Finisarea Finala Si Ambalarea Produselor Confectionate (XI)

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ȘI INOVĂRII
Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01
MECI–CNDIPT / UIP
AUXILIAR CURRICULAR
CLASA a XI -a
FINISAREA FINALĂ ȘI AMBALAREA PRODUSELOR

CONFECŢIONATE
DOMENIU: INDUSTRIE TEXTILĂ ȘI PIELĂRIE

NIVEL: 2
CALIFICARE: CONFECŢIONER PRODUSE TEXTILE
Martie 2009
Acest material a fost elaborat prin finantare Phare în proiectul de

Dezvoltare institutională a sistemului de învătământ profesional si tehnic
1
AUTOR: ing. URSAN THEONA
Prof. Grad II COLEGIUL TEHNIC „MIHAI BĂCESCU”, FĂLTICENI

2
CUPRINS
GHID DE PRACTICĂ PENTRU ELEVI
Introducere Pag. 4
Informaţii despre specificul agenţilor economici Pag. 6
Departamentele în care se poate efectua practica Pag.11
Descrierea locaţiei unde îşi desfăşoară activitatea agentul economic Pag.12
Informaţii privind plata şi obligaţiile sociale conform convenţiei cadru
semnate
Facilităţi pe care le oferă agentul economic elevilor aflaţi în practică Pag.13
Obligaţiile elevului practicant faţă de agentul economic Pag.14
Modalitatea de organizare a practicii Pag.15
Recomandări privind respectarea normelor de sănătate şi securitatea Pag.16
muncii
Instrumentele de lucru ale elevului necesare desfăşurării practice Pag.21
Jurnal de practică al elevului Pag.21
Fişe de observaţie Pag.22
Fişe de lucru Pag.25
Fişe tehnologice Pag.30
Studii de caz Pag.30,33
Proiectul Pag.35
Portofoliul de practică Pag.37
Organizarea evaluării Pag.38
Îndrumări privind modalităţi de evaluare Pag.38
Fişe de autoevaluare Pag.47
Anexe Pag.51
Glosar de termeni Pag.51
Maşini de cusut pentru finisarea produselor şi tipul de cusatură realizată Pag.53
Maşina de cusut butoniere Pag.55
Maşina de cusut nasturi Pag.62
Maşina de cusut cheiţe Pag.69
Tratament umidotermic Pag.72
Parametrii tratamentului umidotermic Pag.74
Maşini şi utilaje utilizate la tratamentul umidotermic Pag.75
Ambalarea produselor confecţionate Pag.76
Convenţie cadru Pag.79
Bibliografia Pag.86

3
Modulul 5 Finisarea finală si ambalarea produselor confecţionate
INTRODUCERE
Auxiliarul curricular pentru modulul Finisarea finală şi ambalarea produselor

confecţionate este destinat elevilor clasei a XI, an de completare, calificarea Confecţioner
produse textile, nivelul 2 de calificare, precum şi profesorilor implicaţi în pregătirea acestora.
Modulul se studiază pe parcursul a 2 săptămâni, într-un număr de 60 de ore.
În acest modul au fost agregate competenţe din unitatea de competenţă specifică 15:
finisarea finală şi ambalarea produselor confecţionate. Auxiliarul curricular a fost elaborat pe
baza acestei unităţi de competenţă, ţinând cont de conţinuturile tematice din programa
şcolară.
Acest ghid de practică la agentul economic este un material auxiliar de lucru care vine
în ajutorul elevului, stimulând creativitatea şi originalitatea acestuia.
Răsfoind acest ghid veţi descoperi:
 specificul agenţilor economici la care se desfăşoară stagiul de practică

 norme de sănătate şi securitate în muncă specifice domeniului de activitate în care
elevul urmează să-şi desfăşoare stagiul de practică
 echipamentul de protecţie a muncii
 regulamentul de ordine interioară al partenerului de practică
 instrumente de lucru ale elevului necesare desfăşurării practicii (jurnal/caiet de
practică al elevului, fişe de observaţie, fişe tehnologice, studii de caz,
proiect/miniproiect, portofoliul de practică)

4
Formarea competenţelor cuprinse în modul se pot realiza prin utilizarea celor mai
adecvate metode de predare-învăţare, în care activitatea didactică este centrată pe elev.
Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţa tehnica

specializată 15: ”finisarea finală şi ambalarea produselor textile” din Standardul de pregătire
profesională în conformitate cu condiţiile de aplicabilitate.
După parcurgerea acestei unitaţi de competenţă elevii vor fi capabili să:
 identifice maşinile în functie de tipul cusăturilor executate
 execute butonierele, cheiţele şi coaserea nasturilor unui produs
 regleze parametrii de coasere
 identifice utilajele pentru tratamente umidotermice finale
 stabilească parametrii de utilizare, în funcţie de caracteristicile materialului
 realizeze finisarea umidotermică a unui produs confecţionat
 identifice tipurile de materiale şi ambalaje utilizate în confecţii
 descrie operaţiile de ambalare pentru produse confecţionate
 ambaleze un produs de îmbrăcăminte.
Se pot utiliza metodele clasice de evaluare cât şi metodele alternative de evaluare:

observare sistemică, investigaţia, proiectul, portofoliul elevului, autoevaluarea.
Activităţile şi exerciţiile propuse spre rezolvare urmăresc atingerea criteriilor de

performanţă în condiţiile de aplicabilitate descrise în Standardul de Pregătire Profesională şi
în Curriculum.

5
Specificul agenţilor economici la care se desfăşoară stagiul de

practică
Efectuarea stagiului de pregătire practică al elevilor din învăţământul profesional si

tehnic se va desfăsura în baza Convenţiei cadru încheiate între unitatea de învăţământ
şi întreprinderea/instituţia publică parteneră (anexa 1).
Agenţul economic (lat.”agens“ si fr.”agent”) reprezintă veriga autonomă a industriei,

organizată ca regie autonomă, ca societate comercială sau altă formă, care dispune de
un patrimoniu corespunzător pentru desfaşurarea de activităţi productive, în cadrul
sistemului integrat al relatiilor de piaţă, cu scopul asigurării unui anumit grad de
profitabilitate a capitalului investit.
Agentul economic la care elevii îşi desfăşoară stagiul de practică are ca obiect de
activitate producerea şi comercializarea confecţiilor pentru femei, barbaţi şi copii.
Organizarea procesului de producţie

Organizarea producţiei reprezintă ansamblu de măsuri, metode, forme şi mijloace
cu caracter economic şi tehnico-organizatoric care se referă la o astfel de alegere,
asigurare şi coordonare a mijloacelor de producţie şi a forţei de muncă, încât folosirea
lor să aibă eficienţă maximă.
Nivelul maxim de eficienţă se obţine printr-o fundamentare ştiinţifică adecvată a
deciziilor luate.
Organizarea ştiinţifică a procesului de producţie trebuie să asigure prin metode
şi tehnici de organizare folosite respectarea unor principii de organizare de bază‫׃‬
- proporţionalitatea,
- ritmicitatea,
- paralelismul,
- linia dreaptă,
- continuitatea.

6
Tipul de producţie se caracterizează prin nomenclatura producţiei fabricate,

volumul producţiei, gradul de specializare a utilajelor, amplasarea utilajelor,
respectabilitatea fabricaţiei, ritmicitatea producţiei, durata ciclului de producţie.
PROCES DE PRODUCŢIE IN CONFECŢII
UTILAJE
ETAPE OPERAŢII DEFINIŢIE SCOP
FOLOSITE
Constă în Confruntarea Mese de control,
verificarea rezultatelor rampe de
Recepţia materialelor cu verificării control,
RECEPŢIA ŞI DEPOZITAREA MATERIALELOR
cantitativă privire cu documentele derulator de

la numărul de de livrare baloturi, aparate
baloţi,lungimea şi de metrat,
lăţimea maşini de metrat
materialului
Constă în Verificarea Lupa textilă,
controlul aspectului şi micrometrul
Recepţia materialelor în parametrilor textil,
calitativă vederea fizico-chimici ai dinamometrul,
evidenţierii materialelor flexometrul,
eventualelor precum şi penetrometrul
defecte şi înlăturarea
efectuarea unor defectelor
analize de
laborator
Constă în Păstrarea Cărucioare
înmagazinarea materialelor până pentru transport
Depozitarea materialelor în la transferul lor în
materialelor încăperi speciale secţiile de
numite magazii de producţie
materii prime

7
Constă în Cunoaşterea
verificarea dimensiunilor
baloturilor de fiecărui balot de
material din punct material destinat
de vedere croirii, înlăturarea
Controlul, dimensional, defectelor şi
sortarea şi gruparea folosirea raţională
relaxarea baloturilor pe a materialelor
materialelor lăţimi şi odihna
tricoturilor după
PREGĂTIREA MATERIALELOR PENTRU CROIT
călcare
Calculul Constă în Repartizarea
loturilor determinarea judicioasă a
numărului de foi baloturilor de
de material cu material pe
lungimea egală cu şpanuri aşa încât
cea a foii să nu rezulte
şablonate rezultă cupoane
dintr-un balot şi
calcularea lungimii
totale de material
necesară formării
şpanului
Constă în Obţinerea foii Mese de lucru,

Şablonarea aşezarea şi şablonate şi calculatoare
materialelor conturarea stabilirea
şabloanelor pe consumului de
suprafaţa material
materialului ce
urmează a fi croit
Constă în Multiplicarea foii Maşina de

aşezarea şablonate şpănuit,
materialului în dispozitive de
Şpănuirea straturi suprapuse tăiat şi fixat
materialelor cu lungimi şi lăţimi şpanul
egale

8
Constă în tăierea Transportarea cu Maşini mobile de

Secţionarea în secţiuni mai uşurinţă a secţionat şpanul
şpanului mici a şpanului şpanului la
maşina de
decupat
Constă în Obţinerea Maşina de
Decuparea detaşarea detaliior decupat detalii
detaliilor prin tăiere a componente ale
detaliilor conturate produsului de
pe şpan îmbrăcăminte
Constă în rihtuirea Inlăturarea Maşini de rihtuit,
CROIREA MATERIALELOR
detaliilor abaterilor de aparat de lipit

(verificarea şi formă şi timbre
corectarea dimensiune a autoadezive,
contururilor şi detaliilor, maşini de
Controlul şi dimensiunilor poziţionarea numerotat,
formarea detaliilor) corectă a dispozitive de
pachetelor marcarea detaliilor, punctat
semnelor Uşurarea
(însemnarea operaţiei de
marginilor şi asamblare şi
poziţiei unor obţinerea unor
detalii), produse de
numerotarea calitate
detaliilor şi
formarea
pachetelor
(împachetarea
tuturor detaliilor
care au acelasi
număr şi aparţin
aceluiaşi produs)

9
Constă în Obţinerea Maşini de cusut,

executarea detaliilor maşini de surfilat,
Prelucrarea operaţiilor de principale prese pentru
detaliilor coasere confecţionate termolipit, maşini
şi tratare de călcat
CONFECŢIONAREA PRODUSELOR
umidotermică
pentru fiecare
detaliu
şi asamblarea
detaliilor
principale cu
detaliile
secundare ce-i
aparţin
Constă în Obţinerea Maşini de cusut
Asamblarea îmbinarea prin produsului de simple sau speciale
detaliilor coasere a îmbrăcăminte maşini de călcat,
detaliilor maşini pentru
principale finisarea produselor
(maşini de
butoniere, maşini de
cusut cheiţe, maşini
de cusut nasturi)
Curăţirea de Constă în Definitivarea
aţe şi scame îndepărtarea aspectului
capetelor de fire şi final al
a eventualelor produsului
FINISAREA PRODUSELOR
scame existente
pe produs
Constă în Definitivarea Maşini de călcat,
executarea unor formei, prese de călcat
lucrări de netezire aspectului şi
Călcarea fixare, aburire şi valorii estetice
finală modelare a a produsului
detaliilor ce finit
compun produsul
Constă în Confruntarea Centimetru de
Controlul verificarea rezultatelor croitorie, manechin
tehnic de aspectului şi verificării cu
calitate dimensiunilor produsul
produsului etalon

10
Impachetarea Păstrarea Cărucioare,

Ambalarea şi produselor sau calităţii ştendere,
depozitarea aşezarea pe produselor în transportoare
produselor umeraşe şi timpul
păstrarea lor în transportului
depozite sau depozitării
DEPARTAMENTELE UNDE SE POATE DESFĂŞURA PRACTICA
SECŢIILE SOCIETĂŢII
COMERCIALE
PROBE-ÎNCERCĂRI
PRLUCRĂTOARE
MONTAJ-FINISAJ
PREGĂTITOARE
APROVIZIONARE
ÎNTREŢINERE
ENERGETICĂ
TRANSPORT
DEPOZITARE
REPARAŢII
SECŢII DE SECŢII SECŢII DE

BAZĂ AUXILIARE SERVIRE

11
Descrierea locaţiei unde îşi desfăşoară activitatea agentul economic 1
Plata si obligaţiile sociale
Stagiul de pregătire practică se efectuează:

- în cadrul unui contract de muncă,cei doi parteneri putând să beneficieze de prevederile legii
nr. 72/2007
- în cadrul unui contract de muncă
- în cadrul unui proiect finanţat prin Fondul Social European
- în cadrul proiectului ………………………….
În cazul angajării ulterioare, perioada stagiului nu va fi considerată ca vechime în
situaţia în care convenţia nu se derulează în cadrul unui contract de muncă.
Practicantul nu poate pretinde un salariu din partea partenerului de practică care-l
primeste în stagiul de pregătire practică, cu excepţia situaţiei în care practicantul are statut de
angajat.
Partenerul de practică poate, totusi, acorda practicantului o indemnizaţie, gratificare,
primă sau avantaje în natură, precizate
la art. 8.
Partenerul de practică se angajează să achite integral cotizaţiile sociale conform
reglementărilor în vigoare.
(1)
1
Amplasarea in mediul urban
 Organizarea producţiei în flux, caracterizată prin specializarea locurilor de muncă în executarea
anumitor operaţii, necesitate de fabricarea unui produs, a unor piese sau a unui grup de produse sau
piese asemănătoare prin amplasarea locurilor de muncă în ordinea impusă de succesiunea executării
operaţiilor şi prin deplasarea produselor sau pieselor de la un loc de muncă la altul, cu mijloace
adecvate de transport; întregul proces de producţie desfăşurându-se sincronizat, pe baza unui model
unic de funcţionare, stabilit anterior.
 Instalaţii de ventilare a aerului
 Lucrul individual şi în grup
 Locuri speciale pentru repaus in pauze
 Iluminare naturală şi artificială
12
FACILITĂŢI PE CARE LE OFERĂ AGENTUL ECONOMIC ELEVILOR AFLAŢI ÎN

PRACTICĂ
 să deţină o dotare corespunzătoare - logistică, tehnică şi tehnologică - necesară

valorificării cunoştinţelor teoretice primite de practicant în cadrul procesului de
instruire;
 să asigure o invăţare activă individuală si pe grupuri, bazată pe rezolvarea unei
sarcini concrete
 să antreneze elevii la acţiunile de producţie în vederea formarii profesionale
 să desfăşoare programul de activitate astfel încât să permită realizarea activităţii
de practică a elevilor în condiţii normale, fără a se depăşi ora 20,00.
 să asigure documentele de evidenţă si control specifice meseriei
 de a desemna persoanele care se ocupă de îndrumarea şi urmărirea activităţii de
practică a elevilor.
 de a-l ajuta pe practicant să îşi urmărească programa analitică/portofoliul de
practică, punându-i la dispoziţie mijloacele necesare.
 să instruiască practicantul cu privire la normele de protecţie a muncii şi de apărare
împotriva incendiilor, specifice activităţilor pe care le va desfăşura.

