Stimp

P.F.A.
DUMESCU FLORIN
Expert de mediu
Proiectant autorizat de Ministerul Mediului
Înscris în Registrul Naţional al Elaboratorilor
de studii de protecţia mediului
CUI 20472016, NR. ORC F02/1898/2004
310052 Arad, Str. Ceaikovski Nr. 12
Tel/Fax 0257 – 213066, 0744606574
___________________________________________________________________________________
FOAIE DE CAPĂT
Denumirea lucrării: Studiu de evaluare a impactului asupra mediului pentru

proiectul „Unitate de exploatare şi prelucrare diabaz, Bătuţa II”.
Beneficiar: SC SYLC CON TRANS SRL Arad
Proiectant: P.F.A. Dumescu Florin
Întocmit: Prof. Univ. Dr. Florin Dumescu

Expert de mediu
Arad, octombrie, 2011
1
BORDEROU DE PIESE
A. PIESE SCRISE
1. Raport la studiu de evaluare a impactului asupra mediului;
2. .
B. PIESE DESENATE
1. Plan de situaţie sc. 1:2000;
2. Plan de situaţie carieră – fronturi de exploatare;
3. Plan de încadrare în zonă 1.10000;
4. Profile transversale.
2
RAPORT
la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru investiţia
„Unitate de exploatare şi prelucrare diabaz, Bătuţa II - jud. Arad”
1. Informaţii generale
Contractul încheiat între PFA Dumescu Florin şi SC SYLC CON TRANS SRL
Arad prevede realizarea lucrării Raport de evaluare a impactului asupra mediului în
vederea obţinerii acordului de mediu pentru proiectul „Unitate de exploatare şi
prelucrare diabaz, Bătuţa II”, faza DTAC.
Raportul la studiu de evaluare a impactului asupra mediului este întocmit în
conformitate cu Legea 265/2006 privind protecţia mediului cu modificarile si
completarile ulterioare, HG 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte
publice şi private asupra mediului, pe baza metodologiei impuse de OM 863/2002
privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii cadru de
evaluare a impactului asupra mediului - Partea II si in baza Deciziei etapei de definire
a domeniului nr. 14356/23.10.2012 emisa de APM Arad.
PFA Dumescu Florin este abilitată de Ministerul Mediului şi Gospodăriei Apelor
pentru elaborarea rapoartelor privind impactul asupra mediului conform
CERTIFICATULUI DE ATESTARE (poziţia 450 din Registrul Naţional al
elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului).
Sursele de informare care stau la baza elaborării lucrării sunt:
- documente şi informaţii furnizate de beneficiar privind cariera Bătuţa II;
- elemente de proiectare tehnologică furnizate de SC Prominex Grup Negreşti
Oaş;
- Memoriu Tehnic depus la APM Arad întocmit de PFA Dumescu Florin;
- Consultanţă geologică pentru perimetrul Bătuţa II întocmită de geolog Mihai
Conovici;
- Studiu de evaluare adecvată pentru PUZ „Zonă de producţie – exploatare şi
prelucrare diabaz, elaborat de PFA Patko Robert”;
- Memoriu de prezentare la PUZ întocmit de SC Obiectiv SRL Arad (arh. Feier
Ioan);
- Elemente de proiectare, planşe la DTAC furnizate de SC Arhi-Proiect SRL
Arad;
- Avize ale autorităţilor şi/sau administratorilor: SGA Arad, Univ. de Vest
„Vasile Goldiş” Arad, CNADNR Bucureşti, ITRSV Oradea, ANRM
Bucureşti, emise la fazele PUZ şi/sau DTAC;
- informaţii culese pe teren cu ocazia derulării investigaţiilor.
Proiectul Unitate de Exploatare şi Prelucrare Diabaz / Bătuţa II (zonă de
exploatare diabaz, platformă depozitare temporară a materialelor semifinite,
amenajare acces rutier din DN 7, drumuri incintă, platformă parcare şi dotări
sociale – birouri/vestiare/magazie) în conformitate cu HG 445/2009 obiectivul se află
în anexa 2, pct. 2 industrie extractivă, lit. a „cariere, exploatări miniere de suprafaţă şi ...
altele decât cele prevăzute în anexa 1”.
3
1.1. Titularul proiectului
SC SYLC CON TRANS SRL Arad, J02/712/2004, CUI RO16356935
Adresa: Arad, str. Vladimirescu nr. 7
Tel./Fax: 0257-281288; 0257-281289
Persoana de contact: Faur Bogdan 0722379652; mail: bogdan.faur@ifr.ro
1.2. Denumire proiect

Unitate de Exploatare şi Prelucrare Diabaz / Bătuţa II (zonă de exploatare diabaz,
platformă depozitare temporară a materialelor semifinite, amenajare acces rutier din DN
7, drumuri incintă, platformă parcare şi dotări sociale – birouri/vestiare/magazie)
1.3. Durata de funcţionare:

40 ani (2012-2052).
1.4. Poluanţi fizici şi biologici care afectează mediul:
În urma implementării proiectului, datorita activităţilor de excavaţii, tasări

rezultate din procesele tehnologice ale amenajării carierei de piatră, al construirii căii de
acces, unele componente ale mediului înconjurător vor suferi modificări fizice,
ireversibile.
Lucrările de exploatare din perimetrul BĂTUŢA 2, jud. ARAD, vor produce un
impact negativ asupra ecosistemului din zonă. Factorii de mediu afectaţi, sunt:
Poluanţi care afectează mediul:

- pulberi şi gaze pentru aer, vegetaţie şi faună;
- deşeuri, pulberi şi ape pluviale pentru sol şi subsol;
- suspensii, produse petroliere pentru apă;
- pulberi, gaze, ape pluviale pentru aşezările umane.
1.5. Principalele alternative studiate în cadrul proiectului;

Variantele studiate în PUZ au fost următoarele:
- varianta „O” neimplementarea proiectului, în care arealul rămâne în starea
iniţială;
- varianta I – neimplementată (alternativă);
- varianta II – acceptată
4
Beneficiarul intenţionează ca pe terenurile deţinute în intravilanul localităţii
Bătuţa din comuna Bârzava să deschidă o unitate de exploatare şi prelucrare a rocilor de
diabaz. Zăcământul existent pe amplasament are o amploare mai mare, el întinzându-se
sub întregul deal al Băii şi Minuna.
Activitatea de exploatare rocilor de diabaz propusă are în vedere valorificarea
resurselor naturale pe care amplasamentul studiat le deţine. Cererea mare de agregate de
carieră de pe piaţa construcţiilor constituie o garanţie a viabilităţii investiţiei.
Prin realizarea unităţii de exploatare şi prelucrare a diabazului se vor crea noi
locuri de muncă ceea ce va contribui la îmbunătăţirea situaţiei socio-economice a
comunei.
Terenurile pe care se situează amplasamentele destinate înfiinţării carierei de
diabaz, aflate în extravilanul localităţii Bătuţa au avut, în perioada precedentă
colectivizării, destinaţia de fâneaţă sau păşune. Utilizarea lor ca atare a fost abandonată,
treptat formându-se pâlcuri de tufişuri cu aspect arboricol. Lipsa de interes pentru
activităţile agro-zootehnice cât şi calitatea pedologică scăzută a solului, fac ca acest
areal să nu mai fie considerat în prezent unul cu potenţial de valorificare pentru
destinaţia avută iniţial.
În aceste condiţii dezvoltarea activităţilor de exploatare a rocilor , activitate
începută pe versantul sudic al dealului Băii în cariera Bătuţa I, pare să fie singurul mod
de valorificare economică a resurselor existente.
Accesele la terenurile din care face parte şi zona studiată sunt într-o stare mediocră
şi neconformă cu legislaţi în vigoare. De asemenea albia pârâului Cipului şi podul de pe
DN 7 necesită lucrări de remodelarea a traseului respectiv de decolmatare. În privinţa
caracteristicilor terenului se poate aprecia faptul că panta mare face ca acesta să fie
impropriu pentru activităţi agricole.
BILANŢURI TERITORIALE
În continuare sunt prezentate bilanţurile teritoriale ale celor patru incinte
reglementate şi bilanţul teritorial al zonei studiate, ale variantei II acceptată.
BILANŢ TERITORIAL – Incinta A

PROPUS V1 PROPUS V2
Subzone funcţionale
ha % ha %
Subzona industrie extractivă – Ie1 10,99 93,5 9,40 80,0
Subzona spaţiu verde incintă – Svi1 0,76 6,5 2,35 20,0
Păşune / pădure - - - -
TOTAL GENERAL 11,75 100 11,75 100
EXISTENT PROPUS
ha % ha %
Subzona industrie extractivă – Ie1 - - 9,40 80,0
Subzona spaţiu verde incintă – Svi1, Svi2 - - 2,35 20,0
Păşune / pădure 11,75 100 - -
TOTAL GENERAL 11,75 100 11,75 100
5
P.O.T. existent = 0,00%
C.U.T. existent = 0,00
P.O.T. propus = 80,00%
C.U.T. propus = 0,80
BILANŢ TERITORIAL – Incinta B

PROPUS V1 PROPUS V2
ha % ha %
Subzona industrie extractivă – Ie2 3,40 90,6 3,0 80,0
TOTAL GENERAL 3,75 100 3,75 100
Subzone funcţionale EXISTENT PROPUS
ha % ha %
Subzona industrie extractivă – Ie2 - - 3,0 80,0
Subzona spaţiu verde incintă – Svi3 - - 0,75 20,0
TOTAL GENERAL 3,75 100 3,75 100

BILANŢ TERITORIAL – Incinta C
PROPUS V1 PROPUS V2
ha % ha %
Subzona servicii – S1 0,05 13,2 0,05 13,2
Subzona echipare edilitară – Ed1 , Ed 2 0,05 13,2 0,05 13,2
Subzona căi de comunicaţie rutieră – C1 0,04 10,5 0,04 10,5
Păşune /pădure - - - -
TOTAL GENERAL 0,38 100 0,38 100
ha % ha %
Subzona servicii – S1 - - 0,05 13,2
Subzona echipare edilitară – Ed1 , Ed 2 - - 0,05 13,2
Subzona căi de comunicaţie rutieră – C1 - - 0,04 10,5
6
Păşune /pădure 0,38 100 - -
TOTAL GENERAL 0,38 100 0,38 100

BILANŢ TERITORIAL – Incinta D

PROPUS V1 PROPUS V2
ha % ha %
Subzona depozitare diabaz – Ip1 0,26 80,0 0,26 80,0
TOTAL GENERAL 0,32 100 0,32 100
ha % ha %
Subzona depozitare diabaz – Ip1 - - 0,26 80,0
TOTAL GENERAL 0,32 100 0,32 100

BILANŢ TERITORIAL – ZONA STUDIATĂ

PROPUS V1 PROPUS V2
ha % ha %
Subzona servicii – S1 0,05 0,2 0,05 0,2
Subzona industrie exploatare – Ie1, Ie2 14,39 71,6 12,40 61,6
Subzona industrie prelucrare – Ip1, Ip2 0,26 1,4 0,36 1,8
Subzona echipare edilitară – Ed1 0,05 0,2 0,05 0,2
Subzona spaţiu verde incintă – Svi1 /… Svi5 1,41 7,0 3,40 16,9
Subzona spaţii verzi – Sv1, Sv2, Sv3, Sv4 2,32 11,5 1,74 8,8
Subzona căi de comunicaţie rutieră – C1 0,12 0,6 0,12 0,6
Subzona DN7 0,34 1,7 0,34 1,7
Subzona drumuri exploataţie – Ce1, Ce2,Ce3 0,91 4,5 0,91 4,5
Subzona drum transfer – Ct1 0,25 1,2 0,25 1,2
Subzona ape – Pr1 0,02 0,1 0,02 0,1
7
Subzona depozit decopertă Ie3 0,48 2,4
TOTAL GENERAL 20,12 100 20,12 100
Investiţia pe care beneficiarul intenţionează să o dezvolte este compusă din

două arii funcţionale distincte situate pe amplasamente diferite şi legate între ele
prin De 7766.
Aria funcţională destinată exploatării rocilor de diabaz se află în partea de est
a arealului studiat, în timp ce aria funcţională destinată stocării temporare a
materiilor semifinite şi serviciilor conexe exploatării şi prelucrării se află în zona de
vest a arealului studiat, riveran DN 7.
Aria destinată exploatării rocilor de diabaz este formată din două

amplasamente, notate cu A şi B.
Amplasamentul A, constituit pe suprafaţa parcelei cu nr. cad 300771, în suprafaţă
de 11,7527 ha se întinde pe versantul de sud al dealului Minua. Este situată între De
7766 şi De 8004. Aceasta constituie subzona Ie1. Exploatarea se va desfăşura în etape.
Perimetrul destinat primei etape de exploatare include o suprafaţă de 1,3 ha şi este
reprezentat pe planşa 03 A. Subzona este străbătută de un drum tehnologic pe care se va
face transportul rocilor extrase. În partea de vest a subzonei se va amenaja o mică
platformă pentru amplasarea unei staţii mobile de concasare a rocilor.
Tot pe această suprafaţă se află şi subzona Svi1, care constituie spaţiul verde de
protecţie instituit perimetral subzonei. În partea de sud a incintei este amplasată
subzona Svi2 , cu rol de spaţiu verde.
Pe parcela aflată la vest de această incintă (cad 300932) se va amenaja, în partea
inferioară a pantei acesteia, o zonă pentru depozitarea temporară a decopertei . Suprafaţa
estimată a depozitului pentru decopertă este de circa 4.800 mp (subzona Ie3).
Amplasamentul B este constituit pe parcela cu nr. cad 300772, în suprafaţă de
3,7465 ha , amplasată pe versantul nord-vestic al dealului Băii. Pe această parcelă s-a
constituit subzona Ie2 (industrie extractivă) şi subzona Svi3 (spaţiu verde de protecţie
în incintă). Amplasamentul B este situat între De 8004 şi De7999.
Suprafaţa subzonelor situate în această arie funcţională şi incluse în
amplasamentele A şi B, propuse pentru reglementare este de 15,4992 ha.
Aria funcţională destinată stocării temporare a materialelor semifinite şi a

servicilor conexe exploatării (dotării sociale), este formată din două amplasamente,
notate cu C şi D.
La sud de valea Cipului, între albia acesteia şi De 7766, pe parcela cu nr. cad
300773, în suprafaţă de 0,3170 ha, notată ca incinta D, se va amenaja o platformă
tehnologică pe care se vor depozita temporar stocurile de roci semifinite. Subzona este
notată cu Ip 1. Tot în această incintă se mai află subzona Svi4, spaţiu verde de protecţie
aferente incintei, amplasat în vecinătatea acesteia cu DN 7.
La sud de De 7766 , pe parcela notată cu nr. cad 300770, în suprafaţă de 0,3804
ha, notată ca incintă C, se vor amplasa dotările sociale (subzona S1), cele edilitare
(subzona Ed - dotări sanitare, platformă colectare selectivă deşeuri menajere, platformă
colectare selectivă deşeuri industriale şi generator electric) şi o platformă de parcare
8
pentru vehiculele utilizate la transportul agregatelor (subzona C1). Dotările sociale vor fi
constituite din două containere, unul cu destinaţia de birou şi unul cu destinaţia de
vestiar. Se va amplasa şi un container cu destinaţia de magazie, atelier de întreţinere.
Dotările sanitare vor fi constituite din toalete ecologice uscate.
În concluzie suprafaţa subzonelor reglementate este de 16,1966 ha, rotund 16,20
ha, suprafaţa zonei studiate este de 20,12 ha iar suprafaţa carierei propriu-zis este 12,4
ha.
- Modernizarea circulaţiei şi a Văii Cipului

În vederea asigurării unor condiţii de trafic rutier conforme cu normele in
vigoare, intersecţia drumului de exploatare De7766 cu DN 7 va fi complet refăcută şi
modernizată, urmând ca amenajările care se vor realiza să asigure accesele în zonă cu
relaţie de intrare/ieşire din ambele sensuri de mers. Această intersecţie , cu benzile de
accelerare/decelerare aferente, va fi amplasată la nord de podul rutier peste valea
Cipului, pentru a permite realizarea amenajărilor aferente intersecţiei, terenul din zona
intersecţiei existente având o suprafaţă insuficientă.
Traseul văii Cipului, riveran intersecţiei modernizate, va fi decolmatat şi
reconfigurat în raport cu amenajările rutiere . Lucrările vor fi incluse în cele de
modernizare a drumurilor urmând să fie considerate ca lucrări de asigurare a securităţii
de circulaţie.
1.6. Localizare
Terenurile deţinute de beneficiarul investiţiei se află situate în teritoriul u.a.t.

Bârzava, în zona localităţii aparţinătoare Bătuţa. Localizarea lor ocupă două
amplasamente. Astfel, două parcele, înscrise în C.F. Comuna Bârzava cu nr. 300770 (în
suprafaţă de 3.804 mp) şi cu nr.300773 ( în suprafaţă de 3.170 mp) se află situate
riveran cu De 7766, în zona de afluire a acestuia în DN 7, pe latura de est a acestuia.
Drumul de exploataţie se află la sud de valea Cipului, în zona podului pe care aceasta
este traversată de DN 7.
Celelalte patru parcele se află situate la est de amplasamentul descris anterior, în
adâncimea văii , pe versantul de sud al dealului Minua şi cel de nord-vest al dealului
Băii. Cele patru parcele sunt grupate câte două, după cum urmează. Parcelele cu nr C.F.
Bârzava 30071 ( în suprafaţă de 117.527 mp) şi cea cu nr. cad 300932 sunt situate între
De 7766 şi De 8004. Parcelele cu nr. C.F. Bârzava 30072 şi cea cu nr. cad. 300929 sunt
situate între De 8004 şi De 7999.
Pe versantul de sud-vest al Dealului Băii, riveran DN 7 funcţionează cariera Bătuţa
I, proprietatea S.C. I.CI.M. S.A. şi o staţie de prelucrare primară a rocilor.
La vest de DN 7, la circa 50 m de traseul acestuia, se află calea ferată dublă
electrificată Arad-Deva-Bucureşti, parte a Culoarului IV de transport feroviar european.
Pe direcţia de mers spre Deva , la circa 300 m faţă de amplasament se află staţia de
cale ferată Bătuţa.
Distanţa până la intravilanul localităţii Bătuţa este de circa 1,5 km, iar până la
intravilanul localităţii Căpruţa de circa 3,5 km.
9
În prezent, accesul la cele două subzone care vor compune exploatarea se asigură
din DN 7 prin intermediul De 7766. Drumul de exploatare este drum de pământ cu
ecartament de circa 4,00 m. Starea fizică este mediocră.
Proiectul are în vedere modernizarea accesului din DN7 corelat cu celelalte lucrări
(pod pe Valea Cipului, amenajare drum de exploatare în interiorul carierei, etc.).
Coordonatele stereo ale amplasamentului sunt următoarele:
10
1.7. Reglementări existente
Pentru obiectivul Unitate de Exploatare şi Prelucrare Diabaz / Bătuţa II (zonă de
exploatare diabaz, platformă depozitare temporară a materialelor semifinite, amenajare
acces rutier din DN 7, drumuri incintă, platformă parcare şi dotări sociale –
birouri/vestiare/magazie), beneficiarul SC SYLC CON TRANS SRL a obţinut Certificat
11
de urbanism nr. 7/24.07.2012 emis de Primăria Comunei Bârzava sub nr.
1650/24.07.2012 care prevede:
Regimul juridic:
- amplasament – teren intravilan conform PUZ aprobat prin HCL Bârzava
nr. 39/03.07.2012;
- proprietar – persoană juridică de drept privat conform CF nr. 300770,
300771, 300772, 300773.
Regimul economic:
- folosinţa actuală - teren intravilan conform PUZ aprobat prin HCL
Bârzava nr. 39/03.07.2012;
- categoria de folosinţă propusă prin PUZ – zonă producţie, exploatare şi
prelucrare diabaz, Bătuţa II.
Regimul tehnic:
- se pot executa lucrări de exploatare şi prelucrare diabaz cu respectarea
documentaţiilor de urbanism avizate şi aprobate;
- se propune întocmire DTAC Unitate de Exploatare şi Prelucrare Diabaz /
Bătuţa II (zonă de exploatare diabaz, platformă depozitare temporară a
materialelor semifinite, amenajare acces rutier din DN 7, drumuri incintă,
platformă parcare şi dotări sociale – birouri/vestiare/magazie).
-
- Alte autorizatii cerute pentru proiect
La faza PUZ beneficiarul a obţinut avizele:
- ITRSV Oradea nr. 5032/21.12.2011;
- CNADNR Bucureşti 92/42471/2011;
- A.N.”Apele Române” – SGA Arad nr, 36/1.11.2011;
- Universitatea de Vest Vasile Goldiş nr. 18/22.11.2011, custodele sitului.
La faza DTAC beneficiarul a obţinut avizele:
- Apele Române SGA Arad nr. 32/20.08.2012;
- Universitatea de Vest Vasile Goldiş nr. 25/27.08.2012, custodele sitului.
- Relatia cu alte proiecte existente sau planificate

Limitrof amplasamentului, la cca. 500 m est de obiectiv se află cariera Bătuţa I,
în funcţiune.
În partea de sud a obiectivului, cca. 100 m se află C.F. Arad – Deva şi DN 7 Arad
– Deva (cca. 50 m de obiectiv).
Obiectivul se află în aria de protecţie Natura 2000 ROSPA 0029 Defileul
Mureşului Inferior – Dealurile Lipovei.
Terenul ocupat de obiectiv nu este inclus în fondul forestier naţional şi nu deţine
amenajamente silvice, categoria de folosinţă fiind păşune.
2. Procesul tehnologic
- Profilul şi capacităţile de producţie
Capacitatea maximă proiectată a carierei (60 to/h; 960 to/zi; 192.000 to/an):
12
TOTAL Din care contractual pe perioada
Nr. Specificaţie UM Perioadă permisului
permis Trim.I Trim.II Trim.III Trim.IV
Consum m3 100000 2000 10000 30000 58000
1
rezerve to 192000 3840 19200 57600 11360
Pierderi de % 5 5 5 5 5
2
exploatare to 9600 192 960 2880 5568
Cantităţi m3 95000 1900 9500 28500 55100
3
rezultate to 182400 3648 18240 54720 105972
Grad de
4 % 95 95 95 95 95
recuperare
Caracteristicile principale ale fluxului tehnologic al staţiei de concasare

- Capacitatea de producţie orară teoretică (to/h): 250
- Natura materialului ce urmează a se prelucra: diabaz
- Greutatea specifică (to/mc ): 1,92
- Gama de produse finite: 31 -50 mm, 0-4 mm, 4-8 mm, 8-16 mm
Utilajele auxiliare care vor deservi acest flux tehnologic vor fi următoarele:
- excavator tip lopata inversa de minim 40 to =1 buc.
- buldozer cu lamă reglabila de minim 30 to = 1 buc.
- încărcătoare frontale de minim 4 mc volumul cupei = 2 buc.
Activitatea va fi susţinută de circa 10 angajaţi.

Sorturile obţinute în urma prelucrării sunt: - agregat concasat de carieră.
Pentru transportul sorturilor din carieră la platforma de prelucrare, sortare şi
depozitare vor fi utilizate mijloace auto.
- Descrierea instalatiei si a fluxurilor tehnologice existente pe amplasament

Materialul derocat obtinut în urma puscării va fi transportat cu ajutorul unui
Dumper la instalatia de prelucrare – sortare situata pe platforma amenajata în faţa
carierei haldata sau intr-un depozit intermediar de unde cu ajutorul incarcatorului frontal
va fi introdus în alimentatorul statiei de prelucrare.
Pe fluxul tehnologic de prelucrare a materialului se folosesc instalaţii de
umectare cu apă provenită din rezervorul de apa tehnologica sau dintr-n bazin de
colectare al apelor pluvial de la nivelul platformei +230 m. Cantitatea de apă necesară
pentru prelucrarea unui mc de piatra este de 1-1,25 l.
Fluxul tehnologic propus se bazează în întregime pe utilaje mobile cu acţionare

pe baza de motoare diesel.
Caracteristicle principale ale fluxului tehnologic
- Capacitatea de producţie orară (to/h): 60
- Greutatea specifică (to/m ): 1,92
- Gama de produse finite: 31 -50mm,0-4mm,4-8mm,8-16mm
Părţile principale ale fluxului tehnologic
13
Fluxul tehnologic aşa cum a fost el proiectat sa funcţioneze se bazează pe trei
cerinţe de bază:
1. Diversitate cat mai mare de produse finite
2. Calitate maximă a produselor finite
3. Preţ de cost optim al produsului final in raport cu cerinţele amintite la
punctele anterioare
Prin urmare s-a optat pentru un flux tehnologic format din două faze distincte de
producţie:
- concasare primară
- concasare secundară
Fiecare din aceste două faze distincte este compusă la rândul ei dintr-un flux
tehnologic care poate să funcţioneze independent sau în strânsă legătură cu cealaltă. Dat
fiind faptul că exista posibilitatea interconectării utilajelor din fluxuri se va merge pe
această oportunitate înlăturându-se astfel cheltuielile datorate transportului şi
manipulării subproduselor, lucru care va produce o scădere a preţului de cost pe
produsul finit.
Din punct de vedere al gamei de produse finite s-a optat pentru producerea a
două sortimente de bază si anume:
- Piatră spartă tip CF
- Produse de carieră pentru staţii de betoane si mixturi asfaltice ( cribluri)
Având în vedere sortimentele propuse a se realiza s-a optat pentru un flux ca şi
cel prezentat schematic in fig.i cu două faze tehnologice bine definite.
- Faza primară
- Faza secundară
Faza primară
Această parte a fluxului tehnologic cuprinde un utilaj complex si anume
concasorul mobil cu fălci. Spunem complex pentru ca acest utilaj înglobează la rândul
lui patru părţi distincte care formează un tot unitare. Acestea sunt prezentată schematic
in figura nr.2.
1. Buncărul de depozitare
2. Alimentatorul cu bare
3. Banda de steril
14
4. Concasatorul cu fălci
Buncărul este unitatea utilajului care preia materia primă ce urmează a se

supune prelucrării. Este o construcţie metalică din tablă cu grosimea de 15-20 mm în
care un utilaj de încărcare (de preferabil un excavator cu cupă inversă de 1,5-2,2 m3)
introduce continuu materialul din front, derocat cu ajutorul explozivilor minieri.
Granulometria materialului introdus în buncăr este cuprinsă intre 0-900 mm
putând merge până la 1200 mm funcţie de tipul concasorului cu fălci ales.
Dat fiind granulometria materialului primar (0-900 mm) şi pentru a se evita o
supraîncărcare a concasorului cu fălci, în circuit este amplasat un alimentator vibrator cu
bare a cărui sarcină este de a elimina încă dinaintea concasării, materialul mărunt sau
sterilul ajuns accidental în buncăr. Prin urmare tot materialul a cărui dimensiune este
mai mică de 30-35 mm va trece printre barele alimentatorului, va cădea pe o bandă
laterală care-1 va scoate şi-1 va depune într-o grămadă lângă concasorul mobil. De aici
cu ajutorul unui încărcător frontal cu cupa de 4-6 m 3 , care deserveşte fluxul va fi
transportat într-un depozit, de unde ulterior se va folosii pentru nivelarea platformelor
interioare de producţie, amenajarea drumurilor interioare sau dacă există cerinţe se va
vinde către diverşi beneficiari.
După alimentatorul cu bare, granulometria materialului rămas este de 30-900
mm. Produsul care se obţine în această fază este o piatră spartă până la 110 mm, deci
este inutil ca fracţia 30-110 mm care este in buncăr să mai fie concasată. Acest lucru se
va rezolva prin amplasarea la capătul dinspre concasor al alimentatorului a unei
suprafeţe cu bare a căror distantă este de 100 mm şi care permite ca printre ele să cadă
tot materialul cuprins între limitele 30-100 mm şi care este condus direct la ieşirea din
concasor. Acest lucru degrevează concasorul de o altă cantitate de material inutilă de
concasat.
Prin urmare în concasor nu intră decât materialul cu granulometrie mai mare de
100 mm, care este sfarmat şi prin intermediul benzii principale de evacuare este dus spre
faza următoare al fluxului tehnologic şi anume „FAZA SECUNDARĂ".
Faza secundară
Reprezentarea schematică a fluxului tehnologic din faza secundară este
prezentată în figura 3.
Scopul acestei faze este acela de a obţine primul produs final care este cerut de
piaţa actuală internă şi internaţională si anume „piatra spartă tip CF".
Caracteristicile acestui produs sunt dictate de standardul SR 667/2000. Acest
standard impune o anumită dimensiune a produsului (31-50 mm), o anumită formă
dictată prin coeficientul de formă specific, precum şi o serie de caracteristici fizico
mecanice dar care sunt impuse de natura rocii din care provine sortimentul.
Rolul fazei secundare este acela de a imprima produsului finit dimensiunile şi
coeficientul de formă prevăzut de standard.
Acest lucru se realizează cu ajutorul utilajului secundar de concasare ales.
Practica de producţie a demonstrat că pentru rocile de tărie mare, de natură
magmatică, concasorul conic este cel mai indicat şi cu rezultatul cel mai bun în a
imprima produsului cele două caracteristici de calitate.
15
Scopul propus pentru această etapă ne-a făcut ca în această fază a prelucrării să
propunem un concasor secundar conic cu un randament ridicat şi o caracteristică a
setului de blindaje corespunzătoare fazei tehnologice.
După cum se poate remarca din figura nr.3 partea secundară a fluxului
tehnologic este constituită din trei utilaje distincte mobile şi anume o staţie de concasare
prevăzută cu un concasor conic, o staţie de sortare de asemenea mobilă prevăzută cu
două suprafeţe de separaţie (nr.l), respectiv o sită cu ochiuri de 50 mm şi una cu ochiuri
de 31 mm, şi o staţie de sortare de asemenea mobilă (nr.2) prevăzută cu trei suprafeţe de
separaţie, respectiv o sită cu ochiuri de 4 mm ,una cu ochiuri de 8mm şi una cu ochiuri
de 16mm
Materialul rezultat în urma concasării primare, prin intermediul benzii de
evacuare al concasorului este introdus direct în buncărul concasorului conic secundar.
De aici prin intermediul unui alimentator, materialul va ajunge in concasor unde va fi
mărunţit până la dimensiunea de 60-65 mm. Din concasor tot materialul ajunge în
buncărul staţiei de sortare secundare nr.l iar apoi pe suprafeţele de clasare ale acesteia.
Din staţia de sortare vor rezulta trei categorii de produse:
- 0-31 mm;
- 0-65 mm;
- 31-63 mm;
- 63-65 mm.
Prima categorie o constituie sortul care va deveni materia primă pentru staţia de
sortare nr.2, respectiv producerea criblurilor.
A doua categorie de produse este cea cu dimensiunea 31-63 mm care constituie
sortul,, piatră spartă tip CF ". Acest sortiment este unul dintre produsele propuse a se
obţine în verdea comercializării, este rezultat al fazei secundare şi va fi depozitat în
depozitul de produse finite al carierei.
Ultimul dintre sorturile rezultate în cadrul fazei este cel cu granulometrie de 63-
65 mm care nu se încadrează nici într-o gama de produse standardizate şi care prin
16
intermediul unei benzi de „ recircuitare " va fi redirecţionat în concasorul conic, pentru o
nouă sfărmare, pană se va încadra în unul din primele două sorturi.
Materia primă constituită din sortul 0-30 mm rezultat în urma procesului de
concasare secundară şi ajunsă pe sortatorul nr.2 constituie ultima dintre cele trei faze ale
procesului de prelucrare a pietrei din carieră. Are ca scop obţinerea fracţiilor mărunte
care se folosesc în prepararea betoanelor speciale sau care intră în compoziţia mixturilor
asfaltice.
Sorturile rezultate în urma acestui ultim proces de prelucrare sunt următoarele:
- 0-31 mm;
- 0-4 mm;
- 4-8 mm;
- 8-16 mm;
- 16-31 mm.
Utilajele auxiliare care vor deservii acest flux tehnologic vor fi următoarele:
- Descrierea proceselor de productie ale proiectului propus, in functie de specificul

investitiei, produse si subproduse obtinute, marimea, capacitatea
- Tehnologia de extracţie
Analizând totalitatea condiţiilor din teren pentru exploatarea zăcământului de
diabaz BATUŢA 2 se adoptă metoda de exploatare cu transportul rocilor sterile la halde
exterioare.
Metoda se aplică în orice condiţii de configuraţie a terenului, de grosime şi tărie a
rocilor sterile şi a rocii utile şi de aşezare a corpului de rocă utilă.
Procesul tehnologic la descopertare se compune din următoarele trei operaţii de
bază:
- extragerea din masiv şi încărcarea materialului extras în mijloace de transport;
- transportul materialului de la frontul de lucru la haldă;
- depunerea materialului în haldă.
În funcţie de natura rocilor sterile, extragerea din masiv în cadrul acestei metode
de exploatare se face direct cu utilaj mecanic sau prin lucrări de perforare împuşcare.
Încărcarea se face cu utilaje mecanice de tipul excavatoarelor cu cupă inversă, iar
transportul rocilor sterile din fronturile de lucru până la halde se realizează cu ajutorul
mijloacelor auto. Depunerea materialului în haldă se face prin basculare din mijloacele
auto, nivelare cu ajutorul unui buldozer şi tasare prin intermediul unui compactor.
Lucrările de exploatare ce se vor executa vor fi etapizate, în baza Permiselor de
exploatare. În ceea ce priveşte lucrările ce se vor desfăşura pe amplasamentul analizat,
acestea vor consta din:
a) - lucrări de deschidere;
b) - lucrări miniere de pregătire;
c) - lucrări de exploatare;
d) - lucrări de protecţie a zăcământului şi a lucrărilor de suprafaţă.
17
- lucrări de deschidere
În cazul nostru zăcământul de diabaz de la BĂTUŢA 2 se va deschide în
întregime prin lucrări miniere la zi. Lucrarea minieră principală de deschidere a
zăcământului este tranşeea principală sau capitală. Dat fiind faptul că aceasta se sapă pe
versantul natural al terenului aceasta are un profil transversal incomplet din această
cauză ea poată denumirea de semitranşee. Ea va determina poziţia tranşeelor de
pregătire, fronturile de lucru şi direcţia de înaintare a acestora.
- lucrări de pregătire
Lucrările de pregătire care se vor executa în zăcământul BĂTUŢA 2, vor constau
din:
- defrişarea în avans a zonei;
- curăţirea frontului de lucru;
- executarea lucrărilor de decopertare;
- executarea găurilor de sondă pentru amplasarea explozivilor;
- încărcarea şi burarea găurilor.
Volumul de steril maxim posibil de decopertat ar putea atinge valoarea de 54.000
mc în cazul unei grosimi maxime de 3 m lucru care însa nu se va întâmpla de aceea
luăm în calcul o valoare medie de 1,75m a decopertei şi preconizăm un volum de
decoperta de 31500 mc.
Sterilul se va depozita în halde speciale, amplasate în afara perimetrului de
exploatare. Funcţie de natura rocilor sterile, se va încerca depozitarea separată a
acestora. Pătura de sol vegeta şi argila vor fi folosite la lucrările de refacere a zonei
exploatate. De asemenea argila, funcţie de compoziţia sa, va putea fi folosită la burarea
găurilor de puşcare.
- lucrări de exploatare
Lucrările de exploatare se vor executa în viitoarea carieră din cadrul
zăcământului, carieră care va prezenta următoarele elemente:
- lungimea frontului…………………….. 150 m.
- cotă vatră carieră……………………….+230 m.
- cotă coamă carieră……………………..+305 m.
- orientare…………………………………NE-SW
- înălţimea treptei…………………………15 – 18,0 m
- lungimea frontului de lucru din cadrul treptei: 50 m.
- lăţimea bermei: 12 m.
- unghiul de taluz natural: 70º
- unghiul general de taluz al carierei: 40º
Exploatarea zăcământului se va execută prin metoda “ treptelor orizontale

descendente”. Se vor executa trepte de exploatare cu înălţime de 15-18 m, cu subtrepte
de 7-8 m.
După conturarea finala a carierei exploatarea se va face mai multe trepte, cotele
bermelor tehnologice (si a bermelor de siguranţa după epuizarea rezervelor) ale acestora
fiind:
18
Treapta Cota nivel Înălţime Observatii
treapta a - I -a + 290 m 15 m
treapta a - II -a + 275 m 15 m
treapta a - III -a + 260 m 15 m
treapta a - IV -a + 245 m 15 m
treapta a - V -a + 230 m 15 m Baza carierei
- lucrări de protecţia zăcământului

