Impactul substanţelor de deszapezire

asupra mediului

1
 Introducere

Necesitatea activităţii de deszăpezire

Transportul persoanelor şi marfurilor influenţează toate laturile vieţii economico-sociale.

Odată cu sosirea sezonului rece, deplasarea autovehiculelor şi pietonilor în condiţii de
siguranţă devine o prioritate, deci astfel deszăpezirea şi combaterea poleiului şi inghetului de
pe suprafaţa carosabilului devin o prioritate.

Tratamentul preventiv al suprafeţelor asfaltice prin împrăstiere de materiale antiderapante şi

materiale pentru degrivare aduce mari beneficii prin evitarea producerii accidentelor ce au
drept consecinta pagube materiale precum şi pierderi de vieţi omenesti.

Obiectiv : Prevenirea îngheţului şi deszăpezirea drumurilor şi pasajelor rutiere pe timp de

iarna pentru mentinerea operational a structurilor de transport- unde este posibil, regulat şi cu
costuri minime.

Condiţii climatice: efortul şi calitatea serviciului de deszăpezire variază în mare masură de

condiţiile climatice.

Temperatura carosabilului influenţează în mod direct formarea sau dezvoltarea lunecuşului şi

a poleiului, precum şi eficienţa tratamentelor chimice folosite.

2
 Legislaţie actuală

Naţională

Ordin pentru aprobarea reglementării tehnice „Normativ privind prevenirea şi combaterea

înzăpezirii drumurilor publice”, indicativ AND 525-2013

Pentru asigurarea circulaţiei rutiere în timpul iernii, administratorul drumurilor publice va

stabili următoarele măsuri:

a) măsuri pregătitoare (reparaţii asfaltice, colmatări, montare panouri parazăpezi, tăiat

cavalieri, inclusiv întocmirea programelor comune la nivel central, între C.N.A.D.N.R. - să -
D.R. - I.G.P.R.);

b) măsuri de prevenire a poleiului şi înzăpezirii;

c) măsuri de deszăpezire;

d) întocmirea anuală a programelor comune la nivel central, între C.N.A.D.N.R. - S.A. - D.R.
- I.G.P.R., cu termen 1 octombrie, iar în plan teritorial, între serviciile de poliţie rutieră şi
secţiile de drumuri naţionale/consiliile judeţene, respectiv consiliile locale, cu termen 15
octombrie.

Administratorul drumurilor va lua măsurile de organizare a intervenţiilor pe timp de iarnă,

care constau în:

a) stabilirea nivelurilor de viabilitate a drumurilor, de intervenţie şi dotare a unităţilor

operative de acţiune pe timp de iarnă;

b) elaborarea programului pregătirilor pentru iarnă;

c) întocmirea planului operativ de acţiune pe timpul iernii;

d) organizarea unităţilor operative de acţiune.

3
Aprovizionarea cu materiale se va desfăşura astfel:

- materiale antiderapante (concasate cu granulozitate 0-8 mm cu sortul 0-1 mm sub 10%);

- în funcţie de necesităţi acolo unde este cazul, pentru drumurile aflate în administrarea
autorităţilor locale ale drumurilor;

- materiale chimice (sare cu granulozitate 0-8 mm, soluţie de sare, clorură de calciu);

- 35% din cantitatea necesară până la 1 noiembrie;

- 50% din cantitatea necesară până la 1 decembrie;

- 75% din cantitatea necesara până la 31 decembrie;

- completare până la 100%, în funcţie de condiţiile meteo şi de stocuri.

Acolo unde se acţionează cu amestec de material antiderapant şi sare, proporţia recomandată a

amestecului este de 1:1, conform „Normativ privind condiţiile tehnice şi metodologia de
testare a materialelor antiderapante şi a fondanţilor chimici utilizate pentru întreţinerea
drumurilor pe timp de iama” indicativ NE 030-2004.

Pentru reţeaua de drumuri naţionale şi autostrăzi administratorul drumului va acţiona pentru

prevenirea şi combaterea poleiului şi înzăpezirii numai cu materiale chimice (sare cu
granulozitate 0-8 mm, soluţie de sare, clorură de calciu etc.). Materialele antiderapante
(cantităţile şi locurile de depozitare) vor fi asigurate în stocuri minimale prevăzute în Planul
operativ pe timp de iarnă, urmând ca acestea să fie folosite numai acolo unde nu pot fi
asigurate materialele chimice.

Prevenirea înzăpezirii drumurilor se realizează prin patrularea cu utilaje. Această acţiune se

desfăşoară în timpul ninsorilor liniştite sau când viscolele sunt slabe (tăria vântului sub 30
km/oră), iar zăpada spulberată nu poate mobiliza utilajele pe drum. În cazul în care tăria
vântului creste peste valoarea menţionată şi zăpada este spulberată în cantităţi din ce în ce mai
mari, acţiunea de patrulare încetează şi utilajele se retrag, lucrând până la baza de reşedinţă
sau, dacă nu este posibil, până la prima localitate de pe traseu, în scopul menţinerii condiţiilor
de circulaţie pentru autoturisme, autobuzele sau autocamioanele care sunt cuprinse de viscol.

4
În această situaţie bazele de deszăpezire adiacente vor fi anunţate pentru a lua măsuri de
închidere a circulaţiei în zone de viscol. Măsura se va lua cu sprijinul organelor de poliţie şi se
aduce la cunoştinţa publică prin buletine rutiere speciale cu recomandarea de a nu se pleca în
cursă spre zonele respective.

Formaţia de patrulare este condusă de un tehnician şi însoţită de un autocamion, care

transportă carburanţi şi lubrifianţi în cantităţi suficiente pentru a asigura alimentarea pe drum
a utilajelor în timpul acţiunii.

Utilajele din cadrul formaţiei vor lucra decalat în profil transversal pentru a cuprinde cel puţin
o bandă de circulaţie.

Având în vedere faptul că prin patrulare zăpada”este adunată în cordoane către marginile
platformei, formaţiile de utilaje vor fi completate cu echipamente turbofreză, care pot fi
folosite şi pentru înlăturarea zăpezii adunate în faţa parapeţilor.

În zonele cu viscole frecvente nu se admite menţinerea cordoanelor de zăpadă pe platforma

drumului, degajându-se mai întâi partea corespunzătoare direcţiei vântului dominant.

Utilajele folosite la patrulare sunt în general utilaje cu lamă (autogreder etc.) sau autovehicule
la care se montează în faţă lamă metalică (utilaje multifuncţionale cu tracţiune integrală,
buldoexcavatoare, autobasculante, tractoare rutiere etc.). De preferinţă, lamele vor fi dotate cu
cuţite de cauciuc cu inserţie metalică.

Mai pot fi folosite în acţiunea de patrulare: autostropitoare cu lamă în faţă şi perie mecanică,
tractoare rutiere cu perie mecanică şi altele.

Ninsoarea liniştită în grosime de 10-20 cm de zăpadă produce îngreunarea circulaţiei, iar la o

grosime de zăpadă de peste 20 cm se poate lua măsura de închidere a circulaţiei.

Cel mai eficient utilaj de patrulare este autovehiculul cu lamă orientabilă, care este
caracterizat prin mobilitatea mare a lamei, viteză de lucru ridicată şi are avantajul că de la o
anumită viteză (de regulă peste 30 km/oră) aruncă lateral zăpadă de pe platforma drumului.
Raza de acţiune a acestora este de 30-50 km în funcţie de dificultăţile traseului, de frecvenţa şi
abundenţa ninsorilor.

5
Pentru zonele de munte, lama va fi montată pe autovehicule lestate cu cel puţin două osii
motoare.

în cazul în care pentru un sector de drum sunt repartizate două sau mai multe autovehicule cu
lamă, ele pot lucra independent, plecarea în cursă va fi decalată în funcţie de lungimea
sectorului de drum, viteza de lucru şi abundenţa ninsorii. În acest fel se poate realiza un
circuit închis asigurând prezenţa continuă a utilajului pe drum. Autovehiculele cu lamă vor fi
dotate cu telefon sau staţie emisie-recepţie pentru a asigura şi informa operativ asupra
condiţiilor de circulaţie pe drumuri.

Celelalte mijloace de patrulare arătate, care au viteze de lucru reduse (10-20 km/h), dar
apropiate, vor fi folosite în formaţii, pe sectoare de drum sub 30 km lungime.

Alegerea formaţiilor de lucru se face ţinând cont de caracterul climatic, lungimea drumului,
dificultăţile şi nivelul de intervenţie ale sectorului de drum respectiv.

În cazul în care tăria vântului în timpul viscolului depăşeşte 30 km/h, iar zăpada spulberată se
depune în urma utilajelor de deszăpezire, făcând ineficientă activitatea acestora, se va înceta
acţiunea de patrulare sau deszăpezire până la încetarea viscolului.

Numai în situaţii cu totul excepţionale, când sunt în pericol vieţi omeneşti, datorită
surprinderii pe drum a unor autovehicule sau a unor utilaje de deszăpezire, la solicitarea
comandamentului judeţean de deszăpezire, se va putea interveni cu autofreze echipate
corespunzător, având asigurată obligatoriu legătura radiotelefonică cu baza de plecare.

În lipsa autofrezelor se vor solicita prin comandamentul judeţean de deszăpezire alte mijloace
de intervenţie corespunzătoare. De asemenea, un autocamion de însoţire va asigura rezerva de
carburanţi pentru cel puţin 24 de ore de lucru, inclusiv personalul de schimb necesar.

Pentru asemenea acţiuni se va obţine aprobarea D.R.D.P., respectiv a comandamentului

judeţean de deszăpezire, care vor fi informate pe parcurs asupra desfăşurării operaţiunii de
salvare.

Combaterea poleiului şi înzăpezirii se face utilizând atât materiale antiderapante, cât şi

fondanţi chimici.

6
Amestecurile trebuie să fie omogene, iar răspândirea lor cât mai uniformă pe suprafaţa părţii
carosabile.

Utilizarea sării este eficientă numai pentru temperaturi la suprafaţa carosabilului mai mari de -
7°C.

Sarea pură se va utiliza numai pe îmbrăcăminte bine etanşeizată doar cu avizul

administratorului drumului public.

Pentru temperaturi mai scăzute se va utiliza clorura de calciu sau fondanţi chimici echivalenţi.

