UNIVERSITATEA "BABES - BOLYAI" CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE STIINTA MEDIULUI

Master - Stiinta mediului - Media

Poluarea chimic a aerului

n zona municipiului Deva

Ing. Claudiu ISARIE

Disciplina: Poluani Chimici Periculoi

Lect. dr. DANIELA CIORBA

2009
1

CUPRINS
1. Scurt prezentare a locaiei 3
2. Termocentrala Mintia 3
2.1. Instalaii de desulfurare a gazelor de ardere. .. 4
3. Fabrica de ciment de la Chicdaga .. 5
3.1. Poluarea cu pulberi in suspensie si sedimentabile .. 5
3.1.1. Poluari cu pulberi in suspensie . 5
3.1.2. Poluari cu pulberi sedimentabile .. 6
4. Calitatea Aerului Municipiul Deva . 6
5. Detalii ale poluantilor atmosferici .. 7
5.1. Dioxid de sulf SO2 .. 8
5.2. Oxizi de azot NOx (NO / NO2) ... 9
5.3. Ozon O3 . 10
5.4. Benzen C6H6 . 10
5.5. Monoxid de carbon CO .. 11
5.6. Pulberile in suspensie PM10 si PM2.5 ... 12
5.7. Plumb si alte metale toxice Pb, Cd, As si Hg . 13
5.8. Hidrocarburi aromatice policiclice HAP .... 14
6.Glosar de termeni ... 15

1. DEVA - Scurt prezentare

Municipiu resedinta de judet, este situat la 220 m altitudine, in zona luncii Muresului si a
dealurilor Hunedoarei care preced intrarea raului Mures in defileul de la oimu. Are o suprafata
de 60 km2, in teritoriul sau administrativ fiind incluse localitatile Santuhalm, Archia, Barcea Mica
si Cristur.
SPECIFICUL LOCAL

Relief: deluros
Ape: raul Mures
Resurse: zacaminte de piatra, cupru si fier
Surse de poluare: termocentrala de la Mintia, fabrica de ciment de la Chiscadaga
Grad seismic: 6 Mercalli

2. Termocentrala Mintia

Funcionarea n continuare a termocentralei este condiionat de echiparea sa cu instalaii

de desulfurare Termen pentru conformarea instalaiilor mari de ardere existente cu valorile
limit de emisie pentru dioxid de sulf, oxizi de azot i pulberi: Conformare cu valorile limit de
emisie pentru dioxid de sulf - pn la 31 decembrie 2008 - SC Electrocentrale Deva SA nr. 1

2.1. Instalaii de desulfurare a gazelor de ardere.

Patru dintre grupurile energetice ale Centralei termoelectrice Mintia
Deva vor fi echipate cu instalaii de desulfurare a gazelor de ardere.
Acest lucru va contribui la diminuarea i eliminarea polurii aerului, solului i apei din
regiune, prin ncadrarea emisiilor de dioxid de sulf n gazele de ardere n limita de 400 mg/Nm,
prevzut att de legislaia intern, prin Hotrrea Guvernului nr. 541/2003, ct i de cea
european, prin Directiva nr. 2001/80/EC.
Guvernul a adoptat n edina din 13.08.2008 indicatorii tehnico-economici pentru
montarea instalaiilor de desulfurare a gazelor arse de la grupurile energetice 1,3,5 i 6 de 210
MW de la Centrala termoelectric Mintia, jud. Hunedoara. Valoarea total a investiiei este de
523.834.060 lei, iar termenul de realizare a ei este de 8 ani. Finanarea se va face din surse proprii
i din surse atrase, n limita sumelor aprobate anual cu aceast destinaie, conform programelor
de investiii aprobate potrivit legii.
Funcionarea n continuare a termocentralei este condiionat de echiparea sa cu instalaii
de desulfurare la termenele stabilite prin Hotrrea Guvernului nr. 322/2005. Conform Hotrrii
Guvernului nr. 541/2003 cu modificrile i completrile ulterioare, grupurile energetice nr. 1, 3, 5
i 6 trebuie s-i reduc emisiile de substane poluante n gazele de ardere, etapizat, pn la 31
decembrie 2013. n ceea ce privete grupurile nr. 2 i 4, Hotrrea Guvernului nr. 1502/2006
stabilete c acestea vor putea s funcioneze pn la 31 decembrie 2015 fr instalaie de
desulfurare.
Valoarea emisiei de dioxid de sulf n gazele de ardere provenind din arderea
combustibililor fosili n cazanele de abur de 330t/h aferente grupurilor energetice din CTE Mintia
este cuprins la ora actual ntre 1.700 i 4.000 mg/Nm. CTE Mintia a fost construit n perioada
1969-1980 n vederea furnizrii de energie electric n Sistemul Energetic Naional.
Echiparea grupurilor 1, 3, 5 i 6 cu instalaii de desulfurare a gazelor de ardere va asigura
continuitatea funcionrii centralei i, implicit, producerea de energie electric pentru Sistemul
Energetic Naional i energie termic pentru locuitorii municipiului Deva i pentru platforma
industrial Mintia. Acest lucru va crea, de asemenea, posibilitatea creterii disponibilitii la
export a energiei electrice, i va asigura meninerea locurilor de munc, contribuind astfel la
reducerea ratei omajului.

