Bilantmediugarvan-07 02

Bilant de mediu pentru Cariera de amfibolite din dealul Nisiparie-Garvan, jud.
Tulcea
BILANT DE MEDIU PENTRU CARIERA DE AMFIBOLITE DIN DEALUL NISIPARIE-GARVAN, JUD. TULCEA
BENEFICIAR: S.C. AMRO INC S.R.L.

DIRECTOR DANIEL IONESCU
EXECUTANT: S.C. TELARMED S.R.L.

ING. GEOLOG DANIEL JUVERDEANU
Bilant de mediu pentru Cariera de amfibolite din dealul Nisiparie-Garvan, jud. Tulcea
LISTA DE SEMNATURI : Elaborare documentatie :
Ing. geolog Daniel Juverdeanu
CUPRINS 1. ELEMENTE DE COORDONARE 2. DOMENII DE ANALIZA 2.1. UTILIZAREA TERENULUI IN ZONA AMPLASAMENTULUI OBIECTIVULUI SI IN VECINATATEA ACESTUIA 2.1.1. Introducere 2.1.2. Asezare geografica si limite 2.1.3. Evolutia paleogeografica 2.1.4. Clima 2.1.5. Hidrografia 2.1.6. Solurile 2.1.7. Vegetatia 2.1.8. Fauna 2.1.9. Impactul activitatii desfasurate asupra vegetatiei si faunei 2.2. ISTORICUL AMPLASAMENTULUI SI DEZVOLTARI VIITOARE 2.2.1. Istoricul amplasamentului 2.2.2. Dezvoltari viitoare 3. POSIBILITATEA POLUARII SOLULUI 3.1. Prezentarea activitatilor desfasurate in cadrul obiectivului 3.2. Surse potentiale de poluare a solului 4. DEPOZITAREA DESEURILOR 5. CONDENSATORI/TRANSFORMATORI ELECTRICI 6. SECURITATEA ZONEI 7. MASURI DE PAZA IMPOTRIVA INCENDIILOR 8. PROTECTIA MUNCII SI IGIENA LOCULUI DE MUNCA 9. EVACUAREA APELOR UZATE 10. EMISII ATMOSFERICE 11. IMPACTUL ZGOMOTULUI 12. MASURI DE REFACERE A MEDIULUI 12.1. Lucrarile propuse pentru refacerea mediului 12.2. Programul de monitorizare a factorilor de mediu postinchidere CONCLUZII SI RECOMANDARI ANEXE TEXT - Rapoarte de incercari ANEXE GRAFICE - Plan de incadrare in zona, sc.1:100000 - Planul cu amplasarea perimetrului in raport cu ariile protejate, - Sc. 1:100000 - Planul de situatie al perimetrului, sc. 1:2.000 4 5 5 5 7 8 10 11 11 11 12 13 21 21 22 22 22 35 37 40 40 40 42 43 45 50 54 54 56 56
1. ELEMENTE DE COORDONARE Prezenta lucrare prezinta Bilantul de mediu pentru activitatea desfasurata de S.C. AMRO INC S.R.L. la cariera de amfibolite Dealul Nisiparie-Garvan, judetul Tulcea. Lucrarea a fost executata in baza contractului incheiat intre S. C. AMRO INC S.R.L., in calitate de beneficiar si S.C. TELARMED S.R.L, in calitate de executant. S.C. TELARMED S.R.L. Bucuresti, inregistrata la Registrul Comertului Bucuresti sub nr. J40/10932/91, CUI: RO455169, cu sediul in Bucuresti,str. Cornului nr. 33, Sector nr. 6, Tel.: 0745225570, Fax.: 0212200309, e-mail: dan_juverdeanu@yahoo.com (documentatia de reatestare ca evaluator de mediu a fost depusa la Ministerului Mediului si Padurilor si se regaseste la pozitia nr. 78 a listei de asteptare pentru atestarea persoanelor fizice si juridice). Bilantul de mediu a fost realizat in conformitate cu prevederile cuprinse in: - Ordonanta de Urgenta, nr. 195 din 22.12.2005, privind protectia mediului, aprobata si modificata prin LEGEA nr 265 /2006; - Decretul nr. 887 din 28 iunie 2006 privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului, nr. 195/2005 privind protectia mediului; - Ordinul nr. 184/1997 - Ordin al Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului pentru Proceduri de realizare a bilanturilor de mediu; - Ordinul nr. 1.798/19.11.2007 al Ministrului Mediului si Dezvoltarii Durabile pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizatiei de mediu ; - Ordinul nr. 462/1993 al M.A.P.P.M prin care se aproba Conditiile tehnice privind protectia atmosferei, precum si Normele metodologice privind determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi de surse stationare; - Ordinul MAPM nr. 592/2002 privind aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limita, a valorilor de prag si a criteriilor si metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot si oxizilor de azot, pulberilor n suspensie (PM10 si PMP,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon si ozonului n aerul nconjurator; - Ordinul nr. 756/1997 al M.A.P.P.M. pentru aprobarea reglementarii privind evaluarea poluarii mediului; - Hotararea Guvernului nr. 352 din 21.04.2005 privind modificarea si completarea H. G. nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate; - Ordinul nr. 135/76/84/1284 din 10 februarie 2010, privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evalurii impactului asupra mediului pentru proiecte publice i private; - Hotararea nr. 445 din o8.04.2009, privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice i private asupra mediului;
4
- Ordonanta de urgenta nr. 3 din 5 februarie 2010 pentru modificarea si completarea Legii apelor nr. 107/1996 Lucrarea abordeaza, in principal, urmatoarele aspecte: - date privind functionarea obiectivului; - caracterizarea amplasamentului; - identificarea surselor de poluare si a zonelor potential contaminate; -stabilirea cauzelor care au generat sau vor genera un anumit nivel al emisiilor de poluanti evacuati in mediu, sau alte efecte cu impact negativ asupra factorilor de mediu, pentru activitatea analizata; -stabilirea modalitatilor de actiune si a posibilitatilor de realizare a masurilor, care sa asigure respectarea normelor si a standardelor in vigoare pentru protectia mediului. Analiza activitatilor desfasurate de S. C. AMRO INC S.R.L., la cariera de amfibolite Dealul Nisiparie_Garvan, judetul Tulcea, a condus la identificarea si evaluarea efectelor pe care le-au produs aceste activitati asupra mediului, iar pe baza acestora se vor stabili masurile de prevenire si combatere a poluarii factorilor de mediu. La baza realizarii lucrarii, au stat: - Autorizatia de Mediu nr.7091/08.02.2006 eliberata de A.P.M. Tulcea pentru cariera de diabaze Dealul lui Tefic, jud. Tulcea - Documentatie tehnica privind PLANUL DE REFACERE A MEDIULUI in vederea obtinerii Permisulului de exploatare, in perioada 2009 2010 zacamantul de amfibolite Dealul Nisiparie-Garvan, jud. Tulcea; - Documentatie tehnica privind PROIECTUL TEHNIC DE REFACERE A MEDIULUI in vederea obtinerii Permisulului de exploatare, in perioada 2009 2010 zacamantul de amfibolite Dealul Nisiparie-Garvan, jud. Tulcea; - Date furnizate de personalul de specialitate al S. C. AMRO INC S.R.L.; - Documente emise de institutii abilitate; - Plan de incadrare in zona; - Planuri de situatie; - Literatura de specialitate. Datele principale de proiectare (amplasamente, planuri de situatie cu dispunerea obiectivelor, detaliile privind solutiile tehnice adoptate etc.) au fost furnizate de S. C. AMRO INC S.R.L. 2. DOMENII DE ANALIZA 2.1.UTILIZAREA TERENULUI IN ZONA AMPLASAMENTULUI OBIECTIVULUI SI IN VECINATATEA ACESTUIA 2.1.1. Introducere In conformitate cu Autorizatia de Mediu nr. 7091/08.02.2006 eliberata de catre A.P.M. Tulcea pentru extractia si prelucrarea amfibolitelor din cariera Dealul Nisiparie-Garvan, S.C.AMRO INC S.R.L. desfasoara activitatea de extractie/prelucrare si valorificare a rocilor pentru constructii in cadrul unui perimetru cu suprafata de 8,5 ha. Perimetrul solicitat pentru emiterea unei noi autorizatii de mediu, are aproximativ forma unui patrulater cu lungimea de cca 350 m, orientata pe direcia NNV SSE si limea de cca 280 m; acesta acoper cariera existenta (cca 3 ha) +o suprafaa de cca 1 ha cu care urmeaza sa se extinda cariera (suprafata totala
5
destinata sectorului de exploatare = 4 ha) precum si modulele destinate Organizarii de santier (cca 1 ha, inclusiv platforma haldei de sol vegetal), Statiei de concasare-sortare + depozitele pentru sorturile de agregate de cariera (cca 2,5 ha), Statiei de betoane (cca 1,5 ha) si spatiilor de legatura intre diversele compartimente (cca 1 ha). Obiectul prezentei documentatii il costituie analizarea impactului produs aspra mediului de lucrarile de exploatare si prelucrare a rocii utile din perimetrul Dealul Nisiparie-Garvan, jud. Tulcea, pentru determinarea intensitatii acestuia, in scopul pozitionarii activitatii desfasurate pe un palier care sa permita, din punctul de vedere al factorilor de mediu, continuarea activitatii. Totodata se doreste si extinderea spre sud a perimetrului existent, cu o suprafata de 1,5 ha, in care sa functioneze o mica statie de betoane; suprafata totala a perimetrului solicitat pentru emiterea unei noi autirizatii de mediu este de 10 ha. Distributia diverselor compartimente din cadrul perimetrului de dezvoltareexploatare este redata in tabelul de mai jos.
Detaliu Suprafaa ocupata (ha) 10
Total suprafata perimetru solicitat Total perimetru de exploatare propriu-zisa Total suprafete aferente celorlalte module
din care: Staia de concasare + depozite de produse finite Organizarea de santier Halda de sol vegetal Cabina cantar+pod bascula Platforma garare utilaje Drumuri de acces si bretele de legatura Statie de betoane din care:
4 6 2,5 0,85 0,1 0,03 0,02 1,0 1,5

