Mentinerea Utilajelor in Stare de Functionare (XI) Auxiliar

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII
Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01
MECI–CNDIPT / UIP
AUXILIAR CURRICULAR
CLASA a XI –a, an de completare
MODULUL:
MENŢINEREA UTILAJELOR ÎN STARE DE

FUNCŢIONARE
DOMENIU: INDUSTRIE TEXTILĂ ŞI PIELĂRIE

NIVEL: II
CALIFICARE: CONFECŢIONER PRODUSE TEXTILE
Martie 2009
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
AUTOR:
prof. IANC GEORGETA-ALEXANDRINA

Colegiul Tehnic „Carmen Sylva” BAIA MARE
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 2

CUPRINS
Pagina
1. Competenţe specifice modului 4
2. Informaţii despre specificul agenţilor economici 6
3. Organizarea practicii 6
4. Recomandări privind respectarea normelor de sănătate şi 7

securitate în muncă
5. Instrumente de lucru ale elevului necesare desfăşurării practicii 16
- Jurnal de practică 16
- Fişe de observaţie
- Fişe de lucru
- Studii de caz
- Fişe tehnologice
- Proiect 31
- Portofoliul de practică 33
6. Organizarea evaluării 34
7. Anexe 36
10. Bibliografie 44

COMPETENŢE SPECIFICE
Dragi elevi,
Nivelul 2 de calificare vă oferă competenţele necesare practicării meseriei de

confecţioner produse textile.
Competenţa reprezintă capacitatea de a îmbina cunoştinţele teoretice,
deprinderile şi aptitudinile practice cu atitudinea necesară pentru a îndeplini o
activitate la nivelul de calitate precizat.
Atingerea competenţelor se realizează prin parcurgerea conţinuturilor din cadrul
modulelor de specialitate stabilite pentru fiecare calificare profesională. Pentru
calificarea “Confecţioner produse textile” sunt stabilite opt module, unul dintre
acestea fiind „Menţinerea utilajelor în stare de funcţionare”–modul VIII.
Pentru acest modul, Standardul de pregătire profesională prevede dobândirea
următoarelor competenţe:
 Interpretează observaţiile privind starea tehnică a utilajului.
 Descrie forme de apariţie a uzurii pieselor componente ale maşinilor
 Cooperează cu personalul autorizat în vederea ungerii utilajelor
 Participă la aplicarea normelor tehnice de întreţinere şi reparare a utilajelor
Pentru atingerea acestor competenţe, în cadrul orelor de instruire practică, sub
îndrumarea maistrului instructor, veţi desfăşura diverse activităţi de învăţare. Fiecare
activitate va cuprinde sarcini de lucru, individuale sau în grup. Rezolvând aceste
sarcini de lucru veţi fi capabili să:
 enumerţi formele de manifestare a defectelor utilajelor
 descrieţi situaţiile problemă apărute
 identificaţi factorii ce produc defectarea utilajului
 enumeraţi tipurile de uzuri
 identificaţi cauzele ce produc uzura pieselor
 identificaţi tipurile de lubrifianţi specifici

 identificaţi sistemele de ungere utilizate
 participaţi la realizarea operaţiilor de ungere ale utilajelor
 citiţi normativele tehnice
 aplicaţi normativele tehnice în scopul menţinerii utilajului în stare de
funcţionare
Parcurgând conţinuturile incluse în structura modulului

«Menţinerea utilajelor în stare de funcţionare» vă veţi forma
deprinderi de interpretare corectă a observaţiilor privind
starea tehnică a utilajelor, de iderntificare a tipurilor de uzuri
Reţineţi!
şi a cauzelor acestora, de cooperare cu personalul autorizat
în vederea ungerii utilajelor, de aplicare a normelor tehnice
de întreţnere şi reparaţii.. Aceste deprinderi sunt importante
pentru practicarea cu succes a meseriei de confecţioner
prduse textile, pentru integrarea pe piaţa muncii internă şi
europeană.

INFORMAŢII DESPRE SPECIFICUL AGENTULUI ECONOMIC
Modulul „Menţinerea utilajelor în stare de funcţionare” se studiază în cadrul

orelor de instruire practică. Instruirea practică se poate realiza în atelierul şcoală sau
la un agent economic de profil.
Pentru desfăşurarea stagiul de practică la un agent economic de profil, între
şcoala voastră şi respectivul agent economic trebuie să fie încheiat un contract de
colaborare, iar pentru fiecare elev practicant se va încheia o Convenţie cadru, în
conformitate cu legislaţia în vigoare.
Agentul economic la care veţi efectua stagiul de practică este producător de
confecţii textile din ţesături şi tricoturi, pentru femei şi bărbaţi.
Activitatea întreprinderilor de confecţii se desfăşoară pe baza procesului de
producţie, ce reprezintă totalitatea activităţilor desfăşurate în cadrul întreprinderii pe
bază de procese tehnologice. Procesele tehnologice organizate în societăţile
comerciale de confecţii textile sunt:
1. PROCESE TEHNOLOGICE DE BAZĂ
 sunt organizate în secţiile de bază ale întreprinderii unde se

transformă materiile prime în produse finite
Secţa de pregătire şi Secţia de confecţionare Secţia de finisare a

croire a materialelor a semifabricatelor produselor

 sunt organizate în secţiile
de întreţinere a utilajelor şi
2. PROCESE
instalaţiilor, unde se
TEHNOLOGICE
desfăşoară activităţi de
AUXILIARE
reparaţii, întreţinere şi
modernizare a utilajelor
3. PROCESE  sunt organizate în secţiile
TEHNOLOGICE de recepţie şi depozitare
DE SERVIRE a materialelor, de
aprovizionare şi transport
4. PROCESE  sunt organizate pe lângă procesele tehnologice de
TEHNOLOGICE bază, în secţii anexă, unde se desfăşoară
ANEXĂ activităţi de recuperare a materialelor refolosibile

rezultate din procesul tehnologic de bază
Activităţile practice din cadrul modulului „Menţinerea utilajelor în stare de

funcţionare” se vor desfăşura atât în secţiile de bază ale agentului economic, cât şi
în atelierul de întreţinere şi reparaţii.
Deoarece particularităţile agenţilor economici care

desfăşoară activităţi în domeniul confecţiilor textile
diferă, în perioada stagiului de practică la agentul
economic, obţineţi cât mai multe informaţii despre
IMPORTANT!
specificul activităţilor desfăşurate de acesta şi
realizaţi un eseu cu opiniile voastre sau completaţi
o fişă de de lucru după modelele prezentate mai
jos.

