Ipt Repere Metodologice Domeniul Industrie Textile Pielărie 2022 2023

CENTRUL NAȚIONAL DE POLITICI
ȘI EVALUARE ÎN EDUCAȚIE
2022-2023
ÎNVĂȚĂMÂNT PROFESIONAL ȘI TEHNIC
REPERE
METODOLOGICE INDUSTRIE TEXTILĂ
ȘI PIELĂRIE
PENTRU CLASA a X-a
EXEMPLE ACTIVITĂȚI DE PREDARE-ÎNVĂȚARE-EVALUARE
EXEMPLUL 1
Anul de studiu – clasa a X-a
Domeniul de pregătire profesională: Industrie Textilă și Pielărie
Modulul 1: Operații Tehnologice din Industria Textilă și Pielărie
Tema 1: Procese tehnologice de confecționare a îmbrăcămintei- Realizarea pantalonului

pentru femei fără cusături laterale.
Tip de activitate: Instruire practică
Rezultate ale învățării vizate

URÎ 5: Efectuarea operațiilor tehnologice pentru realizarea unui produs specific
domeniului textile pielărie.
Cunoștințe Abilități Atitudini

5.1.1.Descrierea 5.2.1.Identificarea etapelor de 5.3.1. Asumarea
etapelor de transformare a materiilor prime pe responsabilității în
transformare a parcursul procesului tehnologic, selectarea semifabricatelor;
materiei prime în 5.2.2.Selectarea semifabricatelor 5.3.2.Identificarea
produs finit, specific din cadrul proceselor tehnologice; independentă a
proceselor tehnologice semifabricatelor pentru
5.2.3.Utilizarea utilajelor din
din textile pielărie; obținerea produselor finite;
domeniul textile pielărie pentru
5.1.2.Caracterizarea realizarea operațiilor tehnologice; 5.3.3. Utilizarea utilajelor în
semifabricatelor din scopul executării operațiilor
5.2.4.Executarea de operații
cadrul proceselor tehnologice sub
tehnologice simple din cadrul
tehnologice supraveghere cu grad
proceselor tehnologice din
5.1.3. Descrierea domeniul textile pielărie; restrâns de autonomie;
modului de 5.3.4. Selectarea
5.2.5. Identificarea defectelor de
funcționare a independentă a utilajelor
execuție a operațiilor tehnologice;
utilajelor din domeniul aferente unei operații;
textile și pielărie; 5.2.6.Autoevaluarea corectitudinii
operațiilor tehnologice executate 5.3.5. Încadrarea în normele
5.1.4.Descrierea de timp stabilite;
pe baza fișei de evaluare,
operațiilor din cadrul
5.2.7.Aplicarea NSSM, PSI și de 5.3.6. Respectarea
proceselor tehnologice
protecție a mediului specific în legislației privind sănătatea
din domeniul textile
timpul activității; și securitatea în muncă în
pielărie;
realizarea operațiilor,
5.1.5. Analizarea 5.2.8. Utilizarea corectă în
comunicare a vocabularului comun 5.3.7. Asumarea inițiativei
defectelor de execuție
și a celui de specialitate; în aplicarea normelor
a operațiilor
privind sănătatea și
tehnologice; 5.2.9. Comunicarea, raportarea
secritatea în muncă;
5.1.6. Descrierea rezultatelor activităților
profesionale desfășurate; 5.3.8. Colaborarea cu
normelor specific
membrii echipei de lucru, în
pentru sănătatea și 5.2.10. Utilizarea dicționarului
scopul îndeplinirii sarcinilor
securitatea tehnic, într-o limbă străină pentru
la locul de muncă;
muncii(NSSM), de identificarea termenilor specifici;
protecție împotriva 5.3.9. Asumarea, în cadrul
5.2.11. Prelucrarea informațiilor
incendiilor (PSI) și echipei de la locul de
dobândite din documentația
protecția mediului. muncă, a responsabilității
tehnică.
pentru sarcina de lucru
primită.
Activitate realizată prin Metode activ-participative – Metoda Ciorchinele
Scurtă descriere a metodei:

Metodele activ-participative presupun activism, curiozitate intrinsecă, dorința de a
observa, a explica, a explora, a descoperi. Sunt considerate activ-participative acele
metode care mobilizează energiile elevului, care îl ajută să își concentreze atenția, să-i
stârnească curiozitatea. Metodele activ participative pun accent pe cunoașterea
operațională, pe învățarea prin acțiune, aduc elevii în contact nemijlocit cu situațiile de
viață reală. „Ciorchinele” este o metodă didactică, utilizată individual sau în grup, care
constă în evidenţierea de către elevi a legăturilor dintre idei, pe baza găsirii altor sensuri
ale acestora şi a relevării unor noi asociaţii. Metodă de brainstorming neliniară, avȃnd rolul
de a facilita conştientizarea relaṭiilor dintre elementele învăṭate, aceasta este în acelaşi
timp utilă în schematizarea informației.
Poate fi folosită atȃt în faza de evocare cȃt şi în cea de reflecṭie, stimulȃnd gȃndirea,
ca mijloc de a rezuma ceea ce s-a studiat sau ca modalitate de a construi asociaṭii. Se
scrie un cuvȃnt sau o propoziṭie-nucleu în mijocul paginii sau al tablei şi în jurul ei cuvinte
sau sintagme care au legătură cu tema respectivă.
 Se aplica în prima parte a lecției „ciorchine inițial”;
Mod de organizare a activității/a clasei:

Activitate individuală/pe grupe
Resurse materiale:
 Fișe de documentare
 Fișe tehnice
 Prototip / produse vestimentare
 Unelte și utilaje (mașina simplă de cusut, mașina triploc, fier de călcat, foarfecă,
centimetru, cretă de croitorie, ace de cusut etc)
Durată: 50 minute
Modalitatea de aplicarea metodei pentru conținutul ales:

- Etape de lucru:
o Anunțarea temei și activitățile de învățare prin metoda Ciorchinele ( după scrierea
titlului în mijlocul tablei sunt trasate 4 săgeți care indică 4 obiective principale
pentru desfășurarea temei.
Clasa este împărțită în 4 grupe, fiecărei grupe îi corespunde o săgeată ce trebuie
dezvoltată. În timpul activității sunt prezentate materiale ajutătoare sub formă de
imagini, cuvinte de referință etc. cu scopul rezolvării sarcinilor.
o Completarea informațiilor în plen pentru toate punctele propuse;
o Dizolvarea grupelor și trecerea efectuării activității practice individual;
o Distribuirea fișelor de documentare, fișelor tehnice, fișelor de lucru;
o Explicația, demonstrația sarcinilor din fișa de lucru;
o Observarea, comunicarea, explicația pe parcursul desfășurării activității practice;
o Adresarea unui rebus pentru fixarea noțiunilor din timpul activității;
o Precizările realizate asupra activității în funcție de procentajul obținut conform
grilei de evaluare.
FIȘĂ DE DOCUMENTARE
CONFECȚIONAREA PRODUSELOR
Prin suprafață de sprijin se înțelege zona (zonele) în care produsul cuprinde strâns
corpul și în care există o concordanță maximă între corp și produs pentru a asigura
echilibrul produsului pe corp.
Sunt denumite produse cu sprijin pe linia umărului deoarece punctul de sprijin al
produsului este deținut de linia umărului.
În funcție de suprafața de sprijin produsele se împart în:
 Produse cu suprafața de sprijin pe linia umărului
Exemple de produse cu sprijin pe linia umărului: palton, pardesiu, jachetă,vestă,
combinezon, rochie, bluză, cămașă, maieu etc.
 Produse cu suprafața de sprijin pe linia taliei ( punctul de sprijin este pe linia
taliei).
Exemple: fuste, pantaloni ( îmbracă forma inferioară a corpului).
Produsele de îmbrăcăminte se realizează succesiv, prin prelucrarea reperelor în
vederea obținerii elementelor de produs, urmată de reunirea elementelor în
subansambluri, a căror complexitate și grad de prelucrare cresc până la obținerea
produsului finit.
În structura produselor de îmbrăcăminte pot fi puse în evidență repere, detalii,
elemente și subansambluri, pe care se pot plasa diferite accesorii.
Croiala reprezintă modul de divizare a produsului în elemente componente
principale
 la produsele cu sprijin pe umeri: față, spate, mânecă;
 la produsele cu sprijin pe linia taliei: spate , față.
Silueta – reprezintă gradul de ajustare a produsului pe corp. Poate fi: ajustată,
semiajustată, dreaptă, largă/liberă.
Gradul de ajustare este determinat de mărimea adaosului de lejeritate, care

reprezintă diferența dintre dimensiunile interioare ale produsului de îmbrăcăminte și
dimensiunile corespunzătoare ale corpului.
Silueta ajustată pe corp este reprezentat atunci când produsul cuprinde strâns
corpul (adaosul de lejeritate este zero)
Silueta semiajustată - gradul de cuprindere al produsului este mai mic decât la
silueta ajustată, iar conturul exterior al produsului respectă forma corpului.
Siluetă dreaptă – când produsul are aceeași lărgime la nivelul liniei bustului, taliei,
șoldurilor, terminație.
Siluetă evazată – când lărgimea produsului crește progresiv până la linia de
terminație.
Siluetă largă sau liberă – când produsul cuprinde strâns corpul numai în zona
suprafeței de sprijin, iar adaosul de lejeritate pe celelalte nivele (bust, șolduri) este
determinată de componenta decorativ – constructivă care este foarte mare împusă de
model.
Produs multistrat- reprezintă produsul care are în componența sa constructivă mai
multe straturi de material (ex. Material de bază, căptușeală, întăritură).
Produs unistrat- reprezintă produsul care are în componența sa constructivă un
singur strat de material.
CONFECȚIONAREA PRODUSELOR VESTIMENTARE
Definiție: Procesul de confecționare cuprinde o succesiune de operații, a căror

număr de ordine și tip depinde de produs, materia primă folosită, complexitatea/ modelul
acestuia.
Etapele/ gruparea operațiilor procesului de confecționare:
 Operații de pregătire a reperelor/ elementelor produsului;
 Operații de prelucrare a reperelor/ elementelor componente;
 Operații de asamblare a a reperelor/elementelor de produs.
Elementul de produs: reprezintă o parte a produsului care îndeplinește o funcție

proprie ( de protejare, de a facilita îmbrăcarea- dezbrăcarea, de ornamentare etc,). El
poate fi găsit în totalitate fără prelucrări suplimentare, pe alte modele ale aceluiași de
produs.
Un element de produs poate fi constituit dintr-un număr diferit de părți, numite repere.
Reperul este partea a unui produs de îmbrăcăminte, croită dintr-un anumit tip de
material. În funcție de particularităție decorativ-constructive, unele repere se pot
identifica uneori cu elementele de produs.
Produsele de îmbrăcăminte se diferențiază din punct de vedere constructiv-
decorativ, prin structura pe elemente de produs, respectiv repere din care sunt
constituite. Cu cât numărul acestora este mai mare, cu atît crește complexitatea
produselor și ca atare, tehnologia de realizare a acestora. Ca urmare a simetriei corpului,
produsele de îmbrăcăminte se realizează din repere simetrice care pot fi:
 Repere principale;
 Repere secundare.
Reperele principale sunt părți componente ce nu pot lipsi din structura unui produs.
Atât la produsele cu sprijin pe linia umărului (bluză) cât și la produse cu sprijin pe linia
taliei ( fustă), reperele principale sunt fața și spatele.
Reperele secundare: sunt părți componente care pot lipsi din produs (guler, mânecă,
betelie, cordon, buzunar etc). Aceste componente contribuie la diversificarea modelelor și
complexitatea formei produsului. Prezența acestora pentru unul și același produs este
facultativă (ex. La rochiile de vară, mâneca poate lipsi, în timp la rochiile de iarnă,
mâneca este obligatorie.
Diversitatea produselor de îmbrăcăminte se realizează prin:
 Asocierea unui număr diferit de repere;
 Particularitățile estetico- constructive a fiecărui reper în parte
Modelul reprezintă un produs de îmbrăcăminte de un anumit tip, individualizat prin
particularitățile estetice, constructive- tehnologice.
Denumirea utilajului Caracteristici: Organele de lucru:

Este acţionată mecanic, Acul: De a transporta firul
prevăzută cu o viteză de superior prin material și de a
coasere de 3000-4000 forma bucla pentru împletire
împunsături / minut. cu firul de la suveică
Mașina simplă de cusut Masa maşinii are lungimea
Conducător de fir: Conduce
de 1000 – 1200 mm,
firul de la ac și îl tensionează
lăţimea de 550 – 600 mm şi
după ce a fost împletit cu firul
înălţimea de 800 -900 mm.
de la suveică;
Pentru a asigura o bună
calitate produselor cusute, Transportor:Transportă
se dă o mare atenţie materialul în timpul coaserii
alegerii mărimii acului şi a Suveică: Alimentează mașina
aţei în funcţie de fiecare cu firul inferior și îl
material în parte, precum tensionează în vederea formării
şi presiunii piciorului. cusăturii.
Maşina de cusut este Apucător:Prinde bucla formată
compusă din următoarele de ac și o împletește cu firul de
părţi componente: la suveică
Corpul maşinii Picioruș de presare:Presează
Masa maşinii materialul pe transportor în
Motorul şi echipamentul vederea deplasării acestuia
electric.
Caracteristici; este Organele de lucru:
folosită ca utilaj de bază la Acul: este organul de lucru
confecţionarea produselor care transportă firul de aţă
din tricot. Cusăturile prin material şi formează bucla
Mașina triploc realizate sunt utilizate pentru împletire.
pentru surfilarea sau
Apucătorul inferior: În timpul
pentru asamblarea
lucrului apucătorul execută o
concomitent cu surfilarea şi
mişcare de la stânga spre
tăierea rezervei la o
dreapta şi invers, cu rolul de a
anumită distanţă. Viteza de
prinde bucla acului cu scopul
coasere este până la 8000
formării punctului de legătură
împ./min. acest lucru este
pentru a forma cusătura.
posibil prin modificări
Apucătorul superior: În timpul
aduse în forma arborelui funcţionării conduce firul din
principal şi organelor de dreapta prin bucla apucătorului
lucru. inferior şi formează el însuşi o
Cusăturile pot fi formate buclă care o depune în faţa
din 1,2 până la 5 fire de acului.
aţă în funcţie de numărul Transportorul: Este acţionat
de ace şi al apucătoarelor. de arborele principal al maşinii
Este acţionată cu motor şi execută o mişcare din faţă
electric. spre spatele maşinii.
Părţi principale; masa Picioruşul de presare: are
maşinii, corpul maşinii. rolul de a presa materialul pe
transportor pentru a uşura
deplasarea acestuia. Cuţitele:
are rolul de a tăia marginea
materialului înaintea coaserii.
Cuţitele sunt în număr de două
şi execută o mişcare în sensul
forfecării.
Referințe web/bibliografie:
 Standarde de Pregătire Profesională, calificarea Confecționer produse textile,
nivelul 3
 Ciontea G., Utilajul şi tehnologia îmbrăcămintei din ţesături şi tricoturi, manual
pentru licee industriale cu profil de industrie uşoară, Editura Preuniversitaria, 2000.
 Constantin Cucoș, Pedagogie ediția II, revizuită și adăugită, Editura Polirom, 2002 ,
Iași
ACTIVITATE DE EVALUARE
INSTRUMENT DE EVALUARE

Tema 1: Procese tehnologice de confecționare a îmbrăcămintei- Realizarea pantalonului

pentru femei fără cusături laterale.
Tip de evaluare: Probă Practică

URÎ 5: Efectuarea operațiilor tehnologice pentru realizarea unui produs specific
domeniului textile pielărie.

5.1.1.Descrierea 5.2.1.Identificarea etapelor de 5.3.1. Asumarea
etapelor de transformare a materiilor prime pe responsabilității în
transformare a parcursul procesului tehnologic, selectarea semifabricatelor;
materiei prime în 5.2.2.Selectarea semifabricatelor 5.3.2.Identificarea
produs finit, specific din cadrul proceselor tehnologice; independentă a
proceselor tehnologice semifabricatelor pentru
5.2.3.Utilizarea utilajelor din
din textile pielărie; obținerea produselor finite;
domeniul textile pielărie pentru
5.1.2.Caracterizarea realizarea operațiilor tehnologice; 5.3.3. Utilizarea utilajelor în
semifabricatelor din scopul executării operațiilor
5.2.4.Executarea de operații
cadrul proceselor tehnologice sub
tehnologice simple din cadrul
tehnologice supraveghere cu grad
proceselor tehnologice din
5.1.3. Descrierea domeniul textile pielărie; restrâns de autonomie;
modului de 5.3.4. Selectarea
5.2.5. Identificarea defectelor de
funcționare a independentă a utilajelor
execuție a operațiilor tehnologice;
utilajelor din domeniul aferente unei operații;
textile și pielărie; 5.2.6.Autoevaluarea corectitudinii
operațiilor tehnologice executate 5.3.5. Încadrarea în normele
5.1.4.Descrierea de timp stabilite;
pe baza fișei de evaluare,
5.2.7.Aplicarea NSSM, PSIș i de 5.3.6. Respectarea
protecție a mediului specific în legislației privind sănătatea
timpul activității; și securitatea în muncă în
pielărie;
realizarea operațiilor,
5.1.5. Analizarea 5.2.8. Utilizarea corectă în
comunicare a vocabularului comun 5.3.7. Asumarea inițiativei
defectelor de execuție
și a celui de specialitate; în aplicarea normelor
a operațiilor
privind sănătatea și
tehnologice; 5.2.9. Comunicarea, raportarea
secritatea în muncă;
5.1.6. Descrierea rezultatelor activităților
profesionale desfășurate; 5.3.8. Colaborarea cu
normelor specific
membrii echipei de lucru, în
pentru sănătatea și 5.2.10. Utilizarea dicționarului
scopul îndeplinirii sarcinilor
securitatea tehnic, într-o limbă străină pentru
la locul de muncă;
muncii(NSSM), de identificarea termenilor specifici;
protecție împotriva 5.3.9. Asumarea, în cadrul
5.2.11. Prelucrarea informațiilor
incendiilor (PSI) și echipei de la locul de
dobândite din documentația
protecția mediului. muncă, a responsabilității
tehnică.
primită.
Activitate individuală/pe grupe
Resurse materiale:
 Fișe tehnice
 Prototip / produse vestimentare
 Unelte și utilaje (mașina simplă de cusut, mașina triploc, fier de călcat, foarfecă,
centimetru, cretă de croitorie, ace de cusut etc)
FIȘĂ DE LUCRU
Sarcina nr.1: Confecționați ”Pantalonul pentru femei fără cusături laterale” conform
produsului etalon/fișei tehnice:
1.1.identificare etape de lucru,
1.2.selectare materiale și părțile componente
1.3.selectare utilaje necesare confecționării produsului,
1.4.pregătire utilajele și unelte pentru desfășurarea probei,
1.5.prelucrare interfazică (preformarea, prelucrarea, surfilarea reperelor),
1.6.realizare operații, respectând succesiunea logică a acestora,
1.7.realizare dimensionarea rezervelor și pasului de cusătură pe parcursul procesului de
confecționare (Rez. =1,5cm. P=3mm) conform documentației,
1.8.respectarea și aplicarea normelor de sănătate și securitate în muncă;
1.9.prezentarea și argumentarea lucrării realizate în fața clasei.
Timp de lucru: 30 min.
Sarcina nr.2: Rezolvați jocul rebus răspunzând corect la întrebările adresate cu rol
ajutător;
Timp de lucru: 10 min.
FIŞA TEHNICĂ
Produs: pantalon pentru femei fără cusături laterale Material folosit: ţesătură-
Produs cu sprijin pe linia taliei pânză
Sezon:vară
Schiţa produsului/ dimensionarea produsului: Cusături folosite:
Lungimea cordonului L= 70cm; Lățimea cordonului l= 7 cm
Cusătură tighel/de încheiat
simplu ( P= 3mm)
Cusătură triploc
Faze de lucru: Unelte şi utilaje:
 Încheie linia turului 1,5cm.  Fier de călcat
 Surfilează linia turului  Centimetru
 Încheie linia şliţului la 1,5 cm  Cretă croitorie
 Surfilează linia șlițului
 Încheie linia pasului la 1,5cm.
 Surfilează linia pasului
 Preformează cordonul, execută capetele la 0,5cm
 Aplică cordonul în talie (se introduce elasticul)
 Tighelește elasticul pentru fixare
 Execută cusătura îndoit – tivit la terminaţie 2,5 cm.
JOC REBUS
Răspundeți corect la întrebări și completați caroiajul pe orizontală la numărul

corespunzător;
Identificați cuvântul cheie din caroiajul de pe verticală.
1. Denumirea elementelor/reperelor/garniturilor cusute pe fața produsului;
2. Material auxiliar cu rol de închidere prevăzut cu dinți metalici sau plastic;
3. Țesătură prevăzută cu adezivi aplicată prin presiune și temperatură;
4. Formă metalică folosită la ajustarea produselor sau cu rol ornamental;
5. Figură geometrică dimensională cu rol important în procesul de confecționare a
produselor;
6. Cusătură exterioară realizată la pantalon de la talie pe linia șoldului;
7. Grup de operații în care se transformă materia primă în părți componente ale produsului;
8. Reper auxiliar aplicat la produs cu rol funcțional și ornamental
Soluția:
Grila de evaluare
Punctaj pe
Criterii de evaluare Punctaj Indicatori de evaluare
indicator
1. Primirea şi 35 1.1. Identificarea/selectarea materialelor 10p
planificarea sarcinii de puncte și utilajelor necesare realizării etapelor
lucru de confecționare a produsului;
1.2. Verificarea corespondenței 10p
dimensionale a reperelor înainte de
prelucrare
1.3.Pregătirea utilajelor și uneltelor 15p
pentru desfășurarea probei; reglarea
pasului de cusătură, reglarea tensiunii
celor două fire, înfilarea aței la mașină
etc.
2. Realizarea sarcinii de 50 2.1. Prelucrarea informațiilor dobândite 10p
lucru puncte din documentația tehnică conform probei
practice
2.2.Executarea corectă prelucrarea 15p
interfazică (preformarea, prelucrarea,
surfilarea reperelor) a produsului.
2.3. Respectarea succesiunii logice a 15p
etapelor și modul de lucru conform
documentației pentru prelucrarea
produsului.
2.4. Respectarea normelor de sănătate și 10p
securitate în muncă
3. Prezentarea sarcinii 15 3.1.Prezentarea și argumentarea 10p
de lucru puncte sarcinilor de lucru realizate
3.2. Utilizarea vocabularului de 5p
specialitate în prezentarea sarcinilor de
lucru
nivelul 3
 Ciontea G., Utilajul şi tehnologia îmbrăcămintei din ţesături şi tricoturi, manual
pentru licee industriale cu profil de industrie uşoară, Editura Preuniversitaria, 2000.
 Constantin Cucoș, Pedagogie ediția II, revizuită și adăugită, Editura Polirom, 2002 ,
Iași
EXEMPLUL 2
Domeniul de pregătire profesională: Industrie Textila și Pielărie
Tema: Procese tehnologice de confecționare a produselor din piele și înlocuitori
Tip de activitate: de laborator tehnologic

5.1.2.Caracterizarea 5.2.2. Selectarea 5.3.2. Identificarea
semifabricatelor din semifabricatelor din cadrul independenta a
cadrul proceselor proceselor tehnologice. semifabricatelor pentru
tehnologice obținerea produselor finite
5.2.3. Utilizarea utilajelor
5.1.4.Descrierea
din domeniul textile și 5.3.3. Utilizarea utilajelor
pielărie pentru realizarea în scopul executării
operațiilor tehnologice. operațiilor tehnologice sub
5.2.4. Executarea de supraveghere cu grad
pielărie.
operații tehnologice simple restrâns de autonomie
5.1.5. Tipuri de defecte
de execuție a din cadrul proceselor 5.3.4. Selectarea
operațiilor tehnologice. tehnologice din domeniul independenta a utilajelor
textile pielărie. aferente unei operații
5.2.5. Identificarea 5.3.5. Încadrarea în
defectelor de execuție a normele de timp stabilite.
operațiilor tehnologice 5.3.8. Colaborarea cu
5.2.9. Comunicarea membrii echipei de lucru, fn
/Raportarea rezultatelor scopul îndeplinirii sarcinilor
activităților profesionale de la locul de muncii
desfășurate.
Activitate realizată prin metoda: Pedagogical Escape Rooms

„Escape Rooms” este o metodă de a învăța prin experiență, bazată pe joc, și
constă în rezolvarea unei serii de enigme și de puzzle-uri folosind informațiile și abilitățile
dobândite în clasă de către un grup de elevi. Obiectivul final al activităților îl reprezintă
rezolvarea unui mister, într-un mediu distractiv și antrenant pentru învățare. Elevii trebuie
să se încadreze în timp pentru rezolvarea sarcinilor, trebuie să lucreze în echipă și trebuie
să pună în practică cunoștințele de la clasă.
”Pedagogical Escape Rooms” este concepută pentru a favoriza învățarea activă,
pentru a dezvolta comunicarea, creativitatea, colaborarea, gândirea critică, precum și a
motiva pentru învățare. Totodată, această metodă devine cu atât mai atractivă în
contextul social actual cu cât utilizarea în cotidian a jocului este din ce în ce mai
frecventă pentru elevi de toate vârstele. Gamificarea este o tehnică care utilizează
strategia jocului, care se bazează pe elemente care sunt atractive pentru jocuri și care pot
contribui la motivarea și angajarea elevilor în procesul educațional.
Principalii pași în crearea Escape room: Ciclul de învățare în Escape
Room:

Elevii pot fi organizați în grupe. (numărul de elevi din grupă este funcție de
conținutul didactic, de complexitatea task-urilor, de numărul de elevi din clasă )
Resurse materiale:
Fiecare grupă primește: Ghidul de evadare Escape room, (fișe de lucru/enigmele)
pe care trebuie să-l rezolve pentru a găsi cifrul și a rezolva misterul, unelte și scule de
lucru pentru croire, 1 produs deteriorat (portofel+2 genți) din piele, din care se vor crea
noile produse (portochelari), mașină de cusut plană, mașină de cusut cu coloană, ațe de
diferite grosimi, ace de diferite dimensiuni.
Durată:
50 minute
- Etape de lucru:
o Anunțarea metodei de lucru.
o Realizarea grupelor de câte 4 elevi.
o Grupele de elevi vor primi plicul cu ghidul de evadare (task-urile) pe care trebuie
sa-l rezolve pentru rezolvarea misterului și îl vor deschide în același timp.
o Pentru realizarea primei sarcini au 10 minute la dispoziție, după care se prezintă la
profesor, care este arbitrul jocului, să verifice corectitudinea rezolvării sarcinii. În
funcție de corectitudinea rezolvării vor primi primul număr din cifru care va
deschide lacătul să poată „evada”.i
o Fiecare echipă primește un indiciu gratis, în cazul în care solicită mai multe indicii
sunt penalizați la sfârșitul jocului cu 2 minute din timpul total de execuție a
„Ghidului de evadare” .
o Rezolvarea sarcinii 2 de lucru, în 10 de minute, urmată de verificarea profesorului
și primirea al doilea număr din cifru.
o Executarea practică a portochelarilor după tipar este a 3 a sarcină.
o După verificarea corectitudinii realizării produsului primesc al 3 lea număr din
cifru.
o Echipa câștigătoarea este cea care a rezolvat corect toate sarcinile și se încadrează
în timpul de lucru.
o Elevii împreună cu profesorul vor discuta și verifica corectitudinea informațiilor
teoretice și practice pe care le-au primit în „Ghidul de evadare”. Deasemenea se
discută importanța reciclării și reutilizării produselor din piele și înlocuitori.
Ghid de evadare!!!
Sunteți 11 prieteni pe care, după o zi de muncă, din neatenție portarul v-a încuiat
înăuntrul unei fabrici de confecții piele la etajul al 2-lea.
Pentru a vă putea elibera trebuie să descoperiți cifrul de la lacătul fabricii,
răspunzând la întrebări și realizând sarcinile practice pe care le găsiți în atelierul de lucru.
Acestea sunt împărțite în trei grupe care vor fi rezolvate în ordinea dată. După rezolvarea
primei grupe de task-uri trebuie verificată corectitudinea acesteia de către arbitru după
care primiți primul număr de la cifru. În același mod se procedează și cu următoarele două
sarcini.
Pentru a lucra eficient trebuie să vă împărțiți în 3 echipe pe care le trageți la sorți.
Timpul total de lucru în care vă puteți elibera este de 50 de minute care se împarte
diferențiat pe cele trei grupe de task-uri. Toate sarcinile sunt obligatorii de rezolvat
corect.
În cazul în care întâmpinați probleme și aveți nevoie de ajutor, arbitrul vă va
oferi indicii contra unei penalizări de 2 minute per indiciu pe care o veți primi la
finalul efectuării tuturor sarcinilor. Un indiciu este oferit gratuit pentru fiecare echipă.
Echipa care rezolvă corect toate sarcinile de lucru și în timpul indicat va descoperi cifrul
pentru a deschide ușa va primi un premiu și va fi răsplătită cu nota maximă.
Pentru a vă putea elibera din magazia de aprovizionare și a descoperi primul
număr din cifru trebuie să răspundeți corect la primele 2 întrebări în timp de 10
minute.
1. Prin reciclare bunurile uzate sunt transformate în produse noi. Enumerați trei
beneficii ale reciclării cu impact asupra economiei și mediului :
2. Numiți prima operație din procesul tehnologic de realizarea a unui pantof

bărbătesc din piele și enumerați două moduri de realizarea a acesteia.
După rezolvarea sarcinii trebuie să vă prezentați la arbitru pentru

verificarea corectitudinii informațiilor. Dacă acestea sunt corecte primiți primul număr
de la cifru dacă nu sunt, primiți un hint gratis și refaceți informația
Vă aflați în atelierul de coasere, un pas mai aproape pentru a deschide cifrul .
Alegeți unul dintre produsele deteriorate de pe masa de lucru. (portofel /2 poșete)
În imagini aveți reprezentat tiparul unui produs finit.
Pentru a obține al 2-lea număr trebuie să urmați pașii:
1. Identificați materialele și unelte de lucru necesare realizării practice a produsului
conform cu indicațiile notate mai jos:
 Material utilizate: reutilizați și reciclați produsul deteriorat ales
 Accesorii : Velcro culoare neagră
 Unelte de lucru: cutter, liniar, șmirghel, foarfecă
 Adeziv
2. Identificați și pregătiți mașina de cusut în vederea coaserii utilizând specificațiile
tehnice notate mai jos:
 Ac cusătură funcțională: NM90 RG,
 Ață superioară/inferioară: Serafil 40/3 , col :0106E
 Mașină cusut cu coloană
După realizarea sarcinilor chemați arbitrul(profesorul) pentru

verificare.
. La acest task echipa se poate împărți pentru a optimiza timpul de

execuție.
Felicitări!! Ați ajuns la ultima sarcină.
Prin executarea practică a produsului folosind tiparul de la proba precedentă, materiale

alese și mașina de cusut obțineți ultimul număr din cifru.
Pentru realizarea acestei sarcini trebuie să respectați indicațiile:
 Croiți după tipar piesele portochelarilor.
 Montați părțile interioare și accesoriile folosind adeziv
 Îmbinați prin coasere părțile componente.
 Control de calitate
Produsul trebuie să fie conform indicațiilor primite și să nu
prezinte defecte de calitate.
După realizarea task-ului arbitrul jocului verifică corectitudinea modului de
realizare a produsul și respectarea indicațiilor, dacă este corect executat, s-a respectat
timpul, nu sunt penalizări de la sarcinile anterioare veți primi ultimul număr din cifru și
cheia să aflați combinația.
1. https://www.semanticscholar.org/paper/EscapED%3A-A-Framework-for-
Creating-Educational-Rooms-Clarke-
Peel/2efb8235c9ba05dccc82cb015264585c99bdc9c5
2. https://www.agorabierta.com/2018/03/escape-room-educativo/
3. https://www.researchgate.net/publication/348697168_How_to_create_Educati
onal_Escape_rooms_Strategies_for_creation_and_design
4. https://steamerproject.eu/creation-guide-introduction/
5. https://logopsycom.com/steamer-a-guide-to-create-your-own-escape-rooms/
6. Aubeux, D., Blanchower, N., Bray, E., Clouet, R., Remaud, M., Badran,
Z.,Prud’homme, T. and Gaudin, A. 2020. Educational gaming for dental
students: Design and assessment of a pilot endodontic-themed escape game.
European Journal of Dental Education.
EXEMPLUL 3
Domeniul de pregătire profesională: INDUSTRIE TEXTILĂ ȘI PIELĂRIE
Tema: Materiale auxiliare utilizate în confecții


5.1.2. – Caracterizarea 5.2.2. – Selectarea semifabricatelor din 5.3.1. – Asumarea
semifabricatelor din cadrul proceselor tehnologice responsabilității în
cadrul proceselor 5.2.8. – Utilizarea corectă în comunicare selectarea semifabricatelor
tehnologice a vocabularului comun și a celui de 5.3.2. – Identificarea
specialitate independentă a
semifabricatelor pentru
obținerea produselor finite
Activitate realizată prin METODA ORGANIZATORULUI GRAFIC.

