D.P.S.

LUCRARE-TRAINING
T 0255

Intocmit: Ing. Gr. Cristofor Aprobat: Ing. P.Necula

 - 1 -

CUPRINS

Pag.

INTRODUCERE …………………………………………….…………………………….. 2
• Consideratii generale ………………………………….…………….…… 2
• Tipuri de linii de arbori …..…………………………………………........ 2

LECTIA 1: Linia de arbori cu elice cu pas fix, antrenata cu motor lent reversibil ….. 2
• Calculul de rezistenta a liniei de arbori ...…………………………….… 6
• Alegerea materialului arborilor. Cerintele Societatii de clasificare,
incadrarea in normele europene (EN 10083-1) …………………….… 12
• Clasa de gheata ………………………………………………………..… 30

LECTIA 2: Linia de arbori cu elice cu pas fix, antrenata cu motor lent reversibil .... 35
• Proiectarea arborelui intermediar, -portelice, bolturilor de cuplare,
camasii de protectie (ungere cu apa) ……………………………….…. 36
• Tubul etambou ………………………………………………………....... 44
• Amenajare tub etambou ………………………………………………... 45

LECTIA 3: Linia de arbori cu elice cu pas fix, antrenata cu motor lent reversibil ... 46
• Generator antrenat de linia de arbori. Modul de alegere
a echipamentului : multiplicator, cuplaje elastice ……………………. 46
• Mentinerea frecventei constante la generator. Solutii constructive.... 50
• Take-home device – Solutia constructiva
(exemplu : Generator/motor electric, lagar axial) ……………………. 53

LECTIA 4: Linia de arbori cu elice cu pas reglabil, antrenata cu motor

semirapid (rapid) …………………………………………………………... 58
• Cuplaj elastic. Alegerea marimii cuplajului ……...……………………. 60
• Reductoare de turatie.Alegerea marimii reductorului …...…………... 64
• Generator antrenat de PTO. Take-home device …………………….. 68

LECTIA 5 : Linia de arbori cu elice cu pas reglabil, antrenata cu motor

semirapid (rapid) ………………………………………………………….. 70
• Alegerea liniei de arbori cu E.P.R. ………………………………….. 70
• Alegerea cuplajului SKF …………………...………………………… 70
• Servo -system ………………………………………………………… 84

LECTIA 6 : Linia de arbori antrenata cu motor semirapid (rapid) ireversibil

si reductor-inversor ……………………………………………………….. 99
• Cuplajul elastic …………………………………………………...…... 99
• Reductorul-inversor …………………...…………………………........ 99
 - 2 -

- LECTIA 1 -

I. LINIA DE ARBORI

Consideratii Generale
Linia de arbori este instalatia care transmite miscarea de rotatie a motorului
principal si momentul de torsiune de la motorul principal la elice care se transforma
in forta de impingere si care propulseaza nava la viteza dorita.
Cele mai des intalnite actionari sunt : cu motoare diesel lente reversibile,
semirapide sau rapide nereversibile sau reversibile.
Pentru acestea se utilizeaza, dupa caz, elici cu pas fix (nereglabil) sau elici cu pas
reglabil intr-o larga diversitate de forme, din care principalele tipuri sunt aratate in
cap. II.
De asemenea s-au dezvoltat si sistemele cu priza de putere (P.T.O.) care antreneaza
un generator ce produce si livreaza putere electrica in timpul marsului.
In ultimul timp s-a dezvoltat sistemul P.T.I. prin care diesel-generatorul de la
bord livreaza energie via P.T.I. si antreneaza elicea ce dezvolta o viteza de circa 5 kn
pentru a propulsa nava in cazul de avarie a motorului principal. In acest caz,
generatorul este construit si in varianta de motor electric.

II. TIPURI DE LINII DE ARBORI

1. Antrenare cu motor principal lent reversibil:

- Linie de arbori cu elice cu pas fix ;
- Linie de arbori cu elice cu pas reglabil.

2. Antrenare cu motor nereversibil semirapid sau rapid :

- Linie de arbori cu elice cu pas reglabil si reductor de turatie.

3. Antrenare cu motor reversibil semirapid sau rapid :

- Linie de arbori cu elice cu pas fix, reductor-inversor de turatie si motor
reversibil.

II.1. ANTRENARE CU MOTOR PRINCIPAL LENT REVERSIBIL

1.1. Linia de arbori cu elice cu pas fix

Desenul de la pagina 3 prezinta linia de arbori antrenata cu motor principal lent,
reversibil.
- 3 -
 - 4 -

TITLUL:

ICEPRONAV GHID PENTR U DETERMIN AR E A

ELEMENTELOR DE INTRARE QMS-R-7.3.2 / 02
SA
AL E PROIEC T AR II
Pag. -4- Valid de la data: 10.04.2007 pentru
631/634 LINIA DE ARBORI Rev. Sept.2006 / RN
/113

DESCRIEREA ELEMENTELOR OBS.

