Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
DUMESCU FLORIN
Expert de mediu
Proiectant autorizat de Ministerul Mediului
Înscris în Registrul Naţional al Elaboratorilor
de studii de protecţia mediului
CUI 20472016, NR. ORC F02/1898/2004
310052 Arad, Str. Ceaikovski Nr. 12
Tel/Fax 0257 – 213066, 0744606574
___________________________________________________________________________________
FOAIE DE CAPĂT
1
BORDEROU DE PIESE
A. PIESE SCRISE
1. Raport la studiu de evaluare a impactului asupra mediului;
2. .
B. PIESE DESENATE
1. Plan de situaţie sc. 1:2000;
2. Plan de situaţie carieră – fronturi de exploatare;
3. Plan de încadrare în zonă 1.10000;
4. Profile transversale.
2
RAPORT
la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru investiţia
„Unitate de exploatare şi prelucrare diabaz, Bătuţa II - jud. Arad”
1. Informaţii generale
Contractul încheiat între PFA Dumescu Florin şi SC SYLC CON TRANS SRL
Arad prevede realizarea lucrării Raport de evaluare a impactului asupra mediului în
vederea obţinerii acordului de mediu pentru proiectul „Unitate de exploatare şi
prelucrare diabaz, Bătuţa II”, faza DTAC.
Raportul la studiu de evaluare a impactului asupra mediului este întocmit în
conformitate cu Legea 265/2006 privind protecţia mediului cu modificarile si
completarile ulterioare, HG 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte
publice şi private asupra mediului, pe baza metodologiei impuse de OM 863/2002
privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii cadru de
evaluare a impactului asupra mediului - Partea II si in baza Deciziei etapei de definire
a domeniului nr. 14356/23.10.2012 emisa de APM Arad.
PFA Dumescu Florin este abilitată de Ministerul Mediului şi Gospodăriei Apelor
pentru elaborarea rapoartelor privind impactul asupra mediului conform
CERTIFICATULUI DE ATESTARE (poziţia 450 din Registrul Naţional al
elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului).
Sursele de informare care stau la baza elaborării lucrării sunt:
- documente şi informaţii furnizate de beneficiar privind cariera Bătuţa II;
- elemente de proiectare tehnologică furnizate de SC Prominex Grup Negreşti
Oaş;
- Memoriu Tehnic depus la APM Arad întocmit de PFA Dumescu Florin;
- Consultanţă geologică pentru perimetrul Bătuţa II întocmită de geolog Mihai
Conovici;
- Studiu de evaluare adecvată pentru PUZ „Zonă de producţie – exploatare şi
prelucrare diabaz, elaborat de PFA Patko Robert”;
- Memoriu de prezentare la PUZ întocmit de SC Obiectiv SRL Arad (arh. Feier
Ioan);
- Elemente de proiectare, planşe la DTAC furnizate de SC Arhi-Proiect SRL
Arad;
- Avize ale autorităţilor şi/sau administratorilor: SGA Arad, Univ. de Vest
„Vasile Goldiş” Arad, CNADNR Bucureşti, ITRSV Oradea, ANRM
Bucureşti, emise la fazele PUZ şi/sau DTAC;
- informaţii culese pe teren cu ocazia derulării investigaţiilor.
Proiectul Unitate de Exploatare şi Prelucrare Diabaz / Bătuţa II (zonă de
exploatare diabaz, platformă depozitare temporară a materialelor semifinite,
amenajare acces rutier din DN 7, drumuri incintă, platformă parcare şi dotări
sociale – birouri/vestiare/magazie) în conformitate cu HG 445/2009 obiectivul se află
în anexa 2, pct. 2 industrie extractivă, lit. a „cariere, exploatări miniere de suprafaţă şi ...
altele decât cele prevăzute în anexa 1”.
3
1.1. Titularul proiectului
SC SYLC CON TRANS SRL Arad, J02/712/2004, CUI RO16356935
Adresa: Arad, str. Vladimirescu nr. 7
Tel./Fax: 0257-281288; 0257-281289
Persoana de contact: Faur Bogdan 0722379652; mail: bogdan.faur@ifr.ro
4
Beneficiarul intenţionează ca pe terenurile deţinute în intravilanul localităţii
Bătuţa din comuna Bârzava să deschidă o unitate de exploatare şi prelucrare a rocilor de
diabaz. Zăcământul existent pe amplasament are o amploare mai mare, el întinzându-se
sub întregul deal al Băii şi Minuna.
Activitatea de exploatare rocilor de diabaz propusă are în vedere valorificarea
resurselor naturale pe care amplasamentul studiat le deţine. Cererea mare de agregate de
carieră de pe piaţa construcţiilor constituie o garanţie a viabilităţii investiţiei.
Prin realizarea unităţii de exploatare şi prelucrare a diabazului se vor crea noi
locuri de muncă ceea ce va contribui la îmbunătăţirea situaţiei socio-economice a
comunei.
Terenurile pe care se situează amplasamentele destinate înfiinţării carierei de
diabaz, aflate în extravilanul localităţii Bătuţa au avut, în perioada precedentă
colectivizării, destinaţia de fâneaţă sau păşune. Utilizarea lor ca atare a fost abandonată,
treptat formându-se pâlcuri de tufişuri cu aspect arboricol. Lipsa de interes pentru
activităţile agro-zootehnice cât şi calitatea pedologică scăzută a solului, fac ca acest
areal să nu mai fie considerat în prezent unul cu potenţial de valorificare pentru
destinaţia avută iniţial.
În aceste condiţii dezvoltarea activităţilor de exploatare a rocilor , activitate
începută pe versantul sudic al dealului Băii în cariera Bătuţa I, pare să fie singurul mod
de valorificare economică a resurselor existente.
Accesele la terenurile din care face parte şi zona studiată sunt într-o stare mediocră
şi neconformă cu legislaţi în vigoare. De asemenea albia pârâului Cipului şi podul de pe
DN 7 necesită lucrări de remodelarea a traseului respectiv de decolmatare. În privinţa
caracteristicilor terenului se poate aprecia faptul că panta mare face ca acesta să fie
impropriu pentru activităţi agricole.
BILANŢURI TERITORIALE
În continuare sunt prezentate bilanţurile teritoriale ale celor patru incinte
reglementate şi bilanţul teritorial al zonei studiate, ale variantei II acceptată.
EXISTENT PROPUS
Subzone funcţionale
ha % ha %
Subzona industrie extractivă – Ie1 - - 9,40 80,0
Subzona spaţiu verde incintă – Svi1, Svi2 - - 2,35 20,0
Păşune / pădure 11,75 100 - -
TOTAL GENERAL 11,75 100 11,75 100
5
P.O.T. existent = 0,00%
C.U.T. existent = 0,00
P.O.T. propus = 80,00%
C.U.T. propus = 0,80
ha % ha %
Subzona industrie extractivă – Ie2 - - 3,0 80,0
Subzona spaţiu verde incintă – Svi3 - - 0,75 20,0
Păşune / pădure 3,75 100 - -
TOTAL GENERAL 3,75 100 3,75 100
PROPUS V1 PROPUS V2
Subzone funcţionale
ha % ha %
Subzona servicii – S1 0,05 13,2 0,05 13,2
Subzona echipare edilitară – Ed1 , Ed 2 0,05 13,2 0,05 13,2
Subzona căi de comunicaţie rutieră – C1 0,04 10,5 0,04 10,5
Subzona spaţiu verde incintă – Svi4 0,24 63,1 0,24 63,1
Păşune /pădure - - - -
TOTAL GENERAL 0,38 100 0,38 100
ha % ha %
Subzona servicii – S1 - - 0,05 13,2
Subzona echipare edilitară – Ed1 , Ed 2 - - 0,05 13,2
Subzona căi de comunicaţie rutieră – C1 - - 0,04 10,5
6
Subzona spaţiu verde incintă – Svi4 - - 0,24 63,1
Păşune /pădure 0,38 100 - -
TOTAL GENERAL 0,38 100 0,38 100
ha % ha %
Subzona depozitare diabaz – Ip1 - - 0,26 80,0
Subzona spaţiu verde incintă – Svi5 - - 0,06 20,0
Păşune / pădure 0,32 100 - -
TOTAL GENERAL 0,32 100 0,32 100
8
pentru vehiculele utilizate la transportul agregatelor (subzona C1). Dotările sociale vor fi
constituite din două containere, unul cu destinaţia de birou şi unul cu destinaţia de
vestiar. Se va amplasa şi un container cu destinaţia de magazie, atelier de întreţinere.
Dotările sanitare vor fi constituite din toalete ecologice uscate.
În concluzie suprafaţa subzonelor reglementate este de 16,1966 ha, rotund 16,20
ha, suprafaţa zonei studiate este de 20,12 ha iar suprafaţa carierei propriu-zis este 12,4
ha.
1.6. Localizare
9
În prezent, accesul la cele două subzone care vor compune exploatarea se asigură
din DN 7 prin intermediul De 7766. Drumul de exploatare este drum de pământ cu
ecartament de circa 4,00 m. Starea fizică este mediocră.
Proiectul are în vedere modernizarea accesului din DN7 corelat cu celelalte lucrări
(pod pe Valea Cipului, amenajare drum de exploatare în interiorul carierei, etc.).
10
1.7. Reglementări existente
Pentru obiectivul Unitate de Exploatare şi Prelucrare Diabaz / Bătuţa II (zonă de
exploatare diabaz, platformă depozitare temporară a materialelor semifinite, amenajare
acces rutier din DN 7, drumuri incintă, platformă parcare şi dotări sociale –
birouri/vestiare/magazie), beneficiarul SC SYLC CON TRANS SRL a obţinut Certificat
11
de urbanism nr. 7/24.07.2012 emis de Primăria Comunei Bârzava sub nr.
1650/24.07.2012 care prevede:
Regimul juridic:
- amplasament – teren intravilan conform PUZ aprobat prin HCL Bârzava
nr. 39/03.07.2012;
- proprietar – persoană juridică de drept privat conform CF nr. 300770,
300771, 300772, 300773.
Regimul economic:
- folosinţa actuală - teren intravilan conform PUZ aprobat prin HCL
Bârzava nr. 39/03.07.2012;
- categoria de folosinţă propusă prin PUZ – zonă producţie, exploatare şi
prelucrare diabaz, Bătuţa II.
Regimul tehnic:
- se pot executa lucrări de exploatare şi prelucrare diabaz cu respectarea
documentaţiilor de urbanism avizate şi aprobate;
- se propune întocmire DTAC Unitate de Exploatare şi Prelucrare Diabaz /
Bătuţa II (zonă de exploatare diabaz, platformă depozitare temporară a
materialelor semifinite, amenajare acces rutier din DN 7, drumuri incintă,
platformă parcare şi dotări sociale – birouri/vestiare/magazie).
-
- Alte autorizatii cerute pentru proiect
La faza PUZ beneficiarul a obţinut avizele:
- ITRSV Oradea nr. 5032/21.12.2011;
- CNADNR Bucureşti 92/42471/2011;
- A.N.”Apele Române” – SGA Arad nr, 36/1.11.2011;
- Universitatea de Vest Vasile Goldiş nr. 18/22.11.2011, custodele sitului.
La faza DTAC beneficiarul a obţinut avizele:
- Apele Române SGA Arad nr. 32/20.08.2012;
- Universitatea de Vest Vasile Goldiş nr. 25/27.08.2012, custodele sitului.
2. Procesul tehnologic
- Profilul şi capacităţile de producţie
Capacitatea maximă proiectată a carierei (60 to/h; 960 to/zi; 192.000 to/an):
12
TOTAL Din care contractual pe perioada
Nr. Specificaţie UM Perioadă permisului
permis Trim.I Trim.II Trim.III Trim.IV
Consum m3 100000 2000 10000 30000 58000
1
rezerve to 192000 3840 19200 57600 11360
Pierderi de % 5 5 5 5 5
2
exploatare to 9600 192 960 2880 5568
Cantităţi m3 95000 1900 9500 28500 55100
3
rezultate to 182400 3648 18240 54720 105972
Grad de
4 % 95 95 95 95 95
recuperare
13
Fluxul tehnologic aşa cum a fost el proiectat sa funcţioneze se bazează pe trei
cerinţe de bază:
1. Diversitate cat mai mare de produse finite
2. Calitate maximă a produselor finite
3. Preţ de cost optim al produsului final in raport cu cerinţele amintite la
punctele anterioare
Prin urmare s-a optat pentru un flux tehnologic format din două faze distincte de
producţie:
- concasare primară
- concasare secundară
Fiecare din aceste două faze distincte este compusă la rândul ei dintr-un flux
tehnologic care poate să funcţioneze independent sau în strânsă legătură cu cealaltă. Dat
fiind faptul că exista posibilitatea interconectării utilajelor din fluxuri se va merge pe
această oportunitate înlăturându-se astfel cheltuielile datorate transportului şi
manipulării subproduselor, lucru care va produce o scădere a preţului de cost pe
produsul finit.
Din punct de vedere al gamei de produse finite s-a optat pentru producerea a
două sortimente de bază si anume:
- Piatră spartă tip CF
- Produse de carieră pentru staţii de betoane si mixturi asfaltice ( cribluri)
Având în vedere sortimentele propuse a se realiza s-a optat pentru un flux ca şi
cel prezentat schematic in fig.i cu două faze tehnologice bine definite.
- Faza primară
- Faza secundară
Faza primară
Această parte a fluxului tehnologic cuprinde un utilaj complex si anume
concasorul mobil cu fălci. Spunem complex pentru ca acest utilaj înglobează la rândul
lui patru părţi distincte care formează un tot unitare. Acestea sunt prezentată schematic
in figura nr.2.
1. Buncărul de depozitare
2. Alimentatorul cu bare
3. Banda de steril
14
4. Concasatorul cu fălci
Faza secundară
Reprezentarea schematică a fluxului tehnologic din faza secundară este
prezentată în figura 3.
Scopul acestei faze este acela de a obţine primul produs final care este cerut de
piaţa actuală internă şi internaţională si anume „piatra spartă tip CF".
Caracteristicile acestui produs sunt dictate de standardul SR 667/2000. Acest
standard impune o anumită dimensiune a produsului (31-50 mm), o anumită formă
dictată prin coeficientul de formă specific, precum şi o serie de caracteristici fizico
mecanice dar care sunt impuse de natura rocii din care provine sortimentul.
Rolul fazei secundare este acela de a imprima produsului finit dimensiunile şi
coeficientul de formă prevăzut de standard.
Acest lucru se realizează cu ajutorul utilajului secundar de concasare ales.
Practica de producţie a demonstrat că pentru rocile de tărie mare, de natură
magmatică, concasorul conic este cel mai indicat şi cu rezultatul cel mai bun în a
imprima produsului cele două caracteristici de calitate.
15
Scopul propus pentru această etapă ne-a făcut ca în această fază a prelucrării să
propunem un concasor secundar conic cu un randament ridicat şi o caracteristică a
setului de blindaje corespunzătoare fazei tehnologice.
După cum se poate remarca din figura nr.3 partea secundară a fluxului
tehnologic este constituită din trei utilaje distincte mobile şi anume o staţie de concasare
prevăzută cu un concasor conic, o staţie de sortare de asemenea mobilă prevăzută cu
două suprafeţe de separaţie (nr.l), respectiv o sită cu ochiuri de 50 mm şi una cu ochiuri
de 31 mm, şi o staţie de sortare de asemenea mobilă (nr.2) prevăzută cu trei suprafeţe de
separaţie, respectiv o sită cu ochiuri de 4 mm ,una cu ochiuri de 8mm şi una cu ochiuri
de 16mm
Materialul rezultat în urma concasării primare, prin intermediul benzii de
evacuare al concasorului este introdus direct în buncărul concasorului conic secundar.
De aici prin intermediul unui alimentator, materialul va ajunge in concasor unde va fi
mărunţit până la dimensiunea de 60-65 mm. Din concasor tot materialul ajunge în
buncărul staţiei de sortare secundare nr.l iar apoi pe suprafeţele de clasare ale acesteia.
Din staţia de sortare vor rezulta trei categorii de produse:
- 0-31 mm;
- 0-65 mm;
- 31-63 mm;
- 63-65 mm.
Prima categorie o constituie sortul care va deveni materia primă pentru staţia de
sortare nr.2, respectiv producerea criblurilor.
A doua categorie de produse este cea cu dimensiunea 31-63 mm care constituie
sortul,, piatră spartă tip CF ". Acest sortiment este unul dintre produsele propuse a se
obţine în verdea comercializării, este rezultat al fazei secundare şi va fi depozitat în
depozitul de produse finite al carierei.
Ultimul dintre sorturile rezultate în cadrul fazei este cel cu granulometrie de 63-
65 mm care nu se încadrează nici într-o gama de produse standardizate şi care prin
16
intermediul unei benzi de „ recircuitare " va fi redirecţionat în concasorul conic, pentru o
nouă sfărmare, pană se va încadra în unul din primele două sorturi.
Materia primă constituită din sortul 0-30 mm rezultat în urma procesului de
concasare secundară şi ajunsă pe sortatorul nr.2 constituie ultima dintre cele trei faze ale
procesului de prelucrare a pietrei din carieră. Are ca scop obţinerea fracţiilor mărunte
care se folosesc în prepararea betoanelor speciale sau care intră în compoziţia mixturilor
asfaltice.
Sorturile rezultate în urma acestui ultim proces de prelucrare sunt următoarele:
- 0-31 mm;
- 0-4 mm;
- 4-8 mm;
- 8-16 mm;
- 16-31 mm.
Utilajele auxiliare care vor deservii acest flux tehnologic vor fi următoarele:
- excavator tip lopata inversa de minim 40 to =1 buc.
- buldozer cu lamă reglabila de minim 30 to = 1 buc.
- încărcătoare frontale de minim 4 mc volumul cupei = 2 buc.
- Tehnologia de extracţie
Analizând totalitatea condiţiilor din teren pentru exploatarea zăcământului de
diabaz BATUŢA 2 se adoptă metoda de exploatare cu transportul rocilor sterile la halde
exterioare.