3. Fabrica de ciment de la Chicdaga

De la preluarea fabricii de catre producatorul german, la Chiscadaga s-au investit circa 40
milioane de euro. Din acestia, peste sase milioane de euro au fost alocati doar in domeniul
protectiei mediului. Investitiile s-au facut pe doua componente principale, cea de poluare si cea
de utilizare a deseurilor. Pentru reducerea emisiilor de praf s-au modernizat electrofiltrele
existente si s-au montat filtre cu saci la concasoare, transportul materiei prime, mori de ciment.

3.1. Poluarea cu pulberi in suspensie si sedimentabile.

In general, pulberile din atmosfera se clasifica, dupa dimensiuni, in doua mari grupe:
1. Pulberi in suspensie - cu diametre mai mici de 20 m, avand in atmosfera un
comportament asemanator gazelor;
2. Pulberi sedimentabile - cu diametre mai mari de 20 m, care, dupa ce sunt emise in
atmosfera, se depun pe sol, vegetatie, ape si constructii.
3.1.1. Poluari cu pulberi in suspensie
Poluarea atmosferei cu pulberi in suspensie are multe surse. In primul rand, industriile
metalurgica si siderurgica ce elibereaza in atmosfera cantitati insemnate de pulberi, apoi
centralele termice pe combustibili solizi, fabricile de ciment, transporturile rutiere, haldele si
depozitele de steril, etc.
Natura acestor pulberi este foarte diversificata. Ele contin fie oxizi de fier, in cazul
pulberilor din jurul combinatelor siderurgice, fie metale grele (plumb, cadmiu, mangan, crom), in
cazul intreprinderilor de metale neferoase, sau alte noxe.
Concentratiile medii in timp de 24 ore au depasit valoarea CMA (0,15 mg/m3) in 24 de
localitati. Cele mai mari valori s-au inregistrat la:
Baia Mare - 0,469 mg/m3 (de 3,12 ori CMA),
Medias - 0,455 mg/m3 (de 3,03 ori CMA),
Deva - 0,376 mg/m3 (de 2,5 ori CMA),
5

3.1.2. Poluari cu pulberi sedimentabile

Nivelul de impurificare a atmosferei cu pulberi sedimentabile s-a mentinut ridicat si in
anul 2000. Sursele de poluare cu pulberi sedimentabile sunt in general aceleasi ca in cazul
pulberilor in suspensie.
Cantitatile maxime lunare pentru pulberile sedimentabile au depasit CMA lunara (17
g/m2/luna) in majoritatea zonelor din tara.
Cele mai mari cantitati s-au masurat in zonele
Chiscadaga 389,87 mg/m2/luna (frecventa de depasire a CMA 41,3%),
Galati 254,78 mg/m2/luna (frecventa de depasire a CMA 29,53%);
Tg. Jiu Rovinari 214,46 g/m2/luna (frecventa de depasire a CMA 45,07%);
4. Calitatea Aerului Municipiul Deva
Locuitorii municipiului Deva vor putea cunoate, n orice moment, care este calitatea
aerului pe care l respir, precum i impactul factorilor poluani asupra diferitelor pri ale
corpului. Informaiile sunt afiate pe un ecran gigant montat n centrul oraului, n zona Casei de
Cultur din Deva i este conectat la dou staii de monitorizare a calitii aerului. Panoul va afia
valoarea noxelor din dou puncte de msurare a calitii aerului. Prima staie de msurare
continu este situat n apropierea DN 7 i va indica poluarea din trafic i noxele care ar putea
aprea de la termocentrala Mintia i fabricile din localitatea Chicdaga. A doua staie de
monitorizare a fost amplasat ntr-o zon relativ central a municipiului Deva i va arta valorile
poluanilor gazoi provenii de la automobile, de la sursele de nclzire casnic, dar i cantitatea
de praf din ora.
Datele colectate de staiile de monitorizare vor fi transmise APM Deva, unde vor fi
prelucrate i apoi afiate pe ecranul din centrul oraului, precum i pe un monitor amplasat la
sediul instituiei de mediu. Pe ultimul monitor vor putea fi vizualizate i date colectate din oraele
Hunedoara i Clan, de alte dou staii de monitorizare continu a aerului. Echipamentele
necesare acestui proiect au fost deja montate, urmnd ca informaiile s fie colectate, prelucrate i
afiate ncepnd cu luna martie.