A - PROIECT PRELIMINAR
La proiectul preliminar, acesta instalatie se va finaliza cu un desen inclus in planul general al
navei, in zona CM si pupa navei.
Elemente de intrare:
01 -Nevoile si asteptarile clientului rezultate din contractul de proiectare si anexele la acesta.
02 -Planul general al navei.
03 -Tipul motorului principal, MCR si viteza de rotatie, viteza de rotatie a liniei de arbori, tipul
reductorului, daca exista.
04 -Zona de amplasare la pupa navei.
05 -Reguli care trebuie respectate la instalarea liniei de arbori
-Regulile Societatii de clasificare
B- PROIECT TEHNIC
La proiectul tehnic aceasta instalatie se finalizeaza cu un plan de amplasare de sine statator
si desene ale detaliilor ce sunt supuse expres Regulilor Societatii de clasificare.
Se va tine seama de urmatoarele elemente de intrare:
01 –Planul general si descrierea navei.
02 –Zona de amplasare in CM si plan trasaj pupa navei.
03 –Documentatia tehnica de oferta de la o firma potential furnizoare pentru EPR (daca exista).
Desenul elicei monobloc elaborat in faza PT.
04 –Finalizarea diametrelor arborilor functie de rezultatele calculului de vibratii torsionale.
05 –Pozitionarea lagarului de sustinere a arborelui intermediar urmare a calculului reactiunilor
din linia de arbori.
06 –Regulile care trebuie respectate la instalatia linia de arbori:
- Regulile Societatii de clasificare.
- Cerintele firmelor care livreaza EPR.
- Cerintele firmelor care livreaza etansarile si lagarele tubului etambou.

C-PROIECT DE EXECUTIE
Pentru elaborarea PE sunt necesare urmatoarele date de intrare:
01 – Planul general si descrierea navei.
02 -Proiect tehnic avizat de Societatea de clasificare si client.
03 –Observatiile Societatii de clasificare si client la proiectul tehnic.
04 -Documentatia tehnica de la furnizorul echipamentului contractat de client pentru EPR (daca
exista) si pentru etansari, lagare tub etambou, lagar intermediar.
05–Proiectul de executie corp pentru zona CM si pupa.
Amenajare CM in zona liniei de arbori
06–Cunoasterea tuturor componentelor altor instalatii adiacente liniei de arbori.
07– Cunoasterea tehnologiei utilizate de Santierul constructor (standarde, tipizate, noduri,
tipice)
08-Solutii tehnice utilizate de ICE la proiectele de executie similare executate la alte nave.
09-Regulile Societatii de clasificare.
 - 5 -

ICEPRONAV TITLUL:
LISTA VERIFICARILOR QMS - R - 7.3.5 / 01
SA
Pag. - 5 -/113 ELEMENTULUI DE IESIRE AL PROIECTARII Rev. Sept.2006 / RN

OWNER: ______________ PRODUSUL: SHAFT LINE SIMBOLUL:______________

REZULTATUL** VERIFICARII DE CATRE:

Nr. V E R I F I C A R E A DESIGNER TEAM PROJECT

(monitorizare) LEADER CHIEF
ENGINEER***
** **

DESCRIERE
1. Sunt corecte titlul si revizia ? SHAFT LINE X
2. A fost desenul corelat ( verificat ) cu planul general ?
X
GENERAL ARRANGEMENT BD xxxx-xxx-xxx Rev. x
3. A fost verificat desenul cu alte planuri de referinta ?
4. A fost verificat desenul cu specificatia de materiale ? -
5. S-a facut referinte la desenele relevante/documente ? -
6. Daca un proiect standard a fost stabilit, este atunci desenul in concordanta cu
-
acesta,- pentru acest tip de desen ?
7. Este desenul conform specificatiei clientului (anexa la contract ) ?
Appendix A Specification X
8. Este titlul bloc cu data corecta, semnatura si numele incluse ? X
9. Are desenul numarul stabilit corect ?
X
10. Este ordonat desenul ?
11. A fost verificat desenul ( amenajarea ) pentru interferenta cu alte instalatii ? X
12. Au fost verificate sectiunile cu planurile de corp pentru corelare ?
13. Sunt indicate urmatoarele informatii in desen ? X
- Despre linia de arbori (dimensiuni,capacitate, masa etc.)
- Tolerantele sunt indicate corect ?
14. Daca sunt folosite diferite scari, sunt toate indicate si corect ? X
15. Sunt calcule efectuate si sunt luate ca baza pentru desenul verificat si referinte in -
desen ?
16. Au fost indicate modificarile de la ultima revizie cu norisori ?
-
17. A fost fixat numarul revizuirii in conformitate cu sistemul QA ?
18. A fost verificat desenul pentru indreptarea greselilor (de scriere) ? -
19. Corespunde lucrarea cu regulile societatii de clasificare ? -
20. Au fost prevazute intarituri corespunzatoare sub punte ? -
21. A fost prevazut spatiul pentru demontarea arborelui port elice prin prova?
-
22. Sunt indicate note, caracteristici tehnice, observatii in desen si in tabela de
23. componenta ? X