10
TOTAL TEREN NECESAR INVESTITIEI
Perimetrul de exploatare Dealul Nisiparie-Garvan este situat pe teritoriul satului Garvan, comuna Jijila, judetul Tulcea, la cca 3 km NV de acesta, fiind amplasat pe culmea si n versantii NV-tic si S-ic ai dealului Nisiparie. Accesul n perimetru se face pe DJ 251 Garvan-I.C.Bratianu, din care, la cca.3 km nord-vest de satul Garvan, se parcurge spre vest, pe un drum de exploatare pietruit, o distan de cca. 750 m, iar apoi se mai parcurg spre NV, pe un drum de exploatare care trece pe la baza dealului Nisiparie, cca 250 m pn la perimetrul Dealul Nisiprie-Garvn. In interiorul perimetrului de dezvoltareexploatare legatura dintre diversele compartimente se face pe drumuri tehnologice Din punct de vedere administrativ, perimetrul aparine de Primria localitii Jijila, iar terenul pe care se afl intr la categoria pune si i-a fost cocesionat societatii pe o perioada de 49 ani.
Titularul investitiei este S.C. AMRO INC S.R.L. , o societate cu capital privat cu sediul n oraul Mcin pe str. Plevnei, nr.17, judeulTulcea. Societatea este inregistrata la Registrul Comerului cu nr. J36/17/2007 si are CUI RO 14901450. Telefoanele societatii sunt urmatoarele: 0743176494, 0740198182, iar adresa de e-mail este office@amroinc.ro. Roca utila din cariera Dealul Nisiparie este reprezentata prin amfibolite. Acestea apartin fundamentului cristalin care aici apare la suprafata si este strabatut pe directia NNV-SSE de un dyke de dolerite cu grosimea de 15-20 m. Rezerva geologica estimata pentru zacamantul din perimetrul Dealul Nisiparie-Garvan pana la cota de + 10 m este de cca 810.000 tone Conturul perimetrului pentru care exista Autorizatia de mediu este marcat in teren, pe toate directiile, cu borne; in prezent conturul noului perimetru urmareste traseul imprejmuirii. Coordonatele perimetrului extins (cu 1,5 ha), in sistem STEREO 70 sunt urmatoarele :
Nr. crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 X (m) 434391,980 434485,584 434642,720 434574,023 434456,442 434451,810 434435,140 434394,152 434341,716 434264,508 434221,011 434153,660 434101,630 434217,970 434320,480 434353,430 Y (m) 745702,800 745635,514 745572,070 745439,718 745335,454 745328,020 745291,654 745311,005 745335,532 745369,978 745398,184 745446,160 745481,450 745545,160 745652,830 745696,500
1.2. Asezare geografica si limite Dealul Nisiprie face parte din unitatea geomorfologic a Promontoriului Bugeac care, se nscrie n morfologia caracteristic Dobrogei (culmi joase, peneplenizate, separate de vi largi, colmatate). n acest sector al Promontoriului vile sunt scurte si curg spre Dunre sau spre lacul Jijila, prezena apelor nregistrndu-se sporadic, doar n rarele perioade cu precipitaii abundente. Vegetaia este specifica zonei de silvostepa, iar habitatul este de pajiste antropizata; la vest, est si nord, perimetrul se invecineaza cu suprafete acoperite de culturi agricole. Din zonarea seismic a teritoriului Romniei (STAS 11100/91 revizuit), rezult c ntreaga suprafa a Dobrogei este cuprins n zona cu intensitate Z1, care indic gradul 7 pe scara MSK, cu o perioad medie de revenire (1) de 50 ani.
7
n cadrul zonelor seismice identificate pe teritoriul rii, zona Isaccea Constana se caracterizeaz prin cutremure normale (crustale). Pe baza datelor din timpul cutremului cu epicentru n zona Vrancea, din anul 1986, zona Constana se caracterizeaz prin valori ale acceleraiei maxime cuprinse ntre 50 100 cm/s2, care corespund gradaiei VII pe scara MSK i gradaiei VI VII pe scara Mercalli modificat. Microzonarea seismic, care ia n considerare elementele geologice locale (prezena apei subterane, proprietile fizico-mecanice ale rocilor, etc.), indic faptul c acestea nu conduc la creterea gradului de seismicitate. n aceste condiii se poate aprecia c riscul seismic al carierei este moderat. Localitile cele mai apropiate sunt satul Garvan, aflat la cca. 3 km spre SE i comuna Jijila, situata la cca. 6 km spre SSE. 2.1.3. Evolutia paleogeografica Din punct de vedere geologic, perimetrul solicitat este parte component a Orogenului Nord-Dobrogean. Dup consolidarea Dobrogei Centrale, n urma ciclului Baikalian, ntre cele dou domenii consolidate (Platforma Moesic i Platforma Est European), n timpul Paleozoicului, a evoluat o arie labil, cu funcia de geosinclinal intracratonic. Micrile orogenice paleochimerice, care s-au ncheiat la sfritul Liasicului, au dus n final la ridicarea fostei zone marginale a ariei hercinice, ansamblul devenind caten intracratonic i alctuind Orogenul Nord-Dobrogean. Acesta este reprezentat de un sistem cutat i este delimitat, la sud, de falia Peceneaga-Camena, iar la nord, de falia Sf. Gheorghe. n cuprinsul Orogenului Nord-Dobrogean se remarc dou uniti structurale majore i anume: Unitatea de Mcin i Unitatea de Tulcea. Unitatea de Mcin este poziionat ntre falia Peceneaga - Camena i falia Luncavia Consul, fiind alctuit predominant din formaiuni prechimerice. Unitatea de Tulcea este poziionat ntre falia Luncavia-Consul i falia Sf. Gheorghe i are n componena ei depozite triasice i jurasice i subordonat formaiuni hercinice. n cadrul ei apar att formaiuni de bazin ct i de platform, de tip carbonatic. Perimetrul Dealul Nisiparie-Garvan se caracterizeaza, din punct de vedere geologic, prin prezenta unor formatiuni geologice prechimerice ce apartine Unitatii de Macin n cadrul zcmntului din Dealul Nisiprie-Garvn substana util o constituie att amfibolitele seriei de Megina ct i dyke-ul de dolerite (Triasic) care strpunge aceast formaiune. Seria de Megina (Precambrian superior) Este reprezentat, n cadrul perimetrului, prin formaiunea amfibolitelor i, cu totul subordonat, prin gnaise cuaro-felspatice aparinnd de formaiunea vulcanogen acid. Formaiunea amfibolitelor Aceasta afloreaz n zona central a dealului sip pe versantii sudic si nordic, ocupnd peste 80% din suprafaa perimetrului Dealul Nisiprie-Garvn i este constituit din amfibolite i gnaise cu amfiboli i biotit. Foliaia este orientat, aproximativ, pe direcia est-vest i poate fi, de la puin dezvoltat, pn la foarte
pronunat. Amfibolii pot fi, de la mrunt cristalizai, pn la larg cristalizai (n special n gnaisele amfibolice care, uneori, sunt uor rubanate). Formaiunea amfibolitelor este strbtut pe o lungime de cca. 450 m, dintr-un capt n cellalt a dealului (pe direcia NNV-SSE), de un dyke de dolerite de vrst triasic, cu o grosime de 30 - 40 m. Doleritele au culoarea verzuienegricioas i sunt, n general, mrunt cristalizate, masive i foarte dure. Aflorimentele din perimetrul Dealul Nisiprie-Garvn apar, n special, n zona de creast i pe versanii sudic i nordic, sub form unor stnci care nu depesc nlimea de 1 m. Cea mai mare densitate de aflorimente se ntlnete pe versantul nordic. Zona cu roci alterate a zcmntului este de cca 3 5 m grosime (mai mic n zona de creast). n general, fenomenul de alterare supergen este mai accentuat n cazul amfibolitelor, care devin friabile, desfcndu-se n plci subiri dup suprafeele de istuozitate. Formaiunea cuaritelor de Priopcea (Cambrian) Cuaritele aparinnd acestei formaiuni bordeaz, spre nord-est miezul format din formaiunea amfibolitelor i gnaiselor amfibolice. Sunt reprezentate prin cuarite masive cenuii i prin cuarite sericitoase cenuii-glbui. Ponderea lor este de pn la 15 % din volumul zcmntului. Depozite cuaternare Masivul de roci amfibolitice este nconjurat de depozite loessoide prfoase i de argile prfoase nisipoase cu fragmente de roci coerente de vrst cuaternar. Ele mbrac relieful preexistent i au grosimi mici n zona de creast (0,2 0,5 m) i, din ce n ce mai mari, ctre baza versanilor, unde pot depi grosimea de 5 7 m; acest lucru se obsearva n ravenele din versantul sud-vestic al dealului. Aici, la o diferen de nivel de cca. 30 m fa de vrf i la o distan de cca. 75-100 m fa de malul fostului lac (asecat), n versantul dealului apare o form de relief negativ asemntoare unui amfiteatru, de forma unei elipse orientat NNV-SSE, avnd lungimea de cca. 250 m i adncimea de 50 m i deschiderea spre fostul lac. Morfologia actual a acestui amfiteatru se datoreaz activitii de exploatare de ctre localnici a nisipurilor siltice din depozitele loessoide. Pe acest teren de la baza dealului a fost amplasat organizarea de antier precum i staia de concasare-sortare. Depozitele loessoide au culori variabile (de la galben deschis pn la maron rocat), porozitate variabil i pot prezenta stratificaie evident. n alctuirea lor intr cuar (60 70 %), feldspai, mice, carbonai i minerale argiloase. Din punct de vedere granulometric, n cadrul depozitelor loessoide ntlnim de la nisip grosier, la argil, n general, cu coninut mai mare de silt i mai sczut n argil. 2.1.4. Clima Clima regiunii este continental excesiv, cu diferene mari de temperatur de la var la iarn, cu precipitaii reduse i vnturi puternice. Media anual a temperaturii variaz n jurul valorii de 11o C, iar media anual a cantitilor de precipitaii este situat ntre 500 i 600 mm/mp/an. Numrul de zile dintr-un an cu strat de zpad variaz ntre 60 i 80 zile Radiaia solar global are valori de 125 kcal/cm2- an.
9
Circulatia general a atmosferei se caracterizeaz, n semestrul cald, prin predominarea adveciilor lente de aer temperat oceanic din vest, care ajunge nclzit i relativ uscat, iar n semestrul rece, prin advecia din nord-est a maselor de aer cu caracteristici termice de aer arctic-continental i prin advecia din sudvest a aerului mediteranean, cald i umed. Temperatura aerului - media anual a temperaturii aerului oscileaz n jurul valorii de 11o C. Temperatura aerului n luna iulie prezint o medie de 22,9oC. Media lunii ianuarie coboar pn la 1,5oC. Maxima absolut n zon a fost de 39o C, iar minima absolut de 26,8oC. Precipitaiile atmosferice au o distributie calendaristic diferentiat: cantitile medii anuale nregistraz valori de 439 mm; cantitile medii lunare cele mai mari cad n iulie (52,5 mm), iar cantitatile medii cele mai mici se nregistreaz n luna martie (27,2 mm). Majoritatea precipitaiilor cad n semestrul cald, aversele fiind frecvente. Vnturile sunt puternic influenate de relief att n privina direciei, ct i a vitezei. Frecvenele medii anuale nregistrate n sectorul Dealul Nisiparie pun n eviden predominarea vnturilor din NV (17%), urmate de cele din V (14 %) i NE (12-14 %). Frecvena medie anual a calmului este de 42,4 %. Calitatea aerului n zon Cel mai apropiat punct de urmrire a calitii aerului se afl n municipiul Tulcea, la cca. 70 km est de amplasamentul obiectivului. In zon nu sunt semnalate surse de poluare a aerului. 2.1.5. Hidrografia Reeaua hidrografic se caracterizeaz prin vi largi, colmatate, care curg ctre Dunre sau catre fostul lac Jijila. Prezena apei pe aceste cursuri se nregistreaz sporadic sub form de torente, dup topirea zpezilor sau n perioadele cu precipitaii abundente. Din punct de vedere hidrogeologic, nu se poate vorbi de existenta unor rezerve de apa subterana in zona de exploatare, amfibolitele, fiind practic impermeabile nu cantoneaza rezerve de apa . In urma lucrrilor de asecare intreprinse n perioada 2004-2006, pentru redarea acestui teren agriculturii, practic, acest lac a disprut. Prin lucrrile de asecare nivelul hidrostatic a cobort cu, cel puin 2-3 m fa de cota iniial. Prin dispariia luciului de ap, practic nu se mai pune problema riscului de poluare pentru apele de suprafa. Riscul polurii locale a acviferelor din zon cu fluide combustibile scurse accidental de la utilajele n funciune este foarte redus, deoarece vatra carierei i staia de concasare sunt amplasate la o cot cu cel puin 20,0 m i respectiv 10,0 m deasupra acestora. Pentru a se evita acumularea apelor de iroire, care pot aprea accidental, n perioadele cu precipitaii mai abundente, au fost realizate pante i drenuri de scurgere natural a apelor meteorice de pe vatra carierei i de pe platformele staiei de concasare i a hlzilor de steril i sol vegetal.
]
10
2.1.6. Solurile n perimetrul Dealul Nisiparie predomin solurile cenuii nchise i cernoziomurile argiloiluviale, care trec local la cernoziomuri cambice. La acestea se adaug, pe areale restrnse, soluri brune i redzine. Procesele geomorfologice actuale i degradarea terenurilor sunt restrnse. Se remarc: eroziunea lent biochimica i dezagregari restrnse pe unele iviri de strate dure i pe locuri dezgolite. Pe suprafeele n pant exist o activitate important de iroire i torenialitate, n timpul ploilor din lunile de var, mai ales acolo unde ptura de alterri este mai groas. 2.1.7. Vegetatia n regimul cadastral suprafaa perimetrului de exploatare Dealul Nisiparie Garvan este ncadrata n categoria pune. Tipul de habitat reprezentativ pentru zona analizata este de step antropizat constituit din suprafee de pajiste degradat, cu Artemisia austriaca, Bromus squarrosus, B. tectorum, Cerastium brachypetalum, Crepis tectorum . a.
Aspecte ale vegetatiei din zona perimetrului Dealul Nisipariei Garvan
Principala cauz a degradrii habitatelor de pajite stepic natural l constituie punatul. Habitarea uman i drumurile care strbat zona analizata constituie elemente cu impact negativ. Astfel, vegetatia din zona a fost supusa unui impact antropic pronuntat, in prezent fiind reprezentata de diferite specii de plante cu valoare ecologica/conservativa redusa, unele specii considerate alohtone, invazive sau ruderale reprezentate prin Amaranthus blitoides, A. emarginatus, A. retroflexus, Veronica persica, Xanthium italicum, X. spinosum prezente n urma activitilor umane. Comuniti antropice cu Onopordon acanthium, Carduus nutans i Centaurea calcitrapa apar in zona nordica, estica si sudica a perimetrului de exploatare. Vegetatia din aceasta zona este puternic influentata si de prezenta drumurilor ce fac legatura cu cariera ce isi desfasoara activitatea in prezent. In partea sudica, vestica si nordica perimetrul se invecineaza cu suprafete acoperite de culturi agricole.
11
2.1.8. Fauna In zona amplasamentului se desfasoara aria de protectie avi-faunistica RO SPA 0073, dar nu exista obiective protejate, zone rezidentiale, vegetatie si fauna cu specii rare, ocrotite sau pe cale de disparitie, care sa fie afectate de functionarea acestuia. In ceea ce priveste fauna, dintre nevertebrate cel mai numeros grup este cel al insectelor, adaptate la diverse conditii de viata. Acestea sunt bine reprezentate prin specii caracteristice si efective relativ numeroase: Himenoptere (viespi, albine) - specii de apidae Apis mellifica, bombinae Bombus agrorum, Bombus hortorum, halictide Halictus sp., vespoidee Polystes sp., Scolia hirta s.a.; Coleoptere (carabusi) Anisoplia austriaca, Anisoplia segetum, Anoxia villosa, Malachius bipustulatus, Trichodes apiarius; Orthoptere Decticus verrucivorus, Platycleis sp., Poecilimon sp., Chorthippus brunneus, Chorthippus albomarginatus; Ord. Heteroptera. Heteroptere (plonie) - Eurygaster maura, Eurygaster austriaca, Eurygaster integriceps; Odonate (libelule) - Anax imperator i Aeschna sp.; Diptere Bombylus sp., Anthrax sp., Asilus sp.; Lepidoptere (fluturi). Din speciile prezente n zon, amintim de specii rezistente la impactul antropic Pararge megera, Polyommatus icarus, Aricia agestis, Pieris rapae, Pontia daplidice, Colias croceus, Carcharodus alceae s.a. Dintre gasteropode (melci) s-au observat: Helix pomatia, Chondrula tridens, Cernuella virgata. Speciile de vertebrate sunt reprezentate prin reptile, pasari si mamifere. Herpetofauna (amfibieni, reptile), include specii comune identificate in zona: soparla de camp (Podarcis taurica), guterul (Lacerta viridis), sarpele de casa (Natrix natrix). Avifauna. Pasarile identificate pe amplasament sunt, in majoritate, specii comune caracteristice zonelor stepice/agroecosisteme si antropice: Galerida cristata ciocarlan, Perdix perdix potarniche, Miliaria calandra presura sura, Merops apiaster prigorie, Upupa epops pupaza, Alauda arvensis ciocarlie de camp, Passer montanus vrabie de camp, Carduelis carduelis sticlete, Pica pica cotofana, Corvus frugilegus cioara de semanatura, Corvus corone cornix cioara griva, Sturnis vulgaris graur, Streptopelia decaocto gugustiuc, Hirundo rustica randunica, Motacilla alba codobatura alba, Corvus monedula stancuta, Passer domesticus vrabie de casa s.a. In general zona amplasamentului este tranzitata si survolata de pasari in perioadele de migratie, dar si in cautare de hrana. Majoritatea exemplarelor identificate aveau legatura cu terenurile agricole limitrofe sau localitatile invecinate (Garvan). La fel si pentru pasarile rpitoare de zi (Accipiter nisus - uliul pasarar, Falco tinnunculus vanturel rosu, Falco subbuteo soimul randunelelor), zona reprezinta un teren prielnic de vanatoare. Hrana constituit din insecte, soparle, soareci, mici paseriforme, reprezinta surse importante de hrana pentru acest grup de psri. Mamifere. Specificam ca in zona amplasamentului s-au identificat specii comune de mamifere, dintre care amintim de: Erinaceus concolor arici, Talpa europaea cartita, Sorex araneus chitcan comun, Microtus arvalis soarece de camp, Lepus europaeus iepure de camp, Vulpes vulpes vulpe; s.a.
12
2.1.9. Impactul activitatii desfasurate asupra vegetatiei si faunei 2.1.9.1. Descrierea amplasamentului in raport cu ariile naturale de interes comunitar, protejate Cariera de amfibolite Dealul Nisiparie-Garvan, judetul Tulcea, este situata pe culmea si in versantii NV-ic si S-ic al dealului Nisiparie. In zona amplasamentului se desfasoara aria de protectie avi-faunistica RO SPA 0073. Aceasta arie a fost instituita in 2007, la trei ani dupa realizarea investitiei de baza, constand in deschiderea zacamantului, montarea statiei de prelucrare, racordarea la reteaua electrica 2.1.9.2. Date privind ariile naturale de interes comunitar, protejate Situl de protecie special avifaunistica ROSPA 0073 Mcin Niculiel se ntinde pe o suprafa de 67,371.1 ha n cadrul regiunii biogeografice stepice, cu o altitudine medie de 154 m (variind ntre 0 i 466 m). a) numr de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 56; b) numr de alte specii migratoare, listate n anexele Conveniei asupra speciilor migratoare (Bonn): 123; c) numr de specii periclitate la nivel global: 10. Situl este urmtoare: important pentru populaiile cuibritoare ale speciilor
Falco cherrug Coracias garrulus Ciconia ciconia Accipiter brevipes Burhinus oedicnemus Oenane pleschanka Circaetus gallicus Buteo rufinus Emberiza hortulana Caprimulgus europaeus Hieraaetus pennatus Lullula arborea Situl este de asemenea important n perioada de migraie pentru urmtoarele specii: Ciconia ciconia Accipiter brevipes Circaetus gallicus Buteo rufinus Hieraaetus pennatus Lanius collurio Gyps fulvus Ficedula parva Galerida cristata Lullula arborea Falco vespertinus
13
Neophron percnopterus Pandion haliaetus Nycticorax nycticorax Ciconia nigra Himantopus himantopus Haliaeetus albicilla Recurvirostra avosetta Tringa glareola Pelecanus onocrotalus Pelecanus crispus Ardea purpurea Plegadis falcinellus Platalea leucorodia Chlidonias hybridus Pernis apivorus Anus campestris Aquila pomarina Aquila heliaca Aquila chrysaetos Aquila clanga Circus macrourus Circus aeruginosus Falco peregrinus Milvus migrans Phalacrocorax pygmaeus Egretta alba Date despre prezenta, localizarea, populatia si ecologia speciilor si habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafata si in imediata vecinatate a activitatii desfasurate n urma investigaiilor n teren, pe suprafaa aferenta autorizatiei de mediu , respectiv 10 ha , n care se regsete suprafaa de 1,5 ha extindere, nu au fost identificate habitate de interes conservativ. Din activitatea de monitorizare desfasurata pe amplasamentul autorizat al carierei a rezultat ca nici una dintre speciile de flora cu protectie stricta nu a fost identificata. Tipuri de habitate caracteristice perimetrului carierei: Habitatul de pajiste, care poate fi completat ca denumire din cauza particularitatilor de evolutie, conform datelor din Manualul habitatelor din Romania cu specificatia pajiste stepica xerofila. Stabilirea tipului de habitat s-a facut prin determinarea exemplarelor de plante recoltate pentru stabilirea speciilor prezente in perimetru pe baza caracteristicilor morfologice si fiziologice in corespondenta cu factorii climatici specifici zonei, a tipului de sol ca suport nutritiv, a grosimii stratului de sol.
14
limita NE-ica a perimetrului Zona de pajiste
Vegetatie ruderala in vecinatatea carierei n regimul cadastral suprafaa perimetrului solicitat este ncadrata n categoria pune, dei o mare parte a acesteia, cu precdere pe coama dealului, este stncoas, iar n rest are aspect de pune degradat. Tipul de habitat reprezentativ pentru suprafata in care urmeaza sa se dezvolte exploatarea este acela de step antropizat constituit din suprafee de pune degradat. In zona propusa strict pentru exploatarea in cariera, exemplarele de plante sunt reduse ca numar si specii, dominand speciile de plante ierboase adaptate la terenul stancos. Habitatul existent poate fi asociat cu habitatul R3415 Pajiti pontobalcanice de Botriochloa ischaemum i Festuca valesiaca .Acest tip de habitat nu are cod correspondent Natura 2000. Valoarea conservativ a acestui habitat este considerat redus.
15
La cca 200 m de limita sudica a perimetrului, intr-o zona care nu face obiectul prezentei solicitari, apare liziera unei paduri de salcami. Principala cauz a degradrii habitatelor de pajite stepic natural sau seminatural l constituie suprapunatul. Habitarea uman i drumurile care strbat situl constituie elemente cu impact moderat negativ. Speciile de plante din zona vor fi afectate in mica masura de lucrarile de exploatare a zacamantului (esalonat in timp, pe o durata mare). Speciile existente, chiar daca vor pierde prin descopertarea zacamantului un numar de indivizi, datorita puterii deosebite de regenerare, vor putea fi mentinute in arealul exploatarii, pana in faza finala, cand se va aplica programul de ecologizare. Implementarea proiectului a avut un un impact relativ redus asupra habitatului natural existent. Putinele specii din fauna locala au capacitatea de a evita zona afectata odata cu inceperea lucrarilor si de a se refugia in zonele invecinate, ce ofera aceleasi conditii de viata. Pentru reducerea impactului asupra biodiversitatii, in timpul dezvoltarii proiectului nu vor fi ocupate integral suprafetele de teren din cadrul terenului concesionat. In perimetrul de exploatare sau in vecinatate nu exista ecosisteme acvatice care ar putea fi perturbate de activitatea miniera. Extinderea perimetrului se va face pe o suprafata de 1,5 ha, careia ii este caracteristic un habitat de pajiste xerofila, constituita din suprafee de pune degradat. 2.1.9.3. Specii de interes comunitar pe amplasament Pasari : In zona sunt prezente specii de pasari mici a caror prezenta relativ redusa este in stransa corelatie cu cantitatile mici si nediversificate de hrana din habitatul de pajiste xerofila in care predomina specia de graminee Festuca valesiaca. Culturile agricole de pe terenurile din jur nu ofera de asemenea o diversitate mai mare de hrana, astfel incat speciile de pasari identificate ca urmare a observatiilor efectuate sunt urmatoarele: Sturnus vulgaris, Passer domesticus, Pica pica, Corvus frugilegus, Ciconia ciconia , Buteo buteo. Migratia pasarilor : Datorit suprafeei mici a amplasamentului s-a ales un singur punct fix din care s-a efectuat monitorizarea migraiei, acest punct asigurnd o bun acoperire att a zonei amplasamentului ct i a zonelor adiacente. Speciile de psri de pasaj identificate ca urmare a monitorizrii sunt: Upupa epops Pica pica Corvus monedula Hirundo rustica Galerida cristata Sturnus vulgaris Passer domesticus Corvus cornix Miliaria calandra
16
La cca 150 m de limita SE-ica a perimetrului , in, zona care nu face obiectul prezentei solicitari, apare liziera unei paduri tinere de salcami. 2.1.9.4. Starea actuala a habitatelor din perimetru La ora actuala, se poate spune despre influenta exercitata asupra vegetatiei si faunei de lucrarile de exploatare si prelucrare a rocii utile din cadrul perimetrului Dealul Nisiparie-Garvan, ca activitatea produce un impact care a ajuns la limita superioara si ca acesta se incadreaza in parametrii admisibili. Legat de vegetatie s-a constatat ca aceasta are capacitatea de a se regenera, iar fauna a migrat in zonele invecinate in care a fost regasit acelasi tip de habitat Factori cu impact negativ identificai n zon: - punatul de mic amploare (se desfoar mai ales n zonele de la baza dealului, precum i pe dealurile nvecinate); - turismul de weekend (observat n interiorul pdurii att pe coaste ct i la poalele versanilor); - ruderalizarea zonelor ce nconjoar dealul Nisiparie 2.1.9.5. Masuri de reducere a impactului negativ asupra ariilor naturale de interes comunitar, protejate Suprafetele afectate prin exploatarea amfibolitelor din perimetrul Dealul Nisiparie sunt incadrate la categoria i pasune. Pentru desfasurarea activitatii de exploatare a rocii utile nu sunt necesare defrisari sau scoateri din fondul forestier. Pe amplasament nu sunt identificate zone umede , izvoare , ape subterane, care sa fie afectate de aceasta investitie . Prin masurile care vor fi luate la finalul exploatarii se vor reconstitui habitatele, in functie de planul de masuri care se va stabili printr-un bilant de mediu care va fi supus aprobarii APM Tulcea si /sau institutiile abilitate. Ca urmare a lucrrilor de desolificare vor fi afectate populatiile reduse de plante apartinand, predominant, speciilor ierboase precum Taraxacum officinale, Stipa spp, Festuca spp, Lamium amplexicaule, Achillea millefolium (Asteraceae), Cirsium acaule, Erodium cicutarium, Lithospermum arvense, Sedum album, care apar n cadrul perimetrului minier. Va fi modificata, gradual, o parte din populatiile intalnite in zona carierei, fara a duce la disparitia speciilor respective. Prin complexul de msuri ce vor fi luate, operaiunile de exploatare vor fi realizate cu un impact redus asupra mediului. Nici o specie din flora si fauna existenta pe amplasament nu este in pericol de disparitie prin continuarea exploatarii. Se vor modifica populatii de plante fara valoare stiintifica deosebita. Fauna are posibilitatea de migratie in zone invecinate, cu acelasi tip de habitat. Presiunile si amenintarile asupra faunei si florei sunt temporare. La finalul lucrarilor de exploatare se vor executa lucrari de ecologizare si de refacere a habitatelor initiale. n urma lucrrilor de refacere a mediului, populaiile de plante caracteristice zonei vor fi reabilitate, prin extinderea acestora pe suprafeele reamenajate i resolificate, din cadrul fostei cariere. Refacerea biotopurilor se va putea face fie prin regenerare naturala, toate speciile idetificate pe amplasament fiind caracterizate printr-o putere mare de
17
