Reciclarea deseurilor electrice, electronice si eletrocasnice

Colectarea, reciclarea si tratarea deseurilor reprezinta o prioritate si se regaseste si

in angajamentele asumate de Romania fata de Uniunea Europeana. Legea 27 din 2007 este
actul normativ care obliga romanii sa sorteze deseurile. Problema este ca, deocamdata, nu
a fost pus la punct sistemul de colectare selectiva pe intreg teritoriul tarii. Toate autoritatile
publice locale au obligatia sa infiinteze, cat mai rapid, un sistem de colectare a deseurilor
sortate unde populatia sa poata depozita deseurile menajere.
Ultimele statistici oficiale, incluzand datele inregistrate in 2004, arata ca in Romania au
fost generate circa 363.315.000 de tone de deseuri, din care 99,4% reprezinta deseuri
nepericuloase si 0,6% deseuri periculoase. Cele mai mari cantitati provin din industria extractiva
- 94,9%, urmata de industria prelucratoare. Cel mai mare impact asupra populatiei il au deseurile
municipale care, in 2004, au reprezentat 380 de kilograme pe cap de locuitor.
In Romania 1.300.000 tone de ambalaje au fost introduse pe piata in 2007. Din acestea,
jumatate sunt incluse in sistemul "Punctul verde", si au inregistrat o rata de reciclare de circa
36%.
Agentia Nationala pentru Protectia Mediului a stabilit un obiectiv de 35% rata de
reciclare a deseurilor municipale in 2008, si de 40% pana in anul 2011.
Noile state membre trebuie sa ajunga la minim 55% reciclare in 2012, cu cateva exceptii:
Letonia are cea mai importanta derogare, pana in anul 2015, Polonia si Bulgaria - pana in 2014
iar Romania si Malta - pana in 2013.
Potrivit legislatiei europene, Romania trebuie sa recicleze 33% din deseurile de ambalaje
generate in anul 2008 si 55% din cele generate in anul 2013.
Potrivit studiului de piata realizat de Paper Plus, 65% dintre romani ar fi dispusi sa
consume mai putina hartie sau sa refoloseasca pungile din plastic, mai putini insa ar planta
copaci sau arbusti, iar proportia celor care ar strange hartie pentru reciclare este, practic, zero.
Etapa 2007 - 2017 este perioada in care extinderea colectarii selective trebuie sa se
realizeze la nivel national, iar in intervalul 2017 - 2022 se va realiza implementarea colectarii
selective in zone mai dificile, cum ar fi mediul rural dispersat si zonele montane.
Fiecare roman genereaza cam 5 kilograme de deseuri pe saptamina
"Anual, Romania trebuie sa gestioneze eficient, in medie, 36,7 milioane de tone de
deseuri, adica aproximativ 100.000 de tone de deseuri pe zi. Aceasta cantitate, ne plaseaza intr-o
pozitie de mijloc, daca e sa ne raportam la statele UE. 71% din totalul deseurilor provin la ora
actuala din activitati de productie, in timp ce restul de 29% reprezinta deseuri municipale.
Conform estimarilor noastre, aceste cifre vor creste in anii urmatori, cel putin in cazul deseurilor
municipale", a declarat fostul ministru al mediului, Attila Korodi. Potrivit acestuia, Planul

National de Gestiune a Deseurilor estimeaza o crestere medie de 0,8% pe an a cantitatii acestor

