Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
DISCIPLINE PSIHOPEDAGOGICE
București, 2022 0
Învățământ vocațional pedagogic
CUPRINS
calendaristică pentru
educaționale deschise
școlare
1
Învățământ vocațional pedagogic
I. Aspecte introductive
La finalul anului școlar 2020-2021, a absolvit clasa a VIII-a generația de elevi care a
beneficiat de un nou curriculum național pentru învățământul primar (elaborat în anul 2013) și
pentru învățământul gimnazial (elaborat în 2017)1. Demersurile de elaborare a noului
curriculum nu au continuat la nivelul învățământului liceal, pentru acest nivel de învățământ
rămânând în uz programele școlare din anul 2002, respectiv 2013. Pentru a veni în sprijinul
profesorilor de liceu, în vară anului 2021 au fost elaborate Reperele metodologice pentru
aplicarea curriculumului la clasa a IX-a în anul școlar 2021-2022, având rolul de a atenua
posibilele discontinuități între achizițiile învățării la finalul ciclului gimnazial și cele proiectate
pentru clasa a IX-a. Ca o continuare a acestui demers, documentul de față vizează aplicarea
programelor școlare la clasa a X-a.
Prezentul document este elaborat sub forma unei scrisori metodologice și are ca scop
sprijinirea profesorilor care predau la nivelul învățământului liceal, pentru aplicarea
programelor școlare de clasa a X-a în anul școlar 2022-2023.
Scrisoarea metodologică este organizată pe următoarele componente:
● Rolul disciplinelor psihopedagogice în dezvoltarea competențelor cheie europene – pentru
a evidenția faptul că fiecare disciplină de studiu își aduce contribuția la dezvoltarea acestora,
în grade, modalități și formate diferite;
● Evaluarea inițială a competențelor elevilor la debutul clasei a X-a – care oferă o diagnoză
asupra măsurii în care elevii și-au dezvoltat competențele vizate de curriculumul școlar de
clasa a IX-a, cu scopul de a identifica modalități optime de dezvoltare a competențelor din
curriculumul școlar de clasa a X-a;
● Planificarea calendaristică ca instrument unitar de lucru – pentru a promova, la nivelul
profesorilor de liceu, utilizarea unui format unitar de planificare;
● Activități de învățare și instrumente de evaluare utile în dezvoltarea competențelor specifice
– pentru a oferi profesorilor o serie de recomandări și exemple de activități;
● Aplicarea contextualizată a programelor școlare – pentru a oferi o serie de recomandări
privind adaptarea demersului didactic la aspecte și condiții specifice;
1
http://programe.ise.ro/Actuale/Programeinvigoare.aspx.
2
Învățământ vocațional pedagogic
Că stat membru UE, România își armonizează sistemul de educație în cadrul comunitar prin
adoptarea recomandărilor promovate la nivel european. Astfel, documentul de politici Repere
pentru proiectarea, actualizarea și evaluarea Curriculumului național. Cadrul de referință al
curriculumului național (aprobat prin OMS nr. 3239/2021)2 definește un profil de formare al
absolventului de liceu, care este elaborat pe baza prevederilor din Recomandarea Consiliului
privind competențele-cheie din perspectiva învățării pe parcursul întregii vieți (2018/C01)3.
Competențele cheie reprezintă seturi structurate de cunoștințe, abilități și atitudini
dobândite prin învățare, care sunt relevante pentru o viață împlinită, de succes în societatea
cunoașterii. Competențele cheie reprezintă instrumentele culturale de care au nevoie tinerii în
societatea cunoașterii. Acestea sunt următoarele:
- competență de literaţie;
- competență de multilingvism;
- competență matematică și competență în științe, tehnologie și inginerie;
- competență digitală;
- competența personală, socială și de a învăța să înveți;
- competență civică;
- competența antreprenorială;
- competență de sensibilizare și exprimare culturală.
În cadrul profilului de formare, aceste competențe cheie au fost specificate prin descriptori
care detaliază achizițiile urmărite, în progresie de la un nivel de școlaritate la altul.
Competențele cheie se dezvoltă și se aplică într-o varietate de contexte și într-o varietate de
combinații. Acestea se interconectează și se întrepătrund, prin aceea că elemente componente
ale unei competențe cheie sprijină învățarea elementelor altor competențe. De asemenea,
2
https://drive.google.com/file/d/1r8YZCPUG_Tipm1muMpW29XMJ0nBEefj9/view
3
https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32018H0604(01)&from=EN
3
Învățământ vocațional pedagogic
competențele cheie dobândite în școală în cadrul diverselor discipline de studiu sau dobândite
în afara școlii constituie achiziții pe baza cărora se formează competențele disciplinare. Astfel,
învățarea disciplinelor de studiu depășește granițele academice tradiționale și deschide un
orizont mai larg de cunoaștere, cu transferuri reale între spațiul clasei și viața de fiecare zi.
Exemplu:
Competența de literație sprijină învățarea la orice disciplină școlară, oferind instrumentele
pentru a înțelege noile concepte și pentru a exprima idei în orice domeniu. Totodată, utilizarea
competenței de literație ca instrument de studiu în cadrul abordării didactice la diverse
discipline – altele decât cele filologice – oferă șansa dezvoltării și diversificării achiziției
existente prin aplicarea în contexte noi, semnificative.
4
Învățământ vocațional pedagogic
5
Învățământ vocațional pedagogic
La debutul anului școlar, fiecare profesor trebuie să realizeze evaluarea inițială a elevilor,
cu roluri multiple:
● Asigură o diagnoză cu privire la nivelul de pregătire a elevilor la debutul clasei a X-a, prin
identificarea acelor competențe din programa școlară anterioară care nu au fost suficient
dezvoltate (Ce competențe ale elevilor din programa de clasa a IX-a au fost insuficient
dezvoltate?).
● Constituie bază pentru planificarea de către profesor a eventualelor demersuri de remediere
a competențelor insuficient dezvoltate – aspect detaliat în capitolul 7 al documentului (Care
sunt domeniile care necesită recapitulare, recuperare, pentru a putea asigura învățarea în
clasa a X-a?).
● Are rol reglator, oferind repere pentru o proiectare curriculară autentică și realistă în clasa
a X-a, pe baza unor decizii documentate (Cum voi valorifica rezultatele evaluării inițiale în
planificarea calendaristică sau proiectarea unităților de învățare?).
● Motivează elevul pentru implicarea în învățarea viitoare pe parcursul clasei a X-a (Ce știu
și ce nu știu? Ce pot face și ce nu pot face în raport cu ceea ce am învățat în clasa a IX-a?
În ce mod voi recupera ceea ce nu știu?).
Astfel planificată, evaluarea inițială devine parte integrantă a procesului didactic și poate fi
valorificată ca experiență de învățare. În această perspectivă, evaluarea inițială ar trebui să fie
motivantă și nestresantă, să fie prilej de verificare/actualizare/revizuire a nivelului de pregătire.
Pentru evaluarea inițială, pot fi utilizate diverse instrumente și metode de evaluare care să
permită o apreciere holistică a nivelului de realizare a diverselor competențe specifice.
Exemple:
- testul;
- proba de evaluare practică;
- proiectul;
- evaluarea dialogată;
- grile de reflecție;
- autoevaluarea prin completarea de quiz-uri sau fișe de evaluare, inclusiv pe platforme
online;
6
Învățământ vocațional pedagogic
Având în vedere faptul că una dintre competenţele generale ale studiului oricărei discipline
psihopedagogice presupune respectarea principiului interdisciplinarităţii, precum şi faptul că
cel mai important lucru pentru profesor este să se asigure, înainte de începerea unui program
nou de instruire, de ce şi cât ştie elevul din programul care tocmai s-a încheiat, este recomandat
să fie realizată evaluarea iniţială care să vizeze aspectele reprezentative pentru disciplina
studiată în clasa a IX-a şi care se constituie ca fundamente, ancore de înţelegere a ceea ce
urmează să fie învăţat în clasa a X-a. Deşi disciplinele studiate sunt diferite, se pot crea contexte
de evaluare a competențelor dobândite la disciplina Introducere în Pedagogie. Educaţie
timpurie, cât şi a celor dobândite la Psihologie generală, valorificând conținuturi referitoare la
mecanismele informaţionale de procesare primară, în contextul în care activităţile tematice de
dezvoltare cognitivă din creşă ocupă o pondere semnificativă în ansamblul activităţilor tematice
în general şi vizează în mod deosebit dezvoltarea senzorialităţii specifice etapelor timpurii de
dezvoltare, în activitatea de explorare a mediului copilului.
7
Învățământ vocațional pedagogic
trebuinţelor apar unele disfuncţionalităţi, copilul este frustrat, apar senzaţii neplăcute, se
accentuează starea de nesiguranţă şi de anxietate. Aici se află probabil, consideră unii autori,
începutul diferenţierii eului de lumea externă, disocierea copilului de aceasta. Şi alte
evenimente, cum este îmbăierea, pregătirea pentru plimbare sau pentru somn, antrenarea
copilului în mici jocuri generează acelaşi tip de efecte. Totodată, satisfacerea unor trebuinţe
creează posibilitatea altora de a se manifesta, aşa încât, alternanţa lor lărgeşte considerabil
registrul vieţii psihice a copiilor. ”
(Golu, P., Verza, E., Zlate, M.- Psihologia copilului, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1998)
8
Învățământ vocațional pedagogic
Pentru dezvoltarea unor instrumente de evaluare inițială profesorii care predau la clasa a X-
a se pot inspira din exemplele oferite de Reperele metodologice pentru aplicarea
curriculumului la clasa a IX-a în anul școlar 2021-20224 și Repere metodologice pentru
consolidarea achizițiilor din anul școlar 2019-20205, precum și din alte surse6.
4
https://www.edu.ro/repere_metodologice_aplicare_curriculum_clasa_IX_an_scolar_2021_2022
5
https://www.ise.ro/repere-metodologice
6
https://www.ise.ro/resurse/resurse-elevi-profesori; https://digital.educred.ro/
9
Învățământ vocațional pedagogic
10
Învățământ vocațional pedagogic
● Planificarea calendaristică
Din punct de vedere tehnic, pentru planificarea calendaristică corespunzătoare clasei a X-a
sunt necesare următoarele etape:
- stabilirea asocierilor și a corespondențelor dintre competențele specifice și conținuturile
programei școlare (Prin ce conținuturi se pot realiza competențe specifice?);
- stabilirea unităților de învățare, respectând prevederile din programa școlară și logica
disciplinară (Care sunt unitățile majore ce vor fi vizate prin învățarea elevilor?);
- stabilirea succesiunii de parcurgere a unităților de învățare (Care este succesiunea logică a
unităților de învățare, în structura anului școlar?);
- structurarea parcursului (Planificarea calendaristică acoperă integral programa școlară? Se
asigură raportarea corectă la structura modulară a anului școlar 2022-2023? Timpul alocat
fiecărei unități de învățare este suficient? Parcursul planificat este eficient și adecvat
elevilor cărora se adresează? etc.).
