1) Statia de epurare Carei - situatia actuala -

Din cauza tehnologiei neperformante Statia de epurare din Carei depaseste de peste zece ori indicatorii de poluare. In luna octombrie a anului trecut, Apele Romane a marit cu 46 % ta a pentru poluantii de!ersati in raul Crasna. "asura a fost luata in urma nerespectarii parametrilor de catre statia de epurare a orasului. #otri!it conducerii $udetene a Regiei Apelor Romane, apa de!ersata de catre statia de epurare in raul Crasna intrece limitele admise la doi indicatori, respecti!e la concentratia substantelor consumatoare de o igen si la amoniu. In urma masuratorilor effectuate recent, la capitolul substantelor consumatoare de o igen, adica substantele organice care se descompun greu, a iesit o concentratie de %&& mg'l. (imita ma ima admisa la acest indicator este de )* mg'l. In cazul concentratiei de amoniu, in timp ce limita ma ima admisa este de )mg'l, la statia de epurare Carei se inregistreaza %& mg'l. Cu alte cu!inte, apa de!ersata in raul Crasna, prin Canalul #ostei, din statia de epurare depaseste de zece ori limitele ma ime de poluare date de cei doi indicatori. #rincipala cauza a acestui fenomen o constituie tehnologia in!echita folosita la statia de epurare a Directiei Apa+Canal. Singura speranta in pri!inta indreptarii lucrurilor o constituie proiectul de modernizare care a fost depus de catre administratia locala in cadrul programului #,AR- C.C. Conform lucrarii redactate de "inisterul "ediului si /ospodaririi Apelor0 1Situatia globala a apelor uzate, in anul )&&4, pe ansamblul principalelor surse de poluare2 cota parte cea mai mare din potentialul de poluare apartine unitatilor care acti!eaza 3n domeniile gospodariei comunale. Insa, pentru a putea stabili masurile adec!ate in !ederea protectiei calitatii apelor naturale receptoare, trebuie luat in considerare impactul indi!idual al fiecarei surse de poluare determinante pentru conditionarea starii de sanatate, pe anumite zone sau tronsoane ale receptorilor naturali. In acest conte t se inscriu si statiile de epurare orasenesti.

2) Poluarea apei
Apa este un factor important 3n echilibrele ecologice, iar poluarea acesteia este o problem4 actual4 cu consecin5e mai mult sau mai pu5in gra!e asupra popula5iei. #rin poluarea apei, se 3n5elege alterarea caracteristicilor fizice, chimice i biologice ale apei, produs direct sau indirect de acti!it "ile umane i care face ca apele s de!in improprii utiliz rii normale #n scopurile #n care aceast utilizare era posibil #nainte de a inter!eni alterarea. -fectele polu4rii resurselor de ap4 sunt comple e 6i !ariate, 3n func5ie de natura 6i concentra5ia substan5elor impurificatoare. Rezol!area acestor probleme ridicate de poluarea apei se realizeaz4 prin tratare, prin care se asigur4 condi5iile necesare pentru consum.

Surse de poluare artificial Ape uzate

#rincipala surs4 de poluare permanent4 o constituie apele uzate reintroduse 3n receptori dup4 utilizarea apei 3n di!erse domenii. Dup4 pro!enien5a lor, e ist4 urm4toarele categorii de ape uzate0 + ape uzate or eneti, care reprezint4 un amestec de ape mena$ere 6i industriale, pro!enite din satisfacerea ne!oilor gospod4re6ti de ap4 ale centrelor populate, precum 6i a ne!oilor gospod4re6ti, igienico+sanitare 6i social+ administrati!e ale diferitelor feluri de unit45i industriale mici. + ape uzate industriale, rezultate din apele folosite 3n procesul tehnologic industrial, ele fiind de cele mai multe ori tratate separat 3n sta5ii de epurare proprii industriilor respecti!e. 7um4rul de poluan5i pentru o anumit4 industrie este de obicei restr8ns, o ap4 industrial4 uzat4 a!8nd 3n principiu, caracteristici asem4n4toare substan5elor chimice sau fizice utilizate 3n procesul tehnologic. De e emplu, apele uzate pro!enite de la minele de c4rbuni au drept caracteristic4 principal4 con5inutul 3n substan5e 3n suspensie, 3n timp ce apele uzate rezultate de la fabricile de zah4r con5in at8t substan5e 3n suspensie, c8t 6i substan5e organice. + ape uzate de la ferme de animale i p s ri care, au 3n general caracteristicile apelor uzate or46ene6ti, poluan5ii principali fiind substan5ele organice 3n cantitate mare 6i materialele 3n suspensie.