Metoda se aplică în orice condiţii de configuraţie a terenului, de grosime şi tărie a
rocilor sterile şi a rocii utile şi de aşezare a corpului de rocă utilă.
Procesul tehnologic la descopertare se compune din următoarele trei operaţii de
bază:
- extragerea din masiv şi încărcarea materialului extras în mijloace de transport;
- transportul materialului de la frontul de lucru la haldă;
- depunerea materialului în haldă.
În funcţie de natura rocilor sterile, extragerea din masiv în cadrul acestei metode
de exploatare se face direct cu utilaj mecanic sau prin lucrări de perforare împuşcare.
Încărcarea se face cu utilaje mecanice de tipul excavatoarelor cu cupă inversă, iar
transportul rocilor sterile din fronturile de lucru până la halde se realizează cu ajutorul
mijloacelor auto. Depunerea materialului în haldă se face prin basculare din mijloacele
auto, nivelare cu ajutorul unui buldozer şi tasare prin intermediul unui compactor.
Lucrările de exploatare ce se vor executa vor fi etapizate, în baza Permiselor de
exploatare. În ceea ce priveşte lucrările ce se vor desfăşura pe amplasamentul analizat,
acestea vor consta din:
a) - lucrări de deschidere;
b) - lucrări miniere de pregătire;
c) - lucrări de exploatare;
d) - lucrări de protecţie a zăcământului şi a lucrărilor de suprafaţă.
17
- lucrări de deschidere
În cazul nostru zăcământul de diabaz de la BĂTUŢA 2 se va deschide în
întregime prin lucrări miniere la zi. Lucrarea minieră principală de deschidere a
zăcământului este tranşeea principală sau capitală. Dat fiind faptul că aceasta se sapă pe
versantul natural al terenului aceasta are un profil transversal incomplet din această
cauză ea poată denumirea de semitranşee. Ea va determina poziţia tranşeelor de
pregătire, fronturile de lucru şi direcţia de înaintare a acestora.
- lucrări de pregătire
Lucrările de pregătire care se vor executa în zăcământul BĂTUŢA 2, vor constau
din:
- defrişarea în avans a zonei;
- curăţirea frontului de lucru;
- executarea lucrărilor de decopertare;
- executarea găurilor de sondă pentru amplasarea explozivilor;
- încărcarea şi burarea găurilor.
Volumul de steril maxim posibil de decopertat ar putea atinge valoarea de 54.000
mc în cazul unei grosimi maxime de 3 m lucru care însa nu se va întâmpla de aceea
luăm în calcul o valoare medie de 1,75m a decopertei şi preconizăm un volum de
decoperta de 31500 mc.
Sterilul se va depozita în halde speciale, amplasate în afara perimetrului de
exploatare. Funcţie de natura rocilor sterile, se va încerca depozitarea separată a
acestora. Pătura de sol vegeta şi argila vor fi folosite la lucrările de refacere a zonei
exploatate. De asemenea argila, funcţie de compoziţia sa, va putea fi folosită la burarea
găurilor de puşcare.
- lucrări de exploatare
Lucrările de exploatare se vor executa în viitoarea carieră din cadrul
zăcământului, carieră care va prezenta următoarele elemente:
- lungimea frontului…………………….. 150 m.
- cotă vatră carieră……………………….+230 m.
- cotă coamă carieră……………………..+305 m.
- orientare…………………………………NE-SW
- înălţimea treptei…………………………15 – 18,0 m
- lungimea frontului de lucru din cadrul treptei: 50 m.
- lăţimea bermei: 12 m.
- unghiul de taluz natural: 70º
- unghiul general de taluz al carierei: 40º
18
Treapta Cota nivel Înălţime Observatii
treapta a - I -a + 290 m 15 m
treapta a - II -a + 275 m 15 m
treapta a - III -a + 260 m 15 m
treapta a - IV -a + 245 m 15 m
treapta a - V -a + 230 m 15 m Baza carierei
- Tehnologia de prelucrare
Materialul derocat obtinut în urma puscării va fi transportat cu ajutorul unui
Dumper la instalatia de prelucrare – sortare situata pe platforma amenajata în faţa
carierei haldata sau intr-un depozit intermediar de unde cu ajutorul incarcatorului frontal
va fi introdus în alimentatorul statiei de prelucrare.
Pe fluxul tehnologic de prelucrare a materialului se folosesc instalaţii de
umectare cu apă provenită dintr+un izvor situat pe amplasament. Cantitatea de apă
necesară pentru prelucrarea unui mc de piatra este de 1,25 l iar pentru prelucrarea a 250
to/ora sunt necesari 163 l de apa.
19
Consumurile utilajelor sunt următoarele:
Nr. Denumirea instalaţiilor si utilajelor Număr Consum orar
crt. de combustibil
1 EXCAVATOR 2 22
2 INCARCATOR FRONTAL 2 18
3 autobasculante 4 14
4 STAŢIE concasare sortare mobila 2 24
6 TOTAL consum (l/h) 184
7 TOTAL consum motorină pe an (l/an) (2000 ore de
368.000
funcționare pe an)
- alte consumuri anuale: uleiuri, vaseline, etc.
- apă pentru umectare piatră, stropit drumuri, etc.
Asigurarea energiei
Staţia de concasare mobilă va funcţiona pe baza motorului cu ardere internă
propriu. Necesarul de energie electrică destinată alimentării sistemului de iluminat şi
consumului cu caracter menajer din incinta destinată serviciilor conexe exploatării va fi
asigurat de un generator amplasat în subzona Ed1.
20
Se va respecta tehnologia de exploatare si elementele proiectate ale carierei
Utilajele vor fi menţinute in stare perfecta de funcţionare, caz in care emanaţiile de
gaze de la utilaje si mijloace de transport sunt menţinute sub limitele admise, respectiv
NOx 59 mg/m3 fata de 450 mg/m3 CMA; 26 mg/m3 fata de 120 mg/m3 CMA; SOx 8
mg/m3 fata de 170 mg/m3 CMA
Se vor sapa şanţuri de garda pentru colectarea apelor pluviale si dirijarea lor in
afara carierei
Depozitarea sterilului rezultat din lucrările de deschidere si pregătire se va face
strict in zonele special amenajate
21
de 0,48 ha şi un perimetru de 320 ml va fi înconjurat cu şanţuri de gardă având
S=0,16 mp, L=279 ml, respectiv S=0,30 mp adiacent drumului de exploatare.
Aceste rigole deversează în Valea Cipului prin intermediul unor decantoare
prevăzute cu deznisipatoare şi separatoare de hidrocarburi;
- platforma de producţie din carieră este prevăzută cu un şanţ de gardă cu
secţiunea 0,30 mp care preia apele de pe platformă şi de pe treptele de exploatare
prin intermediul unui decantor cu deznisipator şi separator de hidrocarburi şi le
deversează în Valea Cipului (braţul stâng).
23
În funcţie de natura rocilor sterile, extragerea din masiv în cadrul acestei metode
de exploatare se face direct cu utilaj mecanic sau prin lucrări de perforare împuşcare.
Încărcarea se face cu utilaje mecanice de tipul excavatoarelor cu cupă inversă, iar
transportul rocilor sterile din fronturile de lucru până la halde se realizează cu ajutorul
mijloacelor auto. Depunerea materialului în haldă se face prin basculare din mijloacele
auto, nivelare cu ajutorul unui buldozer și tasare prin intermediul unui compactor.
Lucrări de deschidere
- întreţinerea drumului de acces la carieră,
- definitivarea consolidarea şi întreţinerea drumului de acces la coama carierei,
- continuarea executării drumurilor de acces pe coama carierei, o dată cu avansarea
fronturilor.
- săparea semitranşeei de deschidere din drumul de acces
Lucrări de pregătire
Principalele lucrări de pregătire sunt:
Amenajarea platformei de baza la cota +150 m, amenajarea platformei de baza la
cota +230 m, amenajarea drumului tehnologic central intre cotele +151 şi +230,
După realizarea lucrărilor principale de deschidere ale câmpului de exploatare, se
trece la săparea semitranşeei de pregătire, din care apoi se începe extragerea masivului
de roci utile, pe diverse orizonturi.
Lucrările de pregătire care se vor executa în zăcământul BĂTUŢA 2, vor constau
din:
- defrişarea în avans a zonei;
- curăţirea frontului de lucru;
- executarea lucrărilor de decopertare.
Lucrări de exploatare
Lucrările de exploatare se vor desfăşura intre cotele +230 si +290 .
24
De pe aceasta berma se vor perfora găuri de lungime medie 16,5 m. materialul
derocat va fi dirijat prin forşa exploziei către platforma de la baza carierei. Materialul
derocat, rămas pe treapta in lucru se va „împinge” cu buldozerul.
Haldarea sterilului
Haldarea sterilului se va face pe p porţiune de teren care nu blochează rezerva de
smu şi care reprezintă o suprafaţă convenabilă atât din punct de vedere al
amplasamentului cât şi a formei de teren.
25
cu mare atenţie numai în zonele betonate sau prevazute cu covor de cauciuc.
Realizarea carierei (drumuri de acces, drumuri tehnologice şi construcţii
administrative) nu implică producerea de deşeuri periculoase şi nu este nevoie de staţie
de tratare a acestora.
Deşeurile rezultate din activitatea de amenajare a carierei de piatră vor fi
depozitate în mod organizat (în containere melalice), după care vor f transportate către
un depozit ecologic de deşeuri ori vor fi reciclate.
Amenajarea carierei de piatră şi modernizarea drumului naţional DN7 nu vor
avea impact negativ asupra populaţiei din zona şi nici asupra perimetrului construit.
Componenta biotica (flora şi fauna) va fi afectată parţial de realizarea carierei.
26
3. Deşeuri, ambalaje şi substanţe periculoase
3.1. Deşeuri şi ambalaje
- Tipurile si cantitatile de deseuri de orice natura rezultate
27
Codurile Denumirea Mod de depozitare Modalităţi propuse Periculozitate
deşeurilor conf. deşeului generat temporară de gestionare
Listei Europene
a Deşeurilor
Uleiuri uzate Depozitare temporara în Eliminare prin firme Periculoase
13 01 13* provenite de la recipienti etanşi autorizate
13 02 08* utilajele folosite în
etapa de exploatare
17 04 05 Deşeuri metalice Depozitare în recipienti Eliminare prin firme Nepericuloase
(piese auto) adecvaţi autorizate de reciclare a
deşeurilor
15 01 01 Deşeuri menajere Colectare selectivă în firma de salubritate Nepericuloase
15 01 02 inclusiv PET şi pubele ecologice
20 03 01 carton
17 02 01 Deşeuri lemnoase Depozitare temporara pe Reutilizare ca şi Nepericuloase
(activităţi de amplasamentul carierei combustibil pentru
defrişare) instalaţii de ardere
17 05 04 Pamânt şi rocă Depozitare temporară pe Utilizare ulterioară la Nepericuloase
alterată excavată amplasament sau în umpluturi şi la recons-
haldă amenajată trucţia ecologică a
amplasamentului
28
unsoruri R53-45 petroliere. În recipienţi
metalici.
5. Bitum R65; R 10 Xn 4-5 tone Transportat în cisterne
special, nu se
depoziteaza temporar, se
aplica direct pe DN7.
6. Substanţe R 10 F - inflamabil 20 kg Depozitul de produse
pirotehnice N - periculos pirotehnice. În recipienţi
pt mediu metalici.
29
podul pe care este traversată de DN 7, fiind necesare lucrări de degajare şi reconfigurare
a albiei, adaptate lucrărilor de modernizare a intersecţiei cu DN 7.
Lungimea relativ scurtă a văii Cipului presupune un bazin de mici dimensiuni, fapt
care reduce volumul de apă pe care aceasta îl colectează în cazul unor ploi torenţiale
sau topiri bruşte ale zăpezii. Panta relativ mare a văii produce o scurgere rapidă a apelor.
Porţiunea de vale situată în amonte de podul de pe DN 7 are un talveg suficient de mare
pentru a asigura scurgerea apelor în situaţii cu evenimente meteorologice deosebite.
Nu sunt cunoscute situaţii în care valea Cipului să fi provocat inundaţii asupra
terenurilor riverane.
Versanţii pe care se va dezvolta exploatarea de diabaz nu prezintă riscuri de
alunecare a terenurilor.
Zăcămintele de diabaze Bătuta II si I sunt situate deasupra bazei locale de
eroziune.
Versantii si afluenţii mici drenează apele provenite din precipitaţii. Acestea ajung
in adâncime pe sistemul de fisuri deschise existent in roca, pana la adâncimi mari,
deoarece nu exista un strat impermeabil care sa oprească apa si sa formeze un acvifer
activ, si sa influenţeze exploatarea.
In cariera Bătuta I in zona treptei inferioare a carierei, langa grupul social si zona
de birouri, exista o fântâna cu apa potabila. Acviferul din fântâna probabil ca are
alimentare mixta, din fisurile rocii diabazice si din "freaticul" terasei inferioare a
Mureşului, cu nivelul hidrodinamic la 5m de la suprafaţa - cota +142 m.
Cariera Bătuta II va fi amplasata pe o vale afluent stânga al Mureşului.
Deasemeni in zona mediana a perimetrului, zăcământul este afectat de văi ce se
adâncesc rapid si se poate contura o zona de izvoare cu debite importante, ce va afecta
viitoarea exploatare in partea sudica a perimetrului.
30
pentru caz de incendiu. Bazinele de înmagazinare vor fi amplasate pe coasta dealului la
o înălţime de 6 m faţă de fundul bazinului de captare (cota +160 mdMN). Cota de bază a
platformelor va fi de 152 mdMN ce va asigura alimentarea prin cădere liberă a
utilităţilor.
- Sursa secundară de apă: la nivelul platformei de exploatare de la cota +230
mdMN se prevede realizarea unui şanţ de gardă care să dirijeze apele pluviale către
bazinele de acumulare – decantare legate în serie înainte de devarsarea printr-un filtru de
piatră spartă şi nisip a apei în Valea Cipului ramura stângă. Din bazinul ce deversează în
Valea Cipului, cu o motopompă se va extrage periodic necesarul de apă pentru a se
umple o cisternă pe pneuri cu o capacitate de 5 mc cu care se vor uda drumurile de acces
şi platformele betonate.
- Necesarul şi cerinţa de apă brută de suprafaţă
Apă Q zi med Q zi max Q zi min Van med Van max Van min
brută de m3/zi l/s m3/zi l/s m3/zi l/s miim3 miim3 miim3
suprafaţă
Necesar 12,42 0,214 14,289 0,248 0 0 2,484 2,858 0
Cerinţă 14,42 0,250 16,59 0,290 0 0 2,884 3,318 0
31
creştere a concentraţiilor produselor petroliere şi a materiilor totale în suspensie
în apele meteorice, descărcarea acestora în şanţurile de evacuare a pluvialului şi
ulterior în cel mai apropiat emisar;
- zonele de depozitare a deşeurilor tehnologice (pământ şi roca alterată) pe
amplasament sau în halde special amenajate, pot contamina factorul de mediu apa
şi pot modifica proprietăţile fizico-chimice ale componentei hidrice;
- zonele de colectare/depozitare a apelor şi deşeurilor menajere de pe
amplasament pot contamina factorul de mediu apa şi pot modifica proprietăţile
fizico-chimice ale componentei hidrice.
32
(decantor-separator de hidrocarburi) precum şi a rigolelor de scurgere, a
şanţurilor de evacuare a apelor pluviale, curăţarea periodica a acestora, iar în
cazul în care vor apărea defecţiuni remedierea lor în cel mai scurt timp;
c. Apele pluviale
Pentru dirijarea şi gospodărirea apelor din zona lucrărilor de exploatare se au în
vedere două aspecte:
- apele de pe versant care vor avea tendinţa de descărcare în frontul carierei,
putând antrena masa vegetala din pădure şi crea eroziune în zona decopertata;
- apele meteorice din interiorul frontului de cariera care se încarcă cu suspensii
având tendinţa de a le transporta spre emisar (Valea Cipului).
Pentru a preîntâmpina aceste lucruri se propun lucrări de dirijare a apelor după
cum urmează (vezi şi Avizul SGA Arad nr. 32/20.08.2012):
- apele pluviale colectate de pe suprafaţă împădurită a cerierei (19,88 ha) vor fi
captate prin canale de gardă şi conduse parţial la un bazin de retenţie de 154,48 mc la
care se adaugă un decantor cu o capacitate de 8 mc, total 165,41 mc cu o treaptă în Valea
Cipului braţul stâng. Acest bazin se realizează în albia Văii Cipului prin adâncirea
fundului dimensiunile fiind: L=35 m, l=4,2 m, h=1,5 m, cu un volum total de 220 mc.
Apele pluviale căzute pe platformele betonate şi în zona de lucru a carierei sunt conduse
către bazinul decantor prin intermediul unui separator de hidricarburi după care sunt
deversate în Valea Cipului. Dacă în situaţia iniţială debitul de apa pluviale este de 7,95
l/s, după dezvoltarea carierei acesta va creşte de cca 8 ori datorită coeficientului de
scurgere ajungând la 62 l/s.
- secţiunea medie actuală a Văii Cipului la podul de sub traversare a DN7 este de
32,64 mp, iar secţiunea actuală a podului 7,63 mp. Albia Văii Cipului va fi decolmatată
sub pod şi va ajunge la 22,41 mp. Secţiunea minimă necesară a Văii Cipului este de
13,90 mp. Valea Cipului va fi regularizată pe o porţiune de 70 m iar malurile vor fi
consolidate cu gabioane. Pe o lungime de 25 de m până la joncţiunea văii cu
formaţiunea torenţială din carieră, malurile vor fi consolidate cu blocuri de piatră, iar
malul stâng va fi supraînălţat cu 1 m.
33
Titularul de activitate nu intenţionează sa schimbe tehnologia de exploatare care
se propune în prezenta documentaţie şi nici folosirea pentru exploatare a altor utilaje
decât ceva actuale. Din acest motiv nu se prevăd apariţia altor surse de poluare ale
solului şi apelor subterane în afara celor prezentate.