STUDIU DE CAZ
Acest studiu de caz vă prezintă un eseu al unei eleve practicante în care

acesta îşi exprimă opiniile din perioada stagiului de practică la agentul economic.
„ În clasa a XI-a, an de completare, am desfăşurat două stagii de pregătire
practică, de câte 3 săptămâni fiecare, la un agent economic de profil- S.C. XXX,
situat la periferia oraşului VV, la o distanţă de 3 km de şcoala în care învăţ.
Agentul economic este producător de confecţii textile uşoare pentru femei şi
bărbaţi, făcând parte dintr-un grup de firme înfiinţate de aceeaşi famile, proprietar
unic, care le şi administrează. Acest grup produce confecţii textile destinate, în cea
mai mare parte, pieţei vest europene. Firma are 300 de angajaţi şi o capacitate de
producţie de 25.000-30.000 de produse lunar, în special fuste şi pantaloni pentru
femei.
În prima zi de practică, maistrul nostru instructor, împreună cu un
reprezentant al agentului economic (am aflat că se numeşte „tutore”), ne-au efectuat
instructajul de protectia muncii şi PSI şi au completat Fişele individuale de instruire.
Tutorele ne-a comunicat regulile de prevenire asupra riscurilor profesionale şi
Regulamentul de ordine interioară al societăţii, obligatorii de respectat de către toţi
angajaţii, dar şi de către elevii practicanţi. Instruirea efectuată şi măsurilor de
protecţie asigurate au garantat securitatea şi sănătatea noastră pe întreaga
perioadă a stagiului de practică.
Am vizitat apoi sectoarele de producţie: magazia pentru materiale, secţia de
pregătire pentru croi şi de croire, sectoarele de confecţionare a semifabricatelor,
secţia de finisare a produselor, de control final, etichetare şi ambalare, magazia
pentru produse finite, atelierul de întreţinere şi reparaţii. Am fost impresionată de
dotarea cu utilaje moderne, în special de sistemul CAD pentru realizarea şi
gradarea tiparelor.
Pentru modulul „Menţinerea utilajelor în stare de funcţionare” am fost
repartizaţi în secţiile de bază şi în atelierul mecanic unde am efectuat lucrări de
observare a stării tehnice a utilajelor, de curăţare, ungere, reglare şi reparare a
maşinilor şi utilajelor. Am efectuat aceste lucrări sub supravegherea personalului
specializat, a maistrului nostru instructor sau a tutorelui de practică. Pentru

activităţile de învăţare efectuate ne-au fost puse la dispoziţie nu doar maşinile şi
utilajele, ci şi materiale didactice şi de documentare necesare.
Pe perioada stagiului de pregătire practică nu am primit un salariu pentru
activitatea desfăşurată, Ne-am bucurat, totuşi, că la finalizarea modulului, agentul
economic a oferit cadou 5 produse pentru elevii cu cele mai bune rezultate, care nu
au absentat şi care, au respectat disciplina muncii. M-am numărăt şi eu printre
premianţi. Mi-am ales o fustă modernă din bluejeans.
O altă facilitate oferită de către agentul economic a fost asigurarea
transportului nostru gratuit de la şcoală la locul de practică, pe întreaga perioadă a
stagiului de practică.”

FIŞĂ DE LUCRU
privind specificul agentului economic
1. Denumirea agentului economic: _____________________________________

2. Adresa: ____________________________________________
3. Domeniul de activitate ( produse realizate, piaţa de desfacere, capacitatea de
producţie, număr de angajaţi etc.)
4. Descrierea locaţiei unde îşi desfăşoară activitatea agentul economic

(amplasare în oraş/în afara oraşului, spaţii de lucru, echipamente, iluminat etc.):

5. Secţiile în care se poate efectua practica:
6. Informaţii privind plata şi obligaţiile sociale (conform convenţiei de practică):
7. Facilităţi pe care le oferă agentul economic elevilor practicanţi:
8. Obligaţiile elevului practicant faţă de agentul economic:

ORGANIZAREA PRACTICII
Instruirea practică poate fi organizată sub formă de:

- practică curentă
- stagii de instruire practică
Instruirea practică curentă se desfăşoară pe parcursul întregului an şcolar într-
un număr de ore pe săptămână stabilit prin planul de învăţământ. Acest tip de
instruire se realizează în atelierul şcoală sau în laboratorul tehnologic.
Stagiile de instruire practică sunt organizate în săptămâni comasate la sfârşit
de semestru sau an şcolar, în funcţie de condiţiile existente. Aceste stagii se
desfăşoară la un agent economic de profil cu care şcoala a încheiat contract de
colaborare.
Modulul „Menţinerea utilajelor în stare de funcţionare” face parte din
Curriculum-ul în dezvoltare locală (CDL) şi va fi parcurs într-un număr de 29 de ore
de instruire practică, 1 oră/săptămână, timp de 29 de săptămâni. În funcţie de
condiţiile concrete existente, activităţile din cadrul modulului le puteţi desfăşura în
atelierul şcoală, în laboratoare sau la agentul economic de profil.
Dacă activitatea o veţi desfăşura la un agent economic de profil, în prima zi de
practică trebuie să vă informaţi despre Regulamentul de ordine interioară, pe care
sunteţi obligaţi să-l respectaţi.

NORME DE SĂNĂTATEA ŞI SECURITATEA MUNCII
În procesul de muncă, pe lângă cunoştinţele profesionale, este esenţial ca

lucrătorul să posede cunoştinţe şi deprinderi care să-l protejeze împotriva riscurilor
de accidentare sau de îmbolnăvire profesională. Acest obiectiv nu poate fi realizat
decât printr-o instruire continuă.
Securitatea şi sănătăţatea în muncă este reglementată printr-o legislaţie
specifică, elaborată în conformitate cu standardele europene în domeniu. Această
legislaţie trebuie cunoscută şi respectată de către fiecare participant la procesul de
muncă Un principiu al dreptului roman spune că «Nimeni nu are voie să nu
cunoască legea». Necunoaşterea legii nu constituie o justificare a nerespectării ei.
Actul normativ în baza căruia se desfăşoară întreaga activitate de securiatate şi
sănătate în muncă este Legea 319/2006 privind securitatea şi sănătatea în muncă.
Aceasta stabileşte principiile generale referitoare la prevenirea riscurilor profesionale,
protecţia sănătăţii şi securitatea lucrătorilor, eliminarea factorilor de risc şi
accidentare.. Conform acestei legi, securitatea şi sănătatea în muncă reprezintă
«ansamblul de activităţi instituţionalizate având ca scop asigurarea celor mai bune
condiţii în desfăşurarea procesului de muncă, apărarea vieţii, integrităţii fizice şi
psihice, sănătăţii lucrătorilor şi a altor persoane participante la procesul de muncă».
Modul de aplicare a prevederilor legii este stabilit prin «Norme metodologice
de aplicare a Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006».
O măsură legislativă de realizare a securităţii muncii o constituie Normele
Generale de Protecţia Muncii. Conţinutul acestora este format din prevederi cu
caracter obligatoriu, prin a căror respectare se urmăreşte eliminarea potenţialilor
factori de accidentare a executantului în procesul muncii. Normele de protecţia
muncii se aplică angajaţilor, elevilor şi studenţilor în perioada desfăşurării practicii
profesionale.
Potrivit acestor norme angajaţii au următoarele obligaţii:
 să-şi însuşească şi să respecte normele de protecţie a muncii specifice
domeniului în care îşi desfăşoară activitatea;