Principalele măsuri pentru protecţia perimetrului BĂTUŢA 2 sunt:
I. marcarea perimetrului de exploatare instituit;
II. evidenţierea pe planurile operative de lucru a contururilor de resurse;
III. evidenţierea pe planurile operative de lucru a fronturilor de lucru din cariera
ţinând cont de metoda de exploatare adoptată;
IV. controlul şi respectarea dimensiunilor geometrice ale treptelor de exploatare şi
pregătire, precum şi ale haldei de steril;
V. amplasarea haldei de teren stabil din punct de vedere geotehnic, numai după ce
se executa amenajările necesare pentru asigurarea stabilităţii pe termen lung.
- haldarea materialului steril

Masivul de diabaz are în acoperiş sol vegetal şi un strat de rocă alterată cu o
grosime medie de 1,50 m dar în perimetul în care se solicita exploatarea roca utilă nu
prezintă intercalaţii sterile.
Astfel, în procesul de exploatare a diabazelor va rezulta un volum 2200 m 3 de
roca alterata care va fi depozitat pe o haldă special amenajată în zona perimetrului în aşa
fel încât să nu imobilizeze resursele estimate de rocă utilă.
Roca alterată depozitată în această haldă va fi folosită în timpul executării sau la
finalizarea lucrărilor de exploatare pentru refacerea drumurilor de acces afectate.
Terenul ales pentru amplasarea haldei trebuie să fie neted iar înclinarea naturală a
acestuia să nu depăşească panta de 1 la ‰.
- Tehnologia de prelucrare
umectare cu apă provenită dintr+un izvor situat pe amplasament. Cantitatea de apă
necesară pentru prelucrarea unui mc de piatra este de 1,25 l iar pentru prelucrarea a 250
to/ora sunt necesari 163 l de apa.
- Materiile prime, energia si combustibilii utilizati, cu modul de asigurare a acestora
În procesul de producţie se vor folosi următoarele materii prime, materiale şi

combustibili (vezi anexat).
19
Consumurile utilajelor sunt următoarele:
Nr. Denumirea instalaţiilor si utilajelor Număr Consum orar
crt. de combustibil
1 EXCAVATOR 2 22
2 INCARCATOR FRONTAL 2 18
3 autobasculante 4 14
4 STAŢIE concasare sortare mobila 2 24
6 TOTAL consum (l/h) 184
7 TOTAL consum motorină pe an (l/an) (2000 ore de
368.000
funcționare pe an)
- alte consumuri anuale: uleiuri, vaseline, etc.
- apă pentru umectare piatră, stropit drumuri, etc.
- Racordarea la retelele utilitare existente in zona

Alimentarea cu apă
• Alimentarea cu apă
Alimentarea cu apă potabilă se va face cu apă îmbuteliată în bidoane şi dozator.
Cantităţile necesare de apă tehnologică , de mică amploare, se vor asigura din captarea
unui izvor aflat pe teritoriul exploataţiei. Aceasta va fi utilizată la umectarea rocilor pe
parcursul procesării şi a drumurilor în vederea înlăturării condiţiilor de producere a
prafului.
Evacuarea apelor uzate
• Canalizare menajeră
În aria funcţională de echipare edilitară se vor amenaja toalete ecologice cu
rezervor vidanjabil. Vidanjarea se va face de către o firmă specializată. Toaletele vor fi
amplasate în subzona Ed1.
Procesele în care este utilizată apa tehnologică nu produc ape uzate.
• Canalizare pluvială
Apele pluviale vor fi colectate de pe platforme cu rigole perimetrale care vor fi
deversate în reţeaua de şanţuri existente, sau în valea Cipului. Rigolele colectoare vor fi
prevăzute cu deznisipatoare şi separatoare de hidrocarburi, amplasate înainte de gurile
de deversare în reţeaua locală de colectare, sau în albia pârâului.
Asigurarea apei tehnologice

Se foloseşte apă tehnologică pentru umectarea pietrei. Se va realiza o captare a
unui izvor de coastă în zona limitrofă carierei.
Asigurarea energiei
Staţia de concasare mobilă va funcţiona pe baza motorului cu ardere internă
propriu. Necesarul de energie electrică destinată alimentării sistemului de iluminat şi
consumului cu caracter menajer din incinta destinată serviciilor conexe exploatării va fi
asigurat de un generator amplasat în subzona Ed1.
- Descrierea lucrarilor de refacere a amplasamentului in zona afectata de executia

investitiei
Pentru reducerea la minimum a efectelor negative ale exploatării zăcământului
asupra mediului, se vor lua următoarele masuri:
20
Se va respecta tehnologia de exploatare si elementele proiectate ale carierei
Utilajele vor fi menţinute in stare perfecta de funcţionare, caz in care emanaţiile de
gaze de la utilaje si mijloace de transport sunt menţinute sub limitele admise, respectiv
NOx 59 mg/m3 fata de 450 mg/m3 CMA; 26 mg/m3 fata de 120 mg/m3 CMA; SOx 8
mg/m3 fata de 170 mg/m3 CMA
Se vor sapa şanţuri de garda pentru colectarea apelor pluviale si dirijarea lor in
afara carierei
Depozitarea sterilului rezultat din lucrările de deschidere si pregătire se va face
strict in zonele special amenajate
• Lucrări pentru stabilizarea versanţilor naturali, a taluzurilor de cariera/halda

Pentru stabilizarea versanţilor naturali se va avea în vedere a nu se tăia vegetaţia în
zonele unde nu se exploatează .
În ceea ce priveşte stabilitatea taluzurilor se va respecta în primul rând unghiul
taluzului, verificându-se periodic starea acestuia şi copturarea acestuia în caz de nevoie
şi în cazuri extreme, de acoperire a taluzurilor cu plasă de sârmă care să nu permită
fisurarea zonelor slăbite.
Se mai practică în prezent acoperirea suprafeţelor taluzurilor cu plasă artificială
uşoară care să reţină în timp solul ce se scurge pe versanţi contribuind astfel la realizarea
unei suprafeţe de teren care se înierbează natural ulterior.
• Lucrări de rambleiere a excavaţiilor si lucrări de resolificare a terenurilor

Având în vedere că metoda de exploatare nu indică lăsarea de goluri în spatele
fronturilor de lucru, nu vor rezulta goluri de mari proporţii care să necesite rambleieri
ulterioare. Oricum zona rămasă în spatele exploatării se nivelează periodic .
• Lucrări pentru ecologizarea haldei de steril
Pentru reducerea la minimum a efectelor negative ale exploatării zăcământului
asupra mediului, se va depozita sterilul rezultat din lucrările de deschidere si pregătire
strict in zonele special amenajate.
După terminarea lucrărilor de depozitare a sterilului, se va nivela suprafaţa
bermelor haldei, se va acoperii cu sol fertil si se va compacta , în final urmând a se
însămânţa cu vegetaţie specifică zonei sau planta cu puieţi de copaci.
• Managementul apelor (colectare, drenare, epurare, deversare)

Pentru dirijarea si gospodărirea apelor din zona lucrărilor de exploatare se au in
vedere doua aspecte:
- apele de pe versant care vor avea tendinţa de descărcare in frontul carierei,
putând antrena masa vegetala din pădure si crea eroziune in zona decopertata
- apele meteorice din interiorul frontului de cariera care se încarcă cu suspensii
având tendinţa de a le transporta sper emisar (valea Cipului)
Pentru a preîntâmpina aceste lucruri se propun lucrări de dirijare a apelor după
cum urmează:
- canale de gardă l=0,25÷0,30 m; L=206 m amplasate în partea superioară a
carierei, terminate în partea din aval cu decantoare şi debuşee înierbate:
L1=506,50 ml, L2=197,47 ml, canal colector L=1203,97 ml. Lungimea Văii
Cipului amenajată LVC=500 ml. Decantor final 165,41 mc.
- zona haldelor de steril, alcătuită din sol vegetal şi steril propriu-zis în suprafaţă
21
de 0,48 ha şi un perimetru de 320 ml va fi înconjurat cu şanţuri de gardă având
S=0,16 mp, L=279 ml, respectiv S=0,30 mp adiacent drumului de exploatare.
Aceste rigole deversează în Valea Cipului prin intermediul unor decantoare
prevăzute cu deznisipatoare şi separatoare de hidrocarburi;
- platforma de producţie din carieră este prevăzută cu un şanţ de gardă cu
secţiunea 0,30 mp care preia apele de pe platformă şi de pe treptele de exploatare
prin intermediul unui decantor cu deznisipator şi separator de hidrocarburi şi le
deversează în Valea Cipului (braţul stâng).
• Lucrări de decontaminare a terenurilor

Pentru diminuarea impactului pe care activitatea din cariera o va avea asupra
solului titularul de activitate va avea in vedere următoarele masuri:
- limitarea excavărilor executate la strictul necesar.
- controlul permanent al stabilităţii taluzurilor.
- executarea tuturor reparaţiilor si reviziilor utilajelor pe platforma amenajata in
acest scop.
- îndepărtarea imediata a produselor petroliere scurse accidental de la utilajele in
exploatare prin folosirea de materiale absorbante (de exemplu nisip) care vor fi apoi
depozitate pe platforma special amenajata si se vor transporta ulterior la un depozit de
materiale neacceptate.
- efectuarea operaţiilor de alimentare a utilajelor cu carburanţi si lubrefianţi doar
pe platforma de garare si întreţinere a utilajelor.
- gestionarea corespunzătoare a deşeurilor menajere si a sterilului de decoperta.
• Lucrări pentru refacerea vegetaţiei (plantari, înierbări)

După terminarea lucrărilor de exploatare din perimetru se va depune sol vegetal pe
suprafeţele bermelor definitive se va nivela şi compacta. Se vor executa lucrări de
înierbare si împădurire pe bermele fiecărei trepte definitive.
- Cai noi de acces sau schimbari ale celor existente

circulaţiei.
- Resursele naturale folosite in constructie si functionare

Din categoria resurselor naturale necesare fac parte lemnul, nisipul, balastul şi
piatră concasată, toate având caracter regenerabil.
Lemnul este utilizat la realizarea cofrajelor, a structurilor plane şi structurilor de
fundare. Acesta provine de la societăţi comerciale specializate, iar odată cu finalizarea
lucrărilor va fi refolosit preponderent în acelaşi scop.
22
Balastul, nisipul şi piatra sort, sunt necesare pentru realizarea stratului izolator
din fundamental drumului şi pentru realizarea fundaţiei de la baza drumurilor de acces.
Ele provin de la staţii de concasare şi sortare a agregatelor minerale. Eventualul exces
depozitat în organizarea de şantier va fi refolosit la realizarea lucrărilor de ridicare a
terasamentelor. Caracterul nepericulos al acestor tipuri de materiale permit depozitarea
lor temporară, pe durata realizării proiectului, în cadrul organizării de şantier.
Solul va fi depozitat şi folosit ulterior în procesele de construcţie şi de
modernizare a căilor de acces (ca umplutură, la terasament), la nivelarea taluzurilor
(unde va fi cazul), precum şi mari cantităţi de pământ vor fi necesare la refacerea
ecologică a zonei.
Lucrările de construire a drumului de acces, cât şi realizarea zonei administrative
şi a teraselor de exploatare din cadrul carierei vor avea efecte asupra ariei naturale
protejate.
Resursele naturale care vor fi exploatate în incinta Sitului Natura 2000 pentru
implementarea şi exploatarea proiectului sunt vegetaţia, solul, roca alterată şi roca de
bază (diabazul).
Lemnul obţinut prin defrişarea vegetaţiei de pe suprafaţa căilor de acces şi a
teraselor de exploatare, va fi valorificat de unităţile specializate şi autorizate.
Activitatea de modernizare a drumul naţional DN7 şi realizarea intersecţiei în T,
presupune decaparea pământului vegetal la o adâncime de 0,80 m pentru realizarea
penelor de decelerare şi accelerare în ambele sensuri. De asemeni în perimetrul carierei,
pe traseul drumurilor de acces solul vegetal va fi decopertat. Solul va fi depozitat şi
folosit ulterior în procesele de construcţie şi de modernizare a căilor de acces (ca
umplutură, la terasament), la nivelarea taluzurilor (unde va fi cazul), precum şi mari
cantităţi de sol vegetal vor fi necesare la refacerea ecologică a zonei.
Masivul de diabaz are în acoperiş sol vegetal şi un strat de rocă alterată cu o
grosime medie de 1,50 m. Astfel, în procesul de exploatare a diabazelor va rezulta un
volum 2200 m3 (2500 tone) de rocă alterată care va fi depozitat pe o haldă special
amenajată în zona perimetrului în aşa fel încât să nu imobilizeze resursele estimate de
rocă utilă.
Roca alterată depozitată în această haldă va fi folosită în timpul executării sau la
finalizarea lucrărilor de exploatare pentru refacerea drumurilor de acces afectate.
Masa minieră rezultată în urma activităţilor de exploatare va fi comercializată/
utilizată ca piatră spartă şi sorturi care se vor livra cu ajutorul mijloacelor auto.
- Metode folosite in constructie

- Modalitatea de extracţie
Analizând totalitatea condiţiilor din teren se propune pentru exploatarea
zăcământului de diabaz BATUŢA 2 metoda de exploatare cu transportul rocilor sterile la
halde exterioare.
Metoda se aplică în orice condiţii de configuraţie a terenului, de grosime şi tărie a
rocilor sterile şi a rocii utile şi de aşezare a corpului de rocă utilă.
Procesul tehnologic la descopertare se compune din următoarele trei operaţii de
bază:
- extragerea din masiv şi încărcarea materialului extras în mijloace de transport;
- transportul materialului de la frontul de lucru la haldă;
- depunerea materialului în haldă.
23
În funcţie de natura rocilor sterile, extragerea din masiv în cadrul acestei metode
de exploatare se face direct cu utilaj mecanic sau prin lucrări de perforare împuşcare.
Încărcarea se face cu utilaje mecanice de tipul excavatoarelor cu cupă inversă, iar
transportul rocilor sterile din fronturile de lucru până la halde se realizează cu ajutorul
mijloacelor auto. Depunerea materialului în haldă se face prin basculare din mijloacele
auto, nivelare cu ajutorul unui buldozer și tasare prin intermediul unui compactor.
- Planul de executie, cuprinzand faza de constructie, punerea in functiune, exploatare,

refacere si folosire ulterioara
a. Lucrări necesare organizării de şantier
Odata cu începerea lucrarilor şi realizarea drumului de acces din DN7 Arad –
Deva se va realiza organizarea de şantier şi zona de administratie a perimetrului la
cca. 100,00 m de drumul national.
Organizarea de şantier va cuprinde containere transportabile tip vagon pentru
activităţi organizatorice de şantier şi vor fi utilizate şi ca spaţii de depozitare, toalete
ecologice, depozit suprateran pentru produse petroliere care va conţine butoaie metalice
pentru motorină şi uleiuri minerale, spaţiu de parcare a utilajelor care vor fi utilizate la
realizarea investiţiei, spaţii de depozitare a deşeurilor menajere şi tehnologice, spaţii
pentru stocarea temporara a materiilor.
Ca amplasament,pentru organizarea de șantier se va amenaja platforma de la cota
+151. Din acest loc se poate realiza accesul pana la toate punctele de lucru iar accesul pe
platforma este asigurat pe drumul comunal existent.
Lucrări de deschidere
- întreţinerea drumului de acces la carieră,
- definitivarea consolidarea şi întreţinerea drumului de acces la coama carierei,
- continuarea executării drumurilor de acces pe coama carierei, o dată cu avansarea
fronturilor.
- săparea semitranşeei de deschidere din drumul de acces
Lucrări de pregătire
Principalele lucrări de pregătire sunt:
Amenajarea platformei de baza la cota +150 m, amenajarea platformei de baza la
cota +230 m, amenajarea drumului tehnologic central intre cotele +151 şi +230,
După realizarea lucrărilor principale de deschidere ale câmpului de exploatare, se
trece la săparea semitranşeei de pregătire, din care apoi se începe extragerea masivului
de roci utile, pe diverse orizonturi.
Lucrările de pregătire care se vor executa în zăcământul BĂTUŢA 2, vor constau
din:
- defrişarea în avans a zonei;
- curăţirea frontului de lucru;
- executarea lucrărilor de decopertare.
Lucrări de exploatare
Lucrările de exploatare se vor desfăşura intre cotele +230 si +290 .
24
De pe aceasta berma se vor perfora găuri de lungime medie 16,5 m. materialul
derocat va fi dirijat prin forşa exploziei către platforma de la baza carierei. Materialul
derocat, rămas pe treapta in lucru se va „împinge” cu buldozerul.
Haldarea sterilului
Haldarea sterilului se va face pe p porţiune de teren care nu blochează rezerva de
smu şi care reprezintă o suprafaţă convenabilă atât din punct de vedere al
amplasamentului cât şi a formei de teren.
Stadiul actual al lucrărilor miniere

Zăcământul NU este deschis
Decopertarea consta in îndepărtarea stratului superficial de roci alterate amestecat
cu sol vegetal.
Singurele cantităţi care nu se pot valorifica sub forma de produse sunt rocile din
stratul superficial, amestecat cu sol vegetal. Acesta se prezintă sub forma de grohotiş sau
roca puternic fisurata (alterata) pe care s-a fixat masa vegetală.
Aceasta reprezintă un strat de suprafaţa cu grosimi variabile de maxim 0,5-1,65
m, având grosimea maxima la baza versantului.
Amenajarea platformei de baza la cota +151 m consta in eliminarea denivelărilor
existente in special către front si umplerea formelor negative astfel încât sa se asigure o
descărcare naturala a apelor către pârâul Valea Cipului.
Depunerea se va face progresiv, pe durata decopertării, începând de la marginea
dinspre front către drum. Depunerea se va face cu compactarea materialului astfel ca
ulterior in zona văii sa se poată realiza rigola (şanţul) de colectare a apelor din cariera.
Realizarea organizarii de şantier va avea un impact potenţial asupra mediului pe

perioada desfăşurării ei prin următoarele acţiuni:
- ocuparea temporara a unor suprafeţe de teren, acoperirea acestor suprafeţe
cu piatra sparta, balast şi nisip;
- activităţi de defrişare a vegetaţiei pentru amplasarea organizării de şantier;
- depozitarea parţial controlată a deşeurilor menajere şi a celor tehnologice;
- emisii sub formă de pulberi în suspensie, gaze de ardere rezultate ca
urmare a activităţilor de manipulare a materiilor prime şi funcţionării utilajelor;
- contaminarea solului şi a subsolului, a apelor meteorice şi subterane post
manipulare a substanţelor petroliere.
În scopul reducerii la maxim a impactului asupra factorilor de mediu pe perioada

implementării proiectului, se vor lua o serie de masuri preventive:
- se vor ocupa areale de teren pe a căror suprafaţa exista vegetaţie forestieră
de valoare redusa;
- deseurile rezultate pe perioada de construcţie (menajere şi tehnologice) se
vor colecta, depozita temporar în locaţii şi recipienti adecvaţi şi vor fi eliminate
prin firme specializate şi autorizate în acest sens;
- pentru reducerea emisiilor atmosferice şi a pulbeiilor fine de praf se va
evita ambalarea şi supraturarea motoarelor de pe amplasament;
- pentru depozitarea carburanţilor se va respecta spaţiul de depozitare a
acestora (depozit produse petroliere), iar manipularea acestor produse se va face
25
cu mare atenţie numai în zonele betonate sau prevazute cu covor de cauciuc.
Realizarea carierei (drumuri de acces, drumuri tehnologice şi construcţii
administrative) nu implică producerea de deşeuri periculoase şi nu este nevoie de staţie
de tratare a acestora.
Deşeurile rezultate din activitatea de amenajare a carierei de piatră vor fi
depozitate în mod organizat (în containere melalice), după care vor f transportate către
un depozit ecologic de deşeuri ori vor fi reciclate.
Amenajarea carierei de piatră şi modernizarea drumului naţional DN7 nu vor
avea impact negativ asupra populaţiei din zona şi nici asupra perimetrului construit.
Componenta biotica (flora şi fauna) va fi afectată parţial de realizarea carierei.
b. Lucrările de exploatare ce se vor executa vor fi etapizate, în baza Permiselor

de exploatare. În ceea ce priveşte lucrările ce se vor desfăşura pe amplasamentul
analizat, acestea vor consta din:
a) - lucrări de deschidere;
b) - lucrări miniere de pregătire;
c) - lucrări de exploatare;
d) - lucrări de protecţie a zăcământului şi a lucrărilor de suprafaţă;
e) – lucrări de prelucrare.
In perimetrul delimitat temporar pentru exploatare „BĂTUŢA II” nu sunt
înregistrate resurse/rezerve.
Producţia maximă anuală proiectată a carierei – 192.000 to/an.
Capacitatea pentru primul an de exploatare:
TOTAL Din care contractual pe perioada

Nr. Specificaţie UM Perioadă permisului
permis Trim.I Trim.II Trim.III Trim.IV
Consum m3 50000 1000 5000 15000 29000
1
rezerve to 96000 1920 9600 28800 55680
Pierderi de % 5 5 5 5 5
2
exploatare to 4800 96 480 1440 2784
Cantităţi m3 47500 950 4750 14250 27550
3
rezultate to 91200 1824 9120 27360 52896
Grad de
4 % 95 95 95 95 95
recuperare
Programul de exploatare a activităţilor miniere se va desfăşura pe o perioadă de

timp determinată şi anume până în anul 2052.
Modernizarea intersecţiei cu DN7, se va face în decursul a 12 -24 luni (2012
-2013).
Impactul negativ exercitat asupra componentelor de mediu (apa, aer, sol,
vegetaţie, fauna, populaţie) se va manifesta preponderent în perioada de construire dar
va avea un caracter temporar şi în perioada de exploatare cand vor fi realizate treptele
carierei.
În aceste perioade utilajele şi autovehiculele nu vor funcţiona pe toată durata unei
zile de lucru, doar în timpul programului şi nu în fiecare zi. Programul de lucru va fi de
5 zile pe săptămâna şi numai în timpul zilei, noaptea fiind oprită orice activitate.
26
3. Deşeuri, ambalaje şi substanţe periculoase
3.1. Deşeuri şi ambalaje
- Tipurile si cantitatile de deseuri de orice natura rezultate
În implementarea proiectului şi ulterior în exploatarea carierei vor rezulta deşeuri

periculoase, nepericuloase şi inerte care trebuie valorificate şi/sau eliminate.
Gestionarea deşeurilor (colectarea selectivă, transporul, valorificarea, eliminarea)
se va face cu respectarea reglementărilor menţionate mai sus.
Principalele deşeuri codificate conform HG 856/2002 care vor rezulta în urma
lucrărilor de amenajare a carierei de piatră şi ulterior din exploatarea ei, sunt redate în
tebelele următoare:
Deşeurile generate în etapa de realizare a carierei.
Codurile Denumirea Mod de depozitare Modalităţi propuse Periculozitate

deşeurilor conf. deşeului generat temporară de gestionare
Listei Europene
a Deşeurilor
Uleiuri uzate Depozitare temporara în Eliminare prin firme Periculoase
13 01 13* provenite de la recipienti etanşi autorizate
13 02 08* utilajele folosite în
etapa de construcţie
Ambalaje din hârtie Depozitare temporară Eliminare prin firme Nepericuloase

15 01 01 şi/sau carton pe amplasament în autorizate de reciclare a
pubele, pe categorii. deşeurilor
Ambalaje tip PET, Depozitare temporară Eliminare prin firme Nepericuloase
15 01 02 alte ambalaje din pe amplasament în autorizate de reciclare a
plastic pubele, pe categorii. deşeurilor
Deşeuri de beton Depozitare temporară Eliminarea prin Nepericuloase
17 01 01
pe amplasament folosirea ca umpluturi
17 03 01 Deşeuri bitumi- Depozitare în recipienti Reutilizare în procese Periculoase
noase şi asfaltice adecvaţi de asfaltare
17 04 05 Deşeuri metalice Depozitare în recipienti Eliminare prin firme Nepericuloase
(de la armaturi, adecvaţi autorizate de reciclare a
piese auto) deşeurilor
17 05 04 Pamânt şi rocă Depozitare temporară Utilizare ulterioară la Nepericuloase
alterată excavată pe amplasament sau în umpluturi şi la recons-
haldă amenajată trucţia ecologică a
amplasamentului
20 03 01 Deşeuri menajere Colectare în pubele firma de salubritate Nepericuloase
ecologice
17 02 01 Deşeuri lemnoase Depozitare temporara pe Reutilizare ca şi Nepericuloase
(cofraje, activităţi amplasamentul combustibil pentru
de defrişare) organizării de şantier instalaţii de ardere
Deşeurile generate în etapa de exploatare a carierei.
27
Codurile Denumirea Mod de depozitare Modalităţi propuse Periculozitate
deşeurilor conf. deşeului generat temporară de gestionare
Listei Europene
a Deşeurilor
Uleiuri uzate Depozitare temporara în Eliminare prin firme Periculoase
13 01 13* provenite de la recipienti etanşi autorizate
13 02 08* utilajele folosite în
etapa de exploatare
17 04 05 Deşeuri metalice Depozitare în recipienti Eliminare prin firme Nepericuloase
(piese auto) adecvaţi autorizate de reciclare a
deşeurilor
15 01 01 Deşeuri menajere Colectare selectivă în firma de salubritate Nepericuloase
15 01 02 inclusiv PET şi pubele ecologice
20 03 01 carton
17 02 01 Deşeuri lemnoase Depozitare temporara pe Reutilizare ca şi Nepericuloase
(activităţi de amplasamentul carierei combustibil pentru
defrişare) instalaţii de ardere
17 05 04 Pamânt şi rocă Depozitare temporară pe Utilizare ulterioară la Nepericuloase
alterată excavată amplasament sau în umpluturi şi la recons-
haldă amenajată trucţia ecologică a
amplasamentului
- Modul de gospodarire a deseurilor şi ambalajelor

- deşeurile periculoase se vor depozita temporar în recipienţi etanşi, adecvaţi;
- deşeurile nepericuloase se vor elimina prin firme autorizate de reciclare sau se
vor utiliza la reconstrucţia amplasamentului (pământ şi roca alterată);
- ambalajele se elimină prin firme autorizate.
3.2. Gospodarirea substantelor si preparatelor chimice periculoase:

- Substantele si preparatele chimice periculoase utilizate si/sau produse
În timpul funcţionării obiectivului, substanţa toxică folosită drept combustibil
pentru utilajele din dotare este motorina, iar cele periculoase sunt reprezentate prin
dinamita şi capsele utilizate în procesul de împuşcare.
În cadrul incintei perimetrului temporar de exploatare nu va fi amenajat un
depozit de combustibil. Utilajele grele netransportabile vor fi alimentate la faţa locului,
pe treapta de carieră funcţională, din butoaie metalice cu capacitatea de 200 l.
Nu se vor utiliza substanţe sau preparate chimice în faza de realizare şi
exploatare a investitiei; eventualele substante chimice şi preparate periculoase
vor fi ambalate, etichetate şi clasificate în conformitate cu HG 448/2008.
Nr. Denumire Fraza de Periculozitate Cantitate / Modul de depozitare

Crt. risc an
1. Motorina R10; R45; F - inflamabil 30000 litri Depozitul de produse
R52/53 N - periculos petroliere. În recipienţi
pt mediu metalici.
2. Uleiuri de R45; T-toxic 1 tona Depozitul de produse
lubrefiere R53-45 petroliere. În recipienţi
metalici.
3. Ulei de R38 T-toxic 1 tona Depozitul de produse
transmisie petroliere. În recipienţi
metalici.
4. Vaseline şi R45; T- toxic 0,2 tone Depozitul de produse
28
unsoruri R53-45 petroliere. În recipienţi
metalici.
5. Bitum R65; R 10 Xn 4-5 tone Transportat în cisterne
special, nu se
depoziteaza temporar, se
aplica direct pe DN7.
6. Substanţe R 10 F - inflamabil 20 kg Depozitul de produse
pirotehnice N - periculos pirotehnice. În recipienţi
pt mediu metalici.
- Modul de gospodarire a substantelor si preparatelor chimice periculoase si asigurarea

conditiilor de protectie a factorilor de mediu si a sanatatii populatiei
Toate substanţele şi preparatele chimice care se folosesc pe amplasament, vor

fi însoţite de fisele tehnice de securitate, urmarindu-se procurarea de la furnizorii a
unor fise tehnice care să corespundă cerinţelor Regulamentului 1907/2006
(REACH) în ceea ce priveşte conţinutul lor. De asemenea, în spiritul aceleiaşi
prevederi, se va urmări achiziţionarea de produse chimice pentru care furnizorul poate
oferi dovada preînregistrării lor la Agenţia Europeana de Chimicale.
Materialul exploziv va fi gestionat de societăţi specializate care fac puşcarea şi
care dispun de personal calificat pentru gestionarea, manipularea şi utilizarea
explozivilor în procesul de exploatare şi au în dotare mijlocul de transport aprobat
pentru transportul acestui tip de substanţe.
4. Impactul potenţial asupra mediului şi măsurile de reducere a acestuia

în etapa de dezvoltare
4.1. Apa
4.1.1. Hidrologia şi hidrogeologia regională
În zona carierei defileul râului Mureş se ingusteaza intre cele doua unităţi
geografice amintite mai sus si formează un culoar de circa 2km latime, intre localităţile
Bătuta la N si Bata laS.
Pe acest culoar se grefează trei unităţi geomorfologice si anume:
- lunca Mureşului si cursul apei ,cu ostroave de aluviuni.
- albia majora ce cuprinde zona de inundaţie maxima la viituri.
- terasa joasa de l-3m inaltime,si un prag in curs de formare actual prin inundaţii
majore. La N de Mureş se dezvolta zona montana a Zarandului, iar la S zona colinara.
Zona montana cuprinde inaltimi cuprinse intre 300 si 600m si este alcătuita din
roci eruptive dure.
Zona colinara mai joasa cuprinde inaltimi de 2-300 m si este formata aproape
exclusiv din roci sedimentare moi.
Regimul hidrologic este dominat de râul Mures, lunca sa si mici zone mlăştinoase
in albia majora. Afluenţii de dreapta ai Mureşului sunt mai importanţi si izvorăsc de pe
pantele sudice ale Munţilor Zarand.
Terenurile pe care urmează să realizeze investiţia sunt situate riveran văii Cipului,
cele aflate în vecinătatea DN 7, sau pe versantul sudic al dealului Minua şi cel nord-
vestic dealului Băii. În prezent, în zona podului, albia văii este parţial colmatată, ca şi
29
podul pe care este traversată de DN 7, fiind necesare lucrări de degajare şi reconfigurare
a albiei, adaptate lucrărilor de modernizare a intersecţiei cu DN 7.
Lungimea relativ scurtă a văii Cipului presupune un bazin de mici dimensiuni, fapt
care reduce volumul de apă pe care aceasta îl colectează în cazul unor ploi torenţiale
sau topiri bruşte ale zăpezii. Panta relativ mare a văii produce o scurgere rapidă a apelor.
Porţiunea de vale situată în amonte de podul de pe DN 7 are un talveg suficient de mare
pentru a asigura scurgerea apelor în situaţii cu evenimente meteorologice deosebite.
Nu sunt cunoscute situaţii în care valea Cipului să fi provocat inundaţii asupra
terenurilor riverane.
Versanţii pe care se va dezvolta exploatarea de diabaz nu prezintă riscuri de
alunecare a terenurilor.
Zăcămintele de diabaze Bătuta II si I sunt situate deasupra bazei locale de
eroziune.
Versantii si afluenţii mici drenează apele provenite din precipitaţii. Acestea ajung
in adâncime pe sistemul de fisuri deschise existent in roca, pana la adâncimi mari,
deoarece nu exista un strat impermeabil care sa oprească apa si sa formeze un acvifer
activ, si sa influenţeze exploatarea.
In cariera Bătuta I in zona treptei inferioare a carierei, langa grupul social si zona
de birouri, exista o fântâna cu apa potabila. Acviferul din fântâna probabil ca are
alimentare mixta, din fisurile rocii diabazice si din "freaticul" terasei inferioare a
Mureşului, cu nivelul hidrodinamic la 5m de la suprafaţa - cota +142 m.
Cariera Bătuta II va fi amplasata pe o vale afluent stânga al Mureşului.
Deasemeni in zona mediana a perimetrului, zăcământul este afectat de văi ce se
adâncesc rapid si se poate contura o zona de izvoare cu debite importante, ce va afecta
viitoarea exploatare in partea sudica a perimetrului.
4.1.2. Managementul apelor

a. Alimentare cu apă potabilă şi tehnologică
- Alimentarea cu apă potabilă pentru 10 persoane / schimb: se va face din
recipiente îmbuteliate în bidoane cu dozator;
- Alimentarea cu apă în scop igienico-sanitar nepotabil: se va face din cele 2
rezervoare de înmagazinare a apei din Valea Cipului braţul drept, de câte 10 mc prin
cădere liberă şi o reţea de conducte din plastic. Obiectivul va fi dotat cu toalete
ecologice. Pentru colectarea apelor uzate menajere de 0,88 mc/zi este prevăzut un bazin
de 10 mc din plastic, amplasat subteran.
- Alimentarea cu apă în scop tehnologic (spălarea roţilor autovehiculelor – 47
transporturi zilnice maxim, umactarea drumurilor de acces – 7042 mp şi a platformelor
betonate 2600 mp, pentru asigurarea stocului de incendiu de 36 mc – 0,42 l/s, necesar
pentru stingerea de incendii – 0,003 l/s).
- Sursa principală de apă: înaintea joncţiunii dintre formaţiunea torenţială ce
străbate cariera şi Valea Cipului braţul drept se vor executa 2 praguri de fund pentru
reducerea vitezei; între praguri se va executa o captare de fund constând într-un bazin
decantor – cota 155,67 mdMN.
Instalaţia de pompare va consta într-o pompă electrică acţionată automat de către
un senzor de nivel; se va pompa apă din bazinul decantor în cele două bazine metalice
de 10 mc fiecare ce vor asigura necesarul de apă tehnologică cât şi acela de stoc tampon
30
pentru caz de incendiu. Bazinele de înmagazinare vor fi amplasate pe coasta dealului la
o înălţime de 6 m faţă de fundul bazinului de captare (cota +160 mdMN). Cota de bază a
platformelor va fi de 152 mdMN ce va asigura alimentarea prin cădere liberă a
utilităţilor.
- Sursa secundară de apă: la nivelul platformei de exploatare de la cota +230
mdMN se prevede realizarea unui şanţ de gardă care să dirijeze apele pluviale către
bazinele de acumulare – decantare legate în serie înainte de devarsarea printr-un filtru de
piatră spartă şi nisip a apei în Valea Cipului ramura stângă. Din bazinul ce deversează în
Valea Cipului, cu o motopompă se va extrage periodic necesarul de apă pentru a se
umple o cisternă pe pneuri cu o capacitate de 5 mc cu care se vor uda drumurile de acces
şi platformele betonate.
- Necesarul şi cerinţa de apă brută de suprafaţă
Apă Q zi med Q zi max Q zi min Van med Van max Van min
brută de m3/zi l/s m3/zi l/s m3/zi l/s miim3 miim3 miim3
suprafaţă
Necesar 12,42 0,214 14,289 0,248 0 0 2,484 2,858 0
Cerinţă 14,42 0,250 16,59 0,290 0 0 2,884 3,318 0
Impactul produs de activităţile proiectate a se desfăşura în cadrul perimetrului

asupra apelor este determinat de:
- existenţa unei cantităţi de material în suspensie antrenat de ape la suprafaţa
solului;
- acumularea, în vatra carierei sau la nivelul bermelor create prin exploatare,
a unei cantităţi de apă a cărui volum va fi dependent de regimul hidrologic al zonei;
- preluarea, de către precipitaţii, a unor particule fine de rocă, care vor
rezulta în procesul de exploatare şi transportul lor în principalul colector din zonă.
În concluzie, procesele tehnologice proiectate a se desfăşura pentru explorarea
andezitelor din perimetrul Bătuţa, nu vor afecta în mod semnificativ calitatea apelor de
suprafaţă sau subterane, care, prin respectarea normelor de folosire şi funcţionare a
utilajelor, se va putea menţine în limitele de poluare admise.
b. Statiile si instalatiile de epurare sau de preepurare a apelor uzate

prevazute
În faza de realizare a investiţiei (amenajarea carierei şi construcţia
drumului de acces) şi ulterior în cea de exploatare, potenţialele surse de poluare a apelor
de suprafaţă şi subterane sunt:
- zonele de depozitare a deşeurilor constructive (deşeuri metalice, deşeuri
lemnoase, deşeuri asfaltice şi bituminoase etc) în organizarea de şantier şi în
arealul ocupat de proiect pot contamina factorul de mediu apa şi pot modifica
proprietăţile fizico-chimice ale componentei hidrice;
- zona de depozitare a produselor petroliere unde, datorita unor potenţiale
scurgeri de produse petroliere se poate contamina componenta hidrica;
- zonele de construcţie a clădirilor administrative şi a drumului de acces, pot
contamina apele de suprafaţa cu produse petroliere rezultate de la echipamentele
şi utilajele folosite;
- zona carosabilă a intersecţiei cu drumul naţional DN7 poate determina o
31
creştere a concentraţiilor produselor petroliere şi a materiilor totale în suspensie
în apele meteorice, descărcarea acestora în şanţurile de evacuare a pluvialului şi
ulterior în cel mai apropiat emisar;
- zonele de depozitare a deşeurilor tehnologice (pământ şi roca alterată) pe
amplasament sau în halde special amenajate, pot contamina factorul de mediu apa
şi pot modifica proprietăţile fizico-chimice ale componentei hidrice;
- zonele de colectare/depozitare a apelor şi deşeurilor menajere de pe
amplasament pot contamina factorul de mediu apa şi pot modifica proprietăţile
fizico-chimice ale componentei hidrice.
Riscurile datorate poluărilor accidentale cu produse petroliere, lubrifianţi şi

reziduurile acestora şi a poluărilor datorate eliminării apelor uzate, pot fi eliminate prin
măsurile stabilite cu ocazia organizării şantierului de lucru:
- exploatarea în etape a obiectivelor cu concentrări minime de utilaje şi
materiale;
- întreţinerea utilajelor ce vor deservi cariera, se va realiza în service-uri
auto specializate/autorizate;
- aprovizionarea cu carburanţi a autovehiculelor, se va realiza de regulă de
la staţii de distribuţie, autorizate, ocazional din butoaie în carieră;
- amenajarea de toalete ecologice (bazine vidanjabile), pentru colectarea
apelor uzate menajere;
- întreţinerea rigolelor de colectare a apelor pluviale din lungul drumului de
acces şi exploatare;
- apele pluviale din lungul drumului de acces şi de exploatare vor fi trecute
prin separatoare de produse petroliere;
- depozitarea deşeurilor generate de pe amplasamentul analizat, vor fi
depozitate în spaţii special amenajate şi eliminate/valorificate cu societăţi
specializate/autorizate.
În perioada de realizare a investiţiei vor fi luate următoarele masuri:

- realizarea lucrărilor de excavaţie şi turnare de beton se vor face sub
observaţie, fără evacuarea unor poluanţi în albia Văii Cipului (afluent al
Mureşului);
- evitarea contactului produselor petroliere cu componenta hidrică atât în
zona de depozitare a carburanţilor cât şi în zona de lucru;
- evitarea contactului materiilor prime (soluţie bituminoasa, asfalt, beton) cu
apele de suprafaţa;
- evitarea contactului unor deşeuri rezultate la faza de construcţie (deşeuri
menajere, deşeuri metalice, deşeuri asfaltice şi bituminoase, deşeuri lemnoase) şi
la faza de exploatare (ape menajere) cu componenta hidrică;
- vidanjarea toaletelor ecologice şi/sau a foselor septice se va efectua de
către firme specializate şi autorizate, se va evita astfel deversarea unor reziduri
menajere în apele de suprafaţa.
Pe perioada de funcţionare a investiţiei se vor lua următoarele măsuri de

prevenire şi reducere a impactului asupra componentei hidrice:
- întreţinerea în bune condiţii de funcţionare a sistemului de preepurare
32
(decantor-separator de hidrocarburi) precum şi a rigolelor de scurgere, a
şanţurilor de evacuare a apelor pluviale, curăţarea periodica a acestora, iar în
cazul în care vor apărea defecţiuni remedierea lor în cel mai scurt timp;
c. Apele pluviale
Pentru dirijarea şi gospodărirea apelor din zona lucrărilor de exploatare se au în
vedere două aspecte:
- apele de pe versant care vor avea tendinţa de descărcare în frontul carierei,
putând antrena masa vegetala din pădure şi crea eroziune în zona decopertata;
având tendinţa de a le transporta spre emisar (Valea Cipului).
cum urmează (vezi şi Avizul SGA Arad nr. 32/20.08.2012):
- apele pluviale colectate de pe suprafaţă împădurită a cerierei (19,88 ha) vor fi
captate prin canale de gardă şi conduse parţial la un bazin de retenţie de 154,48 mc la
care se adaugă un decantor cu o capacitate de 8 mc, total 165,41 mc cu o treaptă în Valea
Cipului braţul stâng. Acest bazin se realizează în albia Văii Cipului prin adâncirea
fundului dimensiunile fiind: L=35 m, l=4,2 m, h=1,5 m, cu un volum total de 220 mc.
Apele pluviale căzute pe platformele betonate şi în zona de lucru a carierei sunt conduse
către bazinul decantor prin intermediul unui separator de hidricarburi după care sunt
deversate în Valea Cipului. Dacă în situaţia iniţială debitul de apa pluviale este de 7,95
l/s, după dezvoltarea carierei acesta va creşte de cca 8 ori datorită coeficientului de
scurgere ajungând la 62 l/s.
- secţiunea medie actuală a Văii Cipului la podul de sub traversare a DN7 este de
32,64 mp, iar secţiunea actuală a podului 7,63 mp. Albia Văii Cipului va fi decolmatată
sub pod şi va ajunge la 22,41 mp. Secţiunea minimă necesară a Văii Cipului este de
13,90 mp. Valea Cipului va fi regularizată pe o porţiune de 70 m iar malurile vor fi
consolidate cu gabioane. Pe o lungime de 25 de m până la joncţiunea văii cu
formaţiunea torenţială din carieră, malurile vor fi consolidate cu blocuri de piatră, iar
malul stâng va fi supraînălţat cu 1 m.
d. Funcţionarea utilajelor: în procesul de exploatare majoritatea operaţiilor sunt

mecanizate utilajele fiind cele menţionate la capitolele anterioare. Numărul de utilaje şi
capacitatea de producţie programata, vor conduce la un timp de funcţionare relativ mare
al utilajelor. Din aceste motive se prevăd amenajări speciale pentru acestea (platforma
de parcare păzita şi iluminata nocturn, staţie de alimentare, etc.)
Se impun masuri pentru prevenirea poluării cu produse petroliere rezultate de la
funcţionarea utilajelor astfel:
Reparaţiile ce reclama demontarea unor subansamble ce conţin lubrefianţi (ex.
cutia de viteze) se vor face numai în atelierele specializate.
Înlocuirea filtrelor de ulei/motorina se vor putea face local numai daca aceste
operaţii se vor face deasupra unor tăvi metalice cu suprafaţa de 1 mp şi marginile de 10
cm, pentru a retine eventualele scurgeri.
Alimentarea cu carburanţi se va face direct din vasele de depozitare, evitând
transvazările care sunt în general generatoare de pierderi. Nu se va amenaja spaţiu
pentru depozitare carburanţi, lubrefianţi, aceştia urmând a fi transportaţi de la
distribuitori în mod curent în funcţie de cantităţile necesare.
33
Titularul de activitate nu intenţionează sa schimbe tehnologia de exploatare care
se propune în prezenta documentaţie şi nici folosirea pentru exploatare a altor utilaje
decât ceva actuale. Din acest motiv nu se prevăd apariţia altor surse de poluare ale
solului şi apelor subterane în afara celor prezentate.
4.1.3. Prognozarea impactului şi măsuri de diminuare

Apele de suprafaţă şi subterane
Principalii poluanţi ce pot afecta calitatea apelor de suprafaţă sunt particulele şi
produsele petroliere transportate de către apele pluviale.
Pentru prevenirea poluării apelor, alimentarea cu carburanţi sau lubrifianţi a
utilajelor din dotare se va face în locuri special amenajate iar eventualele scurgeri se vor
îndepărta rapid prin metode specifice. Transvazarea în rezervorul utilajelor se va realiza
direct prin intermediul unui furtun flexibil pe suprafaţa foliilor PVC astfel încât în cazul
în care apar accidental scurgeri de produse petroliere acestea să poată fi înlăturate la
timp înainte ca ele să ajungă în apele pluviale.
Modul de gestionare a uleiurilor uzate se va realiza conform H.G. nr. 622 / 2001,
fiind valorificate către unităţi specializate.
Măsurile pentru diminuarea impactului asupra apelor prevăd:

- halda de sol vegetal şi steril va fi circumscrisă de un şanţ de gardă ce va
prelua apele pluviale şi le va deversa în valea Cipului;
- alimentarea utilajelor cu carburant şi ulei se va face pe o platformă
betonată în faţa punctului de alimentare cu carburant. În timpul alimentării cu carburant
a rezervoarelor motoarelor termice ale instalaţiei de prelucrare, se va amplasa sub
rezervoare un covor din PVC pentru colectarea scăpărilor;
- rezervoarele vidanjabile vor fi hidroizolate;
- haldele vor avea taluzele calculate la panta de echilibru stabil şi în condiţii de
ploi maxime torenţiale;
Apele pluviale din incintă, de pe treptele de exploatare şi haldă vor fi dirijate prin
rigole deschise pe terenurile din exteriorul acestora şi apoi în Pârâul Cipului.
Din analiza procesului tehnologic, a surselor care pot prezenta un potenţial risc
asupra apelor şi a concentraţiilor de poluanţi estimate a fi evacuate, rezultă că factorul
de mediu apa nu prezintă risc de poluare potenţială semnificativă.
Impactul produs de activităţile proiectate a se desfăşura în cadrul perimetrului
asupra apelor este determinat de:
- existenţa unei cantităţi de material în suspensie antrenat de ape la suprafaţa
solului;
- acumularea, în vatra carierei sau la nivelul bermelor create prin exploatare,
a unei cantităţi de apă a cărui volum va fi dependent de regimul hidrologic al zonei;
- preluarea, de către precipitaţii, a unor particule fine de rocă, care vor
rezulta în procesul de exploatare şi transportul lor în principalul colector din zonă.
34
4.2. Aerul
4.2.1. Date climatice şi meteorologice
Climatul regiunii este caracteristic defileului Mureşului, cu ierni blânde, dar cu
zapada abundenta uneori, ploi primăvara si toamna si ceata dimineaţa in lunile de
toamna si iarna (septembrie-martie).
Precipitaţiile sunt cuprinse intre 650-850mm, iar temperature medie anuala este
de +8°C. Infrastructura regiunii este bine dezvoltata. Exista şoseaua DN7 Deva-Arad-
Curtici si linia de cale ferata pe aceleaşi traseu (linia 200).
Perimetrul propus se găseşte in apropierea Bornei 477 de pe DN7.
4.2.2. Surse de poluare în zonă

Sursa principală de poluare în zonă este cariera Bătuţa I. În perioade secetoase
pulberile generate de acest obiectiv poluează zona Carierei Bătuţa II, în special când
vântul are componentă estică sau sud-estică.
O sursă semnificativă o reprezintă şi traficul auto de pe DN 7, poluarea având loc
cu pulberi şi gaze de ardere evacuate de către autovehicule.
4.2.3. Nivelul ambiental în zona obiectului

Fenomenul de poluare generat de trafic şi de cariera Bătuţa I se manifestă şi în
prezent în special asupra biodiversităţii din zonă, cariera ocupând teren în acelaşi sit
Natura 2000.
4.2.4. Surse şi poluanţi generaţi
Sursele de poluanţi pentru aer pot fi clasificate în surse mobile şi surse staţionare.
a. Sursele mobile
Aceste surse de poluare a aerului sunt reprezentate în cazul carierei Bătuţa II, de
mijloacele de transport auto cu care se transportă diabazul sortat în carieră la beneficiari.
Mijloacele de transport utilizate aparţin beneficiarilor. Poluanţi degajaţi în atmosferă din
activitatea de transport sunt:
- praf provenit în urma rulării autovehiculelor pe drumul de acces în carieră
- noxe din gazele de eşapament
Praful.
Încărcarea aerului cu praf are drept cauză rularea mijloacelor de transport auto pe
drumul de acces spre carieră.
Cantităţile de praf astfel eliberate nu se pot cuantifica, ele depinzând de o serie de
factori cum ar fi:
- umiditatea căii de transport
- umiditatea atmosferică
- gradul de acoperire cu piatră a căii de transport
- viteza de deplasare a mijloacelor de transport
- numărul mijloacelor de transport care rulează pe drumul de acces spre
carieră în unitatea de timp
35
Determinarea cantităţilor de praf eliberate în atmosferă de activitatea de transport
se va putea face numai prin măsurători. Acestea se vor efectua pe porţiuni reprezentative
din punct de vedere al calităţii căii de transport, pentru diferite valori de trafic şi diferite
condiţii atmosferice.
Interpretarea rezultatelor măsurătorilor efectuate astfel, va putea conduce la
adoptarea unor eventuale măsuri de restricţionare a activităţii de tranport, atât din punct
de vedere al valorilor de trafic, al vitezei de deplasare cât şi pentru îmbunătăţirea
calităţii căii de transport
Noxele din gazele de eşapament.

Toate mijloacele de transport care deservesc cariera sunt echipate cu motoare
Diesel Corelând producţia estimată, cu capacitatea mijloacelor de transport care vor fi
utilizate, cu distanţele care urmează a fi parcurse şi cu categoria de drum pe care
urmează a fi efectuat transportul, se poate estima că suma orelor de funcţionare ale
mijloacelor de transport care vor funcţiona pentru transportarea producţiei anuale va fi
de 35 ore pe zi, iar mijloacele de transport vor parcurge o distanţă însumată de 500 km
pe zi.
Bilanţul de ardere a unui kg de motorină este prezentat în tabelul următor:
INTRARE IEŞIRE
Nr Compuşi UM Ardere Ardere Nr Compuşi UM Ardere Ardere
teoretică practică teoretica practică
1 1 1 1 dioxid de 1.602 1.602
motorină kg carbon. N
Co2
m3
2 aer Nm3 10.54 11.59 kg 3.15 3.15
kg 13.55 14.90 2 vapori de 1.231 1.231
apa.H20 N
m3
3 total 14.55 15.90 0.99
kg
3 Nm3 - 0.22
oxigen
kg - 0.32
(exces).O2
4 azot Nm3 8.34 9.17
kg 10.41 11.44
5 total kg 14.55 15,90
Debite masice de poluanţi corespunzătoare producţiei anuale.
Ţinând cont de factorii de emisie în g/km (Norme AP42), putem estima

următoarele debite masice de poluanţi produse de aceste surse în unitatea de timp:
CO - 1.64 kg/zi = 0.164kg/oră
HC (nearse) - 1.17 kg/zi = 0,117 kg/oră
NOX - 1.76 kg/zi = 0.176 kg/oră
Particule - 0.58 kg/zi = 0.058 kg/oră
36
SOX - 1.53 kg/zi = 0,153kg/oră
Aldehide - 0.09 kg/zi = 0,009 kg/oră
Acizi organici - 0.16 kg/zi = 0,016 kg/oră
Deci debitul maxim de noxe emis de sursele mobile va fi de 6,9 kg/zi sau 0,69
kg/oră de funcţionare.
Comparând aceste debite cu debitul admis de ordinul MAPPM nr. 462/93. se

constată că nivelul de noxe emis în atmosferă de sursele mobile este inferior
nivelului admisibil.
Având în vedere că motoarele maşinilor vor fi periodic verificate din punct
de vedere a stării tehnice, impactul asupra factorului de mediu aer va fi moderat,
utilajele care se folosesc sunt dotate cu sisteme de reţinere catalizare a gazelor evacuate
în atmosfera.
În afara acestor inslalalii de reţinere a poluanţilor, aferente utilajelor care vor

lucra, în vederea prevenirii unor efecte cu impact negativ asupra componentei
atmosferice în perioada de realizare a investiţiei, se vor adopta următoarele măsuri:
- circulaţia autovehiculelor se va face cu viteza redusă în faza de realizare a
investiţiei;
- utilizarea de mijloace de transport şi de utilaje dotate cu motoare ale căror
emisii respecta legislaţia în vigoare;
- evitarea activităţilor de încărcare/descărcare a mijloacelor de transport cu
materiale generatoare de praf în condiţii de vânt.
În perioada de funcţionare măsurile care se pot lua pentru reducerea poluării

atmosferice sunt următoarele:
- limitarea vitezei de rulare pe drumurile din incintă, ceea ce va produce un
consum de carburant scăzut şi cantitate redusă de emisii atmosferice;
- curăţarea/umectarea periodică a drumurilor din incintă în scopul reducerii
cantităţii de particole fine de praf care se pot antrena în atmosferă în timpul
rulării autovehiculelor şi spălarea roţilor la ieşirea de pe platformă pe DN7;
- umectarea frontului de lucru şi a perimetrului ce urmează a fi detonat în
vederea evitării emisiilor de praf în atmosferă şi reţinerea (parţială) a gazelor
rezultate din explozie;
- umectarea agregatului mineral în operaţiile de procesare cu concasorul şi
la încărcare în autovehiculele de transport;
- întreţinerea vegetaţiei din zona amplasamentului, care prin procesul de
fotosinteză duce la scăderea cantităţii de CO2;
- amenajarea spaţiilor de depozitare a deşeurilor, organizarea colectării
periodice şi transportul spre eliminare/valorificare a deşeurilor rezultate.
b. Surse staţionare
Influenţa pulberilor în suspensie rezultate din procesul tehnologic se limitează la
incinta carierei, incinta unde se face şi sedimentarea, lângă viitorul utilaj prelucrător
cantitatea fiind mai mare, dar în ansamblu se pot considera diminuate în proporţie foarte
mare datorită distanţei mari până în localităţile limitrofe.
37
Limitarea influenţei lor asupra mediului se face prin montarea la ieşirea din gura
viitorului concasor a unor instalaţii de umectare a materialului de prelucrat şi prin
stropirea căilor de acces, pe vreme secetoasă.
Din analiza consumurilor de combustibili lichizi pentru extracţia rocilor din
zăcământ se apreciază un consum de 0,8 kg motorină/mc de rocă extrasă.
Pentru extracţia din zăcământ a cantităţii anuale de resursă estimată se va
consuma cu preponderenţă motorină.
Emisiile medii rezultate din consumarea unui kilogram de motorină sunt:
NOx 42,70 g
N20 0,12 g
CO 34,2 g
COV 8,16 g
CH2 0,25 g
Particule 4,30 g
- Instalatiile pentru retinerea si dispersia poluantilor in atmosfera

Pentru reducerea emisiilor de pulberi materialul concasat se va umecta, cu
deosebire în perioadele secetoase.
drumului de acces) şi ulterior în cea de exploatare, potenţialele surse de poluare a
aerului sunt următoarele:
- emisii de gaze de eşapament (CO, NOx, COV, CH4, N2O, CO2) rezultate de
la autovehiculele care vor rula pe drumul de acces şi DN7 spre carieră, emisiile
atmosferice fiind cele specifice motoarelor cu ardere interna atât pe benzina cât şi
pe motorină.
- emisii de pulberi sedimentabile datorate activităţii de forare/prelucrare a
rocilor utile de bazalt, şi a pulberilor datorate circulaţiei mijloacelor de transport
pe drumurile de exploatare;
- emisii de gaze datorate lucrărilor de împuşcare (CO, NO2, N2O4).
Utilaje care se folosesc sunt echipate cu motoare Diesel, motoare pentru care
principalele noxe degajate în atmosferă sunt cele din gazele de eşapament şi anume:
- oxizi de azot (NOX) ;
- oxizi de carbon (CO) ;
- oxizi de sulf (SOX) ;
- compuşi organici volatili (COV) ;
- pulberi.
Cantităţile de noxe eliberate în atmosferă, specifice gazelor de eşapament pentru

motoarele folosind motorina ca şi carburant, depind de:
- puterea motoarelor;
- regimul de funcţionare al motoarelor;
- timpul de funcţionare al motoarelor ;
- caracteristicile carburantului folosit.
4.2.5. Prognoza poluării aerului şi măsuri de diminuare impactului

38
• Impactul asupra aerului
Atmosfera este vectorul cu cea mai largă cuprindere, prin care substanţele
poluante, produse de sursele naturale şi/sau antropice, sunt răspândite în mediu,
afectându-i comportamentele biotice si abiotice.
Activităţile generatoare de noxe, care afectează factorul de mediu aer, pot fi
grupate în trei categorii:
■ activităţi generatoare de pulberi în suspensie, asociate procesului
tehnologic;
■ arderea combustibililor lichizi;
■ exploziile produse pentru extracţia rocilor.
Din analiza consumurilor de combustibili lichizi pentru extracţia rocilor din
zăcământ se apreciază un consum de 0,8 kg motorină/mc de rocă extrasă.
Pentru extracţia din zăcământ a cantităţii anuale de resursă estimată se va
consuma cu preponderenţă motorină.
Emisiile medii rezultate din consumarea unui kilogram de motorină sunt:
NOx - 42,70 g
N2 0 - 0,12 g
CO - 34,2 g
COV - 8,16 g
CH2 - 0,25 g
Particule- 4,30 g
Analiza gazelor de ardere rezultate în urma unei exploatări normale a utilajelor relevă
prezenţa următoarelor noxe şi concentraţii (raportate la cantitatea de combustibil
utilizată):
CO - 2,10%
NOx - 2,70%
SOx - 0,48%
Hidrocarburi nearse - 0,40%
Aldehide - 0,08%
Cantităţile de noxe, răspândite în zona de activitate, vor fi în acest caz:
NOx - 1.700,0 kg/an
N20 - 4,8 kg/an
CO - 1.368,0 kg/an
COV - 326,2 kg/an
CH2 - 1,0 kg/an
Particule - 172,0 kg/an
Total noxe 3.580,0 kg/an
39
În ceea ce priveşte gazele provenite din exploziile de la derocarea rocii utile,
concentraţia lor este maximă în primele secunde de la producerea exploziei, dar scade
rapid până la 0, în câteva minute, datorită dispersiei în curenţii de aer. Deoarece
frecvenţa operaţiunilor de împuşcare poate fi de maxim una pe săptămână, iar cantitatea
de explozibil folosită este redusă (cca. 200 kg), considerăm că efectul asupra mediului
este neglijabil.
Prin detonarea unui kilogram de explozibil în echivalent TNT se vor emite în
atmosferă următoarele cantităţi de gaze:
Oxid de carbon - 52 g/kg Oxid de azot - 26 g/kg
COV - 0,7 g/kg
H2 S - 2,5 g/kg
Emisia în atmosferă a gazelor de explozie se produce într-o durată de timp foarte
scurtă (de ordinul a câtorva secunde).
Având în vedere cantitatea de circa 200 kg echivalent TNT folosită la o puşcare şi
de circa 7.800 kg echivalent TNT (39 puşcări în decurs de o perioadă de 12 luni) care se
va folosi în întreaga perioadă de exploatare (un an), emisiile de noxe vor fi următoarele:
Noxa Cantitatea la o puşcare (kg) Cantitatea pe

Limite Media întreaga perioadă
(kg)
CO 9,360- 11,440 10,400 405,600
COV 0,126-0,154 0,140 5,460
NOx 4,680 - 5,720 5,200 202,800
H2 S 0,450 - 0,550 0,500 19,500
Total 14,616-17,864 16,240 633,36
Gazele rezultate în urma exploziei sunt însoţite de praful antrenat prin

detonare, cantităţile de praf fiind însă greu de cuantificat, deoarece sunt influenţate de:
■ gradul de fisurare a rocii dislocate;
■ natura petrografica a materialului din fisurile rocii;
■ umiditatea naturală a rocii;
■ umiditatea atmosferică;
■ suprafaţa liberă a frontului de puşcare;
■ metoda şi schema de amplasare a găurilor de mină;
■ metodologia de burare a găurilor de mină.
Pentru a se putea determina cantităţile de praf eliberate în atmosferă, în urma
operaţiunilor de puşcare, este necesar a se preleva probe de praf imediat după efectuarea
acestora.
Nu se ridică, în această situaţie, probleme speciale privind protecţia mediului,
având în vedere cantitatea redusă de explozibil folosită la lucrările de împuşcare, în
timpul cărora se produce o creştere de scurtă durată a cantităţii de gaze şi praf în
perimetrul carierei şi care este dispersată de curenţii de aer. De asemenea, vegetaţia din
jurul carierei reduce o parte din cantitatea de praf antrenată de vânt.
În exploatările miniere de suprafaţă se produce afectarea calităţii aerului cu
particule solide, fără componenţi chimici dăunători, care nu poate fi în totalitate evitată
datorită însuşi procesului de exploatare, prelucrare si transport.
40
Dispersia poluanţilor în aer, zona maximă de influenţă şi modificările
calitative intervenite
Sursele de poluare potenţiale ale factorului de mediu aer sunt reprezentate de:
■ utilajele utilizate în exploatare;
■ autovehiculele pentru transportul materialului brut la staţia de prelucrare
şi al sterilului la halda de steril;
■ exploziile din carieră pentru detonarea rocilor.
Categoriile de agenţi poluanţi emişi sunt următoarele:
■ pulberi sedimentabile;
■ gaze rezultate din arderea combustibililor fosili;
■ gaze rezultate la detonarea materialelor explozive.
Notă: Operaţia de împuşcare va avea loc o singură dată pe săptămână şi de 39 ori
pe an.
Emisia de praf apare ca efect al detonării; din cariere similare, emisia de praf la o
detonare este de 0,05 g/mc rocă detaşată. La producţia programată se estimează
degajarea următoarelor cantităţi maximale de pulberi (praf):
Poluant Cantitate kg/l Cantitate la frecvenţa împuşcării kg

detonare 4 împuşcări/lună 39 împuşcări/an
Pulberi solide 0,064 0,256 2,500
Cantităţile de praf eliberate în atmosferă în urma operaţiunilor de puşcare ating

valoarea maximă imediat după efectuarea acestora, dar aerajul din carieră este foarte
bun, ţinând cont de faptul că aceasta este amplasată în calea curenţilor de aer
permanenţi, astfel că în cca. 2 minute norul de praf se dispersează în proporţie de cca.
95%.
Instalaţii de reţinere a poluanţilor

Reducerea cantităţilor de suspensii este posibilă prin aplicarea următoarelor
metode:
■ montarea unor instalaţii de umectare a rocii supuse prelucrării;
■ întreţinerea şi exploatarea corespunzătoare a acestor instalaţii de
desprăfuire.
Alte măsuri avute în vedere pentru reducerea emisiilor de agenţii poluanţi sunt:
■ limitarea activităţii la perimetrul exploatat;
■ păstrarea caracteristicilor geometrice ale treptelor de exploatare;
■ menţinerea în cotele prevăzute a pierderilor de exploatare;
■ controlul tehnic şi reglajul periodic al motoarelor cu ardere internă;
■ utilizarea unor cantităţi de explozivi pentru derocare astfel încât să se
asigure un echilibru între cantitatea de energie eliberată de explozibil şi materialul ce
urmează a fi derocat;
■ întreţinerea platformei tehnologice impermeabile pe care se realizează
alimentarea cu combustibil şi schimburile de ulei.
Pentru activitatea de exploatare a andezitelor şi pentru transport nu sunt necesare

instalaţii de reţinere a poluanţilor deoarece:
41
■ gazele şi pulberile datorate exploziei nu se pot colecta; acestea prezintă
creşteri de câteva ori pe lună, în momentul executării detonărilor şi se vor dispersa în
aerul carierei, fără să afecteze semnificativ zonele limitrofe;
■ pulberile datorate circulaţiei autobasculantelor (surse mobile) fiind
produse în cantităţii mici şi intermitent se răspândesc liber în atmosferă fără să afecteze
calitatea aerului, acestea se vor limita prin reducerea vitezei de circulaţie a
autobasculantelor;
■ prin întreţinerea şi menţinerea în bună stare de funcţionare a utilajelor se
elimină posibilitatea poluării aerului pe seama degajării în exces a gazelor de eşapament.
Pentru reducerea emisiilor atmosferice, metodele şi tehnologiile sunt

următoarele:
-utilizarea autovehiculelor dotate cu tobe catalitice / convertoare catalitice;
-reducerea vitezei de deplasare a autobasculantelor;
-limitarea timpilor de funcţionare ai utilajelor la strictul necesar;
-realizarea reparaţiilor periodice a utilajelor din dotare şi reglajul motoarelor cu
ardere internă.
Emisiile de praf - pulberi sedimentabile antrenate şi transportate de curenţii de aer
ce se depun pe sol sau vegetaţie provin din activitatea propriuzisă de exploatare sau din
cea de transport a materialului excavat. Reducerea procentului acestora se va face prin
stropirea frecventă a căilor de transport cu apă.
4.3. Solul
4.3.1. Soluri dominante
Aproape jumătate din suprafaţa sitului prezintă un substrat din nisipuri şi argile.
Pondere importantă au şi rocile eruptive şi pietrişurile. Un procent relativ mare îl ocupă
gresiile, marnele, calcarele. La nordul sitului există substratul formaţiunilor neogene, la
sud de Mureş arii de afloriment ale depozitelor neogene, în zona Căprioara Burjuc arii
de afloriment ale formaţiunilor eruptive neogene, iar de-a lungul Mureşului există o
cuvertură cuaternară.
Cea mai mare pondere o au solurile argiloiluviale podzolice şi soluri
argiloiluviale brune podzolite.
Altitudinile minime sunt 125 m de-a lungul Râului Mureş, iar cele maxime de
450m la nord de acest râu. Altitudinea medie este de cca. 250 m. Relieful nu este foarte
accidentat, dealurile având culmi rotunde.
Cadrul natural existent nu prezintă calităţi deosebite în raport cu caracterul
general al zonei, pe amplasament neexistând elemente naturale care să necesite acţiuni
de punere în valoare. Nu au fost identificate elemente vegetale care să fie remarcate ca
fiind valoroase din punct de vedere a peisajului. În măsura în care componente ale
biotopului protejat vor necesita măsuri de protecţie specială acestea vor fi evidenţiate în
cadrul studiului de evaluare a impactului asupra mediului.
Exploatarea zăcământului de roci nu va presupune defrişări de arbori compacţi,
vegetaţia arboricolă de pe amplasament fiind de dată recentă şi discontinuă, formându-se
ca urmare a abandonării terenurilor care iniţial aveau destinaţie agricolă.
42
4.3.2 Soluri pe suprafaţa deţinută
Studiul geologic întocmit de Prominex Grup S.R.L. pune în evidenţă existenţa
unui zăcământ de diabaz important cantitativ şi care asigură resurse pentru o exploatare
de durată. Stratul de sol este de grosime redusă, variind între 0,20 m şi 0,5 m.
În perimetrul Bătuta II s-au executat doua foraje de cercetare cu scopul de a
vedea calitatea rocii, grosimea copertei si a rocilor alterate (vezi profilele forajelor F1 şi
F2 anexate).
Ambele foraje au fost amplasate în zona sudica a perimetrului, pe botul de deal
pe care exista un drum forestier vechi. Dupa harta noastră geologica forajele se suprapun
pe aria de dezvoltare a bazaltelor amigdaloide sistoase.
Forajul nr. 1 Bătuta II - cota 241,0 m. Adâncime 12 m.