13
OBLIGAŢIILE ELEVULUI PRACTICANT FAŢĂ DE AGENTUL ECONOMIC
 Practicantul are obligaţia, ca pe durata derulării stagiului de pregătire practică, să

respecte programul de lucru stabilit si să execute activităţile solicitate de tutore după o
prealabilă instruire, în condiţiile respectării cadrului legal cu privire la volumul si
dificultatea acestora (conform Codului Muncii). În cazul nerespectării obligaţiilor se
aplică sancţiunile conform Regulamentului de organizare si funcţionare al unităţii de
învăţământ.
 Pe durata stagiului de practică, practicantul respectă regulamentul de ordine interioară
al partenerului de practică. În cazul nerespectării acestui regulament, directorul
întreprinderii, instituţiei, societăţii comerciale, etc. (partener de practică), îsi rezervă
dreptul de a anula convenţia referitoare la pregătirea practică, după ce în prealabil a
înstiinţat directorul unităţii de învăţământ la care elevul (practicantul) este înscris ( Art.
263/1 si Art. 264/1 din Codul muncii).
 Practicantul are obligaţia de a respecta normele de securitate si sănătate în muncă pe
care si le-a însusit de la reprezentantul partenerului de practică înainte de începerea
stagiului de practică.
 Practicantul se angajează să nu folosească, în nici un caz, informaţiile la care are
acces în timpul stagiului despre partenerul de practică sau clienţii săi, pentru a le
comunica unui terţ sau pentru a le publica, chiar după terminarea stagiului, decât cu
acordul respectivului partener de practică.

14
DEOSEBIRILE DE ORGANIZARE A PRACTICII COMASATE FAŢĂ DE PRACTICA

CURENTĂ
PERIOADA ÎN CARE SE DESFĂŞOARĂ PRACTICA
Practica = activitatea desfăşurată de elevi, în conformitate cu planul de învăţământ,

care are drept scop verificarea aplicabilităţii cunoştinţelor teoretice însuşite de aceştia în
cadrul programului de instruire.
Practicantul = elevul care desfăşoară activităţi practice pentru consolidarea
cunoştinţelor teoretice şi pentru formarea abilităţilor, spre a le aplica în concordanţă cu
specializarea pentru care se instruieşte.
Practica comasată se poate efectua în totalitate la sfârşitul anului şcolar sau se poate
fragmenta la sfârşitul celor două semestre.
Activităţile de învăţare propuse pentru această perioadă vor urmări
formarea/consolidarea competenţelor descrise în standardul de pregătire profesională.
Practica comasată se poate desfăşura în atelierele şi laboratoarele tehnologice din
şcoală, dacă dotarea acestora este adecvată cerinţelor şi/sau la agenţi economici parteneri ai
şcolii.
Se recomandă ca acest tip de instruire să se efectueze cu precădere la agenţii
economici, cu care să se stabilească relaţii de parteneriat care să faciliteze în final şi
integrarea elevilor la terminarea şcolii.
Practica curentă se desfăşoară fie în atelierele şcoala fie la agenţii economici de
profil in timpul saptamanilor de curs, in scopul consolidării cunostinţelor teoretice din cadrul
modulului oferind posibilităţi pentru a dezvolta gândirea elevilor şi deprinderile lor de muncă
independentă.

15
RECOMANDĂRI PRIVIND RESPECTAREA NORMELOR DE SANATATE ŞI SECURITATE

A MUNCII
INSTRUCTAJ GENERAL DE PROTECŢIE A MUNCII

Norme de protecţie a muncii
Conform legii 319/2006, protecţia muncii constituie un ansamblu de activităţi

instituţionalizate, avand ca scop asigurarea celor mai bune condiţii în desfăşurarea procesului
de muncă, apărarea vieţii, integrităţii corporale si sănătaţii salariaţilor si a altor personae
participante la procesul de muncă.
Normele de protecţie a muncii reprezintă un sistem de măsuri şi reguli aplicabile

tuturor participanţilor la procesul de muncă.
Normele de protecţie a muncii se aplică salariaţilor, elevilor, studenţilor in perioada
efectuării practicii profesionale.
Persoanele care desfaşoara astfel de activităţi sunt obligate:
Să-şi însuşeasca şi să respecte normele de protecţie a muncii specifice domeniului

in care îşi desfaşoară activitatea
Să aducă la cunostinţă conducatorului locului de muncă orice defecţiune tehnică
sau altă situaţie care constituie un pericol de accidentare sau imbolnavire
profesională
Să desfaşoare activitatea în aşa fel încât san nu se expună la pericol de
accidentare sau imbolnavire profesională atât ca persoana proprie, cât şi pe
celelalte persoane participante la procesul de muncă.
Să oprească lucrul la apariţia unui pericol iminent de producere a unui accident şi
să informeze de îndată conducatorul locului de muncă
Să respecte regulile proprii de protecţie a muncii, corespunzator condiţiilor in care
se desfaşoară activitatea la locul de muncă

16
În afara normelor generale, la fiecare loc de muncă, participanţii la procesul de muncă

sunt obligaţi să respecte norme specifice de securitate
a muncii.
După instruire, fiecare salariat, persoană
angajată, elev sau student aflaţi in perioada efectuării
practicii profesionale completează şi semnează o fişă
de protecţie a muncii ca în imaginea următoare:
Pentru a evita accidentele de muncă locurile

periculoase sunt marcate cu simboluri de avertizare. Se
prezintă mai jos spre exemplificare, câteva simboluri:

17
1.2 ECHIPAMENTUL DE LUCRU ŞI DE PROTECŢIE A MUNCII
 Echipamentul individual de protecţie reprezintă mijloacele cu care este dotat fiecare

prticipant în procesul de muncă pentru a fi protejat împotriva factorilor de risc.
 Echipamentul de protecţie a muncii poate fi orice dispozitiv sau mijloc destinat purtării
de fiecare participant la procesul de muncă pentru a-l proteja împotriva unuia sau mai
multor factori de risc, de accidentare sau îmbolnăvire profesională.
 Echipamentul individual de lucru reprezintă totalitatea mijloacelor individuale pe care
persoanele care participă la procesul de muncă le folosesc pentru protejarea
îmbrăcămintei şi încălţămintei împotriva uzurii şi murdăririi excesive.Acest echipament
nu îndeplineste funcţii de protecţie.
 Factori de risc-factori (însuşiri, stări, procese, fenomene, comportamente) proprii
elementelor implicate în procesul de muncă şi care pot provoca accidente şi boli
profesionale.
 Accidentele de muncă reprezintă vătămarea violentă a organismului precum şi
intoxicaţia acută profesională, care are loc în timpul procesului de muncă sau în timpul
indeplinirii îndatoririlor de serviciu şi care provoacă incapacitate temporară de muncă
de cel puţin 3 zile, invaliditate ori deces, precum şi accidentele suferite de elevi în
timpul efectuării practicii profesionale.
 Bolile profesionale sunt afecţiunile care se produc ca urmare a exercitării unei meserii
sau profesii, cauzate de factori nocivi fizici, chimici sau biologici, caracteristicile locului
de muncă, precum si de suprasolicitarea diferitelor organe în procesul de muncă,
precum şi afecţiunile suferite de elevi în timpul efectuării practicii profesionale.

18
În domeniul textile-pielărie, echipamentul individual de protecţie este compus din:

 Halat confecţionat din ţesătură de bumbac, încheiat cu nasturi şi cordon, având
mânecile strânse cu nasturi sau elastic
Halat de protecţie
 Basma, suficient de mare care să strângă integral părul
 Încălţăminte comodă şi care să nu permită alunecarea.
PREZENTAREA REGULAMENTULUI DE ORDINE INTERIOARĂ A PARTENERULUI DE PRACTICĂ

CAPITOLUL III - NORME DE IGIENĂ SI DE SECURITATEA MUNCII
Art.21 (1) Fiecare salariat are obligaţia să asigure aplicarea măsurilor referitoare la
securitatea si sănătatea sa in munca, precum si a celorlalţi salariaţi.
(2) Pentru desfăşurarea activităţii în condiţii de securitate si sănătate, personalul are
următoarele obligaţii:
a. să îşi însuşească si să respecte normele si instrucţiunile de protecţia muncii si
măsurile de aplicare a acestora;
b. să desfăşoare activitatea în aşa fel încât să nu se expună la pericol de accidentare sau
îmbolnăvire profesională, atât persoana proprie cât si a colegilor;
c. să aducă la cunoştinţă conducătorilor orice defecţiune tehnică sau altă situaţie care

19
constituie un pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesională;

d. să utilizeze corect echipamentele tehnice din dotarea instituţiei;
e. să nu procedeze la deconectarea, schimbarea sau mutarea arbitrară a dispozitivelor
de securitate a echipamentelor tehnice;
(3) Pentru desfăşurarea activităţii în condiţii de securitate si sănătate, conducerea are
următoarele obligaţii:
a. să asigure si să controleze cunoaşterea si aplicarea de către toţi angajaţii a
prevederilor legale în domeniul protecţiei muncii;
b. să asigure cercetarea si evidenta accidentelor de muncă si a accidentelor uşoare
suferite de personal;
c. să asigure materialele igienico-sanitare specifice activităţii desfăşurate;
Art.22 (1) În caz de evenimente deosebite, de accidente la locul de muncă, fiecare salariat va
informa de urgentă administratorul companiei.
(2) Toate accidentele survenite în timpul serviciului mai ales cele cu consecinţe grave,
vor fi imediat aduse la cunoştinţa administratorului companiei.
(3) Aceleaşi reguli vor fi respectate si în cazul accidentelor survenite pe traseul
domiciliu - loc de muncă si invers.
Art.23 (1) Pentru a asigura securitatea la locul de muncă, salariaţii ________________ SRL
au următoarele obligaţii:
a. salariaţii răspund pentru respectarea normelor de igienă si de tehnica securităţii muncii
b. fumatul este permis numai în locurile special stabilite si semnalizate corespunzător,
fără a fi afectată buna desfăşurare a activităţii companiei;
c. se interzice păstrarea, distribuirea sau vânzarea de substanţe sau medicamente al
căror efect pot produce dereglări comportamentale, în incinta companiei sau in
mijloacele auto ale acesteia;
d. se interzice introducerea, distribuirea sau înlesnirea introducerii băuturilor alcoolice în
incinta companiei sau in mijloacele auto ale acesteia.

20
Exemplu:
JURNAL DE PRACTICĂ
Elev:
Perioada:
Locaţie (Agent economic şi departament):
Modul:
Tema:
Sarcina de lucru:
În jurnalul de practică, elevul va completa următoarele informaţii:
1. Care sunt principalele activităţi relevante pentru modulul de practică pe care le-aţi
observat sau le-aţi desfăşurat?
2. Ce lucruri noi aţi învăţat?
3. Care au fost evenimentele sau lucrurile care v-au plăcut? Motivaţi.
4. Ce lucruri/ evenimentele care nu v-au plăcut? Motivaţi.

21
COMPETENŢA: 15.1 Execută operaţii de coasere a butonierelor, cheiţelor nasturilor
FIŞA DE OBSERVARE 1
PROCESUL TEHNOLOGIC DE COASERE A BUTONIEREI SIMPLE
1. Supuneţi atenţiei unul din produsele vestimentare la care aţi executat butoniera simplă.
Observaţi cu atenţie procesul tehnologic de coasere a butonierei.
2. După încheierea activităţii de observare, completaşi fişa de mai jos:
Care sunt Ce dimensiuni ai Cum ati Cum trebuie Ce defecte Ce

operaţiile parametrilor de reglat să arate de coasere remedieri
pregătitoare coasere(lungimea, parametrii produsul pot apărea? putem
ce au fost lăţimea, pasul) aţi de cosere? final? folosi?
executate? stabilit?
Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică ____________________________

___________________________________________________________________

22
COMPETENŢA: 15.2 Execută operaţii de tratament umidotermic ale produselor

confecţionate
TRATAMENTUL UMIDOTERMIC AL CONFECŢIILOR
Sunteţi la ora de instruire practică comasată,la agentul economic şi tutorele de

practică va repartizat la calcarea finală a produselor vestimentare realizate pe flux.
Observaţi cu atenţie maşinile şi utilajele pe care le-aţi folosit.
Sarcini de lucru:
1.Identificaţi în imaginile de mai jos utilajele pe care le-ţi folosit.
2.Precizaţi scopul operaţiilor efectuate de fiecare maşină sau utilaj folosit la călcarea finală.
După încheierea activităţii de observare, completaţi fişa de mai jos:

Care sunt Care sunt Cum Ce defecte Ce remedieri
operaţiile operaţiile trebuie să ale putem folosi?
pregătitoare ce tratamentului arate produsului
au fost umidotermic produsul pot apărea la
executate? pe care le-aţi final? călcarea
efectuat? finală?