5. Detalii

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.

ale poluantilor atmosferici

Dioxid de sulf SO2

Oxizi de azot NOx (NO / NO2)
Ozon O3
Benzen C6H6
Monoxid de carbon CO
Pulberile in suspensie PM10 si PM2.5
Plumb si alte metale toxice Pb, Cd, As si Hg
Hidrocarburi aromatice policiclice HAP

Date generale:
In conformitate cu prevederile Legii nr. 265/2006 pentru aprobarea Ordonantei de
Urgenta nr.195/2005 privind protectia mediului responsabilitatea privind monitorizarea calitatii
aerului inconjurator in Romania revine autoritatilor pentru protectia mediului.
Poluantii monitorizati, metodele de masurare, valorile limita, pragurile de alerta si de
informare si criteriile de amplasare a punctelor de monitorizare sunt stabilite de legislatia
nationala privind protectia atmosferei si sunt conforme cerintelor prevazute de reglementarile
europene.
In prezent RNMCA efectueaza masuratori continue de dioxid de sulf (SO 2), oxizi de azot
(NOx), monoxid de carbon (CO); ozon (O 3 ); pulberi in supensie (PM10 si PM2.5 ) ; benzen,
(C6H6) ; plumb (Pb).

Calitatea aerului in fiecare statie de monitorizare este reprezentata prin indici de calitate
sugestivi, stabiliti pe baza valorilor concentratiilor principalilor poluanti atmosferici masurati.

5.1. Dioxid de sulf SO2

1.Caracteristici generale
Dioxidul de sulf este un gaz incolor, amarui, neinflamabil, cu un miros patrunzator care irita ochii si
caile respiratorii.
Surse naturale:
eruptiile vulcanice, fitoplanctonul marin, fermentatia bacteriana in zonele mlastinoase, oxidarea
gazului cu continut de sulf rezultat din descompunerea biomasei.
Surse antropice:
(datorate activitatilor umane): sistemele de incalzire a populatiei care nu utilizeaza gaz metan,
centralele termoelectrice, procesele industriale (siderurgie, rafinarie, producerea acidului sulfuric),
industria celulozei si hartiei si, in masura mai mica, emisiile provenite de la motoarele diesel.
Efecte asupra sanatatii populatiei
In functie de concentratie si perioada de expunere dioxidul de sulf are diferite efecte asupra sanatatii
umane.
Expunerea la o concentratie mare de dioxid de sulf, pe o perioada scurta de timp, poate provoca
dificultati respiratorii severe. Sunt afectate in special persoanele cu astm, copiii, varstnicii si
persoanele cu boli cronice ale cailor respiratorii.
Expunerea la o concentratie redusa de dioxid de sulf, pe termen lung poate avea ca efect infectii ale
tractului respirator.
Dioxidul de sulf poate potenta efectele periculoase ale ozonului.
Efecte asupra plantelor
Dioxidul de sulf afecteaza vizibil multe specii de plante, efectul negativ asupra structurii si tesuturilor
acestora fiind sesizabil cu ochiul liber.
Unele dintre cele mai sensibile plante sunt: pinul, legumele , ghindele rosii si negre, frasinul alb ,
lucerna , murele.
Efecte asupra mediului
In atmosfera, contribuie la acidifierea precipitatiilor, cu efecte toxice asupra vegetatiei si solului.
Cresterea concentratiei de dioxid de sulf accelereaza coroziunea metalelor, din cauza formarii
acizilor.
Oxizii de sulf pot eroda: piatra , zidaria, vopselurile , fibrele, hartia , pielea si componentele electrice.
2. Metode de masurare
Metoda de referinta pentru analiza dioxidului de sulf este cea prevazuta in ISO/FDIS 10498 (proiect
de standard) "Aer inconjurator - determinarea dioxidului de sulf" - metoda fluorescentei in ultraviolet.
3. Norme
ORDIN nr. 592 din 25 iunie 2002
Dioxidul de sulf - SO2
Prag de
alerta

500 ug/m3 - masurat timp de 3 ore consecutive in puncte reprezentative pentru calitatea
aerului, pe o suprafata de cel putin 100 km2 sau pentru o intreaga zona sau aglomerare.

