Sunteți pe pagina 1din 64

SEPARAREA SI IDENTIFICAREA CATIONILOR

Clasificarea cationilor pe grupe analitice

Cationii se clasifica in 5 grupe analitice conform tabelului de mai jos :

Grupa I II III IV V
analitica

Reactivul de HCl H2S (NH4)2S (NH4)2CO3 fara reactiv de


grupa grupa
Cationii mai Ag+ Hg2+ ; Pb2+ Co2+ ; Ni2+ Ca2+ Sr2+ Na+ K+
importanti ai Hg22+Pb2+ Cu2+ ; Cd2+ Zn2+ ; Mn2+ Ba2+ NH4+
grupelor As(III,V) Fe2+ ; Fe3+ Al3+ Mg2+
Sb(III,V) ; Cr3+
Sn(II,IV)
Bi3+

Pentru a realiza o separare riguroasa a cationilor pe grupe analitice, trebuie respectate


urmatoarele conditii :

sa se lucreze in limitele de concentratie impuse de metoda adoptata ;

       sa se creeze conditiile optime de precipitare (pH, temperatura, concentratia reactivilor, etc.) ;

       sa se efectueze precipitarea completa cu reactivul grupei in mic exces, care sa micsoreze
concentratia ionului de determinat sub limita de recunoastere (la adaugarea primei picaturi de reactiv
care nu mai produce precipitare, aceasta se considera completa);

       se evita un exces mare de reactiv precipitant care mareste solubilitatea precipitatului, prin
complexare sau datorita tariei ionice ;

       spalarea precipitatului cu o solutie diluata (1:10) a reactivului precipitant in conditiile de precipitare
(pH, temperatura), prima apa de spalare adaugandu-se solutiei ce contine grupele urmatoare;

Analiza chimica calitativa se efectueaza in mai multe etape, fiecare dintre ele trebuind sa se
integreze perfect in ansamblu, realizandu-se astfel posibilitatea unor concluzii riguroase, sigure.

Astfel, analiza chimica calitativa de cationi cuprinde urmatoarele etape :

1.Analiza orientativa sau preliminara, cuprinde urmatoarele faze :

a). Analiza orientativa asupra substantei in stare solida :


       aspectul substantei ,

       reactii de orientare pentru cationi ,

       comportarea la dizolvare in apa a probei ,

b). Analiza orientativa asupra substantei aflate in solutie, cu urmatoarele faze :

       identificarea unor cationi din solutia initiala.

2.Analiza propriu-zisa :

- separarea si identificarea cationilor.

3.Rezultate si concluzii.

1. Analiza orientativa

a). Analiza orientativa asupra substantei in stare solida

 Aspectul substantei - este cel dintai indiciu asupra compozitiei probei. Culoarea, forma
cristalelor, higroscopicitatea pot oferii indicatii utile asupra desfasurarii in continuare a analizei,
permitand uneori, ocolirea unor etape si deci, simplificarea mersului analizei.

În tabelul de mai jos este redata culoarea unor ioni mai uzuali care, de obicei, imprima
sarurilor lor culoarea. În unele cazuri si ionii incolori se prezinta sub forma de saruri slab colorate
(Hg2(NO3)2 ; AgCl3-saruri de culoare galbui).

Ion Cu(H2O)42+ Cr(H2O)X3+ Fe(H2O)63+


Culoare albastru verde inchis sau galben
violet
Ion Fe(CN)63- Fe(CN)64- CrO42-
Culoare portocaliu galbui galben
Ion Fe(H2O)62+ Co(H2O)62+ Mn2+
Culoare verzui roz intens rosu slab
Ion Cr2O72- MnO4- Ni(H2O)62+
Culoare portocaliu violet verde

x - in functie de numarul de molecule de apa legate direct de atomul de crom, culoarea se


modifica de la verde inchis la violet ametist.

Se va tine seama de interferentele culorilor ionilor prezenti si de anumite transformari care pot avea
loc chiar in amestec, mai ales la contact indelungat al acestuia cu mediul de laborator.

Saruri higroscopice formeaza ionii : Zn 2+, Ca2+, Mg2+, mai ales clorurile acestora, apoi azotatii.
* Reactii de orientare pentru cationi

Aceste reactii au la baza transformarea cationilor in compusi volatili, usor identificabili sau in
compusi colorati specific.

Dintre reactiile de orientare pentru cationi, mai des intalnite sunt :

- incalzirea in tub inchis : prin aceasta operatie se urmareste stabilitatea compusului, volatilitatea si
reziduul obtinut, incalzindu-se progresiv substantele de analizat intr-un tub inchis la capat, deci in
prezenta unei cantitati foarte mici de aer. Reziduul obtinut poate indica prezenta unor substante
organice cu mai mult de doi atomi de carbon in molecula, sau transformarea unor saruri, in oxizi de alta
culoare (de exemplu azotatii de Cr3+, Mn2+, Co2+, Ni2+, Cu2+, etc.). De asemeni, informatii deosebit de
importante despre cationii formati in amestec ne pot da culoarea sublimatelor obtinute (de exemplu
sublimatul alb indica prezenta sarurilor de amoniu, a clorurii si bromurii mercurice, a trioxidului de arsen
si de stibiu; sublimatul cenusiu indica prezenta mercurului; sublimatul galben indica prezenta sulfurii de
arsen si a iodurii mercurice; sublimatul negru indica prezenta sulfurii mercurice, a arsenului si a iodului,
etc.).

- incalzirea pe carbune : aceasta operatie consta in aducerea flacarii oxidante sau reducatoare, cu
ajutorul unui suflator de gura, deasupra unei cantitati foarte mici de substanta, aflata intr-o scobitura
efectuata pe o bucata de carbune obisnuit (mangal). În functie de culoarea reziduului obtinut, prezenta
sau absenta aureolei de diferite culori poate da de asemeni indicatii pretioase asupra prezentei unor
anumite elemente.

- formarea perlelor : aceasta operatie consta in topirea unor elemente cu borax sau cu fosfat,
obtinandu-se sticle diferit colorate in functie de elementul prezent in amestec. De asemeni culoarea
perlelor obtinute este in functie de caracterul oxidant sau reducator al flacarii in care este obtinuta perla
(de exemplu Co2+ formeaza perle de culoare albastra atat in flacara oxidanta cat si reducatoare, atat la
cald cat si la rec ; Cu 2+ formeaza perle de culoare verde in flacara reducatoare, atat la cald cat si la rece,
iar in flacara oxidanta se obtine o perla de culoare albastra la rece si verde la cald).

- coloratia flacarii : in aceasta reactie se observa culoarea pe care o imprima unei flacari incolore de
gaz, sarurile volatile aduse la incandescenta. Coloratia flacarii este foarte pretioasa mai ales in analiza
substantelor simple, deoarece in analiza de amestecuri, culorile suprapunandu-se, pot fi greu observate
cu ochiul liber. În aceste cazuri este de preferat sa se utilizeze un spectroscop, cu ajutorul caruia se
poate observa cu mare precizie prezenta elementelor in amestec. Coloratia flacarii data de cationii mai
des intalniti in practica analitica este redata in tabelul de mai jos :

Ionul Ca2+ Sr2+ Ba2+ Na+ K+ Cu2+


Coloratia rosu deschis rosu galben galben violet verde inchis
flacarii intens verzui intens
Sodiul coloreaza flacara chiar cand se afla in cantitati de 10 8 mg, interferand potasiul. Pentru
determinarea potasiului se absoarbe culoarea datorata ionului de sodiu printr-o sticla de cobalt, albastru
inchis.

b). Analiza orientativa asupra substantei aflate in solutie.

Aceasta analiza ofera de asemeni indicatii asupra prezentei sau absentei unor ioni in proba. Aceasta
analiza se realizeaza urmarind comportamentul substantei de analizat fata de apa si acizi.

- comportamentul fata de apa : in cazul in care substanta este solubila in apa, din amestecul de
analizat lipsesc cationii cu caracter bazic, care cu apa formeaza saruri bazice, asa cum sunt cationii de
Bi3+, Sn2+, Sb3+ si intr-o masura mai mica cationii de Fe 3+, Hg22+, Al3+ etc. De asemeni din amestecul de
analizat lipsesc sarurile greu solubile cum ar fi : carbonati, fosfati, cromati ai cationilor grupelor analitice
I-IV si Mg2+. Solubilitatea in apa se verifica si la cald. La incalzire gradul de hidroliza creste, fapt
observabil printr-o precipitare mai abundenta; in consecinta se poate deosebi o hidroliza de o
insolubilizare a substantei. Masurand pH-ul probei in apa (indiferent daca e solutie sau nu), se pot primi
indicatii pretioase privind comportarea hidrolitica a cationilor si anionilor astfel: un pH mic indica
predominanta unor cationi cu caracter slab bazic cum ar fi Fe 3+, Al3+, iar un pH  7 indica predominanta
unor anioni cu caracter bazic mai pronuntat. Coexistenta celor doua tipuri de ioni in solutie, nu duce la
valori semnificative ale pH-ului.

- comportarea fata de acizi : daca substanta nu e solubila in apa, se aciduleaza cu acid azotic 2N;
hidroliza este regresata si sarurile greu solubile amintite anterior se vor dizolva daca nu sunt prea vechi.
În aceasta solutie se verifica pe o portiune mica, prezenta grupei I-a de cationi. Daca nu este prezenta, se
reia dizolvarea substantei in HCl 2N.

2. Analiza propriu-zisa

Analiza propriu-zisa consta in separarea si identificarea ionilor prezenti in amestec. Separarea si


identificarea cationilor precum si identificarea anionilor se face pe baza proprietatilor chimice a fiecarui
ion in parte, asa cum vor fi ele studiate, in capitolele ce urmeaza, pe grupe analitice.

Activitatea practica

În cadrul analizei preliminare, se va urmarii identificarea orientativa a unor cationi prin


coloratia flacarii si formarea perlelor; se vor face de asemeni, tot in cadrul analizei preliminare, teste de
solubilitate a substantelor anorganice studiate, fata de apa si diferiti acizi organici.

Observatiile referitoare la toate modificarile si fenomenele observate, vor fi notate, in asa fel
incat pe baza lor sa se poata trage concluzii concludente asupra comportamentului substantelor
anorganice solide studiate, precum si a speciilor existente in acestea.
SEPARAREA SI IDENTIFICAREA CATIONILOR GRUPEI I-A ANALITICE (GRUPA
HCl )

Generalitati

Grupa I-a analitica, are drept reactiv de grupa acidul clorhidric, fiind grupa urmatorilor cationi :
Hg , Ag , Pb2+, care se separa sub forma de cloruri insolubile:
2
2+ +

Hg2Cl2 , AgCl , PbCl2.

Conditii de precipitare :

- pH-ul este pH-ul reactivului de grupa ( HCl ), in exces mai mic de 10 2M.

- temperatura : la rece sau temperatura camerei.

- concentratia reactivului de grupa : 2N.

În ceea ce urmeaza, s-a studiat comportarea acestor cationi in reactia lor cu : reactivul
grupei HCl, NH4I, K2CrO4, NaOH, H2S.

III.2.1. ARGINTUL - Ag

Greutatea atomica 107,880 ; Valenta +1 , +2 ; Numar de ordine 47

1. Reactia cu HCl

- precipita, in solutii neutre si acide, clorura de argint, un precipitat alb branzos, care se depune
in solutiile concentrate sau care formeaza solutii coloidale, in cele diluate.

( Ag+ + NO3 ) + ( H+ + Cl ) = AgCl + ( H+ + NO3 )

- clorura de argint este insolubila in apa, la incalzire. Sub actiunea luminii (a razelor solare), se
descompune partial in clor si argint, cu formarea unui produs de absorbtie intre argintul in stare
coloidala si clorura de argint ramasa nedescompusa (precipitatul se innegreste).

- clorura de argint este solubila in diferiti reactivi cum ar fi : ( NH 4 )2CO3, NH4OH, cu care
formeaza combinatii complexe solubile :

AgCl + [2(NH4+)+CO32] = [Ag(NH3)2]+Cl + CO2 + H2O

AgCl + 2(NH4++OH) = [Ag(NH3)2]+Cl + 2H2O

- adaugand la solutia complexului (clorura diamino argentica), acidul azotic diluat, pana la
reactia acida, are loc reprecipitarea clorurii de argint :
( Ag(NH3)2+ + Cl– ) + 2( H+ + NO3– ) = AgCl + 2( NH4+ + NO3– )

2. Reactia cu (NH4)I

- iodura de argint este insolubila in carbonat si hidroxid de amoniu, si este solubila in tiosulfat
de sodiu si cianura de potasiu, cu formarea urmatorilor complecsi : Na 3[Ag(S2O3)2] si K[Ag(CN)2].

3. Reactia cu K2CrO4

Cromatul de potasiu precipita din solutiile sarurilor de argint, cromatul de argint, de culoare
rosu-brun :

2Ag+ + (2K+ + CrO42–) = Ag2CrO4 + 2K+

4. Reactia cu NaOH

Hidroxidul de sodiu precipita din solutiile sarurilor de argint, oxidul de argint Ag 2O, si nu
hidroxidul :

2Ag+ + 2OH– = Ag2O + H2O

5. Reactia cu H2S

Atat in mediu acid, cat si in mediu bazic, solutiile sarurilor de argint, precipita sulfura de argint, un
precipitat negru-brun :

2Ag+ + H2S = Ag2S + 2H+

III.2.2. MERCURUL - Hg

Greutatea atomica 200 ; Valenta +2, +1 ; Numarul de ordine 80

Mercurul formeaza saruri mercuroase, in care aparent este monovalent (format din molecule
duble), si saruri mercurice in care este bivalent :

Hg2(NO3)2 Hg(NO 3)2

Se observa ca in azotatul mercuros, mercurul este de asemenea bivalent, dar are o legatura
intre atomii de mercur, astfel incat el apare monovalent, de aceea scrierea corecta a azotatului
mercuros este : Hg2(NO3)2.
1. Reactia cu HCl

Acidul clorhidric diluat precipita din solutiile sarurilor mercuroase, clorura mercuroasa
(calomelul) Hg2Cl2, un precipitat alb care se innegreste in timp datorita descompunerii sale:

(Hg2 2+ + 2NO3-) + 2 (H+ + Cl- ) = Hg2Cl2 + 2(H+ + NO3-)

Hg2Cl2 HgCl 2 + Hg

       clorura mercuroasa este insolubila in apa, la cald, este de asemeni insolubila in NH 4OH cu
care reactioneaza formand clorura amino-mercurica de culoare alba, si mercur metalic,
negru, intregul precipitat avand culoare cenusie:

Hg2Cl2 + 2(NH4+ + OH-) = Cl-Hg-NH2 + Hg + 2H2O + (NH4+ + Cl-)

       clorura mercuroasa este solubila in HNO3 concentrat sau diluat, la cald:

3Hg2Cl2 + 8HNO3 = 3HgCl2 + 3Hg(NO3)2 + 2NO + 4H2O.