34
4.2. Aerul
4.2.1. Date climatice şi meteorologice
Climatul regiunii este caracteristic defileului Mureşului, cu ierni blânde, dar cu
zapada abundenta uneori, ploi primăvara si toamna si ceata dimineaţa in lunile de
toamna si iarna (septembrie-martie).
Precipitaţiile sunt cuprinse intre 650-850mm, iar temperature medie anuala este
de +8°C. Infrastructura regiunii este bine dezvoltata. Exista şoseaua DN7 Deva-Arad-
Curtici si linia de cale ferata pe aceleaşi traseu (linia 200).
Perimetrul propus se găseşte in apropierea Bornei 477 de pe DN7.
Sursele de poluanţi pentru aer pot fi clasificate în surse mobile şi surse staţionare.
a. Sursele mobile
Aceste surse de poluare a aerului sunt reprezentate în cazul carierei Bătuţa II, de
mijloacele de transport auto cu care se transportă diabazul sortat în carieră la beneficiari.
Mijloacele de transport utilizate aparţin beneficiarilor. Poluanţi degajaţi în atmosferă din
activitatea de transport sunt:
- praf provenit în urma rulării autovehiculelor pe drumul de acces în carieră
- noxe din gazele de eşapament
Praful.
Încărcarea aerului cu praf are drept cauză rularea mijloacelor de transport auto pe
drumul de acces spre carieră.
Cantităţile de praf astfel eliberate nu se pot cuantifica, ele depinzând de o serie de
factori cum ar fi:
- umiditatea căii de transport
- umiditatea atmosferică
- gradul de acoperire cu piatră a căii de transport
- viteza de deplasare a mijloacelor de transport
- numărul mijloacelor de transport care rulează pe drumul de acces spre
carieră în unitatea de timp
35
Determinarea cantităţilor de praf eliberate în atmosferă de activitatea de transport
se va putea face numai prin măsurători. Acestea se vor efectua pe porţiuni reprezentative
din punct de vedere al calităţii căii de transport, pentru diferite valori de trafic şi diferite
condiţii atmosferice.
Interpretarea rezultatelor măsurătorilor efectuate astfel, va putea conduce la
adoptarea unor eventuale măsuri de restricţionare a activităţii de tranport, atât din punct
de vedere al valorilor de trafic, al vitezei de deplasare cât şi pentru îmbunătăţirea
calităţii căii de transport
INTRARE IEŞIRE
Nr Compuşi UM Ardere Ardere Nr Compuşi UM Ardere Ardere
teoretică practică teoretica practică
1 1 1 1 dioxid de 1.602 1.602
motorină kg carbon. N
Co2
m3
2 aer Nm3 10.54 11.59 kg 3.15 3.15
kg 13.55 14.90 2 vapori de 1.231 1.231
apa.H20 N
m3
3 total 14.55 15.90 0.99
kg
3 Nm3 - 0.22
oxigen
kg - 0.32
(exces).O2
4 azot Nm3 8.34 9.17
kg 10.41 11.44
36
SOX - 1.53 kg/zi = 0,153kg/oră
Aldehide - 0.09 kg/zi = 0,009 kg/oră
Acizi organici - 0.16 kg/zi = 0,016 kg/oră
Deci debitul maxim de noxe emis de sursele mobile va fi de 6,9 kg/zi sau 0,69
kg/oră de funcţionare.
b. Surse staţionare
Influenţa pulberilor în suspensie rezultate din procesul tehnologic se limitează la
incinta carierei, incinta unde se face şi sedimentarea, lângă viitorul utilaj prelucrător
cantitatea fiind mai mare, dar în ansamblu se pot considera diminuate în proporţie foarte
mare datorită distanţei mari până în localităţile limitrofe.
37
Limitarea influenţei lor asupra mediului se face prin montarea la ieşirea din gura
viitorului concasor a unor instalaţii de umectare a materialului de prelucrat şi prin
stropirea căilor de acces, pe vreme secetoasă.
Din analiza consumurilor de combustibili lichizi pentru extracţia rocilor din
zăcământ se apreciază un consum de 0,8 kg motorină/mc de rocă extrasă.
Pentru extracţia din zăcământ a cantităţii anuale de resursă estimată se va
consuma cu preponderenţă motorină.
Emisiile medii rezultate din consumarea unui kilogram de motorină sunt:
NOx 42,70 g
N20 0,12 g
CO 34,2 g
COV 8,16 g
CH2 0,25 g
Particule 4,30 g
Utilaje care se folosesc sunt echipate cu motoare Diesel, motoare pentru care
principalele noxe degajate în atmosferă sunt cele din gazele de eşapament şi anume:
- oxizi de azot (NOX) ;
- oxizi de carbon (CO) ;
- oxizi de sulf (SOX) ;
- compuşi organici volatili (COV) ;
- pulberi.
39
În ceea ce priveşte gazele provenite din exploziile de la derocarea rocii utile,
concentraţia lor este maximă în primele secunde de la producerea exploziei, dar scade
rapid până la 0, în câteva minute, datorită dispersiei în curenţii de aer. Deoarece
frecvenţa operaţiunilor de împuşcare poate fi de maxim una pe săptămână, iar cantitatea
de explozibil folosită este redusă (cca. 200 kg), considerăm că efectul asupra mediului
este neglijabil.
Prin detonarea unui kilogram de explozibil în echivalent TNT se vor emite în
atmosferă următoarele cantităţi de gaze:
Oxid de carbon - 52 g/kg Oxid de azot - 26 g/kg
COV - 0,7 g/kg
H2 S - 2,5 g/kg
Emisia în atmosferă a gazelor de explozie se produce într-o durată de timp foarte
scurtă (de ordinul a câtorva secunde).
Având în vedere cantitatea de circa 200 kg echivalent TNT folosită la o puşcare şi
de circa 7.800 kg echivalent TNT (39 puşcări în decurs de o perioadă de 12 luni) care se
va folosi în întreaga perioadă de exploatare (un an), emisiile de noxe vor fi următoarele:
40
Dispersia poluanţilor în aer, zona maximă de influenţă şi modificările
calitative intervenite
Sursele de poluare potenţiale ale factorului de mediu aer sunt reprezentate de:
■ utilajele utilizate în exploatare;
■ autovehiculele pentru transportul materialului brut la staţia de prelucrare
şi al sterilului la halda de steril;
■ exploziile din carieră pentru detonarea rocilor.
Categoriile de agenţi poluanţi emişi sunt următoarele:
■ pulberi sedimentabile;
■ gaze rezultate din arderea combustibililor fosili;
■ gaze rezultate la detonarea materialelor explozive.
Notă: Operaţia de împuşcare va avea loc o singură dată pe săptămână şi de 39 ori
pe an.
Emisia de praf apare ca efect al detonării; din cariere similare, emisia de praf la o
detonare este de 0,05 g/mc rocă detaşată. La producţia programată se estimează
degajarea următoarelor cantităţi maximale de pulberi (praf):
41
■ gazele şi pulberile datorate exploziei nu se pot colecta; acestea prezintă
creşteri de câteva ori pe lună, în momentul executării detonărilor şi se vor dispersa în
aerul carierei, fără să afecteze semnificativ zonele limitrofe;
■ pulberile datorate circulaţiei autobasculantelor (surse mobile) fiind
produse în cantităţii mici şi intermitent se răspândesc liber în atmosferă fără să afecteze
calitatea aerului, acestea se vor limita prin reducerea vitezei de circulaţie a
autobasculantelor;
■ prin întreţinerea şi menţinerea în bună stare de funcţionare a utilajelor se
elimină posibilitatea poluării aerului pe seama degajării în exces a gazelor de eşapament.
4.3. Solul
4.3.1. Soluri dominante
Aproape jumătate din suprafaţa sitului prezintă un substrat din nisipuri şi argile.
Pondere importantă au şi rocile eruptive şi pietrişurile. Un procent relativ mare îl ocupă
gresiile, marnele, calcarele. La nordul sitului există substratul formaţiunilor neogene, la
sud de Mureş arii de afloriment ale depozitelor neogene, în zona Căprioara Burjuc arii
de afloriment ale formaţiunilor eruptive neogene, iar de-a lungul Mureşului există o
cuvertură cuaternară.
Cea mai mare pondere o au solurile argiloiluviale podzolice şi soluri
argiloiluviale brune podzolite.
Altitudinile minime sunt 125 m de-a lungul Râului Mureş, iar cele maxime de
450m la nord de acest râu. Altitudinea medie este de cca. 250 m. Relieful nu este foarte
accidentat, dealurile având culmi rotunde.
Cadrul natural existent nu prezintă calităţi deosebite în raport cu caracterul
general al zonei, pe amplasament neexistând elemente naturale care să necesite acţiuni
de punere în valoare. Nu au fost identificate elemente vegetale care să fie remarcate ca
fiind valoroase din punct de vedere a peisajului. În măsura în care componente ale
biotopului protejat vor necesita măsuri de protecţie specială acestea vor fi evidenţiate în
cadrul studiului de evaluare a impactului asupra mediului.
Exploatarea zăcământului de roci nu va presupune defrişări de arbori compacţi,
vegetaţia arboricolă de pe amplasament fiind de dată recentă şi discontinuă, formându-se
ca urmare a abandonării terenurilor care iniţial aveau destinaţie agricolă.
42
4.3.2 Soluri pe suprafaţa deţinută
Studiul geologic întocmit de Prominex Grup S.R.L. pune în evidenţă existenţa
unui zăcământ de diabaz important cantitativ şi care asigură resurse pentru o exploatare
de durată. Stratul de sol este de grosime redusă, variind între 0,20 m şi 0,5 m.
În perimetrul Bătuta II s-au executat doua foraje de cercetare cu scopul de a
vedea calitatea rocii, grosimea copertei si a rocilor alterate (vezi profilele forajelor F1 şi
F2 anexate).
Ambele foraje au fost amplasate în zona sudica a perimetrului, pe botul de deal
pe care exista un drum forestier vechi. Dupa harta noastră geologica forajele se suprapun
pe aria de dezvoltare a bazaltelor amigdaloide sistoase.
43
Efectul principal rezultat în urma activităţii de exploatare îl constituie însăşi
activitatea de extracţie în urma căreia pătura de sol vegetal va fi îndepărtată de pe
suprafaţa carierei şi va schimba aspectul morfologic al zonei prin excavaţii.
Solul care va fi îndepărtat de pe suprafaţa carierei va fi depozitat separat şi
utilizat la finalul exploatării pentru reconstrucţia ecologică a terenurilor afectate de
exploatarea andezitelor, pentru lucrări de acoperire a taluzelor şi bermelor carierei.
Subsolul va fi protejat prin amenajarea unghiurilor de taluz care să permită o
bună stabilitate a taluzurilor treptelor de carieră precum şi a taluzului final a carierei.
Impactul activităţii de exploatare a rocilor din carieră asupra solului şi subsolului
poate proveni din următoarele motive:
-scurgeri accidentale de produse petroliere;
-deşeuri menajere şi industriale;
-modificarea morfologiei terenului prin excavaţiile executate;
-lucrările de pregătire şi deschidere ce se vor desfăşura;
-lucrările de exploatare;
-emisiile de praf - pulberi sedimentabile antrenate şi transportate de curenţii de
aer;
- reţinerea şi migrarea în sol şi subsol a poluanţilor gazoşi şi a pulberilor emise în
aer la funcţionarea motoarelor termice;
- lucrările de decopertare (se va îndepărta stiva de roci sterile din acoperiş).
Efectul poluanţilor anterior menţionaţi se înregistrează la nivelul structurii, texturii
şi proprietăţilor fizico - chimici ai solului şi implicit asupra funcţiilor sale ecologice.
Factorul de mediu sol / subsol este afectat moderat de activitatea de exploatare.
44
activităţi de construcţie din incinta suprafeţelor de depozitare a deşeurilor;
- protejarea cu plasa sau alt sistem de reţinere a particulelor de sol, în cazul
suprafeţelor descoperite, pentru combaterea dislocărilor şi transporturilor de către
vânt;
- verificarea periodică a utilajelor pentru înlăturarea probabilităţii
de scurgeri accidentale a carburanţilor pe componenta sol.
Masurile de prevenire a potenţialului impact rezultat din activităţile de amenajare
şi exploatarea carierei de piatră, sunt:
- controlul şi curăţarea periodica a zonei;
- reducerea cantitativă a pulberilor în suspensie şi sedimentabile
rezultate din procesul de forare, puşcare şi excavare;
- controlul periodic al vehiculelor, ca sa nu prezinte scurgeri de carburanţi;
- transportarea periodica a deşeurilor;
Prin respectarea masurilor de mai sus, se prevede ca impactul asupra solului va fi
mult diminuat, fiind puţin probabile acumulări sau migrări de poluanţi.
Impactul negativ major al activităţii este dat de lucrările de excavaţii din carieră.
Acest impact, cu implicaţii în principal asupra solului şi subsolului, este inevitabil
avându-se în vedere specificul activităţii, exploatarea zăcămintelor de substanţe
minerale utile, impactul asupra mediului fiind semnificativ diminuat prin măsurile
constructive luate în fazele de proiectare şi de execuţie a lucrărilor de exploatare.
Depozitele acoperitoare din cadrul perimetrului sunt reprezentate în general de
roci cuaternare şi anume sol vegetal şi fragmente de rocă alterate. Grosimea rocilor
sterile este de până la 0,50 m în zonă.
Efectul principal rezultat în urma activităţii de exploatare îl constituie însăşi
activitatea de extracţie în urma căreia pătura de sol vegetal va fi îndepărtată de pe
suprafaţa carierei şi va schimba aspectul morfologic al zonei prin excavaţii.
Solul care va fi îndepărtat de pe suprafaţa carierei va fi depozitat separat şi
utilizat la finalul exploatării pentru reconstrucţia ecologică a terenurilor afectate de
exploatarea andezitelor, pentru lucrări de acoperire a taluzelor şi bermelor carierei.
Alimentarea cu combustibil a excavatoarelor şi utilajelor terasiere se va face din
butoaie, în timpul alimentării sub rezervoarele utilajelor fiind întinsă o folie din material
plastic. Alimentarea autocamioanelor se va face la staţiile de distribuţie a combustibililor
din zonă.
Deşeurile rezultate din activitate vor fi colectate şi transportate în afara
perimetrului.
Surse de poluare ale solului sunt şi particulele de praf provenite atât din circulaţia
utilajelor cât şi din activitatea minieră de extragere a diabazului. În cursul oreraţiunilor
de forare, puşcare, excavare şi încărcare se generează particole de praf care pot fi
antrenate de curenţii de aer şi depuse pe sol la distanţă faţă de carieră. Cantitatea de
pulberi care se generează prin folosirea tehnologiilor moderne de forare şi puşcare
generează o cantitate foarte scăzută de pulberi care nu depăşesc limita amplasamentului.
Prin măsurile de refacere a mediului preconizate, efectele asupra solului vor fi
mult diminuate, la finalul lucrărilor de exploatare fiind programate lucrări de
reconstrucţie ecologică constând în acoperirea cu sol vegetal în aşa fel încât suprafeţele
să se încadreze în ambientul natural al zonei.
45
4.4. Geologia
4.4.1. Geologia generală
Elemente de relief
Din punct de vedere morfologic se remarcă existenţa a două unităţi montane —
Munţii Codru-Moma şi Munţii Zarandului — între care se află intercalată o întinsă zonă
depresionară, — depresiunea Zarandului — un culoar bine individualizat spre sud —
culoarul Mureşului — şi o întinsă arie de cîmpie în partea de vest — partea centrală a
Cîmpiei de Vest.
Morfometric, teritoriul judeţului este cuprins între altitudinile absolute de 80 m
(la Zerind) şi 1486 m (Vîrful Găina). Hipsometric, predomină altitudinile mai mici de
200 m (aproximativ 1/2 din teritoriu). Densitatea fragmentării reliefului are valori medii
de 1—3 km/km2 (0—0,5 km/km2 în cîmpie-4—6 km/km2 în unele porţiuni montane), iar
adîncimea fragi mentării valori cuprinse între 10 m/km 2 (în cîmpie) şi 300 m/km2 (în
Munţii Codru-Moma şi Bihor).
În perimetrul judeţului Arad, Munţii Zărandului se desfăşoară pe o direcţie
generală est-vest. La sud această unitate montană este delimitată de valea Mureşului în
lungul căreia se înşiră o serie de localităţi ce sunt puncte de reper pentru drumeţiile
montane. Înspre vest Munţii Zărandului se termină prin intermediul vestitei podgorii
arădene, între localităţile Baraţca şi Pâncota. Ridicându-se cu circa 300-350m deasupra
Câmpiei Aradului, acest front vestic este destul de înalt. Înspre nord Munţii Zărandului
coboară spre depresiunea Zărandului şi cea a Gurahonţului, prin intermediul unui sector
colinar reprezentat prin dealurile Pâncotei, Tauţului şi Cuiedului. Limita poate fi trasată
pe aliniamentul localităţilor Galşa-Agrişu Mare-Arăneag-Drauţ-Dud-Tauţ-Minişu de
Sus-Chisindia-Almaş-Gurahonţ. În lungul acestui drum este trasată limita răsăriteană a
Munţilor Zărand, limită ce îi desparte de Munţii Săvârşinului (subunitate a Munţilor
Metaliferi).
La prima vedere nu există diferenţe între cele două unităţi montane învecinate,
dar la o analiză mai profundă este sesizabilă diferenţa petrografică care impune şi
modificări în peisajul etalat de aceşti munţi. De asemenea, Munţii Săvârşinului sunt mai
tineri decât Munţii Zărandului şi au avut o geneză şi o evoluţie diferită.