tipuri de deseuri, generate pana in 2013. Din totalul deseurilor municipale, aproximativ 40%
reprezinta materiale reciclabile, din care cca.20% pot fi recuperate, nefiind contaminate.
In urma colectarii selective prin proiecte pilot, doar 2% din materialele reciclabile total
generate sunt valorificate la ora actuala in Romania. "Cum arata, insa, cosul saptaminal cu
deseuri menajere al romanilor? In primul rind,generam, fiecare dintre noi, acasa, cam 5
kilograme de deseuri pe saptamina. Jumatate dintre ele (2,5 kilograme/saptamina) sunt deseuri
biodegradabile; apoi, o jumatate de kilogram o reprezinta sticla, iar o alta jumatate de kilogram,
hirtia si cartoanele. Restul de aproape doua kilograme se imparte pe alte tipuri de deseuri, din
care textilele reprezinta cam 250 de grame pe saptamina, iar materialele plastice, incluzind
celebrele peturi, circa 200 de grame o cantitate importanta, tinind cont de greutatea lor redusa",
a mai spus Korodi. El a precizat ca in ultimii ani, agentii economici privati au demarat actiuni
sustinute de colectare a cartonului si a PET-urilor. In unele localitati s-au amplasat centre de
colectare la care populatia poate depune (cu sau fara remunerare) maculatura, carton, sticle,
plastic.
In Romania, institutiile din industria sticlei, hartiei si cartonului si maselor plastice sunt
autorizate si au inceput sa preia aceste deseuri de la centrele de colectare in vederea reciclarii
si/sau valorificarii. "Cu alte cuvinte, lucrurile se misca in acest sector, desi mai avem multe de
facut! De pilda, avem de gasit solutii pentru deseurile provenite din constructii si demolari.
Cantitatea acestui tip de deseuri generata in Romania este relativ scazuta, dar se prognozeaza o
crestere, determinata de dezvoltarea economica a tarii. Nu exista inca un sistem adecvat de
valorificare a deseurilor din constructii si demolari, ci doar o reutilizare interna in gospodaria
proprie sau o comercializare pe o piata nedeclarata. Strategiile regionale de gestiune a deseurilor
trebuie sa prezinte solutii care sa vizeze si aceasta categorie de deseuri, avand in vedere ca
acestea devin o problema stringenta", a afirmat ministrul mediului.
Eforturile din Romania legate de constientizarea necesitatii reciclarii echipamentelor
electrice si electronice (DEEE) sunt abia la inceput. Pana acum, la nivel national, Ministerul
Mediului si Dezvoltarii Durabile a organizat doar doua editii ale colectarii nationale. Toate
acestea ne-au determinat sa sprijinim eforturile autoritatilor si, impreuna cu Recolamp si Rorec,
am demarat campania Ziua Verde, in 2008. Aceasta si-a propus sa fie un program de informare si
educare a populatiei cu privire la acest tip de deseuri.
Este important de stiut ca de la calculatoare la frigidere, de la cuptoare cu microunde la
televizoare, toate aceste echipamente electrice si electronice aflate la sfarsitul ciclului de viata
devin deseuri. In aceasta categorie intra si telefoanele mobile, componentele electronice, sursele
de iluminat (tuburi fluorescente de tip neon, becuri economice si sursele de iluminat cu
descarcare in gaz etc.).
O problema este si reciclarea deseurilor electrice, electronice si electrocasnice. De altfel,
autoritatile au inceput sa se implice in ample campanii de colectare a acestor deseuri. Pana
acum. au avut loc doua campanii de tip "Marea Debarasare. In aprilie, au fost adunate de la
populatie peste 646 de tone de deseuri electrice, electronice si electrocasnice, dupa ce anul trecut,
pe 3 noiembrie, bilantul a fost de peste 600 de tone. Actiunea de colectare a deseurilor,