2. Reactia cu NH4I

Iodura de amoniu precipita din solutiile sarurilor mercuroase, iodura mercuroasa, de culoare
verde inchis, solubila in exces de reactiv:

Hg2 2+ + 2I- = Hg2I2

Hg2I2 + 2 (NH4+ + I-) = [HgI4](NH4)2 + Hg.

      la adaugarea in exces a iodurii de amoniu, se observa modificarea culorii precipitatului, din
verde inchis in gri datorita solubilizarii iodurii mercuroase si formarii in acelasi timp de
mercur metalic.

3. Reactia cuK2 CrO4

Cromatul de potasiu precipita din solutiile sarurilor mercuroase, cromatul mercuros, de


culoare rosu-aprins:

Hg2 2+ + (2K+ + CrO4 -2) = Hg2CrO4 + 2K+.

4. Reactia cu NaOH

Hidroxidul de sodiu precipita din solutiile sarurilor mercuroase, oxidul mercuros, de culoare
neagra, solubila in HNO3 concentrat si CH3COOH concentrat:

Hg2 2+ + 2HO- = Hg2O + H2O


5. Reactia cu H2S.

Hidrogenul sulfurat precipita din solutiile sarurilor mercuroase, sulfura mercurica si mercur
metalic, obtinandu-se un precipitat de culoare neagra:

Hg22+ + H2S = HgS + Hg+ 2H+

III.2.3. PLUMBUL - Pb

Greutatea atomica 207,21; Valenta 2+, 4+; Nr. de ordine 82.

1. Reactia cu HCl

Ionul clorura din acid clorhidric sau din alte cloruri, precipita la rece, clorura de plumb, un
precipitat alb format din cristale aciculare; acesta se dizolva in apa, la fierbere, recristalizand la racire tot
sub forma de ace stralucitoare sau in foite:

(Pb2+ + 2NO3-) + 2 (H+ + Cl-) = PbCl2 + 2(H++NO3-)

2. Reactia cu NH4I

Iodura de amoniu precipita din solutiile sarurilor de plumb iodura de plumb, precipitat de
culoare galbena, solubil in apa fierbinte si in exces de reactiv:

Pb2+ + 2(NH4+ + I-) =PbI2 + NH4+

PbI2 + 2(NH4+ + I-) = [PbI4 ] (NH4)2

3. Reactia cu K2CrO4

Cromatul de potasiu precipita din solutiile sarurilor de plumb cromatul de plumb, de culoare
galbena:

Pb2++ (2K+ + CrO42-) = PbCrO4+ 2K+

4. Reactia cu NaOH.

Hidroxidul de sodiu precipita din solutiile sarurilor de plumb, hidroxidul de plumb de culoare
alba, solubil in exces de reactiv:

Pb2++ 2(Na++OH-) = Pb (OH)2 + 2Na+

Pb (OH)2 + 2(Na++OH-) = Na2[Pb(OH)4]

5. Reactia cu H2S.
Hidrogenul sulfurat precipita din solutiile acidulate, neutre sau alcaline ale sarurilor de plumb,
sulfura de plumb un precipitat de culoare neagra:

Pb2+ + H2S = PbS + 2H+.

III.2.4. TABEL RECAPITULATIV

Proprietatile chimice ale cationilor grupei I-a analitice au fost sistematizate in urmatorul tabel:

Cation Ag+ Hg22+ Pb2+

Reactiv
HCl AgCl - precipitat alb Hg2Cl2-pp. alb insolubil in PbCl2-pp. alb cristalin, solubil
branzos, solubil in apa la cald si NH3, solubil in in apa la cald.
NH4OH, (NH4)2CO3 HNO3 dil. , la cald.
NH4I AgI - pp. alb-galbui, Hg2I2-precipitat verde PbI2 - pp. galben, solubil in
solubil in Na2S2O3 si KCN solubil in exces de reactiv : exces de reactiv: [PbI4](NH4)2
Hg+ [HgI4](NH4)2.
K2Cr2O4 Ag2CrO4--precipitat rosu- Hg2CrO4 - precipitat rosu- PbCrO4 - pp. galben.
brun aprins.
NaOH Ag2O - pp. negru Hg2O - pp. negru Pb(OH)2-pp. alb solu- bil in
exces de reactiv : [Pb(OH)4]Na2
H2S Ag2S-pp. negru HgS + Hg - pp. negru PbS - pp. negru

III.2.4. SEPARAREA SI IDENTIFICAREA PROPRIU-ZISA A GRUPEI I-A


ANALITICE

Pe baza proprietatilor chimice ale cationilor s-a elaborat o schema, cu ajutorul careia, cationii,
in cadrul unei grupe analitice, pot fi separati si identificati.

În cazul unui amestec necunoscut analiza calitativa incepe prin incercarea prezentei cationilor
din grupa I-a, adaugand, la o cantitate mica din proba de analizat (solutie), reactivul de grupa - HCl - al
acestei grupe analitice. Daca se observa formarea de precipitat, se adauga HCl 2N la intreaga cantitate
de proba, pana la precipitarea completa a grupei, care se verifica adaugand o picatura de reactiv in
exces la proba de analizat. În cazul in care nu se mai observa aparitie de precipitat, reactia se considera
terminata. Se separa solutia de precipitat, prin centrifugare si aspirarea solutiei limpezi, de deasupra
precipitatului. Se spala precipitatul cu o solutie diluata de acid clorhidric; prima solutie de spalare se
adauga solutiei separate. Precipitatul se prelucreaza conform urmatoarei scheme de separare

Schema de separare si identificare a cationilor din grupa I-a analitica

Solutie: Ag+ , Hg22+ , Pb2+ , + alti cationi


+ HCl

Pp. : AgCl , Hg2Cl2 , PbCl2

Solutiede alti cationi

+ 1 ml apa

fierbinte

Solutie: Pb2+, 2Cl-

Pp.: AgCl , Hg2Cl2

  +

+ K 2CrO4
Pp.: PbCrO4

galben

+ NH3

concentrat

Pp.: Cl-Hg-NH2 + Hg

negru

Solutie:[Ag(NH3)2Cl]

Hg 22+
Ag+ Pb2+

Activitate
practica

În vederea efectuarii practice a reactiilor chimice, pentru fiecare cation in parte, al acestei
grupe analitice, se va trasa urmatorul tabel, in care se va completa, in paralel cu efectuarea reactiei
chimice in eprubeta, ecuatia reactiei chimice, alaturi de observatiile care se refera la : solubilitatea
precipitatelor respective, aspectul lor, culoare, forma, etc. precum si alte observati

Cation Reactii chimice, solubilitate Observatii


III.3. SEPARAREA SI IDENTIFICAREA CATIONILOR GRUPEI A II-a ANALITICE
(GRUPA H2S)
Generalitati
Din aceasta grupa analitica fac parte acei cationi ale caror saruri solubile, precipita din solutiile
acide, sub actiunea H2S, la pH 0,5 sub forma de sulfuri. Acesti cationi sunt :

Hg2+, Pb2+, Cu2+, Cd2+, Bi3+, As(III,V), Sb(III,V), Sn(II,IV).

Posibilitatea de a se forma o sulfura in mediu acid se datoreaza produsului de solubilitate mic


al sulfurilor din aceasta grupa, spre deosebire de cationii grupei sulfurii de amoniu, ale caror sulfuri nu
se pot precipita in prezenta ionilor de hidrogen (mediu acid), pentru ca produsul de solubilitate al
acestor are o valoare mai mare; ionii de hidrogen prezenti scad puternic gradul de disociere al
hidrogenului sulfurat, astfel incat ionii S 2 raman in concentratie prea mica si nu mai pot determina o
formare de sulfura (nu ajung la valoarea ceruta de produsul de solubilitate al sulfurilor respective).

În prezenta alcaliilor, a sulfurilor si polisulfurilor alcaline, o parte din sulfurile acestei grupe
analitice functioneaza ca sulfoacizi respectiv oxisulfoacizi, formand sulfosaruri respectiv oxisulfosaruri,
care sunt combinatii solubile. Aceasta proprietate subdivide grupa hidrogenului sulfurat in doua
subgrupe :

a) Subgrupa sulfobazelor - care cuprinde cationii a caror sulfuri au caracter bazic, fiind
insolubile in alcalii, respectiv sulfura si polisulfura de amoniu. Din aceasta subgrupa fac parte urmatorii
cationi :

Hg2+, Pb2+, Cd2+, Cu2+, Bi3+.

b) Subgrupa sulfoacizilor - care cuprinde cationii a caror sulfuri au un caracter acid,


dizolvandu-se in sulfuri alcaline, alcalii, sulfura si polisulfura de amoniu, formand sulfosaruri solubile. Din
aceasta subgrupa fac parte urmatorii cationi :

As (III,V), Sb (III,V), Sn (II, IV).

Cationii grupei I-a analitice datorita faptului ca formeaza de asemeni sulfuri insolubile cu
sulfura si polisulfura de amoniu, si datorita precipitarii incomplete a acestora cu reactivul de grupa - HCl,
o parte ramanand in solutie, sunt de asemenea inclusi in subgrupa sulfobazelor (Pb).

Deci reactivul de grupa al cationilor grupei a II-a analitice este hidrogenul sulfurat, precipitarea
lor realizandu-se in urmatoarele conditii :

- pH = 0,5 (concentratia HCl = 0,33 N), verificabil cu metil-violet, pana la virajul acestuia la
culoarea galben-verde ;

- temperatura : 80 - 100C;

- concentratia reactivului : 0,1M H 2S.

III.3.1.MERCURUL - Hg2+
1. Reactia cu H2S

Cu cationul grupei sarurile solubile ale cationului mercuric formeaza o sulfoclorura de culoare
alba : 2HgS.HgCl2 care prin adaugare in continuare de H 2S trece in galben, apoi brun pana la negru,
obtinandu-se sulfura mercurica :

3(Hg2++2Cl-) + 2(2H++S-) = 2HgS.HgCl2 + 4(H++Cl-)

HgS.HgCl2 + H2S = 2HgS + 2(H++Cl-)

- sulfura mercurica este solubila in apa regala (HCl : HNO 3 = 3:1), HNO3 concentrat la fierbere, si
este insolubila in (NH4)2S2 :

3HgS + 6HCl + 2HNO3 = 3HgCl2 + 3S + 2NO + 4H2O

2. Reactie cu NH4I

Cu iodura de amoniu, sarurile solubile ale cationului mercuric, precipita iodura mercurica, de
culoare rosie, solubila in exces de reactiv, cu formarea unui complex de tetraiodomercuriat de amoniu,
incolor.

Hg2+ + 2I- = HgI2

HgI2 + 2I- = [HgI4]2-

3. Reactia cu NH4OH

Sarurile solubile ale cationului mercuric formeaza cu hidroxidul de amoniu, un precipitat alb,
format din clorura amino-mercurica Cl - Hg - NH 2 :

(Hg2++2Cl-) + 2(NH4++OH-) = Cl-Hg-NH2 + (NH4++Cl-) + 2H2O

4. Reactia cu KOH

Cationul mercuros formeaza cu hidroxidul de potasiu un precipitat de oxid mercuric, de


culoare galbena:

(Hg2++2Cl-) + 2(K++OH-) = HgO + 2(K++Cl-) + H2O

5. Reactia cu SnCl2

Clorura stanoasa formeaza cu cationul mercuric, un precipitat alb de clorura mercuroasa, care
reactioneaza mai departe cu excesul de clorura stanoasa, formand mercur metalic, negru.

2(Hg2++ 2Cl-) + (Sn2++2Cl-) = Hg2Cl2 + (Sn4++4Cl-)


(2Hg2++2Cl-) + (Sn2++ 2Cl-) = 2Hg + (Sn4++4Cl-)

III.3.2. CUPRUL - Cu

Greutatea atomica 63,54 ; Valenta 1+, 2+ ; Numar de ordine 29

1. Reactia cu H2S

Cu reactivul grupei, sarurile solubile ale cationului de cupru (II) formeaza un precipitat negru
coloidal, de sulfura cuprica, solubila in acid azotic diluat, la cald, in cianura de potasiu, cu formarea unui
complex solubil : [Cu(CN) 4]2-, si este insolubil in acid sulfuric la cald, HCl concentrat si partial insolubil in
disulfura de amoniu.

(Cu2++SO42-) + H2S = CuS + (2H++SO42-)

2. Reactia cu KOH

Cu hidroxidul de potasiu, sarurile solubile ale cationului de cupru (II), precipita hidroxidul de
cupru de culoare albastra, care se descompune la incalzire, cu formarea oxidului de cupru , negru.

(Cu2++SO42-) + 2(K++OH-) = Cu(OH)2 + (2K++SO42-)

Cu(OH)2  CuO + H2O

3. Reactia cu NH4OH

Cationul de cupru (II), cu o cantitate mica de hidroxid de amoniu, formeaza o sare bazica verde,
care in exces de reactiv se dizolva cu formarea unui complex cuproamoniacal de culoare albastru-azuriu.