Compunerea liniei de arbori este urmatoarea:

- motor principal lent, reversibil ;
- arbore intermediar/arbori intermediari ;
- lagar de sprijin arbore intermediar ;
- arbore port-elice ;
- tub etambou prevazut cu lagare (bucse) arbore port-elice si etansari, sesizori
de temperatura cu citire la distanta ;
- elice.
Linia de arbori se executa conform regulilor Societatii de Clasificare care
supravegheaza constructia navei.
Calculul diametrelor arborilor se executa conform regulilor Societatii de
Clasificare si pentru exemplificare aveti Regulile « Germanischer Lloyd ».
- 6 -
- 7 -
- 8 -
- 9 -
- 10 -
- 11 -
 - 12 -

Pentru efectuarea calculului, important este materialul (otelul) din care se vor
executa arborii. La sectiunea de ”materiale’’ sunt prevazute cerintele Germanischer
Lloyd pentru alegerea materialului.
Din practica constructiilor, materialul C45E conform standard EN 10083-1,
prezentat in anexa, are avizul GL si corespunde cerintelor regulilor Societatii de
Clasificare.
- 13 -
- 14 -
- 15 -
- 16 -
- 17 -
- 18 -
- 19 -
- 20 -
 - 21 -

La calculul arborelui port-elice veti observa ca este important modul in care

portiunea arborelui dinspre elice este protejata la actiunea apei de mare si modul
de realizare a instalatiei de ungere.
 - 22 -
In anexa veti gasi prospectele etansarilor arborelui port-elice care se utilizeaza
la constructia liniei de arbori.
- 23 -
- 24 -
- 25 -
- 26 -
- 27 -
- 28 -
- 29 -
 - 30 -
Clasa de gheata
Pentru navele care navigheaza in diferite mari si oceane cu zone de gheata la
simbolul de clasa apare Ice Class Notation.

Functie de simbolul si Societatea de Clasificare, se calculeaza in baza regulilor

coeficientii cu care se ingroasa diametrele arborilor.
- 31 -
- 32 -
- 33 -
- 34 -
 - 35 -

- LECTIA 2 -

Linia de arbori cu elice cu pas fix, antrenata cu

motor lent reversibil

Proiectarea:

Arborelui intermediar

Arborelui portelice

Bolturilor de cuplare

Camasii de protectie (ungere cu apa)

Tubului etambou

Amenajare tub etambou

In baza diametrelor calculate dupa Regulile Societatii de Clasificare, se trece

la elaborarea desenelor arborilor, bolturilor, tubului etambou urmand, unde este
cazul, regulile de constructie impuse de Societatea de Clasificare.

Pentru o buna confirmare, mai jos este redat calculul unei Linii de arbori
dupa Regulile BV. Veti obseva foarte usor ca formulele de calcul sunt aceleasi si
datorita faptului ca Societatile G.L. si B.V. sunt membre IACS (International
Association of Classification Societies).

Evident, particularitatile constructive sunt usor de observat si trebuie

respectate pentru fiecare Societate de Clasificare.

In functie de amenajarea C. M. in pupa motorului principal si de planul de

trasaj pupa al navei, se trece la stabilirea lungimii arborilor, a amplasarii lagarelor.

SHAFT LINE STRENGTH CALCULATIONS

I. GENERAL
The following calculations are according to:
BUREAU VERITAS
Rules for Classification and Construction of Steel Ships
Part C – Machinery, Electricity, Automation and Fire Protection
Chapter 1
Section 7 – Main Propulsion Shafting
 - 36 -
II. SHAFT DIMENSIONS
2.1 DEFINITIONS

According to Section 7 – Main Propulsion Shafting, 2 Design and construction

Q = 0 ratio of the hole diameter to the outer shaft diameter, in case of solid shafts
F = 100 type of coupling
k = 1,0 shaft design features, Table 2 integral coupling flange
n = 129 rpm shaft speed of rotation, corresponding to power P
P = 9480 kW maximum continuous power
Rm = 600 N/mm2 minimum tensile strength of shaft material

