Cuprins

INTRODUCERE.........................................................................................................................................2
......
DATELE 3
INITIALE...........................................................................................................................................
1.CALCULUL PARAMETRILOR SCHEMEI ÎN UNITĂŢI 4
ABSOLUTE..............................……..............
2.TRANSFIGURAREA SCHEMEI ECHIVALENTE............................................................................... 5
RAPORTAREA REACTANŢELOR LA CONDIŢIILE DE BAZĂ.......................................................... 6
3.CALCULUL ADMITANŢELOR PROPRII ŞI MUTUALE................................................................... 10
4.a)DETERMINAREA PUTERII INJECTATE ÎN SEE DE HIDROGENERATORUL16
G1.........................
5.DETERMINAREA PUTERII INJECTATE DE FIECARE GENERATOR ÎN SEE 19
6.BIBLIOGRAFIE…………………………….............................................................................................27
...

1
 INTRODUCERE

Starea sistemului electroenergetic (SEE) pentru un anumit moment de timp se numeşte regim.Teoretic SEE
poate fi caracterizat prin regim tranzitoriu sau regim permanent.Regimul permanent se caracterizează prin
invariabilitatea parametrilor de regim(tensiunea în nodurile(modul şi fază),curenţii în laturile
reţelei).Regimul tranzitoriu este constituit dintr-un şir de procese tranzitorii
(ondulatorii,electromagnetice,electromecanice).Procesele tranzitorii apar cît în regim de
avarie(scurtcircuit,deconectarea unui element de circuit) cît şi în regim normal(modificare sarcinii).În acestă
lucrare au fost studiate procesele tranzitorii electromecanice deoarece doar ele duc la modificarea vitezei
rotorului.Studiul acestor procese are ca scop înţelegerea esenţei fizice a lor cît şi cauzele apariţiei acestor
procese, găsirea metodelor de a le prevedea şi a anticipa consecinţele lor grave.Sistemul se consideră stabil
dacă el va putea reveni în starea iniţială sau o stare apropiată celei iniţiale după apariţia unor
perturbaţii.Deosebim stabilitate statică-proprietatea sistemului de a reveni la starea iniţială în urma unor
perturbaţii mici(mici variaţii ale sarcinii) şi stabilitate tranzitorie-capacitatea sistemului de a reveni la
starea iniţială în urma apariţiei unor perturbaţii mari (scurtcircuite,deconectarea LEA cu capacitate mare de
transport).
Avariile ce duc la ieşirea din sicronism a unui generator din SEE mari pot duce la deconectarea alimentării a
unor raioane sau oraşe întregi.Lichidarea acestor avarii şi restabilirea regimului normal de funcţionare
necesită mult timp,atenţia dispecerului şi multă manoperă implicată.Se poate afirma că stabilitatea SEE este
un factor care limitează capacitatea de trasport de curent alternativ la distanţe mari.Apari’ia regimurilor
tranzitorii poate fi influenţată de procesele tranzitorii în nodurile consumatoare incluzînd motoarele sincrone
şi asincrone(pornirea motoarelor,oscilaţii ale rotoarelor) din care cauză tensiunea la barele sarcinii se poate
modifica (modulul şi faza) de aceea la faza de proiectare ese necesar de acordat o atenţie prioritară
instalaţiilor consumatoare.

2
Varianta 3,1

Tabelul 1 - Parametrii generatoarelor (conform îndrumarului 43SE)

Notarea 𝑃𝑛𝑜𝑚 , 𝑀𝑊 𝑈𝑛𝑜𝑚 , 𝑘𝑉 cosφ 𝑥𝑑′ 𝑥𝑑′′ 𝑥2 𝑥𝑑 𝑥𝑞
G1, G3H 10 10.5 0.8 0.35 0,24 0,24 1.2 0,65

G2, 6 6,3 0.8 0,1708 0,1208 0,147 1,651

Tabelul 2 - Parametrii transformatoarelor

Notarea 𝑆𝑛𝑜𝑚 , 𝑀𝑉𝐴 𝑢𝑠𝑐 , % 𝑈Î𝑇 , 𝑘𝑉 𝑈𝐽𝑇 , 𝑘𝑉
T1,T5 16 10,5 115 11
T2 10 10,5 215 6,6