Munţii Zărandului, datorită rocilor dure din care sunt alcătuiţi, au un aspect
masiv, monoton în aparenţă, iar cele mai înalte vârfuri nu depăşesc 836m, cât se
înregistrează în masivul Drocea. De fapt, în lungul crestei principale, care este cumpănă
de ape în acelaşi timp între bazinul hidrografic al Mureşului şi cel al Crişului Alb, apare
o alternanţă de înşeuări şi vârfuri rotunjite aflate într-un ecart altimetric de 50-100m.
Din aliniamentul crestei principale se desprind, către sud, respectiv către nord, o serie de
culmi secundare, paralele între ele, care coboară, sub forma unor trepte, către Mureş sau
către Ţara Zărandului. Culmile sudice sunt mai lungi decât cele nordice iar panta
acestora nu este la fel de accentuată. Ele se menţin la altitudini de 300-700m şi coboară
brusc, printr-o pantă accentuată, către marginea masivului.
Masivitatea Munţilor Zărandului este atenuată de văile principale, care au o
dezvoltare considerabilă (cu lungimi ce depăşesc frecvent 10 km), din care se desprind o
multitudine de văi secundare. În general, aceste văi prezintă un profil longitudinal
monoton, cu mici rupturi de pantă prin care apa curge zgomotos, dar nu trebuie să ne
surprindă sectoarele sălbatice, cu dezvoltare relativ mică, dar cu pantă accentuată, care
apar pe văile secundare. Aceste sectoare cuprind pereţi abrupţi, de mică înălţime, lipsiţi
46
de vegetaţie şi destul de friabili. În partea superioară a principalelor văi, în zona de
obârşie a pâraielor ce drenează unitatea montană, panta prezintă declivităţi mari care
trădează apropierea crestei principale. În arealul intruziunilor granitice se găsesc
numeroase blocuri de rocă, cu forme rotunjite dar masive, şi care sunt supuse unui
proces de „descojire” specific granitului.
În cadrul Munţilor Zărand se pot identifica două noduri hidrografice despărţite de
înşeuarea Nadăş-Bârzava. În partea vestică se ridică masivul Highiş (799m altitidune)
care domină întreaga zonă prin profilul său piramidal. Tot în acest sector, în lungul
crestei principale, se găsesc şi alte vârfuri precum: Capra, Fântâna Rece, Cârciuma,
Crucea Ţiganului, Livorsc, Ivăniţa şi Debela Gora. Sectorul estic este dominat de vârful
Drocea(836m), alături de care mai apar şi alte vârfuri importante: Răgeviţa(565m),
Piatra Păcurarului(626m), Fagul Popii (723m) şi Cioaca Lupului (785m).
Munţii Săvârşinului aparţin Munţilor Metaliferi, de care sunt legaţi prin
alcătuirea petrografică, geneză şi evoluţie. Există multe asemănări de peisaj între aceştia
şi Munţii Zărandului, ceea ce i-a determinat pe unii geografi să-i includă în limitele lor.
Diferenţele sunt mai vizibile în partea răsăriteană unde culmea principală este mai
zimţată iar vârfurile au aspect uşor conic. Înspre sud, asemenea Munţilor Zărand, Munţii
Săvârşinului sunt delimitaţi de Valea Mureşului, pentru ca înspre est ei să se continue şi
dincolo de limita administrativă a judeţului Arad, până în culoarul Deva-Brad. Spre nord
vin în contact cu formaţiunile vulcanice neogene (Măgura Ciungarilor), iar spre vest
sunt delimitaţi de Munţii Zărandului prin Culoarul tectonic Căpruţa-Gurahonţ.
Altitudinile acestor munţi depăşesc cu puţin 800m (Vf Highiş – 805m, Vf Piatra
Albă – 818m, Vf Ţapului – 800m), iar masivitatea lor este fragmentată de văile ce urcă
înspre culmea principală (Juliţa, Troaş, Roşia, etc). Pe aliniamentul localităţilor Baia-
Lupeşti-Pârneşti-Temeşeşti altitudinile medii sunt mai mici decât în restul masivului,
conturându-se astfel o cvasidepresiune intramontană de mici dimensiuni.
Aici sunt cuprinse unităţi şi forme de relief care se încadrează în a doua treaptă
arhitectonică a teritoriului judeţului Arad.
Piemontul Zarandului- este situat la poala nordică a Munţilor Zarandului, are o
structură mai complexă datorită prezenţei aceloraşi elemente vulcanice (Mocrea,
Pîncota) şi a continuării piemontului de eroziune cu suprafeţe acumulative (piemonturi
acumulative sau cîmpii piemontane).Pot fi distinse două subdiviziuni: piemontul
Cuiedului (între Cigher şi Crişul Alb) şi piemontul Tîrnovei (pînă la valea Cigherului)
cu un pronunţat caracter acumulativ în partea terminală.
Dealurile Lipovei- în mare reprezintă tot un piemont de eroziune, situat la sud de
Mureş. Genetic dealurile Lipovei sunt legate de Munţii Zarandului şi de acţiunea
Mureşului. Se utilizează termenul de dealuri deoarece caracterul piemontan este mai
evident doar în partea de vest şi sud, latura sa dinspre Mureş fiind mai mult o asociere
de forme structurale şi petrografice (dezvoltate nu numai pe roci panoniene ci şi pe roci
vulcanice, conglomerate cretacice).
Culoarul Mureşului (Petriş-Lipova)- se remarcă prin discontinuitatea mare ce o
introduce de-a lungul a 60 de km(cît ţine culoarul pe teritoriul judeţului). Elementul
predominant al peisajului este dat de Valea Mureşului, cu relieful creat de ea la contactul
dintre Munţii Zărandului şi Podişul Lipovei. În cadrul culoarului distingem, de la est
spre vest: o zonă depresionară largă Săvîrşin-Vărădia, un defileu Căpruţa, o altă zonă
depresionară mai puţin extinsă Bârzava- Conop şi un ultim defileu Şoimoş-Lipova din
cursul Mureşului după care acesta iese în cîmpie.
47
Elemente de geologie
Teritoriul judeţului Arad se remarcă şi printr-o alcătuire geologică complexă: o
mare varietate petrográfica, o structură şi tectonică caracteristice. în Munţii Codru-
Moma şi Zarand întâlnim şisturi cristaline proterozoice însoţite pe alocuri de graniţe şi
roci granitoide paleozóice şi de gresii permiene. Rocile aparţinînd mezozoicului ocupă
suprafeţe restrînse, (triasicul din Codru, cretacicul din estul Munţilor Zărandului. Din
neozoic, mai bine reprezentat este neogenul prin întinsele erupţii vulcanice andezitice
(în spaţiul de îmbinare a Munţilor Codru-Moma şi Zarand) şi depozitele panoniene (din
depresiunea Zarandului şi dealurile Lipovei). Cuaternarul este format din acumulări de
pietrişuri, nisipuri şi argile în zonele de cîmpie. Din punct de vedere tectonic, în cadrul
zonei distingem unităţi mai înalte, păstrate sub forma unor „horsturi" (Codru şi Zarand),
ele însele complicate structural şi tectonic, şi unităţi mai coborîte (depresiunile —golfuri
şi cîmpia), provenite din fragmentarea şi erodarea blocului unitar iniţial.
Zona Munţilor Zărandului face parte din punct de vedere geologic, din Apusenii
Sudici (vezi harta anexată).
Apusenii sudici au caracter de eugeosinclinal. Ei cuprind o masă mare de
magmatite bazice cu rol de iniţialite şi o suită sedimentară în care se poate recunoaşte o
evoluţie geosinclinală cu formaţiuni calcaroase în bază (neojurasic-neocomian),
formaţiuni de fliş (barremian-apţian), o formaţiune de Wildflysch (albian) şi formaţiuni
de molasă (neocretacic). Această schemă generală prezintă multe variante şi multe
abateri, ceea ce face necesară separarea unor subunităţi care au avut o evoluţie diferită şi
care au poziţii structurale diferite. Aceste unităţi sînt următoarele : 1) unitatea de
Bucium, 2) unitatea de Trascău, 3) unitatea de Drocea— Criş, 4) unitatea de Feneş, 5)
unitatea de Căpîlnaş—Techereu şi 6) unitatea de Bedeleu. Unităţile s-au diferenţiat încă
de la începutul sedimentării în geosinclinal, prezentînd succesiuni şi faciesuri diferite şi
au avut evoluţii diferite în cursul numeroaselor faze de diastrofism care au afectat
întreaga unitate. Aceste faze de diastrofism, care se plasează toate în neojurasic şi în
decursul întregului cretacic, s-au impus prin modificări paleogeografice (lacune la
diverse momente în locuri diferite), prin instabilitatea tectonică (la numeroase nivele
apar olistolite, însoţind sau nu formaţiuni de Wildflysch), prin cute cu vergenţe diferite,
uneori pînze de cuvertură, şi printr-o tectonică rupturală, tot mai accentuată cu cît este
mai tînără. Ca şi Apusenii septentrionali, această tectonică rupturală a dus la formarea
unor bazine posttectonice care au funcţionat în neogen.
Vulcanismul subsecvent al Apusenilor sudici este foarte caracteristic. Nu atît cel
subsecvent subhercinic şi laramic (banatitic), care este comun cu al Apusenilor nordici şi
al Carpaţilor Meridionali, cît cel subsecvent tardiv, care pune în evidenţă condiţii
particulare tectonice ce au dus în neogen la formarea magmelor şi la erupţiuni pînă în
cuaternar.
48
La alcătuirea Munţilor Apuseni contribuie atat formaţiuni geologice vechi,
edificate in primele ere geologice (precambriana si palelozoica) si sunt formate din
şisturi cristaline străpunse de plutoni de graniţe, cat si formaţiuni noi, Alpine ,de vârsta
Mezozoica si Neozoica, respectiv de vârsta Jurasică si Cretacică, reprezentate prin roci
sedimentare de tipul calcarelor sau al gresiilor in facies de fliş, dar si prin importante
curgeri submarine de roci vulcanice din categoria bazaltelor, care actual alcătuiesc
corpuri importante de "diabaze" (bazalte vechi) din culoarul Mureşului, pe toata
lungimea sa.
Formaţiunile geologice ale erei Neozoice sunt reprezentate prin roci sedimentare
noi, argile, nisipuri, gresii ce acoperă formaţiunile geologice vechi si sunt associate cu
un vulcanism nou de mare amploare in bazinul Crisurilor, reprezentat prin corpuri,
intruziuni si curgeri de lava andezitica, asociat deseori cu produse de explozie vulcanica
(piroclastite).
Toate aceste tipuri de roci diferite ca geneza sunt acum alăturate sau suprapuse, in
urma mişcărilor tectonice foarte ample ce au cutat Munţii Apuseni si au creat unităţi
tectonice de tipul "pânzelor de sariaj" foarte numeroase si evidente in zona Munţilor
Apuseni de S si Zarand - Metaliferi.
49
Depozitele cuaternare si subactuale sunt reprezentate in regiune prin şesul
aluvionar al râului Mures si terasa inferioara a acestuia in plina formare. Sunt alcătuite
din pietrişuri, nisipuri si bolovanisuri.
Zăcămintele Bătuţa I şi II
Deoarece cele doua zăcăminte sunt amplasate pe acelaşi tip de roci "diabaze cu
structura anamezitica" si sunt foarte apropiate unul de celalalt, vom descrie geologia
zăcământului Batuta I, in care este deschisa o cariera activa bine cunoscuta geologic si
cu lucrări de foraj si fronturi de exploatare. Deasemeni cariera Batuta I este cunoscuta si
din încercările de laborator efectuate pe piatra bruta si produse concasate.
In acest context utilizarea si extrapolarea datelor tehnice, geologice si de laborator
din perimetrul Batuta I in Batuta II este normala si are un grad de veridicitate ridicat.
Zăcământul Batuta exploatează roci ofiolitice (bazalte submarine transformate in
diabaze) din unitatea tectonica Techereu-Capalnas. In cariera activa apare un singur tip
de roca diabazica numita pe hărţile Institutului Geologic "anamesite", dar in detaliu apar
si mici intercalaţii subţiri de spilite cu structura de "pillow-lava". In treapta inferioara a
carierei, cu inclinare de 30° spre SE apar si mici intercalaţii de "variolite" masive si
structura fina sau intercalaţii de hyalobazalte foarte fine de grosime decimetrica.
La o prima estimare (tinand cont de aflorimentele din fronturile de lucru ale
carierei si de cele trei foraje executate pentru COLAS), 80% din rocile din zăcământ
sunt formate din diabaze sens larg, roci masive de culoare verde inchis sau neagra,
uneori cu nuanţe violacee in zona vestica a perimetrului.
În zona vestica a carierei a mai fost intalnit un filon, in forma de dyke de 2m
grosime de dolerite, roci bazice cu granulatie de l-2cm ce străpunge diabazul.
Diabazul cu structura ofitica sau subofitica pronunţata a fost denumit "anamesit";
studiul microscopic a arătat o compoziţie simpla formata din cristale puţin dezvoltate de
piroxeni si feldspati plagioclazi bazici (laborator) si o pasta microlitica slab cristalizata.
Feldspatul plagioclaz din anamesite este albitizat sau înlocuit cu epidot-zoizit. Astfel de
roci au fost întâlnite in forajele COLAS, FI si F2 sub metrul 20 adâncime.
Tot in foraje in zonele bazale au mai fost intalnite o varietate fina cu textura in
sferule de tip basalt amigdaloid sau variolit de culoare verde inchis. Acest tip de roca
apare si in perimetrul Bătuta II, dar numai in partea bazala a stivei de roci diabazice, in
zona talvegului vaii.
În treapta inferioara a carierei Bătuta I si in forajul FI a fost intalnit un filon de
3cm grosime cu sulfuri de tip pirotina si milerit (minereu de Ni).
Caracteristici mineralogice-petrografice
Conform studiului microscopic intocmit de S.C. Prospecţiuni S.A. Bucureşti,
roca din cariera Batuta I este un diabaz de culoare verde-inchis-neagra.
La microscop se prezintă ca o masa fundamentala microcristalina cu fenocristale
de feldspat plagioclaz si piroxen, mai rar olivine. Roca iniţiala este puternic fisurata si
alterata hidrotermal, cu fisuri umplute cu minerale secundare cum ar fi carbonaţi, cuart,
zoizit si epidot. Structura rocii este ofitica.
50
litologice pe verticala, de a vedea grosimea zonelor de alteratie, grosimea copertei si
problemele hidrogeologice.
Forajul 1 a fost amplasat la cota +259m si a străbătut:
- Metrul 0-1.5: sol si blocuri diabaz
- Metrul 1.5-17.5: roci diabazice (anemesit) alterate in zona de oxidatie
- Metrul 17.5-23.5: roci diabazice cu fisuri umplute cu carbonaţi din zona de
cimentatie
- Metrul 23.5-40.0: roci diabazice cu fisuri umplute si roci proaspete nefisurate
- Metrul 40-50: roci diabazice proaspete cu alteratie profunda din zona de
propilitizare
Forajul 2 a fost amplasat la cota +275m si a străbătut:
- Metrul 0-1.5: sol argilos cu blocuri
- Metrul 1.5-10.0: roci diabazice alterate in zona de oxidatie de culoare roscata-
bruna cu pelicule de oxizi de Fe
- Metrul 10-24.5: roci diabazice cu fisuri umplute cu carbonaţi din zona de
cimentatie
- Metrul 24.5-50: roci diabazice proaspete de culoare neagra Forajul 3 amplasat la
cota +285m a străbătut:
- Metrul 0-1.5: sol pamantos cu blocuri de diabaz
- Metrul 1.5-6.0: roci diabazice din zona de alteratie-oxidare
- Metrul 6-19: roci diabazice din zona de cimentatie
- Metrul 19-50:roci diabazice de culoare neagra proaspete, compacte cu cuiburi de
epidot din zona de propilitizare
Concluzii la foraje: Coperta este formata din sol si blocuri alterate pe 1.5m
grosime. Zona de oxidatie- alteratie are o grosime de 17.5m in FI pe versantii josi ai
dealului. Aceasta scade cu cat ne urcam in zona inalta pe platou pana la 5-6m grosime.
Rocile din zona de cimentatie si de alterare propilitica sunt bune pentru exploatare.
51
Caracteristic Cariera Clasa rocii dupa S.R 667/2001 Conform
a rocii Batuta A B C D E STAS
Condiţii de admisibilitate
Porozitate 1.7 1 3 5 8 10 6200/3
aparenta
Rezistenta la 175.2 160 140 120 100 80 6200/5
compresiune
stare uscata
Uzura 13 16 18 22 255 30 730
dinamica Los
Angeles
Rezistenta la - 70 67 65 60 50 730
sfărâmare
Coeficient de 0.168 3 3 3 3 3 730
gelivitate-
52
Efectul principal rezultat în urma activităţii de exploatare îl constituie însăşi
activitatea de extracţie în urma căreia roca utilă şi decoperta vor fi îndepărtate de pe
suprafaţa carierei şi va schimba aspectul morfologic al zonei prin excavaţii.
Subsolul va fi protejat prin amenajarea unghiurilor de taluz care să permită o
bună stabilitate a taluzurilor treptelor de carieră precum şi a taluzului final a carierei.
4.5. Biodiversitate
4.5.1. Biotopuri
Proiectul „Unitate de exploatare şi prelucrare diabaz / Bătuţa II„ se situează în
situl de importanţă comunitară ROSCI 0064 – Defileul Mureşului şi în vecinătatea
sitului de importanţă avifaunistică ROSPA 0029 – Defileul Mureşului Inferior-Dealurile
Lipovei
Suprafaţa ROSCI 0064 – Defileul Mureşului este de 32.003. hectare şi se
suprapune în proporţie de 36% peste teritoriul administrativ al judeţului Arad (RO0051)
şi în proporţie de 64% peste teritoriul administrativ al judeţului Hunedoara (RO0053).
Suprafaţa ROSPA 0029 – Defileul Mureşului Inferior-Dealurile Lipovei este de
55.66,3 hectare şi se suprapune în proporţie de 54% peste teritoriul administrativ al
judeţului Arad (RO0051), 11,2 peste judeţul Hunedoara (RO0053) şi în proporţie de
34,8% peste teritoriul administrativ al judeţului Timiş (RO0054).