Pe timp de iarnă este permisă răspândirea manuală de materiale antiderapante şi fondanţi

chimici, numai pe suprafeţe foarte mici, acolo unde nu au acces utilajele prevăzute cu
răspânditor de materia! antiderapant, pe poduri, pasaje, podeţe, diguri etc.

Clasificarea drumurilor pe nivel de interventie(N.I.) pe niveluri de viabilitate pe

timul ierinii

Nr. Niveluri Niveluri de Încadrarea drumurilor publice pe niveluri de viabilitate în

crt. de intervenţie timpul iernii, în funcţie de:
viabilitate
Clasa tehnică Importanţa economică şi administrativă a
drumurilor

1 NIVELUL I N.I.1 I, II şi o parte Autostrăzile, drumurile publice cu 4 benzi de

din III circulaţie, drumurile publice cu două benzi de

7
Nr. Niveluri Niveluri de Încadrarea drumurilor publice pe niveluri de viabilitate în
crt. de intervenţie timpul iernii, în funcţie de:
viabilitate
Clasa tehnică Importanţa economică şi administrativă a
drumurilor

MZA > 8000 circulaţie, care leagă capitala de municipiile-

reşedinţă de judeţ şi cele care leagă municipiile
de municipiile-reşedinţă de judeţ

Drumurile publice (naţionale, judeţene sau

comunale), care asigură legătura cu gările,
porturile, aeroporturile, punctele de trecere a
frontierei sau care condiţionează aprovizionarea
centrelor economice importante cu materii
prime, alimente sau forţa de muncă şi drumurile
naţionale ce leagă staţiunile turistice

2 NIVELUL II N.I.2 IV şi restul Restul drumurilor naţionale care fac parte din
drumurilor din clasa tehnică III şi drumurile judeţene care
clasa tehnică asigură legătura cu centrele de comună
III

MZA 750-8000

3 NIVELUL N.I.3 V Restul drumurilor publice care trebuie menţinute

III în stare de viabilitate
MZA < 750

4 NIVELUL N.I.4 MZA < 500 Sectoarele de drumuri publice cu trafic redus de
IV vehicule

8
 Formaţia de utilaje şi echipamente corespunzătoare nivelurilor de intervenţie

Nivel de Formaţie de autoutilaje Nr. buc. *Km echivalenţi

intervenţie
N.I.1 ** Utilaj multifuncţional cu tracţiune integrală, 2 40-60
echipat cu:

- Lamă pentru zăpadă, având L = min. 2,8 m, H cu

ridicătura = min. 1 m

Sistem de rotaţie stânga-dreapta şi/sau

Plug universal cu geometrie variabilă, cu două lame

mobile ce permit poziţionarea acestora sub
unghiuri diferite

(ascuţit, obtuz, 180 grade) L = min. 2,5 m, H = min.

1,1 m

- Turbofreză L = 2,2 m cap. = min. 3.300 m3/oră,

înălţime cuţit H = min. 1 6 m (numai în zonele
înzăpezibile);

- Răspânditor cu cap. min. 3 m3, montat pe saşiul

maşinii de bază

- Instalaţie de preumectare cu cap. min.. 800 l

(numai acolo unde există instalaţie de clorură de
calciu);

9
 Nivel de Formaţie de autoutilaje Nr. buc. *Km echivalenţi
intervenţie
- Perie mecanică frontală L = min. 2,1 m (1
buc/Baza)

- Cablu/Bară rigidă de remorcare autovehicule, cu

masa totală ≤ 12 t

- Echipamentele trebuie să fie acţionate de la

pupitre montate în cabina autovehiculelor
Tractor de mare capacitate cu tracţiune integrală, la cerere Bază de
având min. 250 CP şi echipat cu: deszăpezire

- Lamă pentru zăpadă, având L = min. 2,8 m, H cu

ridicătura = min. 1 m

Sistem de rotaţie stânga-dreapta şi/sau

Plug universal cu geometrie variabilă, cu două lame

mobile ce permit poziţionarea acestora sub
unghiuri diferite

(ascuţit, obtuz, 180 grade)

** ATB având formula roţilor 4x4, 6x4 sau 8x4 şi 2 20-25-
sarcina utilă de min. 10.000 kg, echipate cu: Autostradă
2 30-50 – DN
- Lamă L min. 2,8 m, H = cu ridicătura min. 1 m
Sistem de rotaţie stânga-dreapta

- RSP cap. min. 6 m3 opţional instalaţie de

preumectare

- Cablu/Bară rigidă de remorcare autovehicule cu

masa totală £ 121

10
 Nivel de Formaţie de autoutilaje Nr. buc. *Km echivalenţi
intervenţie
- Echipamentele trebuie să fie acţionate de la
pupitre montate în cabina autovehiculelor
Autofreză 2 la cerere S.D.N. (Notă:
Pentru SDN care
- Tracţiune integrală
au în
administrare
- Cap. min. 5.000 m3/oră
sectoare de
autostradă este
necesară încă o
autofreză)
Buldoexcavator având tracţiune integrală, dotat cu 1 la cerere Baza de
cupă frontală de min. 0,8 m3 şi/sau plug deszăpezire/Pct.
Sprijin
încărcător frontal pe pneuri, având cupa de min. 2 1 Bază de
m3 deszăpezire/Pct.
Sprijin
3 100- Autostradă
***Autoremorcher cu masa max. admisă de min. la cerere S.D.N./C.J./C.L.
26 t având formula roţilor min. 8x4, dotat cu
instalaţii speciale pentru tractare şi remorcare
autotrenuri:

- Cabestan

- Troliu

- Braţ special pentru ridicat cu sarcina min. 8,5 tf

Autoutilitară cu cabina dublă, având: la cerere Bază de
deszăpezire
- 5-7 locuri

11
 Nivel de Formaţie de autoutilaje Nr. buc. *Km echivalenţi
intervenţie
- Sarcina utilă min. 750 kg

- Panou special de semnalizare pentru închiderea

circulaţiei
Autoturism de teren 4x4,5 locuri, cu sarcină utilă 1 CIC Autostradă
min, 800 kg, având caroseria mixtă pentru persoane
şi materiale, cu panou special de semnalizare
pentru închiderea circulaţiei
Staţie preparare CaCI2 1 CIC Autostradă
1 la cerere Baza de
deszăpezire
„Autogreder având putere motor min. 160 CP 1 la cerere S.D.N./C.J./C.L.
„Automacara min. 40 tone la cerere şi S.D.N./CJ./C.L
1
permanent
în zonele
cu risc
mare de
accidente

Municipiu Sibiu

Măsuri specifice ale Primariei Municipiului Sibiu privind asigurarea circulaţiei pe

drumurile publice:

Program de toamnă-iarnă elaborat de primaria municipiului Sibiu în colaborare cu societăţile

comerciale aparţinând consiliului local al Municipiului Sibiu:

12
-Asigurarea cu utilaje (10 autospeciale, 6 gredere semipurtate, 2 autogredere, 4
autobasculante, 2 încărcătoare, 1 autoturism pentru intervenţie) şi personalul de deservire
specializat conform contractelor încheiate.

-Asigurarea stocurilor de material antiderapant minim 1000 tone sare industriala şi minim 100
tone clorura de magneziu.

-Asigurarea activitaţii de deszăpezire în municipiul Sibiu şi staţiunea Păltiniş

-pregtirea şi menţinerea unui parc auto specific suplimentar în cazul caderilor masive de
zăpadă

-Asigurarea legăturii cu Poliţia municipiului Sibiu, Inspectoratul de Protecţie Civilă, Unităţii

Militare şi Jandarmeria pentru intervenţie operativă în cazul căderilor masive de zăpadă

-Intervenţia operativă în cazul căderilor de pomi în sezonul rece

-Urmarirea prognozei meteo şi luarea măsurilor corespunzatoare cu caracter preventiv

- Măsuri specifice privind siguranţa circulaţiei ( curăţat treceri de pietoni, indicatoare de

semnalizare pentru deviere, dirijare trafic în situaţii de blocaje sau oprire a circulaţiei...)

Metode şi substanţe utilizate

Procedee de deszăpezire clasificare:

 Tratarea carosabilului cu produse chimice solide.

 Tratarea carosabilului cu produse chimice lichide

 Tratarea carosabiluli cu material chimice solide preumezite

13
  Tratarea carosabilului cu material antiderapante

 Îndepartarea mecanică a zăpezii cu plugul

Produse chimice tradiţionale folosite:

Clorura de sodiu NaCl (sare)

 Se poate utilza pana la -8°C

 Remanenţă antiîngheţ mică pe carosabil: 3 ore

 Timp mare de penetrate a gheţii: 20 minute

 Costuri semnificative de operare pe kilometru

 Necesită condiţii speciale de depozitare

 Are acţiune degradantă asupra betonului şi asfaltului peste temperatura de acţiune

 Corodează lucrările de artă: poduri, podeţe, etc.

 Deteriorează elementele metalice ale drumului: parapeţi pod, direcţionali, indicatoare,

etc.

 Risc de peliculă derapantă din cazua grăsimilor din sare

14
Cu cât temperatura scade Clorura de sodiu îşi pierde din capacităţile de topire a gheţii şi
zăpezii, se poate folosi doar până la -8°C şi de acea este amestecată de obicei cu clorura de
calciu sau clorura de calciu sub formă lichidă

Depozitare:

Daunele cele mai mari aduse mediului de către sare vin de cele mai multe ori din scurgerile de
la depozitele de sare. Deoarece scurgerea este la concetraţie foarte mare orice element de
mediu care intră în contact cu aceasta va primi o doză foarte mare de poluare.

Din acest motiv, depozitele de sare trebuie să îndeplinească urmatoarele condiţii: pentru ca
soluţia să nu contamineze solul sau apa de suprafaţă aceasta trebuie acoperită pentru a o ferii
de infiltraţii de apă.

Sarea trebuie stocată pe o suprafaţă de asfalt pentru a evita infiltrarea acesteia în sol şi în apele
subterane.

Legislaţia le cere operatorilor să stocheze sarea în depozite acoperite şi rezistente la infiltraţii

15
de apa.