$) %ona de amplasament
"unicipiul Carei este situat in sud+!estul $udetului Satu "are, la contactul a trei regiuni geografice0 Campia 79irului, Campia Crasnei si Campia -riului. Careiul se afla pe drumul -uropean - 6:; la %*<m de municipiul Satu "are, respecti! ;&& <m de municipiul =radea. Din punct de !edere administrati!e include si satul Ianculesti aflat la : <m. In apropiere se afla doua rezer!atii naturale0 #adurea >rziceni si Dunele de nisip ?oieni. Desi reteaua hidrigrafica $udeteana este bogata @cuprinzand atat rauri+ Somes, Aur, Crasna B cat si lacuri+ Calinesti +C, zona este saraca in cursuri de apa. In fapt Crasna+ cel mai apropiat curs de apa+ se afla la ;& <m de Carei. Caracteristice sunt apele subterane, aflate la )+* m adancime. De mentionat faptul ca la ;&& metri adancime se gasesc ape termale. Din pacate sunt utilizabile doar prin pompare, nea!and presiune. Campia Careiului este o 1prispa2 mai inalta fata de campiile limitrofe, a!and altitudini cuprinse intre ;)&+;6& m deasupra ni!elului marii. Altitudinea mica determina !alori ridicate pentru presiunea atmosferica, apro imati! ;&&& mb. Amplasamentul statiei de epurare este la circa 6&& m de limita perimetrului locuit al municipiului Carei in zona de nord+est si in zona $oasa de la marginea comunei Capleni.

Clima
Apartinand zonei climatice continental+moderate, media anuala a temperaturii in Carei este de D.:oC. #rima!erile si toamnele sunt calduroase si senine , !erile sunt calde si uscate , iar iernile blande. 7umarul zilelor cu inghet de iarna este de *&+6& pe an. Eanturile dominante sunt cele !estice. >miditatea solului incetineste prima!ara incalzirea suprafetelor terestre, iar toamna fa!orizeaza aparitia brumelor timpurii.

00 Regimul Aermic 00 +Ealori medii+ !araF;D.6oC toamnaF;&.HoC iarnaF+;.:=C prima!araF;&.)oC +Ealori e treme+ ma imaF G%D.*oC iulie ;D*) minimaF +%&.6oC ianuarie ;D)D

&) Caracteristicile geofizice ale terenului din amplasament

Adancimea de inghet conform SAAS 6&*4' :: 1Aeren de fundare B Adancimi mari de inghet2 este de &.:&+ &.H& m fata de cota terenului natural. "unicipiul Carei se incadreaza in zona seismica de calcul 1C2 a!and coeficientul de seismicitate IsF &.)&. Structura geologica a orasului si impre$urimilor este alcatuita din fundament cristalin peste care s+au depus sedimentele marii #anonice si Sarmatiene. Sedimentul marin a fost acoperit de depunerile flu!iatile ale Aisei, Somesului si Crasnei constituie din nisipuri si maluri. Straturile superioare s+au format din depunerile de praf loes a$unse din regiunea nisipoasa a 79irului prin acti!itatea eoliana. Solurile caracteristice regiunii sunt argilele roscate, denumite de specialisti cernoziom degradat. Acest lucru a fa!orizat dez!oltarea agriculturii atat sub aspectul culturilor agricole @ grau, porumb, canepa, floarea+soarelui, sfecla de zaharC cat si al cresterii animalelor. Jona plana de campie din sectorul municipiului Carei se caracterizeaza prin depunerile alu!ionare ale raului Crasna, care prezinta urmatoarea succesiune litografica0 sub stratul de pamant !egetal de &.*& + &.6& m grosime, se dez!olta pana la o adancime de %.;& + *.)& m o argila prafoasa+ nisipoasa, cafenie+ galbui, tare, in suprafata si consistenta redusa, in adancimeK