Tabelul 3 - Parametrii sarcinii generalizate

Notarea 𝑆𝑛𝑜𝑚 , 𝑀𝑉𝐴
S1,S3,S4 14
S2,S5 12

Tabelul 4 - Parametrii liniilor

Notarea W1 W2 W4 W5 W6 W7 W8
W, km 29 16 24 7 10 8 9

3
 Schema de calcul ce corespunde sarcinii lucrării de an este prezentată în figura 1.
121 G2
T1 6,6

G1 L1 T2
11 L6
S1
L7
L2
S2 L5
L4 L8

S3
T5

11
S5 G3

Figura 1 - Schema electrică de calcul a sistemului

1. CALCULUL REACTANȚELOR IN UNITĂȚI ABSOLUTE PENTRU ELEMENTELE

SISTEMULUI

Calculul parametrilor schemei echivalente trebuie efectuat ținând cont de regimul de funcționare a
elementelor sistemului; astfel în prima fază pentru generatoare vom folosi reactanța xd, iar raportarea la
acceeași tensiune va simplifica calculele, deoarece parametrii vor fi aduși la aceleași condiții, ulterior îi vom
putea raporta la aceleași condiții.

4
 XS2

RS2 X9

KT KT

E1 X3 X6 X10
X1 KT X2 X12

X4 X5 X7 X8
XS1 RS1 X11 X15

RS3 X13 X16

KT KT
XS3

X14 RS5

XS5
E5

Figura 2 - Schema echivalentă a sistemului

a) Generatoare
2
U n2 10, 52  115 
x1  x14  xG1  xG 3  xd ·  KT2  1, 2·    1156,8 ;
S nom 12, 5  11 
2
U n2 6, 32  215 
x9  xG 2  xd ·  KT2  1, 651·    9271, 6 .
S nom 7, 5  6, 6 

b) Transformatoare
2
U sc ,% U nom 10,5 1152
x2  x13  x16  xT 1  xT 5      86, 78 ;
100 Snom 100 16
2
U sc ,% U nom 10.5 2152
x6  x10  xT 2      485,3 ;
100 Snom 100 10
c) Linii

5
x3  xW 2  x0  l1  0, 4  29  11, 6 ;
x4  xW 6  x0  l2  0, 4 16  6, 4 ;
x5  xW 3  x0  l4  0, 4  24  9, 6 ;
x7  x8  xW 1  x0  l5  0, 4  7  2,8 ;
x11  xW 4  x0  l8  0, 4  9  3, 6 .
x12  xW 4  x0  l6  0, 4 10  4 .
x15  xW 4  x0  l7  0, 4  8  3, 2 .

d) Sarcini
U 2  cos  112  0,8
rS 1    8, 06 ;
S 12
U 2  sin  112  0, 6
xS 1  xS 3    6, 05;
S 105
U 2  cos  1152  0,8
rS 3    881, 6;
S 12
U 2  sin  1152  0, 6
xS 3    661, 25;
S 12
U 2  cos  6, 62  0,8
rS 2    2, 48;
S 14
U 2  sin  6, 6 2  0, 6
xS 2    1,86;
S 14
U 2  cos  112  0,8
rS 5    6, 91;
S 14
U 2  sin  112  0, 6
xS 5    5,185;
S 14

1152
zS1  zS 3  (rS1  jxS 2 )  KT2  (rS 1  jxS 3 )  (8, 06  j 6, 05)   881, 7  j 661, 25 .
112
zS 4  zS 3  rS 4  jxS 4  881, 6  j 661, 25  .
2152
zS 2  (rS 2  jxS 2 )  KT2  (2, 48  j1,86)   2631, 7  j1973, 7 .
6, 62
1152
zS 5  (rS 5  jxS 5 )  KT2  (6,91  j 5,185)   755, 24  566, 7 .
112

2. TRANSFIGURAREA SCHEMEI ECHIVALENTE

Se aplică relațiile de transfigurare în serie, paralel cu scopul de a simplifica calculul curenților.

6
 XS2

RS2 X9

E1 X18
X1 X17

X19
XS1 RS1 X11 X21

RS3 X20

XS3 RS5
X14

XS5
E5

Figura 3 - Schema echivalentă după prima transfigurare

x3  ( x4  x5 ) 11, 6  (6, 4  9, 6)
x17  x2   86, 78   93,5 ;
x3  x4  x5 11, 6  6, 4  9, 6
x6  x10 485,3  485,3
x18    242, 65 
x6  x10 485,3  485,3
x7  x8 2,8  2,8
x19    1, 4 ;
x7  x8 2,8  2,8
x13  x16 86, 78  86, 78
x20    43,39 ;
x13  x16 86, 78  86, 78
x21  x12  x15  4  3, 2  7, 2 ;