7
https://www.edu.ro/repere_metodologice_aplicare_curriculum_clasa_IX_an_scolar_2021_2022
11
Învățământ vocațional pedagogic
8
https://www.edu.ro/repere_metodologice_aplicare_curriculum_clasa_IX_an_scolar_2021_2022
12
Învățământ vocațional pedagogic
13
Învățământ vocațional pedagogic
14
Învățământ vocațional pedagogic
S X-”Săptămâna verde”
15
Învățământ vocațional pedagogic
16
Învățământ vocațional pedagogic
Unitatea de învățare: Evaluarea în educație: concept, dimensiuni, funcții, strategii. Tipuri, forme și metode de evaluare a
rezultatelor școlare
Competențe Conținuturi Activități de învățare Resurse și organizarea clasei Evaluare
specifice
Pentru predarea- învățarea Pentru predarea- învățarea
Față în față (F&F) Mixtă (BL) și online
13. Identificarea 1. Evaluarea - „Norul de cuvinte”, utilizând Resurse materiale: Resurse materiale: Evaluare orală prin
problematicii în educaţie aplicația Word Art. Cuvinte • Smartboard • Calculator adresarea de
evaluării în – concept şi cheie: evaluare de proces, întrebări frontale
• Flipchart • Acces internet
educație; dimensiuni evaluare de sistem, internă,
externă, autoevaluare, cantitativă, Evaluare scrisă prin
17
Învățământ vocațional pedagogic
18
Învățământ vocațional pedagogic
19
Învățământ vocațional pedagogic
20
Învățământ vocațional pedagogic
lor în practica internă, sistem, după modul în care se • Fișe de lucru SSD Extern/
evaluării externă/ integrează în desfășurarea Memorie USB Pagina de portofoliu
criterială, procesului didactic ) sau e-portofoliu
Resurse procedurale: Resurse procedurale:
16. Utilizarea normativă - 2
• Metode didactice: • Metode didactice:
efectivă a ore „Completează enunțurile
strategiilor de lacunare”- exercițiu de identificare Conversația euristică Exercițiul utilizând
evaluare și de a aspectelor caracteristice fiecărei Exercițiul aplicația Wordwall,
autoevaluare în forme a evaluării. Explicația Wize
practica școlară Problematizarea
Exercițiul reflexiv
„Asemănări și deosebiri”- Diagrama Venn
utilizând aplicația
exercițiu de analiză comparativă a
Padlet
formelor evaluării pentru stabilirea
Jocul-exercițiu
asemănărilor și deosebirilor
utilizând aplicațiile:
• Forme de
Learning Apps,
„ Explică de ce… și când?”- organizare a
Wordwall.
exercițiu individual bazat pe activității elevilor:
Book Creator
elaborarea de răspunsuri la frontal, individual,
• Forme de organizare
întrebările structurate date. grupal
a activității elevilor:
frontal, individual,
„Eseul de 10 minute”- exercițiu
grupal prin utilizarea
individual de elaborare a unui eseu
sălilor pentru sesiunile
structurat pe o temă dată.
de lucru.
Resurse de timp: 2 ore
Resurse de timp: 2 ore
Platforme: Microsoft Teams, Google Meet, Google
Link-uri, platforme și aplicații utile Classroom, Edmondo, Moodle, Zoom
21
Învățământ vocațional pedagogic
22
Învățământ vocațional pedagogic
Link-uri, platforme și aplicații utile „Cum poți realiza evaluarea cu instrumente digitale”- vizionare Platforme: Microsoft Teams, Google Meet, Google
RED Classroom, Edmondo, Moodle, Zoom
https://www.youtube.com/watch?v=KtXYO1ZxkbI&ab_channel= Aplicații: Mindmaps, Wordwall, Learning Apps, Book
Asocia%C8%9BiaProADC Creator, Nearpod
23
Învățământ vocațional pedagogic
24
Învățământ vocațional pedagogic
- Calităţile senzaţiilor
- Principalele modalităţi senzoriale
- Legile sensibilităţii
▪ Percepţia 15 S3 – S7 M1
- Definirea şi caracterizarea
percepţiei
- Legile generale ale percepţiei
- Formele complexe ale percepţiei
- Observaţia şi spiritul de observaţie
- Percepţii denaturate
▪ Reprezentarea
- Definirea şi caracterizarea
reprezentării
- Clasificarea reprezentărilor
- Proprietăţile reprezentărilor
- Rolul reprezentărilor în cunoaştere
şi activitate
▪ Aplicaţii practice: proiecte, teme de
cercetare
▪ Recapitulare. Evaluare
25
Învățământ vocațional pedagogic
▪ Imaginaţia
- Definirea şi caracterizarea
imaginaţiei
- Procedeele imaginaţiei
- Formele imaginaţiei
26
Învățământ vocațional pedagogic
Condiţii ▪ Limbajul
generale ale - Definirea şi caracterizarea
activităţii limbajului
psihice umane - Verigile funcţionale ale limbajului
- Funcţiile limbajului 9 S13 – S15 M2
- Raporturile dintre limbaj şi alte
procese psihice
- Formele limbajului
▪ Atenţia
- Definirea şi caracterizarea atenţiei
- Formele atenţiei
- Însuşirile atenţiei şi educarea lor
▪ Recapitulare. Evaluare
Activităţi şi 1.1; 1.2; 2.1; ▪ Motivaţia
procese psihice 2.2; 3.1; 4.1; - Definirea şi caracterizarea
reglatorii motivaţiei
- Funcţiile motivaţiei
27
Învățământ vocațional pedagogic
28
Învățământ vocațional pedagogic
- Formarea şi interacţiunea
deprinderilor
▪ Recapitulare. Evaluare
▪ Aptitudinile
- Latura instrumental-operaţională a
personalităţii
- Clasificarea aptitudinilor
29
Învățământ vocațional pedagogic
30
Învățământ vocațional pedagogic
31
Învățământ vocațional pedagogic
▪ Recapitulare. Evaluare
S X-”Săptămâna verde”
32
Învățământ vocațional pedagogic
33
Învățământ vocațional pedagogic
34
Învățământ vocațional pedagogic
35
Învățământ vocațional pedagogic
36
Învățământ vocațional pedagogic
37
Învățământ vocațional pedagogic
38
Învățământ vocațional pedagogic
39
Învățământ vocațional pedagogic
40
Învățământ vocațional pedagogic
41
Învățământ vocațional pedagogic
2.3. II. 4 Reguli de Realizare hartă conceptuală – reguli Forme de organizare a Evaluare formativă
Caracterizarea bază ale îngrijirii de bază ale îngrijirii copilului mic colectivului: activitate
etapelor copilului mic independentă la nivel de Individuală și de
dezvoltării Realizare benzi desenate regulile grup grup
fătului şi îngrijirii copilului mic
bebeluşului şi a Resurse materiale: Evaluare la nivel de
problemelor Construire îndrumar pentru părinți cu Fise de lucru – hartă clasă tehnica RAI
cerinţe faţă de reguli, fără de care conceptuală, benzi desenate,
42
Învățământ vocațional pedagogic
43
Învățământ vocațional pedagogic
44
Învățământ vocațional pedagogic
9
https://www.manuale.edu.ro
45
Învățământ vocațional pedagogic
● utilizarea exemplelor oferite de alte lucrări de referință care abordează modul în care pot fi
proiectate activități de învățare și instrumente de evaluare utile în dezvoltarea
competențelor specifice, precum: Reperele metodologice pentru aplicarea curriculumului
la clasa a IX-a în anul școlar 2021-202210 (care au sprijinit continuitatea cu procesul
educațional desfășurat în gimnaziu) și Repere metodologice pentru consolidarea
achizițiilor din anul școlar din anul 2019-202011 (care cuprind exemple elaborate pentru
toate clasele și toate disciplinele de studiu și își mențin valabilitatea și în anul școlar 2022-
2023).
În continuare, vom evidenția o serie de exemple de activități de învățare care pot fi valorificate
în cadrul disciplinelor psihopedagogice studiate la clasa a X-a.
10
https://www.edu.ro/repere_metodologice_aplicare_curriculum_clasa_IX_an_scolar_2021_2022
11
https://www.ise.ro/repere-metodologice
46
Învățământ vocațional pedagogic
Sarcina nr. 1
Citiți cu atenție enunțurile de mai jos! Propuneți alte enunțuri care să conțină cuvântul
proces, apoi identificați următoarele aspecte comune.
a) Fotosinteza este un proces prin care plantele își sintetizează substanțele organice din
substanțe anorganice, în prezența clorofilei și a energiei luminoase.
b) Avocatul își pregătește pledoaria pentru proces.
c) Explozia este un proces de ardere, cu descompunere foarte rapidă, violentă a substanțelor
explozive și de transformare a lor în alți compuși, mai simpli.
d) Învățarea este un proces de asimilare, adaptare, care conduce la acomodare (Jean Piaget).
Alte exemple: ...........................
47
Învățământ vocațional pedagogic
Presupune mai
multe etape (ex:
perceperea dezvoltarea
psihic ............................. materialului, ..................... armonioasă a
asimilarea lui personalității
etc.)
proces
instructiv- ........................... ........................... ....................... ...........................
educativ
48
Învățământ vocațional pedagogic
Sarcina nr. 2
Jurnalul cu dublă intrare (adaptare după Mogonea, 2008a)
Definiție proprie
.............................................
............................................. Reflecții personale
............................................. .........................................
............................................. ..........................................
...........................................
............................................
49
Învățământ vocațional pedagogic
Sarcina nr. 3
Formativ
Sistemic
Informativ
P.I.E.
Rațional
Axiologic
Normativ
50
Învățământ vocațional pedagogic
Sarcina nr. 4
Citiți cu atenție enunțurile de mai jos și identificați elementele componente ale procesului
instructiv-educativ, privit în abordarea sa sistemică.
Sistemul este definit drept „ansamblu de elemente (principii, reguli, forțe etc.) dependente
între ele și formând un întreg organizat, care pune ordine într-un domeniu de gândire
teoretică, reglementează clasificarea materialului într-un domeniu de științe ale naturii sau
face ca o activitate practică să funcționeze potrivit scopului urmărit” (DEX online).
Procesul instructiv-educativ este un sistem care are următoarea structură: flux de intrare,
procesul propriu-zis și flux de ieșire.
Feed - back
51
Învățământ vocațional pedagogic
Sarcina nr. 5
Pornind de la cele două definiții de mai jos, identificați elementele comune și diferite
dintre cele două procese, folosind reprezentarea grafică de mai jos (bula dublă). Argumentați-
vă opinia privind posibilitatea unei sinonimii totale sau parțiale în practica educațională.
Aspecte Aspecte
Aspecte
comune diferite
diferite
Procesul
Procesul de
instructiv-
învățământ
educativ
Aspecte Aspecte
Aspecte diferite
comune
diferite
52
Învățământ vocațional pedagogic
Sarcina nr. 6
Realizați o analiză comparativă a celor trei activități fundamentale ale PIE (predarea,
învățarea, evaluarea), din perspectiva modern vs. tradițional, formulând argumente, respectiv
contraargumente. Utilizați, ca reprezentare grafică, tabelul T de mai jos:
Tabelul T al argumentelor/contraargumentelor
(după Mogonea, 2008b)
53
Învățământ vocațional pedagogic
Sarcina nr. 7
Figura nr. 1
54
Învățământ vocațional pedagogic
55
Învățământ vocațional pedagogic
56
Învățământ vocațional pedagogic
57
Învățământ vocațional pedagogic
58
Învățământ vocațional pedagogic
⮚ Elevii trebuie să-şi noteze păreri în timp ce ascultă şi dezbat, ceea ce-i va ajuta mai târziu,
când trebuie să scrie despre poziţia lor asupra subiectului şi s-o susţină.
⮚ După ce dezbaterea s-a încheiat şi fiecare şi-a stabilit grupul final, fiecare grup trebuie să-
şi prezinte pe scurt poziţia şi argumentele care o susţin.
⮚ Se solicită tuturor elevilor să scrie un eseu argumentativ în care să prezinte poziţia
adoptată, menţionând atât argumentele cât şi contraargumentele posibile, alegând forma în
care vor realiza lucrarea (la computer sau scris de mână), argumentând inclusiv această
alegere.
Observații:
- Implicarea activă a elevilor este determinată de specificul metodelor de lucru utilizate,
ambele metode fiind unele care presupun dezvoltarea gândirii critice, dar și de diversitatea
modalităților de organizare a învățării.
- Adaptarea la nevoile de cunoaștere și la interesele elevilor este asigurată de actualitatea
subiectului, de faptul că instruirea asistată de calculator a fost extrem de prezentă în
realitatea educaţională a ultimilor ani iar elevii sau confruntat cu cerinţe şi opinii
contradictorii, cerându-li-se să lucreze mult utilizând noile tehnologii, în paralele cu
prezentarea pericolelor pe care le presupune utilizarea excesivă a acestora, cu constrângeri
legate de utilizarea acestor tehnologii în timpul liber.
- Se vor valorifica informațiile deținute legate de instruirea asistată de calculator precum şi
exemplele întâlnite în practica observativă, experiențele ce țin de statutul lor de elevi.
60
Învățământ vocațional pedagogic
2. Se poartă o scurtă discuţie în care se solicită elevilor să precizeze o lecție la care au asistat
practică şi pe care o consideră ca fiind una de succes, enumerând şi câteva aspecte care i-
au condus către această concluzie.