2(Cu2++SO42-) + 2(NH4++OH-) = CuSO4Cu(OH)2 + (2NH4++SO4-)

CuSO4Cu(OH)2 + 6(NH4++OH-) + 2(2NH4++SO42-) = 2[Cu(NH3)4]SO4 + 8H2O

4. Reactia cu K4[Fe(CN)6]

Ferocianura de potasiu, precipita din solutiile solubile ale cationului de cupru, ferocianura de
cupru, de culoare rosu-bruna, solubila in amoniac si insolubila in acizi diluati.

2(Cu2++SO42-) + K4[Fe(CN)6] = Cu2[Fe(CN)6] + 2(2K++SO42-)

5. Reactia cu NH4I

Cationul de cupru formeaza cu iodura de amoniu, iodura de cupru (II), care se descompune cu
formare de iodura cuproasa (I) si iod molecular, intregul precipitat fiind de culoare maroniu-galbui :
2Cu2+ + 4(NH4++I-) = 2CuI + I2 + 4NH4+

6. Coloratia flacarii

Sarurile volatile de cupru coloreaza flacara incolora a unui bec de gaz, in albastru sau in verde.
Aceasta reactie se executa cu ajutorul unui varf de grafit (creion), care se introduce succesiv in HCl si
apoi in flacara, pana cand flacara ramane incolora, dupa care varful de creion se introduce in HCl si apoi
in sarea de cupru utilizata pentru analiza, apoi in flacara cand se observa culoarea imprimata flacarii de
sarea de cupru.

7. Reactia cu acidul rubeanic - (NH=C-SH 2)2

Solutia alcoolica de acid rubeanic, precipita din solutiile amoniacale sau slab acide ale sarurilor
de cupru, sarea complexa de cupru, greu solubila (rubeanatul de cupru) de culoare neagra, insolubila in
amoniac si in acizi minerali diluati.

Structura posibila a rubeanatului de cupru este :

8. Reactia cu ditizona ( C6H5-NH-NH-CS-N=N-C6H5 )

La solutia de ditizona in CCl4 se adauga solutia acidulata a sarii de cupru, se agita puternic si se
lasa apoi in repaus. În prezenta ionilor de cupru culoarea verde a solutiei de reactiv trece in violet.

III.3.3. PLUMBUL - PB

1. Reactia cu H2S

Cu reactivul grupei, in mediu acid, cationul de plumb precipita sulfura de plumb de culoare
neagra, solubil in HNO3 2N.

Pb2+ + H2S = PbS + 2H+


3PbS + 8(H++NO3-) = 3(Pb2++ 2NO3-) + 3S + 2NO + 4H2O

2. Reactia cu KOH

Cu hidroxidul de potasiu, cationul de plumb precipita sub forma de hidroxid de plumb, de


culoare alba, solubil in exces de reactiv.

Pb2+ + 2OH = Pb(OH)2

Pb(OH)2 + 2OH = PbO2 + 2H2O

3. Reactia cu NH4OH

Hidroxidul de amoniu precipita din solutiile sarurilor solubile de plumb, hidroxidul de plumb de
culoare alba, insolubil in exces de reactiv.

(Pb2++2NO3) + 2(NH4++OH) = Pb(OH)2 + 2(NH4++NO3)

4. Reactia cu H2SO4

Acidul sulfuric, precipita din solutiile cationului de plumb, sulfatul de plumb, de culoare alba,
solubil in HCl concentrat si H2SO4 concentrat.

Pb2+ + SO42- = PbSO4

PbSO4 + (2H++SO42-) = (Pb2++2HSO4-)

PbSO4 + (2H++Cl-) = (PbCl42-+2H+) + (2H++ SO42-)

5. Reactia cu K4[Fe(CN)6]

Cu ferocianura de potasiu, precipita ferocianura de plumb de culoare alba, insolubila in acizi


diluati.

2Pb2+ + [Fe(CN)6]4- = Pb2[Fe(CN)6]

6. Reactia cu K2CrO4

Cationul de plumb formeaza cu cromatul de potasiu, cromatul de plumb, un precipitat de


culoare galbena.

Pb2+ + CrO42- = PbCrO4

7. Reactia cu ditizona (difeniltiocarbazona)


C6H5-N=N-SC-NH-NH-C6H5

Ditizona produce cu sarurile de plumb un complex intern, de culoare rosu-caramiziu.

III.3.4.CADMIUL - Cd

Greutatea atomica 112,41 ; Valenta 2+ ; Numarul de ordine 48

1. Reactia cu H2S

Cu reactivul grupei sarurile solubile ale cationului de cadmiu, precipita (din solutii acide),
sulfura de cadmiu, un precipitat de culoare galben intens, solubil in HCl, H 2SO4 diluati, HNO3 2N, la cald,
precum si in solutie saturata de NaCl cu care formeaza o sare complexa solubila.

Cd2+ + H2S = CdS + 2H+

CdS + 2(H++ Cl-) = (Cd2++2Cl-) + H2S

CdS + (2H++ SO4) = (Cd2++ SO42-) + H2S

3CdS + (2H++ SO42-) = 3(Cd2++ 2NO3-) + 3S + 2NO + H2O

CdS + 4(Na++ Cl-) = Na2[CdCl4] + (2Na++S2-)

2. Reactia cu KOH

Hidroxidul de potasiu, precipita din solutiile sulfurilor solubile de cadmiu, hidroxidul de cadmiu,
un precipitat alb gelatinos, insolubil in exces de reactiv, dar solubil in HCl.

Cd2+ + 2OH- = Cd(OH)2

Cd(OH)2 + 2H+ = Cd2+ + H2O

3. Reactia cu NH4OH

Hidroxidul de amoniu adaugat in cantitate mica la solutia unei sari solubile de cadmiu, duce la
formarea hidroxidului de cadmiu, solubil in exces de reactiv, cu formarea unui complex incolor, care este
distrus sub actiunea hidrogenului sulfurat cu reprecipitarea sulfurii de cadmiu de culoare galben intens.

Cd2+ + 2(NH4++OH-) = Cd(OH)2 + 2NH4+

Cd(OH)2 + 4(NH4++OH-) = [Cd(NH3)4](OH)2 + 4H2O

[Cd(NH3)4](OH)2 + H2S = CdS + 2NH3 + 2(NH4++OH-)


4. Reactia cu K4[Fe(CN)6]

Ferocianura de potasiu formeaza cu cationul de cadmiu, ferocianura de cadmiu, un precipitat


alb amorf, solubil in acizi minerali.

Cd2+ + [Fe(CN)6]4- = Cd2[Fe(CN)6]

Cd2[Fe(CN)6] + 4H+ = 2Cd2+ + H4[Fe(CN)6]

5. Reactia de reducere a Cd2+ cu Zn (Al, Mg) metalic

Zincul, magneziul si aluminiul precipita cadmiul metalic din solutiile sarurilor sale.

Cd2+ + Zn (Al, Mg) = Cd + Zn2+

6. Reactia cu ditizona

La solutia de ditizona se adauga o picatura din solutia neutra sau acida a sarii de cadmiu. Se
formeaza o sare complexa interna, ditizonatul de cadmiu, si culoarea verde a solutiei trece in rosu-fraga.

7. Reactia cu difenil-carbazida (C6H5-NH-NH)2CO

Difenil-carbazida formeaza cu sarurile de cadmiu un complex albastru-violet.

III.3.5. BISMUTUL - Bi

Greutatea atomica 209 ; Valenta 3+, 5+ ; Numarul de ordine 83

Hidroliza sarurilor de bismut

Ionii de bismut (Bi3+) exista in solutie apoasa numai in mediu puternic acid. În mediu slab acid
sau neutru, ionul de bismut hidrolizeaza si formeaza cationul complex BiO + (ion de bismutil).

Bi3+ + HOH = BiO+ + 2H+

1. Reactia cu H2S

Cu reactivul grupei, precipita din solutiile acidulate ale sarurilor de bismut, sulfura de bismut,
de culoare brun-inchis.

2Bi3+ + 3H2S = Bi2S3 + 6H+

- sulfura de bismut este solubila in HNO 3 2N si insolubila in acizi diluati si sulfuri alcaline.

Bi2S3 + 8(H++NO3-) = 2(Bi3++3NO3-) + 2NO + 3S + 4H2O


2. Reactia cu KOH

Cationul de bismut (III), precipita cu hidroxidul de potasiu, hidroxidul de bismut, alb, care se
ingalbeneste usor prin incalzire, datorita formarii hidroxidului de bismutil BiO(OH).

Bi3+ + 3OH- = Bi(OH)3

to

Bi(OH)3  BiO(OH) + HOH

3. Reactia cu NH4OH

Cu hidroxidul de amoniu, sarurile solubile ale cationului de bismut, precipita sub forma de
hidroxid de culoare alba, care se ingalbeneste la incalzire, si care este solubil in acizi minerali diluati si
insolubil in exces de reactiv sau KCN (spre deosebire de Cd si Cu).

Bi3+ + 3(NH4++OH-) = Bi(OH)3 + 3NH4+

4. Reactia cu NH4I

Iodura de potasiu, precipita din solutiile acidulate si concentrate ale cationului de bismut,
iodura de bismut, de culoare neagra, care se dizolva in exces de reactiv cu formarea unui complex de
culoare portocaliu inchis, si care, prin diluare nu prea puternica cu apa reprecipita iodura de bismut, de
culoare neagra.

Bi3+ + 3I- = BiI3

BiI3 + I- = BiI4-

5. Reactia cu KCN

Cu cianura de potasiu, cationul de bismut, precipita hidroxidul de bismut si nu cianura,


conform reactiilor :

3CN- + 3HOH = HCN + 3OH-

Bi 3+ + 3OH-  Bi(OH)3

6. Reactia de reducere a Bi3+

O reactie foarte sensibila, e reactia de reducere cu Sn 2+care se realizeaza in modul urmator : la


solutia de SnCl2 se adauga KOH pana la dizolvarea hidroxidului si apoi se adauga o cantitate foarte mica
din solutia analizata. În felul acesta sub actiunea KOH in exces, se obtine hidroxidul de bismut, de
culoare alba, care sub actiunea SnO 22-se innegreste, datorita bismutului metalic fin divizat care se
formeaza.

(Sn2+ 2Cl-) + 2OH- = Sn(OH)2 + 2Cl-

Sn(OH)2 + 2OH- = SnO22- + 2HOH

Bi3+ + 3OH- = Bi(OH)3

Bi(OH)3 + SnO22- = Bi + 3SnO32- + 2HOH

III.3.6. ARSENIUL - As (V, III)

Greutatea atomica 74,91 ; Valenta 3+, 5+ ; Numarul de ordine 33

Arsenul (V)

1. Reactia cu H2S

Prin barbotarea la rece a unui curent de hidrogen sulfurat, intr-o solutie acidulata de H 3AsO4,
nu se separa imediat precipitat de sulfura si solutia nu se coloreaza. Abia dupa o perioada mai lunga de
timp, se obtine un precipitat galben de sulfura de arsen. Precipitarea are loc mai rapid, daca solutia de
acid arsenic este adusa la fierbere si mediul este suficient de acid.

H2AsO4 + 5HCl = AsCl5 + 4HOH

2AsCl5 + 5H2S = As2S5 + 10HCl

2. Reactia cu AgNO3

Cationul de arsen formeaza cu azotatul de argint, un precipitat de arseniat de argint, de


culoare brun-roscata.

3Ag+ + AsO43- = Ag3AsO4

3. Reactia cu NH4I

Ionul de iodura reduce cationul de As (V) la As (III), in mediu acid.

AsO43- + 2I- + 2H+ = AsO33- + I2 + HOH

4. Reactia comuna ionului arsenios si ionului arsenic - Proba Marsh-Liebing (oglinda de


arsen)
Intr-o eprubeta se introduce putin trioxid de arsen si se trateaza cu cativa ml de HCl concentrat
si cateva granule de zinc metalic.

Se astupa gura eprubetei cu un dop de pluta prin care trece un tub de sticla efilat. Se asteapta
cateva minute, lasand eprubeta sub nisa. Se aprinde gazul care se degaja prin tubul de sticla, si se
introduce in flacara o capsula cu apa rece. Se constata formarea pe peretele capsulei a unei oglinzi.

Reactiile care au loc in decursul acestui experiment sunt :

Zn + 2HCl = ZnCl2 + 2H - hidrogen in stare nascanda

As2O3 + 12H = 2AsH3 + 3H2O

- aprinzand hidrogenul in exces, se degaja o caldura care descompune AsH 3.

2AsH3  2As + 3H2

Arsenul (III)

1. Reactia cu H2S

Pentru precipitare, se aciduleaza puternic cu HCl, dupa care se barboteaza cu hidrogen


sulfurat, pana cand precipita sulfura arsenoasa, sub forma de fulgi de culoare galben intens, solubila in
sulfura de amoniu, hidroxizi alcalini, hidroxid de amoniu si carbonat de amoniu.

2(3H++AsO43-) + 6(H++ Cl-) = 2AsCl3 + 6HOH

2AsCl3 + 3H2S = As2S3 + 6HCl

2. Reactia cu AgNO3

Azotatul de argint precipita arsenul trivalent sub forma de arseniat de argint, de culoare
galbena, solubil in amoniac.

AsO33- + 3Ag+ = Ag3AsO3

3. Reactia cu SnCl2 (reactia Bettendorf)

Clorura stanoasa, dizolvata in HCl fumans, reduce la cald combinatiile arsenului trivalent la
arsen metalic, care se separa sub forma unui precipitat amorf de culoare brun inchis.

2As3+ + 3Sn2+ = 2As + 3Sn4+

III.3.7. STIBIUL (III) - Sb


Greutatea atomica 121,76 ; Valenta 3+, 5+ ; Numarul de ordine 51

1. Reactia cu H2S

Cu hidrogenul sulfurat, solutiile acidulate ale stibiului trivalent, precipita sub forma de sulfura
de culoare portocalie, fiind un precipitat coloidal.

2Sb3+ + 3H2S = Sb2S3 + 6H+

2. Reactia cu hidroxizii alcalini

Sarurile solubile ale stibiului trivalent formeaza cu hidroxizii alcalini, hidroxidul de stibiu, solubil
in exces de reactiv.