- 0-3 m: sol argilos şi fragmente de diabaz alterat (argilă de pantă roşcată şi
blocuri alterate de diabaze de mărime centimetrica);
- 4-6 m: a străbătut roci alterate numai sub forma de fragmente de roci cu pelicule
de argila;
- 6-9 m: a străbătut roci diabazice mai proaspete;
- 9-12 m: a străbătut roci mai proaspete.
Forajul nr. 2 Bătuta II - cota 271,5 m. Adâncime 30 m.
Este localizat la o cota superioara pe acelaşi drum forestier ca si forajul 1. A
străbătut următoarele:
- 0-2 m: sol argilos si fragmente de diabaz alterat;
- 2-10 m: a interceptat roci diabazice alterate si intercalaţii de argila;
- 10-18 m: roca masiva de tipul diabaze anamesitice si roci zdrobite artificial de
sapa forajului sub forma de criblura mărunta centimetrica;
- 18-20 m: a străbătut aceasi succesiune de roci;
- 20-30 m: a străbătut o succesiune de roci proaspete din zona de cimentatie
Diabazele au fisuri umplute cu calcit. Roca este de culoare neagra-albastruie inchis
asemănătoare cu cea din cariera Bătuta I.
Se poate concluziona ca exista o zona de roci alterate pana la 8-10 m adâncime
dupa care se poate intra in roci proaspete dure.
Zăcământul de rocă a fost evaluat prin tr-un studiu geologic, constatându-se că
este corespunzător în privinţa calităţilor pe care trebuie să le aibă roca extrasă.
Conform macrozonării seismice după Normativ P100-1/2006, localitatea Bătuţa
se încadrează într-o zonă seismică căreia pentru IMR=100 ani îi corespunde:
Ag = 0,08 cm/s² si
Tc = 0,7 sec.
Amplasamentul studiat nu se află încadrat în nici o hartă de riscuri legate de
cutremure, alunecări de teren sau inundaţii.
4.3.3. Surse de poluare a solurilor

Depozitele acoperitoare din cadrul perimetrului sunt reprezentate în general de
roci cuaternare şi anume sol vegetal şi fragmente de rocă alterate. Grosimea rocilor
sterile este de până la 0,50 m în zonă.
43
Efectul principal rezultat în urma activităţii de exploatare îl constituie însăşi
activitatea de extracţie în urma căreia pătura de sol vegetal va fi îndepărtată de pe
suprafaţa carierei şi va schimba aspectul morfologic al zonei prin excavaţii.
Solul care va fi îndepărtat de pe suprafaţa carierei va fi depozitat separat şi
utilizat la finalul exploatării pentru reconstrucţia ecologică a terenurilor afectate de
exploatarea andezitelor, pentru lucrări de acoperire a taluzelor şi bermelor carierei.
Subsolul va fi protejat prin amenajarea unghiurilor de taluz care să permită o
bună stabilitate a taluzurilor treptelor de carieră precum şi a taluzului final a carierei.
Impactul activităţii de exploatare a rocilor din carieră asupra solului şi subsolului
poate proveni din următoarele motive:
-scurgeri accidentale de produse petroliere;
-deşeuri menajere şi industriale;
-modificarea morfologiei terenului prin excavaţiile executate;
-lucrările de pregătire şi deschidere ce se vor desfăşura;
-lucrările de exploatare;
-emisiile de praf - pulberi sedimentabile antrenate şi transportate de curenţii de
aer;
- reţinerea şi migrarea în sol şi subsol a poluanţilor gazoşi şi a pulberilor emise în
aer la funcţionarea motoarelor termice;
- lucrările de decopertare (se va îndepărta stiva de roci sterile din acoperiş).
Efectul poluanţilor anterior menţionaţi se înregistrează la nivelul structurii, texturii
şi proprietăţilor fizico - chimici ai solului şi implicit asupra funcţiilor sale ecologice.
Factorul de mediu sol / subsol este afectat moderat de activitatea de exploatare.
4.3.4. Prognoza impactului şi măsuri de diminuare a acestuia

În faza de realizare a investiţiei (amenajarea carierei şi construcţia drumului de
acces) şi ulterior în cea de exploatare, potenţialele surse de contaminare a solului şi
subsolului sunt următoarele:
- depozitarea necontrolata a deşeurilor menajere şi a deşeurilor
rezultate în activitatea productivă;
- generarea unor deşeuri industriale din activităţile de întreţinere şi reparaţii
ale utilajelor;
- depozitarea necontrolată a solului şi a rocii alterate rezultate în urma
operaţiei de decopertare;
- scurgerile accidentale de motorină şi lubrifiant de la utilajele din dotare;
- scurgerile accidentale de ape uzate menajere.
În condiţii normale de lucru, respectând normele de protecţie şi de depozitare

corespunzătoare ale deşeurilor, nu ar trebui sa existe riscuri majore de poluare a solului,
în incinta obiectivului, poluarea solului poate fi accidentala, fie prin nerespectarea
cerinţelor de depozitare a deşeurilor, fie prin defăşurarea unor activităţi de reparaţii ale
utilajelor şi mijloacelor de transport. Astfel doar, solul şi subsolul pot fi contaminate cu
ape reziduale, motorina şi lubrifianti.
În vederea protejării solului şi a subsolului trebuie să se ţină cont de următoarele
prevederi:
- amenajarea unor suprafeţe adecvate de depozitare a deşeurior;
- amenajarea unui sistem de drenaj a apelor reziduale rezultate din diferitele
44
activităţi de construcţie din incinta suprafeţelor de depozitare a deşeurilor;
- protejarea cu plasa sau alt sistem de reţinere a particulelor de sol, în cazul
suprafeţelor descoperite, pentru combaterea dislocărilor şi transporturilor de către
vânt;
- verificarea periodică a utilajelor pentru înlăturarea probabilităţii
de scurgeri accidentale a carburanţilor pe componenta sol.
Masurile de prevenire a potenţialului impact rezultat din activităţile de amenajare
şi exploatarea carierei de piatră, sunt:
- controlul şi curăţarea periodica a zonei;
- reducerea cantitativă a pulberilor în suspensie şi sedimentabile
rezultate din procesul de forare, puşcare şi excavare;
- controlul periodic al vehiculelor, ca sa nu prezinte scurgeri de carburanţi;
- transportarea periodica a deşeurilor;
Prin respectarea masurilor de mai sus, se prevede ca impactul asupra solului va fi
mult diminuat, fiind puţin probabile acumulări sau migrări de poluanţi.
Impactul negativ major al activităţii este dat de lucrările de excavaţii din carieră.
Acest impact, cu implicaţii în principal asupra solului şi subsolului, este inevitabil
avându-se în vedere specificul activităţii, exploatarea zăcămintelor de substanţe
minerale utile, impactul asupra mediului fiind semnificativ diminuat prin măsurile
constructive luate în fazele de proiectare şi de execuţie a lucrărilor de exploatare.
Alimentarea cu combustibil a excavatoarelor şi utilajelor terasiere se va face din
butoaie, în timpul alimentării sub rezervoarele utilajelor fiind întinsă o folie din material
plastic. Alimentarea autocamioanelor se va face la staţiile de distribuţie a combustibililor
din zonă.
Deşeurile rezultate din activitate vor fi colectate şi transportate în afara
perimetrului.
Surse de poluare ale solului sunt şi particulele de praf provenite atât din circulaţia
utilajelor cât şi din activitatea minieră de extragere a diabazului. În cursul oreraţiunilor
de forare, puşcare, excavare şi încărcare se generează particole de praf care pot fi
antrenate de curenţii de aer şi depuse pe sol la distanţă faţă de carieră. Cantitatea de
pulberi care se generează prin folosirea tehnologiilor moderne de forare şi puşcare
generează o cantitate foarte scăzută de pulberi care nu depăşesc limita amplasamentului.
Prin măsurile de refacere a mediului preconizate, efectele asupra solului vor fi
mult diminuate, la finalul lucrărilor de exploatare fiind programate lucrări de
reconstrucţie ecologică constând în acoperirea cu sol vegetal în aşa fel încât suprafeţele
să se încadreze în ambientul natural al zonei.
45
4.4. Geologia
4.4.1. Geologia generală
Elemente de relief
Din punct de vedere morfologic se remarcă existenţa a două unităţi montane —
Munţii Codru-Moma şi Munţii Zarandului — între care se află intercalată o întinsă zonă
depresionară, — depresiunea Zarandului — un culoar bine individualizat spre sud —
culoarul Mureşului — şi o întinsă arie de cîmpie în partea de vest — partea centrală a
Cîmpiei de Vest.
Morfometric, teritoriul judeţului este cuprins între altitudinile absolute de 80 m
(la Zerind) şi 1486 m (Vîrful Găina). Hipsometric, predomină altitudinile mai mici de
200 m (aproximativ 1/2 din teritoriu). Densitatea fragmentării reliefului are valori medii
de 1—3 km/km2 (0—0,5 km/km2 în cîmpie-4—6 km/km2 în unele porţiuni montane), iar
adîncimea fragi mentării valori cuprinse între 10 m/km 2 (în cîmpie) şi 300 m/km2 (în
Munţii Codru-Moma şi Bihor).
În perimetrul judeţului Arad, Munţii Zărandului se desfăşoară pe o direcţie
generală est-vest. La sud această unitate montană este delimitată de valea Mureşului în
lungul căreia se înşiră o serie de localităţi ce sunt puncte de reper pentru drumeţiile
montane. Înspre vest Munţii Zărandului se termină prin intermediul vestitei podgorii
arădene, între localităţile Baraţca şi Pâncota. Ridicându-se cu circa 300-350m deasupra
Câmpiei Aradului, acest front vestic este destul de înalt. Înspre nord Munţii Zărandului
coboară spre depresiunea Zărandului şi cea a Gurahonţului, prin intermediul unui sector
colinar reprezentat prin dealurile Pâncotei, Tauţului şi Cuiedului. Limita poate fi trasată
pe aliniamentul localităţilor Galşa-Agrişu Mare-Arăneag-Drauţ-Dud-Tauţ-Minişu de
Sus-Chisindia-Almaş-Gurahonţ. În lungul acestui drum este trasată limita răsăriteană a
Munţilor Zărand, limită ce îi desparte de Munţii Săvârşinului (subunitate a Munţilor
Metaliferi).
La prima vedere nu există diferenţe între cele două unităţi montane învecinate,
dar la o analiză mai profundă este sesizabilă diferenţa petrografică care impune şi
modificări în peisajul etalat de aceşti munţi. De asemenea, Munţii Săvârşinului sunt mai
tineri decât Munţii Zărandului şi au avut o geneză şi o evoluţie diferită.
Munţii Zărandului, datorită rocilor dure din care sunt alcătuiţi, au un aspect
masiv, monoton în aparenţă, iar cele mai înalte vârfuri nu depăşesc 836m, cât se
înregistrează în masivul Drocea. De fapt, în lungul crestei principale, care este cumpănă
de ape în acelaşi timp între bazinul hidrografic al Mureşului şi cel al Crişului Alb, apare
o alternanţă de înşeuări şi vârfuri rotunjite aflate într-un ecart altimetric de 50-100m.
Din aliniamentul crestei principale se desprind, către sud, respectiv către nord, o serie de
culmi secundare, paralele între ele, care coboară, sub forma unor trepte, către Mureş sau
către Ţara Zărandului. Culmile sudice sunt mai lungi decât cele nordice iar panta
acestora nu este la fel de accentuată. Ele se menţin la altitudini de 300-700m şi coboară
brusc, printr-o pantă accentuată, către marginea masivului.
Masivitatea Munţilor Zărandului este atenuată de văile principale, care au o
dezvoltare considerabilă (cu lungimi ce depăşesc frecvent 10 km), din care se desprind o
multitudine de văi secundare. În general, aceste văi prezintă un profil longitudinal
monoton, cu mici rupturi de pantă prin care apa curge zgomotos, dar nu trebuie să ne
surprindă sectoarele sălbatice, cu dezvoltare relativ mică, dar cu pantă accentuată, care
apar pe văile secundare. Aceste sectoare cuprind pereţi abrupţi, de mică înălţime, lipsiţi
46
de vegetaţie şi destul de friabili. În partea superioară a principalelor văi, în zona de
obârşie a pâraielor ce drenează unitatea montană, panta prezintă declivităţi mari care
trădează apropierea crestei principale. În arealul intruziunilor granitice se găsesc
numeroase blocuri de rocă, cu forme rotunjite dar masive, şi care sunt supuse unui
proces de „descojire” specific granitului.
În cadrul Munţilor Zărand se pot identifica două noduri hidrografice despărţite de
înşeuarea Nadăş-Bârzava. În partea vestică se ridică masivul Highiş (799m altitidune)
care domină întreaga zonă prin profilul său piramidal. Tot în acest sector, în lungul
crestei principale, se găsesc şi alte vârfuri precum: Capra, Fântâna Rece, Cârciuma,
Crucea Ţiganului, Livorsc, Ivăniţa şi Debela Gora. Sectorul estic este dominat de vârful
Drocea(836m), alături de care mai apar şi alte vârfuri importante: Răgeviţa(565m),
Piatra Păcurarului(626m), Fagul Popii (723m) şi Cioaca Lupului (785m).
Munţii Săvârşinului aparţin Munţilor Metaliferi, de care sunt legaţi prin
alcătuirea petrografică, geneză şi evoluţie. Există multe asemănări de peisaj între aceştia
şi Munţii Zărandului, ceea ce i-a determinat pe unii geografi să-i includă în limitele lor.
Diferenţele sunt mai vizibile în partea răsăriteană unde culmea principală este mai
zimţată iar vârfurile au aspect uşor conic. Înspre sud, asemenea Munţilor Zărand, Munţii
Săvârşinului sunt delimitaţi de Valea Mureşului, pentru ca înspre est ei să se continue şi
dincolo de limita administrativă a judeţului Arad, până în culoarul Deva-Brad. Spre nord
vin în contact cu formaţiunile vulcanice neogene (Măgura Ciungarilor), iar spre vest
sunt delimitaţi de Munţii Zărandului prin Culoarul tectonic Căpruţa-Gurahonţ.
Altitudinile acestor munţi depăşesc cu puţin 800m (Vf Highiş – 805m, Vf Piatra
Albă – 818m, Vf Ţapului – 800m), iar masivitatea lor este fragmentată de văile ce urcă
înspre culmea principală (Juliţa, Troaş, Roşia, etc). Pe aliniamentul localităţilor Baia-
Lupeşti-Pârneşti-Temeşeşti altitudinile medii sunt mai mici decât în restul masivului,
conturându-se astfel o cvasidepresiune intramontană de mici dimensiuni.
Aici sunt cuprinse unităţi şi forme de relief care se încadrează în a doua treaptă
arhitectonică a teritoriului judeţului Arad.
Piemontul Zarandului- este situat la poala nordică a Munţilor Zarandului, are o
structură mai complexă datorită prezenţei aceloraşi elemente vulcanice (Mocrea,
Pîncota) şi a continuării piemontului de eroziune cu suprafeţe acumulative (piemonturi
acumulative sau cîmpii piemontane).Pot fi distinse două subdiviziuni: piemontul
Cuiedului (între Cigher şi Crişul Alb) şi piemontul Tîrnovei (pînă la valea Cigherului)
cu un pronunţat caracter acumulativ în partea terminală.
Dealurile Lipovei- în mare reprezintă tot un piemont de eroziune, situat la sud de
Mureş. Genetic dealurile Lipovei sunt legate de Munţii Zarandului şi de acţiunea
Mureşului. Se utilizează termenul de dealuri deoarece caracterul piemontan este mai
evident doar în partea de vest şi sud, latura sa dinspre Mureş fiind mai mult o asociere
de forme structurale şi petrografice (dezvoltate nu numai pe roci panoniene ci şi pe roci
vulcanice, conglomerate cretacice).
Culoarul Mureşului (Petriş-Lipova)- se remarcă prin discontinuitatea mare ce o
introduce de-a lungul a 60 de km(cît ţine culoarul pe teritoriul judeţului). Elementul
predominant al peisajului este dat de Valea Mureşului, cu relieful creat de ea la contactul
dintre Munţii Zărandului şi Podişul Lipovei. În cadrul culoarului distingem, de la est
spre vest: o zonă depresionară largă Săvîrşin-Vărădia, un defileu Căpruţa, o altă zonă
depresionară mai puţin extinsă Bârzava- Conop şi un ultim defileu Şoimoş-Lipova din
cursul Mureşului după care acesta iese în cîmpie.
47
Elemente de geologie
Teritoriul judeţului Arad se remarcă şi printr-o alcătuire geologică complexă: o
mare varietate petrográfica, o structură şi tectonică caracteristice. în Munţii Codru-
Moma şi Zarand întâlnim şisturi cristaline proterozoice însoţite pe alocuri de graniţe şi
roci granitoide paleozóice şi de gresii permiene. Rocile aparţinînd mezozoicului ocupă
suprafeţe restrînse, (triasicul din Codru, cretacicul din estul Munţilor Zărandului. Din
neozoic, mai bine reprezentat este neogenul prin întinsele erupţii vulcanice andezitice
(în spaţiul de îmbinare a Munţilor Codru-Moma şi Zarand) şi depozitele panoniene (din
depresiunea Zarandului şi dealurile Lipovei). Cuaternarul este format din acumulări de
pietrişuri, nisipuri şi argile în zonele de cîmpie. Din punct de vedere tectonic, în cadrul
zonei distingem unităţi mai înalte, păstrate sub forma unor „horsturi" (Codru şi Zarand),
ele însele complicate structural şi tectonic, şi unităţi mai coborîte (depresiunile —golfuri
şi cîmpia), provenite din fragmentarea şi erodarea blocului unitar iniţial.
Zona Munţilor Zărandului face parte din punct de vedere geologic, din Apusenii
Sudici (vezi harta anexată).
Apusenii sudici au caracter de eugeosinclinal. Ei cuprind o masă mare de
magmatite bazice cu rol de iniţialite şi o suită sedimentară în care se poate recunoaşte o
evoluţie geosinclinală cu formaţiuni calcaroase în bază (neojurasic-neocomian),
formaţiuni de fliş (barremian-apţian), o formaţiune de Wildflysch (albian) şi formaţiuni
de molasă (neocretacic). Această schemă generală prezintă multe variante şi multe
abateri, ceea ce face necesară separarea unor subunităţi care au avut o evoluţie diferită şi
care au poziţii structurale diferite. Aceste unităţi sînt următoarele : 1) unitatea de
Bucium, 2) unitatea de Trascău, 3) unitatea de Drocea— Criş, 4) unitatea de Feneş, 5)
unitatea de Căpîlnaş—Techereu şi 6) unitatea de Bedeleu. Unităţile s-au diferenţiat încă
de la începutul sedimentării în geosinclinal, prezentînd succesiuni şi faciesuri diferite şi
au avut evoluţii diferite în cursul numeroaselor faze de diastrofism care au afectat
întreaga unitate. Aceste faze de diastrofism, care se plasează toate în neojurasic şi în
decursul întregului cretacic, s-au impus prin modificări paleogeografice (lacune la
diverse momente în locuri diferite), prin instabilitatea tectonică (la numeroase nivele
apar olistolite, însoţind sau nu formaţiuni de Wildflysch), prin cute cu vergenţe diferite,
uneori pînze de cuvertură, şi printr-o tectonică rupturală, tot mai accentuată cu cît este
mai tînără. Ca şi Apusenii septentrionali, această tectonică rupturală a dus la formarea
unor bazine posttectonice care au funcţionat în neogen.
Vulcanismul subsecvent al Apusenilor sudici este foarte caracteristic. Nu atît cel
subsecvent subhercinic şi laramic (banatitic), care este comun cu al Apusenilor nordici şi
al Carpaţilor Meridionali, cît cel subsecvent tardiv, care pune în evidenţă condiţii
particulare tectonice ce au dus în neogen la formarea magmelor şi la erupţiuni pînă în
cuaternar.
4.4.2. Geologia zăcământului

Geologia regiunii
Munţii Zarand, fac parte din zona SV a Munţilor Apuseni, care la fel ca vecinii lor
Carpatii Meridionali si Carpatii Orientali, aparţin lanţului de munţi tineri ai Europei,
lanţul Alpino-Carpato-Himalaian.
Evoluţia lor geologica si tectonica s-a definitivat la sfârşitul erei Mezozoice si
anume in perioada cretácica.
48
La alcătuirea Munţilor Apuseni contribuie atat formaţiuni geologice vechi,
edificate in primele ere geologice (precambriana si palelozoica) si sunt formate din
şisturi cristaline străpunse de plutoni de graniţe, cat si formaţiuni noi, Alpine ,de vârsta
Mezozoica si Neozoica, respectiv de vârsta Jurasică si Cretacică, reprezentate prin roci
sedimentare de tipul calcarelor sau al gresiilor in facies de fliş, dar si prin importante
curgeri submarine de roci vulcanice din categoria bazaltelor, care actual alcătuiesc
corpuri importante de "diabaze" (bazalte vechi) din culoarul Mureşului, pe toata
lungimea sa.
Formaţiunile geologice ale erei Neozoice sunt reprezentate prin roci sedimentare
noi, argile, nisipuri, gresii ce acoperă formaţiunile geologice vechi si sunt associate cu
un vulcanism nou de mare amploare in bazinul Crisurilor, reprezentat prin corpuri,
intruziuni si curgeri de lava andezitica, asociat deseori cu produse de explozie vulcanica
(piroclastite).
Toate aceste tipuri de roci diferite ca geneza sunt acum alăturate sau suprapuse, in
urma mişcărilor tectonice foarte ample ce au cutat Munţii Apuseni si au creat unităţi
tectonice de tipul "pânzelor de sariaj" foarte numeroase si evidente in zona Munţilor
Apuseni de S si Zarand - Metaliferi.
Geologia rocilor diabazice din culoarul Mures

Zona carierei Batuta I si II este amplasata pe un complex de roci bazice cu mai
multe varietăţi mineralogice si texturale, care formează un ansamblu petrografic si
tectonic numit in literatura de specialitate "complex ofiolitic".
Acest complex de roci bazice (diabaze) formează pe harta geologica intocmita de
Institutul Geologic Roman, o banda larga de cativa km latime si o lungime de peste
150km. Ea se dezvolta la N de Mures, in zona localităţilor Petris, Savarsin - Zam, trece
pe la N de Deva si continua in Munţii Trascau in zonele Ampoita - Mihaileni - Bucesi -
Abrud pana la V de Turda.
Originea acestui complex de roci este legata de evoluţia vechilor "placi tectonice"
care pe mari fracturi crustale au creat mari deschideri intre vechile fragmente de crusta
continentala, pe care s-au format vechi oceane ,tapisate cu stive groase de roci bazice
din categoria bazaltelor submarine actual transformate in diabaze, anamesite sau dolerite
sau bazalte amigdaloide.
Caracterul de curgere submarina este evidenţiat de structura rocilor cu aspect de
"pillow-lava" vizibila in cariera de diabaze de la Zam-Savarsin.
Uneori in baza acestor stive de curgeri de lava submarina sau ca intercalaţii, se
găsesc strate de roci sedimentare, foste sedimente marine de vârsta Cretacic inferioara,
reprezentate prin argile sistoase, şisturi calcaroase fine, jaspuri si radiolarite silicifiate.
Actual aceste roci bazice submarine si depozitele sedimentare de mare adânca
asociate sunt încălecate tectonic peste crusta veche palezoica formata din şisturi
cristaline si intruziuni granitice.
Ele fac parte din "panza de sariaj Techereu-Capalnas" larg dezvoltata in Valea
Mureşului.
Rocile mai noi de vârsta Neozoica sunt reprezentate de "vucanismul andesitic" ce
străpunge prin intruziuni si aparate vulcanice toate rocile mai vechi, dar si rocile
sedimentare de vârsta Neozoica slab consolidate (nisipuri, argile, diatomite, argile
caolinoase, nisipuri silicioase).
49
Depozitele cuaternare si subactuale sunt reprezentate in regiune prin şesul
aluvionar al râului Mures si terasa inferioara a acestuia in plina formare. Sunt alcătuite
din pietrişuri, nisipuri si bolovanisuri.
Zăcămintele Bătuţa I şi II
Deoarece cele doua zăcăminte sunt amplasate pe acelaşi tip de roci "diabaze cu
structura anamezitica" si sunt foarte apropiate unul de celalalt, vom descrie geologia
zăcământului Batuta I, in care este deschisa o cariera activa bine cunoscuta geologic si
cu lucrări de foraj si fronturi de exploatare. Deasemeni cariera Batuta I este cunoscuta si
din încercările de laborator efectuate pe piatra bruta si produse concasate.
In acest context utilizarea si extrapolarea datelor tehnice, geologice si de laborator
din perimetrul Batuta I in Batuta II este normala si are un grad de veridicitate ridicat.
Zăcământul Batuta exploatează roci ofiolitice (bazalte submarine transformate in
diabaze) din unitatea tectonica Techereu-Capalnas. In cariera activa apare un singur tip
de roca diabazica numita pe hărţile Institutului Geologic "anamesite", dar in detaliu apar
si mici intercalaţii subţiri de spilite cu structura de "pillow-lava". In treapta inferioara a
carierei, cu inclinare de 30° spre SE apar si mici intercalaţii de "variolite" masive si
structura fina sau intercalaţii de hyalobazalte foarte fine de grosime decimetrica.
La o prima estimare (tinand cont de aflorimentele din fronturile de lucru ale
carierei si de cele trei foraje executate pentru COLAS), 80% din rocile din zăcământ
sunt formate din diabaze sens larg, roci masive de culoare verde inchis sau neagra,
uneori cu nuanţe violacee in zona vestica a perimetrului.
În zona vestica a carierei a mai fost intalnit un filon, in forma de dyke de 2m
grosime de dolerite, roci bazice cu granulatie de l-2cm ce străpunge diabazul.
Diabazul cu structura ofitica sau subofitica pronunţata a fost denumit "anamesit";
studiul microscopic a arătat o compoziţie simpla formata din cristale puţin dezvoltate de
piroxeni si feldspati plagioclazi bazici (laborator) si o pasta microlitica slab cristalizata.
Feldspatul plagioclaz din anamesite este albitizat sau înlocuit cu epidot-zoizit. Astfel de
roci au fost întâlnite in forajele COLAS, FI si F2 sub metrul 20 adâncime.
Tot in foraje in zonele bazale au mai fost intalnite o varietate fina cu textura in
sferule de tip basalt amigdaloid sau variolit de culoare verde inchis. Acest tip de roca
apare si in perimetrul Bătuta II, dar numai in partea bazala a stivei de roci diabazice, in
zona talvegului vaii.
În treapta inferioara a carierei Bătuta I si in forajul FI a fost intalnit un filon de
3cm grosime cu sulfuri de tip pirotina si milerit (minereu de Ni).
Caracteristici mineralogice-petrografice
Conform studiului microscopic intocmit de S.C. Prospecţiuni S.A. Bucureşti,
roca din cariera Batuta I este un diabaz de culoare verde-inchis-neagra.
La microscop se prezintă ca o masa fundamentala microcristalina cu fenocristale
de feldspat plagioclaz si piroxen, mai rar olivine. Roca iniţiala este puternic fisurata si
alterata hidrotermal, cu fisuri umplute cu minerale secundare cum ar fi carbonaţi, cuart,
zoizit si epidot. Structura rocii este ofitica.
Forajele executate de COLAS Franţa si rezultatele lor

În vederea cumpărării carierei COLAS Franţa a executat trei foraje in zona NNE
a carierei, cu scopul de a evalua rezerva de diabaz din perimetru, de a urmări variaţiile
50
litologice pe verticala, de a vedea grosimea zonelor de alteratie, grosimea copertei si
problemele hidrogeologice.
Forajul 1 a fost amplasat la cota +259m si a străbătut:
- Metrul 0-1.5: sol si blocuri diabaz
- Metrul 1.5-17.5: roci diabazice (anemesit) alterate in zona de oxidatie
- Metrul 17.5-23.5: roci diabazice cu fisuri umplute cu carbonaţi din zona de
cimentatie
- Metrul 23.5-40.0: roci diabazice cu fisuri umplute si roci proaspete nefisurate
- Metrul 40-50: roci diabazice proaspete cu alteratie profunda din zona de
propilitizare
Forajul 2 a fost amplasat la cota +275m si a străbătut:
- Metrul 0-1.5: sol argilos cu blocuri
- Metrul 1.5-10.0: roci diabazice alterate in zona de oxidatie de culoare roscata-
bruna cu pelicule de oxizi de Fe
- Metrul 10-24.5: roci diabazice cu fisuri umplute cu carbonaţi din zona de
cimentatie
- Metrul 24.5-50: roci diabazice proaspete de culoare neagra Forajul 3 amplasat la
cota +285m a străbătut:
- Metrul 0-1.5: sol pamantos cu blocuri de diabaz
- Metrul 1.5-6.0: roci diabazice din zona de alteratie-oxidare
- Metrul 6-19: roci diabazice din zona de cimentatie
- Metrul 19-50:roci diabazice de culoare neagra proaspete, compacte cu cuiburi de
epidot din zona de propilitizare
Concluzii la foraje: Coperta este formata din sol si blocuri alterate pe 1.5m
grosime. Zona de oxidatie- alteratie are o grosime de 17.5m in FI pe versantii josi ai
dealului. Aceasta scade cu cat ne urcam in zona inalta pe platou pana la 5-6m grosime.
Rocile din zona de cimentatie si de alterare propilitica sunt bune pentru exploatare.
Determinări fizico-mecanice de laborator

Determinările de laborator au fost executate de COLAS Franţa in laboratoarele
CCCF Bucureşti. S-au obţinut următoarele valori:
-
Densitatea-2.882g/cm3
-
Densitatea aparenta -2.859g/ cm3
-
Rezistenta la compresiune in stare uscata - 1752kgf/ cm3
-
Rezistenta la compresiune dupa 25 cicluri inghet/dezghet - 1600kgf/ cm3
-
Indicele de sfărâmare prin compresiune in stare saturata - 3.61
-
Coeficient de gelivitate - 0.168
-
Rezistenta la soc - 72kg/cm/cm3
-
Rezistenta la uzura metoda Deval - 0.035gf/cm2
-
Rezistenta la uzura in regim dinamic (Los Angeles) - 13
-
Porozitate aparenta -1.7
Condiţii tehnice de calitate

Conform SR667-2001 rocile utilizate pentru obţinerea produselor de piatra
naturala se clasifica in funcţie de caracteristicile fizico-mecanice ale rocilor de
provenienţa si anume pe piatra sparta mare. In funcţie de acestea rocile se incadreaza in
clase dupa cum urmează:
51
Caracteristic Cariera Clasa rocii dupa S.R 667/2001 Conform
a rocii Batuta A B C D E STAS
Condiţii de admisibilitate
Porozitate 1.7 1 3 5 8 10 6200/3
aparenta
Rezistenta la 175.2 160 140 120 100 80 6200/5
compresiune
stare uscata
Uzura 13 16 18 22 255 30 730
dinamica Los
Angeles
Rezistenta la - 70 67 65 60 50 730
sfărâmare
Coeficient de 0.168 3 3 3 3 3 730
gelivitate-
Evaluarea rezervelor din perimetru

Zăcământul de diabaze Bătuta II este omogen in partea Nordica (aproape de
creasta) sic ea de SE. Este alcătuit din diabaze fine de tip adamelitic cu proprietăţi
fizico-mecanice probabil similare cu cele din cariera Bătuta I.
Zona sudica si sud vestica a perimetrului este alcătuita din bazalte amigdaloide cu
texturi uneori spongioase sau frecvent sistoase. Nu se cunosc caracteristicile acestor
tipuri de roci, dar probabil vor fi roci de clasa D in clasificarea STAS 667.
Coperta zăcământului este alcătuita din sol 1-2 m si fragmente de roci alterate si
fisurate.
Aceasta coperta de roci alterate are grosimi mai reduse pe culme 3-6 m si mai
groasa pe pante si vai pana la 12-15m dupa cum rezulta si din forajele executate.
Din profilele executate estimam ca se poate exploata pana la adâncimea de 50m
in zona de creasta si de obârşie a văilor si 30m adâncime in zona sudica a perimetrului.
Pe o suprafaţa de zona se estimează o rezerva de circa 21 500 000 tone de diabaz din
care s-a exclus rezerva in afara de bilanţ. S-a mai luat in calcul si un coeficient de
transformare calitativa kq = 0.90 - 0.95.
Pierderile de exploatare sunt datorate amestecului dintre roca utilă şi steril, ele
mai putând rezulta în urma operaţiilor de împuşcare, încărcare şi de transport.
Coeficientul de recuperare la exploatare este de 95 %. Rezervele extrase nu sunt
diluate cu roci sterile
4.4.3. Impactul prognozat şi măsuri de diminuare a acestuia

52
activitatea de extracţie în urma căreia roca utilă şi decoperta vor fi îndepărtate de pe
Subsolul va fi protejat prin amenajarea unghiurilor de taluz care să permită o
bună stabilitate a taluzurilor treptelor de carieră precum şi a taluzului final a carierei.
4.5. Biodiversitate
4.5.1. Biotopuri
Proiectul „Unitate de exploatare şi prelucrare diabaz / Bătuţa II„ se situează în
situl de importanţă comunitară ROSCI 0064 – Defileul Mureşului şi în vecinătatea
sitului de importanţă avifaunistică ROSPA 0029 – Defileul Mureşului Inferior-Dealurile
Lipovei
Suprafaţa ROSCI 0064 – Defileul Mureşului este de 32.003. hectare şi se
suprapune în proporţie de 36% peste teritoriul administrativ al judeţului Arad (RO0051)
şi în proporţie de 64% peste teritoriul administrativ al judeţului Hunedoara (RO0053).
Suprafaţa ROSPA 0029 – Defileul Mureşului Inferior-Dealurile Lipovei este de
55.66,3 hectare şi se suprapune în proporţie de 54% peste teritoriul administrativ al
judeţului Arad (RO0051), 11,2 peste judeţul Hunedoara (RO0053) şi în proporţie de
34,8% peste teritoriul administrativ al judeţului Timiş (RO0054).
Tipuri de ecosisteme şi habitate.

ROSCI 0064 – Defileul Mureşului se remarcă prin prezenţa unui habitat de
interes comunitar - 91M0 Păduri balcano-panonice cu cer, gorun şi gârniţă (Quercus
petraea, Q. cerris, Q. frainetto), habitat ce ocupă circa 20% din suprafaţa sitului.
Conform datelor de specialitate, pe teritoriul sitului şi în vecinătatea sitului mai
apar şi alte asociaţii vegetale. Dominantă ca întindere este asociaţia Carpino-Fagetum.
Pentru documentare s-a folosit informaţia ştiinţifică existentă [Doniţă et al., 2005],
rezultând următoarea listă:
R4118 - Păduri dacice de fag (Fagus sylvatica) şi carpen (Carpinus betulus) cu

Dentaria bulbifera
Asociaţii vegetale: Carpino-Fagetum Paucă 1941
Tipuri de ecosisteme: 4116 Făget cu Asperula-Asarum-Stelaria, 4216 Făget cu
carpen cu Asperula-Asarum-Stellaria, 4316 Făget amestecat cu Asperula-Asarum-
Stellaria
Valoare conservativă: redusă.
R4119 - Păduri dacice de fag (Fagus sylvatica) şi carpen (Carpinus betulus) cu

Carex pilosa
Asociaţii vegetale: Carpino-Fagetum Paucă 1941
Tipuri de ecosisteme: 4125 Făget cu Carex pilosa, 4225 Făget cu carpen cu
Carex pilosa. Valoare conservativă: redusă.
R4124 - Păduri dacice de gorun (Quercus petraea), fag (Fagus sylvatica) şi

carpen (Carpinus betulus) cu Lathyrus hallersteinii
Asociaţii vegetale: Lathyro hallersteinii-Carpinetum Coldea 1975
53
Tipuri de ecosisteme: 5216 Gorunet cu carpen cu Asperula-Asarum-Stellaria,
4616 Goruneto-făget cu Asperula-Asarum-Stellaria. Valoare conservativă: moderată.
Caracteristicile generale ale sitului ROSCI 0064 – Defileul Mureşului sunt
următoarele:
ROSPA
0029 – Defileul
Mureşului Inferior-
Dealurile Lipovei
se
caracterizează printr-o
zonă deluroasă cu multe păduri compacte de foioase şi zone deschise de o valoare rar
întâlnită dealugul Mureşului. Habitatele foarte diversificate permit stabilirea unui număr
mari de specii care sunt afectate de activitatea umană doar într-o foarte mică măsură.
În pădurile de cer, gorun şi gârniţă din sit, cuibăreşte o mare populaţie de
ciocănitoare de stejar. Întâlnim efective importante la nivel naţional din 4 specii de
răpitoare, acest lucru fiind posibil din cauza condiţiilor excelente de cuibărit (păduri
bătrâne) şi de vânătoare. Cel mai important loc de hrănire al răpitoarelor şi al berzelor
albe şi negre este în lunca Mureşului, pajiştile de aici fiind indispensabile şi populaţiei
de cristel de câmp. În zonele deschise cu pâlcuri de copaci şi tufărişuri găsim silvia
porumbacă, caprimulgul şi sfrânciocul cu fruntea neagră.
Caracteristicile generale ale sitului Defileul Mureşului Inferior-Dealurile

Lipovei sunt următoarele:
Speciile care pot fi afectate prin implementarea PP.
ROSCI 0064 – Defileul Mureşului se evidenţiază prin prezenţa următoarelor

specii enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE, specii care pot fi
afectate :
Specii de mamifere:
1324 - Myotis myotis (Liliac comun);
1306 - Rhinolophus blasii (Liliacul cu potcoavă a lui Blasius);
54
1304 - Rhinolophus ferrumequinum (Liliacul mare cu potcoavă);
1303 – Rhinolophus hipposideros (Liliacul mic cu potcoavă).
Specii de amfibieni şi reptile:

1188 - Bombina bombina (Buhai de baltă cu burta roşie);
1193 - Bombina variegata (Buhai de baltă cu burta galbenă);
Specii de nevertebrate:
4020 - Pilemia tigrina (Croitor marmorat)
ROSPA 0029 – Defileul Mureşului Inferior-Dealurile Lipovei ocupă areal situat

pe dealurile înalte ale Lipovei, la limita bazinelor hidrografic Mureş şi Bega, caracterizat
de vegetaţie mixtă (foiase, conifere), se protejează pentru:
C1 – specii de interes conservativ global – 1 specie: cristelul de câmp (Crex
crex);
C6 – populaţii importante din specii ameninţate la nivelul Uniunii Europene –
13 specii acvila ţipătoare mică (Aquila pomarina), viespar (Pernis apivorus), barză
neagră (Ciconia nigra), barză albă (Ciconia ciconia), caprimulg (Caprimulgus
europaeus) ciocănitoare de stejar (Dendrocopos medius), şerpar (Circaetus gallicus),
acvilă mică (Hieraaetus pennatus), ciocănitoare neagră (Dryocopus martius), ghionoaie
sură (Picus canus), huhurez mare (Strix uralensis), sfrânciocul cu frunte neagră (Lanius
minor) şi silvie porumbacă (Sylvia nisoria).
55
Alături de speciile enumerate anterior şi cuprinse în formularele standard ale
celor două situri, mai pot fi afectate speciile de flora şi faună comuna ce se regăsesc în
zona proiectului propus.
Date despre prezenţa, localizarea, populaţia şi ecologia speciilor şi/sau
habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafaţa şi în imediata vecinătate a
PP, menţionate în formularul standard al ariei naturale protejate de interes
comunitar.
De menţionat este faptul că formularul standard al ariei naturale protejate
(ROSCI0064 – Defileul Mureşului) nu are menţionat niciun taxon vegetal, iar ca
habitate de interes comunitar apare unul singur, respectiv 91M0 Păduri balcano-
panonice cu cer, gorun, gârniţă (Quercus petraea, Q. cerris, Q. frainetto), care nu se află
în aria în care este prevăzută dezvoltarea viitorului PP.
Flora de interes comunitar prezentă pe suprafaţa şi în imediata vecinătate a
P.U.Z. – Zonă de producţie / exploatare şi prelucrare diabaz / Bătuţa II.
diabaz, aflate în extravilanul localităţii Bătuţa au avut, în epoca precedentă
56
treptat formându-se pâlcuri de tufişuri cu aspect arboricol.
În studiul de evaluarea adecvată este prezentată lista floristică, însumând un
număr de 91 taxoni (3 specii Polypodiophyta, 88 specii Magnoliophyta), rezultată în
urma deplasărilor pe teren şi a semnalărilor din literatura de specialitate a fost verificată
în vederea identificării unor taxoni specificaţi în anexele nr. 3, nr. 4 (A şi B) şi nr. 5A ale
OUG 57/2007. Dintre speciile semnalate în zona de desfăşurare a proiectului, nici una
nu figurează în anexele menţionate ale OUG 57/2007.
De asemenea autorul a efectuat o altă verificare pentru a evidenţia eventuali
taxoni periclitaţi (conform Dihoru et Negrean, 2009), nefiind identificat nici un alt
taxon. Specii de plante citate în formularul standard Natura 2000 a sitului Defileul
Mureşului nu există, aşa cum nu sunt citate nici alte specii semnificative pentru acest
site Natura 2000.
În cadrul biodiversităţii cormofloristice specifice zonei în care se doreşte
dezvoltarea viitorului proiect pondere mai însemnată o deţin unele familii ca Asteraceae,
Lamiaceae, Boraginaceae, Rosaceae, Fagaceae, Ranunculaceae, celelalte fiind
reprezentate printr-un număr mai redus de specii (vezi anexă Tabel taxoni).
Vegetaţia prezentă pe suprafaţa şi în imediata vecinătate a proiectului Unitate

de exploatare şi prelucrare diabaz / Bătuţa II.
Decelarea cenozelor vegetale şi identificarea lor s-a făcut de către autorul
Studiului de evaluare adecvată pe seama observaţiilor din timpul deplasărilor din teren,
precum şi a lucrărilor de specialitate care fac referire la vegetaţia zonei în care se doreşte
dezvoltarea viitorului proiect (Ardelean, 2006, Pop, 1978).
Conform datelor de specialitate, pe teritoriul de dezvoltare a proiectului au fost
identificate un număr de 1 asociaţie vegetală. Dominantă ca întindere, ocupând practic
întreaga suprafaţă pe care se va desfăşura viitorul PP, este asociaţia Carpino-Fagetum.
În imediata vecinătate a PP NU a fost identificat habitatul prioritar 91M0 -

Păduri balcano-panonice cu cer, gorun şi gârniţă (Quercus petraea, Q. cerris, Q.
frainetto). Prezentăm în continuare descrierea acestuia, conform literaturii de specialitate
(Mountford et al., 2008):
Pădurile sub-continentale termo-xerofile de cer (Quercus cerris), gorun
(Quercus petraea) şi gârniţă (Quercus frainetto) sunt răspândite în regiunile colinar-
deluroase panonice şi nord-balcanice. De remarcat este prezenţa arţarului tătărăsc (Acer
tataricum), specie continentală, în timp ce specii tipic submediteraneene, cum sunt
carpiniţa (Carpinus orientalis) şi ghimpele (Ruscus aculeatus) lipsesc sau sunt întâlnite
sporadic (a doua specie).
Habitatul este răspândit în special în Banat, Crişana şi Dobrogea şi sporadic în
alte regiuni, fiind citat ca prezent în Defileul Mureşului, la altitudini cuprinse între 250-
500 (800) m, cu temperaturi medii anuale între 10-7,50C şi precipitaţii medii anuale
între 700-900 mm. Relieful este reprezentat prin versanţi mediu până la puternic
înclinaţi, cu expoziţii mai frecvent însorite. Solurile sunt brune, profunde, dezvoltate pe
substrat calcaros, de andezit, bazalt, loess, argilă sau nisip. Factoriul limitativ este
deficitul hidric estival.
Specii dominante: Quercus petraea, Q. dalechampii, Q. polycarpa, Q. cerris, Q.
frainetto, Acer tataricum, Tilia tomentosa, Ligustrum vulgare, Euonymus europaeus,
Festuca heterophylla, Carex montana, Poa nemoralis, Potentilla alba, Potentilla
57
micrantha, Tanacetum corymbosum, Campanula persicifolia, Digitalis grandiflora, Vicia
cassubica, Viscaria vulgaris, Lychnis coronaria, Achillea distans, Silene nutans,
Hieracium sabaudum, Galium schultesii, Lathyrus niger, Peucedanum oreoselinum,
Helleborus odorus, Asperula taurina, Luzula forsteri, Brachypodium sylvaticum, Crocus
flavus, Carex praecox.
Măsuri de conservare necesare: limitarea tăierilor la cele de conservare, care să
promoveze regenerarea speciilor de quercinee (gorun, gârniţă, cer), interzicerea
păşunatului şi colectării de către localnici a plantelor ierboase cu valoare economică.
Fauna de interes naţional şi/sau comunitar prezentă pe suprafaţa şi/sau în

imediata vecinătate a Proiectului Unitate de exploatare şi prelucrare diabaz /
Bătuţa II.
Pentru identificarea speciilor de interes naţional şi/sau comunitar din zona PP s-
au efectuat observaţii de către autorul SEA, pe parcursul a patru anotimpuri. Suprafaţa
de studiu este suprafaţa proiectului la care s-a adăugat perimetral o arie de siguranţa de 1
km laţime.
Speciile de animale de interes naţional şi/sau comunitar identficate pe suprafata
sau în imediata vecinătate a PP sunt următoarele:
1. Muscardinus avellanarius (Linnaeus 1758) – pârşul de alun
Au fost identificaţi 7 indivizi pe suprafaţa de studiu. Se întâlneşte în toate
pădurile de pe suprafaţa sitului Natura 2000.
2. Lepus europaeus (Pallas, 1778 ) – iepure de câmp
A fost identificat un singur individ pe suprafaţa de studiu. Se întâlneşte în toate
pădurile şi câmpiile de pe suprafaţa sitului Natura 2000.
3. Felis silvestris silvestris (Schreber, 1775) – pisica sălbatică
Au fost identificate urmele activităţii speciei în zona de studiu, fără a putea fi
identificat fizic în teren. Considerăm că suprafaţa de studiu (suprafaţa PUZ la care am
adăugat perimetral o fâşie de siguranţă de 1 km) este utilizată doar pentru hrănire, fiind
pisibilă existenţa unui număr de maxim 1-2 indivizi.
4. Vulpes vulpes (Linnaeus 1758) – vulpe
La 500 m de drumul de acces din DN 7, pe marginea drumului national a fost
zarit un exemplar, fără ai putea fi identificate urmele fizic în teren. Considerăm că
suprafaţa de studiu (suprafaţa PUZ şi perimetrul de siguranţă) este utilizată doar pentru
hrănire, fiind pisibilă existenţa unui număr de maxim 1-2 indivizi pe suprafaţa efectivă a
carierei.
5. Capreolus capreolus (Gray, 1821 ) – căprioara
Au fost identificate urmele activităţii a 2-3 exemplare, iar un exemplar a fost
identificat fizic în teren. Considerăm că suprafaţa de studiu (suprafaţa PUZ) este
utilizată pentru hrănire, fiind pisibilă existenţa unui număr de maxim 5 indivizi pe
suprafaţa efectivă a carierei.
6. Sus scrofa (Linnaeus 1758 ) – mistreţ
Au fost identificate urmele activităţii a 3-5 exemplare, fără a fi fost identificat
fizic în teren nici măcar un exemplar. Considerăm că suprafaţa de studiu (suprafaţa
PUZ) este utilizată pentru hrănire, fiind pisibilă existenţa unui număr de maxim 5
indivizi pe suprafaţa efectivă a carierei.
7. Myotis myotis (Borkhausen, 1797) – liliacul comun
În zonă au fost identificaţi 3 indivizi, care folosesc arealul studiat doar la limita
acestuia, pentru hrănire. Se întâlneşte pe toată suprafaţa sitului Natura 2000.
58
8. Rhinolophus ferrumequinum (Schreber, 1774) – liliacul mare cu potcoavă
Au fost observaţi în timp, 4 indivizi care folosesc parte din suprafaţa studiată
pentru hrănire, în principal desfăşurându-şi activitatea la limita dintre suprafaţa PUZ şi
DN7. Se întâlneşte pe toată suprafaţa sitului Natura 2000.
9. Rhinolophus hipposideros (Bechstein, 1800) – liliacul mic cu potcoavă
Au fost identificati 2 indivizi pe suprafaţa de studiu. Foloseste suprafata în cauză
doar pentru hrănire, întâlnindu-se pe toată suprafaţa sitului Natura 2000.
10. Phasianus colchicus (Linnaeus 1758 ) – fazan
Au fost identificati 2 indivizi pe suprafaţa de studiu în apropiere de DN 7.
Foloseste suprafaţa în cauză pentru hrănire şi adăpost pe timpul iernii, întâlnindu-se pe
suprafeţe întinse din ROSCI 0064 – Defileul Mureşului şi ROSPA 0029 – Defileul
Mureşului Inferior-Dealurile Lipovei.
11. Carduelis carduelis (Linneus, 1758) – sticletele
La nivelul suprafeţei studiate au fost identificaţi 7 indivizi. Având în vedere
biologia şi ecologia speciei, considerăm că aceasta poate utiliza suprafaţa analizată atât
pentru hrănire cât şi pentru reproducere.
12. Carduelis spinus (Linneus, 1758) – scatiul
În zona amplasamentului au fost zărite un număr de 5 exemplare. La nivelul sitului
populaţia este destul de bine reprezentată.
13. Streptopelia decaocto (Frivaldszky, 1838 ) – guguştiuc
A fost întâlniţi un număr de 7 exemplare în zona DN 7 şi a drumului de acces de
lângă DN7. La nivelul sitului populaţia este bine reprezentată în jurul localităţilor din
sit.
14. Coccothraustes coccothraustes (Linneus, 1758) – bot gros
A fost întâlnit un exemplar în zona drumului de acces de lângă DN7. La nivelul
sitului populaţia este destul de bine reprezentată în păduri.
15. Dendrocopos leucotos (Bechstein, 1803) – ciocănitoarea mare
În zona studiată au fost identificaţi 2 indivizi. Suprafaţa PP poate fi folosită
integral de specie, atât pentru hrănire cât şi pentru reproducere. La nivelul sitului Natura
2000 ocupă spaţii largi, în toate suprafeţele împădurite.
16. Dendrocopos medius (Linnaeus, 1758) – ciocănitoarea de stejar
La nivelul suprafeţei studiate a fost identificat 1 individ. Având în vedere biologia
şi ecologia speciei, considerăm că aceasta poate utilize suprafaţa analizată atât pentru
hrănire cât şi pentru reproducere. La nivelul sitului ocupă aceleaşi suprafeţe ca şi
Dendrocopos leucotos, regăsindu-se pe toate suprafeţele împădurite.
17. Dendrocopos syriacus (Hemprich & Ehrenberg, 1833) – ciocănitoarea de
grădină
Au fost identificaţi 4 indivizi pe suprafaţa analizată. Zona studiată poate fi
utilizată de specie atât pentru hrănire cât şi pentru reproducere, aceasta regăsindu-se pe
aproape toată suprafaţa sitului Natura 2000.
18. Picus canus (Gmel., 1788) – ghionoaie sură
A fost identificat un singur individ pe suprafaţa PUZ, specia putând utiliza zona
pentru hrănire şi mai puţin pentru reproducere. Ocupă aproape toate suprafeţele
împădurite din interiorul sitului Natura 2000.
19. Ficedula albicollis (Bechst., 1795) – muscar gulerat
Au fost identificaţi 3 indivizi pe suprafaţa analizată. Arealul studiat poate fi
utilizat de specie pentru hrănire şi mai puţin pentru reproducere, având în vedere că în
59
zona studiată nu există arbori bătrâni cu scorburi. Specia se întâlneşte în toate pădurile
de pe suprafaţa sitului Natura 2000.
20. Oriolus oriolus (Linnaeus, 1758) – grangurul
A fost auzit cântatul unui singur exemplar de grangur pe suprafaţa studiată. La
nivelul sitului populaţia este bine reprezentată în păduri.
21. Sturnus vulgaris (Linnaeus, 1758) – graurul comun
Au fost identificaţi 7 indivizi pe suprafața analizată. Zona studiată poate fi
22. Pernis apivorus (Linnaeus, 1758) – viesparul
Nu au fost identificate cuiburi ale speciei în interiorul suprafeţei analizate. Au
fost identificaţi doar indivizi survolând coronamentul de pe teritoriul aferent PUZ.
Specia îşi desfăşoară activitatea pe întreaga suprafaţă a sitului Natura 2000.
23. Garrulus glandarius (Linnaeus, 1758) – gaiţa
24. Pica pica ( ) – coţofana
25. Corvus frugilegus (Linnaeus, 1758) – cioara de semănătură
suprafaţa sitului Natura 2000.
26. Lacerta agilis (Linnaeus, 1758) - şopârla de nisip(cenusie)
A fost identificat un individ, în zona de acces la suprafaţa de studiu, în preajma
DN7. Specia are o răspândire largă în situl Natura 2000, regăsindu-se atât în zona de
luncă a Mureşului, cât şi în zonele de deal, pe suprafeţele înierbate, cu tufărişuri, la
marginea drumurilor şi în apropierea lizierei pădurii.
27. Lacerta viridis (Laurenti, 1768) – guşterul
Au fost identificaţi 2 indivizi, în zona de acces la suprafaţa PUZ-ului, în preajma
DN7, şi în zona defrişată de sub liniile de înaltă tensiune. Specia are o răspândire largă
în situl Natura 2000, regăsindu-se atât în zona de luncă a Mureşului, cât şi în zonele de
deal, pe suprafeţele înierbate, cu tufărişuri, la marginea drumurilor şi în apropierea
lizierei pădurii.
28. Bombina variegata (Linnaeus, 1758) – buhaiul de baltă cu burta galbenă
Au fost întâlnite 2 de exemplare în bălţile temporare de pe lângă valea Cipului.
La nivelul sitului ocupă suprafeţe foarte largi, pe aproape toată întinderea acestuia, din
lunca Mureşului şi până pe versanţii dealurilor, în bălţi temporare şi în pâraie.
29. Rana arvalis (Nilsson, 1842) – broasca cenuşie
Au fost identificate 3 exemplare, în pârâul care curge de la baza versantului ce
reprezintă suprafaţa de studiu.
30. Rana dalmatina (Bonaparte, 1840) – broasca roşie de pădure
Au fost întâlniţi 2 indivizi, în litiera pădurii din zona studiată. Specia este
întâlnită frecvent la nivelul întregului sit, mai cu seamă în litiera pădurii, dar şi în zonele
înierbate din luminişuri şi zonele deschise de şes.
60
31. Bufo bufo (Linnaeus, 1758) – broasca râioasă brună
Au fost întâlniţi 4 indivizi, în litiera pădurii din interiorul zonei analizate. La
nivelul sitului ocupă suprafeţe largi, în special în litiera pădurii dar şi în pajiştile din
lunca Mureşului.
32. Hyla arboricola (Taylor, 1941) – brotacelul
Au fost întâlniţi 3 indivizi, pe vegetaţia din interiorul zonei analizate. La nivelul
sitului ocupă suprafeţe largi, în special în zona pădurii dar şi în pajiştile din lunca
Mureşului.
33. Rana esculenta (Linnaeus, 1758) – broască mică de lac, broască verde
A fost identificat un singur exemplar, în apa văii Cipului. La nivelul sitului ocupă
suprafeţe largi, în special în litiera pădurii dar şi în pajiştile din lunca Mureşului.
34. Lucanus cervus (Linnaeus, 1758) – rădaşca
Au fost identificat 1 individ pe suprafaţa studiată. La nivelul sitului este larg
răspândit în toate zonele împădurite.
35. Morimus funereus (Mulsant, 1863) – croitoul cenuşiu
Au fost identificaţi 2 indivizi pe suprafaţa PUZ. La nivelul sitului ocupă
aproximativ acelaşi areal ca şi Cerambyx cerdo, pe versanţii din apropierea luncii
Mureşului.
36. Coenagrion ornatum (Selys, 1850) - ţărăncuţă
A fost identificat 1 individ pe suprafaţa studiată, între DN7 şi cursul Mureşului.
La nivelul sitului este întâlnită în toate zonele umede.
4.5.2. Impactul prognozat şi măsuri de diminuare a impactului

• Statutul de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar.
Speciile de plante şi habitatele care vor fi afectate nu au niciun statut de conservare

reglementat.
Statutul de conservare al speciilor de animale de interes comunitar, este următorul:
1. Muscardinus avellanarius (Linnaeus 1758) – pârşul de alun: favorabil.

2. Lepus europaeus (Pallas, 1778 ) – iepure de câmp: favorabil.
3. Felis silvestris silvestris (Schreber, 1775) – pisica sălbatică: favorabil.
4. Vulpes vulpes (Linnaeus 1758 ) – vulpe: mediu.
5. Capreolus capreolus (Gray, 1821 ) – căprioara: favorabil.
6. Sus scrofa (Linnaeus 1758 ) – mistreţ: favorabil.
7. Myotis myotis (Borkhausen, 1797) – liliacul comun: favorabil.
8. Rhinolophus ferrumequinum (Schreber, 1774) – liliacul mare cu potcoavă: mediu.
9. Rhinolophus hipposideros (Bechstein, 1800) – liliacul mic cu potcoavă: mediu.
10. Phasianus colchicus (Linnaeus 1758 ) – fazan: favorabil.
11. Carduelis carduelis (Linneus, 1758) – sticletele: favorabil.
12. Carduelis spinus (Linneus, 1758) – scatiul: favorabil.
13. Streptopelia decaocto (Frivaldszky, 1838 ) – guguştiuc: favorabil.
14. Coccothraustes coccothraustes (Linneus, 1758) – bot gros: mediu.
15. Dendrocopos leucotos (Bechstein, 1803) – ciocănitoarea mare: favorabil.
16. Dendrocopos medius (Linnaeus, 1758) – ciocănitoarea de stejar: favorabil.
61
17. Dendrocopos syriacus (Hemprich & Ehrenberg, 1833) – ciocănitoarea de grădină:
favorabil.
18. Picus canus (Gmel., 1788) – ghionoaie sură
19. Ficedula albicollis (Bechst., 1795) – muscar gulerat: mediu.
20. Oriolus oriolus (Linnaeus, 1758) – grangurul: mediu.
21. Sturnus vulgaris (Linnaeus, 1758) – graurul comun: favorabil.
22. Pernis apivorus (Linnaeus, 1758) – viesparul: nefavorabil.
23. Garrulus glandarius (Linnaeus, 1758) – gaiţa: favorabil.
24. Pica pica (Linnaeus, 1758 ) – coţofana: favorabil.
25. Corvus frugilegus (Linnaeus, 1758 ) – cioara de semănătură: favorabil.
26. Lacerta agilis (Linnaeus, 1758) - şopârla de nisip: favorabil.
27. Lacerta viridis (Laurenti, 1768) – guşterul: favorabil.
28. Bombina variegata (Linnaeus, 1758) – buhaiul de baltă cu burta galbenă: favorabil.
29. Rana arvalis (Nilsson, 1842) – broasca cenuşie: favorabil.
30. Rana dalmatina (Bonaparte, 1840) – broasca roşie de pădure: favorabil.
31. Bufo bufo (Linnaeus, 1758) – broasca râioasă brună: favorabil.
32. Hyla arboricola (Taylor, 1941) – brotacelul: favorabil.
33. Rana esculenta (Linnaeus, 1758) – broască mică de lac, broască verde: favorabil.
34. Lucanus cervus (Linnaeus, 1758) – rădaşca: favorabil.
35. Morimus funereus (Mulsant, 1863) – croitoul cenuşiu: favorabil.
36. Coenagrion ornatum (Kirby, 1890) - ţărăncuţă: favorabil.
• Relaţiile structurale şi funcţionale care creează şi menţin integritatea ariei

naturale protejate de interes comunitar.
Situl Natura 2000 ROSCI0064 Defileul Mureşului, desemnat ca sit de

importantă comunitară (SCI) se întinde pe o suprafaţă de cca 32003 ha.
Aproape jumătate din suprafaţa sitului prezintă un substrat din nisipuri şi argile.
Pondere importantă au şi rocile eruptive şi pietrişurile. Un procent relativ mare îl ocupă
gresiile, marnele, calcarele. La nordul sitului există substratul formaţiunilor neogene, la
sud de Mureş arii de afloriment ale depozitelor neogene, în zona Căprioara Burjuc arii
de afloriment ale formaţiunilor eruptive neogene, iar de-a lungul Mureşului există o
cuvertură cuaternară.
Pe teritoriul sitului se regăseste un bazin hidrografic: Bazinul Mureşului. Acesta
are numeroşi afluenţi cu un debit scăzut. Mureşul în interiorul sitului se întinde pe o
lungime de cca. 80 km şi ocupă în sit o suprafaţă de cca. 1000 ha. Mureşul în acest
sector se încadrează în clasa de calitate a II -a de calitate. La intrarea în sit debitul mediu
este de 157 m3/s, iar la ieşirea din sit este de 179 m3/s. Se remarcă pe acest sector
concentraţii mari de cadmiu şi cupru ca urmare a activităţii miniere din amonte. După
Deva, Mureşul este dominat de reprezentaţii anelidelor din clasa Oligochaeta datorită
infuziilor de ape neepurate şi indică o puternică eutrofizare. Afluenţii Mureşului sunt
cca. 280 şi au o lungime totală de peste 300 km, 80% din această lungime are un
caracter de permanenţă.
Cea mai mare pondere o au solurile argiloiluviale podzolice şi soluri
argiloiluviale brune podzolite.
62
Altitudinile minime sunt 125 m de-a lungul Râului Mureş, iar cele maxime de
450m la nord de acest râu. Altitudinea medie este de cca. 250 m. Relieful nu este foarte
accidentat, dealurile având culmi rotunde.
Zona este supusă unui climat continental temperat cu temperaturi medii anuale de
O
11 C. Luna cea mai friguroasă este ianuarie, iar cea mai călduroasă este iulie. Regimul
pluviometric este moderat cu o medie multianuală de 750 mm, minima lunară se
înregistrează în luna februarie. Substratul acestui sit pe cea mai mare parte este format
din nisipuri şi pietrişuri, iar solurile argiloiluviale sunt cele mai răspândite. Zona este
puternic băzdrată de afluenţii Mureşului, care în proporţie de 80% au un caracter
permanent, pe un relief puţin accidentat şi cu o înălţime maximă de 400 m.
Defileul Mureşului este constituit în mare parte din ecosisteme forestiere, care
reprezintă (70%) din suprafaţa totală a sitului. Acest procent destul de ridicat este
determinat şi de proporţia mare a păşunilor împădurite în ultimii 60 de ani. În cea mai
mare parte pădurile sunt constituite din foioase din care proporţia cea mai mare o are
cerul (Quercus cerris), gorunul (Quercus petraea), carpenul (Carpinus betulus) şi fagul
(Fagus syilvativa). Acestea sunt însoţite uneori, dar în proporţii mult mai reduse de
specii valoroase cum este cireşul (Prunus avium), sorbul (Sorbus torminalis) sau părul
pădureţ (Pyrus sylvestris). În acest tip de ecosistem se regăsesc cele mai multe habitate
de interes european.
Datorită cultivării arţarului american în parcuri de-a lungul Mureşului există
arborete cu această specie care se regenerează foarte uşor şi elimină speciile autohtone.
Arţarul american este răspândit mai ales de-a lungul Mureşului.
Ecosistemul cu ponderea cea mai mare adăposteşte şi cele mai multe specii de
intres european, care depind foarte mult de prezenţa lemnului mort. Extragerea
lemnului mort din pădure reprezintă una din practicile forestiere constante, care
afectează numeroase specii de interes comunitar. Astfel numeroasele specii de
ciocănitori cuibăresc şi se hrănesc în cea mai mare parte în lemnul uscat pe picior sau
cel căzut la pământ, precum şi în arborii seculari valoroşi.
Mureşul are o lungime de cca. 80 de km în interiorul sitului afluenţii săi cu un
curs mai mult sau mai puţin permanent însumează o reţea de 300 km liniari. De această
bogată reţea hidrografică depinde prezenţa habitatului forestier 91EO*, dar şi
numeroasele specii de apă care migrează, se hrănesc sau cuibăresc aici. De aceste zone
umede depinde specia de libelule Ophiogomphus cecilia, dar şi patru specii de peşti de
interes comunitar.
De zonele urbanizate depinde menţinerea barzei albe, care cuibăreşte în cel
puţin o locaţie din fiecare localitate din sit. Datorită faptului că zona este depopulată şi
multe case sunt în paragină s-a înregistrat prezenţa în aceste zone a 4 specii de lilieci de
interes comunitar.
Lista tipurilor de ecosisteme, a habitatelor şi speciilor prezente este anexată.
Habitatul principal al sitului este unul forestier: 91M0- Păduri panonic-balcanice
cu cer şi gorun.
Diversitatea de habitate din interiorul sitului contribuie foarte mult la
diversitatea ornitologică din Defileul Inferior al Mureşului.
Zonele împădurite caracterizate prin păduri aluviale necesită măsuri de
conservare. Ele adăpostesc locuri de cuibărire pentru răpitoare cum sunt acvila
ţipătoare mică, stârcul cenuşiu, egreta mică, ghionoaia sură, ciocănitoarea de pădure,
63
şorecar comun. Buna conservare a acestor păduri depinde de succesul menţinerii
dinamicii hidrologiei râului Mures. Neintervenţia antropică care este deja practicată
în cea mai mare parte din aceste păduri, este un mod de gestiune adaptat la
funcţionarea pădurilor aluviale. Acestea trebuie aplicate şi pentru zonele mai
remarcabile, cum sunt cele împădurite şi care se găsesc în afara fondului forestier al
României.
• Justificarea privind legătura planului cu managementul conservării ariei
naturale protejate
ROSCI0064 Defileul Mureşului este un sit desemnat pentru protecţia spciilor şi

habitatelor de importanta comunitară (SCI), situat în regiunea de Vest a României, pe
teritoriul administrativ a trei judeţe: Arad, Hunedoara şi Timiş. Se regăseşte pe teritoriul
administrativ a 10 comune: Bârzava, Vărădia de Mureş, Săvârsin, Petris, Zam, Burjuc,
Gurasada, Bata, Birchis, Margina, şi ocupă o suprafaţă de 32003ha. Includerea
teritoriului în situl respectiv este resimţită de comunitatea locală ca un aspect pozitiv. O
parte din intravilanul unor localităţi este în interiorul sitului. În interiorul localităţilor
din apropierea şi vecinătatea sitului locuiesc 23.108 locuitori, conform recensământului
din anul 2002. În interiorul sitului locuiesc permanent cca. 2.595 de persoane. Cei mai
puţini locuitori se regăsesc în satul Bulza (34 locuitori). Populaţia care locuieşte în
interiorul sitului este formată în cea mai mare parte din oameni în vârstă, care alături
de cea mai mare parte dintre tineri se ocupă cu gospodăria proprie şi lucrul
terenurilor pe care le deţin. Doar o mică parte din populaţie lucrează în alte localităţi
mai mari din afara sitului.
În cadrul sitului sunt trei rezervaţii naturale desemnate la nivel naţional, toate în
Judeţul Hunedoara, Pădurea Pojoga – 22,77 ha, Calcarele de la Godinesti – 6ha şi
Calcarele de la Boiu de Sus – 50ha. Rezervaţiile naturale ocupă 0,25% din toată
suprafaţa sitului, Peştera de la Boiu de Sus şi Peştera Godinesti adăposteind speciile de
lilieci Eptesicus serotinus, Liliacul cu aripi late (specie vulnerabilă pentru România) şi
Rhinolophus blasii (Liliacul cu potcoavă a lui Blasius). Pădurea Pojoga conţine un
arboret de fag cu Ruscus aculeatus. În rezervaţiile naturale desemnate la nivel naţional
toate activităţile umane sunt restricţionate, fiind permisă doar vizitarea acestora în scop
turistic.
Regiunea este desemnată şi ca Zonă de Importanţă Avifaunistică. Limitele nu
concordă cu limitele sitului Natura 2000, AIA fiind de cca. 3 ori mai mare.
Speciile Aquila pomarina, Caprimulgus europaeus, Ciconia nigra, Circaetus
gallicus, Dendrocopos medius, Dryocopus martius, Hieraaetus pennatus, Lanius minor,
Pernis apivorus, Picus canus, Strix uralensis, Sylvia nisoria, Alcedo atthis, Lullula
arborea sunt cele considerate calificative pentru desemnarea ca AIA.
Tipurile de proprietăţi de pe suprafaţa sitului sunt împărţite astfel:
- proprietate de stat, 38% din suprafaţă, respectiv cca. 12.160 ha; Statul român deţine
în proprietate cursul Râului Mureş şi cea mai mare parte din păduri,
- proprietate a comunei, 21% din suprafaţă, respectiv cca. 6.720 ha; Primăriile deţin o
mică parte din păduri şi majoritatea păşunilor,
- persoane fizice, 41% din suprafaţă, respectiv cca. 13.120 ha, Deţin în principal
terenurile arabile, fâneţele şi peste o treime din păduri. În general proprietăţile sunt
foarte mici şi ca urmare pentru stabilirea măsurilor de management e nevoie de
contactarea a numeroşi proprietari.
64
Se constată o tendinţă de depopulare a zonei, mulţi tineri stabilindu-se la oraşe.
Ca urmare a retrocedării terenurilor agricole şi a pădurilor care nu este încheiat pentru
România, cea mai mare parte a terenurilor din sit vor fi în proprietate privată. Acestea
deţin şi în acest moment cea mai mare pondere. Majoritatea proprietarilor sunt mici
proprietari care deţin cca. 1 hectar în proprietate.
Cele mai multe terenuri din interiorul sitului sunt în proprietate privată (41%),
urmată de proprietatea de stat (38%). Proprietarii privaţi deţin în cea mai mare parte
terenuri arabile, fâneţe, livezi, grădini (cca. 7.000 ha), media unei proprietăţi fiind în
jurul unui hectar. Ca urmare sunt peste 7.000 de deţinători privaţi de astfel de terenuri în
interiorul sitului. Exploataţiile agricole sunt deseori mărginite de tufărişuri şi canale care
au marginile acoperite cu arbori sau tufărişuri. O parte din aceşti proprietari deţin şi
păduri în proprietate care sunt gospodărite de ocoalele silvice de stat aflate în subordinea
Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva sau ocoale silvice particulare care au început să
funcţioneze de doar 4 ani. Tot ei deţin majoritatea livezilor şi fâneţelor care sunt folosite
ca locuri de cuibărire pentru Crex crex şi pentru Dendropopos syriacus.
70% din teritoriul sitului este acoperit de terenurile împădurite. Acest procent
ridicat se datorează numeroaselor păduri şi păşuni împădurite care se găsesc în interiorul
sitului Natura 2000. Pădurile din acest teritoriu sunt administrate de Regia Naţională a
Pădurilor prin trei direcţii silvice care au sediul în Arad, Deva şi Timişoara, respectiv
prin sase ocoale silvice teritoriale. Există, de asemenea, şi trei ocoale silvice private.
Întru-cât procesul de retrocedare a pădurilor vechilor proprietari nu a fost încheiat în
această regiune, o mare parte din păduri care acum sunt în proprietatea statului vor fi
retrocedate în special marilor proprietari care au deţinut suprafeţe întinse în acestă
regiune înainte de 1945.
În proprietatea celor 10 consilii locale este 17% din suprafaţa sitului
respectiv cca. 5.440 ha. Primăriile deţin cele mai multe păşuni din acest teritoriu,
precum şi majoritatea păşunilor împădurite în decursul timpului. Aceste păşuni
împădurite în care păşunatul nu mai este posibil în acest moment, ocupă o suprafaţă de
3200 ha în interiorul sitului Natura 2000, adăpostind o mare biodiversitate, care
rivalizează cu suprafeţele împădurite de zeci de mii de ani. Datorită lucrărilor de
regularizare a râului din cursul secolului al XIX - lea, prin care o parte din meandrele
râului au fost tăiate pentru a scădea riscului inundării localităţilor limitrofe, consiliile
locale deţin în proprietate majoritatea bălţilor şi terenurilor umede din acest sit.
Acestea sunt foarte importante pentru speciile de păsări de ape care le folosesc
ca locuri de cuibărire, migrare şi hrănire tot timpul anului.
Luând în considerare situaţia existentă, privitor la statutul de conservare a
speciilor şi habitatelor, structura şi funcţionalitatea ecosistemelor, precum şi activităţile
umane desfăşurate în sit, nu se preconizează a apărea evoluţii semnificative şi schimbări
în starea ariei protejate. Pe viitor, se preconizează posibila apariţie a unor schimbări
punctiforme, de mică anvergură, datorate în principal posibilii schimbări a destinaţiei
unor terenuri sau unor activităţi umane, însă acestea vor putea fi remediate sau evitate
prin implicarea custozilor ariei protejate şi a autorităţilor relevante de mediu.
În ariile naturale protejate de interes comunitar nu au fost elaborate planuri de
management în care să se stabilească obiective pentru conservarea acestora.
De asemenea nu au fost identificate schimbări în evoluţia naturală a ariei
protejate.
65
• Identificarea impactului direct şi indirect
Impactul direct
Datorită distanţei până la albia minoră a râului Mureş, de circa 300m, se
estimează că prin lucrările de exploatare a rocii utile ecosistemul acvatic al râului Mureş
nu va fi afectat.
Impactul asupra florei şi vegetaţiei se rezumă la suprafeţele defrişate şi care nu
mai pot fi readuse la starea iniţială, distrugerea ecosistemului fiind ireversibilă. În faza
iniţială de implementare a proiectului atât suprafaţa acoperită de vegetaţie, cât şi solul
aferent acesteia vor fi îndepărtate, rezultând astfel un impact direct asupra acestora.
Menţionăm că printre plantele prezente în zona de implementare a proiectului nu se află
specii de importanţă comunitară, care fac obiectul vreunui statut de conservare, situaţie
valabilă şi pentru habitatele care s-au instalat aici.
Vegetaţia din zona apropiată carierei poate fi afectată, într-o mică măsură de
depunerile de praf şi pulberi rezultate în procesul de exploatare şi prelucrare a rocii utile.
Datorită depunerii pe frunze, stomatele pot fi obturate, impiedicând pătrunderea CO 2 şi
evacuarea O2 şi a vaporilor de apă. Afectarea fiziologică a acestor specii (fotosinteza,
evapo-transpiraţia) de către depunerile de pulberi pe frunze, poate conduce treptat la
degradarea acestora, la scăderea taliei, uscarea, afectarea antezei şi a fructificării. În
general, plantele tinere sunt mai rezistente decat cele adulte.
Activitatea desfăşurată în carieră va afecta fauna din zonă. O serie dintre speciile
observate în zona de dezvoltare a carierei habitează în aceste perimetre de-a lungul
întregului an, folosindu-l atât pentru hrănire cât şi pentru reproducere [ex.: Parus major
(piţigoi mare), Turdus merula (mierlă), Garrulus glandarius (gaiţă), Talpa europaea
(cârtiţa), Capreolus capreolus (căpriorul), Sus scrofa (mistreţul)], pe când altele
utilizează perimetrele doar pentru hrănire (ex.: Dendrocopos medius, Ficedulla
albicollis, Picus canus, Bombina variegata, Lucanus cervus, Myotis myotis, Sylvia
nisoria, Pernis apivorus). Efectivele afectate ale speciilor de animale menţionate mai
sus sunt foarte reduse, nesemnificative. De asemenea, marea majoritate a indivizilor
prezenţi vor putea migra spre zonele adiacente exploatării, cu habitate similare, unde să
găsească nişe similare.
Speciile observate în zona de extindere a carierei şi în preajma acesteia sunt în
marea lor majoritate specii fără importanţă comunitară, nefiind semnalate în anexele
Directivei Păsări sau Directivei Habitate. Speciile de importanţă comunitară observate
au un statut de conservare favorabil, doar câteva având statut de conservare mediu, şi o
răspândire largă în sit.
Deşi decopertarea solului pentru exploatare şi amenajarea terenului pentru
echipamentele de sortare vor afecta ireversibil habitatul prezent (habitat care nu este de
importanţă comunitară), acesta este larg răspândit pe teritoiul sitului. Acest fapt
determină ca şi speciile care habitează locaţia să îşi găsească cu uşurinţă refugiu prin
migrarea în zonele limitrofe.
Fragmentarea peisajului şi a ecosistemelor din sit, rezultată prin extinderea
carierei, este minimă datorită situării acesteia în imediata vecinătate a drumului
european DN7 şi a căii ferate Arad - Deva, care are un impact mult mai puternic asupra
faunei din zonă.
66
Mediul va fi afectat puternic punctual, însă la nivelul întregului sit perturbarea va
fi nesemnificativă, datorită răspândirii largi a habitatului afectat şi a existenţei resurselor
populaţionale pentru migrarea şi dezvoltarea ulterioară a speciilor prezente. Putem
menţiona de asemenea că nivelul populaţiilor de interes comunitar, pentru care a fost
desemnat situl Natura 2000 ROSCI0064 Defileul Muresului, nu au o prezenţă
semnificativă în zona de impact şi că distribuţia acestora la nivelul întregului sit asigură
păstrarea statutului de conservare cel puţin la nivelul actual.
Impactul indirect.
Impactul indirect asupra habitatelor şi speciilor de importanţă comunitară din sit
se manifestă prin traficul cu camioane de mare tonaj pe drumul care leagă cariera de
DN7, care reprezintă calea de acces la carieră, precum şi de creşterea traficului acestora
pe DN7. Acestea vor creşte nivelul de pulberi şi de gaze de eşapament aflate în
suspensie în aer, precum şi nivelul zgomotului.
Având însă în vedere creşterea nesemnificativă a traficului şi a faptului că oricum
traficul actual de pe DN7 perturbă major activitatea speciilor animale, considerăm că şi
impactul traficului va fi redus asupra distribuţiei speciilor.
• Identificarea impactului pe termen scurt sau lung.