2.2 MINIMUM DIAMETER

2.2.1. Intermediate Shafts Diameter

1/ 3 1/ 3
 P 560   9480 560 
⋅ ⋅
( ) ( )
d=F·k·   = 100 · 1,0 ·  
n ⋅ 1− Q
4
Rm + 160  129 ⋅ 1 − 0 600 + 160 
4

d = 378,32 mm

d = 386 mm it is adopted

2.2.2. Propeller Shaft Diameter

2.2.2.1. Aftermost shaft bearing area

According to 2.2.3 for the portion of propeller shaft between the forward edge of the aftermost shaft
bearing and the forward face of the propeller boss:

kP = 1,22 the propeller is keyless fitted

1/ 3 1/ 3
 P 560   9480 560 
⋅ ⋅
dP = 100 · kP · 
(
n ⋅ 1− Q
4
) 
Rm + 160 
= 100 · 1,22 · 
( ) 
129 ⋅ 1 − 0 600 + 160 
4

dP = 461,56 mm

dP = 468 mm it is adopted

Within the Stern Tube Area

According to 2.2.3 for the portion of propeller shaft between the forward edge of the aftermost shaft
bearing and the forward edge of the forward stern tube seal:

kP = 1,15 is to be taken in any event

1/ 3 1/ 3
 P 560   9480 560 
⋅ ⋅
dP = 100 · kP · 
(
n ⋅ 1− Q
4
) 
Rm + 160 
= 100 · 1,15 · 
( ) 
129 ⋅ 1 − 0 600 + 160 
4

dP = 435,07 mm
 - 37 -

dP = 464 mm it is adopted

2.3 MINIMUM SHAFT LENGTHS

2.3.1. Aftermost shaft bearing area

According to 2.2.3 for the portion of propeller shaft between the forward edge of the aftermost shaft
bearing and the forward face of the propeller boss:

Ldp ≥ 2,5 · dP = 2,5 · 461,56 = 1153,89 mm

Ldp = 1400 mm

2.3.2. Within the Stern Tube Area

Ldp ≥ 2,5 · dP = 2,5 · 435,07 = 1087,68 mm

Ldp = 2898 mm

4. BOLTS
4.1. FITTED BOLTS

4.1.1. Propeller shaft to Intermediate I shaft coupling

According to 2.5.1 the coupling bolt diameter is not to be less than:

 d 3 ⋅ (Rm + 160 )   461,56 3 ⋅ (600 + 160 ) 

0,5 0,5

dB = 0,65 ·   = 0,65·  
 n B ⋅ DC ⋅ RmB   10 ⋅ 680 ⋅ 930 

dB = 53,76 mm

dB = 70 mm it is adopted

d = 461,56,mm the calculated minimum diameter of propeller shaft

nB = 10 number of fitted coupling bolts

DC = 680 mm pitch circle diameter

RMb = 930 N/mm2 minimum tensile strenght of bolt material (steel 42CrMo4
acc. DIN 17200/951 W.Nr. 1.7225)

4.1.2. Intermediate I shaft to Intermediate shaft II coupling

 d 3 ⋅ (Rm + 160 )   378,32 3 ⋅ (600 + 160 ) 

0,5 0,5

dB = 0,65 ·   = 0,65·  
 n B ⋅ DC ⋅ RmB   10 ⋅ 680 ⋅ 930 

dB = 39,90 mm
 - 38 -
dB = 70 mm it is adopted

d = 378,32 mm the calculated minimum diameter of intermediate shaft

nB = 10 number of fitted coupling bolts

DC = 680 mm pitch circle diameter

RMb = 930 N/mm2 minimum tensile strenght of bolt material (steel 42CrMo4
acc. DIN 17200/951 W.Nr. 1.7225)

4.1.3. Intermediate shaft II to ME flange coupling

 d 3 ⋅ (Rm + 160 )   378,32 3 ⋅ (600 + 160 ) 

0,5 0,5

dB = 0,65 ·   = 0,65·  
 n B ⋅ DC ⋅ RmB   12 ⋅ 780 ⋅ 930 

dB = 34,01 mm

dB = 64 mm it is adopted

d = 378,32 mm the calculated minimum diameter of propeller shaft

nB = 12 number of fitted coupling bolts

DC = 780 mm pitch circle diameter

RMb = 930 N/mm2 minimum tensile strenght of bolt material (steel 42CrMo4
acc. DIN 17200/951 W.Nr. 1.7225)

Urmarind mersul de calcul, observam ca se determina

diametrele arborilor , razele de racordare la baza flanselor ,
diametrele bolturilor de cuplare (pentru acestea, o prima
informatie o folosim de la flansa M.P.).
In baza datelor obtinute se poate trece la o prima
“creionare” (in desen electronic) pentru reperele importante.
Pentru amplasarea lagarului intermediar, se calculeaza
distanta conform regulilor Sociedtatii de Clasificare.
Pentru lungimea zonei tronconice a arborelui port-elice se
apreciaza o valoare de 2d, unde d este diametrul adoptat pentru
arborele port-elice, urmand finalizarea sa se faca coordonat cu
proiectantul elicei.
- 39 -
- 40 -
- 41 -
- 42 -
 - 43 -