Sb3+ + 3OH- = Sb(OH)3

Sb(OH)3 + (Na++OH-) = NaSbO2 + 2HOH

3. Reactia cu KI

Iodura de potasiu precipita din solutiile acidulate ale cationului de stibiu trivalent, iodura de
stibiu de culoare galbena.

Sb3+ + 3I- = SbI3

4. Reducerea Sb (III)

Zn, Fe sau Al precipita din solutiile sarurilor de stibiu un precipitat fin, de stibiu metalic redus,
negru.

2Sb3+ + 2Zn = 2Sb + 3Zn2+

III.3.8. STANIUL (II) - Sn

Greutatea atomica 118,7 , Valenta 2+, 4+ ; Numarul de ordine 50

1. Reactia cu H2S

Sarurile solubile ale staniului bivalent, precipita din solutiile acidulate, un precipitat de
culoarea ciocolatei, de sulfura stanoasa, solubila in polisulfura de amoniu, HCl concentrat la cald si
insolubil in HNO3 concentrat.

Sn2+ + H2S = SnS + 2H+

2. Reactia cu hidroxizii alcalini


Cu hidroxizii alcalini, cationul de staniu (II) formeaza hidroxidul stanos de culoare alba, solubil
in acizi si alcalii.

Sn2+ + OH- = Sn(OH)2

Sn(OH)2 + OH- = SnO22- + 2HOH

Sn(OH)2 + 2H+ = Sn2+ + 2HOH

3. Reactia cu K4[Fe(CN)6]

Ferocianura de potasiu formeaza cu cationul de staniu (II) un precipitat, de ferocianura


stanoasa, de culoare alba, solubil in HCl concentrat si fierbinte.

4. Reactia cu HgCl2

La o solutie saturata de clorura mercurica, se adauga cu grija clorura stanoasa, pana se obtine
un precipitat alb matasos de clorura mercuroasa. La adaugar7ea unui exces de clorura stanoasa, se
obtine un precipitat negru de mercur metalic, redus.

2(Hg2+ + 2Cl-) + (Sn2++2Ci-) = Hg2Cl2 + (Sn4++4Cl-)

Hg2Cl2 + (Sn2++2Cl-) = (Sn4++4Cl-) + 2Hg

III.3.9. TABELE RECAPITULATIVE

Proprietatile chimice ale cationilor grupei a II-a analitice au fost sistematizate, pe subgrupe, in
urmatoarele tabele :

Subgrupa sulfobazelor

Cation Hg2+ Pb2+ Cu2+ Cd2+ Bi3+

Reactiv
H2S HgS - pp. PbS - pp. CuS - pp. negru CdS - pp. Bi2S3 - pp.
negru negru galben brun
NaOH HgO - pp. Pb(OH)2 - pp. - la rece : Cd(OH)2 - pp. sare
galben alb sol. in alb bazica ,
exces de Cu(OH)2 - pp. alba. În
NaOH albastru exces de
NaOH,
- la cald : Bi(OH)3 -
pp. alb
CuO - pp. negru
NH4OH ClHgNH2 - pp. Pb(OH)2 - pp. CuSO4Cu(OH)2 Cd(OH)2 - pp. -
alb alb insolubil alb
in exces de
reactiv pp. verde, sol. in
exces de reactiv ;

[Cu(NH3)4]2+
HCl Hg2+ PbCl2 - pp. alb Cu2+ Cd2+ Bi3+
KI HgI2 - pp. rosu PbI2 - pp. CuI2+I2 - pp. alb- [CdI4]2- - BiI3 - pp.
sol. in exces galben, sol. in maroniu incolor negru, sol.
(NH4I) de reactiv exces de in exces de
reactiv reactiv
K4[Fe(CN)6] pp. galbui de Ferocianu- ra Cu2[Fe(CN)6] - pp. Ferocianura pp. galbui
comp. de Pb - pp. rosu-brun de Cd - pp.alb de saruri de
necunoscu-ta alb amorf Bi3+

Subgrupa sulfoacizilor

Cation As5+ Sb3+ Sn2+

Reactiv
H2S As2S5 - pp. galben Sb2S3 - pp. rosu SnS - pp.
portocaliu, solubil in HCl
brun-murdar
AgNO3 Ag3AsO4 - pp. rosu - - -
caramiziu
KI - separa I2 , in mediu - nu pune I2 in libertate -
acid
HgCl2 - - Hg2Cl2  Hg

pp. alb pp. negru

III.3.10. SEPARAREA SI IDENTIFICAREA PROPRIU-ZISA A CATIONILOR


GRUPEI a II-a ANALITICE

În vederea separarii si identificarii cationilor acestei grupe analitice se va proceda in modul


urmator:

Daca portiunea din filtratul de la grupa acidului clorhidric, sau din solutia initiala, nu a format
nici un precipitat cu HCl, ea este tratata in continuare cu hidrogen sulfurat (fie solutie apoasa, obtinuta
prin barbotarea hidrogenului sulfurat in apa, fie hidrogen sulfurat gazos), si se observa schimbarile care
au loc. In cazul in care se produce o reactie vizibila, se procedeaza la precipitarea cu hidrogen sulfurat a
intregii solutii.

Deoarece elementele din aceasta grupa analitica, nu toate precipita instantaneu, mai ales cand
sunt in urme, o simpla trecere la rece de H 2S in solutie nu este in toate cazurile suficienta. Pentru se va
proceda in modul urmator : solutia obtinuta la separarea grupei I-a analitice, se incalzeste la 60-70 ¤C,
dar nu se fierbe. Încalzirea favorizeaza aglomerarea precipitatelor. Dupa ce solutia a fost incalzita, se
barboteaza hidrogen sulfurat sau se adauga o solutie saturata de H 2S. Barbotarea, respectiv cantitatea
de solutie de H2S adaugata, se face pana la precipitarea completa a elementelor din aceasta grupa.
Trecerea H2S timp mai indelungat este necesara pentru precipitarea unor sulfuri care nu precipita
instantaneu, asa cum sunt sulfurile de Pb, Hg, Cd si Sn, mai ales cand acestea se gasesc in urme; de
asemeni este nevoie de un timp mai indelungat pentru a se separa As 2S5.

În precipitarea acestor sulfuri trebuie tinut seama si de cantitatea de acid clorhidric adaugat
pentru crearea pH-ului necesar precipitarii. O cantitate prea mare de acid determina trecerea in solutie
a sulfurilor din aceasta grupa, care sunt mai solubile, cum sunt: PbS, CdS, SnS si care, din aceasta cauza,
ar putea fi regasite in grupa urmatoare. Daca se adauga o cantitate prea mica de acid, ar putea precipita
sulfurile din grupa urmatoare, in special sulfura de zinc.

Pentru a evita aceste erori, se recomanda ca pentru fiecare 10 ml de solutie de analizat, sa se


adauge 2 ml HCl 2N.

În urma precipitarii cu hidrogen sulfurat, formarea unui precipitat, dovedeste prezenta a cel
putin unui element din aceasta grupa. Cand se gasesc toate elementele din grupa, precipitatul este
format din urmatoarele sulfuri :

HgS PbS CuS CdS Bi2S3

negru negru negru galben brun


As2S3 As2S5 Sb2S3 Sb2S5 SnS SnS2

galben galben portocaliu portocaliu brun-murdar galben

Dupa precipitarea tuturor cationilor din aceasta grupa si separarea lor de solutia supernatanta,
in vederea identificarii, precipitatul obtinut se prelucreaza conform urmatoarei scheme de separare si
identificare :

Schema de separare si identificare a cationilor din grupa a II-a analitica ( grupa H2S).

Pb2+, Hg2+, Cu2+, Cd2+, Bi3+, As3+, As5+, Sb3+, Sb5+, Sn 2+, Sn4+

+ H 2S /HCl

Pp. PbS, HgS, CuS, CdS, Bi2S3, As2S3 , As2S5 , Sb2S3 , Sb2S5 , SnS , SnS2
+ (NH 4)2S2 la cald

Pp. PbS , HgS, CuS, CdS, Bi2S3

+ AsS 43- , SbS43- , SnS33-

+ HNO3 la cald

Pp.HgS

negru

+ H 2SO4 pana la reactie acida

Pp. As2S5, Sb2S5, SnS2

+ Cu2+ , Cd2+ , Pb2+,

Bi3+ , H+
[Cu(NH3)4]2+

albastru

[Cd(NH3)4]2+

incolor

+ apa regala + NH3 conc. + HCl concentrat

Pp.Pb(OH)2, Bi(OH)3

Sb3+, Sn4+

Pp.galben

As2S5

Hg2+

  +

+
+ SnCl2 + NaOH30%

[Pb(OH)4]2-

Pp.Bi(OH)3

Hg2Cl2pp.

alb

  +NaClO3 + H2S

H3AsO4

+ (NH 4)2HPO4

+SnCl2 +SnCl2 + K2CrO4

exces KOH CH 3COOH + AgNO3

Pp.brun roscat de Ag3AsO4


Pp.portocaliu de Sb2S3

Pp.galben

PbCrO4

Bi metalic

Hg cenusiu

  + KCN

[Cd(CN)4]2-

[Cu(CN)4]2-

incolori

+ Zn metalic

SnCl2+ ZnCl2

 
+ H 2S

Pp.galben de CdS

+ HgCl 2

Pp.cenusiu-negru de

SnCl2+ Hg2Cl2+ Hg

Activitate practica

În vederea efectuarii practice a reactiilor chimice, pentru fiecare cation in parte, al acestei
grupe analitice, se va trasa urmatorul tabel, in care se va completa, in paralel cu efectuarea reactiei
chimice in eprubeta, ecuatia reactiei chimice, alaturi de observatii care se refera la: solubilitatea
precipitatelor respective, aspectul lor culoare, forma, etc. precum si alte observatii.

Cation Reactii chimice , solubilitate Observatii


III.4. SEPARAREA SI IDENTIFICAREA CATIONILOR GRUPEI A III-a
ANALITICE (GRUPA (NH4)2S)

Generalitati

Elementele din aceasta grupa, precipita, cu ionul sulfura, in mediu neutru sau alcalin.

Reactivul de grupa este sulfura de amoniu, (NH 4)2S, iar precipitarea se face in prezenta de
hidroxid de amoniu. Sulfura de amoniu, nu precipita in mediu acid nici unul din elementele acestei
grupe, dar in mediu bazic si la fierbere o parte din elementele acestei grupe precipita sub forma de
sulfuri, iar altele sub forma de hidroxizi, datorita hidrolizei acestor sulfuri in mediu apos.

Cationii care fac parte din aceasta grupa sunt :

Fe3+, Al3+, Cr3+, Fe3+, Ni2+, Zn2+, Mn2+, Co2+.


În functie de modul cum precipita, cationii acestei grupe analitice se impart in doua subgrupe,
si anume :

a) Subgrupa cationilor trivalenti : Fe3+, Al3+, Cr3+

Acesti cationi formeaza cu reactivul grupei, in conditiile mai sus mentionate, hidroxizi conform
ecuatiei generale :

2Me3+ + 3(NH4)2S + 6HOH = 2Me(OH)3 + 6NH4+ + 3H2S

in care Me3+ reprezinta unul din cei trei cationi trivalenti ai acestei subgrupe.

b) Subgrupa cationilor bivalenti : Fe2+, Co2+, Ni2+, Mn2+, Zn2+

Acesti cationi formeaza cu reactivul grupei, sulfuri, conform ecuatiei generale

Me2+ + (NH4)2S = MeS + 2NH4+

in care Me2+ reprezinta unul din cei cinci cationi ai acestei subgrupe.

Deci reactivul de grupa al acestor cationi este sulfura de amoniu, precipitarea realizandu-se in
urmatoarele conditii :

- pH  9, creat prin adaugare de NH4Cl si NH4OH pana la reactie alcalina (turnesol albastru).

- temperatura : 80 - 100¤C (la fierbere).

- concentratia reactivului : CNH3 = 1M, CS2- = 10-9g / l

III.4.1. ALUMINIUL - Al

Greutatea atomica 26,97 ; Valenta 3+ ; Numarul de ordine 13

1. Reactia cu (NH4)2S

Cu sulfura de amoniu, in mediu de clorura de amoniu si hidroxid de amoniu, cationul de


aluminiu, precipita sub forma de hidroxid, de culoare alba, gelatinoasa. El are un caracter amfoter, fiind
solubil atat in acizi cat si in baze.

Al3+ + 3(NH4)2S = Al2S3 + 6NH4+

Al2S3 + 6HOH = 2Al(OH)3 + 3H2S

- caracterul amfoter al aluminiului se observa mai usor daca hidroxidul de aluminiu este scris
sub urmatoarea forma :
Al(OH)3  H3AlO3  AlO2- + HOH

Al(OH)3 + 3H+ = Al3+ + 3HOH

AlO2- + (Na+ + OH-) = NaAlO2 + OH-

2. Reactia cu KOH

Cu hidroxidul de potasiu, cationul de aluminiu, formeaza hidroxidul de aluminiu, un precipitat


alb gelatinos, solubil in exces de reactiv, cu formarea hidroxoaluminatului, care cu clorura de amoniu
reprecipita hidroxidul de aluminiu.

Al3+ + OH- = Al(OH)3

Al(OH)3 + KOH = K[Al(OH)4]

K[Al(OH)4] + NH4Cl = NH4[Al(OH)4] + KCl

NH4[Al(OH)4]  Al(OH)3 + NH4OH

3. Reactia cu NH4OH

Hidroxidul de amoniu formeaza cu cationul de aluminiu, hidroxidul de aluminiu, care in exces


mare de reactiv formeaza un hidroxoaluminat de amoniu, partial solubil.

Al3+ + 3(NH4++OH-) = Al(OH)3 + NH4+

Al(OH)3 + (NH4++OH-) = NH4[Al(OH)4]

4. Reactia cu Na2CO3 si K2CO3

Cu carbonatii alcalini, cationul de aluminiu formeaza nu carbonati, ci hidroxidul corespunzator,


datorita hidrolizei, hidroxid solubil in exces de reactiv.