___________________________________________________________________

23
Competenţa 15.3 Ambalează produse confecţionate
În timpul orelor de desfăşurare a stagiului de practică la agentul economic observaţi cu

atenţie modul de ambalare a produsului vestimentar confecţionat:”cămaşa pentru bărbaţi”.
După încheierea activităţii de observare, completaţi fişa de mai jos:
Care sunt operaţiile Ce tipuri de Descrieţi operaţiile Cum ar trebui să

pregătitoare în ambalaje şi de ambalare a arate produsul ?
vederea ambalării materiale auxiliare produsului
produsului? aţi folosit? confecţionat.

___________________________________________________________________

24
FIŞA DE LUCRU 1 Lucraţi individual

Timp de lucru: 30 min
Sarcini de lucru:
1. Precizaţi maşinile de cusut folosite la finisarea produselor.

2. Identificaţi cusăturile din imaginile de mai jos:
3.Completaţi tabelul:
Maşina de cusut Reglarea

Parametrii de
folosite la finisarea Cusături parametrilor de
coasere
produselor coasere
Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
----------------------

25
4. Pentru rezolvarea careului de mai jos folosiţi-vă de cunoştinţele dobândite

despre maşinile utilizate în confecţii, la finisarea finală a produselor.
Prin completarea careului, veţi descoperi pe verticala A-B numele
deschizăturii tivite pe margine, la lenjerie sau îmbrăcăminte, la care se încheie un
nasture.
A
1
2
3
4
5
6
7
8
9
B
1. Maşina care execută butoniera este maşina de cusut……………………….

2. Organ de lucru care prinde bucla formată de ac şi o împleteşte cu firul de la suveică.
3. Fixează materialul în timpul coaserii.
4. Fir folosit la coaserea butonierei întărite.
5. Cuţitul se allege în funcţie de …………………butonierei.
6. Poartă firul inferior şi il tensionează.
7. Organul cu ajutorul căruia se taie butoniera.
8. Folosite la coaserea butonierei.
9. Distanţa dintre două puncte de coasere.

26

confecţionate
FIŞA DE LUCRU 2 Lucraţi individual

1. Precizaţi maşinile şi utilajele folosite la operaliile de tratament umidotermic ale

produselor confecţionate.
2. Completaţi tabelul de mai jos:
Produsul vestimentar Operaţiile tratamentului Parametrii tratamentului

umidotermic umidotermic(temperatură,
presiune, timp)
Cămaşă pentru bărbaţi din
ţesătură de lână
Bluză pentru femei din
ţesătură de bumbac
4. Pentru rezolvarea careului de mai jos folosiţi-vă de cunoştinţele dobândite despre

tratamentul umidotermic al produselor confecţionate.
Prin completarea careului, veţi descoperi pe verticala A-B operaţia de tratare
umidotermică prin care produsele şi detaliile produselor vestimentare se modelează prin
călcare.

27
A
1
2
3
4
5
6
7
8
9
B
1. Parametrul tratamentului umidotermic care se alege în funcţie de natura materialului,

felul operaţiei, timpul şi presiunea de călcare.
2. Se folosesc pentru operaţii de modelare, descălcare sau aburire a produselor
confecţionate.
3. Cantitatea de apă necesară materialelor în tratamentul umidotermic.
4. Operaţie de călcare care are ca scop uniformizarea suprafeţei materialului şi
eliminarea denivelărilor determinate de şifonare.
5. Operaţie a tratamentului umidotermic care are ca scop fixarea prin călcare a rezervelor
cusute mecanizat.
6. Umezirea prin călcare a detaliilor şi a produselor confecţionate.
7. Operaşie a tratamentului umidotermic prin care produsele sau detaliile se subţiază.
8. Mobilier pentru asezarea materialelor şi produselor în procesul de călcat.
9. Utilaj pentru tratament umidotermic.

28
FIŞA DE LUCRU 3
Lucraţi individual

Sarcini de lucru:
1. Identificaţi tipurile de ambalaje utilizate în confecţii.

2. Specificaţi importanţa operaţiilor de ambalare a produselor confecţionate.
3. Din lista de ambalaje şi produse auxiliare enumerate mai jos selectaţi pe cele necesare la
ambalarea produselormenţionate în tabel. Scrieţi în rubrica respectivă ordinea logică de
realizare a operaşiilor de ambalare a produsului.
Lista: punga, sac, cutie, etichetă, umeraş, ace cu gămălie,suport pentru guler, suport pentru
carton.
Produse confecţionate Materiale necesare la Operaţii de ambalare

ambalare
Cămaşa de noapte pentru
femei
Cămaşa pentru bărbaţi
Rochie pentru femei
Palton

29
FIŞA TEHNOLOGICĂ 1
COASEREA BUTONIEREI SIMPLE
Sarcini de lucru:
1. Completaţi fişa tehnologică de cosere a butonierei simple, urmărind criteriile din grila
de mai jos.
2. Comparaţi observaţiile făcute în fişa voastra cu cele ale colegilor care au realizat
aceaşi fişă tehnologică ca şi voi. Unde apar diferenţe?
Caracteristici Materii Ustensile Indici de Operaţii Obţinerea Verificarea

generale ale prime si şi utilaje calitate ai pregăti- butonierei calităţii
butonierei materiale folosite materiilor toare simple produsului
simple necesare prime (coasere) finit
STUDIU DE CAZ 1
Sunteţi la ora de instruire practică şi executaţi operaţii de pregătire pentru coaserea la

maşina de cusut butoniere.
La efectuarea probei de coasere constataţi că festonul butonierei este înşirat.
Precizaţi: 1. Care sunt cauzele posibile care au generat acest defect de coasere?
2.Modul cum remediaţi aceasta defecţiune.
Completaţi raspunsurile în tabelul de mai jos:
Cusătura defectă Cauze Remedieri
Festonul butonierei este

înşirat

30

confecţionate
TRATAMENTUL UMIDOTERMIC AL CONFECŢIILOR
Sarcini de lucru:
3. Completaţi fişa tehnologică de călcare finală a produsului vestimentar:”cămaşa pentru

bărbaţi” urmărind criteriile din grila de
mai jos.
4. Comparaţi observaţiile făcute în fişa

voastra cu cele ale colegilor care au
realizat aceaşi fişă tehnologică ca şi voi.
Unde apar diferenţe?
Caracteristici generale Materii Ustensile Indici de Operaţii Obţinerea Verificarea

ale produsului prime si şi utilaje calitate ai pregăti- produsului(operaţii calităţii
(compoziţie (grosime, materiale folosite materiilor toare ale tratamentului produsului
structură, aspect) necesare prime umidotermic) finit

31
Sarcini de lucru:
1. Completaţi fişa tehnologică pentru ambalarea produsului vestimentar: „cămaşă pentru

bărbaţi”, urmărind criteriile din grila de mai jos.
2. Comparaţi observaţiile făcute în fişa voastră cu cele ale colegilor care au realizat
aceaşi fişă tehnologică ca şi voi. Unde apar diferenţe?
Caracteristici Ambalaje Ustensile Indici de Operaţii Obţinerea Verificarea

generale ale şi produse şi utilaje calitate ai pregătitoar produsului calităţii
produsului. auxiliare folosite la materiilor e ambalat
folosite la ambalare prime (operaţii)
ambalare

32
STUDIU DE CAZ 2
Sunteţi la ora de instruire practică şi executaţi călcarea finală a unui produs

vestimentar: „bluza pentru femei”, dintr-o ţesătură de bumbac.
În timpul operaţiilor pe care le efectuaţi la
călcarea finală a produsului, observaţi
următoarele aspecte:
1. Funcţionarea defectuoasă a utilajului prin
creşterea temperaturii peste limita admisă.
2. Apariţia pe suprafaţa detaliului mânecă a unei
pete de culoare galben-brun.
Cum soluţionaţi aceste defecte?
Sarcina de lucru:
Completaţi tabelul de mai jos, bifând acţiunile corecte pe care trebuie să le efectuaţi.
Fişă de observaţie da nu observaţii

1 Notaţi în caiete cele observate
2 Mergeţi în sala de croit ţi croiţi alt detaliu
3 Încercaţi să îndepărtaţi pata de pe produs
4 Vă consultaţi cu tutorele de practică sau cu maistrul
5 Opriţi utilajul
6 Încercaţi să reparaţi utilajul
7 Luaţi legătura cu mecanicul de întreţinere

33
STUDIU DE CAZ 3
1 Observaţi cu atenţie următoarele imagini şi identificaţi ambalajele şi materialele auxiliare

pe care le-ţi folosit la ambalarea produselor confecţionate.
2. Întocmiţi un album cu modele de ambalaje şi materiale auxiliare şi prezentaţi

destinaţia utilizării lor.

34
TEMA: Realizarea documentaţiei tehnice pentru încheierea detaliilor faţă la

produsul vestimentar”bluză pentru femei”
PLAN TEMATIC
Informare- vă selectaţi informaţii din:
specificaţiile agentului economic, manuale şi reviste de specialitate, internet,pliante şi
publicaţii, ghid de utilizare a maşinilor de cusut pentru finisarea produselor textile.
Planificare- vă pregătiţi planul de acţiune prin:
constituirea grupelor de lucru
alegerea operaţiilor din procesul tehnologic pe care le veţi urmări şi verifica
stabilirea impreună cu maistrul sau tutorele de practică de sarcini şi termene
Decizia- Cu ajutorul maistrului sau tutorelui de practică vă selectaţi informaţiile şi
elaboraţi planul de lucru.
Implementarea- urmaţi independent sarcinile de lucru prin:
studiul caracteristicilor generale ale produsului
selectarea caracteristicilor tehnico-funcţionale ale maşinilor.
precizarea parametrilor de coasere(lungimea butonierei, lăţimea butonierei, pasul
cusăturii, lungimea cheiţei, lăţimea cheiţei, distanţa dintre orificiile nasturilor).
precizarea organelor de lucru, rolul şi mişcarea acestora.
specificarea tipului de cusătură realizat la coaserea butonierelor.
Controlul- vă evaluaţi rezultatul muncii
comparaţi rezultatele cu cele ale colegilor şi cu valorile din Norma internă.
Evaluare- elevii şi maistrul sau tutorele de practică evaluează în comun procesul şi
rezultatele obţinute.
completează fişele de observaţie
realizează butoniere simple şi coase nasturii la produs.
Bibliografie
Manuale: „Utilajul şi tehnologia meseriei”
Pliante şi publicaţii de specialitate
Internetul
Unitatea comercială unde efectuaţi practica comasată.

35
TEMA: Tehologii şI echipamente pentru tratamentul umidotermic la realizarea

produsului vestimentar: “bluză pentru femei”.
PLAN TEMATIC
Informare- vă selectaţi informaţii din:
specificaţiile agentului economic, manuale şi reviste de specialitate, internet, pliante şi
publicaţii, ghid de utilizare a maşinilor şi utilajelor pentru tratament umidotermic.
Planificare- vă pregătiţi planul de acţiune prin:
constituirea grupelor de lucru
alegerea operaţiilor din procesul tehnologic pe care le veţi urmări şi verifica
stabilirea impreună cu maistrul sau tutorele de practică de sarcini şi termene
Decizia- Cu ajutorul maistrului sau tutorelui de practică vă selectaţi informaţiile
şi elaboraţi planul de lucru.
Implementarea- urmaţi independent sarcinile de lucru prin:
studiul caracteristicilor generale ale produsului
selectarea caracteristicilor tehnico-funcţionale ale maşinilor.
Precizarea operaţiilor tratamentului umidotermic
precizarea parametrilor tratamentului umidotermic(umiditate,temperatură, presiune,
timp)
precizarea maşinilor şi utilajelor pentru tratamentul umidotermic, părţi
componente,deservire.
Controlul- vă evaluaţi rezultatul muncii
comparaţi rezultatele cu cele ale colegilor şi cu valorile din Norma internă.
Evaluare- elevii şi maistrul sau tutorele de practică evaluează în comun
procesul şi rezultatele obţinute.
completează fişele de observaţie
realizează operaţiile tratamentului umidotermic la bluza pentru femei.
Bibliografie
Manuale: „Utilajul şi tehnologia meseriei”
Pliante şi publicaţii de specialitate
Internetul
Unitatea comercială unde efectuaţi practica comasată.