Valori
limita

350 ug/m3 - valoarea limita orara pentru protectia sanatatii umane

125 ug/m3 - valoarea limita zilnica pentru protectia sanatatii umane
20 ug/m3 - valoarea limita pentru protectia ecosistemelor (an calendarisitic si iarna 1
octombrie - 31 martie)

5.2. Oxizi de azot NOx (NO / NO2)

1.Caracteristici generale
Oxizii de azot sunt un grup de gaze foarte reactive, care contin azot si oxigen in cantitati variabile.
Majoritatea oxizilor de azot sunt gaze fara culoare sau miros.
Principalii oxizi de azot sunt:
- monoxidul de azot (NO) care este un gaz este incolor si inodor;
- dioxidul de azot (NO2) care este un gaz de culoare brun-roscat cu un miros puternic, inecacios.
Dioxidul de azot in combinatie cu particule din aer poate forma un strat brun-roscat.
In prezenta luminii solare, oxizii de azot pot reactiona si cu hidrocarburile formand oxidanti fotochimici.
Oxizii de azot sunt responsabili pentru ploile acide care afecteaza atat suprafata terestra cat si
ecosistemul acvatic.
Surse antropice:
oxizii de azot se formeaza in procesul de combustie atunci cand combustibilii sunt arsi la temperaturi
inalte, dar cel mai adesea ei sunt rezultatul traficului rutier, activitatilor industriale, producerii energiei
electrice. Oxizii de azot sunt responsabili pentru formarea smogului, a ploilor acide, deteriorarea calitatii
apei, efectului de sera, reducerea vizibilitatii in zonele urbane .
Efecte asupra sanatatii populatiei
Dioxidul de azot este cunoscut ca fiind un gaz foarte toxic atat pentru oameni cat si pentru animale
(gradul de toxicitate al dioxidului de azot este de 4 ori mai mare decat cel al monoxidului de azot).
Expunerea la concentratii ridicate poate fi fatala, iar la concentratii reduse afecteaza tesutul pulmonar.
Populatia expusa la acest tip de poluanti poate avea dificultati respiratorii, iritatii ale cailor respiratorii,
disfunctii ale plamanilor. Expunerea pe termen lung la o concentratie redusa poate distruge tesuturile
pulmonare ducand la emfizem pulmonar.
Persoanele cele mai afectate de expunerea la acest poluant sunt copiii.
Efecte asupra plantelor si animalelor
Expunerea la acest poluant produce vatamarea serioasa a vegetatiei prin albirea sau moartea
tesuturilor plantelor, reducerea ritmului de crestere a acestora.
Expunerea la oxizii de azot poate provoca boli pulmonare animalelor, care seamana cu emfizemul
pulmonal, iar expunerea la dioxidul de azot poate reduce imunitatea animalelor provocand boli precum
pneumonia si gripa.
Alte efecte
Oxizii de azot contribuie la formarea ploilor acide si favorizeaza acumularea nitratilor la nivelul solului
care pot provoca alterarea echilibrului ecologic ambiental. De asemenea, poate provoca deteriorarea
tesaturilor si decolorarea vopselurilor, degradarea metalelor.
2. Metode de masurare
Metoda de referinta pentru analiza dioxidului de azot si a oxizilor de azot este cea prevazuta in ISO
7996/1985 "Aer inconjurator - determinarea concentratiei massive de oxizi de azot" - metoda prin
chemiluminiscenta.
3. Norme
ORDIN nr. 592 din 25 iunie 2002
Oxizi de azot - NOx
Prag de
alerta

400 ug/m3 - masurat timp de 3 ore consecutive in puncte reprezentative pentru calitatea
aerului, pe o suprafata de cel putin 100 km2 sau pentru o intreaga zona sau aglomerare

Valori
limita

200 ug/m3 NO2 - valoarea limita orara pentru protectia sanatatii umane
40 ug/m3 NO2 - valoarea limita anuala pentru protectia sanatatii umane
30 ug/m3 NOx - valoarea limita anuala pentru protectia vegetatiei

5.3. Ozon O3
1.Caracteristici generale
Gaz foarte oxidant, foarte reactiv, cu miros inecacios. Se concentreaza in stratosfera si asigura
protectia impotriva radiatiei UV daunatoare vietii. Ozonul prezent la nivelul solului se comporta ca
o componenta a"smogului fotochimic". Se formeaza prin intermediul unei reactii care implica in
particular oxizi de azot si compusi organici volatili.
Efecte asupra sanatatii
Concentratia de ozon la nivelul solului provoaca iritarea traiectului respirator si iritarea ochilor.
Concentratii mari de ozon pot provoca reducerea functiei respiratorii.
Efecte asupra mediului
Este responsabil de daune produse vegetatiei prin atrofierea unor specii de arbori din zonele
urbane.
2. Metode de masurare
Metode de referinta pentru analiza ozonului si de calibrare a instrumentelor pentru ozon:
- metoda de analiza : metoda fotometrica in UV (ISO 13964) ;
- metoda de calibrare: fotometru de referinta in UV (ISO 13964, VDI 2468, B1.6).
3. Norme
ORDIN nr. 592 din 25 iunie 2002
Ozon - O3
Prag de alerta