2Al3+ + 3HOH + 3CO32- = 2Al(OH)3 + 3CO2

5. Reactia cu alizarina S (SC14H5O2(OH)2SO3Na)

Alizarina S formeaza cu sarurile de aluminiu, un lac de culoare rosie. Aceasta se obtine astfel :
precipitatul de Al(OH)3 se dizolva in 1-2 ml solutie alcoolica 0,1 % de alizarina S. Se adauga NH 4OH pana
la reactie alcalina. Se fierbe, se raceste si se aciduleaza cu CH 3COOH pana la aparitia unui precipitat de
culoare rosu inchis.

III.4.2. CROMUL - Cr (III)


Greutatea atomica 52,01 ; Valenta 2+, 3+, 6+ ; Numarul de ordine 24

1. Reactia cu (NH4)2S

Reactia decurge in mediu de clorura de amoniu si amoniac, la fierbere, cand se obtine un


precipitat verde-cenusiu gelatinos de hidroxid de crom (III).

2Cr3+ + 3(NH4)2S = Cr2S3 + 6NH4+

Cr2S3 + 6HOH = 2Cr(OH)3 + 3H2S

2. Reactia cu hidroxizi alcalini

Hidroxizii alcalini, precipita din solutiile sarurilor solubile de crom (III), hidroxidul de crom,
solubil in acizi si baze (caracter amfoter).

Cr(OH)3 + 3H+ = Cr3+ + 3HOH

Cr(OH)3 + NaOH = NaCrO2 + HOH

3. Reactia cu NH4OH

Hidroxidul de amoniu, formeaza cu cationul de crom (III), hidroxidul de crom, de culoare verde-
cenusiu gelatinos, care in exces de amoniac si in prezenta de clorura de amoniu, formeaza clorura
hexaaminocromica, violeta. Prin diluare si fierbere se reprecipita hidroxidul de crom.

Cr(OH)3 + 3(NH4++OH-) + 3(NH4++Cl-) = [Cr(NH3)6]Cl3 + 6HOH

4. Reactia cu Na2CO3

Carbonatul de sodiu formeaza cu cationul de crom (III), hidroxidul de crom, verde-cenusiu.

2Cr3+ 3HOH + 3CO32- = 2Cr(OH)3 + 3CO2

5. Reactia cu arseniatul de sodiu - N3AsO4

Arseniatul de sodiu formeaza cu cationul de crom (III), arseniatul de crom, greu solubil.

Cr3+ + Na3AsO4 = CrAsO4 + 3Na+

6. Reactia de oxidare a Cr3+ cu KMnO4, in mediu neutru

Permanganatul de potasiu, oxideaza cromul trivalent la crom hexavalent, la fierbere, conform


reactiei :
CrCl3 + KMnO4 + 2HOH = H2CrO4 + MnO2 + KCl + 2HCl

7. Reactia de reducere a Cr6+ la Cr3+

Reducerea se face cu H2S, KI, FeSO4 sau H2O2, in mediu acid, culoarea portocalie a bicromatului
trecand in verde.

Cr2O72- + 3H2S + 8H+ = 2Cr3+ + 3S + 7HOH

Cr2O72- + 6I- + 14 H+ = 2Cr3+ + 3I2 + 7HOH

Cr2O72- + 6Fe2+ + 14 H+ = 2Cr3+ + 6Fe3+ + 7HOH

8. Reactia specifica Cr6+

La o solutie de cromat de potasiu, se adauga H 2SO4 2M, pana la reactie acida (solutia devine
portocalie), se adauga apa oxigenata (H 2O2) 30 % ; in prezenta de acetat de etil, se formeaza un inel
albastru intens.

Na2CrO4 + 2H2O2 + H2SO4  CrO5 + Na2SO4 + 3HOH

- cromatul are proprietatea de a trece cu usurinta, in mediu acid, in prezenta apei oxigenate, in
combinatii intens colorate, datorita formarii acizilor percromici, mai stabili in eteri decat in mediu apos.

III.4.3. FIERUL - Fe (III)

Greutatea atomica 55,85 ; Valenta 2+, 3+, 6+ ; Numarul de ordine 26

1. Reactia cu (NH4)2S

Cu reactivul grupei, cationul de fier (III), reactioneaza in mediu de hidroxid de amoniu si clorura
de amoniu, la fierbere, cu formare de hidroxid feric, de culoare bruna. Cand precipitarea se face la rece,
se formeaza sulfura ferica de culoare neagra, solubila in HCl.

2Fe3+ + 3(NH4)2S = Fe2S3 + 6NH4+

Fe2S3 + 6HOH = 2Fe(OH)3 + 3H2S

Fe2S3 + 4HCl = 2FeCl2 + S + 2H2S

2. Reactia cu KOH
Sarurile solubile ale cationului de fier (III), formeaza cu hidroxidul de potasiu, hidroxidul feric,
de culoare brun-roscata.

Fe3+ + 3OH- = Fe(OH)3

se va completa, in paralel cu efectuarea reactiilor chimice 3. Reactia cu NH4OH

Cationul de fier (III), formeaza cu hidroxidul de amoniu, hidroxidul de fier, un precipitat amorf,
brun-roscat.

Fe3+ + 3(NH4++OH-) = Fe(OH)3 + 3NH4+

4. Reactia cu K4[Fe(CN)6]

Ferocianura de potasiu, formeaza cu cationul de fier (III), un precipitat albastru amorf,


cunoscut sub denumirea de 'albastru de Berlin'.

4Fe3+ + 3[Fe(CN)6]4- = Fe4[Fe(CN)6]3

5. Reactia cu KSCN

Sulfocianura de potasiu (rodanura de potasiu), formeaza cu cationul de fier (III), o solutie rosu
sange, de sulfocianura ferica, a carei coloratie se intensifica prin adaugarea de KSCN in exces, datorita
formarii unui amestec de combinatii complexe, astfel :

[Fe(SCN)2]+; [Fe(SCN)3] ; [Fe(SCN)4]-; [Fe(SCN)5]2-; [Fe(SCN)6]3-.

Fe3+ + SCN- = [Fe(SCN)]2+

6. Reactia cu NH4I

Iodura de amoniu formeaza cu cationul de fier (III),o solutie de culoare bruna, datorita punerii
in libertate a iodului molecular.

2Fe3+ + 2I- = 2Fe2+ + I2

7. Reactia cu CH3COOH

Cationul de fier (III), formeaza cu acetatul de sodiu, saruri complexe, solubile in mediul de
reactie, de culoare rosu-rubiniu.

3Fe3+ + 9CH3COOH + 2HOH = Fe3(OH)2(CH3COO)6OOCH3C + 2CH3COOH

8. Reactia cu Na2S2O3
Tiosulfatul de sodiu formeaza cu sarurile solubile ale cationului feric, o sare complexa, solubila,
care coloreaza solutia in violet ; culoarea dispare treptat din cauza reducerii fierului la starea bivalenta.

Fe3+ + 2Na2S2O3 = Na[Fe(S2O3)2] + Na3[Fe(S2O3)2]

III.4.4. FIERUL - Fe (II)

1. Reactia cu (NH4)2S

Cu reactivul grupei, cationul de fier (II), formeaza din solutii neutre sau amoniacale, sulfura
feroasa, de culoare neagra.

Fe2+ + (NH4)2S = FeS + 2NH4+

- sulfura feroasa este solubila in acizi minerali si acid acetic.

2. Reactia cu hidroxizii alcalini

Hidroxidul de potasiu, precipita, in atmosfera de hidrogen, hidroxidul feros, de culoare alba,


care la aer isi schimba repede culoarea de la verde pana la rosu-brun.

3. Reactia cu NH4OH

O solutie apoasa de amoniac, precipita hidroxidul feros, de culoare alba.

Fe2+ + 2(NH4++OH-) = Fe(OH)2 + 2NH4+

4. Reactia cu Na2CO3

Carbonatul de sodiu, formeaza cu cationul feros, carbonatul feros, de culoare alba, care se
brunifica prin sedere in timp datorita oxidarii si formarii hidroxidului feric.

Fe2+ + CO32- = FeCO3

4FeCO3 + 6HOH + O2 = 4Fe(OH)3 + 4CO2

5. Reactia cu K3[Fe(CN)6]

Cationul de fier (II), formeaza cu fericianura de potasiu, fericianura feroasa, de culoare


albastra, insolubila, cunoscuta si sub denumirea de 'albastru de Turnbull'.

3Fe2+ + 2[Fe(CN)6]3- = Fe3[Fe(CN)6]2

6. Reactia cu AgNO3
Azotatul de argint formeaza cu cationul de fier (II), argint metalic de culoare gri, care la
incalzire se depune pe peretele eprubetei sub forma unei oglinzi.

Fe2+ + Ag+ = Fe3+ + Ag

7. Reactia de oxidare a Fe (II) la Fe (III)

Oxidarea fierului bivalent la fier trivalent, se face in mediu de acid sulfuric, cu KMnO 4.

5Fe2+ + MnO4- + 8H+ = 5Fe3+ + Mn2+ + 4HOH

III.4.5. COBALTUL - Co

Greutatea atomica 58,94 ; Valenta 2+ , 3+ ; Numarul de ordine 27

1. Reactia cu reactivul grupei

Sulfura de amoniu, precipita din solutiile sarurilor cobaltoase, sulfura de cobalt (II), de culoare
neagra.

Co2+ + (NH4)2S = CoS + 2NH4+

2. Reactia cu hidroxizii alcalini

Hidroxizii alcalini, adaugati cu atentie, formeaza cu solutiile sarurilor cobaltoase, un precipitat


albastru de sare bazica, care se transforma la adaugarea in exces a acestora in hidroxid cobaltos, si
culoarea albastra a precipitatului trece in roz. Prin sedere la aer, precipitatul se brunifica, din cauza
oxidarii partiale in hidroxid cobaltic.

(Co2+ + Cl2-) + (K+ + OH-) = CoOHCl + (K+ + Cl-)

CoOHCl + (K+ + OH-) = Co(OH)2 + (K+ + Cl-)

2Co(OH)2 + 1/2O2 + HOH = 2Co(OH)3

3. Reactia cu NH4OH

Prin adaugarea unei cantitati mici de hidroxid de amoniu, la o sare cobaltoasa, se obtine sarea
bazica de culoare albastra, care se dizolva in exces de reactiv, cu formarea unui complex de clorura
hexaaminocobaltoasa, de culoare galben murdar.

Co2+ + (NH4++OH-) = CoOHCl + (NH4++Cl-) [Co(NH3)6]Cl2

4. Reactia cu carbonatii alcalini


Prin actiunea carbonatilor alcalini asupra sarurilor solubile de cobalt (II), se obtine un albastru
constituit dintr-un amestec de carbonati si saruri bazice de cobalt, de compozitie variabila.

5. Reactia cu K4[Fe(CN)6]

Ferocianura de potasiu formeaza cu cationul de cobalt, ferocianura cobaltoasa de culoare


verde.

Co2+ + [Fe(CN)6]4- = Co2[Fe(CN)6]

6. Reactia cu acidul rubeanic

Acidul rubeanic, formeaza cu sarurile cobaltoase, rubeanatul de cobalt, de culoare galben


bruna, solubil in NH3, cu urmatoarea structura :

III.4.6. NICHELUL - Ni

Greutatea atomica 58,69 ; Valenta 2+, 3+ ; Numarul de ordine 28

1. Reactia cu (NH4)2S

Sulfura de amoniu, precipita din solutiile neutre ale sarurilor de nichel (II), sulfura de nichel, de
culoare neagra.

Ni2+ + (NH4)2S = NiS + 2NH4+

2. Reactia du H2S

Hidrogenul sulfurat nu precipita sulfura de nichel, din solutiile acide ale sarurilor acestuia.
Sulfura de nichel se separa insa, din solutiile usor acidulate cu acid acetic, in prezenta acetatului de
sodiu, la un pH  3,7, sub forma unui precipitat floconos.

Ni2+ + H2S = NiS + 2H+

3. Reactia cu hidroxizii alcalini

Cu hidroxidul de potasiu, cationul de nichel formeaza hidroxidul de culoare verde deschis,


solubil in HCl si in NH4Cl + NH4OH, si insolubil in exces de reactiv.
Ni2+ + OH- = Ni(OH)2

Ni(OH)2 + 2(H++Cl-) = (Ni2++2Cl-) + 2HOH

Ni(OH)2 + 4(NH4++Cl-) = [Ni(NH3)6]Cl2 + 6HOH

4. Reactia cu NH4OH

O solutie diluata de amoniac, separa din solutii concentrate ale sarurilor de nichel, un
precipitat de saruri bazice de culoare verde, solubile in exces de reactiv, cu formarea unui complex
solubil, de culoare albastru deschis.

2NiSO4 + 2NH4OH = (NiOH)2SO4 + (NH4)2SO4

(NiOH)2SO4 + NH4OH = [Ni(NH3)6]SO4 + 2HOH

5. Reactia cu carbonatii alcalini

Carbonatul de sodiu sau de potasiu, formeaza cu cationul de nichel un precipitat verde deschis,
format dintr-un amestec de carbonat si saruri bazice de compozitie variabila.

6. Reactia cu K4[Fe(CN)6]

Cationul de nichel formeaza cu ferocianura de potasiu, un precipitat verde-galbui, de


ferocianura de nichel : Ni2[Fe(CN)6]

7. Reactia cu dimetil-glioxima

Cea mai sensibila reactie pentru cationul de nichel, este reactia cu dimetil-glioxima, in solutie
amoniacala sau acetica. În prezenta amoniacului sau a acetatului de sodiu, se separa un precipitat
cristalin al unei sari complexe interne, Ni-dimetil-glioxima, de culoare rosie, insolubila in amoniac, dar
solubila in acizi minerali.

Ni2+ + 2DMG = (DMG)2Ni

8. Reactia cu acidul rubeanic

Cu acidul rubeanic, cationul de nichel formeaza un precipitat albastru-violet de rubeanat de


nichel.

III.4.7. ZINCUL - Zn

Greutatea atomica 65,37 ; Valenta 2+ ; Numarul de ordine 30

1. Reactia cu (NH4)2S
Sulfura de amoniu, precipita din solutii neutre sau slab amoniacale, sulfura de zinc, un
precipitat alb, solubil in acizi minerali, si insolubil in acid acetic si hidroxizi alcalini.