Răspandire:

Nu există doua furtuni la fel, astfel nu avem un standard care să ofere cea mai buna răspandire
pentru toate condiţiile de furtună. În general se aplică cantitatea necesară de sare pentru a topi
suficientă gheaţă astfel încât plugul să poată curaţa toată cantitatea de zăpadă şi gheaţa
existentă pe carosabil.

Nu se împraştie sare dacă temperatura scade sub limita de acţiune a acesteia -8°C, sub
această temperatură sarea este ineficientă. Cu cât temperatura este mai joasă cu atât este
nevoie de o cantitate mai mare de sare împrăştiată pe carosabil.

Deoarece drumurile cu doua benzi în general au părţile laterale mai joase decât mijlocul
drumului sarea ajunge în concentraţii mai mari pe marginea drumului, astfel este nevoie ca
împrăştierea să se facă pe mijlocul drumului pentru a avea o concentraţie aproximativ egală
pe toată suprafaţa carosabilului.

16
Metode de imprăştiere a sării

 Utilitară prevazuta cu sărăriţă: Acestea imprăştie sare prin intermediul unei plăci
circulare care se învârte şi astfel prin forţa de centrifugare împrăştie sarea pe un
semicerc.

 Utilitară prevazută cu jgheab: Aceste vehicule distribuie sarea pe linia centrală a

benzilor de circulaţie, mai departe aceasta va fi împrăştiată pe întreaga suprafaţă a
carosabilului de către roţile autovehiculelor.

 Autobasculantă cu şi împrăştiere manuală: Sarea aflataă în interiorul benei este

împrăştiată pe carosabil de către operatori echipaţi cu lopeţi.

Distribuitoarele pot fi echipate cu comenzi automate sau ghidate de viteza de deplasare a

vehicolului. Acestea reglează cantitatea de sare împrăştiată faţa de viteza cu care rulează
vehicolul, astfel şoferul nu trebuie să se concentreze pe modul de împrăştiere ci doar pe
condus.

Calibrarea împrăştierii este esenţială pentru controlul efectului pe care îl are sarea. Pentru că
sarea poate fi în mai multe concentraţii operatorul trebuie să calibreze distribuitorul la
concentraţia care va fi folosită.

17
Clorura de calciu (CaCl2)- soluţie 30%

 Se poate utiliza până la -18°C

 Remanenţă pe carosabil 3-4 ore

 Timp îndelungat până la intervenţia în operaţiunile de deszăpezire (necesită preparare

prealabilă)

 Necesită instalaţii speciale de preparare, care impun spaţii închise, încalzite, cu

sisteme de alimentare cu apă şi curent electric

 Costuri ridicate de preparare/manipulare + costuri de utilitaţi (apă, curent, încalzire)

 La temperaturi negative sedimentează, fapt ce duce la scaderea performanţelor în

deszăpezire şi la operaţiuni suplimentare de barbotare

 Are acţiune degradantă asupra betonului şi asfaltului peste temperatura de acţiune

 Corodează instalaţiile de canalizare

 Corodează caroseriile prin acţiune remanentă în urma uscarii pe suprafaţa

autovehiculelor

 Deteriorează lucrarile de artă: poduri, podeţe etc.

 Deteriorează elementele metalice ale drumului: parapeţi pod, indicatoare, etc.

18
Clorura de calciu uscat (CaCl) necesită o manipulare specială și este mai costisitoare decât
sarea. Cu toate acestea, este eficienta la pana la -18°C și are o acțiune rapidă.

Clorura de calciu emite căldură când se dizolvă în saramură cea ce este o caracteristica foarte
benefica. Aceasta atrage, de asemenea, umiditatea din aer, oferind apă pentru formarea inițială
saramuri. Aceste proprietati unice fac valoros în condiții severe.

Un amestec de clorură de calciu și sarea pot fi foarte eficiente. Chiar și o cantitate mică de
clorură de calciu va începe să topeasca gheata la temperaturi scăzute. Saramura rezultată și
căldura permit sării să înceapă lucrul.

Preumezirea

Preumezirea a devenit ceva comun. Umectarea oferă umiditate pentru apariţia saramurii.
Apare o topire mai rapida a ghetii. Sarea umedă are tendinţa de a se lipi de carosabil şi astfe
este mai greu să fie zburată de pe carosabil datorita traficului.

Prin preumezire sunt posibile economii de pana la 20-30% datorită sării suflate de pe
carosabil.

Deşi orice lichid folosit pentru degrivare poate fi folosit ca umectant, clorura de calciu lichidă
este cea mai folosită. Se recomandă folosirea de 6-10 litri de clorură de calciu lichidă la un
metru cub de sare. Clorura de calciu are avantajul de a produce topirea suplimetară a gheţii
prin proprietaţile sale.

Depozitare

Granulele de clorură de calciu sunt închise în saci etanşi pentru a preveni contactul cu aerul
umed şi astfel umezirea granulelor care odata umezite se unesc sub forma de bulgări mari.

19
Sacii trebuie stocaţi în spaţii închise şi pe suprafeţe de beton ca în caz de scurgeri, granulele
să nu poată afecta mediul înconjurător.

Clorura de magneziu (MgCl2)

 Preţ ridicat

 Se poate utiliza până la -24°C

 Remanenţa pe carosabil: 4-5 ore

 Corodează caroseriile autovehiculelor şi instalaţiile de canalizare

 Deteriorează lucrările de artă

20
  Deteriorizează elementele metalice ale drumului

Materiale antiderapante

Sunt folosite în vederea creşterii rapide a coeficientului de frecare în special atunci când
temperatura este foarte scăzută iar tratamentele chimice convenţionale nu mai fac faţă.

Nisipul și alte materiale abrazive pot îmbunătăți tracțiunea vehiculelor pe drumurile

inzăpeziite și acoperite cu gheață. Ele pot fi folosite la toate temperaturile şi sunt deosebit de
valoroase atunci când este prea frig pentru substanţele folosite pentru degrivare să
funcţioneze.

Nisipul este cel mai frecvent antiderapant, dar zgura și cenușa de la centralele electrice sunt
de asemenea folosite.

Nu pot fi aplicate ca şi tratament preventiv.

Aplicarea lor după formarea gheţii şi lunecuşului nu este eficientă

Crestera coeficientului de frecare este de scurtă durată întrucât materialul va fi repede

îndepărtat de pe carosabil datorită traficului.
21
Colmatează instalaţiile de canalizare.

Costuri semnificative de îndepărtare la terminarea sezonului de iarnă.

Combinarea cu substanţe chimice

Tratarea unui metru cub de nisip cu 45 kg de sare este necesar pentru ca nisipul să nu îngheţe.
De asemenea ajută nisipul să adere la gheaţă, face nisipul mai uşor de încărcat în bena
autobasculantelor, iar distribuirea prin intermediul distribuitoarelor mecanice se face mult mai
uniform.

Dacă folosim zgură sau cenuşă şi acestea sunt ude, este nevoie amestecarea acestora cu sare
pentru a putea fi folosite.

Uneori degrivantele chimice sunt amestecate la o concentraţie mult mai mare cu nisipul.
Nisipul oferă o tracţiune imediată şi substanţele chimice pot topi zăpada mai tarziu cand mai
creste temperatura.

Aplicarea materialelor antiderapante

Materialele antiderapante sunt de obicei aplicate numai în locații periculoase, cum ar fi curbe,
intersecții, treceri de cale ferată, şi dealuri. Este important să se calibreze distribuitoarele
pentru a controla rata de aplicare.

Deoarece materialele antiderapante trebuie să rămână pe suprafață pentru a fi eficiente,

acestea nu ar trebui să fie utilizate atunci când vor fi acoperite cu zăpadă sau cand vor fi
suflate de pe carosabil de trafic.

22
Depozitare

Legislaţia prevede ca antiderapantele tratate cu sare să indeplineasca anumite cerinte de

depozitare. Toate materialele amtiderapante trebuie să fie acoperite de la 1 aprilie pana la 1
octombrie a fiecarui an.

Dacă materialul antiderapant are o concentraţie mai mare de 5% de sare este considerat la fel
ca sarea şi trebuie depozitat intr-un depozit cu podeaua din beton şi închis pe tot parcursul
anului.

Evaluarea impactului substanţelor utilizate

Material antiderapant

Impactul asupra mediului

Materialele antiderapante folosite pentru întretinera drumurilor iarna au un impact negativ

asupra mediului.

Ele pot bloca orificiile de admisie de apă pluvială și canalizare.

Curaţarea poate fi necesară în zonele urbane pe punţi, poduri și în șanțuri. Materialele pot fi
spălate în aval și ajung în cursuri de apă și lacuri.

Materialele antiderapante trebuie să fie tratate cu sare pentru a le ţine ne înghețate și

utilizabile. Această sare are același impact ca cel descris anterior. În special, materialele
antiderapante tratate cu sare pot accelera coroziunea vehiculului.

O preocupare recenta a fost ridicat în zone cu poluare a aerului. Poluarea aerului din particule
mai mici de 10 microni (pm 10) a fost documentată faţă de antiderapante folosite pe timp de
iarna. Ca urmare, materialele antiderapante trebuiesc curățate rapid după furtună, este necesar

23
în zonele cu probleme grave de poluare a aerului ca aceste operaţiuni sa se desfăşoare odată
cu oprirea furtunii.

Pulberile în suspensie reprezintă un amestec complex de particule foarte mici şi picaturi de

lichid.

Surse naturale:

Erupţii vulcanice, eroziunea rocilor, furtuni de nisip şi dispersia polenului.

Surse antropice:

Activitatea industrială, sistemele de încălzire a populaţiei, centralele termoelectrice. Traficul

rutier contribuie la poluarea cu pulberi produsă de pneurile masinilor atât la oprirea acestora
cât şi datorită arderilor incomplete.

Efecte asupra sănataţii populaţiei

Dimensiunea particulelor este direct legată de potenţialul de a cauza efecte. O problemă

importantă o reprezintă particulele cu diametrul aerodinamic mai mic de 10 micrometri, care
trec prin nas şi gât şi patrund în alveolele pulmonare provocand inflamaţii şi intoxicari.

Sunt afectate în special persoanele cu boli cardiovasculare şi respiratorii, copiii, vârstnicii şi

astmaticii.