7
 XS2

RS2 X9

E1 X18
X1 X17

X23
XS1 RS1
X22
X24

X20
RS3

X14 RS5
XS3
E5
XS5

Figura 4 - Schema echivalentă după a doua transfigurare

x11  x21 3, 6  7, 2
x22    2,125 
x11  x21  x19 3, 6  7, 2  1, 4
x19  x21 1, 4  7, 2
x23    0,826 
x11  x21  x19 3, 6  7, 2  1, 4
x19  x11 1, 4  3, 6
x24    0, 413 
x11  x21  x19 3, 6  7, 2  1, 4

8
 XS2

RS2 X9

E1 X18
X1 X17
RS5 XS5
X23
XS1 RS1
X22
X25 E5
X24

RS3

XS3

Figura 5 - Schema echivalentă după a treia transfigurare

x25  x22  x20  2,125  43,39  45,519 

9
Reactantele obținute se raportează la conditiile de baza:
U b  115 kV ; Sb  100 MVA.

Sb 100
x1b  x1   1156,8   2, 551;
U b2 1152
Sb 100
x14b  x14   1156,8   2, 551;
U b2 1152
Sb 100
x17 b  x17   93, 5   0, 707;
U b2 1152
Sb 100
x18b  x18   242, 65   1,835;
U b2 1152
Sb 100
x23b  x23   0, 704   0, 006;
U b2 1152
Sb 100
x9b  x9   9271, 6   7, 253;
U b2 1152
Sb 100
x22b  x22   0,885   0, 016;
U b2 1152
Sb 100
x24b  x24   0, 409   0, 003;
U b2 1152
Sb 100
x25b  x25   44, 275   0, 344;
U b2 1152
Sb 100
zS 1b  zS 3b  zS 1   (881,6 +j661,25)   6, 667  j 5
U b2 1152
Sb 100
zS 2b  zS 2   (2641, 2 +j1981)   19, 973  j14, 98
U b2 1152
Sb 100
z S 5b  z S 5   (6, 91 +j5,185)   5, 714  j 4, 286
U b2 1152
z3  z S 3  jx24  6, 667  j 5  j 0, 003  6, 667  j 5, 003

10
 3. DETERMINAREA ADMITANȚELOR RAMURILOR GENERATOARELOR

Determinăm admitanțele generatoarelor în ipoteza cînd 1 generator funcționează, iar celelalte se

scurtcircuitează. Aplicăm metoda curenților unitari și teoremele lui Kirchhoff:
Cazul 1 (generatorul G1 funcționează, iar G3 și G2 sînt scurtcircuitate):

ZS2 I7 X9 I6

I10
E1 I5 X18
X1 I8
I9 X17 I1
X23 I3
ZS1 I4 I2 ZS5

Z3 X14
X25
I
Figura 6 - Schema de calcul pentru generatorul 1 (în raport cu generatorul 3)

I  1;
U1  I  jX 14  j 2,55;
U1 j 2,55
I1    0, 214  j 0, 286;
Z S 5 5, 714  j 4, 286
I 2  I  I1  1  0, 214  j 0, 286  1, 214  j 0, 286;
U 2  U1  jx25  I 2  j 2,55  j 0,344  (1, 214  j 0, 286)  0, 098  j 2,969;
U 2 0, 098  j 2,969
I4    0, 204  j 0, 292 ;
Z3 6, 667  j 5, 003
I 3  I 2  I 4  1, 214  j 0, 286  0, 204  j 0, 292  1, 419  j 0,578;
U 3  U 2  jx23  I 3  0, 098  j 2,969  j 0, 006  (1, 419  j 0,578)  0,102  j 2,978 ;
U3 0,102  j 2,978
I5    0,372  j 0, 069;
jx9  Z S 2 j 7, 253  (19,973  j14,98)
jx18  j1,835 
jx9  Z S 2 j 7, 253  19,973  j14,98
I 8  I 5  I 3  0,372  j 0, 069  1, 419  j 0,578  1, 791  j 0, 647;
U 4  U 3  jx17  I 8  0,102  j 2,978  j 0, 707  (1, 791  j 0, 647)  0,56  j 4, 245;
U 4 0,56  j 4, 245
I9    0, 252  j 0, 448,
Z S1 6, 667  j 5
I10  I 8  I 9  1, 791  j 0, 647  (0, 252  j 0, 448)  2, 043  j1, 095
E1  U 4  jx1  I10  0,56  j 4, 245  j 2,551 (2, 043  j1, 095)  3,353  j9, 457
I10 2, 043  j1, 095
Y11    0, 035  j 0, 228;
E1 3,353  j 9, 457
I 1
Y13    0, 033  j 0, 094;
E1 3,353  j 9, 457