3. Se solicită elevilor ca, în cadrul grupelor de lucru (aceleași cu cele de practică pedagogică)
să discute şi să stabilească, de comun acord, o lecție la care au asistat şi pe care să o
analizeze conform cerinței:
Analizaţi fişa de asistenţă la lecţie, rememorați experiența trăită în timpul asistenței la
clasă şi stabiliţi:
- Componentele strategiei de instruire aplicată la clasă (metode şi procedee de instruire,
mijloace de învăţământ, moduri de instruire);
- Tipul de strategie de instruire;
- Corelaţia dintre strategia de instruire şi finalitățile educaționale vizate de lecția analizată
(competenţe specifice, obiective operaţionale);
Propuneţi o altă metodă decât cele identificate, posibil de aplicat în lecţia respectivă.
Timp de lucru – 20 minute
4. Se prezintă de către fiecare grup de lucru produsul activităţii după structura:
5. Clasa
Disciplina
Subiectul lecţiei
Competenţe specifice
Obiective operaţionale
Tipul de strategie didactică
Componentele strategiei didactice:
- metode de instruire
- mijloace de învăţământ
- moduri de instruire
Altă metodă - propunere
6. Se discută cu elevii, se argumentează şi se formulează concluzii referitoare la corelația
dintre elementele componente ale strategiei didactice şi tipul de strategie, tipul de strategie
şi finalităţile urmărite.
61
Învățământ vocațional pedagogic
Observații:
- Implicarea activă a elevilor este determinată de necesitatea de a lucra pe grupe şi de a
contribui la îndeplinirea sarcinii de lucru. Importantă este şi corelaţia cu activităţile de
practică pedagogică, ceea ce creează premisele unei atitudini pozitive faţă de sarcina de
lucru generată de încrederea că vor fi capabili să rezolve cu uşurinţă cerinţele.
- Adaptarea la nevoile de cunoaștere și la interesele elevilor este asigurată prin apelul la
exemplele de aplicare a strategiilor de instruire, exemple identificate în cadrul practicii
pedagogice, prin conștientizarea elevilor că proiectarea și susținerea activităților de practică
pedagogică din clasa a XI-a vor presupune cunoașterea în profunzime a mecanismului de
elaborare a unor strategii de instruire eficiente.
- Este posibilă integrarea noilor tehnologii prin prezentarea conținuturilor și a sarcinilor de
învățare cu ajutorul computerului și videoproiectorului..
62
Învățământ vocațional pedagogic
63
Învățământ vocațional pedagogic
Compromis
Colaborare
Evitare
Dominaţie
64
Învățământ vocațional pedagogic
Graficul
SCOP
RELAȚIE
65
Învățământ vocațional pedagogic
66
Învățământ vocațional pedagogic
Sarcina de lucru: Verifică dacă ești tu însuți pregătit să faci schimbări comportamentale atunci când
participi la o activitate în care ai de dezvoltat relații interpersonale! Completează și încercuiește
unul dintre numerele enumerate mai jos!
Comportamentul pe care îl folosesc în echipă, atunci când nu colaborez este
_____________________________
Mă deranjează
1 2 3 4 5 6 7
deloc oarecum foarte mult
Din această cauză, mă simt lipsit de control sau neajutorat.
1 2 3 4 5 6 7
deloc oarecum foarte mult
Cred că alți elevi de vârsta mea au același tip de problemă.
1 2 3 4 5 6 7
deloc oarecum foarte mult
Vreau să-mi schimb gândurile, sentimentele și comportamentele.
1 2 3 4 5 6 7
deloc oarecum foarte mult
Încerc să-mi schimb gândurile, sentimentele și comportamentele.
1 2 3 4 5 6 7
deloc oarecum foarte mult
Cred că pot să-mi schimb gândurile, sentimentele și comportamentele.
1 2 3 4 5 6 7
deloc oarecum foarte mult
67
Învățământ vocațional pedagogic
Exemple de teme care pot fi asociate: răspunsuri diferite, răspuns comun, negociere, colaborare,
comunicare, divergenţe, interacţiune, creativitate, complezenţă, discuţie, amânare, evitare.
● Cum valorific experiența anterioară a acestora?
Elevii formează perechi şi îşi iau unul altuia interviul fundament pe întrebările:
Ţi s-a întâmplat ca într-un grup de lucru să trăieşti o stare de disconfort din pricina
divergenţei răspunsului pe care l-ai oferit în comparaţie cu coechipieri?
Ţi s-a întâmplat să te îndoieşti de valoarea propriului răspuns oferit într-un grup de lucru
după ce ai ascultat alte răspunsuri date de colegii tăi?
Ţi s-a întâmplat să imiţi comportamentul altui coleg din grupul de lucru în loc să dezvolţi
un comportament inedit?
Ţi s-a întâmplat ca să accepţi ca valid răspunsul altui coleg pentru a evita o confruntare
directă în interiorul grupului?
68
Învățământ vocațional pedagogic
69
Învățământ vocațional pedagogic
70
Învățământ vocațional pedagogic
- Învăţătorul spune „Fiecare dintre voi are materialele de care are nevoie. Nu este cazul să vă
mişcaţi ori să vorbiţi pentru a lua altele de la colegi!”
- Învăţătorul spune „Mihai a pregătit toate piesele pentru a începe construcţia? Hai să îl
întrebăm, căci s-ar putea să îl ajuţi şi tu cu ceva!”
- Învăţătorul spune „Vorbiţi între voi şi decideţi ce activitate doriţi să desfăşuraţi în
următoarele zece minute folosind toate sau oricare dintre materialele pe care le aveţi la
dispoziţie!”
- Învăţătorul spune „Vă invit să vă evaluaţi textele elaborate astfel încât fiecare să poată
beneficia de opinia fiecăruia!”
- Un grup de elevi cântă împreună un cântec învăţat odinioară.
- Fiecare elev urmăreşte în caietul colegului de bancă modul în care acesta a rezolvat
problema şi îi oferă feedback în legătură cu modul în care îşi poate simplifica rezolvarea.
71
Învățământ vocațional pedagogic
72
Învățământ vocațional pedagogic
1. „Orice temă poate fi predată efectiv într-o forma intelectuală corectă, oricărui copil, la orice
vârstă, cu precizarea că orice temă din programă poate fi prezentată în forme care să pună
accent fie pe acțiuni obiectuale, fie pe imagini, fie pe mijloace verbale.” (J. Bruner)
2. „Şi ca totul să ți se imprime mai uşor trebuie apelat, ori de câte ori este posibil, la simțuri
... să fie unite auzul cu vederea şi gustul, cu mâna ..., materia care trebuie învățată să nu fie
doar expusă, ca să pătrundă numai în urechi, ci ea trebuie prezentată şi prin imagini, ca
astfel reprezentarea să se imprime ochiului, urechii, intelectului şi memoriei.(...) Prin
intuiția reală se începe învățarea şi nu prin descrierea verbală a lucrurilor.” (J.A. Comenius)
3. „Executarea se învață exersând. Talentul se dezvoltă prin exercițiu. Cititul se învață citind,
scrisul scriind, cântul cântând. Fiecare limbă se deprinde mai bine prin practică, pe cale
orală, prin auz, lectură, decât prin reguli!” (J.A. Comenius)
5. „Există mai multe nivele de memorare, astfel un individ memorează 10 % din ce citeşte, 20
% din ce aude, 30 % din ceea ce se vede, 50 % din ceea ce se aude şi vede, 70 % din ceea
ce spune şi scrie, 90 % din ceea ce povesteşte despre ce face. Remarcăm faptul că învăţarea
cea mai bună se produce prin acţiune.” (Edgar Dale)
6. „Școala activă integrală nu elimină efortul, dar nici nu apelează la mijloace artificiale pentru
a produce interesul. Școala activă pune preț pe efortul spontan, efortul pe care fiecare elev
73
Învățământ vocațional pedagogic
și-l impune lui însuși, atunci cînd activitatea corespunde puterilor și intereselor sale” (
I.C.Petrescu)
Comentaţi şi interpretaţi citatele după următorul model:
Ideea principală Idei secundare Concluzii, reflecţii
personale
Citat 1
Citat 2
Citat 3
Citat 4
Citat 5
Citat 6
74
Învățământ vocațional pedagogic
Elevii vor fi organizați în echipe în funcție de lecția la care au asistat. Vor primi foi de flipchart și
markere.
1. Pe baza fișelor completate individual discutați aspectele constatate individual și alcătuiți o
listă finală completă!
2. Analizați cele constatate și separați aspectele pe care le considerați pozitive de cele cu impact
mai redus pentru eficiența lecției!
3. Formulați o lista cu cel puțin 7 reguli de respectat de către profesor care pot conduce la o
lecție reușită!
Fiecare echipă își va prezenta rezultatele. În funcție de regulile identificate se vor face generalizări
care să conducă la formularea cerințelor principiilor didactice
Activitatea de învățare 2:
Citiți cu atenție comportamentele pedagogice de mai jos! În funcție de cerința fiecărui principiu,
asociați comportamentele corespunzătoare!
Comportamente pedagogice P1 P2 P3 P4 P5 P6 P7
1. Face asociații intre cunoștințele noi și cele deja învățate/
cunoștințele de la diferite discipline, cu experiențele
anterioare
7. Stimulează curiozitatea
75
Învățământ vocațional pedagogic
76
Învățământ vocațional pedagogic
Situațiile de asociere a unui comportament mai multor principii sunt valorificate în argumentarea
interdependenței și funcționării în sistem a principiilor didactice.
Recomandări privind utilizarea unor resurse educaționale deschise
Se pot utiliza aplicații web:
Learning apps.org pentru:
- completarea unor propoziții lacunare ale cerințelor unor principii;
- organizarea într-un tabel a regulilor specifice principiilor;
- numirea după definiție a principalelor concepte: normativitate, normă, principiu
- descrierea unor situații didactice ce presupun respectarea cerințelor principiilor
- https://www.digitaliada.ro/econtinut - identificarea in lecțiile filmate a cerințelor
respectate/nerespectate specifice principiilor didactice
Canva – crearea unor imagini și colaje cu norme și reguli de respectat în procesul de instruire
Mind Map- crearea de hărți conceptuale care ilustrează relația unor norme și reguli cu un anumit
principiu
Mijloace de instruire
În utilizarea unor suporturi de instruire autorii acestora trebuie să aibă în vedere observațiile
lecțiilor/activităților la practica pedagogică, lecții filmate care se pot găsi pe youtube
https://www.digitaliada.ro/econtinut, fișe de lucru, documente şcolare: proiecte didactice, lucrări
de specialitate cu caracter metodico-ştiinţific, sisteme multimedia etc.
77
Învățământ vocațional pedagogic
78
Învățământ vocațional pedagogic
Scenariul 2
Pornind de la aceste observații se discută despre modul de combinare între cele trei
elemente și se definește strategia didactică. În funcție de modul de abordare al învățării (particular-
general, abstract-concret) se identifică tipul de strategie utilizat.
79
Învățământ vocațional pedagogic
Mijloace de instruire
În utilizarea unor suporturi de instruire autorii acestora trebuie să aibă în vedere observațiile
lecțiilor/activităților la practica pedagogică, lecții filmate care se pot găsi pe youtube, fișe de lucru,
documente şcolare: proiecte didactice, lucrări de specialitate cu caracter metodico-ştiinţific,
sisteme multimedia etc.
80
Învățământ vocațional pedagogic
proces de învățământ
sistem de învățământ
sistem de educație
81
Învățământ vocațional pedagogic
1 3
8 evaluarea 4
școlară
7 5
Încheierea
programului de
instruire
Derularea
proceselor
Începutul
programului
de instruire
82
Învățământ vocațional pedagogic
Activitate de învățare 1: Descrieți în câteva enunțuri, o experiență plăcută legată de evaluare, din
viața voastră de elev. Explicați de ce acea situație v-a plăcut/ajutat.
CONTRAARGUMENTE
83
Învățământ vocațional pedagogic
84
Învățământ vocațional pedagogic
85
Învățământ vocațional pedagogic
86
Învățământ vocațional pedagogic
87
Învățământ vocațional pedagogic
(Sursa: https://askabiologist.asu.edu/ce-face-creierul-vostru)
88
Învățământ vocațional pedagogic
B. „Piloții sunt responsabili de multe activități înainte de pilotarea efectivă a avioanelor, cum
ar fi: verificarea vremii, completarea planurilor de zbor, verificările pre-zbor ale aeronavei
(de ex. dacă nu funcționează ștergătoarele, avionul poate decola dar nu poate ateriza în
vreme cu ceață), pornirea aeronavei și ducerea acesteia pe culoarul de decolare (unul dintre
cele mai periculoase momente din cauza aglomerării aeroporturilor), zborul propriu-zis,
completarea documentelor post-zbor (ex. devieri pe rută, reparații, etc.), pentru a se asigura
că fiecare deplasare este efectuată în condiții maxime de siguranță.”