 in continuare sub stratul de argila prafoasa+ nisipoasa urmeaza un orizont mai grosier constituit din nisipuri prafoase argiloase, ce se dez!olta pana la adancimea de D.*&+ ;%.&& mK in baza acestui orizont se dez!olta pana la adancimea de ;*.&&+ ;:.&& m o argila cenusie nisipoasa. Se mentioneaza faptul ca pe alocuri si pe arii reduse stratul superficial de argila prafoasa+ nisipoasa este inlocuit partial sau total de nisipuri fine galbui prafoase sau argiloase. 7i!elul apei subterane din zona se stabilizeaza in raport de cota absoluta a terenului natural la adancimi de ;.D&+ :.)& m, in cuprinsul ac!iferului freatic cantonat in depozitele cuaternare de natura nisipoasa, a!and fluctuatii sezoniere de ;.&& m.

*C Caracteristicile principale ale constructiilor

Principalii parametrii ai constructiei Debitele de dimensionare ale statiei de epurare, conform bre!iarului de calcul atasat, sunt urmatoarele0 Luz zi med Luz zi ma Luz orar ma D* l's ;%& l's )&& l's %4)m%'zi ;;.)%)m%'zi :)& m%'h

In !ederea atingerii eficientelor de epurare de mai sus, se propune retehnologizarea statiei de epurare astfel0 ;. Statie automata de pompare apa uzata compusa din: gratar rar cu curatire mecanica grup de pompare dotat cu pompe centrifuge

). Treapta de pretratare apa uzata compusa din: instalatie compacta de pretratare cu sitare , deznisipare si separare grasimi reactor de reducere, stocare si separare grasimi amena$are decantor primar e istent pentru defosforizare %. Bazin de nitrificare- denitrificare: transformarea bazinelor de aerare e istente @ linia I si II C panouri de aerare cu biofiltre flotante echipament de denitrificare si defosforizare statie de suflante pentru furnizare aer comprimat cu con!ertizor de frec!enta sensor de o igen dizol!at+ etapa a II+a instalatie de preparare B dozare precipitate pentru defosforizare pompa apa drena$ 4. Decantoare radiale secundare: reabilitare si modernizare podurilor racloare *. Treapta de tratare a namolului compusa din: statie automata de pompare namol recirculat si in e ces unitate de ingrosare, stocare in e ces+ etapa a II+a instalatie automata de preparare+dozare solutie polielectrolit B etapa a II+a statie automata de pompare namol ingrosat instalatie automata de preparare+dozare polielectrolit B etapa a II+a statie automata de pompare namol ingrosat instalatie automata de preparare B dozare polielectrolic B etapa a II+a instalatie automata de dishidratat namol cu melc si sita speciala B etapa a II+a