regenerare, fie prin interventia omului, conform unor masuri stabilite de catre specialisti. Pe suprafaa propus pentru exploatarea zcmantului nu au fost identificate locuri de cuibrit pentru speciile de psri. Locurile de cuibrire sunt situate la SE, n interiorul pdurii, la distane de cel puin 500 m de limita perimetrului sau in zonele umede din lunca Dunarii. Fauna de talie mare utilizeaza zona perimetrului de exploatare instituit doar pentru deplasari ocazionale. Fauna de talie mica are posibilitatea de a se deplasa in zone invecinate . Prin continuarea activitatii din perimetrul Dealul Nisiparie-Garvan nu vor fi amenintate plante sau animale cuprinse in Cartea Rosie, care, de altfel, nici nu au fost identificate pe amplasament. Habitatele vor fi supuse unor presiuni in limite admisibile. La scara intregii zone, habitatele vor fi afectate intr-o proportie medie spre minimala, astfel incat, la incetarea activitatii de extractie a rocii si in urma resolificarii si refacerii ecologice, intregul areal sa revina la starea initiala, intr-o perioada relativ scurta de timp. O serie de impacturi asupra factorilor de mediu deja s-a produs, in special asupra solului, vegetatiei, faunei si peisajului. Fauna s-a retras in vecinatatea perimetrului, nefiind inregistrate pierderi fizice a vreunor exemplare. Apropierea acestui amplasament de liziera padurii permite refugierea eventualelor animale care au mai ramas, din zona Dealului Nisiparie. Impactul prognozat va fi cel mediu spre minimal, innd cont c speciile de animale slbatice din zona s-au adaptat deja la un tip de stess, precum cel generat de activitile antropice de punat si de explotare minier. Derularea proiectului nu va afecta sau distruge rutele de migrare ale psrilor, ci cel mult, va indeparta, temporar, unele specii de pasari de prada de pe amplasament. In zona isi desfasoara activitatea, de foarte multa vreme, un numar insemnat de cariere. Nu s-au observat modificari ale rutelor de migratie ale pasarilor. Specificul acestei activitati este ciclul de productie care incepe cu puscarea; aceasta are o frecventa redusa ( 2-3 ori pe trimestru), iar efectul ei se desfasoara pe o perioada foarte scurta de timp. Neavand un caracter permanent, aceasta nu are cum sa influenteze migratia pasarilor. Msuri de diminuare a impactului Impactul asupra vegetaiei se rezum la suprafeele descopertate, care vor fi resolificate in cadrul lucrarilor de refacere a mediului). Vegetaia din zonele adiacente va suferi un impact, redus i limitat ca arie, datorat noxelor i depunerilor de pulberi sedimentabile generate pe parcursul derulrii procesului tehnologic de extracie, transport i prelucrare a rocii utile. Prin respectarea procesului tehnologic acestea nu vor depi concentraiile admise de OMM 462/93. Practic este vorba despre extinderea unor lucrari de extractie. Lucrarile de extractie din cariera situata in dealul Nisiparie si-au produs si isi produc efectele asupra mediului. Unii factori de mediu sunt deja monitorizati (noxe, zgomote, vibratii ) si se inscriu, conform buletinelor de analiza, in limite legale. Prin avansarea fronturilor carierei nu se schimba situatia existenta. Se folosesc
18
aceleasi tehnologii de extractie, aceleasi utilaje, aceleasi cai de transport, aceleasi utilitati. Efectul cumulat al activitatilor din zona (al carierelor active) este cuantificat prin masuratorile mentionate. Prin continuarea activitatii carierei nu apar factori noi de impact asupra mediului. Presiunea nou creata este, in special, asupra vegetatiei, prin efectele desolificarii unei suprafete suplimentare (0,1 ha). Singura activitate care va duce la descopertarea unor suprafete suplimentare de teren este cea legata de exploatare. Ca atare implicarea suprafetelor in lucrarile de deschidere a zacamantului se va face gradual astfel incat sa nu fie afectata decat o suprafata minim necesara. Suprafata care va mai fi descopertata pana la inchiderea activitatii (cca 10 ani) nu va depasii 1,5 ha intrucat, incepand din aceasta etapa (2010-2011), dezvoltarea exploatarii se va face in adancime n timpul exploatarii rocii in cariera, impactul asupra vegetatiei va fi reprezentat in special de particulele in suspensie, rezultate n urma procesului de extractie si transport a rocii utile, astfel nct se impun unele msuri n scopul reinerii prafului, precum: utilizarea unor ecrane protectoare la nivelul concasorului si a benzilor transportoare; folosirea pulverizatoarelor de apa pentru umezirea rocii exploatate pe parcursul ncrcrii i transportului acesteia; stropirea fronturilor de lucru i a drumurilor din cariera la intervale de timp, n funcie de vnt i temperatur. Se vor lua msuri pentru reducerea distanei de aruncare a fragmentelor de roc i pentru diminuarea cantitii de praf prin: - folosirea mpucrii cu microntrziere; - folosirea de scheme de mpucare cu orientare diagonal, urmrind ca sensul de aruncare sa nu corespunda cu sensul spre obiectivele de protejat; - realizarea de mpucri cu scheme de amplasare cu unul sau mai muli smburi; - mbuntirea cantitativ i calitativ a burajului. Este obligatorie utilizarea acelor materiale explozive care limiteaza emisiile de noxe i respectarea msurilor aplicate n cadrul procesului tehnologic, n acest scop. Se recomand monitorizarea permanent a calitii factorilor de mediu aer i sol prin verificarea concentraiilor principalelor substane chimice poluante pentru a se evita afectarea intregului lant trofic, prin hrana transferat ntre nivelurile succesive. Un alt factor cu impact potential este reprezentat de zgomotul, provenit de la lucrrile de exploatare, care poate deranja populaiile de animale din zona. Zgomotul este produs de: - exploziile produse pentru derocarea rocilor din masiv; - spargerea blocurilor supragabaritice la dimeniunile necesare pentru a putea fi transportate; - utilajele si mainile folosite la transportul materialului derocat i pentru diverse activitati conexe; In comparatie cu emisiile de praf, impactul zgomotului se manifest concentric pe o suprafa mai restrns, diminuindu-se treptat, odat cu deprtarea de sursa productoare. Imprastierea prafului este influenata si de
19
direcia i intensitatea vntului. Se poate aprecia c zona sensibil afectat de zgomot nu depeste cu mult suprafaa de teren destinata carierei. - pentru diminuarea considerabil a impactului produs de zgomotul rezultat n urma activitii desfurate, n cadrul perimetrului de dezvoltare-exploatare se folosesc o serie de tehnici de exploatare eficiente i materiale foarte performante. - limitarea nivelului de zgomot pe ct posibil i ncadrarea acestuia n standardele legislative permise. - respectarea metodologiei de lucru i monitorizarea permanent a calitii tuturor factorilor de mediu. Impactul asupra biodiversitii n timpul implementarii proiectului se manifest n special prin decopertarea perimetrul. Pe parcursul i dup terminarea lucrrilor, amplasamentul se va elibera de utilaje i resturi de materiale si se vor urma procedurile de refacere a mediului, conform proiectelor si programelor de masuri ce vor fi avizate. Dupa ncetarea activitii de exploatare propriu-zis a zcmntului de diabaze se impune demararea unor proceduri de redresare ecologic. Impactul activitatii actuale de exploatare si prelucrare a rocii utile din cariera Dealul Nisiparie-Garvan asupra mediului se incadreaza in limitele admisibile si va trebui monitorizat permanent, pentru a se putea interveni prompt, in cazul unor abateri semnificative de la proiectele de executie. 2.1.9.6. Proiectul programului de conformare privind implementarea masurilor de reducere a impactului In cadrul programului de conformare privind implementarea masurilor de reducere a impactului activitatii desfasurate in cariera Dealul Nisiparie Garvan asupra ariilor naturale de interes comunitar, protejate se prevad, pe perioada de derulare a activitatii urmatoarele lucrari: 1) Incheierea unui contract cu privire la monitorizarea, pe o perioada de un an de zile, a aspectelor fenologice din cadrul perimetruluitermen de finalizare = 15 martie 2) continuarea programului de monitorizare periodica a factorilor de mediu-rapoarte trimestriale 3) Verificarea prin masuratori topografice periodice a stabilitatii lucrarilor de exploatare si a haldei de sol vegetal-rapoarte trimestriale 4) Supravegherea calitatii factorilor de mediu prin efectuarea de analize si masuratori pentru controlul emisiilor de poluanti- rapoarte semestriale 2.1.9.7. Programul de monitorizare a speciilor si habitatelor prezente in zona de activitate S.C.AMRO INC S.R.L. a prevazut in bugetul planificat pentru anul 2011 si incheierea unui contract pentru monitorizarea biodiversitatii din perimetrul Dealul Nisiparie-Garvan, jud. Tulcea Managementul exploatarii: Activitatea de exploatare este coordonata de Directorul Departamentului Cariere din cadrul societatii si de catre Sef Compartiment Cariera. Din punct de vedere al protectiei factorilor de mediu,
20
activitatea desfasurata in cariera este controlata saptamanal de un cadru de specialitate din Departamentul Managementul Calitatii si a Mediului. Programul de monitorizare de mediu va fi mentinut si actualizat pe toata durata exploatarii si cuprinde trei etape: - monitorizarea in faza de preoperationala - monitorizarea in faza operationala - monitorizarea in faza de inchidere si post-inchidere. Programul fazei operationale include si monitorizarea monitorizarea biologica (calitatea apelor, habitatelor si vegetatiei, etc). Monitorizarea cresterii plantelor de pe suprafetele revegetate va consta in urmariri vizuale si masuratori specifice privind densitatea vegetatiei, analizarea starii vegetatiei, numarul de exemplare viabile, dimensiunile acestora. Vor fi identificate zonele in care nu s-a reusit revegetarea si cele cu deficit de vegetatie, pentru a se efectua lucrari de fertilizare si reinsamantari de plante specifice biotopului initial. Monitorizarea solului se refera atat la determinarea in timp a calitatii acestuia, pe amplasamentele care au fost resolificate. Probele de sol prelevate vor fi analizate (anual pana se incadreaza in limitele ordinului 756/1997) pentru: - continutul de metale grele - pH Datele obtinute din activitatile specifice de monitorizare vor fi introduse intr-o baza de date care va fi utilizata ca instrument de management in sprijinul planificarii si efectuarii la timp a activitatilor de monitorizare solicitate si a identificarii din timp a oricaror tendinte negative, in scopul anihilarii sau atenuarii acestora. 2.2. ISTORICUL AMPLASAMENTULUI SI DEZVOLTARI VIITOARE 2.2.1. Istoricul amplasamentului S.C. AMRO INC S.R.L., cu sediul in localitatea Macin, a fost infiintata in anul 2003, cu scopul de a asigura baza de materii prime, in principal, pentru lucrarile de constructii de drumuri aflate in derulare precum si pentru alte investitii care folosesc in procesul de productie preoduse de cariera. Pe amplasamentul actual al carierei de amfibolite Dealul Nisiparie_Garvan, in conditiile derularii lucrarilor pe baza de permis temporar de exploatare, se desfasoara activitatile de exploatare, prelucrare si valorificare ale produselor de cariera. Cariera este dotata cu utilaje performante si personal specializat pentru exploatarea si prelucrarea rocii utile. Toate utilitatile carierei sunt situate in afara conturului de rezerve calculate pentru aceasta etapa. Pe parcursul a 7 ani de activitate (2004 2010), in baza permiselor temporare de exploatare, societatea a realizat un program de lucrari specifice pentru deschiderea, pregatirea, exploatarea si prelucrarea rocii utile. In aceasta perioada, unitatea a exploatat o cantitate de cca 430.000 t Terenul pe care este situata cariera a avut folosinta de teren neproductiv, si pasune,
21
La data intocmirii bilantului de mediu, nu exista indicii ale unei eventuale poluari anterioare. Administrativ, S. C. AMRO INC S.R.L. are organizata activitatea de protectie a mediului si de supraveghere a impactului activitatilor proprii asupra acestuia. In zona obiectivului studiat, nu exista, zone rezidentiale, vegetatie si fauna cu specii rare, ocrotite sau pe cale de disparitie, care sa fie afectate de functionarea acestuia. 2.2.2. Dezvoltari viitoare In cadrul perimetrului Dealul Nisiparie-Garvan se doreste continuarea activitatii de extractie si prelucrare a rocii utile si punerea in functiune a unei mici statii pentru fabricarea betoanelor, prin extinderea perimetrului de exploatare de la 8,5 ha la 10 ha si continuarea lucrarilor de refacere a mediului in zona organizarii de santier si pe limita estica a perimetrului de dedezvoltare-exploatare 3. POSIBILITATEA POLUARII SOLULUI 3.1.PREZENTAREA ACTIVITATILOR DESFASURATE IN CADRUL OBIECTIVULUI In cadrul perimetrului Cariera Dealul Nisiparie-Garvan s-au desfasurat si se afla in derulare lucrari specifice activitatii de extractie (lucrari de deschidere, pregatire si exploatare) si de prelucrare (concasare-sortare) a rocii utile, depozitare temporara si valorificare. In etapa actuala, suprafata ocupata de diversele module din cadrul perimetrului de dezvoltare-exploatare este de cca 70.000 m2. Scoaterea din circuitul agricol a suprafeelor s-a facut pentru intrg perimetrul de 10 ha, dar implicarea in lucrarile de exploatare se va face in continuare etapizat, pe msura dezvoltrii lucrrilor de deschidere, pregtire i exploatare. 3.1.1. Caracterizarea calitativa a resurselor minerale Roca util din zcmantul dealul Nisiparie este reprezentat de amfibolite si dolerite. Amfibolitele Studiile efectuate pe amfibolitele din Seria de Megina au artat c acestea sunt roci istoase formate, n principal, din hornblend comun i plagioclaz. Uneori mai conin biotit, granat (almandin), diopsid, precum i o serie de alte minerale accesorii: epidot, calcit, cuar,etc. Caracteristica pentru amfibolite este structura nematoblastic imprimat de orientarea prismelor de hornblend. Datorit acestui fapt, n majoritatea cazurilor amfibolitele prezint o liniaie mineral evident. Uneori hornblenda se separ de plagioclazi sub forma unor fii subiri sau strtulee subiri conducnd la amfibolite rubanate. Doleritele Sunt, n general, roci cu granulaie medie, n care este bine exprimat structura ofitic sau subofitic. Doleritele sunt alctuite din albit sau oligoclaz, n asociaie cu clorit, calcit sau epidot precum i ilmenit sau leucoxen. Adesea se remarc relicte de augit titanifer i pseudomorfoze de clorit sau actinot dup piroxenul primar. Uralitul este format pe seama alterrii piroxenului. Roca este fisurat intens fiind brazdata de o reea de fisuri fine de 0,1 0,5 mm umplute cu epidot, clorit i calcit.
22
Caracteristicile chimice Amfibolitele Analizele efectuate pe probe de amfibolite au indicat urmtoarele coninuturi: SiO2 = 45 60%, alcalii = 2,5 %, oxizi de Fe, Mg, Ca = 6 15%, Al2O3 = 12 20% Doleritele Analizele efectuate pe probe de amfibolite au indicat urmtoarele coninuturi: SiO2 = 40-50%, Al2O3 = 12-26%; Fe2O3 = 8-15%. Caracteristicile fizico-mecanice Amfibolitele - densitate = 2,65 2,75 g/cm3; - compactitate = 96,29%; - porozitatea = 2,90%; - rezistena la compresiune n stare uscat = 95 N/mm2; - rezistena la compresiune n stare saturat = 75 N/mm2; - rezistena la compresiune dup 25 cicluri de nghedezghe = 57 N/mm2; - rezistena la uzur prin frecare pe cale uscat = 0,38; Doleritele - densitate = 3,10 g/cm3; - densitatea aparent = 3,01 g/cm3; - compactitate = 96,5 %; - porozitatea = 0,90 %; - absorbia de ap = 0,18 %; - rezistena la compresiune n stare uscat = 155 N/mm2; - rezistena la compresiune n stare saturat = 135 N/mm2; - rezistena la compresiune dup 25 cicluri de nghedezghe = 120 N/mm2; - coeficientul de nmuiere dup saturare cu ap = 35,85 %; - rezistena la uzur prin frecare pe cale uscat = 0,38; - uzura cu maina tip Los Angeles n stare uscat , sort 25 40 = 14,50.
Imagine din frontul carierei 23
Zcmntul de dolerite i amfibolite din perimetrul Dealul NisiprieGarvn apare sub forma unei mici culmi alungit pe direcia NNV-SSE, cu lungimea de cca. 450 m i limea de cca. 350 m. Spre NNE, culmea coboar domol, diferena de nivel fiind de 5 7 m fa de baza versantului, acesta continundu-se cu un platou pe care se afl terenurile agricole (la o distan de cca. 175 m fa de creast). Spre VSV, culmea coboar mult mai accentuat, n trepte, ctre malul fostului lac (asecat n perioada 2005-2006), fa de care exist o diferen de cca. 35 m. ntre creast i ultimile aflorimente din acest versant este o diferen de nivel de 10 - 15 m i o distan de cca. 175 m. La cca. 15 m mai jos fa de ultimele aflorimente se afl excavaia (amfiteatru) rezultat ca urmare a exploatrii nisipurilor siltice, mrginita de ravene de loess, n interiorul cruia, dup amenajarea suprafeei, configurarea i stabilizarea taluzurilor au fost amplasate, organizarea de antier i staia de concasare sortare. n baza factorilor naturali i a caracteristicilor calitative, zcmntul de amfibolite i dolerite din Dealul Nisiprie - Garvn Sud a fost ncadrat la clasa a II a de complexitate 3.1.2. Descrierea principalelor faze ale exploatarii Lucrri executate Pe parcursul unui an de activitate (2010 2011), n baza Permisului de exploatare temporar solicitat pentru perimetrul Dealul Nisiprie-Garvn, S.C. AMRO INC S.R.L. va continua activitatea de exploatare a zcmntului de roci utile (dolerite i amfibolite) din dealul Nisiprie, satul Garvn, judeul Tulcea. n perioada de valabilitatea a permiselor de exploatare anterioare (2004-2007) au fost realizate: drumul de acces ntre osea (DJ 251) i baza dealului, a fost amenajat (lrgit i pietruit) pe o distan de cca 750 m; a fost amenajat drumul de exploatare (cca 350 m) dintre vatra carierei i platforma de alimentare a concasorului primar, amplasat n versantul SSv-ic al dealului; ulterior fiind prelungit pn la baza dealului n zona platformei organizrii de antier; a fost realizat organizarea de antier (barac tip cu destinaia birou, magazia de materiale, grupul social WC, pichet PSI i celelalte utiliti necesare desfurri activitii de producie. au fost realizate lucrrile de construcii montaj ale staiei de concasare-sortare; organizarea de antier, staia de concasare-sortare i depozitele de sorturi de agregate de carier au fost amplasate ntr-un sector de la baza sud-estic a dealului Nisipriei, n excavaia unei vechi cariere de nisip (amenajat, prin nivelare i reconfigurarea taluzelor). Pentru separarea sorturilor de agregate au fost instalate panouri din beton. pentru alimentarea cu enegie electric a fost realizat legtura cu linia electric de lng DJ251 (prin montarea a 7 stlpi, pe o distan de 350 m i a unui post TRAFO).
24
n scopul realizrii alimentrii cu ap tehnologic a fost executat un foraj, cu adncimea de 10 m, n zona organizrii de antier. La ora actual alimentarea din putul forat reprezinta o alternativa de rezerva intrucat alimentarea cu apa se face de la reteaua localitatii garvan. Apa captat este folosit att ca ap tehnologic, la umectarea materialului supus prelucrrii n staia de concasare-sortare i la perforarea gurilor de min, la stropirea periodic a fronturilor de carier i a cilor de acces i transport pentru mpiedicarea ridicrii prafului n atmosfer), ct i pentru grupul social. a fost realizata imprejmuirea incintei perimetrului de dezvoltare-exploatare Pana in prezent a fost extras o cantitate de cca 430.000 t, roc util, din care cca 300.000 tone de la nivelul treptei a I-a (cu berma inferioara la cota de + 30 m) si de cca 100.000 tone de la nivelul treptei a II-a (cu berma la cota + 20 m. n prezent, exploatarea rocii utile se face in doua trepte de exploatare, cu fronturi lungi (cca 85 m lungime, fiecare) si a avansat n zcmnt (pe direcia NNV SSE) pe o adncime de cca 180 m. Treapta de exploatareT1 are o inlime cuprins ntre 7 12,5 m si berma inferioara lunga de cca 100 m, iar treapta T2 are inaltimea de cca 8 m si .berma inferioara lunga de cca 80 m. Lucrrile de exploatare ce se vor executa n perioada 2010 2011 Perimetrul solicitat, avnd forma unui patrulater cu lungimea de cca 270 m, limea medie de cca 110 m, orientat pe direcia NNV SSE, acoper perimetrul carierei existente, precum i o suprafaa de cca 1000 m2, aflat n extinderea SSE a frontului actual. n cadrul noului Permis de exploatare solicitat, pentru perioada 2010 - 2011, cantitatea de rezerve preliminat a fi exploatat este de 130.000 tone roc util. Extinderea spre SSE a exploatrii este limitat de traseul aerian al liniei de curent ce alimenteaz staia de concasare i pentru a crei protecie a fost instituit un pilier de siguran cu limea de cca 25 m. Lucrrile ce urmeaz a fi efectuate vor consta, din urmtoarele categorii: Lucrri de deschidere Lucrri miniere de pregtire: Lucrri de exploatare; Lucrri de protecie a zcmntului i a lucrrilor de suprafa. Lucrrile de deschidere n cadrul Permisului temporar de exploatare solicitat (2010 2011) lucrrile de deschidere ce urmeaz a fi executate vor consta n: - lucrri de descopertare, transportul i haldarea solului vegetal i sterilului de pe suprafaa ce urmeaz a fi exploatat. Suprafaa ce urmeaz a fi descopertat pentru deschiderea rezervelor de roc util de la nivelul treptei T1 este de cca 1.000 m2. Prin lucrrile de descopertare, la o grosime a solului de cca 0,05 m va rezulta un volum de cca 50 m3 de sol vegetal.
25
Ptura de sol vegetal va fi nlturat, pe cale manual (cu lopei i hrlee), n zonele cu relief accidentat i pe cale mecanizat (prin rzuire cu lama buldozerului). Volumul de sol vegetal dislocat, va fi adunat n grmezi, va fi ncrcat cu ncrctorul frontal de tip Wolla i va fi haldat separat, in lungul limitei NNV-SSEic a perimetrului instituit, n interiorul acestuia; aici se va costrui un val de pamant (sol vegetal) cu lungimea de cca 150 m, latimea de cca 5 m, inaltimea de maxim 2 m si un unghi de taluz de cca 250, care se va inierba si eventual planta cu puieti de salcami (la baza taluzului). Solul vegetal urmeaz a fi folosit la lucrrile de refacere ecologic a carierei, la ncheierea lucrrilor de exploatare. n cadrul permiselor de exploatare precedente, volumele de sol vegetal, provenite din descopertarea suprafeei aferente rezervelor exploatate au fost ndeprtate cu ajutorul buldozerului i mpinse spre limita NNV-SSE-ic a perimetrului unde formeaz o hald temporar, cu o nlime de cca 1 1,5 m, lung de cca 50 m i cu limea de cca 5 m. Volumele de steril, reprezentate prin depozite de loess i fragmente de dolerite i amfibolite alterate din partea superficial a zcmntului (cca 100 m3) vor fi ndeprtate pe cale mecanizat cu ajutorul buldozerului. Evacuarea materilului steril se va face cu utilaje adecvate (ncrctor frontal tip Wolla), iar transportul sterilului se va face cu basculante de 24 t. Pe perioada de valabilitate a permisului de exploatare solicitat (2010 20011), ntregul volum de steril rezultat din lucrrile de descopertare a fost utilizat, la ntreinerea drumurilor de acces din perimetru precum i la amenajarea unor drumuri secundare i la rambleerea unor excavaii, gropi de pe teritoriul satului Garvn. Halda de sol vegetal Platforma destinata haldei de sol vegetal are o form dreptunghiulara cu L = 50 m, l = 30 m. Inaltimea haldei va fi hmax = 2 m, iar unghiul de taluz va fi de maxim 300; in prezent solul vegetal a fost depozitat in lungul conturului nordic al perimetrului, sub forma unui val de pamant ce urmeaza sa fie amenajat (stabilizat si inierbat). innd cont de faptul c pentru pentru materialul ce formeaz coperta de sol vegetal, nsumnd un volum de cca 50 m3, coeficientul de afnare este de cca 1,3, rezult c prin haldarea acestuia va rezulta un volum de cca 65 m3. Pe msura dezvoltrii carierei prin atacarea i a altor sectoare cu rezerve, dimensiunile haldei de sol vor fi adaptate la volumul descopertat. Pentru asigurarea unei stabiliti mai bune a haldei de sol vegetal se prevd: - asigurarea unei mai bune nfriri a haldei cu terenul de baz prin brzdarea cu buldozerul a pturii superficiale de sol vegetal; - materialul haldat va fi nivelat cu buldozerul, iar unghiul de taluz al haldei va fi de 250 maxim 300; - nlimea haldei de sol vegetal, n perioda 2010 2011, in cazul in care va trebui haldat un volum mai mare decat cel necesar construirii valului de pamant din lungul limitei nordice a perimetrului, va fi h = 1,0 m ; - asigurarea unei pante naturale de scurgere a apelor de iroire; - nierbarea temporar sau plantarea de lstri pe hald.
26
Halda de steril n perioada de activitate precedent a carierei, volumul de roci sterile reprezentat prin: rocile sterile rezultate din descopertarea zcmntului, sterilul rezultat din exploatare i cel rezultat din activitatea de prelucrare a rocii utile, a fost folosit, n ntregime, la pietruirea drumurilor de acces, amenajarea i pietruirea platformelor din incint i la rambleerea unor gropi zona satului Garvn. Prin continuarea lucrrilor de exploatare, n baza unor noi Permise de exploatare, cantitatea de roci sterile rezultate va crete. Volumele de steril care nu i vor gsi utilizarea vor fi depuse pe platforma special amenajat pentru halda de steril (1000 m2), amplasat pe o suprafa de teren aflat la cca 100 m NNV de limita incintei staiei de concasare sortare Amenajarea haldei de steril se va face conform prescripiilor tehnice C 39 din NSPM pentru exploatarea substanelor minerale din carier, prin derocare cu exploziv 93 - 1999 IV, prevederi incluse la cap. 16, art. 16.5. Halda de steril se va proiecta la un unghi de taluz de 300 i o nlime de maxim 5 m pentru ca aceasta s fie stabil. Dimensiunile haldei de steril vor fi de 20 x 50 m. Ca msuri suplimentare, pentru stabilitatea taluzului haldei de steril, se vor intreprinde urmtoarele lucrri: - se va scarifica ampriza (stratul vegetal dintre hald i sol); - se vor executa trepte de 20 30 cm (trepte de nfrire) pe suprafaa destinat haldei prin ndeprtarea solului vegetal; - se va realiza un canal deversor la piciorul haldei pentru preluarea apei de iroire de pe taluzul haldei, n cazul precipitaiilor abundente; - haldarea materialului de descopert se va realiza descendent, astfel nct s se asigure compactarea lui prin circulaia utilajelor de nivelare i a mijloacelor de transport; - se vor realiza lucrri de biodrenare prin plantarea unor arbuti repede cresctori, care s corespund cerinelor de evapotranspiraie (ex. salcmul). Lucrri miniere de pregtire Scopul sprii lucrrilor de pregtire este crearea platformelor de lucru pentru instalaiile de foraj, fr a fi nevoie de msuri speciale de ancorare a acestora, respectiv crearea unor spaii de lucru, de manevr i de circulaie pentru utilajele de ncrcat i mijloacele de transport, asigurnd n acelai timp stabilitatea taluzurilor de lucru la ocurile mecanice produse de aceste utilaje. Avnd n vedere, metoda de exploatare adoptat pn n prezent ( cu trepte drepte descendente i front lung), configuraia dealului- caracterizat de un unghi mic al pantei, precum i cantitatea de resurs minier ce urmeaz a fi extras, zcmntul va fi exploatat la nivelul a trei trepte cu nlimea de 10,0 m fiecare. In actuala faza de dezvoltare a exploatarii zacamantul este deschis in doua trepte de exploatare, iar rezerva de roca utila pregatita poate asigura toata productia preliminata. Pe durata noului permis de exploatare se va deschide si cea de-a treia treapta T3 de exploatare avand berma inferioara la +10m. Lucrri de exploatare Acestea vor consta, n principal, din:
27