Pentru navele care au la simbolul de clasa notatia “CLASA

DE GHEATA” vom calcula asa-numita intarire (reinforcement)
dupa regulile Societatii de Clasificare.
Conform Regulilor Germanischer Lloyd, de exemplu,
diametrele calculate se inmultesc cu un coeficient adimensional
pentru a satisface clasa de gheata a navei.
Veti observa ca acest coeficient se ia in considerare
atunci cand este supraunitar.
Tubul etambou se poate executa din tronsoane sudate.
Se vor confectiona bucsele din otel turnat cu continut de
carbon scazut, iar mantaua dintre ele se confectioneaza din tabla
din otel naval.
Se va acorda atentie la diferenta de grosimi in dreptul
cordoanelor de sudura. Acest tub etambou se probeaza
hidrostatic la o presiune de 2 bar.
Aveti in exemplul dat “Amenajarea tubului etambou”.
Tubul etambou se fixeaza pe rasina epoxidica. Acest procedeu
modern are avantajul ca se pot prelucra reperele in care sta
tubul separat si la centrarea tubului in corpul navei se face
reglajul cu suruburile de centrare montate radial, dupa care se
toarna rasina.
La prova tubului etambou se fixeaza un inel intermediar
in care se executa toate orificiile cerute de instalatia de ungere,
inclusiv termometrul cu citire la distanta.
Toate reperele care se gasesc in tub (cum ar fi: tevile de
compensare a etansarii pupa, termometrul cu citire la distanta,
bratarile de fixare) se monteaza inainte de introducerea
arborelui port-elice.
- 44 -
- 45 -
 - 46 -

– LECTIA 3 –

Linia de arbori cu elice cu pas fix, antrenata cu

motor lent reversibil

• Generator antrenat de linia de arbori. Modul de alegere a

echipamentului : multiplicator, cuplaje elastice.

• Mentinerea frecventei constante la generator. Solutii

constructive.

• Take-home device – Solutia constructiva (exemplu :

Generator/motor electric, lagar axial).

Generator antrenat de linia de arbori.

Modul de alegere a echipamentului : multiplicator, cuplaje
elastice

Una din metodele de a furniza energie electrica la bord in

timpul marsului este antrenarea unui generator de curent alternativ,
via multiplicator, cu arborele de antrenare gaurit prin care trece
arborele intermediar.
Arborele gaurit se termina la capatul de antrenare cu flansa
pe care se monteaza cuplajul elastic.
Multiplicatorul este o constructie cu o singura treapta sau cu
doua trepte si poate realiza un raport de multiplicare pana la 18:1.
Multiplicatorul este realizat ca o constructie independenta, cu
sistemul de ungere propriu si instalatia de monitorizare a
sistemului.
Pozitia arborelui de iesire poate fi comutata in intervalul 00
(adica la orizontala) pana la 450.
- 47 -
- 48 -
- 49 -
 - 50 -

Mentinerea frecventei constante la generator. Solutii constructive

Dupa ce am stabilit configuratia partii mecanice de

antrenare, se ridica problema mentinerii turatiei constante la
generator, stiind ca motorul principal trebuie sa-si varieze turatia de
la 100 % la 70 % , date fiind conditiile de navigatie.

In aceasta directie s-au dezvoltat doua tendinte :

- montarea in instalatia electica a unui convertor de frecventa
constanta ;
- montarea intre multiplicator si generator a unui mecanism
planetar “con-speed-gear” care, indiferent de turatia de la 70 %
la 100 % nnom., asigura la iesirea inspre generator turatia
nominala de antrenare a generatorului (in limitele tehnice de
toleranta).

Mecanismul este construit ca unitate independenta cu

echipamentele hidraulice montate, tubulatura de interconexiune,
racitor cu apa etc.

Sistemul include, de asemenea, toate aparatele si

instrumentele pentru functionarea conform Societatii de Clasificare
si clasei de automatizare a navei.

Este prevazut un dulap de comanda (controler) – 19” care se

monteaza in panoul principal de distributie, dulap de comanda care
controleaza si guverneaza variatia vitezei motorului principal de la
70 % la 100 %, detecteaza functionarea anormala, inregistreaza,
memoreaza si afiseaza defectiunea.
- 51 -
- 52 -
 - 53 -

Take-home device – Solutia constructiva (exemplu :

Generator/motor electric, lagar axial)
Dezvoltarea sistemului de generare a energiei electrice de mai sus a
condus la dezvoltarea unei alte tendinte combinata cu ea si anume dezvoltarea
conceptului Take home device (ia-ma acasa), pentru a asigura propulsia
navei cand M. P. Nu poate functiona.

In acest sens, in desenul prezentat aveti solutia de realizare, unde

generatorul de curent se inlocuieste cu un generator/motor electric avand
functiile alternante generator motor. In acest caz, alimentarea motorului
electric se face de la generatoarele stationare din C.M. Puterea mecanica se
transmite prin mecanism care acum lucreaza ca un reductor de turatie si
antreneaza elicea la o putere careb duce la dezvoltarea unei viteze a navei de
cca 5 kn.
Observati ca in sistem a fost introdus un lagar cu un cuplaj cu dinti
integrat. In situatia in care elicea este antrenata de motorul electric, M.P. se
deconecteaza de linuia de arbori.