Organizatorul grafic este o metodă de învăţare activă care facilitează esenţializarea unui
material informativ prin schematizarea ideilor. Această metodă ajută elevii să facă corelaţii
între ceea ce ştiu şi ceea ce urmează să înveţe sau ce vor trebui să răspundă.
De asemenea, profesorii sunt ajutaţi să stabilească obiectivele lecţiei, să conştientizeze mai

bine ceea ce vor preda sau evalua. Organizatorul grafic se poate utiliza pentru prezentarea
structurată a informaţiei în mai multe moduri: comparativ, descriptiv, secvenţial, de tipul
cauză-efect, problematizat etc.
Obiective:
 Identificarea materialelor auxiliare folosite în activitatea de producție;
 Descrierea caracteristicilor materialelor auxiliare întâlnite în activitatea de
producție;
 Stabilirea rolului fiecărui material auxiliar în structura produselor textile;
 Verificarea corectitudinii lucrării realizate;
 Argumentarea importanței utilizării materialelor auxiliare în activitatea de
producție;
Mod de organizare a activității/a clasei: în echipe de elevi (3-4 elevi/echipă)

Etape:
 Pasul 1: Elevii vor fi împartiti în echipe de câte 3-4 elevi. Se anunţa tema (Materiale
auxiliare utilizate în confecții, verificare de cunoştinţe) şi metoda de lucru.
 Pasul 2: Fiecare echipă va primi cate o fisa, continând sarcini de lucru, ce vizeaza
sistematizarea cunostintelor despre materialele auxiliare.
 Pasul 3: Echipele vor colabora în rezolvarea cerintei, apoi vor organiza grafic continuturile.
 Pasul 4: Fiecare echipa îşi va susţine reprezentarea grafica.
Resurse materiale:
Fise de lucru, fișe de documentare, mostre cu materiale auxiliare (căptușeli, întărituri,
furnituri, garnituri, ață de cusut), produse de îmbrăcăminte.
Durată: 30 minute

Pentru cele 5 echipe de lucru se construiesc 5 fişe după modelul din activitate. Se vor urmări
rolul, condițiile pe care trebuie să le îndeplinească, tipurile de materiale folosite și
utilizările pentru următoarele categorii de materiale auxiliare: căptușeli, întărituri,
furnituri, garnituri și ața de cusut. La selectarea materialelor auxiliare s-a avut în vedere
faptul că la confecţionarea produselor de îmbrăcăminte se folosesc pe lângă materialul de bază
şi materiale auxiliare, care depind de materialele de bază şi se situează în al doilea plan din
punct de vedere al importanţei şi funcţiilor în produs. Materialele auxiliare conferă produsului
caracteristicile de formă și de aspect dorite, asigurând totodată și condițiile impuse din punct
de vedere al confortului.
Activitatea se poate desfăşura şi ca un tur al galeriei. Profesorul afişeazã pe postere câte o

caracteristică a materialului auxiliar, iar grupele de elevi notează pe acestea şi caracteristici
identificate. Profesorul îi poate dirija mai uşor în acţiunea de identificare a caracteristicilor și
rolului. Astfel, activitatea devine dinamicã, necesitând participarea activă a tuturor elevilor.
Etape de lucru:
1. Elevii se împart în cinci echipe;
2. Fiecare echipă îşi alege un lider, care să coordoneze derularea acţiunii;
3. Profesorul împarte foile de hârtie cu instrucţiunile şi sarcinile de lucru: fiecare grup
primeşte o fişă de lucru pe care este indicată, în mijlocul ei, o categorie de materiale
auxiliare;
4. Pentru categoria de materiale auxiliare indicată, fiecare echipă selectează din mostre
tipurile de material corespunzătoare;
5. Fiecare echipă notează pe fișa de lucru rolul, condițiile pe care trebuie să le
îndeplinească, tipurile pentru fiecare categorie de materiale auxiliare și
utilizările;
6. Informațiile notate se vor lega prin săgeţi cu denumirea materialului auxiliar,
evidenţiindu-se astfel conexiunile pe care elevii le intuiesc, rezultând în acest fel un
organizator grafic.
7. Liderii grupurilor coordonează şi verifică desfăşurarea activităţiilor;
8. După epuizarea timpului pentru rezolvarea sarcinilor de lucru, profesorul cere fiecărui
lider de echipă să prezinte rezultatele lucrului în echipă.
9. Lucrarea în formă finală va fi realizată prin afişarea pe tablă sau lipirea tuturor fişelor
de lucru pe o coală mare de hârtie. Astfel rezultă un organizator grafic complet, ce
cuprinde tipurile de materiale auxiliare utilizate la confecționarea produselor
vestimentare.
Echipa nr 1: Lider: ..............................................
Membri: ……………………………………………………….
……………………………………………………
……………………………………………………
Timp de lucru: 30 minute
FIȘA DE LUCRU
Materialele auxiliare sunt materiale care completează, din punct de vedere structural,
calitativ și estetic, caracteristicile produselor vestimentare.
Pentru materialul auxiliar din mijlocul fișei, notaţi înformațiile solicitate în căsuțele de mai
jos.
CONDIȚII IMPUSE:
ROL:
Căptușeli
TIPURI: UTILIZĂRI:
Echipa nr 2: Lider:
............................................................
Membri: …………………………………….
……………………………………
……………………………………

FIȘA DE LUCRU
jos.
ROL: CONDIȚII IMPUSE:
Întărituri
UTILIZĂRI:
TIPURI DE ÎNTĂRITURI:
Echipa nr 3: Lider:
..............................................
Membri: …………………………………….
……………………………………
……………………………………

FIȘA DE LUCRU
jos.
Furnituri
TIPURI:
UTILIZĂRI:
Echipa nr 4: Lider:
..............................................
Membri: …………………………………….
……………………………………
……………………………………

FIȘA DE LUCRU
jos.
Garnituri
TIPURI:
UTILIZĂRI:
Echipa nr 5: Lider: ..............................................
Membri: …………………………………….
……………………………………
……………………………………

FIȘA DE LUCRU
jos.
Ata de cusut
TIPURI: UTILIZĂRI:
REZOLVARE FIȘE DE LUCRU:
FIȘA DE LUCRU nr. 1
ROL:
CONDIȚII IMPUSE:
 mărirea rezistenţei la purtare;
 mărirea rezistenţei la şifonare;
 să fie lucioase;
 păstrarea formei în timp;
 să permită mularea cu
 îmbunătăţirea valorii de prezentare a
uşurinţă pe corpul purtătorului
produselor finite;
 îmbunătăţirea parametrilor de
confort.
Căptușeli
UTILIZĂRI:
TIPURI:
dublarea detaliilor produselor
 serjul de îmbrăcăminte (guler, piepţi,
 atlazul spate, mâneci, betelii).
 satinul
 căptuşeala de mâneci
 ţesătura golf
 crepe de China
FIȘA DE LUCRU 2
CONDIȚII IMPUSE:
ROL:
 să prezinte stabilitate dimensională;
 mărirea rezistenţei la purtare;
 să fie neşifonabile;
 mărirea rezistenţei la şifonare;
 să fie rezistente la întărire pe orice
 păstrarea formei în timp;
direcţie;
 îmbunătăţirea valorii de  să fie permeabile la transpiraţie şi aer;
prezentare a produselor finite;
 să aibă o bună rezistenţă la scămoşare şi
 îmbunătăţirea parametrilor de frecare
confort.
Întărituri
TIPURI:
UTILIZĂRI:
Întărituri țesute:
 pânză vatir se Sunt materiale textile folosite la
 pânză volvatir dublarea anumitor detalii ale
 canafasul produsului de îmbrăcăminte
 rosharul (gulere, piepţi, manşete, buzunare,
betelii, clape, mâneci).
Întărituri neţesute:
 întărituri din folii sintetice
 întăriturile termofuzibile
 întărituri cu termoadezivi
FIȘA DE LUCRU 3
 măresc capacitatea de reținere a Selectarea furniturilor se face în

căldurii corpului; funcție de materialul de bază,
 măresc rezistenţa produselor; model, destinația produsului etc.
 încheierea , fixarea, decorarea
produselor;
 îmbunătățesc aspectul produselor.
Furnituri
TIPURI: UTILIZĂRI:
 vatelina  dublarea îmbrăcămintei

 rejansa exterioare pentru anotimpul rece;
 banda de protecţie  întărirea și susținerea produselor
 banda de retenţie cu sprijin pe talia;
 elasticul  protejarea tivului la pantaloni;
 furnituri folosite pentru încheierea,  -ajustarea pe corp a produselor de
fixare, decorarea produselor ( nasturi, lenjerie;
copci, capse, catarame, fermoare)  încheierea, fixarea, decorarea
produselor.
FIȘA DE LUCRU 4
CONDIȚII IMPUSE:
ROL:
Selectarea garniturilor se face
 Completează, întregesc și în funcție de model, destinația
ornamentează produsul
confecționat; produsului.
 îmbunătățesc aspectul produselor;
Garnituri
TIPURI :
 benzi ripsate UTILIZĂRI:

 suitaşul
- rol ornamental sau funcțional la
 colțişori
 dantela produse de îmbrăcăminte pentru
 șnururi femei și copii;
 panglici
 alte produse de pasmanterie
FIȘA DE LUCRU 5
CONDIȚII IMPUSE:
ROL:
 aţa trebuie să corespundă din punct de
Este cel mai important material vedere al rezistenţei cu cea a
auxiliar, folosit la confecţionarea materialelor confecţionate;
îmbrăcămintei.  aţa trebuie să aibă o fineţe
În procesul de coasere aţa de cusut se corespunzătoare cu grosimea şi
alege în funcţie de materialele ce se destinaţia materialelor;
confecţionează şi felul operaţiei de  culoarea aţei se stabileşte în funcţie de
coasere. culoarea materialelor ( în general
culoarea aţei se adoptă cu o nuanţă mai
închisă decât culoarea materialului de
bază )
Ata de cusut
TIPURI:
UTILIZĂRI:
 aţa din bumbac
 cusături de asamblare
 aţa din in și din cânepă
 coaserea nasturilor și a butonierelor
 aţa din mătase naturală
 coaserea tivurilor
 aţa din mătase artificială
 copuri tehnice și medicale
 aţa din fibre chmice (PES, PA)
 încălțăminte și produse de marochinărie
 aţa din fibre în amestec
 cusături decorative
Recomandări privind resurse educaționale deschise specifice temei:
Resursele Educaționale Deschise (RED) sunt instrumentele folosite în procesul de învățare,
predare, cercetare sau cu alte obiective educaționale care sunt disponibile într-un format
accesibil și sub o licență liberă.
RED oferă oportunitatea tuturor de a crea și colabora în dorința de a aduce informații
prețioase și actualizate, la care oricine, indiferent de locul în care se află, poate avea
acces.
Pentru tema prezentată se pot utiliza prezentări, resurse video și audio, fișe.
1.Țiglea, R., ş.a.,- ”Sănătatea și securitatea muncii și protectia mediului în industria textilă
și pielărie”, Editura CD PRESS 2019
2.Ţiglea, R., ş.a.,- ”Manual pentru cultura de specialitate – instruire teoretică”, clasa a IX-
a, Editura Oscar Print 2006
3.Ţiglea, R., ş.a.,- ”Manual pentru cultura de specialitate – instruire practică”, clasa a IX-a
Editura Oscar Print 2006
4. Ţiglea, R., ş.a.,- ”Manual pentru Şoala de Arte şi Meserii, “Tehnologii de confecţionare a
produselor din ţesături şi tricoturi”, clasa a X-a,Editura Oscar Print 2006
Standard de pregătire profesională – nivel 3: Confecționer produse textile- Ministerul
Educaţiei/ CNDIPT, 2016
http://www.dex-tex.info Dicționar tehnic textil
http://www.dialogtextil.ro
http://www.didactic.ro/materiale-didactice/baza-nationala-cu-instrumente-de-evaluare-
pentru-ipt
http://croitor.meseriamea.com/modul/descriere-2-2/
https://www.testextextile.com/ro/clasificarea-%C8%99i-aplicarea-materialelor-textile-
inteligente/
https://www.emidale.ro/_galerie/categorii/418_categorie.png
https://www.mabotex.ro/produse/nasturi-imbracati/
https://www.intertexbrasov.ro/tesaturi/
http://www.profitromania.ro/firme/matasea-romana/captuseli-simple-si-matlasate-
2079.html
Domeniul de pregătire profesională: INDUSTRIE TEXTILĂ ȘI PIELĂRIE
Modulul 1: Operații tehnologice din industria textilă și pielărie
Tema: Materiale auxiliare utilizate în confecții

5.1.2. – Caracterizarea 5.2.2. – Selectarea semifabricatelor din 5.3.1. – Asumarea
semifabricatelor din cadrul proceselor tehnologice responsabilității în selectarea
cadrul proceselor 5.2.8. – Utilizarea corectă în comunicare semifabricatelor
tehnologice a vocabularului comun și a celui de 5.3.2. – Identificarea
specialitate independentă a
semifabricatelor pentru
obținerea produselor finite
Tip de evaluare: probă practică pentru activitatea de laborator
Mod de organizare a activității/a clasei: În echipe de elevi (3-4 elevi/echipă)
Resurse materiale:
Fise de lucru, fișe de documentare, seturi de mostre cu materiale auxiliare (căptușeli,
întărituri, furnituri, garnituri, ață de cusut), produse de îmbrăcăminte.
Durată: 30 minute
Tema probei practice:

Pentru materialul auxiliar din mijlocul fișei, notaţi informațiile solicitate în căsuțele de
mai jos. La final, veți obține informații despre o categorie de materiale auxiliare utilizate la
confecțiile textile.
Cerințe/Sarcini de lucru
1. Elevii se împart în cinci echipe;
2. Fiecare echipă îşi alege un lider, care să coordoneze derularea acţiunii;
3. Profesorul împarte foile de hârtie cu instrucţiunile şi sarcinile de lucru: fiecare echipă
primeşte o fişă de lucru pe care este indicată, în mijlocul ei, o categorie de materiale
auxiliare;
4. Pentru categoria de materiale auxiliare precizată, fiecare echipă selectează din mostre
tipurile de materiale corespunzătoare;
5. Fiecare membru al echipei rezolva o sarcină din fișa de lucru și colaborează cu ceilalți
membri ai echipei;
6. Liderul echipei coordonează şi verifică desfăşurarea activităţilor;
7. După epuizarea timpului, profesorul cere fiecărui lider de echipă să prezinte rezultatele
lucrului în echipă;
8. Lucrarea în formă finală va fi realizată prin afişarea pe tablă sau lipirea tuturor fişelor de
lucru pe o coală mare de hârtie. Rezultă un organizator grafic complet, ce cuprinde
tipurile de materiale auxiliare utilizate la confecționarea produselor vestimentare.
Grila de evaluare
Punctaj
Criterii de evaluare Punctaj Indicatori de evaluare pe
indicator
1. Primirea şi 35 1.1. Organizarea locului de muncă. Stabilirea 10
planificarea sarcinii puncte sarcinilor în grupul de lucru.
de lucru
1.2. Selectarea/Alegerea materialului corespunzător 25
categoriei, necesar realizării sarcinii de lucru
2. Realizarea sarcinii 50 2.1. Determinarea rolului materialului auxiliar 5
de lucru puncte
2.2. Determinarea condițiilor pe care trebuie să le 10
respecte materialul auxiliar
2.3 Determinarea tipurilor de materiale 10
corespunzătoare categoriei
2.4. Exemplificarea utilizării materialului auxiliar în 20
structura unui produs vestimentar
2.5 Încadrarea în timpul alocat rezolvării sarcinii de 5
lucru
3. Prezentarea 15 3.1. Argumentarea importanței materialului auxiliar 10
sarcinii de lucru puncte în structura produsului vestimentar
3.2. Utilizarea vocabularului de specialitate în 5
prezentarea sarcinii de lucru

Resursele Educaționale Deschise (RED) sunt instrumentele folosite în procesul de învățare,
predare, cercetare sau cu alte obiective educaționale care sunt disponibile într-un format
accesibil și sub o licență liberă.
RED oferă oportunitatea tuturor de a crea și colabora în dorința de a aduce informații prețioase și
actualizate, la care oricine, indiferent de locul în care se află, poate avea acces.
Pentru tema prezentată se pot utiliza prezentări, resurse video și audio, fișe.
1.Țiglea, R., ş.a.,- ”Sănătatea și securitatea muncii și protectia mediului în industria textilă
și pielărie”, Editura CD PRESS 2019
2.Ţiglea, R., ş.a.,- ”Manual pentru cultura de specialitate – instruire teoretică”, clasa a IX-
a, Editura Oscar Print 2006
3.Ţiglea, R., ş.a.,- ”Manual pentru cultura de specialitate – instruire practică”, clasa a IX-a
Editura Oscar Print 2006
4. Ţiglea, R., ş.a.,- ”Manual pentru Şoala de Arte şi Meserii, “Tehnologii de confecţionare a
produselor din ţesături şi tricoturi”, clasa a X-a,Editura Oscar Print 2006
Standard de pregătire profesională – nivel 3: Confecționer produse textile- Ministerul
Educaţiei/ CNDIPT, 2016
http://www.dex-tex.info Dicționar tehnic textil
http://www.dialogtextil.ro
http://www.didactic.ro/materiale-didactice/baza-nationala-cu-instrumente-de-evaluare-
pentru-ipt
http://croitor.meseriamea.com/modul/descriere-2-2/
https://www.testextextile.com/ro/clasificarea-%C8%99i-aplicarea-materialelor-textile-
inteligente/
https://www.emidale.ro/_galerie/categorii/418_categorie.png
https://www.mabotex.ro/produse/nasturi-imbracati/
https://www.intertexbrasov.ro/tesaturi/
http://www.profitromania.ro/firme/matasea-romana/captuseli-simple-si-matlasate-
2079.html
EXEMPLUL 4
Domeniul de pregătire profesională:Industrie textilă și pielărie
Tema: Elemente generale privind structura și reprezentarea tricoturilor din bătătură

cu legături de bază

5.1.2.Caracterizarea 5.2.2.Selectarea 5.3.1.Asumarea
semifabricatelor din cadrul semifabricatelor din cadrul responsabilității în
proceselor tehnologice proceselor tehnologice selectarea semifabricatelor
5.2.8.Utilizarea corectă în 5.3.2.Identificarea
comunicare a vocabularului independentă a
comun și a celui de semifabricatelor pentru
specialitate obținerea produselor finite
5.2.10.Utilizarea 5.3.8.Colaborarea cu
dicționarului tehnic, într-o membrii echipei de lucru, în
limbă străină pentru scopul îndeplinirii sarcinilor
identificarea termenilor de la locul de muncă
specifici 5.3.9.Asumarea, în cadrul
5.2.11.Prelucrarea echipei de la locul de
informațiilor dobândite din muncă, a responsabilității
documentația tehnică pentru sarcina de lucru
primită
Activitate realizată prin metoda metoda Carusel sau Grafitti

Clasa e împărțită în grupuri, care rezolvă o cerință dată, iar soluția se materializează într-
un poster, pe o coală ce are formatul minim A3. Lucrările se afișează pe unul dintre pereții
clasei. Elevii trec prin fața acestora să vadă prezentările colegilor și, eventual, să facă
observații privitoare la conținut. În final, fiecare grup își va prezenta posterul și se vor
discuta observațiile făcute de colegi. Profesorul coordonează discuțiile, oferă informații
suplimentare.

Profesorul pregătește pentru activitatea de laborator fișe de documentare, mostre de
tricoturi din bătătură cu legături de bază, foi de hârtie de dimensiunea A3, lupe textile și
capse. Elevii vor fi împărțiți în 3 grupe, care vor lucra la o problemă, ce se va materializa
într-un poster descriptiv.
Resurse materiale:
 Mostre de tricot de bătătură glat, patent, lincs;
 Lupe textile;
 Foi A3;
 Foi de documentare
Durată: 30 minute
- Etape de lucru:
1. Formarea echipelor:
o Echipa 1 – selectarea mostrelor de tricot glat (minim 5);
o Echipa 2 - selectarea mostrelor de tricot patent (minim 5);
o Echipa 3 - selectarea mostrelor de tricot lincs (minim 5);
2. După selectarea mostrelor acestea vor fi prinse (capsate) pe foaia primită. Titlul care se
va trece pe foaia de lucru este „Tricot – glat/patent/lincs”, este analizată organoleptic
fiecare mostră și se notează pe foile A3 următoarele:
Caracteristici
Reprezentare prin
semne convenționale
Reprezentare în
secțiune de rânduri
Utilizări
Modul de refolosire a
mostrelor de tricot
Traducere Tricot Glat Patent Lincs
Fiecare grupă va indica modul de refolosire a mostrelor de tricot și va utiliza calculatorul și

internetul pentru a determina denumirile în limba engleză a termenilor tricot, glat,
patent, lincs.
3. Foile sunt afișate formând „galeria de artă”.
4. Fiecare echipă vine în fața propriului poster.
5. La semnalul profesorului, grupele se deplasează în sensul acelor de ceasornic,
parcurgând „galeria” în calitate de vizitatori sau critici. Astfel pot fi urmărite:
 soluțiile propuse de membrii fiecărei echipe;
 de a face aprecieri asupra corectitudinii lucrărilor prezentate;
 de a face completări – pe foile A3;
 de a pune întrebări.
6. După încheierea „turului galeriei”, membrii fiecărei echipe vin în fața propriului poster,
își reexaminează posterul prin prisma observațiilor făcute.
7. Sub îndrumarea profesorului fac corecturile sau completările necesare.
Fișa de documentare 1
STRUCTURA ȘI REPREZENTAREA TRICOTURILOR DIN BĂTĂTURĂ
CU LEGĂTURI DE BAZĂ
Tricotul cu legătură glat
Caracteristici de structură
 este format din ochiuri normale toate având aspect de faţă pe o parte şi de spate
pe cealaltă, evoluţia firului în fiecare rând este identică;
 pe faţa tricotului flancurile ochiurilor sunt continui şi acoperă buclele de ac ale
ochiurilor din rândul precedent;
 pe spatele tricotului buclele de ac şi de platină apar în prim plan, buclele de ac
acoperă flancurile ochiurilor din rândul precedent.
Tricot glat cu aspect de faţă
Reprezentarea secțiunii Reprezentarea prin semne

Reprezentare structurală
rândului de ochiuri convenționale
Tricot glat cu aspect de spate
Reprezentare structurală Reprezentarea secțiunii Reprezentarea prin semne

rândului de ochiuri convenționale
Tricot cu legătură patent
 este format din ochiuri normale de tricot simplu cu aspect de faţă şi spate pe
ambele părţi ale tricotului
 se caracterizează prin alternanţa şirurilor de ochiuri pe faţă cu şirurile de ochiuri
pe spate.
 succesiunea şirurilor de ochiuri cu aspect de faţă şi spate determină raportul
legăturii patent (1:1, 2:2, 2:1, 3:2 etc.)
Tricot patent 1:1
Reprezentare structurală Reprezentarea Reprezentarea prin

secțiunii semne convenționale
rândului de ochiuri
Tricot patent 2:1
Reprezentare structurală Reprezentarea Reprezentarea prin

secțiunii semne convenționale
Tricot cu legătură lincs
 este format din ochiuri normale de tricot simplu cu aspect de faţă şi spate pe
ambele părţi ale tricotului
 se caracterizează printr-o alternanţă de rânduri de ochiuri normale cu aspect faţă
şi spate, într-un anumit raport
Reprezentarea Reprezentarea prin

Reprezentare structurală secțiunii semne convenționale

 fișe de documentare;
 manual;
 calculator;
 internet,
1. Lupașcu, R. ș.a. – manual clasa IX-a, editura CD PRESS, 2016;
2. Lupașcu, R. ș.a. – manual „Materii prime în industria textilă și pielărie”, editura CD
PRESS, 2019;
3. Curriculum – clasa a X-a, învățământ liceal, filiera tehnologică, domeniul: industrie
textilă și pielărie;
4. Standarde de pregătire profesională calificarea „Tehnician în industrie textilă”.
Anul de studiu – Clasa a X-a

Domeniul de pregătire profesională: Industrie textilă și pielărie
Tema: Procese tehnologice în tricotaje

5.1.1. Descrierea etapelor 5.2.1.Identificarea etapelor 5.3.1.Asumarea
de transformare a materiei de transformare a materiilor responsabilității în
prime în produs finit, prime pe parcursul procesului selectarea
specifice proceselor tehnologic semifabricatelor
tehnologice din textile 5.2.8.Utilizarea corectă în 5.3.2.Identificarea
pielărie comunicare a vocabularului independentă a
5.1.2.Caracterizarea comun și a celui de semifabricatelor pentru
semifabricatelor din cadrul specialitate obținerea produselor
proceselor tehnologice 5.2.10.Utilizarea finite
5.1.4.Descrierea operațiilor dicționarului tehnic, într-o
din cadrul proceselor limbă străină pentru
tehnologice din domeniul identificarea termenilor
textile pielărie specifici
5.2.11.Prelucrarea
informațiilor dobândite din
documentația tehnică
Tip de evaluare: test/chestionar
Mod de organizare a activității/clasei:

- individual
Resurse materiale:
- Fișa de evaluare
Durată: 50 minute
Data………
Nume și prenume elev…………….
Test de evaluare
 Toate subiectele sunt obligatorii.
 Se acordă 10 puncte din oficiu.
 Timp de lucru: 50 minute
Subiectul. I. 20 puncte
I.1. Pentru fiecare dintre cerințele de mai jos (1 - 5) scrieţi pe foaia de concurs litera
corespunzătoare răspunsului corect: 5 puncte
1. Tricoturile simple cu legături de bază sunt:

a. glat, patent şi ajur;
b. glat, patent şi lincs;
c. patent, glat şi atlaz;
d. patent, lincs şi lănțișor.
2. Distanța în mm dintre cele două fețe ale tricotului, măsurată sub o anumită
presiune,se numește:
a. desime;
b. lungime;
c. masă specifică;
d. grosime.
3. După destinație, tricoturile sunt:
a. tricoturi din lână;
b. tricoturi metraj;
c. tricoturi patent;
d. tricoturi pentru lenjerie.
4. Capacitatea tricotului de a absorbi apa se numește:
a. hidrofilie;
b. higroscopicitate;
c. permeabilitate la apă;
d. permeabilitate la vapori.
5. Proprietatea țesăturii/tricotului de a se îndoi fără a se deforma permanent se
numește:
a. elasticitate;
b. extensibilitate;
c. flexibilitate;
d. stabilitate dimensională.
I.2. Citiți, cu atenție, afirmațiile următoarele, numerotate cu cifre de la 1 la 5.