Pe termen scurt.
Impactul pe termen scurt este localizat strict la aria de dezvoltare a proiectului şi
va afecta situaţia populaţiilor vegetale şi animale, precum şi habitatele din zona
perimetrelor de exploatare şi a drumurilor de aces.
O serie de indivizi ai speciilor prezente vor fi eliminaţi prin lucrările de extindere
şi de exploatare (în special speciile vegetale), iar alţii vor fi obligaţi să migreze spre
zonele limitrofe şi să găsească habitate (nişe), potrivite pentru a se stabilii în noile
teritorii.
Efectivele speciilor de importanţă comunitară prezente în aceste perimetre fiind
foarte scăzute, raportat la efectivele prezente pe suprafaţa întregului sit, considerăm că
impactul pe termen scurt va fi totuşi nesemnificativ pentru populatiile speciilor animale,
iar în cazul speciilor vegetale şi a habitatelor nu există specii de importanţă comunitară.
Pe termen lung.
Pe termen lung, impactul se va diferenţia pentru speciile mai mult sau mai puţin
tolerante la perturbarea provocată prin activitatea curentă a carierei. Pentru speciile de
plante (şi pentru habitatele identificate) impactul va fi definitiv, încă din faza iniţială de
dezvoltare a proiectului şi nu se va modifica, fiind acelaşi, pe termen scurt sau lung. O
serie de specii de animale vor putea să folosească teritorii mai apropiate de zona de
exploatare, chiar să intre în zona de exploatare ocazional, pe când alte specii se vor
îndepărta mai mult de zona de exploatare, pentru a evita perturbările provocate prin
activitatea utilajelor de carieră, praful rezultat din activitatea de exploatare, concasare şi
transport al pietrei şi de zgomotul utilajelor în lucru.
Majoritatea speciilor descrise vor fi afectate în zona de implementare a
proiectului, prin lipsa habitatului de hrănire sau reproducere, însă această limitare
spaţială este nesemnificativă, raportat la suprafaţa intregului sit. De asemenea, o serie de
specii vor putea să se hrănească în acest teritoriu, în perioadele de repaus, cum sunt de
exemplu liliecii care vor putea în continuare să vâneze în cursul nopţii.
67
• Identificarea impactului din faza de construcţie, de operare şi de
dezafectare.
Din faza de construcţie.
În faza de construcţie se va genera cel mai mare impact al proiectului. Va fi
nevoie să se defrişeze şi să se decoperteze o serie de suprafeţe de pădure sau tufărişuri,
atât în zona de acces la carieră, cât şi efectiv pentru zona de exploatare. Aceste suprafeţe
nu sunt ocupate de specii de plante sau cu habitate de importanţă comunitară, iar
efectivele populaţiilor speciilor animale identificate pe aceste suprafaţe sunt
nesemnificative.
În această fază ne aşteptăm ca efectivul total de indivizi din diversele specii
vegetale semnalate în aria proiectului şi un număr variabil de indivizi din diversele
specii animale să fie eliminaţi prin activitatea de decopertare şi o altă serie de indivizi
din speciile animale să migreze în zonele adiacente.
Din faza de operare.

În faza de operare impactul asupra speciilor şi habitatelor se manifestă prin
vibraţiile, depunerea pulberilor, zgomotul şi activitatea utilajelor folosite la exploatarea,
prelucrarea şi transportul rocilor. La acestea putem adăuga eventuala afectare a calităţii
mediului prin deversările accidentale de carburanţi, uleiuri şi ape reziduale. Impactul
acestora se adaugă celui cauzat în faza de construcţie, însă considerăm că este de mai
mică amploare decât cel din faza iniţială.
O serie de specii vegetale care trăiesc în imediata vecinătate a carierei vor fi
afectate prin depunerea pulberilor rezultate de la exploaterea şi concasarea rocilor. Ca
urmare, o serie de specii de nevertebrate care trăiesc în această zonă vor fi afectate prin
reducerea suportului trofic sau a adăpostului. Totuşi, nu au fost identificate specii
vegetale de importanţă comunitară pe suprafaţa proiectului, iar în preajma acestuia NU a
fost semnalat habitatul prioritar 91 MO, iar dimensiunile populaţiilor de nevertebrate
sunt nesemnificative pentru ca impactul să aibă relevantă la scara sitului luat ca întreg.
Majoritatea speciilor de vertebrate vor fi afectate de zgomotul şi activitatea
utilajelor de carieră. Considerăm că pe măsură ce activitatea carirei se va extinde şi
aceste specii se vor refugia în zone mai îndepărtate, în functie de capacitatea de suport la
stres distanţa fiind de la câteva zeci de metri până la maxim un kilometru. Suprafata
proiectului fiind înconjurată de pădure, efectele negative şi conexe activităţii de
exploatare a rocii vor fi estompate, suprafeţele forestiere acţionând ca un tampon.
De asemenea, zgomotul şi activitatea utilajelor de carieră vor fi estompate de
către traficul de pe DN7, activitate care deja influenţează existenţa unor specii de pe
suprafata proiectului.
Considerăm că şi impactul negativ din aceasta faza este nesemnificativ, raportat
la scara sitului în întregimea sa.
Din faza de dezafectare.

Nu identificăm un impact negativ în faza de dezafectare. Prin reconstrucţia
ecologică a suprafeţelor exploatate, în fapt, vom putea evidenţia un impact pozitiv, prin
asigurarea unor noi habitate în care să migreze speciile afectate de fosta activitate din
zona carierei.
68
Chiar dacă după încetarea activităţii carierei şi finalizarea procesului de
reconstrucţie ecologică habitatele originale nu vor putea fi reconstituite, schimbându-se
geologia, pedologia şi relieful suprafeţei exploatate, totuşi zona va fi prielnică pentru o
serie de specii animale care acum nu beneficiază de habitat prielnic în regiune: răpitoare
de noapte, herpetofaună etc.
De asemenea, încetarea activităţii carierei va elimina o serie de factori cu impact
negativ – depunerea de pulberi, zgomot, vibraţii etc. – şi astfel speciile de plante se vor
putea regenera şi habitatul nou creat va putea fi repopulat de specii animale.
• Identificarea impactului rezidual.

Nu a fost identificat un impact rezidual după încetarea activităţii carierei Bătuţa
II. Nu există procese sau fenomene cu impact negativ care să se manifeste după stoparea
activităţii carierei şi care să influenţeze pe mai departe existenţa speciilor vegetale şi
animale. Singurul fapt care poate fi menţionat este imposibilitatea de a readuce spectrul
de populaţii vegetale şi animale, precum şi habitatele la starea lor originală. Însa prin
reconstrucţia ecologică a zonei se vor aduce îmbunătăţiri calităţii habitatului şi se vor
crea premise pentru reinstalarea cel puţin a unei părţi dintre speciile vegetale şi animale
eliminate prin implementarea proiectului.
• Identificarea impactului cumulativ.

Impactul cumulativ al proiectului de faţă este evaluat în raport cu alte proiecte
similare, respectiv cariere de suprafaţă, şi cu alte proiecte care au efecte sinergice asupra
speciilor şi habitatelor de importanţă comunitară care fac obiectul de conservare al
sitului.
Pe teritoriul sitului Natura 2000 ROSCI0064 Defileul Mureşului Inferior mai sunt
prezente cariere pe teritoriile comunelor Bârzava, Săvârşin şi Zam, respectiv cariera
Bătuţa I, cariera Căprioara şi cariera Pojoga. Cariera de marmură Căprioara este de
câţiva ani inactivă. Carierele Bătuţa şi Pojoga sunt deschise şi funcţionează dinainte de
perioada în care s-a efectuat prezenta evaluare a populaţiilor speciilor de importanţă
comunitară, de altfel chiar dinainte de elaborarea formularului standard şi propunerea
sitului Natura 2000, astfel încât valorile prezentate pentru populaţiile speciilor pe
teritoriul şi în preajma carierei Bătuţa II nu sunt influenţate de prezenţa primelor. Mai
mult, evaluarea suprafeţei habitatelor, dimensiunea, caracteristicile şi arealul de
distribuţie a populaţiilor speciilor de importanţă comunitară cum sunt prezentate în
formularul standard s-au determinat ţinând cont de aceste cariere, care funcţionau la
momentul respectiv. Datorită aspectelor menţionate mai sus, precum şi a faptului că
între viitoarea Cariera Bătuţa II şi Carierele Bătuţa I şi Pojoga este o distanţă mai mare
de 1 km, Cariera Pojoga regăsindu-se chiar pe malul opus al râului Mureş la o distanţă şi
mai mare, considerăm că nu există un impact cumulativ asupra speciilor şi habitatelor de
importanţă comunitară.
Pe versantul de sud-vest al Dealului Băii, riveran DN 7 funcţionează cariera
Bătuţa I, proprietatea s.c. I.CI.M. s.a. şi o staţie de prelucrare primară a rocilor. Raportul
la Bilanţul de mediu nivel I pentru activitatea de exploatare si prelucrare a diabazelor
din perimetrul Batuţa întocmit de SC DAB TRANS SRL, concluzionează că factorii de
mediu sunt afectaţi în limite admisibile de activitatea minieră.
69
În comuna Vărădia de Mureş este aprobat PUZ-ul pentru cariera Valea Podului,
dar şi aceasta se află la o distanţă suficient de mare pentru a avea un impact cumulativ
cu Bătuţa II.
La limita sitului Natura 2000 ROSCI0064 Defileul Mureşului Inferior, pe
teritoriul comunei Bata, pe malul stâng al Mureşului, mai este prezentă Cariera Bata,
aparţinând SC Diabas Bata SRL. Conform studiului de evaluare adecvată realizat pentru
autorizarea activităţii acesteia, pe teritoriul şi în vecinătatea carierei sunt prezente
următoarele specii: Caprimulgus europaeus, Dendrocopos medius, Ficedulla albicollis,
Ficedula parva, Picus canus, Bombina variegata, Triturus cristatus, Lucanus cervus,
Myotis myotis, Sylvia nisoria, Pernis apivorus, Lanius collurio, Lullula arborea,
Ciconia cinonia. Impactul Carierei Bata asupra efectivelor populaţiilor acestora a fost
determinat ca fiind nesemnificativ. De asemenea, nici un tip de habitat de importanţă
comunitară nu a fost identificat pe teritoriul sau în vecinătatea Carierei Bata, astfel încât
aceasta nu are impact asupra habitatului de importanţă comunitară care face obiectul de
conservare al sitului ROSCI0064 Defileul Mureşului Inferior.
O serie de specii identificate la Cariera Bata au fost observate şi pe teritoriul şi în
preajma Carierei Bătuţa II, şi anume: Myotis myotis, Dendrocopos medius, Ficedula
albicollis, Picus canus, Bombina variegata, Lucanus cervus. Pentru toate acestea s-a
evaluat un statut de conservare favorabil la nivelul sitului, cu excepţia speciei Pernis
apivorus, al cărei statut de conservare a fost determinat ca fiind nefavorabil. Totuşi,
specia Pernis apivorus nu este influenţată direct de realizarea acestui proiect, ci indirect
prin reducerea habitatului speciei, la un nivel complet nesemnificativ de 0,2%.
Având în vedere cele menţionate mai sus, precum şi distanţa dintre Cariera Bătuţa
II şi Cariera Bata, considerăm că nu există un impact cumulativ semnificativ al acesteia.
La vest de DN 7, la circa 50 m de traseul acestuia se află calea ferată dublă
electrificată Arad-Deva- Bucureşti, parte a Culoarului IV de transport feroviar
european, care genereaza un impact mult mai mare asupra sitului Natura 2000 decât PP.
Pe direcţia de mers spre Deva, la circa 300 m faţă de amplasament se află staţia
de cale ferată Bătuţa. Distanţa până la intravilanul localităţii Bătuţa este de circa 1,5 km,
iar până la intravilanul localităţii Căpruţa de circa 3,5 km. Acestea sunt la o distanţa
sufucient de mare pentru a fi afectate de un impact cumulativ.
Pe teritoriul sitului Natura 2000 ROSCI0064 Defileul Mureşului Inferior, se
desfăşoară şi activităţi silvice de exploatare a materialului lemnos, pe teritoriile mai
multor ocoale silvice de stat şi private (OS Bârzava, OS Săvârşin, OS Valea Mare –
aparţinând Direcţiei Silvice Arad, Ocolul Silvic Ilia, Ocolul Silvic Dobra – aparţinând
Direcţiei Silvice Deva, Ocolul Silvic Valea Mureşului Bârzava – privat, Ocolul Silvic
Regal Săvârşin – privat, Ocolul Silvic Mocioni-Stârcea Bata – privat). Activitatea de
exploatare desfăşurată de către aceste ocoale silvice este avizată anual de către agenţiile
de protecţia mediului, locale şi regionale, şi de către custodele sitului Natura 2000.
Astfel pentru anul în curs, toate exploatările au fost avizate cu un impact nesemnificativ
asupra speciilor şi habitatelor de interes comunitar. Putem menţiona faptul că suprafaţa
ocupată de habitatul de importanţă comunitară, 91M0- Păduri panonic-balcanice cu cer
şi gorun, reprezintă cca. jumătate din totalitatea fondului forestier de la nivelul sitului,
astfel încât nivelul de realizare a variatelor planuri şi proiecte trebuie să fie foarte ridicat
pentru a produce un impact semnificativ asupra lui.
Ca urmare a celor prezentate mai sus considerăm că nu există un impact
cumulativ semnificativ al activităţii Carierei Bătuţa II şi activităţii de eliminare a
70
vegetaţiei forestiere de pe amplasamentul studiat în raport cu situl Natura 2000
ROSCI0064 Defileul Mureşului Inferior.
Chiar şi fără a lua în considerare măsurile de reducere a impactului pentru
obiectivul analizat, menţionăm că fiecare proiect în parte a parcurs sau va parcurge o
procedură de mediu, iar în actele de reglementare sunt impuse măsuri care vor trebui
respectate în funcţie de perioada în care se află proiectul. Respectarea măsurilor pentru
fiecare proiect în parte va contribui la diminuarea considerabilă atât a impactului local,
pentru fiecare proiect, dar şi a posibilului impact cumulativ la nivelul sitului.
• Evaluarea semnificaţiei impactului.

A. evaluarea impactului PP propus:
a) evaluarea impactului cauzat de PP fără a lua în considerare măsurile de
reducere a impactului;
Evaluarea semnificaţiei impactului activităţii carierei asupra speciilor şi
habitatelor de importanţă comunitară s-a făcut pe baza următorilor indicatori:
1. procentul din suprafaţa habitatelor care va fi pierdut;
2. procentul ce va fi pierdut din suprafeţele habitatelor, folosite pentru necesităţile
de hrană, odihnă şi reproducere ale speciilor animale de interes comunitar;
3. fragmentarea habitatelor de interes comunitar (exprimată în procente);
4. durata sau persistenţa fragmentării;
5. durata sau persistenţa perturbării speciilor animale de interes comunitar,
distanţa faţă de aria naturală protejată de interes comunitar;
6. schimbări în densitatea populaţiilor (nr. de indivizi/suprafaţă);
7. scara de timp pentru înlocuirea speciilor/habitatelor afectate de implementarea
PP;
8. indicatorii chimici-cheie care pot determina modificări legate de resursele de
apă sau de alte resurse naturale, care pot determina modificarea funcţiilor ecologice ale
unei arii naturale protejate de interes comunitar.
Prin implementarea proiectului nu se modifică indicatorii chimici cheie de
calitate a mediului înconjurător.
Pe baza informaţiilor avute la această oră putem concluziona că impactul
carierei asupra speciilor şi habitatelor de importanţă comunitară din situl Natura
2000 ROSCI0064 Defileul Mureşului este nesemnificativ.
b) evaluarea impactului rezidual care va rămâne după implementarea măsurilor

de reducere a impactului;
Prin procesul de reconstrucţie ecologică realizat după încetarea activităţii carierei,
majoritatea speciilor de importanţă comunitară identificate vor redobândi un habitat
prielnic atât pentru hrănire cât şi pentru reproducere.
Pentru ca reconstrucţia ecologică să ducă la instalarea şi dezvoltarea unor
habitate şi a unui spectru de specii cât mai apropiate de cele actuale, de dinaintea
implementării PP, recomandăm utilizarea listei de specii vegetale identificate ca model
pentru repopularea solului în momentul realizării reconstrucţiei. Trebuie totuşi să
menţionăm că nivelul impactului rezidual este nesemnificativ. B. evaluarea impactului
cumulativ al proiectului propus cu alte PP:
71
a) evaluarea impactului cumulativ al PP cu alte PP fără a lua în considerare
măsurile de reducere a impactului:
După cum a fost menţionat şi în capitolele anterioare, nu s-a identificat un impact
cumulativ semnificativ al proiectului propus cu alte PP.
Pe teritoriul ROSCI0064 Defileul Mureşului mai sunt cariere de piatră în
localităţile Căprioara, Pojoga, Bătuţa şi Zam.
Cariera Batuţa I poate avea efect doar asupra populaţiilor speciilor de păsări şi
mamifere mari din situl Defileul Mureşului, populaţiile celorlalte specii vegetale şi
animale nefiind afectate direct de aceste cariere, situându-se în afara arealului lor de
distribuţie.
Suprafaţa totală a carierelor prezente pe teritoriul sitului Defileul Mureşului este
nesemnificativă, comparativ cu suprafaţa arealului de distribuţie a fiecărei specii
prezente. De asemenea, carierele Pojoga şi Căprioara se situează la limita sitului, astfel
încât efectul lor este mult diminuat.
Referitor la populaţiile speciilor de păsări şi mamifere mari, dar nu numai, trebuie
să ţinem seama de faptul că impactul negativ al DN7 şi căii ferate asupra acestora este
covârşitor şi că multe specii nu mai exploatează deja arealele din preajma acestora,
preferând zone mai îndepărtate. Astfel, impactul carierei care se construieşte în imediata
apropiere a DN7 este mult diminiat şi aproape nesemnificativ în orice condiţii şi la orice
specie am putea face referire.
În consecintă, considerăm că impactul cumulativ al PP similare este
nesemnificativ.
b) evaluarea impactului rezidual care rămâne după implementarea măsurilor de

reducere a impactului pentru PP propus şi pentru alte PP.
Nu este cazul.
4.6. Peisaj
4.6.1. Încadrarea în regiune
Defileul Mureşului este constituit în mare parte din ecosisteme forestiere, care
reprezintă (70%) din suprafaţa totală a sitului. Acest procent destul de ridicat este
determinat şi de proporţia mare a păşunilor împădurite în ultimii 60 de ani. În cea mai
mare parte pădurile sunt constituite din foioase din care proporţia cea mai mare o are
cerul (Quercus cerris), gorunul (Quercus petraea), carpenul (Carpinus betulus) şi fagul
(Fagus syilvativa). Acestea sunt însoţite uneori, dar în proporţii mult mai reduse de
specii valoroase cum este cireşul (Prunus avium), sorbul (Sorbus torminalis) sau părul
pădureţ (Pyrus sylvestris). În acest tip de ecosistem se regăsesc cele mai multe habitate
de interes european.
Datorită cultivării arţarului american în parcuri de-a lungul Mureşului există
arborete cu această specie care se regenerează foarte uşor şi elimină speciile autohtone.
Arţarul american este răspândit mai ales de-a lungul Mureşului.
Ecosistemul cu ponderea cea mai mare adăposteşte şi cele mai multe specii de
intres european, care depind foarte mult de prezenţa lemnului mort. Extragerea
lemnului mort din pădure reprezintă una din practicile forestiere constante, care
afectează numeroase specii de interes comunitar. Astfel numeroasele specii de
72
ciocănitori cuibăresc şi se hrănesc în cea mai mare parte în lemnul uscat pe picior sau
cel căzut la pământ, precum şi în arborii seculari valoroşi.
Mureşul are o lungime de cca. 80 de km în interiorul sitului afluenţii săi cu un
curs mai mult sau mai puţin permanent însumează o reţea de 300 km liniari. De această
bogată reţea hidrografică depinde prezenţa habitatului forestier 91EO*, dar şi
numeroasele specii de apă care migrează, se hrănesc sau cuibăresc aici. De aceste zone
umede depinde specia de libelule Ophiogomphus cecilia, dar şi patru specii de peşti de
interes comunitar.
De zonele urbanizate depinde menţinerea barzei albe, care cuibăreşte în cel
puţin o locaţie din fiecare localitate din sit. Datorită faptului că zona este depopulată şi
multe case sunt în paragină s-a înregistrat prezenţa în aceste zone a 4 specii de lilieci de
interes comunitar.
Lista tipurilor de ecosisteme, a habitatelor şi speciilor prezente este anexată.
Habitatul principal al sitului este unul forestier: 91M0- Păduri panonic-balcanice
cu cer şi gorun.
Diversitatea de habitate din interiorul sitului contribuie foarte mult la
diversitatea ornitologică din Defileul Inferior al Mureşului.
Zonele împădurite caracterizate prin păduri aluviale necesită măsuri de
conservare. Ele adăpostesc locuri de cuibărire pentru răpitoare cum sunt acvila
ţipătoare mică, stârcul cenuşiu, egreta mică, ghionoaia sură, ciocănitoarea de pădure,
şorecar comun. Buna conservare a acestor păduri depinde de succesul menţinerii
dinamicii hidrologiei râului Mures. Neintervenţia antropică care este deja practicată
în cea mai mare parte din aceste păduri, este un mod de gestiune adaptat la
funcţionarea pădurilor aluviale. Acestea trebuie aplicate şi pentru zonele mai
remarcabile, cum sunt cele împădurite şi care se găsesc în afara fondului forestier al
României.
4.6.2. Impactul prognozat şi măsuri de diminuare a impactului

Modalităţile prin care se realizează impactul asupra acestui factor de mediu sunt
următoarele:
- exploatarea rocii utile cu îndepărtarea solului şi vegetaţiei;
-agenţii poluanţi sonori, care determină unele specii faunistice să se stabilească
temporar la distanţe mai mari faţă de actualele locuri ocupate ;
-pulberi sedimentabile degajate în principal din derularea activităţii de transport,
ce au efect asupra proceselor fiziologice (fotosintezei, respiraţiei, ratei de creştere, etc.)
a speciilor vegetale sau animale aflate în vecinătatea balastierei.
Pulberile sedimentabile vor avea un impact nesemnificativ asupra productivităţii
biologice a biocenozelor învecinate datorită emisiilor reduse de agenţi poluanţi, dar şi
datorită faptului că zona în care se află perimetrul se caracterizează prin vânturi de
advecţie ce au rol în autopurificarea atmosferei şi ploi frecvente ce duc la îndepărtarea
pulberilor de pe suprafaţa foliară ; sursele fixe şi mobile de poluare vor fi dotate cu
echipamente pentru reţinerea poluanţilor la sursă, astfel încât cantităţile emise vor fi
neglijabile.
Se poate estima că rata de migraţie a pulberilor sedimentabile depuse la suprafaţa
solului, la nivelul aparatului radicular al plantelor din cadrul biocenozelor învecinate
73
este foarte mică, datorită în primul rând cantităţilor reduse, dar şi a măsurilor de
limitare, a producerii acestora.
Pentru reducerea impactului potenţial asupra vegetaţiei şi faunei terestre sunt

necesare următoarele măsuri:
- lucrările de deschidere, pregătire şi exploatare se vor face astfel, încât să se
evite, pe cât posibil, deteriorarea terenurilor adiacente perimetrului carierei.
- în condiţiile respectării normelor privind emisiile de gaze şi pulberi rezultate
din activitatea de exploatare se consideră că vegetaţia arboricolă şi de tufăriş dezvoltată
pe versantul dealului pe care este amplasată cariera nu va fi afectată peste limitele
admise.
- structura vegetaţiei va fi monitorizată prin observaţii privind modificarea
procentului de acoperire cu vegetaţie arboricolă şi prin măsurări ale acoperirii generale a
coronamentului la arbori şi arbuşti. Acest lucru se va realiza prin metode standard de
măsurare a acoperirii generale a coronamentului, efectuate în perioada de maximă
dezvoltare a aparatului foliar (estivală). Perturbarea semnificativă a habitatului este în
general indicată de modificări ale gradului de acoperire a coronamentului şi în special a
acoperirii speciilor dominante. Înregistrările vor trebui efectuate pe o perioadă
îndelungată (întreaga perioadă de exploatare) pentru a lua în calcul fluctuaţiile pe termen
scurt cauzate de alţi factori antropici (externi activităţii din carieră) sau condiţiile
meteorologice.
În aria în care urmează să se desfăşoare aceste activităţi există diferite specii de
faună, care au posibilitatea de a se refugia în zonele apropiate unde găsesc nişe similare
cu cele originale(vezi spatiul verde de protectie).
 beneficiarul obiectivului se obligă să protejeze, prin mijloacele
adecvate, eventualele specii vegetale şi animale care vor fi identificate în timpul
procesului realizării lucrărilor de investiţii, precum şi biodiversitatea existentă.
 în perioada de derulare a PP, deşeurile rezultate din excavaţii (steril,
sol vegetal) vor fi depozitate temporar pentru utilizarea ulterioara a acestora, pe cât
este posibil, în procesul de reconstrucţie ecologică.
 deoarece efectele negative asupra biodiversităţii zonelor adiacente
ariei de implementare a PP sunt datorate în special prafului mineral şi zgomotului
produs de utilaje, se impune ca măsură specială reţinerea şi diminuarea efectelor
acestora prin măsuri tehnologice speciale:
 lucrările miniere de exploatare a rocilor de construcţie şi a bazaltelor se vor
realiza numai în perimetrul aferent rezervelor din cadrul Licenţei de exploatare, aprobat
de catre ANRM şi institutele competente de mediu.
 utilizarea în exclusivitate a găurilor de foreză şi a sistemului de puşcare cu
trepte de microîntarziere pentru diminuarea şocului seismic.
 montarea sistemelor de umectare a rocilor la staţia de concasare şi sortare.
 stropirea drumurilor de exploatare în perioada de secetă prelungită şi
temperaturi ridicate, pentru reducerea concentraţiilor de pulberi în atmosferă.
 montarea ecranelor de protecţie cauciucate la concasoare şi eventual la
benzile transportoare, dacă materialul finit impune aceasta tehnologie, în lipsa
sistemelor de umectare.
 se vor utiliza materiale explozive care limitează emisiile de noxe în
atmosferă.
74
 amenajarea haldei pentru depozitarea temporară a solului vegetal excavat, în
vederea utilizării acestuia pentru reconstrucţia ecologică a carierei după încetarea
activităţii.
 utilizarea echipamentelor, utilajelor şi autovehiculelor performante, care să
nu producă un impact semnificativ asupra mediului prin noxele emise.
 evitarea realizării lucrărilor de reparaţii şi întreţinere pe amplasament, cu
excepţia intervenţiilor minore.
 conducerea societăţii va lua măsuri în vederea aplicării şi utilizării
celor mai bune tehnici disponibile care să asigure un nivel minim de zgomot, vibraţii şi
praf, astfel ca efectele asupra factorilor de mediu şi în special asupra biodiversităţii din
zonele perimetrale să fie excluse.
 se recomandă monitorizarea pulberilor în suspensie şi a nivelului
de zgomot la limita perimetrului de exploatare astfel ca societatea să ia măsurile tehnice
corespunzătoare pentru diminuarea şi reducerea oricărui tip de poluare sau de efecte
asupra biodiversităţii din zonele învecinate.
 la încetarea activităţii de exploatare se impune folosirea unor
proceduri de reconstrucţie ecologică adaptate condiţiilor din zonă. Deoarece reabilitarea
ecologică de readucere a terenului în forma actuală nu se poate realiza în modul cel mai
fidel, procedeele tehnice care vor fi cuprinse în proiectul tehnic de refacere a mediului şi
în planul iniţial de încetare a activităţii, vor ţine cont de configuraţia naturală a
perimetrului pentru ca acestea să se încadreze la specificul şi în cadrul natural al zonei.
Solul, precum şi sterilul depozitat temporar, rezultat din activităţile de decopertare va fi
folosit la lucrările de reconstrucţie ecologică, în special de amenajare a bermelor şi
taluzelor, în scopul păstrării în proporţii acceptabile a particularităţilor ecosistemelor ce
caracterizează terenurile învecinate.
 după procesul de reconstrucţie ecologică vor fi evaluate
posibilităţile de repopulare pentru fiecare specie de importanţă comunitară menţionată în
prezentul raport şi se vor lua măsurile necesare pentru a asigura habitate prielnice de
hrană şi cuibărire conforme situaţiei originale, de dinainte de deschiderea carierei. Se
vor amplasa adăposturi pentru speciile silvicole de lilieci şi pentru diferitele specii de
ciocănitori.
 pe durata de exploatare a carierei se va asigura monitorizarea a 5
specii de importanţă comunitară şi specii indicator, conform avizului custodelui ariei
naturale protejate. În funcţie de rezultatele monitorizării, se vor lua măsuri specifice de
reducere a impactului asupra speciilor de importanţă comunitară, măsuri de reducere a
impactului stabilite de comun acord cu custodele ariei naturale protejate.
Măsurile pentru diminuarea impactului asupra biodiversităţii înscrise în Avizul nr.