Pentru selectarea reductorului-multiplicator-tunel pe arbore se

utilizeaza diagrama <raport de multiplicare – factor de putere> care, cu datele pe
care le avem de la puterea si turatia alternatorului si turatia elicei, ne da
marimea corespunzatoare.

Pentru selectarea tunelului si marimii cuplajului elastic se utilizeaza

diagrama urmatoare care, functie de puterea transmisa la elice si turatie,
denumit factor de putere [kW/min-1], precum si Societatea de Clasificare a navei,
se obtin date despre diametrul arborelui (Dp), diametrul tunelului (DT) si
diametrul flansei arborelui (DF).
ATENTIE ! Reductorul multiplicator va trece, la montaj, peste exteriorul flansei
arborelui.

In privinta cuplajului elastic, se foloseste diagrama de selectare a

cuplajului care ne va da marimea corespunzatoare.

Cu acestea, avem toate elementele pentru a schita solutia care trebuie

realizata. Veti observa ca antrenarea sistemului se face de la partea pupa a
arborelui cotit al M.P.

In desenul de referinta aveti prezentata o astfel de antrenare a

generatorului cu vederea ei in plan. Ca un element nou, vedeti in desen o
cuplare cu cuplaj-manson SKF pentru a permite montajul multiplicatorului.
In acest sens, arborele intermediar se termina cu capat cilindric, nu cu
flansa.
- 54 -
- 55 -
- 56 -
- 57 -
 - 58 -

- LECTIA 4 -

Linia de arbori cu elice cu pas reglabil, antrenata

cu motor semirapid (rapid)

• Cuplaj elastic. Alegerea marimii cuplajului

• Reductoare de turatie. Alegerea marimii reductorului
• Generator antrenat de PTO. Take-home device

O mare raspandire in propulsia navelor o au elicile cu pas

reglabil actionate cu motoare semirapide (rapide).
Motoarele semirapide (rapide) se caracterizeaza printr-un
gabarit mai mic decat al motoarelor lente si se monteaza pe navele in
care inaltimea C.M. este redusa.
Functie de puterea instalata, implicit viteza navei ceruta, se
pot monta de regula cate doua linii de arbori asezate simetric fata de
planul diametral al navei sau o singura linie de arbori in planul
diametral, reductor cu doua intrari si o iesire, pe arborele de intrare
fiind instalat cate un motor.
Un model des intalnit este cel prezentat in plansa, adica doua
linii de arbori amplasate simetric fata de planul diametral al navei.
Fiecare linie de arbori se compune din:
- M.P. rapid 750 rpm;
- Cuplaj elastic principal;
- Linie de arbori;
- Elice cu pas reglabil.
La o analiza atenta veti regasi multe elemente comune cu
liniile de arbori cu elice cu pas fix.
Date fiind puterea MCR a motorului principal si turatia, stabilirea
elementelor componente ale liniei de arbori cade in sarcina
proiectantului, folosind prospecte ale firmelor specializate.
- 59 -
 - 60 -

Cuplaj elastic. Alegerea marimii cuplajului

Forma constructiva cea mai utilizata este prinderea cuplajului

in prova, pe volanta M.P. si partea pupa (butuc) montata pe capatul de
intrare in reductor.
Se mai utilizeaza si solutia de introducere a unei semicuple in
pupa butucului, care se monteaza pe capatul de intrare in reductor.
Calitatea cea mai importanta a cuplajului este compensarea
deviatiei axiale si unghiulare ale motorului, reductorului, generatorului in
domenii de tolerante prescrise.
Cuplajul este in special destinat pentru instalatiile cu propulsie
cu motor diesel unde trebuie luate in considerare vibratiile torsionale.
Prima alegere a cuplajului elastic se face dupa momentul
nominal. Se calculeaza momentul nominal al M.P. cu relatia :

MN = 9,55 MCR , [kNm] ;

n

unde: MCR [kW] si n [rpm].

Functie de aceasta marime se alege din tabel marimea de cuplaj

superioara.
Din punct de vedere dimensional, observam ca, la aceiasi
marime de cuplaj, unele date difera functie de calitatea cauciucului, M sau
MD. Stabilirea acestei calitati se va face cu ajutorul calculelor de vibratii
ale sistemului de propulsie.
- 61 -
- 62 -
- 63 -
 - 64 -

Reductoare de turatie. Alegerea marimii reductorului

Reductoarele de turatie in constructie dezaxat pe verticala sau

dezaxat pe orizontala, au o raspandire foarte larga in propulsia cu elici
cu8 pas reglabil.
Distanta intre axe <A>, intre arborele de intrare si arborele de
iesire, este determinata din diagrama “Raport de reducere (i) - Factor de
putere (P/n1) in [kW/rpm]”, unde n1 este turatia de antrenare a
reductorului (deci, a motorului), iar P este M.C.R. a motorului principal.
Aceasta distanta intre axe da si simbolizarea marimii
reductorului.
Se observa ca, odata cu cresterea raportului de reducere,
curbele caracteristice au o panta rapid coboratoare, cum este firesc, dat
fiind cresterea foarte mare a momentului de torsiune care solicita
angrenajul.
- 65 -
- 66 -
- 67 -
 - 68 -