240 ug/m3- media pe 1 h

Valori tinta

120 ug/m3 - valoare tinta pentru protectia sanatatii umane

18.000 ug/m3 x h - valoare tinta pentru protectia vegetatiei

Obiectiv pe termen lung

120 ug/m3 - obiectivul pe termen lung pentru protectia sanatatii umane

6000 ug/m3 - obiectivul pe termen lung pentru protectia vegetatiei

5.4. Benzen C6H6

1.Caracteristici generale
Compus aromatic foarte usor, volatil si solubil in apa.
90% din cantitatea de benzen in aerul ambiental provine din traficul rutier.
Restul de 10% provine din evaporarea combustibilului la stocarea si distributia acestuia.
Efecte asupra sanatatii
Substanta cancerigena, incadrata in clasa A1 de toxicitate, cunoscuta drept cancerigena pentru om.
Produce efecte daunatoare asupra sistemului nervos central.
2. Metode de masurare
Metoda de referinta pentru masurarea benzenului este metoda de prelevare prin aspirare printr-un
cartus absorbant, urmata de determinare gaz-cromatografica, standardizata in prezent de catre
Comitetul European pentru Standardizare (CEN).
3. Norme
ORDIN nr. 592 din 25 iunie 2002
Benzen - C6H6
Valoare limita

5 ug/m3 - valoarea limita pentru protectia sanatatii umane.

10

5.5. Monoxid de carbon CO

1.Caracteristici generale
La temperatura mediului ambiental, monoxidul de carbon este un gaz incolor, inodor, insipid, de
origine atat naturala cat si antropica. Monoxidul de carbon se formeaza in principal prin arderea
incompleta a combustibililor fosili.
Surse naturale:
arderea padurilor, emisiile vulcanice si descarcarile electrice.
Surse antropice: se formeaza in principal prin arderea incompleta a combustibililor fosili.
Alte surse antropice: producerea otelului si a fontei, rafinarea petrolului, traficul rutier , aerian si
feroviar.
Monoxidul de carbon se poate acumula la un nivel periculos in special in perioada de calm
atmosferic din timpul iernii si primaverii (acesta fiind mult mai stabil din punct de vedere chimic la
temperaturi scazute), cand arderea combustibililor fosili atinge un maxim.
Monoxidul de carbon produs din surse naturale este foarte repede dispersat pe o suprafata
intinsa, nepunand in pericol sanatatea umana.
Efecte asupra sanatatii populatiei
Este un gaz toxic, in concentratii mari fiind letal (la concentratii de aproximativ 100 mg/m3) prin
reducerea capacitatii de transport a oxigenului in sange, cu consecinte asupra sistemului
respirator si a sistemului cardiovascular.
La concentratii relativ scazute:
- afecteza sistemul nervos central;
- slabeste pulsul inimii, micsorand astfel volumul de sange distribuit in organism;
- reduce acuitatea vizuala si capacitatea fizica;
- expunerea pe o perioada scurta poate cauza oboseala acuta;
- poate cauza dificultati respiratorii si dureri in piept persoanelor cu boli cardiovasculare;
- determina iritabilitate, migrene, respiratie rapida, lipsa de coordonare, greata, ameteala,
confuzie, reduce capacitatea de concentrare.
Segmentul de populatie cea mai afectata de expunerea la monoxid de carbon o reprezinta:
copiii, varstnicii, persoanele cu boli respiratorii si cardiovasculare, persoanele anemice, fumatorii.
Efecte asupra plantelor
La concentratii monitorizate in mod obisnuit in atmosfera nu are efecte asupra plantelor,
animalelor sau mediului.
2. Metode de masurare
Metoda de referinta pentru masurarea monoxidului de carbon este metoda spectrometrica in
infrarosu nedispersiv (NDIR): ISO 4224
3. Norme
ORDIN nr. 592 din 25 iunie 2002
Monoxid de carbon - CO
Valoare limita