36
Teste de autoevaluare
mostre de cusături
Schiţe
fise tehnologice
Portofoliu Fişe de lucru

Referate
Modulul ..........................
Eseuri
... Fişe de observaţie
Fotografii
studii de caz
Comentarii ale maistrului
Remarci ale părinţilor
MAISTRUL Reflecţii personale
ELEV....
..............
.
............
......
..... Am lucrat cel mai uşor
.............. când………………..
,,CARTEA An
DE scolar
VIZITĂ A ELEVULUI” ………………………………………
….
Rezultatul muncii în echipă mă
satisface / nu mă satisface pentru
că………………….....
..........................................................
...............
Produsele alese pentru portofoliul meu
mă reprezintă !?
……………...........................
37
Azi, comparativ cu data trecută,
am..............
.......................................................
ÎNDRUMĂRI PRIVIND MODALITĂŢI DE EVALUARE
Formarea competenţelor se poate realiza prin folosirea celor mai adecvate metode de
predare-învăţare, în care acticitatea didactocăeste centrată pe elev.
Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţa tehnică
specializată „Finisarea finală şi ambalarea produselor confecţionate” din Standardul de
pregătire profesională în conformitate cu condiţiile de aplicabilitate.
Se pot utiliza atât metodele clasice de evaluare, cât şi metodele alternative de
evaluare: observarea sistematică, investigaţia, proiectul,portofoliul elevului, autoevaluarea.
Autoevaluarea este una din metodele care capătă o extindere tot mai mare datorită
faptului că elevii îşi exprimă liber opinii proprii, îşi susţin şi motivează propunerile.
Procesul de evaluare ce vizează atingerea competenţelor şi abilităţilor cu caracter
practic se realizează prin întocmirea fişelor de observaţie.
TIPURI DE EVALUARE :
 FORMATIVĂ (CONTINUĂ)
 SUMATIVĂ (FINALĂ)
INSTRUMENTE DE EVALUARE:
TRADIŢIONALE:
 PROBE SCRISE
 PROBE ORALE
 PROBE PRACTICE
ALTERNATIVE (MODERNE):
 OBSERVAREA SISTEMATICĂ A ELEVILOR
 INVESTIGAŢIA
 PROIECTUL
 PORTOFOLIUL
 TEMA PENTRU ACASĂ
 TEMA DE LUCRU ÎN CLASĂ
 AUTOEVALUAREA

38
PROBA – ORICE INSTRUMENT DE EVALUARE PROIECTAT, ADMINISTRAT ŞI

CORECTAT DE CĂTRE PROFESOR
ITEM – ELEMENT COMPONENT AL UNEI PROBE
TIPURI DE ITEMI
 ITEMI OBIECTIVI (cu alegere duală, de tip pereche, cu alegere multiplă)
 ITEMI SEMIOBIECTIVI (cu răspuns scurt, de completare, întrebări
structurate)
 ITEMI SUBIECTIVI (rezolvarea de probleme, itemi de tip eseu – structurat,
semistructurat sau liber)
METODE ALTERNATIVE (MODERNE) DE EVALUARE

 observarea sistematică a elevilor
 proiectul
 portofoliul
 autoevaluarea
OBSERVAREA SISTEMATICĂ A ELEVILOR Poate fi făcută pentru a

evalua performanţele elevilor dar mai ales pentru a evalua comportamente afectiv –
atitudinale.
Caracteristicile ce pot fi evaluate sunt:
concepte şi capacităţi
 organizarea şi interpretarea datelor
 selectarea şi organizarea corespunzătoare a instrumentelor de lucru
 descrierea şi generalizarea unor procedee, tehnici, relaţii
 utilizarea materialelor auxiliare pentru a demonstra ceva
 identificarea relaţiilor
 utilizarea calculatorului în situaţii corespunzătoare
atitudinea elevilor faţă de sarcina dată
 concentrarea asupra sarcinii de rezolvat
 implicarea activă în rezolvarea sarcinii
 punerea unor întrebări pertinente profesorului
 completarea / îndeplinirea sarcinii
 revizuirea metodelor utilizate şi a rezultatelor
comunicarea
 discutarea sarcinii cu profesorul în vederea înţelegerii acesteia

39
PROIECTUL
Activitatea mai amplă decât investigaţia care începe în clasă prin definirea şi
înţelegerea sarcinii (eventual şi prin începerea rezolvării acesteia), se continuă acasă
pe parcursul câtorva zile sau săptămâni (timp în care elevul are permanente consultări
cu profesorul) şi se încheie tot în clasă, prin prezentarea în faţa colegilor unui raport
asupra rezultatelor obţinute şi dacă este cazul, a produsului realizat. Proiectul poate fi
individual sau de grup. Titlul / subiectul va fi ales de către profesor sau elevi.
Criteriile de alegere a proiectului. Elevii trebuie:
I. Să aibă un anumit interes pentru subiectul respectiv
II. Să cunoască dinainte unde îşi pot găsi resursele materiale
III. Să fie nerăbdători în a crea un produs de care să fie mândri
IV. Să nu aleagă subiectul din cărţi vechi sau să urmeze rutina din clasă
Capacităţile / competenţele care se evaluează în timpul realizării proiectului:

 metodele de lucru
 utilizarea corespunzătoare a bibliografiei
 utilizarea corespunzătoare a materialelor şi a echipamentului
 corectitudinea / acurateţea tehnică
 generalizarea problemei
 organizarea ideilor şi materialelor într-un raport
 calitatea prezentării
 acurateţea cifrelor / desenelor, etc
Fazele metodei proiect

Activităţile proiectului pot fi grupate în faze. Paşii care conduc la planificarea proiectului ca
strategie de învăţare sunt următorii:

40

41
Informarea
În prima fază, elevii colectează informaţia necesară rezolvării problemei propuse sau sarcinii, fo
Obiectivele proiectului/sarcinile trebuie definite în acord cu experienţa elevilor şi urmărind partici
Familiarizarea elevilor cu metoda proiect reprezintă prima sarcină a profesorului. Propunerea p
Rolul profesorului în învăţarea prin metoda proiectului
Acest model de învăţare cere profesorului să aibă un rol diferit de cel din învăţarea
tradiţională. Profesorul încetează să mai fie un transmiţător de cunoştinţe, devenind un
facilitator, un sfătuitor (consilier) şi un designer al învăţării.
Profesorii provoacă, organizează şi stimulează situaţiile de învăţare. Elevii sunt
conduşi către autoînvăţare şi sunt motivaţi să planifice independent şi colectiv şi să
implementeze şi evalueze procesul de învăţare.
Schimbările în rolul profesorului:
- trebuie să pregătească meticulos procesul de învăţare;
- trebuie să răspundă întrebărilor pe tot parcursul derulării proiectului;
- trebuie să încurajeze elevii să înveţe ei înşişi şi să formuleze corect întrebările;
- trebuie să încurajeze elevii să-şi autoevalueze munca; Decizia
- trebuie să acorde o atenţie specială cooperării, organizării Înainte de aşiîncepe fa
sarcinilor
metodologiilor de lucru în echipă, fiind într-o comunicare permanentă cu elevii. acestei faze
În timpul
alternativă.
PROIECTUL reprezintă:
 O sarcină sub formă de problemă pentru elevi, reflectând o activitate din viaţa reală;
 O modalitate de a rezolva o situaţie sau o problemă ce necesită a fi rezolvată;
 O modalitate de lucru în echipă (grupuri de maxim 5 elevi);
 O invitaţie pentru elevi de a identifica nai informaţii, de a integra noi conţinuturi de Impleme
învăţare; În
 O modalitate de poziţionare a elevului în rol de conducător al propriului proces de greşelile
învăţare (învăţare activă);
 Un mediu de integrare a diferitelor discipline, conţinuturi de învăţare şi abilităţi;
 Un mediu de stimulare a încrederii în sine, de asumare a respo9nsabilităţii şi formării
abilităţilor de antreprenoriat şi cetăţenie;
 Un triunghi de aur al educaţiei:
o sistem coerent de obiective de învăţare;
o activităţi de învăţare;
o evaluare. Metodă de
Evaluarea
învăţare
Profesorul şi elevii au
PROIECTUL viitoare.
Instrument de
evaluare
PROIECTUL obligă elevii să dobândească abilităţi (competenţe) cheie, ca de exemplu:

 rezolvarea de probleme;
 comunicarea şi negocierea;
 planificarea şi organizarea,
 lucrul în echipă;
 asigurarea calităţii;
42
 creativitate;
 responsabilitate;
 utilizare TIC pentru informare şi comunicare.
FIŞA DE MONITORIZARE A PROGRESULUI PROIECTULUI
1 . Numele si prenumele elevului/grupei:…………………………………………………….

2. Tema proiectului: ……………………………………………………………………………
3. Data începerii activităţilor la proiect: ……………………………………………………..
4. Competenţe vizate /implicate în realizarea /execuţia proiectului:
- …………………………………………………………………………………………………
- …………………………………………………………………………………………………
- …………………………………………………………………………………………………
- …………………………………………………………………………………………………
I. Planul de activitate pentru proiect stabilit de elev/grupă
1. Repartizarea sarcinilor individuale, în cazul în care, activitatea de proiect se

desfăşoară pe grupe.
Numele şi Termene Semnătura

Nr. Activităţi Semnătur Observaţi
prenumele de profesorul
crt. individuale a elevului i
elevului realizare ui
1.
2.
3.
….
2. Stabilirea planului de redactare a proiectului – suport scris:

- perioada ……………………………………
- revizuit ……………………………………..
- forma finală acceptată de către îndrumător …………………………………………
3. Întâlniri pentru monitorizarea proiectului(cel puţin 5 întâlniri):
Nr. Semnătura Semnătura

Data Observaţii
crt. elevului profesorului
1.
2.
3.
…

43
II. Aprecierea calităţii activităţii elevului /grupei
Nr.
Criteriul DA/NU Observaţii
crt.
Abordarea temei proiectului a fost făcută dintr-o
1. perspectivă personală, elevul demonstrând reflecţie
critică.
Realizarea sarcinilor de lucru stabilite prin planul
2.
proiectului a fost făcută conform planificării iniţiale.
Activităţile practice întreprinse în cadrul proiectului se
3.
raportează adecvat la tema proiectului.
Activităţile practice întreprinse sub supravegherea
4.
îndrumătorului de proiect.
Documentarea pentru proiect a fost făcută sub
5.
supravegherea îndrumătorului de proiect.
Identificarea bibliografiei necesare redactării părţii scrise
6.
a proiectului a fost realizată integral.
Referinţele bibliografice utilizate la redactarea părţii
7.
scrise a proiectului au fost prelucrate corespunzător.
Situaţiile problemă cu care s-a confruntat elevul pe
8. parcursul executării proiectului au fost rezolvate cu
ajutorul profesorului.
La realizarea sarcinilor de lucru din cadrul proiectului
elevul a făcut dovada:
9. - efortului personal,
- originalităţii soluţiilor propuse;
- imaginaţiei în abordarea sarcinii.
Soluţiile găsite de către elev pentru rezolvarea
10. problemelor practice au o bună transferabilitate in alte
contexte practice.
Profesor îndrumător, Data,
III. Aprecierea calităţii proiectului
Nr.
crt.
Proiectul /produsul are validitate în raport de:
- temă;
1. - scop;
- obiective;
- metodologie abordata.
2. Proiectul / produsul demonstrează completitudine şi

44
acoperire satisfăcătoare în raport de tema aleasă.

Elaborarea proiectului şi redactarea părţii scrise a
3. proiectului au fost făcute într-un mod consistent şi
concomitent conform planificării.
Opţiunea elevului pentru utilizarea anumitor resurse
4. este bine justificată şi argumentată în contextul
proiectului.
Redactarea părţii scrise a proiectului demonstrează o
5.
bună logică şi argumentare a ideilor.
Proiectul/produsul reprezintă, în sine, o soluţie practică
6. personal, cu elemente de originalitate în găsirea
soluţiilor.
Proiectul/produsul are aplicabilitate practică şi în afara
7.
şcolii.
Realizarea proiectului/produsului a necesitat activarea
8. unui număr semnificativ de unităţi de competenţe,
conform S.P.P.-ului pentru calificarea respectivă.
Profesor îndrumător, Data,
IV. Aprecierea susţinerii orale a proiectului
Nr.
crt.
Comunicarea orală a elevului este clară, coerentă,
1.
fluentă.
Prezentarea a fost structurată echilibrat în raport cu
2.
tema proiectului şi cu obiectivele acestuia.
Elevul a demonstra putere de sinteză şi adaptarea
3.
prezentării la situaţia de examinare.
Elevul şi-a susţinut punctul de vedere şi opiniile într-un
4.
mod personal şi bine argumentat.
Elevul a utilizat în prezentare elemente de grafică,
5. modele, aplicaţii TIC, în scopul accesibilizării informaţiei
şi al creşterii atractivităţii prezentării.
Profesor, Data,

45
PORTOFOLIUL Reprezintă o colecţie exhaustivă de informaţii despre

progresul şcolar al unui elev, obţinut printr-o varietate de metode şi tehnici de evaluare.
Utilitatea portofoliilor:
 elevii devin parte a sistemului de evaluare şi pot să-şi urmărească, pas cu
pas, propriul progres
 elevii şi profesorul pot comunica (oral sau în scris) calităţile, defectele şi
ariile de îmbunătăţire a activităţilor
 elevii, profesorii şi părinţii pot avea un dialog concret despre ceea ce elevii
pot realiza, atitudinea faţă de o disciplină şi despre progresul care poate fi
făcut la acea disciplină în viitor
 factorii de decizie, având la dispoziţie portofoliile elevilor, vor avea o
imagine mai bună asupra a ceea ce se petrece în clasă
AUTOEVALUAREA Reprezintă o metodă care permite elevilor să se

autocunoască, să capete încredere în sine şi îi motivează pentru îmbunătăţirea
performanţelor şcolare.
Utilitatea autoevaluării:
întrebări pe care elevii ar trebui să şi le pună:
 Există şi un alt mod (metodă) de a rezolva această sarcină?
 Am rezolvat sarcina suficient de bine?
 Ce ar trebui să fac în pasul următor?
 Ce produs, care mă reprezintă, ar trebui să-l pun în portofoliu?
condiţii necesare pentru formarea deprinderilor autoevaluative la elevi:
 prezentarea obiectivelor pe care elevii trebuie să le atingă
 încurajarea elevilor în a-şi pune întrebările de mai sus şi a da răspunsul în
scris
 încurajarea evaluării în cadrul grupului
 completarea la sfârşitul unei sarcini importante a unor propoziţii de genul:
 Am învăţat …………
 Am fost surprins de faptul că …………………..
 Am descoperit că ……………………………..
 Am folosit metoda ……………………….. deoarece ………….….
 În realizarea acestei sarcini am întâmpinat următoarele dificultăţi
……………
PROBA PRACTICĂ Este o activitate prin care se poate evalua capacitatea

elevilor de a aplica cunoştinţele în practică, precum şi gradul de stăpânire a priceperilor şi
deprinderilor. Criteriile / baremele de evaluare a probelor pot fi pentru aprecierea globală a
probelor, pentru calitatea lucrărilor efectuate, pentru modul de organizare a locului de muncă,
pentru respectarea normelor de protecţie a muncii.