Generator antrenat de PTO. Take-home device (PTI)

Linia de arbori cu elice cu pas reglabil (EPR) se preteaza prin

excelenta la antrenarea generatoarelor pentru producerea energiei
electrice.
In acest scop, reductorul de turatie este prevazut cu P.T.O.
In acest caz, M.P. poate functiona la turatia constanta si se schimba numai
pasul pentru modificarea vitezei navei.
In propulsia de avarie, P.T.I. (power input function) poate fi
livrata ca optiune. In acest caz alternatorul functioneaza ca motor electric,
antrenand elicea la viteza cea mai scazuta, motorul principal fiind
deconectat prin intermediul unui ambreiaj.
Echipamentele de start si operare ale alternatorului ca motor
sunt incluse in instalatia electrica de la bordul navei.
Reductorul este o unitate independenta functional, avand pe el
montate: pompa de ulei actionata mecanic, racitorul de ulei, tubulatura
aferenta cu filtre, valvule, aparatura de supraveghere (monitorizare) cu
citire locala si la distanta.
- 69 -
 - 70 -

- LECTIA 5 -
Linia de arbori cu elice cu pas reglabil, antrenata
cu motor semirapid (rapid)
• Alegerea liniei de arbori cu EPR.
• Alegerea cuplajului SKF.
• Servo -system.
Alegerea liniei de arbori cu EPR
Folosind datele de intrare cunoscute deja de la alegerea cuplajului
elastic si a reductorului, trecem la stabilirea diametrului arborelui port-elice
conform Regulilor Societatii de Clasificare.
O prima evaluare o facem cu Q = 0 pentru ca formula de regula respecta raportul 0,4.
De altfel, daca utilizam informatiile facute in « PROPAC » putem calcula cu valoarea 1.
In continuare, daca nava are clasa de gheata se calculeaza si factorul de
intarire pentru gheata.
Daca solutia constructiva a arborelui port-elice conduce la extinderea
acestuia pana in flansa reductorului, capatul din vecinatatea reductorului este
tratat ca arbore intermediar.
Trecerile de diametre se apreciaza cu formula din calculul de rezistenta
si se finalizeaza functie de solutiile constructive.
Nomogramele prezentate in continuare va dau informatia privind
diametrul elicei functie de puterea instalata, precum si datele PROPAC va dau
informatii asupra butucului, asa ca se poate prelimina elicea cu date aproximativ
apropiate de realitate.
Nomogramele si tiposeria de butuci prezentate in « PROPAC » va dau informatii
suficiente pentru creionarea (electronica) a dimensiunilor principale.
Cuplarea arborelui port-elice cu butucul este realizat cu flansa a carui
diametru exterior este dat in Tabel 2.1 (PROPAC).
Aveti date despre elice in programul MAN B&W si in programul
PROPAC (Wärtsila - Lips), doua firme renumite in lume, deci puteti sa definitivati in
P.T. Evident finalul este dat de firma care va livra echipamentul.
Alegerea cuplajului SKF
Functie de diametrul in zona cuplajului SKF RG type cu flansa, se alege
marimea din catalog (Fig. 2.8), verificand diametrul exterior al flansei/diametrul
purtator al gaurilor -Pitch (circle diameter) cu flansa reductorului, facand corelarile
de rigoare pentru exactitatea desenelor.
Pentru celelalte modele de cuplaje, se procedeaza in mod similar.
In Fig. 2.21 aveti modelul explicativ al modului cum se face montajul
fara pana, prin tragerea pe con si expandarea butucului.
Fig. 2.20 va arata cum se monteaza pala elicei in butuc.
Daca va este ceruta, prin comanda armatorului, montarea elicei in
duza, aveti elementele necesare in Cap. 2.10
- 71 -
- 72 -
- 73 -
- 74 -
- 75 -
- 76 -
- 77 -
- 78 -
- 79 -
- 80 -
- 81 -
 - 82 -
Pentru amenajarea tubului etambou se actioneaza in aceeasi maniera
ca la Lectiile 1-2.
In Cap. 2.8 gasiti sistemul <TMON> care permite ca inspectia in tubul etambou sa fie
extinsa la 15 ani, conditie care este ceruta in mod curent de diferiti armatori din
motive evidente.
- 83 -
 - 84 -