6. Modul electric de comanda si automatizare statie de epurare compus din: dulap cone iuni electrice de forta si iluminat dulap electric de comanda si deser!ire statie de epurare sistem automat de control si achizitii date 1SCADA2 B etapa a II+a :. Dezinfectie apa epurata compusa din: instalatie automata de clorinare cu hipoclorit de sodium B etapa a II+a Structura constructiva Cladirea pentru echipamente Cladirea care !a gazdui in prima etapa instalatia de pretratre apa uzata si in etapa a II+a si instalatiile pentru tratarea namolului, !a fi o constructie din cadre metalice cu pereti de inchidere din panouri termoizolate pe o fundatie din beton, pre!azuta cu geamuri si usa de acces. Cladirea !a a!ea acoperis in doua ape cu structura metalica si inchideri din panouri termoizolate si urmatoarele dimensiuni in plan0 ( . F ;6.*&& D.*&&. Inaltimea la coama este de *.&&&mm si la streasina de 4.&&&mm. De $ur impre$urul cladirii de pre!ede a se construi un trotuar de protectie din beton cu latimea de &.*&& m. Suprafata ocupata definiti! de cladire0 SF;H4 m). 'ezer!or pentru reactorul de reducere, stocare si separare grasimi -chipamentele de reducere si separare grasimi se !or monta intr+un bazin de beton armat cu urmatoarele dimensiuni0 D , F %.) ).& m, cu un !olum util de ;H m%. Suprafata radier bazin0 S F H.&* m).

Studiu de impact de mediu

() )mpactul produs in perioada de e*ecutie
Descrierea lucrarilor de executie (ucrarile care se e ecuta in incinta statiei de epurare sunt lucrari normale ca pentru orice obiecti! de in!estitie. Aerenul este aproape plan, prezinta deni!elari nesemnificati!e. Aerenul nu se infesteaza sin u se contamineaza cu substante to ice sau periculoase. (ucrarile de amena$are !or fi0 e ca!atii, umpluturi, constructii din beton si metalice, monta$ utila$e, lucrari pentru canale si conducte de legatura , instalatii electrice, etc. Impactul asupra factorilor de mediu +actorul mediu ,P, Apele epurate !or fi e!acuate in emisar Canalul #ostei care este afluent al raului Crasna, astfel pe perioada e ecutiei nu se infesteaza factorul mediu A#A. #oluarea factorului A#A este limitata @perioada de e ecutie in timp este de scurta durataC. +actorul mediu ,-' #entru realizarea obiecti!ului se !or e ecuta lucrari de e ca!atii, transportul pamantului, a betoanelor, utila$elor, etc. care implica utilizarea mi$loacelor de transport grele, buldozere, e ca!atoare, macarale, etc. 7o ele rezultate !or fi 7=M, C=, S=), C=E, particule, fum, etc. #oluantul principal !a fi praful care se !a dega$a in timpul e ecutiei lucrarilor de e ca!are, incarcare si transportul pamantului.

Concentratii de poluanti in imisie0 Sursa Constructii /aze de esapament #oluant particule particule S=M@S=)C 7=M@7=)C C= C=Emm Cma %& min. @Ng'm%C 4*: %) 4 6& 4* :& C7A%& min. @Ng'm%C *&& *&& :*& %&& 6&&& +

#oluarea factorului de mediu A-R este de scurta durata, limitata in timp @perioada e ecutieiC.

%./0/1 si 2)3',1)) #oluantul sonor in timpul e ecutiei !a fi dega$at de utila$e si mi$loace de transport, dar nu !a depasi :& de d.A si la cel mai apropiat receptor !a fi *&d.A. Acti!itatile de e ecutie nu produc !ibratii. C/4C56%)) 0 (ucrarile de constructii in cadrul Statiei de epurare afecteaza mediul intr+o masura redusa si pe timp limitat.

7) )mpactul produs in perioada de e*ploatare

Impactul produs asupra apelor 8)SP-'S), P/56,41)5/' )4 ,P-, ,'), 8- -91)48-'- S) 0/8)+)C,')5- C,5)1,1)2- ,5- '-C-P1/')5/' 4,16',5), )4C56S)2 ,5- ,P-5/' S631-',4-. -misarul este Canalul #ostei, care este afluent al raului Crasna. Debitul de ape uzate e!acuat in canalizarea orasaneasca este0 Lzi.ma F ;%& l's F 46H m%'h F ;;.)%) m%'zi Lh.ma F )&& l's Debitul de apa epurat de!ersat in Canalul #ostei trebuie sa respecte conditiile de descarcare conform 7A#A &&;')&&). ,+-C1,'-, -C/S)S1-0-5/' ,C2,1)C- S) +/5/S)41-5/' 8- ,P, aC Substante in suspensie "ateriile in suspensie sunt retinute aproape in totalitate prin statia de epurare. "SS intrare statie epurare "SS intrare in emisar bC Substante organice Substantele organice sunt retinute in mare parte prin statia de epurare. C.=* intrare statie epurare C.=* intrare in emisar )%&.*) mg'l F ).;6&.&& <g'zi )* mg'l admis F )H&.H& <g'zi )6).%% mg'l F ).4*H <g'zi %* mg'l admis F %D%.;; <g'zi