Sugestie de vizionare:
https://www.youtube.com/results?search_query=o+zi+din+viata+unui+pilot
C. „Un chef supraveghează bucătăria unui restaurant. Planifică meniul, bugetul, prețul fiecărui
fel de mâncare, participă la pregătirea meniului dar și deleagă sarcini pe diferite secțiuni
bucătarilor, supraveghează cumpărarea alimentelor, calitatea serviciilor oferite,
manageriază staff-ul bucătăriei.”
Sugestie de vizionare:
https://www.youtube.com/results?search_query=o+zi+din+viata+unui+chef
Răspundeți la următoarele întrebări:
1. Analizați imaginea de mai sus și plecând de la fiecare text (o zi din viața unei anumite
profesii), stabiliți care sunt activitățile reprezentative/ dominante și lobii unde se
proiectează acestea.
Observați complexitatea activităților umane și a diferitelor specializări ale creierului uman? Este
fals că folosim doar 10% din creierul nostru. De fapt, vom folosi întotdeauna 100% din acestea,
ceea ce se întâmplă este faptul că unele zone sunt activate mai mult decât altele, în funcție de
activitatea pe care o efectuăm.
2. În care dintre cele 3 profesii, coordonarea oculo-motorie asigurată de cerebel, este o
componentă dominantă? Cunoașteți și alte profesii care necesită același tip de coordonare?
3. Sintetizând, precizați câte 3 profesii cu activități dominante specifice pentru fiecare lob (ex.
muzician- lobul temporal și cerebel). Alegeți o profesie pe care v-ar plăcea să o
experimentați și motivați alegerea.
89
Învățământ vocațional pedagogic
90
Învățământ vocațional pedagogic
Evaluare pentru învățare (formativă) o vom realiza prin solicitarea elevilor de a formula câte o
întrebare sintetizatoare pentru lecția de zi și cuprinderea tuturor întrebărilor într-un quiz digital/
online pe care toată clasa să îl completeze la finalul orei (oral sau în scris).
Recomandări privind resurse educaționale deschise:
https://library.livresq.com/browse/public&cred
Referințe web/ bibliografie
https://www.mozaweb.com/ro/Extra-Animatii_3D-Partile_creierului_uman-139744
Predare și învățare Digitală Mozaik (mozaweb.com)
https://www.secom.ro/blogs/ghidul-secom/totul-despre-neuroni-cum-se-formeaza-cum-
functioneaza-si-care-este-rolul-lor-in-organism
Disciplina: Psihologie
Unitate de învățare: Procese reglatorii. Afectivitatea
Competențe specifice vizate (Programa școlară):
1.1. Identificarea proceselor psihice şi 3.1 Relaţionarea eficientă/ cooperarea cu
caracterizarea rolului lor în evoluţia ceilalţi în colectarea, interpretarea şi evaluarea
personalităţii informaţiilor referitoare la procese şi
2.1. Analizarea unor procese psihice pornind de manifestări psihice
la exemple concrete 4.1. Utilizarea cunoştinţelor de psihologie în
2.2 Evaluarea caracteristicilor unor procese scopul adaptării conduitei proprii la situaţii
psihice, prin comparare şi prin utilizarea unor concrete de viaţă
instrumente adecvate de măsurare
Competențe cheie vizate:
1. Competență și de a învăța să
matematică și înveți;
competențe în 3. Competențe de
științe, tehnologie literație;
și inginerie; 4. Competență civică
2. Competență
personală, socială
91
Exemple de activități de învățare:
Analizați imaginea și tabelul de mai jos:
(Sursa: https://adelinarotaru.ro/creierul-sub-lupa-modelul-creierului-triun/)
92
Învățământ vocațional pedagogic
2. Emoțiile s-au dezvoltat pentru a ne ajuta să supraviețuim (ex. frica ne ajută să evităm situații
care amenință integritatea noastră fizică sau psihică), nu pentru a ne face fericiți sau pentru a traversa
doar momente de plăcere.
Analizând cu atenție, identificați rolul adaptativ al emoțiilor negative în viața unui om din sec.
XXI: tristețea, invidia, furia, rușinea, anxietatea.
3. „Ana era furioasă. A fost rănită de cei dragi, persoane care ar fi trebuit să o protejeze, să
aibă grijă de ea, motiv pentru care i-a fost rușine de cine era și nu a învățat niciodată să se liniștească.
Când apăreau noi probleme în viața ei, Ana se învinuia pe sine, se înfuria și se răstea, pedepsindu-i pe
ceilalți. Acest comportament a ținut oamenii la distanță de ea iar ea nu avea persoane cu care să discute
despre emoțiile ei copleșitoare. Ulterior, a mers la psiholog unde a învățat cum să răspundă la situațiile
care o nemulțumeau, cum să își managerieze emoțiile și, cel mai important, să se trateze și analizeze pe
sine cu bunătate.”
Tu ce faci, când ești furios,ă pentru a te liniști? Empatizând, ce ai sfătui-o pe Ana pentru a se
simți mai bine?
4. Ce îți place să faci atunci când ești trist(ă) sau anxios(ă)?
Din lista de mai jos, care cuprinde activități de coping (comportamente adaptative), alege 3: să petrec
timp cu familia, să vorbesc cu prietenii, să mă joc cu animalul de companie, să fac curățenie, să mă
odihnesc, să desenez/ să pictez, să ascult muzică, să fac sport, să citesc, să-mi fac planuri, să mă gândesc
la lucruri plăcute, să râd vizionând filme, să gătesc/ mănânc ceva bun, să joc un joc video, să respir calm,
să scriu în jurnal, să compun piese de muzică/ teatru/ poezii, să fac un gest de compasiune/ bunăvoință
93
Învățământ vocațional pedagogic
pentru altcineva, să mă plimb, să fac o listă cu complimentele primite/ lecțiile învățate în ziua respectivă,
să fac cumpărături, să stabilesc motive pentru care sunt recunoscător, să bricolez.
Lecția aici este că emoțiile care par „să ți se întâmple” sunt, de fapt, create de tine.
(Sursa: https://www.scientia.ro/homo-humanus/51-psihologie/468-ce-sunt-si-care-sunt-
emotiile.html)
94
Învățământ vocațional pedagogic
Zi Emoții Ce ai observat?
Evaluare pentru învățare (formativă) o vom realiza prin împărțirea elevilor în 3 grupe (Creier
reptilian, mamifer și Neocortex) care vor avea ca sarcină să găsească răspunsuri reprezentative
pentru fiecare structură, în fața unui examen de admitere (ex. creierul reptilian l-ar vedea ca pe o
amenințare la adresa siguranței motiv pentru care ritmul cardiac se intensifică, creierul mamifer ar
95
Învățământ vocațional pedagogic
oscila între emoțiile de teamă și încredere iar neocortexul ca pe o problemă ce trebuie rezolvată/
depășită, realizând planuri de învățare și repetiții).
Evaluarea nivelului achizițiilor la finalul unității de învățare: O vom realiza pornind de la grila
de reflecție și de la ultima coloană a acesteia (Am învățat). De asemenea, pentru că nu avem un
creier cu 3 părți separate, ci un creier triunitar în care cele 3 părți acționează, de cele mai multe
ori, împreună, pentru a fi „o singură minte” (MacLean, 1990), elevii pot construi un exemplu de
coping/ comportament adaptativ în fața unui examen de admitere, bazat pe reacțiile pozitive ale
fiecărei structuri a creierului în conlucrare cu celelalte (ex. Ritmul cardiac se intensifică, însă prin
gândurile pozitive și planificarea învățării asigurate de neocortex și emoția încrederii prelucrată de
creierul mamifer în raport cu amintirile unor alte examene trecute cu brio, individul va fi motivat
să depășească obstacolul admiterii).
Recomandări privind resurse educaționale deschise:
https://library.livresq.com/browse/public&cred
96
Învățământ vocațional pedagogic
ETIMOLOGIE:
Curriculum provine din limba latină (singular: curriculum, plural: curricula).
Desemna:
În sens propriu: teren, câmp de curse sau cursa propriu-zisă (Vivienne de
Landsheere, Pedagogie, PUF, Paris, 1992, pag. 89); alergare, cursă (Cassell,
Latin-Enghlish Dictionary);
În sens figurat:
Curriculum solis= curs al Soarelui
Curriculum lunae= curs al Lunii
Curriculum vitae= curs al vieţii.
Termenul „Curriculum” desemnează un traseu de învăţare bine definit,
„inspirat din „curriculum vitae”, care desemnează un traseu al vieţii unei
persoane, marcat de circumstanţe speciale” (D. Potolea, 2002)
97
Învățământ vocațional pedagogic
Dewey, J., 1902, ”The Child and Curriculum” – atrage atenţia asupra pericolului de a interpreta,
ca fiind două realităţi independente, autonome, disciplinele studiate în şcoală (ce se învaţă) şi, respectiv,
experienţa de învăţare a copilului, organizată în şcoală (cum se învaţă). Dewey sugerează includerea
în sfera conceptului de CURRICULUM, alături de informaţie, şi a demersului didactic de
administrare a informaţiei, în vederea formării de cunoştinţe, capacităţi şi sisteme de raportare la
realităţile externe şi interne ale copilului.
Bobbit, F., 1918, ”The Curriculum” – critică explicit înţelesul tradiţional al termenului, ca fiind
restrictiv. Bobbit extinde aria semantică a conceptului de CURRICULUM la întreaga experienţă de
învăţare a copilului, dobândită atât în şcoală, în contextele formale, cât şi în afara şcolii, prin
activităţi de tip nonformal sau extraşcolar, planificate şi aplicate de şcoală.
98
Învățământ vocațional pedagogic
99
Învățământ vocațional pedagogic
7) Portofoliu care să cuprindă materialele realizate în format letric sau digital (hărți
conceptuale, desene, schițe, fișe de lucru etc.)
COMPETENȚA SPECIFICĂ:
2.1. Argumentarea proiectării curriculum-ului pentru educaţie timpurie pe baza unui set de
principii
Unitate de învățare: Curriculum – delimitări conceptuale
100
Învățământ vocațional pedagogic
5) Aplicație - https://wordwall.net/ro/resource/34897307
● Cum facilitez aplicarea noilor noțiuni?
6) Aplicație
Conform art. 67 alin.1 al Legii Educației Naționale nr. 1/2011, „Curriculumul naţional pentru
educaţia timpurie este centrat pe dezvoltarea fizică, cognitivă, emoţională şi socială a copiilor,
respectiv pe remedierea precoce a eventualelor deficienţe de dezvoltare.”
Consultați Reperele fundamentale în învățarea și dezvoltarea timpurie a copilului de la naștere
la 7 ani - https://www.edums.ro/invpresc/studiu_repere-fundamentale.pdf, observând și analizând
principiile orientative privind conținutul și implementarea acestora, precum și cele cinci DOMENII
DE DEZVOLTARE specifice educației timpurii.
101
Învățământ vocațional pedagogic
COMPETENȚA SPECIFICĂ:
1.1.Explicarea semnificației conceptului de curriculum.
Unitate de învățare: Conceptul de curriculum. Specificul curriculumului pentru educaţie
timpurie.
Descrierea activității/ activităților de învățare:
Activitate frontală:
Elevii vor primi o fişă de conţinut cu diferite definiţii ale conceptului de curriculum din literatura
de specialitate.
“Curriculumul este ansamblul proceselor educative şi al experienţelor de învăţare prin care
trece elevul pe durata parcursului său şcolar.” (Ionescu, M., 1996)
102
Învățământ vocațional pedagogic
Fiecare definiţie va fi citită, analizată sub raportul conţinutului şi vor fi identificate CUVINTE
CHEIE care sugerează specificul semnificaţiei fiecărui concept definit. Se va construi un
organizator grafic pentru fiecare definiţie, apoi se vor compara. Se va concluziona faptul că un
curriculum trebuie să cuprindă în mod obligatoriu şi finalităţile, adică rezultatele dorite care se
aşteaptă de la implicarea elevului în orice experienţă nouă de învăţare. Mai mult, aceste rezultate
aşteptate trebuie să se exprime în termeni de competenţă, adică în termeni de rezultate ale
învăţării dintre cele mai complexe. A fi competent într-un domeniu sau mai multe domenii,
înseamnă a poseda capacitatea de a te pronunţa asupra unei probleme, pe baza cunoaşterii
profunde, depline a problemei respective. Cu alte cuvinte, competenţa nu este altceva decât o
achiziţie complexă, rezultat al învăţării pe parcursul mai multor ani de studiu, structurată
dintr-o integrare superioară de cunoştinţe, priceperi şi deprinderi, capacităţi şi atitudini.