 să utilizeze corect echipamentele tehnice, substanţele periculoase
şi celelalte mijloace de producţie;
 să nu procedeze la deconectarea, schimbarea sau mutarea arbitrară a
dispozitivelor de securitate ale echipamentelor tehnice şi să utilizeze corect aceste
dispozitive;
 să aducă la cunoştinţa conducătorului locului de muncă orice defecţiune
tehnică sau altă situaţie care constituie un pericol de accidentare sau
îmbolnăvire profesională;
 să oprească lucrul la apariţia unui pericol iminent de producere a unui
accident şi să informeze de îndată conducătorul locului de muncă;
 să aducă la cunoştinţa conducătorului locului de muncă, în cel mai scurt
timp posibil, accidentele de muncă suferite de persoana proprie sau de alţi angajaţi;
 să utilizeze echipamentul individual de protecţie din dotare, corespunzător
scopului pentru care a fost acordat;
 să respecte regulile proprii de protecţie a muncii, corespunzătoare condiţiilor
în care se desfăşoară activitatea la locul de muncă;
 să participe la activitatea de instruire cu privire la normele de securitate şi
sănătate în muncă.
La nivelul fiecărei activităţi desfăşurate sunt elaborate Norme Specifice de
Securitatea Muncii. Acestea detaliază măsurile ce trebuie luate pentru asigurarea
condiţiilor de lucru în deplină siguranţă într-un anumit domeniu, de asemenea
măsurile de prevenire a accidentelor şi îmbolnăvirilor profesionale.
Pentru activităţile care se desfăşoară în industria confecţiilor textile, măsurile de
prevenire a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale sunt cuprinse în N.S.S.M.
115.
Principalele norme de securtate a muncii care trebuie respectate în industria
confecţiilor textile sunt:
 înainte de începerea lucrului, operatorul verifica dacă utilajul sau maşina se
află în stare normală de funcţionare; dacă se constată anumite defecţiuuni,
manifestate prin zgomote anormale, vibraţii, miros, vor fi anunţate persoanele
abilitate să remedieze aceste defecţiuni sau conducătorul locului de muncă
 în timpul lucrului, se va purta obligatoriu echipamentul de lucru şi de
protecţie, iar femeile vor avea părul legat;

 este interzisă utilizarea utilajelor care nu au apărători de protecţie a
organelor în mişcare;
 toate utilajele şi instalaţiile care sunt alimentate cu curent electric, cât şi
instalaţiile de forţă vor fi legate la pământ;
 în cazul apariţiei unor defecţiuni la părţile mecanice sau electice, maşina
trebuie oprită imendiat şi se anunţă conducătorul locului de muncă; în funcţie de
natura defecţiunii, se anunţă şi mecanicul sau electricianul de serviciu;
 este interzisă aglomerarea locurilor de muncă cu obiecte: unelte, foarfeci,
şurubelniţe, chei etc
 la, ungerea maşinii se va evita formarea petelor de ulei, iar dacă sau produs
se vor şterge imediat pentru prevenirea accidentelor prin alunecare;
 în permanenţă se va menţine curăţenia la locul de muncă;
La efectuarea lucrărilor de întreţinere, reglare şi reparare a maşinilor şi
utilajelor din industria confecţiilor textile, pot să apară accidente de natură mecanică,
electrică şi, mai rar, termică sau chimică. Pentru a preveni accidentele de muncă, la
efectuarea acestor lucrări trebuie respectate o serie de norme de securitate a muncii.
Astfel,
 lucrătorilor care efectuează lucrări de întreţinere şi reparaţii li se va face
obligatoriu instructajul de protecţia muncii;
 lucrările de întreţinere, reglare şi reparre se vor face numai cu maşina
scoasă de sub tensiune
 în timpul lucrărilor de reparaţii trebuie ca piesele să fie aşezate ordonat
pentru a se evita degradarea sau răsturnare acestora peste lucrător
 se va evita blocarea căilor de acces
 se interzice folosirea sculelor defecte sau utilizarea neadecvată a acestora
 se recomandă o atenţie mărită în timpul reglărilor, când maşinile nu au
apărători de protecţie, deoarece există pericolul prinderii mâinilor între organele în
mişcare; după terminarea acestor operaţii toate apărătorile şi dispozitivele de
protecţie se vor monta la loc;
 pentru prevenirea accidentelor electrice, în timpul efectuării întreţinerii şi
reparaţiilor, motoarelele electrice se deconectează de la reţea; ca o măsură
suplimentară de siguranţă, în timpul acestor lucrări, se vor demonta curelele de
antrenare:

 uneltele portabile şi lămpile de control se vor utiliza la tensiuni mai mici de
12 V
 unele maşini din industria confecţiilor textile au instalaţii care produc abur
sau încălziri; se interzice atingerea acestora pentru a evita accidentele
termice;
 toate reparaţiile şi intervenţiile la maşini se fac de către lucrători calificaţi în
acest sens;
 în timpul funcţionării maşinilor, dacă se aud zgomote suspecte, lucrătorul
este obligat să oprească maşina şi să anunţe mecanicul de serviciu
Pe maşinile şi utilajele din industria confecţiilor textile veţi întâlni frecvent
următoarele etichete de avertizare privind evitarea riscului de accidentare.
Respectaţi informaţiile înscrise pe aceste etichete.
Loc periculos
Organe aflate în mişcare, care pot cauza accidente
(răniri)
A se opera doar cu dispozitive de protecţie
Opreşte maşina înainte de înfirare, schimbarea
bobinei şi a acului, curăţirea maşinii etc.
Informaţii care necesită o atenţie deosebită

INSTRUMENTE DE LUCRU
JURNAL DE PRACTICĂ
Elev:_______________________________________________________________
Perioada:______________________
Locaţie (Agent economic şi departament):__________________________________
Modul: Menţinerea utilajelor în stare de funcţionare
Tema:
Sarcina de lucru:
În jurnalul de practică, veţi completa următoarele informaţii:
1. Care sunt principalele activităţi relevante pentru modulul de practică pe care

le-aţi observat sau le-aţi desfăşurat?
2. Ce lucruri noi aţi învăţat?
3. Care au fost evenimentele sau lucrurile care v-au plăcut? Motivaţi.
4. Ce lucruri/ evenimentele care nu v-au plăcut? Motivaţi.