ROSPA
0029 – Defileul
Mureşului Inferior-
Dealurile Lipovei
se
caracterizează printr-o
zonă deluroasă cu multe păduri compacte de foioase şi zone deschise de o valoare rar
întâlnită dealugul Mureşului. Habitatele foarte diversificate permit stabilirea unui număr
mari de specii care sunt afectate de activitatea umană doar într-o foarte mică măsură.
În pădurile de cer, gorun şi gârniţă din sit, cuibăreşte o mare populaţie de
ciocănitoare de stejar. Întâlnim efective importante la nivel naţional din 4 specii de
răpitoare, acest lucru fiind posibil din cauza condiţiilor excelente de cuibărit (păduri
bătrâne) şi de vânătoare. Cel mai important loc de hrănire al răpitoarelor şi al berzelor
albe şi negre este în lunca Mureşului, pajiştile de aici fiind indispensabile şi populaţiei
de cristel de câmp. În zonele deschise cu pâlcuri de copaci şi tufărişuri găsim silvia
porumbacă, caprimulgul şi sfrânciocul cu fruntea neagră.
54
1304 - Rhinolophus ferrumequinum (Liliacul mare cu potcoavă);
1303 – Rhinolophus hipposideros (Liliacul mic cu potcoavă).
55
Alături de speciile enumerate anterior şi cuprinse în formularele standard ale
celor două situri, mai pot fi afectate speciile de flora şi faună comuna ce se regăsesc în
zona proiectului propus.
Date despre prezenţa, localizarea, populaţia şi ecologia speciilor şi/sau
habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafaţa şi în imediata vecinătate a
PP, menţionate în formularul standard al ariei naturale protejate de interes
comunitar.
De menţionat este faptul că formularul standard al ariei naturale protejate
(ROSCI0064 – Defileul Mureşului) nu are menţionat niciun taxon vegetal, iar ca
habitate de interes comunitar apare unul singur, respectiv 91M0 Păduri balcano-
panonice cu cer, gorun, gârniţă (Quercus petraea, Q. cerris, Q. frainetto), care nu se află
în aria în care este prevăzută dezvoltarea viitorului PP.
Flora de interes comunitar prezentă pe suprafaţa şi în imediata vecinătate a
P.U.Z. – Zonă de producţie / exploatare şi prelucrare diabaz / Bătuţa II.
Terenurile pe care se situează amplasamentele destinate înfiinţării carierei de
diabaz, aflate în extravilanul localităţii Bătuţa au avut, în epoca precedentă
56
colectivizării, destinaţia de fâneaţă sau păşune. Utilizarea lor ca atare a fost abandonată,
treptat formându-se pâlcuri de tufişuri cu aspect arboricol.
În studiul de evaluarea adecvată este prezentată lista floristică, însumând un
număr de 91 taxoni (3 specii Polypodiophyta, 88 specii Magnoliophyta), rezultată în
urma deplasărilor pe teren şi a semnalărilor din literatura de specialitate a fost verificată
în vederea identificării unor taxoni specificaţi în anexele nr. 3, nr. 4 (A şi B) şi nr. 5A ale
OUG 57/2007. Dintre speciile semnalate în zona de desfăşurare a proiectului, nici una
nu figurează în anexele menţionate ale OUG 57/2007.
De asemenea autorul a efectuat o altă verificare pentru a evidenţia eventuali
taxoni periclitaţi (conform Dihoru et Negrean, 2009), nefiind identificat nici un alt
taxon. Specii de plante citate în formularul standard Natura 2000 a sitului Defileul
Mureşului nu există, aşa cum nu sunt citate nici alte specii semnificative pentru acest
site Natura 2000.
În cadrul biodiversităţii cormofloristice specifice zonei în care se doreşte
dezvoltarea viitorului proiect pondere mai însemnată o deţin unele familii ca Asteraceae,
Lamiaceae, Boraginaceae, Rosaceae, Fagaceae, Ranunculaceae, celelalte fiind
reprezentate printr-un număr mai redus de specii (vezi anexă Tabel taxoni).
59
zona studiată nu există arbori bătrâni cu scorburi. Specia se întâlneşte în toate pădurile
de pe suprafaţa sitului Natura 2000.
20. Oriolus oriolus (Linnaeus, 1758) – grangurul
A fost auzit cântatul unui singur exemplar de grangur pe suprafaţa studiată. La
nivelul sitului populaţia este bine reprezentată în păduri.
21. Sturnus vulgaris (Linnaeus, 1758) – graurul comun
Au fost identificaţi 7 indivizi pe suprafața analizată. Zona studiată poate fi
utilizată de specie atât pentru hrănire cât şi pentru reproducere, aceasta regăsindu-se pe
aproape toată suprafaţa sitului Natura 2000.
22. Pernis apivorus (Linnaeus, 1758) – viesparul
Nu au fost identificate cuiburi ale speciei în interiorul suprafeţei analizate. Au
fost identificaţi doar indivizi survolând coronamentul de pe teritoriul aferent PUZ.
Specia îşi desfăşoară activitatea pe întreaga suprafaţă a sitului Natura 2000.
23. Garrulus glandarius (Linnaeus, 1758) – gaiţa
Au fost identificaţi 7 indivizi pe suprafaţa analizată. Zona studiată poate fi
utilizată de specie atât pentru hrănire cât şi pentru reproducere, aceasta regăsindu-se pe
aproape toată suprafaţa sitului Natura 2000.
24. Pica pica ( ) – coţofana
Au fost identificaţi 7 indivizi pe suprafaţa analizată. Zona studiată poate fi
utilizată de specie atât pentru hrănire cât şi pentru reproducere, aceasta regăsindu-se pe
aproape toată suprafaţa sitului Natura 2000.
25. Corvus frugilegus (Linnaeus, 1758) – cioara de semănătură
Au fost identificaţi 3 indivizi pe suprafaţa analizată. Zona studiată poate fi
utilizată de specie atât pentru hrănire cât şi pentru reproducere, aceasta regăsindu-se pe
suprafaţa sitului Natura 2000.
26. Lacerta agilis (Linnaeus, 1758) - şopârla de nisip(cenusie)
A fost identificat un individ, în zona de acces la suprafaţa de studiu, în preajma
DN7. Specia are o răspândire largă în situl Natura 2000, regăsindu-se atât în zona de
luncă a Mureşului, cât şi în zonele de deal, pe suprafeţele înierbate, cu tufărişuri, la
marginea drumurilor şi în apropierea lizierei pădurii.
27. Lacerta viridis (Laurenti, 1768) – guşterul
Au fost identificaţi 2 indivizi, în zona de acces la suprafaţa PUZ-ului, în preajma
DN7, şi în zona defrişată de sub liniile de înaltă tensiune. Specia are o răspândire largă
în situl Natura 2000, regăsindu-se atât în zona de luncă a Mureşului, cât şi în zonele de
deal, pe suprafeţele înierbate, cu tufărişuri, la marginea drumurilor şi în apropierea
lizierei pădurii.
28. Bombina variegata (Linnaeus, 1758) – buhaiul de baltă cu burta galbenă
Au fost întâlnite 2 de exemplare în bălţile temporare de pe lângă valea Cipului.
La nivelul sitului ocupă suprafeţe foarte largi, pe aproape toată întinderea acestuia, din
lunca Mureşului şi până pe versanţii dealurilor, în bălţi temporare şi în pâraie.
29. Rana arvalis (Nilsson, 1842) – broasca cenuşie
Au fost identificate 3 exemplare, în pârâul care curge de la baza versantului ce
reprezintă suprafaţa de studiu.
30. Rana dalmatina (Bonaparte, 1840) – broasca roşie de pădure
Au fost întâlniţi 2 indivizi, în litiera pădurii din zona studiată. Specia este
întâlnită frecvent la nivelul întregului sit, mai cu seamă în litiera pădurii, dar şi în zonele
înierbate din luminişuri şi zonele deschise de şes.
60
31. Bufo bufo (Linnaeus, 1758) – broasca râioasă brună
Au fost întâlniţi 4 indivizi, în litiera pădurii din interiorul zonei analizate. La
nivelul sitului ocupă suprafeţe largi, în special în litiera pădurii dar şi în pajiştile din
lunca Mureşului.
32. Hyla arboricola (Taylor, 1941) – brotacelul
Au fost întâlniţi 3 indivizi, pe vegetaţia din interiorul zonei analizate. La nivelul
sitului ocupă suprafeţe largi, în special în zona pădurii dar şi în pajiştile din lunca
Mureşului.
33. Rana esculenta (Linnaeus, 1758) – broască mică de lac, broască verde
A fost identificat un singur exemplar, în apa văii Cipului. La nivelul sitului ocupă
suprafeţe largi, în special în litiera pădurii dar şi în pajiştile din lunca Mureşului.
34. Lucanus cervus (Linnaeus, 1758) – rădaşca
Au fost identificat 1 individ pe suprafaţa studiată. La nivelul sitului este larg
răspândit în toate zonele împădurite.
35. Morimus funereus (Mulsant, 1863) – croitoul cenuşiu
Au fost identificaţi 2 indivizi pe suprafaţa PUZ. La nivelul sitului ocupă
aproximativ acelaşi areal ca şi Cerambyx cerdo, pe versanţii din apropierea luncii
Mureşului.
36. Coenagrion ornatum (Selys, 1850) - ţărăncuţă
A fost identificat 1 individ pe suprafaţa studiată, între DN7 şi cursul Mureşului.
La nivelul sitului este întâlnită în toate zonele umede.
61
17. Dendrocopos syriacus (Hemprich & Ehrenberg, 1833) – ciocănitoarea de grădină:
favorabil.
18. Picus canus (Gmel., 1788) – ghionoaie sură
19. Ficedula albicollis (Bechst., 1795) – muscar gulerat: mediu.
20. Oriolus oriolus (Linnaeus, 1758) – grangurul: mediu.
21. Sturnus vulgaris (Linnaeus, 1758) – graurul comun: favorabil.
22. Pernis apivorus (Linnaeus, 1758) – viesparul: nefavorabil.
23. Garrulus glandarius (Linnaeus, 1758) – gaiţa: favorabil.
24. Pica pica (Linnaeus, 1758 ) – coţofana: favorabil.
25. Corvus frugilegus (Linnaeus, 1758 ) – cioara de semănătură: favorabil.
26. Lacerta agilis (Linnaeus, 1758) - şopârla de nisip: favorabil.
27. Lacerta viridis (Laurenti, 1768) – guşterul: favorabil.
28. Bombina variegata (Linnaeus, 1758) – buhaiul de baltă cu burta galbenă: favorabil.
29. Rana arvalis (Nilsson, 1842) – broasca cenuşie: favorabil.
30. Rana dalmatina (Bonaparte, 1840) – broasca roşie de pădure: favorabil.
31. Bufo bufo (Linnaeus, 1758) – broasca râioasă brună: favorabil.
32. Hyla arboricola (Taylor, 1941) – brotacelul: favorabil.
33. Rana esculenta (Linnaeus, 1758) – broască mică de lac, broască verde: favorabil.
34. Lucanus cervus (Linnaeus, 1758) – rădaşca: favorabil.
35. Morimus funereus (Mulsant, 1863) – croitoul cenuşiu: favorabil.
36. Coenagrion ornatum (Kirby, 1890) - ţărăncuţă: favorabil.
62
Altitudinile minime sunt 125 m de-a lungul Râului Mureş, iar cele maxime de
450m la nord de acest râu. Altitudinea medie este de cca. 250 m. Relieful nu este foarte
accidentat, dealurile având culmi rotunde.
Zona este supusă unui climat continental temperat cu temperaturi medii anuale de
O
11 C. Luna cea mai friguroasă este ianuarie, iar cea mai călduroasă este iulie. Regimul
pluviometric este moderat cu o medie multianuală de 750 mm, minima lunară se
înregistrează în luna februarie. Substratul acestui sit pe cea mai mare parte este format
din nisipuri şi pietrişuri, iar solurile argiloiluviale sunt cele mai răspândite. Zona este
puternic băzdrată de afluenţii Mureşului, care în proporţie de 80% au un caracter
permanent, pe un relief puţin accidentat şi cu o înălţime maximă de 400 m.
Defileul Mureşului este constituit în mare parte din ecosisteme forestiere, care
reprezintă (70%) din suprafaţa totală a sitului. Acest procent destul de ridicat este
determinat şi de proporţia mare a păşunilor împădurite în ultimii 60 de ani. În cea mai
mare parte pădurile sunt constituite din foioase din care proporţia cea mai mare o are
cerul (Quercus cerris), gorunul (Quercus petraea), carpenul (Carpinus betulus) şi fagul
(Fagus syilvativa). Acestea sunt însoţite uneori, dar în proporţii mult mai reduse de
specii valoroase cum este cireşul (Prunus avium), sorbul (Sorbus torminalis) sau părul
pădureţ (Pyrus sylvestris). În acest tip de ecosistem se regăsesc cele mai multe habitate
de interes european.
Datorită cultivării arţarului american în parcuri de-a lungul Mureşului există
arborete cu această specie care se regenerează foarte uşor şi elimină speciile autohtone.
Arţarul american este răspândit mai ales de-a lungul Mureşului.
Ecosistemul cu ponderea cea mai mare adăposteşte şi cele mai multe specii de
intres european, care depind foarte mult de prezenţa lemnului mort. Extragerea
lemnului mort din pădure reprezintă una din practicile forestiere constante, care
afectează numeroase specii de interes comunitar. Astfel numeroasele specii de
ciocănitori cuibăresc şi se hrănesc în cea mai mare parte în lemnul uscat pe picior sau
cel căzut la pământ, precum şi în arborii seculari valoroşi.
Mureşul are o lungime de cca. 80 de km în interiorul sitului afluenţii săi cu un
curs mai mult sau mai puţin permanent însumează o reţea de 300 km liniari. De această
bogată reţea hidrografică depinde prezenţa habitatului forestier 91EO*, dar şi
numeroasele specii de apă care migrează, se hrănesc sau cuibăresc aici. De aceste zone
umede depinde specia de libelule Ophiogomphus cecilia, dar şi patru specii de peşti de
interes comunitar.
De zonele urbanizate depinde menţinerea barzei albe, care cuibăreşte în cel
puţin o locaţie din fiecare localitate din sit. Datorită faptului că zona este depopulată şi
multe case sunt în paragină s-a înregistrat prezenţa în aceste zone a 4 specii de lilieci de
interes comunitar.
Lista tipurilor de ecosisteme, a habitatelor şi speciilor prezente este anexată.
Habitatul principal al sitului este unul forestier: 91M0- Păduri panonic-balcanice
cu cer şi gorun.
Diversitatea de habitate din interiorul sitului contribuie foarte mult la
diversitatea ornitologică din Defileul Inferior al Mureşului.
Zonele împădurite caracterizate prin păduri aluviale necesită măsuri de
conservare. Ele adăpostesc locuri de cuibărire pentru răpitoare cum sunt acvila
ţipătoare mică, stârcul cenuşiu, egreta mică, ghionoaia sură, ciocănitoarea de pădure,
63
şorecar comun. Buna conservare a acestor păduri depinde de succesul menţinerii
dinamicii hidrologiei râului Mures. Neintervenţia antropică care este deja practicată
în cea mai mare parte din aceste păduri, este un mod de gestiune adaptat la
funcţionarea pădurilor aluviale. Acestea trebuie aplicate şi pentru zonele mai
remarcabile, cum sunt cele împădurite şi care se găsesc în afara fondului forestier al
României.
• Justificarea privind legătura planului cu managementul conservării ariei
naturale protejate
65
• Identificarea impactului direct şi indirect
Impactul direct
Datorită distanţei până la albia minoră a râului Mureş, de circa 300m, se
estimează că prin lucrările de exploatare a rocii utile ecosistemul acvatic al râului Mureş
nu va fi afectat.
Impactul asupra florei şi vegetaţiei se rezumă la suprafeţele defrişate şi care nu
mai pot fi readuse la starea iniţială, distrugerea ecosistemului fiind ireversibilă. În faza
iniţială de implementare a proiectului atât suprafaţa acoperită de vegetaţie, cât şi solul
aferent acesteia vor fi îndepărtate, rezultând astfel un impact direct asupra acestora.
Menţionăm că printre plantele prezente în zona de implementare a proiectului nu se află
specii de importanţă comunitară, care fac obiectul vreunui statut de conservare, situaţie
valabilă şi pentru habitatele care s-au instalat aici.
Vegetaţia din zona apropiată carierei poate fi afectată, într-o mică măsură de
depunerile de praf şi pulberi rezultate în procesul de exploatare şi prelucrare a rocii utile.
Datorită depunerii pe frunze, stomatele pot fi obturate, impiedicând pătrunderea CO 2 şi
evacuarea O2 şi a vaporilor de apă. Afectarea fiziologică a acestor specii (fotosinteza,
evapo-transpiraţia) de către depunerile de pulberi pe frunze, poate conduce treptat la
degradarea acestora, la scăderea taliei, uscarea, afectarea antezei şi a fructificării. În
general, plantele tinere sunt mai rezistente decat cele adulte.
Activitatea desfăşurată în carieră va afecta fauna din zonă. O serie dintre speciile
observate în zona de dezvoltare a carierei habitează în aceste perimetre de-a lungul
întregului an, folosindu-l atât pentru hrănire cât şi pentru reproducere [ex.: Parus major
(piţigoi mare), Turdus merula (mierlă), Garrulus glandarius (gaiţă), Talpa europaea
(cârtiţa), Capreolus capreolus (căpriorul), Sus scrofa (mistreţul)], pe când altele
utilizează perimetrele doar pentru hrănire (ex.: Dendrocopos medius, Ficedulla
albicollis, Picus canus, Bombina variegata, Lucanus cervus, Myotis myotis, Sylvia
nisoria, Pernis apivorus). Efectivele afectate ale speciilor de animale menţionate mai
sus sunt foarte reduse, nesemnificative. De asemenea, marea majoritate a indivizilor
prezenţi vor putea migra spre zonele adiacente exploatării, cu habitate similare, unde să
găsească nişe similare.