cC 7utrientii Substante chimice 0 fosfor, amoniu sulfati sunt retinute intr+un procent mare de statia de epurare. 7A intrare statie epurare 7A intare in emisar #total intrare statie epurare #total intrare emisar %D.*D mg'l F %:;.&&<g'zi ;* mg'l F;6H.4H <g'zi 6.:) mg'l F 6%.&& <g'zi ) mg'l F )).46* <g'zi

-+-C1-5- P/%)1)2- ,S6P', C,5)1,1)) ,P-5/' Statia de epurare proiectata are tehnologia de epurare performanta, @dupa cerintele Comunitatii -uropeneC, s+au pre!azut trei trepte de epurare0 epurare mecanica epurare biologica tratarea namolului. Concentratiile poluantilor in apele epurate se incadreaza in conditiile de descarcare impuse de 7A#A &&&;')&&), 7A#A &;;')&&) si #rogram de etapizare pri!ind lucrarile si masurile in !ederea emiterii Autorizatiei de /ospodarirea Apelor nr.0 6*&:' *.;&.)&&*. "SS C.=* 7total #total Cadmis F %* mg'l Cadmis F )* mg'l Cadmis F ;* mg'l Cadmis F ) mg'l

)0P,C165 P'/86S ,S6P', ,P-5/' ?actorul mediu A#A este afectat in limite admise. Impactul este redus si strict total. Impactul produs asupra aerului

8)SP-'S), P/56,41)5/' )4 ,-' )4 %/4, 0,9)0, 8)4+56-41,, 0/8)+)C,')5- C,5)1,1)2- )41-'2-4)1- S,6 C,'- S- 2/' )4'-.)S1', )4 C,5)1,1-, ,-'656), -+-C1-5- 8- S)4-'.)S0. 8ispersia poluantilor in aer -!aluarea impurificarii atmosferei in raport cu concentratiile ma ime admisibile @C"AC se rezol!a conform SAAS ;).*:4'H: 1 Aer in zone prote$ate2. Concentratiile C"A conform SAAS ;).*:4'H: sunt0 Substanta poluanta Concentratia ma ima admisibila "edie+scurta durata "edie+lunga %& min. Durata Jilnica &,% &.&;* Cma %& min. N g'm% ;*4,4D %%,*D &.%)% &,; &.&&H C"A %& min. N g'm% + %&& ;*

Amoniac ,igrogen sulfurat Sursa Statie epurare #oluant C,4 7,% ,)S

+,C1/')) 8- 0-8)6 C,'- S641 S,6 P/1 +) ,+-C1,1) 8-0)S), P/56,41)5/' )4 ,10/S+-', S) 0/865 80,4)+-S1,'-. +actorii de mediu care pot fi afectati0 ?actorii de mediu care pot fi afectati sunt 0 apa, solul, !egetatia, asezarile umane. ?actorul de mediu aer nu este afectat, desi atmosfera nu poate afecta alti factori de mediu.

0odul de manifestare #rin atmosfera se propaga cel mai bine poluarea , afectand factorul uman si toate celelalte elemente ale mediului. Apa nu poate fi poluata numai daca se produc scurgeri din canalele si conductele din incinta Statia de epurare. Solul poate fi afectat de poluanti prin depunerea pe sol si prin spalarea in sol a poluantilor de precipitatii. Eegetatia poate fi afectata prin depuneri de substante poluante @ e . #loi acideC.