Elevii vor fi împărţiţi în patru grupe şi vor analiza documente de curriculum formal, în
format digital.
Sarcina de lucru:
103
Învățământ vocațional pedagogic
1.
2.
COMPETENŢA VIZATĂ:
7.1. Realizarea unor conexiuni între conceptele fundamentale ale disciplinelor pedagogice, în
vederea explicării și fundamentării acțiunii educaționale timpurii.
Unitatea de conținut:
Specificul dezvoltării la vârsta antepreșcolară- nevoile de dezvoltare specifice bebelușului și
copilului mic.
Caracteristicile și specificul învățării la copiii de la naștere la 3 ani.
Descrierea activității/ activităților de învățare:
Activitate de învăţare pe grupe: MOZAIC.
Sarcina de lucru:
Elevii vor fi împărţiţi în cinci grupe, fiecare grupă va primi o Fişă care reprezintă o teorie a
învăţării semnificativă, care fundamentează dezvoltarea şi învăţarea la vârstele timpurii. Fiecare
grupă va utiliza propriile mijloace de aprofundare a conţinutului, apoi va prezenta sintetic întregii
clase teoria respectivă. Astfel va proceda fiecare grupă, astfel încât la finalul prezentărilor,
întreaga clasă să cunoască partea de conţinut a fiecărei grupe şi deci conţinutul temei integral.
104
Învățământ vocațional pedagogic
Elevii vor identifica şi vor accentua în prezentarea lor următoarele aspecte ale teoriei:
1. Autorul teoriei. Specificul biologizant/psihologizant al teoriei;
2. Explicarea mecanismului învăţării în respectiva teorie;
3. Trei concepte cheie;
4. Rolul educatorului din perspectiva teoriei prezentate.
Fişa 1
Teoria comportamentalistă a lui JOHN B. WATSON
105
Învățământ vocațional pedagogic
proprietate a scoarţei cerebrale constituie baza fiziologică a formării stereotipurilor dinamice din
primul an de viaţă. Există în scoarţa cerebrală o tendinţă continuă de sistematizare a proceselor de
excitaţie şi inhibiţie, o „tendinţă continuă către un stereotip dinamic”, (E. Minculescu, S.
Eschenasy, 1969). La baza acestei acţiuni de sistematizare stă proprietatea scoarţei de a păstra şi
de a fixa urmele excitaţiilor vechi şi de a menţine ordinea în care au fost elaborate. Dacă la un
animal fixăm o serie de reflexe condiţionate pozitive şi inhibitoare, prin excitanţi condiţionaţi
aplicaţi câtva timp cu regularitate, totdeauna în aceeaşi ordine şi la intervale precise, atunci în
emisferele cerebrale se realizează un mod stereotip de succesiune a proceselor, care determină
apariţia întregului lanţ de reflexe conditionate. În copilăria timpurie, în primul an de viaţă, prin
excelenţă, principala modalitate de control al comportamentelor se realizează prin formarea
stereotipurilor dinamice, adică prin formarea sistemelor de reflexe conditionate pozitive şi
negative. Sensul biologic al stereotipului îl constituie faptul că asigură folosirea cea mai economică
şi cea mai eficace a energiei psiho-nervoase a copilului nou-născut, permiţând în acelaşi timp o
adaptare continuă la condiţiile mereu schimbătoare ale mediului înconjurător. Pe această bază
fiziologică se formează regimul de viaţă al nou-născutului, adică un stereotip exterior alcătuit dintr-
o serie de excitanţi pozitivi şi negativi care răspund nevoilor fiziologice şi psihologice ale copilului
aflat într-o anumită etapă de vârstă, care se succed mereu în aceeaşi ordine şi la aceleaşi intervale
de timp. Stereotipul este dinamic întotdeauna, comportamentul copilului fiind acela care indică la
un moment dat faptul că un anumit regim de viaţă nu-l mai satisface şi trebuie schimbat. Copilul
se adaptează uşor la regimul de viaţă care răspunde în mod echilibrat nevoilor lui de dezvoltare,
dacă însă regimul de viaţă nu este corespunzător, dacă, de exemplu, se impun copilului perioade
prea scurte sau prea lungi de somn, sau dacă, perioadele de veghe nu au o durată şi un conţinut
potrivit vârstei. Prin urmare, persoana de referinţă este esenţială pentru a identifica şi proiecta în
mod specializat modalităţile în care regimul de viaţă răspunde nevoilor de dezvoltare ale copilului
şi momentul optim de reconsiderare a acestora.
106
Învățământ vocațional pedagogic
Fișa 2
Teoria lui Lorenz a adus o mare contribuție la înțelegerea conceptului de instinct. Conceptul,
promovat şi de teoriile comportamentaliste, nu a fost pur şi simplu recuperat cu vechea
semnificaţie, ci a fost reformulat, eliberându-l de restricțiile impuse utilizării sale în știința
comportamentală de către obiectiviști și comportamentaliști.
Comportamentul şi studierea lui oferă informaţii vitale despre modul în care se realizează
legătura dintre sistemul nervos şi ecosistem. Fiind una dintre cele mai importante proprietăţi ale
vieţii animale, comportamentul joacă un rol esenţial în adaptarea şi supravieţuirea organismului.
Aşa cum susţine şi Teoria evoluţionistă a lui Charles Darwin, fiecare specie are propriul său
repertoriu particular de modele de comportament, în acelaşi mod în care are propriile particularităţi
anatomice. (Bowlby, 2016). În raport cu toate speciile, comportamentul este o modalitate specifică
de a compensa ceea ce aduce mediul ca provocare a reglării, adaptării şi supravieţuirii.
Comportamentul descrie ceea ce face, cum răspunde şi cum îşi modifică mediul fizic şi biotic
animalele. Unele dintre comportamente sunt de fapt acte instinctuale pe care animalul le dezvoltă
încă din primele zile de viaţă şi care rămân neschimbate pe toată durata vieţii. Aceste
comportamente sunt numite de Konrad Lorenz „modele ontogene” şi fac parte din
comportamentele naturale ale fiecărei specii de animale, inclusive fiinţa umană. Konrad Lorenz,
pasionat de studiul animalelor şi iubitor de animale a identificat acele modele fixe de comportament
valabile pentru fiecare specie. Când aceste comportamente se înlănţuie, ele devin adevărate
ritualuri. Unul dintre cele mai importante concepte dezvoltate de cercetător în cadrul teoriei
etologiste este acela de „imprinting”, un fel de amprentă fixată încă de la momentul naşterii.
Cercetătorul a constatat că un pui nou-născut își concentrează toată atenția asupra primului obiect
în mișcare care intră în câmpul său vizual. În natură, aceasta este de obicei o mamă, într-un
incubator - o persoană și, uneori, o cutie dacă o persoană nu vine la timp. Acest obiect este prima
lui impresie de viață! Prima iubire! Primul apărător! Are încredere deplină în el, alături de el se
simte „în largul său” și este gata să-l urmeze chiar și până la capătul lumii. (Lorenz,1950)
Experiența acumulată la o vârstă atât de fragedă determină în mare măsură comportamentul
animalului în viața ulterioară. Ca adult, el este atras de astfel de obiecte și caută continuitatea
relaţiei afective cu acestea.
107
Învățământ vocațional pedagogic
Lorenz a numit un atașament atât de profund al unui nou-născut față de prima creatură
care i-a atras atenția „Imprimare”. Prima și cea mai importantă sarcină de imprimare este de a
crea o legătură între descendenți și părinți pentru a declanșa mecanismul instinctului și a-l adapta
la viața reală. Parcă natura îi spune copilului: „Urmează-ți mama peste tot - și nu te vei pierde!”
Este important ca imprimarea să apară numai într-o anumită perioadă, numită critică sau sensibilă,
puiul de om diferenţiază persoana de ataşament începând cu a şasea săptămână de viaţă,
considerându-se că până la această vârstă îi este indiferentă persoana care îl îngrijeşte. Perioada
critică sau sensibilă de ataşament durează până la un an şi şase luni. Acest lucru se datorează
faptului că bebelușii subdezvoltaţi au nevoie de ceva timp înainte să poată percepe și asimila
semnalele din lumea exterioară. Prin urmare, au nevoie de un contact mai lung cu obiectul de
imprimare - mama. Numai în aceste condiţii se activează comportamentul de explorare, de căutare
a cunoaşterii, de curiozitate naturală a copilului. Ca organism, nou-născutul este complet neajutorat
la naştere și depinde de persoana de referinţă pentru a putea accesa satisfacțiile de bază ale igienei,
hranei, căldurii, protecției, iubirii și structurării personalităţii specific umane. Depinde de adulți și
se adaptează la ei, inițial, din impulsurile înnăscute, pe care le organizează încetul cu încetul și
cărora, de asemenea, încetul cu încetul, le dă complexitate.
Din această perspectivă de abordare a dezvoltării se poate concluziona cu mare acurateţe
faptul că prima copilărie este o etapă de maximă asimilare a stimulilor specific umani şi, în
consecinţă, de maximă diferenţiere comportamentală. Mai mult, psihologia dezvoltării explică în
foarte multe situaţii raportul de cauzalitate dintre tipare comportamentale disfuncţionale ale
copilăriei timpurii şi dificultăţi ale persoanei în viaţa de adult.
Fişa 3
Teoria dezvoltării cognitive a lui J. PIAGET
Teoria dezvoltării cognitive a lui Piaget fost elaborată pornind de la observaţiile sale în
cadrul studiilor de validare şi standardizare a testelor de inteligenţă englezeşti pe populaţia franceză
(Atkinson, 2002). Ea descrie modul în care evoluează gândirea copilului de la naştere şi până la
maturitate. Cunoaşterea specificului gândirii copilului cu care interacţionează este pentru educator
esenţială pentru a adapta modalitatea de transformare a conţinutului de predat în experienţă de
învăţare accesibilă, potrivită şi relevantă, generatoare de evoluţie. De asemenea, teoria lui J.Piaget
108
Învățământ vocațional pedagogic
abordează toate aspectele funcţionării intelectului copilului, imitaţia, limbajul, jocul şi logica. Prin
excelenţă, teoria lui Piaget este o teorie stadială, fiecare stadiu urmează o succesiune prestabilită,
stadiul ulterior încorporând abilităţi de cunoaştere dobândite în mod ierarhic. Fiecare copil urmează
o traiectorie unitară în dezvoltarea inteligenţei sale. Limitele fiecărui stadiu sunt flexibile, iar ritmul
parcurgerii lor este specific şi determinat de calitatea stimulării cognitive pe care o oferă mediul
copilului. Primul stadiu de dezvoltare a inteligenţei, stadiul senzorio-motor caracteristic copiilor
de la naştere până la vârsta de 2 ani se caracterizează printr – o explorare senzorio – motorie a
lumii înconjurătoare, explorare care este şi sursa cunoaşterii. Procesele cele mai importante sunt
dobândirea schemelor cognitive, structuri mentale care se adaptează continuu tiparelor mediului
înconjurător. O schemă poate fi o imagine sau o asociere care se creează în mintea copilului atunci
când aude un cuvânt sau o propoziţie, el îşi poate construi scheme pentru obiecte concrete, dar şi
pentru emoţii, stări, acţiuni sau evenimente pe care le trăieşte. Din acest punct de vedere
experienţele trăite în primii ani de viaţă construiesc tipare mintale ce îi vor însoţi pe copii în toată
ontogeneza. Pentru a explica determinanţii reorganizării cognitive ca răspuns la noile experienţe
de învăţare, Piaget a utilizat conceptul de echilibru – dezechilibru. „Când copilul întâlneşte un
nou mediu de învăţare sau o nouă situaţie cu al cărei tipar nu este familiarizat se creează în mintea
lui o stare de dezechilibru, ce urmează a fi ajustată intern. Pentru a dobândi din nou starea de
echilibru, schemele mentale ale copilului trebuie să se restructureze în funcţie de noile situaţii care
altfel nu ar putea să fie asimilate. Mecanismul mental sau procesele care sunt responsabile de
restructurarea schemelor copilului sunt asimilarea şi acomodarea.” (Piaget, 1964)
Stadiul inteligenţei senzoriomotorii începe cu acţiunile reflexe care se condiţionează
prin asocieri succesive ajungând la o mare varietate de deprinderi motorii, cognitive şi sociale de
bază. Coordonarea acestor deprinderi dependente de activitate conduce la formarea unor concepte
empirice, la dobândirea unor conduite de bază cum ar fi mersul şi vorbirea şi la dobândirea schemei
obiectului permanent. Copilul învaţă pe baza simţurilor şi a mânuirii obiectelor. O caracteristică
extrem de importantă este circularitatea. În primele luni de viaţă copilul imită gesturi, sunete,
senzaţii şi îşi formează reacţii circulare primare, adică acţiuni şi comportamente care implică
propriul lui corp şi pe care le repetă la început simplu şi necoordonat până la acţiuni din ce în ce
mai coerente. Începând de la patru luni acţiunile se îndreaptă către obiectele din exterior cauzând
chiar modificări asupra mediului. Acest tip de adaptare se numeşte reacţie circulară secundară. De
la 10 la 18 luni el învaţă să combine aceste două tipuri de reacţii dând naştere la reacţiile circulare
109
Învățământ vocațional pedagogic
terţiare. Curiozitatea copilului este condiţionată însă de calitatea şi securizarea pe care i-o oferă
persoana de referinţă, de obicei mama prin modul în care răspunde nevoilor specifice de dezvoltare
ale copilului. Perioada preoperaţională cuprinsă între vârsta de 2 şi 7 ani se caracterizează printr
– o gândire intuitivă şi simbolică. Copilul poate acum să utilizeze diferite simboluri ca să-și
reprezinte obiectele. Limbajul se dezvoltă foarte mult, iar gândirea este ireversibilă şi tributară încă
pentru multă vreme percepţiei. În mod cert capacităţile intelectuale ale copiilor sunt calitativ
diferite la vârste diferite şi esenţial pentru educator este să provoace acele interacţiuni cu mediul
înconjurător menite să le aducă mai ales competenţele intelectuale naturale, să denumească
obiectele, să le grupeze, să le compare şi să le diferenţieze, operaţii care vor precede adevăratele
operaţii ale gândirii.