(5 x 2p = 10puncte)
1. Tricoturile pentru articole de uz casnic și decorativ fac parte din criteriul de
clasificare după destinație.
2. Tricoturile semiconturate nu au o anumită formă, obținută prin îngustări în trepte
și lărgiri succesive.
3. Tricoturi simple (din bătătură) la care fiecare rând de ochiuri se formează prin
buclarea succesivă a unuia sau mai multor fire.
4. Ciorapii sunt tricoturi conturate spațial.
5. Rularea la margini este o caracteristică negativă a țesăturilor.
Pentru fiecare dintre afirmațiile de la 1 la 5, scrieți, pe foaia cu răspunsuri, cifra
corespunzătoare enunțului şi notați în dreptul ei litera A, dacă apreciați că afirmația este
adevărată, sau litera F, dacă apreciați că afirmația este falsă.
I.3. În coloana A sunt enumerate etape ale procesului tehnologic de obținere a tricoturilor,
iar în coloana B scopurile acestora. Scrieți, pe foaia de concurs, asocierile corecte dintre
fiecare cifră din coloana A și litera corespunzătoare din coloana B.
5 puncte
A. Etape B. Scop
1. Recepția firelor a. verificarea și înlăturarea anumitor defecte
înnobilarea tricotului în vederea satisfacerii
2. Bobinarea firelor b. cerințelor de utilizare impuse de destinația
produselor.
verificarea firelor pentru a stabili dacă acestea
3. Tricotarea firelor c. corespund cu datele incluse în documentele de
livrare, urmând ca acestea să fie acceptate sau nu.
4. Controlul și repasarea d. obținerea tricotului.
5. Finisarea e. obținerea produselor tricotate

Obținerea unor formate cu lungime mare de fir,
f.
care să asigure o funcționare îndelungată a mașinii;
Subiectul. II. 30 puncte
II.1. Scrieți, pe foaia cu răspunsuri, informația corectă care completează spațiile

libere:
(8 x 3p = 24p)
1. Tricotul este un produs textil obținut prin buclarea …(1)… sau simultană a unui fir sau a
unui sistem de fire, transformarea lor în …(2)… și înlănțuirea între ele într-o anumită
ordine sub formă de …(3)…. și șiruri.
2. Tricoturile în … (4)….sunt formate din mai multe bucăți (panouri), care corespund
dimensiunilor produsului ce urmează a fi realizat.
3. Cea mai mică unitate structurală a tricotului este ...(5)... .
4. Elementele componente ale ochiului la tricotul din bătătură sunt: …(6)… , …(7)…, …(8)…
.
II.2.
Se dă tricotul din figură: (6 p)
x 0 x 0
x 0 x 0
x 0 x 0
x 0 x 0
a. Precizați denumirea tricotului precum și categoria de legătură din care face parte. (2p)
b. Denumiți metoda de reprezentare folosită (1p)
c. Reprezentați tricotul folosind ca metodă de reprezentare secțiunea rândului de ochiuri.
(3p)
Subiectul. III. 40 puncte
Realizează un eseu cu titlul „Procesul tehnologic de obținere a produselor tricotate”,

respectând următoarea structură de idei:
a. definirea procesului tehnologic de tricotare; (6 puncte)

b. prezentarea succesiunii operațiilor procesului tehnologic; (12 puncte)
c. definirea operațiilor procesului tehnologic de obținere a produselor tricotate.(18
puncte)
d. precizarea a două operații de finisare a tricoturilor. (4 puncte)
BAREM DE CORECTARE ȘI NOTARE
 Toate subiectele sunt obligatorii.

 Se acordă 10 puncte din oficiu.
 Timp de lucru: 50 minute
Subiectul I. 20 puncte
I.1. 5 puncte
1 - b, 2 - d, 3 - d, 4 - a, 5 - c
Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 1 punct (1p x 5 = 5p).
I.2. 10 puncte
1 – A, 2 – F, 3 – A, 4 – A, 5 - F
I.3. 5 puncte
1-c, 2-f, 3-d, 4-a, 5-b
Subiectul. II. 30 puncte
II. 1.24 puncte

1 – succesivă
2 – ochiuri
3 – rânduri
4 – panouri
5 – ochiul
6 - bucla de ac
7 – bucla de platină
8 – flancurile ochiului
Pentru fiecare răspuns corect și complet se acordă câte 3 puncte (3p X 8 = 24p).
II.2. 6 puncte
a. Patent 1:1, tricot cu legătură de bază
Se acordă câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect.(1p x 2 = 2p)
b. Metoda de reprezentare prin semne convenționale
Se acordă 1 punct pentru răspuns corect.
c. Reprezentarea în secțiunea rândului de ochiuri a unui rând de tricot.
Se acordă 3 puncte pentru reprezentare corectă. Se acordă 1,5 puncte pentru

reprezentare corectă dar incompletă.
Subiectul. III. 40 puncte

a. Procesul tehnologic de fabricare a produselor tricotate cuprinde ansamblul de operații
mecanice, fizice și chimice la care sunt supuse firele (materia primă) până la
transformarea lor în produs finit (tricot sau produse tricotate).
Pentru definiție corectă și completă se acordă 6 puncte. Pentru răspuns parțial corect sau
incomplet se acordă 3 puncte.
b. Recepție, bobinare, tricotare, control și repasare, finisare și confecționare.

Pentru prezentarea corectă a succesiunii operațiilor se acordă 12 puncte.
c.
Recepția firelor este operația de verificare cantitativă și calitativă a firelor.
Bobinarea firelor este operația tehnologică de trecere a firelor de pe formate inadecvate
utilizării lor directe pe mașina de tricotat (copsuri, sculuri) pe formate specifice tricotării
(bobine).
Tricotarea este operația de bază din procesul tehnologic de fabricație a tricotului și constă
în transformarea pe cale mecanică a firului în bucle și a buclelor în ochiuri, sub acțiunea
simultană a organelor de formare a ochiurilor.
Controlul și repasarea este operația de verificare și înlăturare a anumitor defecte (ochiuri
scăpate, mici găuri) apărute în timpul tricotării, în timpul transportului sau al altor
operații (încheiat, întors pe față etc.).
Finisarea tricoturilor cuprinde o succesiune de operații cu caracter fizic, chimic și
mecanic, la care sunt supuse tricoturile „crude”.
Confecționarea tricoturilor este un proces tehnologic unitar ale cărui faze se succed într-
un număr și o ordine ce depind de produs și de forma tricotului din care se confecționează
produsul.
Pentru fiecare definiție corect și complet enunțată se acordă câte 3 puncte (3p X 6 =
18puncte).
Pentru răspuns parțial corect sau incomplet se acordă câte 1 punct.
d. Operațiile de finisare sunt:
 de curățare și albire;
 de colorare: vopsire, imprimare;
 de scămoșare;
 de călcare (aburire, calandrare etc.).
Pentru oricare operație de finisare precizată se acordă câte 2 puncte (2 x 2 puncte = 4
puncte)
1. Lupașcu, R. ș.a. – manual clasa IX-a, editura CD PRESS, 2016;
2. Lupașcu, R. ș.a. – manual „Materii prime în industria textilă și pielărie”, editura CD
PRESS, 2019;
3. Curriculum – clasa a X-a, învățământ liceal, filiera tehnologică, domeniul: industrie
textilă și pielărie;
4. Standarde de pregătire profesională calificarea „Tehnician în industrie textilă”.
EXEMPLUL 5
Domeniul de pregătire profesională: Industrie textilă şi pielărie
Tema: Procese tehnologice de confecţionare a îmbrăcămintei. Maşina simplă de cusut

Tip de activitate: laborator tehnologic
Rezultate ale învățării vizate:

5.1.3.Descrierea modului 5.2.3.Utilizarea utilajelor din 5.3.3.Utilizarea utilajelor
de funcţionare a utilajelor domeniul textile şi pielarie în scopul executării
din domeniul textile şi pentru realizarea operaţiilor operaţiilor tehnologice sub
pielărie tehnologice. supraveghere cu grad
5.2.7.Aplicarea NSSM,PSI şi de restrâns de autonomie
protecţie a mediului specifice
în timpul activităţii
5.2.8.Utilizarea corectă în
comunicare a vocabularului
comun şi a celui de specialitate
Activitate realizată prin: METODA MOZAIC, APLICAŢIA PADLET ŞI UTILIZAREA CODURILOR

QR
METODA MOZAIC denumită şi ,,metoda grupurilor interdependente" este o metodă
didactică modernă care propune o învățare în echipă, dirijată de profesor. Fiind o metodă
de învățare prin cooperare, metoda Mozaic folosește două tipuri de grupuri: grupuri
,,casă” și grupuri de experți.
Profesorul împarte clasa în grupe de lucru și fiecare elev din grupă are o sarcină de
studiu și o sarcină de transmitere a informaţiilor asimilate către ceilalţi colegi ai grupei.
Astfel, fiecare elev al grupei trebuie să devină expert și acest lucru se realizează prin
regruparea elevilor în grupuri de experți, unde tot grupul are aceleași temă de lucru. În
cadrul grupului de experți elevii își împart sarcinile, tot timpul colaborează între ei pentru
îndeplinirea în cât mai bune condiții a sarcinii de lucru.
Metoda Mozaic asigură o bună colaborare între elevi, chiar impune ca elevii să se
ajute între ei, să-și explice unii altora până învață materialul respectiv suficient de bine
astfel încât elevul să-l explice și altora.
Aplicând această metodă, profesorul are un rol mult diminuat, de îndrumător al
activității, de mediator, de reglator al activității elevilor săi. La începutul lecţiei
profesorul intervine semnificativ atunci când împarte elevii în grupurile de lucru şi
prezintă elevilor sarcinile de lucru, dar și la sfârşitul activităţilor când va expune
concluziile activităţilor realizate cu toată clasa.
PADLET este o aplicaţie online care permite utilizatorilor să-și exprime cu ușurinţă
opiniile pe un subiect comun pe un „avizier” virtual (wall). Peretele este, de fapt, o
pagină web unde utilizatorii (profesori şi elevi) pot publica scurte mesaje conţinând text,
imagini, clipuri video şi / sau legături. Poate fi folosit pentru a posta adrese de Internet
utile, sesiuni de brainstorming, fişe de documentare, fise de lucru, aplicatii, cuvinte noi,
termeni sau comentarii pe o temă dată. Prin partajarea padletului, elevii sunt adăugaţi ca
şi membrii şi au permisiunea de acces la materialele create de către profesor.Astfel, elevii
pot citi, scrie, edita, administra, încărca fişele de lucru, temele primite sub formă de
fişiere word, poze, materiale video, etc.
CODURILE QR oferă acces rapid la un conţinut digital ( prescurtare din limba engleză
de la quick response- „răspuns rapid”) şi constituie o modalitate foarte bună de învăţare
într-un context nou şi de stimulare a interesului elevilor.
Prin scanarea unei imagini cu cod QR cu ajutorul unui dispozitiv mobil (telefon,
tabletă), codul QR poate conecta rapid și facil utilizatorii la informațiile necesare.
Avantajele pe care le prezintă utilizarea codurilor QR în procesul de învăţare sunt multiple
atât din punct de vedere al furnizorilor- profesorii, cât şi al utilizatorilor-elevii. Astfel,
profesorii pot crea materiale de învățare moderne, în diferite formate (text, audio, video)
și care sunt deosebit de atractive și ușor accesibile elevilor, astfel încât să nu mai fie
prezentate în format fizic (de exemplu, fișe de lucru, procese tehnologice de urmat,
scheme de lucru, exerciții sau aplicații de tip teme de casă, teste de evaluare etc.). De
asemenea, materialele de învățare pot fi difuzate aşa încât elevii să le studieze în avans,
anterior lecțiilor asistate integral la clasă, față în față. Întrucât telefoanele mobile au
devenit parte integrantă a vieții moderne, utilizatorii elevi vor putea să acceseze resurse
on-line în școală (clasă). După scanarea codului QR, elevii vor avea acces facil la
materialele de învățare şi pot asimila cunoștințe vaste și diverse, în manieră adecvată
ritmului lor propriu și a disponibilității de spațiu și timp.
Durata: 50 minute

1. Pregătirea materialelor de studiu
Etape:
Profesorul stabilește tema de studiu: Maşina simplă de cusut și o împarte în 5 secvenţe:
- Secvenţa 1: Descrierea maşinii simple de cusut;
- Secvenţa 2: Părţile componente şi funcţionarea maşinii simple de cusut;
- Secvenţa 3: Cusătura tighel simplu;
- Secvenţa 4: Organele de lucru ale maşinii simple de cusut;
- Secvenţa 5: Înfilarea maşinii de cusut tighel simplu.
Profesorul realizează o fișă-expert în care sunt menţionate cele 5 secvenţe ale lecţiei
propuse și care va fi oferită fiecărei grupe.
În panoul principal al aplicaţiei online PADLET se crează padletul cu titlul MI: Operaţii
tehnologice din industria textilă şi pielărie, cls.a X-a, Maşina simplă de cusut, care
conţine materiale interactive sub formă de: fişe de documentare, fişe de lucru, teste de
evaluare, prezentare ppt.
https://padlet.com/verdeslacrimioara/8nej1vaai4z962dr
Pentru accesarea fişelor de documentare, se crează coduri QR astfel:
- Se accesează un generator gratuit de coduri QR

https://www.websiteplanet.com/ro/webtools/free-qr-code-generator/
- Se selectează locația unde trebuie să fie direcționați utilizatorii prin codul QR-
respectiv linkurile din aplicatia PADLET (pentru fisele de documentare care urmează a fi
studiate) şi se generează codurile QR, care se descarcă şi se inserează în fişele de lucru;
- Se printează fişele de lucru care se vor prezenta în cadrul lecţiei
2. Organizarea clasei de elevi

Profesorul prezintă elevilor metoda de lucru.
Se împarte clasa de elevi în 5 grupe – grupuri ,,case”. Elevilor din fiecare grupă li se
atribuie un număr de la 1 la 5.
Fiecare elev din grupă primeşte o fişă de lucru şi are ca sarcină să studieze în mod
independent, secvenţa corespunzătoare numărului său. El trebuie să devină expert în
problema dată (de exemplu, elevii cu numărul 1 din toate echipele de învățare formate,
vor aprofunda secvenţa cu numărul 1 etc).
Fiecare fişă de lucru conţine un cod QR, iar elevii scanează cu telefonul acest cod, având
acces la informaţiile şi conţinuturile din fişele de documentare.
Lecţia se desfăşoară în atelierul de instruire practică dotat corespunzător, aşa încât elevii
au acces la resursele şi materialele de studiu precizate în fişele de lucru- maşina de cusut
tighel simplu, mostre cu cusături tighel, organe de lucru ale maşinii de cusut.
3. Constituirea grupurilor de experți:

După ce au parcurs faza de lucru independent, experții cu același număr se reunesc,
constituind grupe de experți pentru a dezbate împreună conţinutul fişei.
Astfel,
-elevii cu numărul 1 părăsesc grupele inițiale si se reunesc pentru a aprofunda secvenţa 1:
Descrierea maşinii simple de cusut; în același mod procedează
- elevii cu numerele 2- secvenţa 2: Părţile componente şi funcţionarea maşinii simple de
cusut,
-elevii cu numărul 3- secvenţa 3: Cusătura tighel simplu,
- elevii cu numărul 4 - Secvenţa 4: Organele de lucru ale maşinii simple de cusut,
- elevii cu numărul 5- Secvenţa 5: Înfilarea maşinii de cusut tighel simplu
Faza discuțiilor în grupul de experți:
Elevii prezintă un raport individual asupra a ceea ce au studiat independent. Au loc discuții
pe baza datelor si a materialelor avute la dispoziție, se adaugă elemente noi si se
stabilește modalitatea în care noile cunoștințe vor fi transmise si celorlalți membri din
grupa inițială.
În timpul învăţării prin colaborare profesorul va stimula cooperarea, va monitoriza
predarea pentru a se asigura că informaţia transmită nu este greșită și se asigură că există
participare din partea tuturor membrilor echipelor.
4.Reîntoarcerea în echipa inițială de învățare

Faza raportului de echipă:
Experții transmit cunoștințele asimilate, reținând la rândul lor cunoștințele pe care le
transmit colegii acestora, experți în celelalte secvenţe ale lecţiei. Modalitatea de
transmitere trebuie să fie scurtă, concisă, atractivă, iar colegii sunt stimulați să discute, să
pună întrebări și să-și noteze, fiecare realizându-și propriul plan de idei.
Profesorului îi revine rolul de a monitoriza activitatea de învăţare, având grijă ca noile
cunoştinţe să fie transmise corect, să răspundă la întrebări mai dificile, să stimuleze
cooperarea şi să asigure participarea activă a tuturor elevilor.
5. Evaluarea
Faza demonstrației
În faza finală de evaluare, elevii îşi asumă asimilarea cunoştinţelor care alcătuiesc
ansamblul temei în unitatea ei logică şi sunt pregătiți să demonstreze ceea ce au învăţat.
Profesorul pregăteşte un bol în care se găsesc bilete împăturite care conţin câte o
întrebare scurtă din cadrul lecţiei. Fiecare elev va extrage un bilet din bol, va citi
întrebarea şi va răspunde, astfel profesorul verifică gradul de însuşire a cunoştinţelor de
către elevi.
Exemple de întrebări:
- Care sunt maşinile cu ponderea cea mai mare în industria confecţiilor textile ?
- Cu câte fire funcţionează masina de cusut tighel simplu ?
- Care este aspectul cusăturii tighel simplu ?
- Cum se numeşte organul de lucru de la maşina de cusut tighel simplu care prinde
bucla formată de ac şi o împleteşte cu firul de la suveică?
- Ce reprezinta pasul cusăturii tighel simplu ?
- Cum se clasifică maşinile de cusut după cusătura realizată ?
- Care sunt părţile componente ale maşinii de cusut ?
- Cum se asigură transmiterea mişcării de la motor la arborele principal al maşinii ?
- Cusătura tighel este o cusătură rigidă ?
- Cum se realizează reglarea tensiunii firului superior ?
1. Curriculum pentru clasa a X-a învățământ liceal - Filiera tehnologică, Domeniul de
pregătire profesională: Industrie textilă și pielărie, 2017
2. Standard de pregătire profesională, Calificarea profesională: Tehnician designer
vestimentar, Nivel 4, Domeniul de pregătire profesională: Industrie textilă şi
pielărie, 2016
3. www.padlet.com
4. Auxiliare curriculare de specialitate
5. Bocoș, M.D., Instruirea interactivă. Iași, Editura Polirom, 2013
6. Cerghit, Ioan, Metode de învăţământ, Iaşi, Editura Polirom, 2006;
FIŞELE DE LUCRU UTILIZATE ÎN CADRUL LECŢIEI
Scanând codul QR veţi avea acces la informaţii privind sub-tema lecţiei:

Maşina simplă de cusut- descriere, caracteristici
Conţinuturi:
- Ponderea şi rolul maşinii simple de cusut în procesul confecţionării îmbrăcămintei
- Clasificarea maşinilor simple de cusut după diverse criterii
- Caracteristicile maşinii de cusut tighel simplu
- Părţile principale ale maşinii
Sarcini de lucru:
 Identificaţi maşina de cusut tighel simplu din atelierul de instruire practică
 Observaţi care sunt părţile componente ale maşinii
 Stabiliţi categoria de maşini din care face parte maşina de cusut tighel simplu,
după criteriile prezentate în fişa de documentare
Maşina de cusut tighel simplu – părţi componente, funcţionare
Conţinuturi:
- Schema de principiu
- Părtile componente ale maşinii
- Principiul de funcţionare al maşinii
Sarcini de lucru:
- Observaţi, pe schema de principiu prezentată în fişa de documentare, părţile
componente ale maşinii de cusut tighel simplu
- Identificaţi părţile componente ale maşinii de cusut tighel simplu din atelierul
de instruire practică
- Descrieţi principiul de funcţionare al maşinii de cusut tighel simplu
Cusătura tighel simplu
Conţinuturi:
- Caracteristicile cusăturii
- Condiţii de calitate a execuţiei cusăturii - Defecte de coasere
Sarcini de lucru:
- Stabiliţi care sunt caracteristicile cusăturii tighel simplu prezentate în fişa de
documentare
- Analizaţi mostrele de cusături ataşate fişei de lucru şi identificaţi caracteristicile
cusăturii tighel simplu
- Identificaţi, în mostrele de cusături ataşate fişei, modul de execuţie corectă a
cusăturii şi defectele de coasere- cusătura înşirată pe faţă/dos
Organele de lucru ale maşinii de cusut tighel simplu
Conţinuturi:
- Rolul organelor de lucru în procesul coaserii
- Enumerarea organelor de lucru
- Descrierea organelor de lucru: rol, mişcarea efectuată şi locul de montare
Sarcini de lucru:
- Studiaţi conţinutul fişei de documentare
- Enumeraţi organele de lucru ale maşinii de cusut tighel simplu
- Identificaţi organele de lucru ataşate fişei de lucru
- Analizaţi şi descrieţi fiecare organ de lucru al maşinii, ataşat fişei de documentare:
rol, mişcarea efectuată şi locul de montare
Înfilarea maşinii de cusut tighel simplu
Conţinuturi:
- Înfilarea firului superior
- Înfilarea firului inferior
Sarcini de lucru:
- Studiaţi conţinutul fişei de documentare
- Observaţi modul de înfilare a firelor ( superior/inferior) la maşina de cusut tighel
simplu
FIŞE DE DOCUMENTARE UTILIZATE ÎN CADRUL LECŢIEI
(încărcate în aplicaţia Padlet)
https://padlet.com/verdeslacrimioara/8nej1vaai4z962dr
Fişă de documentare 1
Descrierea maşinii
Maşina simplă de cusut reprezintă utilajul principal utilizat în procesul de confecţionare a
îmbrăcămintei. Datorită cusăturii pe care o realizează, este întrebuinţată la majoritatea
operaţiilor din procesul confecţionării.
Clasificarea maşinilor simple de cusut
După destinaţie  maşini de cusut industriale;
 maşini de cusut casnice;
După modul de  maşini acţionate mecanic;
acţionare  maşini acţionate prin pedală;
 maşini acţionate manual
După forma  maşini cu suveică rotundă;
suveicii  maşini cu suveică lungă;
 maşini fără suveică;
După mişcarea  maşini cu apucător rotativ;
apucătorului  maşini cu apucător oscilant;
După cusătura  maşini de cusut cu un ac ce
realizată realizează tighel simplu;
 maşini cu două ace care realizează
tighele în paralel;
 maşini de cusut în zigzag
Caracteristici tehnico-funcţionale
- Maşina de cusut tighel simplu este acţionată de un motor
electric cu P= 0,25-0,4 KW şi viteza de coasere v =5500-
6000 împunsături /min.
- Maşina funţionează cu 2 fire înfilate unul la ac, iar al
doilea la suveică, realizând cusătura tighel simplu.
- Părţile principale ale maşinii sunt: masa de lucru şi corpul
maşinii.
Masa de lucru a maşinii este o placă de lemn bine lustruită
sau acoperită cu material sintetic şi cuprinde: mecanismul
apucătorului, mecanismul transportorului.
Corpul maşinii este alcătuit din capul maşinii care cuprinde următoarele:
 mecanismul acului;
 mecanismul debitorului – întinzător de fir,
 mecanismul picioruşului de presare
 bobinatorul de fir.
Sub masa maşinii se află:
 motorul electric care este montat pe bara superioară a cadrului de susţinere
 echipamentul electric este compus din: întrerupător pentru pornirea şi oprirea
motorului electric, lampă pentru iluminarea locului de muncă, transformator de
reducere a tensiunii pentru lampă şi întrerupător basculant al lămpii.
 pedalele de acţionare , genunchierul care acţionează picioruşul de presare.
SCHEMA DE PRINCIPIU PĂRŢI COMPONENTE








11’












PRINCIPIUL
 DE FUNCTIONARE
I- se acţionează întrerupătorul 17 ( butonul de pornire ) şi astfel motorul electric 8 se cuplează
la reţeaua de curent. În acest moment, arborele motorului, împreună cu discul de fricţiune 9
efectuează o mişcare de rotaţie.
II- se aşează materialul pe masa de lucru în zona de coasere şi se acţionează picioruşul de

presare care coboară pe material. Pentru efectuarea coaserii se apasă pedala 13, astfel că
tija 14 coboară, iar pârghia dublă 15 efectuează o mişcare în sens antiorar, deplasand spre
stânga discul de fricţiune 10. Acesta intră în contact cu discul 9 şi preia mişcarea de rotaţie
de la acesta prin frecare. În continuare, mişcarea este transmisă prin roata de curea 11 şi
cureaua 11’ la volantul 12 şi la toate organele de lucru ale maşinii care participă la formarea
cusăturii
Organele de lucru ale maşinii de cusut tighel simplu sunt cele care participă direct la
formarea cusăturii. În timpul coaserii, acestea vin în contact cu firele de aţă sau cu
materialele cusute. Ele sunt: acul, conducătorul de fir, apucătorul, suveica, transportorul,
picioruşul de presare.
AC CONDUCĂTOR APUCĂTOR SUVEICA TRANSPORTOR PICIORUŞ
DE FIR
Transportă Conduce Prinde bucla Poartă firul Transportă Presează

firul firul formată de ac inferior şi îl materialul în materialul în
superior prin superior şi şi o împleteşte tensionează timpul timpul
straturile de îl tensio- cu firul de la coaserii coaserii
ROL
material şi nează suveică

formează
bucla de
împletire
De Mişcare Mişcare de Nu Ridicare - În timpul

translaţie pe complexă rotaţie, efectuează înaintare - coaserii este
MIŞCARE
verticală asemănă- dinspre mişcare în coborâre - fix

toare cifrei muncitor timpul retragere
( ridicare – 8 înspre spatele coaserii
coborâre ) maşinii
În tija În braţul Pe un arbore Într-o În suport În tija

suport debitor al intermediar carcasă suport
perpendicul mecanis - care este specială
ar pe placa mului paralel cu împreună cu
MONTARE
acului, cu arborele apucătorul

şanţul lung principal al
în partea maşinii
stângă
-
înfilarea firului superior: firul desfăşurat de pe bobină se introduce prin orificiile
elementelor conducătoare, prin dispozitivul de tensionare (printre cele două discuri), prin
orificiul conducătorului de fir, prin arcul de susţinere al firului şi apoi prin orificiul acului
de la stânga la dreapta, lăsând un capăt lung de fir de 8-10 cm.
- înfilarea firului inferior: prin rotirea volantului cu mâna spre interior, se aduce acul
la punctul cel mai înalt; se deschide plăcuţa mobilă trăgând spre stânga; se introduce
mâna stângă sub placă, se scoate suveica, ridicând clapeta. Se bobinează aţa pe bobină cu
ajutorul dispozitivului de bobinat. Se introduce bobina cu fir în suveică, iar firul se
introduce prin orificiul suveicii şi peniţa de tensionare, lăsând afară o lungime de 8-10 cm.
Suveica se introduce în carcasă.
- scoaterea firului inferior: se ţine cu mâna firul de la ac şi se învârte uşor volantul,
până ce acul coboară la suveică şi se împleteşte cu firul inferior, revenind acul la poziţia
iniţială; se trage uşor de capătul firului superior care trage şi firul de aţă inferior, apoi
ambele capete de fire se trec în spatele picioruşului.
EXEMPLUL 6
Domeniul de pregătire profesională: Industrie Textilă şi Pielărie
Tema: Procese tehnologice de prelucrare a pieilor/ Sortimente de piei


5.1.1.Descrierea etapelor de 5.2.1.Identificarea etapelor 5.3.1.Asumarea
transformare a materiei de transformare a materiilor responsabilitatii in
prime în produs finit, prime pe parcursul selectarea semifabricatelor
specific proceselor procesului tehnologic 5.3.2.Identificarea
tehnologice din textile si 5.2.2.Selectarea independenta a
pielarie semifabricatelor din cadrul semifabricatelor pentru
5.1.6.Descrierea normelor proceselor tehnologice obtinerea produselor finite
specifice pentru sanatatea și 5.2.7.Aplicarea NSSM, PSI si 5.3.5.Incadrarea în normele
securitatea muncii(NSSM), de protectie a mediului de timp stabilite
de protectie impotriva specifice in timpul activitatii 5.3.6.Respectarea legislatiei
incendiilor(PSI) si de
5.2.8.Utilizarea corecta in privind sanatatea si
protecție a mediului
comunicare a vocabularului securitatea in munca in
comun si a celui de realizarea operatiilor
specialitate
Activitate realizată prin metoda Diagrama VENN