11
 ZS2 I1 X9 I

I10
E1 I2 X18
X1 I8
I9 X17 I6
X23 I3
ZS1 I4 I5 ZS5

Z3 X14
X25
I7
Figura 7- Schema de calcul pentru generatorul 1 (în raport cu generatorul 2)

I  1;
U1  I  jX 9  j 7, 253;
U1 j 7, 253
I1    0,174  j 0, 232;
Z S 2 19,973  j14,98
I 2  I  I1  1  0,174  j 0, 232  1,174  j 0, 232 ;
U 2  U1  jx18  I 2  j 7, 253  j1,835  (1,174  j 0, 232 )  0, 426  j9, 408;
Z S 5  jx14
Z 225  jx25   0, 468  j 2,335
Z S 5  jx14
U2 0, 426  j 9, 408
I3    4, 464  j1,897 ;
Z S 3  Z 225 (6, 667  j 5, 003)  (0, 468  j 2,335)
jx23  j 0, 006 
Z S 3  Z 225 6, 667  j 5, 003  0, 468  j 2,335
I8  I 3  I 2  4, 464  j1,897  1,174  j 0, 232  5, 638  j 2,13;
U 3  U 2  jx17  I 8  0, 426  j 9, 408  j 0, 707  (5, 638  j 2,13)  1,932  j13,394;
U 3 1,932  j13,394
I9    0, 779  j1, 425,
Z S1 6, 667  j 5
I10  I 8  I 9  5, 638  j 2,13  (0, 779  j1, 425)  6, 417  j 3,555
E1  U 3  jx1  I10  1,932  j13,394  j 2,551  (6, 417  j 3,555)  11, 002  j 29, 765
I10 6, 417  j 3, 555
Y11    0, 035  j 0, 229;
E1 11, 002  j 29, 765
I 1
Y12    0, 011  j 0, 03;
E1 11, 002  j 29, 765

12
Cazul 2 (generatorul G3 funcționează, iar G2,G1 sînt scurtcircuitate)

ZS2 X9
I5 I6

I
I4 X18
X1 I2

I1 X17 I9
X23 I3
ZS1 I7 I8 ZS5

Z3 X14
X25 E3
I10

Figura 8 - Schema de calcul pentru generatorul 3 (în raport cu generatorul 1)

I  1;
U1  I  jX 101  j 2,55;
U1 j 2,55
I1    0,184  j 0, 245;
Z S 1 6, 667  j 5
I 2  I  I1  1  0,184  j 0, 245  1,184  j 0, 245 ;
U 2  U1  jx17  I 2  j 2,55  j 0, 707  (1,184  j 0, 245)  0,173  j3,388;
U2 0,173  j 3,388
I4    0, 423  j 0, 086;
jx9  Z S 2 j 7, 253  (19,973  j14,98)
jx18  j1,835 
jx9  Z S 2 j 7, 253  (19,973  j14,98)
I 3  I 2  I 4  1,184  j 0, 245  0, 423  j 0, 086  1, 606  j 0,331;
U 3  U 2  jx23  I 3  0,173  j 3,388  j 0, 006  (1, 606  j 0,331)  0,175  j3,398 ;
U 3 0,175  j 3,398
I7    0, 228  j 0,339;
Z3 6, 667  j 5, 003
I 8  I 7  I 6  0, 228  j 0,339  1, 606  j 0,331  1,834  j 2, 225;
U 4  U 3  jx25  I 8  0,175  j 3,398  j 0,344  (1,834  j 2, 225)  0, 406  j 4, 03;
U 4 0, 406  j 4, 03
I9    0, 293  j 0, 485;
Z S 5 5, 714  j 4, 286
I10  I 8  I 9  1,834  j 2, 225  0, 293  j 0, 485  2,127  j1,155
E3  U 4  jx14  I10  0, 406  j 4, 03  j 2,551  (2,127  j1,155)  3,353  j9, 457
I10 2,127  j1,155
Y33    0, 038  j 0, 238
E3 3,353  j 9, 457
I 1
Y31    0, 033  j 0, 094;
E3 3,353  j 9, 457

13
 ZS2 I1 X9 I

I5
I4 I2 X18
X1

I6 X17 I9
X23 I3
ZS1 I7 I8 ZS5

Z3 X14
X25 E3
I10

Figura 9 - Schema de calcul pentru generatorul 3 (în raport cu generatorul 2)