46

TEST DE
Lucraţi individual
AUTOEVALUARE
În coloana a doua a tabelului de mai jos sunt prezentate nouă enunţuri în care lipseşte
un cuvânt. Completaţi în coloana a treia cuvântul potrivit corespunzător fiecărui enunţ, astfel
încât enunţul să fie adevărat.
Verificaţi răspunsurile date de voi cu cele prezentate de către profesor şi bifaţi în
rubrica „realizat” dacă aţi dat un raspuns gresit.
Pentru fiecare raspuns corect veţi primi câte un punct, iar din oficiu încă un punct,
putând totaliza astfel zece puncte.
Nr.
Enunţ Răspuns Realizat Nerealizat Punctaj
crt.
1 Butonierele cu cap rotund sunt (1p)
cusături feston la care cusătura
se intăreşte cu (.............)
2 Cuţitul este organul de lucru (1p)
care taie (.........) la terminarea
festonării marginilor.
3 (.............) presează produsul (1p)
de transportorul maşinii şi
fixează nasturele în poziţia de
coasere
4 Formarea festonului este (1p)
asemănătoare cusăturii zig-
zag, iar paşii de coasere au
poziţia(………….)pe marginea
deschizăturii

47
5 La maşina de cusut nasturi (1p)

(.........) şi (............)
funcţionează împreună, având
funcţia de a prinde bucla
formată de ac şi de a o lărgi
pentru a fi împletită la
împunsătura următoare cu firul
de la ac.
6 Butonierele cu cap rotund se (1p)
festonează pe partea(...........) a
produsului.
7 Cheiţa este o cusătură de (1p)
(...........) cu rol funcţional şi
ornamental aplicată la capetele
butonierelor,buzunarelor,
cutelor sau la alte deschizături
şi detalii.
8 Coaserea cheiţei se realizează (1p)
prin puncte de coasere ce se
depun paralel pe lungimea
cheiţei, care se acoperă cu
puncte de tighel scurte ce
formează (.............)
9 La maşina de cusut nasturi acul (1p)
realizează miscări în plan
vertical şi mişcari(...........)

48
Competenţa 15.2 Execută operaţii de tratament umidotermic ale produselor

confecţionate
Lucraţi individual
TEST DE
AUTOEVALUARE
I Încercuiţi literele corespunzătoare răspunsului corect:
0,5
1.Operaţia tratamentului umidotermic este:
p
a) temperatura
b) presiunea
c) modelarea
d) presa
2. Parametrul tratamentului umidotermic este:

0,5
a) aburirea
b) netezirea
c) presiunea
d) descălcarea cusăturilor
II Completaţi spaţiile rămase libere:
1. Tratamentul umidotermic reprezintă………(1)…………..a confecţiilor textile în

2,5
condiţii de ………(2)………., ………(3)……….., ……(4)…………..

49
2. Modelarea este operaţia prin care produsele şi detaliile se……(5)………..prin

călcare.
III Analizaţi imaginea de mai jos:
1. Identificaţi utilajul
2,5 2. Precizaţi parametrii de utilizare pentru călcarea finală a

produselor confecţionate.
IV Apreciaţi valoarea de adevăr a următoarelor enunţuri, trecând în dreptul lor

litera A pentru cele pe care le consideraţi adevărate şi litera F pentru cele pe care le
3
consideraţi false.
1. Mobilierul de călcat este reprezentat de maşinile de călcat.

2. Tratamentul umidotermic reprezintă procesul de prelucrare a confecţiilor textile în
condiţii de temperatură, umiditate şi presiune.
3. Modelarea are drept scop fixarea prin călcare a rezervelor cusute mecanizat.
Total 10 puncte; din oficiu 1 punct.

Timp de lucru 30 min.

50
ANEXE
Această listă de termeni va fi folositoare elevului la absolvirea modulului.

Elevii vor găsi şi alţi termeni care nu sunt incluşi şi-i vor adăuga la sfârşitul listei.
Glosarul va fi atasat portofoliului personal al elevului
GLOSAR DE TERMENI
aburirea umezirea prin calcare a detaliilor si produselor

confectionate
ambalarea este operatia prin care se asigura cu ajutorul ambalajului,
protectia temporara a produsului, in timpul manipularii,
transportului, depozitarii, vanzarii contribuind si la
inlesnirea acestor operatii.
ambalajul este un obiect destinat sa inveleasca sau sa contina

temporar un produs sau un ansamblu de produse in
timpul manevrarii, transportului, depozitarii, vanzarii, in
scopul protejarii sau prezentarii acestora.
butoniera simpla deschizatura mica tivita pe margine,la lenjerie sau

imbracaminte, in care se incheie un nasture.Se formeaza
printr-o cusatura feston cu 2 sau 3 fire de ata.
cheita cusatura care intareste capatul unei taieturi facute intr-o

stofa pentru a impiedica destramarea materialului. Se
formeaza cu ajutorul cusaturii feston
cusatura feston se poate forma prin puncte de cusatura aplicate pe
marginea detaliilor sau in interiorul acestora.Este
destinata pentru acoperirea marginilor la detaliile care
sunt expuse la destramare.

51
drapare capacitatea materialelor textile de a forma falduri mobile

sub acţiunea propriei greutăţi
eticheta - reprezinta orice material scris, imprimat, litografiat,

gravat sau ilustrat care contine elemente de identificare a
produsului si care insoteste produsul sau se afla pe
ambalajul acestuia.
flexibilitate proprietatea tesaturii/tricotului de a se indoi fara a se

deforma permanent
forpas fir de ata folosit la coaserea butonierelor intarite
modelarea este operatia de tratare umidotermica prin care

produsele si detaliile imbracamintei se modeleaza prin
calcare.
netezirea este o operatie a tratamentului umidotermic care are ca

scop uniformizarea suprafetei materialului si eliminarea
denivelarilor determinate de sifonare
presa dispozitiv, unelata, masina cu care se executa operatia
de presare asupra unui material.
termostat(termoregulator) aparat special cu care se face incalzirea masinilor de

calcat la temperaturile impuse de tehnologia prelucrarii
materialelor.
tratament umidotermic reprezinta procesul de fixare a confectiilor textile in

conditii de temperatura, umiditate sau presiune.

52
Competenţa 15.1 Execută operaţii de coasere a butonierelor, cheiţelor, nasturilor, a

tivurilor
MAŞINI DE CUSUT PENTRU FINISAREA

PRODUSELOR ŞI TIPUL DE CUSATURĂ
REALIZATĂ
MAŞINI DE MAŞINI DE MAŞINI DE MAŞINI DE

BUTONIERE CUSUT CUSUT CUSUT
CHEIŢE NASTURI ASCUNS
BUTONIERA COASEREA COASEREA CUSĂTURA

BUTONIERA CU CAP CHEIŢELOR NASTURILOR ASCUNSĂ
SIMPLĂ ROTUND
DENUMIREA CUSĂTURA DENUMIREA MAŞINII DOMENII

CUSATURII DE
UTILIZARE
BUTONIERA Realizarea
SIMPLĂ butonierelor
simple, pentru
încheierea
produselor din
ţesături şi
tricoturi.

53
BUTONIERE Realizarea
CU CAP butonierelor
ROTUND simple,
pentru
încheierea
produselor
din ţesături
şi tricoturi.
Butonieră de
ornament
CHEIŢA
Cusături de
întărire şi de
ornament
COASEREA Coserea
NASTURILOR nasturilor
pentru
încheierea
produselor
din ţesături
şi tricoturi.
CUSĂTURA Execuţia
ASCUNSĂ tivurilor la
produse

54
MAŞINA DE CUSUT BUTONIERE
Caracteristici tehnico-funcţionale
Maşinile de cusut butoniere pot executa butoniere cu cheiţe la ambele capete sau
butoniere cu un orificiu la un capăt si cheită la celalalt, precum si butoniere cu fir de intarire
numit forpas.
Maşina de cusut butoniere simple funcţionează cu două fire înfilate unul la ac şi
celălalt la suveică. Butonierele realizate cu această maşină au formă dreaptă şi pot fi întărite
la unul sau la ambele capete cu câte o cheiţă. Lungimea butonierei simple confecţionată cu
această maşină este cuprinsă între (8 – 45)mm, iar lăţimea festonului între (1,5 - 3,5) mm.
Maşina funcţionează cu o turaţie de 1800 rot./min. Prin schimbarea roţilor de curea se
poate obţine o viteză de coasere de 2000-2800 împunsături/min şi o producţie de circa 4000
butoniere pe schimb. Este prevăzută cu un disc de comandă cu came, de la care sunt
acţionate diversele mecanisme şi organe de lucru.
CLASIFICAREA MAŞINILOR DE CUSUT BUTONIERE

1.Dupa constructia organelor de lucru:
- maşini de butoniere cu suveica şi apucator
- maşini de butoniere cu apucator
2.Dupa numarul firelor de ata:
- cu un fir
- cu doua fire
- cu trei fire
3.După modul de formare a cusăturii:
- cu cusătură în zig-zag
- cu cusătură în lanţ
- prin sudare cu ajutorul ultrasunetelor
4. După modul de tăiere al butonierei:
- cu tăiere înaonte de executarea butonierei
- cu tăiere după executarea butonierei
5. După natura ţesăturilor şi tricoturilor:
- maşini uşoare pemtru ţesături şi tricoturi subţiri
- maşini grele pentru ţesături şi tricoturi groas

55
Acul
Conducătorul de
fir
Organe de lucru Apucătorul
Suveica
Transportor
Fixatorul
Cuţitul
CONDUCĂTOR
AC APUCĂTOR SUVEICA
DE FIR
Transportă firul Conduce firul Prinde bucla formată Poartă firul inferior şi
superior prin straturile superior şi îl de ac şi o împleteşte îl tensionează
ROL
de material şi tensionează cu firul de la suveică

formează bucla de
împletire
Efectuează atât Mişcare Apucătorul Nu efectuează

mişcări de ridicare şi complexă efectuează două rotaţii mişcare în timpul
coborâre cât şi pentru fiecare rotaţie a coaserii
mişcări laterale în zig- arborelui principal, în
MIŞCARE
zag. Mişcarea laterală care la prima rotaţie

serveşte la formarea prinde bucla şi o
festonului pe înfăşoară pe suveică,
marginea butonierei. iar la a doua rotaţie
iese din buclă şi merge
în gol.

56
Transportorul(fig a) este compus din suportul 1, ce susţine transportorul 2 care,

împreună cu fixatorul, realizează deplasarea materialului în timpul coaserii. Pe transportorul 2
sunt prevăzute locaşul de coasere 3 şi de tăiere a butonierei. Locaşul are forma şi
dimensiunile determinate de cursa laterală a acului şi de mărimea cuţitului utilizat la tăierea
butonierei.
Transportorul maşinii de cusut butoniere este acţionat de la discul de comandă şi
efectuează un ciclu de mişcări compus din mişcări de înaintare şi retragere pe lungimea
butonierei şi mişcări laterale pe lăţimea butonierei. Prin mişcările longitudinale, transportorul
realizează deplasarea butonierei cu cele două laturi prin faţa acului pentru festonarea
marginilor. Mişcările laterale se efectuează la terminarea festonării fiecărei margini a
butonierei şi sunt necesare pentru deplasarea butonierei în faţa acului cu marginea ce
urmează a se festona.
Fixatorul de material(fig b) 2, este montat pe suportul 1, fiind acţionat pentru fixare de
către un arc, iar pentru deschidere, prin pedală. Partea centrală a fixatorului este prevăzută
cu un decupaj prin care pătrunde acul de cusut şi cuţitul de tăiere a butonierei. Pentru
asigurarea stabilităţii materialului pe transportor, fixatorul este reliefat pe suprafaţa de
contact, iar în timpul coaserii se deplasează odată cu transportorul pe direcţia de lungime a
butonierei.
Cuţitul(fig c) este organul cu ajutorul căruia se taie butoniera. Tăierea este efectuată
la terminarea fazei de festonare a marginilor. Cuţitul maşinii de butoniere este compus din
lamela 1 şi suportul 2. În corpul suportului este prevăzut orificiul 3 prin care se face montarea
în tija-cuţit. Partea inferioară 4 a lamelei este ascuţită şi oblică faţă de suprafaţa de lucru a

57
maşinii. Prin această înclinaţie, cuţitul înţeapă locul de tăiere la capătul din spate a butonierei
şi apoi continuă tăierea prin mişcarea de coborâre.
Mărimea cuţitului este cuprinsă între 8 şi 45 mm, în funcţie de lungimea butonierei.
Pentru tăierea butonierei, cuţitul efectuează o mişcare de coborâre şi apoi se retrage spre
partea superioară în poziţia de repaus.
Defecte Cauze care le produc Remedieri

Ruperea acului - acul a fost montat - se montează acul în poziţie
defectuos corectă
- acul nu corespunde fineţii -se montează un ac potrivit
firului - se montează un ac bun
- acul strâmb - se corectează poziţia
- apucatorul loveste acul apucătorului
Ruperea firului superior -firul este supratensionat - reglarea tensiunii firului
- firul nu corespunde - se schimba firul de aţă
calitativ - se recondiţionează sau se
- conducatoarele de fir schimbă conducătoarele
sunt uzate
Scăpări de cusătură - acul este montat - se elimină defecşiunea de
defectuos montare la ac
- apucătorul este uzat la - se înlocuieşte apucătorul
vârf - corelarea acului cu apucătorul
- acul şi apucătorul nu sunt în funcţionare
corelate în funcţionare
Festonul butonierei este - firul superior este supra - reglarea tensiunii firului superior
înşirat sau subtensionat - reglarea tensiunii firului inferior
- firul inferior tensionat - curăţirea discurilor de noduri şi
defectuos scame
- noduri şi scame între
discurile de tensionare a
firului
Butoniera este tăiată - cuţitul nu taie butoniera - ascuţirea cuţitului
defectuos - cuţitul este montat prea - coborârea cuţitului mai jos
sus - reglarea presiunii cuţitului pe
- presiunea cuţitului prea material
mică pe material - înlocuirea cuţitului sau
- tăişul cuţitului este recondiţionarea celui defect
necorespunzător datorită
ascuţirii defectuoase