10 ug/m3 - valoare limita pentru protectia sanatatii umane

11

5.6. Pulberile in suspensie PM10 si PM2.5

1.Caracteristici generale
Pulberile in suspensie reprezinta un amestec complex de particule foarte mici si picaturi de lichid.
Surse naturale:
eruptii vulcanice, eroziunea rocilor furtuni de nisip si dispersia polenului.
Surse antropice:
activitatea industriala, sistemul de incalzire a populatiei, centralele termoelectrice. Traficul rutier
contribuie la poluarea cu pulberi produsa de pneurile masinilor atat la oprirea acestora cat si
datorita arderilor incomplete.
Efecte asupra sanatatii populatiei
Dimensiunea particulelor este direct legata de potentialul de a cauza efecte. O problema
importanta o reprezinta particulele cu diametrul aerodinamic mai mic de 10 micrometri, care trec
prin nas si gat si patrund in alveolele pulmonare provocand inflamatii si intoxicari.
Sunt afectate in special persoanele cu boli cardiovasculare si respiratorii, copiii, varstnicii si
astmaticii.
Copiii cu varsta mai mica de 15 ani inhaleaza mai mult aer, si in consecinta mai multi poluanti. Ei
respira mai repede decat adultii si tind sa respire mai mult pe gura, ocolind practic filtrul natural
din nas. Sunt in mod special vulnerabili , deoarece plamanii lor nu sunt dezvoltati, iar tesutul
pulmonar care se dezvolta in copilarie este mai sensibil.
Poluarea cu pulberi inrautateste simptomele astmului, respectiv tuse, dureri in piept si dificultati
respiratorii.
Expunerea pe termen lung la o concentratie scazuta de pulberi poate cauza cancer si moartea
prematura.
2. Metode de masurare
Metoda de referinta pentru prelevarea si masurarea PM10 este cea descrisa in EN 12341
"Calitatea aerului - procedura de testare pe teren pentru a demonstra echivalenta de referinta a
metodelor de prelevare a fractiunii PM10 din pulberile in suspensie". Principiul de masurare se
bazeaza pe colectarea pe filtre a fractiunii PM10 a pulberilor in suspensie si determinarea masei
acestora cu ajutorul metodei gravimetrice. Metoda de referinta pentru prelevarea si masurarea
PM2,5 va fi stabilita potrivit art. 47 din normativ.
3. Norme
ORDIN nr. 592 din 25 iunie 2002
Pulberi in suspensie - PM10

Valori
limita

Faza 1
50 ug/m3 PM 10 - valoarea limita zilnica pentru protectia sanatatii umane (pana la
1 ianuarie 2007)
40 ug/m3 PM10 - valoarea limita anuala pentru protectia sanatatii umane (pana la 1
ianuarie 2007) Faza 2
50 ug/m3 PM 10 - valoarea limita zilnica pentru protectia sanatatii umane (pana la
1 ianuarie 2010)
20 ug/m3 PM10 - valoarea limita anuala pentru protectia sanatatii umane (pana la 1
ianuarie 2010)

12

5.7. Plumb si alte metale toxice Pb, Cd, As si Hg

1.Caracteristici generale
Metalele toxice provin din combustia carbunilor, carburantilor, deseurilor menajere, etc. si din
anumite procedee industriale.
Se gasesc in general sub forma de particule (cu exceptia mercurului care este gazos).
Metalele se acumuleaza in organism si provoaca efecte toxice de scurta si/sau lunga durata.
In cazul expunerii la concentratii ridicate ele pot afecta sistemul nervos, functiile renale, hepatice,
respiratorii.
2. Metode de masurare
Metoda de referinta pentru prelevarea plumbului este aceeasi cu metoda de prelevare pentru
PM10.
Metoda de referinta pentru analiza plumbului este cea prevazuta in ISO 9855/1993 "Aer
inconjurator - determinarea continutului de plumb din aerosolii colectati pe filtre". Metoda spectroscopie cu absorbtie atomica.
Metoda de referinta pentru masurarea concentratiilor de arsen, cadmiu si nichel in aerul
inconjurator este in curs de standardizare de catre Comitetul European pentru Standardizare
(CEN) si are la baza prelevarea manuala a PM10, asa cum este ea descrisa in standardul EN
12341. Retinerea pe filtru a probelor este urmata de mineralizare si de analiza prin spectrometrie
cu absorbtie atomica (AAS) sau spectrometrie de emisie cu plasma cuplata inductiv si
spectrometrie de masa (ICP-MS). In absenta metodelor standard CEN se pot folosi standarde
nationale sau standarde ISO. Se pot utiliza, de asemenea, orice alte metode care au demonstrat
ca dau rezultate echivalente cu cele obtinute prin metodele de referinta.
Metoda de referinta pentru masurarea concentratiei de mercur gazos total in aerul inconjurator
este in curs de standardizare si consta in analiza automata a mercurului folosind spectrometria
de absorbtie atomica sau spectrometrie de fluorescenta atomica.
In absenta metodelor standard CEN se pot folosi standarde nationale sau standarde ISO.
Se pot utiliza, de asemenea, orice alte metode care au demonstrat ca dau rezultate echivalente
cu cele obtinute prin metodele de referinta.
3. Norme
ORDIN nr. 592 din 25 iunie 2002
Plumb - Pb
Valori limita

0,5 ug/m3 PM 10 - valoarea limita anuala pentru protectia sanatatii

ORDIN nr. 448 din 21 martie 2007
As, Cd, Hg si Ni

Arsen

6 ug/m3 PM 10 - valoarea tinta pentru continutul total din fractia PM10, mediata pentru
un an calendaristic.