FIŞĂ DE LUCRU
În imaginile din tabelul de mai jos sunt prezentate situaţii în care NU sunt
respectate normele de sănătate şi securitate în muncă la deservirea maşinii simple
de cusut.
1. Pentru fiecare situaţie prezentată, precizează normele de sănătate şi
securitate în muncă care nu sunt respectate şi riscurile pe care le determină acest
lucru pentru operator.
Scrie răspunsul în rubrica corespunzătoare a tabelului.
Situaţii în care nu sunt Normele de securitatea Riscurile Imaginea care

respectate normele muncii care nu sunt nerespectării prezintă modul
de securitatea muncii respectatate normelor SSM corect de lucru
2. Asociază fiecărei imagini din tabel, imaginea de mai jos, care prezintă
situaţia corectă de lucru. Scrie numărul imaginii în caseta corespunzătoare din
ultima coloană a tabelului. Argumentează alegerea făcută.

FIŞĂ DE LUCRU
În imaginea alăturată este prezentată

maşina fixă de croit. Pentru desfăşurarea
activităţii la această maşină în condiţii de
deplină securitate, personalul care
deserveşte maşina, precum şi personalul de
intreţinere, reglare şi reparare a maşinii
trebuie să cunoască şi să respecte normele
de securitate şi sănătate în muncă.
1. Întocmeşte o listă cu principalele norme de securitate a muncii specifice acestei

maşini.
2.
Precizează care este poziţia corectă a mâinilor operatorului în timpul decupării.

Analizează poziţia mâinii operatorului din imaginea de mai sus, şi precizează
dacă aceasta este corectă.
3. Pe maşina fixă de croit întâlneşti eticheta de avertizare din imaginea de mai jos.
Scrie în caseta alăturată imaginii, informaţiile care ar trebui să se regăsescă pe
etichetă şi care necesită o atenţie deosebită

Competenţa 10.1: Interpretează observaţiile privind starea tehnică a utilajului
FIŞA DE OBSERVAŢIE PRIVIND STAREA TEHNICĂ A

UTILAJULUI_______________________________ 1
1. În cadrul orelor de instruire practică observaţi starea tehnică a utilajului

2. Identificaţi dereglările şi defecţiunile care apar la acest utilaj
3. Descrieţi forma de manifestare a acestora
4. Identificaţi factorii care au produs dereglarea/defectarea
5. După încheierea activităţii de observare, completaţi fişa de mai jos:
DEREGLĂRI/ FORME DE FACTORII CARE AU

DEFECŢIUNI MANIFESTARE ALE PRODUS DEFECTAREA
DEFECTĂRII
Observaţii ale maistrului sau ale tutorelui de practică:
Pentru rezolvarea sarcinilor de lucru utilizaţi Fişa de documentare nr.1 (anexa 1 )

___________________________________________________________________________
1)
Utilajul pentru care veţi întocmi fişa de observaţie va fi cel stabilit de către maistrul instructor sau
tutorele de practică.

STUDIU DE CAZ
1. Citeşte cu atenţie cazul următor:
Mioara este elevă în clasa a XI-a an de completare. În cadrul stagiului de

practică la agentul economic, ea deserveşte maşina simplă de cusut. La un
moment dat, maşina are mersul greoi, vibrează şi zgomotul pe care aceasta
îl produce este anormal. Acest lucru indică o posibilă defectare a maşinii.
2.. Răspunde următoarelor întrebări:

a. Care sunt factorii de manifestare a defectării maşinii de cusut.?
b. Cum trebuie procedat corect în situaţia dată.?
c. Care sunt cauzele posibile ale defectării maşinii?
d. Cum poate fi remediată defectarea?
3. Completează răspunsurile în tabelul următor:
Factorii de Modul corect de a Cauzele posibile ale Posibilităţi de

manifestare a proceda în defectării remediere a
defectării maşinii situaţia dată defectării
4. Formează echipă cu alţi 3-4 elevi. Discutaţi în cadrul echipei despre situaţiile
concrete în care s-a produs defectarea unei maşinii pe care ai deservit-o. Cum ai
procedat în acestă situaţie? Cum ar fi procedat colegii de echipă?

JOC DE ROL
Pentru această activitate trebuie să joci un rol în cadrul unei situaţii imaginare,
care poate avea loc în timpul orelor de instruire practică. Acest procedeu te ajută să
te descurci într-o situaţie dată, să afli opiniile celorlalţi.
Sarcini de lucru pentru participanţii la jocul de rol:
Elev 1: Lucrător care deseveşte maşina de cusut Triploc
În cadrul orelor de instruire practică, deserveşti maşina de cusut Triploc. La un

moment dat maşina se defectează. Pentru remedierea defecţiunii trebuie să
soliciţi ajutorul mecanicului de întreţinere. Dă ascestuia cât mai multe informaţii
despre formele de manifestare a defecţiunii. Descrie situaţia problemă apărută.
Elev 2: Mecanic de întreţinere într-o secţie de confecţii
Imaginează-ţi că eşti mecanic de întreţinere într-o secţie de confecţii textile. La

un moment dat, un elev practicant solicită ajutorul pentru remedierea unei
defecţiuni apărute în funcţionare maşinii de cusut triploc. Dă acestuia informaţii
despre factorii şi cauzele care au produs defectarea maşinii. Explică modul de
remediere a defecţiunii.

Sarcini pentru colegii de clasă:
Sarcina voastră este de a observa jocul de rol şi de a oferi feed-back celor doi
elevi, completând o fişă de observaţii, de forma:
Criterii de observare Observaţii/ comentarii
Nivelul informaţiilor de
specialitate
Adecvarea la rol
Utilizarea limbajului
pozitiv/negativ
Ce a mers bine şi a avut succes?
Ce ar putea fi îmbunătăţit?
Ce aţi schimba în ceea ce

priveşte abordarea folosită?
Alte comentarii
Semnătura observator:____________
Data:__________

Competenţa 10.2: Descrie forme de apariţie a uzurii pieselor componente ale
maşinilor
FIŞĂ DE LUCRU
În imaginile de mai jos sunt prezentate organe de lucru uzate ale maşinii de
cusut.
1. Observă cu atenţie fiecare imagine şi în spaţiul liber de deasupra acesteia
scrie denumirea organului de lucru prezentat..
2. Identifică tipul uzurii, în funcţie de forma de manifestare a acesteia,
prezentată în coloana alăturată imaginilor.
3. Precizează cauzele posibile ale uzurii pieselor prezentate
4. Stabileşte implicaţiile uzurii pieselor asupra calităţii operaţiei de coasere.
Completează răspunsul în tabelul următor
Organe de lucru Forma de Tipul Cauzele posibile Implicaţii

uzate manifestare uzurii ale uzurii asupra
a uzurii calităţii
cusăturii
1. - dinţii sunt
tociţi
2. - pete de
rugină
zgârieturi pe
suprafaţă

Rezolvă individual sarcinile de lucru şi împreună cu un alt coleg compară
răspunsurile. Corectează împreună eventualele greşeli.
Pentru rezolvarea sarcinilor de lucru poţi utiliza Fişa de documentare nr.2
(anexa 2 )
Obserrvaţii ale maistrului instructor sau ale tutorelui:
ATAŞEAZĂ FIŞA PORTOFOLIULUI PERSONAL!