25/2012 emis de custodele Universităţii de Vest „Vasile Goldiş Arad” al ROSPA 0029
Defileul Mureşului Inferior – Dealurile Lipovei ROSCI 0064 Defileul Mureşului prevăd
următoarele:
1. lucrările de deschidere, pregătire şi exploatare, se vor face astfel, încât să se
evite, pe cât posibil, deteriorarea terenurilor adiacente perimetrului carierei.
2. se va urmări reducerea zgomotului şi a prafului chiar prin plantarea în lungul
segmentului drumului de acces de la baza carierei şi în jurul platformei staţiei de
concasare-sortare a unor perdele de protecţie, formate din arbori şi arbuşti.
3. în perioada de investiţie deşeurile rezultate din excavaţii (steril, sol vegetal) vor
fi depozitate temporar pentru utilizarea ulterioara a acestora.
75
4. montarea sistemelor de umectare a rocilor la staţia de concasare şi sortare.
5. stropirea drumurilor de exploatare în perioada de secetă prelungită şi
temperaturi ridicate, pentru reducerea concentraţiilor de pulberi în atmosferă.
6. se vor utiliza materiale explozive care limitează emisiile de noxe în atmosfera.
7. amenajarea haldei pentru depozitarea temporara a solului vegetal excavat, în
vederea utilizării acestuia pentru reconstrucţia ecologica a carierei, dupa încetarea
activităţii.
8. evitarea realizării lucrării de reparaţii şi întreţinere pe amplasament, cu
excepţia intervenţiilor minore.
Avizul de principiu al ITRSV Oradea nr. 5032/21.12.2011 prevede:

Terenul cuprins în Extrasele de C.R nr. : 300770 Bârzava, 300771 Bârzava,
300772 Bârzava, 300773 Bârzava, 300929 Bârzava şi 300932 Bârzava, cu o suprafaţă
totală de 183 866 mp., nu este inclus în fondul forestier naţional şi nu deţine
amenajamente silvice, categoria de folosinţă fiind păşune.
Vegetaţia arboricolă istalată pe teren este crescută spontan în grupuri neregulate,
fiind constituită din specii de carpen, cer şi gârniţă, şa., cu diametre cuprinse între 4-20
cm.
4.7. Mediul social-economic

4.7.1 Numărul de locuitori
Obiectivul nu v-a afecta locuitorii comunei, activitatea fiind la distanţă mare faţă
de localitate.
Cariera se află în vecinătatea Carierei Bătuţa I, cu care împarte aceeaşi resurse.
4.7.2. Măsuri de diminuare a impactului

Impactul generat de sursele de zgomot şi vibraţii
În activitatea desfăşurată în perimetru vor exista următoarele surse de zgomot şi
vibraţii:
■ puşcarea în carieră;
■ funcţionarea motocompresorului;
■ funcţionarea perforatoarelor pentru găuri de mină;
■ funcţionarea motorului termic de antrenare a concasorului;
■ funcţionarea concasorului;
■ funcţionarea utilajelor de încărcare şi transport al andezitelor.
Datorită faptului că localitatea cea mai apropiată este situată la cca. 600 m de
perimetru, se poate afirma că potenţialii receptori sensibili la zgomot şi vibraţii nu sunt
afectaţi, întrucât orientarea frontului de exploatare este opusă localităţii.
Surse de zgomot în cadrul obiectivului sunt în primul rând exploziile pe treptele
de carieră pentru extracţia rocilor, funcţionarea motoarelor, a utilajelor de perforat,
concasare, încărcare şi transport care acţionează în carieră.
Pe baza observaţiilor efectuate în alte cariere similare se apreciază următoarele
nivele de zgomot potenţiale:
■ producerea exploziei la derocarea prin împuşcare = 165-170 db(A);
76
■ încărcător frontal într-un ciclu de încărcare a unei autobasculante,
emisie sonoră la 30 m = 61 db(A);
■ concasor pentru sfărâmarea blocurilor de andezite, emisie sonoră la 30
m = 90 db(A);
■ autobasculantă încărcată, viteza 12 km/oră, emisie sonoră la 30 m = 60
db(A);
■ buldozer în lucru, emisie sonoră la 30 m = 74,5 db(A);
■ motocompresor, putere acustică = 86 db(A) – 120 db(A).
În perimetru nu sunt prevăzute dotări speciale pentru protecţia împotriva
zgomotului şi vibraţiilor. La apariţia oricărui zgomot suspect şi deranjant, se vor lua
măsurile necesare de oprire a utilajelor şi de remediere a defecţiunilor şi a surselor de
zgomot.
Cariera aflându-se la distanţă de localitatea Căpruţa (cca. 600 m), nu afectează

gospodăriile individuale, biserici, cimitire sau alte obiective sociale şi nici nu afectează
condiţiile de viată ale localnicilor şi bunurilor lor materiale, prin poluarea aerului şi apei,
poluarea sonoră şi prin modificarea peisajului.
Prezintă probleme privind impactul asupra circulaţiei rutiere. Influenţe asupra
circulaţiei rutiere şi feroviare poate apare numai pe drumul DN7, paralel cu linia ferată
şi numai atunci când se execută lucrări de împuşcare, executate pe baza unor programe
de lucru stabilite cu factorii interesanţi din zonă, precum şi cu organele locale şi cu
condiţia asigurării pazei în timpul executării operaţiilor respective de către personalul
calificat şi special instruit din carieră.
Zona locuită, este situată la o distanţă suficient de mare de perimetru şi nu va fi
afectată de activităţile desfăşurate în perimetru, prin:
■ imisiile de poluanţi gazoşi;
■ nivelul zgomotelor şi vibraţiilor.
Concentraţia emisiilor de pulberi în suspensie în aer are areale de dispersie
locală, neafectând semnificativ zonele locuite. Perimetrul este situat într-o zonă
nelocuită. Distanţa minimă a limitelor perimetrului faţă de zonele locuite este de
aproximativ 0,6 km.
Nivelul zgomotului şi vibraţiilor produse în carieră va avea influenţă asupra
personalului muncitor din raza de funcţionare a utilajelor, unde atât nivelul zgomotelor,
cât şi al vibraţiilor pot fi uneori sesizabile şi de luat în considerare.
Se poate însă admite că activitatea proiectată nu va avea efecte deosebite asupra
stării de sănătate a populaţiei şi nu va constitui un risc pentru siguranţa locuitorilor şi a
altor obiective din zonă.
În zona obiectivului nu se găsesc situri arheologice şi monumente istorice (vezi şi
Avizul Comisiei pentru Patrimoniu a Judeţului Arad obţinut la faza PUZ).
• Masurile pentru protectia asezarilor umane si a obiectivelor protejate si/sau de

interes public
Printre măsurile pentru protecţia DN7, conform avizului CNADNR nr.
92/42471/2011:
- beneficiarul este obligat sa prevadă instalaţie de cântărire conform legislaţiei in
vigoare;
77
- benzile suplimentare de circulaţie aferente amenajării accesului, se vor realiza din
aceleaşi materiale "şi cu aceleaşi dimensiuni ale sistemului rutier ca ale drumului
naţional;
- beneficiarul obiectivului are obligaţia de a respecta modul de organizare şi
reglementare a circulaţiei în incintă prin indicatoare şi marcaje rutiere, conform planului
de situaţie vizat spre neschimbare;
- lucrările vor începe cu amenajarea benzilor de acces la drumul naţional şi a
platformelor carosabile din incintă;
- rostul dintre drumul existent şi lucrarea nouă se va realiza cu geogrile;
- accesul se va amenaja cu insula denivelată de separare a fluxurilor de circulaţie;
- se va asigura scurgerea apelor pluviale în lungul DN.7;
- costul lucrărilor sus-menţionate va fi suportat de către beneficiarul obiectivului de
investiţie;
- se interzice deversarea apelor uzate sau a apelor pluviale de pe platformă în şanţurile
drumului naţional;
- se interzice parcarea sau staţionarea autovehiculelor pe drumul naţional, în dreptul
obiectivului, în acest sens se va amplasa indicatorul rutier „oprirea interzisă”;
- în cazul în care se va constata că se staţionează pe partea carosabilă, Direcţia
Regională de Drumuri şi Poduri Timişoara îşi rezervă dreptul de a închide accesul la
drumul naţional;
- în mod obligatoriu se va amenaja un grup sanitar racordat la canalizarea din zonă, iar
acolo unde aceasta nu există se va racorda la fosa septică vidanjabilă;
- înainte de punerea în funcţiune a obiectivului, pe cheltuiala beneficiarului, se vor
executa marcajele rutiere, de către o unitate specializată în astfel de lucrări, agreată de
C.N.A.D.N.R. (marcajele se vor reface în fiecare an, în aceleaşi condiţii) şi se vor monta
indicatoare rutiere pentru informarea şi dirijarea participanţilor la trafic;
- pentru montarea de firme sau panouri publicitare privind acest obiectiv se va întocmi o
documentaţie separată care se va depune spre aprobare la C.N.A.D.N.R.;
- beneficiarul obiectivului avizat este obligat să execute pe cheltuiala sa mutarea sau
modificarea accesului, dacă aceste operaţii sunt impuse de modernizarea, întreţinerea
sau exploatarea drumului public, modificarea valorilor de trafic şi de sporirea securităţii
rutiere;
- beneficiarul are obligaţia de a accepta refacerea accesului, în mod necondiţionat, în
cazul în care, adiacent incintei lui, se amplasează şi alte obiective economice ce atrag un
trafic important. în acest caz accesul în incintă se va reamenaja în soluţie comună cu
vecinii, prin realizarea unui drum colector paralel cu drumul naţional şi care va avea o
singură intrare/ieşire la drumul naţional. Soluţia nouă de amenajare a accesului, vizată în
comun de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale şi Direcţia Rutieră
din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române, se va transmite societăţii dvs. prin
grija C.N.A.D.N.R..
• Impactul produs de deseurile generate pe amplasament

Din activitatea de exploatare nu rezultă o cantitate de deşeuri ce va avea impact
negativ asupra mediului înconjurător. Acest fapt rezultă din metodologia de exploatare
de transport sau din cea organizatorică.
Deşeurile pot proveni din activitatea de întreţinere a utilajelor (piese de schimb
înlocuite, ambalaje ale carburanţilor sau lubrifianţilor ce sunt folosiţi), din activitatea
78
umană curentă (deşeuri menajere) sau din eventualele accidente apărute în funcţionarea
utilajelor (ex.: spargeri de furtune presiune, pene cauciuc, etc).
Tipul deşeurilor apărute pot avea compoziţie metalică, plastică sau chimică.
Deşeurile menajere rezultate din activitatea obiectivului vor fi colectate în

recipienţi metalici sau din materiale plastice şi vor fi evacuate periodic la depozitele
autorizate situate în zonă.
Alte deşeuri sunt reprezentate prin:
Reziduurile petroliere - provin de la schimburile de ulei de motor şi hidraulic care
se efectuează la utilajele staţionare şi de transport; se vor colecta în recipienţi speciali şi
vor fi predate la unităţile de valorificare.
Deşeuri metalice - provin de la subansamblele care vor fi înlocuite la utilajele
aflate în funcţiune, urmând a se colecta în incinta obiectivului şi transporta la REMAT.
Anvelope uzate - se vor colecta în spaţii amenajate special în cadrul perimetrului
şi se vor valorifica la unităţi specializate.
Ambalaje din hârtie şi carton, materiale plastice şi metalice - se vor colecta în
spaţii amenajate special şi se vor valorifica la unităţi specializate.
Baterii şi acumulatori - se vor colecta în spaţii amenajate special în cadrul
perimetrului şi se vor valorifica la unităţi specializate.
• Impactul produs de substantele si preparatele chimice periculoase:

În timpul funcţionării obiectivului, substanţa toxică folosită drept combustibil
pentru utilajele din dotare este motorina, iar cele periculoase sunt reprezentate prin
dinamita şi capsele utilizate în procesul de împuşcare.
În cadrul incintei perimetrului temporar de exploatare Bătuţa II nu va fi amenajat

un depozit de combustibil. Utilajele grele netransportabile vor fi alimentate la faţa
locului, pe treapta de carieră funcţională, din butoaie metalice cu capacitatea de 200 l.
Materialul exploziv va fi gestionat de societăţi specializate care fac puşcarea şi
care dispun de personal calificat pentru gestionarea, manipularea şi utilizarea
explozivilor în procesul de exploatare şi au în dotare mijlocul de transport aprobat
pentru transportul acestui tip de substanţe.
• Conform Legii nr. 106 / 1996 privind protecţia civilă şi NPMEZ 1992 cap. 1.3,
beneficiarul are următoarele atribuţii:
- stabilirea măsurilor de prevenire a accidentelor de muncă prin realizarea
instructajului de protecţie a muncii a personalului angajat; identificarea zonelor de risc şi
gradul de pericol pentru populaţie şi mediu ; dotarea balastierei cu echipamente de
limitare a impactului efectelor negative semnificative (de ex. echipamente de stingere a
incendiilor), precum şi a celor de comunicare pentru raportarea operativă a
evenimentelor la Inspectoratul de Protecţie Civilă Arad, Procuratura Judeţeană şi
Spitalul Judeţean ;
- stabilirea mijloacelor pentru menţinerea legăturii cu personalul de intervenţie,
primirea rapoartelor asupra modului de desfăşurare a lucrărilor şi verificarea aducerii la
îndeplinire a sarcinilor ;
-informarea persoanelor şi organismelor cu atribuţii în domeniu despre
caracteristicile proiectului asociat cu gradul de risc a producerii unui accident / dezastru
pentru fiecare etapă specifică;
79
-organizarea echipelor de salvare şi evacuare a personalului accidentat. Titularul
permisului temporar de exploatare va ţine un registru cu :
-evidenţa avariilor şi cauzele producerii lor ;
-modul de lichidare a avariilor ;
-măsuri de prevenire a avariilor similare.
4.8. Condiţii de cultură, etnie, patrimoniu cultural

Viitorul perimetru al carierei nu este cunoscut ca fiind zonă cu elemente de
patrimoniu cultural.
La faza PUZ investiţia a obţinut avizul nr. 275/U/01.11.2011 emis de Direcţia
pentru Cultură şi Patrimoniu Cultural a judeţului Arad în care se precizează: „perimetrul
de exploatare nu se află în baza de date a patrimoniului arheologic reperat şi nu sunt
necesare lucrări de descărcare arheologică”.
5. Analiza alternativelor
În cadrul PUZ s-a efectuat o analiză paralelă a variantelor prezentate (varianata
1 neacceptată şi varianta 2 acceptată), varianta 0, cea de neimplementare a PP.
Din punct de vedere al relaţiei dintre cadrul natural şi cadrul construit, nu sunt
disfunctionalităţi. În zonă nu există riscuri naturale şi antropice, nu sunt pericole de
inundaţii sau alunecări de teren.
Având în vedere că perimetrul studiat nu a fost inclus în zonele cu valoare
peisagistică deosebită, se poate concluziona faptul că impactul asupra peisajului poate fi
considerat în limite acceptabile, mai ales că amplasamentul se situeaza în extravilanul
(partial intravilan în trup izolat) comunei Bârzava, unde această activitate este
considerată traditională (reglementata prin P.U.G.).
Impactul potenţial direct asupra habitatelor terestre. Prin implementarea
proiectului în se va exercita un impact direct asupra habitatelor din zona de
implementare, prin diminuarea minimă a suptafeţelor habitatelor, respectiv a asociaţiilor
vegetale identificate, cu valoare conservativă redusă. Acest impact este inevitabil şi
poate fi exclus doar prin neimplementarea proiectului. În varianta alternativă (alta
decât cea agreată de beneficiar) impactul este mai mare prin creşterea suprafeţei
efective de exploatare.
Impact potenţial indirect asupra habitatelor terestre. Implementarea
proiectului poate determina creşterea suprafeţelor supuse alunecărilor de teren şi
eroziunilor, zonelor afectate de îndepărtarea vegetaţiei în vederea exploatării.
Impact potenţial rezidual asupra habitatelor terestre. Se prevede afectarea
hidrologică a zonei, datorita accelerării scurgerii superficiale a apei din precipitaţii până
la reconstrucţia ecologică a zonei.
Inexistenţa speciilor de floră şi a habitatului prioritar pe suprafaţa efectivă a
carierei pentru care a fost declarată aria naturală protejată „Defileul Mureşului Inferior –
ROSCI0064” permite implementarea proiectului în arealul propus. Existenţa în
vecinătatea carierei doar a unor exemplare din fauna de interes comunitar specifică
siturilor „ROSCI0064 – Defileul Mureşului Inferior” şi „ROSPA0029 – Defileul
Mureşului Inferior, Dealurile Lipovei”, nu restricţionează implementarea planului având
în vedere ca aceste exemplare se pot retrage spre zona de tampon care nu va fi
exploatată.
80
Realizarea exploatării miniere nu va afecta numeric şi structural nici una dintre
populaţiile floristice şi faunistice din habitatul prioritar ale ariei naturale.
Suprafaţa implicată în implementarea proiectului reprezintă o suprafaţă mică
0,07% în comparaţie cu suprafaţa totală a sitului „ROSCI0064 – Defileul Mureşului
Inferior” de 32003 ha, iar suprafaţa efectiva a carierei nu va depăşi 0,04% din teritoriul
sitului.
Implementarea planului nu va avea un efect direct asupra habitatelor prioritare
din compoziţia sitului. Amplasarea perimetrului analizat la extremitatea ariei naturale
protejate nu va produce fragmentari ale habitatelor. Toate speciile prezente pe
amplasament cât şi în imediata vecinătate nu sunt cu risc. Habitatul prezent pe treptele
de exploatare a carierei nu este de interes comunitar, are o valoare de conservare redusă
şi o capacitate de regenerare mare datorită suprafeţei mari de întindere din sit. Habitatul
prioritar reprezentat de Pădurile balcano-panonice de cer, gorun şi gărniţă (91M0) nu va
fi afectat.
Evaluând aceste date considerăm ca habitatul este suficient de mare şi de stabil
pentru a asigura menţinerea tuturor speciilor prezente pe termen lung, planul propus
nepericlitând în vreun fel existenţa speciilor de floră sau de faună.
Se mai găsesc şi alte zone de interes economic (cariere de diabaz) la marginea
ariei naturale protejate, în lungul DN 7. Prin urmare, activitatea economică, de altfel
punctiformă la scara sitului nu este generatoare de fragmentare a habitatelor prezente, nu
distruge relaţiile structurale sau funcţionale din cadrul sitului şi nu va periclita
integritatea acestuia. Echilibrul sitului este generat de mozaicul de habitate determinat
de o mare varietate staţională. O activitate la scară restrânsă, cum este cea prognozată în
cadrul carierei de exploatare ce se va desfăşura pe termen lung, nu va afecta integritatea
şi stabilitatea sitului de importanţă comunitara „ROSCI0064 – Defileul Mureşului
Inferior” şi nici a celor învecinate proiectului.
In cazul habitatului natural, starea sa de conservare este dată de totalitatea
factorilor ce acţionează asupra sa şi asupra speciilor caracteristice şi care îi poate afecta
pe termen lung răspândirea, structura şi funcţiile, precum şi supravieţuirea speciilor
caracteristice. Aceasta stare se consideră „favorabilă” atunci când sunt îndeplinite
următoarele condiţii:
 arealul natural al habitatului şi suprafeţele pe care le acoperă în cadrul acestui
areal sunt stabile sau în creştere;
 habitatul are structura şi funcţiile specifice necesare pentru conservarea sa pe
termen lung, iar probabilitatea menţinerii acestora în viitorul previzibil este mare;
 speciile care îi sunt caracteristice se afla într-o stare de conservare favorabilă
(aşa cum aceasta este definită în continuare).
 Pentru menţinerea, refacerea sau îmbunătăţirea stării de conservare favorabilă,
se vor lua cele mai potrivite măsuri respectând însă realităţile economice, sociale şi
culturale specifice zonei.
Pe întrega durată de funcţionare a exploatării de piatră şi după închiderea
fronturilor de carieră, datorită suprafeţei mici ce ocupă acest proiect şi ţinând cont de
conditiile geo-biotice din această zonă, considerăm că nu se vor produce
evoluţii/schimbări asupra speciilor floristice pentru care a fost declarat situl de importaţă
comunitară.
6. Monitorizare
81
- Dotari si masuri prevazute pentru controlul emisiilor de poluanti in mediu
Societatea este obligată să instituie un sistem de automonitorizare a funcţionării
carierei şi să suporte costurile acestuia.
Procedurile de control şi monitorizare în faza de exploatare a unei cariere
cuprind:
- automonitorizarea tehnologică;
- automonitorizarea calităţii factorilor de mediu.
• Automonitorizarea tehnologică constă în verificarea permanentă a stării şi
funcţionării următorilor parametrii:
- cotele taluzurilor şi a bermelor de lucru;
- respectarea pilierilor de protecţie a taluzurilor;
- tehnologia de extracţie şi cantitatea de rocă extrasă;
- funcţionarea utilajelor din carieră;
- urmărirea stării platformelor de lucru şi a căilor de comunicaţii;
- urmărirea calităţii apelor de suprafaţă;
• Monitorizarea factorilor de mediu se vor face atât în timpul fazelor de
deschidere, pregătire şi funcţionare a carierei, cât şi în timpul etapei de închidere-
posînchidere a obiectivului.
Se va întocmi un plan de monitorizare a mediului, cu indicarea componentelor de
mediu care urmează a fi monitorizate, a periodicităţii, a parametrilor şi a
amplasamentului ales pentru monitorizarea fiecărui factor.
Prin activitatea de urmărire şi control se are în vedere următoarele obiective.
a) cariera este realizată conform proiectului şi sistemele de protecţie a
mediului funcţionază integral;
b) îndeplineşte condiţiile din autorizaţie;
c) metodele aplicate pentru controlul, prelevarea şi analiza probelor sunt cele
standardizate la nivelul naţional sau european;
Probele prelevate pentru determinarea unor indicatori, în vederea definirii
nivelului de afectare a calităţii factorilor de mediu, vor fi analizate de laboratoarele
acreditate.
• Pentru monitorizarea calităţii apei de suprafaţă, nu sunt prevederi speciale în
Avizul de gospodărirea apelor nr. 32/2012.
Principalii poluanţi ce pot afecta calitatea apelor de suprafaţă şi subterane şi care
vor fi monitorizaţi sunt particulele şi produsele petroliere provenite de la manipularea
necorespunzătoare a carburanţilor.
Categoriile de poluanţi ce ar putea fi transportaţi de către apele pluviale şi care ar
putea afecta calitatea apelor de suprafaţă sunt:
- suspensiile provenite de la drumuri de acces la frontul de lucru;
- eventualele produse petroliere scurse accidental.
Toate utilajele şi mijloacele ce vor funcţiona în frontul de lucru vor fi alimentate cu
produse petroliere în staţii PECO..
Uleiurile uzate provenite de la utilajele de execuţie a terasamentului se vor colecta
în reciepiente metalice, etanşe ce vor fi transportate la sediul societăţii şi vor fi predate
periodic la unităţi specializate în vederea reciclării. Modul de gestionare a uleiurilor
uzate se va realiza conform HG nr. 622/2001.
82
În cazul în care accidental vor apărea scurgeri de produse petroliere la nivelul
solului, se vor aplica materiale absorbante (rumeguş, bentonită, argilă, nisip) iar
porţiunea de sol contaminată va fi îndepărtată.
Pentru monitorizarea calităţii solului

Prin tehnologia de exploatare folosită se prevede decopertarea stratului de sol
vegetal şi depozitarea acestuia pe perimetrul amenajării.
Această cantitate de sol va fi folosită pentru reconstrucţia zonei.
Factorul de mediu sol/subsol va fi expus deteriorării ca urmare a unei posibile
contaminări cu următorii agenţi poluanţi în timpul lucrărilor de amenajare:
- scurgeri accidentale de produse petroliere de la utilaje şi maşini;
- lubrifianţi utilizaţi pentru utilajele din dotare;
- deşeuri menajere şi industriale.
Efectul poluanţilor anterior menţionaţi se înregistrază la nivelul structurii, texturii
şi proprietăţilor fizico-chimice ale solului şi implicit asupra funcţiilor sale ecologice.
Modul de alimentare a utilajelor cu carburanţi , schimbul de uleiuri şi limitarea
infiltrării carburanţilor în sol trebuie monitorizate pe parcursul execuţiei lucrărilor.
Deşeurile menajere şi cele industriale vor fi depozitate în spaţii special amenajate
şi gestionate.Beneficiarul are în vedere amenajări care să păstreze calitatea solului de pe
suprafeţele imediat învecinate celor care vor fi direct afectate prin lucrările de amenjare
a bazinului piscicol.
Pentru monitorizarea vegetaţiei şi faunei

Modalităţile în care se realizează impactul asupra acestui factor de mediu sunt
următoarele:
- agenţi poluanţi sonori care determină unele specii faunistice să se stabilească
temporar la distanţe mai mari faţă de actualele habitate ocupate.
- pulberi sedimentabile degajate în principal din derularea activităţii de transport,
ce au efect asupr proceselor fiziologice (fotosintezei, respiraţiei, ratei de creştere, etc) a
speciilor vegetale aflate în imediata vecinătate a balastierei.
Pulberile sedimentabile vor avea un impact minor asupra productivităţii biologice
a biocenozelor învecinate datorită emisiilor reduse de agenţi poluanţi, dar şi datorită
faptului că, zona în care se află perimetrul se caracterizează prin vânturi de advecţie ce
au rol în autopurificarea amosferei şi ploi frecvente ce duc la îndepărtarea pulberilor de
pe suprafaţa foliară.
Principalele măsuri pentru monitorizarea biodiversităţii sitului Natura 2000 sunt
cele prevăzute în Avizul nr. 25/2012 al UVVG, custodele acestuia şi anume:
- monitorizarea, pe baza unui plan anual, a evoluţiei populaţiilor a cel puţin 5
specii indicatoare de interes comunitar. Lista speciilor monitorizate şi planul de
monitorizare vor fi stabilite de comun acord cu custodele şi vor fi aprobate de către
acesta. Lista va fi înaintată custodelui în cel mult 30 de zile lucrătoare de la obţinerea
autorizaţiei de mediu pentru demararea activităţii Carierei de piatră Bătuta II.
Monitorizarea se va desfăşura pe o suprafaţă din jurul Carierei Bătuta II, de cca. 300 ha,
stabilită de către custode pentru a cuprinde o varietate cât mai semnificativă pentru aria
naturală protejată de habitate, asupra cărora se poat manifesta un impact negativ al
activităţii carierei. Monitorizarea se va desfăşura pe toată durata de validitate a
autorizaţiei de mediu. Rezultatele monitorizării vor fi sintetizate într-un "Raport anual
83
de monitorizare", a cărui formă va fi de asemenea aprobată de către custode. Rapoartele
anuale de monitorizare vor fi depuse la rectoratul Universităţii de Vest "Vasile Goldiş",
până cel târziu în data de 31 ianuarie a anului următor anului în care s-a desfăşurat
monitorizarea;
- în funcţie de rezultatele monitorizării, custodele poate stabili noi măsuri privind
reducerea impactului asupra speciilor de importanţă comunitară. Măsurile noi impuse nu
vor fi de natură a bloca activitatea Carierei Bătuta II, ci vor avea în vedere desfăşurarea
unor acţiuni de îmbunătăţire a condiţiilor de mediu şi de menţinere sau creştere a
statutului de conservare a unor specii şi/sau habitate de importanţă comunitară de pe
teritoriul ariilor naturale protejate afectate. Contravaloarea măsurilor noi impuse de
îmbunătăţire a condiţiilor de mediu şi de menţinere sau creştere a statutului de
conservare a speciilor şi/sau habitatelor de importanţă comunitară va fi suportată de
către SC Sylc Cons Trans SRL.
7. Situaţii de risc
• Riscuri naturale
Nu se prevede apariţia unor riscuri naturale importante. Trebuie totuşi remarcat,
la ploi torenţiale care se pot produce pe arii restrânse, zone neacoperite de prognoze, aşa
cum este bazinul văilor Cipului şi Minuna, pot avea loc viituri puternice care datorită
despăduririi create ca urmare a exploatării, pot genera pagube în carieră şi/sau inundarea
căilor de acces şi a DN7.
În vederea prevenirii unor astfel de fenomene trebuie executate lucrările
hidrotehnice menţionate în Avizul de gospodărirea apelor nr. 32/2012 şi a CNADNR nr.
92/42471/2011.
• Accidente potenţiale cu impact semnificativ asupra mediuluiâî
Utilajele pentru prelucrarea pietrei şi cele de exploatare vor fi achiziţionate cu
certificate de calitate care să garanteze funcţionarea acestora în condiţii normale de
exploatare.
Procesele tehnologice vor fi monitorizate continuu astfel încât să se evite riscul
apariţiei avariilor sau a accidentelor.
• Analiza posibilităţilor apariţiei unor accidente
Pentru intervenţie operativă în cadrul producerii unui accident beneficiarul va
avea o echipă internă stabilind responsabilităţile pentru fiecare tip de accident, modul şi
timpii reali de anunţare a evenimentului şi de intervenţie.
Anunţarea evenimentelor se va face la Autoritatea locală de mediu, ISU, etc. după
caz.
Se apreciază că următoarele categorii de incidente au probabilitate mai mare de a
se produce:
- avarii la rezervoarele de carburanţi ale autovehiculelor, pentru înlăturarea lor se
propun:
- oprirea instalaţiei – se face automat
- intervenţia pentru remedierea cauzelor avariei
- interventii pentru inlaturarea efectelor asupra mediului
- evaluarea evenimentului şi a eventualelor daune aduse factorilor de mediu.
84
Situaţie de incendiu:
- anunţarea evenimentului
- intervenţia pentru stingerea incendiului conform normativelor PSI
- spălarea platformelor şi evacuarea apelor în canalizara industriala
- evaluarea evenimentului şi raportarea la autoritatea locala de mediu a daunelor
aduse factorilor de mediu.
Defectiuni in functionarea decantoarelor:

- constatarea şi anunţarea evenimentului;
- executarea intervenţiei de remediere la echipamentul de depoluare;
- vidanjarea canalizării şi a separatorului (dacă e necesar) şi transportul apei
uzate la cea mai apropiată staţie de epurare;
- monitorizarea evacuării pe perioada avariei;
- evaluarea impactului şi raportarea rezultatelor la autoritatea locala de mediu
Defecţiuni la instalaţiile de puşcare pentru dislocarea rocilor

- această activitate se va desfăşura cu firme de specialitate care vor lua
măsurile necesare.
Operatorul detine un Plan de intervenţie la poluări accidentale.
Masuri de prevenire a accidentelor

Nu se impun măsuri suplimentare faţă de cele prevăzute de conducerea şi
controlul procesului tehnologic.
Pentru reducerea riscului general de producere a unor poluări accidentale se impun
următoarele măsuri, la nivelul conducerii şi organizării activităţii obiectivului:
- conformarea la toate standardele de depozitare, transport şi manipulare a
produselor petroliere, la prevederile de protecţie a muncii;
- monitorizarea parametrilor tehnologici
- revizuirea periodică a măsurilor de securitate şi analiza anuală a rezultatelor
monitorizării;
- perfecţionarea lucrătorilor şi distribuirea clară a responsabilităţilor;
- controalele periodice efectuate de beneficiar privind managementul şi siguranţă
procesului tehnologic
La încetarea activităţii
Urmează a se parcurge următoarele etape principale:
- oprirea fluxurilor tehnologice;
- dezafectarea instalaţiilor şi scoaterea lor din amplasament;
- reprofilarea şi nivelarea suprafeţelor afectate de exploatare;
- acoperirea cu sol vegetal a platformelor şi bermelor;
- plantare de puieţi.
Societatea va respecta legislaţia internaţională în domeniul protecţiei mediului

armonizată cu legislaţia română, şi anume:
· O.U.G. nr. 195/2005, aprobata prin Legea nr.265/2006, privind protectia mediului
care transpune DC 85/337/CEE (modificata prin DC 97/11/CE); DC 90/313/CE; DPEC
2001/42/CE; DC 96/62/CEE; DC 1999/30/CE; DPEC 2000/69/CE; DC 92/72/CEE;
85
DPEC 2002/3/CE; DC 91/689/CEE; DPEC 2000/76/CE; DPEC 94/62/CE; DC
99/31/CE; DC 75/439/CEE; DC 91/157/CEE; RC 259/93; DC 92/43/CEE; DC
79/409/CEE ;
· Legea nr. 655/20.11.2001 pentru aprobarea O.U.G. nr. 243/2000 privind protectia
atmosferei care transpune DC 96/62/CEE; DC 1999/30/CE; DPEC 2000/69/CE; DC
92/72/CEE; DPEC 2002/3/CE ;
· Ordinul Ministrului Sanatatii nr. 536/23.06.1997 (M.O. nr. 40/03.07.1997) pentru
aprobarea Normelor de igiena si a recomandarilor privind mediul de viata al populatiei
care transpune Directiva Parlamentului European si Consiliului 2002/49/CE referitoare
la evaluarea si gospodarirea zgomotului in mediu ;
· Legea nr. 263/2005 privind regimul substantelor si preparatelor chimice
periculoase care transpune DC67/548/EEC, D88/379/EEC, R793/93 ;
· Legea nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor care transpune DC 75/442/CEE
(amendata de DC 91/156/CEE); DC 96/59/CE; DPEC 2000/76/CE; DPEC 94/62/CE;
DC 99/31/CE ;
· H.G. nr. 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate care transpune DC
5/439/CEE (amendata de DC 87/101/CEE si de DC 91/692/CEE) ;
· H.G. nr. 352 /21.04.2005 (M.O. nr. 398 /11.05.2005) pentru modificarea H.G.nr.
188/28.02.2002 (M.O. nr. 187/20.03.2002) privind aprobarea unor norme privind
conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate – care transpune Directiva
Consiliului 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane –modificata de Directiva
98/15/CE .
Conform Legii nr. 106 / 1996 privind protecţia civilă şi NPMEZ 1992 cap. 1.3,
beneficiarul are următoarele atribuţii:
- stabilirea măsurilor de prevenire a accidentelor de muncă prin realizarea
instructajului de protecţie a muncii a personalului angajat; identificarea zonelor de risc şi
gradul de pericol pentru populaţie şi mediu ; dotarea balastierei cu echipamente de
limitare a impactului efectelor negative semnificative (de ex. echipamente de stingere a
incendiilor), precum şi a celor de comunicare pentru raportarea operativă a
evenimentelor la Inspectoratul de Protecţie Civilă Arad, Procuratura Judeţeană şi
Spitalul Judeţean ;
- stabilirea mijloacelor pentru menţinerea legăturii cu personalul de intervenţie,
primirea rapoartelor asupra modului de desfăşurare a lucrărilor şi verificarea aducerii la
îndeplinire a sarcinilor ;
-informarea persoanelor şi organismelor cu atribuţii în domeniu despre
caracteristicile proiectului asociat cu gradul de risc a producerii unui accident / dezastru
pentru fiecare etapă specifică;
-organizarea echipelor de salvare şi evacuare a personalului accidentat. Titularul
permisului temporar de exploatare va ţine un registru cu :
-evidenţa avariilor şi cauzele producerii lor ;
-modul de lichidare a avariilor ;
-măsuri de prevenire a avariilor similare.
Se va evita sub orice formă acumularea de deşeurilor de natură petro-chimică,
orice scurgere de lubrifianţi sau carburanţi urmând a fi eliminată prin metode specifice
(absorbţie cu rumeguş sau metode de neutralizare aprobate). Alimetarea utilajelor cu
carburanţi sau schimburile de ulei se vor face numai în locurile special amenajate în
86
acest sens. Nu se vor amenaja în interiorul perimetrului de exploatare depozite de
carburanţi sau lubrifianţi.
Deşeurile din cauciuc provin din schimbarea amvelopelor uzate. Acestea vor fi
depozitate separat.
8. Descrierea dificultăţilor
Nu s-au constatat dificultăţi în perioada întocmirii Studiului de impact.
9. Rezumat
9.1. Localizarea proiectului

Terenurile deţinute de beneficiarul investiţiei se află situate în teritoriul u.a.t.
Bârzava, în zona localităţii aparţinătoare Bătuţa. Localizarea lor ocupă două
amplasamente. Astfel, două parcele, înscrise în C.F. Comuna Bârzava cu nr. 300770 (în
suprafaţă de 3.804 mp) şi cu nr.300773 ( în suprafaţă de 3.170 mp) se află situate
riveran cu De 7766, în zona de afluire a acestuia în DN 7, pe latura de est a acestuia.
Drumul de exploataţie se află la sud de valea Cipului, în zona podului pe care aceasta
este traversată de DN 7.
Celelalte patru parcele se află situate la est de amplasamentul descris anterior, în
adâncimea văii , pe versantul de sud al dealului Minua şi cel de nord-vest al dealului
Băii. Cele patru parcele sunt grupate câte două, după cum urmează. Parcelele cu nr C.F.
Bârzava 30071 ( în suprafaţă de 117.527 mp) şi cea cu nr. cad 300932 sunt situate între
De 7766 şi De 8004. Parcelele cu nr. C.F. Bârzava 30072 şi cea cu nr. cad. 300929 sunt
situate între De 8004 şi De 7999.
Pe versantul de sud-vest al Dealului Băii, riveran DN 7 funcţionează cariera Bătuţa
I, proprietatea S.C. I.CI.M. S.A. şi o staţie de prelucrare primară a rocilor.
La vest de DN 7, la circa 50 m de traseul acestuia, se află calea ferată dublă
electrificată Arad-Deva-Bucureşti, parte a Culoarului IV de transport feroviar european.
Pe direcţia de mers spre Deva , la circa 300 m faţă de amplasament se află staţia de
cale ferată Bătuţa.
Distanţa până la intravilanul localităţii Bătuţa este de circa 1,5 km, iar până la
intravilanul localităţii Căpruţa de circa 3,5 km.
9.2. Descrierea activităţii