Fişa 4
Teoria ierarhiei nevoilor umane
110
Învățământ vocațional pedagogic
Fişa 5
Teoria ataşamentului
„V-aţi întrebat vreodată ce face ca zâmbetul unui bebeluş să fie atât de mişcător? Ce resorturi
invizibile ne leagă unii de alţii astfel încât, încă de la naştere, cei mai mulţi dintre noi să aibă şansa
de a fi primiţi în braţe iubitoare?” (Bowlby, 2016) Descoperirea ataşamentului de către John
Bowlby în a doua jumătate a secolului al XX – lea a fost revoluţionară pentru înţelegerea primei
etape a vieţii, dar şi pentru psihopatologie şi pentru reprezentarea reacţiilor în faţa pierderii, a
doliului, a separării. Pentru ca puiul de om să supravieţuiască şi să-şi dezvolte potenţialul cu care
a venit pe lume, e necesară prezenţa afectivă a unei persoane, de regulă mama, care în mod ideal
oferă siguranţă şi încredere. Pierderea acesteia dereglează echilibrul atât de fragil al nou –
născutului şi are consecinţe în viaţa sa de adult. Deşi psihanaliştii au recunoscut de foarte multă
vreme prezenţa şi importanţa legăturilor afective dintre fiinţele umane, iar teoreticienii
comportamentalişti nu au avut preocupări în sensul de a le include în cercetările privitoare la
schimbarea comportamentelor prin învăţare, abia etologiştii au fost cei care au acordat o importanţă
semnificativă studiilor asupra comportamentului de ataşament în cazul primatelor nonumane şi în
felul acesta inspirând psihologii să întreprindă cercetări similare privitoare la ataşamentul fiinţei
umane. Din acest motiv, Teoria ataşamentului este un model psihologic distinct, care explică
parțial dinamica relațiilor dintre oameni. Atașamentul se referă la un tipar de relaționare de lungă
durată pe care o persoană o stabilește cu o altă persoană apropiată. Este în special utilă pentru a
înțelege cum reacționăm atunci când ne simțim răniți sau criticați, ori când se interpune distanța
111
Învățământ vocațional pedagogic
într-o relație apropiată. Setul de principii a fost dezvoltat de John Bowlby și rafinat de Mary
Ainsworth și alți psihologi în anii ’70. Aceștia au explorat cum stabilește copilul o relație de
încredere cu îngrijitorul primar (în general mama). Copiii cu care a lucrat Bowlby aveau cu toții
probleme emoționale, iar el a observat anumite tipare la cei care și-au petrecut primii ani de viață
în condiții necorespunzătoare (abandon, neglijență, abuz). Conform teoriei lui Bowlby, bebelușul
este programat genetic să formeze relații de atașament cu cei din jurul său, deoarece acest lucru îi
va oferi condițiile optime pentru a supraviețui. Până la vârsta de 18 luni, prima relație de atașament
ar trebui să fie stabilită și aceasta să ofere o bază sigură de explorare a lumii, iar ulterior, copilul
va forma și alte relații de atașament cu alte persoane implicate în creșterea, educarea lui. Spre
deosebire de teoriile anterioare, Bowlby a rafinat acest concept, pe de o parte precizând că legătura
afectivă este o manifestare a comportamentului social al fiecărei specii în parte, iar pe de altă parte,
distingând la specia umană capacitatea de a recunoaşte persoana de referinţă, adică spunând că
bebelușul se atașează de persoana care este cea mai receptivă la nevoile sale – sociale, emoționale
și fizice și nu de cea care îi oferă strict nevoile de bază (hrănit, securizare de pericole). De
asemenea, legătura disfuncţională de ataşament este sursa multor comportamente agresive de mai
târziu. Capacitatea fiinţei umane de a stabili legături afective profunde şi adecvate fiecărei faze a
ciclului său de viaţă are, pentru supravieţuire, o importanţă la fel de mare precum capacitatea de a
vedea, de a auzi şi de a se mişca. Astfel, perturbarea relaţiei de ataşament în copilăria mica
generează, într-o proporţie semnificativă efecte majore pe termen mediu şi lung asupra
comportamentului, iar această perturbare este fie în sensul detaşării emoţionale şi a incapacităţii
empatice în cazul refacerii legăturii cât şi în relaţiile viitoare, fie în sensul agresivităţii. Impactul
este influenţat de vârsta copilului la care a intervenit separarea de persoana sau persoanele de care
era ataşat, natura relaţiei, precum şi durata şi frecvenţa separărilor.
Principalele tipuri de atașament sunt:
Ataşamentul securizant. Copilul are încredere în persoana de atașament că va fi acolo pentru
protecție, așa încât merge și explorează mediul înconjurător (camera, parcul), căutându-și mama
cu privirea periodic. Un asemenea copil se supără când mama părăsește încăperea, dar este consolat
cu ușurință de către aceasta când se întoarce. În acest stil de atașament, copilul percepe mama ca
fiind receptivă, disponibilă pentru nevoile sale și de ajutor. Ataşamentul nesecurizant
evitant. Acești copii par foarte independenți de îngrijitorul primar și nu îi caută proximitatea fizică
sau afecțiunea. Explorează mediul fără a se uita dacă figura de atașament este încă în apropiere și
112
Învățământ vocațional pedagogic
resping consolarea acesteia. Deși aparent dezinteresați de prezența îngrijitorului primar, studiile
ulterioare au arătat semne fiziologice de distres la plecarea și întoarcerea îngrijitorului, pe care
copilul le maschează. În acest stil de atașament, mama este percepută ca fiind nereceptivă la nevoile
emoționale ale copilului. Ataşamentul nesecurizant rezistent/ ambivalent. Copiii cu atașament
ambivalent pot părea excesiv de atașați de mamă într-un punct, ca apoi să respingă tentativa
acesteia de a interacționa sau a oferi afecțiune. Copilul are puțin curaj să exploreze mediul
înconjurător, dar nici nu este consolat cu ușurință de către mamă. Mama este percepută, în acest
caz, ca un îngrijitor imprevizibil, care nu răspunde consecvent la nevoile copilului. Atașamentul
nesecurizant dezorganizat este o formă rară, în care relația primară de atașament este sever
afectată, deoarece copilul a fost într-o situație de deprivare severă de îngrijire, abuz sau
incertitudine. Totodată, mediile familiale intens conflictuale sau dezorganizate în primii ani de
viață pot duce la reacții paradoxale, în care copilul pare în același timp să caute și să fie deranjat
de apropierea cu îngrijitorul primar sau să aibă reacții acute de oprire a oricărui comportament
(freezing). Relația de atașament cu îngrijitorul primar se formează în primii 2 ani de viață, ca
răspuns la calitatea îngrijirilor pe care le primește copilul. Acest lucru se referă atât la îngrijirea de
bază (hrănit, schimbat scutec, somn), dar mai ales la abilitatea mamei (sau a altui îngrijitor primar)
de a răspunde la nevoile emoționale ale copilului. Un atașament securizant se stabilește atunci când
mama este receptivă şi răspunde în majoritatea situațiilor în care este solicitată de către copil.
Calitatea răspunsului este și ea importantă. Un răspuns emoțional de calitate include:
recunoașterea stării emoționale și reacție rapidă la solicitarea copilului, oferirea de congruență în
emoții (recunoaște și oglindește sentimentul negativ al celui mic), precum şi oferirea de confort,
nu mai mult distres (propriile sentimente negative). Pentru cei mai mulţi dintre copiii mici,
anxietatea şi suferinţa cauzate de separarea de figurile de ataşament şi dorul sfâşietor care urmează
pierderii sau separării reprezintă un pericol la adresa sănătăţii psihice.
Vorbind despre instituţionalizarea educaţiei în primii trei ani de viaţă se pune problema
pregătirii personalului care realizează educaţia în scopul dezvoltării unui ataşament securizant,
funcţional între copil şi educator. Această pregătire va avea în vedere mai ales calitatea răspunsului
emoţional la nevoile de afecţiune pe care le exprimă în mod specific copilul mic. De asemenea,
continuitatea activităţii aceluiaşi educator pe toată durata primilor trei ani de viaţă este şi ea
importantă pentru copil, având în vedere faptul că ataşamentul se structurează în această perioadă
din viaţa copilului. Pierderile şi separările de figurile de ataşament în primii trei ani de viaţă sunt
113
Învățământ vocațional pedagogic
deosebit de riscante pentru dezvoltarea ulterioară a personalităţii copilului. Mai mult decât atât,
relațiile afective timpurii stabilesc matricea pe care se vor construi relațiile mai târziu în viață.
Astfel, un tipar de atașament nesigur cu îngrijitorul primar crește șansa ca, adult fiind, o persoană
să stabilească atașamente nesigure cu alte figuri importante (prieteni, familie, relații de iubire,
propriii copii).
Competenţe vizate:
2.2.Utilizarea diferitelor clasificări ale finalităților educaționale și metodologiilor de
operaționalizare a acestora.
2.3. Examinarea critică a surselor și criteriilor de selecție și de organizare pedagogică a
conținuturilor
6.1. Explicarea și interpretarea proceselor educative specifice educației timpurii, pe domenii de
dezvoltare.
Unități de conținut:
Categorii de finalități educaționale; clasificări; metodologii de operaționalizare a obiectivelor;
valori fundamentale promovate de curriculumul pentru educație timpurie.
Conținuturi ale învățării; delimitări conceptuale; criterii de selecție și de organizare a
conținuturilor pentru educație timpurie; curriculum structurat pe domenii de dezvoltare:
Metodologia proiectării curriculum-ului pentru educație timpurie.
Descrierea activității/ activităților de învățare:
Aplicarea algoritmului de operaţionalizare a obiectivelor concrete în relaţie cu domeniile de
dezvoltare timpurie şi cu diferite categorii de activitate din creşă.
Sarcina de lucru:
Cunoscând algoritmul de operaţionalizare a obiectivelor concrete ale activităţii,
completează enunţul următor astfel încât să obţii un obiectiv educaţional corect operaţionalizat şi
scrie-l în căsuţa corespunzătoare treptei din taxonomia comportamentelor cognitive sau
psihomotorii, acolo unde este potrivit.