FIŞĂ DE OBSERVAŢIE
În timpul stagiului de instruirie practică analizează diferite piese uzate provenite

din demontarea utilajelor.
Sarcini de lucru:
1. Identifică fiecare piesă
2. Precizează utilajul de la care provine aceasta
3. Stabileşte tipul uzurii
4. Precizează cauzele posibile ale uzurii
Completează răspunurile într-o fişă de forma următoare:
Denumirea Utilajul de la Tipul de uzură Cauze posibile care au

piesei care provine produs uzura
piesa
Sarcină facultativă:
Realizează un album cu poze ale unor piese uzate provenite de la maşinile
din atelierul şcoală sau de la agentul economic. Pentru fiecare piesă precizează
tipul uzurii, cauzele şi măsurile de combatere a acesteia.

Competenţa 10.3: Cooperează cu personalul autorizat în vederea ungerii
utilajelor
F I Ş Ă D E O B S E R VA Ţ I E
1. Observă cu atenţie imaginea următoare, în care este prezentată operaţia de

ungere a maşinii de cusut ascuns (ştafir)
Sarcini de lucru:
a. Identifică sistemul de ungere utilizat;
b. Precizează cu ce mijloc este realizată ungerea
c. Enumeră condiţiile care trebuie îndeplinite la realiazarea ungerii prin sistemul
prezentat.
d. Ce norme de securitate a muncii trebuie să respecţi la efectuarea operaţiilor
de ungere

A C T I V I TAT E P R A C T I C Ă
1. În cadrul orelor de instruire practică, identifică sistemele de ungere specifice

utilajului pe care-l deserveşti. Precizează tipul de lubrifiant utilizat.
2. Completează răspunsul în fişa de mai jos:
Maşina Sisteme de ungere Locul de Tipul de lubrifiant

ungere utilizat
3. Realizează practic ungererea maşinii.

La această activitate vei lucra în pereche cu un coleg: un elev va efectua
ungerea iar celălalt va observa modul de execuţie şi va completa o fişă de
observaţie, după modelul de mai jos. Veţi schimba apoi rolurile.
Activitatea va fi supravegheată de către maistrul instructor

Reţineţi!
şi mecanicul de întreţinere. Cere-ţi ajutorul acestora dacă
întâmpinaţi dificultăţi.

FIŞĂ DE OBSERVAŢIE
Data: Lucrarea efectuată:
Elev observat:
Criterii de observare Calificative/aprecieri
DA NU Comentarii
A ales mijlocul de ungere
corespunzător
A identificat corect tipul de

lubrifiant
A identificat corect locurile de
ungere
A executat corect operaţia (a

respectat condiţiile de
ungere)
Alte comentarii
Semnătură elev observator:

Observaţii ale maistrului
instructor/mecanicului de
întreţinere
Semnătură maistri instructor/ mecanic de întreţinere:
Ataşează fişa portofoliului personal.

Competenţa 10.4 Participă la aplicarea normelor tehnice privind întreţinerea şi
repararea utilajelor
FIŞĂ DE LUCRU
1. Observă cu atenţie utilajul de mai jos şi completează tabelul alăturat imaginii,

rezolvând următoarele sarcini de lucu:
a. Identifică utilajul prezentat în imagine
b. Citeşte normativele tehnice privind întreţinerea şi repararea utilajelor
prezentate în anexa 7 şi completează toate rubricile tabelului
Denumirea maşinii
Durata de serviciu
Tipul intervenţiei Rt Rc1 Rc2 Rk
Ciclul de funcţionare
între două intervenţii
tehnice succesive
Costul unei intervenţii

tehnice, în % din
valoarea maşinii
c. Calculează:
- numărul de revizii tehnice efectuate până la prima reparaţie curentă de de
gradul 1
- numărul de revizii tehnice efectuate până la prima reparaţie capitală
- numărul de reparaţii curente de grad 1 care vor fi efectuate până la prima
reparaţie capitală.
.2. In cadrul orelor de instruire practică, stabileşte care este proxima intervenţie
tehnică ce urmează a fi executată la maşina pe care o deserveşti. Intocmiţi o fişă
tehnologică cu lucrările care vor fi efectuate în cadrul acestei intervenţii tehnice.(vezi
anexa 6)

FIŞĂ TEHNOLOGICĂ
~ Înlocuirea acului maşinii simple de cusut ~
Acul maşinii simple de cusut din imaginea alăturată

are vârful rupt. Pentru a putea efectua operaţia de
coasere, acesta trebuie înlocuit.
Sarcini de lucru:
1. precizează
cauzele posibile ale ruperii acului
2. enumeră operaţiile care trebuie executate pentru
înlocuirea acului rupt, respectând succesiunea logică
a acestora
3. precizează uneltele necesare pentru înlocuirea
acului
4. indică poziţia corectă de montare a acului la maşina de cusut
Completează răspunsurile în fişa tehnologică de mai jos.
Cauze posibile Operaţii executate pentru Unelte Poziţia

ale ruperii acului înlocuirea acului necesare corectă a
acului
5. Compară fişa tehnologică cu a unui alt coleg şi corectaţi împreună

eventualele greşeli.
Pentru verificare, puteţi folosi Fişa tehnologică de la anexa 5.

PROIECT
Realizaţi un proiect cu tema :

!) ”
” Întreţinerea, repararea şi reglarea maşinii _______________________
Proiectul va avea o parte scrisă şi o parte practică. Partea scrisă va fi realizată
în echipă, fiecare membru al echipei va avea o sarcină precisă. Partea practică va fi
executată individual, fiecare membru al echipei are sarcina să execute practic una
dintre lucrările tratate în partea scrisă a proiectului, care va fi stabilită de către
maistrul instructor şi/sau tutorele de practică.
PLAN TEMATIC:
1. Partea scrisă
 Descrierea maşinii: operaţii executate, părţi componente, principiu de
funcţionare.
 Lucrările de întreţinere efectuate:
- curăţire : mod de execuţie, graficul de curăţire;
- lubrifiere: sisteme de ungere, lubrifianţi utilizaţi, grafic de ungere;
- intervenţii accidentale: cauze, remedieri.
 Reglaje principale.
 Lucrări de reparaţii planificate conform normativelor tehnice.
 Norme de securitate şi sănătate în muncă care trebuie respectate la
efectuarea lucrărilor de întreţinere reglare şi reparare a utilajelor.
2. Partea practică:
 Realizare practică, sub supravegherea maistrului instructor, a tutorelui şi
mecanicului de întreţinerea a lucrărilor de întreţinere şi reglare a maşinii
SURSE BIBLIOGRAFICE:
Tipa, George, şi alţii, Întreţinerea, reglarea şi repararea utilajelor şi instalaţiilor
pentru confecţii textile, Manual pentru licee industriale cu profil de industrie uşoară,
Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.