Zn2+ + (NH4)2S = ZnS + 2NH4+

2. Reactia cu hidroxizii alcalini

Hidroxizii alcalini adaugati in cantitate mica, la o solutie de zinc, precipita hidroxidul de zinc, un
precipitat alb gelatinos, solubil in exces de reactiv, cu formare de zincati.

Zn2+ + 2OH- = Zn(OH)2

Zn(OH)2 + 2OH- = ZnO2- + 2HOH

3. Reactia cu NH4OH

Hidroxidul de amoniu formeaza cu cationul de zinc, hidroxidul de zinc, solubil in exces de


reactiv , in prezenta sarurilor de amoniu, cu formarea unui complex solubil.

Zn2+ + 2(NH4++OH-) = Zn(OH)2 + 2NH4+

Zn(OH)2 + 2NH3 + 2NH4+ = [Zn(NH3)4]2+ + 2HOH

4. Reactia cu Na2CO3

Reactia decurge in prezenta hidroxidului de sodiu, cand se formeaza un precipitat alb de


carbonat bazic de zinc, solubil in carbonat de amoniu si hidroxizi alcalini, cu urmatoarea structura :
5ZnO2CO24H2O.

5. Reactia cu K4[Fe(CN)6]

Ferocianura de potasiu, formeaza cu cationul de zinc, o sare dubla de zinc si potasiu, alb
cristalin, solubila in alcalii si insolubila in acizi diluati.

3ZnSO4 + 2K4[Zn(CN)6] = K2Zn3[Fe(CN)6]2

6. Reactia cu K2CrO4

Cromatul de potasiu formeaza cu cationul de zinc, cromatul de zinc, de culoare galbena.

III.4.8. MANGANUL - Mn (II)

Greutatea atomica 54,93; Valenta 2+, 3+, 4+, 6+, 7+; Numarul de ordine 25
1. Reactia cu (NH4)2S

Sulfura de amoniu, precipita in mediu amoniacal, sulfura de mangan (II), un precipitat de


culoare roz, coloidal. Pentru ca precipitarea sa fie completa, se lucreaza cu solutii fierbinti de saruri
solubile de mangan, in prezenta de clorura de amoniu. Prin sedere in aer, precipitatul se brunifica,
datorita oxidarii.

Mn2+ + (NH4)2S = MnS + 2NH4+

2MnS + 3/2O2 + 3HOH = 2Mn(OH)3 + 2S

- prin fierberea sulfurii de mangan cu exces de sulfura de amoniu, se obtine o variatie verde a
sulfurii, cu urmatoarea structura : 3MnSH2O

2. Reactia cu NH4OH

Cu hidroxidul de amoniu, cationul de mangan (II), formeaza hidroxidul manganos, de culoare


alba.

Mn2+ + 2NH4OH = Mn(OH)2 + 2NH4+

3. Reactia cu hidroxizii alcalini

Cu hidroxizii alcalini, cationul de mangan (II), formeaza hidroxidul manganos, solubil in acizi
diluati si saruri de amoniu, si insolubil in exces de reactiv. Hidroxidul manganos se oxideaza in aer, cu
formarea unui amestec de Mn(OH)3, H2MnO3 si MnMnO3, de culoare brun-inchis.

Mn2+ + 2OH- = Mn(OH)2

2Mn(OH)2 + 1/2O2 + HOH = 2Mn(OH)3

2Mn(OH)3 + 1/2O2 = 2H2MnO3 + HOH

4. Reactia cu carbonatii alcalini

Carbonatii alcalini formeaza cu sarurile solubile ale cationului manganos, un precipitat alb,
format dintr-un amestec de carbonati si saruri bazice de mangan, de compozitie variabila.

5. Reactia cu K4[Fe(CN)6]

Ferocianura de potasiu, formeaza cu cationul de mangan (II), un precipitat alb de ferocianura


manganoasa.

Mn2+ + [Fe(CN)6]4- = Mn2[Fe(CN)6]


6. Reactia cu K3[Fe(CN)6]

Fericianura de potasiu formeaza cu cationul manganos, un precipitat brun, de fericianura


manganoasa : Mn3[Fe(CN)6]2

7. Reactia de reducere a Mn6+

Prin trecerea unui curent de hidrogen sulfurat printr-o solutie acidulata de permanganat de
potasiu, se observa decolorarea solutiei si punerea in libertate a sulfului.

2MnO4- + 5H2S + 6H+ = 2Mn2+ + 5S + 8HOH

Iodura de potasiu reduce permanganatul de potasiu la sare manganoasa. În acest caz solutia se
coloreaza in brun din cauza punerii in libertate a iodului molecular.

2MnO4- + 10I- + 16H+ = 2Mn2+ + 5I2 + 8HOH

III.4.9. TABEL RECAPITULATIV

Proprietatile chimice ale cationilor grupei a III-a analitice au fost sistematizate in urmatorul
tabel :
Cation Fe3+ Cr3+ Al3+ Ni2+ Co2+ Zn2+ Mn2+

Reactiv
(NH4)2S Fe(OH)2 Cr(OH)3 Al(OH)3 NiS CoS ZnS MnS
pp. brun- pp. pp. alb
roscat verde- gelatino pp. negru pp. negru pp. alb pp. roz
cenusi s
u coloidal
NH4OH Fe(OH)3 Cr(OH)3 Al(OH)3 Ni(OH)2SO4 CoOHCl Zn(OH)2 Mn(OH)2
verde albastru alb
pp. alb
exces - - - [Ni(NH3)6]2+ [Co(NH3)6]2+ [Zn(NH3)6]2+ -
albastru incolor
NaOH Fe(OH)3 Cr(OH)3 Al(OH)3 Ni(OH)2 CoOHCl Zn(OH)2 Mn(OH)2
verde albastru alb
alb
exces - - - - Co(OH)2 [Zn(OH)4]2- -
roz

Co(OH)3
brun
Na2CO3 Fe(OH)3 Cr(OH)3 Al(OH)3 pp. verde pp. 5ZnO2CO24H2 pp. alb
de albastru O carbona
carbonati ti si
si saruri saruri
bazice bazice
albastr - - pp. verde- verde alb cristalin pp.
K4[F u de galbui cenu-siu
e(CN)6] Berlin
III.4.10. SEPARAREA SI IDENTIFICAREA PROPRIU-ZISA A CATIONILOR
GRUPEI a III a ANALITICE.

În vederea separarii si identificarii cationilor grupei a III- a analitice se va proceda in felul


urmator: se incalzeste solutia ramasa dupa separarea cationilor grupei a II-a analitice si se adauga
amoniac pana la reactie alcalina (turnesol albastru), apoi se adauga sub agitare, sulfura de amoniu
proaspat preparata, pana ce o noua adaugare de reactiv nu mai produce precipitare. De obicei se
incearca daca precipitarea este completa, adaugandu-se la primele portiuni de filtrat, cateva picaturi de
sulfura de amoniu. Numai dupa ce s-a constatat ca precipitarea este completa, se filtreaza la cald si se
spala cu apa care contine sulfura de amoniu si clorura de amoniu. Cand precipitarea se face in solutie
initiala, (in acest caz nu s-au gasit cationi din grupele I-a si a II-a analitica), se adauga de la inceput
clorura de amoniu si amoniac pana la reactie alcalina si se precipita la fierbere cu sulfura de amoniu. În
cazul prezentei tuturor cationilor acestei grupe analitice, precipitatul obtinut este format din:

CoS, NiS, FeS, Fe 2S3, MnS, ZnS, Al(OH)3, Cr(OH)3,

negru negru negru negru roz alb alb verde.

Culoarea precipitatelor ofera oarecare indicatii asupra elementelor prezente. O culoare deschisa
indica absenta sulfurilor de Co, Ni, si Fe. Uu precipitat de culoare inchisa indica prezenta a cel putin
unuia din elementele de mai sus.

Dupa precipitarea tuturor cationilor din aceasta grupa, sub forma de sulfuri respectiv hidroxizi,
in vederea identificarii, precipitatul obtinut se prelucreaza conform urmatoarei scheme de separare si
identificare:

Schema de separare si identificare a cationilor din grupa a


III-a analitica ( grupa (NH4)2S )
Fe3+ , Cr3+ , Al3+ , Ni2+ , Co2+ , Zn2+ , Mn2+ , Fe2+

+ NH4Cl + NH4OH + (NH4)2S

Pp. Fe2S3 , Cr(OH)3 , Al(OH)3 , NiS , CoS , ZnS , MnS , FeS


+ NH3 concentrat + NH4Cl solid

Pp. Fe(OH)3 , Cr(OH)3 , Al(OH)3


[Co(NH3)6]2+ , [Ni(NH3)6]2+ , [Zn(NH3)4]2+ , Mn2+

+ NaOH 30% + H2O230% + H 2S la cald

Pp. Fe(OH)3
[Al(OH)4]- CrO42-
Pp. CoS , NiS , ZnS , MnS

+ HCl 2N la cald

Fe3+
Pp. NiS,CoS
Mn2+ , Zn2+
[Al(OH)4]- +

alizarina S + HCl

+ NH3 pina la

culoare rosie
CrO42- + acetatat de etil+
H2SO4+H2O2

inel albastru

de CrO5

se imparte in doua

Zn2++

(NH4)2Hg(SCN)2

ZnHg(SCN)4

cristale albe

+ NaClO3+HCl
Co2+, Ni2+
Fe(SCN)3
 

culoare se fierbe ptr.indepartarea

rosie

  Cl2 si se imparte in doua

Ni2+ + DMG  NiDMG2 pp. rosu cristalin


Co2+ + acetat de etil + NH4SCNCo(SCN)4 de culoare albastra

Mn2++ Hg(NO3)2+HNO3conc. + NaBiO3la

cald HMnO4 de

culoare roz- violet

III.5. SEPARAREA SI IDENTIFICAREA


CATIONILOR GRUPEI a IV-a ANALITICE (GRUPA
(NH4)2CO3)
Generalitati.

Precipitarea cationilor din aceasta grupa se bazeaza pe formarea de carbonati, in mediu


amoniacal si in prezenta de clorura de amoniu. Reactivul de grupa este carbonatul de amoniu (NH 4)2CO3.

Cationii care fac parte din aceasta grupa sunt:

Ca2+, Sr2+, Ba2+.

iar conditiile generale de precipitare :

       pH < 9, creat prin adaugare de clorura de amoniu si amoniac;


       temperatura: 60-70 C;

       concentratia reactivilor: [NH4+] = 2N, NH3 = 2N, (NH4)2CO3 = 0,1M.

III.5.1. Bariul - Ba

Numarul de ordine 56; Valenta 2+; Greutatea anatomica 137,36.

1. Reactia cu (NH4)2CO3.

Din solutia sarurilor solubile de bariu, carbonatul de amoniu, precipita, la cald, carbonatul de bariu,
un precipitat alb solubil in acizi minerali si acid acetic:

Ba2+ + (NH4)2CO3 = BaCO3 + 2NH4+.

2. Reactia cu K2CrO4

Cromatul de potasiu formeaza cationul bariu, cromatul de bariu, un precipitat de culoare galbena,
solubil in acid clorhidric si insolubil in acid acetic:

Ba2+ + K2CrO4 = BaCrO4 + 2K+

3. Reactia cu H2SO4 si (NH4)2SO4

Acidul sulfuric diluat si sulfatii solubili, precipita, din solutiile sarurilor de bariu, sulfat de bariu, un
precipitat alb cristalin. Precipitatul de sulfat de bariu, poate fi obtinut prin actiunea unei solutii saturate
de sulfat de calciu, in acest caz se formeaza imediat o tulbureala fina, alba (deosebire de Sr 2+).

Ba2+ + CaSO4 = BaSO4 + Ca2+.

4. Reactia cu K4[Fe(CN)6]

Ferocianura de potasiu precipita din solutii foarte concentrate ale sarurilor de bariu, in prezenta
clorurii de amoniu, obtinandu-se un precipitat alb de ferocianura dubla de bariu si amoniu.

Ba2+ + [Fe(CN)6]4- = Ba(NH4)2[Fe(CN)6]

5. Reactia cu rodizonatul de sodiu - Na 2C6O6.

Rodizonatul de sodiu precipita din solutiile neutre ale sarurilor de bariu, rodizonatul de bariu de
culoare rosie bruna.

COCOCONa COCO CO


BaCl2 +     Ba + 2NaCl.

COCOCONa COCOCO

6. Coloratia flacarii.

Sarurile de bariu coloreaza flacara incolora a unui bec de gaz, in galbui - verzui. (Vezi cationul de
cupru).

III.5.2. Strontiul - Sr

Greutatea atomica 87,63; Valenta 2+; Numar de ordine 38

1. Reactia cu (NH4)2CO3

Cu carbonatul de amoniu, la cald cationul de strontiu, formeaza un precipitat alb de carbonat


de strontiu, solubil in acizi minerali si acid acetic.

Sr2+ + (NH4)2CO3 = SrCO3 + 2NH4+

2. Reactia cu (NH4)2SO4

Sulfatul de amoniu formeaza cu cationul de strontiu, un precipitat alb cristalin.

Sr2+ + (NH4)2SO4 = SrSO4 + 2NH4+

3. Reactia cu K2CrO4

Prin actiunea cromatului de potasiu asupra solutiilor concentrate de saruri de strontiu, se


obtine cromatul de strontiu, un precipitat de culoare galbena, solubil in acid acetic (spre deosebire de
cationul de bariu) si acizi minerali.

Sr2+ +CrO4 = SrCrO4

- cromatul de strontiu precipita numai in mediu neutru pH = 7.

4. Reactia cu K4[Fe(CN)6]

Ferocianura de potasiu, reactioneaza numai cu solutiile foarte concentrate de strontiu, in


prezenta clorurii de amoniu, cand se formeaza o sare dubla.

5. Coloratia flacarii.
Sarurile volatile de strontiu coloreaza flacara incolora a unui bec de gaz, in rosu carmin.

III.5.3. Calciu - Ca

Greutatea atomica 40,08 ; Valenta 2+; Numar de ordine 20.