Speciile observate în zona de extindere a carierei şi în preajma acesteia sunt în
marea lor majoritate specii fără importanţă comunitară, nefiind semnalate în anexele
Directivei Păsări sau Directivei Habitate. Speciile de importanţă comunitară observate
au un statut de conservare favorabil, doar câteva având statut de conservare mediu, şi o
răspândire largă în sit.
Deşi decopertarea solului pentru exploatare şi amenajarea terenului pentru
echipamentele de sortare vor afecta ireversibil habitatul prezent (habitat care nu este de
importanţă comunitară), acesta este larg răspândit pe teritoiul sitului. Acest fapt
determină ca şi speciile care habitează locaţia să îşi găsească cu uşurinţă refugiu prin
migrarea în zonele limitrofe.
Fragmentarea peisajului şi a ecosistemelor din sit, rezultată prin extinderea
carierei, este minimă datorită situării acesteia în imediata vecinătate a drumului
european DN7 şi a căii ferate Arad - Deva, care are un impact mult mai puternic asupra
faunei din zonă.
66
Mediul va fi afectat puternic punctual, însă la nivelul întregului sit perturbarea va
fi nesemnificativă, datorită răspândirii largi a habitatului afectat şi a existenţei resurselor
populaţionale pentru migrarea şi dezvoltarea ulterioară a speciilor prezente. Putem
menţiona de asemenea că nivelul populaţiilor de interes comunitar, pentru care a fost
desemnat situl Natura 2000 ROSCI0064 Defileul Muresului, nu au o prezenţă
semnificativă în zona de impact şi că distribuţia acestora la nivelul întregului sit asigură
păstrarea statutului de conservare cel puţin la nivelul actual.
Impactul indirect.
Impactul indirect asupra habitatelor şi speciilor de importanţă comunitară din sit
se manifestă prin traficul cu camioane de mare tonaj pe drumul care leagă cariera de
DN7, care reprezintă calea de acces la carieră, precum şi de creşterea traficului acestora
pe DN7. Acestea vor creşte nivelul de pulberi şi de gaze de eşapament aflate în
suspensie în aer, precum şi nivelul zgomotului.
Având însă în vedere creşterea nesemnificativă a traficului şi a faptului că oricum
traficul actual de pe DN7 perturbă major activitatea speciilor animale, considerăm că şi
impactul traficului va fi redus asupra distribuţiei speciilor.
Pe termen lung.
Pe termen lung, impactul se va diferenţia pentru speciile mai mult sau mai puţin
tolerante la perturbarea provocată prin activitatea curentă a carierei. Pentru speciile de
plante (şi pentru habitatele identificate) impactul va fi definitiv, încă din faza iniţială de
dezvoltare a proiectului şi nu se va modifica, fiind acelaşi, pe termen scurt sau lung. O
serie de specii de animale vor putea să folosească teritorii mai apropiate de zona de
exploatare, chiar să intre în zona de exploatare ocazional, pe când alte specii se vor
îndepărta mai mult de zona de exploatare, pentru a evita perturbările provocate prin
activitatea utilajelor de carieră, praful rezultat din activitatea de exploatare, concasare şi
transport al pietrei şi de zgomotul utilajelor în lucru.
Majoritatea speciilor descrise vor fi afectate în zona de implementare a
proiectului, prin lipsa habitatului de hrănire sau reproducere, însă această limitare
spaţială este nesemnificativă, raportat la suprafaţa intregului sit. De asemenea, o serie de
specii vor putea să se hrănească în acest teritoriu, în perioadele de repaus, cum sunt de
exemplu liliecii care vor putea în continuare să vâneze în cursul nopţii.
67
• Identificarea impactului din faza de construcţie, de operare şi de
dezafectare.
Din faza de construcţie.
În faza de construcţie se va genera cel mai mare impact al proiectului. Va fi
nevoie să se defrişeze şi să se decoperteze o serie de suprafeţe de pădure sau tufărişuri,
atât în zona de acces la carieră, cât şi efectiv pentru zona de exploatare. Aceste suprafeţe
nu sunt ocupate de specii de plante sau cu habitate de importanţă comunitară, iar
efectivele populaţiilor speciilor animale identificate pe aceste suprafaţe sunt
nesemnificative.
În această fază ne aşteptăm ca efectivul total de indivizi din diversele specii
vegetale semnalate în aria proiectului şi un număr variabil de indivizi din diversele
specii animale să fie eliminaţi prin activitatea de decopertare şi o altă serie de indivizi
din speciile animale să migreze în zonele adiacente.
68
Chiar dacă după încetarea activităţii carierei şi finalizarea procesului de
reconstrucţie ecologică habitatele originale nu vor putea fi reconstituite, schimbându-se
geologia, pedologia şi relieful suprafeţei exploatate, totuşi zona va fi prielnică pentru o
serie de specii animale care acum nu beneficiază de habitat prielnic în regiune: răpitoare
de noapte, herpetofaună etc.
De asemenea, încetarea activităţii carierei va elimina o serie de factori cu impact
negativ – depunerea de pulberi, zgomot, vibraţii etc. – şi astfel speciile de plante se vor
putea regenera şi habitatul nou creat va putea fi repopulat de specii animale.
69
În comuna Vărădia de Mureş este aprobat PUZ-ul pentru cariera Valea Podului,
dar şi aceasta se află la o distanţă suficient de mare pentru a avea un impact cumulativ
cu Bătuţa II.
La limita sitului Natura 2000 ROSCI0064 Defileul Mureşului Inferior, pe
teritoriul comunei Bata, pe malul stâng al Mureşului, mai este prezentă Cariera Bata,
aparţinând SC Diabas Bata SRL. Conform studiului de evaluare adecvată realizat pentru
autorizarea activităţii acesteia, pe teritoriul şi în vecinătatea carierei sunt prezente
următoarele specii: Caprimulgus europaeus, Dendrocopos medius, Ficedulla albicollis,
Ficedula parva, Picus canus, Bombina variegata, Triturus cristatus, Lucanus cervus,
Myotis myotis, Sylvia nisoria, Pernis apivorus, Lanius collurio, Lullula arborea,
Ciconia cinonia. Impactul Carierei Bata asupra efectivelor populaţiilor acestora a fost
determinat ca fiind nesemnificativ. De asemenea, nici un tip de habitat de importanţă
comunitară nu a fost identificat pe teritoriul sau în vecinătatea Carierei Bata, astfel încât
aceasta nu are impact asupra habitatului de importanţă comunitară care face obiectul de
conservare al sitului ROSCI0064 Defileul Mureşului Inferior.
O serie de specii identificate la Cariera Bata au fost observate şi pe teritoriul şi în
preajma Carierei Bătuţa II, şi anume: Myotis myotis, Dendrocopos medius, Ficedula
albicollis, Picus canus, Bombina variegata, Lucanus cervus. Pentru toate acestea s-a
evaluat un statut de conservare favorabil la nivelul sitului, cu excepţia speciei Pernis
apivorus, al cărei statut de conservare a fost determinat ca fiind nefavorabil. Totuşi,
specia Pernis apivorus nu este influenţată direct de realizarea acestui proiect, ci indirect
prin reducerea habitatului speciei, la un nivel complet nesemnificativ de 0,2%.
Având în vedere cele menţionate mai sus, precum şi distanţa dintre Cariera Bătuţa
II şi Cariera Bata, considerăm că nu există un impact cumulativ semnificativ al acesteia.
La vest de DN 7, la circa 50 m de traseul acestuia se află calea ferată dublă
electrificată Arad-Deva- Bucureşti, parte a Culoarului IV de transport feroviar
european, care genereaza un impact mult mai mare asupra sitului Natura 2000 decât PP.
Pe direcţia de mers spre Deva, la circa 300 m faţă de amplasament se află staţia
de cale ferată Bătuţa. Distanţa până la intravilanul localităţii Bătuţa este de circa 1,5 km,
iar până la intravilanul localităţii Căpruţa de circa 3,5 km. Acestea sunt la o distanţa
sufucient de mare pentru a fi afectate de un impact cumulativ.
Pe teritoriul sitului Natura 2000 ROSCI0064 Defileul Mureşului Inferior, se
desfăşoară şi activităţi silvice de exploatare a materialului lemnos, pe teritoriile mai
multor ocoale silvice de stat şi private (OS Bârzava, OS Săvârşin, OS Valea Mare –
aparţinând Direcţiei Silvice Arad, Ocolul Silvic Ilia, Ocolul Silvic Dobra – aparţinând
Direcţiei Silvice Deva, Ocolul Silvic Valea Mureşului Bârzava – privat, Ocolul Silvic
Regal Săvârşin – privat, Ocolul Silvic Mocioni-Stârcea Bata – privat). Activitatea de
exploatare desfăşurată de către aceste ocoale silvice este avizată anual de către agenţiile
de protecţia mediului, locale şi regionale, şi de către custodele sitului Natura 2000.
Astfel pentru anul în curs, toate exploatările au fost avizate cu un impact nesemnificativ
asupra speciilor şi habitatelor de interes comunitar. Putem menţiona faptul că suprafaţa
ocupată de habitatul de importanţă comunitară, 91M0- Păduri panonic-balcanice cu cer
şi gorun, reprezintă cca. jumătate din totalitatea fondului forestier de la nivelul sitului,
astfel încât nivelul de realizare a variatelor planuri şi proiecte trebuie să fie foarte ridicat
pentru a produce un impact semnificativ asupra lui.
Ca urmare a celor prezentate mai sus considerăm că nu există un impact
cumulativ semnificativ al activităţii Carierei Bătuţa II şi activităţii de eliminare a
70
vegetaţiei forestiere de pe amplasamentul studiat în raport cu situl Natura 2000
ROSCI0064 Defileul Mureşului Inferior.
Chiar şi fără a lua în considerare măsurile de reducere a impactului pentru
obiectivul analizat, menţionăm că fiecare proiect în parte a parcurs sau va parcurge o
procedură de mediu, iar în actele de reglementare sunt impuse măsuri care vor trebui
respectate în funcţie de perioada în care se află proiectul. Respectarea măsurilor pentru
fiecare proiect în parte va contribui la diminuarea considerabilă atât a impactului local,
pentru fiecare proiect, dar şi a posibilului impact cumulativ la nivelul sitului.
71
a) evaluarea impactului cumulativ al PP cu alte PP fără a lua în considerare
măsurile de reducere a impactului:
După cum a fost menţionat şi în capitolele anterioare, nu s-a identificat un impact
cumulativ semnificativ al proiectului propus cu alte PP.
Pe teritoriul ROSCI0064 Defileul Mureşului mai sunt cariere de piatră în
localităţile Căprioara, Pojoga, Bătuţa şi Zam.
Cariera Batuţa I poate avea efect doar asupra populaţiilor speciilor de păsări şi
mamifere mari din situl Defileul Mureşului, populaţiile celorlalte specii vegetale şi
animale nefiind afectate direct de aceste cariere, situându-se în afara arealului lor de
distribuţie.
Suprafaţa totală a carierelor prezente pe teritoriul sitului Defileul Mureşului este
nesemnificativă, comparativ cu suprafaţa arealului de distribuţie a fiecărei specii
prezente. De asemenea, carierele Pojoga şi Căprioara se situează la limita sitului, astfel
încât efectul lor este mult diminuat.
Referitor la populaţiile speciilor de păsări şi mamifere mari, dar nu numai, trebuie
să ţinem seama de faptul că impactul negativ al DN7 şi căii ferate asupra acestora este
covârşitor şi că multe specii nu mai exploatează deja arealele din preajma acestora,
preferând zone mai îndepărtate. Astfel, impactul carierei care se construieşte în imediata
apropiere a DN7 este mult diminiat şi aproape nesemnificativ în orice condiţii şi la orice
specie am putea face referire.
În consecintă, considerăm că impactul cumulativ al PP similare este
nesemnificativ.
4.6. Peisaj
4.6.1. Încadrarea în regiune
Defileul Mureşului este constituit în mare parte din ecosisteme forestiere, care
reprezintă (70%) din suprafaţa totală a sitului. Acest procent destul de ridicat este
determinat şi de proporţia mare a păşunilor împădurite în ultimii 60 de ani. În cea mai
mare parte pădurile sunt constituite din foioase din care proporţia cea mai mare o are
cerul (Quercus cerris), gorunul (Quercus petraea), carpenul (Carpinus betulus) şi fagul
(Fagus syilvativa). Acestea sunt însoţite uneori, dar în proporţii mult mai reduse de
specii valoroase cum este cireşul (Prunus avium), sorbul (Sorbus torminalis) sau părul
pădureţ (Pyrus sylvestris). În acest tip de ecosistem se regăsesc cele mai multe habitate
de interes european.
Datorită cultivării arţarului american în parcuri de-a lungul Mureşului există
arborete cu această specie care se regenerează foarte uşor şi elimină speciile autohtone.
Arţarul american este răspândit mai ales de-a lungul Mureşului.
Ecosistemul cu ponderea cea mai mare adăposteşte şi cele mai multe specii de
intres european, care depind foarte mult de prezenţa lemnului mort. Extragerea
lemnului mort din pădure reprezintă una din practicile forestiere constante, care
afectează numeroase specii de interes comunitar. Astfel numeroasele specii de
72
ciocănitori cuibăresc şi se hrănesc în cea mai mare parte în lemnul uscat pe picior sau
cel căzut la pământ, precum şi în arborii seculari valoroşi.
Mureşul are o lungime de cca. 80 de km în interiorul sitului afluenţii săi cu un
curs mai mult sau mai puţin permanent însumează o reţea de 300 km liniari. De această
bogată reţea hidrografică depinde prezenţa habitatului forestier 91EO*, dar şi
numeroasele specii de apă care migrează, se hrănesc sau cuibăresc aici. De aceste zone
umede depinde specia de libelule Ophiogomphus cecilia, dar şi patru specii de peşti de
interes comunitar.
De zonele urbanizate depinde menţinerea barzei albe, care cuibăreşte în cel
puţin o locaţie din fiecare localitate din sit. Datorită faptului că zona este depopulată şi
multe case sunt în paragină s-a înregistrat prezenţa în aceste zone a 4 specii de lilieci de
interes comunitar.
Lista tipurilor de ecosisteme, a habitatelor şi speciilor prezente este anexată.
Habitatul principal al sitului este unul forestier: 91M0- Păduri panonic-balcanice
cu cer şi gorun.
Diversitatea de habitate din interiorul sitului contribuie foarte mult la
diversitatea ornitologică din Defileul Inferior al Mureşului.
Zonele împădurite caracterizate prin păduri aluviale necesită măsuri de
conservare. Ele adăpostesc locuri de cuibărire pentru răpitoare cum sunt acvila
ţipătoare mică, stârcul cenuşiu, egreta mică, ghionoaia sură, ciocănitoarea de pădure,
şorecar comun. Buna conservare a acestor păduri depinde de succesul menţinerii
dinamicii hidrologiei râului Mures. Neintervenţia antropică care este deja practicată
în cea mai mare parte din aceste păduri, este un mod de gestiune adaptat la
funcţionarea pădurilor aluviale. Acestea trebuie aplicate şi pentru zonele mai
remarcabile, cum sunt cele împădurite şi care se găsesc în afara fondului forestier al
României.
73
este foarte mică, datorită în primul rând cantităţilor reduse, dar şi a măsurilor de
limitare, a producerii acestora.
74
amenajarea haldei pentru depozitarea temporară a solului vegetal excavat, în
vederea utilizării acestuia pentru reconstrucţia ecologică a carierei după încetarea
activităţii.
utilizarea echipamentelor, utilajelor şi autovehiculelor performante, care să
nu producă un impact semnificativ asupra mediului prin noxele emise.
evitarea realizării lucrărilor de reparaţii şi întreţinere pe amplasament, cu
excepţia intervenţiilor minore.
conducerea societăţii va lua măsuri în vederea aplicării şi utilizării
celor mai bune tehnici disponibile care să asigure un nivel minim de zgomot, vibraţii şi
praf, astfel ca efectele asupra factorilor de mediu şi în special asupra biodiversităţii din
zonele perimetrale să fie excluse.
se recomandă monitorizarea pulberilor în suspensie şi a nivelului
de zgomot la limita perimetrului de exploatare astfel ca societatea să ia măsurile tehnice
corespunzătoare pentru diminuarea şi reducerea oricărui tip de poluare sau de efecte
asupra biodiversităţii din zonele învecinate.
la încetarea activităţii de exploatare se impune folosirea unor
proceduri de reconstrucţie ecologică adaptate condiţiilor din zonă. Deoarece reabilitarea
ecologică de readucere a terenului în forma actuală nu se poate realiza în modul cel mai
fidel, procedeele tehnice care vor fi cuprinse în proiectul tehnic de refacere a mediului şi
în planul iniţial de încetare a activităţii, vor ţine cont de configuraţia naturală a
perimetrului pentru ca acestea să se încadreze la specificul şi în cadrul natural al zonei.
Solul, precum şi sterilul depozitat temporar, rezultat din activităţile de decopertare va fi
folosit la lucrările de reconstrucţie ecologică, în special de amenajare a bermelor şi
taluzelor, în scopul păstrării în proporţii acceptabile a particularităţilor ecosistemelor ce
caracterizează terenurile învecinate.
după procesul de reconstrucţie ecologică vor fi evaluate
posibilităţile de repopulare pentru fiecare specie de importanţă comunitară menţionată în
prezentul raport şi se vor lua măsurile necesare pentru a asigura habitate prielnice de
hrană şi cuibărire conforme situaţiei originale, de dinainte de deschiderea carierei. Se
vor amplasa adăposturi pentru speciile silvicole de lilieci şi pentru diferitele specii de
ciocănitori.
pe durata de exploatare a carierei se va asigura monitorizarea a 5
specii de importanţă comunitară şi specii indicator, conform avizului custodelui ariei
naturale protejate. În funcţie de rezultatele monitorizării, se vor lua măsuri specifice de
reducere a impactului asupra speciilor de importanţă comunitară, măsuri de reducere a
impactului stabilite de comun acord cu custodele ariei naturale protejate.