Diagrama Venn presupune studierea a două aspecte/ cazuri prin comparaţie.
Lucrul cu Diagrama Venn facilitează înţelegerea relaţiilor dintre două sau mai multe
noţiuni, permite ierarhizarea unor termeni, evidenţiază ideile contrastante şi cele comune
într-o problemă.
Realizarea „diagramei VENN“
➢ Diagrama VENN este constituită din două cercuri care se suprapun parţial.
➢ Se foloseşte diagrama pentru a indica asemănările şi deosebirile între două metode
de preparare,materii prime, materiale,utilaje, aparate tehnologice etc.
➢ Se lucrează în perechi, un elev scrie caracteristicile metodei directe, celălalt,
caracteristicile metodei indirecte;
➢ Completeaza împreună zona de intersecţie cu asemănările celor două;
➢ Toate diagramele echipelor se afişează pe un poster, pe tablă.
➢ Observarea şi corectarea greşelilor se face cu creioane colorate;

- Frontal;
- Individual;
- Pe grupe.
Resurse materiale:
 Fişe de lucru;
 Postere;
 Tabla;
 Creta;
 Pixuri si creioane;
 Markere.
Durată: 20 minute

- Etape de lucru:
1.Profesorul verifică prezenţa elevilor şi stabileşte atmosfera propice activităţii didactice.
2.Profesorul împarte elevii pe grupe.
3.Prezintă obiectivele lecţiei.
4. Profesorul explică modul de desfăşurare a activităţii.
5. Comunicarea sarcinii de lucru pentru diagrama Venn:
-în fişa de lucru aveţi desenate două cercuri partial suprapuse.
-între tipurile de piei finite pentru partea superioară a încălţămintei şi tipurile de
piei finite pentru partea de jos a încălţămintei există asemănări şi deosebiri.
-într-un cerc un elev scrie elementele specifice prin care se caracterizează numai
tipurile de piei finite pentru partea superioară a încălţămintei, iar în celălalt cerc
un elev scrie elementele specifice numai pentru tipurile de piei folosite pentru
partea de jos a încălţămintei .
-în spaţiul în care se suprapun cele două cercuri scrieţi asemănările dintre cele
două tipuri de piei.
-se completează diagrama individual, apoi se discută în grup, corectându-se şi
completându-se informaţiile.
-se completează de fiecare grup diagrama realizată pe un poster/pe tablă.
-se compară diagramele realizate de către toate perechile de elevi,
-observarea şi corectarea greşelilor se face cu markere;
6.Profesorul centralizează rezultatele obţinute de fiecare grup şi notează personal
activitatea fiecărui grup, notând elevii care s-au remarcat.
FIȘĂ DE LUCRU
1.Completați diagrama de mai jos respectând criterile de asemănare și deosebire prin care
se caracterizează tipurile de piei finite pentru partea superioară a încălţămintei și tipurile
de piei folosite pentru partea de jos a încălţămintei .Iar în spaţiul în care se suprapun cele
două cercuri scrieţi asemănările dintre cele două tipuri de piei.
REZOLVARE FIȘĂ DE LUCRU
Piei finite pentru partea Piei folosite pentru partea

superioară a încălţămintei de jos a încălţămintei
 Tăbăcite vegetal
 Piei tăbăcite mineral, - Provin de la  Groasă,
 Moale, taurine,porcine,
 Tare,
 Suplă, cabaline,bubaline.
 Fină, - Impermiabile,  Rezistență bună la
 Față netedă, - Flexibile. uzură,
 Subțire.  Absorție mare la apă,
 Structură compactă.
1.Romiţa Ţiglea Lupaşcu ,s.a.-Industrie textilă şi pielărie/Manual pentru cls.a X-a.
Anul de studiu – Clasa a X-a

Domeniul de pregătire profesională: Industrie Textilă şi Pielărie
Tema: Procese tehnologice de prelucrare a pieilor/ Sortimente de piei


5.1.1.Descrierea etapelor de 5.2.1.Identificarea etapelor 5.3.1.Asumarea
transformare a materiei de transformare a materiilor responsabilitatii in
prime în produs finit, prime pe parcursul selectarea semifabricatelor
specific proceselor procesului tehnologic 5.3.2.Identificarea
tehnologice din textile si 5.2.2.Selectarea independenta a
pielarie semifabricatelor din cadrul semifabricatelor pentru
5.1.6.Descrierea normelor proceselor tehnologice obtinerea produselor finite
specifice pentru sanatatea și 5.2.7.Aplicarea NSSM, PSI si 5.3.5.Incadrarea în normele
securitatea muncii(NSSM), de protectie a mediului de timp stabilite
de protectie impotriva specifice in timpul activitatii 5.3.6.Respectarea legislatiei
incendiilor(PSI) si de
5.2.8.Utilizarea corecta in privind sanatatea si
protecție a mediului
comunicare a vocabularului securitatea in munca in
comun si a celui de realizarea operatiilor
specialitate
TIP DE EVALUARE: TEST

-Frontal;
-Individual;
Resurse materiale:
 Fise de documentare;
 Tabla;
 Creta;
 Markere;
FIȘA DE DOCUMENTARE
SORTIMENTE DE PIEI FINITE
Definiții:
Pielea crudă este pielea proaspăt jupuită de pe animal.
Pielea brută conservată este pielea supusă conservării prin uscare sau prin sărare.
Pielea finită este pielea brută care a fost supusă operației de tăbăcire sau care au suferit
și alte prelucrări după tăbăcire. Este materia primă pentru industria pielăriei.
Sortimente:
1. Piei pentru încălțăminte:
▪ piei pentru fețe de încălțăminte
▪ piei pentru piese rigide ale încălțămintei:talpă
▪ piei pentru căptușeli de încălțăminte
2. Piei pentru marochinărie: curele, genți, articole pentru sport,
3. Piei pentru mănuși
4. Piei pentru îmbrăcăminte
5. Piei pentru articole tehnice și harnașamente
În funcție de metoda de tăbăcire folosită, se obțin următoarele sortimente de piei cu

caracteristici diferite:
SORTIMENTE
DE PIEI
Piei Piei Piei Piei Piei

tăbăcite tăbăcite tăbăcite tăbăcite tăbăcite cu
vegetal mineral cu combinat sulfocloruri
grăsimi
Tipuri de piei folosite pentru partea de sus a încălțămintei
Nr. Denumire piei Animalul de la

Caracteristicile principale ale pielii
Crit. finite care provine
-bovine Moale, fina, culoare uniforma, desen marunt,
1. Box -bubaline porozitare fina, rezistenta, fata naturala sau
caracteristica
-bovine Caracter plin, moale, pe suprafata prezinta un
2. Bizon desen caracteristic obtinut prin presare la cald,
rezistenta, bizonul uns este impermeabil
-bovine Fata neteda plina, aspect mat, unsuros,
3. Iuft
impermeabil, rezistent
-bovine Moale, plin, vopsit, aspect satinat, fata neteda sau
4. Satin
presata
-caprine Fata neteda, uneori presata, desen caracteristic,
5. Șevro
fina, subtire, tuseu moale
-cabaline;
-canine
-ovine Fata neteda , naturala sau corectata, desen
6. Șevreta caracteristic, subtire, supla, tuseu mai mare ca la
sevro, proprietati mecanice reduse
-taurine; Fata neteda, presata sau sifonata, acoperita cu un
-bubaline luciu intens, cele mai bune pelicule sunt de lacuri
polieuretanice, lacul fin, aderent, elastic,
7. Lac -cabaline;
rezistent la varietati de temperatura, flexibil
-caprine lucios
-porcine
-ovine; Vopsita, moale, supla, fata sifonata
-caprine
8. Piele șifonata
-camine;
-porcine
-porcine; Fata velurata cu spic mic, regulat, suplu, moale,
-bovine aspect catifelat
9. Velur(antilopa) -cabaline;
-caprine
-porcine
-bovine Velur pe ambele parti, rezistenta mica, moale
10. Șpalt – velur
-porcine
-bovine Aspect mai catifelat, alb sau vopsit in culori
11. Năbuc deschise, moale
-caprine
-bovine; Fata neteda, culoare naturala galben – cafeniu,
12. Toval -porcine plin suplu
-cabaline
-bovine; Moale, subtire, netabacita cu adelina formica,
-cabaline impiedica transpiratia piciorului
-caprine
13. Meșina
-ovine;
-canine
-porcine
Tipuri de piei folosite pentru partea de jos a încălţămintei
Nr. Denumirea Animalul de la care

Caracteristicile principale ale pieli
Crit. pieilor finite provine
Culoare naturala, flexibila, groasa,
din piei taurine
caracter plin, rezistenta, impermeabila
Inferioara talpii de bovine, grasime
1. Talpa
din piei bubaline variabila, absoarbe usor apa, tuseul
mai rar si mai spongios
din piei de cabaline Obtinute prin partile de la crupon,
grasime uniforma, tesut compact, tare
elastic buna rezistenta la purtare
Structura paroasa specifica datorita
faliculilor pilosi, adanci si prezentei
din piei de porcine glandelor sebacee, proprietati fizico-
mecanice inferioare, absorbtie mare
de apa
Structura compacta, densa, buna
2. Talpa oglinda din crupon de cal rezistenta la uzura, buna rezistenta la
apa
Obtinute prin tabacirea vegetala a
3. Talpa velurata din spalt de bovine spaltului de bovine, finisat, velurat,
flexibil, tesut putin compact
TEST DE EVALUARE
Subiectul I 30 puncte
A. 10 puncte
Pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos (1-5) scrieţi, pe foaia cu răspunsuri, litera
corespunzătoare răspunsului corect. Este corectă o singură variantă de răspuns.
1. Caracteristicile principale ale pieii box sunt:
a. Moale, fină, culoare uniforma, desen marunt, porozitare fina, rezistenta,
fata naturala
b. Vopsita, moale, supla, fata sifonata
c. Fata neteda plina, aspect mat, unsuros, impermeabil, rezistent
2.Din categoria de piei folosite pentru partea de jos a încălţămintei fac parte:
a. Iuft,bizon și toval
b. Talpă,talpă velurată și talpă oglindă
c. Bizon uns,năbuc și toval
3.Pieile obţinute din crupon de cal sunt:
a. Toval
b. Talpă oglindă
c. Box
4. Pielea crudă este:
a. Proaspăt jupuită de pe animal
b. Supusă conservării prin uscare sau sărare
c. Supusă operației de tăbăcire
5.Pielea Satin se obține de la:
a. Ovine
b. Bovine
c. Bovine și porcine
B. 10 puncte
În tabelul de mai jos, în coloana A sunt enumerate sortimnente de piei, iar în coloana B
sunt enumerate caracteristici ale sortimentelor de piei.
Scrieți, pe foaia cu răsunsuri, asocierile corecte dintre cifrele din coloana A şi literele
corespunzătoare din coloana B.
Coloana A-Sortimnente de piei Coloana B-caracteristici ale sortimentelor de

piei
1. Iuft a) Aspect mat

2. Box b) Subțire
3. Lac c) Groasă
4. Meșina d) Acoperit cu un luciu intens
5. Talpă e) Moale
f)Densă
C. 10 puncte
Citiţi, cu atenţie, afirmațiile următoare, numerotate cu cifre de la 1 la 5.
1.Meşina impiedica transpiratia piciorului.
2.Năbucul prezintă aspect mai catifelat.
3.Velurul prezintă faţă şifonată.
4.Boxul este acoperit cu un luciu intens..
5.Talpa velur este obţinută prin tăbăcirea vegetală a spaltului de bovine.
Pentru fiecare dintre afirmațiile de la 1 la 5 scrieţi, pe foaia cu răspunsuri, cifra

corespunzătoare enunţului şi notaţi în dreptul ei litera A, dacă apreciați că afirmația este
adevărată, sau litera F, dacă apreciați că afirmația este falsă.
Subiectul II 30 puncte
II.1 12 puncte
Completaţi pe foaie cuvintele potrivite pentru spaţiile libere, astfel încât afirmaţiile să fie
corecte şi complete:
În funcție de metoda de tăbăcire folosită, se obțin sortimente de piei cu caracteristici
diferite, iar sortimentele de piei sunt
tăbăcite......(1).......,......(2)......,.......(3).......,.........(4)............și cu sulfocloruri.
II.2 18 puncte
1. Enumeraţi 3 sortimente de piei care se obţin de la ovine.(6p)
2.Precizaţi caracteristicile pieii iuft.(6p)
3.Definiţi pielea finită.(6p)
Subiectul III. 30 puncte

Pieile talpă, sunt piei folosite pentru partea de jos a încălţămintei, acestea se obţin din
piei de taurine, piei de bubaline, piei de cabaline şi din piei de porcine. Pieile talpă
prezintă culoare naturală, flexibilă, groasă, caracter plin, rezistenţă, impermeabilă,
inferioară tălpii de bovine, grăsime variabilă la pieile de la bubaline, absoarbe usor apa,
tuşeul mai rar si mai spongios, sunt obţinute prin părţile de la crupon, grasime uniforma la
pieile de cabaline, tesut compact, tare elastic buna rezistenţă la purtare, prezentând
structura păroasă specifică datorită faliculilor piloşi, adânci şi prezenţei glandelor
sebacee, proprietăţi fizico-mecanice inferioare, absorbţie mare de apa.
1.Unde se folosesc pieile talpă?
2.De unde se obțin pieile talpă?
3.Care este culoarea pieilor talpă?
4.Ce fel de țesut au pieile talpă?
5. Ce fel de structură prezintă pieile talpă?
6.Cum este gradul de absorbție a apei?
Durată: 50 minute
BAREM DE CORECTARE ȘI NOTARE
 Se punctează oricare alte modalităţi de rezolvare corectă a cerinţelor.
 Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit prin
barem.
 Se acordă 10 puncte din oficiu
Subiectul I 30 puncte
A. 10puncte
1 – a ; 2 – b ; 3 - b ; 4 – a; 5 – b;
Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 2 puncte.
Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului se acordă 0 puncte.
B. 10 puncte
1 – a; 2 – e; 3 – d; 4 – b; 5 – c;
C. 10 puncte
Identificarea valorii de adevăr a afirmaţiilor
1 – A; 2 – A; 3 – F 4 – F; 5 – A;
Subiectul II 30 puncte
II.1. 12 puncte
1– vegetal;
2– mineral;
3– cu grăsimi;
4– combinat;
Pentru fiecare răspuns corect și complet se acordă câte 3 puncte.
II.2 18 puncte
1.Sortimente de piei care se obţin de la ovine sunt:
- şevreta
- pielea şifonată
- meşina.
Pentru fiecare răspuns corect și complet se acordă câte 2 puncte (2 x 3p = 6p).
2.Pielea iuft prezină faţa netedă plină, aspect mat, unsuros, impermeabil, rezistent.
Pentru răspuns corect și complet se acordă 6 puncte.
Pentru răspuns parțial corect sau incomplet se acordă 3 puncte.
3. Pielea finită este pielea brută care a fost supusă operației de tăbăcire sau care au
suferit și alte prelucrări după tăbăcire. Este materia primă pentru industria pielăriei.
Subiectul III. 30 puncte
1.Pieile talpă, sunt piei folosite pentru partea de jos a încălţămintei.
2.Pieile talpă se obţin din piei de taurine, piei de bubaline, piei de cabaline şi din piei de
porcine .
3.Pieile talpă prezintă culoare natural.

4.Pieile talpă prezintă tesut compact.

5.Pieile talpă prezintă structura păroasă.

6.Pieile talpă prezintă absorbţie mare de apa.

TIP DE EVALUARE: PROBĂ PRACTICĂ PENTRU ACTIVITATEA DE LABORATOR
Resurse materiale:
- Mostre de piele finite,calculatorul/laptopul,creioane, coli A4, videoproiector.
Durată: 30 minute
Tema probei practice
Identificarea sortimentelor de piei finite

 Frontal;
 Individual;
- Activitatea se desfășoară în laboratorul/cabinetul de specialitate.
- După momentul organizatoric profesorul angajază elevii într-o conversație diriată
pentru a-și reaminti noțiunile despre sortimentele de pieii învățate la ora de teorie.
- Se va reaminti necesitatea modului de tăbăcire ale sortimentelor de piei finite.
- Se va comunica tema orei de laborator și obiectivele urmărite.
- Fiecare elev va primi mostre de piele finită.
- Profesorul prezintă cu ajutorul videoproiectorului sortimentele de piei finite și
explică elevilor caracteristicile principale ale acestora. Apoi cere elevilor să
răspundă la cerințele din fișa de lucru .
1. Analizaţi mostrele de piele primite şi identificaţi mostrele din tabel;
2. Numiţi pieile finite din fiecare mostră şi identificaţi categoria de animale de la care
provin;
3. Precizaţi caracteristicile principale ale mostrelor de piele, completând tabelul;
4. Menționați normele de sănătate și securitate în muncă și protecția mediului
respectate în cadrul activității.
Sortimente de piei finite

Mostra Denumire Animalul de la care Caracteristicile principale
piei finite provine ale pieli
3
4
5.
6.
Normele de
sănătate și
securitate în
muncă și
protecția
mediului
respectate în
cadrul activității
Sortimente de piei finite

Mostra Denumire Animalul de la Caracteristicile principale
piei finite care provine ale pieli
BOX -bovine Moale, fina, culoare uniforma,
-bubaline desen marunt, porozitare fina,
rezistenta, fata naturala sau
1 caracteristica
BIZON -bovine Caracter plin, moale, pe suprafata
prezinta un desen caracteristic
obtinut prin presare la cald,
2 rezistenta, bizonul uns este
impermeabil
LAC -taurine; Fata neteda, presata sau sifonata,

-bubaline acoperita cu un luciu intens, cele
3 mai bune pelicule sunt de lacuri
-cabaline;
polieuretanice, lacul fin, aderent,
-caprine elastic, rezistent la varietati de
-porcine temperatura, flexibil lucios
MEŞINĂ -bovine; Moale, subtire, netabacita cu
-cabaline adelina formica, impiedica
transpiratia piciorului
4 -caprine
-ovine;
-canine
-porcine
TALPĂ - din piei taurine Culoare naturala, flexibila, groasa,
caracter plin, rezistenta,
- din piei impermeabila
5. bubaline
Inferioara talpii de bovine, grasime
- din piei de variabila, absoarbe usor apa,
cabaline tuseul mai rar si mai spongios
- din piei de Obtinute prin partile de la crupon,
porcine grasime uniforma, tesut compact,
tare elastic buna rezistenta la
purtare
Structura paroasa specifica
datorita faliculilor pilosi, adanci si
prezentei glandelor sebacee,
proprietati fizico-mecanice
inferioare, absorbtie mare de apa
TALPĂ OGLINDĂ Structura compacta, densa, buna
din crupon de cal rezistenta la uzura, buna
rezistenta la apa
6.
Normele de Activitatea la locul de muncă se desfăşoară în condiţii de securitate,
sănătate și respectând normele PSI
securitate în Procedurile PSI sunt însuşite prin participarea la instructajele periodice
muncă și şi aplicaţiile practice
protecția
Echipamentele şi dotările de stingere a incendiilor sunt identificate
mediului
corect şi rapid, conform normativelor de acţionare.
respectate în
cadrul activității Elevii prezintă echipamente de protecţie specifice activităţii.
Grila de evaluare
Punctaj pe
indicator
1. Primirea şi 35 Analizarea temei şi a formatului cerut. 5
planificarea sarcinii de puncte
lucru Analizarea mostrelor de piele finită 15
Separarea mostrelor de piele finită în 15

concordanţă cu tabelul.
2. Realizarea sarcinii de 50 Corelarea denumirii pieilor finite cu 15

lucru puncte categoria de animale de la care provin.
Precizarea corectă a caracteristicilor 20
principale pentru fiecare mostrelă de
piele, completând tabelul.
Încadrarea în timpul prestabilit. 5
Menționarea și respectarea normelor de 10
sănătate și securitate în muncă din cadrul
activităţii.
3. Prezentarea sarcinii 15 Prezentarea corectă şi coerentă a 10
de lucru puncte rezultatelor obţinute.
Utilizarea vocabularului de specialitate în 5
prezentarea sarcinii de lucru.
1.Romiţa Ţiglea Lupaşcu ,s.a.-Industrie textilă şi pielărie/Manual pentru cls.a X-a.
EXEMPLUL 7
Tema: Procese tehnologice de confecționare a îmbrăcămintei. Mașina simplă de cusut.

Deservirea mașinii simple de cusut
Tip de activitate: laborator tehnologic/instruire practică
5.1.3. Descrierea modului de 5.2.3. Utilizarea utilajelor din 5.3.3. Utilizarea utilajelor în
funcționare a utilajelor din domeniul textile și pielărie scopul executării operațiilor
domeniul textile pielărie pentru realizarea operațiilor tehnologice sub supraveghere cu
5.1.4 Descrierea operațiilor tehnologice grad restrâns de autonomie
din cadrul proceselor 5.2.4. Executarea de operații 5.3.4. Selectarea independentă
tehnologice din domeniul tehnologice simple din cadrul unei operații a utilajelor
textile pielărie proceselor tehnologice din aferente
domeniul textile pielărie 5.3.6. Respectarea legislației
5.1.6. Descrierea normelor 5.2.6. Autoevaluarea privind sănătatea și securitatea
specifice pentru sănătatea și corectitudinii operațiilor în muncă în realizarea operațiilor
securitatea muncii (NSSM) de tehnologice executate pe baza 5.3.7. Asumarea inițiativei în
protecție împotriva incendiilor fișei de evaluare aplicarea normelor de sănătatea
(PSI) și de protecție a 5.2.7. Aplicarea NSSM, PSI și de și securitatea în muncă
mediului protecție a mediului specifice în 5.3.8. Colaborarea cu membrii
timpul activității echipei de lucru, în scopul
îndeplinirii sarcinilor de la locul
de muncă
Activitate realizată prin metoda MOZAIC

MOZAICUL presupune învăţarea prin cooperare la nivelul unui grup şi predarea
achiziţiilor dobândite de către fiecare membru al grupului unui alt grup. Metoda implică
toți elevii în activitate și fiecare dintre ei dintre ei devine responsabil atât pentru propria
învățare cât și pentru învățarea celorlalți. Totodată, metoda este foarte utilă în motivarea
elevilor cu rămâneri în urmă: faptul că se transformă pentru scurt timp în “profesori”, le
conferă un ascendent moral asupra colegilor.
Ca toate celelalte metode de învăţare prin cooperare, metoda Mozaic presupune
următoarele avantaje:
- stimularea încrederii în sine a elevilor;
- dezvoltarea abilităţilor de comunicare argumentativă şi de relaţionare în cadrul grupului;
- dezvoltarea gândirii logice, critice şi independente;
- dezvoltarea răspunderii individuale şi de grup;
- optimizarea învăţării prin predarea achiziţiilor colegilor.
Mozaicul presupune următoarele etape:
Etapa 1. Împărţirea clasei în grupuri eterogene de 4 elevi, fiecare dintre aceştia primind
câte o fişă de învăţare numerotată de la 1-4. Fişele cuprind părţi ale unei unităţi de
cunoaştere.
Etapa 2.
Prezentarea succintă a subiectului tratat.
Explicarea sarcinii care constă în înţelegerea întregii unităţi de cunoaştere.
Etapa 3. Regruparea elevilor, în funcţie de numărul fişei primite, în grupuri de experţi:
toţi elevii care au numărul 1 vor forma un grup, cei cu numărul 2 vor forma alt grup
ş.a.m.d. În cazul în care se lucrează cu toată clasa, se vor forma 2 grupuri pentru fiecare
număr.
Etapa 4. Învăţarea prin cooperare a secţiunii care a revenit grupului din unitatea de
cunoaştere desemnată pentru oră: elevii citesc, discută, încearcă să înţeleagă cât mai
bine, hotărăsc modul în care pot preda ceea ce au înţeles colegilor din grupul lor originar.
Strategiile de predare şi materialele folosite rămân la latitudinea grupului de experţi. Este
foarte important ca fiecare membru al grupului de experţi să înţeleagă că el este
responsabil de predarea secţiunii respective celorlalţi membri ai grupului iniţial.
Etapa 5. Revenirea în grupul iniţial şi predarea secţiunii pregătite celorlalţi membri. Dacă
neclarităţile persistă se pot adresa întrebări şi celorlalţi membri din grupul expert pentru
secţiunea respectivă. Dacă persistă dubiile, atunci problema trebuie cercetată în
continuare.
Etapa 6. Trecerea în revistă a unităţii de cunoaştere prin prezentare orală cu toată clasa,
cu toţi participanţii. Auditoriul poate adresa întrebări experţilor (este stimulat să
formuleze întrebări pertinente).

- frontal - în secvențele organizatorice (verificarea prezenței, explicarea modului de
formare a grupelor)
- pe grupe - pentru metoda Mozaic
- frontal pentru secvența de evaluare/sursă de feedback -activitatea
https://learningapps.org/view26261838
Resurse materiale:
Conținuturile abordate presupun:
- 4 fișe de lucru:
1. operațiile de deservire a mașinii simple de cusut - punerea în funcțiune a
mașinii, bobinarea firului de la suveică
2. operațiile de deservire a mașinii simple de cusut - introducerea mosorelului
în suveică, introducerea suveicii în mașină
3. operațiile de deservire a mașinii simple de cusut - înfilarea firului de ață la
ac, acționarea piciorușului de presare
4. operațiile de deservire a mașinii simple de cusut - reglarea pasului de
cusătură, acționarea manetei pentru mers înapoi, executarea probei de
coasere
- 4 mașini simple de cusut;
- link pentru video - deservirea mașinii simple de cusut de construcție Global
https://www.youtube.com/watch?v=fa5nTs13FHA
- Fișe de lucru, laptop și videoproiector, telefoanele elevilor, prezentări (filmulețe
youtube) din diverse surse, tablă, marker
Fiecare echipă va avea la dispoziție o mașină de cusut simplă pe care se vor realiza
mânuirile necesare deservirii mașinii aplicând normele de sănătatea și securitatea în
muncă. În funcție de nivelul achizițiilor elevilor scenariul prin metoda Mozaic se poate
adapta. Abordarea detaliată se poate face prin alte metode cum ar fi studiul de caz.
Durată: întreaga activitate de învățare se va derula în 50 minute
Observație: Aplicarea cu succes a metodei Mozaic este influențată de factori precum:
caracteristicile/potențialul grupului de elevi, nivelul de cunoaștere al metodei de către
elevi (se poate reduce cantitatea de informație propusă pentru 1 oră - adică un număr mai
mic de operații de deservire a mașinii pentru 50 minute), abilitățile cadrului didactic de a
gestiona flexibil procesul de învățare.
Modalitatea de aplicare a metodei pentru conținutul ales