I  1;
U1  I  jX 9  j 7, 253;
U1 j 7, 253
I1    0,174  j 0, 232;
Z S 2 19,973  j14,98
I 2  I  I1  1  0,174  j 0, 232  1,174  j 0, 232 ;
U 2  U1  jx17  I 2  j 7, 253  j 0, 707  (1,174  j 0, 232)  0, 426  j 9, 408;
U2 0, 426  j 9, 408
I4    3, 29  j 0, 661;
jx1  Z S 1 j 2,551  (6, 667  j5)
jx17  j 0, 707 
jx1  Z S 1 j 2,551  (6, 667  j 5)
I 3  I 2  I 4  1,174  j 0, 232  3, 29  j 0, 661  4, 464  j 0,893;
U 3  U 2  jx23  I 3  0, 426  j 9, 408  j 0, 006  (4, 464  j 0,893)  0, 432  j9, 435 ;
U 3 0, 432  j 9, 435
I7    0, 638  j 0,937;
Z3 6, 667  j 5, 003
I 8  I 7  I 6  0, 638  j 0,937  4, 464  j 0,893  5,102  j1,183;
U 4  U 3  jx25  I 8  0, 432  j 9, 435  j 0,344  (5,102  j1,183)  1, 062  j11,19;
U 4 1, 062  j11,19
I9    0,821  j1,343;
Z S 5 5, 714  j 4, 286
I10  I 8  I 9  5,102  j1,183  0,821  j1,343  5,923  j 3,172
E3  U 4  jx14  I10  1, 062  j11,19  j 2,551 (5,923  j 3,172)  9,155  j 26,302
I10 5,923  j 3,172
Y33    0, 038  j 0, 238
E3 9,155  j 26,302
I 1
Y32    0, 012  j 0, 034;
E3 9,155  j 26,302

Cazul 3 (generatorul G2 funcționează, iar G1,G3 sînt scurtcircuitate):

14
 E2

ZS2 X9 I10
I9

I I8 X18
X1 I2

I1 X17 I6
X23 I3
ZS1 I4 I5 ZS5

Z3 X14
X25
I7
Figura 10 - Schema de calcul pentru generatorul 2 (în raport cu generatorul 1)

I  1;
U1  I  jX 1  j 2,55;
U1 j 2,55
I1    0,184  0, 245;
Z S 1 6, 667  j 5
I 2  I  I1  1  0,184  0, 245  1,184  0, 245;
U 2  U1  jx17  I 2  j 2,55  j 0, 707  (1,184  0, 245)  0,173  j 3,388;
Z S 5  jx14
Z 225  jx25   0, 468  j 2,335
Z S 5  jx14
U2 0,173  j 3,388
I3    1, 604  j 0, 685;
Z 3  Z 225 (6, 667  j 5, 003)  (0, 468  j 2,335)
jx23  0, 006 
Z 3  Z 225 6, 667  j 5, 003  0, 468  j 2,335
I8  I 3  I 2  1, 604  j 0, 685  1,184  0, 245  2, 788  j 0,93;
U 3  U 2  jx18  I 3  0, 098  j 2,969  j 0, 006  (2, 788  j 0,93)  0,102  j 2, 978;
U 4 0,102  j 2,978
I9    0,144  j 0,318;
Z S 2 19,973  j14,98
I10  I 8  I 9  2, 788  j 0,93  0,144  j 0,318  2,932  j1, 247
U 4  U 3  jx18  I 8  0,173  j 3,388  j1,835  (2, 462  j 0, 775)  1,879  j8,504;
E2  U 4  jx9  I10  1,879  j8,504  j 7, 253  (2,932  j1, 247)  10,927  j 29, 767
I10 2,932  j1, 247
Y22    0, 00507  j 0,1  0, 721e  j 84,03 ;
o

E2 10,927  j 29, 767

I 1
Y21    0, 011  j 0, 03  0,178e j 69,5 .
o

E5 10,927  j 29, 767

15
 E2

ZS2 X9 I10
I9

I6 I8 X18
X1 I5

I7 X17 I3 I1
X23
ZS1 I4 I2 ZS5

Z3 X14
X25
I

Figura 11 - Schema de calcul pentru generatorul 2 (în raport cu generatorul 3)