76
■ încărcător frontal într-un ciclu de încărcare a unei autobasculante,
emisie sonoră la 30 m = 61 db(A);
■ concasor pentru sfărâmarea blocurilor de andezite, emisie sonoră la 30
m = 90 db(A);
■ autobasculantă încărcată, viteza 12 km/oră, emisie sonoră la 30 m = 60
db(A);
■ buldozer în lucru, emisie sonoră la 30 m = 74,5 db(A);
■ motocompresor, putere acustică = 86 db(A) – 120 db(A).
În perimetru nu sunt prevăzute dotări speciale pentru protecţia împotriva
zgomotului şi vibraţiilor. La apariţia oricărui zgomot suspect şi deranjant, se vor lua
măsurile necesare de oprire a utilajelor şi de remediere a defecţiunilor şi a surselor de
zgomot.
77
- benzile suplimentare de circulaţie aferente amenajării accesului, se vor realiza din
aceleaşi materiale "şi cu aceleaşi dimensiuni ale sistemului rutier ca ale drumului
naţional;
- beneficiarul obiectivului are obligaţia de a respecta modul de organizare şi
reglementare a circulaţiei în incintă prin indicatoare şi marcaje rutiere, conform planului
de situaţie vizat spre neschimbare;
- lucrările vor începe cu amenajarea benzilor de acces la drumul naţional şi a
platformelor carosabile din incintă;
- rostul dintre drumul existent şi lucrarea nouă se va realiza cu geogrile;
- accesul se va amenaja cu insula denivelată de separare a fluxurilor de circulaţie;
- se va asigura scurgerea apelor pluviale în lungul DN.7;
- costul lucrărilor sus-menţionate va fi suportat de către beneficiarul obiectivului de
investiţie;
- se interzice deversarea apelor uzate sau a apelor pluviale de pe platformă în şanţurile
drumului naţional;
- se interzice parcarea sau staţionarea autovehiculelor pe drumul naţional, în dreptul
obiectivului, în acest sens se va amplasa indicatorul rutier „oprirea interzisă”;
- în cazul în care se va constata că se staţionează pe partea carosabilă, Direcţia
Regională de Drumuri şi Poduri Timişoara îşi rezervă dreptul de a închide accesul la
drumul naţional;
- în mod obligatoriu se va amenaja un grup sanitar racordat la canalizarea din zonă, iar
acolo unde aceasta nu există se va racorda la fosa septică vidanjabilă;
- înainte de punerea în funcţiune a obiectivului, pe cheltuiala beneficiarului, se vor
executa marcajele rutiere, de către o unitate specializată în astfel de lucrări, agreată de
C.N.A.D.N.R. (marcajele se vor reface în fiecare an, în aceleaşi condiţii) şi se vor monta
indicatoare rutiere pentru informarea şi dirijarea participanţilor la trafic;
- pentru montarea de firme sau panouri publicitare privind acest obiectiv se va întocmi o
documentaţie separată care se va depune spre aprobare la C.N.A.D.N.R.;
- beneficiarul obiectivului avizat este obligat să execute pe cheltuiala sa mutarea sau
modificarea accesului, dacă aceste operaţii sunt impuse de modernizarea, întreţinerea
sau exploatarea drumului public, modificarea valorilor de trafic şi de sporirea securităţii
rutiere;
- beneficiarul are obligaţia de a accepta refacerea accesului, în mod necondiţionat, în
cazul în care, adiacent incintei lui, se amplasează şi alte obiective economice ce atrag un
trafic important. în acest caz accesul în incintă se va reamenaja în soluţie comună cu
vecinii, prin realizarea unui drum colector paralel cu drumul naţional şi care va avea o
singură intrare/ieşire la drumul naţional. Soluţia nouă de amenajare a accesului, vizată în
comun de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale şi Direcţia Rutieră
din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române, se va transmite societăţii dvs. prin
grija C.N.A.D.N.R..
78
umană curentă (deşeuri menajere) sau din eventualele accidente apărute în funcţionarea
utilajelor (ex.: spargeri de furtune presiune, pene cauciuc, etc).
Tipul deşeurilor apărute pot avea compoziţie metalică, plastică sau chimică.
• Conform Legii nr. 106 / 1996 privind protecţia civilă şi NPMEZ 1992 cap. 1.3,
beneficiarul are următoarele atribuţii:
- stabilirea măsurilor de prevenire a accidentelor de muncă prin realizarea
instructajului de protecţie a muncii a personalului angajat; identificarea zonelor de risc şi
gradul de pericol pentru populaţie şi mediu ; dotarea balastierei cu echipamente de
limitare a impactului efectelor negative semnificative (de ex. echipamente de stingere a
incendiilor), precum şi a celor de comunicare pentru raportarea operativă a
evenimentelor la Inspectoratul de Protecţie Civilă Arad, Procuratura Judeţeană şi
Spitalul Judeţean ;
- stabilirea mijloacelor pentru menţinerea legăturii cu personalul de intervenţie,
primirea rapoartelor asupra modului de desfăşurare a lucrărilor şi verificarea aducerii la
îndeplinire a sarcinilor ;
-informarea persoanelor şi organismelor cu atribuţii în domeniu despre
caracteristicile proiectului asociat cu gradul de risc a producerii unui accident / dezastru
pentru fiecare etapă specifică;
79
-organizarea echipelor de salvare şi evacuare a personalului accidentat. Titularul
permisului temporar de exploatare va ţine un registru cu :
-evidenţa avariilor şi cauzele producerii lor ;
-modul de lichidare a avariilor ;
-măsuri de prevenire a avariilor similare.
5. Analiza alternativelor
În cadrul PUZ s-a efectuat o analiză paralelă a variantelor prezentate (varianata
1 neacceptată şi varianta 2 acceptată), varianta 0, cea de neimplementare a PP.
Din punct de vedere al relaţiei dintre cadrul natural şi cadrul construit, nu sunt
disfunctionalităţi. În zonă nu există riscuri naturale şi antropice, nu sunt pericole de
inundaţii sau alunecări de teren.
Având în vedere că perimetrul studiat nu a fost inclus în zonele cu valoare
peisagistică deosebită, se poate concluziona faptul că impactul asupra peisajului poate fi
considerat în limite acceptabile, mai ales că amplasamentul se situeaza în extravilanul
(partial intravilan în trup izolat) comunei Bârzava, unde această activitate este
considerată traditională (reglementata prin P.U.G.).
Impactul potenţial direct asupra habitatelor terestre. Prin implementarea
proiectului în se va exercita un impact direct asupra habitatelor din zona de
implementare, prin diminuarea minimă a suptafeţelor habitatelor, respectiv a asociaţiilor
vegetale identificate, cu valoare conservativă redusă. Acest impact este inevitabil şi
poate fi exclus doar prin neimplementarea proiectului. În varianta alternativă (alta
decât cea agreată de beneficiar) impactul este mai mare prin creşterea suprafeţei
efective de exploatare.
Impact potenţial indirect asupra habitatelor terestre. Implementarea
proiectului poate determina creşterea suprafeţelor supuse alunecărilor de teren şi
eroziunilor, zonelor afectate de îndepărtarea vegetaţiei în vederea exploatării.
Impact potenţial rezidual asupra habitatelor terestre. Se prevede afectarea
hidrologică a zonei, datorita accelerării scurgerii superficiale a apei din precipitaţii până
la reconstrucţia ecologică a zonei.
Inexistenţa speciilor de floră şi a habitatului prioritar pe suprafaţa efectivă a
carierei pentru care a fost declarată aria naturală protejată „Defileul Mureşului Inferior –
ROSCI0064” permite implementarea proiectului în arealul propus. Existenţa în
vecinătatea carierei doar a unor exemplare din fauna de interes comunitar specifică
siturilor „ROSCI0064 – Defileul Mureşului Inferior” şi „ROSPA0029 – Defileul
Mureşului Inferior, Dealurile Lipovei”, nu restricţionează implementarea planului având
în vedere ca aceste exemplare se pot retrage spre zona de tampon care nu va fi
exploatată.
80
Realizarea exploatării miniere nu va afecta numeric şi structural nici una dintre
populaţiile floristice şi faunistice din habitatul prioritar ale ariei naturale.
Suprafaţa implicată în implementarea proiectului reprezintă o suprafaţă mică
0,07% în comparaţie cu suprafaţa totală a sitului „ROSCI0064 – Defileul Mureşului
Inferior” de 32003 ha, iar suprafaţa efectiva a carierei nu va depăşi 0,04% din teritoriul
sitului.
Implementarea planului nu va avea un efect direct asupra habitatelor prioritare
din compoziţia sitului. Amplasarea perimetrului analizat la extremitatea ariei naturale
protejate nu va produce fragmentari ale habitatelor. Toate speciile prezente pe
amplasament cât şi în imediata vecinătate nu sunt cu risc. Habitatul prezent pe treptele
de exploatare a carierei nu este de interes comunitar, are o valoare de conservare redusă
şi o capacitate de regenerare mare datorită suprafeţei mari de întindere din sit. Habitatul
prioritar reprezentat de Pădurile balcano-panonice de cer, gorun şi gărniţă (91M0) nu va
fi afectat.
Evaluând aceste date considerăm ca habitatul este suficient de mare şi de stabil
pentru a asigura menţinerea tuturor speciilor prezente pe termen lung, planul propus
nepericlitând în vreun fel existenţa speciilor de floră sau de faună.
Se mai găsesc şi alte zone de interes economic (cariere de diabaz) la marginea
ariei naturale protejate, în lungul DN 7. Prin urmare, activitatea economică, de altfel
punctiformă la scara sitului nu este generatoare de fragmentare a habitatelor prezente, nu
distruge relaţiile structurale sau funcţionale din cadrul sitului şi nu va periclita
integritatea acestuia. Echilibrul sitului este generat de mozaicul de habitate determinat
de o mare varietate staţională. O activitate la scară restrânsă, cum este cea prognozată în
cadrul carierei de exploatare ce se va desfăşura pe termen lung, nu va afecta integritatea
şi stabilitatea sitului de importanţă comunitara „ROSCI0064 – Defileul Mureşului
Inferior” şi nici a celor învecinate proiectului.
In cazul habitatului natural, starea sa de conservare este dată de totalitatea
factorilor ce acţionează asupra sa şi asupra speciilor caracteristice şi care îi poate afecta
pe termen lung răspândirea, structura şi funcţiile, precum şi supravieţuirea speciilor
caracteristice. Aceasta stare se consideră „favorabilă” atunci când sunt îndeplinite
următoarele condiţii:
arealul natural al habitatului şi suprafeţele pe care le acoperă în cadrul acestui
areal sunt stabile sau în creştere;
habitatul are structura şi funcţiile specifice necesare pentru conservarea sa pe
termen lung, iar probabilitatea menţinerii acestora în viitorul previzibil este mare;
speciile care îi sunt caracteristice se afla într-o stare de conservare favorabilă
(aşa cum aceasta este definită în continuare).
Pentru menţinerea, refacerea sau îmbunătăţirea stării de conservare favorabilă,
se vor lua cele mai potrivite măsuri respectând însă realităţile economice, sociale şi
culturale specifice zonei.
Pe întrega durată de funcţionare a exploatării de piatră şi după închiderea
fronturilor de carieră, datorită suprafeţei mici ce ocupă acest proiect şi ţinând cont de
conditiile geo-biotice din această zonă, considerăm că nu se vor produce
evoluţii/schimbări asupra speciilor floristice pentru care a fost declarat situl de importaţă
comunitară.
6. Monitorizare
81
- Dotari si masuri prevazute pentru controlul emisiilor de poluanti in mediu
Societatea este obligată să instituie un sistem de automonitorizare a funcţionării
carierei şi să suporte costurile acestuia.
Procedurile de control şi monitorizare în faza de exploatare a unei cariere
cuprind:
- automonitorizarea tehnologică;
- automonitorizarea calităţii factorilor de mediu.
• Automonitorizarea tehnologică constă în verificarea permanentă a stării şi
funcţionării următorilor parametrii:
- cotele taluzurilor şi a bermelor de lucru;
- respectarea pilierilor de protecţie a taluzurilor;
- tehnologia de extracţie şi cantitatea de rocă extrasă;
- funcţionarea utilajelor din carieră;
- urmărirea stării platformelor de lucru şi a căilor de comunicaţii;
- urmărirea calităţii apelor de suprafaţă;
• Monitorizarea factorilor de mediu se vor face atât în timpul fazelor de
deschidere, pregătire şi funcţionare a carierei, cât şi în timpul etapei de închidere-
posînchidere a obiectivului.
Se va întocmi un plan de monitorizare a mediului, cu indicarea componentelor de
mediu care urmează a fi monitorizate, a periodicităţii, a parametrilor şi a
amplasamentului ales pentru monitorizarea fiecărui factor.
Prin activitatea de urmărire şi control se are în vedere următoarele obiective.
a) cariera este realizată conform proiectului şi sistemele de protecţie a
mediului funcţionază integral;
b) îndeplineşte condiţiile din autorizaţie;
c) metodele aplicate pentru controlul, prelevarea şi analiza probelor sunt cele
standardizate la nivelul naţional sau european;
Probele prelevate pentru determinarea unor indicatori, în vederea definirii
nivelului de afectare a calităţii factorilor de mediu, vor fi analizate de laboratoarele
acreditate.
• Pentru monitorizarea calităţii apei de suprafaţă, nu sunt prevederi speciale în
Avizul de gospodărirea apelor nr. 32/2012.
Principalii poluanţi ce pot afecta calitatea apelor de suprafaţă şi subterane şi care
vor fi monitorizaţi sunt particulele şi produsele petroliere provenite de la manipularea
necorespunzătoare a carburanţilor.
Categoriile de poluanţi ce ar putea fi transportaţi de către apele pluviale şi care ar
putea afecta calitatea apelor de suprafaţă sunt:
- suspensiile provenite de la drumuri de acces la frontul de lucru;
- eventualele produse petroliere scurse accidental.
Toate utilajele şi mijloacele ce vor funcţiona în frontul de lucru vor fi alimentate cu
produse petroliere în staţii PECO..
Uleiurile uzate provenite de la utilajele de execuţie a terasamentului se vor colecta
în reciepiente metalice, etanşe ce vor fi transportate la sediul societăţii şi vor fi predate
periodic la unităţi specializate în vederea reciclării. Modul de gestionare a uleiurilor
uzate se va realiza conform HG nr. 622/2001.
82
În cazul în care accidental vor apărea scurgeri de produse petroliere la nivelul
solului, se vor aplica materiale absorbante (rumeguş, bentonită, argilă, nisip) iar
porţiunea de sol contaminată va fi îndepărtată.
7. Situaţii de risc
• Riscuri naturale
Nu se prevede apariţia unor riscuri naturale importante. Trebuie totuşi remarcat,
la ploi torenţiale care se pot produce pe arii restrânse, zone neacoperite de prognoze, aşa
cum este bazinul văilor Cipului şi Minuna, pot avea loc viituri puternice care datorită
despăduririi create ca urmare a exploatării, pot genera pagube în carieră şi/sau inundarea
căilor de acces şi a DN7.
În vederea prevenirii unor astfel de fenomene trebuie executate lucrările
hidrotehnice menţionate în Avizul de gospodărirea apelor nr. 32/2012 şi a CNADNR nr.
92/42471/2011.
• Accidente potenţiale cu impact semnificativ asupra mediuluiâî
Utilajele pentru prelucrarea pietrei şi cele de exploatare vor fi achiziţionate cu
certificate de calitate care să garanteze funcţionarea acestora în condiţii normale de
exploatare.
Procesele tehnologice vor fi monitorizate continuu astfel încât să se evite riscul
apariţiei avariilor sau a accidentelor.
• Analiza posibilităţilor apariţiei unor accidente
Pentru intervenţie operativă în cadrul producerii unui accident beneficiarul va
avea o echipă internă stabilind responsabilităţile pentru fiecare tip de accident, modul şi
timpii reali de anunţare a evenimentului şi de intervenţie.
Anunţarea evenimentelor se va face la Autoritatea locală de mediu, ISU, etc. după
caz.
Se apreciază că următoarele categorii de incidente au probabilitate mai mare de a
se produce:
- avarii la rezervoarele de carburanţi ale autovehiculelor, pentru înlăturarea lor se
propun:
- oprirea instalaţiei – se face automat
- intervenţia pentru remedierea cauzelor avariei
- interventii pentru inlaturarea efectelor asupra mediului
- evaluarea evenimentului şi a eventualelor daune aduse factorilor de mediu.
84
Situaţie de incendiu:
- anunţarea evenimentului
- intervenţia pentru stingerea incendiului conform normativelor PSI
- spălarea platformelor şi evacuarea apelor în canalizara industriala
- evaluarea evenimentului şi raportarea la autoritatea locala de mediu a daunelor
aduse factorilor de mediu.
La încetarea activităţii
Urmează a se parcurge următoarele etape principale:
- oprirea fluxurilor tehnologice;
- dezafectarea instalaţiilor şi scoaterea lor din amplasament;
- reprofilarea şi nivelarea suprafeţelor afectate de exploatare;
- acoperirea cu sol vegetal a platformelor şi bermelor;
- plantare de puieţi.