58
Părţi componente:
Butonierele simple
 Se formează din 2 fire şi se aplică la îmbrăcămintea subţire şi de lenjerie

 Au forma dreaptă şi pot fi întărite la unul sau ambele capete cu câte o cheiţă
 Formarea festonului este asemănătoare cusăturii zig- zag, iar paşii de coasere au poziţia
perpendiculară pe marginea deschizăturii
Butonierele cu cap rotund
 Sunt cusături feston la care cusătura se întăreşte cu forpas

 Se formează cu 3 fire, 2 fire pentru cusătură, iar al 3-lea pentru întărire
 Se festonează pe faţa interioară a produsului

59
Procesul de coasere al butonierei
Introducerea produsului în maşină şi fixarea lui pe

trasportor pe transportor.
Se acţionează pedala din stânga pentru ridicarea fixatorului şi se
introduce produsul pe transportor în poziţia de coasere
Coaserea butonierei. Prin acţionarea pedalei din dreapta se

cuplează arborele principal cu motorul electric, acţionându-se
organele de lucru ale maşinii.
Coaserea începe din faţă spre spate, pe latura stângă a
butonierei, iar transportorul efectuează trecerea pe latura din
dreapta, unde se continuă coaserea.
Tăierea butonierei. Tăierea se efectuează automat la

terminarea coaserii.
La efectuarea ultimei împunsături, cuţitul
(ridicat în timpul coaserii) este declanşat şi coborât pe material,
realizând tăierea butonierei, după care se retrage în poziţia de
repaus până la tăierea butonierei următoare.
Evacuarea produsului din maşină prin ridicarea pedalei

fixatorului

60
ANEXA 2
PRINCIPIUL DE FUNCŢIONARE ŞI REGLARE A MAŞINII DE CUSUT
BUTONIERE SIMPLE
Execuţia butonierei necesită următoarele mânuiri

şi faze de lucru:
- cuplarea motorului la reţeaua de alimentare cu
curent electric
- acţionarea pedalei 1 şi introducerea produsului
pentru coasere sub transportorul-fixator de
material
- acţionarea pedalei 2 pentru cuplarea arborelui
principal cu motorul
- festonarea butonierei, în care organele lucrătoare
ale maşinii sunt puse în funcţiune şi execută
coaserea. În cadrul acestei faze acul 4 şi
conducătorul de fir execută mai multe cicluri de
mişcări pentru coaserea unei butoniere. Celelalte
organe lucrătoare: cuţitul 6, fixatorul-transportor 7
şi dispozitivul de tăiat firul de aţă 8 efectuează
câte un singur ciclu de mişcări pentru fiecare
butonieră. Apucătorul 9 execută câte 2 cicluri de
mişcări pentru fiecare ciclu executat de ac. Numărul de împunsături este în funcţie de
lungimea butonierei.
- Tăierea butonierei de către cuţit se face odată cu executarea ultimei împunsături
executate de ac.
Principiul de funcţionare şi reglare a maşinii de cusut butoniere simple
Reglarea organelor de lucru are ca scop asigurarea sincronizării mişcărilor şi a

funcţiilor tehnologice ale acestora.
- Acul se reglează ca nivel şi poziţie faţă de placa acului la fel ca la maşina de cusut în
zig-zag. Conducătorul de fir şi apucătorul se reglează la fel ca la maşina Super.
- Fixatorul-transportor se reglează ca poziţie, prin suportul 17, care se poate scurta sau
lungi în funcţie de mărimea butonierei. Reglarea cursei fixatorului se face prin
articulaţia 18, care culisează pe pârghia 19.
- Cutitul se poate regal ca poziţie prin ridicarea sau coborârea brăţării 20 montata pe tija
portcuţit. Lungimea butonierei se poate asigura prin schimbarea cuţitului la mărimea
impusă de butoniera.
- Reglarea numărului de împunsături se obţine prin roţile dinţate 21 şi 22, care diferă ca
mărime şi număr de dinţi, în funcţie de lungimea butonierei.

61
MAŞINA DE CUSUT NASTURI
CARACTERISTICI TEHNICO-FUNCTIONALE
Părţi principale: masa de lucru şi corpul maşinii.Masa de lucru este asemanătoare cu a

maşinii de cusut butoniere simple. Corpul maşinii este montat perpendicular pe masa de
lucru, locul de muncă fiind prevăzut în partea frontală a maşinii.
Acţionarea maşinii se face de la un motor electric cu o putere de 0,25kW şi o turaţie de
1400rot/min, asigurându+se o viteză de coasere de (1200-1500) impunsături /min.
ORGANE DE LUCRU
Acul
Conducătorul de
fir
Apucătorul
Lărgitorul
Transportorul
Fixatorul de
nasture şi
material
Cuţitul de tăiat
aţă

62
ORGANE DE
LUCRU
Acul efectuează mişcări în plan vertical şi mişcări laterale în zig-zag. Mişcările în plan vertical
asigură transportul firului prin nasture şi material, precum şi formarea buclei, iar prin mişcările
laterale se realizează prinderea nasturilor la produs prin fiecare pereche de orificii.
Conducătorul de fir este de tipul cu tijă şi articulaţii şi funcţionează la fel ca cel al maşinii
simple.

63
Apucătorul şi lărgitorul funcţionează împreună având funcţia de a prinde bucla formată de ac

şi de a o lărgi pentru a putea fi împletită la împunsătura următoare cu firul de la ac.
Apucătorul 1, având forma unui fluture, în mişcarea sa de rotaţie prinde bucla 2, formată de
acul 3 pe care o reţine în jurul său pâna când acul efectuează o noua împunsătură.Lărgitorul
4 are funcţia să lărgească bucla reţinută de apucător şi să o depună în faţa acului pentru
împletire. Pentru prinderea buclei, lărgitorul este prevăzut cu furculiţa 5, cu ajutorul căreia
realizează prinderea şi deplasarea buclei.
În timpul funcţionării, apucătorul efectuează o mişcare de rotaţie pentru fiecare ciclu de
ridicare-coborâre a acului. În acelaşi timp lărgitorul efectuează o mişcare oscilatorie în care
prinde bucla şi o depune în faţa acului.
a - apucătorul şi lărgitorul
b – fixatorul de nasture
1-
1-
1-
1- fălci
2- nasture
3- limitator
Transportorul execută transportul produsului şi nasturilor cu patru orificii, unde este necesară
deplasarea perechilor de orificii în faţa acului. Este format dintr-o placă metalică ce
efectuează mişcarea de translaţie în plan orizontal. Mărimea cursei de deplasare este
determinată de distanţa între perechile de orificii de coasere de la nasture.

64
Fixatorul presează produsul de transportorul maşinii şi fixează nasturele în poziţia de

coasere. Nasturele se fixează în fălcile 1 si 2, care exercită o presiune elastică pe marginile
acestuia cu ajutorul arcului 3. Poziţia nasturelui pe fixator se realizează de limitatorul 4, care
poate fi reglat în funcţie de mărimea nasturelui. Presiunea nasturelui pe produs şi pe
transportorul 5 se realizează cu arcul lamelar 6, montat pe transportor. În timpul coaserii
nasturelui, fixatorul efectuează aceleaşi mişcări ca şi transportorul, fiind montat solidar pe
acesta.
Cuţitul are rolul de a tăia firul de aţă la terminarea coaserii nasturelui. În timpul coaserii cuţitul
efectuează mişcări cu transportorul şi fixatorul nasturelui şi execută tăierea firului odată cu
acţionarea pedalei pentru fixator.

65
PROCESUL DE COASERE A NASTURELUI

-Faze-
a- transportul firului 1 de către acul 2 prin orificiul din stănga al nasturelui 3 şi prin
materialul 4, formând la începutul cursei de retragere bucla5.
b- Prinderea buclei 5 de către apucătorul 6
c- Înfăşurarea buclei 5 pe apucătorul 6 şi reţinerea acesteia pâna la împunsătura
următoare
d- Trecerea firului de la ac prin orificiul din dreapta al nasturelui şi lărgirea buclei 5 de
către lărgitorul 6
e- Coborârea acului prin orificiul din dreapta şi rotirea apucătorului reţinând bucla 5 în
continuare
f- Prinderea buclei 8 nou formate de apucătorul 6
g- Trecerea buclei 5 prin bucla 8 nou formată şi împletirea lor alcătuind astfel punctul de
cusătură
h- Rotirea apucătorului cu bucla 8 şi tensionarea firului pentru formarea cusăturii
Cusătura poate fi formată dintr-un fir sau din două fire de aţă.

66
Alimentarea maşinii cu nasturi şi produse. În

Vezi anexa 3 acest sens se acţionează pedala 2 şi se
introduce nasturele în fixatorul 1 după care se
asează produsul între fixatorul 1 şi
transportorul 3
Punerea maşinii în stare de funcţionare
Coaserea propriu zisă a nasturelui

efectuată de catre ac, apucătorul 8,
lărgitorul 9, transportorul 3 şi
cpnducătorul de fir
Evacuarea produsului

67
Dereglări şi defecţiuni Cauze care le produc Remedieri

Scăparea ochiurilor de -acul este montat prea sus - reglarea acului la nivelul
cusătură sau prea jos apucătorului
- vârful apucătorului este - reglarea apucătorului lângă ac
departe de ac - reglarea cursei întinzătorului
- întinzătorul buclei acţionează - reglarea tensiunii firului la ac
cu întârziere
- detensionarea firului de la ac
se face cu întârziere
Cusătura se deşiră şi cade - închiderea cusăturii este - verificarea împunsăturilor
nasturele necorespunzătoare finale şi reglarea coaserii
- împletirea firului - corelarea apucătorului cu acul
necorespunzător
Ruperea nasturelui în - acul nu este centrat în locaş - centrarea acului la montare
coasere - fixatorul de nasture dereglat - reglarea fixatorului
- nasturii au defecte de - eliminarea nasturilor cu
fabricaţie defecte
Maşina face mai multe - frânarea este - reglarea frânei
împunsături necorespunzătoare - se recondiţionează arcul
- arcul de frânare este slab - se corectează montajul camei
- coma de pornire este
montată incorect

68
ANEXA 3

69
MAŞINA DE CUSUT CHEIŢE
Caracteristici tehnico-funcţionale
Maşina de cusut cheiţe funcţionează pe principiul maşinii simple, cu deosebirea ca

transportul şi fixarea produsului pentru coasere sunt diferite. Maşina funcţionează cu suveică
şi apucător rotativ,realizând o cusătură cu puncte tighel formată din doua fire de aţă. Este
acţionata de un motor electric, având puterea P=0,25 kw şi turaţia n=1400 rot/min.
Cheiţa este o cusătură de întărire cu rol funcţional sau
ornamental aplicată la capetele butonierelor, buzunarelor,
cutelor sau la alte deschizături sau detalii.
Cheiţa se obţine prin cusătura formată din doua fire în care
paşii de cusătură se depun atât pe lungimea cât şi pe lăţimea
cheiţei. Firele 1 depuse pe direcşia lungimii se numesc fire longitudinale, iar cele depuse pe
lăţime se numesc fire transversale. Se depun în paralel 5 sau 6 fire longitudinale cu lungimea
de (3-15)mm, în funcţie de lungimea cheiţei.
Firele tranversale 2 se depun perpendicular pe firele longitudinale, având rol de consolidare
(festonare) şi de întărire a firelor longitudinale. Aceste fire se rulează p longitudinale pe care
le fixează pe materialul produsului. Numărul firelor transversale este de 15-30, în funcţie de
lungimea cheiţei.
Acul
Conducător
de fir
ORGANE DE Apucător
LUCRU Suveica
Transportor
Fixator

70
Organele de lucru ale maşinii de cusut cheiţe funcţionează pe acelaşi principiu cu cele ale
maşinii simple, cu excepţia transportorului şi a fixatorului care prezintă o serie de deosebiri.
Transportorul (fig a) efecuează mişcări transversale, faşă de arborele principal ce corespund
depunerii firului longitudinal şi mişcări paralele cu arborele ce corespund festonării cheiţei.
Transportorul este format din rama metalică 1, pe care este montat braţul 2, ce susţine
fixatorul de material. La capătul din spate este prevăyută culisa 3, care conduce transportorul
propriu-zis în timpul funcţionării.
Fixatorul de material (fig.b) este format din picioruşele 1 şi 2 care au rolul de a exercită o
presiune elastică pe material,cu ajutorul arcurilor 3 şi 4.
Defecte Cauze care le produc Remedieri

Cusătură cu scăpări - apucătorul este dereglat - reglarea apucătorului
faţă de ac faţă de ac
- apucătoul este uzat - recondiţionarea
apucătorului
Cheia are feston -transportorul este dereglat - reglarea transportorului
neuniform - fixatorul nu fixează - reglarea presării
materialul materialului

71
PROCESUL DE COASERE AL CHEIŢEI

Coaserea cheiţei se realizează prin puncte de coasere ce se depun paralel pe
lungimea cheiţei, care se acoperă cu puncte de tighel scurte ce formează festonul cheiţei.
Introducerea şi fixarea
produsului în maşină
Coaserea propriu zisă care

cuprinde depunerea firelor pe
lungimea cheiţei şi festonarea
acesteia
Evacuarea produsului din

Dispozitiv de fixare a cheiţei maşină
1 material
2 fixator care limitează locul de formare
al cheiţei 3.