Copiii cu vârsta mai mică de 15 ani inhalează mai mult aer, şi în consecinţă mai mulţi
poluanţi. Ei respiră mai repede decât adulţii şi tind să respire mai mult pe gura, ocolind practic
filtrul natural din nas. Sunt în mod special vulnerabili , deoarece plamanii lor nu sunt
dezvoltaţi, iar ţesutul pulmonar care se dezvoltă în copilarie este mai sensibil.

Poluarea cu pulberi inrautateste simptomele astmului, respectiv tuse, dureri în piept şi

dificultăţi respiratorii.

Expunerea pe termen lung la o concentraţie scazută de pulberi poate cauza cancer şi moartea
prematură.

24
Sare

Riscuri

Pericol asupra sănătaţii:

Inhalare: Concentraţiile foarte ridiate de praf sunt de obicei auto eliminate din cazua stării
de greaţă care o crează. Supra expunerea poate produce iritaţii ale mucoaselor, nasului,
gâtului şi dificultăţi respiratorii. În plus unele săruri pot conţine particule de siliciu mai mici
de 5 mm în diametru.

Aceste condiţii pot progresa la tuse uscată, dificultăţi respiratorii la efort, scăderea funcţiei
pulmonare sfibroză pulmonara.

Contactul cu pielea: Poate provoca iritații, mai ales pe pielea umedă. Contactul repetat sau
prelungit poate duce la dermatite.

Contactul cu ochii: Poate provoca iritații și conjunctivită.

Ingestie: Poate produce greață, vărsături, disconfort abdominal și dacă este înghițit în
cantități foarte mari, poate provoca urinare crescută și deprimarea sistemului nervos central.

Procedura de prim ajutor:

Inhalare: Scoateţi din expunere. Dacă respiraţia este dificilă sau sa oprit, administrați
respirație artificială sau oxigen după cum este indicat. Solicitați imediat ajutor medical.

Contactul cu pielea: Spălați bine cu apă și săpun. Cereţi ajutor medical.

Contactul cu ochii: Spălați imediat cu cantități mari de apă, ridicarea ploapelor inferioare și
superioare, ocazional. Solicitaţi ajutor medical.

Ingerare: Daţi 1 -2 pahare mari de apă sau lapte. Induceţi stare de vomă. Solicitați imediat
ajutor medical. Nu daţi lichide unei persoane inconștiente.

25
Metode de protecţie:

Respiratorii: Protecția respiratorie se face prin intermediul filtrelor pentru protecție împotriva
prafului. Sunt utilizate pentru a evita inhalarea. Selecția filtrului adecvat depinde de tipul și
amploarea expunerii.

Piele: Imbrăcăminte de acoperire a corpului ar trebui să fie purtate pentru a preveni iritarea în
situația în care pot apărea contact direct cu produsul.

Ochii: Angajații trebuie să aibă obligația de a purta ochelari de siguranță chimică, în

situațiile în care contactul direct cu produsul poate provoca leziuni oculare.

Alte echipamente de protecție: stații de spălare a ochilor și dușurile de siguranță trebuie să

fie disponibile în zonele de lucru.

Impactul asupra mediului

Dupa ce se dizolva şi este împarţită în ioni de sodiu şi de clor se infiltrează în râuri, lacuri şi în
apa subterană. Cu cât construim mai multe drumuri care ne conectează oraşele cu atât o să
avem nevoie de mai multă sare pentru a le deszăpezii în perioada iernii.

Deoarece este transportat mult mai usor decat sodiul, clorul reprezintă marea problemă
deoarece aproxiativ 40% din apele care trec prin oraşe au în componenţă cantitaţi mai mari de
clor decât este reglementat şi asta se datoarează în principal degrivări cu sare a drumurilor.

Este estimat că o concentraţie de clor de peste 800 ppm este dăunatoare organismelor
acvatice de apa dulce deoarece interferează cu modul în care acestea asimilează pe perioade
scurte sarea.

26
Pentru o scurtă perioadă de timp, în periodada cand se topeşte zăpada, mlaştinile din
apropierea drumurilor depăşesc acea valuare.

Unele studii au demonstrat că clorurl provenit din sarea folosită pentru deszăpezire poate avea
un impact negativ în şansele de supravieţuire a unelor specii de crustacee, amfibieni precum
salamandre, peşti, plante şi alte organisme.

Pe o scară mai largă concentrații ridicate de sare pot reduce circulaţia apei în lacuri și iazuri
(deoarece sarea afectează densitatea apei), împiedicând oxigenul să ajungă la straturi de pe
fundul apei.

Pe o scară mai mică, sarea folosită la deszăpezire extrem de concentrată poate deshidrata și
ucide copacii și plantele care cresc lângă drumuri, creând condiții de deșert, deoarece plantele
au mult mai multe dificultăți de a absorbi apa.

Acţiune corozivă

Automobilele noi de obicei sunt tratate cu protecție anticorozivă deja din fabrică, dar
tratamentul suplimentar nu interferează pe cel din fabrica, de asemenea coroziunea mașinii are
propriile caracteristici speciale. Diferitele părți ale unei mașini sunt afectate de rugina la
viteze diferite. Unul dintre punctele slabe este la suduri.

Caracteristicile sudurilor sunt de așa natură încât există întotdeauna micrifisuri la cusatura, in
care pătrunde și umiditatea. Vibrațiile vehiculelor, temperaturile extreme, toate acestea
conduc la apariția și extinderea microfisurilor care conduc la coroziune. Protejați toate
sudurile de umiditate.

Caroseria auto are o multitudine de cavități (lonjeroane, glafuri, usi), aceste locuri sunt slab
ventilate, ele sant in mod constant umezite și murdărite. Acești factori au o influență pozitivă
asupra dezvoltării coroziuni .
27
Ochiului uman nu poate detecta rugina în timp. Aceste părți ale masinii au nevoie întotdeauna
de tratament suplimentar anti-coroziune. Aceste cavități pot fi tratate cu inhibitori de rugină
lichid.

Partea de sub caroserie, roți si arcuri sunt extrem de sensibile la coroziune datorită contactului
permanent cu umiditatea, murdăriea și produse chimice cum ar fi cele folosite pentru
deszapezire.

Coroziunea ataca absolut toate masinile, chiar si cele cu oarti galvanizate. Spală des și
polisează mașina, mai ales în timpul iernii, atunci când drumurile sunt stropite agenți de
degivrare.

Încercați să nu lasati masina pentru o lungă perioadă de timp fără mișcare, pentru că în timp
ce conduceți mașina este uscată de vânt si astfel reduceti riscurile de coroziune

Clorura de calciu (CaCl2)

Riscuri

Masuri de prim ajutor

După inhalare: aer proaspăt

După contactul cu pielea: Spălaţi cu apă multă, îndepărtaţi îmbrăcămintea contaminată

După contactul cu ochii: Spălaţi cu multă apă cu ploapele larg deschise. Chemaţi medic
oftalmolog

În caz de înghiţire: Daţi victimei multa apa, chemaţi medicul

28
Măsuri în caz de emisie accidentală

Măsuri de precauţie privitoare la persoane: A se evita inhalarea prafului, a se evita contactul

cu substanţa, asiguraţi furnizarea de aer proaspăt în încăperile închise.

Măsuri de protecţie a mediului: Nu permiteţi pătrunderea în reţeaua de canalizare.

Proceduri pentru curăţare: A se strânge uscat, evitaţi generarea de praf.

Protecţia personalului

Echipament de protecţie a personalulu: Îmbrăcămintea trebuie selectată specific locului de

muncă, în funcţie de concentraţia şi cantitatea de materiale cu risc la manipulare.

Protecţia căilor respiratorii: Cerut când sunt generate pulberi

Protecţia ochilor: Solicitat

Substanţe preparate cu inhibitori (moderne)

Materialele de degrivare pe bază de clorură de sodiu şi clorură de calciu au însă un efect

secundar care duce la pierderi materiale uriaşe şi uneori la accidente care implică pierderi de
vieţi omeneşti.

Toate suprafeţele metalice la care ajunge materialul antiderapant împrăştiat pe drumuri,

poduri, piste de avion, peroane sunt expuse la un proces de oxidare accelerat: utilaje de
29
deszăpezire, autovehicule, parapeţi de protecţie, mobilier stradal, structura de rezistenta a
drumurilor şi podurilor.

Combaterea efectelor secundare generate de degrivare este posibilă prin aditivare cu inhibitori
de coroziune.

Având în vedere impactul asupra mediului înconjurator şi al sănătaţii umane, inhibitorii de

coroziune dar şi soluţia de degrivare trebuie să fie netoxici şi biodegradabili. Noile prevederi
legislative, impun ca procentul de biodegradabilitate să fie minimum 95%.

Inhibitori de coroziune Cortec VpCI- PUDRA:

 Uşor de amestecat cu sare gema, suprima imediat procesul de oxidare şi nu afectează

mecanic utilajele de împrăştiere a materialului antiderapant sau pe cele de deszăpezire.

 Asigură protecţie anticorozivă multimetal

 Este 98% biodegradabil

 Dozajul recomandat este de 5% din totalul greutăţii.

Inhibitor de coroziune CortecVpCI- LICHID:

 Este biodegradabil şi uşor solubil în apă. Solubilitatea nu este influenţată de nivelul

pH-ului sau concentraţia de sare.

 Aditiv pentru soluţie de cloruri

 Produsul nu este toxic

 Asigură protecţie anticorozivă multimetal

30
  Este 95% biodegradabil

 Dozajul recomandat pentru materialele folosite pentru degrivare 0,75% la volumul

total.

Alţi aditivi folosiţi pentru deszăpezire

Safecote:

Recomandari tehnice

Produsul Safecote este utilizat cu succes în prezent în diverse ţări precum Marea Britanie,
Irlanda etc.

Safecote este: -un lichid preventiv împotriva îngheţului

-un reactiv după formarea gheţii şi poleiului

-un lichid anticoroziv ce acţionează ca un agent inhibitor de coroziune pentru

sare şi se poate folosi pentru tratarea sării, astfel incât temperatura de lucru a amestecului să
ajungă la -20°C

Acest produs prezintă urmatoarele avantaje

31
  Se înlatură operaţiunea de curăţat rigole şi se previne colmatarea gurilor de colectare
pluviale

 Remanenţa soluţiei Safecote fiind de patru zile se acoperă în medie o trecere pe

ninsoare

 Prin aplicarea soluţiei Safecote preventiv se reduc cantităţile de zăpadă strânsă

transportată în afara municipiului

 Protejază structurile de beton ale podurilor, ale suprafeţelor asfaltate şi vegetaţia

 Se poate aplica în amestec cu saramura când temperatura scade până la -15°C sau în
amestec cu sare în situaţia ninsorilor viscolite şi temperaturi de până la -20°C sau
soluţie pură când temperaturile scad la -25°C, -30°C fără a rezulta depozit de deşeuri
la rigolă.