a) lucrri din faza de exploatare propriu-zis a zcmntului b) ncrcarea rocii extrase cu excavatorul/ncrctorul frontal n mijloacele de transport auto i transportul acesteia la staia de concasare- sortare Pentru obinerea unei capaciti de producie de 100.000 tone/an metoda de exploatare va fi cea cu trepte descendente drepte i front lung, explozivul fiind amplasat n gurile de sond. Prin adoptarea metodei de exploatare cu front lung n cariera Dealul Nisiprie Garvn, sunt asigurate urmtoarele cerine principale: securitatea deplin a muncii; nalt eficien economic; pierderi de rezerve minime; nivel tehnic ridicat; protecia zcmntului i a obiectivelor de la suprafa, precum i protecia mediului nconjurtor. n funcie de natura rocilor dislocate, de morfologia terenului, de tehnica de lucru avut la dispoziie, precum i de elementele geometrice ale fronturilor de lucru, derocarea cu ajutorul explozivilor se va realiza printr-una din urmtoarele variante tehnologice de extracie : - varianta de extragere cu explozivi amplasai n guri de min; - varianta de extragere cu explozivi amplasai n guri de sond; Varianta tehnologic de mpucare cu guri de min se va aplica numai la executarea lucrrilor de pregtire, unde vor fi utilizate trepte mici. n faza de exploatare propriu-zis a zcmntului, mpucarea gurilor de min va fi aplicat numai la operaiile de corectare a bermelor i fronturilor de lucru, respectiv la spargerea blocurilor supragabaritice. a) Lucrri din faza de exploatare propriu-zis a cmntului Extragerea cu ajutorul explozivilor comport urmtoarele operaii: - forarea gurilor de sond/min, n care se vor amplasa ncrcturile de explozivi; - ncrcarea gurilor de sond/min cu materialul exploziv necesar, burarea lor i explodarea acestor ncrcturi; - spargerea la dimensiunile necesare a blocurilor mari rezultate din explozie, pentru a putea fi ncrcate i transportate fr dificulti; - ncrcarea materialului derocat i transportul acestuia la staia de concasare sortare, n vederea degajrii frontului de lucru; - lichidarea prin mpucare a eventualilor pinteni i praguri de dimensiuni majore aprute pe bermele de lucru, n vederea meninerii orizontalitii acestora ; -copturirea taluzului de blocurile rmase suspendate n urma mpucrii i ndeprtarea de pe berm a rmielor de material mpucat rmase n urma mpucrilor secundare i copturirii, n scopul nceperii unui nou ciclu de operaii. Exploatarea zcmntului, se va face la nivelul a trei trepte de lucru cu nimea de 10,0 m fiecare. Direcia general de atac va fi spre SSE. Dup ndeprtarea copertei de roci sterile i nivelarea terenului, vor fi create condiiile pentru realizarea unei platforme de lucru orizontale pentru utilaje, la cota de + 40 m, deasupra actualului front de exploatare, de la nivelul creia va fi atacat, descendent, treapta de exploatare T1 (avnd berma inferioar stabilit la cota de + 30 m). Concomitent cu realizarea lucrrilor de abatare de la nivelul treptei T1, se va trece la efectuarea lucrrilor de exploatare a treptei a doua (T2) de exploatare, cuprins ntre cotele de + 20 m i + 30 m (anexa 3).Tot in cadrul acestui permis (in
28
trimestrul II-2011) va fi deschisa si cea de-a treia trapta de exploatare care va avnsa spre SSV pe o adancime de cca 50 m. Rezerva geologica totala extrasa va fi de cca 130.000 t. Lucrri de foraj Pentru operaiunile de forare se va folosi o foreza hidropneumatica cu sap, prevzut cu un captator de praf i un compresor cu motor termic (consum de 30l/h) = forez tip Tamrock DHA 600S adnc. 30 m/ 89. Berma de lucru n cazul executrii lucrrilor de forare B 9m Productivitatea nregistrat a forezei este de cca 60 m/schimb (10 m pe or). Abaterea rocii utile se va face cu explozivi introdui n guri de forez, executate pe 2 rnduri, paralele cu taluzul frontului, adncimea gurilor fiind de maxim de 12,0m (inclusiv subadncirea) n cazul treptei cu hmax = 10 m. Pentru o pucare eficient i economic gurile vor fi amplasate n reea (ah), cu smbure central mic. Cantitatea de exploziv pentru o gaur de sond, pe trepte i total se va determina prin calcul i va fi menionat n monografia de pucare pentru fiecare derocare. Parametrii gurilor de sond inndu-se cont de faptul c nlimea a treptei de exploatare este de hmax = 10m i c distana relativ dintre guri va fi pentru situaia mpucrii n roci greu de dislocat (dolerite) - m = 0,8, au fost stabilii urmtorii parametrii de amplasare a gurilor de sond: - Lungimea gurii de sond lg = ht / sin + lsub - Diametrul = diametrul coroanei instalaiei = d = 100 mm = 0,100 m - Lungimea de subadncire: lsub < (12-15) d; se consider lsub = 1,5 m Rezult pentru treapta de exploatare cu ht = 10 m lg = 10 m / 0,96593 + 1,6 = 11,86 m, se adopt lg = 12 m - Unghiul de nclinare al gurii de sond = unghiul de nclinare al taluzului treptei: = 75 - Lungimea minim de burare: lb > ( 20 24 ) d < W; lb > 24 x 0,10 m = 2,4 m < 3 m se adopt lb = 2,5 m - Lungimea coloanei de exploziv linc = lg - lb pentru ht = 10 m, linc = 12 -2,5 = 9,5 m, se adopt linc = 9 m - pentru treapta cu hmax = 10 m distana ntre gurile de pe acelai rnd - a = (0,8 ... 0,9) W [m]= 3,0 m; - distana dintre rndurile de guri (b) = de cca. 2,5 m; numrul necesar de guri de forat pentru un ciclu de derocare ng = 35; numrul necesar de guri de sond din primul rnd ng1= 18; numrul necesar de guri de sond din rndul al doilea ng2 = 17; lungimea maxim a frontului de lucru, ce se va mpuca n carier la un ciclu, va fi Lfc = 55 m;
29
Elementele treptei de exploatare sunt: - nlimea maxim a treptei de exploatare ht = 10 m. - nlimea minim a semitreptei de explotare hmin = 5 m; - unghiul de nclinare al taluzului treptei n exploatare - = 750; - anticipanta - (W) = minim 3,0 m (reprezentat de cea mai scurt distan de la muchia frontului la gaura de pucare); - lungimea treptei - L = 80 - 100 m (lungimea final a treptei va fi egal cu limea perimetrului de exploatare); limea treptei (semitreptei) - l = minim 20 m; lungimea uzual a frontului va fi Lf = 45,0 55,0 m. - limea platformei de lucru: pentru primul rnd de guri (A1) = 6,0 m; pentru al doilea rnd de guri (A2) = 9,65 m; - limea bermei de sigurana pentru transport pe platforma de lucru (S) = 6,30 m; - limea bermei de lucru vatra carierei (pe care se efectueaz toate operaiile de abataj, ncrcare i transport) va fi de minim 20,0 m. - unghiul de taluz al marginii n exploatare a carierei va fi de 2230`. Frontul va avansa pe direcia NNV-SSE spre SSE, iar direcia de aruncare a pietrei va fi spre NNV. ncrcarea gurilor cu explozivi explozivul de baz va fi AM1 = azotat de amoniu + motorin (la 100 kg azotat de amoniu poros, minim 34,5 % N, se vor aduga 6 l de motorin); exploziv de iniiere ca explozivi de iniiere, vor fi utilizai ncrcturile unitare (boostere) tip FAREX, TH 400, respectiv TP 400 capse NONEL U 500 mls; element de ntrziere SL 25 mls. Explozivul Dinamita DII va fi utilizat, de regul, numai la mpucarea gurilor de min perforate la lucrrile de pregtire, la mpucarea supragabariilor, respectiv la eliminarea pintenilor i pragurilor. - mijloace de iniiere - ca mijloace de iniiere vor fi utilizate, fie capse pirotehnice i fitil Bickford (cnd transmiterea detonaiei de la caps la ncrctura exploziv se va realiza printr-o reea exterioar de fitil detonant P 12 sau P 20), fie capse electrice cu microntrziere de mare intensitate (cnd iniierea se va face individual, pentru fiecare gaur de sond sau grup de guri). Se are n vedere, de asemenea, utilizarea pe scar larg a sistemului NONEL de iniiere a ncrcturilor explozive, ca fiind cel mai sigur mijloc de iniiere n privina prevenirii exploziilor intempestive. ntre gurile de pe acelai rnd se vor folosi ntrzieri de 17 - 25 mls (se vor lega cte 2 - 3 guri pe aceai treapt de ntrziere), iar ntre rnduri ntrzierea va fi de 25 mls, dar nu va depi 50 mls. Cantitatea de exploziv pentru o gaur de sond, pe trepte i total se va determina prin calcul i va fi menionat n monografia de pucare pentru fiecare derocare.
30
Schema de amplasare a ncrcturilor explozive - de la fundul gurilor de forez se pornete cu 2,0 ml ncrctur de AM-1 (pentru gurile cu = 100 mm, 1 ml = 5,0 kg ncrctur de baz); - se introduce ncrctura de iniiere (1 booster de 200 g) cu ajutorul capsei NONEL U-500 (18 ml) care intr n orificiul din centrul booster-ului; n mod obinuit, n cazul gurilor cu adncimi mai mari (peste 10 m) se vor utiliza pentru iniiere dou boostere, unul plasat la partea inferior a coloanei de exploziv i al doilea la mijlocul acesteia; - se adaug ncrctura de baz AM -1, pn la 3,0 ml de la partea superioar a gurii; - pentru a reduce de 2-10 ori ponderea blocurilor supragabaritice i cu 1030% consumul specific de exploziv i implicit efectul seismic al exploziilor, se vor practica ncrcturi cu intervale de aer. - se bureaz gaura cu material mrunt rezultat de la perforare; - dup ncrcarea i burarea tuturor gurilor (pentru buraj se va folosi detritusul de la forare sau bile de lut btute cu buratorul), se trece la legarea elementelor de ntrziere ntre guri i rnduri. Sistemul NONEL permite realizarea de trepte de ntrziere prin interconectarea elementelor de legtur i ntrziere tip SL astfel, nct, numrul maxim de guri ce pot avea aceeai ntrziere, pe acelai rnd, s nu fie mai mare de 4. Schema de amplasare a gurilor ct i sistemul NONEL va duce la o mpucare cu trepidaii foarte reduse, sfrmare foarte bun i mprtiere foarte mic a rocii. Prin folosirea sistemului NONEL n locul fitilului detonant se diminueaz foarte mult zgomotul i unda detonant (ce afectau, de regul, vecintile unei cariere). Supragabariii, vor fi spari cu ajutorul explozivilor, cu ncrcturi fixate deasupra blocului sau cu explozivi ncartuai plasai n guri de min realizate cu perforatorul P 90. Pentru realizarea unor sorturi solicitate de material mpucat, concomitent cu necesitatea protejrii mediului (n general) i a resursei (n particular) cu un impact ct mai redus posibil, se vor adapta scheme de mpucare optimizate, la care toi parametrii de plasare ai gurilor i a ncrcturilor cu exploziv vor fi determinai dup scheme de calcul riguroase. Schemele de mpucare aplicate Scopul elaborrii schemelor de mpucare aplicabile la extracia rocilor utile din masivul situat n perimetrul de exploatare Dealul Nisiprie-Garvn, este asigurarea proteciei antiseismice a obiectivelor civile situate n zona apropiat a carierei (satul Garvn situat la cca 3 km sud-est), n condiiile meninerii efectului de derocare la un nivel, cel puin satisfctor, nct procesul de producie s nu fie ncetinit. n acest sens, cea mai important metod aplicat n carier va fi cea, care utilizeaz gruparea de explozii cu microntrziere. Aceast metod mrete randamentul mpucrilor, acionnd n sensul reducerii efectului seismic i al creterii efectului de derocare. Cea mai indicat schem de mpucare pentru cariera Dealul NisiprieGarvn, n condiiile detonrii ncrcturilor explozive amplasate pe 2 rnduri de
31
guri, este schema de mpucare cu smbure central mic, ce ofer o serie de avantaje privind efectele derocrii, dintre care se pot meniona: trepidaii reduse, respectiv o sfrmare foarte bun i mprtiere foarte mic a rocii. n funcie de condiiile concrete aprute n timpul exploatrii rezervelor de roc util, se aplic i schema de amplasare i mpucare a gurilor de min pentru corectarea taluzurilor i bermelor. n procesul de mpucare, vor fi respectate: Legea 126/1995 i toate Normele specifice de protecie a muncii pentru depozitarea, transportul i folosirea materiilor explozive, elaborate de M.M.P.S. prin Ordinul nr. 838/14.11.1997(revizuit). b) Activitatea de ncrcare i transport n frontul carierei, nainte de ncrcare, se va face o presortare a materialului mpucat dup dimensiune blocurilor i calitate. ncrcarea pietrei derocate se va face cu excavatorul tip S 1202 n autobasculante de 24 t care vor transporta, la staia de concasare prelucrare, piatra ce urmeaz a fi concasat. O parte din cantitile de roc extras vor fi transportate de ctre beneficiari, cu mijloacele auto proprii, direct de la carier. Tehnologia de prelucrare fluxul tehnologic Fluxul tehnologic este reprezentat prin: - Buncr de alimentare Band de alimentare . un concasor cu flci, C 12090 - tip Brila, capacitate 140 t/h benzi transportoare din cauciuc armat, montate pe estacade metalice fixe, pentru transportul i depozitarea final a agregatelor. ciur presortare de 8 mp siloz tampon granulator tip HAZEMAG un ciur vibrator, cu trei site pentru sortarea agregatelor, de 12 mp depozite/platform de produse finite. instalaie de alimentare i distribuie a energiei electrice, cu post propriu de transformare. Piatra derocat prin explozie din treapta de exploatare este ncrcat cu ajutorul unui ncrctor frontal tip Wolla cu capacitatea cupei de 3,4 mc sau a excavatorului de tip S-1202, n autobasculante de 24 tone, care o transport la platforma de basculare alimentare a concasorului primar, dotat cu buncr de alimentare i separator de steril. Piatra concasat ajunge prin intermediul unei benzi transportoare de 600 mm n depozitul tampon deschis nr.1, de unde prin intermediul altei benzi ajunge la a doua treapta de prelucrare, respectiv n granulator. Urmeaz prima treapt de sortare dup care, sortul mai mare de 25 mm este reciclat n primul depozit tampon. Trecerea prin sita de 4 mm este colectat de o band transportoare i depozitat pe platforma de produs finit. Dup sortare, materialul granulat nesortat este transportat n depozitul deschis, de unde este introdus n cea de-a treia treapt de prelucrare dotat cu un granulator, iar de aici transportat i apoi sortat cu ciurul vibrator cu site de 4; 8; 16 i 25 mm.
32
Granulele mai mari de 25 mm sunt recirculate n treapta a treia de prelucrare. Sorturile sus menionate sunt depozitate n depozite deschise, transportul lor fiind fcut cu ajutorul benzilor transportoare. De aici sunt ncrcate pentru livrare n auto cu ajutorul unui ncrctor frontal. Sterilul se folosete la ntreinerea drumurilor de acces, a platformelor din incinta carierei, sau se va depozita n halda de steril n vederea utilizrii ulterioare. Pierderile la prelucrare au fost determinate de specialiti i se ridic la circa 10%. Suprafaa total ocupat de staia de concasare-sortare, este, prin extensie (platforme, ci interioare de acces) de cca 25000 m2. Lucrrile de protecie a zcmntului i a lucrrilor de suprafa Msuri pentru protecia zcmntului Pentru protejarea masivului din zona adiacent perimetrului de exploatare se vor lua msuri de evitare a activrii i dezvoltrii fisurilor naturale preexistente, precum i pentru eliminarea posibilitii de apariie de noi fisuri artificiale. n acest sens se vor intreprinde urmtoarele: - se va evita suprancrcarea artificial a bermei superioare; - se vor elimina ocurile seismice date de explozivi, controlnd derocrile prin adaptarea mpucrilor cu microntrzieri i prin ecranarea masivului adiacent cu un mediu cu ingredienta acustic mai mic dect cea a mediului n care se propag undele seismice. n acest scop se va putea utiliza mpucarea de prefisurare; - se vor limita vibraiile produse de funcionarea utilajelor din carier la un nivel nepericulos pentru stabilitatea taluzurilor; - se va menine n permanen panta taluzurilor n limite normale de siguran; se va asigura unui unghi de taluz al frontului de carier n micare de maxim 750 (pentru evitarea surprilor). - se vor evita total infiltraiile de ap, prin execuia unor drenuri pe berme i vatra carierei pentru eliminarea apelor n cazul unor precipitaii abundente; va fi realizat, cu ajutorul buldozerului o pant de cca. 10o/oo a vetrei carierei pentru asigurarea scurgerii naturale a apei din precipitaii. Apa va fi preluat de un canal drenor, situat pe conturul vetrei carierei. Protecia taluzurilor i a bermelor de carier La taluzurile treptei n micare (n exploatare) se vor lua urmtoarele msuri: - se vor respecta elementele geometrice ale treptei determinate prin proiect i anume: unghiul i nlimea taluzului, limile minime ale bermelor de lucru, transport i siguran; - se vor verifica vizual i prin msurtori topografice stabilitatea taluzurilor (acest lucru se va face periodic i ori de cte ori este necesar); - se vor preciza contururile taluzelor definitive la marginea n exploatare a carierei n funcie de proprietile fizico-mecanice ale rocilor din masiv i durata de serviciu programat pentru taluzurile respective; - n cazul constatrii unor fenomene de instabilitate a taluzurilor, se vor lua msuri de stabilizare cu ancore sau cabluri pretensionate.
33
Deoarece se prevede ca lucrrile de exploatare s continue prin rennoirea Permisului de exploatare, pn la epuizarea ntregii rezerve de roc util, calculat pn la cota de +10m, taluzele marginale, de la limita NNE-ic a perimetrului (la limita perimetrului concesionat) i de la limita SSE-ic (la limita cu pilierul de siguran al liniei de curent electric) vor fi amenajate ca taluze definitive (cu un unghi de 650 al taluzului, de lung durat). Rezervele ce vor rmne imobilizate n taluzurile finale, dup extragerea rezervelor calculate n limitele perimetrului solicitat, sunt estimate la cca 91.300 t (pn la cota de +20m). Pentru protecia depozitelor de produse de carier rezultate din procesul de concasare-sortare, de eventualele contaminri cu material provenit din taluzurile vechii cariere de nisip, au fost realizate silozuri protejate fa de versanii incintei cu perei din beton prefabricat. De asemenea, pentru stabilizarea versanilor incintei de la baza dealului, n care se afl amplasat staia de concasare au fost construite si gabioane (anul 2007-2009). Protecia stabilitii haldei constituit din sol fertil (vegetal) Pentru prevenirea pierderii stabilitii i alunecrii haldei de sol, se impune adoptarea unor msuri de ordin constructiv i de ntreinere a acestui depozit de sol fertil, pe toat durata activitilor de exploatare: - pentru asigurarea unei mai bune nfriri cu terenul de baz al haldei, se va brzda cu buldozerul partea superficial de sol vegetal; - materialul haldat va fi ct mai uniform repartizat pe suprafaa de depozitare; - se va asigura o panta naturala a bermei haldei pentru scurgerea apelor de siroire; - se vor respecta cu strictee: nlimea haldei, unghiul de taluz i celelalte elemente constructive, stabilite prin proiect dup metodele de calcul ale mecanicii rocilor i n baza parametrilor fizico-mecanici determinai (n situ) sau n laborator; - halda se va compacta i nivela cu utilaje de haldare adecvate; - pentru o mai mare stabilitate halda de sol va fi nierbat i eventual plantat cu arboret cu cretere rapid. - prin lucrri specifice se vor intercepta, dirija i ndeprta apele superficiale din depresiuni, gropi sau alte acumulri de ape ce pot aprea, dup precipitaii abundente, n cadrul haldei. Dup cum s-a menionat, n aceast etap de dezvoltare a exploatrii, nu se va forma hald de steril, ntruct ntregul volum de steril rezultat din activitatea de descopertare, exploatare i preparare a rocii extrase va fi utilizat la amenajarea i ntreinerea drumurilor de acces i a platformelor precum i la amenajarea drumurilor secundare i la umplerea unor excavaii (gropi) din zona satului Garvn. 3.1.3. Utilajele folosite la exploatarea rocilor utile Utilajele si mijloacele de transport folosite la extractia diabazelor din cariera Dealul lui Tefic sunt:
34
consum carburant total buldozer excavator incarcator foreza auto basculanta Total
Nr. Utilaje 1 1 1 1 2
Consum l/h 25 22 10 40 15 112
3.1.4. Bilantul materialelor Consumurile de materii prime si materiale in activitatile desfasurate de catre S. C. AMRO INC S.R.L. in cadrul carierei de amfibolite din dealul Nisiparie sunt urmatoarele: - carburanti (motorina) = 7,0 t/luna x 10 luni = 70,0 t/an; - motorina utilizata la un ciclu de impuscare (1000 kg echiv. TNT) = = 60 litri x20 cicluri impuscare pe an= 1200 l; - ulei mineral = 0,5 t/luna = 6,0 t/an; - extras geologic (diabaz) =100.000 tone/an. 3.1.5. Capacitatea de productie Din activitatea desfasurata in Cariera Dealul Nisiparie-Garvan, judetul Tulcea, rezulta urmatoarele produse finite, in functie de comenzile primite: - roca utila bruta = 90.000 t/an - (10% pierderi extractie); - roca utila prelucrata = 85.500 t/an - (5 %pierderi preparare); Pierderile legate de procesul de exploatare - incarcare - transport al materialului derocat sunt estimate la 10 % din volumul brut de rezerva excavata, iar pierderile de prelucrare sunt de 5 %, gradul de valorificare a resursei minerale fiind de 85,5 %. Sorturile de agregate de cariera obtinute in urma procesului de exploatare si prelucrare sunt livrate beneficiarilor fara a se folosi ambalaje, transportul realizandu-se cu autovehiculele de transport ale acestora. 3.1.6. Programul de lucru Programul de lucru pentru cariera este de 8 10 ore/zi, 5 zile/saptamana, maxim 250 zile pe an, 10 luni/an. 3.1.7. Forta de munca Unitatea are un numar mediu anual de 14 angajati (sef cariera, sef statie prelucrare, administrator, mecanici utilaje, soferi, muncitori). Lucrarile de impuscare sunt realizate de catre o societate autorizata, pe baza de contract. 3.2. SURSE POTENTIALE DE POLUARE A SOLULUI In faza de amenajare a drumului de acces si in cea de dupa demararea lucrarilor de exploatare, solul si subsolul au fost afectate prin: - degradarea solului prin indepartarea paturii superficiale a terenului (desolificare), din cauza lucrarilor de descopertare (pe perioada de valabilitate a
35
permiselor de exploatare), sursa principala de degradare a solului a constituit-o activitatea de razuire si indepartare a stratului de sol vegetal de pe o suprafata totala de cca 25.000 m2, in vederea realizarii lucrarilor miniere de deschidere, pregatire si exploatare a zacamntului). Alte surse posibile de degradare ale solului sunt reprezentate de: - pulberi sedimentabile generate, in principal, in procesul de extractie si care ar putea contamina anumite suprafete din apropiere; insa cantitatea de pulberi sedimentabile rezultate din procesul tehnologic de extractie a rocii utile este scazuta, iar aria de raspndire a acestora acopera exclusiv incinta carierei. - poluarea accidentala a solului cu uleiuri, combustibili si alte fluide, provenite de la instalatiile si utilajele in functiune din zona carierei sau la alimentarea cu carburanti a utilajelor. Deseurile menajere reprezinta o alta sursa de poluare a solului si subsolului, daca nu vor fi colectate in recipienti adecvati si depozitate in locurile special amenajate. Lucrarile si dotarile pentru protectia solului si a subsolului. Pentru reducerea sau diminuarea impactului produs asupra solului si subsolului, prin demararea activitatii de exploatare, vor fi prevazute urmatoarele masuri: - in cazul lucrarilor de descopertare necesare carierei, patura superficiala de sol va fi extrasa si depozitata separat (in halda de sol vegetal), urmnd ca la refacerea ecologica a carierei (dupa epuizarea intregii rezerve de roca uitla) sa fie repusa pe bermele treptelor. Operatiile de conservare (facute in scopul prevenirii fenomenelor de depreciere, impurificare, imprastiere si alterare a solului vegetal), vor consta intr-o serie de amenajari cum ar fi: compactarea si nivelarea materialului descopertat depus, urmata imediat de crearea de pante de scurgere si drenuri. Pentru o mai mare stabilitate, halda de sol va fi inierbata si plantata, temporar, cu lastaris. - drumurile care vor fi amenajate vor fi prevazute cu santuri de scurgere, ale caror taluzuri vor fi inierbate impotriva eroziunii. - depozitul de carburanti a fost amplasat suprateran, pe suport metalic, pe o platforma betonata prevazuta cu cuva de retentie, pentru prevenirea eventualelor scurgeri de combustibil in cazul unor poluari accidentale. - solul impregnat accidental cu hidrocarburi va fi recuperat, depozitat in conteinere metalice si va fi transportat la halda de gunoi a localitatii Jijila Pentru protejarea masivului din zona adiacenta perimetrului de exploatare se vor lua masuri de evitare a activarii si dezvoltarii fisurilor naturale preexistente. In acest sens : - se va evita supraincarcarea artificiala a bermelor superioare; - se vor elimina socurile seismice date de exploziv, controlnd derocarile prin adaptarea impuscarilor si prin ecranarea masivului adiacent cu un mediu cu ingredienta acustica mai mica dect cea a mediului in care se propaga undele seismice. In acest scop se va utiliza impuscarea de prefisurare; - se vor limita vibratiile produse de functionarea utilajelor din cariera la un nivel nepericulos pentru stabilitatea taluzurilor; - se va mentine in permanenta panta taluzurilor in limite normale de siguranta.
36
In cadrul organizarii de santier, conteinerele cu deseuri reciclabile si nereciclabile vor fi amplasate pe o platforma betonata. Resturile menajere sau reziduurile de orice natura, care nu pot fi recuperate si valorificate (prin REMAT),se vor transporta, pe masura acumularii lor, in containere, la groapa de gunoi a localitatii Isaccea. Dimensiunile altor lucrari de amenajare ale organizarii de santier, etc vor fi limitate la strictul necesar atingerii obiectivului. 4. DEPOZITAREA DESEURILOR In urma activitatii desfasurate de S. C. AMRO INC S.R.L., in cadrul carierei din dealul Nisiparie, judetul Tulcea, deseurile rezultate sunt reprezentate prin: - deseuri menajere; - deseuri din activitatea productiva (exploatare prelucrare); -deseuri din activitati conexe (social - administrative, aprovizionare, intretinere reparatii etc.). In conformitate cu H.G.R. nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase, avem: - deseuri menajere: cod 20.03.01 deseuri amestecate; - deseuri tehnologice: - cod 01.03.01 - sol vegetal ca steril; - deseuri rezultate din activitati conexe: - cod 13.02.00 uleiuri uzate de motor, de transmisie si de degresare; - cod 16.01.03 anvelope uzate; - cod 16.06.00 acumulatori auto. Deseurile menajere vor fi colectate si depozitate intr-o pubela, cu capacitatea de o,5 mc, urmand sa fie preluate si transportate in vederea depozitarii finale. Eliminarea deseurilor de pe amplasament se face saptamanal sau ori de cate ori este necesar, conform contractului de prestari servicii. Volumul deseurilor menajere se poate stabili luand in considerare numarul de angajati (18) si cantitatea de deseuri produsa de un om/zi, cca. 0,5 Kg; 14 angajati x 0,5 Kg/zi x 250 zile = zile = 1750,0 Kg/an 2 t/an. Deseurile menajere, precum si deseurile din ambalaje, se recomanda a se colecta selectiv (carton - hartie, plastic etc.), depozitandu-se temporar, cu respectarea normelor de protectie a sanatatii populatiei si a mediului inconjurator, in vederea predarii catre agentii economici specializati, autorizati pentru valorificarea acestora.
37
Depozitarea selectiva a deseurilor
Deseurile care nu se pot valorifica se depoziteaza in containere, de unde sunt transportate la depozitul de deseuri al comunei Jijila. Deseuri tehnologice - rezultate din activitatea productiva - sunt reprezentate prin solul vegetal, grohotisul de panta si rocile alterate rezultate din indepartarea copertei si care apar pe toata suprafata zacamantului de amfibolite. Acestea vor fi folosite la amenajarea si intretinerea drumurilor de acces in cariera, precum si la acoperirea bermelor si reabilitarea ecologica a zonei exploatate. Deseuri rezultate din activitati conexe, pe amplasamentul carierei pot sa apara numai accidental si in cantitati nesemnificative. Uleiul uzat, rezultat de la functionarea utilajelor si mijloacelor de transport, in cantitate de 0,5 t/an, este colectat in butoaie metalice de 220 l si depozitat intr-un spatiu amenajat corespunzator, pana la valorificare. Schimbul de ulei si toate reparatiile mijloacelor de transport se pot executa numai dupa ce au fost luate toate masurile privind poluarile accidentale cu astfel de substante. Anvelopele uzate, in cantitate de 4 bucati/an, vor fi depozitate in incinta magaziei de materiale. Bateriile uzate (cca. 4 buc./an) vor fi depozitate in incinta magaziei de materiale, pana la valorificarea lor (la schimb) prin unitatile de profil din zona.
38
Tipurile de deseuri, cantitatile medii anuale, modul de colectare si depozitare si modul de valorificare : 1. Deseuri nepericuloase
nr. crt Cod deseu, conf. H.G. 856/2002 20 1 03 01 16 2 01.03 01.03.01 3 Denumire deseuri Deseuri menajere Anvelope uzate sol vegetal, Instalatia/ sectia Intregul obiectiv Incinta carierei Perim. exploatare Cantit. Starea fizica solida solida solida Depozitare
2,2 t/an 4 buc/an 50 mc/an
Container metalic Spatiu amenajat Halda steril
2. Deseuri periculoase
nr. crt. N Cod deseu, conf. H.G. 856/2002 113 02 04 216 06 01 Denumire deseuri Ulei uzat Acumulatori auto Instalatia/ sectia Incinta carierei Incinta carierei Cantit. Starea fizica lichida solida Depozitare
0,5 t/an 4 buc/an
Butoaie metalice spatiu amenajat Magazie materiale spatiu amenajat
3. Deseuri comercializate (tipuri, cantitati, destinatia)