I  1;
U1  I  jX 14  j 2,55;
U1 j 2,55
I1    0, 214  0, 286;
Z S 5 j 5, 714  j 4, 286
I 2  I  I1  1  0, 214  0, 286  1, 214  0, 286;
U 2  U1  jx25  I 2  j 2,55  j 0,344  (1, 214  0, 286)  0, 098  j 2,969;
U 2 0, 098  j 2,969
I4    0, 204  j 0, 292;
Z3 6, 667  j 5, 003
I 3  I 4  I 2  0, 204  j 0, 292  1, 214  0, 286  1, 419  j 0,578;
U 3  U 2  jx23  I 3  0, 098  j 2,969  j 0, 006  (1, 419  j 0,578)  0,102  j 2,978;
U3 0,102  j 2,978
I5    1, 043  j 0,198;
Z S 1  jx1 (6, 667  j 5)  j 2,551
jx17  j 0, 707 
Z S 1  jx1 6, 667  j 5  j 2,551
I 8  I 5  I 3  1, 043  j 0,198  1, 419  j 0,578  2, 462  j 0, 775 ;
U 4  U 3  jx18  I 8  0,102  j 2,978  j1,835  (2, 462  j 0, 775)  1,525  j 7, 496;
U 4 1,525  j 7, 496
I9    0,131  j 0, 277;
ZS 2 19,973  j14,98
I10  I 8  I 9  2, 462  j 0, 775  0,131  j 0, 277  2,593  j1, 052
E2  U 4  jx9  I10  1,525  j 7, 496  j 7, 253  (2,593  j1, 052)  9,155  j 26,302
I10 2,593  j1, 052
Y22    0, 0057  j 0,1;
E2 9,155  j 26,302
I 1
Y23    0, 012  j 0, 034.
E5 9,155  j 26,302

16
 4. a) DETERMINAREA PUTERII INJECTATE ÎN SEE DE HIDROGENERATORUL G1.
CONSTRUIREA CARACTERISTICILOR DE PUTERE Eq = const, E'q = const, Ug = const.

Us =1
EG1 xG1 xT1

Figura 12 - Schema de calcul pentru determinarea Eq , Eq' , U g .

a) Eq = const.
U n2 2 Sb 10.52 1152 100
xdG  xG1b  xd   kt  2  1, 2     8, 747;
Sn Ub 12,5 112 1152
Sb 100
xs  xT 1   86, 78   0.656;
U b2 1152
xd   xdG  xs  8, 747  0.656  9, 403;
U n2 2 Sb 10.52 1152 100
xqG  xq   kt  2  0.65     4, 738;
Sn Ub 12,5 112 1152
xq  xqG  xs  4, 738  0.656  5,394;
P 10 Ptg 10  0.75
P*    0,1; Q*    0, 075;
Sb 100 Sb 100
Q*  xd  0.075  9, 403 P*  xd  0,1  9, 403
U    0, 705; U    0,94;
Us 1 Us 1
EQ  (U s  U ) 2   U 2  (1  0, 705) 2  0,942  1,947;
P*  xd  0,1  9, 403
 2  arcsin( )  arcsin( )  28,874;
U s  Ea 1  1, 947
P* 0,1 Q* 0, 075
Ia    0, 058; Ir    0, 043;
Us  3 1 3 Us  3 1 3
I  I a2  I r2  0, 0582  0, 0432  0, 072;
Ir 0, 043
  arctg ( )  arctg ( )  36,87;
Ia 0, 058
  90o  (   2 )  90o  (36,87 o  28,874o )  24, 256o ;
I d  I cos   0, 072  cos(24, 256o )  0, 065;
Eq  EQ  ( xd  xq )  I d  1,947  (1, 2  0, 65)  0, 065  1,983;
Eq  U s U s2 xd  xq 1,983  1 1 1, 2  0, 65
PEq   sin   ( )  sin 2   sin    ( )  sin 2 
xd  2 xd   xq 9, 403 2 9, 403  5,394
 0, 210sin   0, 0054sin 2 .

17
 Eq  U s 1,983  1
PT   sin  2   sin(28,874)  0,101
xd  9, 403

0.25

0.22455

0.19909

0.17364

Pn 0.14818

P ( )
0.12273
 ( )
0.09727
 ( )
0.07182

0.04636

0.02091

3
 4.54545 10

 0.03
0 50 100 150


Fig.13 Caracteristica de putere a hidrogeneratorului G1 fara reglarea excitatie

b) E'q = const.
U nom 2 2 Sb 10.52 1152 100
x 'dG  xd' G 5   kt  2  0,35     2,551;
Snom Ub 12,5 10,52 1152
xd'   xdG
'
 xs  2,551  0.656  3, 207;
Eq'  U sq  I d  xd'   U s cos  2  I d  xd'   1 cos(28.874)  0.065  3.207  1, 084;
Eq' U s U s2 xq  xdG
'
1, 084 1 1 1, 067  0, 289
PE' q  sin   ( ' ) sin 2  sin   ( ) sin 2  0,338sin   0, 022sin 2 .
x '
d 2 xd   xq 3, 207 2 3, 207  5,394
Eq' U s 1, 084 1
PE' q  sin  2  sin(28.874)  0,163
xd'  3, 207