)0P,C165 P'/86S ?actorul de mediu A-R poate fi afectat in limitele ademisibile. Impactul asupra vegetatiei si faunei -0)S))5- 8- P/56,41) C,'- P/1 ,+-C1, 2-.-1,1), S) +,64, 1-'-S1', -misiile de poluanti care pot afecta !egetatia sunt emisiile 7,%. Impactul asupra !egetatiei este redus din cauza concentratiei reduse de 7,% si a suprafetei reduse a statiei de epurare. In zona sunt terenuri agricole, pasuni, etc. 0/865 8- 0,4)+-S1,'- , )0P,C1656) ,S6P', 2-.-1,1)-) S) +,64-) 1-'-S1'Concentratia pulberilor este redusa si nu afecteaza fauna si flora terestra.

'-86C-'-, S,6 8)0)46,'-, )0P,C1656) P'/86S 8P/56,'-, -9)S1-41, ,S6P', +,64-) S) +'5/'-) Se pot lua masuri pentru reducerea poluarii cu particule prin creerea perdelelor de protectie din !egetatie. Impactul produs asupra solului si subsolului P/56,41)) C,'- P/1 ,+-C1, S/565 S) S63S/565 %/4-) #rocesul tehnologic de epurare nu afecteaza solul si subsolul. 7amolul stabilizat si deshidratat este un bun ingrasamant organic si fertilizeaza solul @ la paduri, la culturi paioaseC. 0/8)+)C,')5- )41-'2-4)1- )4 C,5)1,1-, S) )4 S1'6C16', S/5656) S) S63S/5656) "ateria organica rezultata din statie se descompune repede si nu conduce la modificari ale calitatii solului. Impactul asupra asezarilor umane si altor obiective #rin realizarea in!estitiei se asigura epurarea apelor uzate industriale si mena$ere , asigurand un effluent cu incarcaturi admisibile conform 7A#A &;')&&). P/56,41)) C- P/1 ,+-C1, ,S-%,')5- 60,4Jona de locuit poate fi putin afectata de 0 emisiile de poluanti in aer ni!elul de zgomot Jgomotul are efecte negati!e asupra organismului in functie de intensitate, frec!enta, durata, in functie de !arsta, stare fizica si sensibilitatea persoanei. Jonele sunt0 zona linistita & B %& d.A

 zona efectelor psihice zona efectelor fiziologice zona efectelor organice

%& B 6& d.A 6& B D& d.A D& B ;)& d.A

Analizand ni!elul de zgomot si poluantii in emisie, impactul asupra asezarilor umane este minim, fara efecte negati!e. -+-C1- ,S6P', S1,')) 8- S,4,1,1- , P/P65,1)-) S) -2-416,5 ')SC P-41'6 S).6',41, 5/C6)1/')5/' -fectele poluantilor din ,-' Amoniul si formaldehida sunt compusi care creeaza discomfort si au efecte iritante. Amoniacul inhalat in cantitati mari poate produce sufocare si caile respiratorii pot fi afectate. ?ormaldehida are efecte cancerigene la animale, la oameni nu s+au depistat inca cazuri. -fectele zgomotului In urma efectelor zgomotului pot aparea afectiuni auditi!e. Actiunea zgomotului afecteaza intregul organism, patrunde nu numai prin ureche ci si prin piele, muschi, oase, articulatii, etc. -ste foarte influentat sistemul ner!os central. Apar modificari ale sistemului hipotalamohipofizar care au efecte asupra0 aparatului cardio!ascular prin accelerare puls, crestere tensiune arteriala, aparatul respirator reactioneaza prin accelerarea pulsului si frec!enta amplitudinii respiratorii ca si a consumului de o igen, aparatul digesti!e prezinta modificari inhibatorii ale secretiei. Sistemul endocrine sufera in urma ni!elului zgomotului, apar tulburari ale glandelor tiroide. valuarea riscului declansarii unor accidente sau avarii cu impactul ma!or asupra sanatatii populatiei si mediului incon!urator