Adirol Topi

Produsul este: - un lichid anticoroziv ce acţionează ca agent inhibitor de coroziune pentru

sare şi poate fi folosit pentru tratarea sării, astfel încât temperatura de lucru a amestecului să
ajungă de până la -20°C

-un lichid preventiv impotriva îngheţului

-un reactiv după formarea gheţii şi poleiului

Adirol Topi are urmatoarele avantaje

 Reduce coroziunea

 Nu conţine cloruri

 Scade temperatura de formare a gheţii până la -20°C

 Acţionează ca agent de umectare, antiîngheţ şi pentru topirea gheţii

 Este biodegradabil şi nepersistent

32
  Prezintă toxicitate redusă asupra organismului uman şi acelor acvatice

 Este uşor de manipulat

Soluţie lichida de deszăpezire ATICA TZ-1

Prezentarea produsului

Produsul ATICA TZ-1 este un produs lichid ce poate fi folosit atât pentru topirea zăpezii de
pe drumuri cat şi pentru prevenirea îngheţului şi menţinerea carosabilului în bună stare de
funcţionare. Produsul conţine un inhibitor de coroziune, cea ce duce la micşorarea
considerabilă a uzurii autovehiculelor participante la trafic. Produsul este recomandat folosirii
pe drumurile intens circulate, unde are efect maxim.

ATICA TZ-1 are o capacitate mare de înmuiere a stratului de gheaţă şi zăpadă, cea ce
determină folosirea unei cantităţi mici de produs, măreşte suprafaţa de acoperire, duce la o
utilizare optimă a echipamentelor de deszăpezire, înbunătăţeşte siguranţa şi nivelul serviciilor.

Avantajele produsului

 Este un produs prietenos cu mediul înconjurător, nu prezintă nici una din cele 4
caracteristici considerate periculoase conform standardelor de mediu europene:
corozivitate, toxicitate, inflamabilitate, reactivitate. Nu se bioacumulează, nu

33
 deranjază lanţul trofic, nepericulos pentru mediul acvatic. Nu este iritant şi nu
periclitează sănătatea oamenilor, manipularea lui facându-se în perfectă siguranţă.

 Capacitatea mare de topire a gheţii/zăpezii, respectiv acţionează până la o temperatura

de -32°C.

 Timpul de penetrare a zăpezii/ghetii la folosirea ATICA TZ-1 este imediat şi în cazul

în care temperatura ajunge la -32°C.

 ATICA TZ-1 are remanenţă antiîngheţ de 6-8 ore (cu efect contiinu de acţiune, nu se
degradează).

 Costurile de folosire a produsului ATICA TZ-1 sunt scăzute, respectiv 84,5 euro/km.

 Posibilitatea intervenţitei rapide în operaţiuni de deszăpezire, aceasta datorată faptului

că soluţia ATICA TZ-1 nu necesită preparare înainte de aplicare, comparativ cu
celelalte produse care au nevoie de preparare.

 Nu sunt necesare surse de apă şi curent în spaţiile de depozitare; ATICA TZ-1 poate fi
depozitată în rezervoare, în spaţii deschise, de unde se poate face aprovizionarea,
respectiv transferul gravitaţional al acesteia spre utilajele de deszăpezire.

 ATICA TZ-1 nu are o acţiune degradantă asupra betonului şi asfaltului datorită

temperaturii joase la care poate acţiona.

 Nu deteriorează lucrarile de artă şi nu are acţiune corozivă asupra elementelor

metalice ale drumurilor.

 Nu corodează caroseriile autoveiculelor şi reţelele de canalizare.

 Nu atacă cauciucurile şi pneurile autovehiculelor.

 Nu lasă reziduuri şi nu înfundă reţelele de canalizare precum materialele clasice lăsând

curat carosabilul la terminarea iernii.

 Starea lichida a produsului face posibilă şi împrăştierea uniformă pe carosabil, la

viteze relativ mari de deplasare a utilajelor de aplicare, cu pierderi minime de
împrăştiere datorate traficului.

 Produsul ATICA TZ-1 este vizibil, cea ce face posibilă verificarea modului de apicare
pe carosabil.

34
  Produsul reduce coroziunea utilajelor de împrăştiere şi diminuează costurile de
întreţinere ale acestora (mai puţin timp lucrat peste program, mai puţine costuri cu
reparaţiile, economii de combustibil)

 Creşte siguranţa în trafic şi reduce efectul de lipire al zăpezii pe carosabil.

 Se poate folosi şi vara, în actiunile de întreţinere şi reabilitare a drumurilor, pentru

stabilizarea acestora şi controlul cantitaţii de praf de pe drumurile cu trafic greu.

Specificaţiile produsului

Proprietăţi fizice:

 Aspectul produsului la 20°C Lichid de culoare brună

 Densitatea la 20°C, g/cm³ 1 -1,5
 Solubilitate, %gr >95
 pH, unităţi pH 5,5 – 10
 Conţinut în material activ, % gr 30 – 40

Compoziţie

 Compuşi mailard max. 25%

 Săruri anorganice-soluţie max.75%
 Inhibitor de coroziune max. 1%

Nu conţine coponente chimice periculoase.

35
Dozaj

Utilizarea soluţiei este de 30-110 litri/km/banda de circulaţie pe un sens (3,5m). în funcţie de

utilizarea produsului, se recomandă urmatoarele dozaje:

 30-60 litri/km/bandă pentru prevenire îngheţ

 60 litri/km/bandă pentru polei

 50-80 litri/km/bandă pentru înmuierea stratului de gheaţă

 100-110 litri/km/bandă pentru deszăpezirea drumurilor (ninsoare abundentă).

Utilaje folosite pentru deszăpezire

Utilaje de înlăturare a zăpezii

Utilaj pentru deszăpezire prevazut cu lamă pentru zăpadă

Primele pluguri erau trase de cai şi erau făcute din lemn sau placaj. Primul plug folosit pe un
autovehicul a fost inventat in anul 1913.

În prezent plugurile sunt produse de numeroase companii din întreaga lume şi pot fi montate
pe diferite modele de vehicule cum ar fi: autospeciale, autobasculante, masini de teren si
ATV. Sunt instalate cu prinderi specifice fiecărui model sau cu prinderi universale montate pe
caroseria autovehiculelor pentru a asigura o prindere durabilă.

Acestea funcționează prin utilizarea unei lame pentru a împinge zăpada în lateral sau drept
înainte , pentru a curăţa suprafața de zăpadă.

36
Turbofreză

Autrofreza de zăpadă multifuncţională este un utilaj eficient pentru înlăturarea zăpezii şi

eliberarea căilor de acces, dar şi practic deoarece poate fi utilizat şi pentru alte activităţi
conexe: transportul de bunuri şi materiale, intervenţia rapidă în caz de urgenţă.

Avantajele acestui utilaj:

 Montarea şi demontarea rapidă a acesoriilor ce pot fi ataşate şasiului – freza pentur

deszăpezire.

 Cadrul special conceput pentru amplasarea facilă în bena autospecialei. a

echipamentelor, este prevăzut cu 4 braţe pliabile, telescopice, care vor permite
descărcarea, montarea/demontarea rapidă şi facilă a acestora.

 Viteză de deplasare: autoşasiul se poate deplasa cu viteza rapidă spre zona înzăpezită;
odată ajuns la locul intervenţiei şi montată freza, în timpul operaţiunilor de dezăpezire
utilajul se poate deplasa cu viteză mică - 1km/oră

 Utilajul se poate deplasa şi înapoi, manevrele necesare deszăpezirii fiind mai uşor de
efectuat.

37
Utilaje utilizate pentru topirea zăpezii

Sărăriţă
Este utilizată pentru împrăştierea materialului antiderapant(sarea) pe carosabil. Sarea este
depozitată in bena autovehiculului si este acoperită cu o prelată protectoare. Prin intermediul
unei benzi transportoare sarea este dusă la sărăriţă. Sarea este împrăştiată prin rotirea unui
disc, prevăzut cu palete de ghidare, printr-un orificiu cu dimensiuni reglabile.

38
Utilaj de topit zăpada (snow melter)

Utilajul arată ca o remorcă plină cu apă ţinută de sistemele speciale la o temperatură constantă
de 60 de grade. In instalatie se toarnă zăpadă care, în contact cu apa, se topeşte instantaneu.
Echipamentul are un preaplin, pe unde apa se scurge cand se umple.

Instalaţiile de mici dimensiuni pot topi 30 de metri cubi de zapadă pe ora. Spre comparaţie,
pentru a transporta la marginea orasului aceeasi cantitate este nevoie de doua camioane care,
în funcţie de distanţă, au nevoie de mai mult timp.

Cele mari ajung să transforme în apă 100 de metri cubi, adică fac munca a 5 camioane.
Consumul unei maşini de topit zăpada nu depăşeşte 10 litri de motorină pe oră

Ghid de depozitare a zăpezii

Generalităţi

39
Zăpada care cade pe drumurile comunale și autostrăzi, pote fi amestecată cu contaminanți
cum ar fi: solide în suspensie, produse chimice organice, fosfați, săruri dizolvate, metale
grele, gunoi și ulei.

Aceste substanțe nu sunt în mod normal caracteristice zăpezii proaspăt căzute, sunt un rezultat
al urbanizării, industrializării și a activitățiilor omenesti. Colectarea și îndepărtarea zăpezii
poate reprezenta un risc pentru mediu în cazul în care este eliminată în mod necorespunzător.

Ar trebui descurajat aruncatul zapezii contaminate în cursurile de apă, sau pe corpurile de apă
acoperite cu gheață, deoarece aceasta poate introduce contaminanți in apă și produce condiţii
neigienice. De preferat sunt spaţii acoperite cu pământ.