18
 0.38

0.341

0.302

0.263
Pn
0.224
P ( )
0.185
 ( )
0.145
 ( )
0.106

0.067

0.028

 0.011

 0.05
0 50 100 150


Fig.114 Caracteristica Cuazitranzitorie a generatorului G1

c) U g = const
U gq  U s cos  2  I d  xs  1 cos(28,874o )  0,065  0,656  0,918;
U gq U s U s2 xd 0,918 1 1 1, 2
PUg  sin   ( )sin 2  sin   ( )sin 2  1,399sin   0,097sin 2 .
xs 2 xd   xs 0,656 2 9, 403  0,656

1.7

1.4909

1.2818

1.0727
Pn
0.8636
P ( )
0.6545
 ( )
0.4455
 ( )
0.2364

0.0273

 0.1818

 0.3909

 0.6
0 50 100 150


Fig.15 Caracteristica de putere a generatorului G1 în ipoteza Ug=const.

19
 5. DETERMINAREA TENSIUNILOR ELECTROMOTOARE ALE GENERATOARELOR.
CONSTRUIREA CARACTERISTICILOR DE PUTERE ÎN FUNCȚIE DE UNGHIUL
TENSIUNILOR ÎNTRE UN GENERATOR ȘI CELELALTE.

Eg
Ug=1

zg
Figura 16 - Schema de calcul în ipoteza Ug = 1

a) Pentru turbogeneratoarele G2
U n2 2 Sb 62 2152 100
xd  xG 2b  xd   kt  2  1, 651     70,107
Sn Ub 7,5 6, 62 1152
PG 6 Ptg 6  0, 75
P*    0, 06; Q*    0, 045;
Sb 100 Sb 100
Q  xd 0, 045  70,107 P  xd 0, 06  70,101
U    3,154; U    4, 02;
Ug 1 Ug 1

EQ  (U g  U ) 2   U 2  (1  3,154) 2  4, 022  4, 65;

Eq  EQ  4, 65;
E2  Eq  4, 65.

b) Pentru hidrogeneratorul G1 și G3

xdG1  xdG 3  8, 747; xqG1  xqG 3  4, 738;

PG 10 Ptg 10  0, 75
P*    0, 6; Q*    0, 075;
Sb 100 Sb 100
Q  xd 0, 075  8, 747 P  xd 0,1  8, 747
U    0, 656; U    0,8747;
Ug 1 Ug 1

EQ  (U g  U ) 2   U 2  (1  0, 656) 2  0,8747 2  1,872;

P  xq 0,1  4, 738
1  arcsin( )  arcsin( )  14, 66o ;
U g  EQ 1  1,872
P* 0,1 Q* 0, 075
Ia    0.057; Ir    0, 043;
Ug  3 1 3 Ug  3 1 3

I  I a 2  I r 2  0.057 2  0, 0432  0, 071;

Ir 0, 043
  arctg  arctg  37, 03o ;
Ia 0.057
  90o  (  1 )  90o  (37, 03o  14, 66o )  38,31o ;
I d  I  cos   0, 071  cos(38,31o )  0, 055;
Eq  EQ  ( xd  xq ) I d  1,872  (8, 747  4, 738)  0, 055  2, 092;
E1  E3  Eq  2, 092.

20
 Tabelul admitanţelor proprii şi mutuale

Generatorul 1 Код поля изменен

j 81,334 o
Y11  0, 035  j 0, 228  0, 230e ;
Y12  0, 011  j 0, 03  0, 031 e j 69,715o
;
Y13  0, 033  j 0, 094  0, 099e j 70,47 o
;
Generatorul 2
Y22  0, 00507  j 0,1  0,1e j 87,10 ;
o

Y21  0, 011  j 0, 03  0, 031 e j 69,71 ;

o

Y23  0, 012  j 0, 034  0, 036e j 70,8 ;

o

Generatorul 3
Y33  0, 038  j 0, 238  0, 241e  j 81,01 ;
o

Y31  0, 033  j 0, 094  0, 099e j 70,47 ;

o

Y32  0, 012  j 0, 034  0, 036e j 70,8 ;

o

11  90  11  90  (81,33)  171,33;