1. DOMENIUL DE DEZVOLTARE:
Dezvoltare cognitivă şi cunoaşterea lumii,
ACTIVITATEA TEMATICĂ:
Joc puzzle.
114
Învățământ vocațional pedagogic
3. DOMENIUL DE DEZVOLTARE:
Dezvoltare fizică, a igienei şi a sănătăţii personale,
ACTIVITATE DE TRANZIŢIE :
Joc: Mergem ca soldaţii.
,,Să reproducă atâtea bătăi din palme câţi ....................”
Creaţie motrică Evaluare
Adaptare Sinteză
Automatism Analiză
Răspuns ghidat Aplicare
115
Învățământ vocațional pedagogic
Dispoziţie Comprehensiune
Percepţie Cunoaştere
Domeniul psihomotor Domeniul cognitiv
( E.J.Simpson, 1966 ) ( B.S.Bloom, 1956 )
Competența specifică 2.4. Operarea cu criterii pertinente şi cu metode adecvate, pentru analiza
şi evaluarea principalelor produse curriculare
Unitatea de învățare: Produse curriculare: plan de învăţământ, programă şcolară, auxiliare
curriculare (softuri educaţionale, suporturi audio-video etc.)
Descrierea activității/ activităților de învățare:
Citiți următorul text:
Copilul este un subiect activ în procesul învăţării, iar dezvoltarea copilului este dependentă de
ocaziile pe care i le oferă rutina zilnică, interacţiunile cu ceilalţi, organizarea mediului şi
activităţile/situaţiile de învăţare, special create de adult. În acest context, jocul este activitatea
fundamentală a copilului, pe care se sprijină toate tipurile de activităţi de învăţare (Curriculum
pentru educație timpurie, 2019, p.9).
Activitate în echipă (grupe de 6 elevi) – Metoda 6.3.5. Pornind de la citatul de mai sus, completați
împreună cu colegii răspunsurile la 3 întrebări:
1. Ce presupune activizarea copilului în procesul învățării?
2. Care sunt avantajele creării unor ocazii diferite de învățare pentru dezvoltarea copilului?
3. În ce constă importanța jocului pentru desfășurarea activităților din grădiniță (ADP, ADE,
JALA)? Argumentați!
Activitatea se poate desfășura pe grupe de elevi care au la dispoziție tabelul de mai jos:
Nume 1. Ce presupune activizarea 2. Care sunt 3. În ce constă
elev copilului în procesul învățării? avantajele creării unor importanța jocului pentru
ocazii diferite de învățare desfășurarea activităților din
pentru dezvoltarea grădiniță (ADP, ADE,
copilului? JALA)? Argumentați!
Nume 1
Nume 2
Nume 3
116
Învățământ vocațional pedagogic
Nume 4
Nume 5
Nume 6
*După lectura atentă și personalizată a „Curriculum-ului pentru educație timpurie” (2019), elevii
trebuie să realizeze o sinteză a elementelor de noutate associate schimbărilor curriculare
identificate.
Competențe specifice:
1.1. Explicarea semnificaţiei conceptului de curriculum
7.1. Realizarea unor conexiuni între conceptele fundamentale ale disciplinelor pedagogice, în
vederea explicării şi fundamentării acţiunii educaţionale timpurii
Unitatea de învățare: Curriculum – delimitări conceptuale. Specificul curriculumului pentru
educaţie timpurie
Descrierea activității/ activităților de învățare:
Activitate în echipă (grupe de 6): Realizați o hartă conceptuală pornind de la următoarele aspecte
de analizat:
a) Definiții ale curriculum-ului prin raportare la modelele curriculare contemporane;
b) Domenii ale dezvoltării copilului și tipuri de activități;
c) Tipuri de curriculum prioritizate în educația timpurie, prin raportare la profilul
absolventului;
d) Specificul evaluării în educația timpurie.
* După lectura atentă și personalizată a “Curriculum-ului pentru educație timpurie” (2019), elevii
trebuie să realizeze un ciorchine structurat pornind de la categoriile tematice de analizat.
117
Învățământ vocațional pedagogic
Se vor organiza două grupe: grupul de experți și grupul auditoriu. Moderatorul va fi profesorul, iar
injectorul de mesaje va fi un elev (desemnat de către profesor; rolul acestuia este de a introduce în
timpul discuției Panel conținutul biletelor completate de elevii din grupul auditoriu).
Grupul de experți va fi împărțit în 4 subgrupe, cu expertiză pe următoarele subdomenii:
- Grupa 1 – Rolul parteneriatelor cu familia. Elemente de noutate;
- Grupa 2 – Importanța completării fișelor de progres pentru evaluarea domeniilor de
dezvoltare;
- Grupa 3 – Rolul activităților de pregătire metodico-științifică a profesorilor, organizate în
grădiniță, pentru dezvoltarea instituțională.
Fiecare grupă de experți își va organiza o listă cu argumente reprezentative pentru conținutul
pregătit. Aceste argumente vor fi susținute în cadrul Discuției Panel pentru a demonstra tendințele
de schimbare la nivelul curriculum-ului pentru educație timpurie, începând cu anul 2019.
Durata discuției Panel - 30 minute (fiecare grup de experți va prezenta lista de argumente pe o
durată de 5- 6 minute)
Grupul auditoriu poate interveni pe toată durata discuției Panel prin notarea pe bilete colorate:
- Bilet bleu - întrebări;
- Bilet galben - completări;
- Bilet roz - aprecieri pozitive sau recomandări (se pot viza completitudinea, corectitudinea,
originalitatea expunerii argumentelor).
La sfârșitul Discuției Panel se prezintă conținutul biletelor neprezentate și se formulează concluzii
privind schimbările curriculare din educația timpurie și tendințele de reformă identificate la nivelul
unor componente ale curriculum-ului.
118
Învățământ vocațional pedagogic
Formulează câte un obiectiv operaţional pentru fiecare dintre domeniile de dezvoltare, ce pot fi
realizate prin activitatea tematică de povestire a educatoarei, grupa de vârstă 19-36 luni.
. șoarece și un cocoș.
Găinușa a găsit un bob de grâu.
De bucurie, ea a început să
cotcodăcească.
-Am găsit un grăunte! Am găsit
un grăunte! Cine vrea să îl ducă
la moară?
-Eu nu, a spus șoarecele!
-Eu nu, a spus cocoșul!
-Bine!
119
Învățământ vocațional pedagogic
Descriptori de performanţă:
MINIM MEDIU MAXIM
Formulează toate cele Formulează toate cele cinci Formulează corect toate
cinci obiective obiective operaţionale, obiectivele, precizând şi
operaţionale, precizând şi precizând şi toate cele cinci argumentând încadrarea fiecărui
toate cele cinci domenii de domenii de dezvoltare. Are obiectiv într-un anume domeniu
dezvoltare. Are trei erori. două erori. de dezvoltare.
120
Învățământ vocațional pedagogic
Având în vedere faptul că disciplina studiată în clasa a X-a Curriculum pentru educaţie timpurie
asigură formarea competenţelor de interpretare creativă a documentelor curriculare, astfel încât la
sfârşitul anului şcolar elevul să poată proiecta secvenţe de activitate educativă şi chiar activităţi
didactice integral este recomandată evaluarea competenţelor de proiectare, implementare şi
evaluare a unor activităţi educative. Evaluarea conceptelor şi mai ales a utilizării în contexte
adecvate a acestora este la fel de importantă, astfel încât elevul practicant ajuns în ciclul superior
al liceului să se documenteze independent în scopul proiectării şi desfăşurării unor activităţi
diferite. Etapele elaborării unor probe scrise de evaluare ar putea fi utile pentru situaţia în care
profesorul optează pentru probele scrise de evaluare finală, cu itemi variaţi, care să acopere atât
stăpânirea unor concepte fundamentale şi utilizarea corectă a acestora în contexte adecvate, cât şi
nivelurile superioare de capacităţi cognitive aplicabile în viitor.
1. Precizarea conţinutului de evaluat şi formularea obiectivelor operaţionale a căror
îndeplinire este evaluată;
2. Analiza conţinutului propus pentru a fi evaluat:
● Identificarea elementelor esenţiale de conţinut care vor fi evaluate:
informaţii teoretice, capacităţi (analiză, sinteză, comparaţie, evaluare prin
exprimarea opiniei personale),
● Precizarea comportamentelor prin care se exprimă stăpânirea conţinuturilor
esenţiale: reproducere din memorie, aplicare în contexte diferite, operaţii,
● Alcătuirea probei, adică redactarea itemilor de evaluare în concordanţă cu
obiectivele formulate: - obiectivi sau închişi, itemii la care elevul alege un
răspuns din mai multe variante posibile sau precizează valoarea de adevăr a
unor afirmaţii, A-F, - semiobiectivi, itemi constând în texte lacunare pe
care elevii trebuie să le completeze, fie enunţuri ce trebuie completate sau
corelate între ele, fie rearanjare a unei fraze, - itemi subiectivi sau deschişi,
itemi elaboraţi în totalitate de către elev,
3. Stabilirea punctajelor pe care le va acorda profesorul pentru diferite niveluri de
performanţă demonstrate de elevi prin rezolvarea parţială sau totală a itemilor în vederea
acordării notelor sau calificativelor,
121
Învățământ vocațional pedagogic
122
Învățământ vocațional pedagogic
123
Învățământ vocațional pedagogic
Evaluare
Poster - Perioada
germinală
Evaluare poster
perioada fetală Poster al Evalure poster perioada
grupului embrionalră
Perioada______
Autoevaluare afiș
comparaţie între
propriu poster a şi celelelte
postere
1. În grupuri de trei sau patru, elevii vor realiza un poster cu una din etapele de dezvoltare prenatală
pe cât posibil pretându-se la abordări variate.
2. Posterele sunt expuse pe pereţii clasei, ca într-o galerie de artă.
3. La semnalul profesorului, grupurile se rotesc prin clasă, pentru a examina şi a discuta fiecare
poster cu etapele dezvoltării prenatal. Elevii îşi iau notiţe şi pot face comentarii pe posterele expuse.
4. După turul galeriei, grupurile îşi reexaminează propriile produse prin comparaţie cu celelalte şi
citesc comentariile făcute pe produsul lor
Reflecţie şi evaluare –
● Ce aţi aflat azi nou din activitatea noastră?
● Ce cunoștințe/emoţii aveţi acum?
● Cât de important este să cunoaștem stadiile de dezvoltare prenatală pentru a înțelege
relația mamă-copil ca viitor educator - puericultor?
● Ce mesaje aţi vrea să transmiteţi azi viitorilor părinți după studierea etapelor de
dezvoltare prenatală?
Competența specifică: 2.3. Caracterizarea etapelor dezvoltării fătului şi bebeluşului şi a
problemelor tipice apărute în cursul creşterii
Unitatea de conținut: Nașterea
124
Învățământ vocațional pedagogic
Stadiul 1:
Stadiul 2:
Stadiul 3:
125
Învățământ vocațional pedagogic
126
Învățământ vocațional pedagogic
Model de completare:
Reflexe nou născut Stări primare al noului Percepția și învățarea
noului născut
Reflexele nou-născutului îl 1. Inactivitate alertă Toate procesele
pregătesc pentru interacţiunea perceptive sunt
2. Activitate de veghe
cu mediul înconjurător funcţionale la naştere
3. Plâns
• Reflexe de supravieţuire Nou-născuţii aud, văd,
Tipuri distinctive de plâns:
(de căutare, de supt) miros, gustă, simt tactil
-de bază
• Reflexe de protecţie (de Nou-născuţii pot să
- de furie
clipire, de retragere) înveţe şi să îşi
-de durere
amintească
127
Învățământ vocațional pedagogic
128
Învățământ vocațional pedagogic
129
Învățământ vocațional pedagogic
În acest sens nașterea cu moașa poate asigura suport pentru mamă în timpul travaliului?
Nașterea viitorului copil poate fi facilitată de suportul moașei?
…
Elevii sunt încurajați să gândească critic despre conceptul de naștere și statutul de
părinte? Amintiți-le elevilor teoria din spatele interogării socratice aceasta fiind
importantă numai dacă te inspiră să înveți să întrebi mai sistematic și mai profund.