nr. crt N Cod deseu, conf. H.G. 856/2002 2 16 01 03 3 13 02 04 Denumire deseuri Anvelope uzate Ulei uzat Instalatia sectia Incinta carierei Incinta carierei Incinta carierei Cantit. Starea fizica solida lichida Destinatia
4 buc/an 0,5 t/an
Eliminate printr-o firma autorizata Eliminate printr-o firma autorizata Eliminate printr-o firma autorizata
16 06 01
Acumulat ori auto
4buc/an
solida
4. Depozitarea definitiva a deseurilor

r. crt N Cod deseu, conf. H.G. 856/2002 1 03.01 20 2 01.03.01 Denumi re deseuri Deseuri menajere Sol vegetal Instalatia/ sectia Intregul obiectiv Perimetrul de exploatare Cantit. Starea fizica solida solida Destinatia
2,2 t/an 50 mc/an
Depozitul final Jijila Refacerea ecologica terenului
In afara acestor cantitati mici de deseuri (menajere si cele rezultate din activitatea productiva), pe suprafata obiectivului analizat nu se produc si nici nu se vor depozita alte tipuri de deseuri. Evidenta gestiunii deseurilor se va realiza in conformitate cu cerintele Hotararii de Guvern nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase. Vor fi tinute evidente cu cantitatile valorificate in conformitate cu prevederile: - H.G. 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate;
39
- HG nr. 1057/2001 anvelope uzate - colectate in spatii special amenajate si predate unitatilor specializate si valorificare prin reciclare; - HG nr. 1132/2008, hotarare privind regimul bateriilor si acumulatorilor si al deseurilor de baterii si acumulatori. Pentru prevenirea si reducerea cantitatilor de deseuri inerte, toxice si periculoase in perioada de exploatare a amfibolitelor din cariera Dealul NisiparieGarvan vor fi luate o serie de masuri, precum: - intretinerea utilajelor si mijloacelor de transport in stare buna de functionare, avand reviziile tehnice si schimburile de ulei efectuate in ateliere specializate; - colectarea selectiva a deseurilor menajere si a deseurilor de ambalaje, in vederea valorificarii (carton, hartie, plastic, metal); - reducerea aportului de poluanti in sol, proveniti din depozitarea direct pe sol a unor deseuri; - valorificarea tuturor tipurilor de deseuri; - amenajarea zonelor de depozitare a tuturor deseurilor rezultate din activitatea de productie (menajere si industriale). 5. CONDESATORI/TRANSFORMATORI ELECTRICI Alimentarea cu energie electrica a carierei de amfibolite din dealul Nisiparie, judetul Tulcea se realizeaza de la reteaua electrica din apropiere. 6. SECURITATEA ZONEI Cariera de amfibolite din dealul Nisiparie, este asigurata corespunzator, prin serviciul de paza, impotriva actelor de efractie si vandalism, care ar putea genera poluari accidentale. Cariera este supravegheata permanent, pentru a nu patrunde nici o persoana fizica, evitandu-se astfel producerea unor accidente. Pe laturile vestica si sudica perimetrul este delimitat printr-un gard de sarma, iar cariera estr bordata pe latura NNE-ica de un val de pamant care activeaza si ca halda de sol vegetal. Nu au fost semnalate, in general, aspecte care ar putea periclita siguranta in exploatare a obiectivului si/sau sanatatea angajatilor, in conditiile respectarii NTS si a instructiunilor tehnice legate de functionarea utilajelor.
gardul care delimiteaza perimetrul pe latura vestica 40
7. MASURI DE PAZA IMPOTRIVA INCENDIILOR Activitatea de prevenire si stingere a incendiilor in cadrul carierei Dealu Nisiparie-Garvan, judetul Tulcea, care apartine S.C. AMRO INC S.R.L., este organizata in conformitate cu Legea nr. 212/1997 si Ordinul nr.138/2001 Ordin al Ministerului de Interne pentru aprobarea Dispozitiilor Generale privind organizarea activitatii de aparare impotriva incendiilor. Activitatea de prevenire si stingere a incendiilor va fi organizata pe principiul autoapararii. In acest scop, se presupune valorificarea eficienta a potentialului uman, tehnic si material, in asa fel incat fiecare angajat trebuie sa cunoasca materialele de stingere a incendiilor de la locul de munca si modul de utilizare a acestora. Tinand cont de tehnologia de lucru si de dotarile punctului de lucru, se prevede posibilitatea producerii unor incendii datorate: - nerespectarii normelor de aparare contra incendiilor (recipienti sparti, scurgeri de combustibili lichizi); - nerespectarii indicatiilor cu privire la utilizarea flacarii deschise; - provocarii intentionate a incendiilor; - altor cauze: scurt circuite, depozitare si manevrare necorespunzatoare ale combustibililor lichizi. Principalele cerinte ce trebuie asigurate prin proiectare, executie si exploatare sunt urmatoarele: - protectia persoanelor, autovehiculelor si a echipelor de interventie, in caz de incendiu, limitand pierderile de vieti omenesti si bunuri materiale; - impiedicarea extinderii incendiilor la obiectivele invecinate; - prevenirea avariilor la constructiile invecinate, datorate incendiilor sau exploziilor. La cariera de amfibolite din dealul NIsiparie, judetul Tulcea, pentru prevenirea aparitei sau extinderii unor incendii, se prevad urmatoarele masuri: - remedierea scurgerilor de carburanti de la utilajele care functioneaza pe baza combustibililor lichizi; - depozitarea combustibililor lichizi in recipienti metalici, manipularea cu atentie a acestora si interzicerea folosirii flacarii deschise si a fumatului in timpul executarii acestor operatiuni; - dotarea utilajelor cu stingatoare manuale cu praf si spuma carbonica; - verificarea periodica a instalatiilor electrice; - intreg personalul, odata cu instruirea pe linie de protectie a muncii, va fi instruit si cu privire la prevenirea si stingerea incendiilor. Unitatea este dotata cu pichet P.S.I. echipat cu toate dotarile specifice: lopeti, cazmale, galeti, lada de nisip si stingatoare cu spuma carbonica. Autovehiculelor si utilajelor care nu poseda materiale P.S.I. nu li se va permite accesul pe amplasament. In caz de incendiu, sunt stabilite caile de evacuare a personalului si a materialelor, precum si modul de interventie rapida cu mijloacele din dotare. Instructiunile de prevenire a incendiilor vor fi afisate, la loc vizibil, la intrarea in punctul de lucu (perimetrul de exploatare, statia de sortare) si la locurile de munca.
41
8. PROTECTIA MUNCII SI IGIENA LOCULUI DE MUNCA Activitatea desfasurata de S.C. AMRO INC S.R.L. este reglementata si din punct de vedere al protectiei muncii. Masurile de securitate si sanatate in munca la cariera de amfibolite din dealul Nisiparie au fost stabilite avand la baza: - Legea nr. 319 din 14 iulie 2006 a securitatii si sanatatii in munca; - Normele metodologice de aplicare a legii 319, aprobate prin H.G. nr. 1425 /2006; - HG 493/2006 privind cerine minime de securitate i sntate referitoare la expunerea lucrtorilor la riscurile generate de zgomot; - HG 971/2006 privind cerinele minime pentru semnalizarea de securitate i/sau sntate la locul de munc; - HG 1048/2006 privind cerinele minime de securitate i sntate pentru utilizarea de ctre lucrtori a echipamentelor individuale de protecie la locul de munc; - HG 1091/2006 privind cerinele minime de securitate i sntate pentru locul de munc; - HG 1218/2006 privind cerinele minime de securitate i sntate pentru asigurarea proteciei lucrtorilor mpotriva riscurilor legate de expunerea la ageni chimici n munc; - HG 1146/2006 privind cerinele minime de securitate i sntate pentru utilizarea n munc de ctre lucrtori a echipamentelor de munc; - HG 1876/2005 privind cerinele minime de securitate i sntate referitoare la expunerea lucrtorilor la riscuri generate de vibraii; - HG nr. 580/2000 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 99 / 2000 privind masurile ce pot fi aplicate in perioadele cu temperaturi extreme pentru protectia persoanelor incadrate in munca; - Instructiuni de lucru din cartile tehnice ale utilajelor care se vor folosi in procesul de productie; - Alte acte normative in domeniul securitatii si sanatatii in munca. In conformitate cu prevederile Legii nr. 319 din 14 iulie 2006 a securitatii si sanatatii in munca, unitatea a stabilit programul de prevenire si protectie, incluzand masurile tehnice, organizatorice, igienico-sanitare si de alta natura pentru controlul riscurilor de accidentare si imbolnaviri profesionale, precum: - elaborarea instructiunilor de securitate si sanatate in munca pentru fiecare activitate desfasurata; - elaborarea procedurilor specifice de lucru; - asigurarea supravegherii medicale a personalului muncitor; - prevenirea accidentelor de munca; - asigurarea de materiale igienico-sanitare, echipamente de protectie si de lucru. Pentru eliminarea sau reducerea la minimum posibil a riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala, prin activitatea de asigurare a securitatii si sanatatii in munca s-au stabilit factorii de risc ce pot sa apara in procesul de munca, precum si principalele masuri de combatere a acestora.
42
De asemenea, s-a stabilit instruirea personalului muncitor implicat in activitatea de demontare si dezmembrare a utilajelor si instalatiilor din incinta unitatii, cu privire la Normele generale de securitate si sanatate in munca si normele specifice de securitate pentru lucru la inaltime, lucru cu substante periculoase (explozive, toxice, inflamabile), lucru cu sarcini, lucru cu mijloace de transport etc. Personalul muncitor este dotat cu echipament individual de lucru si protectie specific locului de munca, fiind asigurate si materialele igienico - sanitare comune si individuale. Pentru echipare si dezechipare, unitatea are in dotare vestiare si grupuri sanitare care deservesc toate halele de productie. In concluzie, unitatea asigura conditiile de securitate si sanatate in munca, astfel incat desfasurarea activitatilor nu determina afectarea starii de sanatate a personalului angajat. 9. EVACUAREA APELOR UZATE Prin activitatea pe care o desfasoara S.C. AMRO INC S.R.L. in cadrul carierei de amfibolite din dealul Nisiparie, judetul Tulcea, nu este afectata calitatea apei din zona (subterana si de suprafata). Sursele de poluare a apelor in faza de executie sunt reprezentate de: - scurgeri accidentale de carburanti si lubrifianti de la utilajele si mijloacele de transport; - abandonarea deseurilor menajere, ambalaje de plastic, anvelope uzate; - defectiuni tehnice ale utilajelor sau mijloacelor de transport. - apele pluviale care spala platformele din incinta carierei si a statiei de prelucrare, care pot fi impurificate cu posibili poluanti reprezentati prin materii in suspensie si produse petroliere. Pentru apele subterane, sursele potentiale de poluare sunt reprezentate de eventualele scurgeri de carburanti de la utilajele din frontul carierei, de la mijloacele de transport, precum si de la utilajele din incinta statiei de concasare, care ar putea influenta, la randul lor, calitatea apelor freatice. Poluarea datorata organizarii de santier se refera la evacuarea apelor menajere si a deseurilor, la scurgerile-scaparile accidentale de combustibili si uleiuri. Dupa realizarea fosei ecologice,canalizarea apelor menajere se va face prin evi P.V.C. spre un decantor, apoi spre o fosa ecologica. Volumul fosei ecologice va fi de aproximativ 15,0 m3. Tehnologiile de executie propriu - zise Miscarile de terasamente prevazute in etapa de derocare a rocilor utile au in vedere excavarea si depozitarea unor cantitati de steril si util. Aceste depozite pot fi antrenate de apa meteorica. Ca urmare a precipitatiilor, taluzele sunt spalate de scurgerile de suprafata, care antreneaza mase de roci utile si de steril. Principalii poluanti care afecteaza calitatea apei pot proveni de la activitatea de exploatare a zacamantului, prin eventualele pierderi de carburanti si lubrifianti de la utilajele de exploatare si de la cele de transport, sau in timpul operatiunilor de intretinere a utilajelor si mijloacelor auto.
43
Utilajele de excavare si de transport Modul de lucru, vechimea utilajelor si starea lor tehnica sunt elemente care pot provoca, in timpul executiei, poluari ale apelor. Principalii poluanti sunt motorina si uleiurile arse. Acestea pot ajunge sa afecteze calitatea apei, prin: - descarcarea si spalarea utilajelor sau a autovehiculelor pe suprafete neamenajate, direct pe sol; - repararea utilajelor, efectuarea schimburilor de ulei in spatii neamenajate; - remobilizarea unor surse subterane, antropogene, de poluare a apei, prin lucrarile de excavatii; - stocarea motorinei sau a uleiurilor arse in depozite sau recipienti necorespunzatori, fara rezistenta la socuri mecanice si termice. Activitatea umana Activitatea salariatilor din santier este, la randul ei, generatoare de poluanti cu impact asupra apelor, prin: producerea de deseuri menajere care, depozitate in locuri necorespunzatoare, pot fi antrenate de ape sau pot produce levigat care sa afecteze apa subterana; - evacuarile fecaloid menajere, aferente organizarilor de santier, pot afecta calitatea apelor, daca grupurile sanitare sunt improvizate. Poluarea datorata organizarii de santier se refera la evacuarea apelor menajere si a deseurilor, la scurgerile-scaparile accidentale de combustibili si uleiuri. 1. Alimentarea cu apa potabila Cariera de amfibolite din dealul Nisiparie, judetul Tulcea nu este dotata cu retea de alimentare cu apa potabila. Pentru personalul din exploatare, necesarul de ap potabil este asigurat prin ap mineral mbuteliat. Alimentarea cu apa in scop igienic - sanitar se realizeaza prin intermediul unui rezervor metalic, cu capacitatea de 3,0 mc, montat pe container, termoizolat. Necesarul de apa pentru uz igienico sanitar, pentru cele 14 persoane angajate pentru desfasurarea activitatii (consum specific de 15 l/om.zi 250 zile/an functionare), este de 52,5 mc/an. 2. Alimentarea cu apa industriala Alimentarea cu apa industriala a carierei se realizeaza de la reteaua localitatii Garvan Apa va fi folosita in scopuri tehnologice, in cantitati mici, in procesul de concasare sortare, pentru reducerea emisiilor de praf. 3. Evacuarea apelor uzate menajere In prima etapa de activitate a carierei, pentru cei 14 angajati permanenti, a fost realizat un WC cu fosa septica, urmand ca pe masura dezvoltarii exploatarii, sa se construiasca un grup social cu fosa septica, ecologica. In aceasta etapa, evacuarea apelor menajere se va face prin tevi din P.V.C. spre o fosa, amplasata la cca. 10,0 m fata de cladirea administativa.
44
4. Evacuarea apelor uzate tehnologice Apa uzata, rezultata dupa umectarea rocii (inainte si in timpul proceselor de concasare-sortare), este sub forma de slam, ce contine atat particule de roca, cu dimensiuni milimetrice, cat si particule fine in suspensie. Pentru a impiedica infiltrarea acestor ape si eventualul impact negativ asupra apelor freatice sau de suprafata, apa uzata va fi captata intr-un canal drenor, realizat in jurul platformelor pe care este depus materialul sortat. Acesta va debusa intr-un bazin decantor, unde va avea loc decantarea detritusului antrenat. Apa din decantor va fi folosita la stropirea drumurilor si bermelor de lucru, pentru impiedicarea ridicarii prafului in urma circulatiei utilajelor de transport (mai ales pe timpul verii). In acest caz, nu se justifica realizarea de statii si instalatii de epurare sau preepurare a apelor uzate, deoarece in procesul tehnologic nu rezulta volume mari de ape uzate care sa fie evacuate in emisar. 5. Evacuarea apelor pluviale In faza de deschidere si exploatare a rocii utile, calitatea apelor de suprafata si subterane poate fi influentata in mica masura si se refera la antrenarea materialului fin dislocat si scurgerea pe panta a acestuia, in rigolele de scurgere amplasate de-a lungul drumurilor si de aici in emisar. Scurgerea apelor provenite din precipitatii va fi asigurata prin intermediul santurilor trapezoidale, cu sectiunea de 0,48 mp (1,20 m x 1,0 m x 0,40 m). Masurile care se impun pentru protectia calitatii apelor costau in urmatoarele: - resturile menajere sau reziduurile de orice natura se vor transporta, pe masura acumularii lor, in containere, la rampa de gunoi a localitatii, evitandu-se contactul cu nivelul freatic sau cu apele de suprafata; - in cadrul amplasamentului punctului de lucru, a fost amenajat, cu caracter provizoriu, un spatiu corespunzator pentru colectarea diferitelor tipuri de deseuri, departe de sursele de apa; - pentru a se evita baltirea si apoi infiltrarea apelor din precipitatii in subsol, ape posibil poluate cu diferite substante, sunt prevazute a se executa drenuri la baza pilierilor de siguranta si/sau haldelor de sol vegetal si de steril si in lungul drumurilor de acces, pentru colectarea acestora si evitarea oricarei poluari; - se va urmari in permanenta pastrarea calitatii apelor de suprafata si a celor subterane, evitandu-se contaminarea acestora cu carburantii si lubrifiantii proveniti in mod accidental de la utilajele si mijloacele de transport existente pe amplasamentul punctului de lucru. 10. EMISII ATMOSFERICE Activitatile desfasurate in cadrul carierei de amfibolite din dealul Nisiparie, judetul Tulcea, care se constituie in surse de impurificare a atmosferei, sunt: - functionarea utilajelor si mijloacelor de transport : poluantii emisi sunt cei specifici gazelor de esapament de la motoarele Diesel; - extragerea propriu-zisa a diabazelor: emisii de particule si pulberi in suspensie;
45
- detonarea incarcaturilor explozive; - functionarea statiei de concasare sortare: emisii de particule si pulberi in suspensie; - manevrarea carburantilor (motorina) in cadrul depozitului de carburanti: emisii de compusi organici volatili (COV). Sursele de emisie sunt surse deschise situate la sol (drumul din perimetrul de exploatare) sau in apropierea solului. 1. Functionarea utilajelor si mijloacelor de transport Emisiile provenite de la traficul intern sunt cele datorate manevrelor de oprire si pornire, precum si deplasarii mijloacelor de transport in incinta amplasamentului. Emisiile in atmosfera, provenite din traficul intern, au urmatoarele caracteristici: - sunt surse nedirijate; - ansamblul surselor liniare formeaza o sursa de suprafata. Datorita faptului ca aceste surse nu sunt dirijate, valorile estimate ale emisiilor de poluanti nu pot fi evaluate in raport cu limitele maxime admise de Ord. 462/1993. Activitatea de functionare a diferitelor utilaje necesare aprovizionarii cu agregate minerale a statiei de concasare sortare mobila si cu alte materiale auxiliare necasare, poate modifica pe un areal restrans calitatea aerului, prin emisia de gaze si praf rezultate. In procesele de extractie, incarcare - manipulare si transportul produselor sortate, sunt utilizate urmatoarele utilaje si mijloace de transport: 1 incarcator frontal, 1 excavator, instalatia de foraj, 2 autobasculante de 24 t Analiza gazelor de ardere, rezultate in urma exploatarii normale a autovehiculelor si utilajelor, releva prezenta urmatoarelor noxe si concentratii, raportate la cantitatea de combustibil utilizata: - CO = 2,1 %; - NOx (NO2) = 2,7 %; - SOx (SO2) = 0,78 %; - Hidrocarburi nearse = 1,3 %; - Aldehide = 0,08 %. Cantitatea de motorina necesara procesului de productie este estimata la 7t/luna, respectiv 70,0 t/an (10 luni lucratoare) Cantitatile de noxe raspandite in - CO 105,0 - NOx 135,0 - SOx 39,0 - Hidrocarburi nearse - Aldehide 4,0 atmosfera, in acest caz, vor fi: Kg/luna 1050,0 Kg/an; Kg/luna 1350,0 Kg/an; Kg/luna 390,0 Kg/an; 65,0 Kg/luna 650,0 Kg/an: Kg/luna 40,0 Kg/an.
Cantitatile rezultate nu sunt importante, iar in zonele unde apar acestea (incinta carierei si drumul de exploatare), nu se pot atinge concentratii mari, nocive pentru factorii de mediu.
46
Deoarece sursele sunt nedirijate, acestea nu pot fi evaluate in raport cu prevederile Ordinului 462/1993, care se refera la surse dirijate. Debitele masice de poluanti prezentate mai sus se emit in incinta amplasamentului si pe drumurile publice. Volumul de emisii NOx si CO fiind cel mentionat, numai in zona de lucru se poate vorbi de o afectare a calitatii aerului, dar aceasta este cea obisnuita unei activitati de productie. Activitatea desfasurandu-se la distanta mare, aproximativ 3 km, fata de cele mai apropiate locuinte din zona (sat Garvan), gazele evacuate nu afecteaza starea de sanatate a populatiei. Pe langa poluantii rezultati din arderea motorinei, deplasarea utilajelor in perimetrul de exploatare si transportul materialului derocat pana la statia de prelucrare, conduc la ridicarea prafului, in special in perioada de vara. Transportul auto al produselor de cariera catre beneficiari, prin circulatia pe caile de acces publice, conduce la emisii de particule, prin antrenarea lor de pe drumurile neintretinute. Luand in considerare urmatoarele elemente: - drumul de pamant amenajat prin balastare - distanta parcursa = 1 km; - factorul de emisie (in conformitate cu metodologia AP 42) = 4,500 kg/km; - cantitatea totala de emisii anuale = 450,0 kg, rezulta ca emisiile de praf in atmosfera sunt neglijabile din punct de vedere cantitativ. Ele nu contin compusi toxici. Pentru reducerea acestor emisii, se recomanda stropirea periodica cu apa a drumurilor de acces in interiorul perimetrului de exploatare, precum si a celor de transport a produselor de cariera la beneficiari, in perioadele secetoase. 2. Activitatea productiva propriu-zisa de extragere si sortare a amfibolitelor Pulberile in suspensie, generate pe parcursul derularii lucrarilor de exploatare a zacamantului de amfibolite, sunt raspandite atat in incinta carierei, cat si in zonele adiacente. Principalele procese tehnologice, in care pot aparea emisiile de pulberi, sunt urmatoarele : - perforarea si forarea gaurilor pentru impuscarea in frontul carierei; - impuscarea frontului de lucru (atunci cand se recurge la acest lucru); - copturirea fronturilor de exploatare (a taluzurilor treptelor); - incarcarea materialului derocat in mijloacele de transport; - transportul si descarcarea materialului derocat la statia de prelucrare. Pierderile rezultate in urma procesului de exploatare sunt estimate la cca 10000 mc/an, o mica parte fiind reprezentata de pulberile fine care sunt antrenate de vant si depuse in zona adiacenta carierei. Pulberile rezultate in urma perforarii gaurilor pentru impuscare si manipularii materialului derocat (incarcare - descarcare) au o mobilitate mai mare, insa cantitativ sunt mai reduse. Aceste pulberi sunt emisii necontrolate care se produc direct in atmosfera, strict local si pot fi reduse, prin utilizarea dispozitivelor pentru aspiratia
47