85
DPEC 2002/3/CE; DC 91/689/CEE; DPEC 2000/76/CE; DPEC 94/62/CE; DC
99/31/CE; DC 75/439/CEE; DC 91/157/CEE; RC 259/93; DC 92/43/CEE; DC
79/409/CEE ;
· Legea nr. 655/20.11.2001 pentru aprobarea O.U.G. nr. 243/2000 privind protectia
atmosferei care transpune DC 96/62/CEE; DC 1999/30/CE; DPEC 2000/69/CE; DC
92/72/CEE; DPEC 2002/3/CE ;
· Ordinul Ministrului Sanatatii nr. 536/23.06.1997 (M.O. nr. 40/03.07.1997) pentru
aprobarea Normelor de igiena si a recomandarilor privind mediul de viata al populatiei
care transpune Directiva Parlamentului European si Consiliului 2002/49/CE referitoare
la evaluarea si gospodarirea zgomotului in mediu ;
· Legea nr. 263/2005 privind regimul substantelor si preparatelor chimice
periculoase care transpune DC67/548/EEC, D88/379/EEC, R793/93 ;
· Legea nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor care transpune DC 75/442/CEE
(amendata de DC 91/156/CEE); DC 96/59/CE; DPEC 2000/76/CE; DPEC 94/62/CE;
DC 99/31/CE ;
· H.G. nr. 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate care transpune DC
5/439/CEE (amendata de DC 87/101/CEE si de DC 91/692/CEE) ;
· H.G. nr. 352 /21.04.2005 (M.O. nr. 398 /11.05.2005) pentru modificarea H.G.nr.
188/28.02.2002 (M.O. nr. 187/20.03.2002) privind aprobarea unor norme privind
conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate – care transpune Directiva
Consiliului 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane –modificata de Directiva
98/15/CE .
Conform Legii nr. 106 / 1996 privind protecţia civilă şi NPMEZ 1992 cap. 1.3,
beneficiarul are următoarele atribuţii:
- stabilirea măsurilor de prevenire a accidentelor de muncă prin realizarea
instructajului de protecţie a muncii a personalului angajat; identificarea zonelor de risc şi
gradul de pericol pentru populaţie şi mediu ; dotarea balastierei cu echipamente de
limitare a impactului efectelor negative semnificative (de ex. echipamente de stingere a
incendiilor), precum şi a celor de comunicare pentru raportarea operativă a
evenimentelor la Inspectoratul de Protecţie Civilă Arad, Procuratura Judeţeană şi
Spitalul Judeţean ;
- stabilirea mijloacelor pentru menţinerea legăturii cu personalul de intervenţie,
primirea rapoartelor asupra modului de desfăşurare a lucrărilor şi verificarea aducerii la
îndeplinire a sarcinilor ;
-informarea persoanelor şi organismelor cu atribuţii în domeniu despre
caracteristicile proiectului asociat cu gradul de risc a producerii unui accident / dezastru
pentru fiecare etapă specifică;
-organizarea echipelor de salvare şi evacuare a personalului accidentat. Titularul
permisului temporar de exploatare va ţine un registru cu :
-evidenţa avariilor şi cauzele producerii lor ;
-modul de lichidare a avariilor ;
-măsuri de prevenire a avariilor similare.
Se va evita sub orice formă acumularea de deşeurilor de natură petro-chimică,
orice scurgere de lubrifianţi sau carburanţi urmând a fi eliminată prin metode specifice
(absorbţie cu rumeguş sau metode de neutralizare aprobate). Alimetarea utilajelor cu
carburanţi sau schimburile de ulei se vor face numai în locurile special amenajate în
86
acest sens. Nu se vor amenaja în interiorul perimetrului de exploatare depozite de
carburanţi sau lubrifianţi.
Deşeurile din cauciuc provin din schimbarea amvelopelor uzate. Acestea vor fi
depozitate separat.
8. Descrierea dificultăţilor
9. Rezumat
87
Activitatea de exploatare rocilor de diabaz propusă are în vedere valorificarea
resurselor naturale pe care amplasamentul studiat le deţine. Cererea mare de agregate de
carieră de pe piaţa construcţiilor constituie o garanţie a viabilităţii investiţiei.
Prin realizarea unităţii de exploatare şi prelucrare a diabazului se vor crea noi
locuri de muncă ceea ce va contribui la îmbunătăţirea situaţiei socio-economice a
comunei.
Terenurile pe care se situează amplasamentele destinate înfiinţării carierei de
diabaz, aflate în extravilanul localităţii Bătuţa au avut, în perioada precedentă
colectivizării, destinaţia de fâneaţă sau păşune. Utilizarea lor ca atare a fost abandonată,
treptat formându-se pâlcuri de tufişuri cu aspect arboricol. Lipsa de interes pentru
activităţile agro-zootehnice cât şi calitatea pedologică scăzută a solului, fac ca acest
areal să nu mai fie considerat în prezent unul cu potenţial de valorificare pentru
destinaţia avută iniţial.
În aceste condiţii dezvoltarea activităţilor de exploatare a rocilor , activitate
începută pe versantul sudic al dealului Băii în cariera Bătuţa I, pare să fie singurul mod
de valorificare economică a resurselor existente.
Accesele la terenurile din care face parte şi zona studiată sunt într-o stare mediocră
şi neconformă cu legislaţi în vigoare. De asemenea albia pârâului Cipului şi podul de pe
DN 7 necesită lucrări de remodelarea a traseului respectiv de decolmatare. În privinţa
caracteristicilor terenului se poate aprecia faptul că panta mare face ca acesta să fie
impropriu pentru activităţi agricole.
Investiţia pe care beneficiarul intenţionează să o dezvolte este compusă din
două arii funcţionale distincte situate pe amplasamente diferite şi legate între ele
prin De 7766.
Aria funcţională destinată exploatării rocilor de diabaz se află în partea de est
a arealului studiat, în timp ce aria funcţională destinată stocării temporare a
materiilor semifinite şi serviciilor conexe exploatării şi prelucrării se află în zona de
vest a arealului studiat, riveran DN 7.
88
constituit subzona Ie2 (industrie extractivă) şi subzona Svi3 (spaţiu verde de protecţie
în incintă). Amplasamentul B este situat între De 8004 şi De7999.
Suprafaţa subzonelor situate în această arie funcţională şi incluse în
amplasamentele A şi B, propuse pentru reglementare este de 15,4992 ha.
89
Activitatea va fi susţinută de circa 10 angajaţi.
Sorturile obţinute în urma prelucrării sunt: - agregat concasat de carieră.
Pentru transportul sorturilor din carieră la platforma de prelucrare, sortare şi
depozitare vor fi utilizate mijloace auto.
9.3. Deşeuri
Deşeurile generate în etapa de realizare a carierei.
Uleiuri uzate provenite de la utilajele folosite în etapa de construcţie
Ambalaje din hârtie şi/sau carton
Ambalaje tip PET, alte ambalaje din plastic
Deşeuri de beton
Deşeuri bitumi-noase şi asfaltice
Deşeuri metalice (de la armaturi, piese auto)
Pamânt şi rocă alterată excavată
Deşeuri menajere
Deşeuri lemnoase (cofraje, activităţi de defrişare)
Deşeurile generate în etapa de exploatare a carierei
Uleiuri uzate provenite de la utilajele folosite în etapa de exploatare
Deşeuri metalice (piese auto)
Deşeuri menajere inclusiv PET şi carton
Deşeuri lemnoase (activităţi de defrişare)
Pamânt şi rocă alterată excavată
- Modul de gospodarire a deseurilor şi ambalajelor
- deşeurile periculoase se vor depozita temporar în recipienţi etanşi, adecvaţi;
- deşeurile nepericuloase se vor elimina prin firme autorizate de reciclare sau se
vor utiliza la reconstrucţia amplasamentului (pământ şi roca alterată);
- ambalajele se elimină prin firme autorizate.
90
ecologice. Pentru colectarea apelor uzate menajere de 0,88 mc/zi este prevăzut un bazin
de 10 mc din plastic, amplasat subteran.
- Alimentarea cu apă în scop tehnologic (spălarea roţilor autovehiculelor – 47
transporturi zilnice maxim, umactarea drumurilor de acces – 7042 mp şi a platformelor
betonate 2600 mp, pentru asigurarea stocului de incendiu de 36 mc – 0,42 l/s, necesar
pentru stingerea de incendii – 0,003 l/s).
- Sursa principală de apă: înaintea joncţiunii dintre formaţiunea torenţială ce
străbate cariera şi Valea Cipului braţul drept se vor executa 2 praguri de fund pentru
reducerea vitezei; între praguri se va executa o captare de fund constând într-un bazin
decantor – cota 155,67 mdMN.
- Sursa secundară de apă: la nivelul platformei de exploatare de la cota +230
mdMN se prevede realizarea unui şanţ de gardă care să dirijeze apele pluviale către
bazinele de acumulare – decantare legate în serie înainte de devarsarea printr-un filtru de
piatră spartă şi nisip a apei în Valea Cipului ramura stângă. Din bazinul ce deversează în
Valea Cipului, cu o motopompă se va extrage periodic necesarul de apă pentru a se
umple o cisternă pe pneuri cu o capacitate de 5 mc cu care se vor uda drumurile de acces
şi platformele betonate.
- Necesarul şi cerinţa de apă brută de suprafaţă
Apă Q zi med Q zi max Q zi min Van med Van max Van min
brută de m3/zi l/s m3/zi l/s m3/zi l/s miim3 miim3 miim3
suprafaţă
Necesar 12,42 0,214 14,289 0,248 0 0 2,484 2,858 0
Cerinţă 14,42 0,250 16,59 0,290 0 0 2,884 3,318 0
91
l/s, după dezvoltarea carierei acesta va creşte de cca 8 ori datorită coeficientului de
scurgere ajungând la 62 l/s.
- secţiunea medie actuală a Văii Cipului la podul de sub traversare a DN7 este de
32,64 mp, iar secţiunea actuală a podului 7,63 mp. Albia Văii Cipului va fi decolmatată
sub pod şi va ajunge la 22,41 mp. Secţiunea minimă necesară a Văii Cipului este de
13,90 mp. Valea Cipului va fi regularizată pe o porţiune de 70 m iar malurile vor fi
consolidate cu gabioane. Pe o lungime de 25 de m până la joncţiunea văii cu
formaţiunea torenţială din carieră, malurile vor fi consolidate cu blocuri de piatră, iar
malul stâng va fi supraînălţat cu 1 m.
93
ROSCI 0064 – Defileul Mureşului se evidenţiază prin prezenţa a patru specii de
mamifere (lilieci), două specii de amfibieni şi o specie nevertebrate, enumerate în anexa
II a Directivei Consiliului 92/43/CEE, specii care pot fi afectate.
Alături de speciile enumerate anterior şi cuprinse în formularele standard ale
celor două situri, mai pot fi afectate speciile de flora şi faună comuna ce se regăsesc în
zona proiectului propus.
Cât priveşte prezenţa, localizarea, populaţia şi ecologia speciilor şi/sau
habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafaţa şi în imediata vecinătate a PP,
menţionate în formularul standard al ariei naturale protejate de interes comunitar.
Se menţionează faptul că formularul standard al ariei naturale protejate
(ROSCI0064 – Defileul Mureşului) nu are menţionat niciun taxon vegetal, iar ca
habitate de interes comunitar apare unul singur, respectiv 91M0 Păduri balcano-
panonice cu cer, gorun, gârniţă (Quercus petraea, Q. cerris, Q. frainetto), care nu se află
în aria în care este prevăzută dezvoltarea viitorului PP.
În privinţa florei de interes comunitar prezentă pe suprafaţa şi în imediata
vecinătate amplasamentului se precizează că terenurile pe care se situează
amplasamentele destinate înfiinţării carierei de diabaz, aflate în extravilanul localităţii
Bătuţa au avut, în epoca precedentă colectivizării, destinaţia de fâneaţă sau păşune.
Utilizarea lor ca atare a fost abandonată, treptat formându-se pâlcuri de tufişuri cu aspect
arboricol.
În studiul de evaluarea adecvată este prezentată lista floristică, însumând un
număr de 91 taxoni (3 specii Polypodiophyta, 88 specii Magnoliophyta), rezultată în
urma deplasărilor pe teren şi a semnalărilor din literatura de specialitate a fost verificată
în vederea identificării unor taxoni specificaţi în anexele nr. 3, nr. 4 (A şi B) şi nr. 5A ale
OUG 57/2007. Dintre speciile semnalate în zona de desfăşurare a proiectului, nici una
nu figurează în anexele menţionate ale OUG 57/2007.
De asemenea autorul a efectuat o altă verificare pentru a evidenţia eventuali
taxoni periclitaţi (conform Dihoru et Negrean, 2009), nefiind identificat nici un alt
taxon. Specii de plante citate în formularul standard Natura 2000 a sitului Defileul
Mureşului nu există, aşa cum nu sunt citate nici alte specii semnificative pentru acest
site Natura 2000.
În privinţa vegetaţiei prezentă pe suprafaţa şi în imediata vecinătate a
proiectului se precizează că decelarea cenozelor vegetale şi identificarea lor s-a făcut
de către autorul Studiului de evaluare adecvată pe seama observaţiilor din timpul
deplasărilor din teren, precum şi a lucrărilor de specialitate care fac referire la vegetaţia
zonei în care se doreşte dezvoltarea viitorului proiect (Ardelean, 2006, Pop, 1978).
Conform datelor de specialitate, pe teritoriul de dezvoltare a proiectului au fost
identificate un număr de 1 asociaţie vegetală. Dominantă ca întindere, ocupând practic
întreaga suprafaţă pe care se va desfăşura viitorul PP, este asociaţia Carpino-Fagetum.
În imediata vecinătate a PP NU a fost identificat habitatul prioritar 91M0 -
Păduri balcano-panonice cu cer, gorun şi gârniţă (Quercus petraea, Q. cerris, Q.
frainetto).
Măsuri de conservare necesare: limitarea tăierilor la cele de conservare, care să
promoveze regenerarea speciilor de quercinee (gorun, gârniţă, cer), interzicerea
păşunatului şi colectării de către localnici a plantelor ierboase cu valoare economică.
94
Privitor la fauna de interes naţional şi/sau comunitar prezentă pe suprafaţa
şi/sau în imediata vecinătate a proiectului pentru identificarea speciilor de interes
naţional şi/sau comunitar din zona PP s-au efectuat observaţii de către autorul SEA, pe
parcursul a patru anotimpuri. Suprafaţa de studiu este suprafaţa proiectului la care s-a
adăugat perimetral o arie de siguranţa de 1 km laţime.
Speciile de animale de interes naţional şi/sau comunitar identficate pe suprafata
sau în imediata vecinătate a PP sunt în număr de 36.
95
Mediul va fi afectat puternic punctual, însă la nivelul întregului sit perturbarea va
fi nesemnificativă, datorită răspândirii largi a habitatului afectat şi a existenţei resurselor
populaţionale pentru migrarea şi dezvoltarea ulterioară a speciilor prezente. Putem
menţiona de asemenea că nivelul populaţiilor de interes comunitar, pentru care a fost
desemnat situl Natura 2000 ROSCI0064 Defileul Muresului, nu au o prezenţă
semnificativă în zona de impact şi că distribuţia acestora la nivelul întregului sit asigură
păstrarea statutului de conservare cel puţin la nivelul actual.
Impactul indirect.
Impactul indirect asupra habitatelor şi speciilor de importanţă comunitară din sit
se manifestă prin traficul cu camioane de mare tonaj pe drumul care leagă cariera de
DN7, care reprezintă calea de acces la carieră, precum şi de creşterea traficului acestora
pe DN7. Acestea vor creşte nivelul de pulberi şi de gaze de eşapament aflate în
suspensie în aer, precum şi nivelul zgomotului.
Având însă în vedere creşterea nesemnificativă a traficului şi a faptului că oricum
traficul actual de pe DN7 perturbă major activitatea speciilor animale, considerăm că şi
impactul traficului va fi redus asupra distribuţiei speciilor.
Pe termen lung.
Pe termen lung, impactul se va diferenţia pentru speciile mai mult sau mai puţin
tolerante la perturbarea provocată prin activitatea curentă a carierei. Pentru speciile de
plante (şi pentru habitatele identificate) impactul va fi definitiv, încă din faza iniţială de
dezvoltare a proiectului şi nu se va modifica, fiind acelaşi, pe termen scurt sau lung. O
serie de specii de animale vor putea să folosească teritorii mai apropiate de zona de
exploatare, chiar să intre în zona de exploatare ocazional, pe când alte specii se vor
îndepărta mai mult de zona de exploatare, pentru a evita perturbările provocate prin
activitatea utilajelor de carieră, praful rezultat din activitatea de exploatare, concasare şi
transport al pietrei şi de zgomotul utilajelor în lucru.
• Identificarea impactului rezidual.
Nu a fost identificat un impact rezidual după încetarea activităţii carierei Bătuţa
II. Nu există procese sau fenomene cu impact negativ care să se manifeste după stoparea
activităţii carierei şi care să influenţeze pe mai departe existenţa speciilor vegetale şi
animale. Singurul fapt care poate fi menţionat este imposibilitatea de a readuce spectrul
de populaţii vegetale şi animale, precum şi habitatele la starea lor originală. Însa prin
96
reconstrucţia ecologică a zonei se vor aduce îmbunătăţiri calităţii habitatului şi se vor
crea premise pentru reinstalarea cel puţin a unei părţi dintre speciile vegetale şi animale
eliminate prin implementarea proiectului.
97
Referitor la populaţiile speciilor de păsări şi mamifere mari, dar nu numai, trebuie
să ţinem seama de faptul că impactul negativ al DN7 şi căii ferate asupra acestora este
covârşitor şi că multe specii nu mai exploatează deja arealele din preajma acestora,
preferând zone mai îndepărtate. Astfel, impactul carierei care se construieşte în imediata
apropiere a DN7 este mult diminiat şi aproape nesemnificativ în orice condiţii şi la orice
specie am putea face referire.
98
Principalii poluanţi ce pot afecta calitatea apelor de suprafaţă şi subterane şi care
vor fi monitorizaţi sunt particulele şi produsele petroliere provenite de la manipularea
necorespunzătoare a carburanţilor.
Categoriile de poluanţi ce ar putea fi transportaţi de către apele pluviale şi care ar
putea afecta calitatea apelor de suprafaţă sunt:
- suspensiile provenite de la drumuri de acces la frontul de lucru;
- eventualele produse petroliere scurse accidental.
Întocmit,
Prof. Univ. Dr. Florin Dumescu
Expert de mediu
99