Etape de lucru:
Etapa 1.
Împărţirea clasei în grupuri eterogene de câte 4-5 elevi în funcție de efectivul
clasei/grupei. De evitat grupele mai mari de 5 elevi pentru implicarea activă a fiecăruia în
activitate. Fiecare elev primește câte o fişă de învăţare numerotată de la 1 la 4, în funcție
de numărul de ordine primit în cadrul grupei sale. Fişele cuprind părţi ale unui material ce
urmează a fi înţeles şi discutat de către elevi, părţi ale unei unităţi de cunoaştere
împărțite după cum urmează:
- Fișa 1. Operații de deservire a mașinii simple de cusut - pornirea mașinii (cuplarea
motorului electric cu sursa de energie), bobinarea firului de la suveică (pe mosorel)
- Fișa 2. Operații de deservire a mașinii simple – introducerea mosorelului în suveică,
introducerea suveicii în mașină și pregătirea pentru coasere
- Fișa 3. Operații de deservire a mașinii simple de cusut - înfilarea firului de ață la
ac, acționarea piciorușului de presare
- Fișa 4. Operații de deservire a mașinii simple de cusut - reglarea pasului de
cusătură, acționarea manetei pentru mers înapoi, executarea probei de coasere
Etapa 2. Prezentarea succintă a subiectului de tratat.
Profesorul explică elevilor modul în care se va desfășura activitatea. Li se va comunica
faptul că în cadrul activității de învățare va trebui să țină seama de cunoștințele pe care
le-au achiziționat deja despre mașina simplă de cusut. Pentru reactualizarea cunoștințelor,
elevilor li se va da o fișă de documentare care conține elementele mașinii de cusut și
modul de utilizare a video-ului pentu activitatea de învățare. Aceste cunoștințe vor fi
aplicate în vederea formării deprinderilor de deservire a mașinii, respectând aplicarea
normelor de sănătate și securitate în muncă.
Explicarea sarcinii care constă în înţelegerea întregii unităţi de cunoaştere.
Profesorul comunică elevilor faptul că vor studia materialele împărțite în 4 fișe de lucru în
grupele de experți pe care le vor forma elevii cu același număr de ordine (de la 1-4)
Elevii cu numărul de ordine 1 vor studia Fișa 1 - Operații de deservire a mașinii simple de
cusut - pornirea mașinii (cuplarea motorului electric cu sursa de energie), bobinarea firului
de la suveică (pe mosorel)
Elevii cu numărul de ordine 2 vor studia Fișa 2 - Operații de deservire a mașinii simple –
introducerea mosorelului în suveică, introducerea suveicii în mașină și pregătirea pentru
Elevii cu număr de ordine 3 vor studia Fișa 3. Operații de deservire a mașinii simple de
cusut - înfilarea firului de ață la ac, acționarea piciorușului de presare
Elevii cu număr de ordine 4 vor studia Fișa 4. Operații de deservire a mașinii simple de
cusut - reglarea pasului de cusătură, acționarea manetei pentru mers înapoi, executarea
probei de coasere
Elevii se vor grupa în cadrul grupelor de experți și vor studia și realiza sarcina dată în fișa
asociată numărului grupei. După acest moment din cadrul activității, experții se vor
întoarce în grupele lor inițiale și vor explica și demonstra operațiile de deservire avute în
fișa lor de lucru. Profesorul va monitoriza activitatea de învățare, totodată realizând la
nevoie și demonstrații ale mânuirilor corecte în vederea deservirii mașinii simple de cusut.
După ce au parcurs și înțeles informațiile din fișele de lucru, au identificat și realizat
mânuiri și operații de deservire aplicând NSSM, la finalul activității fiecare elev trebuie să
înţeleagă și să aplice integral conținutul din fișele de documentare:
- înțelegerea modului de funcționare a mașinii simple de cusut
- formarea deprinderilor de deservire a mașinilor simple de cusut
- înțelegerea și aplicarea normelor de sănătatea și securitatea în muncă pentru
evitarea accidentării la mașina simplă de cusut
- utilizarea limbajului de specialitate
- dezvoltarea abilității verbale (înțelegerea textelor, comunicare orală)
- consolidarea abilității de lucru în echipă
- dezvoltarea capacității de adaptare în contexte educaționale diferite: grupul de
experți- poziție de elev; grupul inițial - poziție de expert/formator+poziție de elev
Etapa 3. Regruparea elevilor, în funcţie de numărul fişei primite, în grupuri de experţi:
toţi elevii care au numărul 1 vor forma un grup, cei cu numărul 2 vor forma alt grup,
cei cu numărul 3 vor forma alt grup, cei cu numărul 4 vor forma alt grup.
În secțiunea de învățare, se vor forma 4 grupuri de experți care vor studia materialele
despre mașina simplă de cusut, conform fișelor de lucru primite. Profesorul explică elevilor
ce au de făcut în cadrul grupelor de experți, acolo unde împreună cu colegii de grupă vor
parcurge sarcinile date, în vederea executării de către fiecare elev a câte 2 operații de
deservire a mașinii simple.
Elevii din grupa cu numărul de ordine 1 vor studia Fișa 1 și vor fi experții care vor instrui
colegii din grupa inițială cu privire la materialul din această fișă, cei din grupa cu numărul
de ordine 2 vor studia Fișa 2 și vor fi experții care vor instrui colegii din grupa inițială cu
privire la materialul din această fișa, cei cu numărul de ordine 3 vor studia Fișa 3 și vor fi
experții care vor instrui colegii din grupa inițială cu privire la materialul din această fișă
iar cei cu numărul de ordine 4 vor studia Fișa 4 și vor fi experții care vor instrui colegii din
grupa inițială cu privire la materialul din această fișă.
În cadrul fiecărei grupe de experți elevii sunt atent monitorizați de către profesor și
ajutați să parcurgă și execute sarcinile de lucru.
Etapa 4. Învăţarea prin cooperare a secţiunii care a revenit grupului din unitatea de
cunoaştere desemnată pentru oră: elevii citesc, discută, identifică operațiile de
deservire a mașinii simple de cusut, formează deprinderi de deservire a mașinii aplicând
NSSM, deservesc mașina pentru executarea probei de coasere, încearcă să înţeleagă cât
mai bine și hotărăsc modul în care vor putea să explice/demonstreze ceea ce au înţeles,
colegilor din grupul lor inițial. Strategiile de predare şi materialele folosite rămân la
latitudinea grupului de experţi. Este foarte important ca fiecare membru al grupului de
experţi să înţeleagă că el este responsabil de predarea secţiunii respective celorlalţi
membri ai grupului iniţial. Profesorul se asigură că elevii grupurilor de experți au
achiziționat la un nivel cel puțin mediu, informațiile și deprinderile aferente sarcinii de
lucru. De asemenea profesorul demonstrează fiecărui grup de experți secvența de predare
care urmează a fi susținută în grupurile inițiale pentru a se asigura că elevii experți și-au
înțeles rolul și pentru a le oferi un model de îndeplinire corectă a sarcinii.
Etapa 5. Revenirea în grupul iniţial şi predarea secţiunii pregătite celorlalţi membri.
Elevii experți reveniți în grupul inițial vor explica și demonstra, pe rând, operațiile de
deservire a mașinii simple de cusut (câte 2 operații de fiecare elev). Dacă neclarităţile
persistă se pot adresa întrebări şi celorlalţi membri din grupul expert pentru secţiunea
respectivă. Dacă persistă dubiile, atunci problema trebuie cercetată în continuare, se pot
adresa pentru clarificări cadrului didactic. Profesorul intervine pentru a corecta greșelile
de conținut și de exprimare ale elevilor, mânuirile incorecte.
Etapa 6.
Trecerea în revistă a unităţii de cunoaştere prin prezentare orală cu toată clasa, cu
toţi participanţii. Profesorul selectează, pentru prezentarea finală, din fiecare grup de
experți câte un elev pe care l-a apreciat ca fiind cel mai performant în activitatea de
predare din grupul inițial.
Auditoriul poate adresa întrebări experţilor (este stimulat să formuleze întrebări
pertinente).
Pentru obținerea unui feedback de ajustare a activității de învățare propuse, profesorul
invită elevii să acceseze jocul didactic din link-ul următor (5 min).
Profesorul poate insera o secvență de actualizare a cunoștințelor referitor la părțile
componente ale mașinii simple de cusut, în cazul în care consideră necesar. Actualizarea
se poate face prin demonstrație la mașina de cusut, în activitate frontală sau pe baza fișei
de documentare care se poate atașa la portofoliu.
FIȘĂ DE DOCUMENTARE - pentru toți elevii

NOILE CONȚINUTURI
Pentru deservirea mașinii simple de cusut sunt necesare o serie de operații

preliminare/de pregătire precum:
- cuplarea motorului electric la sursa de energie prin acționarea butonului de
pornire;
- bobinarea firului pe mosorel, pentru suveică;
- înfilarea firului la suveică și introducerea suveicii în mașină;
- înfilarea firului de ață la ac;
- reglarea pasului de cusătură;
- acționarea piciorușului de presare;
- introducerea materialului textil/deșeu de material pentru coaserea de probă;
- verificarea cusăturii.
Înainte de începerea lucrului, mașina de cusut se va curăța îndepărtând praful, scamele,

eventualele resturi de ulei de pe masa mașinii și corpul acesteia
IMPORTANT
Unitățile de producție/fabricile în care vă veți desfășura activitatea sunt dotate cu

mașini de cusut simple, de tip industrial, produse de diferite firme (Metalotehnica - de
construcție românească; PFAFF, Durkopp, Singer - de construcție germană; NEECHI -
italiană; Minerva - cehoslovacă; Brother, Juki - japoneze; Global - companie din Olanda;
SIRUBA –Taiwan etc.).
Principiul de funcționare și principalele mânuiri de deservire a mașinii sunt aceleași
indiferent de firma producătoare.
În continuare profesorul propune vizionarea filmului didactic în activitate frontală pentru
captarea atenției, pentru demonstrarea modalității de accesare cu introducerea subtitrării
în limba română și pentru formarea unei imagini de ansamblu referitor la problematica ce
va fi studiată pe parcursul activității.
Pe parcursul activității elevii pot reveni la vizionarea filmului - fiecare grupă pentru
sarcina dată - de la minutul specificat în fișa de lucru.
Click dreapta pe link și alegeți opțiunea Open Hyperlink.
Pentru vizionarea
materialului video - se va accesa butonul de
Subtitrare apoi cel de Setări - la care se va
trece pe Traducere automată căutându-se
cea în Limba Română.
Subtitrare
Setare
FIȘA DE LUCRU 1
Mașina simplă de cusut, operații de deservire
Realizați următoarele operații de

deservire a mașinii simple de cusut -
cuplarea motorului electric cu sursa de
energie, bobinarea firului de la suveică.
Operațiile de deservire se vor
exemplifica cu ajutorul imaginilor și a
video-ului cu mașina de cusut simpla
Global 303D
Buton de pornire
Punerea în funcțiune a mașinii de cusut (pornirea mașinii)

Mașina este conectată la o priză principală a cărei stare se va verifica înainte de începerea
lucrului. Mașina se va activa (pornește motorul) doar atunci când se va apăsa butonul de
pornire – verde de pe panoul din dreapta mașinii, sub masa de lucru. Această operație este
absolut necesară pentru a realiza bobinarea firului pe mosorelul suveicii.
Bobinarea firului inferior pe mosorelul suveicii
Pentru scoaterea mosorelului din mașină se execută mânuirile:
- se ridică acul în poziția maximă prin

rotirea volantului;
- se glisează placa mobila spre stânga
pentru a avea vizibilitate;
- cu mâna stânga se deschide portița și se
scoate suveica;
- după închiderea portiței se poate scoate și
mosorelul;
Mosorelul suveicii cu suprafață
plină cu suprafața cu găuri
(la mașini noi – 103D)
Bobinarea firului inferior pe mosorel
Ca exemplificare pe mașina Global 303D, urmăriți video-ul din link-ul de mai jos, de la
minutul 2 până la minutul 5 https://www.youtube.com/watch?v=fa5nTs13FHA
Se așează bobina cu fir pe unul

dintre suporturile din partea de
sus a mașinii
Se trece firul prin orificiul de pe tija barei fixate pe masa mașinii.
Se așază mosorelul pe suportul de fixare

din cadrul dispozitivului de bobinare, aflat
în partea dreaptă, laterală, a mașinii, în
vederea bobinării.
Firul se va trece printre discurile aflate pe o bară din spatele mașinii si se va înfășura
manual pe mosorel de câteva ori. Se cuplează pe mosorel o pârghie care va asigura rotirea
axului pe care se află mosorelul prin cuplarea la motor. Butonul de pornire a mașinii fiind
apăsat, se acționează pedala care pune în funcțiune mașina realizându-se bobinarea firului
pe mosorel. La umplerea bobinei pârghia se decuplează automat.
FIȘA DE LUCRU 2
Realizați operații de deservire a mașinii simple – introducerea mosorelului în suveică,

introducerea suveicii în mașină
Introducerea mosorelului în suveică și a suveicii în mașină se face astfel:

- se prinde suveica cu mâna stânga (portița este închisă);
- mosorelul se prinde între degetul mare si aratatorul mâinii drepte;
- capătul firului va fi dirijat de la dreapta la stânga și se introduce în suveică;
- ața se conduce prin șanțul suveicii, sub peniță
- suveica se ține cu mâna stângă și se trage de ața spre dreapta, mosorelul se rotește;
- capătul liber al aței va avea cca.5 cm.
Trecerea firului prin dispozitivul de tensionare (peniță)

Reglarea tensiunii firului de ață inferior se face astfel:
- se scoate suveica și se ține în mâna stângă, cu

dreapta se trage de fir pentru a se verifica tensionarea
lui
- dacă este necesară reglarea tensiunii se rotește
șurubul:
- spre dreapta – tensiunea crește- spre stânga –
tensiunea scade
Pentru FIXAREA SUVEICII PE AX se execută operațiile:

- se prinde portița între degetul mare și cel arătător al mâinii stângi, mosorelul este
astfel blocat;
- se împing suveica și mosorelul pe axul central pâna la capăt;
- se eliberează portița, zăvorul ei trebuie sa cupleze bine pe șanțul circular al axului;
- se închide placa mobilă.
Pentru a demonstra cele spuse anterior urmăriți video-ul din link-ul de mai jos, de la
minutul 5 până la minutul 8 care se referă la mașina Global 303D.
FIȘA DE LUCRU 3
Realizați operații de deservire a mașinii simple de cusut - înfilarea firului de ață

la ac, acționarea piciorușului de presare
Înfilarea firului la ac se poate vedea în imaginea următoare. De pe suportul bobinei

cu fir, acesta se trece prin orificiile 1,2,3,4,5,,6, printre discurile dispozitivului de
tensionare 7, conducătoarele de fir 8,9,10,11,12,13 fiind înfilat la acul 14.
Reglarea tensiunii firului superior se face de la dispozitivul de tensionare, prin rotirea

butonului spre dreapta (tensionare) sau spre stânga (detensionare).
La mașina SIRUBA aspectul înfilării corecte în zona de coasere se prezintă astfel:
Ochiuri conducătoare
de fir
Apărătoare la
debitor-întinzător
Debitor -întinzător
Dispozitiv de
tensionare a firului
superior
Ac
Ca exemplificare la mașina Global 303D – urmăriți video-ul din link-ul de mai jos, de la
minutul 8 la minutul 11
În imaginile următoare se poate urmări traseul firului superior pentru înfilare.
Trecerea firului
printre discurile
dispozitivului de
tensionare
Trecerea firului prin

orificiile conducătoare
Introducerea firului în
orificiul acului
Scoaterea firului
inferior de la
suveică
Dacă mașina de cusut nu este înfilată corect, este posibil să sară pași, să rupă ața, să
strângă/încrețească materialul sau cusătura realizată să fie inestetică. În astfel de situații,
remedierea începe cu verificarea înfilării și remedierea deficiențelor, dacă este cazul.
Fiecare orificiu ratat sau nerespectarea succesiunii corecte în traseul de înfilare, poate
modifica tensiunea aței și debitarea corectă de pe bobină. Mașina de cusut va primi prea
multă sau prea puțină ață, sau o va primi contratimp, ceea ce duce la scăderea calității
cusăturii sau la defecțiunile enumerate anterior. Trebuie evitată folosirea unei ațe de
slabă calitate (cu rezistență scăzută, cu neuniformitate evidentă etc.).
Manetă/pârghie de
acționare a
piciorușului
Piciorușul de presare se acționează:
- pentru ridicare - în vederea așezării
materialului pe transportor în vederea
coaserii;
- pentru coborâre - pentru presarea
materialului pe transportor în timpul coaserii;
- pentru ridicare - în vederea
scoaterii/îndepărtării materialului cusut din
mașină.
Acționarea se poate face, în funcție de tipul constructiv al mașinii

- de la maneta din spatele piciorușului de presare - ca în imaginea de mai sus
- de la un genuchier - ca în video-ul atașat fișei sau în imaginea de mai jos
Acționarea genunchierului
spre dreapta pentru
ridicarea piciorușului
Ca exemplificare la mașina Global 303D – urmăriți video-ul din link-ul de mai jos, de la
minutul 10 la minutul 11
FIȘA 4
Realizați operațiile de deservire a mașinii simple de cusut - reglarea pasului de

cusătură, acționarea manetei pentru mers înapoi, executați proba de coasere
Reglarea pasului de cusătură
Se realizează cu ajutorul tamburului striat (prin rotire în funcție de valoarea dorită pentru
pasul cusăturii – 0-5mm)
Întărirea cusăturii - se realizează la începutul și sfârșitul coaserii, apăsând maneta de sub

dispozitivul de reglare a pasului de cusătură
Maneta pentru mers înapoi

(inversează sensul de
mișcare al transportorului și
deci sensul de coasere)
Apăsați maneta în vederea mersului înapoi!
Ca exemplificare pentru a realiza operațiile cerute, urmăriți pentru mașina Global

303D video-ul din link-ul de mai jos, de la minutul 11 la minutul 13
Realizarea probei de coasere
Se ridică piciorușul de presare și se introduce

materialul (deșeu de probă) în mașină, ținând
seama de lățimea rezervei de coasere
însemnată pe mașină - pe care o putem
asigura uniformă în timpul coaserii. La
începutul și finalul coaserii se va acționa
maneta pentru mers înapoi, în vederea
întăririi capetelor cusăturii.
Viteza de coasere se poate regla în funcție de presiunea piciorului asupra pedalei de

acționare.
La finalul coaserii luați piciorul de pe pedala mașinii, asigurați-vă că ridicați acul până la
cel mai înalt punct, ridicați piciorușul de
presare, scoateți materialul din mașină.
Recomandări privind resurse educaționale deschise:

https://www.youtube.com/watch?v=1lqjZcyEUXw - mașina simplă de cusut de tip
industrial Global WF 3955-45
https://www.youtube.com/watch?v=fa5nTs13FHA - deservire mașina simplă de cusut de
tip industrial Global
https://www.youtube.com/watch?v=dXWUcb9Um4I - deservire mașina simplă de cusut
de tip industrial Juki
https://drive.google.com/file/d/1cs_J4zZkowmEusjo_3GDRd0BEzO6jpUy/view?ts=62f2c
c1d – deservirea mașinii simple de cusut de tip industrial
https://drive.google.com/file/d/1fTulG4F2Ln4FeYovWmtSSngv35smY7nA/view?ts=62f2c
864 – deservire mașina Global
https://youtu.be/PlyQtuj8KlA?t=147 – Bobinare mosorel pentru suveică la mașina
simplă de cusut de tip industrial
1. ***** CURRICULUM pentru clasa a X-a, ÎNVĂȚĂMÂNT PROFESIONAL Domeniul
de pregătire profesională: INDUSTRIE TEXTILĂ ȘI PIELĂRIE, anexa 4 la
OMEN 3915/2017
2. ***** STANDARD DE PREGĂTIRE PROFESIONALĂ, Calificarea profesională:
CONFECŢIONER PRODUSE TEXTILE, Nivel 3, Domeniul de pregătire
profesională: INDUSTRIE TEXTILĂ ŞI PIELĂRIE
Anexa nr. 2 la OMENCS nr. 4121/13.06.2016
3. Ciontea Gheorghe Utilajul şi tehnologia meseriei, Confecţioner îmbrăcăminte din ţesături
şi tricoturi, Manual pentru licee industriale cu profil de industrie
uşoară, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,1992
4. Neagu, G Utilaje şi tehnologii de profil, Editura Preuniversitaria, Bucureşti, 2000
5. TIRON, E. coordonator Educația centrată pe elev/student- îndrumar (caiete de lucru), proiect

POSDRU, beneficiar Universitatea Tehnică ”Gheorghe Asachi”, Iași
6. Ţiglea Lupaşcu, R.. Pregătire de bază în industria uşoară - instruire teoretică, Editura
Oscar Print Bucureşti, 2000;
7. Ţiglea Lupaşcu, R.. Ţiglea Lupaşcu,R., Pregătire de bază în industria uşoară – instruire
practică, Editura Oscar Print Bucureşti, 2000;
8. ***** https://www.alegetidrumul.ro/calificari/164
9. ***** https://docplayer.ro/116281896-Asociatia-centre-youth-europe-for-
advice-information-and-training-humans-slatina-str-unirii-nr-4-jud-olt-
cui-ro.html
10. ***** https://dokumen.tips/reader/f/cusaturi-mecanice

Tema: Mașina simplă de cusut - Deservirea mașinii simple de cusut
Tip de evaluare: probă practică

5.1.3. Descrierea modului 5.2.3. Utilizarea utilajelor 5.3.3. Utilizarea utilajelor în

de funcționare a utilajelor din domeniul textile și pielărie scopul executării operațiilor
din domeniul textile pentru realizarea operațiilor tehnologice sub supraveghere
pielărie tehnologice cu grad restrâns de autonomie
5.1.4 Descrierea operațiilor 5.2.4. Executarea de operații 5.3.4. Selectarea independentă
din cadrul proceselor tehnologice simple din cadrul unei operații a utilajelor
tehnologice din domeniul proceselor tehnologice din aferente
textile pielărie domeniul textile pielărie 5.3.6. Respectarea legislației
5.2.6. Autoevaluarea privind sănătatea și securitatea
5.1.6. Descrierea normelor corectitudinii operațiilor în muncă în realizarea
specifice pentru sănătatea tehnologice executate pe baza operațiilor
și securitatea muncii fișei de evaluare 5.3.7. Asumarea inițiativei în
(NSSM) de protecție 5.2.7. Aplicarea NSSM, PSI și aplicarea normelor de
împotriva incendiilor (PSI) de protecție a mediului sănătatea și securitatea în
și de protecție a mediului specifice în timpul activității muncă
5.3.8. Colaborarea cu membrii
echipei de lucru, în scopul
îndeplinirii sarcinilor de la
locul de muncă
Mod de organizare a activității/clasei

Frontal - secvența de organizare și de explicare a sarcinilor de lucru
Individual - la realizarea sarcinii de lucru
Resurse materiale:
Se vor utiliza:
Mașina simplă de cusut, mașina de călcat, uneltele de croitorie uzuale - centimetru, cretă,
ace cu gămălie, foarfece.
Materii prime şi materiale: ţesături, tricoturi, piele, materiale auxiliare pentru confecţii
textile
Durată: 50 minute
Tema probei practice: Realizați cusături de îndoit-tivit utilizând mașina simplă de cusut
Aplicarea operațiilor de deservire a mașinii simple de cusut în vederea coaserii

- executați 1 cusătură de îndoit-tivit cu îndoire dublă utilizând culoarea albă pentru
ambele fire ale mașinii de cusut
- executați 1 cusătură de îndoit-tivit cu îndoire dublă utilizând culoarea verde
pentru ambele fire ale mașinii de cusut
- executați finisarea probei de coasere prin prelucrare termică, în vederea
prezentării pentru verificare
Pentru realizarea sarcinii de lucru veți realiza următoarele mânuiri la mașina simplă de
cusut:
- pornirea mașinii după verificarea stării tehnice a acesteia (integritatea instalației
electrice, existența apărătoarelor de protecție);
- înfilarea firului superior la ac de 2 ori - pentru culoarea albă și respectiv culoarea
verde;
- bobinarea a 2 mosorele: unul cu culoare albă și unul cu culoarea verde;
- înfilarea firului inferior la suveică pentru ambele culori;
- coaserea propriu zisă.
La postul de lucru (mașina simplă de cusut) aveți fișa tehnică a cusăturii (parte
componentă a documentației tehnice industriale) care conține informații despre modul de
lucru și câte o mostră corectă a cusăturii de realizat.
Aplicați/respectați măsurile de protecție pentru evitarea accidentării pe parcursul
desfășurării activității.
Aveți la dispoziție 35 de minute pentru realizarea sarcinii de lucru cu toate etapele
intermediare.
La finalul activității (10 minute) va trebui să prezentați pe scurt etapele realizării sarcinii
de lucru utilizând terminologia/elemente ale limbajului de specialitate.
Activitatea desfășurată de voi va fi evaluată conform unei grile/fișe de evaluare care vă
este prezentată la finalul materialului de documentare.
Observație: Activitatea își propune evaluarea corectitudinii de execuție a operațiilor de
deservire a mașinii simple de cusut: verificarea stării tehnice a mașinii înainte de
începerea lucrului, înfilarea firului superior, bobinarea firului inferior pe mosorel, înfilarea
firului inferior la suveică, reglarea pasului de cusătură, reglarea tensiunii firelor, coaserea
propriu zisă, respectarea NSSM. Din acest motiv am considerat utilă enunțarea succintă, în
ordine tehnologică, a mânuirilor necesare pentru realizarea sarcinii de lucru. Astfel elevul
își consolidează o dată în plus demersul de deservire a mașinii. În cadrul evaluării sumative
rezervate mașinii simple de cusut nu mai este necesar acest demers de fixare fiind evaluat
și nivelul de automatizare a deprinderilor de deservire a utilajului care presupune
abordarea operațiilor în ordine tehnologică.
Fișa tehnică a cusăturii de îndoire-tivire cu îndoire dublă
Este o cusătură folosită la terminația produselor (ex: produse de îmbrăcăminte, lenjerie de

pat, produse decorative, produse de uz casnic etc.)
Se poate realiza în mai multe variante. Abordăm în această activitate varianta cu îndoire
dublă care este o cusătură curată nefiind necesară surfilarea.
Îndoire dublă - materialul se îndoaie de 2 ori și se fixează cu 1-2 cusături tighel.
Pasul cusăturii - 3 mm.
Etape:
- îndoirea marginii la 0,5 cm cu verificarea păstrării acestei dimensiuni pe toată
lungimea marginii care se prelucrează - formarea marginii îndoite se realizează cu fierul de
călcat
- îndoirea marginii la 1 cm cu verificarea păstrării acestei dimensiuni pe toată
lungimea marginii care se prelucrează - formarea marginii
îndoite se realizează cu fierul de călcat
- realizarea cusăturii tighel la 0,5 cm de marginea
îndoită (mai târziu după consolidarea deprinderii se poate
realiza cusătura cât mai aproape de marginea interioară
îndoită, adică la 1-mm, așa numita cusătură ”pe vârf”)
- curățirea de ațe
- fixarea tivului prin călcare
Grila de evaluare și notare (conform Standardului de evaluare asociat unităţii de
rezultate ale învăţării)
Punctaj Punctaj pe
Criterii de maxim indicator
Indicatori de evaluare
evaluare pe maxim acordat
criteriu
1. Primirea 30 puncte 1.1. Selectarea și pregătirea reperelor/materialelor 3p

şi de cusut
planificarea
1.2. Pregătirea mașinilor pentru realizarea 20p
sarcinii de
operațiilor de prelucrare (verificarea stării tehnice a
lucru
mașinilor, pornirea mașinii, reglaj pasul cusăturii,
probă de coasere, reglaj tensiune în fire)
1.3 Interpretarea documentaţiei tehnice în vederea 4p

executării operaţiei tehnologice (fișa tehnică a
cusăturii)
Identificarea tipului de cusătură de executat - din
fișa tehnică a cusăturii și proba etalon
1.4. Asigurarea condiţiilor de aplicare a normelor 3p

specifice cu privire la sănătatea şi securitatea
muncii şi a mediului.
2. 40 puncte 2.1. Deservirea mașinilor pentru schimbarea culorii 10p

Realizarea firelor conform cerinței din sarcina de lucru (înfilare
sarcinii de fire la ac, bobinare mosorele, introducerea
lucru mosorelelor în suveică)
2.2 Executarea cusăturilor în conformitate cu fişa 15p

tehnică, mostră, normative de timp
2.3. Executarea operațiilor de prelucrare termică a 10p

reperelor
2.4. Respectarea normelor de sănătate și securitate 5p

în muncă la prelucrarea reperelor (coasere, călcare)
3. 20 puncte 3.1. Autoevaluarea operaţiilor tehnologice 10p

Prezentare executate
a sarcinii
3.2. Utilizarea corectă a terminologiei de 10p
de lucru
specialitate cu scopul raportării realizării sarcinii
Punctaj din 10 puncte 10p

oficiu
Total 100 100

puncte puncte
Transformarea punctajului în notă ……………………………………………………….
https://www.youtube.com/watch?v=1lqjZcyEUXw - mașina simplă de cusut de tip

industrial Global WF 3955-45
https://www.youtube.com/watch?v=fa5nTs13FHA - deservire mașina simplă de cusut de
tip industrial Global
https://www.youtube.com/watch?v=dXWUcb9Um4I - deservire mașina simplă de cusut
de tip industrial Juki
https://drive.google.com/file/d/1cs_J4zZkowmEusjo_3GDRd0BEzO6jpUy/view?ts=62f2c
c1d – deservirea mașinii simple de cusut de tip industrial
https://youtu.be/PlyQtuj8KlA?t=147 – Bobinare mosorel pentru suveică la mașina
simplă de cusut de tip industrial
1.***** CURRICULUM pentru clasa a X-a, ÎNVĂȚĂMÂNT PROFESIONAL Domeniul de

pregătire profesională: INDUSTRIE TEXTILĂ ȘI PIELĂRIE, anexa 4 la OMEN
3915/2017
2.***** STANDARD DE PREGĂTIRE PROFESIONALĂ, Calificarea profesională:
CONFECŢIONER PRODUSE TEXTILE, Nivel 3, Domeniul de pregătire
profesională: INDUSTRIE TEXTILĂ ŞI PIELĂRIE
Anexa nr. 2 la OMENCS nr. 4121/13.06.2016
3.Ciontea Utilajul şi tehnologia meseriei, Confecţioner îmbrăcăminte din ţesături şi
Gheorghe tricoturi, Manual pentru licee industriale cu profil de industrie uşoară,
Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,1992
4.Neagu, G Utilaje şi tehnologii de profil, Editura Preuniversitaria, Bucureşti, 2000
5.TIRON, E. Educația centrată pe elev/student- îndrumar (caiete de lucru), proiect
coordonator POSDRU, beneficiar Universitatea Tehnică ”Gheorghe Asachi”, Iași
6.Ţiglea Pregătire de bază în industria uşoară - instruire teoretică, Editura Oscar
Lupaşcu, R.. Print Bucureşti, 2000;
7.Ţiglea Ţiglea Lupaşcu,R., Pregătire de bază în industria uşoară – instruire
Lupaşcu, R.. practică, Editura Oscar Print Bucureşti, 2000;
8.***** https://www.alegetidrumul.ro/calificari/164
9.***** https://docplayer.ro/116281896-Asociatia-centre-youth-europe-for-advice-
information-and-training-humans-slatina-str-unirii-nr-4-jud-olt-cui-ro.html
10.***** https://dokumen.tips/reader/f/cusaturi-mecanice
11.***** 2https://www.masinskikutak.com/2020/09/lower-thread-of-sewing-
machine-shuttle.html
EXEMPLUL 8
Tema: Materiale de bază și auxiliare utilizate în confecții