pulberilor. O cantitate mica din aceste pulberi poate fi retinuta de vegetatia din zona carierei. Perforarea si derocarea rocilor Pulberile rezultate in urma perforarii gaurilor pentru impuscare si manipularii materialului derocat (incarcare - descarcare) au o mobilitate mai mare, insa cantitativ sunt mai reduse. Dupa executarea operatiunilor de impuscare, precum si in timpul celor de incarcare a materialului derocat in mijloacele de transport, se impune stropirea cu apa a fronturilor de lucru din cariera. In ceea ce priveste emisiile rezultate in urma derocarilor cu explozibili plasati in gauri de foreza, acestea vor prezenta cresteri numai in momentele cand se vor executa detonarile, adica de doua ori pe luna. Se recomanda stropirea cu apa a fronturilor de lucru din cariera, in special dupa operatiunile de impuscare, precum si in timpul celor de copturire si incarcare in mijloacele de transport. Activitatea desfasurandu-se la distanta mare, aproximativ 2 Km, fata de locuintele din zona, gazele evacuate nu afecteaza starea de sanatate a populatiei. Asigurarea functionarii motoarelor vehiculelor la parametri normali, exploatarea rationala a acestora (evitarea exceselor de viteza si incarcatura) si respectarea metodologiei de exploatare, vor conduce la mentinerea nivelului gazelor de esapament sub limitele admise. Statia de sortare concasare, privita ca instalatie separata, situata in sectorul nordic al Organizarii de santier, se constituie in principala sursa de poluare a atmosferei cu pulberi. La statia de sortare concasare, emisiile de poluati (pulberi) evacuate in atmosfera se regasesc in toate operatiile fluxului de sortare (descarcarea materialului, alimentarea buncarului, concasarea materialului, sortarea propriuzisa, depozitarea sorturilor rezultate). Sursa de emisie a pulberilor in suspensie poate fi considerata sursa fixa, cu o cantitate de 2,25 kg pulberi la 1 tona de produs finit rezultat (250 t/h x 2,25 kg/h = 562,5 kg/h = 156,23 g/s). La emisiile de poluanti sub forma de pulberi, cantitatea de poluant nu trebuie sa depaseasca 50 mg/mc, pentru debite masice mai mari de 0,5 kg/h, conform Ordinului MAPPM nr. 462/1993. Instalatiile statiei de sortare concasare in sistem uscat vor fi prevazute cu mijloace ecologice de retinere a prafului. Ciururile si benzile transportoare vor fi dotate cu ecrane protectoare si cu pulverizatoare de apa, pentru umezirea rocilor sortate. De asemenea, se vor lua masuri de imprejmuire cu panouri a sectoarelor de depozitare a sorturilor, inaintea expeditiei, in vederea reducerii dispersiei prafului in atmosfera, prin antrenarea lui de catre curentii de aer. 3. Manevrarea carburantilor (motorina) in cadrul depozitului de carburanti Pentru alimentarea utilajelor si mijloacelor de transport din dotare, s-a amenajat un spatiu de depozitare carburanti, care este amplasat in zona organizarii de santier.
48
Depozitul de carburanti este format din un rezervor de motorin (capacitate 20.000 litri) suprateran, amplasat pe suport metalic prevzut cu cuv de retenie (platform de 25 m2); Alimentarea cu combustibil a utilajelor se face pe platforma de alimentare. Aprovizionarea cu motorina si uleiuri se va face periodic, intr-o cantitate suficienta pentru ca activitatea sa se poata desfasura la parametrii Poluantii caracteristici acestor surse sunt compusii volatili (COV) si anume hidrocarburile. Avand in vedere ca sursele aferente Depozitului de motorina sunt surse necontrolate, adica aerul impurificat nu este prelucrat si evacuat printr-un sistem de exhaustare, in cazul acestora nu se pot aplica prevederile Ordinului 462/1993, referitor la limitarea preventiva a emisiilor de poluanti in atmosfera. 4. Detonarea incarcaturilor explozive In ceea ce priveste emisiile rezultate in urma derocarilor cu explozibili plasati in gauri de foreza, acestea vor prezenta cresteri numai in momentele cand se vor executa detonarile, adica de doua ori pe luna. Cantitatea de explozibili utilizata la detonare este de 1.000 Kg echivalent TNT, din care: 110 Kg astralita si 1210 Kg nitramoniu. Factorii de emisie pentru detonarea incarcaturilor explozive (amestec de astralita si nitramoniu) sunt furnizate de AP - 42 si sunt urmatorii: -astralita - oxid de carbon (CO ) = 102 g/Kg; - oxizi de azot (NOx ) = 54 g/Kg; - COV = 0,4 g/Kg; - H2S = 2,5 g/Kg. -nitramoniu - oxid de carbon (CO) = 32 g/Kg; - oxizi de azot (NOx) = 24 g/Kg; - COV = 0,7 g/Kg; - H2S = 16 g/Kg. Avand in vedere cantitatile de explozibili folosite, emisiile de noxe, sunt:
POLUANT CO NOx COV H 2S Particule suspensie CANTITATE (Kg/ detonare) 50,13 35,12 0,89 19,73 261,76 FRECVENTA DETONARILOR 2-3/trimestru
in
Emisia de particule in suspensie apare ca efect al detonarii, pe cand celelalte noxe sunt produse de ardere ale componentelor explozibililor. 5. Incalzirea spatiilor functionale Organizarea de santier din cariera Dealul Nisiparie-Garvan, judetul Tulcea, nu dispune de centrala termica.
49
Pentru incalzirea spatiilor administrative, in anotimpul rece, se vor utiliza calorifere electrice cu termostat. Din datele prezentate mai sus, rezulta ca nu au loc depasiri ale concentratiilor maxime admisibile ale poluantilor in emisii, iar contributia activitatii unitatii la poluarea atmosferei, in zona de impact, este nesemnificativa. In toate procesele tehnologice, desfasurate atat in cadrul suprafetei obiectivului studiat, cat si in afara sa, se vor respecta reglementarile privind protectia atmosferei, adoptandu-se masuri tehnologice adecvate de retinere si monitorizare, daca este cazul, a posibililor poluanti emisi. Eventualele instalatii tehnologice poluante vor fi dotate cu sisteme de masura, asigurandu-se corecta functionare a acestora. Pentru protectia calitatii aerului, se propun urmatoarele masuri: - alegerea de trasee care sa fie optime din punct de vedere al protectiei mediului pentru vehiculele care transporta agregatele minerale sortate ce pot elibera in atmosfera particule fine; transportul acestor materiale se va realiza prin acoperirea vehiculelor cu prelate, pe drumuri care vor fi umezite periodic; - utilizarea de mijloace de transport si utilaje de exploatare performante si realizarea de inspectii tehnice periodice a mijloacelor de transport; - utilajele tehnologice vor respecta prevederile H.G. nr. 332/2007 privind stabilirea procedurilor pentru aprobarea de tip a motoarelor destinate a fi montate pe masini mobile nerutiere si a motoarelor destinate vehiculelor pentru transportul rutier de persoane sau marfa si stabilirea masurilor de limitare a emisiilor gazoase si de particule poluante, in scopul protectiei atmosferei; - alimentarea cu carburanti a mijloacelor de transport doar pe amplasamentul special amenajat, din organizarea de santier, iar pentru utilajele din afara santierului, alimentarea utilajelor se poate face prin intermediul depozitelor de carburanti; - in cadrul obiectivului, se vor adopta masuri tehnico organizatorice pentru reducerea la maxim a poluarii atmosferei, prin intretinerea adecvata a utilajelor, verificarea lor periodica si inlocuirea celor cu deficiente majore; - asigurarea functionarii motoarelor vehiculelor la parametri normali, exploatarea rationala a acestora (evitarea exceselor de viteza si incarcatura) si respectarea metodologiei de exploatare, vor conduce la mentinerea nivelului gazelor de esapament produse, sub limitele admise; - in toate procesele tehnologice, desfasurate atat in cadrul suprafetei obiectivului studiat, cat si in afara sa, se vor respecta reglementarile privind protectia atmosferei, adoptandu-se masuri tehnologice adecvate de retinere si monitorizare, daca este cazul, a posibililor poluanti emisi; - in perioadele secetoase, se recomanda stropirea zilnica a drumurilor, care constituie potentiale surse de praf; - realizarea de inspectii periodice a autovehiculelor. 11. IMPACTUL ZGOMOTULUI Pentru prezentarea corecta a diferitelor aspecte legate de zgomotul produs de activitatea din cadrul carierei de amfibolite din dealul Nisiparie, judetul Tulcea, problema trebuie abordata la trei niveluri de observare: - zgomot la sursa;
50
- zgomot in camp apropiat; - zgomot in camp indepartat, deoarece fiecaruia din cele trei niveluri de observare ii corespund caracteristici proprii. In cazul zgomotului la sursa, se analizeaza separat fiecare utilaj sau echipament plasat in camp liber. Pentru zgomotul in camp apropiat, se tine seama ca fiecare utilaj sau echipament este amplasat intr-o ambianta ce-i poate schimba caracteristicile acustice. In acest sens, intereseaza nivelul acustic obtinut la distante cuprinse intre cativa metri si cativa zeci de metri. Zgomotul in camp indepartat, la cateva sute de metri de sursa, depinde in mare masura de factori externi suplimentari, cum ar fi: - fenomene meteorice (viteza si directia vantului, gradientul de temperatura); - absorbtia mai mult sau mai putin intensa a undelor acustice de catre sol (fenomen denumit efect de sol ); - topografia terenului; - vegetatia. Activitatea obiectivului se constituie in sursa de zgomote si vibratii prin urmatoarele utilaje si operatii de lucru: -utilajele folosite in procesul tehnologic de perforare si incarcare a amfibolitelor (foreza rotopercutanta, motocompresor, incarcator frontal, excavator); -operatiile de transport sau de manevra ale autovehiculelor in incinta carierei (autobasculante); - operatiile de dislocare a materialui prin impuscare; - prelucrarea amfibolitelor in statia de concasare sortare. In cariera din dealul Nisiparie, zgomotul este produs de surse generatoare diferite, fixe si mobile, care constituie un ansamblu de emisii. Ele apartin atat utilajelor din cariera si detonatiilor care disloca materialul, cat si vehiculelor care il transporta. Vibratiile au ca sursa exploziile din frontul de lucru si circulatia autobasculantelor pe drumurile dintre cariera si statia de prelucrare si/sau pe drumurile publice dintre cariera si beneficiari, unde sunt transportate diabazele extrase sau produsele sortate. Calea de trafic in vecinatatea careia se afla cariera Dealul Nisiparie-Garvan, judetul Tulcea, este DJ 251 Garvan-I.C.Bratianu, situata la distanta de cca 250 m spre est. Traficul este reprezentat de autoturisme, autovehicule de transport marfa, autovehicule de transport calatori, pe tot parcursul zilei. Daca in camp deschis acest zgomot nu creeaza probleme, in interiorul localitatilor, poluarea sonora produsa de mijloacele auto de transport poate deveni semnificativa, daca traficul are valori mari. Surse de zgomot In incinta carierei de amfibolite din dealul Nisiparie, judetul Tulcea au fost identificate urmatoarele surse de zgomot potentiale:
51
- incarcatorul frontal, intr-un ciclu de incarcare a unei autobasculante, emisie sonora la 30 m = 61 dB (A); - excavatorul, intr-un ciclu de incarcare a unei autobasculante, emisie sonora la 30 m = 85 dB (A); - autobasculanta incarcata, emisie sonora la viteza de 12 Km/ora, la 30 m = 65 dB (A); - compresor, putere acustica = 100 dB (A); - foreza rotopercutanta, putere acustica = 90 dB (A); - statia de concasare - sortare, = 115 - 120 dB (A); - banda transportoare, emisie sonora la 1 m = 84 dB (A); - in cazul exploziilor, se estimeaza puteri acustice de = 165 - 170 dB (A). Exploziile se vor produce in gauri realizate cu foreza rotopercutanta si se vor efectua, de regula, de doua ori pe luna. Din cauza modificarii pozitiilor utilajelor (autobasculante, autoincarcator, excavator), este dificila o analiza acustica. Nivelul de zgomot la cel mai apropiat receptor, conform STAS 10009-88, este de 50 dB (A). In apropierea locuintelor, nivelul echivalent continuu (Leq), masurat la 3 m distanta fata de peretele exterior al locuintei si la 1,5 m inaltime fata de sol, nu trebuie sa depaseasca 50 dB (A) si curba de zgomot de 45. In timpul noptii (orele 22,00-06,00), nivelul acustic echivalent continuu trebuie sa fie redus cu 10 dB (A) fata de valorile din timpul zilei. Pentru a fi respectate valorile admisibile mentionate anterior, este necesar ca organizarea de santier si traficul mijloacelor de lucru din si inspre santier sa fie executate la distante de 200 - 300 m fata de zonele locuibile. In cazul de fata locuintele se afla la o distanta de cel putin 3 km fata de cariera. Operatiile de transport sau de manevra ale autovehiculelor pe drumurile publice au un caracter de desfasurare intermitent, iar zgomotul generat de acestea in regim de functionare se asociaza fondului general de poluare sonora a cailor rutiere. Traficul auto este reprezentat de utilajele din dotare si mijloacele de transport materiale si muncitori la perimetrul de exploatare si nu are valori semnificative. Efectele surselor de zgomot si vibratii de mai sus se suprapun peste zgomotul existent. Sursele de vibratii Sursele de vibratii din cariera sunt traficul rutier si exploziile de derocare. Este evident ca dintre cele doua surse, vibratiile provocate de exploziile de derocare prezinta un grad de periculozitate mult mai ridicat, atat pentru mediul ambiant, cat si pentru viata si sanatatea oamenilor. Exploziile de derocare genereaza doua tipuri de efecte si anume: - vibratiile la sol, de tip seismic, care se pot solda cu deteriorarea constructiilor din zona de influenta; - suprapresiuni din frontul undei de soc, care se pot solda cu efecte distructive (deteriorari, spargerea geamurilor etc.) sau cu inconfort pentru persoanele din zona.
52
Problema vibratiei solului generata de explozie va fi diminuata prin tehnologia de initiere (microintarziere). Vibratia la sol in zona asezarilor umane este foarte redusa, datorita amplasamentului carierei fata de acestea. Oscilatiile seismice, generate de explozie la distante mari fata de focarul acestora, genereaza, in masivul de roci, numai deformatii elastice, amortizandu-se rapid in adancime. Undele de suprafata, care iau nastere prin suprapunerea oscilatiilor neomogene, longitudinale si transversale, se propaga la suprafata solului pe distante mai mari, intensitatea acestora scazand brusc cu adancimea. Zgomotele si vibratiile produse ca urmare a derocarii cu explozibili nu afecteaza localitatile limitrofe zonei de puscare; prin respectarea stricta a prevederilor si instructiunilor tehnice de executie a derocarii cu explozibili, efectul acesteia este local - in cariera. Schema de amplasare a gaurilor cat si sistemul NONEL vor duce la o impuscare cu trepidatii foarte reduse, sfaramare foarte buna si imprastiere foarte mica a rocii. Prin folosirea sistemului NONEL in locul fitilului detonant, se diminueaza foarte mult zgomotul si unda detonanta (ce afecteaza, de regula, vecinatatile carierei). Pentru realizarea unor sorturi solicitate de material derocat, concomitent cu necesitatea protejarii mediului (in general) si a resursei (in particular), cu un impact cat mai redus posibil, se vor adopta scheme de impuscare optimizate, in care toti parametrii de amplasare a gaurilor si a incarcaturilor cu exploziv vor fi determinati dupa scheme de calcul riguroase. Tinand cont ca amplasamentul carierei se afla la cca. 3 km (spre nord) de localitatea Garvan, zgomotul produs de activitatea de exploatare a zacamantului de amfibolite nu afecteaza starea de sanatate a locuitorilor, producand disconfort numai angajatilor proprii. Avand in vedere faptul ca amplasamentul carierei este situat in afara localitatilor, in extravilan, zgomotul produs de functionarea utilajelor nu se inregistreaza decat in zona amplasamentului, impactul asupra mediului avand o influenta redusa. Masuri de protectie impotriva zgomotului in perioada de exploatare Pentru a se diminua zgomotul generat de sursele mentionate anterior si pentru a fi respectate nivelele de zgomot, conform legislatiei in vigoare, sunt recomandate masuri de protectie impotriva zgomotului si anume: - alegerea unor utilaje de munc adecvate, care s emit, innd seama de natura activitii desfurate, cel mai scazut nivel de zgomot posibil, inclusiv posibilitatea de a pune la dispoziia lucrtorilor echipamente care sa respecte cerinele legale al cror obiectiv sau efect este de a limita expunerea la zgomot; - intretinerea si functionarea la parametri normali a mijloacelor de transport, utilajelor de extractie, precum si verificarea periodica a starii de functionare a acestora, astfel incat sa fie atenuat impactul sonor; - utilajele si masinile existente vor fi echipate cu dispozitive de esapare a gazelor (tobe) in stare buna de functionare, care sa conduca la diminuarea zgomotului in timpul functionarii motorului;
53
- pentru reducerea disconfortului sonor datorat functionarii utilajelor, in perioada de executie a lucrarilor de exploatare, se recomanda ca programul de lucru sa nu se desfasoare in timpul noptii, ci doar in perioada de zi, intre orele 06.00 22.00; - programe adecvate de ntreinere a echipamentelor de munc, a locului de munc i a sistemelor de la locul de munc; - organizarea muncii astfel nct s se reduc zgomotul prin limitarea duratei i intensitii expunerii i stabilirea unor pauze suficiente de odihn n timpul programului de lucru. 12. MASURI DE REFACERE A MEDIULUI Cariera de amfibolite din dealul Nisiparie, judetul Tulcea este situata in partea de nord a judetului la distanta de 3,0 km nord-vest de localitatea Garvan si la cca 250 m de DJ51 Garvan-I.C.Bratianu. Metoda de exploatare utilizata este cea in trepte descendente cu inaltimea mica, cu fronturi lungi si cu utilizarea explozivilor. Avansarea lucrarilor de exploatare se va face conditionat de masura in care beneficiarul va reusi sa asigure dotarea tehnico-materiala necesara realizarii unei productivitati cat mai ridicate si de posibilitatea valorificarii produselor miniere obtinute. 12.1. Lucrarile propuse pentru refacerea mediului Planul de refacere a mediului reprezinta masurile de reconstructie a mediului ,in perimetrul de exploatare, in conformitate cu Ordonanta de Urgenta, nr. 195 din 22.12.2005, privind protectia mediului, aprobata si modificata prin LEGEA nr. 265 /2006 si Ordinul nr. 17 din 09.03.2005 pentru aprobarea Instructiunilor tehnice privind continutul - cadru pentru elaborarea Planului de refacere a mediului si a Proiectului tehnic de refacere a mediului. Lucrarile de exploatare din cariera Dealul Nisiparie-Garvan n perioada 2010 - 2011, se vor rezuma la extractia amfibolitelor din carier, urmata de concasarea acestora n cadrul unei unitti de concasare sortare. Concasarea materialului extras este impusa, pe de o parte, de gradul mare de fisuratie si alterare existent la nivelul primelor trepte de exploatare, iar pe de alta de programul propriu al beneficiarului. n acest context rezult c amenajarea suprafetei de productie necesit a fi realizat n strns corelatie cu capacittile de productie preliminate. In perioada 2004 - 2009 au fost executate urmatoarele lucrari de deschidere si pregatire: - amenajarea drumului de acces existent, prin operatiuni de balastare (cu sort de diabaze) si tasarea materialului; - executarea de santuri de drenare a apelor din precipitatii in lungul drumului de exploatare; - amenajarea drumului de acces in cariera pentru deschiderea treptei I si atacarea transeei de deschidere de la nivelul treptei a treia; Pentru protectia- drumurile tehnologice, inclusiv propriul drum de acces in cariera se mentin pilieri de siguranta. Avand n vedere lucrarile de exploatare care urmeaza a fi executate n perioada 2010 2011 si intentia beneficiarului de a solicita n continuare un nou
54
permis de exploatare , lucrarile de refacere a mediului se vor rezuma doar la cele posibil de executat dupa prima etapa si vor consta din : - Lucrari de ntretinere a drumurilor tehnologice si de acces in zona de exploatare, prin operatiuni de balastare (cu sort de diabaz) si tasarea materialului; - Executarea santurilor de garda si a drenurilor pentru captarea si drenarea apelor de siroire din incinta carierei. - asigurarea unei geometrii corespunzatoare pilierilor drumurilor de exploatare si platformelor din cadrul Organizarii de s Principalele lucrari care se pot realiza sunt nivelarea zonei de executie a lucrarilor miniere (bermelor de siguranta finale), a platformelor de lucru si a vetrei carierei si acoperirea lor cu materialul alterat rezultat din lucrarile de descopertare si solul vegetal. Se recomanda continuarea refacerii functionale si ecologice a zonelor utilizate in prezent, atat prin sistematizarea folosintelor, cat si prin reorganizarea procesului productiv. Dupa finalizarea lucrarilor de exploatare se vor executa urmatoarele lucrari de refacere a mediului: - refacerea unghiurilor de taluz al zonelor afectate de exploatare, in trepte cu latimea si inaltimea de 6,0 m x 15,0 m, astfel incat panta medie si generala a taluzului sa fie de 650, pentru mentinerea echilibrului versantilor; - nivelarea terenului (vatra carierei); - amenajarea de scurgeri ale apelor pluviale la baza taluzelor de exploatare si a colectorului acestora; - nivelarea depunerilor de steril si a depunerii de sol fertil (folosit cu precadere pentru arbusti la gropile de plantare) pe trepte si taluzele definitive din cariera; - lucrari de inierbare si plantare arbusti specifici zonei pe treptele carierei si pe pilierii de protectie a vecinatatilor perimetrului de exploatare; - introducerea terenului amenajat in circuitul agricol. La cariera de amfibolite din dealul Nisiparie, nu putem vorbi de o rambleere totala a excavatiilor. La terminarea activitatilor de exploatare si prelucrare din cadrul perimetrului de exploatare, se impune executarea urmatoarelor lucrari: - retragerea tuturor utilajelor si instalatiilor de pe amplasament; - depozitarea deseurilor industriale si de alta natura in locuri special amenajate, autorizate; - decontaminarea zonelor care au fost poluate accidental cu hidrocarburi sau alte substante periculoase; amenajarea terenului afectat de constructii; - completarea pilierilor de protectie a vecinatatilor; - lucrari de inierbare si plantare arbusti specifici zonei, pe terenul afectat de constructii; - redarea suprafetelor in circuitul natural
55
12.2. Programul de monitorizare a factorilor de mediu post-inchidere Activitatile de monitorizare in faza post inchidere vor fi necesare pentru a confirma faptul ca masurile de refacere a mediului au fost implementate corespunzator si eficace. Personalul insarcinat cu efectuarea intretinerii si monitorizarii va fi familiarizat cu procedurile si protocoalele de securitate, precum si cu cerintele de raportare. Programul de urmarire a lucrarilor realizate pentru protectia si refacerea factorilor de mediu va incepe sa se deruleze dupa finalizarea lucrarilor de exploatare si se refera la: - monitorizarea stabilitatii fizice a lucrarilor realizate (taluzuri definitive, tasari, drumuri de acces in zona etc.); - monitorizarea biologica (calitatea vegetatiei). Monitorizarea stabilitatii fizice a lucrarilor realizate (tasari, alunecari, ravene etc.) consta in : - urmarirea dinamicii suprafetelor de teren afectate de lucrarile de exploatare si refacere a solului; - stabilitatea zonelor inconjuratoare amplasamentului (taluze definitive, treptele de exploatare, drumurile de exploatare). In cazul constatarii unor fenomene de instabilitate a taluzurilor, se vor lua masuri de stabilizare a acestora. Monitorizarea cresterii plantelor de pe suprafetele replntate va consta in urmariri vizuale si masuratori specifice privind densitatea vegetatiei, analizarea starii vegetatiei, observarea numarului de exemplare de puieti de arbori viabili, a inaltimii si dimensiunilor coronamentului acestora. Vor fi identificate zonele in care nu s-a efectuat revegetarea si cele cu deficit de vegetatie, pentru a se efectua lucrari de fertilizare si reinsamantari de ierburi perene si plantare de puiet arboricol. CONCLUZII SI RECOMANDARI Perimetrul de exploatare Dealul Nisiparie-Garvan este situat pe teritoriul satului Garvan, judetul Tulcea, la cca 3 km NV de aceasta, fiind amplasat pe culmea si n versantii V-tic si S-ic ai dealului Nisiparie. Din punct de vedere administrativ, perimetrul aparine de Primria localitii Jijila, iar terenul pe care se afl intr la categoria pune . Titularul investitiei este S.C. AMRO INC S.R.L. , o societate cu capital privat cu sediul n oraul Mcin pe str. Plevnei, nr.17, judeulTulcea. Societatea este inregistrata la Registrul Comerului cu nr. J36/17/2007 si are CUI RO 14901450. Telefoanele societatii sunt urmatoarele: 0743176494, 0740198182, iar adresa de e-mail este office@amroinc.ro. Roca utila din cariera Dealul Nisiparie este reprezentata prin amfibolite. Acestea apartin fundamentului cristalin care aici apare la suprafata si este strabatut pe directia NNV-SSE de un dyke de dolerite cu grosimea de 15-20 m.