Servo -system
Pentru actionarea palelor in scopul modificarii pasului
elicei se utilizeaza o instalatie hidraulica, instalatie care poate fi:
- integrata in instalatia de ungere a reductorului;
- separata, cu tanc de ulei propriu.
In Cap. 2.9.2 aveti prezentata instalatia de servo,
combinata cu ungerea reductorului.
Valvula servo este plasata in interiorul ODB (cutie
distributie ulei). ODB este amplasata in partea frontala a
reductorului. Uleiul este trimis la ODB si de aici transferat la servo-
cilindru prin arborele de iesire a reductorului care este gaurit pe
toata lungimea lui.
Pompa de ulei este mecanic antrenata de reductor. O pompa
actionata electric este in <stand-by> montata langa reductor, in C.M.
Sistemul de comanda al pasului comanda variatia pasului printr-o
instalatie hidraulica pilot pentru valvula servo.
Pe ODB este montata instalatia de citire la distanta a pasului elicei.
Celelalte variante de constructie sunt asemanatoare ca
functiuni, dar modul de realizare este intr-o forma diferita una de
alta.
Evident, realizarea instalatiei este in responsabilitatea
firmei furnizoare, noi urmand sa realizam montajul la nava.
Cu elementele prezentate in desene puteti sa invatati
sistemele practicate si puteti aborda cu firma detalii de constructie
si variantele optime ce trebuie adoptate.
Pentru acest gen de instalatie, modul de lucru interactiv
cu firma constructoare, daca stapaniti elementele de baza, va fi cel
benefic.
- 85 -
- 86 -
- 87 -
- 88 -
- 89 -
- 90 -
- 91 -
- 92 -
- 93 -
- 94 -
- 95 -
- 96 -
- 97 -
- 98 -
 - 99 -

- LECTIA 6 -
Linia de arbori antrenata cu motor semirapid (rapid)
ireversibil si reductor-inversor

Aceasta solutie se gaseste in practica acolo unde armatorul nu foloseste

EPR, ci elici cu pas fix.
In aceste conditii este necesara folosirea unui reductor-inversor. In cazuri
rare se foloseste redactor de turatie antrenat cu motor reversibil.
Structura unei astfel de linii de arbori cuprinde:
- cuplaj elastic intre M.P. si reductor-inversor ;
- reductor-inversor cu dezaxare verticala sau coaxial (intrare si iesire in
continuare) ;
- arbore intermediar ;
- arbore port-elice ;
- elice cu pas fix.

CUPLAJUL ELASTIC
Se alege in continuare in baza turatiei arborelui si a momentului de calcul.
Acesta se determina cu formula :

F = 9,55 β MCR ; [Nm]

n
β = 1,7 … 2,2 - coeficient de calcul c are se introduce pentru a acoperi
frecventa inversarilor ce se executa si varful de moment
ce apare din cauza inclinarilor in timp scurt a
ambreiajelor din reductor.

Unele firme au luat masuri in a controla efectiv timpul de cuplare pentru a

micsora varful de moment ce apare la comanda de cuplare a lamelelor.

REDUCTORUL-INVERSOR
In interiorul reductorului, treapta de intrare este dublata de un nou arbore
care are un pinion aflat in cuplare cu roata condusa, dar care este liber avand pe
capatul prova un cuplaj cu lamele (partea interioara). Partea exterioara a cuplajului
cu lamele se afla in interiorul unei roti intermediare asezata pe un arbore.
Aceste doua pinioane sunt permanent in angrenare cu roata mare a
reductorului.
De regula, rapoartele de reducere si factorul de putere sunt aceleasi pe
ambele treimi de roti pentru ca la nave cu doua linii de arbori montate separat,
miscarea inainte a navei se face pe o linie cu treapta direct, iar pe cealalta linie cu
treapta de inversare.
Reductorul este echipat cu toata aparatura care asigura o monitorizare si o clasa de
automatizare in conformitate cu cea ceruta in simbolul navei.
- 100 -
- 101 -
- 102 -
- 103 -
- 104 -
- 105 -
- 106 -
 - 107 -

Linia de arbori cu elice cu pas fix (nereglabil).

Functie de destinatia navei si rapiditatea inversarii sensului de mars, pe

linia de arbori se introduce o frana actionata de la distanta, functionarea ei fiind
controlata de sensul de inversare din comanda reductorului-inversor. Aceasta are
drept scop franarea rapida a sensului de rotatie a liniei de arbori si ducerea in
pozitia de stop pentru coamanda de reversare data reductorului.
Observati ca pentru compensarea erorilor de fabricatie ale corpului se
monteaza un arbore de pasuire care se prelucreaza la lungime dupa masuratori la
nava. Pentru zona in care arborele traverseaza corpul, se foloseste o constructie tub
etambou cu ungere cu ulei, lagare de alunecare cu metal alb si etansari.
In continuare, arborele avand o lungime mare, este greu de prelucrat din
bucata intreaga si atunci se executa din doua bucati imbinate prin cuplaj manson.
In acest caz arborele este protejat printr-o imbracaminte de rasina epoxidica.
In zona cavaletului, arborele este acoperit cu o bucsa din bronz si in
cavalet exista prevazut un lagar din cauciuc uns cu apa cu lungimea conform
prescriptiilor Societatii de Clasificare.
- 108 -
- 109 -
- 110 -
- 111 -
- 112 -