Cadmiu

5 ug/m3 PM 10 - valoarea tinta pentru continutul total din fractia PM10, mediata pentru
un an calendaristic.

Nichel

20 ug/m3 PM 10 - valoarea tinta pentru continutul total din fractia PM10, mediata
pentru un an calendaristic.

13

5.8. Hidrocarburi aromatice policiclice HAP

1.Caracteristici generale
Hidrocarburile aromatice polinucleare HAP sunt compusi formati din 4 pana la 7 nuclee
benzenice.
Acesti compusi rezulta din combustia materiilor fosile ( motoarele diesel) sub forma gazoasa sau
de particule.
Cea mai studiata este benzo(a)pirenul. Hidrocarburile aromatice polinucleare sunt cunoscute
drept cancerigene pentru om.
2. Metode de masurare
Metoda de referinta pentru masurarea concentratiilor de benzo(a)piren in aerul inconjurator este
in curs de standardizare de catre Comitetul European pentru Standardizare (CEN) si are la baza
prelevarea manuala a PM10, asa cum este ea descrisa in standardul EN 12341.
In absenta standardelor CEN, pentru benzo(a)piren sau alt compus policiclic aromatic prevazut
in prezentul ordin se pot utiliza standarde nationale sau standardul ISO 12884.
3. Norme
ORDIN nr. 448 din 21 martie 2007
Hidrocarburi Aromatice Policiclice HAP
Benzo(a)piren

1 ug/m3 PM 10 - valoarea tinta pentru continutul total din fractia PM10, mediata
pentru un an calendaristic

14

6.Glosar de termeni
1. Aglomerare - zon cu o populaie al crei numr depete 250.000 de locuitori sau zona in
care numrul populaiei este egal sau mai mic de 250.000 de locuitori, dar densitatea populaiei
pe km2 justific necesitatea evalurii i gestionrii calitii aerului inconjurtor;
2. Aer inconjurtor - aerul troposferic, exclusiv cel din locurile de munc;
3. Atmosfer - masa de aer care inconjoar suprafaa terestr, incluzand i stratul protector de
ozon;
4. Cele mai bune tehnici disponibile care nu implic costuri excesive - stadiul cel mai avansat i
cel mai eficient al dezvoltrii activitilor i al metodelor de operare care indic potrivirea
practic a unei anumite tehnici de a asigura in principiu baza pentru valorile limit de emisie,
menite s previn i, acolo unde nu este potrivit, s reduc in general emisiile i impactul asupra
mediului;
- Tehnici - include atat tehnologia utilizat, cat i modul in care instalaia este proiectat,
construit, intreinut, operat sau scoas din funciune;
- Tehnic disponibil - acea tehnic dezvoltat la o scar ce permite implementarea ei in
sectorul industrial important in condiii viabile din punct de vedere economic i tehnic, luand in
considerare costurile i avantajele, indiferent dac tehnica este sau nu este utilizat ori produs in
Romania, atata timp cat tehnica este accesibil rezonabil operatorului; - Cel mai bun - cel mai
eficient in realizarea unui nivel general ridicat al mediului
5. Evaluare - orice metod utilizat pentru msurarea, calcularea, inclusiv prin modelare
matematic, prognozarea sau estimarea nivelului unui poluant in aerul inconjurtor
6. Emisii fugitive - emisii nedirijate, eliberate in mediu prin ferestre, ui i alte orificii, sisteme de
ventilare sau deschidere, care nu intr in mod normal in categoria surselor dirijate de poluare
7. Surse mobile de poluare - mijloace de transport rutiere, feroviare, navale i aeriene,
echipamente mobile nerutiere echipate cu motoare cu ardere intern
8. Surse difuze de poluare - surse de emisii nedirijate de poluani atmosferici, cum sunt sursele de
emisii fugitive, sursele naturale de emisii i alte surse care nu au fost definite specific
9. Marj de toleran - procent din valoarea limit cu care aceasta poate fi depit, in condiiile
precizate de legislaia in vigoare
10. Nivel - concentraia unui poluant in aerul inconjurtor sau depunerea acestuia pe suprafee
intr-o perioad dat
11. Poluant - orice substan introdus direct sau indirect de ctre om in aerul inconjurtor, care
poate avea efecte duntoare asupra sntii umane sau mediului