56
Rezerva geologica estimata pentru zacamantul din perimetrul Dealul Nisiparie-Garvan pana la cota de + 10 m este de cca 810.000 tone In conformitate cu Autorizatia de Mediu nr. 7091/08.02.2006 eliberata de catre A.P.M. Tulcea pentru extractia si prelucrarea amfibolitelor din cariera Dealul Nisiparie-Garvan, S.C.AMRO INC S.R.L. desfasoara activitatea de extractie/prelucrare si valorificare a rocilor pentru constructii in cadrul unui perimetru cu suprafata de 8,5 ha. Perimetrul solicitat pentru emiterea unei noi autorizatii de mediu, are aproximativ forma unui patrulater cu lungimea de cca 333 m, orientata pe direcia NNV SSE si limea de cca 300 m; acesta acoper cariera existenta (cca 3 ha) +o suprafaa de cca 1 ha cu care urmeaza sa se extinda cariera (suprafata totala destinata sectorului de exploatare = 4 ha) precum si modulele destinate Organizarii de santier (cca 1 ha, inclusiv platforma haldei de sol vegetal), Statiei de concasare-sortare + depozitele pentru sorturile de agregate de cariera (cca 2,5 ha), Statiei de betoane (cca 1,5 ha) si spatiilor de legatura intre diversele compartimente (cca 1 ha). Ulterior realizarii investitiei de baza, perimetrul concesionat a fost introdus, prin programul Natura 2000, in cadrul ariei pretejate ROSPA 0073 MacinNiculitel . Metoda de exploatare utilizata in cadrul carierei Dealul Nisiparie-Garvan este aceea cu front lung si trepte drepte descendente, explozibilul fiind amplasat in gauri de sonda, iar haldarea sterilului se va face, la inceput, in halde exterioare si apoi in halde interioare. La stabilirea incarcaturilor explozive, se tine seama ca este obligatoriu sa se asigure seismoprotectia obiectivelor atat din cadrul incintei carierei, cat si din afara amplasamentului acesteia. Prelucrarea rocilor derocate se face intr-o statie de concasare sortare, de tip fix cu o capacitate estimata la 250,0 t/ora, iar din procesul de concasare sortare rezulta sorturile: 0 4 mm, 4 8 mm , 8 16 mm, 16 25 mm, 25 40 mm si 40-63 mm Valorificarea produselor concasate obtinute se face in industria materialelor de constructii (reabilitari si constructii de drumuri), ca agregate pentru obtinerea betoanelor speciale si a mixturilor asfaltice Lucrarile de refacere a zonelor afectate de exploatarea diabazelor vor incepe in momentul in care avansarea lucrarilor de exploatare va permite aceasta. Principala lucrare care se poate realiza in prezent, in conditiile in care se doreste continuarea exploatarii in scopul valorificarii rationale a resursei minerale, se refera la protectia zacamantului prin asigurarea unor parametrii minieri corespunzatori Evaluarea amplasamentului carierei de amfibolite din dealul Nisiparie, judetul Tulcea si a activitatilor desfasurate, din punct de vedere al conformarii cu reglementarile privind protectia mediului, a condus la urmatoarele concluzii: din punct de vedere al calitatii apelor: activitatile desfasurate in incinta carierei de amfibolite din dealul Nisiparie nu se constituie in surse de impact major asupra apelor subterane si de suprafata;
57
in fazele de deschidere si exploatare a rocii utile, calitatea apelor de suprafata si subterane este influentata in mica masura; numai in perioadele cu precipitatii abundente materialulul fin dislocat poate fi antrenat pe pantele dealului, iar de aici in rigolele de scurgere ale drumurilor de acces si eventual in emisar; in procesul tehnologic de concasare sortare se utilizeaza apa industriala, pentru reducerea emisiilor de praf pentru personalul angajat, s-a amenaja un grup sanitar ecologic si se va construi si o fosa septica ecologica; se va urmari in permanenta pastrarea calitatii apei, evitandu-se contaminarea acesteia cu carburanti si lubrifianti proveniti, in mod accidental, de la utilajele si mijloacele de transport din incinta perimetrului de exploatare. din punct de vedere al protectiei calitatii aerului: sursele cele mai importante de emisii sunt reprezentate de sursele mobile (utilajele si mijloacele de transport) si statia de concasare sortare a calcarelor; punctual si intr-o mica masura, de doua ori pe trimestru, vor fi emisii de pulberi rezultate in urma detonarii rocilor; concentratiile masurate se situeaza sub limitele cerintelor reglementarilor in vigoare privind calitatea aerului. se apreciaza ca nivelul de poluare a atmosferei, determinat de activitatile desfasurate in cadrul incintei obiectivului, se incadreaza in prevederile Ordinului 462/93 si ale STAS 12574/87, in ceea ce priveste concentratiile la emisie, respectiv imisiile pentru poluantii analizati (vezi buletinele de analize anexate). emisiile din zona perimetrului Dealul Nisiparie-Garvan, judetul Tulcea vor influenta foarte putin cresterea concentratiilor de fond din zona; concentratiile se vor situa sub limitele cerintelor reglementarilor in vigoare privind calitatea aerului. din punct de vedere al protectiei calitatii solului: sterilul (din descoperta si de concasaj) haldat va fi folosit la amenajarea si intretinerea drumurilor de acces in cariera, precum si la acoperirea bermelor si reabilitarea ecologica a zonei exploatate (solul vegetal); deseurile menajere, in cantitate relativ redusa, nu prezinta pericol pentru mediu si sanatatea oamenilor; ele pot constitui doar o sursa de degradare a peisajului; in ceea ce priveste activitatile desfasurate in cadrul perimetrului Dealul Nisiparie-Garvan, au fost luate urmatoarele masuri privind protectia solului si subsolului si anume: - amenajarea unei platforme pentru stationarea utilajelor si mijloacelor de transport; - colectarea deseurilor de tip menajer si a deseurilor metalice, uleiurilor uzate rezultate din activitatile de intretinere a utilajelor din dotare in recipiente si butoaie corespunzatoare , special pregatite ; - realizarea unui grup sanitar ecologic. gestiunea deseurilor: Cariera de amfibolite din dealul NIsiparie a fost dotata cu recipienti adecvati pentru colectarea deseurilor menajere, iar eliminarea acestora se face la rampa de gunoi;
58
deseurile valorificabile (uleiurile uzate, anvelopele, deseurile feroase) vor fi colectate si predate la unitati specializate; se recomanda pastrarea evidentei tuturor materialelor valorificabile si a deseurilor rezultate si eliminarea acestora de pe amplasamente. din punct de vedere al protectiei vegetatiei si faunei Tipul de habitat reprezentativ pentru zona in care urmeaza sa se dezvolte exploatarea este acela de step antropizat constituit din suprafee de pajiste degradat . Principala cauz a degradrii habitatelor de pajite stepic natural sau seminatural l constituie punatul. Habitarea uman i drumurile care strbat situl constituie elemente cu impact negativ. In zona propusa strict pentru exploatarea in cariera, exemplarele de plante sunt reduse ca numar si specii, dominand speciile de plante ierboase adaptate la terenul stancos. Speciile de plante din zona vor fi afectate in mica masura de lucrarile de exploatare a zacamantului (esalonat in timp, pe o durata mare). Speciile existente, chiar daca vor pierde prin descopertarea zacamantului un numar de indivizi, datorita capacitatii de regenerare, vor putea fi mentinute in arealul exploatarii, pana in faza finala cand se va aplica programul de ecologizare. Implementarea proiectului are un impact relativ redus asupra habitatului natural existent. Pentru reducerea impactului asupra biodiversitatii, in timpul dezvoltarii proiectului nu vor fi ocupate integral suprafetele de teren din cadrul perimetrului concesionat. In perimetrul de exploatare sau in vecinatate nu exista ecosisteme acvatice care ar putea fi perturbate de activitatea miniera. In ceea ce priveste fauna, dintre nevertebrate cel mai numeros grup este cel al insectelor pterigote, adaptate la o multitudine de habitate. Acestea sunt bine reprezentate prin specii caracteristice si efective relativ numeroase: Speciile din fauna locala au capacitatea de a evita zona afectata o data cu inceperea lucrarilor si de a se refugia in zonele invecinate, ce ofera aceleasi conditii de habitat. Lucrrile care se vor executa la obiectivul analizat nu vor afecta sau deturna rutele de migrare ale pasarilor deoarece singurul factor care ar putea avea influenta, detonarile de exploziv, se efectueaza la intervale mari de timp. Masuri pentru reducerea impactului asupra biodiversitatii Se interzice capturarea, distrugerea sau uciderea prin orice mijloace a animalelor slbatice care ar putea ajunge pe amplasamentul destinat exploatarii. Se interzice distrugerea formaiunilor ierboase de pe restul suprafaei concesionate, care nu face obiectul direct al exploatarii sau din vecintatea acesteia. Este interzis arderea vegetaiei. Organizarea de santier (cu caracter nepermanent) a fost amplasat astfel incat sa nu produca perturbarea in plus a ecosistemelor.
59
Este recomandabil s se stabileasc un sistem de lucru in timpul zilei pentru limitarea zgomotului produs datorit utilajelor, fapt ce ar putea perturba atat vieuitoarele de pe amplasament. din punct de vedere al protectiei asezarilor umane: obiectivul studiat nu exercita o presiune semnificativa asupra factorilor de mediu, in general, si asupra asezarilor umane, in particular; in conditiile desfasurarii normale a proceselor de productie, unitatea fiind situata la distante mari fata de locuintele populatiei, nu produce un impact asupra asezarilor umane; traficul auto datorat activitatii de transport al materialelor si produselor nu este atat de important, incat sa produca efecte semnificative; emisiile de noxe ca NO si CO, produse de utilajele si mijloacele de transport in zona perimetrului de exploatare si statia de concasare sortare, pot avea unele efecte asupra personalului muncitor, dar aceste efecte se manifesta doar la locul de munca si sunt curente pentru o activitate ca aceasta; poluarea fonica, in zona perimetrului de exploatare, este redusa, datorita utilajelor si tehnologiei de lucru folosite; in interiorul localitatilor, poluarea fonica produsa de mijloacele auto de transport poate deveni semnificativa, daca traficul are valori mari. In vederea desfasurarii activitatii in conditiile diminuarii impactului asupra mediului si eliminarea riscurilor de poluare accidentala, se fac urmatoarele recomandari: extractia rocilor utile se va realiza conform prevederilor permisului de exploatare; respectarea limitelor avizate pentru perimetrul de exploatare; respectarea marimii suprafetelor alocate anual pentru exploatare; zonarea perimetrului pe categorii de folosinta: extractie, drumuri de acces, halda etc; interdictia imisiilor de material sub forma de fragmente in afara perimetrului carierei; reducerea noxelor rezultate de la utilaje si mijloacele de transport, prin folosirea catalizatorilor si verificarea tehnica periodica a motoarelor cu combustie interna; utilajele si autobasculantele de transport vor fi dotate cu motoare EURO 4, care se incadreaza in normele internationale privind emanatiile de noxe in atmosfera in timpul functionarii; reducerea emisiilor de pulberi prin stropirea cu apa, in perioadele secetoase, a cailor de acces in cariera si in frontul carierei; combaterea scurgerilor de produse petroliere sau lubrifianti provenite de la utilajele si mijloacele de transport din incinta perimetrului de exploatare; limitarea cantitatilor de exploziv la detonarea rocilor, la 1.000 Kg TNT si folosirea unor explozivi cu actiune brizanta redusa, pentru diminuarea vibratiilor; mentinerea in permanenta a pantei taluzurilor in limite normale de siguranta; prevenirea alunecarilor la treptele de lucru (in exploatare); combaterea alunecarilor in zona taluzurilor finale, definitive la marginea carierei (construita dupa dimensiunile prevazute in proiect);
60
Mentinerea in stare de functionare, la parametrii optimi si.dotarea statiei de concasare - sortare, cu instalatii de umectare in vederea reducerii emisiilor de praf (pulverizatoare) si ecranarea concasorului, granulatoarelor si benzilor transportoare cu panouri pentru diminuarea emisiilor de praf si a zgomotului; reducerea vitezei de circulatie si a capacitatii de transport pe drumurile publice; amenajarea unei platforme pentru stationarea utilajelor si mijloacelor de transport; colectarea deseurilor metalice, uleiurilor uzate rezultate din activitatile de intretinere a utilajelor in recipienti adecvati; realizarea unui grup sanitar cu fosa septica ecologica colectarea corespunzatoare a deseurilor menajere in recipienti adecvati si eliminarea acestora la groapa de gunoi; amenajarea si intretinerea drumurilor de circulatie si a santurilor de scurgere a apelor pluviale; inventarierea tuturor materialelor valorificabile si a deseurilor rezultate din activitatea productiva si eliminarea acestora de pe amplasament; refacerea zonelor afectate de lucrarile de exploatare prin folosirea sterilului depozitat in afara perimetrului de exploatare si reabilitarea ecologica a zonei exploatate; realizarea de canale de scurgere si colectare a apelor pluviale in zona carierei si a depozitelor de sorturi; instruirea personalului de lucru asupra modului de intretinere a instalatiilor si de actionare in cazuri de defectiuni accidentale, precum si asupra modului de interventie in cazul poluarilor accidentale, astfel incat sa se poata lua, cat mai operativ, toate masurile pentru diminuarea si/sau eliminarea oricaror situatii neprevazute care ar putea apare pe parcursul exploatarii. Avand in vedere caracterul temporar al perimetrului de exploatare, trebuie avute in vedere si masurile de reconstructie ecologica ce se vor lua la incetarea activitatii. Pentru diminuarea impactului asupra imaginii peisagistice si asupra vegetatiei din zona se impune realizarea unei perdele de arbori si arbusti specifici zonei. Principalele lucrari pentru refacerea mediului la terminarea activitatii vor fi cele legate de refacerea unghiurilor de taluz al zonelor afectate de exploatare, amenajarea de scurgeri ale apelor pluviale la baza taluzelor de exploatare si lucrari de inierbare si plantare arbusti specifici zonei pe treptele carierei si pe pilierii de protectie a vecinatatilor perimetrului de exploatare. Activitatea desfasurata de S.C.AMRO INC S.R.L. in cadrul carierei de amfibolite din dealul Nisiparie, judetul Tulcea este apreciata a se incadra in limitele admisibile, din punct de vedere al protectiei mediului inconjurator. Se recomanda revizuirea Autorizatiei de Mediu fara program de conformare si continuarea monitorizarii factorilor de mediu, inclusiv a biodiversitatii.
61
Propunere plan de monitorizare a biodiversitatii avand in vedere ca activitatea se va desfasura in cadrul ariilor protejate de interes comunitar Schia planului de monitorizare a biodiversitii n vecinatatea perimetrului de exploatare
Elemente monitorizate-Specii int Artemisia austriaca, Parametri msurai Abunden/dominan Sociabilitatea Distribuia Praguri Optim:parametri meninui la nivelul anului 2009, respectiv prezena speciei n compoziia pajitilor stepice Minim: indicele abunden /dominan s nu scad cu mai mult de dou trepte pe scara Braun-Blanquet n piaa permanent de monitorizare. Optim:parametri meninui la nivelul anului 2009, respectiv prezena speciei n compoziia pajitilor stepice Minim: indicele abunden /dominan s nu scad cu mai mult de dou trepte pe scara Braun-Blanquet n piaa permanent de monitorizare.
Piu (Festuca valesiaca )
Abunden/dominan Sociabilitatea Distribuia
Numrul i distribuia punctelor de prob, a transectelor i a calendarului exact de colectare a datelor va fi stabilit ulterior.Totodat n cazul n care, n timpul colectrii datelor din teren se constat afectarea semnificativ a biodiversitii, specialistul constatator va ntocmi un raport care va conine : descrierea situaiei speciei sau habitatului respectiv, cauza care a dus la degradarea acesteia i msurile ce se impun a fi luate imediat. Monitorizarea plantelor superioare i a habitatelor Se va folosi metoda transectelor liniare pentru a evidenia limitele dintre fitocenozele marcate de scderea sau creterea numrului de exemplare din cadrul unei populaii din dou relevee apropiate. Astfel se vor numra exemplarele populaiei luate n studiu, de-a lungul unei linii, materializat n teren printr-o sfoar colorat ntins pe sol. Numrarea i nregistrarea datelor se efectueaz pe poriuni de 100 cm pentru a putea calcula densitatea liniar (numrul de exemplare la un metru liniar). Perioada favorabil pentru efectuarea observaiilor ,n cazul nostru, fiind vorba de pajiti stepizate , zon de deal i teren arabil, va fi martie - iulie, cnd
62
tipul de vegetaie studiat nregistreaz cel mai mare numr de specii complet dezvoltate. Pentru derularea corespunztoare a monitorizrii este nevoie de: - Fi de observaii - G.P.S. - Pungi de plastic pentru eantionare - Pres plante - Lup 3X 20X Numrul de relevee este ales n aa fel nct s cuprind toate tipurile de asociaii vegetale caracteristice zonei studiate. n cazul habitatelor, se va monitoriza dimensiunea respectivului habitat i eventualele efecte pe care le are mamagementul zonei asupra acestuia. Monitorizarea avifaunei Programul de monitorizare trebuie s se desfoare astfel nct s poat releva date referitore la toate categoriile posibil a fi prezente n cadrulm perimetrului i anume: reptile, psri cuibritoare sau oaspei de var, psri sedentare, psri oaspei de iarn i psri migratoare, care pot migra pe deasupra amplasamentului, lilieci care ar putea migra prin zon, mamifere. innd cont de aceste considerente, se vor utiliza dou metode distince de colectare a datelor i evaluare a tabloului avifaunistic, i anume: metoda transectelor n puncte pentru speciile cuibritoare, sedentare i care ierneaz, i metoda punctelor fixe pentru speciile migratoare. Perioadele n care se vor efectua monitorizrile avifaunei se vor face innd cont de perioadele favorabile pentru colectarea fiecrui set de date, aa cum este relevat n tabelul urmtor: Perioadele favorabile/optime de realizare a monitorizarii
ian. feb. mart. aprilie mai iunie iulie aug. sept. oct nov dec
Pasari cuibaritoare Pasari sedentare Pasari de pasaj Pasari care ierneaza amfibieni reptile Mamifere
Legenda : Perioada favorabila Perioada optima
Pentru speciile de psri, dei se cunosc perioadele favorabile evalurii fiecrei categorii (cuibritoare, de pasaj, sedentare etc.) este bine s nu se stabileasc date stricte de colectare a datelor pe terne deoarece factorii climatici sau ali factori externi pot influena dinamica psrilor, iar aceste date stricte pot influena negativ calitatea datelor obinute. n acest sens, este
63
recomandabil ca n cadrul fiecrui stagiu de monitorizare s fie alocat un numr suficient de zile de colectare a datelor care s cuprind toate etapele unui stagiu, dup cum urmeaz: 1. psri cuibritoare: un numr de 4 deplasri care s acopere att perioada de cuibrit ct i cea de cretere a puilor; 2. psri de pasaj (migratoare): un numr de 6 deplasri pentru fiecare perioad de migraie (de primvar sau de toamn) care s cuprind nceputul, vrful i sfritul perioadei de migraie; 3. psri oaspei de iarn: un numr de 5 deplasri care s cuprind venirea psrilor n cartierele de iernare, dinamica din cartierele de iernare i plecarea lor ctre locurile de cuibrit; 4. psri sedentare: se vor monitoriza n cadrul deplasrilor pentru psrile cuibritoare i cele care ierneaz. Planul de monitorizare al faunei va conine mai multe particulariti funcie de gruparea taxonomic, aa cum sunt relevate n tabelul urmtor, fiecare obiectiv stabilit fiind msurabil prin intermediul indicatorilor specifici:
PLAN MONITORIZARE FAUN GRUPARE TAXONOMIC OBIECTIVE 1. Monitorizarea populaiilor de reptile prezente n cadrul amplasamentului; Reptile 2. Minimizarea impactului pe durata activitilor de amplasare a turbinelor prin organizarea durabil a planului de construcie i stabilirea de msuri clare n cadrul acestuia; 1. Continuarea monitorizrii rspndirii speciilor cuibritoare n cadrul amplasamentului; Psri cuibritoare 2. Monitorizarea etologiei speciilor de psri cuibritoare in perioada operational; 3. Planificarea etapelor de derulare a lucrarilor astfel nct s nu interfere cu perioada efectiv a cuibritului acestor specii; INDICATORI
1. Identificarea tuturor speciilor de reptile; 2. Derularea lucrrilor doar n perioadele recomandate 1. Completarea datelor actuale cu cele obinute din programul de monitorizare 2. Evidenierea comportamentului psrilor pe respectivele perioade comparativ cu comportamentul iniial 3. Respectarea perioadelor recomandate 1. Completare a datelor actuale cu cele obinute din programul de monitorizare 2. Evideniere a comportamentului psrilor pe respectivele perioade
1. Monitorizarea dinamicii migraiei n perimetrul studiat; Psri de pasaj 2. Monitorizarea comportamentului speciilor de pasaj pe durata activitatiio, n vederea asigurrii unor condiii optime de pasaj.
64
comparativ cu comportamentul iniial Psri oaspei de iarn 1. Monitorizarea deplasrilor sezoniere ale populaiilor de gte n sectorul lor de iernare; 1. Monitorizarea speciilor de mamifere rezidente precum i a celor care pot tranzita amplasamentul n cutarea hranei; 2. Monitorizarea dinamicii migraiei speciilor de chiroptere n cadrul amplasamentului; 1. Completare a datelor actuale cu cele obinute din programul de monitorizare 1. Completarea datelor actuale cu cele obinute din programul de monitorizare 2. Completarea datelor actuale cu cele obinute din programul de monitorizare
Mamifere
Suprafaa cuprins n planul de monitorizare este reprezentat de suprafaa amplasamentului carierei la care se adaug zonele nvecinate si in special cele care fac obiectul licentei de exploatare. Aceste zone nvecinate reprezint de fapt zonele martor care sunt un punct de referin ntre situaia iniial din cadrul amplasamentului i cea final, reprezentat de exploatarea in cariera. n funcie de datele colectate din zona amplasamentului i zonele martor, eventualele diferenele dintre datele analizate vor evidenia evoluia biodiversitii . n cazul n care se observ o scdere a efectivelor psrilor identificate n zona de studiu cu mai mult de 15% se va decide sistarea activitilor i evaluarea impactului astfel nct s se asigure ncadrarea n aceast valoare de maxim 15% scdere a efectivului psrilor, valoare care va fi considerat valoare prag. Datele colectate n cadrul programului de monitorizare se vor analiza i se vor raporta ctre autoritile competente la sfritul fiecrui stagiu din programul de monitorizare, i anume: un raport pentru migraia de primvar, un raport pentru migraia de toamn, un raport pentru psrile cuibritoare i unul pentru psrile oaspei de iarn. De asemenea in urma programului de monitorizare a florei spontane i a habitatelor, se va ntocmi un raport ctre beneficiari (firma contractant i agenia de protecia mediului) care va conine rezultatele evoluiei florei i habitatelor din vecinatarea perimetrului carierei, si se vor face eventuale recomandri privind refacerea unor zone naturale afectate. Activitatea desfasurata de S.C. AMRO INC S.R.L. in cadrul carierei de amfibolite din dealul Nisiparie, judetul Tulcea este apreciata a se incadra in limitele admisibile, din punct de vedere al protectiei mediului inconjurator. Se recomanda emiterea Autorizatiei de Mediu fara program de conformare si continuarea monitorizarii factorilor de mediu, inclusiv a biodiversitatii.
65
66