Ciontea, Gheorghe, Utilajul şi tehnologia meseriei, Confecţioner
îmbrăcăminte din ţesături şi tricoturi, Manual pentru licee industriale cu profil de
industrie uşoară, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.
Ţiglea Lupaşcu, Romiţa, şi alţii, Manual pentru pregătire practică, Textile-
pielărie, clasa a IX-a, Editura Oscar Print, Bucureşti, 2006
Cărţi tehnice ale maşinilor
Internet: www.google.com
ETAPE DE LUCRU:
1. Stabilirea maşinilor şi utilajelor pentru care vor fi elaborate proiectele
2. Formarea echipelor de câte 3-4 membri
3. Fiecare echipă va trage la sorţi maşina1) pentru care va elabora proiectul
4. Alegerea de către fiecare echipă a unui lider care va coordona activitatea;
distribuirea sarcinilor de lucru în cadrul fiecărui grup (după diferite criterii: stil
de învăţare, aptitudini etc)
5. Elaborarea proiectului pe parcursul perioadei stabilite împreună cu maistrul
instructor
6. Prezentarea părţii scrise a proiectului
7. Executarea de către fiecare elev a lucrării practice
8. Evaluarea activităţii de către maistrul instructor şi tutorele de practică. Oferirea
de feed-back elevilor.
Proiectul poate constitui o formă de evaluare finală,

Important! cu o pondere importantă în media acestui modul.
Străduiţi-vă să fie cât mai corect şi complet realizat.

PORTOFOLIUL DE PRACTICĂ
Portofoliul este un instrument de evaluare complex, care oferă cadrului

didactic posibilitatea de a emite o judecată de valoare, bazată pe un ansamblu de
rezultate. Elevii pot să-şi urmărească pas cu pas propriul progres.
Portofoliul de practică se poate prezenta sub forma unui dosar în care veţi
adăuga diferite materiale. Pe prima pagină, vă veţi trece numele, şcoala, clasa,
modulul, numele cadrului didactic.
Albume de fotografii
Jurnalul de
ale utilajelor
practică
Fişe de
observaţie
Raportul privind
stagiul de practică Fişe de
lucru
Teste iniţiale şi
Fişe
de progres
tehnologice
Fişe de evaluare/
Studii de
autoevaluare
caz
Proiecte/ miniproiecte şi
Activităţi Referate, eseuri, impresii
rapoarte despre proiecte de
independente de privind practica la
grup, cu comentarii privind
învăţare agentul economic
contribuţia personală
Modul de prezentare al portofoliului este flexibil.. Puteţi adaugă în el
materialele pe care le consideraţi necesare, care vă reprezintă şi subliniază interesul
vostru faţă de tematica abordată.

ORGANIZAREA EVALUĂRII
Evaluarea rezultatelor şcolare este o activitate complexă care se referă la

totalitatea proceselor şi produselor care măsoară eficienţa procesului de instruire,
oferă informaţii relevante privind rezultatele şcolare ale elevilor, asigură menţinerea
standardelor, oferă feed-back-ul necesar tuturor celor implicaţi în educaţie .
Evaluarea este utilă, nu doar elevilor, ci şi profesorilor, părinţilor, angajatorilor şi
altor factori decizionali.
Evaluarea poate fi: iniţială, continuă -formativă şi finală -sumativă
Evaluarea iniţială se aplică la începutul fiecărui modul, indiferent de data
calendaristică la care se face, pentru a identifica nivelul de realizare a obiectivelor
etapei anterioare şi condiţiile în care elevii se pot integra în noul program. Probele
proiectate pentru acest tip de evaluare se numesc teste iniţiale.
În funcţie de rezultatele obţinute la testarea iniţială, cadrul didactic poate stabili
modul adecvat de abordare a unui conţinut şi poate proiecta activităţile didactice în
funcţie de: capacităţile de învăţare ale elevilor, nivelul de pregătire de la care
pornesc, cunoştinţele şi abilităţile necesare asimilării conţinutului modulului.
Evaluarea continuă-formativă presupune o verificare a procesului de
învăţământ pe tot parcursul lui, vizând, în principal formarea unor judecăţi asupra
eficacităţii învăţării. Este realizată pe secvenţe mici, omogene.
Pentru modulul „Menţinerea utilajelor în stare de funcţionare” evaluarea
formativă va avea o pondere de 60% din media finală. Instrumentele de evaluare
formativă vor fi: testele grilă, fişele de lucru, fişele de evaluare/autoevaluare, fişele de
observaţii, probele orale, probele practice.
Evaluarea formativă vă oferă feedback continuu privind

progresul şcolar sau lacunele şi deficinţele în învăţare. Cadrul
didactic va analiza aceste lacune, vă va explica unde aţi greşit
Reţineţi! şi va demonstra cum poate fi corect rezolvată sarcina de
lucru.
Evaluarea continuă este un mijloc eficace de
prevenire a situaţiilor de eşec.

Evaluarea sumativă
Pentru modulul „Menţinerea utilajelor în stare de funcţionare”, evaluarea

sumativă se va face la finele acestuia. Ca instrumente de evaluare se pot folosi:
teste de evaluare finale, proiectul, portofoliul, observarea sistematică a activităţii.
Această formă de evaluare poate constitui 40-50% din media finală a
modulului.

ANEXE
ANEXA 1.
FIŞA DE DOCUMENTARE NR. 1: FORME DE MANIFESTARE A DEFECTĂRII

UTILAJELOR
producţie
productivitate coeficient de timp util
2. CREŞTEREA
1. SCĂDEREA INDICILOR CONSUMULUI DE ENERGIE
TEHNICO-ECONOMOCI NECESARĂ ANTRENĂRII
UTILAJULUI
precizie
FORME DE MANIFESTARE
A DEFECTĂRII
UTILAJELOR
4. APARIŢIA UNOR 3. APARIŢIA UNOR

VIBRAŢII ANORMALE ZGOMOTE ANORMALE

ANEXA 2.
FIŞA DE DOCUMENTARE NR. 2: TIPURI DE UZURI ALE ORGANELOR DE
MAŞINI. CAUZE CE LE PRODUC
TIPURI DE UZURI
UZURA DE ADERENŢĂ UZURA ABRAZIVĂ UZURA COROZIVĂ

(de contact)