5.1.2. Caracterizarea 5.2.2. Selectarea 5.3.1. Asumarea
semifabricatelor din cadrul semifabricatelor din cadrul responsabilității în
proceselor tehnologice proceselor tehnologice selectarea semifabricatelor
5.1.6. Descrierea normelor 5.2.6. Autoevaluarea 5.3.2. Identificarea
specifice pentru sănătatea și corectitudinii operațiilor independentă a
securitatea muncii (NSSM), tehnologice executate pe semifabricatelor pentru
de protecție împotriva baza fișei de evaluare obținerea produselor finite
incendiilor (PSI) și de 5.2.7. Aplicarea NSSM, PSI și 5.3.5. Încadrarea în normele
protecție a mediului de protecție a mediului de timp stabilite
specifice în timpul activității 5.3.6. Respectarea
5.2.8. Utilizarea corectă în legislației privind sănătatea
comunicare a vocabularului și securitatea în muncă în
comun și a celui de realizarea operațiilor
specialitate 5.3.7. Asumarea inițiativei
5.2.9. Comunicarea/ în aplicarea normelor privind
Raportarea rezultatelor sănătatea și securitatea în
activităților profesionale muncă
desfășurate 5.3.8. Colaborarea cu
5.2.11. Prelucrarea membrii echipei de lucru, în
informațiilor dobândite din scopul îndeplinirii sarcinilor
documentația tehnică de la locul de muncă
5.3.9. Asumarea, în cadrul
echipei de la locul de
muncă, a responsabilității
primită
Lucrarea se întocmeşte în scopul familiarizării elevilor cu o serie de termeni

specifici industriei de confecţii, ţinând seama că este vorba de o disciplină de bază, cu
caracter fundamental. În aceste condiţii este necesară prezentarea unor elemente
referitoare la principalele produse vestimentare. Noţiunile se completează în cadrul
celorlalte discipline de specialitate, care se dezvoltă pe întreg parcursul anului școlar.
Activitate realizată prin:

▪ Metoda lucrului pe grupe
▪ Turul galeriilor
Scurtă descriere a metodelor

Metoda lucrului pe grupe facilitează atât dobândirea abilităţilor tehnice, cât şi a
abilităţilor de lucru în echipă şi de comunicare. Metoda urmăreşte dezvoltarea şi exersarea
gândirii, a capacităţii de a lua decizii întemeiat argumentate, stimulează interacţiunea
directă în cadrul grupului.
Profesorul organizează spaţiul de lucru şi pune la dispoziţia elevilor materialele
necesare desfăşurării în condiţii optime a lecţiei (fişe de documentare şi fişe de lucru).
După stabilirea grupelor de elevi, se prezintă sarcinile de lucru, se comunică timpul avut la
dispoziţie şi modul în care, fiecare grupă va prezenta soluţiile găsite.
Profesorul analizează soluţiile prezentate de elevi şi evidenţiază grupa sau grupele
care au lucrat cel mai bine (s-au încadrat în timpul de lucru şi au avut soluţii corecte).
În timpul rezolvării sarcinilor de lucru de către elevi, profesorul are rolul:
▪ Să îndrume elevii/grupele care cer detalii cu privire la rezolvarea sarcinii de lucru;
▪ Să coordoneze activitatea, astfel încât grupele să se încadreze în timpul de lucru;
▪ Să asigure implicarea şi participarea tuturor elevilor la rezolvarea sarcinii de lucru;
▪ Să dirijeze discuţiile pentru argumentarea soluţiilor date.
Turul galeriei – se utilizează după soluţionarea de către elevi a unor sarcini primite în
grup. Rezultatele activităţilor sunt expuse, iar fiecare grup, prin rotaţie, vizualizează
lucrările realizate. Se realizează un dialog interactiv între elevii „autori” ai lucrărilor şi
elevii „vizitatori”.
Elevii fiecărui grup vor fi, la rândul lor, în calitate de autori şi vor oferi explicaţii
privind modul de realizare a sarcinii, contribuţia fiecărui membru al grupului, rezultatul
muncii lor, dar şi în calitate de vizitatori, formulând aprecieri despre modul în care au fost
rezolvate sarcinile.
Etapele care trebuie parcurse în realizarea turului galeriei sunt următoarele:
–formarea grupelor de elevi (4-5 elevi);
– comunicarea sarcinii de lucru (trebuie să aibă mai multe perspective de abordare sau mai
multe soluţii);
– activitatea în grupuri;
– expunerea produselor.
Obiective:
● Să definească materialele de bază și materialele auxiliare
● Să explice rolul funcțional al materialelor
● Să clasifice tipurile de materiale
● Să identifice tipuri de materiale
● Să enumere domenii de întrebuințare ale materialelor textile
● Să respecte normele de protecția muncii
● Să utilizeze corect limbajul tehnic de specialitate

Activitatea se desfăşoară în cabinetul de specialitate, iar pentru secvenţa de început a
lecţiei, elevii sunt împărţiţi în 5 grupe (numerotate de la 1 la 5), în funcţie de stilurile de
învăţare, nivelul de cunoştinţe, tipurile de inteligenţă şi nevoile speciale ale acestora.
Fiecare grupă îşi desemnează un lider (un elev cu abilităţi de comunicare)
Resurse materiale:
- Laborator cu echipamente specifice domeniului textil/sală de clasă;
- Mostre de materiale textile de bază, materiale auxiliare, produse de îmbrăcăminte,
miniaturi confecționate în atelier;
- Norme specifice/legislație de protecția mediului;
- Videoproiector, laptop/desktop/tablete;
- Documentație tehnică și tehnologică;
- Fișă de documentare.
Durată: 50 minute

Etape de lucru:
Etapa 1 - Conexiunea cu lecţia anterioară - reactualizarea cunoştinţelor (10 minute)
Ce ştim despre îmbrăcăminte ?
Îmbrăcămintea reprezintă totalitatea obiectelor care îmbracă corpul omenesc

(exceptând încălţămintea); veşminte, haine, straie. Este un bun vestimentar pe care
oamenii îl folosesc ca mijloc de apărare împotriva intemperiilor și în scop estetic.
Îmbrăcămintea diferă pe zonele lumii și pe națiuni, datorită factorilor climatici și a
culturii națiunilor care populează zonele respective, la care se adaugă și moda timpului.
Pentru confecționarea îmbrăcămintei se folosesc diferite materiale, ponderea de
bază fiind a materialelor textile, care au rol de material de bază sau de material auxiliar.
Profesorul distribuie fiecărui elev fișa de documentare 1 în care sunt prezentate 9
produse de îmbrăcăminte și definițiile acestora și fișa de documentare 2 în care sunt
prezentate materialele de bază și auxiliare utilizate în confecții.
Conversația euristică dirijată și problematizarea pot fi metode didactice pe care
profesorul le poate aplica într-un context investigativ.
Modulul I: Operații tehnologice din industria textilă și de pielărie

Clasa a X-a
FIȘĂ DE DOCUMENTARE NR. 1

Produse de îmbrăcăminte
Să ne reamintim!
În coloanele „1, 2 și 3” sunt prezentate produse de îmbrăcăminte și definițiile
acestora.
0 1 2 3
Nr. Denumirea Produsul de Definiții ale produselor de îmbrăcăminte
crt. produsului îmbrăcăminte
Haină largă de lungimi variabile, fără mâneci,

1 Pelerina adesea cu glugă, care se poartă peste altă
îmbrăcăminte
Produs de îmbrăcăminte pentru partea

Bluza
superioară a corpului, asemănătoare cu
2
cămaşa bărbătească
3
Produs de lenjerie sau de echipament
Maieul
sportiv (cu sau fără mâneci), care se poartă
direct pe piele
Haină scurtă, confecţionată din pânză deasă
4 Hanoracul
de obicei impermeabilă şi prevăzută cu
glugă, folosită în anumite competiţii sportive
sau în excursii
Obiect de îmbrăcăminte pentru femei care

5 Fusta
acoperă corpul de la talie în jos
Îmbrăcăminte bărbătească, formată din haină

6 Costumul
şi pantalon, sau îmbrăcăminte femeiască
compusă din fustă şi jachetă
Îmbrăcămintea (din pânză, mătase), care se

7 Cămaşa
poartă pe piele, acoperind partea superioară
a corpului
Haină de iarnă (lungă până la genunchi),

8 Paltonul
executată din stofă groasă şi căptuşită, care
se poartă peste celelalte obiecte de
îmbrăcăminte
Produs care nu lasă să treacă prin el un fluid-

Impermeabil
9 manta, haină de ploaie confecţionată dintr-
un material impermeabil - fulgarin
Clasa a X-a
FIȘĂ DE DOCUMENTARE NR. 2

Să ne reamintim!
MATERIALE DE BAZĂ PENTRU CONFECŢII TEXTILE

sunt acele materiale care îndeplinesc funcția principală la produs și sunt
întrebuințate la confecționarea feței produsului. Acestea sunt:
 ţesături – obţinute prin întrepătrunderea ortogonală, după o anumită regulă, a două

sisteme de fire, urzeala şi bătătura;
 tricoturi – obţinute prin buclarea succesivă sau simultană, după o anumită regulă, a
unuia sau a mai multor fire ce se transformă în ochiuri înlănţuite şi dispuse în rânduri şi
şiruri;
 neţesute – obţinute prin coaserea-tricotarea unui strat de fibre ce poate lua forma de
foaie;
 înlocuitori de piele – obţinuţi prin depunerea unei pelicule subţiri de material plastic
flexibil pe un suport textil ce poate fi ţesătură, tricot sau văl;
 piei – obţinute prin conservarea şi tăbăcirea învelişului exterior al animalelor sacrificate
şi jupuite, sub formă de piei cu blană şi piei fără blană flexibile.
MATERIALE AUXILIARE PENTRU CONFECŢII TEXTILE

sunt acele materiale care se aleg ȋn funcţie de materialele de bază( ţesături şi
tricoturi) ce reprezintă faţa produsului; ele prezintă o desosebită importanţă,
deoarece acestea completează, din punct de vedere calitativ şi estetic, ȋnsuşirilie
generale ale ȋmbrăcămintei.
1. CĂPTUŞELI  Atlaz: ţesătură lucioasă, plină, pentru paltoane, pardesie
-dublează detaliile, mărindu-le rezistenţa la  Serj: ţesătură din mătase artificială, pentru sacouri,
purtare şi la şifonare; pardesie
- ajută la păstrarea în timp a formei detaliilor;  Satin: ţesătură din mătase artificială pentru jachete,
- determină creşterea valorii de prezentare şi a taioare- femei
parametrilor de confort.  Satin vărgat: tesatura lucioasa de matase, de culoare
- se plasează ȋn interiorul ȋmbrăcămintei; au deschsă cu dungi în culori închise, utilizat la captușirea
suprafaţa lucioasă; mânecilor de la sacouri și la veste
- materialele utilizate pentru captuseli sunt  Golf: ţesătură uşoară din fire sintetice, pentru pelerine de
ţesături din fire de bumbac, artificiale şi ploaie, bluze de vânt
sinetice.  Ate ţesături; tafta, crep de china
 Ţesute (pânza vatir, canafasul pânza tare, rosharul)
2. ÎNTĂRITURI  pânza vatir: are ȋn urzeală fire groase de
- măresc rezistenţa la purtare, la şifonare; bumbac, iar ȋn bătătura fire de in sau cânepă, utilizată la
- contribuie la menţinerea formei produsului ȋmbrăcămintea exterioară, la dublarea piepţilor, gulerelor,
- pot fi ţesături, materiale textile neţesute şi mânecilor, marginilor;
folii termoflexibile, care se aplică la gulere,  canafasul: este o ţesătură din fire de bumbac, bine
mâneci, umeri, buzunare, betelii, piepţi; apretată, se foloseşte la dublarea vatirului la piepţi,
buzunare, mâneci şi betelii;
 pânza tare: este o ţesătură din fire de bumbac, in sau
cânepă, utilizată la reverele jachetelor;
 rosharul: este o ţesătură din urzeală de bumbac şi
bătătura din păr de cal, utilizată pentru piepţii costumelor.
 Textile neţesute
 Folii sintetice
 Termofuzibile
3. AŢA DE CUSUT Pentru cusături de asamblare:
- material auxiliar, folosit la asamblarea şi
prelucrarea îmbrăcămintei  Coaserea nasturilor şi a butonierelor
 Cusături de însăilare și asamblare
 În scopuri tehnice şi medicale
 La încălţăminte şi marochinărie
 Coaserea nasturilor şi a butonierelor
 Pentru scopuri tehnice şi medicale
Alegerea aței de cusut se realizează în funcție de natura materialului, culoarea acestuia și operația
tehnologică executată.
4. FURNITURI  vatelina:este folosită la dublarea ȋmbrăcămintei
exterioare pentru anotimpul rece şi se aplică ȋntre căptuşeală
- completează, întregesc şi ornamentează
şi faţa produsului;
produsul confecţionat
 perniţe pentru umeri: sunt din vată sau vatelina, se
- măresc rezistenţa produselor, ajută la
montează la umerii paltoanelor, pardesielor, sacourilor şi la
formarea şi la elasticitatea produselor;
bluze;
- se obţin din ţesături sau materiale textile
 rejansa: este sub formă de bentiţe, folosită la ȋntărirea şi
neţesute;
susţinerea produselor cu sprijin pe talie;
 banda de protecţie: ţesătura ȋngustă, cu fir de ȋntărire la
o margine, utilizat la marginea pantalonilor;
 elasticul: este sub formă de bandă ( cu lăţimea de 0,5-
2,5cm) sau rotundă, utlizat la ajustarea pe corp a unor
produse de lenjerie, mai ales;
 furnituri pentru încheiere, fixare, decorare: fermoare,
capse, nasturi, copci, catarame: sunt din metal, plastic, os,
sticlă sau piele, utilizate la ȋncheierea, fixarea sau decorarea
produselor;
 banda de retenţie: este o țesătură din material textil ce
conține fire aderente; se aplică la căptușirea beteliilor de
pantaloni, pentru a preveni alunecarea acestora pe cămașă.
5. GARNITURI  dantela: se produce din fire de bumbac, mătase și fire
sintetice și se aplică cu scop ornamental la îmbrăcămintea
-completează, întregesc şi ornamentează
exterioară și lenjerie;
produsul confecţionat  colțișorii: garnituri de pasmanterie produse din fire de
bumbac, mătase sau fire sintetice, obținute prin țesere sau
procedee speciale și sunt utilizate la confecționarea lenjeriei
și la îmbrăcămintea subțire pentru femei și copii;
 suitașul: produs din fire de bumbac, mătase sau fire
sintetice, obținut prin țesere sau împletire, se aplică în scop
ornamental, la produse de îmbrăcăminte exterioară.
Etapa 2 - Profesorul formulează sarcinile de lucru (25 minute)
După organizarea spațiului de lucru și stabilirea grupelor de elevi, se comunică
timpul avut la dispoziţie şi modul în care, fiecare grupă va prezenta soluţiile găsite.
Profesorul va distribui fiecărei grupe de elevi mostre de materiale de bază și
auxiliare și va pune la dispoziţia elevilor materialele necesare desfăşurării în condiţii
optime a lecţiei (foi de flip-chart, instrumente de scris, fişe de lucru).
Pe o foaie de flip-chart, împărţită în 2 cadrane, reprezentând materiale de bază și
materiale auxiliare, fiecare grupă va realiza o sinteză a răspunsurilor la sarcinile de lucru
primite. La final, grupele vor prezenta în fața clasei rezolvările proprii, emit concluzii și își
asumă rezultatul activității.

Clasa a X-a
FIȘĂ DE LUCRU
Identificarea şi caracterizarea materiilor prime şi auxiliare
Sarcina de lucru:
1. analizaţi mostrele primite şi lipiţi-le în cadranele foii de flip-chart;
2. scrieţi sub fiecare material denumirea acestuia;
3. precizați caracteristicile materialului;
4. identificați culoarea și materia primă;
5. exemplificați cel puțin 3 întrebuințări ale fiecărui material.
În realizarea sarcinii de lucru procedaţi ca în exemplele date în fișele de

documentare.
Fiecare grupă trece la rezolvarea sarcinii, în timpul avut la dispoziţie şi notează
soluţiile găsite pe foaia de flip-chart.
Liderul grupei prezintă în faţa celorlalte grupe rezultatele notate pe foaia de flip-
chart. Posterele sunt apoi expuse în diferite locuri din clasă, accesibile elevilor şi la
anumite distanţe.
După expunerea posterelor obţinute, fiecare grup examinează cu atenţie produsele
celorlalte grupe, grupele se rotesc de la un produs la altul, se discută şi, eventual, se
notează comentariile, neclarităţile, întrebările care vor fi adresate celorlalte grupe.
După turul galeriei, fiecare grup răspunde la întrebările celorlalţi şi clarifică unele
aspecte solicitate de colegi, apoi îşi reexaminează propriile produse prin comparaţie cu
celelalte.
În acest mod, prin feed-back-ul oferit de colegi, are loc învăţarea şi consolidarea
unor cunoştinţe, se valorizează produsul activităţii în grup şi se descoperă soluţii
alternative la aceeaşi problemă sau la acelaşi tip de sarcină.
Atmosfera din clasă trebuie să le permită elevilor să gândească critic. Astfel, ajung
să înţeleagă că atunci când investesc suficientă energie în învăţare şi se implică în mod
activ, procesul devine agreabil şi dă naştere unui sentiment de împlinire.
Elevii trebuie să creadă că opiniile lor au valoare. Comunitatea învăţării îi
îmbogăţeşte pe toţi membrii ei.
Profesorul analizează, împreună cu elevii, soluţiile prezentate de către fiecare
grupă, se corectează sau se aduc completări (dacă este nevoie) şi evidenţiază grupa sau
grupele care au lucrat cel mai bine (s-au încadrat în timpul de lucru şi au avut soluţii
corecte).
Etapa 3 - Fixarea cunoştinţelor (10 minute)
Elevii realizează transferul cunoștințelor dobândite, dar și elemente ale
cunoștințelor asimilate anterior în sarcini de lucru noi. Utilizând o fișă de lucru, elevii
lucrează individual, apoi își compară rezultatele, discută și argumentează folosind această
metodă activă.

Clasa a X-a
FIŞĂ DE LUCRU INDIVIDUALĂ

Identificarea materiale de bază şi a materialelor auxiliare
Sarcina de lucru:
 Identificaţi tipurile de materiale corespunzătoare produselor din fișa de
documentare nr. 1 și completați tabelul de mai jos;
 Păstrați fișa de lucru în portofoliul personal;
 Timp de lucru: 10 min.
Identificarea materiale de bază şi a materialelor auxiliare
Materiale Materiale
Produsul Denumirea Culoarea Întrebuinţări
de bază auxiliare
1 Pelerină
2 Bluză
3 Maieu
4 Hanorac
5 Fustă
6 Costum
7 Cămașă
8 Palton
9 Impermeabil
Etapa 4 - Reflecția și evaluarea propriei învățări (5 minute)
Elevii sunt îndrumați să reflecteze asupra rolului pe care-l au materialele de bază și

auxiliare în realizarea produselor de îmbrăcăminte, să emită opinii și concluzii și să-și
evalueze rezultatele obținute.
În această etapă, elevii vor realiza un scurt eseu de 5 minute cu tema: „Importanța
materialelor în realizarea produselor de îmbrăcăminte”.
La încheierea activității primesc tema pentru acasă, care va fi realizată individual,
iar după o săptămână va fi prezentată colegilor de clasă. Pe o planşă vor fi centralizate
rezultatele. Se va face un top al celor mai utilizate materiale pentru diferite categorii de
produse. Vor avea loc discuţii despre caracteristicile pe care materiile prime le conferă
produselor.
Temă acasă
Identificați la două produse de îmbrăcăminte din garderoba personală materialele
de bază și materialele auxiliare din care sunt confecționate.
Realizați schița fiecărui produs și notați denumirea acestuia, cât și materialele de
bază și auxiliare din care este confecționat, așa cum se cere în tabelul de mai jos.
Identificați de pe eticheta produsului, materia primă din care este confecționat.
Nr. Schița produsului/ Materiale de Materiale Materia primă

crt. Denumirea produsului bază auxiliare înscrisă pe
etichetă
1.
2.

https://www.sharbektextil.ro/
https://www.google.com/search?source=univ&tbm=isch&q=materiale+auxiliare+textile
+exemple&fir
1. Romiţa ŢIGLEA LUPAŞCU, ş.a. „Materii prime în industria textilă și pielărie”,

Editura CD Press, Bucureşti, 2019;
2. Virginia MERTICARU și Daniela GIURGIU „Materii prime textile”, Editura Economică
– Preuniversitaria, 2001;
3. ***, Anexa nr. 2 la O.M.E.N. nr. 3915 din 18.05.2017, Curriculum pentru clasa a X-a,
Învățământ liceal, Filiera Tehnologică, Domeniul de pregătire profesională:
Industrie textilă și pielărie, M.E.N., C.N.D.Î.P.T., 2017;
4. ***, Anexa nr. 4 la O.M.E.N.C.S. nr. 4121 din 13.06.2016, Standard de pregătire
profesională, Învățământ liceal, Filiera Tehnologică, Domeniul de pregătire
profesională: Industrie textilă și pielărie, M.E.N.C.S., C.N.D.Î.P.T., 2016;
5. Cerghit, Ioan, Metode de învăţământ, E.D.P., Bucureşti, 1980, pag. 75; pag.60;
6. Stanciu, Mihai, Didactica postmodernă. Fundamente teoretice, Editura
Universităţii Suceava, 2003, pag. 189.
7. https://www.lucrudemana.com/t235-materiale-textile-si-auxiliare-folosite-in-
croitorie-i
 Anul de studiu – Clasa a X-a
 Domeniul de pregătire profesională: Industrie textilă și pielărie
 Modulul 1: Operații Tehnologice din Industria Textilă și Pielărie


5.1.3. Descrierea 5.2.3. Utilizarea utilajelor din 5.3.3. Utilizarea
modului de domeniul textile şi pielărie pentru utilajelor în scopul
funcţionare a utilajelor realizarea operaţiilor tehnologice executării operaţiilor
din domeniul textile şi 5.2.7. Aplicarea NSSM, PSI şi de tehnologice sub
pielărie protecţie a mediului specifice în supraveghere cu grad
timpul activităţii restrâns de autonomie
5.2.8. Utilizarea corectă în
comunicare a vocabularului comun
şi a celui de specialitate
Tip de evaluare:test/chestionar

- individual (fiecare elev va primi un chestionar și îl va rezolva individual)
Resurse materiale:
- Laborator/ sala de clasă
- Fișe de evaluare
- Videoproiector, laptop/desktop/tablete
- Documentație tehnică și tehnologică
-
Durată: 50 minute
FIȘĂ DE EVALUARE
Toate subiectele sunt obligatorii.

Se acordă 10 puncte din oficiu.
SUBIECTUL I 10 puncte
Pentru fiecare dintre cerințele de mai jos scrieți, pe foaia de răspunsuri, litera
corespunzătoare răspunsului corect. Este corectă o singură variantă de raspuns.
1. Materialele de bază folosite pentru confecţii sunt:

a. fibre, fire, ţesături, tricoturi;
b. aţa de cusut, ţesături, tricoturi, piele, materiale pentru încheiere şi fixare pe corp,
fibre;
c. fire, ţesături, materiale neţesute pentru întărire;
d. ţesăturile, tricoturile, pielea/înlocuitorii, blana.
2. Aţa de cusut este un material:
a. de bază;
b. auxiliar;
c. pentru întărituri;
d. pentru căptuşeli.
3. Materialul de bază folosit la confecţionarea unui palton este:
a. ţesătură din fire de lână;
b. ţesătură din fire de in;
c. ţesătură din fire de mătase;
d. căptuşeală.
4. Întărituri ţesute sunt următoarele:
a. vatirul, canafasul, rejansa;
b. volvatirul, canafasul, rosharul;
c. vatelina, vatirul cu lană, pânza albită;
d. rosharul, canafasul, serjul.
5. Căptuşelile au rolul de a:
a. ornamenta produsul confecționat;
b. realiza închiderea produsului;
c. dubla detaliile produselor;
d. întări detaliile produsului.
SUBIECTUL II 10 puncte
În tabelul de mai jos, în coloana „A” sunt enumerate materiale auxiliare folosite la
confecționarea îmbrăcămintei, iar în coloana „B” denumirile comerciale ale acestora.
Asociați corect cifrele din coloana A cu literele corespunzătoare din coloana B.
A (Materiale auxiliare) B (Denumiri comerciale)

1. garnituri a. atlas
2. întărituri b. ață de bumbac
3. căptușeli c. fermoar
4. ața de cusut d. canafas
5. furnituri e. detaliu
f. colțișori
SUBIECTUL III 10 puncte
Stabiliți valoarea de adevăr a enunțurilor:
1. Rosharul face parte din categoria materialelor folosite la întărituri.

2. Materialul care îndeplineşte funcţia secundară la un produs şi este întrebuinţat
la confecţionarea feţei se numeşte material de bază.
3. Ţesăturile pentru căptuşeli sunt lucioase, pentru ca produsele să alunece uşor.
4. Aţa din mătase se foloseşte la confecţionarea produselor din tricot.
5. Dantela se folosește la căptușirea îmbrăcămintei exterioare groase.
SUBIECTUL IV 20 puncte
Completați termenii lipsă:
a. Volvatirul face parte din categoria materialelor ..(1)..ce se utilizează la ..(2) ..piepţilor
şi a gulerelor pentru îmbrăcămintea exterioară.
b. Vatelina este o ..(3).. folosită la îmbrăcămintea exterioară groasă, pentru anotimpurile
reci, ce se aplică între căptușeală și materialul de ..(4)...
c. Întăriturile nețesute se obțin din materiale textile prin (....5....) speciale
d. Rolul căptușelilor în confecționarea produselor de îmbrăcăminte este de a ........(6)...
detaliile produselor,mărindu-le .........(7)..... la purtare.
e. Principalele materiale pentru căptuşeli sunt: (...8...), (...9...), (...10...).
SUBIECTUL V 40 puncte
Analizaţi detaliile componente ale următoarelor produse de îmbrăcăminte din industria

textilă. Precizați materialele de bază și auxiliare care fac parte din structura produsului.
Produsul Denumirea Materiale de bază Materiale auxiliare
produsului
BAREM DE EVALUARE ŞI NOTARE
- Se punctează oricare alte modalităţi de rezolvare corectă a cerinţelor.

- Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit prin
barem.
- Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea
punctajului total acordat la 10.
SUBIECTUL I 10 puncte
1 – d; 2 – b; 3 – a; 4 – b; 5 – c.
SUBIECTUL II 10 puncte
1 - f; 2 - d; 3 - a; 4 - b; 5 – c.
SUBIECTUL III 10 puncte

Identificarea valorii de adevăr a afirmaţiilor:
1 – A; 2 – F; 3 – A; 4 – F; 5 – F.
SUBIECTUL IV 20 puncte
Identificarea termenilor lipsă:
(1) – auxiliare; (2) – întărirea; (3) – furnitură; (4) – bază; (5) – procedee; (6) – dubla; (7) -
rezistența; (8) – serj; (9) – satin; (10) - atlas
Pentru fiecare răspuns corect și complet se acordă câte 2 puncte. Pentru fiecare răspuns
parțial corect sau incomplet se acordă câte 1 punct.
SUBIECTUL V 40 puncte
Produsul Denumirea Materiale de bază Materiale auxiliare

produsului
Bluză pentru femei Tricot Ață de cusut

Dantelă
Ață de cusut
Nasturi
Uniformă pentru Țesătură Căptușeală
elevi Întăritură
Bandă tip vipușcă
Fermoar
Rejansă
Ață de cusut
Nasturi
Palton pentru femei Țesătură Căptușeală
Întăritură
Vatelină
Haină femei Blană de miel Blană

Blana de vulpe Nasturi
Ață de cusut
Haină femei Blană de miel Blană
Blana de vulpe Nasturi
polară Ață de cusut
Se acordă 2 puncte pentru identificarea corectă a produselor (2 x 5=10 p). Identificările

incomplete sau greşite primesc 0 puncte.
Pentru enumerarea corectă a materialelor de bază se acordă câte 3 puncte (3 x 5=15p),
Pentru enumerarea corectă a materialelor auxiliare se acordă câte 3 puncte (3 x 5=15p).
Pentru denumiri incomplete sau lipsa acestora se acordă 0 puncte.

https://www.youtube.com/watch?v=kkSuLCOLF4o
https://www.youtube.com/watch?v=M61QgFqmrng
1. Romiţa ŢIGLEA LUPAŞCU, ş.a. „Materii prime în industria textilă și pielărie”,
Editura CD Press, Bucureşti, 2019;
2. Virginia MERTICARU și Daniela GIURGIU „Materii prime textile”, Editura Economică
– Preuniversitaria, 2001;
3. ***, Anexa nr. 2 la O.M.E.N. nr. 3915 din 18.05.2017, Curriculum pentru clasa a X-a,
Învățământ liceal, Filiera Tehnologică, Domeniul de pregătire profesională:
Industrie textilă și pielărie, M.E.N., C.N.D.Î.P.T., 2017;
4. ***, Anexa nr. 4 la O.M.E.N.C.S. nr. 4121 din 13.06.2016, Standard de pregătire
profesională, Învățământ liceal, Filiera Tehnologică, Domeniul de pregătire
profesională: Industrie textilă și pielărie, M.E.N.C.S., C.N.D.Î.P.T., 2016;
5. Cerghit, Ioan, Metode de învăţământ, E.D.P., Bucureşti, 1980, pag. 75; pag.60;
6. Stanciu, Mihai, Didactica postmodernă. Fundamente teoretice, Editura
Universităţii Suceava, 2003, pag. 189.
7. https://www.lucrudemana.com/t235-materiale-textile-si-auxiliare-folosite-in-
croitorie-i
EXEMPLUL 1
Modulul 2: Planificarea activității proprii
Tema: Principii ergonomice aplicabile la locul de muncă

Tip de activitate: Instruire Practică

URÎ: 6 Planificarea activității proprii – Ergonomia locului de muncă

6.1.1Definirea 6.2.1Organizarea locului de 6.3.2 Aplicarea
acțiunilor specifice muncă; independentă a cerințelor
pentru planificarea 6.2.2 Pregătirea pentru lucru a ergonomice specifice locului
activității proprii utilajului; de muncă;
6.1.2 Norme 6.2.3 Aplicarea codurilor de 6.3.6 Asumarea, în cadrul
ergonomice la locul de conduită referitoare la ergonomia echipei de la locul de
muncă locului de muncă în timpul muncă, a responsabilității
6.1.3Condiții de lucru activității; pentru sarcina de lucru
specifice locului de primită;
6.2.9 Aplicarea NSSM, PSI și de
muncă protecție a mediului în timpul 6.3.7 Asumarea inițiativei în
6.1.9 Norme SSM, PSI activității organizarea locului de
și de protecție a muncă.
6.2.10 Utilizarea corectă în
mediului comunicare a vocabularului comun 6.3.8 Colaborarea cu
și a celui de specialitate membrii echipei de lucru, în
scopul planificării activității.
Activitate realizată prin Metoda Didactică (“odos” = cale, drum; “metha” = către, spre)
Metoda didactică (“odos” = cale, drum; “metha” = către, spre) este un mod de
a acţiona practic, planificat şi sistematic, calea de urmat în scopul atingerii unui obiectiv,
o cale eficientă de organizare şi dirijare a învăţării. Această metodă este condiționată de o
serie de factori: orientarea ideologicăa, personalitatea celui care o aplică, nivelul
dezvoltării ştiinţei şi tehnicii, gradul de dezvoltare al elevilor, scopul urmărit, condiţiile în
care este utilizată etc. Aşa se explică faptul ca aceeaşi metodă dă rezultate diferite
aplicată în condiţii sau de către persoane diferite şi invers, metode diferite pot duce la
aceleaşi rezultate. Prin funcţia lor cognitivă, instrumentală şi formativă metoda indică
,exprimă volumul, calitatea, succesiunea operaţiilor care vor duce la scop, sau care vor
favoriza obţinerea rezultatului dorit. Aceasta înseamnă că alegerea lor nu se va face la
întâmplare, ci după criterii precise: scopul urmărit, conţinutul activităţii,particularităţile
de vârstă şi nivelul pregătirii elevilor etc. Mai mult, metoda trebuie să conţină indicaţii şi
cu privire la condiţiile în care să se desfaşoare operaţiile respective, înţelegând aici prin
condiţii tot ceea ce influenţeată favorabil sau nefavorabil mersul acţiunii.
• Activitate individuală
Resurse materiale:
 Proiector (prezentare PowerPoint)
 Fișe de lucru
 Fișă/grilă de evaluare
 Mașina simplă de cusut
 Fier de călcat
 Materie primă (țesătură bbc/buzunar aplicat croit, ață de cusut)
 Unelte (foarfecă, centimetru, cretă de croitorie, riglă etc)
Durată: 50 minute

- Etape de lucru:
 Prezintă /explică în PowerPoint titlul temei, noțiuni teoretice/ fișe de
documentare;
Profesorul explică/ definește noțiunea de ergonomie. Enumeră principiile
ergonomice generale. Prezintă, explică, conversează cu elevii asupra regulilor
ergonomice specifice locului de muncă.
 Se fac referiri la organizarea și desfășurarea probei practice;
 Sunt distribuite fișele de documentare, fișele de lucru pentru desfășurara probei
practice;
 Prezintă fișa de lucru, face precizări asupra sarcinilor de lucru. Conversează cu
elevii asupra sarcinilor eventual neânțelese. Se cere prelucrarea buzunarului aplicat
simplu conform fișei tehnice cu precizarea respectării principiilor ergonomice. Se
solicită pregătirea utilajului pentru lucru conform fișei de lucru.
 Se fac explicații/demonstrații în vederea realizării sarcinilor de lucru;
 Se urmărește respectarea indicatorilor conform ergonomiei în timpul lucrului de
către elevi;
 Se fac explicații, se comunică cu elevii pe parcursul desfășurării probei practice;
 Se rezolvă fișa de lucru sarcina nr.1;
 Se completează grila de evaluare;
 Se fac precizări asupra activității;
 Se notează elevii, se trec notele în fișa de progres a modulului.
ERGONOMIA LOCULUI DE MUNCA
Ergonomia: reprezintă știința care utilizează cunoștiințe referitoare la muncă

pentru adaptarea muncii la om și a omului la muncă, la meseria sa, în scopul creșterii
productivității muncii și a reducerii efortului uman.
Ergonomia locului de munca, are în principal rolul de a armoniza într-un tot
unitar, elementele locului de muncă (mijloacele de muncă, obiectele muncii si forța de
muncă), în vederea asigurării condițiilor, care să permită excutantului desfașurarea unei
activități bune, cu consum minim de energie și cu senzație de bună stare fiziologică.
Principii ergonomice:
 Principii aplicabile corpului omenesc;
 Principii aplicabile în organizarea locului de muncă;
 Principii aplicabile în proiectarea uneltelor și a echipamentelor industriale.
Mijlocul de muncă este acela care în permanență, prin intermediul unor aparate prezintă
executantului informații privind modul cum au fost executate comenzile.
Sarcina de muncă: totalitatea acțiunilor ce trebuie efectuate prin intermediul mijloacelor
de producție și în anumite condiții de lucru, pentru realizarea scopului procesului de
muncă.
Mijloace de muncă (exemple): totalitatea mijloacelor de muncă (utilaje, mașini,
aparate, instalații, unelte etc)
Obiecte ale muncii (exemple): materii prime, materiale etc.
Capacitatea de muncă: adaptarea locului de muncă la posibilitățile organismului uman,
pentru a crea condiții bune de muncă, evita pe cât posibil oboseala în vederea creșterii
productivității muncii.
Oboseala este o stare de slăbiciune fizică, nervoasă, cerebrală, vizibilă sau interioară care
diminuează capacitatea de muncă a executantului.
Oboseala poate fi:
 oboseală fizică – dinamică sau static
 oboseală neuro-senzorială – cerebrală sau mintală
Locul de munca reprezintă suprafata sau spatiul in care omul muncii sau un grup de
oameni ai muncii, actioneaza cu ajutorul uneltelor de munca asupra obiectelor muncii, in
vederea extragerii sau transformarii lor, potrivit scopului urmarit.
FIȘĂ DE DOCUMENTARE nr.1

ZONELE DE LUCRU
Categorii de mișcări ale mâinilor

Categoria Pivotul mișcării Partea corpului în mișcare
1 Încheietura degetelor Degetele
2 Încheietura pumnului Degetele și palma
3 Cotul Degetele, palma, antebrațul
4 Umărul Degetele, palma, antebrațul și brațul
5 Articulația stero- Degetele, palma, antebrațul, brațul și masa
claviculară umărului
Zona de lucru este suprafața rezervată unui executant, individual sau colectiv,
care realizează aceeași lucrare, pentru a-și îndeplini sarcinile de munca. Ea trebuie corect
dimensionată, astfel încat să permită așezarea mijoloacelor de muncă și a obiectelor
muncii necesare executantului pentru desfașurarea activității cu mișcari cât mai puțin
obositoare.
Clasificarea zonelor de lucru:
1. Zone de lucru în funcție de poziție:
 zona de lucru în orizontal
 zona de lucru în vertical.
2. Ambele zone se compun dintr-o zona normala și o zona maximă.
 zona normală de lucru- în cadrul acestor zone se efectuează mișcări de
categoria
1- 3, mișcări ce pot fi făcute precis cu minim de oboseală:
 zona maximă de lucru – în care limita superioară a mișcărilor o constituie
cele de categoria 4-5 deci zonă în care oboseala este mare.
FIȘĂ DE DOCUMENTARE nr2

CONFIGURAREA LOCURILOR DE MUNCĂ
Dimensiuni/configurare ergonomică la locurile de muncă în poziție șezând
Configurare la locul de muncă în picioare Poziție corectă la locul de muncă în

picioare
Zonă de lucru în plan vertical
1.Prof.Georgeta Iliescu, prof. univ. dr.ing Natalia Stoica –Organizarea producției și a
muncii în intreprinderile industrial și legislație economică, Editura didactică și pedagogică,
București 1988;
2. Standarde de Pregătire Profesională, calificarea Confecționer produse textile, nivelul 3
3.Ciontea G., Utilajul şi tehnologia îmbrăcămintei din ţesături şi tricoturi, manual pentru
licee industriale cu profil de industrie uşoară, Editura Preuniversitaria, 2000.
4. Metodologii didactice moderne – EDICT- „EDICT – Revista educației” (ISSN 1582 – 909X)

Tema: Principii ergonomice aplicabile la locul de muncă

URÎ: 6 Planificarea activității proprii - Ergonomia locului de muncă

6.1.1Definirea 6.2.1Organizarea locului de 6.3.2 Aplicarea
acțiunilor specifice muncă; independentă a cerințelor
pentru planificarea 6.2.2 Pregătirea pentru lucru a ergonomice specifice locului
activității proprii utilajului; de muncă;
6.1.2 Norme 6.2.3 Aplicarea codurilor de 6.3.6 Asumarea, în cadrul
ergonomice la locul de conduită referitoare la ergonomia echipei de la locul de
muncă locului de muncă în timpul muncă, a responsabilității
6.1.3Condiții de lucru activității; pentru sarcina de lucru
specifice locului de primită;
6.2.9 Aplicarea NSSM, PSI și de
muncă protecție a mediului în timpul 6.3.7 Asumarea inițiativei în
6.1.9 Norme SSM, PSI activității organizarea locului de
și de protecție a muncă.
6.2.10 Utilizarea corectă în
mediului comunicare a vocabularului comun 6.3.8 Colaborarea cu
și a celui de specialitate membrii echipei de lucru, în
scopul planificării activității.

• Individual
Resurse materiale:
 Fișe de lucru
 Fișă/grilă de evaluare
 Mașina simplă de cusut
 Fier de călcat
 Materie primă (țesătură bbc/buzunar aplicat croit, ață de cusut)
 Unelte (foarfecă, centimetru, cretă de croitorie, riglă etc)
Durată: 40 minute
• Timp de lucru sarcina nr.1: 30 min
• Timp de lucru sarcina nr.2: 10 min.
Tip de evaluare: Probă Practică
FIȘĂ DE LUCRU – Probă practică
Ergonomia locului de muncă
Sarcini de lucru:
Sarcina1. Prelucrează buzunarul aplicat simplu utilizând mașina simplă de cusut,
urmărind fișa tehnică a reperului, respectând normele ergonomice specifice, normele de
sănătate și securitate în muncă.
Timp de lucru sarcina nr.1: 30 min
Sarcina 2. Priveşte cu atenţie cele două desene și descrie fiecare poziţie. Alege
poziţia corectă prin marcarea căsuţei corespunzătoare.
Timp de lucru sarcina nr.2: 10 min.
Poziția I
.....................................................................
...................................................................
.......................................................................
.....................................................................
……………………………
Poziția II
...................................................................
..................................................................
...................................................................
……………………………
SOLUȚIE:
În perioada de instruire practică lucrezi la maşina de cusut. Priveşte cu atenţie cele

două desene
a) descrie fiecare poziţie
b) alege poziţia corectă
Corpul este aplecat în faţă, coloana

este încovoiată, capul este prea
aproape de de maşină, scaunul este
ridicat
poziție incorectă
Corpul este drept, coloana este verticală şi

dreaptă, capul este la distanţă corectă faţă de
de maşină, scaunul este reglat la înălţime
normală în funcţie de înălţimea
poziție corectă
FIȘA TEHNICĂ A REPERULUI
Denumirea reperului: Materii prime utilizate

• Buzunarul aplicat • țesătură tip bumbac
Schița reperului Reprezentare prin semne

convenționale
Faze de lucru: Unelte și Utilaje folosite

• Pregătește buzunarul croit /verifică după • Mașina simplă de cusut
șablon ; • Fier de călcat
• Preformează deschiderea buzunarului • Foarfecă
• Tighelește deschiderea buzunarului la 0,1 cm • Centimetru
• Preformează pe trei laturi buzunarul la 0,5cm • Cretă de croitorie
• Aplică buzunarul la produs executând un tighel
la 0,1 cm
• Tighelește ornamental buzunarul la 0,7cm
• Finisează buzunarul
GRILA DE EVALUARE FIȘĂ DE LUCRU
Criterii de evaluare Punctaj Indicatori de evaluare Punctaj

pe
indicator
1. Primirea şi 35 1.1.Organizează fișele și obiectele muncii pe masa 10p
planificarea sarcinii puncte de lucru în zona minimă
de lucru 1.1.1.Pregătește buzunarul croit /verifică după 5p
șablon
1.2. Reglează poziția scaunului corelând cu poziția 10p
utilajului și executant/elev
1.3. Pregătește utilajul pentru lucru: ( înfilează 10p
ața, reglează pasul de cusătură, reglează tensiunea
celor două fire etc)
2. Realizarea 50 2.1. Respectă poziția corectă la mașina simplă în 10p
sarcinii de lucru puncte timpul coaserii
2.1.1 Identifică și descrie pozițiile prezentate în
fișa de lucru/sarcina nr.2
2.1.2Tighelește deschiderea buzunarului la 0,1 cm 5p
2.1.3 Aplică buzunarul la produs executând un 5p
tighel la 0,1 cm
2.1.4Tighelește ornamental buzunarul la 0,7cm 5p
2.2. Respectă poziția corectă la fierul de călcat în 5p

timpul manevrării
2.2.1 Preformează buzunarul (deschiderea și cele 5p
trei laturi). Finisează buzunarul
2.3 Sincronizarea mâinilor în timpul lucrului 5p
2.4. Mișcările brațelor să fie efectuate simultan, în 5p
sens opus și simetric
2.5 Respectarea normelor de sănătate și securitate 5p
în muncă
3. Prezentarea 15 3.1. Prezentarea calitătii operațiilor de planificare 5p
sarcinii de lucru puncte și realizare activități la locul de muncă
3.1.1 Argumentarea privind uneltele, 5p
echipamentele, materialele utilizate pentru
realizarea lucrării practice.
3.2. Utilizarea vocabularului de specialitate în 5p
1.Prof.Georgeta Iliescu, Prof. Univ. Dr. Ing Natalia Stoica –Organizarea producției și a
muncii în intreprinderile industrial și legislație economică, Editura didactică și pedagogică,
București 1988;
2. Standarde de Pregătire Profesională, calificarea Confecționer produse textile, nivelul 3
3.Ciontea G., Utilajul şi tehnologia îmbrăcămintei din ţesături şi tricoturi, manual pentru
licee industriale cu profil de industrie uşoară, Editura Preuniversitaria, 2000.
4. Metodologii didactice moderne – EDICT- „EDICT – Revista educației” (ISSN 1582 – 909X)

Anul de studiu: clasa a X-a
Tip de evaluare: probă practică pentru activitatea de instruire practică

grupe de lucru de câte 3-5 elevi
Resurse materiale:
Fișă de documentare – Curățarea și ungerea mașinii simple de cusut, fișa tehnică a mașinii
simple de cusut de la locul de muncă, fișă de lucru – materiale și ustensile necesare pentru
mașini simpe de cusut, materiale și ustensile necesare pentru ungerea mașinii , recipiente
închise etanș pentru depozitarea uleiului uzat
Durată: 50 minute

6.1.5 Locuri de curățare 6.2.5 Identificarea locurilor de 6.3.3 Executarea cu
și ungere a utilajelor la curățare și ungere a utilajelor responsabilitate a operațiilor
locul de muncă de la locul de muncă de ungere sub supraveghere
6.1.6 Unelte, 6.2.6 Selectarea uneltelor, cu grad restrans de
echipamente și materiale echipamentelor și materialelor autonomie
utilizate la curățarea și utilizate la curățare și ungere 6.3.4 Încadrarea în norme de
ungerea utilajelor a utilajelor de la locul de timp stabilite
6.1.7 Normative de timp muncă 6.3.5 Respectarea cu
pentru execuția 6.2.8 Efectuarea operațiilor de strictețe a graficelor de
operațiilor ungere a utilajului de la locul curățare și ungere a
6.1.8 Grafice de curățare de muncă cu respectarea utilajelor
și ungere a utilajelor din graficelor de ungere și a 6.3.6 Asumarea, în cadrul
textile-pielărie timpului alocat echipei de la locul de
6.1.9 Norme SSM,PSI și de 6.2.9 Aplicarea NSS, PSI și de muncă, a responsabilității
protecție a mediului în protecție a mediului în timpul pentru sarcina de lucru
timpul operațiilor de activității primită
curățare și ungere 6.2.10 Utilizarea corectă în 6.3.7 Asumarea inițiativei în
comunicarea a vocabularului organizarea locului de
comun și a celui de specialitate muncă
6.2.11 Comunicarea/raportarea 6.3.8 Colaborarea cu
rezultatelor activităților membrii echipei de lucru, în
profesionale desfășurate scopul planificării activității

Realizați ungerea mașinii simple de cusut.
 Analizarea graficului de ungere a mașinii simple de cusut de la locul de muncă.
 Studierea fișei de documentare privind ungerea mașinii simple de cusut (anexa 1) și
a fișei tehnice a mașinii simple de cusut de la locul de muncă.
 Interpretarea informațiilor privind ungerea mașinii de cusut de la locul de muncă:
alegerea tipului de lubrifiant, identificarea locurilor de ungere și selectarea
ustensilelor folosite, notarea informațiilor în fișa de lucru (anexa 2).
 Executarea operațiilor de ungere cu respectarea indicațiilor din documentația
tehnică și a timpului alocat.
 Verificarea calității operației de ungere executate.
 Colectarea și depozitarea deșeurilor rezultate prin ungerea mașinii conform OUG
92/19.08.2021.
 Aplicarea normelor de sănătate și securitate în muncă.
Anexa 1
CURĂȚAREA ȘI UNGEREA MAȘINII SIMPLE DE CUSUT
Curăţarea suprafeţei
CURĂȚAREA MAȘINII
maşinii
Curăţarea plăcuței acului (uneori se
Mașina este curățată demontează pentru a fi curățată mai ușor)
de praf, scame și
pete de ulei
Curăţarea transportorului
Curăţarea carcasei apucătorului
Curățarea mașinii se face la terminarea fiecărui schimb și în timpul schimbului,

atunci când este cazul.
UNGEREA MAȘINII
Se face combinat
UNGERE CONTINUĂ UNGERE MANUALĂ

-Se efectuează automat cu ajutorul pompelor - se folosește pentru articulațiile
sau cu fitil încorporate în carcasa mașinii exterioare
- se folosește pentru mecanismele interioare - se aplică 2-3 picături de ulei în fiecare
- debitul de ulei este reglementat de către din punctele de ungere
proiectantul mașinii - se va face zilnic iar in caz de
- ungerea continuă se asigură de la un rezervor suprasolicitare se va face pe fiecare
în care trebuie să se găsească în permanență schimb de lucru
lubrifiant (fig.1)
1 – rezervor
2 – nivel maxim de ulei
3 – nivel minim de ulei
4 - orificiu de introducere a
uleiului
Fig. 1
Stabilirea punctelor de ungere și alegerea lubrifiantului se face pe baza

documentației tehnice cuprinsă în cartea tehnică a utilajului.
Procesul de ungere constă în:
 Schimbarea lubrifiantului ( îndepărtarea lubrifiantului utilizat, curățirea
recipientului și a sistemului, umplerea acestora cu lubrifiant proaspăt);
 Completarea lubrifiantului;
 Ungerea periodică conform graficului.
Norme de protecție a mediului privind colectarea și

depozitarea deșerilor rezultate prin curățare și
ungerea mașinii
Pentru recuperarea uleiurilor uzate rezultate din lubrifierea utilajelor se prevăd

următoarele obiective:
 creșterea gradului de colectare;
 reducerea impactului asupra sănătății populației și a mediului prin îmbunătățirea
gestionării acestora;
 eliminarea pieței ilegale a uleiurilor uzate care generează un impact negativ asupra
sănătății populației și a mediului;
 încurajarea utilizării uleiurilor într-o manieră ecologică, rațională.
Conform OUG 92/ 19.08.2021 privind regimul de tratare a deșeurilor, inclusiv a

uleiurilor și a lubrifianților, art. 28.29 și 32, trebuie respectate următoarele reguli:
 ”…uleiul trebuie predat unui colector autorizat după utilizare
 uleiurile uzate sunt colectate separat ținând cont de bunele practici în recipiente
închise etanș, rezistente la șoc mecanic și termic …
 uleiurile uzate prezentând caracteristici diferite nu se amestecă, iar uleiurile uzate
nu se amestecă cu alte tipuri de deșeuri sau substanțe, dacă o astfel de amestecare
împiedică regenerarea lor sau alte operațiuni de reciclare care ar genera rezultate
echivalente sau mai bune, în ansamblu, asupra mediului decât regenerarea;…”
ATENTIE !
● Înainte de a curăţa si unge maşina simplă de cusut, deconectaţi cablul de

alimentare de la priză; în caz contrar, există riscul de vătămare corporală sau de
electrocutare.
● Înainte de a curăţa și unge maşina simplă de cusut, se îndepartează de pe
mașina materialele de prelucrat și ața de cusut
● Nu aplicaţi prea mult ulei, deoarece acesta poate să murdărească firul şi
materialul.
● Nu uitați să ştergeţi de pe maşină orice surplus de ulei.
Anexa 2
Clasa:…….. / Grupa: …………
FIȘĂ DE LUCRU
Materiale și ustensile necesare pentru ungerea mașinii simple de cusut
1. Completați tabelul de mai jos cu informațiile solicitate:
Tip de lubrifiant utilizat: ….
Ungere continuă
Se efectuează prin completarea cu ulei a pompei centrale de la mașina simplă de cusut
Ustensile folosite: ….
Ungere manuală
Se efectuează prin ungerea articulațiilor exterioare ale mașinii simple de cusut
Locuri de ungere Ustensile folosite
2. Selectati materialele și ustensilele necesare pentru ungerea mașinii de cusut
Timp de lucru 15 min.
Grila de evaluare
Punctaj pe
indicator
1. Primirea şi 35 1.1. Organizarea ergonomică a locului de muncă 5 puncte
planificarea sarcinii puncte
de lucru 1.2. Respectarea graficelor de ungere în vederea 7 puncte
executării operațiilor de ungere
1.3. Studierea fișei de documentare și a fișei 8 puncte
tehnice a mașinii simple de cusut
1.4. Alegerea materialelor și a ustensilelor necesare 15 puncte
și completarea fișei de lucru
2. Realizarea sarcinii 50 2.1. Realizarea operației de ungere cu respectarea 25 puncte
de lucru puncte documentației tehnice
2.2. Încadrarea în timpul alocat operației de ungere 7 puncte
2.3. Verificarea calității operațiilor executate 6 puncte
2.4. Folosirea corespunzătoare a echipamentelor de 4 puncte

lucru și de protecție
2.5. Respectarea normelor de protecție a mediului 4 puncte
privind colectarea și depozitarea deșeurilor
rezultate prin ungerea mașinii simple de cusut
2.6. Respectarea normelor de sănătate și securitate 4 puncte
în muncă
3. Prezentarea 15 3.1. Prezentarea calității operațiilor de ungere 4 puncte
sarcinii de lucru puncte executate
3.2. Prezentarea propriei activități în cadrul echipei 4 puncte
de lucru
3.3. Argumentarea necesității executării operației 4 puncte
de ungere la mașinile simple de cusut și
prezentarea modului de lucru
3.4. Utilizarea vocabularului de specialitate în 3 puncte

Videotutoriale pe youtube:
 Întreținerea mașinii de cusut Brother:
https://www.youtube.com/watch?v=kKzrsf1dsjA
 Probleme și soluții cu mașina de cusut @Singer_Romania:
https://www.youtube.com/watch?v=n2Y0crj61mc
 Cum se unge mașina de cusut la partea inferioară:
https://www.youtube.com/watch?v=S-YarWSUnA8
 Ciontea, Gh – Utilajul și tehnologia meseriei, Editura Didactică și
Pedagogică, București, 1992
 Țiglea Lupașcu, R - Pregătire de bază în industria ușoară – instruire practică,
editura Oscar Print, București, 2000
 Țiglea Lupașcu, R - Industrie textilă și pielărie. Manual pentru clasa a X-a,
editura CD PRESS, București, 2016
EXEMPLUL 1
Domeniul de pregătire profesională:Industrie Textilă și Pielărie
Modulul 3: Elemente de design
Tema: Studiul după obiecte de specialitate și crearea de modele noi


URÎ 4: Utilizarea elementelor de design pentru realizarea produselor specific domeniului
textile pielăriei

4.2.1.Utilizarea corectă în 4.3.6. Descrierea
4.1.5. Studiul după obiecte comunicare a vocabularului comun și independent a
de specialitate și crearea de a celui de specialitate structurii unor
modele noi (produse 4.2.5. Selectarea materialelor textile produse de
vestimentare, încălțăminte, și a accesoriilor respectând legile îmbrăcăminte și de
marochinărie) armoniei culorilor încălțăminte;
Forma reperelor produselor 4.2.7. Identificarea produselor 4.3.7. Efectuarea
vestimentare, încălțăminte vestimentare/ încălțăminte și a independent de
și marochinărie, componentelor acestora crochiuri pe teme
date;
Principiile estetice care stau 4.2.8. Realizarea de crochiuri – după
la baza studiului (natura și obiecte de specialitate și din 4.3.8. Asumarea
aspectul materialelor, imaginative – respectând principiile initiativei în
armoniile de culoare, estetice ale studiului obiectelor crearea noilor
destinația produselor, linia modele
4.2.9. Utilizarea tehnologiei
modei și cerințele clienților) societății informaționale pentru
Stilizarea decorative documentarea necesară creării noilor
Crochiul produse
4.2.10. Comunicarea/Raportarea
rezultatelor activităților profesionale
desfășurate.
Activitate realizată prin metoda inovativă Utilizați procesul de gândire a designului

Aceasta este o strategie bazată pe soluții pentru a rezolva probleme, a colabora și a
stârni creativitatea elevilor. Există cinci etape, dar este diferit de alte metode pentru că
nu trebuie să urmezi un ghid pas cu pas sau orice ordine. Este un proces neliniar, așa că îl
puteți personaliza pe baza prelegerilor și activităților dvs. Cele cinci etape sunt:
 Empatizați – Dezvoltați empatia și aflați nevoile pentru soluții.
 Defini – Definiți problemele și potențialul de a le aborda.
 Ideea – Gândește și generează idei noi, creative.
 Prototip – Realizați o schiță sau un eșantion de soluții pentru a explora ideile în
continuare.
 Test – Testați soluțiile, evaluați și adunați feedback.
Activitate pe grupe de 4 elevi
Resurse materiale:
 Surse conectate la internet (calculator, tablete, telefoane)
 Schițe de produse/ținute/produse vestimentare;
 Coli de carton/coli de hârtie;
 Instrumente de lucru:truse de desen artistic
 Reviste, cataloage de modă etc,
Durată: 50 minute

- Etape de lucru:
o Se precizează activitatea zilei;
o Se prezintă fișele de documentare, însoțite de explicații și argumente;
o Se prezintă fișa de lucru, explicând detaliat sarcinile de lucru;
o Se împarte grupa în subgrupe a câte 4 elevi;
o Se distribuie coli de carton în care sunt realizate 4 schițe /crochiuri de siluete
corespunzătoare unui număr roman ( ex: grupa nr I, silueta I, II, III, IV), fiecare nr
de siluetă corespunde unui stil de ținute ( ex: silueta nr. I,-ținută de seară; silueta
nr. II – ținută de zi; silueta nr. III- ținută sport; silueta nr. IV – ținută de protecție).
În toate cele 4 grupe sunt aceleași tipuri de ținute (de seară, de zi, sport, de
protecție)
o Sunt realizate 4 bilețele în care este scris numărul siluetei, fiecare elev din
grupă/echipă sustrage un bilețel și își însușește tipul de ținută corespunzător.
o Fiecare elev trebuie să finalizeze silueta în creion sau acuarelă, să aleagă
vestimentația corespunzătoare pentru tipul de ținută și sezonul sustras.
o La final toate cele 4 grupe își prezintă ținutele în fața clasei;
o Sunt notate echipele care au atins criteriile de performanță în procentaj mai mare.
Tehnici și elemente decorative în designul confecțiilor textile