organizata de Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile, s-a desfasurat in 110 orase cu mai
mult de 20.000 de locuitori. In clasamentul pe judete, cea mai mare cantitate de DEEE,
aproximativ 71 de tone, a fost colectata in Suceava, in timp ce in Valcea nu s-a strans nici macar
o tona de deseuri, potrivit datelor Agentiei Nationale de Protectie a Mediului.
In Capitala au fost colectate 100 de tone, jumatate din aceasta cantitate numai din
sectorul 1.Campania "Marea debarasare" va continua in toamna, cand, tot timp de o zi, vor fi
colectate DEEE din orase, dar si din mediul rural. De asemenea, in perioada 30 aprilie 2007-31
martie 2008, ECO TIC a reusit sa colecteze aproximativ 800 tone de deseuri electrice si
electronice, din care peste 420 t au fost colectate in primele trei luni ale acestui an. Eco Tic este
asociatia non-profit a producatorilor si a distribuitorilor de echipamente electrice si electronice,
care preia de la membrii sai responsabilitatile legale privind colectarea, reutilizarea, reciclarea si
valorificarea DEEE. In Romania, pentru fiecare produs IT&C, se aplica "timbrul verde" de 5 lei
pentru EEE mari cum ar fi LCD, televizoare, copiatoare, calculatoare, monitoare, centrale
telefonice, de 1 leu pentru EEE mici ca telefoane mobile, DVD playere, PDA, detectoare radar,
etc. Pentru echipamentele industriale de tipul aparaturii de supraveghere, antene, emitatoare, este
colectata o valoare neta de 2 lei pe kilogram. Exista si electronice de consum cum sunt aparatele
radio sau CD playerele portabile, care sunt scutite de plata timbrului verde.
Acest timbru reprezinta contributia consumatorilor la costurile implicate de colectarea si
reciclarea deseurilor de echipamente. Colectarea si reciclarea DEEE este o obligatie legala a
tuturor producatorilor, distribuitorilor si importatorilor de EEE, potrivit Directivei europene
96/2002.
Ce impact au DEEE asupra mediului
DEEE au in compozitie substante deosebit de periculoase pentru mediu si sanatate:
mercur, plumb, crom, brom, substante halogene precum CFC (cloro-fluoro-carbon, responsabil
pentru diminuarea stratului de ozon).
Doar cateva date legate de efectele pe care aceste DEEE-uri le pot genera:

un tub catodic al unui televizor polueaza 50 de metri patrati de sol timp de 30 de ani;

sistemul electronic al ceasului desteptator contine mercur;

frigiderele contin cloro-fluoro-carbon;

telefoanele celulare, calculatoarele contin metale grele si metale rare;

daca ar fi incinerate, deseurile de echipamente electrice si electronice ar elibera anual o

cantitate de 36 tone de mercur si 16 tone de cadmiu.

Fiind atat de periculoase, aceste deseuri nu mai trebuie sa ia calea gropilor de gunoi. Ele
trebuie sa fie colectate separat si reciclate.

De ce ar trebui companiile sa se implice in reciclarea DEEE

Inainte de a vorbi de implicare, ar trebui sa privim un pic fenomenul reciclarii din
perspectiva beneficiilor economice si de mediu. Ca sa mentionez doar cateva dintre acestea:

reducerea cantitatii de energie si de materii prime necesare fabricarii de noi produse;

reintrarea in circuitul economic a unor importante cantitati de materie prima;

reducerea cantitatilor de deseuri depozitate la rampele de gunoaie sau la incineratoare;

reducerea riscurilor asupra sanatatii noastre si a mediului;

reducerea poluarii aerului si a apei.