Situatii de risc pot aparea in urma intreruperii energiei electrice si astfel nu functioneaza nici o treapta de epurare. =biectele din statie asigura o stocare a apelor uzate pentru a asigura remedierea defectiunii. In caz de intrerupere a energiei electrice, apele nu se pot alimenta in statia de epurare, pentru ca acest lucru se produce prin pompare. Caminul statiei de pompare ape uzate stocheaza o parte din apa a$unsa in statie pana la pornirea din nou a pompelor, nee istand un impact negati!e asupra mediului. S+a proiectat o conducta de ocolire a statiei de epurare, dar !a fi folosita numai in caz de intrerupere prelungita a energiei electrice si in caz de remediere la statia de epurare si pe o perioada scurta, cu acceptul Inspectorului de #rotectie a "ediului.

:) 3eneficii socio-economice ale proiectului

Aceste beneficii socio+economice ale proiectului trebuie percepute si interpretate in functie de impactul lor asupra intregii comunitati. Ca un rezultat direct putem preciza cresterea potentialului economic al zonei, intrucat din punctul de !edere al infrastructurii de canalizare sunt asigurate premisele dez!oltarii economice a zonei. Acest aspect se poate concretize in in!estitii directe facute de orasul Carei, scaderea ratei soma$ului si cresterea ni!elului de trai al societatii. Din punctul de !edere al protectiei mediului se !or percepe de asemenea realizari importante prin implementarea prezentului proiect0 se elimina riscurile datorate unui ser!iciu de epurare a apelor uzate mena$ere inefficient, riscuri care pot imbraca urmatoarele forme0 + contaminarea Canalului #ostei si mai departe a raului Crasna + poluarea soluluiK + poluarea panzei freatice + imbolna!iri si decese ale populatiei De asemenea prin retehnologizarea statiei de epurarea orasului Carei se asigura conditiile necesare e tinderii actualei retele de canalizare astfel incat o pondere cat mai ridicata a agentilor economici si a intregii populatii sa beneficieze in !iitorul apropiat de acest ser!iciu @pana in )&;&C.

3eneficii indirecte pentru economia regionala

Retehnologizarea statiei de epurare a orasului Carei creaza premizele dez!oltarii de noi acti!itati economice in regiune sa e tinderea celor de$a e istente ca urmare a cresterii parametrilor tehnici de functionare. Din punct de !edere economic aceasta se traduce prin noi locuri de munca, diminuarea ratei soma$ului si cresterea ni!elului de !iata. Actiunea de retehnologizare a statiei de epurare a orasului Carei este de asemenea benefica pentru acti!itatile agricole. = serie de localitati care se afla in a!al de localitatea Carei desfasoara intense acti!itati agricole utilizand cu precadere pentru irigatii, apa din raul Crasna in care se !arsa Canalul #ostei. = ameliorare a poluarii acestuia !a a!ea efecte positi!e si asupra acestor localitati asigurandu+se astfel o apa necesara irigatiilor optima din punctual de !edere al incarcarilor, mai mult decat atat e!itandu+se poluarea solului, a panzei freatice si a culturilor. Aocmai din aceste moti!e, aceste localitati pot de!eni la randul lor atracti!e pentru potentialii in!estitori atat din domeniul industrial cat si agricol. De beneficiile mai sus mentionate !or beneficia la randul lor si comunitatile locale din aceste zone. #e plan social, o potentiala crestere economica se !a materializa in primul rand prin cresterea !eniturilor pe cap de locuitor, deci implicit asupra suportabilitatii la plata, putandi+se astfel demara noi proiecte de infrastructura in zona, cu efecte multiplicatoare la prezentul proiect.

Principalii beneficiari finali ai proiectului

Acestia sunt0 + populatia racordata in momentul de fata sic ea care se preconizeaza a fi conectata in !iitorul apropiat + agentii economici care isi desfasoara acti!itatea in zona + potentialii in!estitori.