1. Reactia cu (NH4)2CO3

Carbonatul de amoniu, precipita din solutiile neutre ale cationului de calciu, carbonatul de
calciu, un precipitat alb cristalin, solubil in acizi minerali.

Ca2+ + (NH4)2CO3 = CaCO3 + 2NH4+

2. Reactia cu (NH4)2C2O4

Oxalatul de amoniu formeaza cu cationul de calciu, oxalatul de calciu, un precipitat de culoare


alba, cristalin, solubil in acizi minerali, si insolubil in acid acetic.

Ca 2+ + C2O42- = CaC2O4

3. Reactia cu K4[Fe(CN)6]

La solutia analizata se adauga, clorura de amoniu, pana la saturare, apoi solutia proaspata de
ferocianura de potasiu 2N, se incalzeste si se lasa o perioada de timp in repaus. Se observa obtinerea
unui precipitat galben verzui de ferocianura dubla de calciu si amoniu. Cationii de bariu precipita doar
din solutii foarte concentrate.

Ca2++ Fe(CN)64- + 2NH4+ = Ca(NH4)2Fe(CN)6

4. Reactia cu H2SO4

Acidul sulfuric, precum si sulfatii metalelor alcaline, precipita din solutii foarte concentrate ale
sarurilor de calciu, sulfatul de calciu, un precipitat alb cristalin.

Ca2+ + H2SO4 = CaSO4 + 2H+

5. Coloratia flacarii

Sarurile volatile ale cationului de calciu, coloreaza flacara incolora a unui bec de gaz, in rosu
caramiziu.

III.5.4. Tabel recapitulativ


Proprietatile chimice ale cationilor grupei a IV-a au fost sistematizate in urmatorul tabel:

Cation Ca2+ Sr2+ Ba2+

Reactiv
(NH4)2CO3 CaCO3-pp. alb solubil in SrCO3 -pp. alb solubil in BaCO3 -pp. alb solubil in
acid acetic acid acetic acid acetic
(NH4)2C2O4 CaC2O4 - pp. alb solubil in SrC2O4 - pp. alb solubil in BaC2O4 - pp.alb solubil in
acid acetic acid acetic. acid acetic la cald.
K2CrO4 - SrCrO4 - pp. galben, BaCrO4 - pp. galben
precipita numai din solutii
conc. de Sr.
(NH4)2SO4 CaSO4 - pp. alb, precipita SrSO4 -pp. alb
numai din solutii conc. de
Ca BaSO4 - pp.alb
K4Fe(CN)6 Ca(NH4)2Fe(CN)6 pp. numai - pp. Numai din solutii -pp. numai din solutii
in prezenta sarurilor de foarte concentrate. foarte concentrate.
amoniu.

III.5.5. SEPARAREA SI IDENTIFICAREA PROPRIU-ZISA A CATIONILOR GRUPEI a IV - a


ANALITICA

În vederea separarii si identificarii cationilor grupei a IV-a analitice, se va proceda in felul


urmator:

Solutia colectata, in urma separarii celorlalte grupe analitice (I; II; III), in vederea precipitarii cu
carbonat de amoniu, se concentreaza, prin fierbere si se neutralizeaza. Se adauga apoi amoniac in exces
(pH<¨9), putina clorura de amoniu se incalzeste la fierbere, si se precipita cu o solutie de carbonat de
amoniu 0,1M. Precipitarea efectuata la cald, are avantajul de a determina obtinerea carbonatilor sub
forma cristalina.

Pentru a obtine o separare cat mai completa, se lasa balonasul sau eprubeta in care s-a
efectuat precipitarea, pe flacara mica si se agita din cand in cand. Dupa 10-15 minute se poate filtra.

Trebuie sa se evite fierberea indelungata a carbonatilor, deoarece sarurile de amoniu,


favorizeaza solubilizarea carbonatilor conform reactiei:

CaCO3 + 2(Cl-+NH4+) = (2Cl- + Ca2+) + CO2 + 2NH3 + HOH.

Dupa precipitarea cationilor din aceasta grupa, sub forma de carbonati, in vederea identificarii
acestora, precipitatul obtinut se prelucreaza conform urmatoarei scheme de identificare .

Activitate practica.
În vederea efectuarii practice a reactiilor chimice, pentru fiecare cation in parte, al acestei
grupe analitice, se va trasa urmatorul tabel, in care in eprubeta, ecuatia reactiei chimice, alaturi de
observatii care se refera la solubilitatea precipitatelor respective, aspectul lor, culoare, forma, etc.,
precum si alte observatii.

Cation Reactii chimice, solubilitate Observatii

Schema de separare si identificare a cationilor din grupa a IV- a analitica

Solutie: Ba2+, Ca2+, Sr2+


Pp:BaCO3, CaCO3, SrCO3
+CH3COOH, la cald, pH=3,
(conc.=2N)
+ NH4Cl + NH4OH + (NH4)2CO3,pH=9
Sol.: Ba2+, Ca2+, Sr2+
Pp.:BaCrO4 galben
+K2CrO4 0,5N, in
exces
Solutie: Ca2+, Sr2+
Pp.:SrSO4 - alb
Sol.: Ca2+
+(NH4 )2 SO4 conc.
Sr2+ - coloratia flacarii - rosu carmin
+HC
l
Pp.:CaC2O4 - alb
+ (NH4 )2 C2 O4
III.6. IDENTIFICAREA CATIONILOR GRUPEI a V-a ANALITICE

Generalitati

Aceasta grupa analitica cuprinde urmatorii cationi: Li +, Na+, K+, Rb+, Cs+, Mg+, NH4+. Ionul amoniu
NH4+ este studiat tot aici, deoarece din toate punctele de vedere se comporta ca un ion metalic alcalin.
Tot din aceasta grupa se considera si ionul de magneziu, fiindca nu precipita cu reactivii celorlalte grupe
analitice, in analiza identificandu-se dupa grupa metalelor alcalino-pamantoase si inainte de metalele
alcaline. Aceasta grupa nu are reactivi de grupa.

Identificarea cationilor din grupa a V-a se realizeaza folosind reactivi specifici pentru fiecare
cation in parte.

Solutia supusa analizei, nu trebuie sa contina cationi din grupele analitice precedente, deci ionii
grupei a V-a analitice sunt ionii care raman in solutie dupa separarea celorlalti ioni din solutie.

Dintre ionii acestei grupe analitice, in cele ce urmeaza vor fi studiati doar urmatorii: , K +,Na+ Mg+,
NH4+.

III.6.1. POTASIU - K
Greutate anatomica 39,096 ; Valenta 1+ ; Numar de ordine 19.

1. Reactia cu Na3[Co(NO2)6]

Reactivul cel mai sensibil pentru cationul de potasiu este hexanitrocobaltiatul de sodiu. Prin
actiunea acestui reactiv asupra solutiei unei sari de potasiu, acidulata cu acid acetic, se formeaza imediat
un precipitat galben cristalin de hexanitrocobaltiat de sodiu si potasiu:

2K + (3Na3 + + [Co(NO2)6]3-) = K2Na3[Co(NO2)6]

- solutia analizata nu trebuie sa contina hidroxid alcalin liber, acizi minerali liberi, alcooli, deoarece
conduc la produsi ce ar putea duce in eroare analiza.

2. Reactia cu HClO4

Acidul percloric, precipita din solutia sarurilor solubile de potasiu, percloratul de potasiu, un
precipitat alb cristalin.

K+ + ClO4 - = KClO4.

3. Reactia cu H2C4H4O4

Acidul tartric precipita din solutiile neutre ale sarurilor de potasiu, tartratul de potasiu, un
precipitat alb cristalin, solubil in acizi minerali si hidroxizii alcalini.

K+ + H2C4H4O6 = KHC4H4O6 + H+

4. Coloratia flacarii

Cationul de potasiu, coloreaza flacara incolora a unui bec de gaz, in violet. În prezenta sarurilor
de sodiu, care coloreaza flacara in galben, flacara trebuie observata printr-o prisma indigo. Pentru
reactie se utilizeaza cloruri care sunt volatile. Înaintea experientei, mina de creion se umecteaza in HCl si
se calcineaza. Aceasta operatie se repeta pana cand flacara ramane incolora.

III.6.2. SODIU - Na

Greutatea anatomica 22,997 ; Valenta 1+ ; Numar de ordine 11.

1. Reactia cu Mg(UO2)3(CH3COO)8

Prin actiunea acetatului de uranil si magneziu asupra unei sari de sodiu, acidulata cu acid acetic,
se obtine un precipitat cristalin, galben verzui, de acetat de uranil, magneziu si sodiu.
Na+ + Mg(UO2)3(CH3COO)8 + CH3COO- = NaMg(UO2)3(CH3COO)9

- cristalele de culoare galbena, se formeaza si in prezenta acetatului de uranil si zinc sau cobalt.

2. Coloratia flacarii

Ionul de sodiu coloreaza flacara incolora a unui bec de gaz, in galben intens. Proba nu e
concludenta; culoarea galbena a flacarii apare si in absenta sodiului din solutia de analizat, deoarece
praful din aer contine saruri de sodiu in cantitate mare.

III.6.3. MAGNEZIU - Mg

Greutatea atomica 24,32 ; Valenta 2+ ; Numar de ordine 12.

1.Reactia cu KOH si NaOH

Solutiile cu hidroxizi alcalini precum si solutiile saturate de bariu si de calciu, precipita din
solutiile sarurilor de magneziu, hidroxidul de magneziu, un precipitat alb gelatinos.

Mg2+ + 2OH- = Mg(OH)2

2. Reactia cu NH4OH

O solutie apoasa de amoniac, precipita din solutiile sarurilor de magneziu, hidroxidul de


magneziu. Precipitarea nu este completa din cauza formarii sarurilor de amoniu care dizolva precipitatul.

Mg2+ + 2(NH4+ + OH-) = Mg(OH)2 + 2NH4+

3. Reactia cu K2CO3 si Na2CO3

Carbonatul de sodiu sau de potasiu, precipita din solutiile neutre ale sarurilor de magneziu,
sarea bazica de compozitie variabila, de culoare alba:

n MgCO3 · Mg(OH)2 ·HOH.

4. Reactia cu (NH4)2S

Sulfura de amoniu precipita din solutiile sarurilor de magneziu, la pH = 9,3, hidroxidul de


magneziu.

5. Reactia cu Na2S.
O solutie apoasa de sulfura de sodiu, precipita complet ionul de magneziu, sub forma de
hidroxid.

Mg2+ + Na2S + HOH = Mg(OH)2 + 2Na+ + H2S

6. Reactia cu Na2HPO4

Pentru obtinerea unui precipitat caracteristic, solutia analizata se aciduleaza cu HCl diluat, se
adauga o solutie de fosfat disodic, si se incalzeste, dupa care se adauga cu grija hidroxidul de amoniu,
pana la precipitarea completa a ionului de magneziu sub forma de sare dubla de magneziu si amoniu, un
precipitat alb cristalin.

Mg2+ + HPO42- + NH4OH = MgNH4PO4 + HOH

7. Reactia cu chinalizarina - 1,2,5,,8, Tetraoxi-antrachinona.

Solutia alcoolica a reactivului se coloreaza in albastru violet, prin adaugare de alcalii. În prezenta
cationului de magneziu, culoarea trece in albastru azuriu. Pentru aceasta se va proceda in felul urmator:
la solutia de analizat, se adauga cateva picaturi din solutia alcoolica de chinalizarina, si apoi, o jumatate
din acest volum, dintr-o solutie 2N de NaOH. Chinalizarina formeaza o sare complexa interna, cu ionul
de magneziu.

8. Reactia cu difenil carbazida.

O solutie alcoolica 5% de difenil-carbazida, in prezenta de exces de alcalii, coloreaza solutiile


diluate ale sarurilor de magneziu, in rosu violet din cauza unei sari complexe interne.

III.6.4. IONUL AMONIU - NH4+

1. Reactia cu NaOH sau KOH

La solutia unei sari de amoniu, se adauga exces de hidroxid alcalin, se incalzeste cu grija, si se
introduce in vaporii sai o hartie rosie de turnesol umezita. Amoniacul care se degaja, este absorbit de
umiditate, se formeaza hidroxid de amoniu, si hartia de turnesol se inalbastreste (pH = 8).

Daca in vaporii probei mai sus preparate, se tine o hartie de filtru muiata intr-o solutie de azotat
mercuros, se observa ca in prezenta ionilor de amoniu se formeaza o pata de culoare negru cenusiu,
datorita formarii de mercur metalic, conform reactiei:

Hg

4NH3 + 2Hg2(NO3)2 + HOH = O NH 2NO3 + 2Hg + 3NH4NO3


Hg

azotat de dimercur amoniu

2. Reactia cu reactivul Nessler

Reactivul Nessler este o solutie alcalina de tetraiodo-mercuriat de potasiu - K 2[HgI4]. Prin


actiunea acestuia asupra sarurilor de amoniu, se obtine un precipitat brun-roscat, de iodura de dimercur
amoniu.

Hg

NH3 + 2HgI42- + 3OH- = O NH 2I + 7I- + 2HOH

Hg

3. Reactia cu Na3[Co(NO2)6]

Hexanitrocobaltiatul de sodiu, formeaza cu sarurile de amoniu, un precipitat galben cristalin de


sare dubla de hexanitrocobaltiat de sodiu si amoniu.

2NH4+ + (3Na+ + [Co(NO2)6]3-) = (NH4)2NaCo(NO2)6

III.6.5. IDENTIFICAREA PROPRIU-ZISA A CATIONILOR GRUPEI A V - A ANALITICE

În vederea identificarii cationilor grupei a V - analitice se va proceda in modul urmator: ionul de


amoniu se cauta direct in solutia initiala, deoarece pe parcursul analizei se introduc saruri de amoniu. În
acest scop se ia fie o portiune din substanta solida, fie o cantitate mica din solutia initiala si se incalzeste
cu hidroxid alcalin. Degajarea de amoniac, gaz incolor cu miros caracteristic, indica prezenta sarurilor de
amoniu. Pentru identificarea urmelor de amoniac, se intrebuinteaza hartia indicator cu azotat mercuros
sau cu reactiv Nessler.