întretruperea ungerii lichide, care
Cauze determină o mărire excesivă a
aderenţei
ruperea punctelor de sudură ce apar între

asperităţile cu care vin în contact
Mecanismul
piesele, precum şi în punctele în care
uzurii
UZURA DE ungerea s-a întrerupt
ADERENŢĂ
folosirea unor luibrifianţi cu caracteristici

optime
întreţinerea corectă a instalaţiilor de
ungere
Măsuri de
alegerea corespunzătoare a materialelor
reducere a
cuplului de frecare
uzurii
prelucrarea suprafeţelor la un grad de
netezime optim
acoperirea suprafeţelor în mişcare relativă
cu straturi cu rezistenţă sporită la uzură

materialul unei piese este mai dur decât
al piesei conjugate
Cauze
pelicula de ulei a fost străpunsă
între suprafeţele de contact pătrund
corpuri străine aderenţei
UZURA Mecanismul materialul mai dur slăbeşte sau rupe

ABRAZIVĂ uzurii materialul moale
etanşarea suprafeţelor în mişcare
Măsuri de relativă
reducere a filtrarea lubrifianţilor
uzurii întreţinerea corectă a locurilor de ungere

durificarea suprafeţelor în mişcare
reacţiile chimice şi electrochimice

Cauze provocate de diferiţi agenţi chimici ce
acţionează asupra unor suprafeţe
metalice;
Mecanismul agenţii chimici formeză compuşi cu

UZURA
uzurii metalul de bază;
COROSIVĂ
acoperirea suprafeţelor cuplului de

frecare cu substanţe protectoare;
Măsuri de prelucrarea suprafeţelor la un grad de
reducere a netezime optim;
uzurii folosirea unor lubrifianţi cu neutralitate
chimică ridicată;
protejarea suprafeţelor în mişcare relativ
împotriva pătrunderii din exterior a
unor agenţi chimici corosivi.

ANEXA 3.
FIŞA DE DOCUMENTARE NR.3: LUBRIFIANŢI FOLOSIŢI LA UNGEREA

UTILAJELOR
Pentru asigurarea unei ungeri judicioase este importantă alegerea unui

lubrifiant corespunzător fiecărei maşini sau instalaţii.
Diversitatea uilajelor şi a condiţiilor de funcţionare a acestora impune
existenţa unei game variate de lubrifianţi, care să satisfacă cerinţele de ungere în
funcţionarea utilajelor.
lubrifianţi de origine lubrifianţi
vegetală de origine
animală
DUPĂ ORIGINE
lubrifianţi
de origine
lubrifianţi
minerală
sintetici
CLASIFICAREA
LUBRIFIANŢILOR
lubrifianţi
lubrifianţi lichizi
sub formă
uleiuri
de pastă
unsori
DUPĂ STAREA
FIZICĂ
lubrifianţi
solizi
lubrifianţi
gazoşi

Anexa 4
FIŞA DE DOCUMENTARE Nr. 4:SISTEME DE UNGERE CU LUBRIFIANŢI LICHIZI
1. UNGEREA MANUALĂ-constă în introducerea uleiului la locul de ungere pe cale

manuală, folosind ca mijloace pompa sau cana de ungere.
POMPĂ DE UNGERE
1- rezervor în care se pune uleiul

2- ţeavă pentru difuzarea uleiului la locul de ungere
2. UNGEREA SEMIAUTOMATĂ- este o ungere continuă realizată,care se

realizează cu diferite dispozitive şi mecanisme de ungere:
- ungerea prin barbotare – se face prin dispersarea lubrifiantului pe
suprafeţele de frecare
- ungerea în baia de ulei – se realizează prin montarea în locurile de ungere
a unei băi de ulei
- ungerea cu fitil - uleiul de ungere ajunge la
suprafeţele în contact sub formă de picături
care cad uniform, fiind absorbite prin
capilaritate de către un fitil din lână sau
bumbac, cufundat în baia de ulei
3. UNGEREA AUTOMATĂ- se realizeză de către

pompe speciale încorporate în carcasa maşinii; sunt fitil baia de ulei
aplicate la maşinile de
cusut
pompa de ulei
baia de ulei

Anexa 5:
FIŞĂ TEHNOLOGICĂ: Înlocuirea acului la maşina şimplă de cusut
Operaţii executate Exemplificări în imagini

Se ridică tija acului în poziţia cea
mai de sus, prin rotirea volantului
Se desface şurubul de pe brăţara

acului, folosind şurubelniţa şi se
scoate acul
Se introduce acul nou în tijă până

loveşte în opritor.
Se strânge cu mare atenţie

şurubul de pe brăţara acului.
ATENŢIE!
Acul se montează perpendicular pe placa acului, pe direcţia
orificiului din placa acului, cu şanţul lung în partea stângă.
Acul se va schimba numai cu maşina oprită!

Anexa 6
FIŞA DE DOCUMENTARE Nr. : Categorii de lucrări de întreţinere şi reparaţii
În industria textilă, organizarea activităţii de întreţinere şi reparare a utilajlor

se realizează după sistemul reparaţiilor preventiv-planificate. Acest sistem reprezintă
un ansamblu de măsuri de întreţinere, control şi reparare a utilajelor ce se
efectuează în mod periodic, la intervale de timp determinate, prin care se urmăreşte
prevenirea uzurii excesive şi a apariţiei defecţiunilor, precum şi menţinere calităţilor
de exploatare necesare unei funcţionări normale.
Potrivit normativelor tehnice de întreţinere şi reparare a utilajelor, într-un ciclu
de reparaţii sunt cuprinse următoarele lucrări de bază:
 reprezintă ansamblul de operaţii care se execută

Revizia tehnică înaintea unei reparaţii planificate, în scopul
~ Rt ~ determinării stării tehnice a utilajului şi a principalelor
lucrări de reparaţii care trebuie efectuate cu ocazia
acesteia.
reprezintă ansamblul de operaţii care se execută

Reparaţia curentă periodic, conform planificării, în vederea înlăturării
~ Rc ~ uzurii materiale sau a unor deteriorări locale, prin
repararea, recondiţionarea sau înlocuirea unor piese
componente sau dispozitive uzate.
După mărimea intervalului de timp Reparaţie curentă de gradul I

de funcţionare între reparaţii, după ~ RC1 ~
importanţa şi volumul lucrărilor
Reparaţie curentă de gradul II
efectuate, reparaţia curentă poate fi:
~ RC2 ~
reprezintă categoria de intervenţie care se

Reparaţia capitală efectuează după expirarea ciclului de funcţionare
~ Rk ~ prevăzut în normativul tehnic, avînd drept scop
readucerea caracteristicilor tehnico-economici ale
utilajului la nivelul avut iniţial şi preîntâmpinarea
ieşirii din funcţiune a acestuia înainte de termen