Aceste spaţii ar trebui să fie selectate și proiectate pentru a maximiza tratamentul, a minimiza
riscurile de securitate și de a controla viteza de topire şi curgere a apei dezgheţate. Aceste linii
directoare sunt menite să ajute centrele urbane și municipalitățile să dezvolte metode de
eliminare a zăpezii reziduale care minimizează potențialul negativ de impact asupra mediului.

Ghid pentru amplasarea spaţiilor de eliminare a zăpezii

Locația terenurilor de eliminare a zăpezii, în special spaţiile permanente, trebuie să fie bine
planificate pentru a minimiza impactul asupra mediului și a altor poluanţi cum ar fi zgomotul.
Marimea spaţiului trebuie să fie suficient de mare pentru a accepta valoarea proiectată de
zăpadă care poate fi depusă pe parcursul unui an. Acestea ar trebui să fie destul de aproape de
zona deservită pentru minimizarea costurilor de transport, dar să nu deranjeze utilizatorii de
terenuri din apropiere.

Factori de luat în considerare la alegerea spaţiilor de depozitare

Depozitele de deșeuri

Nu este recomandabil de a depozita zăpada în apropierea depozitelor de deșeuri. Topirea

zăpezilor poate crește rata de generare a levigatului depozitului de deșeuri.

40
Levigat este orice lichid care a trecut prin sau ieșit din deșeuri și conține solubil, suspensii
sau se amestecă cu materiale din deșeuri. Acesta reprezintă o amenințare pentru apele
subterane și colectarea acesteia, tratarea și eliminarea pot fi costisitoare.

Terenurile agricole

Nu este recomandabil de a plasa spaţiul pe terenuri agricole . Metale, hidrocarburi reziduuri,

săruri, și nisip de obicei găsite în zăpada reziduala pot polua și devaloriza astfel proprietatea,
dacă nu se practică criteriile de selecție și de gestionare riguroase a spaţiului.

Apele subterane

Localizarea, profunzimea și natura acviferelor de apă subterană în zona unui spaţiu de

eliminare a zăpezii trebuie evaluat cu atenție. Nu este recomandabil să alegeți spaţii deasupra
unui acvifer, cu o masă mare de apă sau care este folosit ca o sursă de alimentare cu apă
potabilă.

Poluanți, în special cloruri, se pot infiltra în apele subterane și afectează negativ calitatea apei
în acviferul de bază. Un studiu hidrogeologic pote fi necesar pentru a determina gradul de
corectitudine a alegerii spaţiului pentru eliminarea zăpadă.

Utilităţi

Nu este recomandabil localizarea spaţiului de eliminare a zăpezii pe terenuri sub sau pe

deasupra cărora trec diferite utilităţi. Liniile de înaltă tensiune trebuiesc evitate, cu excepția
cazului in care se impun restricţii la inaltimea mormanelor de zăpadă depozitate.

41
Depozitarea zăpezii peste utilități subterane poate crea probleme semnificative in caz de
reparație și / sau întreținere. Conținutul general ridicat de clorură din zăpada reziduală poate
accelera de asemenea coroziunea și deteriorarea deasupra sau sub pământ a structurilor de
beton și oțel.

Zgomot

Pentru a diminua impactul zgomotului, spaţiul ar trebui să fie situat la minim 350 de metri de
la locuințe rezidențiale existente sau planificate. Un nivel de zgomot inacceptabil pote fi
produs de tramsportul zăpezii și a operațiunii de depozitare, în special deoarece acestea sunt
de obicei efectuate noaptea.

Un spaţiu de depozitare și drum de acces asociate ar trebui prin urmare localizate într-o
locație în care zgomotul operațiunii nu va fi o problemă pentru locuitorii din apropiere. În
unele cazuri, gramezile de zăpadă pot fi aşezate în așa fel încât să creeze o barieră de sunet.

Drenarea

Spaţiile de eliminare a zăpezii trebuie să fie amplasate în zone cu o capacitate de stocare

suficientă sau cu drenaj adecvat pentru a preveni inundarea terenurilor adiacente. Zăpada
depusa pe teren trebuie plasata în așa fel încât ţevile de drenaj existente sa nu fie blocate.

Expunerea la Soare

Spaţiile de eliminare a zăpezii ar trebui să fie amplasate pentru a maximiza expunerea la

soare, mai ales la soarele după-amiezii. Acest lucru va asigura o topire relativ rapidă. Topirea
zăpezii reziduale este oarecum inestetica în aparență și prin urmare dacă se topeşte mai repede
nu o vom mai vedea.O perioadă mai rapidă de topire va permite de asemenea solului să se
usuce mult mai repede.

42
Recreere

Spaţiile de eliminare a zăpezii nu ar trebui să fie utilizate sau situate în zone de agrement
pentru copii mici, din cauza tendinței lor de a ingera substanţe necunoscute lor. In mare, apa
provenită din topirea zapezii nu ar trebui sa fie folosită in scop de recreere.

Orientari de design pentru spaţiile de depozitare a zapezii

Un depozit de zăpadă trebuie să fie proiectat pentru a minimiza impactul asupra mediului.
Măsurile specifice de protecție a mediului necesare vor depinde de riscul posibil și impactul
asociate a fiecarui spaţiu în parte.

Izolare

Structuri de reținere, cum ar fi diguri de pământ și baraje compactate pot fi necesar. Aceste
tipuri de structuri pot fi utilizate pentru a direcţiona apa topită in iazuri de decantare și de a
reduce la minimum posibila infiltrarea a contaminanților în apele subterane.

Diguri pot fi folosite de asemenea pentru atenuarea zgomotului din activitățile de eliminare a
zăpezii și pentru a îmbunătăți estetica, în special pentru utilizatorii de terenuri adiacente.
Amenajarea vegetaţiei din jurul digurilor sau adiacenta la topirea zăpezilor.

Vegetatia ar trebui să fie tolerantă la sare pentru că apa provenită din topirea zăpezii poate
avea concentraţii ridicate în săruri.

Iazuri de decantare

Iazuri de decantare ar putea fi necesare pentru a reduce încărcarea de particule în suspensie în

apa topită minimizând astfel impactul asupra staţiilor de primire din aval ( de canalizare,

43
stațiile de epurare) sau a apelor de suprafață din aval. Iazurile trebuie dimensionate în raport
cu volumele de apa provenite din topirea zăpezii anticipate. Iazurile ar trebui să ofere timpi
de retenție de cel puțin patru zile (în total) pentru decantarea de particule în suspensie.

Eliberarea apelor provenite din topirea zăpezilor

Structuri de descărcare a apei provenite din topirea zăpezii sunt necesare pentru a permite
controlul descărcării apei în apele de suprafaţă din aval. Un astfel de control permite
eliberarea apei provenite din topirea zăpezii în perioadele de diluție și / sau controlul
emisiilor optim în timpul furtunilor. Un sistem de control al debitului corespunzător (deversor
sau canal) ar trebui să fie instalat la ieșirea tuturor iazurilor de decantare.

Suprafaţa spaţiului

Solurile sub mormanele de zăpadă trebuie să fie relativ impermeabile și cu o grosime

corespunzătoare de argilă compactată anorganică. În cazul în care argila nu este disponibilă,
terenul pote fi fundamentat cu membrană impermeabilă, asfalt, argilă importată sau orice alt
material similar.

Securitate

Ar trebui prevăzut cu garduri de securitate și iluminare pentru a limita accesul neautorizat în

incintă. Imprejmuirea şi securizarea protejează împotriva depozitarii care nu are legătură cu
eliminarea zăpezii și reduce riscul de rănire accidentală a publicului, în special copiii.

Colectarea zăpezii

Zăpada de pe drumuri intens circulate ar trebui preluată cât mai repede posibil, după o
furtună. Nivelul de contaminanți găsit în zăpadă tinde să crească odată cu fluxul de trafic, și

44
cu durata de timp în care zăpada rămâne pe șosea. Îndepărtarea rapidă a zăpezii reduce timpul
in care zăpada acumuleză poluanţi şi contaminanţi.

Spaţii de depozitare permanente

Este de preferat ca spaţiile de depozitare a zapezii permanente sa fie clasificate ca fiind

exclusiv pentru eliminarea zăpezii.

Spaţii permanente pot fi proiectate pentru a minimiza impactul asupra mediului și pot fi de
asemenea mai puțin costisitoare pe termen lung decât având un număr de spaţii temporare
care nu sunt destinate în mod special pentru depozitarea zăpezii.

Eliminarea deşeurilor solide acumulate din zăpadă

Zăpada tinde să acumuleze diverse materiale solide. Pentru a evita transformarea spaţiului de
depozitare a zapezii într-un depozit de deșeuri, aceste deșeuri solide ar trebui să fie eliminate
de îndată ce este posibil, la un depozit de deșeuri aprobat.

Sistemul de informaţii Geografice (GIS)

Introducere
Un sistem informaţional geografic este un ansamblu de subsisteme, destinat pentruculegerea,
prelucrarea, integrarea, stocarea, extragerea, prezentarea şi furnizarea datelor şiinformaţiilor
geografice.

Ca subsisteme pot fi considerate echipamentele (în care rolul principal îl au calculatoarele

electronice), programele, bazele de date şi de cunoştinţe,tehnologiile şi personalul de
proiectare, realizare şi exploatare. Informaţia geografică este prezentată pe teme diferite, dar

45
referite la un cadru geografic sau cartografic unitar. Fiecare temă este concretizată printr-un
"strat" de date.

Un sistem informaţional geografic poate fiutilizat pentru realizarea de combinaţii ale relaţiilor
geografice ale diferitelor straturi de date şi prezentarea unei hărţi ca rezultat al analizei
geografice. Temele individuale pot fi prezentate şi separat. Sistemele informaţionale
geografice trebuie să se dezvolte în cadrul larg al infrastructurii informaţionale.

În conceperea, proiectarea, dezvoltarea, implementarea şiîntreţinerea unui asemenea sistem se

disting următoarele

faze generale: specificarea datelor şisurselor de date (definirea intrărilor); culegerea,

transmiterea, memorarea, prelucrarea,structurarea, stocarea şi regăsirea datelor şi
informaţiilor; folosirea datelor şi informaţiilor înactivităţile decizionale şi de acţiune asupra
mediului înconjurător.

Realizarea sistemelor este favorizată de dezvoltarea geoştiinţelor, a tehnicii de calculşi a

produselor program, a informaticii, ciberneticii.