13  90  13  90  70, 47  19,53;
12  90  33  90  69, 71  20, 29;
 21  90  53  90  69, 71  20, 29;
 22  90  54  90  (87,10)  177,1;
 23  90  44  90  (70,8)  19, 2;
 31  90  41  90  70, 47  19,53;
 32  90  43  90  70,8  19, 2;
 33  90  45  90  (81, 01)  171,1;

21
 Fig.17. Dependența puterii active a generatorului G1 de unghiul δ1.
Construim dependența puterii generatorului G1 de unghiul δ13 = δ1 – δ2 = 0-180o conform relației:
P1 (12 )  Y11  E12  sin(a11 )  Y12  E1  E2  sin(12  a12 )  Y13  E1  E3  sin(a13 ) 
 0, 230  120922  sin(171,33)  0, 031  1, 092  1, 078  sin(12  20, 29)  0, 099  2, 092  2, 092  sin(19,53) .

40

28

16

P1( 12 )

0 1 2 3

8

 20

12

22
 Fig.18. Dependența puterii active a generatorului G1 de unghiul δ13.
Construim dependența puterii generatorului G1 de unghiul δ13 = δ1 – δ3 = 0-180o conform relației:
P1 (13 )  Y11  E12  sin(a11 )  Y12  E1  E2  sin(a12 )  Y13  E1  E3  sin(13  a13 ) 
 0, 230  2, 0922  sin(171,33)  0, 031  2, 092  4, 65  sin( 20, 29)  0, 099  2, 092  4, 65  sin(13  19,53)

 10
0 0.314 0.628 0.942 1.257 1.571 1.885 2.199 2.513 2.827 3.142

 10.16

 10.32

P1( 13 )

 10.48

 10.64

 10.8

13

23
 Fig.19 Dependența puterii active a generatorului G2 de unghiul δ21.
Construim dependența puterii generatorului G2 de unghiul δ21 = δ2 – δ1 = 0-180o conform relației:
P2 ( 21 )  Y22  E22  sin(a22 )  Y12  E2  E1  sin( 21  a21 )  Y23  E2  E3  sin(a23 ) 
 0,1  4, 652  sin(177,1)  0, 031  4, 65  2, 092  sin( 21  20, 29)  0, 036  4, 65  2, 092  sin(0, 036)

3
1.12 10

3
1.11 10

3
1.110

P2( 12 )

3
1.09 10

3
1.08 10

3
1.07 10
0 1 2 3
12

24
 Fig.20. Dependența puterii active a generatorului G2 de unghiul δ23.
Construim dependența puterii generatorului G5 de unghiul δ23 = δ2 – δ3 = 0-180o conform relației:
P2 ( 23 )  Y22  E22  sin(a22 )  Y12  E2  E1  sin(a21 )  Y23  E2  E3  sin( 23  a23 ) 
 0,1  4, 652  sin(177,1)  0, 031  4, 65  2, 092  sin( 21  20, 29)  0, 036  4, 65  2, 092  sin( 23  0, 036)

3
1.13 10

3
1.118 10

3
1.106 10

P2( 23 )

3
1.094 10

3
1.082 10

3
1.07 10
0 1 2 3
23

25
 Fig.21. Dependența puterii active a generatorului G3 de unghiul δ31.
Construim dependența puterii generatorului G3 de unghiul δ31 = δ3 – δ1 = 0-180o conform relației:
P3 ( 31 )  Y33  E32  sin(a33 )  Y31  E3  E1  sin( 31  a31 )  Y23  E3  E2  sin(a32 )
 0, 241  2, 0922  sin(171,1)  0, 009  2, 092  2, 092  sin( 31  19,53)  0, 036  2, 092  4, 65  sin(19, 2)

11.8

11.68

11.56

P3( 31 )

11.44

11.32

11.2
0 1 2 3
31

26
 Fig.22. Dependența puterii active a generatorului G3 de unghiul δ32
Construim dependența puterii generatorului G3 de unghiul δ32 = δ3 – δ2 = 0-180o conform relației:
P3 ( 32 )  Y33  E32  sin(a33 )  Y31  E3  E1  sin(a31 )  Y23  E3  E2  sin( 32  a32 )
 0, 241  2, 0922  sin(171,1)  0, 009  2, 092  2, 092  sin(19,53)  0, 036  2, 092  4, 65  sin( 32  19, 2)

20

0 1 2 3
4

P3( 32 )

 16

 28

 40

32

27
 Bibliografie

1.Веников В.A. Переходные электромеханические процесы в электрических системах:

Учебю для электроэнергет.спец. вузов-4-e изд. перераб. и доп.-М.Высш.шк.,1985

2.Жданов П.С. Вопросы устойчивости в электрических системах.Год выпуска 1979

28