72
Competenţa 15.2 Execută operaţii de tratament umidotermic ale produselor

confecţionate
FIŞA DE DOCUMENTARE NR.2
TRATAMENUL UMIDOTERMIC
TRATAMENTUL UMIDOTERMIC, cunoscut sub numele de călcare, reprezintă procesul de

prelucrare a confecţiilor textile în condiţii de tempetatură, umiditate şi presiune. Acesta se
desfaşoară pe parcursul operaţiilor şi al fazelor tehnologice de execuţie, respective pe
parcursul prelucrării, al asamblării detaliilor şi al finisării produsului. Reprezintă 10-30% din
totalul timpului destinat confecţionării unui produs, în funcţie de cpmplexitate şi material
primă.
OPERAŢIILE PROCESULUI
Netezirea- operaţie de călcare, care are ca scop uniformizareasuprafeţei

materialului şi eliminarea denivelărilor determinate de şifonare.
Descălcarea cusăturilor – are ca scop fixarea prin călcare a rezervelor cusute
mecanizat.
Presarea şi subţierea – se aplică la detaliile îmbrăcămintei îmbinate pron
cusături, care se dublează, formând margini îngroşate, Aceste margini, ca şi
detaliile, in general, se subţiază prin presare cu maşina de călcat manual sau cu
prese speciale de călcat. Exemple: presarea gulerului, reverelor, buzunarelor,
marginilor produsului, mănecilor, etc.
Modelarea- este operaţia prin care produsele şi detaliile se modelează prin
călcare.Exemple: gulere, piepţi, umeri.
Aburirea- constă în umezirea prin călcare a detaliilor şi a produselor
confecţionate. Se aplică în faza finală, cu scopul de a definitiva forma şi aspectul
final al produsului. Se asigură un tuşeu plăcut, eliminarea tensiunilor şi luciul
apărut la operaţiile de călcare.

73
Descălcarea
cusăturilor
Modelarea
Îmbrăcămintea confecţionată din materiale textile tip lânâ necesită o tratare

umidotermică mai intensă, iar îmbrăcămintea din materiale tip bumbac necesită o tratare mai
uşoară. Materialele din fire sintetice, faţă de cele din lână şi bumbac, necesită o călcare
uşoară, la temperaturi şi presiuni reduse.
74
PARAMETRII TRATAMENTULUI UMIDOTERMIC
W1= umiditate chimică; este cantitatea

de apă, ce se găseşte în compoziţia
chimică a fibrelor. Nu se poate elimina
în timpul prelucrării
Umiditatea este
cantitatea de apă W2= umiditate relativă: este cantitatea
necesară materialelor în de apă, determinată de
procesul umidotermic higroscopicitatea fibrelor şi umiditatea
mediului W=W1+W2+W3
W3 = umiditatea tehnologică; este

cantitatea de apă, care se adaugăîn
timpul tratamentului
Pentru materialele de lână 150-220 C
Pentru materialele de bumbac 110-150 C

Temperatură este
determinată de natura Pentru materialele de mătase 90-120 C
materialului, felul
operaţiei, timpul şi Pentru materialele de in şi cânepă 115-150 C
presiunea de călcare.
Pentru materialele din fire sintetice 40-120 C
Operaţii de netezire p=0,1-0,5

daN/cmp
Presiunea este forţa de Operaţii de modelare p=0,5-1,0
presare pe suprafaţa daN/cmp
materialului. Depinde de Operaţii de aburire p=0,5-1,0
natura operaţiei. daN/cmp
Operaţii de presare p=1,1- 10
daN/cmp
Operaţii de netezire t= 5-20 s
Timpul este durata de
expunere a materialului Operaţii de modelare t= 10-25 s
tratamentului. Depinde de
natura operaţiei, şi de Operaţii de aburire t= 5-10 s
ceilalţi parametrii
Operaţii de presare t= 20-30 s

75
MAŞINI ŞI UTILAJE UTILIZATE LA TRATAMENTUL

UMIDOTERMIC
FIER DE CĂLCAT
Maşina de călcat simplă

Maşina de călcat cu termostat MOBILIER DE CĂLCAT
Maşina de călcat cu abur Mese ca călcat cu abur – produse
plane şi tubulare
Forme de călcat pe suport şi
rabatabile
PRESE DE CĂLCAT
Clasificare:
a. poziţia organelor de lucru:
prese orizontale
prese verticaleb. destinaţia:
prese pentru călcat lenjerie
prese pentru îmbrăcăminte subţire
prese pentru îmbrăcăminte groasă
c.sistemul de acţionare:
prese mecanice
prese pneumatice
prese hidraulice
prese cu abur
d. suportul de călcat:
prese cu perne suport
prese cu ramă suport
prese cu manechin

76
Ambalarea produselor confecţionate

Ambalarea are rolul de a conserva produsele confecţionate, în timpul transportului şi
depozitării acestora. Asigurarea unei prezentări cât mai estetice a mărfurilor cu ambalaje
atragătoare determină creşterea valorii mărfurilor.
Confecţiile se ambalează în funcţie de natura produsului, de destinaţie, de locul depozitării şi
de mijlocul de transport.
Tipuri de ambalaje:
pungi cutii
hărtie
ştender
umeraş
etichete

77
Ambalarea produselor de lenjerie
Sortimentul de lenjerie este compus din: maiouri,bluze, cămăşi, pijamale.etc.
Ambalarea cămăşilor
Ambalarea cămăşilor se face manual sau mecanizat, cu mese speciale de împachetat

cămăşi. Pentru împachetare sub gulerul cămăşii se asează o bandă de carton sau material
plastic la dimensiunile gulerului, pentru a se menţine formatul în timpul conservării.
Plierea cămăşii se face pe un carton avănd formă dreptunghiulară cu prelungire la găt.
Pe carton cămaşa se strănge, se fixează cu ace şi se introduce în punga de polietilenă sau în
cutia de ambalat. Manşetele şi manşetele se fixează cu două cleme de material plastic sau
cu ace şi le menţine întinse pe carton.Cămăşile se asează în cutii de carton, după care se
leagă cutia şi se aplică eticheta cu toate datele privind produsul (mărime, calitate, model).
Masa de pliat cămăşi este prevăţută cu o serie de dispozitive necesare operaţiilor de
pliat (fig3.3 b). Pentru pliat se asează cămaşa pe masa 1, iar gulerul acesteia se fixează cu
clema 2. În prelungirea clemei este prevăzut şanţul 3 care protejează nasturii şi asigură
simetria cămăşii împachetate. Plierea se face cu ajutorul şablonului 4 care prin oscilare pe
suprafaţa mesei, fixează spatele şi piepţii în regiunea centrală.

78
Pentru pliere, părţile laterale se răsfrâng peste şablon cu ajutorul braţelor 5 şi 6 fiin
puse în mişcare prin pedala7 sau prin maneta 8. Acestea prin acţionare rasfrâng părţile
laterale ale cămăşii peste şablon. Pliera în lungime se face manual, fie cu dispozitivul care
răsfrânge cămaşa spre stănga, la dimensiunea şablonului. Cămăşile călcate sau accesoriile
necesare plierii sunt depuse în coşul 9.
Ambalarea bluzelor bărbăteşti
După ce s-au călcat şi au fost pliate bluzele se introduc în pungi şi se aşează in cutii
de câte zece bucăţi.
Ambalarea îmbrăcămintei subţiri:

a. Ambalarea rochiilor şi a bluzelor pentru femei
Rochiile pentru femei sunt transportate pe umeraşe, iar bluzele se împachetează în

cutii de carton, numărul lor fiind în funcţie de volum şi de calitatea produsului.
b.Ambalarea fustelor plisate
Fustele plisate sunt confecţionate din ţesături tergal, care necesită un ambalaj
corespunzător. Ambalajul destinat fustei plisate este o cutie din carton, având dimensiuni
potrivite, în care fusta se aşează învelită în foiţă de ambalaj.
Ambalarea îmbrăcămintei exterioare:

Costumele bărbăteşti se ambalează împachetând pantalonul împreună cu haina.
Pentru livrare costumul se aşează pe umeraşe sau se pliază şi se împachetează în cutii în
care se aşează în lăzi sau containere după aceleaşi reguli ca şi celelalte produse.
Ambalarea pardesiurilor şi a paltoanelor se face pe umeraşe sau în cutii speciale.
Ambalarea pe umeraşe sau în cutii se face individual, produsele fiind învelite cu hârtie sau
introduse în pungi de polietilenă.

79
Anexa nr. 1 la OMECT 1702

CONVENŢIE CADRU
privind efectuarea stagiului de pregătire practică în întreprindere/instituţie publică
de către elevii din învăţământul profesional şi tehnic
Prezenta convenţie se încheie între:
Unitatea de învăţământ ……………………………………………………………… (denumită în
continuare organizator de practică) reprezentată de Director Dl/Dna
……………………………………………..
Adresa organizatorului de practică: ………………………………………………………………
email:…………………………………. Telefon: ………………………………….
şi
Întreprinderea, instituţia, societatea comercială, etc …………..……………………. (denumită în
continuare partener de practică)
reprezentată de (numele şi calitatea) Dl/Dna……………………………………………. Adresa
partenerului de practică: ………………………………………………………………………………
email:…………………………………. Telefon: ………………………………….
Perioada pentru care se încheie convenţia: ………………………..
Art. 1 Obiectul convenţiei
Convenţia stabileşte cadrul în care se organizează şi se desfăşoară stagiul de pregătire
practică în vederea învăţării la locul de muncă, ca parte a programului de pregătire
profesională prin învăţământ profesional şi tehnic, efectuat de:
Elev (denumit în continuare practicant)………………………………………………………
CNP………………………………………înscris în clasa ………. , în anul şcolar …………..
calificarea ………………………………………………………, nivel de calificare ………….
Stagiul de practică este realizat de practicant în vederea dobândirii competenţelor
profesionale menţionate în Anexa pedagogică, parte integrantă a prezentei Convenţii cadru,
în conformitate cu Standardul de pregătire profesională şi curriculumul aprobate prin Ordin al
Ministrului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului nr. .......
Modalităţile de derulare şi conţinutul stagiului de pregătire practică sunt descrise în prezenta
Convenţie şi în Anexa pedagogică.

80
Art. 2 Statutul practicantului

Practicantul rămâne, pe toată durata stagiului de pregătire practică, elev al unităţii de
învăţământ.
Art. 3. Plata şi obligaţiile sociale
Stagiul de pregătire practică (se bifează situaţia corespunzătoare):
- se efectuează în cadrul unui contract de muncă,
cei doi parteneri putând să beneficieze de prevederile legii nr. 72/2007 □
- nu se efectuează în cadrul unui contract de muncă □
- se efectuează în cadrul unui proiect finanţat prin Fondul Social European □
- se efectuează în cadrul proiectului ……………………. □
- În cazul angajării ulterioare, perioada stagiului nu va fi considerată ca vechime în situaţia în
care convenţia nu se derulează în cadrul unui contract de muncă.
- Practicantul nu poate pretinde un salariu din partea partenerului de practică care-l primeşte
în stagiul de pregătire practică, cu excepţia situaţiei în care practicantul are statut de angajat.
- Partenerul de practică poate, totuşi, acorda practicantului o indemnizaţie, gratificare, primă
sau avantaje în natură, precizate la art. 8.
Partenerul de practică se angajează să achite integral cotizaţiile sociale conform
reglementărilor în vigoare.
Art. 4. Sănătatea şi securitatea în muncă. Protecţia socială a practicantului Partenerul de
practică are obligaţia respectării prevederilor legale cu privire la sănătatea şi securitatea în
muncă a practicatului pe durata stagiului de instruire practică.
Practicantului i se asigură protecţie socială conform legislaţiei în vigoare. Ca urmare, conform
dispoziţiilor capitolului II, articolul 5, paragraful e al Legii nr. 346/2002 modificat de OUG
107/24.10.2003 despre asigurările pentru accidente de muncă şi boală profesională,
practicantul beneficiază de legislaţia privitoare la accidentele de muncă pe toată durata
efectuării pregătirii practice.
În cazul unui accident suportat de practicant, fie în cursul lucrului, fie în timpul deplasării la
lucru, partenerul de practică se angajează să înştiinţeze asiguratorul cu privire la accidentul
care a avut loc (conform capitolului V din legea 346/2002 modificată de OUG
107/24.10.2003).

81
Art. 5. Responsabilităţile practicantului Practicantul are obligaţia, ca pe durata derulării

stagiului de pregătire practică, să respecte programul de lucru stabilit şi să execute activităţile
solicitate de tutore după o prealabilă instruire, în condiţiile respectării cadrului legal cu privire
la volumul şi dificultatea acestora (conform Codului Muncii). În cazul nerespectării obligaţiilor
se aplică sancţiunile conform Regulamentului de organizare şi funcţionare al unităţii de
învăţământ.
Pe durata stagiului său, practicantul respectă regulamentul de ordine interioară al
partenerului de practică. În cazul nerespectării acestui regulament, directorul întreprinderii,
instituţiei, societăţii comerciale, etc. (partener de practică), îşi rezervă dreptul de a anula
convenţia referitoare la pregătirea practică, după ce în prealabil a înştiinţat directorul unităţii
de învăţământ la care elevul (practicantul) este înscris (Art. 263/1 şi Art. 264/1 din Codul
muncii).
Practicantul are obligaţia de a respecta normele de securitate şi sănătate în muncă pe care şi
le-a însuşit de la reprezentantul partenerului de practică înainte de începerea stagiului de
practică.
De asemenea, practicantul se angajează să nu folosească, în nici un caz, informaţiile la care
are acces în timpul stagiului despre partenerul de practică sau clienţii săi, pentru a le
comunica unui terţ sau pentru a le publica, chiar după terminarea stagiului, decât cu acordul
respectivului partener de practică.
Art. 6. Responsabilităţile partenerului de practică Partenerul de practică va stabili un tutore
pentru stagiul de practică, selectat dintre salariaţii proprii şi ale cărui obligaţii sunt menţionate
în Anexa pedagogică, parte integrantă a Convenţiei.
Înainte de începerea stagiului de practică, partenerul are obligaţia de a face practicantului
instructajul cu privire la normele de securitate şi sănătate în muncă în conformitate cu
legislaţia în vigoare.
Printre responsabilităţile sale, partenerul de practică va lua măsurile necesare pentru
securitatea şi sănătatea în muncă a practicanţilor, aşa după cum acestea sunt definite în
particular prin art. 5, litera a), art. 13 , literele d, f, h, q şi r, din Legea nr. 319/2006 securităţii
şi sănătăţii în muncă , precum şi pentru comunicarea regulilor de prevenire asupra riscurilor
profesionale (art. 173/1, art. 174/1, art. 176/1 din Codul muncii).