Avantajele folosirii GIS

Sunt următoarele:

 reducerea operaţiunilor de rutină şi automatizarea luării deciziilor în probleme

careimplică folosirea datelor geografice;-identificarea cuantificată a problemelor
organizării şi a operaţiunilor tehnice cu dategeografice

 controlul obiectiv al calităţii datelor şi al operaţiunilor (obiectivizarea controlului);-

verificarea automată a îndeplinirii restricţiilor, regulilor şi normativelor în
domeniulfolosirii datelor geografice;

 eliminarea duplicării funcţionale în lucrul cu date şi informaţii geografice

 reducerea ciclului proiectare – realizare – evaluare pentru diferite domenii de

activitatecare folosesc date referite în spaţiul geografic;

46
  diversificarea formelor de prezentare a produselor ce conţin date spaţiale (geografice);

 creşterea parametrilor de precizie a datelor ce definesc poziţia geografică sau a datelor

derivate din (referite la) acestea;

 posibilitatea de a răspunde în timp real sau cvasireal în cazul unor

evenimenteneprevăzute (cutremure, inundaţii, alunecări de teren etc.).

Calcule

Costuri de deszăpezire

La calcularea costurilor de deszăpezire pe km s-au avut în vedere urmatoarele consideraţii:

 Maşinile de împrăştiat materialul de deszăpezire au acelaşi consum/100 km

 Condiţiile atmosferice identice – ninsoare abundentă

 Condiţiile de performanţa vor fi aceleaşi în urma aplicarii tratamentului de deszăpezire

– carosabil fară zăpadă

 Drumul are două benzi de circulaţie şi 7m lăţime

 1 euro=4.4lei

Soluţia lichidă de deszăpezire ATICA TZ-1:

Pentru condiţiile de mai sus consumăm cca 264kg/km (7m x 1.000m = 7.000mp) şi se
împrăştie o dată la 6 ore, acţiune până la -32°C. Preţul la beneficiar este de 320
euro/tona+TVA

47
  Costul materialului pentru deszăpezire este de 264 kg x0.32 euro/kg = 84,5 euro/km

Soluţia lichidă de deszăpezire clorura de calciu (soluţie 30%):

Pentru condiţiile de mai sus se consumă cca 300 kg/km (7m x 1.000m = 7.000mp) şi se
împrăştie o dată la 4 ore, acţiune până la -18°C. Preţul furnizor 418 euro/tona+TVA

 Costul materialului pentru deszăpezire este de 300kg x 0,418 euro/kg=124,4 euro/km

La acest cost se adaugă urmatoarele:

 Consumul de carburant pentru a doua trecere

 Cheltuielile cu întreţinerea parapeţilor, semnelor de circulaţie ca urmare a coroziunii

produse de clorura de calciu

 Manopera operatorilor

 Costurile de preparare cu instalaţia de clorurare

Material antiderapant sare şi nisip:

Pentru condiţiile de mai sus se consuma cca. 4.900 kg/km (7m x 1.000 = 7.000mp) (2.450kg
se şi împrăştie o dată la 3 ore), acţiune până la -8°C. Preţul la furnizor 45 euro/tona+ TVA

 Costul materialului pentru deszăpezit este de 4.900 kg x 0.045 =220 euro/km

La acest cost se adaugă urmatoarele:

 Consumul de carburant pentru a doua trecere;

48
  Cheltuielile pentru manipularea materialului antiderapant (încarcator şi operator);

Uzura echipamentelor de împrăştiat datorită abrazivităţii şi coroziunii materialului;

 Cheltuielile cu întreţinerea parapeţilor, semnelor de circulaţie ca urmare a coroziunii

produse de clorura de sodiu;

 Cheltiuieli cu îndepărtarea nisipului la sfârşitul iernii şi desfundarea rigolelor;

Costuri deszăpezire
250

200

150

100

50

0
ATICA TZ-1 Clorura de calciu Sare+nisip

Modele computaţionale care se ocupa cu rata medie a aplicarii de sare şi cantitatea totala de
sare sunt folosite pentru a genera standarde de performanţă. Aceste standarde de performanţă
sunt calculate folosind cantitatea de sare folosită de fiecare operator pentru fiecare drum.
Unitatea de masura utilizată pentru o bandă: lei/km

49
 𝑌𝑠𝑎𝑟𝑒

𝑀𝐴𝑅𝑠𝑎𝑟𝑒 = [ ∑ 𝑀𝐴𝑅𝑠𝑎𝑟𝑒,𝑦 ] /2𝑌𝑠𝑎𝑟𝑒

𝑦=1

𝑀𝐴𝑅𝑠𝑎𝑟𝑒 – Cantitate de sare aplicată în medie pe fiecare operator

𝑀𝐴𝑅𝑠𝑎𝑟𝑒,𝑦 – Evidenţa de aplicare a sării in timpul evenimentului de către operator

𝑌𝑠𝑎𝑟𝑒 – Cantitatea totală de sare aplicată în timpul unui eveniment de către operator

Calculul standardului de performanţă după cantitatea de sare folosită pentru toate evenimentele pe
fiecare distanţă de patrulare se bazează pe un model computaţional care foloseşte ca reper lungimea:
unitatea de măsură pentru sare este kilogramul.

𝑄𝑠𝑎𝑟𝑒,𝑝 = ∑ 𝑄𝑠𝑎𝑟𝑒,𝑝,𝑒
𝑒=1

𝑌𝑠𝑎𝑟𝑒,𝑝,𝑒

𝑄𝑠𝑎𝑟𝑒,𝑝,𝑒 = [ ∑ 𝑀𝐴𝑅𝑠𝑎𝑟𝑒,𝑦,𝑝,𝑒 /2𝑌𝑠𝑎𝑟𝑒,𝑝,𝑒 ] ∗ 𝐿𝑠𝑎𝑟𝑒,𝑝,𝑒

𝑦=1

𝑄𝑠𝑎𝑟𝑒,𝑝 - Cantitate de sare folosită pentru toate evenimentele pe fiecare distanţă de patrulare

𝑄𝑠𝑎𝑟𝑒,𝑝,𝑒 - Cantitate de sare folosită pentru fiecare eveniment şi fiecare distanţă de patrulare

𝑀𝐴𝑅𝑠𝑎𝑟𝑒,𝑦,𝑝,𝑒 - Evidenţa aplicării de sare pe distanţa de patrulare şi pe fiecare eveniment

𝑌𝑠𝑎𝑟𝑒,𝑝,𝑒 - Cantitate totală de sare aplicată în timpul unui eveniment de către operator

𝐿𝑠𝑎𝑟𝑒,𝑝,𝑒 - Kilometru de bandă pe care a fost aruncată sarea pe timpul evenimentului

E- Număr total de evenimente

Proiect tehnic (maşina dispersat substante)

-pompa distributie

50
-disc rotativ centrifugal pentru nisip

-banda transportoare

Concluzii

Performante

Analiza economica

Analiza carotelor de mixtura asfaltica

Mixtura asfaltică la cald este un material de construcţie realizat printr-un procestehnologic ce

presupune încălzirea agregatelor naturale şi a bitumului, malaxareaamestecului, transportul şi
punerea în operă, de regulă prin compactare la cald.

La execuţia stratului de uzură se vor utiliza mixturi asfaltice specifice, care să confere
rezistenţa şi durabilitatea necesare îmbrăcămintei, precum şi o suprafaţă de rulare cu
caracteristici corespunzătoare care să asigure siguranţa circulaţiei şi protecţia mediului
înconjurător, conform reglementărilor legale în vigoare.

Prelevarea probelor de mixturi asfaltice pe parcursul execuţiei lucrărilor, precum şi din stratul
gata executat, se efectuează conform SR EN 12697-27.

Gradul de compactare, şi absorbţia de apă

Gradul de compactare reprezintă raportul procentual dintre densitatea aparentă a mixturii

asfaltice compactate în strat şi densitatea aparentă determinată pe epruvete Marshall
compactate în laborator din aceeaşi mixtură asfaltică, prelevată de la aşternere, sau din aceeaşi
mixtură provenită din carote. Gradul de compactare, se efectuează conform SR EN 12697-10.
indicativ AND 605 -201423 Epruvetele Marshall se vor confecţiona conform specificaţiilor

51
SR EN 12697-30 pentru toate tipurile de mixturi asfaltice abordate în prezentul normativ, cu
excepţia mixturilor asfaltice tip MAS pentru care se vor aplica 75 de lovituri pe fiecare parte a
epruvetei.

Densitatea aparentă a mixturii asfaltice din strat se poate determina pe carote prelevate din
stratul gata executat sau prin măsurători în situ cu echipamente de măsurare adecvate,
omologate.

Încercările de laborator efectuate pentru verificarea compactării constau în determinarea

densităţii aparente şi a absorbţiei de apă pe plăcuţe (100x100) mm sau pe carote cilindrice cu
diametrul de 100 mm, netulburate.

Condiţiile tehnice pentru absorbţia de apă şi gradul de compactare al straturilor din mixturi
asfaltice, cuprinse în prezentul normativ, vor fi conforme cu valorile din tabelul..

Tabelul... Caracteristicile straturilor de mixturi asfaltice

Nr.crt. Tipul stratului Absorbtie Grad de

de apa, compactare,
%vol %min

1. Mixtură asfaltică stabilizată: MAS12,5 ; 2..6 97

MAS16

2. Beton asfaltic rugos: BAR16 3..6 97

3. Mixtura asfaltica poroasa: MAP16 - 97

4. Beton asfaltic: BAI2,5; BAI16; BAPC16 2..5 97

5. Beton asfaltic deschis: BAD20; BADPC20; 3..8 96

BADPS20

52
6. Anorbad bituminos: AB31,5(20); 2..8 96
ABPC31,5(20); ABPS31,5(20)

Controlul calităţii straturilor executate din mixturi asfaltice

Verificarea calităţii stratului se efectuează prin prelevarea de epruvete, conform

SR EN12697-29, astfel:

- carote Φ 200 mm pentru determinarea rezistenţei la ornieraj;

- carote Φ 100 mm sau plăci de min. (400 x 400) mm sau carote de Φ 200 mm (în suprafaţă

echivalentă cu a plăcii menţionate anterior) pentru determinarea grosimii straturilor, a

gradului de compactare şi absorbţiei de apă, precum şi – la cererea beneficiarului, a
compoziţiei. Epruvetele se prelevează în prezenţa delegatilor antreprenorului, beneficiarului şi
consultantului/dirigintelui, la aproximativ 1 m de la marginea părţii carosabile, încheindu-se
un proces verbal în care se va nota - informativ, grosimea straturilor prin măsurarea cu o riglă
gradată. Grosimea straturilor, măsurată în laborator, conform SR EN 12697-29 se va trece în
raportul de încercare. Zonele care se stabilesc pentru prelevarea probelor sunt identificate de
către delegaţii antreprenorului, beneficiarului şi consultantului/dirigintelui din sectoarele cele
mai defavorabile.