15

12. Prag de alert - nivelul peste care exist un risc pentru sntatea oamenilor in urma unei
expuneri de scurt durat i fa de care trebuie s se ia msuri imediate, conform legislaiei in
vigoare
13. Valoare limit - nivel fixat pe baza cunotinelor tiinifice, in scopul evitrii, prevenirii sau
reducerii efectelor duntoare asupra sntii omului sau mediului, care se atinge intr-o perioad
dat i care nu trebuie depit dup ce a fost atins
14. Valori de prag - aceste valori care constituie nivelul pragurilor de alert care o dat ce au fost
depite determin luarea de msuri de ctre autoritile competente, conform legislaiei in
vigoare
15. Valori limit de emisie - concentraia sau masa substanelor poluante in emisiile provenite de
la surse pe parcursul unei perioade precizate i a crei depire nu este permis
16. Zon - parte a teritoriului naional, delimitat in scopul evalurii i gestionrii calitii aerului,
aprobat de Guvern.
17. Captura de date - inseamn raportul dintre perioada de timp in care instrumentul de
monitorizare produce date valabile i perioada de timp pentru care se calculeaz parametrul
statistic sau valoarea agregat;
18. Compui organici volatili nemetanici(COVnm) - inseamn toi compuii organici, alii decat
metanul, provenii din surse antropice i biotice, ce pot produce oxidani fotochimici prin reacie
cu oxizii de azot, in prezena luminii solare;
19. Estimare obiectiv - inseamn estimare pe baza unor metode bine definite, cu un nivel de
incertitudine cunoscut;
20. Msurtori in puncte fixe - inseamn msurtorile efectuate in conformitate cu prevederile
cuprinse in Capitolul III Seciunea 1 din prezentul Normativ;
21. Msurtori indicative - inseamn msurtori efectuate cu ajutorul unor metode alternative ce
completeaz informaiile obinute din msurtorile in puncte fixe;
22. Modelarea calitii aerului - inseamn utilizarea de reprezentri matematice ale proceselor
fizice i chimice din atmosfer in vederea estimrii cantitative a dispersiei i impactului
poluanilor atmosferici;
23. Obiective de calitate a datelor - inseamn criterii pentru stabilirea acurateei msurtorilor i
metodelor de evaluare, elaborate in scopul obinerii unei evaluri corecte a calitii aerului;
benzenului, monoxidului de carbon i ozonului in aerul inconjurtor;
24. Obiectiv pe termen lung - inseamn o concentraie de ozon in atmosfer pan la care, potrivit
cunoaterii tiinifice actuale, efectele adverse directe asupra sntii umane i/sau a mediului in
general sunt improbabile i care trebuie atins, pe cat posibil, pe termen lung, cu scopul de a
asigura protecia efectiv a sntii umane i a mediului;
16

25. Oxizi de azot - inseamn suma concentraiilor de oxid de azot i de dioxid de azot, msurate
in pri pe miliard (ppb) exprimat ca dioxid de azot in micrograme pe metru cub;
26. PM10 - inseamn pulberi in suspensie cu diametru aerodinamic de 10 m, care trec printr-un
orificiu cu selectare dup dimensiune, cu un randament de separare de 50%;
27. PM2,5 - inseamn pulberi in suspensie cu diametru aerodinamic de 2,5 m care trec printr-un
orificiu de selectare dup dimensiune, cu un randament de separare de 50%;
28. Prag de informare - inseamn un nivel dincolo de care exist un risc pentru sntatea uman
in urma expunerii de scurt durat a unor segmente sensibile ale populaiei i la atingerea cruia
este necesar comunicarea de informaii actualizate;
29. Prag inferior de evaluare - inseamn nivelul prevzut in Anexa I seciunea E, pan la care
evaluarea se poate baza exclusiv pe modelare i alte metode de estimare;
30. Prag superior de evaluare - inseamn, in procesul de evaluare, nivelul prevzut in Anexa I
seciunea E, pan la care se pot folosi combinat msurtori i modele i dincolo de care sunt
obligatorii msurtorile in puncte fixe;
31. Public - inseamn orice persoan fizic sau juridic, inclusiv organizaii ce reprezint
interesele populaiei sensibile, organizaii de mediu, organizaii ale consumatorilor i alte
organisme de ingrijire a sntii i de protecie a mediului;
32. Rezoluie spaial - inseamn distribuia geografic i densitatea informaiilor i/sau a datelor;
33. Substane precursoare ale ozonului - inseamn substanele care contribuie, in prezenta luminii
solare, la formarea ozonului troposferic;
34. Tehnici de modelare inseamn diferite abordri matematice de reprezentare a proceselor
fizice i chimice din atmosfer i procedeele de aplicare a acestor formulri, impreun cu datele
de intrare necesare, in efectuarea modelrii calitii aerului;
35. Timp minim acoperit - inseamn procentul din perioada luat in calcul pentru stabilirea
valorii de prag pentru care se msoar concentraia de poluant in aerul inconjurtor;
36. Valoare int - inseamn nivelul concentraiei de ozon in aerul inconjurtor, fixat cu scopul
evitrii pe termen lung a efectelor duntoare asupra sntii umane i/sau a mediului in general,
ce trebuie atins, pe cat posibil, intr-o anumit perioad de timp.

17