82
Partenerul de practică trebuie să pună la dispoziţia practicantului toate mijloacele necesare

pentru dobândirea competenţelor precizate în Anexa pedagogică.
Partenerul de practică trebuie să asigure locul de muncă în ideea de a garanta securitatea şi
sănătatea practicanţilor (Art. 177/1 din Codul muncii).
Partenerul de practică are obligaţia de a asigura practicanţilor accesul liber la serviciul de
medicina muncii, pe durata derulării pregătirii practice (Art. 182/1 din Codul muncii).
Partenerul de practică trebuie să comunice şi practicanţilor ansamblul de reguli interne pe
care l-a adoptat de comun acord cu sindicatul sau cu reprezentanţii de personal, după caz
(Art. 257, Art. 258 şi Art. 259 din Codul muncii).
Partenerul de practică certifică faptul de a fi asigurat în materie de responsabilitate civilă, în
funcţie de dispoziţiile legale şi reglementările în vigoare. Această dispoziţie nu se aplică
partenerilor de practică scutiţi prin statutul lor de această asigurare.
Partenerul de practică are obligaţia de a informa practicantul asupra riscurilor profesionale (în
cazul muncii de laborator este necesară existenţa unui proces verbal de protecţia muncii)
articolul 171-178 din Codul muncii şi articolul 56 din legea 346/2002 asupra asigurărilor
accidentelor de muncă (Capitolul V, Art.51/1 şi Art. 55 al legii 346/2002 modificată de OUG
107/24.10.2003).
Partenerul de practică este obligat, prin normele şi principiile responsabilităţii civile
contractuale, să despăgubească practicantul în situaţia în care acesta a suferit un prejudiciu
material din vina partenerului de practică pe durata îndeplinirii obligaţiilor ce derivă din
derularea stagiului de pregătire practică (Art. 269/1 din Codul muncii).
În cazul în care, din vina partenerului de practică , contribuţia de asigurare contra
accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale nu a fost plătită, costul prestărilor de servicii
de asigurare prevăzute de legea aici prezentată va fi suportat de către partenerul de practică
(Art. 14 al legii 346/2002 modificată de OUG 107/24.10.2003).
Art. 7. Obligaţiile organizatorului de practică În cazul în care derularea stagiului de pregătire
practică nu este conformă cu angajamentele luate de către partenerul de practică în cadrul
prezentei convenţii, directorul unităţii de învăţământ (organizator de practică) poate decide
întreruperea stagiului de pregătire practică conform convenţiei, după informarea prealabilă a

83
responsabilul întreprinderii, instituţiei, societăţii comerciale, etc. (partener de practică) şi

primirea confirmării de primire a acestei informaţii.
Organizatorul de practică desemnează un cadru didactic responsabil cu planificarea,
organizarea şi supravegherea desfăşurării pregătirii practice. Cadrul didactic împreună cu
tutorele desemnat de partenerul de practică stabilesc tematica de practică şi competenţele
profesionale care fac obiectul stagiului de pregătire practică în conformitate cu Standardul de
pregătire profesională şi programa şcolară corespunzătoare.
Art. 8. Condiţii de desfăşurare a stagiului de pregătire practică Gratificări sau prime acordate
practicantului:
Avantaje eventuale (plata transportului de la şi la întreprindere, tichete de masă, acces la
cantina partenerului de practică,etc.):
Alte precizări
Art. 9. Persoane desemnate de organizatorul de practică şi partenerul de practică:
Tutorele (persoana care va avea responsabilitatea practicantului din partea partenerului de
practică): Dl/Dna …………………………………………...
Funcţia …………………………………
Tel: …………………… Fax:…………………… Email: …………………………………………
Cadrul didactic responsabil cu urmărirea derulării stagiului de pregătire practică din partea
organizatorului de practică:
Dl/Dna …………………………………………….
Funcţia …………………………………………….
Tel: ……………………. Fax: ………………….. Email: ………………………………………….
Art. 10 Evaluarea stagiului de pregătire practică În timpul derulării stagiului de pregătire
practică, tutorele împreună cu cadrul didactic responsabil cu urmărirea derulării stagiului de
pregătire practică vor evalua practicantul în permanenţă, pe baza unei Fişe de
observaţie/evaluare. Vor fi evaluate atât nivelul de dobândire a competenţelor tehnice, cât şi
comportamentul şi modalitatea de integrare a practicantului în activitatea întreprinderii
(disciplină, punctualitate, responsabilitate în rezolvarea sarcinilor, respectarea regulamentului
de ordine interioară al întreprinderii/instituţiei publice, etc.).

84
La finalul modulului / stagiului de pregătire practică, tutorele împreună cu cadrul didactic

responsabil cu urmărirea derulării stagiului de pregătire practică, evaluează nivelul de
dobândire a competenţelor de către practicant pe baza fişei de observaţie/evaluare, a unei
probe orale/interviu şi a unei probe practice. Rezultatul acestei evaluări va sta la baza notării
elevului de către cadrul didactic responsabil cu derularea stagiului de pregătire practică.
Art. 11. Raportul privind stagiul de pregătire practică Periodic şi după încheierea stagiului de
pregătire practică, practicantul va prezenta un caiet de practică care va cuprinde:
- denumirea modulului de pregătire
- competenţe exersate
- activităţi desfăşurate pe perioada stagiului de pregătire practică
- observaţii personale privitoare la activitatea depusă Caietul de practică va fi parte din
portofoliul elevului.
Alcătuit în triplu exemplar la data: ……………………
Director Reprezentant
Unitate de învăţământ Întreprindere, instituţie, societate
(Organizator de practică) comercială,etc (Partener de
Numele şi practică)
prenumele
Data
Semnătura
Ştampila
Am luat la cunoştinţă,
Nume şi prenume Semnătura

Elev
Părinte elev (pentru elevii minori)
Cadru didactic responsabil
pentru stagiul de practică
Tutore
Data:
Anexa pedagogică
85
a Convenţiei cadru privind efectuarea stagiului de pregătire practică în întreprindere/instituţie

publică de către elevii din învăţământul profesional şi tehnic
1. Durata totală a pregătirii practice
2. Calendarul pregătirii
3. Perioada stagiului, timpul de lucru şi orarul (de precizat zilele de pregătire practică în cazul
timpului de lucru parţial):
4. Adresa unde se va derula stagiul de pregătire practică (dacă este diferită de cea indicată
în Convenţie):
5. Deplasarea în afara locului unde este repartizat practicantul vizează următoarele locaţii:
6. Condiţii de primire a elevului în stagiul de practică
7. Modalităţi prin care se asigură complementaritatea între pregătirea dobândită de elev la
şcoală şi în întreprindere
8. Numele şi prenumele cadrului didactic care asigură supravegherea pedagogică a
practicantului pe perioada stagiului de practică
9. Drepturi şi responsabilităţi ale cadrului didactic din unitatea de învăţământ – organizator al
practicii, pe perioada stagiului de pregătire practică
10.Numele şi prenumele tutorelui desemnat de întreprindere care va asigura respectarea
condiţiilor de pregătire şi dobândirea de practicant a competenţelor profesionale planificate
pentru perioada stagiului de pregătire practică
11.Drepturi şi responsabilităţi ale tutorelui de practică desemnat de partenerul de practică
12.Definirea unităţilor de competenţe şi a competenţelor care vor fi dobândite pe perioada
stagiului de practică în conformitate cu standardul de pregătire profesională şi curriculumul
aprobat prin OMECT nr. ..................
Modulul
Unitatea de Locul de Activităţi
Competenţa de Observaţii
competenţe muncă planificate
pregătire
13. Modalităţi de evaluare a pregătirii profesionale dobândite de practicant pe perioada

stagiului de pregătire practică
Cadru didactic Tutore Practicant
Data
Semnătura

86
 Ciontea Gheorghe,1992, Utilajul şi tehnologia meseriei, vol I, Bucureşti, Editura

Didactică şi Pedagogică.
 Potoran I, Predoiu C.,1985, Procese şi maşini în confecţii, Editura tehnică.
 Curelaru, M., Brătoi, E., „Dicţionar de termeni de specialitate din industria textilă-
pielărie.
 Neagu, G., 2000, Utilaje şi tehnologii de profil, Bucureşti, Editura Preuniversitaria.
 Ţiglea Lupaşcu, R., 2000, Pregătire de bază în industria uşoară - instruire
teoretică, Bucureşti, Editura Oscar Print.
 Ţiglea Lupaşcu, R., 2000, Pregătire de bază în industria uşoară – instruire
practica, Bucureşti, Editura Oscar Print.
 Standarde de Pregătire Profesională, domeniul Textile-pielărie, calificarea
„Confecţioner produse textile”,
 Curriculum clasa a XI-a, calificarea „Confecţioner produse textile”
 Auxiliare curriculare de specialitate
 Reviste de specialitate;
 Pliante cu diferite utilaje din domeniul textile

87

Finisarea Finala Si Ambalarea Produselor Confectionate (XI)

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Finisarea Finala Si Ambalarea Produselor Confectionate (XI)

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ȘI INOVĂRII

Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01

FINISAREA FINALĂ ȘI AMBALAREA PRODUSELOR

DOMENIU: INDUSTRIE TEXTILĂ ȘI PIELĂRIE

Acest material a fost elaborat prin finantare Phare în proiectul de

Acest material a fost elaborat prin finantare Phare în proiectul de

Acest material a fost elaborat prin finantare Phare în proiectul de

Auxiliarul curricular pentru modulul Finisarea finală şi ambalarea produselor

Răsfoind acest ghid veţi descoperi:

 specificul agenţilor economici la care se desfăşoară stagiul de practică

Acest material a fost elaborat prin finantare Phare în proiectul de

Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţa tehnica

Se pot utiliza metodele clasice de evaluare cât şi metodele alternative de evaluare:

Activităţile şi exerciţiile propuse spre rezolvare urmăresc atingerea criteriilor de

Acest material a fost elaborat prin finantare Phare în proiectul de

Specificul agenţilor economici la care se desfăşoară stagiul de

Efectuarea stagiului de pregătire practică al elevilor din învăţământul profesional si

Agenţul economic (lat.”agens“ si fr.”agent”) reprezintă veriga autonomă a industriei,

Organizarea procesului de producţie

Acest material a fost elaborat prin finantare Phare în proiectul de

Tipul de producţie se caracterizează prin nomenclatura producţiei fabricate,

PROCES DE PRODUCŢIE IN CONFECŢII

cantitativă privire cu documentele derulator de

Acest material a fost elaborat prin finantare Phare în proiectul de

Constă în Obţinerea foii Mese de lucru,

Constă în Multiplicarea foii Maşina de

Acest material a fost elaborat prin finantare Phare în proiectul de

Constă în tăierea Transportarea cu Maşini mobile de

detaliilor abaterilor de aparat de lipit

Acest material a fost elaborat prin finantare Phare în proiectul de

Constă în Obţinerea Maşini de cusut,

Acest material a fost elaborat prin finantare Phare în proiectul de

Impachetarea Păstrarea Cărucioare,

DEPARTAMENTELE UNDE SE POATE DESFĂŞURA PRACTICA

SECŢII DE SECŢII SECŢII DE

Acest material a fost elaborat prin finantare Phare în proiectul de

Descrierea locaţiei unde îşi desfăşoară activitatea agentul economic 1

Plata si obligaţiile sociale

Stagiul de pregătire practică se efectuează:

FACILITĂŢI PE CARE LE OFERĂ AGENTUL ECONOMIC ELEVILOR AFLAŢI ÎN

 să deţină o dotare corespunzătoare - logistică, tehnică şi tehnologică - necesară

Acest material a fost elaborat prin finantare Phare în proiectul de

OBLIGAŢIILE ELEVULUI PRACTICANT FAŢĂ DE AGENTUL ECONOMIC

 Practicantul are obligaţia, ca pe durata derulării stagiului de pregătire practică, să

Acest material a fost elaborat prin finantare Phare în proiectul de

DEOSEBIRILE DE ORGANIZARE A PRACTICII COMASATE FAŢĂ DE PRACTICA

Practica = activitatea desfăşurată de elevi, în conformitate cu planul de învăţământ,

Acest material a fost elaborat prin finantare Phare în proiectul de

RECOMANDĂRI PRIVIND RESPECTAREA NORMELOR DE SANATATE ŞI SECURITATE

INSTRUCTAJ GENERAL DE PROTECŢIE A MUNCII

Conform legii 319/2006, protecţia muncii constituie un ansamblu de activităţi

Normele de protecţie a muncii reprezintă un sistem de măsuri şi reguli aplicabile

Persoanele care desfaşoara astfel de activităţi sunt obligate:

Să-şi însuşeasca şi să respecte normele de protecţie a muncii specifice domeniului

Acest material a fost elaborat prin finantare Phare în proiectul de

În afara normelor generale, la fiecare loc de muncă, participanţii la procesul de muncă

Pentru a evita accidentele de muncă locurile

Acest material a fost elaborat prin finantare Phare în proiectul de

1.2 ECHIPAMENTUL DE LUCRU ŞI DE PROTECŢIE A MUNCII

 Echipamentul individual de protecţie reprezintă mijloacele cu care este dotat fiecare

Acest material a fost elaborat prin finantare Phare în proiectul de

În domeniul textile-pielărie, echipamentul individual de protecţie este compus din:

PREZENTAREA REGULAMENTULUI DE ORDINE INTERIOARĂ A PARTENERULUI DE PRACTICĂ