Pentru identificarea magneziului si a alcalinelor, se evapora la uscare solutia ramasa dupa


separare. Un reziduu obtinut, chiar dupa o slaba calcinare prin care s-au indepartat sarurile de amoniu,
indica prezenta sarurilor de magneziu si a metalelor alcaline. Se dizolva reziduul in apa sau acid
clorhidric daca este necesar, si eventual se filtreaza pentru indepartarea sulfului. Într-o portiune a
acestei solutii se cauta ionul de magneziu prin adaugare de fosfat disodic si amoniac, in mic exces.
Formarea la fierbere a unui precipitat alb cristalin, de fosfat dublu de magneziu si amoniu, indica
prezenta magneziului in amestec. Daca precipitatul nu apare imediat, datorita prezentei in cantitati mici
a magneziului, se va astepta 2-3 ore. Pentru a indeparta ionul de magneziu din solutie, acesta se trateaza
cu hidroxid de bariu in exces si apoi se filtreaza hidroxidul de magneziu precipitat. Mai departe la solutia
obtinuta, se adauga carbonat de amoniu pentru a indeparta excesul de ioni de bariu, sub forma de
carbonat, dupa care se filtreaza din nou. Filtratul obtinut se evapora la sec, si se calcineaza slab, pentru
indepartarea sarurilor de amoniu. Reziduul obtinut se dizolva in putina apa (1-2 ml), si se imparte in 2
parti: intr-o parte se identifica potasiul si in cealalta sodiul.

Pentru identificarea ionului de potasiu, alaturi de cel de sodiu se va proceda astfel: la solutia
acidulata cu acid acetic se adauga hexanitrocobaltiat de sodiu. Formarea unui precipitat galben cristalin
indica prezenta ionului de potasiu. Pentru identificarea ionului de sodiu alaturi de cel de potasiu, se
adauga la solutia de analizat, acetat dublu de magneziu si uranil in prezenta de acid acetic. Aparitia unui
precipitat galben cristalin indica prezenta ionului de sodiu.

Activitate practica.

În vederea efectuarii practice a reactiilor chimice, pentru fiecare cation al acestei grupe analitice, se va
trasa urmatorul tabel, in care se va completa, in paralel cu efectuarea reactiei chimice in eprubeta,
ecuatia reactiei chimice, alaturi de observatii care se refera la: solubilitatea precipitatelor respective,
aspectul lor, culoare, forma, etc., precum si alte observatii.

Cation Reactii chimice, solubilitate Observatii

III.7. MERSUL SISTEMATIC AL ANALIZEI UNUI AMESTEC DE CATIONI

În cazul analizei unei solutii, se va proceda mai intai la identificarea cationului, si numai dupa
aceea se va trece la identificarea anionului. Solutia primita spre analiza se imparte in doua parti si
anume: 2/3 din volumul solutiei se rezerva pentru cautarea cationului, iar 1/3 pentru identificarea
anionului. Se va incepe cu separarea pe grupe analitice, iar o data stabilita grupa, se va trece la
efectuarea reactiilor specifice, cu ajutorul carora se va identifica cationul din grupa respectiva. Deci se va
proceda astfel: 1 ml din solutia de analizat, se aciduleaza cu acid clorhidric diluat. Formarea unui
precipitat alb, indica prezenta a cel putin unui cation din grupa I-a analitica. Precipitatul obtinut se
imparte in doua eprubete. Continutul primei eprubete se incalzeste la flacara unui bec de gaz; daca
precipitatul se solubilizeaza si apoi prin racire recristalizeaza, inseamna ca in solutie se gaseste cationul
de plumb, Pb2+. Pentru a verifica prezenta acestui cation, solutia obtinuta dupa incalzirea precipitatului,
se trateaza cu cromat de potasiu. Obtinerea unui precipitat galben, confirma prezenta cationului de
plumb in solutia de analizat.

Daca precipitatul nu s-a dizolvat la incalzire, inseamna ca in solutie pot fi prezenti cationul de
argint sau cationul mercuros. Daca prin tratare cu amoniac precipitatul se dizolva si prin acidulare
precipitatul reapare, inseamna ca in solutie exista cationul de argint. În cazul in care prin tratare cu
amoniac apare un precipitat negru (Hg metalic), acesta dovedeste existenta cationului de mercur (I).

Daca la tratarea solutiei initiale cu acid clorhidric nu s-a obtinut un precipitat solutia se va trata
mai departe cu hidrogen sulfurat. Formarea unui precipitat indica prezenta a cel putin unui cation din
grupa a II - analitica. Pentru precipitarea completa a cationului de arsen (V), se adauga la solutia de
analizat, 1ml HCl concentrat, se fierbe si se adauga in exces hidrogen sulfurat. Formarea unui precipitat
galben intens confirma prezenta acestui cation in solutia de analizat. Reactia de identificare se face
adaugand, la precipitatul de sulfura arsenica solubilizat, conform schemei de separare si identificare a
cationilor acestei grupe analitice, a azotatului de argint, cand se obtine un precipitat brun-roscat.

Daca se obtine precipitat la tratarea la rece a solutiei, acidulate cu HCl cu hidrogen sulfurat,
acest precipitat se separa cantitativ de solutia supernatanta si se incalzeste cu polisulfura de amoniu.
Sulfobazele nu se dizolva, iar sulfoacizii se solubilizeaza, ramanand in solutie.

Daca avem sulfobaze (Hg2+, Pb2+, Cu2+, Cd2+, Bi3+), se va incerca solubilitatea precipitatului in acid
azotic diluat la cald. În cazul in care nu se dizolva, cationul precipitat ca sulfura este mercurul (II). Pentru
a executa reactia de recunoastere a acestui cation, precipitatul (sulfura) se dizolva in apa regala, dupa
care se face reactia de recunoastere cu clorura stanoasa, cand trebuie sa se obtina un precipitat cenusiu
de mercur metalic. Daca sulfurile obtinute se dizolva in HNO 3 diluat, al cald, la aceasta solutie se adauga
amoniac concentrat. În cazul in care in solutie mai exista Pb 2+ ramas in urma separarii grupei I-a analitice,
acesta va precipita sub forma de hidroxid insolubil (ca si Bi 3+) de culoare alba. Pentru verificare, se
trateaza precipitatul obtinut cu hidroxid de sodiu 30 %, cand cationul de plumb se va dizolva sub forma
de plumbit. El se va pune apoi in evidenta prin acidulare cu acid acetic si tratare cu cromat, cand
precipita cromatul de plumb, galben. Cationul de bismut (III), la tratarea cu NH 3 concentrat precipita sub
forma de hidroxid care nu se dizolva in NaOH 30 %. Verificarea se realizeaza cu clorura stanoasa, in
mediu bazic, cand precipita Bi metalic.

Daca la adaugare de amoniac concentrat nu se obtine precipitat, in solutie ar putea exista


cationul de cupru (II) sau cadmiu (II). Prezenta Cu 2+ este indicata de formarea unui complex (cu
hidroxidul de amoniu) de culoare albastru inchis. În cazul in care solutia ramane mai departe incolora, se
va incerca prezenta ionului de cadmiu prin retratarea solutiei cu ferocianura de potasiu, cu care cationul
de cadmiu formeaza un precipitat alb amorf, solubil in acizi minerali.

Sulfoacizii As (III), Sb (II,V), Sn (II,V) se reprecipita prin acidulare cu acid sulfuric diluat, sub forma
de sulfuri. La tratarea cu HCl concentrat, sulfura de arsen (V) nu se dizolva fata de sulfurile de stibiu (III)
si staniu (IV) care se solubilizeaza. Acesti cationi se pun in evidenta prin reactiile lor specifice prezentate
la grupa a II-a analitica.

Pentru a precipita cationii grupei a III-a, solutia de analizat (cea initiala, daca nu contine cationi
din primele doua grupe analitice, sau solutia obtinuta dupa filtrarea cationilor primelor doua grupe
analitice) se trateaza cu sulfura de amoniu in prezenta de clorura si hidroxid de amoniu. Precipitatul
obtinut se trateaza cu amoniac concentrat si clorura de amoniu solida. În aceste conditii cationul de
aluminiu precipita sub forma de hidroxid, un precipitat alb gelatinos, solubil in hidroxizi alcalini (KOH sau
NaOH). Pentru a se confirma prezenta acestui cation se va efectua o reactie de identificare si anume :
reactia cu alizarina S. Pentru aceasta se va trata 1 ml din solutia de analizat cu NH 4OH pana la reactie
alcalina, dupa care se fierbe, se raceste si se aciduleaza cu acid acetic, pana la aparitia unui precipitat
rosu inchis.
În cazul in care precipitatul obtinut, dupa tratarea cu amoniac concentrat si clorura de amoniu
solida, este de culoare bruna, aceasta indica prezenta cationului de fier (III). Verificarea se realizeaza
efectuand urmatoarea reactie specifica: la 1 ml din solutia de analizat se adauga sulfocianura de potasiu.
Obtinerea unei solutii colorate in rosu - sange confirma prezenta cationului de fier (III).

Daca sulfurile obtinute sunt negre si solubile in NH 4OH concentrat, se incearca prezenta
cationului de cobalt (II) si a celui de nichel (II). Pentru verificarea cationului de cobalt, solutia de analizat
se trateaza cu sulfocianura de amoniu, cu care in mediu de acetat de etil formeaza un complex albastru.
Prezenta cationului de nichel se verifica efectuand reactia cu dimetil-glioxima in mediu de amoniac, cu
care formeaza un precipitat de culoare rosie.

Daca sulfura obtinuta e alba, solubila in amoniac, se incearca identificarea zincului (II) prin
tratarea solutiei cu ferocianura de potasiu, cu care cationul de zinc precipita, obtinandu-se un precipitat
alb de ferocianura de zinc, sau prin tratarea solutiei cu cromat de potasiu cu care formeaza cromatul de
zinc, un precipitat galben - gelatinos.

Daca sulfura obtinuta e de culoare roz-galbuie, solubila in amoniac, si care se brunifica in timp,
indica prezenta cationului de mangan (II).

Dupa separarea prin filtrare, a cationilor grupei a III - analitice, in solutia supernatanta, se
incearca prezenta cationilor grupei a IV - a prin tratarea solutiei de analizat cu carbonat de amoniu.
Formarea unui precipitat alb, indica prezenta cationilor acestei grupe. Carbonatii formati se dizolva in
acid acetic diluat la cald.

Prezenta cationului de bariu poate fi pusa in evidenta prin tratarea unei portiuni din solutia
obtinuta dupa dizolvarea precipitatului in acid acetic, cu cromat de sodiu cand rezulta cromat de bariu
de culoare galbena.

Prezenta cationului de strontiu este pusa in evidenta prin tratarea unei portiuni din solutia
obtinuta anterior, cu sulfat de amoniu, cand cationul de strontiu precipita sub forma de sulfat, un
precipitat alb cristalin. Acest cation mai poate fi pus in evidenta prin coloratia flacarii, el colorand flacara
incolora a unui bec de gaz in rosu - carmin.

Prezenta cationului de calciu este pusa in evidenta prin tratarea solutiei obtinute dupa
dizolvarea carbonatilor in acid acetic diluat, cu tartrat de amoniu, cu care formeaza tartratul de calciu de
culoare alba.

Evidentierea cationilor grupei a V-a analitice se face pe portiuni din solutia de analizat, astfel:

Cationul de amoniu, se pune in evidenta la inceputul analizei, inaintea tuturor grupelor analitice,
cu reactivul Nessler cand prezenta lui este confirmata de formarea unui precipitat de culoare brun-
roscat.
Ceilalti cationi se identifica in solutia ramasa dupa separarea cationilor grupei a IV-a analitice.

Cationul de sodiu poate fi pus in evidenta prin reactia specifica cu acetatul de uranil si magneziu
(sau zinc), in prezenta acidului acetic, cu care formeaza acetatul triplu de uranil, magneziu si sodiu, un
precipitat cristalin, galben-verzui.

Cationul de potasiu, poate fi pus in evidenta prin reactia acestuia cu acidul percloric cu care
formeaza percloratul de potasiu, un precipitat alb-cristalin.

Cationul de magneziu poate fi pus in evidenta prin reactia specifica a acestuia cu chinalizarina, in
prezenta hidroxidului de sodiu, cu care formeaza un complex de culoare albastru-azuriu.

Activitate practica.

În paralel cu efectuarea reactiei chimice in eprubeta, in vederea identificarii cationilor prezenti


in amestecul de analizat, se vor scrie in caiet ecuatiile reactiilor chimice, iar in final, dupa ce concluziile
au fost trase (cationii au fost identificati) se va trasa o schema de separare efectiva a acestor cationi.

De exemplu, in cazul in care in amestecul de analizat s-au gasit urmatorii cationi: Ag +, Al3+, Ca2+,
NH4+ schema de separare si identificare va arata astfel:


+ HCl
Soluie: Ag+, Al3+, Ca2+, NH4+


+ NH3

Pp. : AgCl - alb
Sol. : [Ag(NH3)2]Cl

incolor

+ (NH4)2S + NH4Cl
Soluie: Al3+, Ca2+, NH4+



+ NaOH 30%
Pp. : Al(OH)3
alb gelatinos

+Alizarin+acid acetic
Sol. : [Al(OH)4]-
Ca2+
CaC2O4

pp. alb
Oxalat de

amoniu
pp.rosu inchis
Se identifica ionul de amoniu cu R. Nessler

Politica de confidentialitate

Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate


Chimie

partner-pub-9530 UTF-8

Search

PH-ul

INSTRUMENTAL ANALYSIS METHODS

PALADIU ( Pd )

Proprietatile polietilenei

Minerale - imagini (poze)

CONTAMINAREA CHIMICA

Electrozi cu membrana de sticla

RUTENIU ( Ru )

Protectia anodica

Influenta substituentilor asupra vitezei de


reactie. Relatii liniare ale entalpiei libere.
Aplicarea relatiilor de corelare la calculul
constantelor d

S-ar putea să vă placă și