In acest context, cred ca este interesul nostru, al tuturor, sa ne implicam, sa fim un pic
mai atenti la aceste aspecte.
De ce ar trebui companiile sa se implice in acest tip de reciclare? Preocuparea fata de
mediu nu ar trebui sa fie doar responsabilitatea institutiilor abilitate ale statului, ci a fiecaruia
dintre noi. Cred ca o companie preocupata si implicata in actiuni de mediu poate obtine doua
beneficii importante.
Pe plan intern, programele de reciclare ofera angajatilor posibilitatea de se implica, de a
contribui prin efortul propriu si de a se simti mandri de realizarile facute impreuna. Creeaza
astfel o atmosfera si un mediu de lucru in care oamenii se simt comfortabil impreuna si aproape
de brandul pe care il reprezinta. Aceste lucruri duc atat la o rata de retentie mai mare a
angajatilor intr-o economie in dezvoltare, cat si la cresterea productivitatii. Conform studiilor din
SUA facute de Opinion Research Corporation in 2007, 88% dintre angajatii companiilor care
sprijina cauze sociale sunt mandri de valorile companiei, fata de 52% in 2004. Conform unor
studii Gallup, satisfacerea clientilor se datoreaza, in proportie de peste 80%, angajatilor cu
adevarat implicati si informati.
Pe plan extern, o companie preocupata de mediu va comunica mai usor cu partenerii
care au aceleasi preocupari, iar perceptia acestora fata de companie va fi una de apropiere.
Aceleasi studii, referindu-se la atitudinea consumatorilor fata de marketingul legat de o cauza,
surprind influenta programelor CSR asupra imaginii unui brand. Rezulta ca 93% dintre
americani au o imagine mai buna asupra companiilor care sprijina o cauza de interes major
pentru acestia, 87% considera ca in conditii de pret si de calitate similare, ei ar schimba brandul
in favoarea celor care sprijina o cauza (fata de 66% in 1993), iar 68% ar plati mai mult pentru un
produs/serviciu asociat cu o cauza buna. Sper ca aceste cifre sa fie suficient de elocvente pentru
ca responsabilitatea sociala sa capete si la noi o mai mare amploare, nu doar la nivelul directiei
de marketing, ci la nivelul intregii companii.
Pe langa aceste aspecte, exista si considerente legale de care trebuie trebuie sa se tina
seama. Pe de o parte, HG448/2005 prevede obligatii pentru companiile producatoare de
echipamente electrice si electronice. Acestea trebuie sa se asigure de gestionarea corecta a
deseurilor. Pe de alta parte, abandonarea DEEE de catre orice utilizator este considerata
contraventie.

Cum ar trebui sa procedeze companiile care vor sa recicleze DEEE

In primul rand, ar trebui mentionat ca mai multe firme care fabrica produse electrice si
electronice, pentru a asigura eficientizarea activitatii de colectare si reciclare a DEEE, au
infiintat Recolamp. Aceasta este o asociatie colectiva non-profit al carei domeniu de activitate il
reprezinta crearea si coordonarea sistemului de colectare si reciclare a acestor deseuri.
Despre cum ar trebui sa procedeze companiile, am sa iau un exemplu concret: reciclarea
de becuri economice si tuburi fluorescente. Avem doua categorii de public: companii si
consumatori, persoane fizice.
Pentru companii, Recolamp pune la dispozitia acestora containere industriale in vederea
colectarii selective a becurilor economice si tuburilor florescente. La sfarsitul lunii august, erau
amplasate peste 500 de astfel de containere. De asemenea, Recolamp va raspunde tuturor
detinatorilor de deseuri care ii vor solicita suportul.
Odata amplasate containerele, utilizatorul depoziteaza in ele deseurile, iar in momentul
umplerii lor, Recolamp asigura golirea recipientilor. Niciunul din aceste demersuri nu presupune
un cost pentru companie, toate cheltuielile generate de dotarea cu container, transport si reciclare
fiind asigurate de Recolamp.
Si pentru consumatori lucrurile sunt relativ simple. Vara aceasta am lansat campania Ziua
Verde, in cadrul careia am amenajat mai multe Colturi Verzi. Acestea sunt puncte de colectare a
DEEE , amplasate pentru inceput in zone de trafic intens (retele de retaileri), unde fiecare dintre
noi putem duce aceste deseuri.
Cum pot companiile sa-si implice angajatii intr-o astfel de initiativa?
Concret as vedea doua modalitati:

initierea unor activitati proprii de implicare sociala, pornind domeniul de activitate si

valorile brandului;

asocierea cu programe initiate deja, la care companiile pot contribui semnificativ atat prin
implicare financiara, cat si prin resursele umane de care dispun.

Referindu-ne strict la subiectul nostru, reciclarea DEEE, companiile pot demara

programe interne, amenajand propriile puncte de colectare. De asemenea, se pot asocia cu o
campanie de tip Ziua Verde, caz in care demersurile companiei sunt orientate catre publicul larg
si sustinute prin implicarea angajatilor.