui în arhive de date complexe ce conțin
instrumente de evaluare diverse, aplicabile în procesul de evaluare didactică în contextul
standardelor de pregătire profesională și curriculumului în vigoare, pentru un anumit
domeniu de pregătire profesională.
Accesul deschis este permis prin intermediul tehnologiilor de informare și comunicare, al
platformelor educaționale atestate, iar resursele educaționale identificate pot fi utilizate
pentru cunoaștere, pentru aplicare și pentru adaptarea actului de evaluare didactică
identificat la conținuturile tematice specifice modulelor de specialitate.
Instrumentele de evaluare sugerate prin resursele educaționale deschise și oferite prin
diverse surse care atestă valabilitatea acestora sunt utile nu doar pentru desfășurarea unui
act didactic de calitate la clasă ci și pentru formarea profesională și continuă a profesorilor
debutanți.
Evaluarea deschisă nu se oprește doar la a identifica resursele educaționale și la aplicarea
acestora ci și la utilizarea lor în timp real, virtual, folosind instrumente digitale pentru
comunicarea on-line. Acest demers poate fi folosit mai ales la obținerea unui feed-back
imediat, curent, util în procesul de formare/învățare al elevilor.
Exemplul prezentat anterior ca instrument de evaluare practică pentru conținutul tematic
Grosimea arborilor – Diametru arborelui poate fi luat în considerare ca reper metodologic
35
al procesului de evaluare și poate fi expus ca resursă educațională, prin intermediul fișei de
evaluare și al grilei de evaluare corespunzătoare.
Acest model de instrument poate fi adaptat pentru evaluarea oricărei activități practice
din curriculumul de clasa a X-a, domeniul de pregătire, Silvicultură.
Tema de lucru și cerințele stabilite prin fișa de evaluare trebuie expuse cât mai detaliat,
corect și concret astfel încât să susțină elevul în identificarea clară a sarcinilor și condițiilor
de lucru, iar procesul de evaluare să fie cât mai transparent și obiectiv.
Grila de evaluare trebuie să conțină criterii și indicatori de evaluare asociați, în concordanță
cu rezultatele învățării și cu standardul de evaluare din Standardul de Pregătire Profesională
și un punctaj echilibrat, alocat în funcție de complexitatea sarcinilor de lucru.
- openoregon.pressbooks.pub,
- wikipedia.org.
- https://silvanews.ro/silvicultura/dendrometrie/masurarea-grosimii-arborilor/
- https://revistaprofesorului.ro/resurse-educationale-deschise/
36

Ipt Repere Metodologice Dom Protecția Mediului Silivicult 2022 2023

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ipt Repere Metodologice Dom Protecția Mediului Silivicult 2022 2023

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CENTRUL NAȚIONAL DE POLITICI

PENTRU CLASA a X-a SILVICULTURĂ

 Anul de studiu – clasa a X-a

Tema 1: Fenomenul de poluare a apelor naturale. Agenți poluanți ai apelor naturale

Tip de activitate: de laborator tehnologic/ lucru pe echipe

Rezultate ale învățării vizate

Cunoștințe Abilități Atitudini

Activitate realizată prin metoda Philips 6/6 combinată cu experimentul practic

Mod de organizare a activității/a clasei: lucru pe grupe

Recomandări privind resurse educaționale deschise specifice temei:

Sarcina de lucru- prezentată la videoproiector:

Identificarea cationilor Ca2+, Fe3+, NH4+, Pb2+.

Fe3+ + SCN- → [Fe(SCN)]2+

Ionii NH4 + se identifică cu reactivul Nessler (o soluție alcalină de iodură dublă de Hg și K)

NH4++ KOH →NH3 + K+ + H2O

Pb2+ + CrO42- → PbCrO4

2 Pb2+ + HOH + Cr2O72- →PbCrO7 + 2H+

Fișă de documentare- grupa 2

Identificarea anionilor Cl-, SO42, NO2-.

Cl- + Ag+ → AgCl

SO42- + Ba2+ →BaSO4

Apa de analizat de acidulează cu câteva picături de HCl și apoi se tratează cu câteva

2NO2 + 2KI + 4HCl→ I2 + 2NO + 4Cl- + 2K+ + 2H2O

Fișă de documentare -grupa 3

Identificarea substanțelor organice

Prezența substanțelor organice în apă se pune în evidență printr-o metodă indirectă,

2KMnO4 + 3H2SO4 →K2 SO4 + 2MnSO4 + 3H2O + 5O

Oxigenul atomic rezultat va oxida puternic substanța organică.

Presupunând ca aceasta ar fi acidul oxalic, se va descompune astfel:

Determinarea pH-ului cu hârtia indicatoare:

Determinarea pH-ului cu pH-metrul portabil

Ph-metrul furnizează citiri rapide şi precise de pH pe un domeniu de la 0.00 la 14.00 pH.

Tip instrument de evaluare: probă practică pentru activitatea de laborator

Rezultate ale învățării vizate

Cunoștințe Abilități Atitudini

Tema probei practice

Cerințe/ Sarcini de lucru

Recomandări privind resurse educaționale deschise:

Tema 1: Agenți poluanți ai apelor naturale

Rezultate ale învățării vizate:

Cunoștințe Abilități Atitudini

Tip instrument de evaluare: test

Mod de organizare a activității/clasei:

Agenți poluanți ai apelor naturale

I. Scrieți, pe foaie, litera corespunzătoare răspunsului corect. Este corectă o singură

Se acordă 10 puncte din oficiu.

Agenți poluanți ai apelor naturale

 Recomandări privind resurse educaționale deschise:

 Anul de studiu – clasa a X-a

Tema 1: Determinarea densității lichidelor cu ajutorul densimetrelor

Tip de activitate: de laborator tehnologic

Rezultate ale învățării vizate

Cunoștințe Abilități Atitudini

Activitate realizată prin metoda lucrării practice.

Scurtă descriere a metodei:

Modalitatea de aplicarea metodei pentru conținutul ales:

- notează în caiete trei citiri ale densității probei de lichid de analizat;

Nume și prenumele elevului:

1. Enumerați materialele necesare determinării densității cu ajutorul densimetrelor.

4. Menționați trei norme de securitate și sănătate în muncă ce trebuie respectate în

Rezultate ale învățării vizate

Cunoștințe Abilități Atitudini

1.3. Colaborarea cu membrii echipei de lucru 5 puncte

 Anul de studiu – clasa a X-a