Verificarea compactării stratului, se efectuează prin determinarea gradului de compactare în

situ, prin încercări nedistructive sau prin încercări de laborator pe carote. Încercările de
laborator efectuate pe carote pentru verificarea compactării constau în determinarea densităţii
aparente şi a absorbţiei de apă, pe plăcuţe (100x100) mm sau pe carote cilindrice cu diametrul
de 100 sau 200 mm, netulburate.

Determinarea absorbţiei de apă

Absorbţia de apă este cantitatea de apă absorbită de golurile accesibile din exterior ale unei
epruvete din mixtură asfaltică, la menţinerea în apă sub vid şi se exprimă în procente din masa
sau volumul iniţial al epruvetei.

53
B1 Aparatură

a) Etuvă;

b) Balanţă hidrostatică cu sarcină maximă de 2 kg cu clasa de precizie III;

c) Aparat pentru determinarea absorbţiei de apă alcătuit dintr-un vas de absorbţie (exsicator de
vid); pompă de vid (trompă de apă); vacuummetru cu mercur; vas de siguranţă şi tuburi de
legătură din cauciuc între părţile componente. Pompa de vid trebuie să asigure evacuarea
aerului în aşa fel încât să se realizeze o presiune scăzută de 15...20 mmHg după circa 30
minute.

B2 Modul de lucru

Determinarea se efectuează pe epruvete sub formă de cilindri Marshall confecţionate în

laborator, precum şi pe plăcuţe sau carote prelevate din îmbrăcămintea bituminoasă.
Confecţionarea epruvetelor se realizează conform SR EN 12697-30. Epruvetele din
îmbrăcămintea bituminoasă se usucă în aer la temperatura de maxim 20 ºC până la masă
constantă.

Epruvetele astfel pregătite pentru încercare se cântăresc în aer (mu), după care se menţin timp
de 1 oră, în apă, la temperatura de 20 ºC ± 1 ºC, se scot din apă, se şterg cu o ţesătură umedă
şi se cântăresc în aer (m1) şi apoi în apă (m2).

Diferenţa dintre aceste două cântăriri raportată la densitatea apei reprezintă volumul iniţial al
epruvetei:

𝑚1 − 𝑚2
𝑉= (𝑐𝑚3 )
𝑃𝑊

Epruvetele sunt introduse apoi în vasul de absorbţie (exsicatorul de vid) umplut cu apă la
temperatura de 20 ºC ± 1 ºC se aşează capacul de etanşare şi se pune în funcţiune evacuarea
aerului astfel ca după circa 30 minute să se obţină un vid între 15...20 mmHg. Vidul se
întrerupe după 3 ore , dar epruvetele se menţin în continuare în apă la temperatura de 20 ºC ±
1 ºC timp de 2 ore la presiune atmosferică.

54
Epruvetele se scot apoi din apă, se şterg cu o ţesătură umedă şi se cântăresc în aer (m3) şi în
apă (m4).

Diferenţa între aceste două cântăriri raportată la densitatea apei reprezintă volumul final al
epruvetelor:

𝑚3 − 𝑚4
𝑉1 = (𝑐𝑚3 )
𝑃𝑊

B3 Calcul

Absorbţia de apă, exprimată în procente, se poate calcula în două moduri cu următoarele

formule:

a) În cazul în care volumul iniţial (V) al epruvetelor este mai mare ca volumul final (V1):

- Absorbţia de apă (Am) raportată la masa epruvetei:

𝑚3 − 𝑚𝑢
𝐴𝑚 = . 100 (%)
𝑚𝑢

- Absorbţia de apă (Av) raportată la volumul epruvetei:

(𝑚3 − 𝑚𝑢 )/𝑃𝑊
𝐴𝑚 = . 100 (%)
(𝑚1 − 𝑚2 )/𝑃𝑊

55
b) În cazul în care volumul final (V1) este mai mare ca volumul iniţial (V):

- Absorbţia de apă (Am) raportată la masa epruvetei:

(𝑚3 − 𝑚𝑢 ) − [(𝑚3 − 𝑚4 ) − (𝑚1 − 𝑚2 )]

𝐴𝑚 = . 100 (%)
𝑚𝑢

- Absorbţia de apă (Av) raportată la volumul epruvetei:

{(𝑚3 − 𝑚𝑢 ) − [(𝑚3 − 𝑚4 ) − (𝑚1 − 𝑚2 )]}/𝑃𝑊

𝐴𝑚 = . 100 (%)
(𝑚1 − 𝑚2 )/𝑃𝑊

în care:

𝑚𝑢 masa epruvetei după uscare, cântărită în aer, în grame;

𝑚1 masa epruvetei după 1 oră de menţinere în apă, cântărită în aer, în grame;

𝑚2 masa epruvetei după 1 oră menţinere în apă , cântărită în apă, în grame;

𝑚3 masa epruvetei, după 3 ore în vid şi alte 2 ore la presiune atmosferică, cântărită în aer, în
grame;

𝑚4 masa epruvetei după 3 ore în vid şi alte 2 ore la presiune atmosferică,

cântărită în apă, în grame;

56
𝑃𝑊 densitatea apei, în grame pe centimetru cub, calculată cu formula:

7.59 ×𝑡 − 5.32 ×𝑡 2
𝑃𝑊 = 1.0002520 + ( )
106

Unde t, este temperatura apei.

Abaterea valorilor individuale faţă de medie nu trebuie să fie mai mare de ± 0,5% (procente în
valoare absolută).

57
Contents
Introducere ................................................................................................................................. 2
Necesitatea activităţii de deszăpezire ..................................................................................... 2
Legislaţie actuală ........................................................................................................................ 3
Naţională ................................................................................................................................ 3
Clasificarea drumurilor pe nivel de interventie(N.I.) pe niveluri de viabilitate pe timul
ierinii .............................................................................................................................. 7
Formaţia de utilaje şi echipamente corespunzătoare nivelurilor de intervenţie ................. 9
Municipiu Sibiu .................................................................................................................... 12
Măsuri specifice ale Primariei Municipiului Sibiu privind asigurarea circulaţiei pe
drumurile publice: ............................................................................................................ 12
Metode şi substanţe utilizate .................................................................................................... 13
Procedee de deszăpezire clasificare: .................................................................................... 13
Produse chimice tradiţionale folosite: .................................................................................. 14
Clorura de sodiu NaCl (sare) ............................................................................................ 14
Depozitare: ................................................................................................................... 15
Răspandire: ................................................................................................................... 16
Metode de imprăştiere a sării ....................................................................................... 17
Clorura de calciu (CaCl2)- soluţie 30% ........................................................................... 18
Preumezirea .................................................................................................................. 19
Depozitare .................................................................................................................... 19
Clorura de magneziu (MgCl2) ......................................................................................... 20
Materiale antiderapante ........................................................................................................ 21
Combinarea cu substanţe chimice .................................................................................... 22
Aplicarea materialelor antiderapante................................................................................ 22
Depozitare ........................................................................................................................ 23
Evaluarea impactului substanţelor utilizate.............................................................................. 23
Material antiderapant ............................................................................................................ 23
Impactul asupra mediului ................................................................................................. 23
Efecte asupra sănataţii populaţiei ..................................................................................... 24
Sare ....................................................................................................................................... 25
Riscuri .............................................................................................................................. 25

58
 Pericol asupra sănătaţii: ................................................................................................ 25
Procedura de prim ajutor: ............................................................................................. 25
Metode de protecţie: ..................................................................................................... 26
Impactul asupra mediului ................................................................................................. 26
Acţiune corozivă .............................................................................................................. 27
Clorura de calciu (CaCl2) .................................................................................................... 28
Riscuri .............................................................................................................................. 28
Masuri de prim ajutor ................................................................................................... 28
Măsuri în caz de emisie accidentală ............................................................................. 29
Protecţia personalului ................................................................................................... 29
Substanţe preparate cu inhibitori (moderne) ........................................................................ 29
Inhibitori de coroziune Cortec VpCI- PUDRA: ............................................................... 30
Inhibitor de coroziune CortecVpCI- LICHID: ................................................................. 30
Alţi aditivi folosiţi pentru deszăpezire ............................................................................. 31
Safecote: ........................................................................................................................... 31
Recomandari tehnice .................................................................................................... 31
Acest produs prezintă urmatoarele avantaje ................................................................. 31
Adirol Topi ....................................................................................................................... 32
Adirol Topi are urmatoarele avantaje ........................................................................... 32
Soluţie lichida de deszăpezire ATICA TZ-1 .................................................................... 33
Prezentarea produsului ................................................................................................. 33
Avantajele produsului .................................................................................................. 33
Specificaţiile produsului ............................................................................................... 35
Dozaj ............................................................................................................................ 36
Costuri de deszăpezire .......................................................... Error! Bookmark not defined.
Soluţia lichidă de deszăpezire ATICA TZ-1: ................... Error! Bookmark not defined.
Soluţia lichidă de deszăpezire clorura de calciu (soluţie 30%):Error! Bookmark not
defined.
Material antiderapant sare şi nisip:................................... Error! Bookmark not defined.
Utilaje folosite pentru deszăpezire ........................................................................................... 36
Metode tradiţionale de înlăturare a zăpezii .......................................................................... 36
Utilaj pentru deszăpezire prevazut cu lamă pentru zăpadă şi sărăriţă............................. 36

59
GIS ........................................................................................................................................... 45
Proiect tehnic (maşina disperssat substante) ............................................................................ 50
Concluzii .................................................................................................................................. 51
Performante .......................................................................................................................... 51
Analiza economica ............................................................................................................... 51
Analiza carotelor de mixtura asfaltica .................................................................................. 51

60
61
62
63