Prof. Ținând cont din studiile anterioare că jumătate dintre proaspete mămici simt o
iritare, resentimente și au plâns, 10-15% simt depresia postpartum mai severă.
Este necesară pregătirea psihică pentru naștere a mamelor? Ce presupune și în ce condiții?
Depresia postpartum afectează căldura și entuziasmul pentru maternitate
O mamă depresivă afectează dezvoltarea psihică a copilului?
A cincea etapă: Acțiune (acționând pe baza constatărilor anchetei) (Boghossian, 2012)
Ce este de făcut ca mamă? Dar ca tată? Pregătirea înainte de naștere poate fi de folos?
130
Învățământ vocațional pedagogic
Reflecţie şi evaluare
● Ce aţi aflat azi nou din activitatea noastră?
● Ce cunoștințe/emoţii/ așteptări aveţi acum?
● Cât de important este să cunoaștem stadiile travaliului pentru a înțelege relația
mamă-copil ca viitor educator – puericultor dar scorul APGAR?
● Ce mesaje aţi vrea să transmiteţi azi viitorilor părinți după studierea conceptului
de naștere?
Competența specifică: 2.5. Analiza relaţiei dintre educaţie, afectivitate şi creativitate la vârstă
mică
Unitatea de conținut: Creativitatea la vârste mici
Descrierea activității/ activităților de învățare:
Activitate în echipă (grupe de 6 elevi) - Philips 6.6. Realizați o discuție cu colegii pentru a aduce
cât mai multe argumente privind rolul dezvoltării creativității la vârstele mici. Imaginați-vă în
postura unui evaluator al produselor creative și răspundeți la următoarele întrebări:
1. Ce presupune procesul creative prin raportare la dezvoltarea copilului?
2. Care sunt avantajele implicării copiilor în realizarea produselor creative?
3. Cum considerați că ar putea fi realizată o evaluare eficientă a creativității? Argumentați!
131
Învățământ vocațional pedagogic
Competența specifică: Analiza relației dintre educație, afectivitate și creativitate la vârstă mică
Unitatea de conținut: Creativitatea la vârste mici
Descrierea activității/ activităților de învățare
Activitatea de învățare se va realiza pe baza modelului de tip constructivist E-R-R.
132
Învățământ vocațional pedagogic
plecare în realizarea unor deducţii, a unor conexiuni între concepte, teorii, idei (modelul
bifactorial al creativității);
Având ca punct de plecare aplicația din fișa 2, elevii vor încerca să formuleze propriile
păreri referitoare la modalitățile eficiente de stimulare a creativității în școală. Li se prezintă
acestora PRINCIPIILE DE STIMULARE A CREATIVITĂȚII (TORRANCE,1965):
1. Respectarea întrebărilor neuzuale.
2. Respectarea imaginației și a ideilor inedite.
3. Sublinierea valorii ideilor pe care le emit elevii.
4. Oferirea de oportunități de exprimare sau de lucru în absența unor evaluări
imediate.
De asemenea, vor fi evidențiate cele mai importante aspecte psihologice ale conceptului de
creativitate : procesul creativ, produsul creativ și personalitatea creatoare. (fișa 3).
Prin intermediul aplicațiilor propuse, elevii sunt ajutați să depășească limitele
convenționalului, să gândească out of the box, să –și dezvolte gândirea critică oferind
răspunsuri creative, dar totodată să surprindă rolul esențial al gândirii, de verificare și
validare a produselor creației.
133
Învățământ vocațional pedagogic
Fișa 1
FIȘA 2
134
Învățământ vocațional pedagogic
Fișa 3
135
FIȘA 4
𝐼𝑁𝑇𝑅Ă𝑅𝐼 → 𝐼𝐸Ș𝐼𝑅𝐼
136
Competențe specifice:
2.1. Examinarea critică a principalelor teorii ale psihologiei copilului mic.
2.2. Formularea unor puncte de vedere privind educația timpurie, prin utilizarea corectă a
conceptelor specifice.
Unitatea de conținut: Teorii principale și actuale ale psihologiei copilului mic
Descrierea activității/ activităților de învățare
Se consideră adecvat modelul CARTE care se caracterizează prin parcurgerea următoarelor etape:
▪ Crearea Contextului (Cadrului): se asigură condițiile necesare pentru introducerea elevilor
în sarcina/activitatea nouă.
▪ Activarea (reactualizarea) bazei de cunoștințe teoretice și practice prin valorificarea
experienței anterioare a elevilor.
▪ Reconstrucție, adică integrarea noilor cunoștințe în cadre noi, construirea cunoașterii în
mod specific fiecăruia și confruntarea cu cadrele celorlalți.
▪ Transfer Informațiile ce pot fi utilizate în contexte asemănătoare sau noi; se pot realiza
conexiuni intra și interdisciplinare.
▪ Evaluare, examinare critică și formularea de puncte de vedere personale.
✔ Crearea Contextului/Cadrului prima etapă a modelului, în care are loc pregătirea colectivului
de elevi, motivarea lui și sublinierea importanței relației mamă-copil. Elevii vor fi ajutați să
înțeleagă semnificația deosebită a afectivității în primele luni de viață și apoi în anii care
urmează. Pentru a putea introduce în sarcină se pornește de la evaluarea cunoștințelor empirice
pe care le au despre copii și se face apel la reprezentările lor personale, din familie sau din
mediul apropiat. Li se prezintă cunoștințe organizate despre rolul mamei în devenirea copilului
ca ființă umană, deoarece mama este în același timp furnizor de ereditate, cea care asigură
mediul imediat și educația inițială; se încurajează corelațiile dintre noțiuni de bază, precum
dezvoltare, adaptare, afectivitate, hospitalism, relația mamă-copil etc.
✔ Prin împărțirea colectivului de elevi în grupe de câte cinci, se creează condițiile pentru aplicarea
metodei Mozaic. Fiecare elev din fiecare grupă își alege un număr de la 1 la 5. Elevii care poartă
nr.1 vor deveni „experți” pentru însușirea unor informații de bază primite pe o fișă despre teoria
lui Spitz, hospitalism, depresie anaclitică, dar și de informații succinte transmise oral. Elevii nr
2 vor deveni „experți” în ceea ce privește teoria atașamentului – Bowlby, „Experții” nr. 3 își
vor însuși noțiuni elementare despre teoria obiectului tranzițional al lui Winnicot. Cei cu nr. 4
137
Învățământ vocațional pedagogic
vor fi informați despre Anzieu și teoria importanței afectivității pentru dezvoltarea copilului,
iar cei cu nr. 5 se vor informa despre Brazelton și reperele psihologice în pediatrie.
Urmează un moment de învățare prin cooperare, „experții” cu același număr derulând activități
comune de învățare ale acelorași conținuturi. Se revine în grupul inițial, unde fiecare expert „va
preda” celorlalți cele însușite de el. În final se face o trecere în revistă a întregii unități de
învățare.
✔ Re-construcție – Elevii vor fi susținuți, încurajați și ajutați să desprindă concluziile potrivite
(pe grupe), să facă o analiză critică a teoriilor referitoare la relația mamă-copil. Vor identifica
importanța cunoașterii a diferite abordări cu privire la relația mamă-copil. Se va recurge și la
un organizator grafic (Fișa nr.2)
✔ Transfer - Vor fi interpretate secvențe din operele literare sau secvențe din filme artistice ( ex.
Amintiri din copilărie, I. Creangă, Acolo unde cântă racii, Delia Owens Tatăl celuilalt copil,
Parinoush Saniee, Păcatele mamei, Danielle Steel etc.), pornind de la teoriile învățate.
✔ Evaluare – Se va recurge la Fișa de (auto)evaluare nr. 3 .
138
Învățământ vocațional pedagogic
Unul dintre principiile de proiectare curriculară care au fundamentat programele școlare este cel
al flexibilității şi al parcursului individual. Documentul Repere pentru proiectarea, actualizarea și
evaluarea Curriculumului național. Cadrul de referință al curriculumului național12 menționează
că acest principiu asigură premisele pentru aplicarea contextualizată a programelor școlare,
pentru proiectarea unor parcursuri de învățare personalizate. Un element cheie în acest demers
este reprezentat de activităţile de învăţare recomandate de programele şcolare, care pot răspunde
nevoilor diferite de parcurs educațional ale elevilor: elevi cu ritm înalt de învăţare, elevi care au
nevoie de învăţare remedială, elevi cu risc de abandon școlar etc.
Activitățile remediale pot fi organizate în situațiile în care profesorul a identificat nivelul precar
al achizițiilor elevului:
- în urma rezultatelor obținute la evaluarea inițială de la începutul anului școlar (care permite, în
cazul de față, evaluarea gradului de dobândire a competențelor specifice stabilite prin
curriculumul clasei a IX-a );
- în urma evaluărilor sumative de la finalul unităților de învățare;
- atunci când profesorul observă că progresul în învățare, ca urmare a evaluărilor formative, este
prea lent;
- atunci când elevul conștientizează că are nevoie de sprijin și îl solicită.
12
https://drive.google.com/file/d/1r8YZCPUG_Tipm1muMpW29XMJ0nBEefj9/view
139
Învățământ vocațional pedagogic
13
https://education.ec.europa.eu/education-levels/school-education/pathways-to-school-success
140
Învățământ vocațional pedagogic
14
https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32018H0604(01)&from=EN
15
https://www.oecd.org/education/school/UPDATED%20Social%20and%20Emotional%20Skills%20-%20Well-
being,%20connectedness%20and%20success.pdf%20(website).pdf
16
https://nesetweb.eu/wp-content/uploads/2021/01/NESET_AR3_2020_FULL_WITH-IDENTIFIERS-1.pdf
141
Învățământ vocațional pedagogic
VII. Bibliografie
142
Învățământ vocațional pedagogic
4. Ceobanu, C, Cucoș, C., Istrate, O., Pânișoară, O. (2020). Educația digitală. Iași : Editura
Polirom
5. Ciolan, L. (2008). Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar.
Iași : Editura Polirom
6. Chiş, V. (2005). Pedagogia contemporană – Pedagogia pentru competenţe. Cluj-Napoca:
Editura Casa Cărţii de Ştiinţă
7. Ionel, V. (2008). Fundamentele pedagogiei. Craiova: Editura Universitaria
8. Ionescu, M., Radu, I. (coord.) (2001). Didactica modernă. Cluj-Napoca, Editura Dacia.
9. Iucu, R. (2001). Instruirea școlară. Perspective teoretice și aplicative. Iași : Editura Polirom
10. Joița, E. (2006). Instruirea constructivistă, o alternativă. Fundamente. Strategii. București:
Editura Aramis.
11. Mogonea, F. (2014). Premise teoretice și metodologice ale valorificării metacogniției în
activitatea didactică. Craiova: Editura Sitech
12. Mogonea, F. (2008). Jurnalul cu dublă intrare, în E. Joiţa, (coord.), Ilie, V., Frăsineanu,
Ec., Mogonea, R., Mogonea, F., Popescu, M., Ştefan, M., Boboilă, C. (2008). Formarea
pedagogică a profesorului. Instrumente de învăţare cognitiv-constructivistă. Bucureşti:
Editura Didactică şi Pedagogică, R.A
13. Mogonea, F. (2008b). Tabelul T al argumentelor și contraargumentelor, în E. Joiţa,
(coord.), Ilie, V., Frăsineanu, Ec., Mogonea, R., Mogonea, F., Popescu, M., Ştefan, M.,
Boboilă, C. (2008). Formarea pedagogică a profesorului. Instrumente de învăţare cognitiv-
constructivistă. Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică, R.A
14. Papalia, E. D.(2010). Dezvoltarea umană. București: Editura Trei.
15. Păun, E., Potolea, D. (2002). Pedagogie. Fundamentări teoretice şi demersuri aplicative.
Iaşi: Editura Polirom
16. Pânișoară, O. (2008). Comunicarea eficientă. Iași : Editura Polirom
17. Schaffer, R. H (2007). Introducere în psihologia copilului. Cluj -Napoca: Editura Asociația
de Științe cognitive din România.
18. Senge, P. (1994). The Fifth Discipline. New York: Doubleday.
19. Șchiopu, U. (1997). Psihologia vârstelor, București: Editura Didactică și Pedagogică.
20.Ungureanu, D. (2000). Educaţia integrată şi şcoala inclusivă. Timișoara: Editura de Vest
143
Învățământ vocațional pedagogic
144
Învățământ vocațional pedagogic
145