Termenul de decorare poate avea două accepțiuni, în contextul designerului confecțiilor
textile:
 Diferențiază elementele cu rol decorativ ale unui produs de îmbrăcăminte, de
elementele structurale de bază (corsaj, fustă, mâneci la rochie), termenul de
element decorativ include în acest context: gulere, manșete, buzunare, cordoane
,funde etc.
 Are înțelesul de a ornamenta, a înfrumuseța și se referă la diferite tehnici și
procedee prin care un proces poate fi individualizat, printr-un element decorativ
puternic care devine centrul de interes al produsului, prin diverse modalități de
accentuare a liniilor constructive ale produsului, prin aplicarea altor metode de
decorare care să adauge un plus de interes unei anumite suprafețe a produsului.
 Elemente de produs cu rol decorativ:
Dintre elementele de produs cu roldecorativ pot fi anumite gulere, manșete,
buzunare, clapele, epoleții etc. gulerele și manșetele finalizează, întregesc liniile
de terminație, buzunarele pot avea un rol funcțional și decorativ. Cordoanele,
sistemele de închidere pot avea de asemenea roluri diferite: funcțional, decorativ,
sau ambele. Cerințele legate de utilizarea acestor elemente decoratve se referă în
principal la formă, dimensiuni, material, culoare, dispunere.
 Tehnici generale de decorare și efectele lor:
Modele care ilustrează modalități generale de utilizare a tehnicilor de decorare și
efectele lor;
o Elemente decorative care accentuează liniile de stil (liniile constructive)
ceea ce conduce la intensificarea structurii compoziționale a produsului,
o Elemente decorative care întăresc anumite subrafețe, îmbogățind
materialele sau modelele simple,
o Elemente decorative care creează un centru de interes.
 Prețul produsului:
Este evident faptul că prezența elementelor decorative se reflectă în prețul produsului;
broderiile, aplicațiile, dantelele, anumite accesorii etc. în funcție de calitatea lor și de
cantitate în care sunt folosite, conduc la creșterea prețului produsului.
Se cere ca:
o Să fie justificată folosirea elementelor decorative;
o Să nu fie pură cosmetizare a produsului,
o Să se ajungă la creștere a vânzărilor.
FIȘĂ DOCUMENTARE
Designul vestimentar (de modă)
Designul vestimentar (de modă): este una din artele aplicate special dedicate
designului hainelor şi accesorilor. “Croitoria e o sculptura, îmbracamintea e o opera de
arta, dar nu nemuritoare, ci o creatie efemeră. Moda trebuie sa apara în fiecare an. E o
conditie pentru ca Femeia si comertul sa traiasca” spunea Coco Chanel.
Moda si designul vestimentar, dedicate hainelor si accesoriilor, sunt supuse
influentelor culturale si sociale de-a lugul timpurilor.
Moda, mereu noua si mereu veche, difera in functie de sezoane si sunt deja definite
sezonul toamna – iarna si sezonul primăvară – vară. Colectiile caselor de moda sunt acel
ceva pe care designerii il considera in fiecare sezon o idee noua in tendinte in gama
couture şi cea de piata.
Designerii iau in calcul diversi factori cand incep sa creeze hainele unei noi colectii.
Detalii legate de consistenţa, tema si stilul colectiei sunt luate foarte in serios.
La prima vedere nu este foarte dificil sa fii designer. Sa ai idei bune nu este insa
tocmai usor, iar astfel de idei apar dintr-un talent nativ ac deosebit imbinat cu o
instrucţie corespunzatoare. O idée te poate transforma intr-un creator de moda cunoscut.
Sunteti atrasi de acest domeniu ? Daca da ar trebui in primul rand sa stiti sau sa observati
ce le place altora sa poarte. Cautati online si prin magazine sa vedeti tendintele. După ce
ati vazut ce se poarta si ce articole vestimentare sunt cautate desenati un model simplu
din fata si din spate, pe o singura coala de hartie. De aici mai aveti doar un simplu lucru de
aplicat noii creatii. Inventivitate.
După ce ati mai revenit asupra desenului de cateva ori si puteti spune ca este
finalizat, cautati materialele si incepeti asamblarea. Creati accesorii si noi modele. Chiar
daca prima data va fi mai dificil, in timp puteti sa ajungeti sa aveti propriul portofoliu cu
colectii impartite pe sezoane.
Vestimentatia este o forma mai subtila de comunicare nonverbala, a carei
descifrare nu este accesibila tuturor. In forma sa cea mai simpla, transpare din felul cum
ne imbracam in anumite ocazii, atunci cand comunicam intr un anumit context. Astfel, o
anumita vestimentatie este specifica intalnirilor profesionale si o alta celor din viata
personala. Daca sunt inversate dimensiunile (sau daca sunt nediferentiate), putem deduce
usor importanta pe care o acorda persoana in cauza celor doua contexte de viata. La un
nivel mai profund, vestimentatia poate indica starea de spirit si personalitatea fiecaruia.
Culorile, accesoriile, modelul hainelor, lungimea sunt toti atatia indicatori ai
sistemelor personale de valori. Astfel, spunem despre unele persoane ca se imbraca
extravagant, clasic sau sport, iar prin aceasta facem deductii despre modul de viata si
personalitatea lor. De asemenea, in ceea ce priveste vestimentatia, sunt importante
rutina, frecventa cu care ne schimbam hainele si felul cum le purtam. Prin aceasta ne
declaram, de fapt, starile de spirit si coordonatele spatiului nostru de viata.
Culoarea vestimentatiei
Culoarea ne convinge sa cumparam? Fara indoiala, pe piata complexa si in
continua dezvoltare a modei, un element cu abilitatea de a atrage un cumparator este
culoarea.
Culoarea este catalizatorul care poate sa aprinda scanteia dorintei de a cumpara,
culoarea poate influenta starea de spirit si tot culoarea este cea care convinge
consumatorii sa cumpere.
Ofertele sunt in general la fel de variate precum stilul individual de viata ce face
diferenta intre indivizi si clase sociale. Fiecare produs reflecta un anumit punct de vedere
si un anumit nivel al confortului.
Istoric vorbind, daca luam in calcul si actuala criza economica, putem observa din
cifrele marilor companii producatoare de imbracaminte si incaltaminte ca de fiecare data
cand banii sunt putini, longevitatea unei culori este importanta. Astfel consumatorii vor
opta pentru culorile neutre, scrie WSAtoday.
In acest context culoarea este folosita in special pentru accesorii precum
incaltamintea, gentile, curelele, bijuteriile sau esarfele, colorate viu pentru a oferi o
senzatie placuta si vesela, devenind astfel ispititoare.
Culoarea joaca un rol foarte important in succesul unui produs. De asemenea este si
un element ce provoaca talentul si rabdarea designerilor deoarece proiectarea si
realizarea articolelor vestimentare si accesoriilor este mult mai dificila daca se utilizeaza
culori "pretentioase". Fiecare proces de productie este suportat in final de cumparatorul
atras in primul rand de culoare si in al doilea rand de model, brand si detalii.
Culoarea are o importanta vitala in fashion business, constituind prima impresie
vizuala, suficient de puternica pentru a convinge cumparatorul.
Culoarea este primul element de design pe care il percepem la un produs, inducand
sentimentul de armonie vizuala care atrage si intensifica interesul consumatorului. Efectul
este imediat, direct, spontan si de lunga durata. Fiecare culoare induce propriile conexiuni
emotionale si psihologice, iar culoarea potrivita creeaza raspunsul potrivit (asteptat).
Combinatia de culori declanseaza raspunsul. Culorile pe care le vedem sunt

invariabil influentate de ceea ce simtim. Dar, uneori, nu este vorba doar de culoare in
sine, ci de amestecul fizic de culori care creeaza efectul. Culorile produc reactii diferite
atunci cand sunt asociate sau cand sunt reliefate intr-o combinatie de culori. Nuanta este
stabilita de lungimea de unda dominanta, in timp ce luminozitatea este determinata de
cantitatea de energie electromagnetica. Informatia vizuala sub forma energiei luminoase
ajunge la retina si formeaza imaginea in scoarta cerebrala, care actioneaza asemenea unui
computer, evaluand informatia si raportand-o la datele stocate in memorie. Este dificil sa
stabilesti o distinctie clara intre functia exacta a ochiului si interpretarea creierului,
deoarece raspunsul psihologic, emotional si estetic la culoare este extrem de complicat.
Nu putem separa, cu adevarat, ceea ce vedem de ceea ce stim (recunoastem). „Si ca sa
complicam si mai mult lucrurile, nu toate semnalele vizuale care parasesc ochiul merg in
centrul vizual al creierului – aproximativ 20% se indreapta spre principala glanda endocrina
a corpului“, explica Leatrice Eiseman, expert in culoare.
Pentru a stabili mesajul cromatic, combinatia de culori trebuie sa contina „visual
color hints“, care declanseaza raspunsul – acelea care exprima cel mai bine mesajul
produsului. Culorile au o actiune ,,neconditionata“ si universal valabila, indiferent de
particularitatea umbrei, tonalitatii sau a tentei folosite. Fiecare dintre acestea prezinta
potentialul de a induce efecte pozitive sau negative si care dintre acestea sunt diminuate,
persista sau sunt intensificate de relatiile cromatice din cadrul unei combinatii de culori.
Totusi, aspectele pozitive sunt cu mult mai prevalente decat conotatiile negative. Aceste
raspunsuri, precum si asocierile mentale (spatiu, forma, textura si culoare) si originile
reactiilor cromatice ajuta la definirea si crearea celor mai eficiente combinatii de culori si
stari sufletesti.
LIMITE ÎN PRACTICA ACTIVITĂȚII DE DESIGN
DESTINAȚIA PRODUSULUI/ OCAZIA PURTĂRII

Perioada Victoriene - Se impun câteva aspecte: garderoba unei femei ”la modă”
este compusă din puține produse, exceptând rochiile care erau purtate după-amiaza sau
seara, care prezentau modele complexe, voluminoase, masive, greoaie, cât mai scumpe
posibile, atât pentru a demonstra statutul social si economic al purtătoarei cât si intenția
de a impresiona.
După anii 20, popularitatea crescândă a sporturilor pentru femei (intrarea unui
număr mare în afaceri) au fost impuse noi cerințe, contribuind la dezvoltarea unui nou
concept privind vestimentația pentru femei, care au inceput să încludă și îmbrăcăminte de
toată ziua pentru femeile de afaceri, îmbrăcăminte pentru sport și tip sport, care s-a
adăugat la îmbrăcămintea de după amiază și de seară. Primul costum de seară a fost creat
în anii 30 ceea ce a stimulat cu o foarte mare rapiditate, un concept total nou.
După al doilea război mondial s-a dezvoltat o nouă categorie de produse de
îmbrăcăminte de zi, lejere, pe baza cămășilor și „blue-jeans”.
Destinația produselor de îmbrăcăminte, ocazia purtării acestora și funcțiile pe care
le îndeplinesc, ridică alte probleme și presupun alte modalități de soluționare in design.
Silueta produsului de îmbrăcăminte:
Este un factor esențial
PROCESUL DE DESIGN ÎN MODA
 http://ahaslides.com/ro/blog/15-inovative-teaching-methods/
 A. Curteza, Design vestimen – noțiuni fundamentale, editura Performantica Iași,
2003;
 C. Radinschi,Desen artistc în industria ușoară, editura didactică și pedagogică, R.A.-
București, 1994
nivelul 3
Domeniul de pregătire profesională:Industrie Textilă și Pielărie
Tema: Studiul după obiecte de specialitate și crearea de modele noi


Activitate pe grupe
Resurse materiale:
 Surse conectate la internet (calculator, tablete, telefoane)
 Schițe de produse/ținute/produse vestimentare;
 Coli de carton/coli de hârtie;
 Instrumente de lucru: truse de desen artistic
 Reviste, cataloage de modă etc,
Durată: 40 minute
URÎ 4: Utilizarea elementelor de design pentru realizarea produselor specific

domeniului textile pielăriei
4.2.1.Utilizarea corectă în 4.3.6. Descrierea
4.1.5. Studiul după obiecte comunicare a vocabularului comun și independent a
de specialitate și crearea de a celui de specialitate structurii unor
modele noi (produse 4.2.5. Selectarea materialelor textile produse de
vestimentare, încălțăminte, și a accesoriilor respectând legile îmbrăcăminte și de
marochinărie) armoniei culorilor încălțăminte;
Forma reperelor produselor 4.2.7. Identificarea produselor 4.3.7. Efectuarea
vestimentare, încălțăminte vestimentare/ încălțăminte și a independent de
și marochinărie, componentelor acestora crochiuri pe teme
Principiile estetice care stau 4.2.8. Realizarea de crochiuri – după date;
la baza studiului (natura și obiecte de specialitate și din 4.3.8. Asumarea
aspectul materialelor, imaginative – respectând principiile initiativei în
armoniile de culoare, estetice ale studiului obiectelor crearea noilor
destinația produselor, linia 4.2.9. Utilizarea tehnologiei modele
modei și cerințele clienților) societății informaționale pentru
Stilizarea decorative documentarea necesară creării noilor
Crochiul produse
4.2.10. Comunicarea/Raportarea
rezultatelor activităților profesionale
desfășurate.
FIȘĂ DE LUCRU
Sarcini de lucru:
Sarcina nr.1 - Fiecare elev finalizează silueta în creion sau acuareală, selectând cu
atenție vestimentația corespunzătoare tipului de ținută extras, cu respectarea normelor de
sănătate și securitate în muncă;
Sarcina nr.2 - Descrieți produsul pe care îl considerați inovativ, luați în
considerație detaliile și elementele deosebite corespunzătoare categoriei sale.
Durată: 40 minute
Grila de evaluare
Punctaj pe
indicator
1. Primirea şi 35 1.1. Selectarea materialelor și a 10p
planificarea sarcinii de puncte instrumentelor utilizate în realizarea
lucru desenului;
1.2. Identificarea formei și a elementelor 10p
componente ale siluetei (gen masculin,
feminin)
1.3. Stabilirea procedeelor și principiilor 15p
aplicate pentru realizarea desenului
2. Realizarea sarcinii 50 2.1.Realizează schița conform ținutei atribuite 10p
de lucru puncte 2.2.Executarea de compoziții decorative 10p
conform temei;
2.2.Aplicarea legilor culorilor și legile 5p
armoniei culorilor conform ținutei și
sezonului
2.3. Efectuarea desenului respectând 20p
principiile estetice ale studiului obiectelor
2.4. Respectarea normelor de sănătate și 5p
3. Prezentarea sarcinii 15 3.1. Argumentarea soluției creative și 10p
de lucru puncte expressive pentru realizarea desenului
conform temei;
3.2. Utilizarea vocabularului de specialitate în 5p
prezentarea sarcinii de lucru.
 http://ahaslides.com/ro/blog/15-inovative-teaching-methods/
 A. Curteza, Design vestimen – noțiuni fundamentale, editura Performantica Iași,
2003;
 C. Radinschi, Desen artistc în industria ușoară, editura didactică și pedagogică,
R.A.-București, 1994
nivelul 3
EXEMPLUL 2
Tema: Forma reperelor produselor vestimentare, încălțăminte și marochinărie


4.1.5. Studiul după obiecte 4.2.1. Utilizarea corectă în 4.3.6. Descrierea
de specialitate și crearea de comunicare a vocabularului independentă a structurii
modele noi (produse comun și a celui de unor produse de
vestimentare, încălțăminte, specialitate îmbrăcăminte și
marochinărie) 4.2.7. Identificarea încălțăminte
- Forma reperelor produselor produselor vestimentare/
vestimentare, încălțăminte încălțăminte și a
și marochonărie componentelor acestora
4.2.10.
Comunicarea/raportarea
rezultatelor activităților
profesionale desfășurate
Activitate realizată prin metoda: ÎNVĂȚAREA PRIN EXPLORAREA REALITĂȚII NEMIJLOCITE

Elevii, organizați în grupe compuse din 3-4 elevi, vor studia și analiza componența unor
produse vestimentare scoase din uzul purtătorilor. Având la dispoziție o foarfecă, elevii vor
individualiza reperele componente ale produselor vestimentare, tăind pe linia cusăturilor.
Activitatea de învățare se finalizează cu realizarea unui colaj alcătuit din 2 fotografii ale
produsului inițial (față și spate) și a reperelor componente individualizate.

Grupe de 3-4 elevi
Resurse materiale:
Produse vestimentare uzate - care nu se mai folosesc, smartphone/ aparat foto digital,
laptop/PC/tabletă.
Durată: 50 minute

- Etape de lucru:
o Elevii sunt împărțiți în grupe de lucru.
o Fiecărei grupe i se distribuie un produs vestimentar care urmează a fi
examinat/analizat. Produsele vestimentare trebuie să fie modele simple (bluze,
fuste, pantaloni, veste, tricouri etc.), compuse din 4-7 repere, ușor de
individualizat prin tăiere și identificat de către elevi. De asemenea se poate solicita
elevilor să aducă ei produse vestimentare uzate, care nu le mai folosesc, care ar
putea fi utilizate pentru separararea și identificarea reperelor componente. De
asemenea fiecare grupă va avea la dispoziție un aparat foto/smartphone pentru a
face fotografii și un laptop/PC/tabletă pentru realizarea colajului.
o Elevii fac 2 fotografii ale produsului vestimentar supus analizei, una cu fața
produsului și cealaltă cu spatele produsului.
o Fiecare dintre membrii echipei taie pe linia cusăturilor și individualizează, cel puțin
un reper component al produsului vestimentar studiat.
o După ce reperele componente ale produsului vestimentar au fost individualizate și
s-a obținut forma plană a acestora, prin tăierea tuturor cusăturilor, se face câte o
poză fiecărui reper singular rezultat și câte o poză reperelor pereche (de exemplu
se fotografiază ambele mâneci).
o Pozele se reunesc într-un colaj folosind laptopul/PC-ul sau tableta. Pentru
realizarea colajului se vor folosi aplicații software ca: MicrosoftWord, PowerPoint,
Publisher etc. Reperele componente sunt identificate prin numirea fiecăruia în
dreptul pozei care-l reprezintă, sau sub forma unei legende.
o La finalul orei fiecare grupă prezintă colajul realizat în fața întregii clase.
- Rezolvare
Rezultatul activității fiecărei grupe de elevi va fi un colaj care va cuprinde cele două poze
ale produsului și pozele reperelor componente cu identificarea lor, ca în figura de mai jos:
https://www.youtube.com/watch?v=lJPDddAHUWA
https://www.youtube.com/watch?v=qHt4c-
ElOs4&list=RDCMUCPegzUNwooyJ7fwK9dEvfBQ&index=1
https://iheartcraftythings.com/dress-drawing.html
https://www.youtube.com/watch?v=T_ssutWUJ4w
Curteza, A., Design vestimentar – noțiuni fundamentale, Editura Performantica, Iași,
2003
Manualul inginerului textilist, Editura tehnică, București, 2003

Tema: Forma reperelor produselor vestimentare, încălțăminte și marochinărie

Se lucrează individual
Resurse materiale:
Creion, radieră, coală de hârtie format A4, trusă de instrumente de geometrie (riglă,
florar, compas, raportor etc.)
Durată: 30 minute

vestimentare, încălțăminte, specialitate îmbrăcăminte și
- Forma reperelor produselor produselor vestimentare/
vestimentare, încălțăminte încălțăminte și a
și marochonărie componentelor acestora
4.2.10.
În figura de mai jos este reprezentată schița (față+spate) unui produs vestimentar.
Identificați produsul vestimentar din schița alăturată, apoi reprezentați prin desen
reperele componente ale modelului. În dreptul fiecărui reper desenat scrieți denumirea
acestuia.
- Scrierea denumirii produsului vestimentar reprezentat în schiță
- Alegerea instrumentelor necesare realizării desenelor
- Executarea desenelor reperelor componente și aranjarea în pagină a acestora
- Scrierea denumirilor în dreptul fiecărui reper desenat
- Respectarea normelor de sănătate și securitate în muncă și protecția mediului
Grila de evaluare
Punctaj pe
indicator
1. Primirea şi 35 1.1. Selectarea materialelor și a
planificarea sarcinii de puncte instrumentelor utilizate la realizarea 7 puncte
lucru desenului
1.2. Identificarea formei și a elementelor
7 puncte
componente ale modelului
1.3. Stabilirea procedeelor și principiilor
aplicate pentru realizarea desenului 14 puncte
1.4. Documentarea în vederea realizării

7 puncte
desenului
2. Realizarea sarcinii de 50 2.1. Identificarea produsului reprezentat 5 puncte
lucru puncte în schiță
2.2. Executarea desenelor reperelor 20 puncte
componente ale modelului
2.3 Aranjarea în pagină a desenelor 5 puncte
respectând principiile estetice ale
studiului obiectelor
2.4. Scrierea denumirilor reperelor 10 puncte
componente ale produsului
2.5. Respectarea normelor de sănătate și 10 puncte
3. Prezentarea sarcinii 15 3.1. Argumentarea modului de realizare și 5 puncte
de lucru puncte aranjare în pagină a desenelor
3.2. Justificarea alegerii denumirilor 5 puncte
pentru reperele componente ale
produsului
3.3. Utilizarea vocabularului de 5 puncte
specialitate în prezentarea sarcinii de
lucru

https://www.youtube.com/watch?v=ocaHeAIxQIU
https://www.youtube.com/watch?v=MZkLuCLmkAU
https://www.youtube.com/watch?v=gGdVD0SfNjI
Curteza, A., Design vestimentar – noțiuni fundamentale, Edituta Performantica, Iași,
2003
Manualul inginerului textilist, Editura tehnică, București, 2003
https://stock.adobe.com/ro/search/images?k=dress+drawing
EXEMPLUL 3
Tema: Structura produselor de îmbrăcăminte

vestimentare, încălțăminte, specialitate îmbrăcăminte și de
produselor de
îmbrăcăminte/încălțăminte
și a componentelor acestora
4.2.10.
Activitate realizată prin METODA PIRAMIDEI

Metoda piramidei (metoda bulgărelui de zăpadă), are la bază împletirea activităţii
individuale cu cea desfăşurată în mod cooperativ, în cadrul grupurilor. Ea constă în
încorporarea activităţii fiecărui membru al colectivului într-un demers colectiv mai amplu,
menit să ducă la soluţionarea unei sarcini sau a unei probleme date. Această metodă are
mai multe faze:
- faza introductivă – profesorul enunţă problema,
- faza lucrului individual – fiecare elev lucrează individual timp de 5 minute la
soluţionarea problemei,
- faza lucrului în perechi – elevii se consultă cu colegul de bancă, sunt notate toate
soluţiile apărute,
- faza reuniunii în grupuri mai mari – elevii de consultă asupra soluţiilor în grupuri
alcătuite dintr-un număr egal de perechi,
- faza raportării soluţiilor în colectiv
- faza decizională.
Ca şi celelalte metode care se bazează pe lucrul în perechi şi în colectiv, metoda piramidei
are avantajele stimulării învăţării prin cooperare, al sporirii încrederii în forţele proprii
prin testarea ideilor emise individual, mai întâi în grupuri mici şi apoi în colectiv.
Dezavantajele sunt de ordin evaluativ, deoarece se poate stabili mai greu care şi cât de
însemnată a fost contribuţia fiecărui participant.

Activitatea se desfășoară în laboratorul/cabinetul de specialitate ca parte a lucrării de
laborator ”Structura produselor de îmbrăcăminte”, după ce au fost identificate repere ale
mai multor tipuri de produse, inclusiv ale cămăsii bărbătești (modelul de care dispune
profesorul ca mostră)
Activitatea se desfășoară inițial individual, apoi în perechi, apoi în grupuri mai mari
Resurse materiale:
Fișe de lucru pentru toți elevii
Telefoanele elevilor cu acces la internet
Fișa de lucru cu rezolvare.
Durată: 30 minute
Modalitatea de aplicare a metodei pentru conținutul ales:

- Etape de lucru:
o Profesorul distribuie fișele de lucru, anunță sarcina de lucru pentru următoarele 30
de minute: identificarea reperelor cămășii bărbătești din fișa de lucru folosind
cunoștințele anterioare și aplicația Google translate (dacă e cazul ) și lucrând 5
minute individual, apoi în perechi urmat de colectiv. Se atrage atenția asupra
diferenței de reprezentarea a fentei de închidere și a ultimilor 2 nasturi de la
cămașă (cei 2 de jos sunt reprezentați punctat) și se precizează că nu toate
denumirile în limba engleză reprezintă repere ale cămășii, dar este utilă
cunoașterea denumirii lor de către un tehnician.
o Profesorul demonstrează utilizarea aplicației Google translate și sugerează elevilor
să aplice intuiția și cunoștințele anterioare pentru termenii tehnici
o Elevii lucrează individual 5-6 minute apoi discută completează și caută soluții în
perechi. Se notează toate soluțiile găsite
o În funcție de numărul de perechi se formează grupe cu câte 3-4 perechi și se
discută soluțiile găsite
o În faza raportării se completează pe tablă/flipchart/proiector un tabel de forma
Nr. Denumire reper în limba Denumire reper în limba română Denumire reper (varianta
crt. engleză (se completează toate variantele profesorului)
găsite de elevi)
1. Collar
2. Yoke
3. Armhole
4. Sleeve
5. Sleeve placket
6. Cuff
7. Placket front
8. Plain front
9. Fly front (hidden buttons)
10. Back collar high
11. Hang loop
12. Side pleats
13. Back pleat
14. Darts
15. Hem
16. Tail
17. Collar leaf
18. Front band
În final profesorul completează ultima coloană cu soluțiile corecte și subliniază

o
utilitatea accesării unei aplicații digitale de traducere și limitele acesteia în cazul
termenilor tehnici
Rezolvare:
Nr. Denumire reper în limba Denumire reper în limba Denumire reper (varianta
crt. engleză română (se completează profesorului)
toate variantele găsite de
elevi)
1. Collar Guler
2. Yoke Platcă
3. Armhole Răscroitura mânecii (nu este
reper)
4. Sleeve Mânecă
5. Sleeve placket Șliț de mânecă
6. Cuff Manșetă
7. Placket front Fentă la piept/față
8. Plain front Piept simplu/față simplă
9. Fly front (hidden Fentă cu nasturi ascunși/ sublaist
buttons)
10. Back collar high Înălțimea gulerului la spate (nu
este reper)
11. Hang loop Agățător
12. Side pleats Cute laterale (nu sunt considerate
repere)
13. Back pleat Cută dublă pe spate (nu este
reper)
14. Darts Pense (nu sunt considerate repere)
15. Hem Tiv
16. Tail Coadă (nu este reper ci arată mai
degrabă forma inegală a
terminației produsului)
17. Collar leaf Pelerina gulerului
18. Front band Ștei
http://tvet.ro/Anexe/4.Anexe/Aux_Phare/Aux_2002/Textile/TEXTILE-
PIELARIEXI%20PRELUCRAREA%20REPERELOR%20PRODUSELOR%20TEXTILE.pdf
https://www.slideserve.com/happy/metoda-piramidei
FIȘĂ DE LUCRU
Folosind cunoștințele anterioare și aplicația Google translate, identificați și denumiți
reperele cămășii bărbătești din figura de mai jos:

Ipt Repere Metodologice Domeniul Industrie Textile Pielărie 2022 2023

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ipt Repere Metodologice Domeniul Industrie Textile Pielărie 2022 2023

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CENTRUL NAȚIONAL DE POLITICI

Tema 1: Procese tehnologice de confecționare a îmbrăcămintei- Realizarea pantalonului

Rezultate ale învățării vizate

Cunoștințe Abilități Atitudini

Scurtă descriere a metodei:

Mod de organizare a activității/a clasei:

Modalitatea de aplicarea metodei pentru conținutul ales:

Gradul de ajustare este determinat de mărimea adaosului de lejeritate, care

Definiție: Procesul de confecționare cuprinde o succesiune de operații, a căror

Elementul de produs: reprezintă o parte a produsului care îndeplinește o funcție

Denumirea utilajului Caracteristici: Organele de lucru:

Anul de studiu – clasa a X-a

Tema 1: Procese tehnologice de confecționare a îmbrăcămintei- Realizarea pantalonului

Rezultate ale învățării vizate

Cunoștințe Abilități Atitudini

Răspundeți corect la întrebări și completați caroiajul pe orizontală la numărul

Tema: Procese tehnologice de confecționare a produselor din piele și înlocuitori

Tip de activitate: de laborator tehnologic

Rezultate ale învățării vizate

Cunoștințe Abilități Atitudini

Activitate realizată prin metoda: Pedagogical Escape Rooms

Mod de organizare a activității/a clasei:

2. Numiți prima operație din procesul tehnologic de realizarea a unui pantof

După rezolvarea sarcinii trebuie să vă prezentați la arbitru pentru

După realizarea sarcinilor chemați arbitrul(profesorul) pentru

. La acest task echipa se poate împărți pentru a optimiza timpul de

Prin executarea practică a produsului folosind tiparul de la proba precedentă, materiale

Tema: Materiale auxiliare utilizate în confecții

Rezultate ale învățării vizate

Cunoștințe Abilități Atitudini

Activitate realizată prin METODA ORGANIZATORULUI GRAFIC.

Scurtă descriere a metodei:

De asemenea, profesorii sunt ajutaţi să stabilească obiectivele lecţiei, să conştientizeze mai

Mod de organizare a activității/a clasei: în echipe de elevi (3-4 elevi/echipă)

Modalitatea de aplicarea metodei pentru conținutul ales:

Activitatea se poate desfăşura şi ca un tur al galeriei. Profesorul afişeazã pe postere câte o

Timp de lucru: 30 minute

Timp de lucru: 30 minute

ROL: CONDIȚII IMPUSE:

Timp de lucru: 30 minute

ROL: CONDIȚII IMPUSE:

Timp de lucru: 30 minute

ROL: CONDIȚII IMPUSE:

Timp de lucru: 30 minute

ROL: CONDIȚII IMPUSE:

FIȘA DE LUCRU nr. 1

ROL: CONDIȚII IMPUSE:

 măresc capacitatea de reținere a Selectarea furniturilor se face în

 vatelina  dublarea îmbrăcămintei

 benzi ripsate UTILIZĂRI:

Tema: Materiale auxiliare utilizate în confecții

Rezultate ale învățării vizate

Cunoștințe Abilități Atitudini

Tip de evaluare: probă practică pentru activitatea de laborator

Mod de organizare a activității/a clasei: În echipe de elevi (3-4 elevi/echipă)

Tema probei practice:

Recomandări privind resurse educaționale deschise specifice temei:

Tema: Elemente generale privind structura și reprezentarea tricoturilor din bătătură

Rezultate ale învățării vizate

Cunoștințe Abilități Atitudini

Scurtă descriere a metodei:

Mod de organizare a activității/a clasei:

Fiecare grupă va indica modul de refolosire a mostrelor de tricot și va utiliza calculatorul și

Tricotul cu legătură glat