Proiectul Unitate de Exploatare şi Prelucrare Diabaz / Bătuţa II (zonă de
exploatare diabaz, platformă depozitare temporară a materialelor semifinite,
amenajare acces rutier din DN 7, drumuri incintă, platformă parcare şi dotări
sociale – birouri/vestiare/magazie) în conformitate cu HG 445/2009 obiectivul se află
în anexa 2, pct. 2 industrie extractivă, lit. a „cariere, exploatări miniere de suprafaţă şi ...
altele decât cele prevăzute în anexa 1”.
Beneficiarul intenţionează ca pe terenurile deţinute în intravilanul localităţii Bătuţa
din comuna Bârzava să deschidă o unitate de exploatare şi prelucrare a rocilor de diabaz.
Zăcământul existent pe amplasament are o amploare mai mare, el întinzându-se sub
întregul deal al Băii şi Minuna.
87
Activitatea de exploatare rocilor de diabaz propusă are în vedere valorificarea
resurselor naturale pe care amplasamentul studiat le deţine. Cererea mare de agregate de
carieră de pe piaţa construcţiilor constituie o garanţie a viabilităţii investiţiei.
Prin realizarea unităţii de exploatare şi prelucrare a diabazului se vor crea noi
locuri de muncă ceea ce va contribui la îmbunătăţirea situaţiei socio-economice a
comunei.
diabaz, aflate în extravilanul localităţii Bătuţa au avut, în perioada precedentă
treptat formându-se pâlcuri de tufişuri cu aspect arboricol. Lipsa de interes pentru
activităţile agro-zootehnice cât şi calitatea pedologică scăzută a solului, fac ca acest
areal să nu mai fie considerat în prezent unul cu potenţial de valorificare pentru
destinaţia avută iniţial.
În aceste condiţii dezvoltarea activităţilor de exploatare a rocilor , activitate
începută pe versantul sudic al dealului Băii în cariera Bătuţa I, pare să fie singurul mod
de valorificare economică a resurselor existente.
Accesele la terenurile din care face parte şi zona studiată sunt într-o stare mediocră
şi neconformă cu legislaţi în vigoare. De asemenea albia pârâului Cipului şi podul de pe
DN 7 necesită lucrări de remodelarea a traseului respectiv de decolmatare. În privinţa
caracteristicilor terenului se poate aprecia faptul că panta mare face ca acesta să fie
impropriu pentru activităţi agricole.
Investiţia pe care beneficiarul intenţionează să o dezvolte este compusă din
două arii funcţionale distincte situate pe amplasamente diferite şi legate între ele
prin De 7766.
Aria funcţională destinată exploatării rocilor de diabaz se află în partea de est
a arealului studiat, în timp ce aria funcţională destinată stocării temporare a
materiilor semifinite şi serviciilor conexe exploatării şi prelucrării se află în zona de
vest a arealului studiat, riveran DN 7.
Aria destinată exploatării rocilor de diabaz este formată din două

amplasamente, notate cu A şi B.
Amplasamentul A, constituit pe suprafaţa parcelei cu nr. cad 300771, în suprafaţă
de 11,7527 ha se întinde pe versantul de sud al dealului Minua. Este situată între De
7766 şi De 8004. Aceasta constituie subzona Ie1. Exploatarea se va desfăşura în etape.
Perimetrul destinat primei etape de exploatare include o suprafaţă de 1,3 ha şi este
reprezentat pe planşa 03 A. Subzona este străbătută de un drum tehnologic pe care se va
face transportul rocilor extrase. În partea de vest a subzonei se va amenaja o mică
platformă pentru amplasarea unei staţii mobile de concasare a rocilor.
Tot pe această suprafaţă se află şi subzona Svi1, care constituie spaţiul verde de
protecţie instituit perimetral subzonei. În partea de sud a incintei este amplasată
subzona Svi2 , cu rol de spaţiu verde.
Pe parcela aflată la vest de această incintă (cad 300932) se va amenaja, în partea
inferioară a pantei acesteia, o zonă pentru depozitarea temporară a decopertei . Suprafaţa
estimată a depozitului pentru decopertă este de circa 4.800 mp (subzona Ie3).
Amplasamentul B este constituit pe parcela cu nr. cad 300772, în suprafaţă de
3,7465 ha , amplasată pe versantul nord-vestic al dealului Băii. Pe această parcelă s-a
88
constituit subzona Ie2 (industrie extractivă) şi subzona Svi3 (spaţiu verde de protecţie
în incintă). Amplasamentul B este situat între De 8004 şi De7999.
Suprafaţa subzonelor situate în această arie funcţională şi incluse în
amplasamentele A şi B, propuse pentru reglementare este de 15,4992 ha.
Aria funcţională destinată stocării temporare a materialelor semifinite şi a

servicilor conexe exploatării (dotării sociale), este formată din două amplasamente,
notate cu C şi D.
La sud de valea Cipului, între albia acesteia şi De 7766, pe parcela cu nr. cad
300773, în suprafaţă de 0,3170 ha, notată ca incinta D, se va amenaja o platformă
tehnologică pe care se vor depozita temporar stocurile de roci semifinite. Subzona este
notată cu Ip 1. Tot în această incintă se mai află subzona Svi4, spaţiu verde de protecţie
aferente incintei, amplasat în vecinătatea acesteia cu DN 7.
La sud de De 7766 , pe parcela notată cu nr. cad 300770, în suprafaţă de 0,3804
ha, notată ca incintă C, se vor amplasa dotările sociale (subzona S1), cele edilitare
(subzona Ed - dotări sanitare, platformă colectare selectivă deşeuri menajere, platformă
colectare selectivă deşeuri industriale şi generator electric) şi o platformă de parcare
pentru vehiculele utilizate la transportul agregatelor (subzona C1). Dotările sociale vor fi
constituite din două containere, unul cu destinaţia de birou şi unul cu destinaţia de
vestiar. Se va amplasa şi un container cu destinaţia de magazie, atelier de întreţinere.
Dotările sanitare vor fi constituite din toalete ecologice uscate.
În concluzie suprafaţa subzonelor reglementate este de 16,1966 ha, rotund 16,20
ha, suprafaţa zonei studiate este de 20,12 ha iar suprafaţa carierei propriu-zis este 12,4
ha.
- Modernizarea circulaţiei şi a Văii Cipului

de circulaţie.
Capacitatea maximă proiectată a carierei (60 to/h; 960 to/zi; 192.000 to/an):
Caracteristicile principale ale fluxului tehnologic al staţiei de concasare
- Capacitatea de producţie orară teoretică (to/h): 250
- Greutatea specifică (to/mc ): 1,92
- Gama de produse finite: 31 -50 mm, 0-4 mm, 4-8 mm, 8-16 mm
Utilajele auxiliare care vor deservi acest flux tehnologic vor fi următoarele:
89
Activitatea va fi susţinută de circa 10 angajaţi.
Sorturile obţinute în urma prelucrării sunt: - agregat concasat de carieră.
Pentru transportul sorturilor din carieră la platforma de prelucrare, sortare şi
depozitare vor fi utilizate mijloace auto.
- Descrierea instalatiei si a fluxurilor tehnologice existente pe amplasament

umectare cu apă provenită din rezervorul de apa tehnologica sau dintr-n bazin de
colectare al apelor pluvial de la nivelul platformei +230 m. Cantitatea de apă necesară
pentru prelucrarea unui mc de piatra este de 1-1,25 l.
9.3. Deşeuri
Deşeurile generate în etapa de realizare a carierei.
 Uleiuri uzate provenite de la utilajele folosite în etapa de construcţie
 Ambalaje din hârtie şi/sau carton
 Ambalaje tip PET, alte ambalaje din plastic
 Deşeuri de beton
 Deşeuri bitumi-noase şi asfaltice
 Deşeuri metalice (de la armaturi, piese auto)
 Pamânt şi rocă alterată excavată
 Deşeuri menajere
 Deşeuri lemnoase (cofraje, activităţi de defrişare)
Deşeurile generate în etapa de exploatare a carierei
 Uleiuri uzate provenite de la utilajele folosite în etapa de exploatare
 Deşeuri metalice (piese auto)
 Deşeuri menajere inclusiv PET şi carton
 Deşeuri lemnoase (activităţi de defrişare)
 Pamânt şi rocă alterată excavată
- Modul de gospodarire a deseurilor şi ambalajelor
- deşeurile periculoase se vor depozita temporar în recipienţi etanşi, adecvaţi;
- deşeurile nepericuloase se vor elimina prin firme autorizate de reciclare sau se
vor utiliza la reconstrucţia amplasamentului (pământ şi roca alterată);
- ambalajele se elimină prin firme autorizate.
9.4. Impactul asupra mediului şi măsuri de reducere a acestuia

a. Impactul asupra apei
- Alimentarea cu apă potabilă pentru 10 persoane / schimb: se va face din
recipiente îmbuteliate în bidoane cu dozator;
- Alimentarea cu apă în scop igienico-sanitar nepotabil: se va face din cele 2
rezervoare de înmagazinare a apei din Valea Cipului braţul drept, de câte 10 mc prin
cădere liberă şi o reţea de conducte din plastic. Obiectivul va fi dotat cu toalete
90
ecologice. Pentru colectarea apelor uzate menajere de 0,88 mc/zi este prevăzut un bazin
de 10 mc din plastic, amplasat subteran.
- Alimentarea cu apă în scop tehnologic (spălarea roţilor autovehiculelor – 47
transporturi zilnice maxim, umactarea drumurilor de acces – 7042 mp şi a platformelor
betonate 2600 mp, pentru asigurarea stocului de incendiu de 36 mc – 0,42 l/s, necesar
pentru stingerea de incendii – 0,003 l/s).
- Sursa principală de apă: înaintea joncţiunii dintre formaţiunea torenţială ce
străbate cariera şi Valea Cipului braţul drept se vor executa 2 praguri de fund pentru
reducerea vitezei; între praguri se va executa o captare de fund constând într-un bazin
decantor – cota 155,67 mdMN.
- Sursa secundară de apă: la nivelul platformei de exploatare de la cota +230
mdMN se prevede realizarea unui şanţ de gardă care să dirijeze apele pluviale către
bazinele de acumulare – decantare legate în serie înainte de devarsarea printr-un filtru de
piatră spartă şi nisip a apei în Valea Cipului ramura stângă. Din bazinul ce deversează în
Valea Cipului, cu o motopompă se va extrage periodic necesarul de apă pentru a se
umple o cisternă pe pneuri cu o capacitate de 5 mc cu care se vor uda drumurile de acces
şi platformele betonate.
- Necesarul şi cerinţa de apă brută de suprafaţă
Apă Q zi med Q zi max Q zi min Van med Van max Van min
brută de m3/zi l/s m3/zi l/s m3/zi l/s miim3 miim3 miim3
suprafaţă
Necesar 12,42 0,214 14,289 0,248 0 0 2,484 2,858 0
Cerinţă 14,42 0,250 16,59 0,290 0 0 2,884 3,318 0

Apele pluviale
Pentru dirijarea şi gospodărirea apelor din zona lucrărilor de exploatare se au în
vedere două aspecte:
- apele de pe versant care vor avea tendinţa de descărcare în frontul carierei,
putând antrena masa vegetala din pădure şi crea eroziune în zona decopertata;
având tendinţa de a le transporta spre emisar (Valea Cipului).
cum urmează (vezi şi Avizul SGA Arad nr. 32/20.08.2012):
- apele pluviale colectate de pe suprafaţă împădurită a cerierei (19,88 ha) vor fi
captate prin canale de gardă şi conduse parţial la un bazin de retenţie de 154,48 mc la
care se adaugă un decantor cu o capacitate de 8 mc, total 165,41 mc cu o treaptă în Valea
Cipului braţul stâng. Acest bazin se realizează în albia Văii Cipului prin adâncirea
fundului dimensiunile fiind: L=35 m, l=4,2 m, h=1,5 m, cu un volum total de 220 mc.
Apele pluviale căzute pe platformele betonate şi în zona de lucru a carierei sunt conduse
către bazinul decantor prin intermediul unui separator de hidricarburi după care sunt
deversate în Valea Cipului. Dacă în situaţia iniţială debitul de apa pluviale este de 7,95
91
l/s, după dezvoltarea carierei acesta va creşte de cca 8 ori datorită coeficientului de
scurgere ajungând la 62 l/s.
- secţiunea medie actuală a Văii Cipului la podul de sub traversare a DN7 este de
32,64 mp, iar secţiunea actuală a podului 7,63 mp. Albia Văii Cipului va fi decolmatată
sub pod şi va ajunge la 22,41 mp. Secţiunea minimă necesară a Văii Cipului este de
13,90 mp. Valea Cipului va fi regularizată pe o porţiune de 70 m iar malurile vor fi
consolidate cu gabioane. Pe o lungime de 25 de m până la joncţiunea văii cu
formaţiunea torenţială din carieră, malurile vor fi consolidate cu blocuri de piatră, iar
malul stâng va fi supraînălţat cu 1 m.
b. Impactul asupra aerului

Surse şi poluanţi generaţi
Sursele de poluanţi pentru aer pot fi clasificate în surse mobile şi surse staţionare.
1. Sursele mobile
Aceste surse de poluare a aerului sunt reprezentate în cazul carierei Bătuţa II, de
mijloacele de transport auto cu care se transportă diabazul sortat în carieră la beneficiari.
Mijloacele de transport utilizate aparţin beneficiarilor. Poluanţi degajaţi în atmosferă din
activitatea de transport sunt:
- praf provenit în urma rulării autovehiculelor pe drumul de acces în carieră
- noxe din gazele de eşapament
Debitul maxim de noxe emis de sursele mobile va fi de 6,9 kg/zi sau 0,69 kg/oră
de funcţionare.
Comparând aceste debite cu debitul admis de ordinul MAPPM nr. 462/93. se

constată că nivelul de noxe emis în atmosferă de sursele mobile este inferior
nivelului admisibil.
Având în vedere că motoarele maşinilor vor fi periodic verificate din punct
de vedere a stării tehnice, impactul asupra factorului de mediu aer va fi moderat,
utilajele care se folosesc sunt dotate cu sisteme de reţinere catalizare a gazelor evacuate
în atmosfera.
2. Sursele staţionare
3. Instalatiile pentru retinerea si dispersia poluantilor in atmosfera
Pentru reducerea emisiilor de pulberi materialul concasat se va umecta, cu
deosebire în perioadele secetoase.
drumului de acces) şi ulterior în cea de exploatare, potenţialele surse de poluare a
aerului sunt următoarele:
- emisii de gaze de eşapament (CO, NOx, COV, CH4, N2O, CO2) rezultate de
la autovehiculele care vor rula pe drumul de acces şi DN7 spre carieră, emisiile
atmosferice fiind cele specifice motoarelor cu ardere interna atât pe benzina cât şi
pe motorină.
92
- emisii de pulberi sedimentabile datorate activităţii de forare/prelucrare a
rocilor utile de bazalt, şi a pulberilor datorate circulaţiei mijloacelor de transport
pe drumurile de exploatare;
- emisii de gaze datorate lucrărilor de împuşcare (CO, NO2, N2O4).
c. Impactul asupra solului
Surse de poluare ale solului sunt şi particulele de praf provenite atât din circulaţia
utilajelor cât şi din activitatea minieră de extragere a diabazului. În cursul oreraţiunilor
de forare, puşcare, excavare şi încărcare se generează particole de praf care pot fi
antrenate de curenţii de aer şi depuse pe sol la distanţă faţă de carieră. Cantitatea de
pulberi care se generează prin folosirea tehnologiilor moderne de forare şi puşcare
generează o cantitate foarte scăzută de pulberi care nu depăşesc limita amplasamentului.
Prin măsurile de refacere a mediului preconizate, efectele asupra solului vor fi
mult diminuate, la finalul lucrărilor de exploatare fiind programate lucrări de
reconstrucţie ecologică constând în acoperirea cu sol vegetal în aşa fel încât suprafeţele
să se încadreze în ambientul natural al zonei.
d. Impactul asupra biodiversităţii

Biotopuri
Proiectul „Unitate de exploatare şi prelucrare diabaz / Bătuţa II„ se situează în
situl de importanţă comunitară ROSCI 0064 – Defileul Mureşului şi în vecinătatea
sitului de importanţă avifaunistică ROSPA 0029 – Defileul Mureşului Inferior-Dealurile
Lipovei
Suprafaţa ROSCI 0064 – Defileul Mureşului este de 32.003. hectare şi se
suprapune în proporţie de 36% peste teritoriul administrativ al judeţului Arad (RO0051)
şi în proporţie de 64% peste teritoriul administrativ al judeţului Hunedoara (RO0053).
Suprafaţa ROSPA 0029 – Defileul Mureşului Inferior-Dealurile Lipovei este de
55.66,3 hectare şi se suprapune în proporţie de 54% peste teritoriul administrativ al
judeţului Arad (RO0051), 11,2 peste judeţul Hunedoara (RO0053) şi în proporţie de
34,8% peste teritoriul administrativ al judeţului Timiş (RO0054).
Speciile care pot fi afectate prin implementarea PP.
93
ROSCI 0064 – Defileul Mureşului se evidenţiază prin prezenţa a patru specii de
mamifere (lilieci), două specii de amfibieni şi o specie nevertebrate, enumerate în anexa
II a Directivei Consiliului 92/43/CEE, specii care pot fi afectate.
Alături de speciile enumerate anterior şi cuprinse în formularele standard ale
celor două situri, mai pot fi afectate speciile de flora şi faună comuna ce se regăsesc în
zona proiectului propus.
Cât priveşte prezenţa, localizarea, populaţia şi ecologia speciilor şi/sau
habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafaţa şi în imediata vecinătate a PP,
menţionate în formularul standard al ariei naturale protejate de interes comunitar.
Se menţionează faptul că formularul standard al ariei naturale protejate
(ROSCI0064 – Defileul Mureşului) nu are menţionat niciun taxon vegetal, iar ca
habitate de interes comunitar apare unul singur, respectiv 91M0 Păduri balcano-
panonice cu cer, gorun, gârniţă (Quercus petraea, Q. cerris, Q. frainetto), care nu se află
în aria în care este prevăzută dezvoltarea viitorului PP.
În privinţa florei de interes comunitar prezentă pe suprafaţa şi în imediata
vecinătate amplasamentului se precizează că terenurile pe care se situează
amplasamentele destinate înfiinţării carierei de diabaz, aflate în extravilanul localităţii
Bătuţa au avut, în epoca precedentă colectivizării, destinaţia de fâneaţă sau păşune.
Utilizarea lor ca atare a fost abandonată, treptat formându-se pâlcuri de tufişuri cu aspect
arboricol.
În studiul de evaluarea adecvată este prezentată lista floristică, însumând un
număr de 91 taxoni (3 specii Polypodiophyta, 88 specii Magnoliophyta), rezultată în
urma deplasărilor pe teren şi a semnalărilor din literatura de specialitate a fost verificată
în vederea identificării unor taxoni specificaţi în anexele nr. 3, nr. 4 (A şi B) şi nr. 5A ale
OUG 57/2007. Dintre speciile semnalate în zona de desfăşurare a proiectului, nici una
nu figurează în anexele menţionate ale OUG 57/2007.
De asemenea autorul a efectuat o altă verificare pentru a evidenţia eventuali
taxoni periclitaţi (conform Dihoru et Negrean, 2009), nefiind identificat nici un alt
taxon. Specii de plante citate în formularul standard Natura 2000 a sitului Defileul
Mureşului nu există, aşa cum nu sunt citate nici alte specii semnificative pentru acest
site Natura 2000.
În privinţa vegetaţiei prezentă pe suprafaţa şi în imediata vecinătate a
proiectului se precizează că decelarea cenozelor vegetale şi identificarea lor s-a făcut
de către autorul Studiului de evaluare adecvată pe seama observaţiilor din timpul
deplasărilor din teren, precum şi a lucrărilor de specialitate care fac referire la vegetaţia
zonei în care se doreşte dezvoltarea viitorului proiect (Ardelean, 2006, Pop, 1978).
Conform datelor de specialitate, pe teritoriul de dezvoltare a proiectului au fost
identificate un număr de 1 asociaţie vegetală. Dominantă ca întindere, ocupând practic
întreaga suprafaţă pe care se va desfăşura viitorul PP, este asociaţia Carpino-Fagetum.
În imediata vecinătate a PP NU a fost identificat habitatul prioritar 91M0 -
Păduri balcano-panonice cu cer, gorun şi gârniţă (Quercus petraea, Q. cerris, Q.
frainetto).
Măsuri de conservare necesare: limitarea tăierilor la cele de conservare, care să
promoveze regenerarea speciilor de quercinee (gorun, gârniţă, cer), interzicerea
păşunatului şi colectării de către localnici a plantelor ierboase cu valoare economică.
94
Privitor la fauna de interes naţional şi/sau comunitar prezentă pe suprafaţa
şi/sau în imediata vecinătate a proiectului pentru identificarea speciilor de interes
naţional şi/sau comunitar din zona PP s-au efectuat observaţii de către autorul SEA, pe
parcursul a patru anotimpuri. Suprafaţa de studiu este suprafaţa proiectului la care s-a
adăugat perimetral o arie de siguranţa de 1 km laţime.
Speciile de animale de interes naţional şi/sau comunitar identficate pe suprafata
sau în imediata vecinătate a PP sunt în număr de 36.
Impactul prognozat şi măsuri de diminuare a impactului

Speciile de plante şi habitatele care vor fi afectate nu au niciun statut de conservare
reglementat.
Luând în considerare situaţia existentă, privitor la statutul de conservare a

speciilor şi habitatelor, structura şi funcţionalitatea ecosistemelor, precum şi activităţile
umane desfăşurate în sit, nu se preconizează a apărea evoluţii semnificative şi schimbări
în starea ariei protejate. Pe viitor, se preconizează posibila apariţie a unor schimbări
punctiforme, de mică anvergură, datorate în principal posibilii schimbări a destinaţiei
unor terenuri sau unor activităţi umane, însă acestea vor putea fi remediate sau evitate
prin implicarea custozilor ariei protejate şi a autorităţilor relevante de mediu.
În ariile naturale protejate de interes comunitar nu au fost elaborate planuri de
management în care să se stabilească obiective pentru conservarea acestora.
De asemenea nu au fost identificate schimbări în evoluţia naturală a ariei
protejate.
• Identificarea impactului direct şi indirect

Impactul direct
Datorită distanţei până la albia minoră a râului Mureş, de circa 300m, se
estimează că prin lucrările de exploatare a rocii utile ecosistemul acvatic al râului Mureş
nu va fi afectat.
Impactul asupra florei şi vegetaţiei se rezumă la suprafeţele defrişate şi care nu
mai pot fi readuse la starea iniţială, distrugerea ecosistemului fiind ireversibilă. În faza
iniţială de implementare a proiectului atât suprafaţa acoperită de vegetaţie, cât şi solul
aferent acesteia vor fi îndepărtate, rezultând astfel un impact direct asupra acestora.
Menţionăm că printre plantele prezente în zona de implementare a proiectului nu se află
specii de importanţă comunitară, care fac obiectul vreunui statut de conservare, situaţie
valabilă şi pentru habitatele care s-au instalat aici.
Speciile observate în zona de extindere a carierei şi în preajma acesteia sunt în
marea lor majoritate specii fără importanţă comunitară, nefiind semnalate în anexele
Directivei Păsări sau Directivei Habitate. Speciile de importanţă comunitară observate
au un statut de conservare favorabil, doar câteva având statut de conservare mediu, şi o
răspândire largă în sit.
Fragmentarea peisajului şi a ecosistemelor din sit, rezultată prin extinderea
carierei, este minimă datorită situării acesteia în imediata vecinătate a drumului
european DN7 şi a căii ferate Arad - Deva, care are un impact mult mai puternic asupra
faunei din zonă.
95
Mediul va fi afectat puternic punctual, însă la nivelul întregului sit perturbarea va
fi nesemnificativă, datorită răspândirii largi a habitatului afectat şi a existenţei resurselor
populaţionale pentru migrarea şi dezvoltarea ulterioară a speciilor prezente. Putem
menţiona de asemenea că nivelul populaţiilor de interes comunitar, pentru care a fost
desemnat situl Natura 2000 ROSCI0064 Defileul Muresului, nu au o prezenţă
semnificativă în zona de impact şi că distribuţia acestora la nivelul întregului sit asigură
păstrarea statutului de conservare cel puţin la nivelul actual.
Impactul indirect.
Impactul indirect asupra habitatelor şi speciilor de importanţă comunitară din sit
se manifestă prin traficul cu camioane de mare tonaj pe drumul care leagă cariera de
DN7, care reprezintă calea de acces la carieră, precum şi de creşterea traficului acestora
pe DN7. Acestea vor creşte nivelul de pulberi şi de gaze de eşapament aflate în
suspensie în aer, precum şi nivelul zgomotului.
Având însă în vedere creşterea nesemnificativă a traficului şi a faptului că oricum
traficul actual de pe DN7 perturbă major activitatea speciilor animale, considerăm că şi
impactul traficului va fi redus asupra distribuţiei speciilor.
• Identificarea impactului pe termen scurt sau lung.

Pe termen scurt.
Impactul pe termen scurt este localizat strict la aria de dezvoltare a proiectului şi
va afecta situaţia populaţiilor vegetale şi animale, precum şi habitatele din zona
perimetrelor de exploatare şi a drumurilor de aces.
O serie de indivizi ai speciilor prezente vor fi eliminaţi prin lucrările de extindere
şi de exploatare (în special speciile vegetale), iar alţii vor fi obligaţi să migreze spre
zonele limitrofe şi să găsească habitate (nişe), potrivite pentru a se stabilii în noile
teritorii.
Efectivele speciilor de importanţă comunitară prezente în aceste perimetre fiind
foarte scăzute, raportat la efectivele prezente pe suprafaţa întregului sit, considerăm că
impactul pe termen scurt va fi totuşi nesemnificativ pentru populatiile speciilor animale,
iar în cazul speciilor vegetale şi a habitatelor nu există specii de importanţă comunitară.
Pe termen lung.
Pe termen lung, impactul se va diferenţia pentru speciile mai mult sau mai puţin
tolerante la perturbarea provocată prin activitatea curentă a carierei. Pentru speciile de
plante (şi pentru habitatele identificate) impactul va fi definitiv, încă din faza iniţială de
dezvoltare a proiectului şi nu se va modifica, fiind acelaşi, pe termen scurt sau lung. O
serie de specii de animale vor putea să folosească teritorii mai apropiate de zona de
exploatare, chiar să intre în zona de exploatare ocazional, pe când alte specii se vor
îndepărta mai mult de zona de exploatare, pentru a evita perturbările provocate prin
activitatea utilajelor de carieră, praful rezultat din activitatea de exploatare, concasare şi
transport al pietrei şi de zgomotul utilajelor în lucru.
• Identificarea impactului rezidual.
Nu a fost identificat un impact rezidual după încetarea activităţii carierei Bătuţa
II. Nu există procese sau fenomene cu impact negativ care să se manifeste după stoparea
activităţii carierei şi care să influenţeze pe mai departe existenţa speciilor vegetale şi
animale. Singurul fapt care poate fi menţionat este imposibilitatea de a readuce spectrul
de populaţii vegetale şi animale, precum şi habitatele la starea lor originală. Însa prin
96
reconstrucţia ecologică a zonei se vor aduce îmbunătăţiri calităţii habitatului şi se vor
crea premise pentru reinstalarea cel puţin a unei părţi dintre speciile vegetale şi animale
eliminate prin implementarea proiectului.
• Identificarea impactului cumulativ.

Impactul cumulativ al proiectului de faţă este evaluat în raport cu alte proiecte
similare, respectiv cariere de suprafaţă, şi cu alte proiecte care au efecte sinergice asupra
speciilor şi habitatelor de importanţă comunitară care fac obiectul de conservare al
sitului.
Pe teritoriul sitului Natura 2000 ROSCI0064 Defileul Mureşului Inferior mai sunt
prezente cariere pe teritoriile comunelor Bârzava, Săvârşin şi Zam, respectiv cariera
Bătuţa I, cariera Căprioara şi cariera Pojoga. Cariera de marmură Căprioara este de
câţiva ani inactivă. Carierele Bătuţa şi Pojoga sunt deschise şi funcţionează dinainte de
perioada în care s-a efectuat prezenta evaluare a populaţiilor speciilor de importanţă
comunitară, de altfel chiar dinainte de elaborarea formularului standard şi propunerea
sitului Natura 2000, astfel încât valorile prezentate pentru populaţiile speciilor pe
teritoriul şi în preajma carierei Bătuţa II nu sunt influenţate de prezenţa primelor. Mai
mult, evaluarea suprafeţei habitatelor, dimensiunea, caracteristicile şi arealul de
distribuţie a populaţiilor speciilor de importanţă comunitară cum sunt prezentate în
formularul standard s-au determinat ţinând cont de aceste cariere, care funcţionau la
momentul respectiv. Datorită aspectelor menţionate mai sus, precum şi a faptului că
între viitoarea Cariera Bătuţa II şi Carierele Bătuţa I şi Pojoga este o distanţă mai mare
de 1 km, Cariera Pojoga regăsindu-se chiar pe malul opus al râului Mureş la o distanţă şi
mai mare, considerăm că nu există un impact cumulativ asupra speciilor şi habitatelor de
importanţă comunitară.
Pe versantul de sud-vest al Dealului Băii, riveran DN 7 funcţionează cariera
Bătuţa I, proprietatea s.c. I.CI.M. s.a. şi o staţie de prelucrare primară a rocilor. Raportul
la Bilanţul de mediu nivel I pentru activitatea de exploatare si prelucrare a diabazelor
din perimetrul Batuţa întocmit de SC DAB TRANS SRL, concluzionează că factorii de
mediu sunt afectaţi în limite admisibile de activitatea minieră.
Ca urmare a celor prezentate mai sus considerăm că nu există un impact
cumulativ semnificativ al activităţii Carierei Bătuţa II şi activităţii de eliminare a
vegetaţiei forestiere de pe amplasamentul studiat în raport cu situl Natura 2000
ROSCI0064 Defileul Mureşului Inferior.
Chiar şi fără a lua în considerare măsurile de reducere a impactului pentru
obiectivul analizat, menţionăm că fiecare proiect în parte a parcurs sau va parcurge o
procedură de mediu, iar în actele de reglementare sunt impuse măsuri care vor trebui
respectate în funcţie de perioada în care se află proiectul. Respectarea măsurilor pentru
fiecare proiect în parte va contribui la diminuarea considerabilă atât a impactului local,
pentru fiecare proiect, dar şi a posibilului impact cumulativ la nivelul sitului.
• Evaluarea semnificaţiei impactului.

Pe baza informaţiilor avute la această oră putem concluziona că impactul
carierei asupra speciilor şi habitatelor de importanţă comunitară din situl Natura
2000 ROSCI0064 Defileul Mureşului este nesemnificativ.
97
Referitor la populaţiile speciilor de păsări şi mamifere mari, dar nu numai, trebuie
să ţinem seama de faptul că impactul negativ al DN7 şi căii ferate asupra acestora este
covârşitor şi că multe specii nu mai exploatează deja arealele din preajma acestora,
preferând zone mai îndepărtate. Astfel, impactul carierei care se construieşte în imediata
apropiere a DN7 este mult diminiat şi aproape nesemnificativ în orice condiţii şi la orice
specie am putea face referire.
e. Impactul asupra mediului social-economic

Obiectivul nu v-a afecta locuitorii comunei, activitatea fiind la distanţă mare faţă
de localitate.
Cariera se află în vecinătatea Carierei Bătuţa I, cu care împarte aceeaşi resurse.
Măsuri de diminuare a impactului
Impactul generat de sursele de zgomot şi vibraţii
În activitatea desfăşurată în perimetru vor exista următoarele surse de zgomot şi
vibraţii:
■ puşcarea în carieră;
■ funcţionarea motocompresorului;
■ funcţionarea perforatoarelor pentru găuri de mină;
■ funcţionarea motorului termic de antrenare a concasorului;
■ funcţionarea concasorului;
■ funcţionarea utilajelor de încărcare şi transport al andezitelor.
Datorită faptului că localitatea cea mai apropiată este situată la cca. 600 m de
perimetru, se poate afirma că potenţialii receptori sensibili la zgomot şi vibraţii nu sunt
afectaţi, întrucât orientarea frontului de exploatare este opusă localităţii.
Printre măsurile pentru protecţia DN7, conform avizului CNADNR nr.
92/42471/2011:
9.5. Monitorizarea mediului

Societatea este obligată să instituie un sistem de automonitorizare a funcţionării
carierei şi să suporte costurile acestuia.
Procedurile de control şi monitorizare în faza de exploatare a unei cariere
cuprind:
- automonitorizarea tehnologică;
- automonitorizarea calităţii factorilor de mediu.
• Automonitorizarea tehnologică constă în verificarea permanentă a stării şi
funcţionării următorilor parametrii:
- cotele taluzurilor şi a bermelor de lucru;
- respectarea pilierilor de protecţie a taluzurilor;
- tehnologia de extracţie şi cantitatea de rocă extrasă;
- funcţionarea utilajelor din carieră;
- urmărirea stării platformelor de lucru şi a căilor de comunicaţii;
- urmărirea calităţii apelor de suprafaţă;
• Pentru monitorizarea calităţii apei de suprafaţă, nu sunt prevederi speciale în
Avizul de gospodărirea apelor nr. 32/2012.
98
Principalii poluanţi ce pot afecta calitatea apelor de suprafaţă şi subterane şi care
vor fi monitorizaţi sunt particulele şi produsele petroliere provenite de la manipularea
necorespunzătoare a carburanţilor.
Categoriile de poluanţi ce ar putea fi transportaţi de către apele pluviale şi care ar
putea afecta calitatea apelor de suprafaţă sunt:
- suspensiile provenite de la drumuri de acces la frontul de lucru;
- eventualele produse petroliere scurse accidental.
• Pentru monitorizarea calităţii solului

Prin tehnologia de exploatare folosită se prevede decopertarea stratului de sol
vegetal şi depozitarea acestuia pe perimetrul amenajării.
Această cantitate de sol va fi folosită pentru reconstrucţia zonei.
• Pentru monitorizarea vegetaţiei şi faunei

Principalele măsuri pentru monitorizarea biodiversităţii sitului Natura 2000 sunt cele
prevăzute în Avizul nr. 25/2012 al UVVG, custodele acestuia şi anume:
- în funcţie de rezultatele monitorizării, custodele poate stabili noi măsuri privind
reducerea impactului asupra speciilor de importanţă comunitară. Măsurile noi impuse nu
vor fi de natură a bloca activitatea Carierei Bătuta II, ci vor avea în vedere desfăşurarea
unor acţiuni de îmbunătăţire a condiţiilor de mediu şi de menţinere sau creştere a
statutului de conservare a unor specii şi/sau habitate de importanţă comunitară de pe
teritoriul ariilor naturale protejate afectate.
Întocmit,
Prof. Univ. Dr. Florin Dumescu
Expert de mediu
99

Stimp

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Stimp

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

P.F.A.

Denumirea lucrării: Studiu de evaluare a impactului asupra mediului pentru

Beneficiar: SC SYLC CON TRANS SRL Arad

Proiectant: P.F.A. Dumescu Florin

Întocmit: Prof. Univ. Dr. Florin Dumescu

Arad, octombrie, 2011

1.2. Denumire proiect

1.3. Durata de funcţionare:

1.4. Poluanţi fizici şi biologici care afectează mediul:

În urma implementării proiectului, datorita activităţilor de excavaţii, tasări

Poluanţi care afectează mediul:

1.5. Principalele alternative studiate în cadrul proiectului;

BILANŢ TERITORIAL – Incinta A

BILANŢ TERITORIAL – Incinta B

Subzone funcţionale EXISTENT PROPUS

P.O.T. existent = 0,00%

BILANŢ TERITORIAL – Incinta C

Subzone funcţionale EXISTENT PROPUS

P.O.T. existent = 0,00%

BILANŢ TERITORIAL – Incinta D

Subzone funcţionale EXISTENT PROPUS

P.O.T. existent = 0,00%

BILANŢ TERITORIAL – ZONA STUDIATĂ

Investiţia pe care beneficiarul intenţionează să o dezvolte este compusă din

Aria destinată exploatării rocilor de diabaz este formată din două

Aria funcţională destinată stocării temporare a materialelor semifinite şi a

- Modernizarea circulaţiei şi a Văii Cipului

Terenurile deţinute de beneficiarul investiţiei se află situate în teritoriul u.a.t.

Coordonatele stereo ale amplasamentului sunt următoarele:

- Relatia cu alte proiecte existente sau planificate

Caracteristicile principale ale fluxului tehnologic al staţiei de concasare

Activitatea va fi susţinută de circa 10 angajaţi.

- Descrierea instalatiei si a fluxurilor tehnologice existente pe amplasament

Fluxul tehnologic propus se bazează în întregime pe utilaje mobile cu acţionare

Buncărul este unitatea utilajului care preia materia primă ce urmează a se

- Descrierea proceselor de productie ale proiectului propus, in functie de specificul

Exploatarea zăcământului se va execută prin metoda “ treptelor orizontale

- lucrări de protecţia zăcământului

- haldarea materialului steril

- Materiile prime, energia si combustibilii utilizati, cu modul de asigurare a acestora

În procesul de producţie se vor folosi următoarele materii prime, materiale şi

- Racordarea la retelele utilitare existente in zona

Asigurarea apei tehnologice

- Descrierea lucrarilor de refacere a amplasamentului in zona afectata de executia

• Lucrări pentru stabilizarea versanţilor naturali, a taluzurilor de cariera/halda

• Lucrări de rambleiere a excavaţiilor si lucrări de resolificare a terenurilor

• Managementul apelor (colectare, drenare, epurare, deversare)

• Lucrări de decontaminare a terenurilor

• Lucrări pentru refacerea vegetaţiei (plantari, înierbări)

- Cai noi de acces sau schimbari ale celor existente

- Resursele naturale folosite in constructie si functionare

- Metode folosite in constructie

- Planul de executie, cuprinzand faza de constructie, punerea in functiune, exploatare,

Stadiul actual al lucrărilor miniere

Realizarea organizarii de şantier va avea un impact potenţial asupra mediului pe

În scopul reducerii la maxim a impactului asupra factorilor de mediu pe perioada

b. Lucrările de exploatare ce se vor executa vor fi etapizate, în baza Permiselor

TOTAL Din care contractual pe perioada

Programul de exploatare a activităţilor miniere se va desfăşura pe o perioadă de

În implementarea proiectului şi ulterior în exploatarea carierei vor rezulta deşeuri

Deşeurile generate în etapa de realizare a carierei.

Codurile Denumirea Mod de depozitare Modalităţi propuse Periculozitate

Ambalaje din hârtie Depozitare temporară Eliminare prin firme Nepericuloase

Deşeurile generate în etapa de exploatare a carierei.