Bilantmediugarvan-07 02

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Bilantmediugarvan-07 02

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Bilant de mediu pentru Cariera de amfibolite din dealul Nisiparie-Garvan, jud.

BENEFICIAR: S.C. AMRO INC S.R.L.

EXECUTANT: S.C. TELARMED S.R.L.

LISTA DE SEMNATURI : Elaborare documentatie :

Ing. geolog Daniel Juverdeanu

4 6 2,5 0,85 0,1 0,03 0,02 1,0 1,5

TOTAL TEREN NECESAR INVESTITIEI

Aspecte ale vegetatiei din zona perimetrului Dealul Nisipariei Garvan

limita NE-ica a perimetrului Zona de pajiste

Imagine din frontul carierei 23

Consum l/h 25 22 10 40 15 112

Depozitarea selectiva a deseurilor

2,2 t/an 4 buc/an 50 mc/an

Container metalic Spatiu amenajat Halda steril

0,5 t/an 4 buc/an

Butoaie metalice spatiu amenajat Magazie materiale spatiu amenajat

3. Deseuri comercializate (tipuri, cantitati, destinatia)

4 buc/an 0,5 t/an

Acumulat ori auto

4. Depozitarea definitiva a deseurilor

2,2 t/an 50 mc/an

Depozitul final Jijila Refacerea ecologica terenului

gardul care delimiteaza perimetrul pe latura vestica 40

Piu (Festuca valesiaca )

Abunden/dominan Sociabilitatea Distribuia

S-ar putea să vă placă și