ANEXA 7: NORMATIVE TEHNICE PENTRU ÎNTREŢINEREA ŞI REPARAREA MAŞINILOR ŞI UTILAJELOR DIN INDUSTRIA
CONFECŢIILOR TEXTILE
Nr. Denumirea utilajului Durata de Numărul Ciclul de reparaţii, Timpul de staţionare Costul reparaţiei,
crt. serviciu, de în ore de funcţionare în reparaţii, % din valoarea de
în ani schimburi în zile lucrătoare înlocuire a utilajului
Rt Rc1 Rc2 Rk Rt Rc1 Rc2 Rk Rt Rc1 Rc2 Rk
1. Rampe de control 12 2 1.200 4.800 - - - 2 - - 1 20 - -
2. Maşini de şpănuit 12 2 1.200 4.800 - - 1 3 - - 1 20 - -

ţesături şi tricoturi
3. Maşini de tăiat cu cuţit 12 2 1.200 4.800 - - - 2 - - 1 20 - -
vertical şi cu disc
4. Maşini de tăiat cu cuţit 12 2 1.200 4.800 - - - 2 - - 1 20 - -
bandă
5. Maşini simple de cusut 12 2 1.200 4.800 - - - 2 - - 0,5 20 - -
(cu un ac şi cu 2 ace)
6. Maşini de cusut nasturi 12 2 1.200 4.800 - - - 2 - - 0,5 20 - -
şi cheiţe
7. Maşini de cusut triploc 12 2 1.200 4.800 - - - 2 - - 0,5 20 - -
8. Maşini de cusut 12 2 1.200 4.800 - - - 2 - - 0,5 20 - -

Uberdec
9. Maşini de cusut tivuri 12 2 1.200 4.800 - - - 2 - - 0,5 20 - -
10. Maşini de încheiat ochi 12 2 1.200 4.800 - - - 2 - - 0,5 20 - -

cu ochi
11. Prese de călcat 14 2 1.200 2.400 4.800 28.800 - 2 3 5 0,5 5 20 40
îmbrăcămintea

BIBLIOGRAFIE
BĂRBULESCU, C., ş.a, Cartea mecanicului şef din unităţile industriale, Editura
Tehnică, Bucureşti
CIONTEA, GHEORGHE, Utilajul şi tehnologia meseriei, Confecţioner îmbrăcăminte
din ţesături şi tricoturi, Manual pentru licee industriale cu profil de industrie uşoară,
Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,1992
TIPA, GEORGE, ş.a., Întreţinerea, reglarea şi repararea utilajelor şi instalaţiilor
pentru confecţii textile, Manual pentru licee industriale cu profil de industrie uşoară,
Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.
TIPA, GEORGE, Întreţinerea, reglarea şi repararea utilajelor şi instalaţiilor din
industria uşoară, manual pentru casa a IX-a, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti.
ŢIGLEA LUPAŞCU, ROMIŢA, ş.a., Manual pentru pregătire practică, Textile-pielărie,
clasa a IX-a, Editura Oscar Print, Bucureşti, 2006
ŢIGLEA LUPAŞCU, ROMIŢA ş.a.,Suport de curs pentru modulul „Sănătatea şi
securitatea muncii”, Mistral Info Media, Bucureşti
VINTILĂ, MARIANA, ş.a., Protecţia şi igiena muncii, manal pentru clasa a X-a,
Editura LVS Crepuscul,Ploieşti
***** Standard de pregătire profesională, calificarea: Confecţionerproduse textile,
Nivel 2, Bucureşti, 2005
***** Curriculum, clasa a XI-a , an de competare, calificarea: Confecţioner produse
textile, Bucureşti, 2005
***** Legea nr. 319 din 14 iulie 2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă


Mentinerea Utilajelor in Stare de Functionare (XI) Auxiliar

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Mentinerea Utilajelor in Stare de Functionare (XI) Auxiliar

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII

Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01

MENŢINEREA UTILAJELOR ÎN STARE DE

DOMENIU: INDUSTRIE TEXTILĂ ŞI PIELĂRIE

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

prof. IANC GEORGETA-ALEXANDRINA

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 2

2. Informaţii despre specificul agenţilor economici 6

4. Recomandări privind respectarea normelor de sănătate şi 7

5. Instrumente de lucru ale elevului necesare desfăşurării practicii 16

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 3

Nivelul 2 de calificare vă oferă competenţele necesare practicării meseriei de

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 4

Parcurgând conţinuturile incluse în structura modulului

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 5

Modulul „Menţinerea utilajelor în stare de funcţionare” se studiază în cadrul

1. PROCESE TEHNOLOGICE DE BAZĂ

 sunt organizate în secţiile de bază ale întreprinderii unde se

Secţa de pregătire şi Secţia de confecţionare Secţia de finisare a

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 6

3. PROCESE  sunt organizate în secţiile

TEHNOLOGICE de recepţie şi depozitare

4. PROCESE  sunt organizate pe lângă procesele tehnologice de

TEHNOLOGICE bază, în secţii anexă, unde se desfăşoară

ANEXĂ activităţi de recuperare a materialelor refolosibile

Activităţile practice din cadrul modulului „Menţinerea utilajelor în stare de

Deoarece particularităţile agenţilor economici care

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 7

Acest studiu de caz vă prezintă un eseu al unei eleve practicante în care

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 8

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 9

1. Denumirea agentului economic: _____________________________________

4. Descrierea locaţiei unde îşi desfăşoară activitatea agentul economic

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 10

6. Informaţii privind plata şi obligaţiile sociale (conform convenţiei de practică):

7. Facilităţi pe care le oferă agentul economic elevilor practicanţi:

8. Obligaţiile elevului practicant faţă de agentul economic:

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 11

Instruirea practică poate fi organizată sub formă de:

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 12

În procesul de muncă, pe lângă cunoştinţele profesionale, este esenţial ca

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 13

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 14

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 15

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 16

1. Care sunt principalele activităţi relevante pentru modulul de practică pe care

2. Ce lucruri noi aţi învăţat?

3. Care au fost evenimentele sau lucrurile care v-au plăcut? Motivaţi.

4. Ce lucruri/ evenimentele care nu v-au plăcut? Motivaţi.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 17

Situaţii în care nu sunt Normele de securitatea Riscurile Imaginea care

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 18

În imaginea alăturată este prezentată

1. Întocmeşte o listă cu principalele norme de securitate a muncii specifice acestei

Precizează care este poziţia corectă a mâinilor operatorului în timpul decupării.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 20

FIŞA DE OBSERVAŢIE PRIVIND STAREA TEHNICĂ A

1. În cadrul orelor de instruire practică observaţi starea tehnică a utilajului

DEREGLĂRI/ FORME DE FACTORII CARE AU

Observaţii ale maistrului sau ale tutorelui de practică:

Pentru rezolvarea sarcinilor de lucru utilizaţi Fişa de documentare nr.1 (anexa 1 )

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 21

1. Citeşte cu atenţie cazul următor: